AjîuI a 24-Iea Duminecă, 17/30 Ianuarie 1916

PREŢUL ABONAMENTULUI:

................................... 5 cor. 40 bani.

Ps ă juniatate (le *n . . . 2 cor. 70 ban!.

liomârjsi, Americs yi tlle ţari streine 11 cor, anuaL

ÂbsnRBieute sa fac la,,Tipografia Poporului14 Sibiiu,

» a ie caApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.

Adresa teiegraiică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

INSERATE:

Bă primeso ia BIROUL ADMINISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prima-dată 14 bani, a două-oară

12 bani, a treia-oarS 10 bani.

La moartea lui Yasile Hossu,In seara A nu lu i nou a înce­

tat din viaţă în Budapesta, epis­

copul Gherlei, Vasile Hossu, de al

cărui pat moartea s’a apropiat de

ataten-ori în anii din urmă. S ’a

stins Ia Budapesta, la sfârşitul unui

an lung, în rare neamul nostru a

fost isbit de-atâtea mari suferinţv.

După o viaţă rodnică, p lină

de dureri şi de lupte cu propriul

său suflet, uriaşa făptură a acestui

arhiereu de mari fapte, a fost în

sfârşit b iruită de boala grea care

s’a încu ibat în trupul lui, peste

care a pus stăpânire moartea, in

ziua caro a încheiat anul. Osemin­

tele lui pornite la liniştea de veci,

au fost. petrecute cu lacrim i de

hune m ultă după cum i-s'a cuvenit

acestui mare preot. Gazetele au

îmbrăcat haina de doliu şi au prins

în cuvinte de durere pierderea ce

o sufere neamul nostru prin moar­

tea lui Yasile Hossu, care pierdere

se va simţi tot mai m ult cu tre­

cerea anilor.

Iu zilele când a luat asupra

sa păstorirea diecezei Lugoju lui,

Vasile Ilo^su, avea lum inată calea

pe care trebuia să meargă, pentru

a aduce foloase adevărate neamu­

lu i său. El a înţeles că acest

neam sărac nu poate li lum inat

şi ridicat din starea în care se

află, numai prin pastorale. El a

vrut m ai înainte de toate fapte. ;

1* apte a visat el, după fapte s’a j

sbătut Vasile Hossu până la mar- |

ginea gropii. }

Iu ţc legând greutatea mare, ne- j m ărg in it de mare ce apasă umerii I

unu i conducător, aici Ia noi, el a

aîes caîea care putea aduce cele

m ai mari foloase neam ului nostru.

D ăm la acest loc următoarele

cuvinte ale acestui episcop, cari

arată cât de biue a înţeles el

situaţia conducătorilor bisericilor

noastre :

i

j » I 11 adevăr rare este soartea

. unu i Arhiereu român la noi?

„D e dragul şi pentru intere-

, sul bisericii cauţi a susţine relaţii

| bune cu stăpân irea? Eşti oportu-

; nist, laş, slab de înger, străin de

t sufletul neam ului, ori chiar tră­

dător.

„Faci po litică m ilitantă, te pui

în potrivă cu puternicii zilei, şi

iipoi fireşte nu poţi dobândi ni-

i m ic pentru biserică, şcoală, cler,

' dascăli, tinerime, popor? Eşti lip-

' sit de tact./

„C ruţi, ti agi «leja miră. faci

fundaţii, ştiind că ai să aşterni

temeliile de înaintare pentru un

neam sărac? .Se zice, câ nu numai

fundaţii se aşteaptă de'a Arhierei.

..Nu faci fundaţii, ci dai tu­

turor câţi te cearcă, a linând zi de

zi sarcini şi suspine ? Eşti risipi­

tor, îmbogăţeşti neamurile nu şti

um bla eu banul.

„N u um bli in vizitnţie cano­

nică, pentru a putea stărui cu

atât mai m ult din zori de zi şi j

până seara târziii, ca adm inistra­

ţia bună a trebilor obşteşti să nu

sufere? Eşti biurocrat, (om, care

num a i scrie; fără sim ţ pentru ce­

rinţele vieţii,

„U m b li în vizitaţie canonici,

îţi m ânci sănătatea, cheltueşti banii

şi observând neorândueli, stăruieşti

a îndrepta relele şi a disciplina

pe cei nepăsători? Eşti tiran, ja n ­

darm iar nu părinte.

„Să m ai continuăm ? Şi oare

nu este asa soartea Arhiereului>rom ân?“

Oam enii cari l ’au cunoscut pe

Vasile Hossu d in depărtare au gre­

şit totdeauna în credinţele ce şi

le-au făcut despre el. Cei ce însă

l ’au cunoscut de aproape, cei ce

au pătruns cât de puţin în sufletul

acestui omj ştiu cât a luptat, cât

a suferit el, ştiu că acest om îsi

schimba ades scrâşnirile de d inţi

în zimbete şi în vorbe dulci nu­

mai şi numai în interesul neamu­lu i său.

Şi acum când Vasile Hossu

nu mai este intre vii, când gura

lu i e închisă pentru veci, vor

vorbi faptele lui, cari vor ră­

mânea ca nişte pietre puternice

la altarul culturii Rom ânilor din

Ungaria.

Răvaş politie.Ofensiva nustro-germanfi, care a

ajuns 5n săptămâna trecută să înge­

nuncheze po Muntenegrini, ponto să

incresteze şi do nstădată izbânzi destul

de frunujiiRt*. l>upă luarea oralului CJe-

tinje, armatele noastro au luat drumul

marii, ni nu ocupat singurul port stă-

pftnit do Munţi negri: oraşul Antivari.

! In felul nccstn, monarchia nustro-un-

j gară îsi asigură pas tio pas stilpAnircn

j uiuipra mArii ndrintice, pentru caro îşi

| aruncă în foc l'rtră do cruţare, dar tot

| odată ni fArft do rezultat, Italienii, ba-

i tnlionno după batalioane, po înălţimile

! platoului dela Doberdo. Trupele gene­

ralului do infanterie Kövess, cflrora li

şti socoteşte apre laudă şi fapta aceasta,

au înaintat, ocupând sot după s"vt, din

ţara Muntenegrului, inr telegramele din

urmă vestesc că Duminecă soara au

întrat in Scutari, ores din hotarele Al­

baniei, undo îşi aflase mai în. urmă

regolo Nichita, Ioc do adăpost şi de

odihnti.

Pertractările de pace totuşi din anu­

mite pricini po cari noi nu Ie ştim încă, nu

s'au început, ci deocamdată se urmează

înainte cu desarmarea soldaţilor munte-

negrini, care nu este întâmpinată pretu-

tindea cu egală bunăvoinţă din partea po-

pulaţiunei. Iată dară ce-a însemnat să te

aliezi antantei şi să pui în joc tot ce-ţi

era mai scump. Rusia, care se mân­

dria odinioară cu titlul ei de ocroti­

toare a micilor naţii de Balcani, şi Ita­

lia, care îndemna şi pe alţii să între

alăturea de eâ in horă, şi mai cu seamă

pe România, s-âu nepăsătoare, privind

eu un zâmbet pa buze, cum se des­

tramă ţări, cum se zdrobesc dinastii,

si cum fiad sfármate coroane cari im-

Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nr. 3

podobeau măreţe frunţi de domnitori.

Accste popoare mici îşi îndreaptă ochii

în toate părţile, să vadă nu le vine un

ajutor de undeva, o mântuire. Anglia,

zgârciţi ca totdeauna, abia azi s’a ho-

tărît să chieme sub steag pe negustorii

oi plini de interese băneşti, şi numai

Franţa trimite trupe de ajutor la Salo­

nic, de si interesele ei sunt cu mult

mai mici în Balcani, decât 8ă verse

un singur strop din nobilul ei sângo

şi să arunce o singură ghiulea pe acele

plaiuri îndepărtate. Nenorocirea o bagă

sub aripile ei crude şî pe Grecia, al

cărci pământ e ameninţat să fie pus­

tiit do armate străine, cari Btau gata

să-şi mâsure puterile în inima ei.

Aproape toate insulele i-au fost ocu­

pate, iar regele Constantin in zilele tre­

cute, se plângea într’una din gazetele

Americoi, că antanta calcă în picioare

drepturile popoarelor, pe cari în alte

locuri se ţine chiemată şi îndreptăţită

de-alo apăra!

Francezii cer cedarea în­dărăt a Basarabiei

României!Intrarea României ar decide soarta râs- boiului. — Rusia să repare greşala ce a făcut faţă, de România ! — Injluenţa Inţelegerei cucereşte teren în România.

— Părerea unui ziarist ungur.

Întreagă gazetăria franceză a în­ceput o vie luptă ziaristică cerând Ru­siei darea îndărăt a Basarabiei către România.

Astfel, în numărul de ieri al z'a rului franefz „La Victorie,“ d. Georges B ’en>iim(! publică un articol în care autorul recunoaşte în modul ce) nmi deschis marea însemnătate a micei Ro­mânie pentru cauza Inţelegerei, Auto­rul articolului dojeneşte aspru pe Ru­sia pentru că nu cedează României Ba­sarabii. asupra căreia România are drep­turi mari.

A sosit vremea — spune d. G. Bienaime în articolul său — când In­trarea în băîălie a unui stat mic ca Ro­

mânia poate să aibă puterea hotărîtoa- re asupra răsboiului. Bulgara cu o po­pulaţie mai mieă şi mai .a-racă decât

România, clar cu toate acestea sabia ei a aruncat oarecare greutate în cum­

păna răsboiului din Balcani. Putem so­coti ca sigur, că România va arunca

în fr.>nt o armată de 7— 800 mii oa­

meni, fireşte dacă va fi provăzută cu arme şi muniţiuni.

România are dragoste laţă de Franţa şi Anglia, pe Italia o iubeţte ca pe o soră latină, iar po Ungaria şi pe Aus­tria lo urăşte. Pentru ce ea. toluş, nu s a alăturat armate;or ruse si pentru ce

ea nu a atacat Ungaria? Pentrucă Ro­

mânia are o veche ră fu ia lă cu Rusia.

Diplomaţia rusoască totdeauna a făcut pe surdul, nevrând să in cunoştinţă despre pretenţiunea României de a i se ceda Basarabia

D. G. Bienaimo cire Rusiei colo sale. a cărui imperiu european singur

«iste de 400-ori mai măre ca regatul

român, şi o roagă să cedeze României

Basarabia, pe caro Rusia i-o luaso.

Franţa, Anglia şi Rusia, au recunoscut

României dreptul asupra Basarabiei, iar

Congresul dela Paris, care s a ţinut după terminarea răsboiului din Crimeea,

obligase pe Rusia să cedeze României

jumătatea Basarabiei, partea dela Ma- reaNeagră până la gura Dunărei. Insă

în anul 1878, când Românii ajutară pe Ruşi la asediul contra Plevnoi. ca răs­

plată Rusia a r&pit României Basara­

bia, dându-i în schimb Dobrogea.

Dar Ruşii n ’au putut rusifica noua

provincie, fl cărei populaţie o formează s/4 Români, o parte neînsemnată de

Ovrei, iar restul colonişti, mai ales Nemţi. Numai singură administraţia e

rusească.

Cât e de mare deosebirea între Basarabia administrată de Ruşi şi ve­cina Moldovă românească! Basarabia n ’are căi ferate, n’are drumuri de ţară,

n’uve industrie. Administraţia lusească e preocupată do alte lucruri îneftesă şi uiai bată capul cu introducerea fie chiar şi a celor mui mici reforme. Românii bas*rabeni mai bucuros rămân analfa­beţi decât să meargă la şcoala rusească Administrnţia rusească nu o pontru po- poporul. po care l conduce, ci poporulo pentru administraţie. Datoria popo­rului este să-i hrănească pe aceşti sluj­başi, să-i susţine şi eă-i plătească.

Din această pricină apoi această administraţie este o picdccă în calea întoarcerii Basarabiei, sau a dăruirei autonomiei pe' scama Poloniei ţ i a IJt- vaniei, deoarece ntari fapte ar lipsi de oiicii po aceşti funcţionari.

Guvernul rus trebue să cunoască odată acest adevăr şi «ă ia poziţie faţă

de Împotriviren administraţiei.Până ncutnă pvrtea învingătoare a

fost totdeauna administraţia. Iată deci motivul pentru ce România nemulţu­mită (neîmpăcată) nu se mişcă, iar crâncenul răsboiu îş i urmează firul. Răsboinl s'ar sfârşi, poato mai curând, dacă s’ar ceda României, ceeaco po dreptul se cade.

Zarul ..Az Fst“ din Budapesta

publică următoarea corespondenţă dela trimisul sfui special d n Sofia:

„După ştîrile din Bucureşti sosite aci se poate spune că debarcările de trupe dela Salonic, precum şi faptul că

înţelegerea face mari sforţări şi în tot cazul ea pregăteşte mari planuri, — fac mare impresie în România.

Fap'ul. că armatele puterilor în ­

ţelegerii şi au pus piciorul in Balcani,

a făcut sâ sc întărească în România

simţămintele prieteneşti antantei aşa

câ ţinuta intre”ei ţâri in marc. parte

stă sub înfluinţa întâmplărilor dela S i Ionic.

In Bucure şti lumea a început ia-

răş să aibă încred ere in împătrita-în­

ţelegere şi să crede, aci, că Englezii şi Francezi îm vor putea păstră poziţiile

lor la Salonic şi că aceştia vor ieşi învingători faţă de trupele Puterilor centrale.

K curioasă declaraţia d lui Vintilă Biăiianu, fratele prim-ministrului I. Brătianu, făcută la Cercul de studii al

• partidului liberal, că pirăairea Saloni­

cului. de către împătritei înţelegere ar însemna omorârea Inţelpgeroi.

La primăvară so va hotărî dacă

se va face ori nu această sinucidere.Nu se ştie dacă d. V. Brătianu a

voit oare sâ spună că la primăvară Ro­

mânia va ieşi din neutralitate şi va întră în risboiul acesta, dar în tot ca­

zul se poate face prevestirea sigură, că hotărârea României atârnă de fap­

tul dacă Anglo Frai cozii vor putea ori

nu să ţină Salonicul“.

D E P E Ş I.Lupte mari pe frontul francez.Fraticezii iau ofensiva in Champagne

Genova. — »Journal de Genève*

anunţă că în Champagne Francezii se pregătesc de o mare acţiune împotriva Germanilor. Pe întreaga linie se des- voaltă o acţiune foarte mare. Focul ca­

nonadelor dau dovada unei pregătiri serioase. Se vede o unire între silin ­ţele de pe frontul rusesc şi evenimen­

tele din su i cari vor să înfrângă şi

aici forţele Germantlor.

Paris. — Agenţia Ilavas anunţă

câ preşedintele Porneau*, caro săptămâ­na trecută a vizitatat frontul din Ar­tois, săptămâna aceasta, în tovărăşia

lui .Joll’re va mergo în Champagne undo 80 începe oarecare mişcare mai pro­

nunţată.

Milano — Corespondentul din Pa­ris a lui „Corriero della Sera" anunţă că toato semnele denotă un început do activitate vie pe frontul apusean. Ca­nonadele încrucişaţi' de până acuma din tonte aripile frontului au lost întovără­şite de violente lupto infanteriste. Nainto cu câtova săptămâni în Franţa s ’hu Inn- snt diferite svonuri despre trimiterea germană de trupe, nici până ncum insă n'au sosit ştiri pozitive despro această situaţie. Evident Insă, câ luptele din Chmnpogao vor deveni pe fiecine zi tot

mai vehemente.

Basel. — După câtova luni do odihnă, luptele violente de odinionră do pe frontul Sondermnch-Inetzernl-Miins-

ter-Lingenkopf au reînceput. Comuni­catele oficiale nu relevează importanţa

.acestor răaboaie. In comunicatul fran­cez dela 12 Ianuarie se spune numai atât că la nord do Mezeraul, în Vo- gese, artileria franceză a început ca­nonade cu izbândă. Din comunicatul lor însă se întrezăreşte că Germanii stăpânesc încă Reichackerkopful şi Miil- bachul. Pentru Reichackerkopf se vor

da lupte tot aşa de desperate şi atacuri vehemente ca cele din lunile Iulie şi August a anului trecut, când nizuinţele

Francezilor de-a sparge rândurile ger­

mane au rămas zadarnice. Toate ata­curile de până acuma au fost respinse de către Germani si cu toate canonadele

franceze pe unul dintre sectoare au reu­

şit să înainteze.

Amsterdam. — I-ut r Telegraf'1 i.

se anunţă din Middelburg că din di­recţia malurilor belgiene se aud vehe­

mente canonade.

R e t r a g e r e a t r u p e l o r » e rx-

g l e z f i d i n F a l e r o n .

Din Sofia se anunţă:Conform unei ştiri sosite din A-

Nr. FOAIA POPORULUI

tena, ministrul grec de interne a -pro­testat energc din cauza debarcării Ia Faleron (portul oraşului Atena) si a a- nunţat şi p.i ambasaborul francez că, dacă în decurs de şeast* ore nu depăr­tează trupele debarcate, armata greacă va primi ordinul ?n proceadâ t u ar­mele. După această enuuciaţiune, cei

doi ambasadori sau sfătuit la olaltă şi au decis, să retragă tiup le debarcate, înainte de îmbarcare Englez'i şi Fran­cezii au cercetat portul, ca să se con­vingă. că acolo nu e nici o bază pen­tru submarinele germane.

Lupte la canalul Suez.

Din Lugano se anunţă cu data de 21 Tanuarie :

Ziarul „Ordine“ relatează din Cai­ro, despre o luptă intre mici detaşa mente turceşti şi trupe engleze la ca­nalul Suez Englezii au avut 62 morţi şi ofiţeri răniţi.

Deţinerea consulului german din Mytilene.

Agenţia Havas comunică» cu datul de 15 Ianuarie:

Conzulul geiman din Mytilene a fost deţinut, de oarece a fost suspic'o- nat, că a agitat contra aliaţilor. Con­sulul a fost transportat ji* cri c notoriii

au.vlinr „Toulon-, apoi pe un alt cru- cişf-tor, pe care a deţinut şi pe consu­lul german din Salonic. Tot cu »cent cnirişetor au fost transportaţi t?i JOu de 'Furci, cari apoi au fost debarcaţi la Ajaccio.

Guvernul sârlb pe insula Copfu.

După un comunicat al ziarului »Sccolo«. guvernul sârb s'a oprit pe insula Oorfu.

Mapele consiliu al on ten­tei în Londra.

Din Rottcrdam se anunţă cu da­tul de 1!) Ianuarie următoarele:

Briand u sogit cri seara io Lon­dra. huienta va ţine azi un consiliu şi acesta o şi scopul călătoriei lui Bri.md In capitala engleză.

Luptele din Basarabia.

Frontul basarabian este astăzi în atenţia iumei întregi .«ji toţi urmăresc cu

multă luare aminte operaţiunile care se desfăşoară pe acest cAmp de luptă, de­oarece puterile aliate în împătrita în ­ţelegere aşteaptă cu mare nerăbdare ca noua ofensivă a Hunilor dela frontiera Bucovinei să întoarcă spre, bine soarta răsboiulm, care, începftnd din Mai l!H5, li-a fost şi li-a rămas atât de vitregă.Se vesteşte că însuşi Tarul Nicolae, în ­soţit de generalul francez Pau a wnit la Mohilău (Moliilov) ca să întrarmeze ai însufleţească trupele prin presenţa sa. Ofiţerilor Ii so împărtăşi un anumit or­din de zi, în care li se spunea că 12

regimente stau îngrămădite pe acest front îngust, astfel că ţ'nta hotărîtă, cucerirea Cemăuţului, numai decât va trebui să fie ajunsă. Yoiau Ruşii cu

orice preţ ca sărbătorile pravoslavnice ale Crăciunului să le prăznuiască, ca buni creştini, la Cernăuţi. Şi au por­

nit a da năvală îngrozitoare asupra li­niilor noastre, scoperindu-le cu o grin­dină deasă de ghiulele, obuze ţi şrap- nele şi apoi înaintând în valuri nesfâr­şite spre a lua cu asalt întăriturile noas-

Pag. 3

tre; dar sub focul îngrozitor al artile riei şi sub ploaia de proiectile ce cur­gea necontenit dm mitralierele noastre bine a^znte şi mănuatecu rnăo^trie, şi­ruri întregi de duşmani se prăbuşeau şi deasupra lor alte rânduri cari urinau astfel că la urmă şi Ruşii îşi clădiseră

din pmte le o nouă şi stranie intftrturâ formată de mormane lungi şi îngrozi­toare de cadavre omeneşti. Rândurile noastre de garduri împletite din sârmă

ghimpată şi hrăniţi1 do un puternic cu­rent electric, s’au dovedit a fi un mij­loc puternic de apărare. Fiind cu ne­putinţă a se apropia de aceste linii din cauza curentului electric, Ruşii trime­teau ţintaşi buni cari să arunce asupra

gardurilor juveţe de hodgoane groase ca apoi să Ie poa^ă răsturna; numai că mai curând decât garduiile ghimpate se răsturnau ţintaşii sub focul ucigător

al mitralierelor. Pierderile Ruşilor în a ceste lupte ajung numărul de 50.000 morţi si răniţi.

Ca un zid de oţel li s’au pus în

preajmă bravele noastre batalioane, cari nici că s’au clintit din loc când a’au izbit de ele acel potop de urgii.

Avem do ft datori bravurei trupe­lor noastre câ nr-ii fost dat do astă

dată să petrecem sfintele sărbători fără de oaspeţi nepoftiţi — scrie un ziar ro­mânesc din Bucovina.

( ernăuţul îşi Bre înfăţişarea sa o- bicinuită: flecarele îşi caută do treabă, stradele sunt pline de viaţi unui oraş mare şi luircn se urată obicinuită cu bubuitul îndepărtat do tur,mi şi cu sbftr- năitul aeroplanelor.

P< frontul galifian, în sectorul Tainopol— Tremblevla, Ruţjii au adunat N00 000 oameni cu 3600 tunuri. Sco­pul lor pari» pft fie ca sft mai uşureze frontul francez şi italian şi ca <>ă i si-

lrnscâ { e Aititro (M<rmani s:\ scoată tru­pe din Balcani. D/icâ in adevi-r aceasta este inteiiţiunoi Ruşilor, atunci sbuciu mările lor vor trebui să rămână zadar- ivee si de astf.datâ

Lupta s’a încheiat în Bucovina.

Im prea h mari or pierderi pe c iri duşmanul le-a îndurat în li) Ianunrie în luptele dintre Topon» cz .şi Bnjan, l a silit să facă o pauză. Aici ca şi po alte pfcrţi »le frontului nord-03tic, es- cepţionând lapte de artilerie, a fost linişte

O escadra aeriană rusească a tre­cut peste regiunea Ia sudost dela Brz- czany şi a aruncat bombe, cari însă nu au făcut nici o pagubă.

Bătălia de Anul-nou

Bătălia dela Anul-nou din Galiţia ostică şi d»i pe frontul Basarabiei, des­pre cari din motive militare nu putem da amănunte, le putem socoti încheiate Pe toate punctele frontului de o mie trei sute chilometri, am secerat cele mai desăvârşite izbânzi. Infanteria noas­tră eroică, care întrece toate laudele sprijinită de artileria puternică a apă­rat toate poziţiile noastre, de multe ori

faţă cu duşmanul numeros Marea bă­tălie dela Anul-nou, dată în partea nord-ostică a Austriei, începu'ă la ‘24

Decemvrie cu mici întreruperi a ţinut douăzeci şi patru zile Multe regiroen*e

au fost în necontenitul foc 17 z?le. Or­

dinul de zi cătră soldaţii Ru^î, decla­raţii'e prisonim'ior t;i comunicate ofi­ciale şi semioficiale ru?eşti din Petro- grad adeveresc câ atacurile arii atei su­dice ruseşti au fost conduse de înalte scopuri politice şi militare. Conform a- cestor scopuri, mnssele de oameni tri­mise împotriva noa-uri, tu fost foarte nuneroase.

Fără să isbuteascâ Ruşii au pier­dut în morţi şi răniţi cel puţin 70.000

oameni, iar prisonieri am făcut peste

6000 soldaţi. Făcând o reprivire asu- pia armatelor noastre, în victoriile a- cestor lupie s’au făcut părfaşe toate na­ţionalităţile monarhiei. In Galiţia os- tică^ duşmanul a început noui concen­trări de trupe. Alte evenimente însem­nate la nord-ost nu sunt;

Bombardarea porturilor bulgare Dedeagaci şi Portolagos de câtră

flota anglo-francezâ.

Sofia. — Agenţia telegrafică bul­gară anunţă oficios:

La 18 Ianuarie la 8 oro dimineaţa, a apărut în faţa portului Dedeagaci o escadră duşmană compusă din 24 va­poare de risboiu. La oara 9 42 vapoa­rele aceste au deschis focul asupra ora­şului şi împrejuri mei or. La prânz bom­bardarea s’a terminat ni vapoartlu s’au îndreptat tn largul M -rii. Jertfo ome­neşti nu s'au semnalat Au fost omo­râţi 4 cai.

In aceeaşi zi, o escadră do 1G va­

poare duşmani» au bombardat dela 8 di­mineaţa până la 1 dopa amiază Por- tolagos. După amoa/.i au reluat bom­bardarea. Apoi a’u retrag »pro insula Thasos. Nu s’au semnalat jertfo ome­neşti.

Flota Inţelcgerei operează încă Ia Dardanele.

Constantinopnl. — Un monitor duşman însoţit de un vapor cuirasat şi7 căutători de mine sub protecţia a trei torpiloare au pătruns în golful ba­ros şi au depins un foc puternic în direi ţa spre Gallipoli şi alte puncte.

Bateriile turce.şU nu răspuns energic, Trei şrapnele au lovit vaporul cuirasat, caro s’a retras împreună cu monitorul. După anii» zi aceleaşi vapoare au reve­nit si au deschis un nou foc în aceeaş direcţio Artilfria noastrâ a provocat un foc pe vaporul cuirasat.

De ce s’a predat Muntenegru.

»Nrul de astăzi al ziarului „Local- Anzeiger» aduce următoarea ştire sen­zaţională din Roma:

Din loo competest se spune, câ după o lipsă de o jumătate an s’a îna- po at Regele Italiei Ir Roma de pe câm­

pul de luptă, ca la dorinţa Reginei, s& trateze cu miniştrii asupra sorţii Mon- tenegruhii.

Regira. care e fiica Regelui Ni- ch»ta, căuta cu ori-ce preţ să înduplece pe soţul seu, ca să intervină în mod

decisiv in interesul Montenegrului şi daca va fi de trebuinţi să nu se îm­

potrivească ca Montenegro îq scopul

mântuirei s*1p , să îmerpă tratative de pace cu Austro-Ungari a.

Regale a cercetat amănunţit situa­ţia ou miniştrii şi înalţii militari. Se

ze zice câ militarii au sprijinit ideea în-

eheerei unei păci separate între Mo-

P*g. 4 FOAIA POPORULUI Nr. 2

narhie şi Montenegro. Dar miniştrii

sunt în contra, căci se tem că o pace

seperată a Montenegrului va avea ur­

mări politice neplăcute. Miniştrii cred

că şi convenţia cu Anglia şi puterile Kntentvi împiedeci o pace separată, de

aceea au sprijinit propunerea sâ se tri­

mită Montenegrului ajutor militar mai

maro.Militarii iasă au protestat contra

extinderei teritoriului de operaţiuni asu­

pra Montenegrului, declarând că Gá­

dorán nici să audă nu voieşte de o re­

tragere a unei părţi a trupelor do po íront spre a le trimite în ajutor Monte-

neţrrului.

Pentru orfelinatul româ­nesc din Sibiiu.

Orfelinatul românesc din Sibiiu

despre care am vorbit, e fapt împlinii. Consistorul arhidieccezan în şedinţa sa

din ./ 17 Ianuarie cu un singur glas şi însufleţire a hoiărîl înfiinţarea lui.

In clipa aceasta atât de sărbâlcrcască pentru n:amitl nostru, gândul nostru sc îndreaptă spre chipul de patriarh a mi­tropolitului dela Sibiiu Excclcnla Sa părintele Ioan Meţlanu. II felicităm din süllel pentru lucrarea măreaţă, prin care încununează o viaţă bogată in făp­tuiri. iVu se putea o încoronare mal vrednică şi mai creştinească. Suntem siguri că marele mitropolit va contri­bui cu o sumă foarte însemnată la în ­fiinţarea orfelinatului, care din gene­raţie in generaţie va vesti lauda nu­melui Său <Şi fapta viireaţă a mitro­politului va fi. urmată de toţi episcopii români a i patriei noastre. Primească patriarhul dela Sibiiu închinăciunea noastră şi mulţumită adânc simţită a întreg neamului românesc.

In Sibiiu a mai contribuit pentru orfelinat 200 cor. veneratul preşedinte al Asociaţlunei pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român d. Andreiu Bârseanu.

Se mişcă şi Ţeara-Românească >( care inimă a trebuii să tresară ntai în tâi la chemarea noastră înduioşată pentru dulcii copilaşi, cari au adus pentru neamul nostru fertfa cea mai marc, viaţa părintelui lor ? liste inima, care înseninează viaţa apostolului ro­mânismului. esic soţia d lu i Nlcolae

/orga, este doamna iubită Ecatcrina Iorga nasc. Bogdan, care a vestii tri­miterea sumei de }coo lei pentru orfe­linatul românesc din Sibiiu. P ilda a ceasta înălţătoare va avea răsunetul

său in Regatul-Român. Ş i noi rom

trece cu numele toate fam iliile b o ere şti

din Ţeara-Românească s? suntem con­vinşi, că vom avea de arătat darurile

lor princiare pentru unicul orfelinat a l celor 4 milioane de Români din U n­garia şi Transilvania.

Ş i acum ochii noşlri sc umezesc d: lazrlmiie îniuioşcrii, când ajungem la rândurile ce Ic scriem. Gazeta »Ro- mânui* a primit la redacţie scrisoarea următoare:

Poşta militară .\r. 60Conduci de sentimentul acela no­

bil, care pe toţi trebuie să ne lumineze in r.ilele acestea grele, ne am hotărit că suma de 100 cor., adunată de feciorii

români dela batalionul 2S, 23 vânutori

si regimentul 3.‘i, cu ocaziunea sf.nte-

Îor sărbători ale Naşterii Domnului,

reamintind în suHetele soldaţlor dati­

nile noastre religioase din ajunul Cră­ciunului, să o dăm pentru orfelinatul,

ce se va edifica în Sibiiu.Nădăjduim, câ fapta aceasta va ii

urmată de toţi soldaţii români.

Cu stimâ :

Petru Bacoi. Augustin 'Pos?, Par-

tenio Cădar, Vasilie Miculiţa, losifŞte- panes'-u şi Partenio Sima, soldaţi lâ ba­

talionul 28 do vânători.

O, scumpe suflete româneşti. In

faţa duşmanului, în mijlocul primejdiei !de moarte vor v’aţl adus aminte de co- j

p i laşii voştri şi i lăsaţi în grija nea- jviului grăbind priit pilda voastră să ;tresăltaţl toate inimile fraţilor dc pre- jtutindetii. V iiefi români. Dumnezeu să j

vă aibă în paza sa! jCu aceşti bani suma coleciată de \

„ Românu 1“ pentru orfelinatul din Si- jbiiu se urcă la numărul de ./SY>f> cor, 1

ŢS fii. i

Un notar român pentru ; predica bisericească. |

| — Dlmitric Maclii Ardelean.— j

| Diinnăzi a foH inmormâniutin Giula- Vftrjnn'l j ! notarul roman r»l nc'.'1'i comun o Dim ii ri e Alaehi j ! A rdeledrt, cam a răposat in vut. tA abia de iiit | j do ani. Toţi, câţi l ’au c moscul, ştinu ca viţelul |

şi glumeţul Marhi Ardelean estn român cinstit, j

rteştin hun şi om do omenie. Moartea h pv.H in 1

lumina deplinii cinstea acestui bărbat, nprijinito-

rul tuturor intcre.-i'lor româneşti. Trăind in mij- j ; locul sătenilor români Dimitrie Ala citi Arde- i

tean 11 aflat lipsa cea mai maro n poporului j1 nostru : morala creştinească întemeiata pe

înţelegerea învăţăturilor lui Chritlos. Hunul

; romfln a înţolea ţi nccen, cil dintru mijloncelo

! inuintririi alături do pilda cea hunii citi; nini

i prenu-i tio toato cuvântul, răspândirea lui prin

predici. Prin localurile consistoatelor noastre, prin

coloanelo ruvbtelnr bisericeşti, la întruniri preo-

j ţeşti gutuiul cel mni obicinuit, dar cel m: i pu-

1 ţin înfăptuit este: predica bisericească. Am

auzit vlădici şi mulţ.nio do nlţi onmcni luminaţi

vorbind do trebuinţa prrdicii bis. rico^i, dar

pentru promovarea acoîtti fnp.'u d i cel mai innlt

interes pcnttu viaţa mor.Vii a poporului nostru

nu ft’n făcut niciiri nimic c.i’v.i do in •emniltatii.

Notarul român Dim iiric Atachi Ardelean caro

. no .«punea mereu pjvcşti, înveselea orico societsto

, prin HRninatfit.il firii sale, nu ni-a vorbit nicio-

| data dejpro amvonul hlsericd, dur la moarte el

a filptuit pentru predica bisericeasca mni mult

decât toţi vlădicii noştri do până aici. aiurii do

Şag-inn: — notarul D> im it ric Mac h i Arde- j le an a lăsat o fund îfiune de \ 0.000 cor. cu ! vientfiunea, c i din venitele acestei fundnţiuni

Bii sn de* njutoaie la perfecţionarea precţimei în

predică şi peste tot să se promoveze predica bisericească. M v hi Ardelean a fo«t om sărac

şi nu eito mare guma, cn n liVai-o dânsul pen­

tru predicator!, dar el a arătat o trebuinţ-ă deo­

sebită a b’sîricei noaştro, a adresat semn ne­

iertător bisericandor noştri şi a des^ii* calea

spre înfăptuire. E.)H:opii no;:ri vor trebui să

.«tea îngânduraţi în fsţ* aces'ui Iu t u . Funda-

ţianea r.oînruîui Dimitric Machi Ardelean a nrii* tpt cea mii însemnată întrebare a bisericii ro- niânfşt', şi ea trebue dedfpată rlaori nu voim ?ă rămânem ruşinaţi in faţa mortului dela G ula-Yârşani

Tunul creştin Dix.itrie il.i;lii Ardelean oddinea-că in pacc!

Despre moartea regretatului nostru amis familia a lisat următorul anunţ fnnebral:

Cu inima frântă dn durere adneim la cu­noştinţa rudeniilor, amicilor şi runo-cuţ?lor. câ mult uh tul nostru soţ, frate şi ginere Jlim tirtc sirdeitaJi, notfir comunal, dupa suî^nnţelo prele, ^ânibsîă in 2 (15) Isr.uirie la oara o jum. a.

m., împărtăşit fiind ou efmtele Taine, după un serviciu de 33 ani împliniţi în postul notarial, in etato de 63 ani şi-a dnt sufletul nobil în mâuile Creatorului. IvStnăşiţele pământeşti ale gcumpului răpo -at a’au aşezat spre odihnă veci- nica DuminefS la 3 (16) Innunrie a. c, la 2 ore p. m. după rânduiala bisericei pr -or. române îa cimitirul din loc. Fie-i ţărina uşoară şi memo­ria binocuvâutată! Giula-vărşnnd, Ia 2 (lî>) Ia­nuarie 1916. Illana Ma hi Ardelean năec. Né­meth, soţie. Petru Ardelean, fruto. Gherasim Serb şi soţia Maria Chirilescu, Eltna Néaieth născ. Antalffv, socru şi soaerö.

Partea literară.

Din Galifia.Când Teofil prietienul lui »domnu Mitică»,

s'a întors din lonuri depirtate, era vara pe sfâr­

şite şi cocostârcii so pregiiteau de lung călătorit.

Domnul M'tică şi el so prfpatea de şaoală:

trebuia Bă înceapi a patra claaft. Grav, linştit

şi serios cum era, nu putui să are’o o gălă­

gioasă l)ucurio pentru intoireero flăcăului bu­

covinean dela răsboiu; -iar eta aluno mulţumit

şi fericit, asta i so putea ceti in ochii blânzi al­

baştri, îngropaţi sub fruntea cu arca.lo puternice:

jucau în ei două luaiiniţi olun le. ca dmă puncte

do soaro In d)uil boabo (b rouă.

Când Teof 1 plecai la mijlocul toam-

no’, «pre mirele riuboiu al popoarolor, băiatul

il crezuso ptrdut, f..ră întoarcere. Horiaorilo lui,

din fnniul Austriei permano şi mai pa ur«a

din munţii Ciuliţici, intăriso în copil aceasta cre­

dinţi'. şi adese nmintra părinţilor lui cu o vosea

HchzutJ, în tăcerea odflii, «uh*. lampa liniştita,

<lespro omul du\ — Ponto n’nro să ko mai în-

tonrcftl — Asti o «punem Intrebăriloşi "Andu-

rih> lui. l ’ână mai ieri fuir.no tovarăşul lui în

împărăţia linei liniştita liviui, in orângurilo dela

marginea oraşului: era poveUitorul lui do bnsmo

şi cAntiireţ dintr'un caval lung: şi aeuun Ht> du*

urse să monră în viforurilo urnii î

Şi iată că într'o b inii zi cu vânt aspru

dela iniazH-noapte, Teofil s’a întors. Domnu Mi­tică ştia numni că prietinul său fugi^o din Ba­

sarabia şi că ptrttuso lungă vrome in unul din

spitalele roaţtre. Deci po lângă bucuria cc-O

nimţ:a, avea ş'o maro curi'i/.itjitc: să nfio »ce

ftiscso pe acolo, depurto in răsboiu*; do a:eoa

prânzul pentru el. v'idit era prea lung. Mărtu­

risi cu onrccaro sfială mamei, »câ s’a săturat»

şi ineopu să sa frământe neliniştit pe pcaun.

li^intul fh duso aâ*şi cauto prietinul.

I ’.ra într’o Duminecă; treburi gospodâreşt1

nu erau. Vacilo -umegau liniştito subt şopronul

lor şi găinile so aciuaseră oub tufele do tranda­

firi din fundul ogrâri. Numai patru pichiri pe.%-

ţriţc nburascră po ac.operişul pivniţei şi do acolo

dedeau drumul pe vânt ţipătului lor strident:

păcat — păcat — păcat!

Teofil fuma in uşa graj lului dintr’o ţiga­

retă lungă. C-jpilul sa opri in faţa lui şi-l privi

curios.

>I)i dece, Teofil, acuma fumezi?

— Ia:ă, fumez, cuconaşule. M’am întors

cu nărav do po unde am fost.

— Hm! — Da de ca ţipă pichirile cele

; aşa de tare?

— Nu ştiu, cuconaş Mitică, Să le în­

trebăm !Amândoi începură a râde: după aceea,

din pricina vântului, se retraseră în fundul

ogrăzii ;i se aşezară cu spatele la 0 căpiţă de

păpuşoi de curând tai »ţi. Acolo la dos, er*

linişte. Vântul fâşâia numai prin prejar şi pe

deasupra. Şi le intra în nări un miros pătran-

tător de pănuşi şi mătase uscată de plpuşoiu.

Dia când in când ca nişte fluturi roşi, cădeaa

Nr. 3 FOAIA POPORULUI Pag. 5

*?'i>pra lor, tremurând, cele dintâiu frunze moarte

ale anului.

Copilul se grămikli bine în cuibuşorul Ini

şi zise o’un simţemânt de mare fericire:

»Ei, Teofil ppune cum a foste.

Flăcăul zvârli capătul do ţ'trară, îşi vâri

ţigareta de trtstie în chimir, scuipă pintre dinţi,

se şterge la gura cu dosul mânii, după acea*

pe cuibări şi el lângă copi).

Lucrările de apărare ale Englezilor la Salonic.

k-.... r-V '**/ ' " • '’ ‘ • ii •» „ K ■

\ - ‘ U^-rr-

......

Vy m/i •s / ft. '

In Ieşitură cu războiul curepenn, denpro -'•'•mi: nu .«a vorbii în timpul din urmă nja xnili. ra despre oraşul Salonic. .Şi do ce? Doar ^ilonnul nu o p lîritoriul nisi unuia din i<ta- telc râzbjinlce! Iv, d’apoi ponto tocmai din pxi- r^na asta!

Salonicul e un ora* cu po.t dc mare po coasta Marii Egeice. înainte do războiul bal­canic acest oraş so ţ'nea do Turcir, dar la pa- i?a dela Bucureşti el a fost dst Greciei, d’im- preună cu o bun& parte de teritor turcesc afl£- cort în jurul lt:i. Tot la pacea dela Bucureşti x mal primit Grecia şi Cavala, al doilea oraş cu port de mare pe coastele Mării Egeice, Gu ' 3tărîrc\ asta a păcii dela Bucureşti s’a învoit "oarte greu Bulgaria, care incă doria să pri­cească aciî coif do pământ, prin ceea-ce să-i -ie cu putinţă a eşi mai bine la raaie. In fine C.icea do stunci s’a încheiat, iar Grecia a ră- ^ias stăpână pe a:ele teritorii.

Dar a urmat scum războiul european, csre, iupă cum vedem, s’a întins până departe în

3alcani. Bulgaria încă s’a dat pe partea pu­berilor centrale: Austro-Ungaria şi Germania. Aceasta împrejurare le-a tras o mare dungă in "Ocotelile Francezilor şi Englez lor, cari în tim- ~-j 1 f][n Urmă au făcut cele mai mari încercări,

ca f>ă trn?H Grecia po partea lor. I).u Grecia a tă.'puns mereu, că ea nu vrea să ?e arr,csti::o in războit), ci rSrcâne neutrala.

In acest timp nrmate’e austro-ungari, ger- mnna ii bulgari su cuprins Serbia şi aproapo intrrg Munteni gn.1. Francezii şi Englezii »u voit să tară in ajutor Serbiei, aducând trupe peste Salonic. Dar a sosit târziu şi puţini. Prin ocuparea Serbiei a’a liberat lin.a ferată pesto Belgrad spre S. fia şi Ccnstantinopol. Acest lu­cra a băgat in răcori pe Francezi şi Englezi. Icdeosebi Englezii au mare temere, că prin le­gătura puterilor centrale (AustrQ-Ungaria şi Ger­mania) cu Turcia, peste Serbia şi Bulgaria, ar­mata turcească va primi mereu arme şi muniţie, iar după aceea se va re3cula contra Englezilor, cari stăpânesc în Eghipt şi alta părţi din Per-

şia şi Indiile Asiei.

Pe de altă'parte Englezii au văzut, că nu pot lua nici Dardanelele, de unde să în ­ainteze spre Constantinopol. De aceea, să vede că. ei şi-eu luat de ţinta, ca să impede.-e mă­car înaintarea armatelor noastre. Dar cum? Doar Englezii şi Francezii n’au nîci un teritoriu în Balcani?

Prin aceea că se întiresc la Salcnic şi jur! Acest teritor ce şi e gTecesc, Esgleiii au

pus cu puterea stăpânire po i i Co o urept, ei zic, că după războiu il dau inr înapoi Grcciei. Si cum Grecia bre mai ‘toată "raniţa po coas­tele măi ii, nu f o poate lua taro în de rău cu Englezii şi Francez:i, altcum aceştia, ou ajutorul vapoarelor de războiu, od;Uă ii pră- deazft Greciei toate orajele ţi ţinuturile dla apropierea mării. B i n’ar mai lăsa nici în- întrarea vapoarelor cu mărfuri în porturile gre­ceşti. Iar Grecia e silită a aduce multe bucate din alte ţări; pe de altă parte ea face negoţ şi cu diferita mătfuri din ţările orientile.

Astfel fiind Gresia a fost silită a Usa Sa­lonicul Englezelor, cari acum fac aci mari întă- rituri de apărate, pentru cazul că i ar ataca ar­matele noastre aliate, sau ee poate, că chiar ei ver fi voind să ite mai încolo atacul contra Bulgariei ori Turciei. Până de prezent, se zice, că peste 200 mii do soldaţi au fost debarcaţi (daţi joî) la Salonic. Milioane de saci cu năsip s’an adus, nenumărata şini de fer, intă rituri cu cimert (dupăcum se vele şi în chipul de-ală­turi), gsrduri cu drot şi p-opi de apărsre, până la depărtare de zeci do ckilometri dela Salonic,— la toate acestea au lucrat Esglezi şi Fran­cezi din răsputeri în timpul din urmă. Că ca rost au, o să veiem in viitor

Pag. 6 FOAIA. POPORULUI Nr. 3

»Să.»ţî spun dela început- întreba el.

— Sigur.

— Atunci trebue aă-ţi spun ca m’am dus

cu trenul pună cine gti© unde, hăt la mama

dracului, unde era batalionul 27 de itgheri.

— Aşa se ch'ama vânătorii pe nemţeşte ?

— Da. Şi m’am dus acolo, într’un târg

numai de nemţi. M’a îmbrăcat şi m’a pUs la

instrucţie. Mâneam dotmeam ţi făceam mustru,

învăţam cum trebue sft ne luptăm şi să omorâtn

oameni. Ş’atâta.

— Cum atâta?

— Atâta a fo3t la început. Să vezi. După

ce-am invăţat noi acol6 de toate, să ne desfă­

şurăm, să tragem cu arma, apoi m’a luet şi m’a

du3 la munte, ş'acolo am învăţat cu alţii să

mergem pe ornat cu schi. Aveam la picioare

patine lungi, de ici până hăt colo şi umblam

pe scoarţa omătulu': iar la vale ne duceam ca

vântul!

— Patinele ace3te se chiamă schi ?

— Da. Şi după ce-am învăţat să ne dăm

cu schi, de umblam şi săream cu ele ca la pa­

naramă. apoi ne a pus în tren ş’am umblat noi

ţase zile şi şasi nopţi, până ce am ajuns în

Galiţia, unde erau Ruşii şi bătea tunul. Asta i.

Baiatul închise ochii, c’o uşoară tnfiorar^

de mulţămire. Amândoi ascultau un răstimp vân­

tul care şoşotea la livadă. Soarele trecut de

crucea amiezii, avea o lucire palidă şi melan­

colică.

FlScăul urmă, — privind în gol cu’j ochii

lui verii plini de stropituri fine, negre.

Am tntrat în şanţuri Intr’o noapte, pe

frig şi umezeală; şt duceam cu mine cu-onaşule

toată zest ea. Aveam în spate o raniţă de vi­

ţel cu pRrnl pe ea, şi întrânsa de toate: schim­

buri, flanele, jalea de hârtie, două pătechi do

bocanci, o manta de cauciuc pentru ploaie, o

manta albă ş’o cuşmă tot albă, pentru lup­

tele de omăt; nu mai vorbeso de mantaua ccn

groasă de ştofă, de cojocel şi căoiulă; po lângă

aceea îmi duceam ca culbecul casa în spinare,

adică cortul şi aşternutul. .. Uitam de mănuşi

şi manşon. Eram ca nişte cucoano. Fumam!

ţigară, puneam puşca dinainte, îndreptată spro

Muscal şi vâram mânile în manşon.

— Dar ce? aşa fac cucoancle ? mormăi

domnul Mitică?

— Nu ştiu, dar noi aşa făceam. Şi mii

purtam In ghebă şi prin patrontaşe o mulţime

de cartuşe.

Mai degr.bă samănal a cămilă decât n

cucoană.

— Hai să zicem că sămnnnm şi a că­

milă, nu te supira. Şi m’am aşezit eu acolo

Jn şanţuri umulo cu toţi tovarăjii mei, — toţi

limbi străine. Nemţi erau puţini; ici colo câto

un român de-aî ncşt'ri; iar ruteni puzderie. Vor­

bei, u ei în limba lor, eu nu înţelegoim nimica,

ij! cum era noapte împrejurul meu şi eufla un

vânt rece şi jilav dela Musjal, m’am vizut tu J singur ţi mâhnit, ş’am inţelea că m’am apropiat

de locul unde-i ţintirimul neamurilor. Şi să vezi !

cuconaş Mitica, rn'am gândit Ja cei de acasă j

deîa mine, şi m’am gândii şi la mnta, cât de j

fcine petreceam noi vara cealaltă, când cântam j

din fluer şi n’aveam nici o gnjă ca mierla îmi !

puneam cuşma pe o sprânceană şi nu-mi păsa !

de nimic. Acum, mS gândeam, am ajuna un !

ceas de cumpăr,!. Poate mi-i scris ea mor, — ' »u a* mă îngroape aici şi nirne n’are ?& ’ştie i

mei unde mii mormântul! Stăm eu aşa ?i mă j gândeam, şi’ndată vad lucind departe, in pâ- j

eli, şaud îndată uupi actea mug'nd tunul. Am i

Ueslrit A sunat ş’a djua bălaie înăbuşiţi. Şi ;

cu aşteptam să se întâmple ceva par'că, Nu s’a î

întâmplat nimica. Au clipit aşa zirile ş’an vuit !

adâncurile un rSstimp, — pa urmă a tăcut şi j

n ’am liniştit. In umezeala şanţului m’a cuprins !

j eşa o amorţire. Clipoceam de srmu, şi tot tre-

sâream şi-’m aruncam privirile pe lângă puşcă,

întinsul cenuşiu de omal care se înfund» în

negura unei văi. Pot să-ţi spun. cuconaş Mi­

tică, că tare am Lst eu supărat şi s ngur în

noaptea aceea. jPe urmă, cîtră ziuă, am auz t

pe cineva, al tredea dela mine, dar deştul Je

departe, — că eram aşezaţi cam şa?e paşi om

de om, — nra auzit pu cineva cântând încetişor

în limba noastră moldoveneasiă:

Galifie fard pustie...

Ţi* am scris eu matale cântecul ista. Şi

cum cânta tovarăşul acela, parcă s’a deşteptat

şi celalalt dintre nc-i, şi-a spus ceva pe ruseşte

(că era Rutean), a scăpărat şi a început să se

năcfcjască acolo în fundul gropii, până ce a

aţâţat, într’un fel de hrubă, un focuşor mititel

cât yn ochiu. Ne-am tras eu de ici şi celalalt

de dincolo, cKlră Rus, ş’atuncî am euncscut eu

pe celce cânta: era un flăcău dela graniţa Ma­

ramureşului şi-l chiema Irimie Lipan. M ştia

ruseşte şi se’nţeltgea cu ruteanul de lângă mine;

pe acesta 11 chiema Cidor Tucaliuc. — Şi-am

stat noi de vorbă; am gustat şi câte-o gură do

şlboviţ5, până-ce a început să se arate zorile,

aşa ca o Uşie tulbure. Lipan acela era de mai

de mult po front şi spunea el cum vin muscalii

şi dau bătălii şi cum pâtăio puşt’lo toată ziua

şi mugesc tunurile, ş'ai noştri şed In şanţuri

şi trag. Şi aşa mi-a plăcut mie glasul lui că

par’că mi-a venit căldură la inimă. >Da Ivusu

trage in Muscal; ? întreb eu. — Rusu, zice el,

trago şi Huduio, când I se pare că n’a nimeri».

A'sts, Tuoaliuş, 11 om straşnic. Şi grăind noi

aşa, a’a luninat încet-încet şi.a început a veni

pe vânt puf alb de ninsoare. Atunci am văzut

bine pe Rusul mustăcios do lângă mine. Ră­

dea, vorbea în limba lui şi-şi îndopa luleaua

cu tutur. înaintea noatră era o valo repede,

In fund la părău, copaci tăiaţi răsturnaţi şi te

ţele do sârmă ghimpată.

Toemai trecea prin şanţ pe lângă noi fel 1-

febtlul nostru şi no didon, pe nemţeşto, bunldimf- !

ncaţa, când iaoă, aud 0 pocnitură de puşcă la j

la capMul liniei şi L<pan zice: Vin Muscalii! ;

Tucaliuc, do lângă mine, suduie. „ I i ciudă cn j

n’a apucat să îmbuco ceva!“ zico Irimio l/’psn,

şi dă fuga la locul lui. — Aud comandă do

foc, aud distanţa opt suto dc metrii, — şi odată

văd po zarea dealului dimpotrivă noastră că­

lăreţii Muscalilor, cu suliţi lungi. Emu oameni !

mărunţi ţi uriţi negri, Tâtari de pustie, cu n!şto '

căciuli floconso in cap, călări po cai initiici şi iu(i j

oa focul. Se Învăluirii repede spro noi, pe urmă

se înşirară într’o fugă grozavii pe coa*ta dea- '

lului, In vreme ce începură a bnte grăbit— ba- :

ba bs — mitralierels dela noi... Dispărură ca ,

o furtună, po p.'rnza supţire de omăt. Şi po i

coasta dealului prinseră a so arăta, rari, trigă-

tori vrăjmaşi. Atunci parcă m’am dcsmetecit şi i

eu şi roi-am adus aminta de comandă. Am pus

încărcătorul în armă şi am tras. Djpăce em ,

tros m’am uitat, z’mbind cu prietenie, catrâ Ir.!-

mie Lipan. Şi iar am pornit a trage. Şi pâ-

riiau puştile cum, lit in lungul liniei şi mitra­

lierele. Şi tunul .«« amesteca cu glas adânc şi

dela ei şi dela noi. Şi de pe coastă curgeau

spre tufele părăului rânduri de trăgători mu«-

caii. In fundul văiei, la părău, se opreau ş>

trăgeau adăpostiţi, pârăiau repede, fără întreru­pere. Dar în ecutunle noastre eram bine feriţi.

Ghiulelele trereau pe deasupra; gloanţele ţiuiau

şi Klzâiau şi fugiau nebune în lume.... Lângă

mice, Sidor Tucaliuc şedea ca la cl acasă lingă

focuşorul lui, cu Iuleajs in gu â: punea liniştit

încărcătorul în arma, îedrepta ţava spre vale.

fără să se descopere, puşca şi mormăia, el în

legea lui... Ittr un timp «i-a pa? luleaua lângă

foruşor, a mai zvârlit pe cSrhani două gStepe

J de lâ n g ă m ov iliţa de u^-fttrri pe usre 0 Rve«.

| lângă el, a sooi o bucată de slănină din raniţă

şi a pârpălit o pe jar, — şi a’a p(H a’o mâne*

cu pine. Punea deoparto slănina po pâne şi ma'

ardea un încărcător.. Ş: inus;alii tot coborar

în valuri dealul. Dar se oprea o la părău. Er*.

până la ei patru sute de paşi. Ş’acolo în v ă ­

găună, îşi găseau gloanţ de puşcă, de mitra­

lieră şi giuîele care să spărgeau deasuprale-

Dupl un ceas au stai din venit. Apoi au cer­

cat să treacă la asalt. Un mănunchi de oamert-

mai dârji şi-au făcut loc prin creDgărit şi priE

sârmă ii i am zărit în josul râpei, fioroşl î-

straele lor cenuşii, cu şep;ile pe ochi şi cu b a ­

ionetele înSlţate. Se îndemnau şi răcneau. D ar

s’au oprit gloanţele, i-au săcerat, şi au In-

genunchiat unii, iar alţii s’au năpustit Lc-

dărăpt. Şi a durat aşa furtuna aceea de va&t*

şi de împuşcături până la amesză: atunci r

duri, rânduri au început a da îndărăpt duşmani-

Mulţi căzuseră tn râpa părăului. Mulţi cădea­

ţi pe costişă, tn retragere şi rămânea pe zăpsdi

cu obrazele In sus, cu arma alături.... Cel răniţ

se frământau şi se mi|cau într’una şi’n jurul lor s»

păta omătul. Par’că ml so încrâncina carnei

pe m ne şi mi as punea o pânză fumurie î n -;

aiotea ochilor. Lângă mine să făcusc muşuroi-

de juburi arso. Sidor Işl vedea de lulea şi mor­

măia lângă focul lui.

Asta a foat, cuconaş Mitică, cea dintâi^-

zi a mea do răsboiu. Şi chiar sătră sară, m u l:

după ce so rctrasrră Muscalii după deal, *£î~

pornit patrulă cu încă unsprezece soldaţi şi c~~-

un sergent neamţ. Ne-am strecurat printro tuf ar?

în ponoarolo părăului, şi prin mâncSturi de p i-

mftnt, ne-am dus să recunoaştem ce-i dincoic

de deal. Ceasul cât am trecut prin acolo locur-

nocunoscuto şi străine, a fost crâncen pentru

sufletul mou: erai’ morţi mulţi in lungul p i

răului şt de prin covrurl de omăt auzenm vnet«

' do răniţ:, — şi atunei am cunoscut un clat*

moldovenesc: se văiota In limba noastră şl m

strigau pe ntimo flăcăi din Hasarab n. „ M i.

fîrigorol măi Grigorel“ era unul care chiemr

fără contenire!

Toofil tăcu deodată. Demnul Mitică n-

îndr^zni să ‘O întoarcă spro ol. Ii simţea glau»«.

s:himbat şi ochii tulburaţi. Uămaitrn nmfitid.

i în cuibul lor cald, noclintiţi şi tncuţi privirs:

spre soarele şters, po când vântul prevestitor

do toaainn susura în jurule.

A f i ha:/ Sat/oveanu.

Ştirile Săptămînii.Sibiiu, 27 Ianuarie n

.Calendarul Poporului“ pe li)lt> ao e»

pedea/.S mereu, după oum putem înainta cu t :-j

parul şi legttul. încă câteva z;lt*. iar atunci vor I

a?ea din nou gdîn un număr mai mare de e î- f

lindarr, când apoi se vor putea trimite toate, a : |

eolut toate comandele, fio ch acfste comande s'a, j|făcut de mai neinto sau numai acum mat r* i iurmă. Pe aceia, cf.ri încă n’ar fi primit, li ins |:

rugăm deci numai de câteva zila aşteptare. |

Cutremur de pământ. Miercuri dlminea^ i

’ pe 1« ceasurile opt, şi jumătate, a’a simţit '

Sibiiu un puternic cutremur de pământ. Tăr; v

lui a foat neobicinuit de mare şi a ţinut în ş •

câteva fecunde. Clădirile mari au simţit mai pe-*

ternic zgaduitura, şi spaima c«-i cuprinsese p-

oarr.eni, i-au silit să iasă nebuni pe străzi, aştep­

tând parecă sfârşitul lumii. înaintea cazarnss

s’au îngrămădit soldaţi buimăciţi de durduitura ş ,

bieţii domnii cari îşi beau de obiceiu în tihc-'

cafeaua, la cafenea, cu capetele goale năvălir* -

afară ca se scape de primejd e. Pământul a vor J

bit cu gla? de furtună fi măruntaele Iui sa .î

Nr. 3 FOAIA POPORULUI Pag. 7

cutremurat! Oare n’o fi şi. acesta un semn al

mâniei de sus, pentru multele noastre păcate §î pentru sângele vărsat pe câmpurile de bătălie ?

Cărţi nouă. — A . Cotrn f ; Sărbătoa­

rea vtofţi, o carte de versuri, in cari se câată

3uferinţelf> grele ale ostaşilor de pe câmpurile

de luptă. Cartea aceasta a găsit un viu răsunet

şt-o minunată primire în toate parale şi dea-

ceea o recomandăm şi noi tuturor, cari dorecs

-să citească ceva plăcut şi demn de vremurile

nosstre. Preţul este 1 Cor. 50. Se află de vân­

zare In Sibiiu la „Librăria Arhidicezană*.

I. Broşu : , Siluete* poezii de tot felul.

Despre cartea aceasta s’au scris şi s,au vorbit

lucruri atât de frumoase în toate gazîtele, în­

cât du mni avem m voe să mai vorbim şi noi

mai pe larg despre ea. Deci o recomandăm tu­

turor spre cetire. — Preţul 2 cor. — Se gă­

seşte de vânzare in Sibiiu la , Foaia Poporu­

l u i i n A rad la Librăria „C oncord ia în

Braşov la librăria „ T. Ciurcuu ţ i în Blaj

la „librăria Arhidiccezănău.

f Necrolog. Cu inima întristată aducem

la cunoştinţă rudeniilor şi cunoscuţilor, că iu­

bitul no-uru a iţ, tnti şi nnj Gregoriu Puşcariu,

protopop in per.7.iune, după un inorb gr u ţi

îndelungai, impftriîişil cu sfintele Tnii <* mu­

ribunzilor, n niiormii în Domnul în 2U I»nu-rio

ln ora I noapte», in nnul al 74 1a nl v:eţi şi

J 1 nl pnoţiii. Rim:\şiţi]o i <]<■> n :u !i.i »'nu În­

mormântai Vineri, in 21 lanuiiro a. c. In orelo

2 (i. ii. în cimiterul gr-t’M. din loc. Fiii i ine

inorm binccuvunti.tă ! Blaj, la ' 0 I.'iMtarîo 11)10.

Lud' vi.a Puşcariu, soţ;e. Vuit, Oiilm I)r. Ne-

"ruţiu, fh*ii. Knil şi Olilm iiepop.

Târgul de vite in S/âci-iclic-i vn fi in

2l>., 27. şi 28. Ianuarie 1!)16( târgul du mnr-

/url In 2!) Ianuarie 1 !)!(>.

Multămită publică Din prilejul aranjării

“(•rl’ării ? olari' din 20 Dcrrmvric v. nm,l 1 1* -

cut, cit i'l' vii ş.-oah i ci'iitrnl • gr.*or. romAni; din

Sibi;ti ţi a ii atribuirii de iinlirit:’ -miiiIt* fi da­

ruri di- C n .o iin i levilor otfin i şii-firn-i, la cure

Koîbsrc n ban vcit n lua pu ie iiiinaro* p iblli;,

tn> niii ţ'm datori a aduc mulţamdA şi pn

acciiHin rnln tuturor ndlrira, cfn pim obolul lor

au i<‘n;t o zi di- ndi-vArotn bucurin tjîovilor, r; ri

mu putut fi lmpnrtii>iţ\

In nre*trn timpuri <1« grrn inccrcstc |>r;u care trr.-o pnlrm fi m atuul lustru şi cAnd m-.i arzândr. sn simt» lip*a tln î j itornre a mi • Ier oilrn-lc, pr mii'iim tin nepreţuit sprijin ttprr- n**t hi scop, prin in tor m i rea On. duc Vilurin Trl- tcnt.u, cnro ntcruţAid limp t?i obo-calii a b.nn voit n nr putui la d'spoz ţie frumoasa mima do i 'i l cor. colejHtn do D-nn iloln p t. Institutul• Albina« 200 cor. Bencn gen. *o asigurare ^0. cor. P. V. Consietor 25 cor. câto 20 cor. I. P. S. Metmpolit lonn M<(ianu şi Institutul 'Lumina« câte 10 cot. P. C. Sa Dr Ilanon Puşcariu, Nicolnu Ivan, Ionti de Predn, Lszar Triteanu, Dr. Octavian Rusu, Dumitru Vulc, Dr. Eugen Pieo, Dr. Ioan Frumn, Dr. Emil Borcin, Ioan Lăpadat, d-na FJorica D. Garoiu şi Valeria Dr. Beu, Dr. P. Gherman 8 cor. Dr. Gheorghe Proca fi cor. şi Ioan Oţoiu 5 cor.

Precum în trecut aşa şi acum, pe lângă suma frumoai ă colectată de d na Veturia Tri- teaanu, cel dintâiu, rare ne-a stat intr’ajutor a fost On. coin'tet ai parohiei Sibiiu-Cetate, care ne-a iran=pu i Buma de 135 cor. din fondul să-

j racilor şi din rfisjumpârarile onomasticelor din | anul espirat ş> anume: Din fundaţiunea Copa-

nov 80 cor. Dr. Vaaile Bologa. dir. şcoalei ci­vile din prilejul serbării cununiei sale de argint 15 cor. iar ca răscumpărare a zilei onomastice câte 10 cor. dela p t. D -mni: De. ioan Strein, Ioan de Preda, Dr. Io*n Fruma şi Ioan Oţoiu.

Tot asemenea şi On. Comitet al parohiei Sibiiu-Sub. Jo^efin încă. ne-a pus la d.spoziţie suma de 50 cor. precum şi Reuniunea ftmeilcr gr. or. române pentru infrumseţarea bisericii din Sub. .losefin suma d i 50 c r. Firma I. B. Mi- fselbaeher 20 cor. câte 10 cor e u contribuit: f-.rma I. Weindel. G. Zimermann şi d na Cor nelia Dr. Dun, Berthold Frentz 8 cor. D na Victoria B. Boiu 4 cor. şi d-şoara Delia Olariu2 cor, dând astfel în sumă totală de 713 cor.

Prin iniervenirc-a On. d ne Veturia Dr. Stroia au bluevo t a răspuude şt următoarele firme: Vaaile Ban 3 hăinuţe, 2 par. ghetr, 3 pftr. ciorapi, 3 păr mănuşi şi 1 şoiţă. Rciisler1 cutie prăjituri de ten, 1 cutie zeliari. sie, şi 9r) pa.beţele cu boTiboane. T. D^boiu 22 in. b*rchtt şi cuptuş ală şi 2 cârpe do cap. I. Wer- mes'h*-r 15,!, m. tennis creton şi barcliat. M. Bre k :cr 7 cap-.şoano. M. Yogtlsarg 4 capi- şînne fi 2 cftciubţe. N. Nâlanlv — Popovi.i IU i >n. creton. lacob Mtii n 3. păr. ghete. Fr. Gcisberg'T 1 pir. ghitu. Librăria Erhutiece- zina şuii n:uit caiete, pmnic, co oare de pne ţ-olo i ct •. 0 :i!(iu Ifid luip. co-uri de hSrti", in Dl Tni'-tt-ii Pi’p-ivi.-i, prof. seni. a run.pfl- ml u i râul «te Inimi unui ilsv, l-na Fr^leiica N. lo r ian 2 cul t cu turtuliţe, drmAgma Mii- ri lsr 2 ri’in Iviri lii irc foltwitc, 2 p* r. i^innin. ţi

2 p'ir. < orai i ş1 d nn Octavin Votlean 1 linină2 1 jm li-ti- şi 2 •m-uliţ-' foluj't; iar l r n:n Wa bf. r li ricinii lim li"! fi creton (17 111.)

tVnm.ca iiiil nia o bucurie i-ă tolift rei irn/’ărtaj (•, in.u ctt «cutiift Ictiţcle cari nu pr mit b iii>•, dria înv \ ii-tiiro'. I’opovici şi dn d t i t’CUH ta h afla1 i:c b ne. cu psrre din stofa cumpn- ra)ft, |i!irH> primite, f i dar, hi «u r(ic<-i bune, şorţ" «.te, ţi niifi.-l i;i ti nil f c im/i3tţ'tn crl..r lip<iîi — Adrc -An.Iu-"»• «ieri trai multor dnnnu.o ţi d*şn.irf a;' d i b iit-voiloîul con - nr-i hitmai<*<t nobd şi i.m .ii >-op, nu U n* voii a r*»|»i mlo U'iiiM'-art•I'’ ■ -ne: M iria(,'. I’*>p, Viituri i L ’i|i!l- dii', FII» Cb ffa S 1 vin Ho»-a, Tcrcz n Muntean '/,,<• ( '■mii n> •» u, Para- Itivn B-nciu; precum şi d-f'sriin: Vainr a (i.cîivu dir. I itcriiatll'Ui ou r Invi In din Iiit-rtiRi, Mirin Lctrciiv, Aurciia Ucuii. Z riovin Ivnn, Zvo Stroin, Mi.mrn St oia

unim CÂmpiRn, Miţi Bolog-t. Stela fbmşa, !•'. li -, a V'ulc, Auir h:b Radu. Lutiţi» Imbăruj, Elena Rom-in şi Msrionrn C’i>mar, ciri toate i.u c,u«ul b'iiiic, şoiţo ele. ncafi.î

Din etimcle p imitn h'b comnndn. haine, plieti. Htoffl t* ixni», tricouli ( te. bi cari adău- gfindii-»e şi lucrurile primite mai sus citate, nu pui ut fi împărtăşiţi 120 eh-vi cu îmbrăcăminte, glicu-, şorţe etc. şi toţi elevii şcoalei cu colâcei bombor.no ş. n. — In numele elovllor orfani şi tu,r ci şi a tuturor celor împărtăşiţi aducem în primul loc St. Dnc Veturia L. Tritesnu, care mult nn n stat într'ajutor la îndeplinirea aces­tui uman şi nobil s:op, prin frumoasa sumă colectată de Dsa şi transpuse r.ouă, cele mai călduroase mul{; mite şi pe calea aceasta, cât şi

tuturor P. S. sprijinitori şi ajutători ai celor orfani şi lipsiţi făcAadu-lc astfel cu putinţă a prăznui ou Wcurie ziua Naşterii Mântuitorului lumii. — Sibiiu, la 8 Ianuarie 1916.

Ntcolae G. Iordan, învăţător.

Abonaţi „Foaia Poporului“. In aceste zile, când atâtea frământări se petrec ta lume, ar fi cu cale, ca fiecare Român al cetească o foaie. De aceea îndemnăm pc oamenii noştri, să intre cât mai mulţi în şirul abonaţilor noştri. Foaia se poate Iuâ cu începutul la brice lună şi costă pe o ju­mătate de an 2 coroane 70 bani, iar de un an 5 cor. 40 bani.

Lăţiţi »Foaia Poporului« peste tot locul.

Numeri de probă se trimit la dorinţă oricui gratis, E destul a ni-se cere pe o carte poştalii,

Calendarul Poporului pe 1916

Ca în toţi anii, a?;i si acum, „Ca­lendarul Poporului“ pc Iiingît partea ca­lendaristică mai cuprinde, diferiţi articol] literari, poezii poporale şi din nlsboiu, sfaturi, ani* doto etc.

O deosebita atenţie s’a dat asupra rftsboiului actual, despre caro s’a fiicut & descriere asupra tuturor întâmplărilor din acest an. Descrierea răsboiului • ilustrată cu multe chipuri interesanta, cum si mai multe mape, (câmpurile do luptft din Rusia Fmtiţa, Italia, Şer­

bi -t, Turcit *>tc.), astfel că cetitorul îşi va putea uşor face o ieoanft » marilor frământări din v.ilele noastre, e» »i cari nu s'a mni pomenit.

Nimenea s:\ nu intrelase a comanda

a*'est calendar atât de ieftin şi potrivit in casa românească, pe cam o împodo­beşte de pe.«t« .'10 de ani. De aceea nu-ţi comanda nit culend-tr, până când nu vei vedea „Calendarul Poporului1* dela Si­biiu. Preţul o tot cel vecbiu : 40 bani un exemplar, iar pentru poştă f» bani di o;ebit. (Vice « omandA dela 10 bucăţi iu sus, primesc rabatul eim-mt, ca şi în anii trecuţi.

Comande de cAlimlare tnai puţin de 10 bucăţi trebui’ plutite înainte, precum şi cele de pe câmpul de luptA, altcum nu Pă trimit.

Cine doreşte să se ocupe cu vin­derea calendarului să ceară cât mai in- grabă condiţiile pentru vânzătorii de ca­lendare, cari să trimit la dorinţă gra­tis şi franco.

Redactor responisbil: Dr. Ioan Broşo. Pentru ediUjrâ reaponrabil: Ioan HerCŞ.

Tiparul: , Tipografia Poporului*

O casă, iZiiită solid, cu prfcvaiie şi cu j

licenţă pentru băuturi sigilate, tra- ;

fică şi sare, împreună cu o grădini \

şi o vie de 2500 de viţe, apoi ş!-o

grădina de pomi cu 200 de feluriţi

pomi bine roditori, e de vânzare, din

mână liberă. Informaţîuni sa pot câ- :

I*Sta i,, Marktschelken Nr, 259. j

Şeica mare.

Un comis harnic,află loc, sub condiţii favorabile la

Firma Ioan Comşa şi Fiu, Selişte

iSeelistye).

Inseratelenum») »tn?ci an t».

• lt>*re ro»re, d»ci să rtspfnde!’ preta tiElecfi. tu toate ţiriJ», !n cercari!» «ociî!e. Pen-trn »cest scop se

nf*ro lodsosebî ta- »crftrea tn .FOAIA F0P0RDLDI*. « » lBÎormiV;i i* ds:i ţi coEindr si pn-

Nu uitaitlntte cetitor, — U comande u% tot felul d* alte cum- pirfiri făcute ta urma unai inserat cetit In foaia noastră, — a aminti şi spune, că de- tţtt lucrurile comandate sau cumpărate ai cetit In Inseratul

dHn „Foaia Poporului*.

Prin «ceasta contribui fi D-Ta la răspândirea şi lăţire^ foii «oastrs, iar ] e altă part« rei fl serv it de grabă, fără ca acea­sta ai t* coste ceva mai mult

JVÎape de Vânzare.fciapa Europei . . . . K 1.80

, Rusiei cu Galiţia . „ 1.20

„ Franţei cu Belgia . „1.20

„ Ţărilor balcanico . . 1.20

Se află de vânzare la

fiiminisiraţia „Foii Poporalii“

Pentru porto recomandat este a m

adăuga 35 bani deosebit.

Pag. 8 FOAIA POPORULUI

Caut un morarla moara ue bensin cu 3 j>etri in-

irând imediat in luc^une,

Subscrisa caut

un conducătorpentru conducerea birtului meu. Re­

flectanţii să ee adresele la adre?»: Vad, Rachla'.Prescurea Nagv-ink

M. Kukullo m.

Anunţ.Eu o nevastă vSduvS cu milă j

caut bărbatul meu care n'a perdut j

rw câmpul de luptă in Gnbţia în j anul 1914 din 16— 13 Chtomvrio j lângS oomuna Tobdniţa, a cătanit i la honvezi în Sibiiu cu numele George j Zidariu, cine ştie des* re el ceva ca- p&tă 5 k. Sa ee adreseze la adresa aceasta Todoses lui George 7/dariu C. Câlnieu u, p. Szfaz ebes (Nog}r- Bzeben). 2260

SDOD Jflg. peşte sărat.marfă butii se aflu de vânzare în Strada turnului Iohann Sehtsfel. Aleman Dragoie, Răşinar.

De însemnat pentru «gus­te.

Se cnută vfinzitori d*s filaţe îngrăşate do cslitnte prima. O- f

Mosse

Se afiă de vânzare8000 kg. pe te sărat de rnlitate buna din România cu -2 cor. 40 bani kg cu totul. Cu butoiul 2 cor. 60 bani, cu kilogramul 2 cor. SO bani. Stana j | Tielvndolcnn Sibiiu, Roseuanger 23.

Cal mal vechiu şi mai mare insfiiut

financiar românesc din Austro-Ungaria

; î ' '4

L M a £

* # * • %

i i

tori de galisută vânzători <

aţe irgrnsate do cslitnte prima. u- dup*jrie au!) W. 0. 168 către RudOrf | 1'SÎîfPA «a*.» seci noriMosse Wien I. SeilwR'iitte 1 ------- .

eroilor de bărfcsji SfSîîU, strada CisPadtei bk. 12

r^cosnandă p. t publicsiai etSa va n i noue stofe tic

a! la ru ă !<t r a a r i — a sa r tiia e a l. ■ ■ ——■

Noutăţi*«diiir «cum, pvr.irvi itnJa©

ft&rîsaţl « io te iu ă ‘n;<zni€s »SVs c?fi so eiecuti (Jupă r.iistsrA r Ui aci moderne vcstmlntr. (.re- flwrt î S s c î t o , J a q u e i e ţlbu l* Si-w UEr. «Clon, cu prt jm i îourtr

’.fl.2Jw;oachitii <Uc:»ţînne

sitfiîiS tcuttţile i1o st-.îo peaira p tjv-LVriurJ şi .ie.ngJauţ", ;.ari x? «ţii tc!d-5âuRS io tsojcat.

feiîjrarcTcrcxi-s-lor cos- *Bi Sve<fcs -3 f.tf'.ierui -..-.cu, ir.n per- 1 « l i s tirst;*. deosebita. .•'.!tr.;iur>a ţ îxs. 'i-VEL-i preoţi fi ab-f ' . ' î v ' . — 2u cazu ri *î<* sr«

i<c tr&vstiî*rf «Se £i* tim p

-iî-ii S!& îavîî. — Uaiferrco per.tru j®»#5\»4isîî, omh ţi tot kîal «i,i&rt)cti

nKcrlpV’* ere-

3 ^ - 4 t i

institut de credit şi de economii în Sibiiu

F iJ jo lp . Braşov, Bozoviciu,Ellsabclopole, 1 l i la lC . Lufloş, Mediaş şl Mureşoşorhciu

A o- pn tlir i* ° r?ova» Sânmărtin, Sânm i /T .^C illU l 1. ciăuşul-mare şi Şeica-marc i § .

C sp ltR l « o c i c t a r ............................................. K 0 ,»j>0 .008-—de r c r e r tâ ţ l p e n z in it t . . . „ 2,»50.000*—

P orto i'e l de c a m b ii . . . . . . . . „ lT.TOO.Oft«*—îm p r u m u tu r i l i lp o t e c a r e ........................... ...... l^ ,4 0 » ’4oa*—

W cpnne r l fipre f r u c t i f ic a r e ............................. Z*,."00.030'—Kcrleuri fo u c ln re în c lrc u la ţ itm e . . . „ I o.uao.ooo*—

Primeşte depuneri r;_ k h °i

s p r e f r u c i i î i c a r e cu « S Z S |2 |0

rtttşi tcrmioul de abziccre, plătind tniuşi «Jart» ilc In tcreac

» ^f-?

cxecuiă asemnări dc bani la Americaşi îngrijeşte încassiri de cecuri şi ns îgna jiun i asupra oricărci pie|i, mijloceştc to! felul de nfacerl

dc bancă. — Orice informajluni se dau gratis şi promt atât de Centrala din Sibiiu, cât şi de filiale!« şl agenturile institutului.

na Direcţiunea.

tovasws:

« Berea albă şi neagră dinB e r e r i a d e l a T r e i- S ie ) a r t

in mmvesie foarte burrä şi gustoasSf ^

..—

Acs-stalâ b«r®C CbSUiä fi i»îfc?a ca p*S-

«are de tofi cy‘ fv mvryso CX& u OM c îţrf U Mte

" • ^ 1

P P ^

O -

O <6*-

... , V';-; mi

■ --- > vi:.v - ;■ El.

ÄW ä** UD

k.*Î r;*

(>

*O"

i ^ ! f

î lvj # ! 'i*

; 4

! $ ; #

FOAIA POPORULUI“P T - pe CÂMPUL DE LUPTĂ

ra so ponto tiimito ori-urulo ţi ni tnrcpc.'o do ori-cânJ, cec»- JT I I cc n'Iucc-ra I» cuno;:tinţî rotitorilor noştri, Fnro orien- r i

t?rc, in ur:n» rn i multor întrebări ce primim mereu. |

iibaiirimeiituliii este: 2 cor.

I pirSiorii cx jt c* A

»» ti ; Y

rrt~rc.- c*.l» .-.-t '• • £-**.**5«'**:*« ;sţj

pe timp de S luni de zile.

( ^ 1 Pontru nlitmnmri'.lo pc câmpul ilo Itiptft etstoTim pro- •* ţel do 2 cor. pe timp de 5 luni, fiîndcA ţtim, c*

'n:ni5 Oo 2 cor. (in bani do hfirtic.bancnoto dn c&tn 2 »■"S l'nr ) rt; trirn te ^nn( nşor. ^dmnhsroa atlrpsoi nltnn

deva tot p i rAmp’.il do luptţ, sun m»i t4r7.îu în vr'un ^Sr

ora; ori Mit «lin lânntnil Mnrmhiti anstro-un^r.ro, fp

j î f^re Kr«tnit; e do-ttil »Rcno noua adrcia pe o curte po.stiiif, i;ndo h:î xe fputiA Insişi rnlres» do mai nninte.

Abonnincntc do nccstcn f c pot fncc şi din pnrtea cetoi de ncasâ, cari dorcsc sâ trimită Fonln In vr'un neam sau cunoscut dc pc

c.îrnpul de luptă ori in uită parte n Austro-Ungnrici.

z

o

G m S tic diniir r --

m I Im m i a?70 filleri

[ Cea mai bună apă pentru dinţi-3 l i t : Ia ii.>i ir.ullr «* I t-rijsi iiilriM|isn»lc Jncm ial» o i t t le tnai ii>Jlinc|ium.

KL f j G jţ /f'ö P* £*\ (Oi pllinc «flota, ejwdtij»* foIo«irf»W apel dc dlnfl atuî linrtlltn--. ,tc l3 K ii1!>ri — «a tuicrl i *r f i do dureri <!c m îi f lc tau tare v» rr.iroi! tJu din gurii.

Ed. Bariila-Winkler’s Nachf. L . P L A N ,Wien, X., Goethogasso 7.

Se rsp tjJ în Jr.a:? firraac 'ilf. — SS *c ccarî apriat »pa de dînjl alui

R A H T IL L A . I)cn î.r;ir» d t f-iMHcSfi vor îi l-înc p 1 *:;tc. I«a Ior^>x* m t'e nu ** poate c ' j ota, tfirrtît cu T St:clc Cn cf'f. G..V> lf«\rco.

-a

f] Âlelier de curelărie, şelSrie şi co?er*3ric |!

d i n P i a ţ a m a r e N p . 1 9

este coniplct renovat şi înzestrat cu cele mai modeme aparate şt mijloace tehnice.

Proprietarul cel nou, :;i t» d» iilinţa ?ă sitiîfură pe deplin dorin’/.Ic- p~.b’icslci.

^ specialitate locrcz dcpS foto^riTii Tcchi ţi ftrirste. c* de pudi a ce-.or căzuţi in riiboia, Ub’euri rairite ţi pictite, e»ri ror fi cn totul tstminitoara. "

Obrervsrc: Văduvele şi orfanii celor căzuţi în răsboiu tot »rea scăz&m&nt la plată.

Ungând să mi îprij:ni‘,i twt.î tr.es ir.treprir.dere, tcciscz cn ‘ ‘.i-l:

R U D O LF K U N T E , fotografSibiiu, Piaţa mare Nr. 19,

viî-â Tis de prSTMi* Ini Fuclg.

' i i : t O R E M D T 6 . & F E I R Î W .( o d in io a r ă S o c I c tn f t ;a c n r r în r l lo r ;

t ! i

I ’

^ Sirada Cisnădici 45 — S I B I I U —Heliauergasse 45I %

ö

H Mnţizlr. fotrtebo^at in !j irticole, pentru cS ro *

W »c4 l4 r it , Tânnt, tpo

s i t e a r tic o le de g:*- ţ ila iitc r ie cu «rojurils | ;cr!e:,’ .v r.^-Jer.îte.C«- Hr e le iîc tn a * ln i. cn- j jr e le <!-j cuflu t j i l c - J *.Cjt|, SUr rArzofiî) j jnf rnir.ncr.: in depozit, ţ ;

;oj(3

p o r t ji T-o>aj, p o*Cl&T.l

} ţarib r e t e l e s o l id e ţi I

(; Toate art.’ic'.etc d;n b '^ r .» i ! r ru ;- ;* ; f'. ripa-atars lor .<c \yc 4 t pront ţi iii'.in -Liste de preţuri, îs cerere, se trimit ira. • 11

i| --- Comande prir. postă se eîecttifsc prcir.t ş: c o n f t:cr.j!0S. ----|*

;! Marc dcposli dc lin inu ri pentra cai iîela so iurile |ţ | cele m ai ieftine p ână la cele m ai Sinc. cop^en ' ||

toarc (ioluri) dc cai şi eoserc dc ciilăicrie .

.T ipocraT ia P o p o ru l» ;* , S O ila .