Legenfe suu Sasmefe

romdnifor

PETRE ISPIRESGU

pofumuf 1

Cuprins

Tinerele fdrd bdtrAnele 9i viald fdrd de moarte 5

Broasca lestoasd cea fermecati ........... 15

Lupul cel nizdrivan gi Fdt-Frumos ............... 30

Voinicul cel cu cartea Tn mini niscut 39

George celViteaz 57

Fit-Frumos cel rdtdcit............ 69

ZAna munlilor............ 83

Balaurul cel cu gapte caPete 89

Numai cu vitele se scoate sdricia din casd 95

Greuceanu 100

Cei trei fraliimpdrati ........^...... 112

Cotogman nizdrdvanLl ............... 131

Gdinireasa .............. 141

Copiii vdduvului gi iepurele, vulpea, lupul 9i ursul ....'. 148

Fata de impdrat gi fiul vdduvei ............ 162

Cele trei rodii aurite

Holu impdrat .............

168

177

192

199

Biiatul cel bubos gi ghigorlul ................

Fata cu pieze rele ..........

1. fv v f v- A

' luterete Jiara 0 atrane!;e flviapdfara fe moarte

ffi fost odati ca niciodatd; cd de n-ar fi, nu s-ar

"4{ mai povesti; de cdnd fdcea plopgorul pere gi

'-'<: rdchita micgunele; de cAnd se bdteau urgii incoade; de cdnd se luau de gAt lupii cu mieii, de sesirutau, infritindu-se; de c0nd se potcovea puricele la unpicior cu noudzeci 9i noud de oca de fier gi s-arunca inslava cerului de ne aducea Povegti;

De cdnd se scrial musca Pe Pdrete,Mai mincinos cine nu crede.A fost odatd un impdrat mare gi o impdrdteasS,

amindoi tineri gi frumogi, 9i, voind sd aibd copii, a fdcut demai multe ori tot ce trebuia si faci pentru aceasta; a

imblat pe la vraci 9i filosofi, ca sd caute la stele gi sd leghiceasci dacd or si facd copii; dar in zadar. in sfdrgit,auzind impiratul cd este la un sat, aproape, un unchiagdibaci, a trimis sd-l cheme; dar el rispunse trimigilor c5:

cine are trebuin!5, sd vie la ddnsul. S-au sculat deciimpiratul 9i impirdteasa 9i, ludnd cu ddngii vro c3livaboieri mari, ostagi 9i slujitori, s-au dus la unchiag acasd.Unchiagul, cum i-a vdzut de departe, a iegit si-i intAmpine

9i totodati le-a zis:

- Bine ati venit sdndtogi; dar ce imbli, implrate, sd

afli? Dorinla ce ai o sa-!i aduci intristare.

- Eu nu am venit sd te intreb asta - zise impdratul -ci, dacd ai ceva leacuri care si ne facd sd avem copii,si-mi dai.

- Am, rispunse unchiagul; dar numai un copil o sd

face{i. El o sd fie Fdt-Frumos gi drdgdstos, 9i parte n-o sd

avetide el.

t A se scrie - a se iscdli

LuAnd impdratul 9i ?mpdrdteasa leacurile, s-au intorsveseli la palat 9i peste cAteva zile impdrdteasa s-a simtitinsircinati. Toatd impird[ia gi toatd curtea gi to{i slujitoriis-au veselit de aceastd intAmplare.

Mai inainte insi de a veni ceasul nagterii, copilul sepuse pe un pl6ns, de n-a putut nici un vraci sd-l impace.Atunci impdratul a inceput sd-i fdgiduiascd toate bunuriledin lume, dar nici aga n-a fost cu putinl5 sd-l facd sd tacd.

impdrd{ia cutare sau cutare; taci, fiule, cd ti-oi da de sotie pecutare sau cutare fatd de impdrat, gi alte multe d-alde astea;in sfArgit, dacd vdzu givdzu ci nu tace, ii maizise. taci, fdtulmeu, ci ti-oi da Tinerele fdra batr1nefe gi viala fdrd demoafte.

Atunci copilul tdcu gi se ndscu; iar slujitorii deterd intimpine, gi in surle gi in toatd impird{ia se linu veselie mareo sdptdmdnd intreagd.

ce cregtea copilul, d-aceea se fdcea mai iste! gi maiindrdznet. il deterd pe la gcoli gi filosofi, gi toate invdiaturilepe 9?re alli copii le inva{d ?ntr-un an, el le invdfa intr-o luni,astfel ?ncAt impdratul murea gi invia de bucurie. Toatdimparilia se fdlea ci o sd aibi un impdrat in{elept giprocopsit" ca Solomon impdrat. De Ia o vreme incoace insi,nu gtiu ce avea, cd era tot galeg, trist gi dus pe g6nduri. larcAnd fuse intr-o zi, tocmai cdnd copilul implinea cincispre_zece ani giimpdratul se afla la masd cu toti boierii 9i slujbagii?mpird{iei gi se chefuiau, se sculd Fit-Frumos gizile:

- Tat5, a venit vremea sd-mi dai ceea ce mi-ai fdgdduitla nagtere.

Auzind aceasta, impdratul s-a intristat foarte gi i_a zis:- Dar bine, fiule, de unde pot eu sd-ti dau un astfel de

lucru nemaiauzit? $i daca !i-am tdgdduit atunci, a fost numaica si te impac.

2 Pricopsit, procopsit - invdlat

b

- Dacd tu, tatd, nu poli sd-mi dai, apoi sunt nevoit sIcutreier toati lumea pdnd voi gdsi fdgiduinla pentru carem-am ndscut.

Atunci toli boierii 9i impdratul deterd in genunchi, cu

rugdciune sd nu pdrdseascd impdrdlia; fiindcd ziceau boierii:

- Tatil tdu de aci inainte e bdtr0n 9i o si te rddicim pe

tine in scaun, gi avem sI-ti aducem cea mai frumoasiimpdrdteasd de sub soare de solie.

Dar n-a fost cu putinld sd-l intoarcd din hotirdrea sa,

rimAndnd statornic ca o piatrd in vorbele lui; iar tati-sdu,dacd vdzu gi vdzu, ii dete voie 9i puse la cale sd-i gdteascd

de drum merinde gi tot ce-i trebuia.Apoi, Fdt-Frumos se duse in grajdurile impdritesti,

unde erau cei mai frumogi armisari din toati impdrdlia, ca

sd-si aleagd unul; dar, cum punea mdna 9i apuca pe cdte

unul de coadd, ii trintea, 9i astfel toli caii cdzurA.ln sfdrgit,

tocmai cAnd era sd ias5, igi mai arunci o dati ochii prin

grajd gi, zdrind intr-un col! un cal ripciugos 9i bubos gi slab,

ie duie gi la ddnsul; iar cAnd puse mAna pe coada lui, el ?9i

intoarse capul gizise:

- Ce poruncegti, stdpine? Mullumesc lui Dumnezeu

ci mi-a ajutat sd ajung ca si mai puie mAna pe mine un

voinic.

$i infepenindu-gi picioarele, rimase drept ca lumAna-

rea. Aunci Fit-Frumos ii spuse ce avea de gind sd facd 9i

calulii zlse:

- Ca si ajungi la dorinta ta, trebuie sd ceri de la tatdtdupalogul, sulita, arcul, tolba cu sigetile 9i hainele ce le purta el

cAnd era flScdu; iar pe mine si mi ingriiegti cu insuli mdna

ta gase sdptdm6ni gi orzul sd mi-l dai fiert in lapte.- Cer0nd impdratului lucrurile ce-l povdluise calul, el a

chemat pre vitaful cu(ii gi i-a dat porunci ca s5-i deschizd

toate tronurile cu haine spre a-si alege fiul siu pe acelea

care ii va pldcea. Fdt-Frumos, dupd ce rdscoli trei zile 9i trei

nopli, gisi, in sfdrgit, in fundul unui tron vechi, armele 9i

hainele tdtdne-sdu de cdnd era flScdu, dar foarte ruginite.Se apucd insugi cu mdna lui si le curate de rugind gi, dupdgase sdptdmAni, izbuti a face si luceasci armele caoglinda. TotodaU ingriji gi de cal, precum iizisese el. Destuldmuncd avu; dar fie, cd izbuti.

Cind auzi calul de la Fdt-Frumos cd hainele gi armelesunt bine curdtate gi pregitite, odatd se scuturd gi el, gi toatebubele gi rdpciuga cdzurd de pe ddnsul gi rimase intocmaicum il fdtase md-sa, un cal gras, trupeg gi cu patru aripi;vizdndu-l Fit-Frumos astfel, ii zise:

-De azi ?n trei zile plecdm.

- Sa kdiegti, stdpine; sunt gata chiar azi, de porun-cegti, ii rdspunse calul.

A treia zi de dimineald, toati curtea gi toati impdra{iaera plind de jale. Fdt-Frumos, imbrdcat ca un viteaz, cupalogul in mAni, cdlare pe calul ce-gi alesese, igi lud ziuabund de Ia impdrat, de la impdrdteas5, de la to{i boierii ceimari 9i cei mici, de la ostagi 9i de la toli slujitorii curtii, carii,cu lacrimile in ochi, il rugau si se lase de a face cdldtoriaaceasta, ca nu care cumva sd meargd la pieirea capuluisdu;dar el, dAnd pinteni calului, iegi pe poartd ca vdntul, gi dupdd6nsul cardle cu merinde, cu bani 9i vreo doud sute deostagi, pe care-i or6nduise impiratul ca sd-linsoleascd.

Dupi ce trecu afard de impdrd[ia tatdlui sdu 9i ajunse inpustietate, Fdt-Frumos igi impir{i toatd avulia pe la ostagi gi,ludndu-gi ziua bund, ii trimise inapoi, oprindu-gi pentru dAnsulmerinde numai cdt a putut duce calul. $i apucdnd caleacdtre rdsirit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile 9i trei nopti,p6nd ce ajunse la o cdmpie intinsd, unde era o mullime deoase de oameni. Stand sd se odihneascd, ii zise calul.

- Sd gtii, stdpdne, cd aici suntem pe mogia uneiGheonoaie, care e atdt de rea, incdt nimeni nu calcd pemogia ei, fird si fie omorAt. A fost gi ea femeie ca toatefemeile, dar blestemul pdrin{ilor pe care nu-i asculta, ci ii totnecdjea, a fdcut-o sd fle Gheonoaie; in clipa aceasta este cu

I

copiii ei, dar m0ine, in pidurea ce o vezi, o s-o intAlnimvenind sd te prdpddeascd; e grozavd de mare: dard sd nu tesperii, ci sd fii gata cu arcul ca sd o sdgetezi, iar palogul 9isulita sd le lii la indem6nd, ca si te slujegti cu ddnsele cdndva fide trebuinld.

Se deterd spre odihnd; dar pindea c6nd unul, cdndaltul.

A doua zi, cdnd se revdrsard zorile, ei se pregiteau sdtreaci pidurea. Fdt-Frumos ingelS gi infr6nd calul, 9i chingao strdnse mai mult dec6t altd datd, gi porni; cdnd, auzi o

ciociniturd groaznicd. Atunci calulii zise:

- line-te, stipdne, gata, cd iati se apropie Gheonoaia.

$i cdnd venea ea, nene, dobora copacii: aga de iutemergea; iar calul se urcd ca vAntul pdnd cam deasupra ei gi

Fit-Frumos ii lui un picior cu sdgeata gi, cind era gata a olovi cu a doua slgeatd, strigi ea:

- Stei, Fdt-Frumos, cd nu-!i fac nimic!

$i vdz6nd cd nu o crede, ii dete inscris cu sdngele sdu.

- Sa-ti trdiascd calul, Fdt-Frumos - Ti mai zise ea -, caun ndzdrdvan ce este, cdci de nu era el, te mAncam fript;acum insi m-ai mincat tu pe mine; sd gtii cd pdnd azi niciun muritor n-a cutezat sd calce hotarele mele pAnd aicea;cdtiva nebuni carii s-au incumes a o face d-abia au ajunspAnd in c6mpia unde ai vdzut oasele cele multe.

Se duserd acasi la dAnsa, unde Gheonoaia ospdtd pe

Fdt-Frumos gi-l orneni ca p-un cdldtor. Dar pe cdnd se aflaula masi gi se chefuiau, iard Gheonoaia gemea de durere,deodatd el ii scoase piciorul pe care il pdstra in traistd, i-lpuse la loc aiindatd se vindecd. Gheonoaia, de bucurie, linumasd trei zile d-a rindul gi rugd pe Fdt-Frumos s5-9i aleagdde solie pe una din cele trei fete ce avea, frumoase ca nigtezlnei el insd nu voi, ci ii spuse curat ce cduta; atunci ea iizise:

- Cu calul care il ai 9i cu vitejia ta, crez cd ai sdizbutegti.