Lectii de chitara

Oricine poate contribuii cu propriile lectii si cunostiinte de chitara dupa ce seinregistreaza.

||

#Data postariiTitluNivelVizualizari

12009-01-21 00:56:20Pentru inceput cateva cuvinteincepatori8427

22009-01-21 01:04:33Descriere chitaraincepatori6213

32009-01-21 01:06:42Acordarea chitariiincepatori8272

42009-01-21 01:07:49Ordinea notelor pe grifincepatori9143

52009-01-21 01:08:48Cum se citeste o tabulaturaincepatori9008

62009-01-21 01:35:59Acordarea chitariiincepatori4681

72009-01-21 10:12:18Cum citim o tabulatura cu Guitar Proincepatori5533

82009-01-31 12:44:16Putina teorie de inceputincepatori5053

92009-01-31 12:45:38Pozitia de cantatincepatori4658

102009-01-31 13:08:34Gama Do Majorincepatori8072

112009-01-31 13:09:19Majorul armonicincepatori3553

122009-01-31 13:10:56Intervaleleincepatori3046

132009-01-31 13:13:01Tonalitateamediu2466

142009-01-31 13:13:57Formarea acordurilor de 3 sunetemediu4669

152009-01-31 13:20:13Acorduri minoreincepatori3841

162009-01-31 13:24:18Gama La minorincepatori2603

172009-01-31 13:25:03Perechile de acorduri relativemediu2431

182009-01-31 13:26:14Minorul armonicmediu1519

192009-01-31 13:28:54Minorul melodicmediu1380

202009-01-31 13:30:30Numerotarea corzilor si a grifuluiincepatori2504

212009-01-31 13:33:49Ce acorduri folosimincepatori4156

222009-01-31 13:41:29Invatarea acordurilorincepatori5720

232009-01-31 13:43:20Ce este bareulincepatori2608

242009-01-31 13:44:13Gama cromaticamediu2535

252009-01-31 13:45:17Modurile clasiceincepatori4463

||

262009-01-31 13:48:09Relatia acord-modmediu1194

272009-01-31 13:50:02Acordurile de 4 si 5 suneteavansat1447

282009-01-31 13:51:00Notarea acordurilormediu1437

292009-01-31 13:52:28Miscarea vocilor in acordavansat1163

302009-01-31 13:53:49Exercitii de individualizare a degetelorincepatori2616

312009-01-31 13:54:37Rasturnariavansat858

322009-01-31 13:58:49Modurile minorului armonicavansat470

332009-01-31 14:23:14Studiul gamelormediu989

342009-01-31 14:24:00Modurile neoclasiceavansat535

352009-01-31 14:27:07Pentatonicavansat837

362009-01-31 14:27:47Game simetriceavansat523

372009-01-31 14:30:05Relatii acord-mod 2mediu472

382009-01-31 14:31:13Acorduri micsorateavansat640

392009-01-31 14:32:20Invatarea modurilormediu761

402009-01-31 14:34:11Polisemie intervalisticaavansat518

412009-01-31 14:35:50Modurilemediu644

422009-01-31 14:36:21Note unicemediu1205

432010-04-03 16:15:28Rosu aprinsavansat1198

442010-04-03 17:04:13Folclormediu1022

Pentru inceput cateva cuvintenivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-21 00:56:20vizualizari8427Cateva sfaturi pentru incepatori :- asezati-va pe un scaun intr-opozitie foarte comoda(trebuie sa fiti complet relaxati)- asezati chitara pe unul din genunchi (de obicei chitara este asezata pe coapsa dreapta; pentru chitara clasica pozitia este cuchitara pe coapsa stangasi gatul chitarei ajunge undeva la nivelul umarului stang)- cel mai important este saNU sprijiniti chitara cu mana stanga(aceasta trebuie sa se poate misca liber pe grif) !!!!!!!! Chitara trebuie astfel tinuta intr-o pozitie echilibrata indiferent ca este pe piciorul stang sau drept)- cotul drept il sprijiniti pe corpul chitarei astfel incatmanasa poata sa fierelaxatasi sa ajunga la toate corzile- daca folositi o pana ca sa loviti corzile aceasta trebuie tinuta intre degetul mare si index (degetul aratator). Nu foarte strans ci doar atat cat sa nu va cada din mana.- cand loviti corzile este fffff. important samiscati mana dreapta paralel cu corzilefara sa faceti miscari de rotatie din incheietura mainii. !!!!!!!!! (trebuie sa evitati acest lucru mai ales daca veti dori sa faceti si parti de solo pentru care aveti nevoie de viteza)- in timp ce cantati trebuie ca ambele maini sa fie foarte relaxate !!!!! Nu trebuie sa depuneti nici un pic de efort pentru miscari. Daca mana stanga va oboseste si simtitidureriin articulatiiopriti-va imediatsi scuturati mana. Este extrem de important sa varelaxati.- la inceput unele acorduri vi se vor parea imposibil de atacat dar veti vedea ca pe parcurs si prin exercitiu veti reusi. Nu trebuie sa renuntati la pasiunea voastra!!!!! Veti fi foarte fericiti mai tarziu.- la inceputvarfurile degetelorde la mana stangao sa va doara. Este foartenormal. In timp acestea se vor intari si nu veti mai simti nici o durere. Totul este exercitiul!!!!

-INCEPETI-VA STUDIUL LA CHITARA CU MELODII USOARE (ACORDURI PE CARE LE PUTETI LUA) SI CARE VA PLAC. DACA INCEPETI CU CEVA CARE NU VA PLACE VA VETI PLICTISI.

- LA INCEPUT NU TREBUIE SA INCERCATI SA CANTATI LA FEL CUM ESTE PE CD !! INVATATI MAI INTAI ACORDURILE PIESELOR. Loviti fiecare coarda in parte (pe acel acord) pana ele suna bine, adica fara sa atingeti mai multe corzi decat este nevoie. Dupa ce ati invatat acordurile incercati sa le schimbati (sa treceti dintr-un acord in altul cat mai corect si abia apoi cat mai repede).- NU VA ASTEPTATI SA CANTATI DE PRIMA DATA FOARTE BINE. STUDIUL LA CHITARA CERE FOARTE MULT EXERCITIU (IN FIECARE ZI).- INCEPETI SA CANTATI LA VITEZA MICA SI NUMAI DUPA CE REUSITI SA FACETI CA TOATE NOTELE SA SUNE CLAR SA TRECETI LA CRESTEREA VITEZE.Descriere chitaranivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-21 01:04:33vizualizari6213Indiferent de tipul chitarei, se pot deosebi trei parti componente care alcatuiesc acest instrument.1. Corpul chitarei2. Griful3. CorzilePrincipalul mod de clasificare tinand cont numai de corpul chitarei.Daca corpul este de tip cutie de rezonanta, atunci chitara se va numi "rece", iar daca corpul este masiv si sunetele sunt amplificate electric, se va numi "electrica".

Chitara rece1. Corpul chitarei: este de tip cutie de rezonanta, avand forme si marimi variabile. Este realizata din placaj sau lemn si are forma armonioasa. Cutia de rezonanta are o gaura la mijloc, care se numeste rozeta . Prin rozeta intra si ies vibratiile pe care le emit corzile. Mai jos se afla cordarul , care are o serie de orificii mici prin care se fixeaza coarzile (variaza de la o chitara la alta). Pe cordar exista un inaltator (uneori reglabil), care asigura o distanta convenabila intre corzi si grif.Cutia de rezonanta este acoperita cu un lac special, care asigura o rezonanta superioara. De aceea trebuie sa avem mare grija unde pastram chitara, pentru ca oscilatiile de temperatura rece-cald sau cald-rece produc crapaturi ale lacului. Temperatura optima de pastrare este cea a camerei de locuit.2. Griful: este construit din lemn. El este impartit in mai multe parti prin niste bare metalica care se numesc taste ; distanta dintre doua taste se numeste tastiera . De obicei la chitara "rece" sunt 18-19 tastiere pe grif. Pentru a fi mai usor celui care canta, pe unele grifuri sunt marcate mici punctulete albeindicand pozitiile 3, 5, 7 ,9 si 12. In momentul cand cumparati o chitara priviti griful dintr-un capat in celalalt. El trebuie sa fie cat mai drept cu putinta. Daca griful este stramb este o greseala de fabricatie. In capatul superior al grifului se gaseste sistemul mecanic de intindere al corzilor . Acestea se intind cu ajutorul unor chei. Intre sistemul mecanic si prima tastiera se afla pragusul , care are rolul de a tine fiecare coarda la o anumita distanta fata de celelalte.3. Corzile: Sunt in numar de 6. Exista si chitara cu 7 corzi (chitara ruseasca). Corzile sunt confectionate din plastic, primele trei, iar ultimele trei din matase infasurata in fibre de otel. Sau toate 6 din otel.Chitara electrica1. Corpul chitarei electricepoate avea o diversitate de forme si aceasta datorita faptului ca nu trebuie sa mai indeplineasca rolul de amplificator al vibratiei, amplificarea facandu-se cu ajutorul componentelor electrice. In acest caz se pune mare accent pe doze, componentele care capteaza vibratiile coardelor. Corpul chitarei este confectionat din lemn. Este prevazut ca si chitara "rece" cu cordar si inaltator (reglabil). Pe corp mai sunt montate dozele electromagnetice. Instalatia electrica se afla in interiorul corpului, iar butoanele de reglaj sunt in afara. Tot pe corp mai exista si o mufa cu ajutorul careia se face legatura intre instalatia chitarei si amplificator (mufa mama jack mono, mare).2. Grifulchitarei electrice este acelasi ca si la chitara "rece", singura diferenta fiind ca acesta este mai subtire si are cel putin 21 de tastiere.3. Corzilesunt tot in numar de 6 si sunt confectionate din otel.Acordarea chitariinivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-21 01:06:42vizualizari8271Cea mai simpla metoda de acordare a unei chitareeste folosirea unui acordor electronic sau a unui program de acordare (in cazul in care aveti un calculator acasa). Soft pentru acordare gasiti in sectiunea soft chitara a cestui site. Acolo veti gasi si informatiile care va ajuta sa folositi acele programe.Acum o sa prezint metoda clasica de acordare a unei chitare.Acordajul standard pentru o chitara cu 6 corzi este urmatorul:Coarda 1 - MI (e) 329.6 Hz (coarda cea mai subtire)Coarda 2 - SI (b) 246.9 HzCoarda 3 - Sol (g) 196.0 HzCoarda 4 - RE (d) 146.8 HzCoarda 5 - LA (a) 110.0 HzCoarda 6 - MI (e) 82.4 Hz (coarda cea mai groasa)Pentru a acorda chitara aveti nevoie de un camerton sau de un diapazon sau in caz ca nu aveti nici unul dintre acestea doua este bun chiar si "tonul de telefon". Camertonul- este un instrument folosit pentru acordat, construit din tuburi cu gauri (se gaseste la majoritatea magazinelor de muzica la fel si diapazonul). Exista camerton cu 4 tuburi si cu 6 tuburi. Pentru acordajul chitarei se foloseste cel cu 6 tuburi. Fiecare tub prin care se sufla da o frecventa specifica unei note. Diapazonul- este un alt instrument pentru acordat. El vibreaza la frecventa care da nota folosita in limbaj muzical international ,LA.Daca avem camerton, se sufla in primul tub care da notaMI. Se intinde prima coardaMI(1) pana suna la unison cu camertonul. Se sufla in al doilea tub care da notaSI. Se intinde a doua coardaSIpana suna la unison cu camertonul. In acest fel se sufla pe rand in fiecare tub corespunzator coardei cu care trebuie sa sune la unison. Reglajul se face din chei. Daca nu reusiti de prima data nu va enervati reluati cu rabdare tot procedeul . Numai asa o sa invatati!!! Cu foarte multa rabdare si perseverenta !!!Daca avem diapazonacordajul se face astfel :Coarda MI(1)- Diapazonul se loveste de un obiect si se pune bratul mai lung pe cutia de rezonanta a chitarei. Datorita rezonantei se aude sunetulLA.Pastram sunetul in memorie. Imediat punem degetul aratator de la mana stanga pe prima coardaMI(cea subtire), in pozitia 5 (tastiera 5) si apasam. Cu degetul mare de la mana dreapta ciupim coarda. Cu ajutorul cheilor reglam coarda pana suna la unison cu diapazonul. Efectuam aceasta operatie (lovirea diapazonului - ciupirea coardei - reglajul cu cheia ) de cate ori este nevoie. Astfel se acordeaza coardaMI. Dupa ce am treminat de acordat prima coarda nu mai avem nevoie de diapazon.Coarda SI (2)- Apasam in pozitia 5 (tastiera 5) cu ajutorul degetului mijlociu 2 de la mana stanga pe coardaSI. Cu degetul mare de la mana dreapta ciupim coardaMI (1)(libera, fara sa apasam in vreo pozitie). Memoram sunetul. Apoi imediat ciupim coarda SI (care este dinainte apasata cum am spus) tot cu degetul mare de la mana dreapta. Reglam cu ajutorul cheii coarda SI pana cand suna la unison cu prima, obtinand sunetul MI. Efectuam aceasta operatiune de cate ori este nevoie.Coarda Sol (3)- Apasati cu indexul pe coarda 3 in pozitia 4 . Cu degetul mare de la mana dreapta lovim coarda SI (2) (libera). Memoram sunetul. Apoi imediat lovim coarda 3 care deja este apasata. Reglam cu ajutorul cheii coarda Sol pana cand suna la unison cu coarda SI (2).Coarda RE (4)- Apasati cu indexul coarda 4 in pozitia 5. Loviti coarda Sol (3) libera. Memorati sunetul. Apoi imediat loviti coarda 4. Reglam cu ajutorul cheii coarda Re (4) pana cand suna la unison cu coarda Sol (3).Coarda LA (5)- Apasati cu indexul coarda 5 in pozitia 5. Loviti coarda RE (4) libera. Memorati sunetul. Apoi imediat loviti coarda 5. Reglam cu ajutorul cheii coarda LA (5) pana cand suna la unison cu coarda REl (4).Coarda MI (6)- Apasati cu indexul coarda 6 in pozitia 5. Loviti coarda LA (5) libera. Memorati sunetul. Apoi imediat loviti coarda 6. Reglam cu ajutorul cheii coarda MI (6) pana cand suna la unison cu coarda LA (5).Daca avem doar un telefon cu ton....Tonul telefonului reprezinta de fapt nota LA.Tot ce aveti de facut este sa acordati coarda MI (1) a chitarei dumnevoastra. Acest lucru se face ca si cu diapazonul singura diferenta fiind ca nota LA va este data acum de tonul telefonului. Urmati astfel toate instructiunile de la acordajul cu diapazonul.Cu multa rabdare si perseverenta veti reusi!!Ordinea notelor pe grifnivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-21 01:07:49vizualizari9143Aceasta este asezarea notelor pe griful chitarei !Spre ex. pe coarda Mi avem urmatoarea ordine:MI-FA-FA#-Sol-Sol#-La-La#-Si-Do-Do#-Re-Re#-Mi......0..1..2....3...4...5..6...7..8..9..........12Pentru bemoli:Mi-Fa-Solb-Sol-LAb-LA-SIb-Si-Do-REb-RE-Mib-Mi......0..1...2....3...4..5.......................12E||-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|B||-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|G||---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|D||---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|A||---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|E||-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|...........III......V......VII.....IX..........XII..........XV

Cum se citeste o tabulaturanivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-21 01:08:48vizualizari9008Cum citim si ce este o tabulatura !!!Tabulatura este o metoda simpla de a nota un cantec cu ajutorul a 6 liniiparalele care reprezinta corzile chitarei. Pe aceste linii se reprezinta cincinumere si anume 0,1,2,3,4 care reprezinta locul in care vom aseza degetele.

E|--------------------------------------------------------------B|--------------------------------------------------------------G|--------------------------------------------------------------D|--------------------------------------------------------------A|--------------------------------------------------------------E|--------------------------------------------------------------Acest tab nu este un tab standard. Este reprezentat in acest mod pentru aintelege mai usor cum sunt reprezentate corzile cu ajutorul unui tab.Prima coarda cea de sus este coarda MI (subtire) urmeaza apoi SI SOL RE LA MI(graosa).E = MIB = SIG = SOLD = REA = LAE = MIAceasta este o notatie internationala a notelor care o veti gasi si pentrureprezentarea acordurilor (dar asta in lectii urmatoare).....ex.1.......ex.2..........ex.3.............ex.4E|----------------------------0------------------------------------------B|----------------------------2------------------------------------------G|----------------------------2------------------------------------------D|--------------2-------------2------------------------2--3--------------A|----3---------3-------------0------------------1--3--------------------E|-----------------------------------------1--2--------------------------Ex.1 - reprezinta nota DO si se executa prin apasarea corzii LA in pozitia 3(tastiera 3) si lovirea corzii.Ex.2 - se apasa coarda RE (D) in pozitia 2 si coarda LA (A) in poazitia 3 sise lovesc ambele corzi odata.Ex.3 - reprezinta acordul LA major se apasa corzile SI,SOL,RE in pozitia 2si se lovesc corzile inclusiv Coarda LA si MI (subtire). Acolo undeintalniti "0" in seamna ca aceasta coarda trebuie lovita fara a finevoie sa o apasam, ea da nota corzii respective (aici LA si MI).Ex.4 - este o succesiune de mai multe note pe diferite corzi. Se apasafiecare coarda in pozitia indicata in ordine de la stanga la dreapta.Adica mai intai coarda MI (E) in poz 1 apoi in pozitia 2. Apoi coardaLA (A) in pozitia 1 apoi in pozitia 2 si tot asa cu urmatoarele.NB : Este important de stiut ca nu se poate canta un tab decat daca cunoastemdinainte piesa. Adica trebuie neaparat sa ascultam piesa sa ne dam seamade durata notelor care nu se poate nota cu ajutorul tabulaturii.Pe unele tabulaturi puteti intalni si o notatie a degetelor de la mana stangacu care veti apasa corzile.E|--------------------------------------------------------------B|--------------------------------------------------------------G|--------------------------------------------------------------D|-----------1--2--3--------------------------------------------A|--------------------4--5--7-----------------------------------E|--1--3--5-----------------------------------------------------....1..2..4..1..2..3..1..2..4Explicatie: degetele de la mana stanga au asociat cate un numar astfel:1 - degetul aratator2 - degetul mijlociu3 - degetul inelar4 - degetul micAlte notatii:h - hammer onp - pull offb - bend string upr - release bend/ - slide up\ - slide downv - vibrato (sometimes written as ~)t - right hand tapx - play 'note' with heavy damping

Hammer onLuam ca exemplu corda Mi (subtire). Asta e valabil pentru toate exemplele carevor urma.E|-------1h2--------Cum se executa ! Apasati cu indexul de la mana stanga coarda in pozitia 1.Loviti coarda cu mana dreapta (cu pana sau cu unghia). In acest momentcoarda scoate sunetul notei Fa. Cu degetul mijlociu de la mana stangaapasati coarda in pozitia 2 (fara sa-l ridicati pe cel din pozitia 1 ).(degetul il lasati sa cada brusc si cu putere pe coarda in pozitia 2 farasa mai loviti coarda cu mana dreapta). Puteti incerca pe orice coarda sicu orice interval doriti !Pull offE|-----2p1-------Asezati indexul de la mana stanga in pozitia 1 si degetul mijlociu inpozitia 2 (le tineti pe amandoua apasate). Loviti coarda cu mana deapta.Imediat dupa ce coarda a inceput sa scoata sunetul trageti degetul mijlociude pe coarda agatand usor coarda. (indexul din pozitia 1 nemiscandu-l ).Bend string upSpre exemplu apasati coarda Mi in pozitia 5 : sunetul scos este LA. In timpce coarda scoate sunetul impingeti coarda cu degetul cu care o tineti apasatainspre in sus atat incat sa scoata sunetul cu un ton sau un semiton mai sus,in functie de cum va cere o anumita melodie !Release bendEste exact continuarea lui bend string up . In pozitia cea mai de sus a luibend up dati drumul corzii. De obicei cele doua pot sa se succeada.Slide up, slide downE|----1/6--------.........slide upE|-----6\1-------.........slide downSlide up : apasati coarda in pozitia 1 si loviti coarda. Apoi plimbati repededegetul pe coarda pana in pozitia 6 unde va opriti. Trebuie executat destulde repede ca sa sune.Slide down este acelasi lucru numai ca incepeti din pozitia 6 inspre pozitia 1 .VibratoApesati coarda spre ex. in pozitia 5 si loviti coarda. Cu degetul cu care atiapasat coarda tinand-o apasata miscati degetul stanga-dreapta repede(dar numai in interiorul tastierei 5 si fara sa ridicati degetul de pe coarda).Right hand tap !In principiu este folosit la chitara electrica. La una clasica nu cred ca osa reusiti ! La ce se refera exact ! Spre ex. apasati coarda in pozitia 1 si inloc sa loviti coarda cu mana deapta unde o loviti de obicei (in dreptul dozelor)loviti cu degetul ca un ciocanel in pozitia indicata de respectiva partitura spreexemplu in spatiul 11 apoi 12 apoi 10. Degetul de la mana stanga ramanand inpozitia indicata la inceput adica in spatiul 1.x - play note with heavy dumpingIn loc sa apasati coarda in pozitia 1 si sa o loviti . Trebuie doar sa tinetidegetul deasupra corzii fara sa o lasati sa sune si loviti coarda cu mana dreapta.Si aceasta tehnica se foloseste mai mult la chitara electrica.Putina teorie de inceputnivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 12:44:16vizualizari5053PortativulMuzica este scrisa pe un portativ(eng.staff),construit din 5 linii orizontale paralele si cele 4 spatii dintre ele.

Liniile si spatiile sunt numerotate de jos in sus.

Masura

Pentru a face muzica mai usor de citit, portativul este impartit in sectiuni prin linii verticale, care delimiteaza masurile.

Notele in sistem international

A, B, C, D, E , F, G, apoi se repeta, A, B, C, D, E, F, G, A, s.a.m.d

Do - CRe - DMi - FSol - GLa - ASi - B

Notele pe chitara

Corzile de la chitara se numeroteaza de jos in sus, coarda 1 fiind coarda cea mai subtire, iar coarda 6 cea mai groasa.

Cel mai intalnit tuning este EADGBE( Mi, La, Re, Sol, Si, Mi):

Coarda 1: Mi(Mi subtire)Coarda 2: SiCoarda 3: SolCoarda 4: ReCoarda 5: LaCoarda 6: Mi(Mi gros)

Tonuri, semitonuri si game

Intre 2 note este un interval de un ton(2 semitonuri).Astfel, gama Do este compusa din 13 semitonuri:

Do Do#, Re, Re#, Mi, Fa, Fa#, Sol, Sol#, La, La#, Si, Do.

A se observa ca intreMi - FasiSi - Donu este decat un semiton, acestea fiind singurele exceptii.

# - urca nota cu un semiton (diez)b - coboara nota cu un semiton (bemol)

Do# este acelasi lucru cu Re bemol.Pozitia de cantatnivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 12:45:38vizualizari4658Sunt 2 modalitati de a tine chitara: pozitia clasica si pozitia standard, folosita cel mai frecvent.

1. Corpul chitarei trebuie sa fie sprijinit pe picior.2. Pozitioneaza-te pe jumatatea din fata a scaunului3. Asigura-te ca stai cu spatele drept si ai o pozitie confortabila.4. Inclina usor chitara inspre tine.

Fig. 1 ilustreaza pozitia clasica, Fig. 2 pozitia standard.

Pozitia din picioare

1. Pune cureaua peste umeri si ajusteaza-o astfel incat chitara sa fie la jumatatea corpului.2. Cu mana stanga se sustine gatul chitarei.3.Mana dreapta se tine deasupra dozelor.

Pozitia mainilor

Este important ca incheieturile sa fie relaxate pentru a se evita supra-solicitarea lor.

Cum se tine pana

1. Pana se tine intre degetul mare si aratator, ca in figura de mai jos

Gama Do Majornivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:08:34vizualizari8071

GAMA MAJORA reprezinta succesiunea sunetelor in ordinea lor naturala, ascendent sau descendent, de la un sunet pana la aparitia lui intr-o octava superioara sau inferioara. De ex., incepem cu sunetul DO si avem:DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI, DODescoperim un sablon al gamei major, o succesiune de tonuri si semitonuri:T-T-ST-T-T-T-ST, dupa care se vor construi toate gamele majore.

Din aceasta insiruire a sunetelor in gama DO Major, observam ca intre MI-FA si SI-DO exista o distanta mai mica, acestea fiind SEMITONURILE NATURALE.Distanta mai mare intre doua sunete alaturate se numeste TON. Semitonul(ST) reprezinta jumatate dintr-un ton(T).

Gama majora mai are 2 variante: Majorul armonic si majorul melodic.In cazul majorului armonic, treapta a VI-a este coborata cu un semiton (DO, RE, MI, FA,SOL, LAb, SI, DO) iar in cazul majorului melodic, treptele a VI-a si a VII-a vor fi coborate cu un semiton(DO, RE, MI, FA, SOL, LAb, SIb, DO)Pt a modifica starea naturala a sunetelor folosim ALTERATIILE:diezul, bemolul si becarul.Diezul(#) urca inaltimea sunetului cu un STBemolul(b) coboara inaltimea sunetului cu un STBecarul anuleaza alteratiile de mai sus.

Majorul armonicnivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:09:19vizualizari3553

Majorul armonic are treapta a VI-a coborata cu un ST.In imaginea de mai jos, pe unele buline apare scris un "T" de culoare rosie. "T" este sunetul care da numele gamei, sunetul cu care incepe si se termina gama.

Apar semitomuri intre treptele III-IV, V-VI si VII-VIII si un interval mai mare de un ton intre treptele VI-VII (T+ST).Intervalelenivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:10:56vizualizari3046INTERVALELE reprezinta distanta de inaltime dintre doua sunete.Astfel avem urmatoarele intervale:

PRIMA(1) sau UNISONUL - DO1-DO1SECUNDA(2) - DO-RETERTA(3) - DO-MICVARTA(4) - DO-FACVINTA(5) - DO-SOLSEXTA(6) - DO-LASEPTIMA(7) - DO-SIOCTAVA(8) - DO1-DO2--------------------NONA(9) - DO1-RE2DECIMA(10) - DO1-MI2UNDECIMA(11) - DO1-FA2DUODECIMA(12) DO1-SOL2TERTIADECIMA(13) DO1-LA2

Intervalele pot fi, in functie de cantitatea de T si ST : perfecte(p), mari(M), mici(m) , marite(+) sau micsorate(-).

De pe sunetul DO, voi construi ascendent toate intervalele.

DO-DO este unison si se numeste PRIMA PERFECTA si se noteaza "1p"DO-DO# se numeste PRIMA MARITA (1+) - 1STDO-REb este SECUNDA MICA (2m) - 1STDO-RE este SECUNDA MARE (2M) 1TDO-RE# este SECUNDA MARITA (2+) T+STDO-MIb este TERTA MICA (3m) T+STDO-MI este TERTA MARE (3M) 2TDO-FA este CVARTA PERFECTA (4p)2T+1STDO-FA# este CVARTA MARITA (4+) 3TDO-SOL este CVINTA PERFECTA (5p) 3T+1STDO-SOLb este CVINTA MICSORATA (5-) 2T+2STDO-SOL# este CVINTA MARITA (5+) 4TDO-LAb este SEXTA MICA (6m) 3T+2STDO-LA este SEXTA MARE (6M) 4T+1STDO-SIb este SEPTIMA MICA (7m) 4T+2STDO-SI este SEPTIMA MARE (7M) 5T+1STDO-DO2 este OCTAVA PERFECTA (8p) 5T+2STDO-DO#2 este OCTAVA MARITA (8+) 6T+1ST

Asadar: 1, 4, 5, 8 pot fi perfecte, marite sau micsorate2, 3, 6, 7 pot fi mici sau mariExceptie secunda marita (2+).

Denumirea intervalului este data de distanta dintre sunete, deci, DO-DO# este prima marita(1+), iar DO-REb este secunda mica(2m). Desi aceste intervale sonor sunt identice, ele au denumiri diferite, deoarece distanta intre DO si DO este de prima iar intre DO si RE este de secunda. Oricare ar fi alteratia sunetului, intervalele se numesc dupa distanta dintre numele sunetelor, nu dupa distanta dintre ele in functie de cantitatea de tonuri si semitonuri.ex: DOb-RE#, DO#-RE, DO-RE#, DOb-REb, DO-RE - toate sunt secunde, deoarece distanta dintre DO si RE este de doua sunete, urmand sa se stabileasca ce fel de secunde sunt (in orine: secunda dublumarita 2++, 2m, 2+, 2M, 2M)Tonalitateanivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:13:01vizualizari2466TONALITATEA reprezinta un centru gravitational sonor, in jurul caruia graviteaza toate sunetele tonalitatii.TREPTELE TONALE sunt functiile pe care le detin fiecare din treptele tonalitatii DO Major.Treapta I (DO) - TONICA (ea da numele tonalitatii si reprezinta centrul gravitational, care va atrage inspre ea toate celelalte sunete)Treapta a II-a (RE) - CONTRADOMINANTA sau DOMINANTA DOMINANTEITreapta a III-a (MI) - MEDIANTA SUPERIOARATreapta a IV-a (FA) - SUBDOMINANTATreapta a V-a (SOL) - DOMINANTATreapta a VI-a (LA) - MEDIANTA INFERIOARATreapta a VII-a (SI) - SENSIBILASa ne imaginam incinta unei incaperi.

Podeaua reprezinta TONICA. Toate celelalte sunete se afla in incapere, undeva in aer, avand tendinta sa cada pe podea. Unele se afla intr-o instabilitate mai mare, altele intr-una mai mica. Linistea(rezolvarea) si-o vor gasi doar in momentul in care vor ajunge la tonica(podeaua) .Daca analizam majoritatea pieselor, observam ca incep si se termina cu TONICA.Formarea acordurilor de 3 sunetenivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:13:57vizualizari4669

ACORDURILE sunt rezultatul intonarii simultane a cel putin trei sunete.Ele se formeaza pe fiecare din treptele tonalitatii prin suprapunere de terte.Avem patru tipuri de acorduri: majore, minore, marite si micsorate.

Acorduri minorenivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:20:13vizualizari3839Fiecare acord major are o relativa minora, aflata la o terta mica(3m) descendenta fata de tonica. Asadar, DO Major are relativa minora pe LA minor. LA fata de DO se afla la interval de 3m. La randul lui acordul LA minor are relativa majora pe DO Major.De unde apare relativitatea asta?DO Major este format din DO, MI si SOLLA minor este format din LA, DO si MIObservam ca ambele acorduri au 2 sunete comune(DO si MI), ceea ce le face sa se inrudeasca si sa le numim relative.Avem urmatoarele perechi de acorduri relative:(Acordurile majore le notez cu majuscula iar acordurile minore cu minuscula)DO - laRE - siMI - do#FA - reSOL - miLA - fa#SI - sol#Gama La minornivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:24:18vizualizari2602

In cazul gamei minore, observam ca are acelasi material sonor cu gama DO major, doar ca incepe de pe treapta a VI-a a majorului, respectiv LA. DO major si la minor sunt tonalitati relative.Structura de tonuri si semitonuri este T-ST-T-T-ST-T-TSemitonurile naturale sunt intre treptele II-III si V-VI, tot MI-FA si SI-DO, la fel ca la DO Major.

Perechile de acorduri relativenivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:25:03vizualizari2430Diagramele acordurilor relative din tonalitatea DO MajorDO-la

Cifra romana I reprezinta pozitia pe grif a acordului.Fa-re

Sol-mi

Acestea sunt acordurile care se formeaza in tonalitatea DO Major. Lipseste acordul format pe treapta a VII-a, SI micsorat, care se foloseste mai rar, datorita sonoritatii neplacute, aceasta treapta fiind reprezentata de acordul de dominanta de pe treapta a V-a, respectiv SOL Major.

Cu aceste acorduri se pot construi diferite progresii:DO-la-FA-SOLDO-mi-la-SOLla-SOL-FA-reDO-FA-SOL etc.Minorul armonicnivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:26:14vizualizari1518Diferit de minorul natural, minorul armonic are treapta a VII-a urcata cu un ST.Structura de T si ST este:T-ST-T-T-ST-(T+ST)-ST

Incepand cu sunetul LA de pe coarda MI (cea mai groasa) avem:

Minorul melodicnivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:28:54vizualizari1380Comparativ cu minorul natural, minorul melodic are treptele a VI-a si a VII-a urcate cu cate un semiton fiecare.

Incepand de la sunetul LA de pe coarda MI (coarda a VI-a), in pozitia a V-a, avem :

Numerotarea corzilor si a grifuluinivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:30:30vizualizari2504Ce acorduri folosimnivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:33:49vizualizari4156Imi aduc aminte cum aveam in fata niste liste intregi cu acorduri, dar nu stiam unde sa le pun, multe nu sunau bine inlantuite, era un mare semn de intrebare in privinta lor.

Treaba este foarte simpla. Fiecare tonalitate are 7 acorduri care se formeaza pe fiecare treapta a acesteia. Nu trebuie decat sa vedem cum seformeazaacordurile si in mod firesc, folosind materialul sonor al tonalitatii, sa vedem ce acorduri se formeaza.

Aceste sunt acordurile ce se formeaza duparegula suprapunerii de tertepetreptele tonale. Aceleasi functii tonale o sa le indeplineasca si acordurile formate pe fiecare din treptele tonalitatii.Dupa sablonul M m m M M m m-, unde "M" inseamna Major, "m" inseamna minor, "m-" inseamna micsorat, putem afla acordurile din orice tonalitate.Invatarea acordurilornivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:41:29vizualizari5720Cea mai rapida tehnica de invatare a acordurilor este invatarea lor logica.Pt inceput se invata un set de acorduri din primele pozitii, cuprinzand DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI majore,

...apoi do, re, mi, fa, sol, la, si minore.

Dupa ce am invatat acordurile din prima pozitie, le luam drept reper si le mutam pozitia pe grif folosind BAREUL, o tehnica prin care mutam capatul chitarii, pozitia 0, in oricare alta pozitie de pe grif.Luam de exemplu si mutam pozitia acordului MI, din pozitia 0, pe rand in pozitiile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7...12.

Observam ca in urcarea CROMATICA(din ST in ST), daca in pozitia 0 am avut MI, in poz. I avem FA, in poz. a II-a avem FA#, in poz. a III-a avem SOL, poz. a IV-a SOL#, poz. a V-a LA, poz. a VI-a LA# etc.La fel se intampla cu oricare din acordurile din pozitia 0.Ce este bareulnivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:43:20vizualizari2608Bareul este tehnica prin care degetul 1 de la mana care prinde acordurile muta pozitia 0 (pragusul chitarii) in pozitia dorita. In acest caz, acordurile din pozitia 0 vor fi prinse cu degetele 2, 3, 4, degetul 1 fiind ocupat sa prinda toate corzile ca intr-o menghina.Gama cromaticanivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:44:13vizualizari2535Gama cromatica este formata din 12 sunete si reprezinta intonarea succesiva a tuturor sunetelor din ST in ST de la un sunet pana la aparitia acestuia in octava imediat superioara.

Modurile clasicenivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:45:17vizualizari4463Modurile reprezinta intonarea unei game(7 sunete) de pe fiecare treapta a tonalitatii, folosind materialul sonor al tonalitatii(in exclusivitate sunetele tonalitatii, de ex. in Do major avem sunetele DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI), cu scopul de a crea o altfel de sonoritate.Astfel in tonalitatea DO major avem urmatoarele moduri:de pe treapta I : ionian(major)

de pe treapta a II-a : dorian

de pe treapta a III-a : frigian

de pe treapta a IV-a : lidian

de pe treapta a V-a : mixolidian

de pe treapta a VI-a : eolian(minor natural)

de pe treapta a VII-a : locrian

Relatia acord-modnivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:48:09vizualizari1194Am vazut ceacordurise formeaza pe treptele tonalitatii DO major si deasemenea cemoduriavem intonate de pe fiecare treapta a tonalitatii majore.Nu trebuie decat sa asociem acordul de pe fiecare treapta tonala cu modul care se formeaza de pe acea treapta tonala.Vom analiza relatiile acord-mod in tonalitatea Do major.

Asadar, in stanga e mentionat acordul, iar in dreptul lui, modul cu care relationeazaDo - ionianre - dorianmi - frigianFa - lidianSol - mixolidianla - eoliansi- - locrianObservam ca modurile ionian, lidian si mixolidian sunt majore, deoarece relationeaza cu acorduri majore, iar modurile dorian, frigian, eolian si locrian sun minore, deoarece relationeaza cu acorduri minore.In improvizatie, chitaristul va tine cont de urmatoarele aspecte:-analiza acordurilor pe care improvizeaza, pt a stii cu ce sunete poate incepe fraza melodica si cu ce sunete se poate termina.de ex. daca fraza melodica va fi construita pe acordul Do, care contine sunetele DO, MI, SOL, melodia va incepe si se va termina pe aceste sunete. In interiorul frazei ramane la libera alegere a instrumentistului ce sunete va folosi, deoarece sunt niste sunete pasagere, care coloreaza melodia intr-un fel sau altul.Acordurile de 4 si 5 sunetenivel:avansatpostat deCristi A.la2009-01-31 13:50:02vizualizari1446Am vazut cum acordurile in stare directa se formeaza prin suprapunere de terte.In acelasi mod descoperim acordurile de 4 sau 5 sunete. Cand spunem acord din trei sunete , ne referim la tonica, terta si cvinta, distanta intre ele fiind de terta mica sau mare, in functie de acord. Acordul de patru sunete va mai avea o terta peste cvinta, reprezentand septima.

Din imagine trebuie sa intelegem ca :-acordurile de 3 sunete sunt formate din tonica, terta si cvinta si reprezinta trisonul(acordul format din 3 sunete)) in stare directa.-acordurile de 4 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta si septima si reprezintaacordul de septima, notate cu 7-acordurile de 5 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta, septima si nona si reprezintaacordurile de nonanotate cu 7,9Notarea acordurilornivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 13:51:00vizualizari1436Notarea acordurilor sau cifrajul, se face astfel:-in stare directa, acordurile pot fi majore, minore, marite sau micsorate. Cele majore se noteaza cu majuscula(Do), cele minore cu minuscula (do), maritele cu majuscula urmata de "+" (Do+), iar micsoratele cu minuscula urmata de "-" (do-)In cifraj international insiruirea gamei "la minor" LA, SI, DO, RE, MI, FA, SOL, este echivalenta cu literele A, B, C, D, E, F, G.ex. Do=C si inseamna Do major, Am=la si inseamna la minor- acordurile de 4 sunete se noteaza astfel:acord major cu septima mare se noteaza M7 (ex. DoM7)acord major cu septima mica se noteaza 7 (ex. Do7)acord minor cu septima mare se noteaza M7, dar cu minuscula (ex. doM7)acord minor cu septima mica se noteaza 7, dar cu minuscula (ex. do7)acord marit cu septima mare se noteaza M7+5 sau M7#5 (ex. DoM7+5, DoM7#5)acord marit cu septima mica se noteaza 7+5 (ex. Do7+5)acord micsorat cu septima mica se noteaza 7-5 sau 7b5 (ex. do7(b5), do7-5)acord micsorat cu septima micsorata se noteaza cu 0 (ex. do0)- acordurile de nona se noteaza astfel:pe langa acordurile de septima pe care le-am amintit mai sus adaugam la cifraj si nona astfel: 9 este nona mare, #9 este nona marita, b9 este nona micade ex. acordul DO major cu septima mica si nona mare se noteaza Do7,9. Daca nona va fi marita, acelasi acord o sa se noteze Do7(#9)

Acordurile de sextasunt acordurile in stare directa care au adaugata si sexta, deci nu se construiesc prin suprapuneri de terte, ci prin adaugarea peste cvinta a sextei la distanta de secunda.

Acordurile de suspensiesunt acordurile in care este inlocuita terta cu secunda (sus2) sau cu cvarta(sus4).

In cazul acordurilor care contin "add", acel sunet este adaugat. De ex. Do9 este acordul de nona, format din 5 sunete(1, 3, 5, 7, 9) ceea ce presupune si prezenta septimei, pe cand Doadd9 este acordul Do major la care se adauga si nona.Miscarea vocilor in acordnivel:avansatpostat deCristi A.la2009-01-31 13:52:28vizualizari1163

De aici ne formam o imagine de ansamblu in legatura cu cata libertate au vocile sa se deplaseze intre ele in cadrul acordului.astfel:-tonica poate avea un mers descendent cromatic(din ST in ST) formand progresii de acorduri. De la DO coboara un ST si avem acord major cu septima mare, inca un semiton descendent si avem acord major cu septima mica, apoi acord major cu sexta mare. Se formeaza progresia: Do, DoM7, Do7, Do6

Bulinele rosii ne arata miscarea cromatica descendenta a tonicii.-intr-o miscare ascendenta, tonica merge la treapta a II-a formand un acord major cu secunda adaugata Doadd2 sau Doadd9 daca urcam tonica de la octava un ton.

-terta poate cobori la secunda si daca aceasta din urma o inlocuieste avem acord major de suspensie Dosus2-daca terta urca un ST si ajunge la cvarta avem Dosus4

-cvinta coboara un ST si obtinem acordul micsorat do--cvinta urca un ST si obtinem acordul marit Do+

In acest fel am obtinut noi culori in interpretarea aceluiasi acord, doar prin simpla "plimbare" a vocilor in acord: Do, DoM7, Do7, Do6, Do+, do-, Doadd2 sau Doadd9, Dosus2, Dosus4Noua acorduri obtinute doar din miscarea vocilor in acordul major de 3 sunete. De aici fiecare poate experimenta cu fiecare tip de acord, cat si cu acorduri de 4 sau 5 sunete.

Amintesc faptul ca aceste aspecte nu trebuie invatate mecanic, ele avand un caracter logic, tot timpul trebuie experimentat, cercetat, acesta il numesc eu studiu.Exercitii de individualizare a degetelornivel:incepatoripostat deCristi A.la2009-01-31 13:53:49vizualizari2616Cand am inceput sa cant la chitara, ma gandeam asa: "daca o sa invat toate piesele ce-mi plac si voi invata toate solourile unora sau daca voi invata strict dupa metodele de chitara ale chitaristilor nu va fi bine". Bineinteles ca am inceput cu piese cunoscute, precum "Nothing Else Matters"-Metallica, "Don't Cry"-Guns'n Roses, "Under The Bridge"-Red Hot Chili Peppers, apoi am dat de Malmsteen, Vinnie Moore, am primit metode video cu Paul Gilbert, timp in care studiam chitara clasica, unde tehnicile sunt total diferite, dar dupa putin timp mi-am dat seama ca e mult mai bine sa inventez eu exercitii si sa dezvolt eu ideile ce se prezentau vag in metode. Nimeni nu spunea nimic acolo in metode, iti aratau doar niste fraze melodice la viteze mari si asta iti furau ochii, fara a-ti spune nimeni unde sa le folosesti, cum sa le construiesti tu singur.

De aceea voi prezenta niste exercitii de individualizare, care sunt ghid in a le inventa tu pe ale tale. Unele sunt preluate, altele inventate.

Formam grupe de cate 1, 2, 3, respectiv 4 degete.

exercitii pt 1 deget:-salturi pe diferite pozitii si corzi pe grif, de la salturi de semiton pana la salturi de octava sau 2 octave.-cu un metronom setat la un BPM comod (75-80BPM), salturi pe acelasi sunet, dar in pozitii diferite, pe corzi diferite-alunecari dintr-o pozitie in alta in mare viteza, pozitii stabilite dinainte, incepand cu semiton, pana la 2 octave, ascendent si descendent. Aceasta alunecare se face prinzand un sunet de ex in pozitia a II-a pe coarda RE si mutam mana pe grif in pozitia a IX-a pe aceeasi coarda , fara a ridica degetul cu care am prins sunetul.-schimbarea degetului in aceeasi pozitie pe aceeasi coarda. de ex. vom apasa coarda SI cu degetul 1 in pozitia a V-a , ridicam degetul 1 si il punem pe 2 in acelasi loc, apoi pe 3 si apoi pe 4 , dupa care 3, 2, 1, 2, 3, 4, 3, 2 etc.

exercitii pt 2 degete (1 si 2, 1 si 3, 1 si 4, 2 si 3, 2 si 4, 3 si 4)-intonarea de secunde terte, cvarte cu diferite grupe de cate 2 degete cu salt de coarde si salt de inaltime pe aceeasi coarda, in urcare (ex 1,2) si in coborare(ex 2,1).

exercitii pt 3 degete (1,2,3 sau 2,3,4 sau 1,3,4 sau 1,2,4)-mers cromatic ascendent sau descendent (1,2,3 pe coarda MI, apoi 1,2,3 pe coarda LA, 1,2,3 pe coarda RE etc in aceeasi pozitie.

exercitii pt 4 degete (1,2,3,4)-mers cromatic ascendent si descendent (1,2,3,4,3,2,1) pe fiecare coarda in aceeasi si in diferite pozitii-salt de pe coarda Mi groasa pe coarda MI subtire (ex. 1,2,3,4 pe Mi gros in pozitia a III-a apoi in acelasi tempo, fara a intrerupe 1,2,3,4 pe coarda Mi subtire)

De aici incolo e simplu : am inventat digitatii "ciudate" cum ar fi: "hai sa fac pe coarda LA incepand cu pozitia a III-a urmatorul joc de degete: 132412412. Intentionat am ales un nr. impar. Incearca-l si inventeaza si tu alte exercitii care sa-ti fie de folos.Pana la urma ideea invatarii unui instrument e aceea ca va trebui sa fim capabili sa transpunem pe grif ceea ce avem in minte. Asa ca degetele trebuie pregatite pt tot ce ne sopteste imaginatia ca putem face mai greu, in tempo si intr-o stare de relaxare a mainilor.NU OBOSITI MUSCHII MAINILOR! Muzica se face cu placere, nu cu chin.Studiul gamelornivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 14:23:14vizualizari989Daca gandim gamele/modurile pe trepte, fiecare dintre ele au 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 trepte care se repeta in alta octava.Astfel, avem urmatoarele exercitii de studiu al gamelor/modurilor in urcare si coborare.1,2,3,4,5,6,71,2,1,2,3,2,3,4,3,4,5,4,5,6,5,6,71,3,2,4,3,5,4,6,5,71,4,2,5,3,6,4,71,5,2,6,3,71,6,2,7,3,81,7,2,8(se continua dupa model in octavele urmatoare)Modurile neoclasicenivel:avansatpostat deCristi A.la2009-01-31 14:24:00vizualizari535Modurile neoclasice reprezinta modurile intonate de pe fiecare treapta a minorului melodic.De pe treapta I:

Acorduri cu care relationeaza: m, m/M7, m6, m7De pe treapta a II-a:

Acorduri cu care relationeaza: m6, 7b9De pe treapta a III-a:

Acorduri cu care relationeaza: M7#5De pe treapta a IV-a:

Acorduri cu care relationeaza: 9De pe treapta a V-a:

Acorduri cu care relationeaza: 7(b13)De pe treapta a VI-a:

Acorduri cu care relationeaza: m/M7, 7(#11)De pe treapta a VII-a:Poate fi considerat un locrian cu treapta a IV-a coborata cu un ST( locrian b4)

Acorduri cu care relationeaza: 7(#5 b9), 7(#5 #9), 7(b9 13), 7 (b9 #11 13), 7(#5), 7(b5)Pentatonicnivel:avansatpostat deCristi A.la2009-01-31 14:27:07vizualizari837Pentatonic major

Relationeaza cu acordurile majore

Pentatonic minor

Relationeaza cu acordurile de tip minor.

Pentatonic dominant

Relationeaza cu acordurile de septima de dominanta 7, 9

Pentatonic alterat

Relationeaza cu m7.

Lidian major pentatonic

Relationeaza cu urmatoarele acorduri: 13, 6 9, m6Game simetricenivel:avansatpostat deCristi A.la2009-01-31 14:27:47vizualizari523Cromatic

Relationeaza cu orice tip de acord. Se evita folosirea ei in exces, deoarece creeaza monotonie in linia melodica.

T-T

Relationeaza cu acordul 7#5.

T-ST

Relationeaza cu acordul o.

ST-T

Relationeaza cu acordul 7, 7(b9), 7(b5)

Simetric marit, format dintr-o succesiune 3m-2m-3m-2m etc.

Relationeaza cu M7#5Relatii acord-mod 2nivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 14:30:05vizualizari472In ceea ce urmeaza voi enumera modurile pe care putem construi linia melodica in functie de acordurile care stau la baza piesei.Major: ionian, lidian, mixolidian, major armonic, major melodic, major pentatonicminor: eolian, minor armonic, minor melodic, minor pentatonic, dorian, frigianm7: eolian, minor armonic, minor melodic, pentatonic alterat, dorian #4M7: ionian, lidian, lidian #2, major pentatonic, major armonicm/M7: eolian, minor armonic, minor melodic, lidian minor pentatonic, locrian #27: mixolidian, pentatonic dominant, lidian dominant(b7), mixolidian b6, ST-T9: lidian dominant, mixolidian, major pentatonicM9: ionian, lidian, major pentatonicm9: eolian, minor pentatonic, dorian,7(#9): locrian 6M, alterat bb7, super locrian7(b9): frigian, frigian 3M, alterat bb7, dorian b2, ST-T, super locrian(locrian b4)7(#5): T-T, frigian 3M, super locrianm7(b5): locrian, locrian 6M, locrian #2, frigian 3M, ST-T, super locrianM7(#5): ionian #5, lidian marit, simetric marit7(#11): locrian 6M, lidian #2, locrian #2, lidian dominant(b7)M7(#11): lidian7(b13): mixolidian b66/9: lidian major pentatonic13: lidian major pentatonic6: ionian, lidian, major pentatonicm6: dorian, minor melodic, pentatonic minor,lidian major pentatonic, dorian b2sus4: ionian #5, mixolidian, frigianm11: eolian, dorian, minor pentatonic7sus(b9): frigian, dorian b2(frigian#6), frigian 3M(spaniol), super locriano: locrian, locrian 6M, lidian #2, dorian #4, alterat, T-STOrice acord 7 care are langa el b9, #9, b5, #5 este alterat.Constructia melodiei pe acest tip de acord se face tinand cont de urmatoarele moduri:super locrian, ST-T, frigian 3M(spaniol).Bineinteles ca nu aici se opresc relatiile acord-mod, dar sunt cateva repere de unde se poate incepe.Tocmai asta e frumos in domeniul muzical, ca nu se termina niciodata studiul, este un taram al cercetarii, al experimentarii.

Muzica mediatizata din zilele noastre este foarte superficiala, dar asta nu inseamna ca cei pasionati de muzica trebuie sa se limiteze la acesta muzica.Acorduri micsoratenivel:avansatpostat deCristi A.la2009-01-31 14:31:13vizualizari640Aceste acorduri sunt cele mai instabile si disonante acorduri. Ele nu pot fi utilizate de sine statator, ci trebuie puse in relatie cu alte acorduri, de regula cu acordul major aflat la un ST mai sus.Ex: do# dim va fi precedat de Re majorAvem trei tipuri de acorduri diminuate:-acordul micsorat( treptele tonale: I- bIII- bV)-acordul semidiminuat(I- bIII- bV- b7)-acordul diminuat(I- bIII- bV- bb7)

*bb7 este identic sonor(enarmonic) cu 6

Acordurile diminuate relationeaza cu urmatoarele moduri:T-ST, locrian, super locrian natural 6(alterat bb7)Invatarea modurilornivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 14:32:20vizualizari760Prezint aici o tehnica de invatare a modurilor.

Din aceasta imagine observam ca intr-o pozitie noi putem invata 5 moduri.Daca exersam sablonul asta in pozitia a III-a pe grif, am avea SOL ionian, incepand cu coarda 6 - rosu, DO lidian, incepand cu coarda 5 - galben, FA#locrian, incepand cu coarda 4 - verde, frigian, incepand cu coarda 3 - albastru si eolian, incepand cu coarda 2 - maroPolisemie intervalisticanivel:avansatpostat deCristi A.la2009-01-31 14:34:11vizualizari518Un exercitiu bun pt stapanirea intervalelor, e polisemia intervalistica, adica descoperirea locatiei unui anumit interval in toate tonalitatile din care face parte si de pe ce treapta a fost construit. De asemenea polisemia acordica este foarte utila, acelasi lucru facut cu acordurile.

de ex: Intrebarea e: in care tonalitati intalnim secunda mica LA-SIb?mod de rezolvare:pe treapta I nu se afla in nici o tonalitatepe tr. a II-a se afla in SOL minor natural, in SOL minor armonic, in SOL minor melodic.pe tr. a III-a se afla in FA majorpe tr. a IV-a nu se afla in nicio tonalitatepe tr. a V-a se afla in RE minor natural, RE minor armonicpe tr. a VI-a nu se afla in nicio tonalitatepe tr. a VII-a se afla in Bb major, SIb minor armonic, SIb minor melodic.Tonalitatile in care s-a facut analiza sunt: majorul sau minorul cu cele 3 variante: natural, armonis si melodic.Cam asa fel de analize trebuie facute pt fiecare interval. la un momendat se generalizeaza pozitiile intervalelor, dar pana la constientizarea lor, trebuie cautate.explicatie: pe tr. I nu se afla in nici o tonalitate , deoarece nicio tonalitate nu incepe cu secunda mica,in succesiunea de tonuri si semitonuri.Modurilenivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 14:35:50vizualizari644"Ce mi s-ar parea foarte interesant... Niste descutiuni despre modul in care legi diferitele fingerings ale unui mod intr-o piesa. Adica, ai 5 moduri in care poti face pentatonicul pe chitara, dar cum le legi in contextul unei piese frumos si civilizat?"

Gama pentatonica are 5 sunete, ele se repeta la octava, deci numai libertatea de creatie ne indruma spre alegerea "frumoasa si civilizata" a digitatiei, ceea ce da si o nota personala instrumentistului. Important e sa respectam o anumita regula de frazare. Daca de exemplu acordul folosit este re7, linia melodica va tine cont de pilonii armonici: RE, FA, LA, DO si acestia o sa incheie frazarea.E mai mult vorba despre moduri aici si confuziile pe care le genereaza.

Modurile nu se fac simtite decat atunci cand construim toata piesa modal.De exemplu:progresie in DO ionian: Do, Fa, la, Sol, cadenta finala fiind DOprogresie in RE dorian: re, la, mi, Sol, cadenta finala fiind reprogresie in frigian: mi, Fa, mi, Fa cadenta finala fiind mi etc.

Acordurile de septima ce se formeaza pe treptele modale in fiecare mod ne vor indruma spre armonizarea modala - functiile tonale raman aceleasi pt fiecare treapta, se schimba doar tipul de acord:

ionian: Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5)dorian: m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7frigian: m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7lidian: Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7mixolidian: 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7eolian: m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7locrian: m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7

Cum construim progresiile?Inainte de a incepe, trebuie amintit faptul ca in constructia modala, folosirea mai multor acorduri, complica intelegerea clara a noului centru tonal. De aceea se recomanda folosirea unui numar redus de acorduri.

Eu folosesc 4 metode de a crea progresii:

1. Folosesc acordurile de pe treptele I, III si V (arpegiul) ale acordului care este tonica modului.de ex: frigian de pe re: voi folosi acordurile re, Fa, laexemple de progresii:re, Fa, re, lare7, la7, Famaj, Fare9, Famaj7, re7, la7

pt frigian de pe re7(RE, FA, LA, DO), voi introduce in progresie si acordul Domaj7 pe langa re7, Famaj7, la7pt frigian de pe re 9(RE, FA, LA, DO, MI) voi introduce in progresie si acordul mi7

2. Folosesc orice progresie din ionian (major), transpusa in acordurile care se afla pe treptele tonale ale modului.de exemplu: progresia Do, la, Fa, Sol, care este in major, transpusa in dorian va fi: re, si7(b5), Sol, la

In acest caz insa centrul tonal al modului nu este simtit foarte bine, sonoritatea fiind ambigua, insa este un start in crearea progresiilor modale.

3. Alegerea minutioasa a acordurilor prin analiza lor in functie de moduri:Acordurile "personale" ale fiecarui mod vor scoate in evidenta cel mai bine modul. Cum facem asta?Analizam structura modului in functie de similitudinile dintre trepte. Observam ca doar pe treptele I si V avem acorduri majore urmate de acorduri minore pe treptele imediat urmatoare, observam ca pe treptele II si III avem acorduri minore si dupa metoda explicata la punctul 1 am avea aceleasi relatii de acorduri intre tonica si treapta a III-a, respectiv de pe treapta a II-a avem relatia re-Fa si de pe treapta a III-a avem relatia mi-Sol. Sa vedem cum le facem "personale" pt modul respectiv, astfel incat sa fie incadrate perfect in sonoritatea modului.De exemplu:- analizam raportul dintre acordul de pe tonica si acordurile de pe celelate trepte: Relatia de pe treapta I, Do-re este similara cu relatia de pe treapta a V-a, Sol-la, dar putem sa o facem "personala" pt modul ionian folosind acordul de septima mare (Domaj7). La fel, pt modul mixolidian de pe treapta a V, ca sa fie diferit de ionian , vom folosi septima mica (Sol7)

- relatia de pe treapta a II-a, re-Fa este identica cu relatia de pe treapta a III-a, mi-Sol, deci nu ar avea nimic personal daca nu am adauga septima mare pt Fa si septima mica pt Sol. Progresia caracteristica in acest caz numai dorianului ar fi re-Famaj7 iar pt frigian mi-Sol7

4. Pastrarea tonicii in bass. O metoda care functioneaza oricand. Sunetul de dupa "/" este bassul care se pastreaza.de ex: in dorian, progresia re-Do/RE(Do cu sunetul RE in bass)in frigian: mi-La7/MIin ionian: Do-Sol/DONote unicenivel:mediupostat deCristi A.la2009-01-31 14:36:21vizualizari1204Pt a crea progresii concrete care sa sustina armonic un mod, trebuie sa tinem cont de notele unice(treptele IV si VII ale majorului) ale fiecarui mod clasic, care fac parte din acordurile caracteristice progresiilor fiecarui mod. Cu alte cuvinte, ce acorduri mai folosim in afara de cel al treptei I a modului.

Daca facem o paralela cu pentatonicul, observam ca in majorul pentatonic s-au eliminat chiar aceste trepte, ceea ce il face usor de abordat.

Astfel in modurile tonalitatii Do Major avem aceste note unice (FA si SI) pozitionate pe treptele:-in ionian IV si VII-in dorian VI-in frigian II-in lidian IV-in mixolidian VII-in eolian II si VI-in locrian V

Acordurile ce contin aceste note unice sunt:

-in ionian: re7, Fa, Sol7-in dorian: mi7, Sol7-in frigian: Famaj7-in lidian: Sol7, si7(b5), mi7-in mixolidian: Famaj7, re7-in eolian: Sol7, mi7, Famaj7, re7-in locrian: Famaj7Rosu aprinsnivel:avansatpostat deanonimla2010-04-03 16:15:28vizualizari1198Masura 4/4Intro: G D Dsus4 D D5 Em Em7 Emadd13- Em C Cadd9 Em/5+ Cadd9 G D Dsus4 D D5 Em Em7 Emadd13- Em C =pauza de o masura 4/4GN-ai cum sa lasi cum sa uiti totul inDnoapteDsus4 D D5EmoricatEm7ti-ar parEmass13-eaEmde usoCrCadd9 Em/5+ Cadd9Gstinge o stea - si ramai pe subDpleoapeDsus4 D D5Emstinge siEm7luna amEmass13-araEmcu un noCrCadd9 Em/5+ Cadd9Bridge: C Am Em D C Am Em D Em CGrosu aprins - coloreaza-mi taCcerearosu aEmprins - pe un suras ce s-a stinCsGrosu aprins - sa-mi ascunda dureCreainFnoapte ma piAmerd - cuFnoaptea te ieAmrtC[il executi cu barem] BbM[barem poz.2] Am[barem poz.2] - C barem BbM poz.1barem Am[din baza]te ascund intre coaste ce dorcu luna amaracand tot ce-mi doresc e rosu aprinsnu vreau sa te pierd in lumea de-afaraRamai neschimbata - rosu nestins!rosu aprins - coloreaza-mi tacerearosu aprins - pe un suras ce s-a stinsrosu aprins - sa-m ascunda durereaFolclornivel:mediupostat denegrusubunghiela2010-04-03 17:04:13vizualizari1022Intro: Gm F F# x4 Cm Bb B x2 Gm F F# x2 Bb Cm Gm F F# Gm F F# Gm F F# Sunt masochist - traiesc in Romania

Gm F F# Cm Bb BNu stiu cum de mai rezistCm Bb B Gm F F# Gm F F# In toata nebuniaBb CmPolitica-ca-ca imi face greata Gm F F#Statul este o paiata!

intro

Sunt piromanMi-aprind televizorulCa sa vad cum pentru baniManipulati poporulTotul e de decorSa traiesc e sa mor!

Gm F F#(canti formula pana la ''ce-ai votat ...'')Decat sa stai sa bei o bere in vreun pubMai bine mergi si organizezi si tuun Fight ClubSa intri si tu in ilegalitateS-arunci in aer institutii si palateSa-i faci pe prostii de sus sa se gandeascaDe ce-a ajuns poporul sa ii urascaGandeste-te bine cand vezi o armaGandeste-te bine la cei ce te indeamnaLa cei ce te obliga sa mergi in armataSa-ti aperi tara prea sfanta si curataCare de fapt e condusa de oameni murdariCe se tin foarte mandri si foarte tariDar nu pentru ca asa ar fiCi pentru ca au bani mii similioane si miliarde...facute fluturand stindarde!Gm F F# Ce-ai votat? Ce-ai votat?Gm F F# GmCum se face c-ai uitat?F F# Gm F F#Ai uitat!

Cm Bb De cei ce au muritB Cm Bb GmCa sa-ti fie bine tieF F#Gm F F#Sa-ti fie bine tie Bb CmSi miroase a prostie Gm F F#In intreaga Romanie !

Piesa este foarte usoara, am incercat sa o fac cu acorduri simple fara niciun +sau- . Se canta din masura 4/4.