CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI.1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I ATIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.

alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

_

No. 12 . Anul VI. Iassi, 1 Martie 1873.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie-eireiAbonautentul pe un an pentru Romänia Mier/ 1 galben; pentru Austria 6 II; Pentrn Germania 15 Franci; pentru

Svitera, Belgia si Italia 20 franci; pentrn Francia si Spania 25 franci.Abonamentele se fac nnmai pe un an intreg; in Iasi la Tipo-Litografia NationalX si la redactitine, in Bucuresti

la 1ibrria Soccec et Comp.; in tome celelalte orase din Romlinia labiurourile postale.

ALECU RUSSO.

I.

A. Russo trimis de copil inteun inStitut dinElvetia, säviri studiile colegiale §i se intoarsein Moldova la 1838 cu o eolectie de incer-eAri poetice scrise in linen francezi. Pintreaf este bucAti inspirate de amorul libertAtii segäsea §i o imprecare violentit contra tiranilor,ce-i causa oare care sup6rAri in Viena dinpartea po1iiei. Soarta lui ii puse chiar din

prima-i junie in fati en prigonirea guvernelordespotice, Ansë aceastA prigonire nu pail sischimbe intru nimic vesela nepAsare a carac-terului se'u.

Dupit intoarcerea sa in tad, Russo locul/re.Lo doi ani la o mo§ie pArinteascl din munti,

§i acdo trAind in frAtic eu natura, el se in-dite look ,de tot ce purta sigilul nationali-tAtii : obiceiuri, costumuri, danturi §1 mai eusaml legende §i poesii poporale. Chiar de peatuficeao adeci la 1839 el incepii sl adune

eite:-va fragmento de ,antete betrIne§ti §i s.serie nnpresiile in limba franeezi, Ansë toateacele manuseripte s'au perdut.

Singnra compunere importantl, ce a scapatpentra gloria literaturei noastre, este admira-bila Ctintare a _Rondiniei" , tradusA mai tArziu

in romine§te de N. 13Alcescu §i publicatA laanul 1855 in Romania Iitterarci. Acel poemin prosi a inspirat urmAtoarele strofe adre-sate lui Russo de catrA uu profesor francez,d-rml Storhas :

Ohl vous qu'im noble zele a jetd dans ParenePour écrire en passant une histoire de feu,Marchez sur les hauteurs on l'âme vous entraine

Sous le regard de Dieu.L'Europe aura ses yeux ouverts gar le Moldave,Sur le Roumain longtemps endormi, malheureuxQui s'dveille sans peur de son sommeil d'esclave !..

Peuples! formez des voeuxPour la jeune patrie encor dans ses vieux langes,Pour la liberté sainte et puis pour l'avenir,Pour les hommes de coeur ici bas vrais archanges

Qui meurent sans mourir !etc. etc. etc.

A. Russo era poet in toatA puterea cuve'n-tului ; natura lui avea nevoe de orizonmi in-tinse, de acrul muntilor, de sunetul doinelor,§i Anse guvernul gusl de cuviinta, a-1 rAndui

in slujbl §i a-1 inchide intre pAretii unci ju-decAtorii. Prin decretul domnesc din 22 Mai1843, Russo fà trimis in calitate de membru

56

WM.

..

4.; 1 ALEUT RUSSO.

al tribunalului la Neamt i apoi la Peatra.CAti-va ani mai in -arma, adecii la 1851,

Ghica VodA ii numi eandidat la di-Tamil de apel in Iasi; Ansti cariera judeelarAnu conyenea nici decum aspirrwilor sale intime:

Prefer de o mie de ofi cArarea de la munte.decAt cariera deschisa divaintea mea!" zicea el

adese on glumind ; pnin urmare in loe de amucezi iii namolul deldor jadeditorgti, el sefurisa pintre densele de crde ori o putea face,pentru ca S. cutriere nulntii, si sA descoperelegende.

sell de toate zilele trebue sA fi

fost o comoarA . . Ansè au avut soarta co-

morilor! perdut nelAsandu-ne deelt o sin-

gurA legendA : Peatra Corbalui," culeasii la

Bicaz.

La 1846, Russo compuse pentru teatrul ro-mAnesc din Iasi o mica piesA intitulatA: Jie-nieerul Vadra," in care un term canta ur-matoarele done versuri :

Din Foctilani la DorobuiTara-J. Ciocoi."

Indrasneala-i RI mare de a emite o ase-

mene idee intr'o epocA de aristocratie, prectunera sub Domnia lui Mihail Sturza! Autoruldramatic o plAtl cu un esil de done luni lamonAstirea Sovegea.

Fost-a el Anse condenmat de yre-un tri-bunal ? iuici decum ! . Pe atuncea vointa Dom-neaseil tinea bond, procedurei: Domuul eralegeaEatli, copia de pe Luminatul ofis Os-pod din 26 Feyruarie 184-6, care dispunea delibertatea individuall a lui Russo. El e undocument curios pentru istoria regimulu Re-gudamentar :"

Ineredintandu-ne, cA Alecu Russo a ur-mat prin ale sale indemnAri de a se pune in

talburare liniqtea obqtieri, indemnAnd mai ales

pe actorii teatrului national la rostirismn-daloase pe scena teatrului. Noi am hotii2itse include pe aceastä spre infrilnare inmonAstirea Sovegei; deci poroncim Ispravni-cului de Focsani. ea indatA ce numitul va sosiacolo, intovArAseascA insusi cu paza en-

yfincioasA plini la local insemnat, uncle incre-

dintAndu-se egumenului monAstirei, sA pue la

cale de a se tine cu cea mai de aproape pri-yighere pe post 0 rugäciani in toatil vreme.icAt se va aila acolo. Se ya regula totodata.ca numitul A. Russo nu numai sA lie cu de-sevirsire oprit de a e1 din cuprinsul

dar si de a corespondui sau de a SC:

iiitiiliii eu nime. Ear' daca se va aseza aceastapnin intelegere en egumenul, apoi se nor rAn-dul vrednici i destepti slujitori spre paza,

poroncindu-le sub- asxa respundere a ti enneadormitl priVighere . etc...

Pe temeiul acbstui debret, ce merita a 11

aretat ea un model de ddspotism burlesc, A.Russo fu dus la Sovegea Mists, dreptatea diu

anul 1846 nu se multami numai cu atAta : mmalt Luminat ofis gospod trimise totodata Ia

altA monAstire intreaga trupa romaneascA! Ri-

dicultd unit cu arbitrarittl!Pc erind tronul se eredea astfel in pericul,

pe eand guvernul lua piste mësuri atat de

aspre in contra teatrulni national, pedepshid

orbeste autor ai actori, eu mu all= la Bu-curesti. Intoreendu-me la Iasi, giisii urmAtoa-

rea serisoare a amicului men ; ea va da oidee esacti de caracterul se'n nepAsitor si despiritul, en care el trata imprejurArile cele maientice :

Iubite!"Nu-mi remine decal, timpul necesar ea

Crigori

Jurnalul

fafri

sA4

moults-

tirei,

doi

slan

pilot de

oi

ALECU RUSSO. 439

vestesc, crt, guvernul §i-a pus in giind

sit fad, din mine un om important §i demn deesil. I s'au nzirit guvernului, precum se nit-zare cailor cu nitray, §i dar el a giisit de

enviintit a me aresta §i a me condemna, caui capiit simtiri religioase in fundul unei mo-

»astiri. 0! guvern piirinteesc! el mi are altvis deciit fericirea noasträ, mi are alt tel de-cat a ne face demni de imperiitia cerului.

Eatit pentra ce el ne infundii it§a de ades insahitstriilor.

.1)eqe un cias plec en nepw-di masa cum

xi itwnänii, i intreprind un voiaj gratis,

multamitii ingrijirei guvernului; a§a dar,

tu nu me vei gäsl, la intoarcerea ta, lungit pediu anal teu §i diindu-mi aer de pa§ii.. Ciind teyei revede cu pliteere sub cerul patriei §i subtavanul apartamentului ten, vei simtI un marede§ert in sutlet, cad amicul teu Russo iti valipsi. Ah! aceastii, idee m'ar face sit 'Ors la-erimi amare, dacit nu mi-ar plitce, mai binesei rid in Ma prigonirei! frate,

cad toti cei ce poarta munele de Russo suntdestizutti a fi persecutati ; omonimul men JeanJacques a pktimit multe in viata lui ! Ce

aqemenare miigulitoare pentrn mine !

Lucrurile mole sunt in boccea; druta depo§tit me a§teaptil in curtea ministrului din

Iiimitru, de nude am sit plec ; aga fumeazit

ciubucul sea de iasomie §i me indeamnii sit

mantuiu aceastit scrisoare, in vreme ce fra-

tele ten imi ant& din vioarii aria franeezA :

Partant pour la Syrie.

Alea jacta est! a zis Cesar, and a tre-nt Rubiconul; eu am srt tree Bahluiul ! prin

urmare voiu zice : amice! Wind* la bietul e-silat §i declamit ades versul celebru:

L'amitig dun grand homme est an bien-fait des deux.

Adio! me due sit gust plikerile vietei con-templative a sfintilor apostulii i me despartde Mute En% amiirime in contra oantenilor, tie

Domn san.. . creditori !

Singura mustrare de qiget, ce (Tara a memind in acest moment, este, cit bieçii actori

impitirtg.§esc osinda mea. Teatrul romiinesc Ia

monastire! Felice de tara al eitrei guvern

luminat produce asemene de§iintate intiilniri !

Adio ! iuicit odatit; bpme amicilor cii ei

scutese de a se imbrziea in haine negre etc."

Russo gusta placerile vietei apostolice Omitin primitivarA, inse el nu se multami numaicu estasul contemplarei ci profifil de timpnl

arestarei sale, pentra ca sit culeagii crite-va

balade de la un betriin lautar, ce se gitsea inmoniistire, §i scrise totodatit jurnalul unuiprisonier", care s'a publicat in Revista Po-Wing" din Bucure§ti.

Mi§carea din Ia§i de la 1848 sill o mareparte din tinerimea Moldoyei sa' emigTeze. A.

Russo fa din numerul proscri§ilor. El treatin Bucovina §i merse la Viena, unde se in-tianl en alti Romani, ce veneau din Paris casit intre in WI Plecand en totii pc DmiAre,ei se giisire pe vapor in societatea sgomotoasiia unui mare numer de Maghiari inarmati. Un-garia restma de tocsinul reyolutionar §i stra-nepotii Ini Arpad fitceau visuri de cuceriute.

No ! Domnilor, zisere ei Romanilor,

vreti sii ye daft none pentru ca sit ye sciplimde Turci? Noi suntem gata sit intrinn in Mol-dova, precum an iutrat i stritmo§ii no§tri.

shall

Mangitie-te,

..

410 ALECU RUSSO.

Russo le respunse zimbiud:No 1 tii d-voastri, pentru ce Mol-

dova-i o tarA mitnoasi?.. pentru cIt pamiintulei au fost ingräsat cu lesurile striimosilor

vostri!"Acest respuns inchise gura Maghiarilor,

Anse Russo asà mai tiirziu a suferl multedaune din partea autoritii unguresti.

In luna lui Iulie trecènd prin Transilvania,el fit arestat la Dej i condus sub escorta ininchisoarea de la Cluj ; Ans6 desi el sesea in mijlocul unui popor sc1bäticit prin betia

revolutionara i prin urii contra RomAnilor,

desi viata lui era in pericul inteo epock muletoate oras,ele i satele erau ilustrate cu nu-meroase spAnzurritori i epe, totusi ci nu-siperdit cumpnul.

Jubite A . imi scrise el din inchisoare,Iii Ungaria 1iber mi-am perdut libertatea!Strigritul maghiar : Mon sabaciag ) insem-neazit lanfuri pentru Romani! Ergo, am fostarestat la Dej, i chiar scum mi se pregitesteun alaiu de nafionalilti-gardkti ca sit m duella Cluj ; Ansë nu fii ingrijit, dragul meu, cäciam o tainica i sigurA presimtire, ci nu mise va intAmpla ninñc. AceastA siguranti imivine din credinta, cIt RomAnul tin piere cumia cu doue Furia ungureascA e atAt dedesantatA si de comica lungimea phttenilor

a mustetelor maghiare e atat de esageratA,

incitt departe de a in6 inspAimAnta, ele imiinspirit un ris nebunesc. . . etc."

Pentru ce iins Russo a lost arestat ? Aceastao aflAm din pasagiurile unei lungi protestari

adresate de el contelui Vay, comisarului din Cluj.

Domnule Conte !Refugiat de trei luni inUngaria, am asistat ca un spectator la eve-

') Vivat libertatea.

nimentele acestei teri, bucurAndu-mts de ospefia.

ce-o primisem, i doriud in fine ca sIt me in-tore in patria mea, am luat drumul eel maidrept, adecii pe la Dej; se ye& Ansë, cit inUngaria drumul cel mai direct nu-i lid eel

mai scurt nici cel mai sigur, ciici deodatA

m'am trezit arestat, despoiat de lucrurile mele,cercetat pKnii la pele, i iutemnitat ! Trist

neasteptat efect al ospetiei maghiare !In zadar am protestat, in zadar am cerut

sit mi se spue motivul unei asemene maltra-; nici un membru al autoritutii nu a gii-

sit cu cale, sii-mi respundA oficial. Eatii Ansö

prepusurile gelosilor impiegati, care mi-au des-chis portile inchisorii

1-iul prepus.-0 femee vezut fitc6nd

semne misterioase in Dej ! Cui?

prepus.Sunt Roman !3-le prepus.Corespondenta giisita in va-

lisa mea este in limba francezA !

4-le prepus.In acea corespondentit nicinu se pomeneste numele de Ungaria !

5-le prepuseTrebne sa fiu comisar rus !6-le prepus.Trebue sit fac parte din Co-

mitetul croato-slovaco-sirbo-valaco-sacson for-

mat in contra Ungariei!Pe temeiul acestor grave prepusuri domnii

judecatori ii frecarë manile cu multi:mire siinè intemnitar6 cu convingerea eel putin

si-an salvat patria!Donniule Conte! ITO giisl, negresit, eh am

tot dreptul sit protestez in contra mmi ase-mene act arbitrar al autoritatilor subalterne

din Dej, care, dupi ce a pus mrtna pe mine,si-au apropiat totodati i valisa mea ca new,ce, dupi socotinta Icor, confinea dcstimd 0viafa Ungarici!

Protestez dar in numele legilor, in numele

si

,,2.le

nai-

TA, ca

git-

si

tad

m'a

ALECli 11USSO. 441

fibertittii individuale, iii numele dreptului gin-

tilor, i cer o satisfacere deplinA in contra

agentilor, care au atacat in persoana mea prin-cipiile cele mai sacre ale dreptatii etc. etc.

Adeastit protestare a mea va ptirè poate

cam lungii, domnule Conte, Anse nu cred sA

ve parit atAt de lungA, precum mi-au pArutuiie lungi aceste opt septemini de captivi-

tate. etc. etc."Pe cLind Russo protesta din fundul inchi-

sorii i adresii, Comitetului revolutionar din

Cluj scrisoarea sumeatA, ce este publicatA inRevista romänd", amicii lui emigrati in Cer-

nAuti scrieau gnvernului din Pesta cerend li-bertatea captivului, §i in sfir§it portile se des-ehisere dinaintea lui.

,,Nu e nimic mai dulce pc hime decAt odu§cA de aer liber." ne zise el, cand ne re-vezureni.

In timpul captivitittii sale, Russo avea obi-ceiu sit scrie pc bucAtele de hArtie cugetarilerare ei treceau prin mInte. Multe din ele s'auperdut, §i e o mare dauni, cad amicul meuavea o judecatA profundit §i lin spirit cu totuloriginal.

NepAsarea caracterului sett l'a sustinut ne-contenit in lupte victorioase cu soarta. 0 sin-gurit datA, cat a fost el in inchisoare, pate-terea sufleteascA l'a pitrAsit §i atunci el ainceput o scrisoare.tristit cittrit amicii sei, Anse

nu au sfir§it'o . . .

,Fratilor ! Ii zicca, nenorocirea care prigo-ne§te Ora loastrit, me apasit §i prin mine.De stiptemani intregi stau inchis Eirit a cu-

noa§te culpa mea. Am a§teptat dreptateadreptatea nu vine !

Iubitii mei ! Socotiti-me de azi ca mort,caci de nu voiu marl de inithnire sail de boall,.

perderea libertatii mele me opre§te de a fiterei de folos . . . i dar eu me consider ca uuora sters din cartea vietei.

De trei zile cant necontenit aceste versuridin balada lui Toma Alimo§; si fie oare opresimtire ? . . .

Incbinare-a i n'am cuiInchinare- murgulni;Dar mi-i murgul cam nebna

de fuga. numai bun.Inchina-voiu ulmilor,Uriaii culmior,CA sunt gata sa-mi respunzaCu freamèt voios de frunzeUlmli ca s'or clAtinaFrunza crt s'a scutura,Trupul ca mi-a astupa."

Marl de aceste rAnduri, gasesc intretinele hArtii remase de la el urmAtoarele frag-mente, demne de a fi publicate ca uncle, ce

cuprind cugetAri adinci..A. Russo avea multe scrieri incepute, Anse

cruda moarte nu i-au permis si le termineLa anul 1859 el s'a stins cu zimbirea pebuze in mijlocul entusiasmului national de peatuncea 0 a lAsat o dureroasl jale in ini-mele celor ce l'au cunoscut i l'au iubit.

Trecut-au junele poet ca un meteor deabiiAra pe cerul patriei sale, Anse numele luiva creste cu timpul i va straluci glories infruntea poemului Cantarea, Romdniei."

V. Alecsandri.

pu--\

si

8i

9

442 DIN SCRIERILE LEI ALECU RUSSO.

Din scrierile lui Alecu Russo.PEATRA CORBULUI

(Legenda culeasa la Bicaz de A. Russo).

Visitänd valea Bicazului, care dit in valeaBistritei, call nostri se insirau pc carAri Au-guste i petroase, condusi fiind de un cAlituzmunteau. Acesta era tipul Rom Anului din Car-

pati, t6n6r, vesel, sprinten, dibaciu, lipsit deinv6tAturA, lins6 inzestrat cu bunul shut al

strrimosilor nostri. El ii purta calul in joesi ne povestea in graiul sen poetic viata luide copil al muntilor, v6nAtoarele sale la ursi,ii chiar inthigiri1c inimei lui, spun6ndu-ne

totodatrt numele piscurilor i admirAnd ca noi

mAretele asezAturi stancoase, care ne incun-jurau ea un amfiteatru urias.

Strimtoarea, in care curge prir6ul Bicazu-

lni, este una din cele mai frumoase din Car-pati ; natura pare c6. a voit a aduna la unloc tot ce a putut crea mai gratios, mai pi-toresc si mai grozav.

Tablou magic si demn de penelul lut Sal-vator Rosa! Soarele asfintind intr'un ocean deluminl infocatrt; cati-va pldesi treand pintrecopaci; cati-va vulturi sburAnd roatrt impre-

jurul v6rfului CeahlAului, si jos, EingA o naltA

caii nostri adApAndu-se in apa limpede

a Bicazului!

Privii, ne zice cAlituzul nostru, acea

pAdure neagrrt, ce se intinde in dreapta si instinga, colo in zare, spre CeahlAu . . Ea estelinia hotarului Moldovei, si in ea facem adesv6nat la caprioare, la ursi . ba chiar si laUnguri cAteodata.

La Unguri?Dar! Plftesii nostri, din timpurile vechi

Oa in timpurile de azi, au preschimliat

glonturi en catanele nemtesti . Hei! mu*brazi ascund la radAcina lor trupuri omenerfi,

pintre resunetele spririoase, ce es noapteadin codri, trebue O. fie si glasurile celor

Bine, dar pentru ce acele ucideri ?Pcntru cc ? pentru un euvat, pear*

o cAprioarA, care trece hotarul, pentru uracontra Secuilor, ce ne pradei pdmi4ttui penesimtite .

AceastA espresie energicA a pradarii pa-m6ntuleti ne Etat srt gAndim cu miilmire lampAsarea guvernului, care permite vecinilor

de a strAmuta necontenit linia de fruntare aterei in paguba noastTa. linul din noi ansmai mult admirAtor de podoabele naturei &-eat de faptele oamenilor, intrebA pe calAnind

nostru, cum se numea strinca dreaptl ca mizid, IMO, care ne atiam.

Peatra Corbului, respunse el.Are vre-o legendA ?

Cc se AA domnule?Are vre-o istorie, vre-o basna, vre-o

! inteleg; are ca toate stancele cate be

vedeti.

Spune-o . . . spine ziserem Cit totii,apropiind caii nostri de al lui.

Romanul i.i clAtini pletele, tinti ochii sd

vulturesti pc v6rful stancei i povesti:StAnca asta incununatI cu plopi si mes-

teacani, precum o vedeti, au fost martur undintAmplAri foartea jaliiice, de care se pome-neste la noi din neam in neam. Cica pctimpul stramosilor, un strain pribeghid de IXdealul Corbului, despre Borsec, a venit

se aseze la Bicaz. El ii durA o chLsuit mai

de-oparte, pentrucA pe aicia, pe la noi fie-

care cotun e locuit de un singur neam,strillnii run sunt primiti in sinul lui.

stance,

§i

si

mist.

A

st

iic SCRIERILE LUI MEM' RUSSO. 413

.PribeaguI avea o fatit, crireia Bistritenii einumele de Corbita, intru aducerea a-

z-dote a dealului, uncle ea se näscuse . Ce

fati! re bujor de Cica era sprin-knit ea o cilprioarit! ciert gurita ei era unin-or de miere; cicii ochii ei stritluceau ca

Tocurile, ce le aprind ciobanii noaptea in in-torterecul codrilor.

iikIttli &cal veneze dragostea ;

multi eiintau doine iii childa ei, dar din tollnumai unul, un pliteas cu pletele lungi si cueh-pal de Fet-frumos avit norocul sa cadadrie: Corbitei. Prtrintii lor se primire a se in-to cri i i logodire dupi obiceiu.

Pe atuncea, spun betrrtnii, cit se frtceau

adesc niivaliri de Tatari in tarit, i di in urma

icr remitnea numai cenusit i Onge. Pitgitnii

dracttlui! cicrt mAncau carne de cal si beauLpte de eapit.

zi o ceatii de Tatari, petrunzend inmtu i. ajunsere pänit in valea Bicazului. prA-land. ucigend tot ce era in calca bor. Tatra

Corbitei i logodnicul ei cazure morti litugit

ropda, pe care el voia sit o apere, citci Tatariiaufisere de frumuseta ei i avea de gaud sa6 ducti, poclon Hanului de la Bugeac.

..Corbita Anse scapit ca apa lnntre degetele-for ;i o apud, la fugit spre munte, urmarititde Tatari ea o ciuta hitituitrt de lupi. BiataJlitit alerga (WO copaci, pe dupit stiinci,

diu eand in clind se oprea putin, ea sit semai restate, dar n'avea vreme sit inghitit macar

dasca tie aer, citci Tatfirii ëi calca pe_Corbita insprtmintaRt, nebunit de grcaza

mi de durere, se indrepti spre stithca asta timimics(' in cure'nd pe marginea ei. Aici ea seopri o ctità in urmit.Tatarii se a-ympiatt en fuga.

Atunci ea cazit in gemmelii si se ruga IujDumnezeu, vie in ajutor Zadarniarugruninte ! . Malta unui Tatar se intinse sito apuce, ause ea rildicAndu-se drept in pi-cioare, cu perul despletit de vent, cu ochiiaprinsi, cu fata alba ca un cnn, zise : atuncis'ajungeti voi, cithd iti pune maim, pe Cor-bita !" i deodatit ea se aruncil in prapastie.Trupul ei se eufundit in apa Bicazului, sdro-bindu-se de bolovani, ear Tatarii remasere in-cremeniti i thee ucisi chiar pe muchia stiinceide o ceatit de phicsi, care alergasere in aju-torul Corbitei.

De atunci locul acesta se numeste StancaCorbului!"

In zilele de serblitori, pe citnd fragii stintcopti, fetele de prin cotuncle invecinate se a-dunA pc piscul stancei i dna doina Cor-bitei; ear in noptile luminoase ale primgvereipitstorii zitresc adese o umbra alba clittindu-sepe verful stancei i apoi luneciind dealungulei prtnii in apa Bicazului."

Calituzul trecit lits5ndu-ne sub o impresie

adAnc6; si nu stiu, cum se intiimpla, caci innoaptea acea somnul nostru, leganat de vuetulvalurilor Bistritei, fut totodatii fremiintat devisuri neplitcute. Pare di o stiincrt mare neapasl peptul, in vreme ce o ceatit de Tatarine amenintau scarsnind din dinti, i o copilitgingasit intthdea mAnele spre noi.

Decebal si Stefan cel Mare.(Studiu istoric).

Stritlucite i mult marete figuri sant ale a-cestor doi eroi in cadrul istoric al Daciei vechisi al nouei Dacie ! Inchipuirea se perde iii

shor, citati cearcti a se urea 'Anil la inaltimea

.

copilit!

aria.

clipa

sa-i

:

i

gas.erC

amblau

si

st

t

444 DIN SCRIER1LE MI ALEUT RUSSO.

bur, O. Anse numele unuia dintre acevti bar-bap legendari este in toate gurele, pe cAndcelalalt este acoperit cu velul uitgrii.

Fanatismul patriotic §i ignoranta atribuelui Stefan tot ce i se pare minunat, tot ce-ieste necnnoscut: od ce zidire veche, un podde peatrg dgrAmat, o movilg de pgment ridi-catg in inijlocul unui ves intins, o ruing decetate, biserici, schituri etc.. . tot, zice Ro-minul, este &cut de Stefan Vodg.

Dar istoria este mai nepgrtinitoare ; ea nearatg imaginea maestoasg a lui Decebal strin-gend cu o rang rana deschisg in peptul sèu,§i cu cealaltg chemgnd popoarele in contra po-

pornIni-Rege.

Stefan e nn luceafer luminos ; Decebal esteun soare intunecit ; Anse umbra lui Decebalse intinde mai departe cleat lumina lui Stefan.

Stefan este un om gigantic, ce Ample ochii ;

Decebal se inaItg in zarea trecutului ea ozeitate nevezutg §i neinteleasi.

§i unul §i altul au avut acela§ tel, aceeaviidee cublimg ; neatArnarea patriei lor! Amendoi

sunt eroi, Anse Stefan un erou mai local, unerou moldovan, Mud Decebal este eroul himii!

In vglinevagul seculelor trecute nu e rarde a vede uncle state mici sustinendu-se §i

mirindu-se chiar prin ajutorul politicei. AstfelStefan amenincat din toate pirtile de oardeleselbatece ale Tatarior vi de nenumeratele feare

asiatice, ce nitvglisere in Europa la glasul luiMahomed II, §i al lui Baiazid, poreclit Ful-ger ;" atacat fari rggaz de Levi §i de Ungurisub pretest de oare care drepturi fictive, Stefan,

zic, se opuse duvmanilor dud ea puterea, cgnden dibAcia unei ingenioase diplomatii. El seunl ca Le§ii, ea sg bail pc Unguri, eu Un-

gurii ca sg alunge pe Levi, §1 cu amendoueaceste neamuri, ca sg resiste Turcilor.

Intelept, viteaz, neadormit, el isbuti a facedinteo targ de pgstori o Ora de resboinici spli-mAntAtori, vi cu singurele lui mijloace el ful-gera pre Baiazid Fulgerul", combraii cu suc-ces pre Matias Corviiml, smulgendu-i o partedin Ardeal, =situ& Levii de pe pgmentul ro-nignesc lugnd Podolia vi Pocutia vi puse stg-plinire pe vesurile goale ale Bugeagului vi chiarpe o parte din cAmpiile Valahiei.

In mijlocul tgcerei de moarte, in care In-mea era cufundatg pe thnpul lui August, sevede ridicAndu-se deodatg in fata imperiuluiroman un oin nou vi un p000r lieu, pe carevechii cetgteni ai Romei ei numeau barbari_

Anse veful barbar se numevte Decebal ; elare o inimg ce ar pute cuprinde lumea intreagg,

el se sprijineste cu mgndrie pc areal libertAtii.Popoarele stau in mirare cu ochii tintiti asupraacestui barbar, care se mesura cu impe-ratul, ggsindu-se deo potrivg cu densul, vicare umilevte Roma silind-o sit-i plgteascitribut. Domitian Dacicul, Particul etc., sakicomorile sale, ca sl cumpere pacea de la De-cebal, Anse Decebal sgaltie puternic colosulroman färg a-1 pute rgsturna ; el combate eainfluinta romAng, marirea romAng, domnirearomiing, vi in fine cade glories sub bratul di-vului Traian.

Moartea lui este ultimul sacrificin, ce-1 facepoporului sell ; el se ucide pe ruinele pateieisale!

Decebal e ca stelele acelea cAllitoare ce sezgresc pe cer fgrg a vti de unde yin §i undese duc. Necunoscuti pe lume, el §i poporul

sell, ping in momentul, and incep lupta cu

DIN SCRIERILE Lill ALECE1 RUSSO. 445

Roma, ei dispar in curënd §i deabia nnmelelor remine inscris in unele pagini de-ale luiTacit.

Stefan §i Decebal au fost oameni de aceiacare n'au nici stra;mo§i, nici mo§teni.

Decebal mort, Dacia cade fecioara Ina, intrista conditie de provinta departati. Stefan

coborit in morm6nt, Moldova, pe care el oridicase la culme, se intuneci incet Meet, perde

rangul Seri, drepturile sale, hotarele sale celevechi §i rm mai conservi deal numele s6u §isnvenirile Domnului Stefan.

Remareabill asenAnare de destinuri ale te-rii, la done epoce atat de depirtate, dupimoartea acestor doi oameni!

Stefan §i Decebal au lisat testamenturi pa-triotice. Testamentul lui Decebal a fost moartea

lui ! Stefan, prevèzend soarta, ce amenintapatria sa, a dictat en limbi de moarte po-vituiri isvorite din dnrerea inimei, §i din lu-ciditatea engetirii celei mai inalte.

Dupit unsprezece secule; Stefan a ridicatspada singeroasa, care azuse din mina lui

Decebal. Cine oare va fi chemat a ridica spadapurtati en atita glorie de Stefan eel Mare?

Si and ? .

STUDII NATIONALE(de A. Russo 1840.)

Toate napile in decidere san in stare Ananeculti au avnt §i an hoti pre care poetii §iromanparii ëi idealiseazi. Spania, Sicilia, Italia,

Calabra sunt chiar astizi cutrierate de bandeinarmate, ce se pn la drumuri, vietuesc in

codri §1 sunt groaza alitorflor. Grecia a avutClefçii sëi, care sub pretest de a se resbunaasupra Turcior tile= mai mult din jacurile

acute asupra. cre§tinilor, §i Ans6 numele deCleft este sinonim cu numele de bray!

De unde vine aceasti influinti magneticA,

pe care o simpm, and se pomene§te de aceioameni e§iti din calea dreapti ? pentru ce sun-tem dispn§i a da simpatiile noastre acelor pri-

goniti de asprimea legilor ? Ne place oare trainl

lor svénturat ? Am 176 ca dèn§ii sit dormimprin piduri cu cavil rizimat de adicina unuistejar, en mina pe otelele pistoalelor ? Am vrè

si stain de pindi pe ve'rful unei stAnce,

ne espunem zilele necontenit Ia trude, la peri-cule, la lupte ? Ne incintsi ideea unui om, ceare curajnl a se revolta in contra societitii

intregi, §i a o combate cu singurele mi mij-loace, sau insfir§it esisti in sufletul nostraun glas tainic, care indeamni a lua parteacelni mai slab in contra celui mai tare ?

Ori cum si fie, popoarele au o admirare

plini de dragoste pentrn Judi hoti §i chiar nncult pentrn vitejiile lor, caci tot curajul na-pilor aznte se concentreazi in acei oamenienergici.

Unii din ace§tia au fost impin§i in calea

hopei prin vre-o nedreptate, de care ei au voitresbune ; altii au fost condu§i de spiritul

lor neastèmpirat, de natura lor activi, altii

de farmecul codrului care-I trage pre Romanen o putere neinvinsi. Cine §tie daa ntis-

cèndu-se in alte timpuri, in alte locuri §i inalte condipi, ei n'ar fi ajuns oameni insem-nap prin fapte mils* !

Moldova are §i ea analele sale scrise pefrunzele codrilor ; §i ea are eroii sei de drumul

mare, ale cirora balade stint cu drag di:datede popor, ctici poporul vedea in ei pe ni.te a-piritori meniti a restabill cumpina dreptitii.

Tara Munteneasei (nutnitä astfel in glutnti,57

sa

sa-§i

..

446 DIN SCR1ERILE LIN ALECU RUSSO.

cdci cea mai mare parte din ea nu este decalun rs) a avut asemenea hoti infrAtiti cu po-porul. La anul 1830 a fost prins §i esecutatin Bucure§ti unul din ei. Lume multi esistala acel crunt spectacul, ear dud drama fitsivir§itä pentru satisfilcerea societAtii, un te-ran se puse in genunchi laugh' trupul inortu-lui §i incepii a plinge amar.

Ce ai ? il intrebar6 cei care-1 incunjurau.Ce si am ? mö doare sufletul, cad acesta

mi-a fost binefg'atorul meu.Cum ?

Acum e o lung, imi aram ogorul; unul dinboi ca'zà mort de ostenealg §i de clildurg! . -

incepui a-mi smulge pe'rul de desnidgjduire,and omul acesta, Dumnezeu sg-i erte paca-tele ; imi zise : Tine, sermane, §i nu te maichina ; cumperg-ti alt bou .. §i-mi dete 12 galb.

firg a a§tepta macar sg-i multumesc!

Or fi vre-o patruzeci de ani, de cAnd obandg de trei hoti vestiti domina Moldova;pe atunci nu esista politia, §i coinunicatiile

intre tinuturi erau foarte grele, prin urmareacel triumvirat prada Ora in zioa mare firigriji de potiri. XI era compus de Bujor §ide doi boeri din cele mai luta familii!

Prin§i insfu-§it de Arngutii Hitminiei,Bujor, mojicul, fa spanzurat, ear nobilii, pri-vilegiati ping in momentul mortii, fure des-

cApAtinati in campul Copoului. Cu toate a-cestea cronica pretinde, cg, doctorul Gall ar ficump6rat scump capul lui Bujor pentra casg-1 studieze, qi cg. n'a dat nici o letcae petidvele boere§ti.

Acest Bujor §i-a primblat vitejia prin Va-lahia, prin Bucovina §i prin Basarabia firi

fricg de catane sau de Cozaci, eir dud searita in Moldova, poporul zicea :

S'a Mt Bujor in tari...Pe ciocoi mi-i bagi 'n feare, etc.

§i. atuncl boerii mergeau la drum cu citedoi, trei ArnAuti plini de anne din cap pilaupicioare.

Cuconul A .. . duandu-se la Bad u cu ne-vasta d-sale, care dormea in trgsurg, se vhiideodati oprit in mijlocul drumului. Bujor cit§ese tovarl§i 'di atineau calea. ,

Arngutul de pe capri vra si se posomo-reascg, Ans6 nu-i dete vreme unul din hoti,

cAci il smuncl de sus §i-I culca in tiring subgenunchiul sCu.

Ce vreti ? intrebi boeriul.Ca si §tii ce vrem, cucoane, an, ci eu sunt

Bujor !

Bujor ?

Bujor !

Am inteles, adAtigi boerul.Eata punga, Ans6

te rog sti, nu-mi treziti nevasta.N'ai griji, noi nu spgriem femeile ... Ctiti

galbeni ai cu d-ta ?150.

Numai ?

Numai!

Cu zimti ?

Impgrite§ti.

Pre bine .. Multumesc . .. uncle mergi ?

La Bacgu.SA spui ispravnicului inchingciuni din partea

mea . . Hai, incalecg fleciu §i cAlgtorie bung,

Surugiul de cuvënt, se asverli pe cal ; Ar-ngutul se aciti pe ma* en sprincenele po-

somorite §i boerul resuflit mai u§or.Stati ! ricn1 Bujor . .

DIN SCRIERILE LUI ALECU RUSSO. 447

Ce mai este ! intrebi boerul ingrijit.M'am resgandit, Ca poate sit ai Devoe de

parale la drum ; eata zece galbeni de la mine.Zicend acestea, Bujor arunca galbenii in

tritsurA; caii plecare en fuga, ear cucoara tre-zindu-se si vezend monedele de aur imprastiate

pe perine, incepa a ride intreband, dad, acazut vre-o ploae, cu bani, in vreme cat dor-wise.

Dar I respunse barbatul ei; mi-au dant dinsenin piste Bujori de galbena§i.

Lautarii Tigani, ca vechii rapsozi, cantit po-

porului baladele sale stramosesti pe un ritmumonoton ci melancolic. Poporul le asculta dincopilArie pana la adanci betranete, fail a sesatura de ele, precum nu se satura de apalimpede a isvoarelor, cad poesia e pentru den-sul o apa recoritoare, care-i indulceste inima.

Care sunt Anse' autorii acelor balade ? Po-porul insusi, poporul intreg ! .. De aceea poesialui cuprinde atate frumusete, care incanta §iminuneaza auzul. Un singur om nu ar ave ocomoara asa de bogata in imagini peetice, inidei mar*, in simtiri duioase.

CateodatA se intampla. ea hotii sa fie §i.

poeti ; ei atunci i§i fac cantecul dupa plac §iii respandesc in tara prin gurele lautarilor.

Ioan Petrarul din tinutul Neamtului a compusiusui balada lui en cat-va timp inainte de amurl.

Cine trece Lunca mare ?Iaon Petrarul calareCu celmaoa despre soareCu trei ninduri de pistoale etc.

La anul 1834 o bricca inhamatit cn treicai venea despre Siret ultra padurea Strungei.

In bricca se vedea un om carunt, desbracat

de surtuc §i cu toate acestea aburit de cal-

dura atmosferei : el era maiorul Bacinschi.

Maiorul Bacinschi a fost un tip in socie-

cietatea noastra, Inca un tip original ci pill-

cut. Polon de nastere, el fusese de teller in-rolat in oastea rusasca, Meuse campaniile Fran-

iei ale Italiei sub comanda lui Suvarof, sila 1834, dupa incheerea Odd intre intre Tur-cia §i Rusia, el se aped la Moldova in cali-

tate de staroste rus.ani mai in urma, maiorul fit numit

§eful corpului pompierilor, pre care el il or-ganiza pre bine. Cine nu-si aduce amide demaiorul Baeinschi alergend la foc dud calarepe calul sen roib, and calare pe o saca, candin uniforma, cand in halat, dupa cum il apneavremea. Adeverul este, ca pompierii nostri fa-ceau minuni sub directia lui.

Maiorul Bacinschi era um bon vivant, §i avea

un bogat repertor de anecdote variate, pe carele povestea intr'o limba moldo-ruso-lesasca de

inultit originalitate. Toti il iubeau in societatea

Iacilor §i toti voeau sa-1 aiba la petrecerilelor, cad el adncea pretutindene acea veselieplacua, ce isvorecte dint'o inima bung,.

Ajungend in deal la Strung5, maiorul seopri pntin, ca sit se resufle caii, §i privl enmuliAmire intinsa panorama, ce se desfa§ura

sub ochii lui. Precrasnai ! zise el dupa obi-edit! se; §i lasand brisca pe deal, incepu ase coborl singer in vale en pu§ca in mama.Paserile ciripean in umbra eopacilor ; cimbrii

respundea in aer un miros placut, Anse' soa-

rele era nesuferit ; maiorul se pnse jos subun tufar de macia§, asteptand ca sa vie tra-sura. Deodata tufarul se deschise §i dete dru-

...

§i

Cati-va

448 DM SCRIER1LE LUI ALECU RUSSO.

la vre-o 12 indivizi, care incunjurare pe ye-chiul militar.

Domnule ! ei zise unul din ei, nu cnmva seintimplit sa, ai vre-o punga de prisos?

Sto ? intreabi maiorul.A! e§ti Rus ? No davai rubla, cApitane!Maiorul intelese §i scoase din busunar vre-o

cati-va sorocoveti.

Pare ci ai §i un ceasornic? observâ hotul...ada-1 incoace . . Nu-i vr'un lucra ... al men emai boeresc.Hotul scoase din sin un breguetde aur.

Vrei sU schimbi cu mine7 intreabA maiorul.

Ilqii incepure a ride, ear capitannllor zise:E§ti maiorul Bacinschi, te cunose en de la

Ia§i .. . ai scapat de foc casa unui neam almen din Pecurari. Na-ti o carboavA de dram.

Da eine e§ti d-ta ?Eu sunt Ion Petrarul !A! .precrasnai! D-ta hot, dar om cinstit!Banda aceasta fit prinsA preste cite-va luni.

Unul din ei priml sE devie calAn, pent= casii scape de moarte, Anse el era lig= !

Romiinul se face hot, se face ispravnic, seface judeciitor, dar callu niciodati!

CUGETARIscrim de A. Russo in inchisoarea de la Cluj.

Fie-care revolutie trebue su nasci un ade-vèr pe lume, si fie care crisi prin care atrecut omenimea, a produs un bine sam ger-minul unui bine, dar nimic pin/ acnm nu aputut sI desfiiinteze falsul patriotism.

Falsul patriotism este masca egoismului intimpurile de tulburare.

Acei, care specula, libertAtile popoarelor,

care n'au alt principiu cleat interesul per-sonal, alt Dumnezeu deal pre sine insu§i, altAprofesie de credintA cleat: Noi, prin noi qipentru noi; acei, care nu cred nici in popor,nici in libertate, nici in sacrificiuri, nici indevotament, se acoper cu 'mina patriotismuluiin zile de lupte, in zilele cele mAri ale po-poarelor. Ei par' a fac sacrificiuri, dar nusacrificA nimica, ci pun la dobAndA.

Frasele sunitoare ale acelor ce grAesc multascund adese on precugetiiri nricioace. Ade-veratii oameni ai poporului, acei care gändescca densul, vorbesc putin, lucreazA cat pot, §iplang, dad altii tot graesc! Poporul sufere §igeme ; poporul lucreazA, poporul na grae§te decat prin tAcerea lui.

CAnd adeveratii oameni al poporului au graft

§i cu umlrul poporului au resturnat o lege

despoticA, un rege, o institutie uedreaptA, falsii

patrioti se indeasI la prada §i apnea partea ceamai mare ... §1 atunci advin lucruri neauzite,

de care natiile se ru§ineazI mai pe urma.

Sub cuvent de adear 0 de bine comun,falsii patrioti tunA in toate pärtile, §i in sinulgloatelor se gasesc oameni buni, Anse slabi deminte, care se ecsaltA la vorbele lor, se res-pundese prin tari §i tulburi con§tiinta con-cetAtenilor.

Gloatele sunt indurAtoare, cAci ele simt pu-terea bor.

Toate popoarele au asemenare intre ele, didan acelea§i suferinte; ele an instincturi gene-roase.

DIN SCRIERILE LUI ALECU RUSSO. 449

Hula §i blAstem asupra celor ce in§all po-poarele!

Oamenii libertAtii sunt pentru respectul §ineviolabilitatea omului ; falsii patrioti sunt pen-tru mesurele de sAnge, de incuisitie, de turbare.

Libertatea nu poate totodatii, sit fie binele

suprem §i sit sufere arbitrarul.Arbitrarul ucide libertatea, §i adese-ori el

se na§te din escesul libertAtii, din licentA.

Adeseori acei, care strigi incontra aristo-cratiei, sunt ni§te aristocrati ascun§1 in stem-tele demagogiei, ni§te falsi patrioti.

A ce§ti aristocrati de u1ift, de noroiu, de pa-

timA sunt cei mai aprigi du§mani ai libertatii.Ei decreteazg legile de proscriptie, ei mesura§i vend libertatea ca o marfA ; ei arund pe-tre oamenilor de pace §i de onor ; ei acusA

de tradare pe eine vrea sA se coboare in rAn-dul lor.

Adeveratii patrioti sunt senini, cAci adeverul

este senin ca cerul zilelor frumoase ; sunt in-duratori, cAci libertatea este misericordioasA ;

sunt drepti, pentru cA libertatea este insI§i

dreptatea

Evanghelia este cartea 1ibertAii, Hristos

n'a zis : ucideti pc acei, care nu vreu sAcreadA in mine"; Hristos a zis : Cuventuleste pentru toti acei, care vreau sA-1 asculte.

0 ! libertate, tu e§ti strigAtul lumii, dar nue§ti Anch credinta sa!

Nu bunele legi, dar bunii judecatori apArAaltarul libertAtii.

JudecAtorii care discutft legea, acei caregAndesc la inaintiri §i sunt murati de §erpele

acei care consideri legea ca un mij-loc folositor pentru sine, Bunt mai periculo§idecAt plagele Egipetului.

Judedtorii, care .gandesc la siguranta so-cietAtii, la suferintele omenikei, la mArirea sa-

cerdociului ce sunt chemati a esercita, acei

judecAtori insemnati pe frunte en degetnl luiDumnezeu sunt adeverati stAlpi ai templuluiDreptAtii ; ei sunt gloria unei

Natia luereazi pentra toti, judeditorul tre-bue sA lucreze pentrn fie care.

CAnd judecetorii vor intelege caracterul sa-cra al misiei lor, atnnci numai libertatea vadomnl in lume !

Zelul degenerA in patiml §i patima in ne-dreptate. Judedtorii estraordinari, tribunaleleesceptionale, puterile discretionare, etc., nufundeazit libertatea, ci terorismul.

Dad sunt oameni de bung credintA, care

cred in asemeni mijloace, plangeti-i! dar maien samg, plAngeti popoarele, care-i sufer !

Teorismul na§te despotismul in numele li-bertitii! Despotismul na§te o suferintlice deschide in ithmi isvoare nesecate de urisi de resbunare.

Interesele leagA pe oameni, dar intereseletrebue se, fie reciproce!

Fundati programul libertAtii pe aceastA basi

simplit §i nu va mai esista du§mAnia intre natii,

nici ura intre oameni.

natii.

surdi,

ambitiei,

450 DIN SCRIERILE LIM ALECII RUSSO.

Nu ziceti: Fie-carui partea sa ! dar ziceti :tuturor aceea§i parte!

Cand §efii natilor se vor gandl serios la

fericirea popoarelor §i vor intelege, ca mari-mea lor adevarata consista in binele comun,atunci ei vor fi cei ante, care vor proclamalibertatea, caci prin libertate mijloacele fie-

cant se intind, puterile-i se inzecesc, dorin-

lele nobile i§i iau sbor, §i inimele se unesc

inteo sincera fate.Ans6 a injosl pe unii pentru a inalta pe

altii, nu este un act conform cu principiilefraternitatii, nici cu principfile dreptatii.

§efi ai natilor, judecatori, patriot ! voi toticare aspirati a fi mari in lume, ganditi-ve" inactele voastre, ca nu este mai sfant, mai sim-plu, mai dumnezeesc adevar &cat acesta : Nuface altuia ceea, ce n'ai vol sä ti se facci fie !"

Daca a§ ave sa-mi fac testamentul politic,a§ zice concetatenilor mei :

! fratilor, aleget judecatori buni !Oprit birocrata de a devenl o putere des-

pot* caci ea nu trebue sa fie decat servi-toarea publicului, care o plate§te.

Astupati-v6 urechia la glasul falsilor pa-triotiAstfel tara va fi scapata de tradatori§1 de calii."

Cu cat dobandesc esperienta prin studiul

omenirei, ma conving ca, 1 bertatea absoluta

este cu neputinti in lume Fara o deplina trans-formare a neamului omenesc.

Pintre institutiile moderne, garda nationalaeste una din cele mai frumoase §i totodatamai periculoase.

0 garda nationala inteleginta, serioasa, lip-sitit de fanatism politic, e orelinea, respectarealegilor, libertatea individuala i independinta.

0 garda nationala neinteleginta devine in-strumentul orb al falsilor patriot. Ea poatesa pue in pericul libertatile publice inlocuind

despotismul tromilui prin despotismul ulitei.

Dintre toate despotismele nici unul nu-mai urit cleat acel ce cata prin fereastra in-launtrul familiilor, se amesteca in afacerile pri-vate §i face a depinde siguranta, lini§tea §i

chiar viata concetatenilor de la protejarea in-divizilor, ear nu de la scutul legilor.

Libertatea in ma'na multimei este o armacu done taiguri.

Acolo uncle principiul egalitatii, de§i con-

sacrat prin lege, n'a prins tine& radacina iii

moravuri, minoritatile vor fi ades victimelemajoritatilor, caci gloatele sunt neincrezeloare,

neluminate §i lesne de a pleca urechea laminciunile §i la perfidia celor rei.

In a§a stare de lucruri ades libertatea esteinlocuita prin brutalitate, §i egalitatea prinsilnica reducere a tot ce este mare la o m6-sur& mica §1 degradatoare !

Lumea aspir& a se reinol ! Cine poate Ans6

prevedea toate daunele, toate suferintele, ce

sunt reservate lumei !... Numai atunci ome-nirea va haladul in bine §i in pace, dud ca-ritatea evangelic& i§i va relua locul, ce i secuvine in organizarea societatilor!

=MI=

--

--

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR. 451

Istoria Critica a Romani lorde

a a P. HAJDAU.

cUrmare.)

Asa fiind cu partea despre Bacäu, sa ye-dem si cu cealalta despre mum neagra. Eat5,ce zice autorul: toata Dunarea de jos de la Braila

§i pang mai sus de Chi lia cu prmul maritim§i cu imprejurimile continentale, propriu nu-mite Basarabia, a fost a Muntenior. Epoca

cuprinderei lor este 1270-1325. De la aceastadata §i pana la 1400, Muntenii le-au stapa-nit fara cea mai mica umbril de indoeala.

De la 1400 1465 aceste paili au fosttot a lor, desi din cand in and Moldo-venii reuseau sa le cuprinda mai printre de-gete" fiind visul lor de aur." Numai dupa 1465ele suut perdute pentru totdeauna de ultracei dinti. Sit vedem acum prin ce dovezi au-torul ajunge la aceste incheeri.

Pentru stlipauirea nebanuita a Muutenilordin epoca 1270-1400 se aduc urmittoarele:un pasagiu din scriitorul Bizantin Halcocon-

dila care arata, dupa d-nul Hajdau, intindereaMunteniei pana la marea neagra; titulara .luiMircea din documentul de la 1387 in care seve'd cuvintele stapana 0115, la marea cea

mare." Dar cel mai vechi act dintre aceste

doue cel de la 1387 este cu mai bine de 100de ani mai nou decal epoca 1270 in care

se face cucerirea acestor parti pentru anthiadata i autorul avea nevoe ca sit demonstrezecum s'a intamplat aceasta Ante cucerire ; spreacest sfir§it intrebuinteaza deductiunea logica§i anume arata cit Moldova se naste ca statpolitic cam pe la 1355, cal cei antei domni

statorniciti la meazi-noapte a Moldo vei an avut

a se intocml in launtru si a-§i statornici pu-terea, cit Petru Musat care domneste intre1375-1390 are legaturele cele mai priete-nesti cu Mircea, cit nici un resboiu nu tulburaaceste legaturi, deci Mircea nu poate smulgeaceste posesiuni in timpul Domniei lui PetraMusat, asa, dar epoca luarei acestor parti aMoldovei de catra Munteni trebue s5, fie ina-inte de 1355 prin urmare pe la 1270.

Toata aceastit argumentare este sau gresitasau slaba si feu sustinuta. Pentru a se yeaaceasta sit analizam dovezile; dovada ante este

Halcocondila : Tara Muntenilor (?) se intindede la Transilvania pana la marea neagra,de-a dreapta avend Dunarea pang la termulmarin si de-a stinga avend Moldova.' Nimicmai limpede la antea privire, dar dad, cetimintregul Ice din acel autor, vedem cli d-nulHajdau si de asta data a cazut in aceeasi gre-§alit in care cazuse cu actele comerciale a luiAlesandru sit Stefan adeca a talmacit frasa farta line sama de totalitatea actului. Eata in-tregul pasagiu. Neamul Dacilor este foarteiute la resboiu desi nu se carmueste de legitocmai bime, locuesc mai mult prin sate in-deletnicindu-se cu pa§unele. Tara lor seintinde do 7a Ardealul Panonilor inceptin-du-se de la Dacia Panonilor pita la Pon-tul Euxin din dreapta cum se intinde spremarea se märginqte cu fluviul Istru, din

stinga are regiunea numitei Bogdania. Taralor o desparte (in doue) muntele care seintinde lung, cciruia locuitorii i zic Praso-)) vul Limba Dacilor, este foarte semi-natoare cu a Italienilor, acum ansë intru a-nal de stricata, si deosebita incat cu greutateItalienii ar puth intelege ceea ce vorbele

452 ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR.

,lor ar vrea sä zick de unde Anse au venitsi s'au statornicit limba si obiceiurile romaneaici in aceastA parte nu am aflat de la niciim muritor, nici am auzit pe cine-va care aaminteascA aceastA. Se zice cl de peste totlocul oameni nAvAlincl au pelruns in aceastA

regiune fArl ca sA remäe vre un fapt in-

semnat de acest neam inclt sA pretueascA

osteneala de a se aminti istoria de fatA.,Intru nimic nu se deosebesc in celelalte de

Italieni in mAncare, in arme si chiar in mo-bilier slujindu-se de acelas mijloc. De qiacest neam se despiirNte in doue feri, in

rjara Bogdaniei qi a Istriei totu0 nu trdesc

23intru sine cu dreptate * . . . .

Halcocondila vorbeste aici despre RomAniidin amAndone principatele; sub gens Dacorum

nu se inteleg numai Muntenii, ci si Moldo-venii. In frasa tara /or o desparte muntelecare se intinde lung, cdruia locuitorii ëi sicPrasova" cuvintele tara kr sunt esprimateprin ipsorum regionem, cuv'entul regio la sin-gular, taxa ansilor, adecA a Dacilor cu altecuvinte o singuri regiune despartitA in doue

prin un munte in care trIeste acelas neamipsorum Dacorum. Lucrul devine din ce in cemai lAmurit prin aceea cit dupA ce vorbeste

despre originea, venirea, obiceiurile, legile etc.

ale acestor Daci pe care D. HAjdAu èi credea fi numai Muntenii, apoi adauge nemijlocit.Quamvis ea gens .... De qi acest neam sedesptirtqte in doue feri in fara Bogdaniei

a Istriei . . . . Pe cine trebue sit intelegemprin acest neam" care locueste in Moldova

Valachia ? Sau cine se inteleg sub Dad in

*) L. Chaleocondylae Historiarum libri decem. pag.77-78.

acest pasagiu? Numai Muntenii ? Apoi atuncide ce i pe locuitorii din Moldova èi cuprin-de autorul tot sub numele de ea gens" saugens Dacorum" ? Numirea de Istria nu i seda Munteniei flind cit inea [gurele DunArei,

dupA cum se pare a crede autorul cArtii decare ne ocupam, ci fiind cA era fireste sA-1

poarte si &a de aceasta de vreme ce de lamarginele apusene e udatA in toatA intinderea

ei pAnh la Braila de acest fluviu.

Aceasfa este atAt de lAmurit indit vestitulNiebuhr traduatorul latin a lui Halcocondila,la cuvintele gens Dacorum adauge foartenimerit in parantezA sive Valachorum in qui-

bus et Moldavi" §1 aceasta o face fiind ca au -torul Bizantin numind obsteste in cartea sanumai pe Munteni Daei, se temea de vre oneintelegere care s'a si intAmplat, neintelegere

cu atilt mai usoarA de capatat cu cAt insusiautorul grec pare a o incuraja prin aceea citcu cate-va linii mai sus de local citat, el nu-meste pe Mircea ducele Daciei &IA nici o

restrictiune.

Cu alte cuvinte confusia care domneste invre un autor vechiu O. nu o ham drept stiintA,

ci sIt o pretuim numai intru atAt cat merita.In aceasta tAlmacire gresitil se pare a Sincail'au indus, cu toate cA, nu intelegem zApAceala

cronicarului : el traduce yens Dacorum foartebine prin Daco-Ponani adecA RomAnii indeobste, ear nu pe Munteni in parte si in-

chee prin Basarabia mai inainte s'au tinutde Valachia." Din toate aceste urmeazi cAHalcocondila and zicea cit Dacia se intinde

NMI la Pontul-Euxin intelegea pe Munteni§i Moldoveni impreunI, prin urmare acest au-

tor nu-i poate ship D-lui HajclAu de dovadi

an

qi

si

ISTORIA CRITICA A ROMANILOIL 453

cum eli. Mutenia tinea gurele Duna'rei en Ba-sarabia in veacul al 14-1e.

Al doilea argument este titulara lui Mirceadin documental de la 1381 in care se valcuvintele stapan prima la marea cea mare."Dar nici acesta nu este de ajuns pentru aesplica o epoca intreaga. Titularele domue§tin'att un caracter stereotip in toate timpurile,ele se schimbal dupal deosebitele intamplari po-

litico prin 'care tree popoarele. A§a din ceace constituea la 1387 un fapt sigur, nu nr-meaza ca srt deducem en o siguranta deplinacumca aceew;i stare de lucruri a fost inainte

arma en o sutA de ani de aceasta data,data an alt act contimpuran nu dovede§te a-semenea natural en acel din 1387 din acele

timpuri, noi nu gasim intransele nici o urinde asemenea fapte.

Noi avem documente de la Vladislav §i Radu

Basarab naintazi lui Mircea en datele urma-toare: 1365, 1368, 1369, 1372, 1375. In toateaceste titulara domneasca de§i feluriti, en-

prinde in general cuvintele Doran al Ungro-Vlachiei, ban de Severin, duce de Fagara§:zi Amla§" dar nici in unul nu iLsint titulstiipa'n pile& la male. Cum se poate cateribilul Vladislav Basarab" sal fi neingrijit

a-§i pane titulara maraca in un §ir de cri-soave, and §tim ca regii §i principii aici gui-

sesc locul a-§i desvèll toata de§artaciunea lorpompoasit prin titluri de multe ori curat in-

Nn ne putem opri a ntt aminti despre chipul batjo-coritor cu care D. Hiijdan vorbelte despre felul earn ainteles Cantimir acest loc din autortd gree. Din toatecite èi aruneli lui Cantimir numai rum este adev4-rati anume dr a confandat Dacia Panonilor en Va-lachia, celelalte sant gratuite i vase in mu modnepotrivit en meritele istoriculni din veacul al 18-1e,mai ales in o chestitme in care natal ne se pare diocaritul are dreptate.

chipuite? Cii alte cuvinte dad. astfel de titu-bare pècanese pria ceva, de sigur nu prinmodestie, prin unnare toti Domnii Muntenidinaintea lui Mircea, nu ar fi lipsit a-§i daasemenea tilt:tiara dachi realitatea lucrurilor ar

fi fost a§a haat sal le nasca macar idea, ideeveniti pentru. intèiai data Iui Mircea

din imprejurari en totul, ea sa zica' a§a, per-sonale epocei Ini. Iii deob§tie stripanitorii i§ipun in partea cea schimbacioasa a titulareilor, ceea ce-i inpresioneaza mai cu sama prinnoutatea lucruhd, prin insemnatatea momen-ta* o posesinne nen capatata figureaza ne-contenit pana ce intrupata cu total in aid-tatea Ord intregi ea devine neinsemnata per-ze'ndu-§i oare cum farmecul noutatii. In titu-larele domne§ti din seculul al 14 ban de

Severin se vede figurrind at timp Domnii tinin feud aceasta tara de Ia regele IJngar, in-data ce ea este intrupata pe deplin caltra re-ma§ita Munteniei, atunci el pere din docu-mente, pe and duce de Fagaraq Amlaq

continua a figura pentruca positia eseeptionala

a acestor &mate nu invoea contopirea lor cuValachia. Nepomenirea ulterioara a unei titu-lare in ni§te acte urmatoare se mai esplica§i prin perderea acelor posesinni infati§ate prin

ea si acesta este casul nostra. Mircea se in-tituleaza stapanitor pe ambele maluri a Da-narei §i cetatei Dirostorului numai momen-tan, in timp rand apucase aceste posesiuni,de vreme ce urmatorii sei nu se mai intitu-leaza astfel. Cu un cuvént nici titulara din

documental de la 1387 nu ne poate sluji cadovada decat ratmai pentru timpul tie atunci.Si nu se nite un lncru, noi aici facem

.en-

ticht, noi prinnm san respingem d-lui

Hajdau dupa cum num6ru1 §i pretul dovezilor58

*)

ia

4)

qi,

d

nod,

454 'STOMA main. A ROMAML011.

aduse sunt de ajuns sau me, ala bleat din

toate acele aduse pent= erica 1270-1400resulti numai atilt cii _Muntenia/ se intindeapand la marea neagrii, =mai in limpid Dom-niei lui .Mircea.

Cat despre epoca 1400-1465 pe cAnd D.Ilijdau crede ca Moldovenii a avut Chi liacu imprejurimile ei mogul pintre degete" noidin protivi credem ca aceasta s'a intimplatMuntenilor. i eati cmn: la 1410 Chilia eramoldoveneasca, aceasta o anti uu act cu totulneutru, tractatul secret de alianta nitre Polo-nia §i Ungaria ; cum ci aceasta posesiune nuera trecetoare, ci statornica se vede din aceeaca drip& moartea lui Alesandru, copii sei Die

§i. Stefan i§i impirtese iara in done, i acestui

din urmit ei vine tan de jos. Eata ce zice Cro-mer : Deci sfada dintre dii frail Moldovenio au a§ezat-o Craiul Vladislar UI atunci prinsoli, a§a, impartind taraintne den§ii c parteade jos de langa marea care se diamil Ba-saralria uncle sunt cetatile Bilogradid qi CM-lia sci fie a lvi Stefan 1) ... .` Lfreche, MironCostin §i Dlugos tot de asemenea scriu. Sise ia sama la un lucru, in aceasta impircealaBasarabia figureazi ca o parte integranti dinMoldova lira nici o umbra de indoeala, §i caceva cunoscut §i obicinuit, caci clan sIt presu-

punem ci Stefan ar fi primit o imparteala incare el ar fi avut in teriter strain san in onecontenita contestare ca =la al Basarabiei,dupi pirerea d-nului ilijdau? Acest teritorcontinua a fi Moldovenesc, cid Petru-Voda la

1448 da Chilia Unguribr pent= a pute ca-pita ajutor de la Thmiade improtiva Compe-titorului seu Bogdfto co aceasta impre-

') Sincai pag. 388 v4Ureche Miron, Costia els.

jurare cronicarul vorbe§te in un chip foarte

Chilia figureaza in comlitiuni foarte

fire§ti ca cetate Moldoveneasca, nici ii indo-

eali, nici un cuve'nt care sit arate o proprie-tate indoelnica sau o cuprindere proaspata.Cu un cuvent de la 1400-1450 noi gasimsub un §ir de Domni §i din deosebite isvoare,ca Basarabia era a Moldovenilor. Care siurtdin protiva, actele pe care nundta carte se

razimi spre a sustine ca aceasta parte era aMuntenilor? De la 1400 §i Nina la 1456 adeca

in curs de jumetate de veac, in singur lucru,un document de la Vlad dracul din 1439 in care

el se intituleazi stapin pini la marea. Amzis un singur lucru cad aceasta nu e o do-rada, o titulara singuri nesprijinita de alteisvoare sigure, nu poate fi un argument, maiales in o chestiune unde avem in §ir de cro-nici §i documente care dovedese contrarul. A-ceasta insamna a face mai mult deeAt a ha-zarda cind se argumenteazi ci de vreme ceVlad se intituleazi stApin pana la marea",§i de vreme ce Chilia e Ilinga marea, urmeaza

ca ea sti fi fost sub stipinirea munteneasci.

Se §tie cum titulara pompoasa a unni nainta§place urmitorului s6u, chiar cand realitateanu-i mai corespunde, a§a incat firtl lui Mirceaputea foarte bine dea acest titlu, chiar

find acum numai o fala, de vreme ce tot peDomnii Munteni ei vedem mult timp intitu-

lindu-se duce de AmIa i Fagara§" cu toatecit aceste =mini nu mai aveau inteles prin

perderea deplina ale acelor posesiuni. Asa darinliturind acest argument ca neintemeiat, neremane munai Bizantinul Ilakocondila carespime ca Chilia era a Iui Vlad Tepe, care

iucepe a domni pe la 1456. Prin urmare pen-

tru epoca 1400-1456 pe eAnd autorul cartii

ki

I.

simplu,

sill

')

ISTORIA CRITICA. A ROMINILOR. 455

are un singur argument, pe Haleocondilaacest argument il are mai non decit 1456,noi avem trei in ordine cronologia sub treidomni deosebiti. Itesnmandu-ne zicem: argnmen-

tele aduse de D. Flajdan in aceasti privinAinu sunt desthl hotiritoare, prin unnare

eIiiiI cand nu ne va mai aduce i alte, cele

sustinute de domnia sa rental' numai aseqiuni.h acela§ timp nu ne putem opri a ne mirade insemnitatea decisivi care o di acestordate riguroase ridicate prin critica mai presus de ori-ce controversi."

Sfir§ind cu marginirea geogratia a Munte-

niei proprie, cartea non Oa unneazi prina trata i celelalte parti atarnate de trupulterei, anume Fagara§ul 0 Am la§ul. Trebue

mirturisim ns ciL lacrurile ailing din ce ince mai tulburate, mai neverisimile §i chiar peste

putinta de pnmit in chip logic. Prin un §irde doeumente autorul arata cii intre 1369,1432 intreaga tart a Fagaraului era a Ba-sarabilor."

De cand?" intreabi d-sa. Hu document

Este curios iu aceasti privintä felul cum ii desfa-Ina tesa ci intre 1100-1465 Basarabia a fost maimalt a Mtmtenilor:

Pe la 1400 Alecsandrn cel Ban pane manes pe

Vlad Dracul o ia inapoi." etc.Ar crede cineva ed. in adeviir esistà nn document

care aratii cum Alecsandra cel Ban a pas mina peChiia ce era a Mustentior. Nimie din acestea: usacele documental en Chili& fignreazi foarte fireste eaoral Moldovenese intre celelalte orarie ale Ord, asaeitpunerea maaeipe eatrebneinlocuitli kin a o are

La adoua frasi Vlad Dracut o ia inapoi" earisiar erede cineva ci documental pe care se razimi ararks cum en resboinsaa en invoiali Dommil Mante-nese capita Chiba, dar earki nu e nimie din toa-te acestea, documental este nn tractat de comert enPolonia in care nici se pomenetite numele de Chilia,decit Vlad cum axn zia, se intitaleazi stipin pinila Ocean" prin nrmare Juan inapoi Chilia." Pusulnand, luatul inapoi snut frase pentra a arita osovlire inchipuiti a Child infre Mtmtenia si Moldova.

de la 1231 a respunde la aceasta prin ur-mitorul loc ce se aili intr'ënsul. A tempo-ribus jam Talus ipsa terra Blacorum terraBulgarorum extilisse fertur : adea, numai deand se zice c'au venit Bu!garii in aceasti,tari a Romanilor.` Acesta find pasagiuleati cum argamenteazi:In acel pasagin estenn se zice, acela trebne si arete un timpcel putin en 50 ani mai in urma, deat datadocumentului 1231, prin urmare pretinsa venire

a Bulgarior de care vorbe§te acel act dacio scoborim cm 50 ani, a trebuit ca s se in-timple intre 1170-1180, ins6 tocmai atunciei zaceau prãpiid4i itt sclavia Grecilor. Estevederat cii. Mikan din diploma, inseamni alta,

71ceva" inchee d.. hajdin_ Dar de unde urmeaza

aceasta? intrebiim poi. Fiinda ziceau pe acelthnp Bulgarii in sclivie? Apoi tocmai din a-ceasti pricini faptul amintit s'ar fi putut im-plini mai n§or. Apasati groznie in patria loro parte din ei ar fi fost en putintIi ca sa pri-begeasca 0 a se statorniceasa aiurea, prinnrmare 0 in Fagara§. D. Hajdin Anse" are nu-mai un singur mijloc de a-§i limurl §1 esplica

strimuttrile i *car& de oameni anumeprin foe 0 sable." Nefiind Bulgarii destul detari ca sit =masa, Fagara§ul, apoi este in-vederat ci documental nu vorbe§te de d'en§iiDar atunci made Ham prebegirile, stamuti-rile, mi§cirile pacinice, coloniile §i celelalte

mijloace prin care cite-va sute sau mii de

oameni se statornicesc in inima celei mai pu-ternice impërbiii Sri sit aibi nevoe de foe §ide sabie ? Noi ne indohn daa Bulgarii ar fiputut cuemi §1 pistra chiar in timpul celei

0 mica indreptare in traducere in privintacare trebae si Se in pasagele insemnate deja deeind tars Vlaelulor, se rice ea a devenit tara Bul-garilor."

§i

pan&

si

1

sic

SI

456 1STORIA CRITICA A ROMAMLOR.

mai mari puteri a Mr, o regiune departati a-sezata in inima irniii regat &wan. SI urmammai departe argumentarea antoruhri. Odata

inlaturati Bnlgarii din deplomi, pe un enventasa de usor, trebue si se inleleaca alt cinevasub numele Mr; spre acest sfirsit ni se aduccati-va autoii care confundi pe Romani cuBulgari numindu-i pe toti Bulgari. Slujindu-se

de aceasta amestecare a anumdnror natiunilor,autorul crede c. Bulgarli din deploma suntRomani, prin urmare locul amintit mai sus trebue

trains astfel : De cand Fagarasul incapusein mauile Romanilor de la Dunirea." Astfel

dupa ce crede ca prin aceasta a gram-Idaprobe peste probe, inchee en urmatoarele cu-vinte : Terminul Bulgari4 din diploma dela 1231 capata o deplini claritate."

Erau Romanii de la Severin" (?!)Epoca aproximativa a stabilirei domina-

fiunei Basarabilor (?!!!) in tara Fagarasului7)cade intre 1170-1180"!!Cum, ce fel side uncle aceste fulgeratoare i neasteptate in-cheeri i descoperiri totodati? Trebue sa mar-tmisim ct aceste lucruri rapt din sfera in-intelesului si a putinciosulni SA fim de o in-credere rara, si primim cA sub numirea deBulgari se inteleg Romani. Pentru aceasta selisam de o parte consideratiile ce nu urmeazael dad, cati-va autori amesteca pe Romani cuBulgari i asta mai mult din netAiincit, apoi

putem substitui ori si unde numirea de Ro-man numirei de Bulgar, si nu (Mem saint a-semenea deocamdati ci in ptivinta sigurantei,a stiintei si a esactitatei un document este entotul alta ceva decat o cronici si el pe eandaceasta din urma poate gres-1, tratand lucrurifelurite din -teri i epoci deosebite, cel antenu poate s cada in asemenea grerli prin

insusi firea sa cuprinzend fapte singuratice,locale si adeverite prin 0 cercetare ea sa zieasa la faca locului. Cum am zis sa priminttraducerea. De cand se zice ca Romr.niivenit in Ora Romanilor"(!) 0 curiositate in-treaga. Dar intrebam pe autor ce cuvent sance semn taMic din text ne arata ca acei Ro-mani erau de la Severin i cd nu ori gi carede acolo, ci anume familia Basarabilor cu os-ta01 sei? Cu alte cuvinte din o simpla frasiin care se cuprinde nn nenorocit se ziced-sa trage un namol de conclusiuni, facend o

multime de descoperiri anume: ca pe la 11701180 niste Romani au cuprins Fagarasul,ca acei Romani erau de la Severin i ca dinacei Romani de la Severin erau anume Ba-sarabii. Toate aceste din un document de la1231 in care in loe de munirea Bulgari" ampus RomAni." Noi de multe ori ne-am miratde ingeniositatea si ghibacia en care multiarcheologi s,i fisiologi a facut descoperiri fru-

moose in epocele preistorice a omului, ne-antmirat asemenea mnit de petrtniderea ascutitzta -tutor istorici pentru care un singur docu-ment a fost de ajuns a lumina o epoca in-treaga, n'am crezut Anse ea se poate afla dinun document care nu-fi d nici o urmii delucrul ce-1 cercetezi nu numai orasul dar cbiar

numele oamenilor.

4,) Aceasta-mi aduce amiute fang de voe de o scenlidin ;Le bourgeois Gentilhomme" deMoliSre. Cleonteamantul Lucilei fata lui Jourdain pentru a isbutl inplanul seu se preface ci este fiul marelni Turcvine in visit!'" inteviri§it de Lacheul seu Covielle Catalmaciu:Cleonle. Bel men.Carlene (citri Jrardain). El zice cii trebue si te pre-giite.gti pent= ceremonie, voeste asemenca si va(Iape Rica d-tale i si se facil cisitoria.Jourdain Atitea lucrnri in done cuvintoCarlene. 1)a, aa e limba Turceasci, zice multe !R-erun in putine cuvinte.

§i

a

0i

ISTORIA CIIITICA A ROMANILOR. 457

Incheerea autorului este cA Basarabii tin Fa-

garas,u1 de la 1170-1180 prin seculele ur-matoare cu mid intreruperi §i anume dadUngurii isbuteau al cuprinde cateodatii.

La intrebarea, ceind? respunzènd cu docu-mentul din 1231, D. IlAjdau mai intreabA dinmu cum? Prin ce mijloc Basarabii pun mAnape Fagara§ prin concesiune, ori prin cucerire ?

Aceastrt nouA intrebare o desleagA prin unloc din autorul Bizantin loan Cinamu care in-depline§te §i intare§te oare cum cele sustinuterelativ la venirea Basarabilor in Fagara§. Eatllocul acela in toga intinderea lui a§a, cum l'atradus autorul Istoriei Critice a Romrtnilor :

Pe Alessiu darA caruia-i logodise pe fiicasa. impiiratul l'a trimis cu multA o§tire spreDunare, prefAcendu-se a ataca din non peUnguri din locurile cele obicinuite. Lui Leone,

Inuit Batatze, cu o o§tire tot atat de nu-7 7meroasti, ear mai ales cu o mare multime deYlachi care se zic a fi fost o colonie Italiciti-a poroncit sIt atite Ungaria inteo alt1 di-

rectiune din locurile despre marea neagrA,de unde in veci nimeni And nu-i atacase.

In conformitate cu acest plan, Alessiu ajunsela DunArea §i tot speria pe Unguri prin a-parinta de a trece tiuviul pe cAnd BatatzeatricAnd despre marea neagrA a snopit toatein cale-i ucig6nd o multime de oameni, ro-

bind nu mai putini §i cu turme de vite, de,cai §i de alte dobitoace intorandu-se inapoi.Impèratul Ans6 meditAnd a mai da Un-Ungurilor o a treia loviturA a mai trimis o

77ostire care sit nainteze mai in sus atAcAn-

dn-i din directiunea Tauro-Scitiei §i avr!nd

de capi pe Andronic Lamparda §i pe NiceforPetrafila .

Eata cum tAlmAce§te d IlAjdAu acest pasagiu:

Trei corpuri bizantine opereaza deodata a-supra Ungariei in 1170 unul sub Alesiu pela Sirman sau Banat. Acesta este cel maidespre apus. Altul despre Tauro-Scitia saudespre Moldova, §i al treilea sub Leon Ba-tatze in care era o mare multime deau trebuit sit loveascA intre cele done adeciiintre Moldova §i Banat sau prin tara Romi-neascrt. Ce urmeaza dupit d. HAjdin din a-cestea sau care-i sunt incheerile? Ele stinturmrttoarele : CII marea multime a Ylachilorsunt Oltenii de la Severin §i anume Basa-rabii care aliAndu-se cu Bizantinii au navAlitin Ungaria, au cuprins prin foc §i sabie Fa-gara§ul statornicinduli o domnie puternica.

Ca o particularitate interesantri care ar confirmsoare cum di Viachii din armata lni Batatze erau ceide la Severin, eati ce zice autorul Mares multimea Irlachilor a lui Cinam este pe deplin identia cuespresinuea din trei bale papale de pe la 1236-1239posterioare nuinai Cu rore-o junkitate de secol in carese zice: multimea poporului crescuta peste mEsuriin tare Severinului. Ca sI se van cum autorulstoarce si din peatrI argumente i chiar de acolounde nu numai cit nu se confirmI cele snstinute ded-sa, der chiar i s'ar putè improtivi ea dovezi ne-gative, eatli locurile din bulele citate insesi de d-sain n ota 71: Bula din 1238 terram quae Zemramnominatur in qua duduim desolata ezerevit populimultitudo . .°Ibid. din 1239 circa partes Bulgariaein terra quae Zeuren nominatur quae dudus fueratdesolata populi multitudo super crevit.Fiind cg anAndoue citatiile cuprind acelas kern sitraducem pe cea din urmg dal% pArtile Bulgarieiin pimeniul ce se numeste Severin care mai de inult(odata) fusese desert s'au imultit locuitarii .. Cinds'au iznul tit locuitorii ? intrebamla 1239 ne resin:1'1dedata documentului. Cilad a fost desert? intrelim ea-rNsiMai de mult, odatlne respnude earisi do-cumentul. Ei bine cleat vom intelege pe acel mai demultcu vre-o 60-70 ani in urmI, cum antorul in-telege inmultirea populatiei de la 1239? eatA cif pun-t ietatea Severinului contrasteazI cu snarea inultimea Viachilor din Cinam. In tot casul din docuinen-tele citate pentru timpuri mai vechi deal 1238 si1239 nunzai lipsa de populatie o poti &dna ear nucontrarul. Era mai ingenios din Iartea autornlui (Lugde.gertarea de locuitori a Severinului de care vor-besc documentele ar fi esplicat-o prin cnprindereaFagarasului i statornicirea mud nnrafr dintre 01-teni acolo.

'Meld,

458 ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

Actul maghiar de la 1231 ne inzestreazii. cuanul 1170 ca datul aproximativ al stabilireidominatinnei Basarabilor in tara Rigara§ului.Bicantinul Cinam, confirmOnd acel act en

toatel imperioasa autoritate a contimpurani-,,t4ii sale ne mai comunicei piing si modali-tatea evenimentului.

Certitudinea e perfectd.Cetitorul care va fi luat bine in bagare de

sami §i confruntat loud din autorul Bizan-tina *i chiar trdmicirea lui de autorul carteielite, en incheerile ce le scoate apoi, de sigurse va intreba de uncle urmeaa toate aceste

lucruri? Nici noi care facem critica artii tre-bue si mirturisim a nu am putut descoperlIna firul tainic de intelegere §i legittua intreaceste fapte neaternate unele de allele. Eattl

ann intelegem noi pasagiul din Cinam §i in-cheerile autorului :

Done corpuri opereazi asupra Ungariei de -

miati, ear nu trei dupii cum zice d. Hajdflu.§i amine a lui Alessiu §i a lui Batatze. Nu-mai dupi ce acest din urmit s'a intars inapoi,imperatul medittind a mai da lJngurilor oa treia lovituri a mai trimis o noud ostire"§i aniline in directia Tauro-Scitiei. A§a dardin cele done armate, pe cAnd una lovea pela Sirmiu san prin Banat, cea a doua, aceeace ne intereseaa. aici, a lui Leon Batatze incare era §i o mare multime de Vlachi; aceaataca din locurile despre marea neaga deuncle in veci nimeni ancä nu-i atacase." Se

lam sama un lucru, armata lui Alessia incare nu erau Vlachi ataci Ungaria din lo-mile obicinnite." Acele locuri obicinuite suntchiar dupl. d. Illjdän san Sirmiul sau Bana-tul Mug care se aflei Severinul. Cealalta ar-radii a Id Batatze in care era o mare mul-

time de Vlachi (dam despre marea neagrO.Anteia armatii comandatA de Alessiu landu-§ica bag de operatie Banatul sau chiar Sirmiul,se intelege a cealaltg, armatti pentru ca safaa diversiune in puterile Ungurilor a trebuitg treaa Dutgrea cu mult mai jos. Tocmai

pentru aceasta, Cinam nume§te acele locuri

dinspre marea neaga" trecerea armatei fl-ctindu-se de sigur cel putin prin partea orientalg

a Valachiei dad"' nu §i mai sus. A§a fiind ht-crurile, Oltenii de la Severin, primiud pentrunu minut parerea d-lui Hajditu, cu ce armatatrebueau sit se uneascit? Cu a lui Batatze careatacii despre marea neaga" sau cu a luiAlessiu care a trecut sau pe lituga ora§ul lot-,prin Banat, sau cel mult prin Temi§oara ? Cualte cuvinte presupunerea tot ar mai mergedaa marea multime de Vlachi am vede-oiu armata lui Alessiu care atacX Ungaria din-spre pArtile invecinate Severinului.

Lucrurile sunt a§a de peste putinta, inatchiar invoind autorului ca espeditia se facea§a cum crede §i a in ea iau parte §i Ito-

manii de la Severin, totu§i nu urmeaza, a eiimpreuug cu Basarabii pe care nu §tiu de

unde-i scoate, au remas ca cuceritori. Vlachiide la Severin erau in armata lui Batatze,eata ce zice Cinam despre armata aceasta :In conformitate cu acest plan, Alessiu ajunsela Dunarea §i tot speria pe Unguri prin a-parinta de a trece fluviul pe and Batatzeatticcindu-i despre marea neagrO a snopit

toate in cale, acizad o multime de oameni;robind nu mai putini si cu turme de vile decai si de alte dobUoace, intorceMuse inapoi.Daa armata intreagii se intoarce inapoi, deuncle se intelege a numai Romanii remln,anume Basarabii §i anume in Fagara§, and

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOIL 459

nitilie din toate acestea nu se spune in auto-ml ! Cum se poate ca din o espeditie

care, chiar pentru imperiul Bizantin, avea aerul

numai de prada sit se aleaga o cucerire pen-tilt Romani ? Caci ei pun maim pe Fagarasprin foe i sabie" pentru ca sit se legiti-meze aceasta curiositate. d-nul Hajdau o cres-tineaza prin botezul ortodoxiei adaugind fine-chat o tiradei la care sentimentul patriotic acetitorului e cam greu sa reziste. Mandri de,no.ua lor stapanire pe ambele poale a Car-patilor, rapind de sub sceptrul Maghiar un pe-tee al Transilvaniei care la Munteni totdea-

una se numea tara Ungureasca, Basarabii,anina de atunci in titlu domnesc Ungria ca-Ara Vlachia. Cu alte cuvinte o armata bi-zantina intra in Ungaria, ea dupa ce prada seretrage, Romanii care sunt ill acea armata nuse nudtamesc numai ea atata, ci cuceresc Fa-gara*ul statornicese o domnie puternica

Ungurii macar ca form eaza un regat pu-ternic, cu toate aceste nu-i pot impedecade la aceasta.

Dar de undo erau acesti Romani ? De la Se-

verin. Sub a cui stapanire erau ei ? Sub a Un-gurilor. Va sei 1?omeinii de la Severin

care nu crau liberi in (era Mr fac cuceriri

in taro stap(fnilor lor. Sau cu toate ca ei nupot scutura jugul Ungurilor in o regiune ca

a lor, banatul Severinului, pe care-I desparteele Ungaria un Malt lant de muuti, ei nuthij-duese a ti mai norociti chiar in inima dus-manului, in Fagaras, ii statornicesc puterealor acolo desi n'au nici un mijloc de aparare,cetatea Fagarasului zidindu-se de 1300. *)

Toate acestea sunt lucruri peste putinta.

Au(oral eorbeste necontenit despre Basarabi,

') &mai v. 1 pog.

eti fac espedifie cu severinenii, ca cucerescFagarasul, si nu ne dovedeste cel putin im-inte de Mate di era o tamale a Basarabilorin Severin. Aceasta este cu atit mai gray atcat se intiimpla in o istorie critica" 1ande an-torul ne spline la fie care pas, ca incheerile lacare au ajuns sunt trecute prin cea mai la-borioasii analisa. 0 mai repetam o carte caacea esita, care are pretentia de a ne limuritoate chestiunile prin lumini nou6, ar fi tre-buit cel putin sit ne dovedeasca documental

basa fondamentala, ca familia Basarabilor,

au esistat in Severin pe la 1170. Besuman-du-ne asupra tuturor celor sustimite de au1orasupra Fagarasului zicem : Atat documentul de

la 1231 cat i pasagiul din Cinam nu dove-deste de loc teoriile autorului; cel &it'd aratao veche stabilire sau colonie fie mi i ce arfi, Bulgari sau Romani veniti in chip pacinicsi., tient , in care nici nu este vorba de Se-verin i Basarabi, cel al doile este istorisireacurata a uneia din multee espeditii bizantineasupra Ungariei, in care nu numai ca nu estevorba de cele ce crede d. Hajdau, dar char

nu se stie sigur dad, lTlachii numiti, sunt dedincoace sau de clincolo de Dunarea, cu toatecit trelme sa marturisim ca noi credem maimult aceasta din urma talmacire. Amandoneactel: n'au nici o legatura de fapte intre ele,prin urmare nici se pot completa unull en

altul. Cuprinderea Fagarasului de Romanii dela Severin cu Basarabii in frunte asa cum ne-o

arata, remilne o nenorocita inchipuire a au-torului pana ce nu ne va aduce niste dovezimai serioase. Cu alta imprejurare vom des-volta si noi cele ce credem in aceastii

A dim posesiune Munteneascii care tign-

zicei

pri-

vinta.

i

si

460 ISTORIA CRITICI A ROMANILOR.

reazi in titularele domne§ti este Amlarl.Unde se va fi aflat el? intreaba d-nul 1.16.§deu.

To4i istoricii strreini i RomItni credeau pänLt

aeum ci se afig in Transilvania, unii fixrindu-1

anume titre Sibiu 0 Mercurea. Autorul insenu impArti§e§te aceast5, piirere, drept careimprotive§te urmaitoarele trei

1) Amla§ul din Transilvania este unprim urinare nu putea se fle acei faimos

Ducat ce figureazi ea diplomele muntene§ti.2) Mind arzat intre Sibiu 0 Mercurea.

Muntenia nu-1 putea avea fitirit a posedatothdat i capitala SAsimei Transilvane.

3) La 1383 Regina Maghiarri Maria il di-rue§te episcopului Catolic din Alba Julia, prin

urmare nu era a Muntenilor, cu toate ca," du-pi pt4in timp vedem cL Mircea il are, deci

nu este acest Amla§ a Muntenilor ci un al-tul, cad altfel nu se poate impaca diplomade danie a reginei Maria cu posesiunea Am-la§ului de Maria dupb; ani.

Este curios a vedea cam D. Hilsdeu care este attltde inteligent i pfitruazfitor cri I caIc pe un tArlimslalom, este de sofistic i superficial m un sub-ject ingrat Asa dupfi ce citeazil diploma de danie aReginei Maria dila Episcopal din Alba-lulia, apoisenate urmatoarele conclasinni:

Inainte de 1383 Amlasul lui Benk6 fusese a/coroanei Ungariei.

2. Dapfi 1383 Amlasul lui Benk6 a fost dacli nutotdeaana, ineai pdnd la un timp imoace al Eele-alai din Alba-I-Witt.

3. Nici inainte, nici dupil 1383 cel putin intr'uninterval oare-care Amlasul lui Benkfi n'a fost alBasarabilor.

Dar pentra D-zeu de unde urmeaza toate acestea?Cam, pentra cfi in an moment dat, la 1383, coroanaUngariei il are si-1 dfi Episcopiei de Albe-luliaarmeazi riguros i fr indoeall ell pInfi atunci desigur coroana l'au avut si de atunci do sigur Epis-eopia II va area, filrfi ca sit se tinfi in samM posibi-Mates schimblirilor de stapfini sau retragerea danieide WO regi? Lectorul va vedea indatil cum acestfel de argnmentare se poste intoarce in protiva an-torulsi si Ana ia chip natural; basat pe texturiear an sofiztic i arbitrar.

Ne fiind Amla§ul din Transilvania trebuese fie un altul i anume acel care va impliiiiurimitoarele alte trei conditiuni : 1) O. fie oOA de o intindere oare care, 2) sa fie mar-ginitIt Muntenia; 3) sa nu ti fost pose-siune stiiiinri in timpnl (And se aratA subsceptrul Basarabilor. Ei bine ? toate acesteconditiuni implinindu-le Amla§ul, an districtdin lemesiana, urmeazii, di el sti ti fost mis-teriosul Amla§ din diplomele domnilor Mun-teni. Cit despre identitatea lui, sau despredovezile prin care s'ar cunoa§te ea se vol.-be§te despre acela, ear nu despre altul, elesunt urmitoarele o tradiliune care spune des-pre zicerea unui Craiu-Iova in Romania 0fundarea ora§ului oltean Craiova, ni§te remti-§ite de ziduri pe care d. Hii§deu le presu-pune a fi fost capitala districtului §i o muir-tmie a unui Cronicar sas, care pane inainteacuventului Amla§ epitetul de antesylvanumpe care autorul il traduce o urbei afara dehotarele Transilvaniei.

Toate aceste desvoltliri care tintesc a sta-tornici locul Amlasului afari din Transilvania,

sunt slabe, lipsite de dovezi, nesustinute deinliinçuire fireasca logich, cea ce le face

peste putint6, a fi priimite.Mai Antei cele trei imposibilitigi opuse de

autor sunt tocmai imposibilituii. Cea ce se

numea in diplomele Muntene§ti Amla§ puteaca sã se inteleag nu numai un sat, ce nit

numer oare care de sate cuprinse sub aceastinumire generici a§a in actul de danie al Re-ginei Ungariei citri episcopia din Alba-Iuliase zice di se darue§te un sat al nostru

Craesc ce se cheamil Omla§ din tara noas-frit a Ardealului dintre scaunele noastre Si-biul §i Mercurea eu patru sate .Roneineqti

satu-

lut,

cdti-va

IL

cn

§i

1

ISTORIA CRITICA. A ROMINIIRIL

aclicei cu Grosdolful, cu Grafidolful,Budenbakul qi cu Crisbakul"... .

Si se ia.sama bine la frasa citatt, in totalDania cuprinde cinci sate, cu toate acestea

nu se zice, dupi cum ar fi fost firesc a sezice dtruim cinci sate in tara noastra a Ar-

dealului Gmlas, Grosdolful, Grafidorful etc.Ci, ddruin Omlaut cu patru sate ilenuineqti.Done lucruri se pot observa din aceasta

1) cd positia Ond,aqului era eseeptionald iii

privinta insemnAtuif ii, neinserandu-se la olaltd

cu cele lalte sate fi 2) cii era o legdturd

oare care intre 0»tlaq cu um num& oare carede sate, din care regina daraqte patru. Prinurmare ar resulta, cel putin din actul de la.1383, di Amlasul nu era numai un satulet,

ci tocmai o intindere oare care de pamentcuprinzetoare de mai multe sate attrnate deel. 'apoi sit nu se iee lucrurile a se judecape o scart inaltt, st nu se argumenteze : cum

se poate ca vestitii Basarabi st-si punt in ti-tulara lor, o mesie insemnatt? Regii Frantieipe care credem c. d. Efiljdin èî va pune a-liturea cu Basarabii, depun jurtment de va-salitate unor cllugiri de la Saint-Denis pen-tra un petec de piment. Mircea dupt ce dliarse intitult stiiptu pc ambele maluri ale Du-nirei pint. la marea nu se injosea a maiadlogi proprietar al Silistrei" nit mic oriselneinsemnat cuprins de la sine in titult peambele maluri a Duntrei." A dona imposibi-litate adust, de d-nul IlAjdiu nu are nici untemeiu, anume cit d-sa i.i inchipueste A-mlasul i Fagarasul totdeauna tinut prin armede Munteni, prin urmare nu pot crede cumacestia st fi tinut AndasuI Transilvan firit siimi fi avut i Sibiul care era mai jos de densul.

Sincai Cron. Rom. v. I pug. 349.

Noi Anse care nut admitem acest mod resboi-

nic de a pi& niste mici posesiuui in inima

dusrnanulni, veva anita mai la vale cum princhipul cn WW1 conventional cu care Muntenii

Olean posedunile Transilvane, se putea cit elest fie claim lingi Pesta fart ca aceastt in-vecinare si sapere malt pe TJnguri. A treiaimposibilitate este chiar curioasa. Pentru cu-ventul ci la 1383 Ungurii aveau Amlasul,apoi nrmeazi cit Muntenii nu l'au avut nici-odata

7deci Amlasul pe care-I are Mircea ce-

va mai tiran si care ran avut alti domni

inainte nu este acel din Transilvania, ci nitaltul. 0 intntare.. Este adevarat cit d-nul

IItjdan STIEtine cit Muntenii au cuprins Fa-garasul Ia. 1170 si Fan inut pant prin *yea-cal al 15-lea? Atunci cum ne esplicim ct la1231, 1291, 1300 Fagarasul este dovedit

documental ci era a Ungurilor? Isbntise a-1cuprinde, ne respunde autornl. Apoi de ce nuvoeste esplice tot in acest chip si po-

sedarea Andasului de Unguri la 1383? DuiUnguiii put= citeodati st cuprindi Faga-rasul, de ce nit putean sit fact, aceasta i enAmlasul, de ce done mesuri de a judeca indone lucruri pe deplin identice? La 1291Andrea III intireste Fagarasnl Ungurului

Ugrin dupi cum la 1383 Maria diruesteAmlasu1 episcopiei de Sibiu; de ce D. Hij-dun if a seas si din inteiul document conclu-

inainte de 1251 era a Ungarieisau a mini altni particular din acea tart; etde la 1291 este a liii Ugrin, ca de la 1300este al coroanei Ungare etc. etc. prin ur-mare n'a fost al Basarabilor cea ce este na-tural? RespunsuI este foarte limpede : pe dudin privinta Fagarasului avea nevoe ca el sitfie at se poate de vechiu in mina Rominilor,

59

461

cu

siunile cit

.)

p1

sa-pi

462 CRITICA. A ROMANILOR.

in privinta celeilalte posesiuni, adici a Am la-

avea nevoe ca a nu fie in Transilvania,deci s'a silit sa TheA peste putinti esistenta.Amlasului Muntenese in acea lark de aici

toate incurcAturile, neconsequentele.*)

Venind la partea positivii a sustinerei Am-celui Temisan, autorul aduce ca do-

vadit cum cl acesta este ducatul Muntenesedin diplome, o traditiune culeasi de pc acolode un Tincu Velea pe care nu stilt de uncleil face archeolog ; acea traditiune constii dinurmätoarele : el din vechi a fost un casteluntie sta regintele Amlasului numit Crain-lova

care impreuni cu mai multe familii s'au dusin Romania si au infiintat orasul Crain-Iova,ea in niste alte nrtruiri tot din acel Omits'au grtsit si monede Romane. Ce urmeazA

din aceastA traditiune ? Cum a Mtmtenii anavut vre odatI acel -tinut? Dar tocmai dinprotivit daci trebue sit tinem mina de ea, a-ril trebue sit aedem cA locuitorii de acoloan colonisat o parte din Muntenia, cart nuacestia Temisiana. In deobste o traditiune oricut ar fi de imbroboditii cu fabule nu-sipf.ate schimba idcea temeinica pe care se ra-omit. Cele done traditiani despre intemeereaprincipatelor, daca ar fi pastrate la noi enintelesul ce d. Hiljdau da celei din Temisiana,ar trebui ca sit povesteasci ducerea lui Rath'Negru si Drago§ din Muntenia si Moldova in

Cu aceasti imprejurare credem ci nu e de prisosa arlta modal cel curios de argumentare negativiial artei, relatiy la Digaras. Autorol zice: a de la1170 pita la 1360 Fagarasul primp accontenitintre Munteni si Magbiari. Pentrn a dordi aeeastaaduce urmittoarele documente: la 1231 era al Ur-gariei; la 1291 era al Ungartei; la POO gill tot alUngurici. Clod tra dar a Muntenilor? De sigur inintervalurile acestor date mind nu arm nici undocument. Cu acest fel de argumentare sergem de-parte, si am pute s 1m multe poses**

Transilvania i Maramures, pentru ca noi sitle tahnIcim intoreendu-le din protivrt. Dar ped. HAjdau il intilreste in aceasta pArere le-glitura numelui Craiova, Ternesiana cu ceaOlteani si doue Amlase ce se aflA in Dolgiaaproape de cel din Temisiana, e cAnd totD-sa spune cii numai in Transilvania suntvre o 30 de localitAti cu aseminea numire sipe cand toatit lumea Ole asemAnarea intipit-

ritoare a numerelor de localittiti Slave nunumai din cuprinsul terilor Romitne, dar si

din a celor locuite de popoare Slave. In

scurt o tradititme care nu ne dit cea maimicA urral despre domnirea Muntenilor in a-cele piirti nu poate servi de argument in oistorie critica pentra a face inovatiuni insem-nate in lucruri deja primite obsteste. Darautorul mai are o dovadA si aceasta este decaracter documental, eata 'o : Simon Massa

cel mai vechiu cronicar Sasesc din Transil-vania zice sub and 1460 : Dracul WaivoclaTransalpinus oppidum antesylvanum Ont-laselt diripuit in festo Bartholomei.

Adecit :La 24 August voevodul Muntean Tepe§ a

diirimat Amlasul, o urbit afaril din hotarele,Transilvaniei.

Mai Ante o observare. Dac trebue sit neincredem in Vetrinul §incaiu care a cerce-rat toate aceste acte, apoi citaia D-lui Hiij-

diii nu este proprie a lui Simon Masba, ci

este din anualii Bisericei din Brasov, pe candacest cronicar sasesc care a trait tocmai intimpurile eveuimentelor arittate, pastrand textul

cronicei bisericesti din Brasov adauge o frasicare da multh luminA asupra faptului eatit

locul acela asa cum il da Sincai ,Dracul

care cu pufin mai inainte trasese in fapti

ISTORIA

§n1ni,

lasului

;

ISTORIA CRITICA. A R031/NILOR. 403

pre I legotitorii din Brafov a pradat ora§ulOm la§ in zioa de St. Bartolomein. *) Pu-nendu-se fata in fata amandone isvoarele re-sulta urmatoarea deosebire: Simon Massa, nupune epitetul antesilvanum inaiutea Om la§u-lui; el leaga oare cum evenimentul pradareiliii de alte tiranii a lui VIad Tepe§ &cutetot asupra unui ora§ din Transilvania. Cualte cuvinte Simon Massa, vorbind despre tra7

gerea in tap& a negucitoillor din Bra§ovpomenind de Om la§, fara a pune vre un cu-vent care sit allte positia lui deosebita, nuface alta cleat vorbe§te in mod firesc de

fapte petrecute in Transilvania. Dar apoichiar din textul cronicei biserice§ti nu re-sulta ceea ce spune autorul. D-sa traduce ante-

silvanum prin dincoace de peiduri; foartedar nu poate ea sa-1 puna, ca opus a

cuventului Ultra Silvana pin care se inte-legea Transilvania, pe temeiul ca, pe cand a-cesta din urma, iii evnl media, a devenit uncuvent technic, en nn inteles admis in usul

limbei latine i statornicit, antesilvanum nufigureaza ca cuventul technic general primit.El este intrebnintat in frasa citata, de calu-Orli de la Brapv nuntti pentru a ardta na-tura .?1 raportal distanfei dintre Bram) qiOmla in una qi acceaqi farei, card nici decum a areita strilinatatea oramlui anlaq inprivinfa Ardealului. Ne aveud deci un in-teles ea sit zic a§a technic de terminologie,antesilvanum rernane un cuvent care-§1 arevaloare numai din punctul de vedere din carese puneau Bra§ovenii pentru a indica positia

relativa a Omla§ului.

Dar 0 alte consideratii se unesc pe Mugacestea pentru a statornici in Transilvania po-

Sincai v. II pag.

sesiunea idnnteneasca Amla§ul. Insu§i autorulne spine ca Matias Corvin la 1467 hotare§teca Rodna, Fagara§ul §i. Amla§ul sa nu se in-straineze de la Corona Ungariei pentru a shillde adapost principilor Romani refugiati ; apoiadauge ,,in acest act .atat Rodna §1 Fagara§ul,

ambele din Transilvania precum §i Amlquieel din banatul Temifian . . .." Chiar nea-vend nici o dovada contrara, totu§i aceste la-cruri nn snit de crezut. Din trei orme in§i-rate in chip firesc dap/ invecinarea lor saulegatura ce le stringe pe toate, noi sit in-telegem ca done sunt in Transilvania §i untilin Temi§iana este an lucru foarte curios ; darel inceteazi de a fi astfel hand un caractermai gray pentru autorul ce-I spune, and Mateaceste fapte ardtate sant din o epistold a re-gclui Ungar third voevodul din Transilvania.0 intrebare cam copilareasca dar din neno-rocire trebuincioasi. Data Regele Matias Cor-yin scrie Voevodului din Transilvania ca sitnu instraineze linutul Antral, uncle urmeazasa se fi ailat el? In Transilvania ne va res-pantie ori eine. Atunci cum remane cu opiniaautorului cit sit Oa in Temi§iana, opinie re-zemata pe in act care tocmai arata contrarul?Acosta pretioasi epistola ute dovkde§te donelucruri, antei cit Amlaful din Transilvania eraposesiurea Munteneasca, rezerraudn-1 regelepentrit Domnii Romani, al doilea ca el nu eraun seitulef cum zice autorul, ci an tinut cu-prinzaul an num& oare care de sate a§a cumam niai aretat vorbind de actul de la 1383.Dar ca si se vada mai bine pe ce isvoare

nesigure se razemli autond, isvoare care ca re-gull generali putem zice ca mai totdeaunacuprind lucruri din protivi, sit venial la ne-norocitul Amla§ din Temijiana. Eata cam ce

§i

pi-ne,

.) 30.

464 mom CRITICA A ROMANILOR.

zice D HIjciau. Districtul Amin &re diploma,maghiarit de la 1457 enumerat intre cele optdistricte din Temiviana este dacirtulg din cri-soavele lui Mircea 8,i Vlad DractiL

Din cele v6zute mai sus s'a indut convingeon eine care era ducatul 21unteuesc, pentrusuginerea ducatului autorului un vedem nicio dovadA, nici o urma in Temivinna de oarecare amestec a Muntenilor acolo, nici un semn

de dorninatie. ?Mai mult And, chiar diploma din

care autorul estrage Amlavul BanaSan aratilin mo-

dul cel mai vederat aceasta. RegeleYladislav in-

trtrevte nivte privilegiuri Cnecllor §i altar _Ro-

mani din opt districte Cllitre care i Amlavulipentru slujbele nu numai liJer Ungarieicelor dinaintea lui, dar §i lui insiui In aceadiplomg este urmatorul loc ft ca aceea§i no-bili rorartnevti vi Cnezi unindu-se intre sine,cu atiit mai bine se poate face 5.1 de aiciinaiute slujbele noastre §i ale Catimei noastream oriinduit ca de aci inainte int= acele opttinuturi niei o movie a, ditraim cuiva, far:I

numai acelora, care se vor vedea a fi vred-nici pentru slujbele sale, gi axle opt fi-nuturi nu le vont desparp (le la eland. nici

2)vont deirui vre-unul dintr'ensele exiva,ei le vom

fine, neclespeirfite la ola1t u swam sfinteiCoroane Criiimei noastre precura le-au finutqi Craii cei dinaintea noastril *) Amlavuldeci Banatian, acel despre care antural ire spune

atittea lueruri, este un tintit liuktit care s'aOat din vechiu sub corona 4trJ, care s'abucurat de la ea cu multe pricilegiteri impreuntil

cu alte §epte care n'au fost instating& meiodata

unei altei dominatii esterioare. Atm dar atittargumentele negative, adici acele cc le aduceantorul pentrn a aritta anti e wen de Am-

Siucai v. 2 pag. 29.

la vul Transilvan, citt §i acele positive prin care

se silevte a dovedi ea este cel Banatian nu sunt

de loc multAmitoare.

Citt despre indreptarea documentului din1373 §i anume in loc de Dur novae plan-tationis et de Fagaras" aceasta scapl ori §ieitrei entice. A schimba pe terrae in et dein un document autentic §i foarte lamurit, a-vibaza pe aceasta schimbare arbitrara un §ir dedesvoltrtri istorice, a face toate aceste lucruriin chip foarte firesc §i mai cu stung in o is-tone critica unde nici nu fapt nu se aminte§te,dup6, cum ne spune antorul, dead dupa ce trece

prin analisa §i criticismul cel mai riguros, eatii

lucruri pe care de sigur nu fie care le-arfi scris cu atlta sitnge rece. Pentru aceastanici credem de nevoe de a analisa un lucru

care nu are trebuinta decilt de putin bun simtpentru a i se da insemnrdatea cc i se cuvine!.)

,O) Asemenea corigeri arbitrare §i Ewa nici nn cuveutavem si intalnim multe in cartea e§ita. Pentru a a-rata dominatia lui Mircea intinsii pada in valea Ha-tegului, antorul aduce de dovada balada Fata Danuluide Hateg," In ea este versul nrmator:

Un fecior de om sirbesc:D-nul ligjdau taxand pe editor de tiler, indreaptaastfel: tin fecior Basarabesc.Aceasta indreptare o face foarte simplu. D-sa nicinici n'a cercetat dacii culegerea este esacti san ba,nici nu are o sill variantii, cn toate acestea nu sesfie§te de a indrepta a priori pe d. V. Alecsandri carea imbètranit in asemenea ocupatie. Pent= a se ye-d6 cat de gre§ita este corectarea, sa spunem subiectulbaladei : un barbat vrea a-§i vinde femeea sa care estefata banului de Hateg, el intalne§te pe un straincare dapa imbracaminte qi infatisare se flre fe-cior de om Sirbesc.a Pupa ce acesta o cmnpèra, ye-selindu-sa cu nous sa sotie, se descopere inai la unnaca stint frati, omul strain, cu infatilare de Sirb findfiul banului de Hateg plecat de mult din tarit.Toataintriga baladei consta dar intr'aceea cii cumpgratorulfemeei si aibit aerul de strain Om sirbese," pentru

barbatul een credea ca o vindc unui strain §i pen-truca la urma sii se descopere inrudirea. Inlo-cuind versul din balade prin un fecior basarabesca(presupunend ca fats este din familia Basarabfior)toati intriga cade cad frate §i sera se cunosinaintede a se face vènzarea.

cä

.)

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.POESII. 465

Ne resumlim. Intreaga intindere teritoriald

im este de primit. Bacatil i Be'rladul nu for-

mau frontiera Moldovei, Basarabia propriu zisd,

dupd dovezile aduse n'a fost stilpdnitd de

Munteni decrtt mnnai in timpul liii Mircea, Fa-

garawl nu e cucerit de Ilomdnii de la Se-

yerin ap. cum poveste§te autorul, Amla§ulMuntenesc DU se Al in Temisiana, ci tot inTransilvania. Cu alte cuvinte mai toate ideilenone aduse de autor nu sunt de admis, re-mituOnd aproape in acee0 stare lucrurile cu-noscute piind acum in aceastd privinp.

(Ira urma)

G. Panu.

POESII.Tradneeri din ANDRE CHENIER.

Idila XVI.

Ades nefericitul la moarte se gandesteSperanta 'nsalatoare la traiu Padimeneste!Soldatul spera'n corturi, cri, dupa pace 'ndataLa somn i la ospete va fi data;Pluvral, lucrand earasi ogorul, isi promiteRecolta 'mbelsugata. granare implinite,De mine numai fuge speranta zimbitoare

uumai mie totul in negru imi apare!Cki, zile am de moarte i nopti de suferinta;Momentele-mi sunt pline de fiere i ciiinta

aflu pretutindini un suflet sfaramat,A. Lycorisei nume si lacrimi ce-am v'ersat!0 Lycoris ingrata! cum te-ai adimenitS'insali pe-acela care atata te-a iubit?

n'ai gasit in lume, petrecere mai dukeDecat fatarnicia ce-acuma me conducePe mine la mormënt? Ah! audit mana taA sflisiat un suflet ce-atat te adora!Amicii mei! ertati-o, in veci a voastra guraNu Noill sa o numeasca vicleana i sperjura;Nu voiu, din resbunare, pe ea s.o infruntati*In fata-i al men nume, nu voin sa-1 pronuntati.

Eu mor acuma june.... dispar pentru. vecieLasati-o dar in pace cu-a sa ratknicie!Iubeam pe-amici atunce, de ei eram iubitDar singur sunt acuma, fugar i mark;

daca d'intamplare, cu ei me intidneseCa sunt en tot acela, cu totii s'indoesc.

sa, fie oare Galus? Na este cu putintaV'aduceti, voi, aminte ce vesela vointaLa mese, la ospete, la vorba ar'eta?

gluma sea usoara i dulcea voacea sa;versele plkute i dantul mladios;

Era amantul june a tot ce e frumos!Priviti acum la ansul... durerea fdtrunsSi ochii sei sub veal mahnirei s'au ascum,

june... garbov pare, de ani impovorat:MormOutul, pentru dènsul nu este departat!.Si palida sa frunte, murinda sa privireSunt semne de durere i trista ingrijire

Asa Lycoris draga, eu soarta-mi implinescSi, din momentul care eu nu te mai iubesc.Mormèntul, pentru mine, e dar nepretuitImici! acum eu calea mi-am sfir,it!Si oara, zi 0 runner, i zioa an intreg;Pe aripele mortii, eu rapede alergCaci e stiut, amantul, tradat, nefericit0 zi destul ëi este... o zi la 'mbétranit.Amici, fugiti in hune de-a clragostei plkereEu curm'a noastra viata; ne ample de durereMai tare decat timpul, tristeta 'mbëtraneste!Oh! Galus, Gains draga cum soarta te gone0e!Si june... plin de viata, acum mormëntul tettDeschide cu cruzime... deschide giulgiul sea!

A§a! Dar, &and odata din lume voiu scapasoarta mea tea crudit, prin moarte s'a mine--

Pe-a Lethei term fence si verde 0 umbritAve-voi, pe vecie, azil impodobitlAcolo dant si jocuri, suave armonii;Naiada 'ncantatoare prin pesteri i campiiSe strecura'n boschete, duioasa, i pliicutiAcolo frumuseta pe-amantul seu nu tinIubirea e constanta, minciuna nu se vtie

.5i

Si,

l'a

Si

siota-i

$i

POESII.PADUREA BUCOVINEL

Alegerea aice, se face pe vecieDerui e placerea, amoral sacru slantCredinta nepitatit si dint un juram'ent!Atunce se iubeste... amantii linitiiSaline §i dulci zile ei numer fericiti!

Oh! dati-mi naiingiere, placute Eroine!0 Lethe! tu-mi aratit locasele divineAcestor zeitätil Si pacea, ineetareaLa. rent ce ine amnia; varsati-mi en uitarea!Si. fie'u veci ascunse, in fundul apei taleI Lycorisei mime; in veci faptele sale,Durerea inea, ultragial, uitarei si remitie!Caei, eine stie, poate pe dulcea taCind Lycoris, in viatit sermana n'a mai fiSi. vie inc'odatii... 0 umbra sa aciDin noa sa-mi ceara mie amorul insultatSi jure-a sa inbire pe Stixu 'ntmiecatSi jure cal. deacuma ea mie-mi va pastraCredinti. necurmati, etern inima saSi jure ci departe de mine clespartitiEa este de &were cuprinsitMe Jur pe a mea moarte ii pe mibnirea mea....Ingrata a§ respinge-o... Pe densa n'as mai vrea.

S'o span ca toate-aceste... atunci de-ai fi voit0 Lycoris copilit! atunci de-ai fi inbitPe Galas; era'n stare... la inoarte, la viatitCa tine si alerge... en tine brate brate.

ELEGIA XXVI.

0 soarti neiniloasi! sclivie-apAsittoareNecesitate crud& si fart indurare!Mi-a lost tar scris ca'n lame, cu lacrimi dorinte

v'ed zilele mele tesute'n suferintePlitind in floarea vristei, junetei s'a putereiIn fluxul refluxul sperantei s'a durerei.

Ei bine! de selivia aceasta nesfirsita,Si de-a mai soarbe Ana din cnpa otrivitiCe viata se numeste, mar sufletul meuS'a siturat mum, o bime Dumnezeu!(ih! sant satul in fine si nu mai pot vedeaPe ingindat ctun ride de sarlicia mea!

Dar un azil apare, azil de linistireSi spre mormëntul rece se'ndreapt' a melt privire0 moarte-apropiett voluntarit-mi place....

Eu piing, pe mine insumi In rog a nu desface,Rumpdml lantul ce-apasit un suflet amarit.Amnia, nu departe, de mine-a striducitLiberatoarea armt i ochiul men asteapti

mana mea en tremur spre dOnsa se indreaptit.-Dar in moment s'auk an glas ce miguleste5i sufletul atimcea ascultit ii slitheste.Aceasti 'utiirziere in pace mi-o impun:Amici, parinti, junett, un viitor mai bun

scrierile mele de sigur neperfecteasa-i Malt omul mai bine tot s'astepte,

El stie si ascundit sub vëlul speciosCredinta sa in geniu, talentul indoios5i, de-ar aye in Iume cea mai cumplitt soartaii vezi c'o tine Andi c'o forti necurmatiSi cauta in toate fugind de-a mortii fiinttProtexte felurite de train si suferinta.Si'n timpul eel de fata si'n timpul istovitEl ciind Ia sama bine, mar a suferit.Dar astfel este omul, speranta ii orbesteSi dintfun ren in altul, la groapt se tiresteEar moartea ce-i durerei, leac dulce nesimtit

pare-un riM mai mare, mai crud si mai eumplit.

A. Naum.

Fadurea Bucovinei.

Un autor German inspirat o faptrt Ito-manui este in adever ceva extraordinar. D-nulI. V. Stefania ne comunict o poesie germaniDer Bukowiner frKuta. de Victor

Umlauff, in care se trateazii acelas subject

ce a fost ilustrat de D. V. Alecsmulri inDwnbraca 11o0e. Totodati ne trimite D. Ste-faniu i o traducere ItomAng a poesiei ger-

mane. Le publictOn mai jos pe amtindoue.

Sit

$i

$1

Cita,

de

Wale

ads

cam*,

si sdrobiti...

'n

si

gi

i

Ei

POESII. 467

PADUREA BUCOYINEI. DER BUKOWINER WALD.trad. din germana.

Invinsu-s'au PoloniiStefan a biruit,Ear regele lor Iohan pe cimp zace rinit;

donezeci de mil din oastea lui cea mareStint prinsi in bitilie, legati flirt crutare.

Ear soarele ce-apune cii fata purpuriePare patat de singe de-a luptei grozdvie,Vrend par' ca sit vesteascifugind de acest loc,De lupta fioroasi, in limba sa de foc.

Atunci polonul rege, Vir de intirziareIncarcit soli en aur, li dii seumpe odoare :La Stefan" zise mergeti, acestea sit primeaset,Ear oastea mea robiti, rugati s'o slohozeasca."

Ei plead en gribire, la cort ajung indati,Se intilnesc cu servii, i aural li-arati ;Toti strigi 'n bucurie : un semn e de 'niltatIn gloria lui Stefan, §i pentru principat !

O Doamne! neamicii acest dar iti inchin,Si liberezi Polonii, si-i mintui de-acest chin;Primind, ridici Doamne, aici uii monmnent,Ca si-ti vesteasei slava etern pe-acest piment!"

Stefan ridica, fruntea, se uiti 'n depirtarePe climpul plin de singe : morme'ntul ostei sale !oNu!" zice el atuncea nu voiu ca sit vesteasciO marmuri sculpati bravura romineasciii!

Trimi§ii sit se 'ntoarci, la piin0 Ii dati de §tire,CA ei, au sit ne nalte acest semn de mirire.

Die Polen sind geschlagen; First Stephan hat ge-siegt

Der &Ile Konig Iohann verwundet niedmilegtUnd zwanzig Tausend Krieger vom mitchtten Po-

lenheerSie stehen da gefangen, beraubet aller Wehr_

Es geht die Sonne unter in rother HimmelsgluthAls Witte sie getrunken vom viel veigossnen BIntAls wollte sie verkiinden von dieser wilden SchlachtAuf ihren ewgen Bahnen mit glithnder Zeugenmacht.

Da schickt der Polenkönig Gesandte schnell daherBepackt mit rothem Goble so schimmernd mul so

schwerGeht hin zu Stephan" spricht er mid bietet dies

ihm anEr soll mir wiedergeben die Krieger Mann EirMann."

Es eilen bin die Boten zu Stephans hohem ZeltUnd sprechen mit den Dienern und zeigen Gold

und GeldUnd alle denken freudig : Da kann man ewgen RnlunDem grossen Fiirsten bauen, so wie dem Fiirsten

thum.

Herr Furst, die Feinde bieten dies Losegeld dir darDie Freiheit sollst du geben der kriegsgefangnen

SchaarNimm Herr und lass erricht en daflir an diesem OrtEin Denkmal als des Ruhmes versteinert Run-

dungswort.

Der Fiirst die Stirne faltet, sieht hin aufs weiteFeld,

Wo rothes Blut noch dampfet, des Todes Rufnoehgeilt

Nein, nicht ein Denkmal, spricht er, aus Marmortodt und knit

Ein schöner Denkmal zeichnet Romanen-Kriegs-gewaltt

Schickt heim des Kiinigs Boten, die Polenben bier

Sie selber sollen bauen ein Denkmal uns zur Men

.

blot-

4G3 POESII.-BIBLIOGRAFIE.-ANUNCIUM

Ea voiu sa are locul pe unde ne-tun luptat,De-a langul done mile, si una mil& 'n lat;

fagi voiu sä planteze, ce, ciind vor reseri,,Nalte-vor o padure, ce'n veci nu va peri;*fn timpuri viitoare va curge un siroi

maduve de arbori, de sange de eroi,

Ear arborii striga-vor, clatiti de vent i ani:Bravura romineas& invins-au pe dusmani!,yranzisur, el sopti-va, de zefir leganat:2,Eroi1or, repags! cad falnic v'ati luptat!"

Polonii se injuga, i ark' in tecere,pIanteaza, pan' nu mai au putere...

Pe-aceste locuri 'Anse crescit spre pomenirePAdnrea Burovinei ca semn de biruire.

I. V. Stefamin.

BIBLIOGRAFIE ROMANI.

B. Petriceieu-Heijdeu. Poesii. De venzare In li-braria Soccec et C-nie. Pretul 1 1. n. Bucuresti1872.

Cheorghe Museeleanu. Monumentele strabunilorRomi tufa, linnet de un tablou duplu cronolo-

gic pmtnit 651, de la 1215-1866. Partea I; a IIsub presi. Pretul partii I-ia 2 1.n. Bucuresti 1873.

Basiliu Boerescu. Codicele Romane, cuprinzendtoate legile, decretete i regulamentele iu vigoarede Ia 1858-1872 cu citatii i trimiteri. A II edi-

Lasst gleich das Feld sie pfiligen, wo wir gestrit,ten heut

Zwei Meilen in der Lange und eine Meile breit.

Und Buchen lasst sie pflanzendie Erd istgutgedungt

Da wird ,ein Wald erstehen der nimmer, nimmersinkt.

Im Marko seiner Rhine strUmt einst in Purpur-gluth

Das heut so reich vergossne Romanen-Heldenblut

Die Paume sollen rufen bei Sturmeswehn mitMacht

Hier hat Romanen-starke gesiegt in blutger Schlacht.Die Blatter sollen sauseln vom Zephirhauch ge-

wiegt :Rulit aus, ihr mfiden Krieger, vom Kampf, wo ihr

gesiegt !"

.Und KSiiig Iohanns Streiter, bei Sonnund Mon-denlicht

Sie pfifigen und sie pflanzen bis manches Augebricht

Doch auf dem weiten Felde erwachst in Dille baldAls ewger Siegverkfinder: Der Bukowiner Wald.

Victor Umlauff.

time. Un volum mare. Pretul 20 1. n. Bucuresti1873.

Caroline de Barraa. Femeea i educatiunea, tra-du& diu frantuzeste de Eufrosina Homoriceanu.Deposit la d. Paganini, intendentul Universitatiidin Buc. Pretul 2 1. n. Bucuresti 1873.

Em. (Mina% Adeverul asupra caderei ministe-rului Brateanu sau iiberalismul oria lui inRomania. Bucuresti 1873.

B. Petriceicu Ikijden. Istoria Critica, a Romani-bor. Fascicula HI. Bucuresti 1872.

ANUNCIURI...-PR.40.111=1-.

Cu acest numer sfirsindu-se anul VI al Gonvorbiriior Literare," ru pe d-niiabenati sa-si inoeasca abonamentul, pentru a nu suferi intrerumpere in primi-rea regulata a jurnalului.

Anul VI al Convorbirilor" se gaseste de venzare brosat intr'un volum la Tipo-grafia Nationala din Iassi, pretiul un. nalben

Ilrdactor, Iacob Negruzzi. Tipografia NaVonalli.

dirt

Jo

Bi utal si.