'!>,

Cultură

Arte

· Informaţii

Anul 2, nr .. 2

Editor: Centrul International de Cultură şi. A.rte "George .i\postu'• -.

Bacău· Martie 1993

� FOTO : MIHAI OROVEANU

- ---- - ---- ---

�...::.--�-· - -···

George APOSTU ."..,-- .··· .

.

"Ceea ce caut eu în

sculptura mea e calmul grec,

calmul balcanic. Pentru cd

noi de-acolo ne tragem".

,�Simplitatea nu înseamnd arhaism, simplitatea e gîndul împlinit, dus pînd la capdt".

�----·-·-- ·------�,.,L,...,...t ---- ----

i_ .

www.cimec.ro

ILIE BOCA

11Ciucurencu a fost pentru 1 mtne o tnare

1/

şansA

- Ai avut anul trecut o expoziti personali'l în Eleveţin. Ştiu cu a fost primitfi cu sullcr-hitiv<'j...

·

- A fost bine. Să spunem doar atit �i să dis­cutăm despre altceva.

- Cum vrei. Modestia le stă bine celor huni. Şi, ţie îţi stă bine. Ce te-n imP•·esionat cel mai mult în Elveţia?

- LiniStea, calmul, h�trnicia oamenilor, gri­ja lor extraordinară pentru natură. lntr-un cu­vînt, civilizaţia.

- Ce ştiu elwMenii des!li'C noi '?

- Ştiu unele sîntem şi ce facem, �tiu dt o ducem greu. Nu mi-au pus întrehări incomode sau chiaL· jignitoare, cum mi s-a intimplat prin ·alte locu'ri, nu confundă Bucureştiul cu 'l'irana ori cu Sofia. Curiozitatea lor Pra inso tită mereu de delicateţe, de. bunătate. Din PC'f.';icire, ştiu puţin despre arta noaslrtt şi P m;.u·(,! p.îlcat pPn­

. tru că avem ce le arăta. - 1'e-ni întîlnit cu romfwi stabiliţi_ în El­

veţia?

- Bineînţeles, 1\ ve au profesii �i concep\-ii eli· ferite, dar toţi gîndeau frumos clespr� Homil­nia. Mi-au cerut să le vorbesc clC'spre cc:ea ce facelll noi aici, despre Transilvania. despre Bu­covina şi Basarabia. 1\ fost pentru m.ine rccon­

fortant. să-i văd.� să-i ascult. s�t-i simt vibrincl · pentru: destinul ţării �i să inteleg cft voiau să ne ajute, fiecare după. puterile Jui, să dep[lşim

· mai repede dificultăţile prin care trecem. Vur­. bind cu ei am înţeles, lnsă, cu tristete, c{t in­formaţiile despre Românin ajung greti acolo şi de multe ·aTi sînt incomplPle: deformate: chiar tendenţioase.

- Ce ar trf)hui să se facă pentru o mai bun5 Cui10aştere n m·tCi noastre, a H.omân�ci. în ge­neral, Peste hotare ?

- ln primul rlnd să se instituie un sist�m informaţional coerent, iar" informaţiile difuzate să fie cm·ecte şi convin·gătoare. Din punct de vedere cultural eXlistă posibilităţi extrP.m de diverse şi de eficiente :· sii participăm la festi­valuri, expoziţii, tîrguri de carte si tabere de creaţie organizate peste hotare şi sit organizăm, la rîndul nostru, astfel de acţiuni cu invitaţi din străinătate, să tipărim cfu:ţi, albume, pliante în limbi. de largă circulatie, să ne înscriem în . circuitul' ·marilor valori artistice ale lumii. Evi­dent, toate acestea presupun cheltuieli impor­tante, insă altfel nu se poate. Impunerea artei este o chestiune naţioilală, nu una pe·rsonală a unui. artist. Exportul de cuJtură aduce cîş­tiguri certe. Nu e posibil să configurăm imagi­nea adevărată·. a ţări pe gratis sau numai prin vorbele unor politicienL în acest sens arta poate avea o contribuţie esenţiială. T•rebuie sa ne preocupe ideea de a nu mni fi celebri in lume doar prin Dracula şi prin cîţiva sportivi, ci �i prin arta noastră, C'are este exemplară.

- Din ianuarie 1990 eşti consilier la JnSP<'f­toratui Judeţean Jlcntru Cultură. Consilierul Ilie Bo�n nu-l .stînjcncşte Pe Pictorul Ilie Boca '!

- Uneori mă simt obosit, tracasat, am sen.ti­rnentul că-mi risipesc timpul. Dar cineva trebuie să facă şi treaba asta. întîmplător sau nu, acum o fac eu şi mă străduiesc să o fac bine, s�l nu fiu pictor la Inspecto·rfltul pentru Cultură şi consi­lier in faţa şevaletului.

- Nu puţini sînt cei care susţin c[t la începu­tul activităţii lor, tinerii artişti nu nevoie de modele. Subscrii la această idee '?

- La inceput, cînd incertitudinile !! însoţesc în fiecare clipă, cind paşii i se afundă în pe­riculoasele nisipuri mişcătoare, cînd nu mai ştie să discearnă binele de rău, tînărul m·tist are într-adevăr nevoie de un reper sigur, de un 111aestru. Asta nu inseamnă, Doamne fereşte, că trebuie să-I imite, să-I copieze. Nici vorbă de a�a ceva. El poate imprumuta ceva din mora­litatea maesh·ului, din disciplina lucrului şi din experienţa acestuia. Atit. Imitarea în plan ar­tistic te depersonalizează, te anulează ca artist.

- Maestrul tău n fost Ciucurencu. Cum era, atît ca om cît şi cn artist?

- A fost un mare pictor �i un mare profesor. GenProzitatea lui era dublată de o teribilă exi­gen\ă. Nu-i plăcea s�i fie imitat. Se supăra foc pe cei care ·vrînd să··l flateze sau din alte mo­tive pictau a la CiuCurencu. Cînd ne corecta lucrările tncepea prin a spune : "E bine ... Apoi

Moşu. In ultima vreme nu mal lucra in .ate­lier, ci acasă. Avea indoieli asupra picturii lui, işi punea intrebăTi, căuta mereu. L-am invitat la 'l'escani, să evadeze din Bucure�ti, să se o­dihnească, să lucreze... Mi-a promis că vine, dar n-a venit. A fost un singuratic. Nu căuta neapărat compania colegilor. Faptul că l-am avut profesor pe Ciucurencu a fost pentru mine o mare şansă. Mă gindesc intotdeauna la el cu recunoştinţă.

- Cum va evolua nrtn românească în con­textul economiei de Piaţă ?

- Va prolifera 11art-au de consum, "arta11 mi­nora, .,arta" de gang. E posibil ca acest tip de .,artă" să capete alte valenţe. La urma urmei, un castel cu pajişti, cu un lac şi cu lebede poate fi o pictură bună sau una de duzină. De­pinde de felul in care este făcută, depinde de talentul pictorului. Cert este că arta autentică

File dintr-un catalog

Dan Hăulică

despre Ilie Boca

Luritate, o provincie, adie<! un

Em în 1972. Salutîndu-l în siLperlative, Ion Frunzetti îl designa pe Ilie Boca drept .,cel fflai interesant artist pe care ni l-a tri1nis pînă acum, în ·ultimii 25 de ani., provincia". Iar Doina Bu­jOI', regretata muzeografă care îngrijaa catalo­gul e:r:poziţiei lui din .J!/Sl, ţinea să moduleze astfel aprecierea: "Est� el în�uşi, acmn la ma­teritoriu distinct în arta românească contempo�

1·ană". · "Ni l-a trimis1', e un fel de a vorbi: s-ar pu.tea la fel de bine afirma că Bu­

careştinl l-a trimis într-acolo, ele vreme ce Ilie Boca ·i-a fost direct elev 1111 Ciu­cu.renc:u. s-a fm·m.at la o şcoală de puritate a văzultd, e:racerbat exigentă. Cu. toată gt(ltitudinea pe care i-o păstrează, pentru aceasti'l zestre de acuitate şi de orga­nizm·e compoziţională. Boca se fereşte a confunda lecţia vie a meştemlui şi pon­cifele. O foloseşte pentm un d1'!L11t al său, pentrn un itleal celruia el îi spune "ne­descoperit.ul" ; în numele cii.ruia m.erită să-şi aţintească o privire 1nereu curată asnp,n1 lucrurilor din prea.jmă, - elin satele Ţăii ele Sus, de unde pornesc în co­pUclrie întîilc lui întrebări şi unde i se întorc visele, de pe dealurile şi 1nuncelele elin j!!l'!tl 'l'escanilor, străbătute de Ilie CI! paşi de o poştă, din Berzunţii unde tru­deşte să implanteze falanstere ele pictură ori elin urbea 111'1 Bacovia, gospodăreşte fndră­i/it<i, viteaz şi stenic. Un astfel ele itinerar, configiLrează o Moldovă care e dincolo de susphrul clelicvescent, - o provincie altcmn decît tnhibitorie. Artistul o resi-mte ca un teren ele experienţe fără part·i pris, de o incorectibilă supleţe tehnică ; agită în crenzetul ci clisparităţi care se dovedes� fertile, dă la iveală contradicţiile cu efect benefic, pgntnt anvergura creaţiei.

trecea la detalii: la analiza profundă �i în final înţelegeam că nimic nu era bine. Drept urmare Tădeam pînza, o luam ele la capăt, el ·spunea din nou : "E bine" şi nu era bine şi tot a�a zile, luni, ani în şir. Ne analiza nu numai luct�ările, ci şi schiţele. Avea o memorie fabuloasă. De­seori , pe stradă, îşi amintea lucrările noastre �i zicea : "Pata aceea de ro�u nu cade bine11, .,1\lbastrul acela din mijloc e prea dur" etc. Ştia lucrăTilc mai bine decît noi.

- Poate cft nu era vorbri doar de memorie.

- Si�ur că nu. Era grija lui ca totul să fie bine, s�t devenim ceea ce spera el. îi spuneam

va •rezista. Vor exista mereu artişti adevăraţi !;Î vor fi mereu oameni care vor şti să discear­nă, să despartă valoarea ele nonvaloare.

- Un imPortant artist Plastic român, stabilit de multă vcrem într-o ţară foarte civilizată, po­vestea cu haz că a participat la un concurs Pentru ocuparea unui post bine plătit. Trl.')buia să Jlicteze un vultur. N·a cîştigat concursul

deoarece nu i-a ,.pictat" toate penele. Cum îţi exPlici?

- E o ciudăţenie. Se poartă prin alte părţi o pictură foarte exactă, fotografică: artizanală. Lîngă cultura adevărată trăie�te, adesea mai mai bine decît aceasta, subcultu·ra. Fenomenul

există şi la noi. E suficient să privim vitrinele consigna\iilor sau tarabeJe Ia care se vînd re­viste şi cărţi de cea mai proastă calitate.

- La un concurs cum a fost cel desPre cai'C vorbeam n-nr fi reuşit nici Brâncuşi.

- Evident. Brâncuşi a·•· fi realizat ideea ele vultur, iar pentru asta nu avea nevoie să-i facă nici noăcar o pană. Prostul gust ar fi functio­nat şi in cazul lui. Dar, cum spuneam mai îÎla­inte, arta autentică rezistă. Marile muzee ale l�unii nu expun

_vult�lri cu pene, ci lucrări plas­

tice de veloare Inestimabilă, semnate de Miche­langelo, Rembrandt, Picasso. Brâncuşi . .

- Conduci, la Bacău. Facultatea ele Pictur[l din cadrul Universităţii particulare 11Mihai Emi­nescu".

- Da. Sînt decan. Primesc pPntru �tsta o in­demnizaţfe de 5.000 lei pe Iunft. Am 26 de stu­denţi în anul 1 şi 32 in anul Il. Sint oameni ta­lentaţi. Facultatea n-a fost creată pentru ca ci­neva să cî�tige bani. Scopul ei este să f01·meze nişte oameni care să iubească şi să înţeleagă bine arta. Unii vor ajunge pictori. Programele sint cele după care se predau cursul'ile · la fa­cultăţile de arte plastice din Bucurc�ti, Ia�i. Cluj-Napoca. Bacăul va avea în curînd un man· nunoăr de plasticieni. Va fi bine nu numai pen­tru ei, ci şi pentru oraş. Din păcate, întîmpinăm n:ari '

gre_utăti. CilirÎa a Ul'cat vertiginos,

. deve··

mnd mm mare decît la spaţiiJe comerciale. Mi se pare absurd. Noi .,facem" artişti, nu comerţ cu gumă de mestecat sau cu ţigări. Sper să gă·· sim în cele din ll'rmă înţelegerea necesară şi să fim taxaţi după scopul pe care il urmărim. Vreau ca după mine să nu rămînă doar niste tablouri, ci �i nişte oameni ai arte!.

·

- Ce loc ocupă. duPă opinia ta, Centrul In·· ternaţional ��G. AJ)ostu" în vinţn culturnlă a jud�ţului Bacău ?

- !nainte ele toate ţin să spun că înCiin\area Centrului "G. Apostu" într-un lltOment economic �i politic extrem de tensional, cum era cel din 1990, reprezintă o mare izbindă. Sînt.. 1.:-;.;c uros că la aceasta am contribuit şi eu alături ele domnii Andrei Pleşu - pe atunci ministru al culturii - Constantin Donea �i Dan Hăulică. Rolul Centrului Internaţional .,G. Apostu" est� extrem dQ important. Aici au fost organizate tabeTe de sculptură, expoziţii, concerte, spec­tacole de teatru, conferinţe, simpozioane, au fost invitate personalităţi de marcă ale vieţii cul­turale elin ţară şi din străinătate. Prin prezenţa sa, Centrul 11G. Apostuu a dat o nouă dimen­siune activităţilor cultural-artistice elin această parte a ţării. Cred, totuşi, că ar trebui să-�i extindă relaţtile Internaţionale. După cum se ştie, tnişcarea plastice\ din Bacău se află in­tr-un moment foarte bun. O expoziţie organi­zată de Centrul .,G. Apostu". la Paris, cu lu­crări ale pictorilor băcăuani, ar fi o TE!u1ită. S-ar putea realiza, totodată, o mai strînsă co­laborare cu artişti-i din Basarabia. întîlnirile cu ei ar trebui s�i fie clt mai dese cu putiniă. Au nevoie de o legătură permanentă cu ţara. Să ne cunoască şi să-i cunoaştem mai bine, să ne simtă alături in necazurile prin care trec, să·i convingem prin dragostea �i prin faptele noas-:­tre că venim împreună din clepărtările istoriei şi trebuie să mergem, tot impreună. mai de­parte.

COLECTIVUL. DE REDACŢIE :

A consemnat", Sergiu ADAM

• ViTRALIU • JVr'ARTlE 1993 •

• CENTRUL IN'l'ERNAŢIONI\L DE Sergiu ADAM, Carmen MIHALACIIE POPA,

Victor MITOCARU, Stelian NANIANU

CUI .'l'UHA ŞI ARTE .,GEORGE APOSTU" •

• REVISTA "ATENEU" •

Coord,onator : Gheorghe POPA

TIPARUL: IMPRIMERIA "BACOVIA" - BACAU

e DIHEC'ŢJA PENTRU ADMINISTRAREA CF.NTP.ELOR DE CUL.TUR.� •

CENTRUL INTERNATIONAL DE CULTURA SI ARTE

• PREMIUl; "GEOHGE APOSTU" 1992 A FOST ATHIBUI'l' SCULPTORULUI

GEOHGI:: ZA HNESCU

�@�@�@� &�©®LF

PENTHU LUC!l!\HEA .,SOAHELE ŞI LUNA"

www.cimec.ro

2

Tabăra de sculptură

George Apostu" '92 "

& NICOLAE GH!J\TA -- IZVOR

e ION DEAC BISTHIŢJ\- fiGURA

• !ONELA LAZUREANU C

_O!"lP

.?.�ITJ_

E

e GHEORGHE II'!URESAN - OGl.J:-lDIHE .

CALE A A ·

p O S T U

dm afirmat altădate!, cu prilejul Saloanelor de

Artă ale Moldovei, ediţia a 11-a, că actualul moment <:ulturlll băcăuan aparţine artelor vi­zuale .. NtL an.t intenţionat prin e1ceasta sc! su­bestimez in vreun fel ceea ce e1 însemnat spe­ranţă cultu�alct şi implinire in anii din mmă cînd aut'enticii intelecttwli ai oraşului s-au gru­pat in jmul 1·cvistei Ateneu. al Teatrului, al

Filannonicii s.a. Am vntt doar să subliniez un moment fast: o acumulare val·Jrică deosebită, ceva ce a polarizat interesul umL'i public larg, avizat, chim· mîndm de ceea ce se întîmplă, elin ce in ce mai profesionist, în acest domeniu atît de supus modelor de tot felul.

Aşa cum s-a întîmplat cu taberele anuale de crea�ie ele la Măgura şi Be1·znnţi, cu Teuniunile de maree! de la Tescemi şi expoziţiile de e111tor, te­

matice, simpozioanele şi, ·in general, ci1·culaţia în zonă e1 1Ln-Jr creatori de excepţie au fertilizat

. orizontul artistic băcăuan. Şi, iată, rezultC!tele se văcl. De aceea aşezarea unui nou edificiu

cultural sub semnul ApostLL a fost una. dintre ideile majore ale timpului din urmă. Nu m1 îndo·iesc nl.ci o clipă de ceea ce înseamnă încă ele pe acum Centrnl Internaţional de Cu/Tură şi Arte .,Geor9e flpostu" .�i. mai cu seamă, ele ceea ce

va.însemna el în timp.- -Deschiderea acestni asezi'imlnt ele cultnrel spr�

cultivarea şi promovarea va!·J•·ilor naţionale -te1băra de sculptnră în lemn e o dovadă eloc­·ventă - concomitent cu efort'ul de integrare în dimensiunea ew·opeemă e1 culturii echiva/eazJ cn 1'ea/izarea unei sanse unice. Ca/NI Apostu, JlT'es!imtă cu atît ea

-capodopere, cu insăşi viaţa

m·t.istului clărnită sculpturii, atmge in traiecto-1·ia ei astmlă atit artişti deplin împliniţi cît şi tineri aspirinrl la desăvîrşirea intru fnmws.

Este f•Jarte plăcnt să 1'emelltorczi e1tm?sjera elevată a vcmisajul1ti. prilejuit ele e.1:poziţia lllTRIN[;LJ; PflfUSULUt a cunoscut.ului pi<'IO'i' DAN HA1'MANU sau starea ele emoţie cind Î?l am­bianţa Galeriei de arte! am asistat la decer­narea premiilor la Saloanele Moldovei. Sau in­încordarea participative1 la spectacole ele /.eatnt

şi poezie de la CENTRUL APOSTU. In fond, sînt toate acestea argumente rle .<ul>stanţă pr>ntrn a

Tristeti bacovie11e Această poezie et sfîşietoarelor elezamrlgiri

timpltrii pare a se îngmăna cu nişte des­cîntece pe care Georf}e Bacovia ar fi vrut să le murmure la porţile de plumb greu ale infernului (nu demtesc, ci românesc!, porţi care, ai impresia, in concepţiet ne­aliniatului l>a1'Cl-boem s-ar fi aflat JlC un­eleva pT·in' preajma tîrgullti sc!u natal Ba­uiu. Cred cel Bacovia este cel mai trist

poet al. neemwllti nostm, obsesia necon­!enitelo• ploi ori ninsori apocaliptice tmns­formîndu-se ca prin alchimicri minute. în recital de clavir ademenitor pînă la pier­zanie c11 blestem11l păginelor sale annonii, parcc! anesteziatoarei parcă iarăşi n!sco/i­t.oare de adinci suferinţe ancestmle.

Lco llUTNAIW

V

o şansa Cred cei Centl'lll .JnternatiO!l(!l .,George

Apost11" reprczlntci o şemsă din categoria elitelor n11 doar pentru. Bacău, d pentr11

întrea9a cultură cantempomnă românească. Aici, ideea nobilă de omaf}iere a unui ar·­tist de excepţie se întîlneşte cu inţelef}erea inţelcaptei e1 ne,;oti de contirmare şi de permrmentizare a p1·otejării valorii spi­ritllale emtohtO!�e. într-o distribl th·e gene­roasr! a atenţiei spre tot ce înseam11ei do· meni 11 estetic.

Meritul celor care .,au văzut" ieleea {pentru a-l invoca, nu făre1 temei, pe Ca­mii Petrescu) şi au tmnsfomwt-o in re­alitate se cttvine salutat Cll recunoştinţă ; ca şi meril:ttl celor care au ocrotit şi spriji.nit efortul ·iniţiatorilor. /ntr-tm ·in­terval de timp care poate declanşa in­viclia curooscătorilor, a fost gîndite! şi a-

şezattl aici o f}alel'i.e ele artă stabilă; s-em ·infiripat şi contilllui să se rmnifice relaţii ele co/aborm·e cu autoritdţi î11 mateTie, elin ţm·ă şi elinafam ei; au fost invitaţi, în colocvii şi manifestări ele prestiyi11, specialişti în /.iteratlll'â, t.catnt, muzkâ. Centrul /ntenwţional .. G�OI'fiC' il postu" ti1ulc se! focalizeze i11teresu/ 111101' prro­cupell'i făl'ri ele care 11e-am simţi mai sci­mci şi moi elepâl'taţi 1111ii ele alţii.

Perseverînd, agonisinel CLL fiecare gest tm spor de !'CIL1Waştei'P, cl 'ed cel-şi va cîş­tiga, cinstit, clr·eptul aelciugării ltlllri )Jl'e­fix semnificativ, trcmsfonnînelu-se in .,e­picentrul" vieţii noastre spirituale în e!­ceastcl zonei f}eog!'aficr1.

Const. PAlU

�----------·�------------------------------------,

Apostu al Cîne! în 1987, Am·el mi-a adus Temoig­nages sur Apostu nu ştiam că murise.

De altfel, nici nu me1 interesa foarte tare : pentru mine Apostu e:x:ista la dTeap­ta lui B1'incuşi, m·cat în Empireul aleşi­lor, acolo tmde toate ·întîmplările lumii noast1·e devin egal ilmtile.

Pc urme! am citit această carte extra­ordinară şi m·am apropiat elin nou ele cel părăsit in Cerul celor Mari. Paginet lui Ciomn - care scl'ia că Apos_ttL este 1111 spi1'it pl'ofuncl Teligios - şi propoziţia lll'i Mi1·cea Eliade .,Apostu ne vi11e de-a dmp­eml din neolitic" (cine ştie ce înseamnă pentru gîndirea lui Eliade neolitic11l poate

pămînfttlui se1-şi dea seama de dimensiunile elogiu­lui) m-a fc!cnt sci-l 1·egâsesc acasă la el. Intr-o Uomânie posibilă.

O Românie posibilă, dar nu o ţară a noastl'ă. lnti'-O ţa!'ă cereascc!: intr-o oglindă a soarelui.

Pc m·mc1 a venit decembrie în cm·e î11tom·cerea l11i flpostlt acasri a devenit fapt. !11tr-o toamnă bacovianri l-am eles­coperit pe Apost1t în casa sa, într-1m oraş al l11i. fntre pTietenii sâi dintotdeâuna.

Spel' cr1 ele aici mt va mai fi e:rilat n iciodată.

Cornel UNGUREANU

---------------------------------------------------�

-··-hr·sern-n .... ·de- pretuire . .. -· -·

La cea de-a cloua ed ·iţie a acestei im­portante memifestă>·i organizate ele Cen­t1'Ul nostm au participat sculptol'i ctmos­cuţi, !lllme de reZQ1lCl!lţci în te•:itql'\!Ll_.a.T-. telar vizuale, al căror timp ele inspimţie şi dm·ci confnmtare ClL materia s-mt con­cretizat într-un numă1' de nouă lucrciri, !'(Lmase în patrimoniul . Muzeului .,George Apost1t". Ilustrăm deci publi.caţia .,Vi-

e TACHE CORNELIU

OMAGIU Llfl GEOHGE' APOSTU

tralilt" CLL operele artiştilor p1·ezenţi în tabărcl (ei. sînt Gheorghe Mureşan, Nicolae . Ghietţe1, Comeliu Tache, Si­mion Moldovan, Aurel Vlad, Ioan Deac - Bistriţa, Şeî·bem -Creţoiu, lonela Lăză­T·eanll) in semn ele preţuire pentru atît el'' genC'rowl lor gest, menit sr1 înnobileze 1m spaţin destinat cultive11'ii valorilor autentice.

dovedi c<l atît ele des clama/a criză e1 wllllrii poate fi şi trebuie el�pâşitci. Nu in,eamnă. to:odc1tâ <'ii dom eniu l .<ci fie lip.'it ele J:roblemc sau ntazuri Ele au fost şi înai11te de '89, sint �i acum. Cr�el doar că astăzi avem dato1·ia ,ă înccrc.ăm. s1 ieşim din noi şi să ptişim cutez!ltori in lume. Prin poarta artelor rnn pute<�, ele c<' nn, p1tr!lncle mai u�or poate şi nwi pmfuml. T.lrâncuşi, Enes­cu, Ioncscll. Ciora.z, ilJ..vstu ou s p u s d�e c.zz;a lurnii despre fiinţa unică a (!Ce<iui n?am. De ce să nu continue!m rlia/of!ul ? Dr r� sci nu fo­losim inteligent �i �ficient ceea ce avrm mai bun ? Pent1·11 noi şi pentru r!lţii.

Un marketing aplicat şi mo �Prn 1n domeniu! culturii poate cunO!IŞte re;�u!ta:e .<p:•ctocllloase. poate realiza venit11ri dar şi o imagine corectă despre ceea ce sintem, cc:·a ce ne preocupă, ce('a ce dorim a împlini. Toilte eforturile se vor doueeli ru siguranţă •·ccompPl!se•te de· mortul Ji1·r>sc Îl! care bunurile, U(llorile cu/Lurale vor cn·culo in� tre noi si noi, între noi şi ceilolţi. Fdrii a ntcerca profeţii. conjuncttll·a/e areasta erec! că este ca/cu cea dreaptă, .calea cea (l(leve!raiă, Calea .4postu ...

Valentin CIUCA

Telefax • De la prietenul nostru. dramaturgul

George 1\t-:tnlo.ş. ('Hre ne-a urat pentru a­cest an .. cele mai minunate intîmpl{lri po­sibile .�i chiar imposibile" aftcim că .,0 ru­g{tciune de prisos" pico;a pc c�re am ju· cat-o, în premieră pe ţadt. la Centrul nos­lnt, ·se află in •·epNltie ia Bucurc>;ti, spectacolul urmind a participa. la un am­plu t11 rneu in Franţa,· Belgia şi 1-:ll'c\ia.

• Un alt spcctnrnl lhlalo0, e vorb:� de .. Ce ne facem f<irii Willi ?". monlnt la Tea­trul de Cnmeclic (prezent. la ora actuală. �î pe douft scene din Gern"tnia �i Aus. tria) a fost selecţionat pentru Festivalul ele teat1·u de la San .Jose, elin lun:� mar­tie.

• Şi Na\iO!wlul craiovean a inclu-.. în rcpertorht o pie�Scl il cuno<;cutului dran•a­turg, intituJatU 1,0 m.:lc.:f\ pc cinste11, un tc-:--:t pe c::�rc autorul s<iu îl co:tsiclcl·[! ,.ex. tren1 de vizunl".

• O altei r�a/izare, el� ele/Lei recentă, a cunoscutului scriitor din rUaspora este lan­s::ll'ca, la Paris. a unui compact-disc. de 71l' cu textele elin volumul .,Simetrii", pre­luc •·ate simfonie.

C.M.P.

• ION MII-lELE - FlNTINA POETUI.UI

• ŞEHBJ\N CRE']'OrU - S/\NTINELA

• VITRALIU G M !\WI'll;; Hl93 e �������������--------�------�---,------ '�·�--------------------------------------------------------------------------

www.cimec.ro

<t S li\1!0N MOLDOVA N -

.. D I/\LOG

Despre 1

Ş l ade vă r u [ p ute. rea

c r i tic i i de tea t ru

In acela�i t i m p cu Giila Hecitalurilor de l a Bacău a avut loc. l a CENT RU l . l NTEHNATJO­N/\1 . DE CULTU HA Ş I /\ HTE .,G I-:O R G E

. /\­

POSTU" cea de a clouG R EU N I U N E /\ CH ! T l ­C I L O R -DE TE/\TRU Ş I A SEC R !!:T/\ H T LOH 1..1 -TER ART, unde a fost supusă clezbGterii o pro­blematiC'[! d i ve1·să, � i n încl de noul context so­cio-pol i t i c-cultural în can' ace�! ia î�i desfă�oară activi tatea. Am ascultat. cu ace�l pri lej . · cîteva comunicări uti le. �i i n teresante pe marginea c[trora pal'licipanfii s-au angajat \n vii discu �i i

Domnul Valentin Silvestru a in fi'tţisat. . c u u­biectivi late, într-un cuprinz<'llor l'Xpozeu l i bt•r ,.starea critici i " , cl l . 11i r<'Ca Ghiţu le<;cu ne-n făcut cunoscute în formulăl'i percutante ob�er­vaţ iile şi ideile sale privind . . criticul � i politica" iar cl-na Corina Şuteu ne-a prezc-ntrlt o docu­mentată şi bine g i n tl i tă . ,per spcr ! iv[t ::tsttpr;l proiectelor UN!TEr{".

Luind aminte l a toatr aceste b incvenite co­municări cei prezcn�i rlu intervrnil , la rin!Iu-le. cu puncte tie vPderr pet·sunale. exprimind clt•­l i tnitări, precizări, 1nlr-un d i alog 1·eal în care fiecare pm·te era ascultată cu atenţie şi. I n fi-

un crca.tor . ele opj n ie ,un provocator ele noi ati­tudini, _ un . promotor al noilor noocla l ităţ i ele expreste . Are in fa�ă un cîmp larg de cercetare în scopul elaborării studi ilor de analiză si s in­teză a fenon'ieilu](ii teatral . Lcxîconul " te;itruluî românesc si B i b l ioteca ele teatru a Editurii Me­r id iane aş

'teptîndu-i eli braţele deschise pe cei

harnici �i i nspiraţi. A�aclar, se poate spune că la Bacău a fost o întî l n i re cu folos (de� i a n u l trecL�t

.ea ne-a gă�it 11Hl i nun1ero�i şi pnrcă tnni

dorntct el("' coin u n i caTe) atît a critici lor cit si a secretaJ"ilor l i terari care au vorbit în principal despre neces itatea redef i n i r i i rol u l u i lor în tea­tnJ (con-;emnez aici plecloal'i i le Aclrianei Popescu, ale l u 1 Val Conrlurache �i Natal i�·i Stancu pentru emanciparea profesie i . pentru .. rid icarea ci la un n ivel calitativ supPrior").

rn�clcr, indu-sP, cred. din toate acestea c[\ treabă este destulă, nc-hm despărţit pentru a con tin ue! fiecnre pe cont propriu jocul fragil intn· mon­den i t ate �i clur:tbil i l:lt<'. :ti profesiei noastre.

Carmcn· MIIIALACIIF.-POPI\

jurnal sentimental

La închiderea •

unei expozitii

După două săptămî n i ele absen(�t l ucrările care a u format, EXPOZIŢIA COLECTIO­

N A RI I .O H se vor i n toarce -· copii răsfă­ţaţi - în mijlocul fami l i ilor care le-au acceptat .,escapada". De Ia m i j locul l u n i i februarie 1993, Centru l Internaţional ele Cu l tură şi Arte "George Apostu" a oferit spaţiul acestei acţiuni i nedi te, care a elat substanţă unei idei de mult vehiculate, Jnai ale.s, cu ocazia vernisajelor : exi�tă

atîtea lucruri bune,. care la înch iderea cx­poziţ i ilor a u rămas î n spa ţ i u l băcăuan ; ar fi i n teresant ele realizat un astfel ele .. mo­zaic" al colecţionarilor de artă, totudat<1 şi un bun pri lej ele a revedea nişte . . vîr­furi" el i n creaţia unor pictori români .

Vernisajul acestei expozi � i i a avut ela­rul ele a transforma pe omni prezen \ i i a­matori , degustători 'ele artă, în expozan�i tensiona ţ i între spi r i tul ele g r i j u l i e pose­siune �i dorinţa ele a crea corespondenţe d co municare a propriei tr[t ir i (bucuri i ) . C<'lci este si aceasta o formă ele iubire : , . îngheţa rea ; · î n tr-o i magine picturală i n care te regăseşti ca stare,. ca attnosferă, ca aspiraţie, d i ncolo ele funcţionalitatea cri­teriului tematic sau a l afinită�i i cu un anu­mit s t i l s�u personali tate artistică.

Dacii a r f i să cădem în păcatul stalis­t i ci lor la modă, am constata procentul . exact al lucrărilor semnate ele nume so-

nore ale p l aslicii băc<iuane ( I l i e Boca, Mi­h a i Chiuraru, Gheorghe Z <1rne.,cu, Cris­tina Ciobanu, Ovidiu Marciuc. Gheorghe Velea, Ştefan Pristavu, Vasile Cră i�ă­Mânclra, Ion Burl acu) precum ş i raportul precis existent întl'e excelentele expozi ţi i organizate ele-a lungul a n i lor (atît Ia Ga­lerii le ele arW ale Muzeu l u i cît şi în sii­l i l e ele la sed i u l F i l ialei băcăuane a U n i­unii Artiştilor Plastici). Iată ele ce nu sur­prinde existenţa în expoziţie a unor nume ca : :Sabina Negulescu F'lorian, I l eaiJa Ni­cod im, Iulia Hălăucescu , Horia Bernea, Ion Pacea, Vlad Nicodim, Dan Hatmanu, A l i n Gheorgh iu, Florin Ciubotaru.

Dar n u vom face aceste laborioase cal­cule, noi von1 nun1i doat\ ,.în ordinea i n ­trări i i n scen<1", p e c e i care au consi n1-ţ i t să cola boreze la nceastă primă ed i\ ie a EXPOZ ITIEI COLEC'f!ON ARILOH : A N A M A RTIA N , . IUSTINIAN TU HCU , D!D I N A VASTLI U , D. M l T ULESC U , PE­THE HAHATA LJ , C A H IVLE;N POPA, J U LI /\ ŞTF:FANESCU, VASl Llc PI\LADE, VASI­LE IFT! M l l':.

Spectator al propriei crea�i i (crea�ie p r i n decizie) , colecţionnrul dev i n e a l doi lea a ­utor ni operei de artă, ş i întîi u l artizan al contextulu i recreat al acestei n . care i i va purta de acum pecetea.

Anamaria DAC1U

Şi, dacii despre vr0un nnume ljl'rfiei consrn' al criticilot· clt• teatru n ic i nu a putu t fi vor­ba. n u c Jnai p u ţ i n adevărat că au eXistat �.i

opinii convergente. vizind în specirll clwsţ i u n i ele deontolog ie. S-a convrnil. astfel. că. dincolo de inevitabile. mărunte van i tă�i. de trecătoare. Hde'·..;ea. dezbinări, breasla (dacft termenul n1ai -: .. �,,- o�ll n t acu m cînd există atîtea tendi nţe ele... .,privatizare" la u n i i d in tre · profesioni�tii Pi) are totusi u n ideal comun. î n n u mele căruia criticii î�i îndeplinesc . mandatu l . neabdicînd. în primu l rind, In faţa propriei constiinţe. /\�a­clar, n u pol i t i ca sau a l te Iume�li ispite trebuie sti ne conducă în opţiu n i l e noastre. ci numai criteriul estetic. Aceptarea acestui ,.despot ism" se face, bineinţeles, luînd In consi derare mula­t ia valorilor, criticul f i i nd In consonanţă cu spiritul t i m pu l u i în ·ca t·c este t r ă i tor. Repud i i ncl. 3 b i n i l io. orice unanimi tate ·(se înregistrează deja alerg i i l a via�a ele echipă, Ia organiz�u·i, prescripţ i i . festi v i tăţi) �r it ic i i vt?n i ! i la reuni­une s-au aplecat � i asupra u n u i subiect delicat­posi bila pierdere a cred i b i l i tăţi i î n m i j locu ·l a­tîtor cPstors i u n i , unele chiar violente.

---- �---------·- ---------

O . ambianţă boierească

Din moti·l?e as.1;pra. · c1i rom mt voi stă­nti acum, particip ele puţină vreme la reuniunile. oameni'lol' ele tecltnt. Festiva-

Teat rulu i , ct actorului Geo Popa, direc­ton!/ Centnt l1l i , a fost, aş zice, făni Cllsm·. IJe u nele proc11 ni ei fondu.ri, cum ,·euşesc sâ facă faţă in nişte vremm·i cinci n e cam ducem viaţa ele azi p e miine, e se­cretul lm·. M-a1n sintţit, ?n.ă1't 1u·isesc, a -1J1'0ctpe ·răsfăţCLt la aceste întnmi ri ale breslei . .";i 7W numM eu, aş C1'ecle. Au con­tat, de bună seamă, cleliccaeţea şi lar­gheţea gazclel01·, a avut 1111 1'01, fără c!oar ş i poate, şi ambianţa.

· . /uri, colocvii .şi altele asemenea. .Ca un făcut, da că .las· a . pa1·te Festivalul nati­onal ,.f.IJ.Caragiale",- i7witaţiile imi par­·vin numai . de la Bacău. Oi fi a vind Clt

< >n a i -m1t lţi ' p1·ieteni . eLcolo, să fie distanţa nu prea mal'e elintre o1·aşul ele. pe Bis­triţa şi bahluimta m·be : u ncl<:� imi fac veacul. nu am ele unde. .şti. Dw· i JlVitaţ'iile, la Ga-

De cîtă va vreme, actori şi critici (eu sint un soi de fiinţă-amfibie, secretar literw· şi cercetător ştiinţific) îşi poartă clialoglt1'ile in ambianţa boie>·ească a Casei Apostu. Cine! spun boiemscă, să nll cumva să se încnmte amtmiţi tovarăşi. Să. fii. boieJ' nu e la in­clemîtUL m·icui. Aici., mt am avllt niciodată senzaţia unei r�ăzclttiri provinciale. Ge­nerozitatea, fmncheţe, bun 91tst. Mai uiţi, ·in spaţi11 l acesta uinclit cu un plurivalent

sentiment al cultnJ·ii, ele stresu l roti.clian şi ele alte pot rivnicii , iar regăsirea de si-

. . · Ia· . . ,·ecita.lu.J·il0r, .. org(llti.za.tli c(e Teatml ,.Bacovia" şi ele Centrul int m·naţi01ial ·"G. Il postu ", imi pal' vin cu o 7'econfortantă

regu lal'itate.

Prea n1ult ven i n . prea multă i n tolerantă �i suficienţă agresivă. n u duc ele-c i t l a sub­m i narea cxerciţ iLJ i u i critic. Sig-ur că fiecare d i n­tre noi (sîntem doar cu to� i i subiectivilăţi ac-

De fiecm·e dată, ospitalitatea gazclelol', a srl'i itontlui Calistrat Cost in, cli.rectontl

centu:ltc) vre:1 s[t fie o voce, un ică. di stinctă. clar î n tot act·�t joc ele org-ol i i c bine să nu Bacău! a fost, în anul trecut. gazrl:1 u:1ei u ităn1 d r(-"apta n1ă�ucă � i sen i n a cumpăn i re. Cî- prestigioase m a n i festflri ar·tic.;f.ice aflate la cea teva l uă r i ele cuvînt au zăbovit apoi asupra cl7a şasea eeli'� ie : este vorba despre Festivallil modului în care se scl'ie, la ora actuală. Cl'Onica l n terna�ional :.Z I LELE MUZ!Cl! CONTEMPO-

cle spectacol, avansînd ic!Pea c[1 ea este pindit[! H A N E". un Coin[)Jex ele hăruit c i rcuit muzical ele pericolul inaclecvă r i i la obiect, a clesuetucl i n i i p r i n sti l u r i . metode, man iere ele a concepe. a

i nterpreta >ti .comenta faptul muzical-componistic. unui anume tipic, ca să n u mai vorbim ele neo- Sub .clire·c�i<i . . arti st i că a l u i Ovid i u Bălan. fes-fiţi i care s-au repezit asupra gen u l u i . f i va l tt l '\ :bendici; !t ·d i n: · Ijl i n ele aportul compo-

Hostul cri t i cului , s-a spus. trebuie 'reformulat z i torului l . iviu Dăntean u (bucureştean prin a-

nici şi acum. El n u este u n simplu recenzent. c i .. dop�iune) ce isi onorează Bacău! natal identi­f i Ci'nclu�s6 - el! -cele" iliăi" i iitlme aspiraţii- ale ao· . �e':;tur-centnr ele ctri!ttră. · legînd il-l+mele -0raşu l u i rle destinele muzici i contemporane române�ti �i

. ele a fi rmarea I3acă u l u i in consteh1ţia cultmii europene. l , ;: 1 reu�ita n1ani fcstă ri lor ce au , . Iu­nl i p at:' i n te1:valul cuprins Intre 20 şi 24 apri l i e l a S a l a /\TENEU �i l a C<'n trul I n ternaţional 'lmi't

rle Cultur[t �i /\rt'c ,.George Apostu" nu con­tribuit n u doar organizatori i -- l nspectorntul pentru cultură al j udeţul u i Bacău. Filarmonica

• • •

Zilele lllUZICll

contempora11e tS l W12 ·- EDITIA A VI-A

M JT -1/\JL JOI{/\" si M i n isterul Culturi i - n u -�iocu· comitetul 'pe,t i.val u l ui - Con,tn n t i n Donea, J . iviu Dănce:tnu. Ovid iu Bălan. Va,i le Prutean'l.

· -- - � - - -·--- - -·----- --

Dialogul - ----a-r-telor .. - - - - -- ·.-·--

Generoase, prin participarea unor ,·emarca­bile persmw litâţi ale domeniului. Zilele muzicii

contemporane, mt condus şi la 11n schimb ele idei care sci pune! fl!nomemul în valoarr. Edi­ţia elin 1992 s-a 1·em.al'cat print1·-o mcti fermă cJcrccl ita re a u nor mijloace, forme sono1·e. pre­zente pc podium c:c -.m�sturi teoretice mai tran­şemte. Am încerca chiar se1 7'emw·ccim că atit discuţiile cit şi concertele au CLV1Lt in context1Ll Săptciminii Patimilor un accent cam a trimis la meditaţie, la şansele fiinţei ele a înnoi, ele a se pw·ifica p1·in inainzarea in int>·ospG!ctie in sonelm·ea limitelo1·. Arta interferenţei, a

· iJ{te r­

f erenţelor - ca să parafrazcim., t. itllt l atît ele

-c u p d nză tor al S i m poz :onului ., / 1lterfereH!'a w·­

telor" - poate comluc_e la cL_escopew:ca unor

noi moc!ali�ăţi, la mcn ţmerea m at:e11ţw a 17111-

zici-i. ca atare. O comu nicare precum ,.Mttztca

şi sfera interfeJ·cnţelor" .msţ inută eLe el�1am':a

Despina Petece! a sittwt fe�t�menul 7mtz,t�al m

:zodia filosoficttlm, c1 recLefm1.rtt 111lOJ_ �e 1 me:��:

,subliniind conotaţile pe care le c_apa ta ast�tz!

tema unullli şi e1 mu/ti.plului, a clnl11�ll:i ele m­

fiere - Căci toţi cei care sunt calcwztţz de

duhul /1t!.' Dtun nezen sunt fii ai lui D\tmnezeu"

(Romcmi 8.14). Heferirile la Bach atL fost ele o e: locvenţă emotioncmtc1. O abo1·clare po .�tmoclerna

a m11zici i. a r�alizat:-o poe tnl şi muzicologul \fa­

lentin Petculescu şi aici similitudinile şi cli{e­Tenţele Ci1'CUmscriincl 1/lt t i.n�p prielni c eent l'll g:rpe1·iment, pentnt autonomzzare dar Şt des­chidere. Muzica şi textualismul fiin d o proplt­

nel'e core in sine comportă o dezbatere. O cle­·monstmţie la obiect a cim)mrilor de interferenţă

•CL realiza t-o compozitornl Mihai Virtosu, refe­Tinclu-se la tenw : "M11zica şi m·tele vizuale". Complemen!aritatea, st�gestia, procedeele pot fi

astăzi şi locuri comune clar in acelaşi timp şi

. e V !THALI U e MAH'l'IE 1 9'13 • �----�------�----------������--=-�"= .. �·=-=· -�-=--�-=-��,����--------------� - -----------.

ne îţi ingclcltl ie sc1 pa rticipi fără C7'ispări şi fti ră asc1mziş'u ri la sch imblll ele ide i, cm·e, în fonei şi la 1t 7'7na llrmei, constituie miza concla vu rilor n oastre .

La Casa Apostu, înclest1tlarea se -hn­pleteşte, lucru rar, cu f ineţea. E un m · finament prosper, dacă pot să înmămm­chez aceste cuvinte, in oferta, ele zi şi (ei,cla !) ele noapte; a amfitl·ioni.lor. Ziua, · discuţii pe temele strinuente ale bresle.; , seara, program ele voie, ele voie bună, care se poate prelungi în confruntări el� euforice i ncitaţii, în care spectacolul ele idei este acela care contează. Şi, la fel ele mu it, apropierea sufletească dintre unii şi alţii, intr-un timp al suspiciuni ' şi al cZ·iscorcliei. E aclevămt, i_qhemoniconul cn cheltuială se ţine, însă ar fi păcat FCl

n11 fie susţ in u t cum se cuvine acest a­şezămin t, ccn·e co nferă Bacăltlui cultural 1m i n confundabil accent de personal itate .

Florin FAIFEH

Carmen Stoianov. Olga Ch irştiuc, Geo Popa - n u doar forţele arti�lice - i n terpre�i , dir i ­j o r i . compozitori �i muzicologi prezenţi pc afi�ul man i frstă r i lor ( î ntre care BatTie Webb ş i /\­telierul de muzică contemporană .,1\CH/\EUS--. oa�peţi ·înrlrărriţi ai scenelor băcăuane. Jos 7.­\\'aanenbut·t. Emil Shei n, CvaJ"tetul ele saxofonne .. EMPH/\SIS". M i hai Ungureanu. Javier Dn­J < I A N şi rrazdn deosebit de O':;pitalieră care este Ovid i u Bălan) ·- cit ma; 'tles acel public calci. i n tel igent şi sen si b i l care a participat cu dă­r u i re si entuziasm l a seri : e si d i m i neţil e ele mu­zică concerte. recitaluri , s itnpozion ele muzico­Jogie - acestn d i n urmă o .. prernieră'' a actual ei ediţii). A�a cum o face ele şase ani inco:�ce. Bacău! a propus o constel aţie ele valori com-ro·1istice ş i_ i ntrrpretalive.

Carmen STOIANOV

oriyineu u n or noi opere . Ideea esl.e 1111 ele u pul­veriza domeniile, ci folosi rea unor mijloace care fac mai amplă sur�cst ia, coi·olantl, Sincret.i.snllll este astcizi posi bil şi datorită uno1· mijloace teh­n ice extraonl!nare, clar la 'rîndul lui devine in­suficient. Arta este o continuă căutare, pentnt cei însuşi suflet u l omultti ccmtă, se ccmtci. are nostalgia totului, a Parmlisului. Despre cores­pondenţele plastice (şi ctici propu nerile spre exemplificare sint nesfîrşite) CL vorbit doamna Carmen Stoicmov care a şi condus clez/Jaterile intr-un spirit ele pw·ticipm·e deschis, eli aplomb, cum ele fapt cer asemanea colocvii. N11 in ul­timttl rind a u fost p7·eţi.Ol! Se sugestiile, parti­cipCJl'ea la discuţii a elommtlui Gheorghe Firea. Considerăm c1i acest Simposi.on la cm·e a u par­ticipM compozi.to1·i, muzicologi, profeso7·i, scrii­to>·i şi 1m public tîncir şi cu adevărat interesat se adaugă altor activităţi ele prestigiu clesfă­sumte la Centrul Internaţional "George Apostu" spre bucuria celor care preţuiesc norocul exis· tentei la Bacău a unui asemenea loc de elevată înt1·eţinere cn Muzele.

Octavian VOICU

www.cimec.ro