CONCASOARE CONICE1. Caracterizarea Generala Concasoarele conice sunt folosite pentru concasarea grosiera, mijlocie si marunta a materialelor de duritate mare si medie. Ele sunt intalnite cu preponderenta in industria materialelor de constructii. Denumirea se datoreaza formei conice a organelor active, conul exterior fix2si conul interior mobil1(fig. 1). Conul interior, mobil, poate avea o miscare circulara excentrica sau o miscare de translatie in plan orizontal astfel incat materialul care se afla in spatiul dintre cele doua conuri este maruntit continuu.Procesul de maruntire se desfasoara analog celui din concasorul cu falci: datorita micsorarii continue a fantei dintre cele doua conuri, de la cota maxima , ce corespunde zonei de alimentare4, la cota minima, materialul este comprimat si zdrobit. Descarcarea are loc in zona3, unde cota radiala a fantei de descarcare estece corespunde dimensiunii maxime a materialului maruntit. Rezulta ca produsul concasarii are aici un spectru granulometric larg, intre dimensiunilesi adica este caracterizat printr-un coeficient de supradimensiunePentru concasare mijlocie si marunta se utilizeaza concasoare conice cu arbore in consola.In comparatie cu concasoarele cu falci, concasoarele conice au urmatoarele particularitati:a)avantaje:-consum de energie mai mic pe tona de material concasat;-debite mai mari;-functionare mai linistita;-lipseste mersul in gol si nu este necesar volantul;-concasarea se face continuu;-alimentarea se poate face din orice directie.b) dezavantaje:-dimensiunile maxime ale materialului alimentat sunt mai mici decat la concasoarele cu falci;-din spatiul de lucru pot scapa bucati plate, lungi;-in cazul alimentarii cu materiale cu plasticitate ridicata exista pericolul infundarii;-constructie mai complicata;-pretul de cost este mai ridicat si sunt mai greu de intretinut decat concasoarele cu falci.Clasificarea concasoarelor conice se poate face dupa mai multe criterii:a)Dupa pozitia arborelui sau axei geometrice verticale:-concasoare cu arborele suspendat intr-un lagar superior (fig. 2);-concasoare cu arbore rezemat intr-un lagar inferior (fig. 3);-concasoare cu arbore fix in jurul caruia se roteste un arbore tubular cu excentric (fig. 4).b)Dupa felul miscarii conului mobil:-concasoare cu miscare rotativa, oscilanta, excentrica fata de conul fix (fig. 2 si fig. 3);-concasoare cu miscare de translatie in plan orizontal (fig. 4 si fig. 5).Fig. 2Concasor cu arbore suspendat in lagar superior, cu miscare rotativa a conului interior, actionare din doua parti, fara sistem de amortizare, pentru concasare grosiera

Fig. 3Concasor cu arbore rezemat in lagar inferior, cu miscare rotativa a conului interior, actionare dintr-o parte, cu sistem de amortizare cu arcuriFig. 4Concasor cu arbore fix, in jurul caruia se roteste arborele tubular cu excentric; conul interior are miscare de translatie in plan orizontal; actionare dintr-o parte; fara sistem de amortizare; pentru concasare grosieraFig. 5Concasor cu miscare de translatie in plan orizontal a conului interior, cu sistem hidraulic de amortizare la capatul inferior al arborelui

c)Dupa felul actionarii:-cu actionare dintr-o parte (fig. 4);-cu actionare din doua parti (fig. 2).d)Dupa tipul sistemului de amortizare utilizat:-fara sistem de amortizare (conul fix se imbina rigid cu batiul, fig. 2 si fig. 4);-cu sistem de amortizare cu arcuri (fig. 3);-cu cilindri hidraulici/pneumatici saucu sistem hidraulic la capatul inferior al arborelui (fig. 5).e)Dupa anumite particularitati tehnologice:concasoare pentru concasare grosiera, dimensiunea maxima a materialului alimenta(fig. 2 si fig. 4);-concasoare pentru concasare mijlocie,(fig. 3);-concasoare pentru concasare marunta,Concasoarele pentru concasare grosiera se caracterizeaza prin:grad de maruntirespatiul de lucru este format intre tronconul exterior cu baza mare sus si tronconul interior, cu baza mare jos;unghiul la varf al conurilor este relativ mic.Concasoarele pentru concasare mijlocie si marunta se caracterizeaza prin:grad de maruntirespatiul de lucru format intre tronconuri scurte cu inclinare relativ mica, ambele cu baza mare jos;unghiul dintre generatoarele conurilor, in partea dinspre varf, este relativ mic, iar in partea inferioara generatoarele sunt paralele, ceea ce asigura un produs marunt, constant;alimentarea se face cu bucati mici de material.

Constructia Concasorului La concasoarele pentru concasare grosiera trebuie sa se asigure atat posibilitatea trecerii fara dificultate a materialului concasat cat si o eficienta mare a procesului de maruntire. Ca urmare, suprafetele conice au panta mare (fig. 8). Gradul de reducere a dimensiunii materialului la aceste concasoare, dat de raportul intre latimea fantei de alimentare,, si latimea fantei de descarcare, estein cazurile din figurile 8, a si b, respectiv, in cazul din figura 8, c. Valoarea latimiieste data de relatia, undeeste dimensiunea maxima a materialului de concasat.Concasoarele conice pentru concasare grosiera utilizeaza doua tipuri de profiluri ale spatiului de lucru:- profilul liniar, cu unghiul de concasare constant pe inaltime (fig. 8, a), caz in care este posibila infundarea zonei de evacuare cu material concasat, datorita capacitatii de trecere mai mica decat capacitatea de intrare a materialului in zona de alimentare. In acest caz unghiul de atac- profil curb, cu unghiul de concasare variabil pe inaltime (fig. 8, b si c), caz in care se asigura un debit mare, deoarece deplaseaza zona cu capacitate mica de trecere spre alimentare, unde insa debitul capabil este mai mare. In acest fel se evita infundarea zonei de evacuare, se obtine un produs mai uniform, uzura blindajelor in zona inferioara este mai uniforma decat in cazul precedent. In acest caz unghiul de atac variaza intre valorile. In zona curbilinie inclinarea variaza constant intre limiteleIn figura 9 este prezentata constructia unui concasor pentru maruntire grosiera cu rezemarea arborelui la partea superioara. Arborele5, pe care se afla conul mobil6protejat cu blindajele20, este suspendat in reazemul superior7. Partea inferioara a arborelui este asezata liber in alezajul excentric, inclinat al bucsei4, care se afla in interiorul lagarului1si care determina miscarea rotativa excentrica a arborelui5(miscarea giratorie de precesie regulata) in raport cu suprafata interioara a conului fix9, protejat de blindajele8. Suprafetele blindajelor pot fi netede, profilate sau mixte. Suprafetele netede au rezistenta la uzura mai mare si sunt recomandate la maruntirea materialelor cu duritate foarte mare. Suprafetele blindate determina un consum energetic mai redus al masinii dar si un produs mai uniform maruntit.Arborele5, prin intermediul piulitei spintecate16, se reazema pe inelul17(fig. 9, b), care se sprijina pe bucsa18. In timpul rotirii arborelui5, bucsa18are o miscare de rostogolire pe suprafata inelului19, iar suprafata sa laterala aluneca in interiorul suprafetei conice a bucsei12, asezata in cupa26a traversei2Prin rotirea piulitei16, in urma ridicarii cu macaraua a arborelui5si a conului mobil, se poate regla mecanic, in limite restranse, fanta de evacuare. In acest scop, in capatul arborelui se afla o gaura filetata pentru introducerea unui inel de ridicare. Capacul13protejeaza reazemul impotriva prafului. Prin teava21se introduce unsoare consistenta in lagarul superior.Alezajul conic al bucsei fixe12permite arborelui executarea miscarii conice circulare. Piesele17si18sunt asamblate intre ele prin cep inelar ceea ce elimina uzura acestora pe suprafata de contact.Conicitatea bucsei12trebuie sa fie egala cu unghiul de precesie,. Daca bucsa12este cilindrica, atunci conicitatea bucsei18trebuie sa fie egala cu unghiul de precesie.

Concasoare conice pentru concasare mijlocieConcasoarele conice utilizate pentru maruntirea mijlocie se diferentiaza fata de cele utilizate pentru maruntirea grosiera prin faptul ca au o zona de lungime, pe conul fix, paralela cu suprafata conului mobil (fig. 10). Distantadintre cele doua suprafete se alege in functie de marimea granulelor materialului macinat. In timpul miscarii sale, conul mobil face cu orizontala unghiuri care variaza de lala,undeeste unghiul de inclinare a conului mobil;- unghiul pe care il face axa mobilacu cea fixaConcasoarele conice pentru macinare sunt cunoscute si sub de denumirea de glanulatoare. Macinarea are loc prin actiunea fortelor de strivire si frecare la care suntsupuse bucatile de material atunci cand ajung intre suprafetele conice active aleconurilor fix si mobil. Gradul de maruntire la aceste masini ajunge pana la valoarea i=5.Concasoarele conice pentru concasare mijlocie si marunta se construiesc cu arborele in consola, conform schemei din figura 11. Materialul de maruntit este introdus pe la partea superioara a masinii de unde ajunge pe talerul de alimentare,Rolul acestuia este de a realiza o distributie uniforma a alimentarii. Materialul este strivit intreplacile de blindaj ale conului mobil, 1 si conului fix, 2. Corpul conului mobil este solidar cu arborele masinii. Arborele este sustinut in reazemul sferic, 3, care preia atat greutatea conului cat si componenta verticala a fortei de apasare. Miscarea arborelui este transmisa pe la partea inferioara a acestuia, prin intermediul unui angrenaj conic, pus in miscare de un motor electric si o transmisie prin curea.Spatiul dintre cele doua conuri, numit si camera de macinare, se ingusteaza spre baza conului, unde, la iesire, cele doua suprafete conice sunt paralele, fapt ce duce la maruntirea prin frecare.Generatoarele se executa in trei tipuri diferite in ceea ce priveste profilarea organelor active:1-normala - pentru concasare mijlocie (fig. 12, a);2-cu conicitate mijlocie pentru concasare marunta (fig. 12, b);3-cu con scurt, in forma de ciuperca pentru concasare foarte marunta (fig. 12, c).Distanta C dintre cele doua conuri, la intrare in camere de macinare, este mai mare la concasoarele pentru concasare mijlocie si mai mica la concasoare fina. Totodata si lungimea B a zonei de evacuare difera, astfel incat ea este mai mare la concasoarele pentru concasare fina.Pentru a studia fenomenele care au loc in timpul alunecarii bucatilor de material intre fetele conurilor se considera schema din figura 13 undeeste greutatea bucatii de material.Forta de greutate se descompune intr-o componenta normalasi una paralela cu planul de alunecareconform relatiilor:

mentenantaAnexeFig.1Fig.2Fig.3Fig.4

Fig.5