n Romnia, laricele european (Larix decidua Mill.) ocupa circa 30.000 ha (STANESCU,1979), suprafata din care circa 4.000 ha sunt arborete naturale si restul arborete artificiale, createn mare parte cu samnta importata din Austria. Desi procentul de participare a acestei specii ncompozitia padurilor noastre este mic, laricele ramne destul de apreciat pentru lemnul pe care-lproduce, pentru cresterea sa rapida si pentru contributia pe care o aduce la marirea stabilitatiiarboretelor de molid, n compozitia carora se poate introduce n amestec.n cadrul cercetarilor proprii, s-a efectuat un studiu complet, la nivel fenotipic simolecular, la sapte areale de larice din Romnia si la descendentii obtinuti prin altoire, situati nPlantajul Baciu, O.S. Cluj. S-a conceput crearea unei baze de date cu caracteristicile fenotipiceale arborilor (att din cele sapte areale de origine ct si la clonele din Plantajul Baciu), care sa fieutila pentru identificarea genotipurilor n scopul utilizarii lor ca genitori pentru crearea devariabilitate artificiala.Programul de ameliorare al laricelui a nceput n Romnia n anii 1963 - 1965 odata cuselectia, n cadrul actiunii de cartare seminologica, a celor mai valoroase arborete si desemnarealor ca arborete - surse de seminte.n Romnia, interesul fata de specia Larix decidua Mill. este consemnat prin delimitareaa circa 970 ha de rezervatii de seminte, din care 507 ha sunt ocupate efectiv de larice, si 134,6 haplantaje de larice, care asigura samnta necesara pentru producerea puietilor (MIHAI, 2007). Cutoate ca s-au ntreprins aceste masuri, necesarul de samnta nca mai este acoperit, n buna parte,din import, ceea ce denota ca bazele de seminte create nu au o productie suficient de mare.Pe baza acestor considerente, n cadrul doctoranturii s-a conceput si crearea unei baze dedate cu caracteristicile fenotipice ale semintelor de larice, care sa fie utila n identificareagenotipurilor si sa ofere informatii relevante n ceea ce priveste corelatiile fenotipice dintrecaracterele semintelor si procentul lor de germinare. De asemenea, s-a impus si studiul energieide germinare si a capacitatii de germinare a semintelor n conditii de laborator sub actiunea unordiferite tratamente chimice de stimulare a germinatiei, respectiv de obtinere de noi plante viabile.Prezentul studiu a urmarit si rezistenta arborilor din Plantajul Baciu la atacul de boli(Hipodermella laricis) si daunatori (Coleophora laricella si Adelges laricis), n scopul preveniriisi combaterii acestora n lucrari silviculturale viitoare, masuri ce se impun ntr-un sistem degestionare durabila a fondului forestier national.Caracterizarea moleculara a provenientelor de larice s-a realizat cu ajutorul markerilorRAPD (Randomly Amplified Polymorphic DNA). Aceasta etapa s-a desfasurat n cadrulDepartamentului de Biotehnologii al USAMV Cluj-Napoca. Rezultatele obtinute prin tehnicaRAPD au fost ncurajatoare si au permis o caracterizare eficienta la nivel molecularprovenientele de larice luate n studiu.Crearea unei baze de date n urma unui studiu exhaustiv, efectuat la nivel fenotipic,genotipic si molecular, la diferite proveniente de larice este utila n identificarea genotipurilor, nvederea utilizarii acestora n lucrari viitoare de ameliorare si ofera informatii relevante n directiamonitorizarii valorii economice a fondului forestier romnesc.Cap.11.5. SCOPUL SI OBIECTIVELE PROPUSEProgramul de ameliorare al laricelui a nceput n Romnia n anii 1963-1965 odata cuselectia, n cadrul actiunii de cartare seminologica, a celor mai valoroase arborete si desemnarealor ca arborete - surse de seminte (OLENICI, 2004). A continuat cu selectia arborilor plus,ncrucisarea lor n plantaje de clone, inclusiv aceea de hibridare interspecifica, urmata deinstalarea de culturi comparative.n Romnia exista instalate 134,6 ha plantaje de larice. Acestea reprezinta plantatii dearbori plus netestati, nmultiti pe cale vegetativa sau generativa, selectionati dupa nsusirilefenotipice, din anumite regiuni de provenienta a speciei respective (MIHAI, 2007).n cercetarile din cadrul doctoranturii s-a prevazut studiul variabilitatii fenotipice sigenotipice la un material biologic constituit din specia Larix decidua Mill., desfasurat n sapteareale de larice din Romania si la descendentii obtinuti prin altoire din Plantajul Baciu.Evaluarea fenotipica si genotipica a speciei luate n studiu, a presupus analiza caracterelorcantitative si calitative a genotipurilor luate n studiu, prelucrarea datelor experimentale prinanaliza variantei, aprecierea variabilitatii caracteristicilor pe baza coeficientilor de variabilitate,estimarea corelatiilor dintre caracteristicile studiate, prin calcularea coeficientilor de corelatie.De asemenea, studiul a urmarit rezistenta arborilor la atacul de boli si daunatori, deoareceplantajele reprezint resurse genetice forestiere valoroase prin care se realizeaza nu doarconservarea variabilitatii genetice dar, n acelasi timp, asigura o crestere a variabilitatii geneticesi un cstig genetic ridicat prin ncrucisarea celor mai valorosi indivizi (arbori plus) din cele maivaloroase populatii. Semintele obtinute n plantaje prezinta o diversitate genetica ridicata(ENESCU, 1994). n acest sens prezenta cercetare a urmarit si studiul facultatii germinative si acapacitatii germinative a semintelor de larice n conditii de laborator, n vederea mbunatatiriigerminatiei semintelor si a aparitiei de noi plante.S-a propus si crearea unei baze de date cu principalele caracteristici ale conurilor sisemintelor de larice din Plantajul Baciu, considerata utila n identificarea clonelor. S-a consideratutila si obtinerea unor informatii relevante n ceea ce priveste corelatiile fenotipice si coeficientulde heritabilitate n sens larg (H2) dintre caracterele conurilor si semintelor si procentul degerminare a semintelor de larice. Caracteristicile conurilor si semintelor de larice auaplicabilitate practica n momentul instalarii plantajelor, care nu trebuie sa se restrnga doar lascopul producerii de seminte n vederea ridicarii productivitatii padurii. Plantajele reprezinta ometoda de conservare "ex situ" a variabilitatii genetice a speciilor forestiere si sunt importantemai ales n cazul speciilor periclitate, cu nflorire rara n mediul lor natural, cu dificultati larecoltarea semintelor sau pentru a combina anumite caractere dorite n populatii de ameliorare.Evaluarea la nivel molecular s-a realizat prin markarea moleculara PCR-RAPD (RandomAmplified Polymorphic, ADN polimorfic amplificat la ntmplare), presupunnd testareaprimerilor RAPD, extractia ADN la materialul analizat, efectuarea amplificarilor PCR cuprimerii RAPD.ConcluziiPentru determinarea cotei cu care participa genotipul (provenienta) la exprimareafenotipica a caracterelor studiate, s-a calculat coeficientul de heritabilitate n sens larg (H2).Heritabilitate n sens larg a avut valori ridicate, cuprinse ntre 0,943 (latimea conurilor) si 0,993(greutatea conurilor). Rezulta ca toate caracterele analizate au, cel putin n conditiile experienteide fata, un puternic determinism genetic, fiind puternic influentate de genotip, si ntr-o masurarelativ redusa de mediul de cultura (ecotip).Din rezultatele obtinute, valoarea mare de ameliorare a principalelor caractere alefructificatiei arborilor permite ca, printr-o alegere judicioasa a genitorilor, sa poata fi obtinutedescendente generative n care selectia sa fie ncununata de succes, facilitnd crearea unor noigenotipuri valoroase.