LARINGELE

Este un segment al aparatului respirator, care continua faringele si se continua cu traheea.

Cartilajele laringelui

Sunt:- Nepereche –cartilajul tiroid, cartilajul cricoid, epiglota- Pereche –cartilajele aritenoide, corniculate, cuneiforme

Cartilajul tiroid

Este cel mai voluminos. Este un cartilaj de tip hialin, deschis posterior si este format din doua aripi, care converg anterior si median la nivelul unghiului laringelui. Median si superior, prezinta o incizura tiroidiana superioara, iar median si inferior, o incizura tiroidiana inferioara mai stearsa. Este mai proeminent la barbat si este palpabil. Pe fata externa a aripilor sale, exista o linie oblica, pe care se insera muschii sternotiroidian, tirohioidian si constrictorul inferior al faringelui. Posterior si lateral, prezinta doua coarne superioare si respectiv doua coarne inferioare. Cele inferioare se articuleaza cu cartilajul cricoid, iar pe cele superioare se insera ligamentul tirohioidian lateral. Acest cartilaj poate suferi un proces de osificare.

Cartilajul cricoid

Este de asemenea un cartilaj nepereche, hialin, situat inferior de cartilajul tiroid. Este singurul cartilaj care asigura suport pe 360 de grade si, din aceasta cauza, este cel mai puternic. Are forma de inel cu pecete si prezinta:

1. O portiune anterioara mai ingusta = ARCUL CARTILAJULUI CRICOID2. O portiune posterioara mai inalta = LAMA CARTILAJULUI CRICOID

Lama cartilajului cricoid se articuleaza:- Supero-medial cu cartilajele aritenoide- Postero-lateral cu coarnele inferioare ale cartilajului tiroid

Epiglota

Este un cartilaj median elastic. Are forma de frunza si se prelungeste median si inferior cu PETIOLUL EPIGLOTEI, ce se continua cu ligamentul tiro-epiglotic. Epiglota este de asemenea suspendata prin ligamentul hioepiglotic.

Cartilajele aritenoide

Sunt cele mai voluminoase dintre cartilajele pereche, fiind cartilaje hialine. Au forma de piramida triunghiulara cu baza inferior si varful superior. Baza se articuleaza cu cartilajul cricoid, iar de la varf pleaca plicile ariei epiglotice, ce includ cartilajele cuneiforme si corniculate. Prezinta 3 fete:

- Fata posterioara- Fata mediana- Fata antero-laterala

Baza prezinta spre anterior procesul vocal (unde se prind corzile vocale) si spre lateral procesul muscular.

Cartilajele corniculate

Sunt de asemenea elastice si se mai numesc cartilajele lui Santorini. Sunt situate la varful cartilajelor aritenoide si in plicile ariei epiglotice.

Cartilajele cuneiforme

Sunt de asemenea elastice. Se mai numesc si cartilajele lui Wrisberg si de asmenea sunt situate un plicile ariei epiglotice.

Inconstant, se gasesc si cartilaje tritice in grosimea ligamentului tiroihioidian lateral.

Ligamentele laringelui

Sunt:- Membrana tirohioidiana, care prezinta o condensara mediana = LIGAMENT TIROHIOIDIAN

MEDIAN si doua condesari laterale, LIGAMENTELE TIROHIOIDIENE LATERALE. - Ligamentul cricotraheal- Membrana cricotiroidiana, care prezinta si ea o condensare mediana, LIGAMENTUL

CRICOTIROIDIAN MEDIAN si doua condensari laterale, LIGAMENTELE CRICOTIROIDIENE LATERALE

- Ligamentul hioepiglotic- Ligamente intrinseci:

a. Membrana elastica, ce prezinta o portiune superioara, MEMBRANA CVADRANGULARA si o portiune inferioara, MEMBRANA CRICOVOCALA

b. Ligamentele vocalec. Ligamentul tireoepiglotic

Muschii laringelui

Muschii extrinseci

Din punct de vedere al dezvoltarii, in aceasta categorie intra:- Muschiul cricotiroidian- Muschiul constrictor inferior al faringelui

Din punct de vedere functional, mai intra si muschii care se insera pe laringe:- Muschiul sternohioidian- Muschiul sternotiroidian

Muschii intrinseci

- Muschii interaretiroidieni (transvers si oblic)- Muschii cricoaretiroidieni (posteriori si laterali)- Muschiul tiroaritenoidian

Muschiul cricotiroidian. Se intinde de pe arcul cartilajului cricoid pana pe marginea inferioara a cartilajului tiroid. Actiune: ridica arcul cartilajului cricoid si deplaseaza posterior lama cartilajului cricoid si cartilajele aritenoide, punand in tensiune plicile vocale. Actiunea opusa este realizata de muschiul tiroaritenoidian si muschiul vocal (parte a plicilor vocale). Acestea se intind intre cartilajele aritenoide si fata posterioara a unghiului cartilajului tiroid. Ele apropie cartilajele aritenoide de cartilajul tiroid si relaxeaza plicile vocale.

Muschiul cricoaretinoidian posterior. Se intinde intre lama procesului cricoid pe linie mediana si procesul muscular al cartilajelor aritenoide. Actiune: apropie procesele musculare si departeaza procesele vocale ale cartilajelor aritenoide, rezultand ca deschide glota. Este un muschi al functiei respiratorii. Muschiul cricoaretinoidian lateral. Se intinde intre fata superioara a cartilajului cricoid, in partile sale laterale, si procesul muscular al cartilajului aretinoid. Actiune: departeaza procesele musculare si apropie procesele vocale ale cartilajelor aretinoide. Inchide glota. Muschiul interaretinoidian transvers. Se intinde intre fetele posterioare ale cartilajelor aretinoide stang si drept. Actiune: apropie cartilajele aretinoide si inchide glota.

Cavitatea laringelui

Este separata de faringe printr-un orificiu delimitat superior de marginea superioara a epiglotei si infero-lateral de plicile ariei epiglotice. Se imparte in urmatoarele portiuni:

1. Vestibulul laringeluiEste delimitat anterior de fata posterioara a epiglotei, lateral de fata mediala a plicilor ariei epiglotice si fata superioara a plicilor vestibulare (falsele corzi vocale) si posterior de spatiul dintre cartilajele aritenoide.

2. Ventriculul laringeluiEste cuprins intre plicile ventriculare superior si plicile vocale inferior. Anterior, este delimitat de cartilajul tiroid, iar posterior de cartilajele aritenoide.

3. Spatiul infragloticEste limitat superior de corzile vocale si inferior se continua cu traheea.

Corzile vocale

Se insera anterior pe unghiul cartiajului tiroid si posterior pe procesele vocale ale cartilajelor aritenoide. Sunt formate din ligamentul vocal si muschiul vocal.

Spatiul infraglotic este delimitat anterior de cartilajul tiroid, membrana cricotiroidiana si arcul cartilajului cricoid. Posterior, este delimitat de lama procesului cricoid. In plus, se poate descrie SPATIUL PREEPIGLOTIC, delimitat anterior de membrana tirohioidiana si osul hioid, posterior de fata anterioara a epiglotei, lateral de ligamentele hioepiglotice. Spre superior, se continua cu valeculele, iar inferior si lateral se prelungeste cu sinusul piriform.

Vascularizatia laringelui

Are doua surse arteriale:- Artera laringiana superioara, ramura din artera tiroidiana superioara. Strapunge membrana

tirohioidiana, impreuna cu ramura interna a nervului laringeu superior. - Artera laringiana inferioara, ramura din artera tiroidiana inferioara, care strapunge

membrana circotiroidiana

Drenajul venos se face spre venele tiroidiana superioara si respectiv inferioara.

Inervatia laringelui

Are doua surse:

- Nervul laringeu superior, care la randul lui se imparte intr-o ramura interna, care strapunge membrana tirohioidiana si se distribuie senzitiv ariei supraglotice; ramura externa ajunge la muschiul cricotiroidian si se distribuie si senzitiv partii anterioare a etajului inraglotic

- Nervul laringeu inferior, continuarea nervului laringeu recurent. Strapunge membrana cricotiroidiana si se distribuie muschilor intrinseci ai laringelui si senzitiv etajului infralglotic, cu exceptia partii anterioare, care este inervata din ramura externa a laringeului superior. Fibrele sale provin din nervul XI.

Drenajul limfatic se face spre ganglionii cervicali profunzi superiori pentru etajul supraglotic si in ganglionii cervicali profunzi inferiori, plus ganglionii paratraheali din etajul infraglotic.