LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ (LEB)

Istoric• Prima descriere-Germania-1878• 1900-se descrie amanuntit boala din punct de vedere clinic

indicand ca factor esential de diagnostic depistarea celulelor limfoide modificate din sangele circulant.

• Termenul de LEUCOZA – a fost utilizat pentru prima data pentru a descrie asemenea stari morbide la pasari

• 1932- acelasi termen e folosit pentru limfosarcom, leucemie, limfomatoza, la taurine.

• In Romania boala a fost diagnosticata pentru prima data de Suteanu 1954 la un taur de rasa rosie iar ulterior pe masura investigatiilor utilizate s-au semnalat noi focare de boala

Boala infectioasa, neoplazica, maligna, caracterizata prin proliferarea continua, necontrolata a mezenchimului activ, leziunea de baza fiind hiperplazia si metaplazia sistemului reticolo-endotelial.

• Majoritatea focarelor semnalate au fost descoperite printre animalele importate sau cele care au avut legatura cu acestea.

• Cele mai multe cazuri de leucoza sunt constatate in tarile din jurul Marii Baltice- Danemarca, Suedia, Germania, Finlanda, Rusia, Polonia etc.

• Importanta economica rezida din pagubele provocate de • -afectarea dezvoltarii normale a animalelor, • -scaderea productiei de lapte si carne, • -compromiterea actiunii de selectie, • -restrictii de circulatie, • -impunerea carantinei.

Etiologie• Initial a fost atribuita unor tulburari metabolice, hormonale,

carente in anumite substante, actiunea unor radiatii ionizante

• Astazi boala este atribuita unor factori infectiosi si a fost dovedita transmisibilitatea ei experimental

• Virusul lucozei bovine Bovine leukaemia virus BLV este taxonomic incadrat in

• Fam. RETROVIRIDAE,• Subfam. ORTHORETROVIRIDAE, • Genul. DELTARETROVIRUS TIPUL C BOVIN .

• Virus ARN , cu invelisul extern alcatuit alcatuit dintr-un strat dublu lipidic in care si pe care sunt implantate formatiuni glicoproteice.

• Au fost identificate urmatoarele gene – Gag– Pol– Env– Tax– Rex

• Gena gag codifica proteinele structurale p24, p15, p12, p10.• Proteina p24 are proprietati imunogene inducand formarea

de anticorpi. • Virusul are afinitate pentru limfocitele B purtatoare ale

markerilor CD5, CD11b, CD11c. • Este inrudit cu virusul leucemiei umane.

• Virusul a fost adaptat pe celule renale de fetus ovin • Fitohemaglutinina adaugata in mediul de cultura accelereaza

replicarea virusului in limfocitele infectate- astfel s-a deschis posibilitatea obtinerii unor cantitati mari de antigene si a producerii pe cale industriala a serurilor (de antigene) pentru diagnostic.

• Pentru replicare s-au folosit si alte linii celulare cum sunt – D12– R– BUT lung cell– FLK– NP 2-10

• Purificarea proteinelor virale de catre Onum si col. in 1977 a permis descoperirea ca metoda de diagnostic imunodifuzia in gel de agar cu antigen constituit din glicoproteina de invelis viral.

• Virusul leucozei bovine este privit pretudindeni drept agent cauzal a doua boli inrudite dar esential diferite ale bovinelor– 1- forma adulta de limfosarcom- cea mai obisnuita boala a taurinelor– 2- limfocitoza persistenta – o afectiune limfoproliferativa benigna

deseori observata la bovinele clinic sanatoase din efective cu o incidenta mare de limfosarcoame.

• Desi limfocitoza persistenta precede evolutia bolii in circa 60% din cazuri majoritatea animalelor cu limfocitoza persistenta nu vor face niciodata limfosarcom.

• Formele rare timice si cutanate de la vitei cu limfosarcom apar sporadic si nu par a fi asociate cu virusul leucozei bovine.

EPIDEMIOLOGIE

Receptivitate:- infecţie naturală: bovinele si bubalinele -cazurile cele mai frecvente la varsta de 4-8 ani- infecţe experimentală: oile, caprele

Factorii de risc:- vârsta (> 2ani); - rasa (Rosie daneza, Rosie estona, Bruna letona, rase de

lapte)- stresul- evoluţia procesului infecţios.

Surse: - animalele infectate, virusul este prezent în sânge, lapte, tumori, intermitent în urină.

CĂI DE TRANSMITERE:

ORIZONTAL: contact fizic + schimb de produse biologice contaminante; susceptibilitate maximă faţă de limfocitele infectate cu BLV; 10 ml limfocite sau 1 ml sânge integral determină infecţie + seroconversie. Cantitatea minimă de sânge pentru transmitere: 0,1 ml, transmitere posibilă prin:

- insecte hematofage: artropode, tabanide, ţânţari – sezonier (Tabanus fuscicostatus)- inoculări, manopere chirurgicale, ace hipodernice, instrumente de tatuaj;- transmitere rectală: controlul gestaţiei.

NU se transmite prin spermă, transplant embrionar, salivă.

VERTICAL: infecţie congenitală la 4 – 8% viţei din vaci BLV+.- anticorpii colostrali – se menţin 14 – 147 zile, cu media de 36 zile (funcţie de cantitatea de anticorpi anti-BLV ingeraţi) → viţeii infectaţi “in utero” pot fi identificaţi începând cu vârsta de 80 zile;-virusul – se menţine toată viaţa.

Dinamica: sporadico-enzootică

TABLOUL CLINIC

• Perioada de incubatie- cateva luni – 4-5 ani• Boala evolueaza la adulte cronic rareori subacut iar la vitei

acut.

• In evolutia bolii se disting 4 stadii– Purtator de virus asimptomatic– Limfadenopatie– Leucemie– Limfosarcom generalizat

Stadiul Extensia leziunilor Durata

I. Purtător asimptomatic de virus

Leucocitoză, limfocitoză, eozinofilie, monocitoză pasageră. Anticorpi precipitanţi anti BLV.

3 – 6 luni

II. Limfadenopatic Hipertrofia uni sau bilaterală a limfoganglionilor palpabili, limfoganglioni hematici prezenţi,

seroconversie.

1 – 2 ani

III. Leucemic Alterarea tabloului sanguin dominant pe seria limfoida. 3 – 6 luni

Limfosarcom generalizat Tumori limfosarcomatoase generalizate în ţesuturi şi organe.

2 – 3 luni

TABLOUL CLINIC

STADIALIZAREA CLINICĂ A LEUCOZEI BOVINE(după Barna, 1994)

+ Ap. digestiv – cheag – tumori; – esofag – stricturi.

+ Ap. circulator – insuficienţă cardiacă.+ Ap. genital – sterilitate, metrite, vaginite, tumori.+ Ap. excretor - disurie, hematurie.+ Sist. nervos

STADIALIZARE CLINICĂ

-Incubaţie medie 4 – 6 săptămâni (3 – 9).

-Exprimare clinică după 2 – 5 ani.

-Evoluţie cronică (supraacut sau acut, rar, la tineret).

-Sfârşit letal, remisiuni pe parcursul evoluţiei.

STADIUL I

-numai modificari ale elementelor sanguine ale seriei albe fara nici un alt simptom clinic

- purtător asimptomatic timp de 3 – 6 luni;

- leucocitoza, limfocitoză, eozinofilie, monocitoză pasageră; nucleare

Atipii →prolimfoblaşti, limfoblaşti, celule Rieder

citoplasmatice

- după 3 – 6 săptămâni apar Ac. pp → sero + ═> animal bolnav.

}

STADIUL II

-limfadenopatie persistenta- hipertrofia lnn. profunzi şi superficiali - sunt mobili, nedureroşi şi duri (în reticulosarcom) sau moi (limfosarcom);

-Adenopatii sau macroadenopatii

-Debuteaza insidios fara modificari vizibile deoarece mai intai sunt afectati limfonodulii profunzi

-apatie, anemie, inapetenţă – progresive

-Hiperplazia ln. Prescapulari, precrurali, poplitei, retromamari, submaxilari, cervicali, iliaci

-Apar anticorpii precipitanti care pot sa ramana in platou fiind decelati dupa mai multe examene repetate sau pot disparea

Vârsta în ani Negativ Valori la examinare Pozitiv

0 – 11 – 22 – 33 – 44 – 55 – 6

peste 6 ani

11.00010.0008.5007.5006.5006.0005.500

11.000 – 1300010.000 – 12.0008.500 – 10.5007.500 – 9.5006.500 – 8.5006.000 – 8.0005.500 – 7.500

13.00012.00010.5009.5008.5008.0007.500

STADIUL III – leucemia limfoidă-modificari cantitative si calitative ale leucocitelor si limfocitelor-Aceste modificari au fost valorificate in diagnosticul hematologic si citomorfologic prin punerea la punct a cheilor: Bendixen, Goetze, Tolle, CEE

Cheia Comunităţii Economice Europene (CEE) pentru diagnosticul leucozei bovine

Ac. pp. la 70% din infectate;

leucemice

LEUCOZE aleucemice

1. ACUTĂ: cu celule stem; hemocitoblastică, paralimfoblastică şi limfoblastică; reticulosarcom; limfosarcom; boala Hodgkin, limfom gigantofolicular, mielom.

2. CRONICĂ: monocitară, limfocitară, plasmocitară.

STADIUL IV

- limfom malign limfocitar - tumori lnn. + viscere ═> organ. Disfunctii ale

-aparatului digestiv(ocluzia esofagului, meteorism cronic), -circulator(insuficienta cardiaca, ectazierea venelor, oboseala accentuata),

-genital (sterilitate, calduri anovulatorii, anestru, avort), -respirator( jena respiratorie, emfizem pulmonar),

-excretor( insuficienta renala, hematurie), -nervos( paralizii partiale sau totale).

TABLOU LEZIONAL

- tumori lnn., splină, cord, rinichi →tip. histologic;- fetalizare măduvă- tumori în cheag, cord, ap. genital, ap. excretor, sistem nervos;- modificarea raportului LT/LB, scăderea IgM (prin creşterea cuplării);- scade răspunsul la mitogene;- apar Ac. pp.: gp 58 >>> p 24;- apar complexe imune circulante;- se modifică raportul subclaselor limfocitare; Bo-CD4 / Bo -CD8 de la 2,1 la 1,4 – 1,5;- cresc γ-globulinele

• Focare de hiperplazie tumorala de culoare cenusie albicioasa, cu aspect slaninos, de dimensiuni variabile.

• Tumori diseminate in toate regiunile corporale dar cei mai afectati ln. 98% , splina, cordul, glanda mamara, rinichii.

• LN. Sunt mariti iar pe sectiune au aspect suculent sau slaninos uneori cu strii hemoragice .

• Splina este marita de 5-20 de ori cu foliculii limfoizi hiperplaziati, inconjurati de pulpa rosie care de cele mai multe ori are aspect de magma de culoare purpurie.

• Maduva osoasa hematogena prezinta zone de fetalizare. • Histopatologic.

– Proliferari si infiltratii masive cu elemente limfoide reticulohistiocitare care pot produce procese necrobiotice celulelor componente ale tesutului lezat.

• Dupa modul de diferentiere a celulelor tumorale poate recunoaste 4 tipuri– Tipul cu celule nediferentiate– Tipul histiocitar– Tipul limfoblastic– Tipul prolimfocitar-limfocitar

• O categorie aparte o formeaza leucozele aleucemice care includ mai multe forme– Reticulosarcomul– Limfosarcomul– Reticulolimfosarcomul– Mielomul multiplu– Boala hodgkin– Limfomul giganto-folicular

• Toate acestea se pot prezenta sub notiunea de limfom malign

DIAGNOSTICUL

• Complex de metode care includ– EXAMENE EPIDEMIOLOGICE– CLINICE– HEMATOLOGICE– CITOMORFOLOGICE– ANATOMOHISTOPATOLOGICE

Epidemiologic: rasă, vârstă, tehnologii veterinare, sistem de exploatare.

CLINIC: evidentierea simptomelor caracteristice- exoftalmia, cataracta, hiperplazia ln.explorabili, slabirea sau casexia.HISTOPATOLOGIC -stabilirea cantitativa si calitativa a elementelor figurate in special al celulelor albe -leucoza si limfocitoza preced aparitia semnelor clinice-interpretarea rezultatelor hematologice se face cu ajutorul metodelor denumite chei de diagnostic

Cheile de diagnostic nu pot sa distinga intre limfocitoza persistenta produsa de BLV de limfocitozele trecatoare datorate altor cauze si nu reusesc sa identifice purtatorii clinic latenti de virus.

• CITOMORFOLOGIC• Prezenta de celule imature, atipice, modificarea raportului

dintre diferi linii celulare sanguine , prolifararea unei singure categorii celulare

• Prezenta celulelor de tip limfocitar binucleate in proportie de 5-10%

• Atat formula leucocitara cat si depistarea tulburarilor citomorfologice au ca scop diferentierea starilor reactive caracteristice diferitelor infectii de cele neoplazice.

• In formele subleucemice sau aleucemice ca si pentru verificarea examenului hematologic in formele leucemice se poate face – Medulograma si adenograma

• La animalele in viata se fac frotiuri din aspirate medulare sau limfonodare prelevate prin punctii iar la cele sacrificate amprente din limfonoduri si splina si frotiuri din maduva hematogena.

• Stabilirea raporturilor procentuale a diferitelor elemente celulare ( indice mitotic crescut, indice de maturatie scazut, atipii nucleare si nucleolare, inversarea raportului nucleo-citoplasmatic) precum si a proportiilor diferitelor linii celulare.

DIAGNOSTIC - CONFIRMARE:

- identificarea virusului – izolare TC-identificarea virusului integrat sub formă de provirus (modificări de cariotip, sonde nucleice, PCR – 100pb)

p 10, p 12, p 24

- evidenţierea componentelor antigenice ale BLV cu AcMo gp 58 (F, G, H)

TAVA, TAA-IF

- identificarea anticorpilor specifici : anticorpi din plasmă, ser, colostru, →ID, ELISA (salivă, lapte); SN;

Diagnostic diferential

• Stari inflamatorii care antreneaza leucocitoza– Mamite– Metrite– Nefrite– Poliartrite– Reticuloperitonite– Pneumonie cronica– Abcese– Flegmoane

• Boli infectioase – Actinobaciloza– Paratubeculoza– Tuberculoza– Bruceloza– Leptospiroza

• Boli parazitare– FASCIOLOZA– BABESIOAZA– TRICOFITIE

Modificarile hematologice nu sunt persistente.

Tumori neleucozice- sarcoame, carcinoame, adenoame, teratoame.

PROFILAXIE

- controlul importurilor → numai animale indemne;

- supraveghere anuală pentru LEB;

- garanţii pentru animalele de reproducţie, material seminal.

UNITĂȚI INDEMNE:Supravegherea serologică prin ELISA şi/sau ID la bovine > 6 luni la:- masculi şi femele la autorizare şi de două ori pe an;- vaci, bivoliţe, juninci, viţele – o dată pe an;- bovine imporate – control în carantina profilactică;- bovine exportate – control cu 30 zile înainte de livrare;- îngrăşătorii – o dată pe an.

COMBATERE

Declararea bolii – dacă unul sau mai multe animale R+ ═> unitatea indemna devine unitate în asanare prin extracţie.

Unităţi cu peste 15% reagente ═> asanare prin depopulare totală.

ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINA (AIE)

ETIOLOGIE

• Produsa de Equine infectious anemia virusâ• Genul Lentivirus• Familia Retroviridae

– Mai fac parte virusul MAEDI-VISNA , virusul arteritei-encefalitei caprine, virusurile imunodeficientei umane si animale.

– Are reactivitate antigenica incrucisata cu virusurile imunodeficientei umane si feline

– Virus ARN- cu proteina principala p26 care reprezinta antigenul de grup

– Se replica in culturi celulare de maduva osoasa hematogena – Rezistenta mare in mediul exterior– Rezista in gunoiul de grajd pana la 2,5 luni– Lumina solara il distruge in 1-3 ore

DIAGNOSTIC DE SUSPICIUNE:

EPIDEMIOLOGIE

Receptivitate: calul, măgarul, catârul, bardoul.

Factori de risc: - vârsta tînără, subnutriţia, parazitismul,- sezon (vară/iarnă); regiuni umede (bogate în insecte hematofage).Surse primare: caii bolnavi, anemocronici, anemolatenţi, portaj şi eliminare 15 – 18 ani, toate secreţiile si ţesuturile.Surse secundare: rol redus (apă, furaje, aşternut, obiecte de pansaj şi harnaşamente)

Vectori: insecte (menţin virusul 4 ore → 7 săptămâni), larve de strongili în migrare.

Boală infecto-contagioasă – solipede – febră, anemie, tulburări cardiovasculare, diateză hemoragică + hiperplazia ţes. reticuloendotelial.

Căi de transmitere:

- orizontal - inocularea sângelui virulent s.c., i.m., i.v., intracerebral, înţepăturile insectelor, intervenţii sanitare, prin lapte,

- vertical – intrauterin, prin spermă.

Condiţii: coabitare de durată, populaţie numeroasă de vectori.

Dinamica: enzootică – efective recent contaminate. sporadică – efective cu infecţii vechi.

TABLOU CLINIC

- incubaţie 4-6 săpt. - primul acces moderat cu remitere rapidă

- ACUT sau SUBACUT

- Febră intermitentă 41oC, ↓↑ 1oC /oră- Anorexie, depresie, slăbiciune, ATAXIE,- Edeme declive: abdomen, prepuţ, membre, peteşii pe mucoase- Modificări cardiace: creşterea intensităţii zgomotelor cardiace, tahicardie, aritmii, jetaj serosangvinolent.- Splenomegalie- Avorturi.- Remisiuni clinice cu recăderi la intervale de 2-3 săptămâni

→ moarte în primul an → agravări (corticoterapie, stress)→ remitere clinică → purtător şi eliminator cronic (alotriofagie)

• Forma subacuta– -rar, la indivizi extrem se sensibili, debut brutal, sindrom de febra grava,

astenie, hipotonicitate musculara, parapareza. La manji enterita hemoragica. Evolutie rapida 2-3 zile cu sfarsit letal.

• Forma acuta– -apare in efectivele nou infectate, hipertermie, , astenii, hipotonicitate

musculara a trenului posterior, alternare a sprijinului cand pe un picior cand pe altul, vaccilari in mers, ataxii, scaderea sensibilitatii.

– Mucoasa conjunctivala infiltrata, edematiata, subicterica, aspect gras. Pe mucoasa conjunctivala mai ales pe pleoapa a 3 a ca si pe mucoasa bucala, nazala, vaginala se observa hemoragii punctiforme, petesii, echimoze.-Lacrimile iau o culoare rosie.

– Tulburari cardiovasculare

– Slabire accentuata

– Durata evolutiei 10-45 zile sfarsit letal la 70-80% din cazuri.

• Remisiunea animalului în urma formei acute sau subacute

duce la persistenta infectiei pe întreg parcursul vietii.

• Forma cronica– semne moderate, cu febră episodică sau persistentă, cahexie,

anemie si edeme declive, moartea producându-se în cazul unui asemenea episod

– Repetitivitatea episoadelor recurente este de 2-3 săptămâni, până la un an de la infectie, după care obisnuit dispar

– Animalele mor aproximativ în decurs de un an de la debut, iar supravietuitorii rămân purtători asimptomatici.

MODIFICĂRI BIOLOGICE

- Leucopenie (neutropenie, limfopenie)- Trombocitopenie- Eritropenie (normocitică, normocromă)- Scad proteinele serice totale cu păstrarea raportului dintre fracţii.- Ac. pp. precoce→ID (AGID) 45 zile pi.; IF Id., RFC, HA indirect, ELISA- Mânjii ac. colostrali până la 65-182 zile.

• Tabloul morfopatologic

În formele acute, modificările constau în prezenta edemelor în tesutul subcutanat, icter, echimoze si petesii, hemoragii subseroase.

Ficatul, splina si limfonodurile sunt mult mărite în volum. Măduva osoasă este de culoare rosie (măduva fetală), uneori cu zone de infarctizare

ANATOMOPATOLOGIC

- Splenomegalie, hepatomegalie (ficat muscat), hemoragii subcapsulare renale, cordul degenerat cu hemoragii subepicardice şi subendocardice.-Cahexie, măduvă fetală, hipertrofie ganglionară.

DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE

- Ex. virusologic, histopatologic şi hematologic.- Ex. serologic – ELISA, ID, IF, RFC.

• Reatiile fals negative pot fi rezultatul testării prea timpurii sau a reactivitătii modificate a animalului, care, fie că nu produce anticorpi anti gp26 sau îi produce dar tardiv (după mai mult de 45 de zile postinfectant).

• Reactiile fals pozitive pot apare la mânjii care s-au născut din mame infectate, în urma transferului transcolostral de anticorpi anti gp26, depistabili timp de 6 luni post-partum.

• Testul Western blott, desi mai costisitor si complicat, reprezintă un instrument valoros de lucru pentru depistarea anticorpilor

• Diagnosticul diferential trebuie făcut fată de – -hemosporidioze, – arterita virală ecvină, – leptospiroză, – ehrlichioza ecvină, – alte boli parazitare, – trombocitopenia idiopatică, în cazul formelor acute de boală, – abcese metastatice (gurmoase sau de altă natură), – neoplasme, – boli cronice inflamatorii, în formele cronice de boala.

• Tratamentul specific este inexistent.

• Tratamentul de sustinere al animalului, incluzând transfuziile sanguine, poate duce la refacerea clinică, dar complică situatia epidemiologică a efectivului.

PROFILAXIE:

- carantină profilactică;- supraveghere serologică prin ID şi/sau ELISA la caii în vârstă de peste 6 luni la diverse categorii.- supravegherea histo şi anatomopatologic la ecvinele moarte în carantină sau la suspiciunea bolii.

COMBATERE:

- declarare şi carantină de gradul III;- izolarea animalelor bolnave şi suspecte, uciderea lor;- igienizarea adăposturilor;- se face supraveghere clinica şi serologică la animalele sănătoase suspecte;- carantina se ridică la 6 luni de la ultimul caz;