U REA NTEIlunar, sub ingrijirea D-lor ;

SIMIONESCU O. ONICESCUProfesor Universifor Profesor Universifor

Profesorul G. G. Longinescu(1869 - t 1939)

Anul XXX Aprilie 1941 4

.....11

www.dacoromanica.ro

AREVISTA PENTRU RASPÂNDIREA

anul 1905 de G. G. G. LONGINESCUAPARE LUNAR SUB INGRUIREA D-LOR:L ONICESCU

Profesor Universitar Profesor UniversitarSecretar de Redactie: Dr. R. I. CALINESCU, Conferentiar Universitar

registrul Trib. I Comerciala sub No. 114/938

Socletatea CooperatIva OfIciul - Bucurestl, B-dul Ellsabeta, 58Administratia: - B-dul Elisabeta, 58 - Telefon 3.53.75Redactia : 1, Et. Unlversitate (Conferentlar R. 5.32.72

CUPRINSUL:Pan.

Comemorarea profesorului G. G.Loginescu.

I. SIMIONESCU, In lui G.Longinescu . 133

O. ON10ESCU, Longinescu 135E. ANGELESCU, Profesorul G. G.

ginescu 137C. BELCOT, G. G. Longinescu 141

Preot I. PASCU, BunuluiLonginescu 145

I. M. DIMITRESCU, Profesorul G. GLonginescu 147

C. MOROSANU, G.Longinescu . 148

HUZUM, La mormântul prole-sorului G. G. Longinescu . . . 150

Lucrarile de popularizarea aleProf. G. G. Longinescu . . . 151

ParteaMARGARETA P. PONI, Vistra . . . 152EUGEN PORA. Amortirea hibernatia

la animale 155C. Cum va fi

timpul ? 163IORDAN, Celodal 168

C. RADULESCU-MOTRU, Pretuireaanimalelor ..... . 171

I. POPU-CAMPEANU, BotanistulPorcius 174

T. S., TecuciBULETINUL ASTRONOMICEXPERIENTENOTE ......

. 185DARI DE . . 187

REVISTE 188

ABONAMENTUL ANUAL : LEI 250;PENTRU INSTITUTE!: LeiNUMARUL 25

ELEVILOR ABONATI IN GRUPURI LI SE FAC INLESNIRICONT LA C. E. C. No. 2679

VOLUMELE ANILOR II AU PRETUL 60 LEIVOLUMELE ANILOR XII--XXVII AU DE 2(X) LEI FIECARE

SE GASESC LA REVISTEIVOLUMELE LEGATE IN PANZA COSTA 60 LEI IN PLUS

Taxa numerar conform aprobárii No. 29.929939.

www.dacoromanica.ro

RAREVISTA PENTRU

anul 1905 de TITEICA LONGIN'ESCUAPARE SUB INGRIJIREA SIMIONESCU SI ONICESCUSecretar de redactie: Conferentiar universitarANUL XXX MAI Nr. 4-5

In aminfirea lui G. Longinescude Prof. 1. SIMIONESCU

Membru al Academlel Române

Doi ani s'au implinit de când Profesorul G. Longinescu§i-a suferintele.

Viata lui a fost numai chin, dar ea a radiatsufletirea deosebi pentru toti care au venit in contact cuDin multimea muncitorilor intelectuali de la noi, figura luiLonginescu va ve§nic vie prin calitatile extraordinare pecare un e stare le desfa§oare, sub puterea vointii de abirui a unui ideal ce-i

Intr'un intitulat Un erou", tipärit Natura",pe vremea când Longinescu mi-a trimes studii ale sale,unul tipärit in America altul Bucurqti, arätam cu admiratie

puternicul ce ne dädea el tuturora pentru adatoria sfântä ce o avem nu numai ca oameni, dar

mai ales fatä de neamOrb de vreme, nu o clipä sä mun-

ceascä, cu câte greutäti numai Dumnezeu nu pentrucât drept exemplu

Importanta lucrärilor sale, concepute izolarede restul lumei, este arätatä de säi, care-i.pastreaza unadevärat meritat cult. Infirmitatea lui prin aceastaa avut o urmare de o insemnatä valoare. La cei care i-aucunoscut mai indeaproape aptitudinile §tiintifice desfä§urate

atât de tragice, a provocat nobilul sentimental recuno§tintei, care leagä generatie de generatie,läntuire sufleteasc5 nealterabilä.

Dar nu numai cä l-au stirnat pentru dusa sub povarasuferintii. L-au iubit pentru bunkatea sufleteasca de care era

A

133

www.dacoromanica.ro

calauzit, ceia ce e de supraomeneasca, tocmai din cauzainfirmitatii, care la altul poate nascut o

Era un adevarat apostol eroismul säu netagaduit, apostolal §tiintii, al al iertarii prin bunatate.

Longinescu mai poseda un deosebit dar, care impodobeasufletul. Nu era numai elevilor prin trudasa, le amintea adevä'rul per aspera ad astras".

dovada nirnic trainic nu se munc5,

In intunerecul care traia ridicase un nou altar, spreideosebire de altii care vad. El nu se socotea dator

cu stricteta clasicä numai menirea de profesorpilduitor. In mintea sufletul sau a icoana celor multi,care de se agita in in necontenit

de lumina care calauze§te spre o energie constructivafolositoare sie§i dar neamului.

timpul indatorirea profesorului fata decei putini datoria apostolului fata de cei multi, pe careimprejurarile mentinut in

Scrierile sale numeroase de popularizare §tiintifica, suntimpregnate de un duh al bunatatii, care le fac u§or de cetit

mai ales merg la prin atractia scrisului limpede. Ajungein pe länga eroul care se biruie pe sine, propovaduitorul

pentru multime, pe calea cunoa§terii de sine.In izolarea care soarta nemiloasa retinea, putea folosiscrisul era iertat, spre a blestema, a biciui usturator pecei care-§i duc viata in trandavie nesocotinta. Crqtineasca-ibunatate inascuta, printeo pe care

o evoca, oprit sa apuce aceasta cale. Suferintaproprie nu facut sä uite lipsurile celor multi.

sä intunerec, dadea seama de binefacerileluminei launtrice sustinatoare propaga la cei carevedea unde pa§esc, se impiedica la tot pasul.

Prin aceste calitati, parte inäscute, parte tocmaiprin lovitura grea ce i-a dat-o soarta, amintirea lui Longinescuya servi drept far trainic celor carora el le-a incredintat con-ducerea revistei Natura", creiata de el din dragoste§tiintä Tara.

NATUR A134

www.dacoromanica.ro

Gh. Gh. Longinescude Prof. OCTAV ONICESCU

Imaginea profesorului Longinescu imi viecum era vie puternica personalitatea lui.Il in amintirea a cincisprezece ani de cola-

borare, la coltul biroului de la Laboratorul de Chimieintrebând cu o curiozitate despre toate lucrurile

lumii. Despre primul Nu pentru afapte memorie exceptionalä, ci pentru a-si mereu

lume in care fusese obicinuit se miste cusimturile toate din care fusese indepartat odata cu pierdereaaproape complecta a vederii. Ca un intelept, eracu toate exploziile temperamentului mediteranean, Lon-ginescu afla tot uita, voluntar, tot ce voia. Tot ce nu aveainteres pastreze amintirea. Dar lucrurile pe care le pastraerau pentru totdeauna ca prieteniile, ca inimicitiileaspre definitive.

Il mai pe profesorul Longinescu la masa ConsiliuluiFacultätii de Atent la fiecare din colegii sai. Inre-gistrând exact care se spune, pentru toateproblemele Facultatii un interes pasionat. Facultateasingurul colt al lumii din afara Laboratorului a familiei undemai putea avea un Ea lua mintea sa proportii uriase,

erau toate incercarile de timide sau ocolite dea atinge cu vre-o administrativa sau legala unitateaLaboratorului a Catedrei sale.

Traia nostru o viatä Nu de suferinta.Longinescu era un mare optimist. Un isvor permanent deincurajare. de la ootropirea lumii, la valul

necontenita a nestiintei, a prostiei a necinsteicum spunea el El s'a pastrat atmosfera de idealism,de de nobile sfortäri pentru a duce cu el oriundeva fi, dincolo de viatä, fie amintirea emo-tionatä, proba activa a unei vieti care-si justifica existenta.

pentru acei cunosteau de aproape, carora ledeschidea poarta intimitatii lui spirituale, aceastä simplä,modestä, rigida, se amplifica cu o simfonie de deiarmec, de preocupäri de nebanuit când tejudeci un cuvânt mai sau o explozie mai violentä.Memoria lui avea o bogatie neinchipuitä de versuri

marilor poeti ai lumii, ai in rândultoti ai nostri bineinteles). Carducci, Leopardi, Dante, ii erautot de familiari ca Eminescu Vlahutá.

Radio deschisese ultima vreme un drum nou catre

NATUR A135

www.dacoromanica.ro

viata. Ii era devotat. Am surprins de mai multe ori un gestde neräbdare când veneau anume ore de program de Radiolumea oprea deschidä emisiunea minunatä.

Stiinta lui Gh. Longinescu era sigurä,Teoriile mai abstracte ale chimiei luau in interpretarea pe carele-o dadea el nici o deformare substantialä, ocretä, impresionanta. Formula lui Longinescu o ex-primare a unor relatii numerice diferite caracteristioemice, din acele forme clasice, proprii oamenilor delaborator, gata sä fie interpretate cu balanta in

Se mult mediul nostru universitar oanume farsa din terminologiecatä, din unor teorii dintr'o anumea impreciziunei care face efect, ca generalizärile usoarefara raspundere. Pentru Longinescu Chimia era un lucrual existentii: simplu, precis, ca o ca o deviata. In realitate un sistem mai mult sau mai putin dea te orienta laborator, unde farsa este

De aceea a fost un mare profesor. un mare exemplupentru o succesiune de generatii.

Am intrat legaturá cu Gh. Longinescu in vedereapublicatiei revistei Natura in anul 1922. Cu ce entuziasm aprimit propunerea mea de colaborare, dar mai seamá aceeade a-1 ajuta dea o acestei reviste, nu-i de nevoiespun pentru nici unul din cetitorii mai vechi ai Naturii.

Aici avea el spuie atâtea atatea bucuriinecazuri. revista Natura avea el o luptapentru asezarea temeinicá a acelei Românii mari la care tineacu pasiune incredere margini.

A primit cu Gh. Titeica, prietenul de tot-deauna, conditiile fixate de Cultura Nationalá pentru editareaNaturii, le stabilisem inceput lucrul comun,având asupra mea sarcina principalä a strângerii, ,revizuiriisistematizarii materialului.

A trebuit vreme las lui Gh. Longinescusarcina destul de grea atunci, vremea de inceputuri,

de mult, de pasionat vroia pentru el toatä munca ce secuvenea Revistei. M'am mai marele

prieten Gh. Titeica, consfAtuire deamiaza i-am facut propunere care i-a venit ca o

binefacere.Admiratia increderea noastrá i-au de atunci

daruitä cu sacrificii reviste scopului nobil pecare ea serveste.

Natura, Gh. Longinescu, scriitorul viguros, bunmânuitor al limbii, pasionatul de cuvânt a

stiintifice un model de scris simplu direct, technicomenesc vreme.

A

www.dacoromanica.ro

Profesorul G. G. Longinescude E. ANGELESCU

Profesor dinMembru cor,

cu 28 de ani in veneam proaspAtstudent la Facultate ma gândeam, emotie, voiprofesori pe autorii pe care chimia, liceu:

Longinescu.Figurile se conturau, impunAtoare de vraje,

mintea mea, imaginatia de licean le un soclule incadrase figurile cu care dedea mai mult

relief portretelor inchipuite.Dar când i-am cunoscut la curs, m'am convins repede

inchipuirea mea fusese prea slabA, deoarece amândoi depaseauirnaginea pe care o aveam in suflet.

Am mai de ce realitateapuirea mea: pe catedrA, acesti oameni erau plini de sfântal predicatorului, stapâneau ascultatorii cu o o putere nein-

le insuflau cel mai viguros entusiasm. Eu nu avu-sesem ocazia sa cunosc astfel de profesori.

Mi-a placut sa fiu profesor... Mi-a sa fac lectii.Le-am pregAtit, zi zi, timp de 42 de ani. Nu le-amgAtit cu cartea dinainte. ucide lectia, daca te de buchiaei. Le-am pregatit cu ochii pe intuneric chiar cândvedeam. ceschideam sufletul aprindeam luminileMa incalzeam la dogoarea lui. In mistuiammine, precum se mistuie lu când lumineaza pe dinjurul ei. Un ceas de lectie facuta astfel oboseste mai pecineva deck o intreaga de munca la birou. N'am intratniciodatA fara o strângere de inimA. temeam demine nu de Ma temeam sa nu itele dingândurilor pe care trebuia sa o tes in timpul lectiei.

m'a stapânit 42 de ani".Am fost profesor numai profesor. Catedra a fost

pentru mine un amvon un altar. NiciodatA nu am facutpentru Curn am spus mereu, invatatura

dela este lumina care trece dela cei care au fost la ceicare au vie".

Aceste scrise de profesorul Longinescu confin unfadevarat crez: este profesorului ideal,

Longinescu a fost acest Profesor", in vieata sa.A sa insufle elevilor dragostea pentru adevär

respectul pentru A realiza aceasta pentrucä elera un mare entusiast. luc:are nou victore

T A

www.dacoromanica.ro

castigata de chimisti, lupta continui cu materia,vibreze de bucurie. Când afla ceva nou, venea la curs maianimat, mai vioi ca de obiceiu, pentru a ceeaceaflase.

Prestigiul pe care profesorul Longinescu câstiga fataelevilor sai se datora, pe de o parte, perfectiunii lectiunilorpreda experientelor cu care ilustra totdeauna fenomeneledescrise discutate, pe de altä parte, sufletului vibrant desiune, cu care anima toate cele din urmä, sedatora sentimentului, pe care capatau ascultatorii ca o fortisupranaturalä conduce pe acest aproape orb sä vadäexplice tainele naturii. Ca student al lui Longinescu,certitudinea cä adevarul se cunoaste mai bine pe alte

deck ale simturilor obisnuite un suflet mare poatecuprinde realitatea prin forta ce radiazä din el, nu princeeace primeste din afarä.

Intirmitatea profesorului Longinescu creia lectiunilor saleun cadru mistic, care nu nurnai ca ridica tinuta moralalectiunilor dar punea pe studenti stare de receptivitate

mult mai mare.Eroismul acestui facea se nasc5, sufletul

dentilor nazuinti spre cele maipentru viitor, orizonturi nebanuite.

dintre el elevii sai nu se märginea numai lacursuri practice. pläcea sä cudentii care se distingeau nu numai ce acestia treceau inanii superiori ci chiar dupa terminarea universitaii, când intrauin invaatmânt sau in industrie.

comuniune sufleteasc intelectualä, se creiauLonginescu elevii säi legSturi pe care nici depktarea,

nici grijile vietii nu le mai puteau desface.profesorul Longinescu este considerat de toti ca un

mare profesor, nu trebue sä se uite a fost un valorosde Opera sa desigur nu reprezintá

toate posibilitatile de care dispunea acest din cauzade care a fost lovit chiar la carierii sale, dar

un spirit larg, preocupat de cele mai subtilede chimie.

Activitatea stiintificä a profesorului Longinescu s'a des-special in dorneniul chimiei fizice al

anal itice.In domeniul fizice se ocupä deosebi de aso-

lichidelor pure. Dupä ce face o serie de observatiuniasupra temperaturilor de ferbere ale lichidelor organice, sta-bileste o relatiune aceste temperaturi, densitatea lichi-delor de atomi din moleculä, cu ajutorul sepoate foarte exact, de asociatie astfel greu-tatea a lichidelor.

NATUR A

www.dacoromanica.ro

Formula lui Longinescu a fost foarte muit ápreciata delumea stiintificá straina este citata in diferite tratate straine,ca una dintre cele mai

Asociatia lichidelor pure a una preocuparileteoretice de totdeauna ale profesorului Longinescu, revenindadeseori asupra ei. Mai colaborare cu Domnisoara G.Chaborschi, aduce un punct de vedere nou, in acesteiprobleme: considera asociatia lichidelor ca fiind urmarea uneiingrämädiri a moleculelor spatiu anumit. aduc,in sprijinul acestei ipoteze, faptul ca se poate calculade asociatie lichidelor cu ajutorul concentratiunilor mole-

Tot domeniul chimiei fizice.. profesorul Longinescaemite o altä interesantä, in legatura cu fenomenul dedizolvare. dela ideea dizolvarea solidese face cu schimbarea stárii de agregare, cautá sä stabileascárelatiuni solubilitatea substantelor unele pro-prietati fizico-chmiice. In colaborare cu I. N.reuseste deduca unele ale solutiunilor (dedensitatea) din considerarea acestora ca amestecuri binarede lichide.

In colaborare cu C. N. Teodosiu, imagineazä o experientäde curs pentru a arata adsorbtia gazelor pe

In domeniul chimiei analitice, Longinescu a publicatmeroase cercetari dintre care mentionäm

In colaborarc cu G. Teodorescu, a facut cercetari asuprasepararii metalelor din grupa II-a analiticá, colaborare cud-ra Chaborschi asupra separarii metalelor grupa

In colaborare cu d-ra Chaborschi opentru recunoasterea sodiului pentru identificareacalciului bariului strontiului.

In colaborare cu M. Bädescu, Th. Pirtea I. Prundeanu,face numeroase studii asupra dozarii ionilor deasupra separárii

In colaborare cu d-ra Chaborschi cu Th. Pirtea,o metodä pentru cäutarea acidului azotic.

In afará de activitatea sa ca profesor ca de. G. G. Longinescu a desfásurat o mare activitate culturalä.

de dorinta de a destepta, in paturile neamului nostru,pentru aláturi de G. Titeica, revista

Natura", pentru raspindirea A condus multi aniaceasta de Titeica alaturi de domniiprofesori O. Onicescu I. Simionescu.

Rolul jucat de revista Natura", pentru desteptarea inte-pentru lumea publicul de elitá

noi, nu poate fi contestat. totusi a avutde luptat cu greutati nebänuite pentru putea sa apará

NATUR A139

www.dacoromanica.ro

regulat eleganta. Numai din jurul profe-soruhti Longinescu sacrificii s'au facut pentru men-tinerea ei.

Manat de acela§i dor, de a de§tepta in interesulpentru studiile Prof esorul Longinescu a laradio conferinte, a scris Neamul românesc pentru popor"articole cronici de o valoare

Din toate articolele cronicile sale se des-prinde un sentiment constant puternic la fila,care dragostea de neam. Acest sentiment puternic facedin toate scrierile sale o Chiar Jragostea de

era dragostei de neam, deoarececa sa fie totdeauna slujba

*

Sunt oameni care duc o viatä de martiri au totu§isa-si pastreze neatins entusiasmul tineretii. Ii vezi ii auziglumind te nedumerit de unde iau curajulde unde ei energia sä mai glumi. Nu-ti

crezi dincolo de masca de veselie este o suferintäabia induratá.

Un astfel de a fost profesorul G. G. Longinescu.Inzestrat cu mari care aveau ridice pe cele

trepte ale ale creatiunii ,tiintifice, afost lovit, in plinä tinerete putere de munca, de ode ochi care nu iarta a ani de zile lipsit de maipretios simt, mai ales un de experirnentalä.

totu§i vieata sa de s'a scurs senin.Toate lectiunile sale, toate sale, toate scrierile

sale erau patrunse de un optimism de o veselie sanatoasa,care nu putea fata de suferinta sa de fiecedintr'o mare credinta.

Dupa o chinuita, dar ca o demartir de erou, se stinge Vinerea Mare dinPatirnilor acuma sufletul se odihne§te de verdeata,la de odihna, nu e intristare nici suspin".

NATUR A140

www.dacoromanica.ro

G. G. Longinescude CONSTANTIN BELCOT

Abia doi ani s'au scurs dela moartea profesorului G.par'cä ar fi o vesnicie. Simti adevarul.proverbului

francez: morts vont vite"... E adevarat sträbateminfrigurate, träind de pe o zi, pe alta. Fie ca acest rastimpce ne pare atat de lung, sá ne dea perspectivä, spre aputea vorbi de el cu toatä sinceritatea, cum el vorbea mereu derrofesorii säi.

A profesor la un mare numar dintre noi multisunt aceia ce au fost de el. Paginile ce urmeaza vor gäsipoate un räsunet in inimile cititorilor, nu prin puterea preaslaba a vorbelor mele, ci prin amintirea ce se va desteptadin coltul unde s'a recules.

Pe lânga faptul ca i-am fost am avut apoi cinsteade a fi socotit printre prietenii sai, cu deosebirea mare devârsta de situatie didactica. An cu an, la 12 Septembrie, neadunam laboratorul de chimie anorganicä, spre a sarbatori

un an din viata sa, spre a face uräri pentru altul.Näscut 1869 istoric Foc5ani (pe care l'a

preamärit Natura") a urmat liceul la alt cu trecutistoric atât de maret.

Nu ma sa descrit viata sa de viata defie tarä, fie la Berlin. Le-a descris el In

laboratorul lui Emil Fischer lucreaza sub conducerea lui Traube.publica Berichte" (29, 670, 1896) cea lucrare:

Hydrazinosäure". De ori nu ne-a povestit, facându-nesa traim cu el, acele vremuri!

Cea cunostinta, indirecta, am facut-o la LiceulLazar, in Septembrie 1914, când clasa VI ni-s'a recomandatcartea sa de chimie, publicata pe atunci colaborare cu Dr.Istrati. Era o carte ce impresiona prin formatul deosebitprin poza lui Lavoisier, pe coperta albastra.. Apoi profesorulnostru, mort el de I. Roman, ne citea din Natura"biografiile oamenilor de

din refugiu 1918, m'am grabit spre laboratorulsau. Sub urgia ocupatiei, laboratorul suferise multe. Cursul 1-ainceput abia 1919, ne-a vorbit o oradespre Dr. Istrati. De la aratat toate calitätile:punctualitate la intrare esire, romantism, emotiune, pasiune,dragoste de ce este drept, impresionabilitate, exactitateatelor, respect de nationalism...

inceperea lucrärilor practice, vedeam mai de aproape,caci venea fiecare zi laborator, vorbea cu fiecare din noi,nu numai de chimie, dar de vietii de student, de

NATUR A141

www.dacoromanica.ro

razboiul trecut de Lectiile se urmau vii, cuperiente multe, impletite, cu anecdote, glume, amintiri. Laexamen a fost sever, dar drept. Am vizitez din

cand sa-1 cunosc sub gaseam fie inodaia de lucru din laborator, singur, sau inconjurat de asistentiisai sau de vreun prieten, fie in zilele de sarbatoare, acasa.Ultima data 1-am vazut cu aproape un an mainte demoarte, Sambata Pastelui, care se brodise fie 23 Aprilie,1938, ziva numdui. Apoi vedeam la laborator, chiar dupá

Octombrie 1938, data pensionarii, pe care o astepta abiapeste un an.

Radio producea o multumire ba bucura cape un copil, caci astfel avea o cu lumea din afara,auzea coonferinte, teatru, muzica.

A fost un martir care purtat crucea suferintii cu seni-natatea unui filozof antic numai foarte rar se supara, dinpricina boalei sale. Era orb, aproape complet, din 1909

o operatie 1930 la Berlin i-a alinat abia putinboala, rapindu-i

In 1910-1911 a stat multa vreme la Torino,cautarea unui medic. A pe dinafara pagini dinDante Carducci, din care ne spunea uneori.

Cu firea sa clocotitoare aceasta resemnare a omine. Optimismul sau robust era printr'o

munca inoordata. nedreptatea, lenea, terfelirea onoarei tariinoastre pentru ziva intreaga. A 'trait zi'e grete pevremea razboiului in Bucuresti; dar a fost fericit cand taraa fost fericita; iar acum cerul i-a crutat durerea de a vedeaciuntirea vremelnica a hotarelor noastre.

Traim zile mari, e o a mea pe care o tot spun, inzile mari ca cea de azi. Niciodata neamul nostru n'a traitzile mai stralucite. De 20 de veacuri nostru mostenitde la Traian, n'a fost mai al nostru. ca

fie al nostru numai al nostru, 20 de veacuri".(Natura, 1927, No. 5, pg. 21).

A fost mai de un nationalist, care iubittara limba, cu religiozitate, aproape cu misticism. Mi-a spusodata: Vreau sa se scrie pe A scris un curs ro-

in limba pentru Romania"; iar scrisoaredin 12 August 1933, spune: Am fost, sunt voi fi pentruvorbe românesti. Mai mult, chiar, cer se pue pe lespedea meade am luptat pentru limbacare o plâng o cântá toti românii, cum spune Mateievici".

Era mereu bine informat asupra chestiunilor zilei, atâtpolitice, tiintifice. Era corespondenta cu multi chimisti

avea acasä un dulap de metal, in care clasasemulte din scrisori. In privintá, iatä ce-mi scriescrisoarea mai sus:

A

142

www.dacoromanica.ro

La randul meu te felicit. E§ti al care ai raspuns deprimirea cartii. Prin aceasta eu te pun sus de tot pe scararitelor culturale apusene. Intelectualii no§tri nici nu sesä scrie un cuvânt de multumire sau dea de au primito carte, pe care nu sä le-o trimeti"...

Nu e scrisoare trimeasa sau carte la care oricaredin ori de ocupat ar fi el, precum

este, sä raspundá säptamana"...Am avut emotie Institutul de Chimie fizica de

la München, Decembrie 1933, profesorul Fajans mi-a aratat,clasate, lucrarile trimese de Longinescu. la Paris, intelectuali,in de oficiala, preluiau paginile scrise de el.La Longinescu era bucuros streinii scriaupentru Natura.

La 3 1924 scria la Strasbourg:Ai tot dreptul nemultumit, fiindcä nu ti-am ras-

puns, nu rAspundeam dar nici cu mareNu mai bietul Domnul Alexe, despre care

ai scris acele simtite, pe care le pastrez pentru o ocazienimeritä n'am gasit pe un altul ca el. Cei din laboratorsunt cu totii foarte ocupati cu studentii"...

Te rog interpretul meu verbal pe D-sa. Sa-iarati nu pot spune in cuvinte bucuria simtitá de a fi intrat

corespondenta cu un de renumele activitatea sa.Prin legaturile oamenii de noastra va fi maicunoscutä, prin maldare de gazete politice prinintrigi diplomatice".

Dar scrisorile sale trebuesc citite intregime meditate.Cu prilejul celei de a 6-a Conferinte internationale de

chimie ce s'a tinut 1925 la Bucure$i, a avut placerea saprimeasca vizita multor de vreuntrecea pe la noi, nu uita sä meargä pe la el.

Avea o admiratie mare pentru dragostepentru laboratoarele de la Berlin. Trebue recitit articolulZur sechzigsten Geburtstage des Breslauer Chemikers Prof.Dr. Otto Ruff" publicat Soarta a voit ca OttoRuff, mort la 17 August 1939 fie pomenit de Societateachimica biografia sa sä apara acela numarcu a lui Longinescu2).

Intr'o scrisoare din 24 Februarie 1924 imi mai scria: Ceimai frumo§i ani din viata d-tale pe cari petreci acum

oameni tot de in apusul civilizatdeparte de toate ticálo§iile vietii, de intrigi de cari

ucid §tiinta"... mai departe Stai mai mult,

1. Buletinul de Chimie pura aplican, 34, 1931.2. Berichte A, 73, pag. 125 159 in 11 No-

1940 la Societatea germana dn Berlin.

TURA143

www.dacoromanica.ro

asculta mai mult sfaturile oamenilor de carivorbesc de cele väzute pricepute de ei nu din auzitela perfectul fonograf".

In se gäsesc rezumate metodele dechimie analitica. Cartea sa Analize calitative" in 1929a fost primitä bine in sträinatate. Scientia"3) a publicato dare de seamä ;iar unii autori, ca Biltz, (ed. 8-a),citeaza metode. Ultima lucrare despre analiza gravi-metrica rapida, a fost de asemenea bine primitä. Cursullitografiat in 19 editii, era tinut la curent; la fel caetul deanaliza cantitativä. Pe cartea de liceu, au învätat multe ge-neratii de e tradusä frantuzete.

Dur luarea a lumii a atras-o prin lucra'ride chimie analiticä, asupra polimerizarii corpurilor organiceRezultatele gAsite prin formula sa sunt in cu for-mula Eötvös 5). Mai a reluat studiul teoretic expe-rimental

Pe activitatea §tiintifica a dezvoltat unaculturala cu totul deosebitä. In Natura" a publicat peste

o mie de pagini de articole de vulgarizare in domenii feluritc.A publicat volume, a scris in ziare, a tinut conferinte la Ateneu,Teatrul National, Fundatie, Facultate. Venea regulat ladintele Societatii române de chimie" sau la Societateade §tiinte", lua cuvântul, critica cu sfätuia incuraja.

membru activ mai multe societati §tiintifice românestreine membru de onoare al Academiei române. A fost

consultat la numirea unor profesori de chimie la Politechniaa considerat ca o mare cinste. A fost uneori consultat

la facerea programelor de chimie a liceelor. facut tot-deauna datoria.

Munca sa trebue sa fie mai mult pretuita, nein ce conditie a lucrat. Toata viata a luptat sa

aiba laboratoare bune. ce a spus cu prilejul unei Aniversaria Societatii Române de

Vad cladiri frumoase inconjurate de gradini... Vadlauntrul fiecarui laborator instalatiile cele noui, mese delucru bine inzestrate cu aparate material. Vadmulti aer curat... amfiteatrepline de studenti. biblioteci spatioase. Väd in Cetatea un local anume pentru Societatea românä de§tiinte"... Vad Casa Stiintei pentru toti", institutie mare pentruraspandirea ,tiintei, la fel cu Urania din Berlin, celelalte dinLondra, München, Viena...".

3. Scientia (Milano) 396, 1931.4. J. chim-phys. r, 289, 297, 391 (1993).5. Citat, de Jones. Tratat de chimie (pag. 175-179,

.ed. II trad.6. chim. ap. 33, 57, 1930 30, 3, 1927, 21, 1928.

144

www.dacoromanica.ro

Vorbind la 1 1923 la Societatea de chimie,a reamintit fericirii de

m - r, care fericirea, m = munca, rzistenta. Cu r este mai mic, cu f este mai mare.

De multe ori in viata sa, r a fost de mare, cutoatä munca sa, f a avut valori foarte mici...

A dat, definitia oamenilor mari: Spre a fimare trebue sa gândesti cum n'a mai nimeni latine cum vor toti tine".

Va veni o vreme când nepotii vor asculta la gura sobei opoveste: $i era acel Longinescu un care...

Dar atunci anii trec unii se risipesc pentrutotdeauna, cum spunea el adesea; numai amintirea maiviata celor ce i-a mormântul. cenu mai sunt vedem erau. Dumnezeu fie

aseze printre cei Drepti, pentru binele celume.

Longinescu doarme somnul de veci in Cimitirul nordicFoc5ani, Luxandra Gheorghe, parintii si fratelebadita Fane.

Bucuresti, 26 Februarie 1941.

cre§fin G. Longinescu(Din cuvantarea la inmormântare)

de Preot I. V. PASCU

Departe de a fi un fanatic sau un bigot, profesorul G.Longinescu a ramas toata vieata un crestin profund, tipul ade-varat al Românului, credincios pânä la devotament al Bisericiisale strämosesti, cu sufletul cald, deschiscu limpede, neclintit ingândului a faptei, bravând cu optimismul sau surprinzátornoianul de mizerii, pe soarta, cu cruda ei fatalitate,i le-a aruncat cale la ca pe o necurmataincercare a puterii lui de rezistentä.

A suferit, dar nu a fost un A triumfat peste toate cuforta sufleteascA a martirilor care fac din un isvor

putere din fapta un scop al vietii.S'a a crescut aici, crestinä, a a crescut

aici, mireasma credintii in suflet. De aici a plecat, cuorientare aici, a luptat lupta cea

bunr - cum scrie Sf. Pavel.Dupá cAlatoriei, a cu chip se

N A

145

www.dacoromanica.ro

toarca tot a ici, sa-§i doarmä somnul cel lunglui, pe care i-a i-a atâta

siune.Simtim mai cu decât am putea mäsura cu mintea

exprima cuvinte, un mare ne in aceste

Inapoia chipului de mare erou, de erou alde erou biruitor al suferintii, intrezärim parca, proectându-se

prdfil de imagina a Bunicei" aMamei" /profesorilor Longinescu.

Cinste se cuvine omului de decredinta, G. Longinescu, pentru tot ce a gändit a facut

pentru neamul sau prea iubit, dar totodata, veneratiunise cade, ca unor sfink femei de celor cari au tiutfaureasca astfel de oameni neamului

Stiinta cea mai credinta cea profunda,armonioasa impletire, au caracterizat per-

sonalitate intelectualá a profesorului G. Longinescu.Prin cuvântul prin vieata sa el a dovedit tiintanu se pot nici odatá gäsi conflict contrazicere. una

alta sunt opera lui Dumnezeu sunt facute pentruConflictul se ive§te numai intre falsa falsa

amandoua opera oamenilor de falsä saucredinta.

A avut cultul credintii in Dumnezeu, a avut cultullui scumpe, cu mama, i-a imnul celsublim care s'a scris vreodata, a avut cultul patriei saleal iubiti.

Treizeci de ani, jumatate din vieata sa, a trait luminaochilor trupe§ti, dar având lumina ochilor suflete§ti, a fostmereu pentru cei cu ochi pe drumul al credintii,prin cuvântul sau prin pilda vietii sale exemplare.

Vieata lui, ca vieata familii Longinescu vapentru totdeauna generatiilor viitoare exemplu clasic de muncá

cinste de con§tiintiozitate, murind cu totii pentrucäau fost cinstiti au dat totul pentru altii neoprind ni,micpentru sine.

A

www.dacoromanica.ro

Profesorul G. G. Longinescu(Aminfiri)

de I. M. DIMITRESCU

Inteo zi, pela inceputul lui Julie 1907, in satul Gauri dinVrancea, unde gaseam, s'au auzit talancile unuicare mergea spre baile Vizantea. arhaicul vehicol tras depatru cai s'a mai apropiat, am observat el pe membriiLonginescu.

s'a oprit la hanul cu cerdac a lui Dumitruam cunoscut pe profesorii: stefan G. G. Longinescu.

In mai putin de o ora distin§ii oaspeti au ajuns la vechiulpopas de vara, la casa lui Gonguta din Vizantea, unde

timp aproape o luna, de mai multe ori pe zi, vedeamcerdac mai ales pe profesorul chimist G. G. Longinescu, care

ziva scria citea. Rare ori locurile depetrecere, unde erau nelipsiti fratii lui stefan Miticá, oamenide lume.

Cu ace§tia doi, facusem oarecare legaturi de prietenie, cumse intâmpla deseori statiunile climaterice sau balneare,unde pe tovara§ii de desfatare sau de uneori.

multi ani de atunci...Intr'o zi vitrinele librariilor din Foc§ani s'a vazut o

carte noua cu titlu Mama- de G. G. Longinescu, despre carese spuneau vorbe bune. Mi-am procurat cartea imediat citind-ochiar in ziva aceea, am simtit o satisfactie o desfatarepe care, putine carti mi-au dat-o.

Am citit-o altora toti am prin a ni se urneziobrajii de emotia ce simteam la citirea ei.

gândit felicit pe autor, scriindu-i, dar când saiau hotarire, mi-am amintit profesorul Longinescuera un retras, preocupat de studii numai de studii canu i-ar face poate prea bucurie rândurile mele.

In acela an 1930, in seara de 6 Decembrie, profesorul avorbit la radio despre Foc§ani".

Dela primele vorbe rostite, simplu pline de caldura,am simtit ca amar de ani complecta gre§ala.Profesorul G. G. Longinescu era decât aceia pecare mi-o zamislise imaginatia mea.

Vorbele lui erau asemanatoare, aidoma, cu ale buniculuiale foc§aneni, pe care-i cunoscusem copi-

Profesorul graia fel cum nu mai auzisern devreme. Chiar in noaptea aceia i-am scris, felicitându-1 truMama? dându-i inca multe relatii despre Foc§anii, pe care-idescrisese radio de frumos.

meu pela Universitate, astfel ca desti-

NATUR A147

www.dacoromanica.ro

natarul l'a primit mult mai Totu§i, ziva de 18 De-cembrie 1930, am primit o scrisoare un räspuns, carem'a mi§cat in deosebi. Aceasta a fost cea scrisoare dincele peste o ce le-am primit dela Domnu Profesor",ziva 23 Martie a. c. am avut-o pe cea din urmä, poate ,afost cea din urma scrisoare dictatá de ilustrul caciziva aceia s'a imbolnävit, iar dupä 15 zile a inchis ochiipe vecie.

Corespondenta profesor timp de 9 ani, e deo documentara, instructivä educativa pereche.

Din corespondentá a e§it lucrarea mea:cu privire ora§u1 Foc§ani" alte bune puse cale

profesorul.

G. G. Longinescude Prof. CONST. MOROSANU

Prof esor-pension or

Liceul Codreanu din - azi caefect al groaznicului cutremur din 10 Noembrie 1940 -la care inceput cariera de profesor titular, G. G. Longinescu,.prin mine parte, prin câteva note, la come-morarea pe care revista Natura" i-o face la doi animoartea sa.

*

G. G. Longinescu, un strälucit examen, este numitprofesor titular la catedra de fizico-chimice dela liceul, cuveche traditie culturalá, din Bärlad.

V:ocatia pentru chimie ce-o insuflase dr. C. Istratifacut ca Longineescu treacá doar pe la acest liceu, caci putintimp dupa numire la Berlin pentru a-§i daAcolo imparte cu fratele stefan (Bädita Fane" cumzicea el) bursa de 350 lei pe care acesta o obtinuse Statpentru studiul Dreptului Roman. Ba din ea trimetea cevamamei ce se sbátea greu cu cre§terea altor patru copii, din

19 pe cariRuxanda Longinescu, care de abia la vârsta de 70 de ani

se iscAleascä, a fost o femee rare calitäti.ea a mo§tenit G. Longinescu memoria exceptionalä precumputerea de neasemuitä.

Tinerea de rninte mo§tenitá dela mama sa i-a ajutatpoatá ceiace un alt profesor orbaproape de 30 de

A

148

www.dacoromanica.ro

Nu voi uita nici de uimit am rämas, in 1920dupa ce nu mai vorbisem cu el din 1912, intrând neanuntatin biroul lui dela Lahoratorul de Chimie Anorgania spu-nându-i bunä ziva, m'a cunoscut dupä voce, m'a intâmpinatcu cuvintele: d-ta- esti de acum14 ani".

Vrednic de pomenit mai este legatura a Lon-ginescu cu liceul Barladului.

Ca profesor de fizico-chimice la acest liceu aveam obiceiulca, in afarä de lucrarile scrise cerute de regulament, sä dauelevilor mei lucräri de pe cari le acasä.

In anul 1924, doi din elevii a 7-asocotite de mine exceptionale. Am rugat pe Longinescu

sä le publice Natura". Prompt la räspuns, mi-a comunicate nevoe mai studieze chestiunea; dupä o

entusiasmat, a infiintat pagina $colarä".In numarul urmätor al revistei se tipäresc ambele lucráride introducerea ce le fäcusem. .

Entusiasmul i-a fost de scurta duratá. Nici un alt profesorsecundar nu i-a trimis lucräri de ale elevolir, imitând exemplul,spre a fi publicate in

Din multele scrisori ce le am dela fostul profesor,fac o sa reproduc aici una - din 24 1923 -din care se va vedea arzätoarea lui dorintä 'de a un laborator

de strädania de dragostea lui deIubite Domnule Morosanu,

Chiar vorba ceea, satul ce nu barbatul.cei din Severin ce nu eu. Intr'o scrisoare primitä aseara,prietenul Herescul scrie a citit cu pläcere foiletonulscris de d-ta in Epoca" cu privire la CroniciAm sus de bucurie cum s'a fäcut am cäutatsa cumpär Epoca". A trebuit se ducä Alexe la redactiesi sä cerceteze cojectia de pe Decembrie adat de No. 13 dela 17 Ianuarie. Am citit-o cu inlab orator.

Impreunä cu felicitärile noastre pentru mestesugulcare ai scris acest foileton interesant cald, te rog

multumirile mele pentru binevoitoareleciespre mine.

Exagerarea bine a mele ti-o pentru scopulurmárit de a pe altii citeasa aceste Cronici"J

Iti multumesc doresc ai d-ta aceiasi bucuriecând vei citi rânduri la fel scrise de elevii d-tale, pentru carepui astäzi tot sufletul ca cu dragostea de tarä.

NATUR A149

www.dacoromanica.ro

Sa sanatos anul sa-ti implinirearintelor, de aceea a caderii guvernului, care trebue sämai stea ani la putere ca sä ne facä laboratoarelecele mult asteptate dea fondurile cu care cum-päräm rnaterialele aparatele care s'au scumpit milionde coroane la sutä.

Dar daca ca ne faceti laboratorii neJondurile, atunci puteti veni averescanii cu doni trei animai de vreme.

daca puteti, veniti vreti, numai treaba bunä säfaceti puneti pe hoti la puscärie.

Cu o strângere de mânä prieteneascä,G. G. LONGINESCU

Complexa activitate de Longinescu, in con-ditiunile anormale care se gasea., prin concentrataasidua pentru româneascä, a lasat un mare gol, darun rar exemplu, pentru fostii lui elevi, prin xespectul punc-tualitätii, al datoriei implinite al corectitudinei

La ProfesoruluiG. G. Longinescu

de HUZUM

adunareIn fata farmaciei mele Profesorul Longinescu pop oseste un

moment, ca sufletul lui sä vadä cum prietenul a impodobitcele trei vitrine cu o parte din lucrärile de tiin literaturä,ce le-a produs trecerea lui pe pämânt. Suflet ales nobil,a gäsit pentru fiecare un sfat un cuvânt de celuinecäjit. Citind in cärtile scrise de el, lucruri nepieritoare.de un adevärat clasicism, ce numai un erudit umanist puteasä le astearnä in paginile ce ne ramân marturie nouä, celor ce

Lucrärile lui timpul munca omului, cari nu astiut ce este odihnä. Variate mai sunt lucrárile Unelesbnale altele in colaborare cu alti români,scrise in adevärata limbä romineascä feritä de neologisme, iaraltele scrise in limba francezä sau nemteascä.

Profesorul Longinescu nu putea suferi neologismele caoolaborator al Naturei a trebuit sä mä desbär de neologismele

NATUR A150

www.dacoromanica.ro

intrebuintate stil. Mintea lui ve§nic treazg,fácea sá te apropii mai mult de el. Am asistat la cursul luide chimie am vgzut cu surprindere cum arätacu studentilor experientele, de destul de grele.

lumina zilelor, lucra inmagazina tot ce era nouin din ce inmagazina, dädea luminä celor primitoride luminä.

Pentru era o cá puteam corespunde prie-teniei lui, scrisorile lui erau de id

cu glume, ce numai prietenilor le trimiteaMergi pace iubit prieten Drumul ce-1 fad este

Tatal ceresc, care te va primi câmpul cu miresme al celordrepti, in viata ai dat multa luminá.

Suferinta te-a imbarbatat, iar creerul a lucrat cum nu alucrat la altii.

Numele va fi ve§nic in amintirea familiei iarprietenii mereu vor merge la tau, ca o pioasáamintire.

Tu, acel care ai scris despre mama cu atâta duio§ie, acurnte cu ea in câmpii cere§ti, unde este viata

In Foc§ani ai lumina zilei tot Foc§anii te primescde cei dragi ai tái, tatá, frate.

Acum cople§it de durere emotie nu mai pot spune decât Dumnezeu sa-ti ierte pácatele cu voe färá voe pentrunoi amintirea

Lucrärile de popularizarea

ale Prof. G. G. LONGINESCU

G. G. LONGINESCU: Cronici Cultura 1922,

G. G. LONGINESCU: Croniéi vol. Bucuresti, 1931.G. LONGINESCU: La Radio 15 1932.G. G. LONGINESCU: 1933.G. G. LONG1NESCU: De de Submarine-Torpile-

Mine. Bueuresti, 1935.G. G. LONGINESCU: 1935.G. G. LONGINESCU: Thomas Edison. din

1936.Numeroase in Natura" (1922-1939), in ,',Neamul

pentru popor" ori Bulelinul Laboratoarelor" editat de Cartea Ro-

A

151

www.dacoromanica.ro

TECHNICA

de MARGARETA P. PONIDoctor

Asistenfa de

In timpurile noastre de lipsä de materii prime,auzim adeseori spunându-se de vom purtahaine de imaginatia ne vedem

jurnale, cu Timpul'Universul' drept cravata, pe coif, curncopiii ca se de-a soldatii. asta mai cu seamä decând prin decizii ministeriale s'a la noi, ca toatefabricile de postav sä se intrebuinteze 30 Vistra".

Realitatea este alta: vistra nu are alta ceva comun cuhârtia aceia§i originä, preparata din celulozanului.

Mai de curând s'au preparat fibre complect sintetiie,marea industrie produc fibra arti-

din lemn de brad sau de fag.In multe europene mai cu in Germania, din

auza climei nu se poate cultiva bumbacul consideratlumea ca materia cea mai pentru indus-

tria textilä. s'a cäutat in primul sä setensifice productia inului a cânepei, limitate defelul pamântului cultivabil. de ex. Germania,1933 din cele 400.000 tone bumbac 190.000 t. consu-

au importate din sträinatate.1).Era deci absolut necesar a se complecta lipsa materialelor

fibroase naturale prin fibre artificiale.de 1914-18 se fabricarea din

a artificiale rayonne" sub defir continuu, aceasta nu avea nici rezistenta nici unifor-

unui fir de calitate Ceea ce a säconsideratä ca un surogat.

1) Datele rev. Chimie 1939.

A

152

www.dacoromanica.ro

In perioada care a urmat rázboiului schimbul pro-duselor intre se facea cu greutäti din ce in ce maizidurile vamale fac pe fiecare tarä caute singurä,pe posibil, märfurile de care are nevoie.

In aceastä epocä fabricile din Germania au dina face pentru a crea o fibrä care sä poatä

cura cu fibrele naturale mai cu seamä cele textile, nuce priveste proprietätile fizice chimice.Germania a fost prima care in 1920 a produs o schappl"

(fibrä) artificialä pentru uzul practic: fibrä de tesutprocedeul cu viscosa care a fost numitä Vistra".

Ca pentru rayonnä s'a mai procedeul cucupru (Cuprama) sau cu acetat (Aceta),zultatele cele mai

Italia in 1926, celelalte mai auele sä producá fibre artificiale.

In aceiasi germanä, pe o parte se lemnulvenit din padure; celuloza este izolatá din lemn urmätratatä diferite bái de hidrat, de carbon etc.... pentrua o transforma care la ei este trecutá prindiferite bai sub de bande din nenumärate fire, careapoi sunt uscate, ondulate. Vistra" fabricagata pentru a fi intrebuintatä masinile textile.

Astfel Vistra este rezultatul unei cooperäri strânseindustria industria textilá.

In primul s'a fibreiciale, provenitä din. celulozá, in filatura cotonului, caredeasemenea originá vegetalä are proprietäti textileriale Trase destul de subtire pot fi amestecate

fibrele de bumbac usor lucrate intextile.

In ce priveste rezistenta Vistrei, este atonului in stare aproape aceiasi stareVistra este mult mai elasticä mai bine latindere, cá amestec de 30 calitätile se

se obtine un fir mixt cu rezistenta coton decalitate.

Mai interesant este amestecul vistrei industriacare s'a mai când bumbacul vistra au la

celuloza, procedeele de colorare finisaj pot fisimilare, este o substantä animalá cu proprietäti cu totuldiferite. Era imposibil a se pentru o

artificialä preparatä ca pentru coton.Fibra pentru a putea fi tratatä

Una, trebuie indeplineascá speciale:1. aibá cam acelasi titlu al adicá aceiasi2. Proprietätile de rezistentä de elasticitate se apropie

cele ale lânei.NAURA

153

www.dacoromanica.ro

3. Ondulatia structura suprafetei fibrei semenea lânei.

4. Fibra sä fiToate aceste au fost obtinute grad ase-

mänatoare cu a lânei, privind chiar la microscop fibrede de lânä artificialä, nu leaceiasi grosime, aceiasi ondulatie aceiasi structura

sau con de pin, ca a naturale.Numai reactivii chimici ne pot permite deosebirn fibra

de cea artificiala. Fara cä fibre carezinta o astfel de structurä, au avantajul de a se unelein altele, la fel cu lâna in agregatia fibrelor de a permitecu usurinta fulonarea

In ce priveste colorarea, o iar cea-lalta vegetala, trebue tratate bai diferite,coloranti diferiti.

Astfel preparata Vistra poate fi in pro-de 30 alaturi de lâna naturala, a putea

serva nici cea mai acest amesteclâna pura.

Mai mult care poarta o astfel de stofä, binepreparata, din fire mixte, nu-si de de asta. Lapipait nu se simte nicio deosebire, ce cä permea-bilitatea aerului puterea conducatoare de nu s'auschimbat.

Sunt tot de calduroase adeseori mai solide lapurtat deck stofele de

S'au putut obtine fibre hydrophobe. Stofele preparatedin acestea nu lasa apa mai mult decât lânacea mai bunä calitate.

Din punct de vedere economic, este important faptul cafibra artificiala poate fi preparatá cantitäti, deoarecemateriile brute se gasesc interiorul tarii care oprin urmare nu depinde de fluctuatiile mondiale

materiile prime, din care productia crestean. Astfel Germania 1937 a fost de 100 mili-

oane kgr., de 150 milioane iar 1939 mult peste200.000 tone fibra artificiala. Aproape aceleasia crescut productia Italia Japonia.

Astazi Vistra este in lumea, nu casurogat de calitate inferioara, ci o fibra noua, devechile materii textile brute. Mai mult; are avantajul de aputea fi preparata diferite moduri pentru a pe

fie lâna, fie bumbacul.

N A T A

154

www.dacoromanica.ro

BIOLOGIEAmodirea in iernii hibernatia

animaielorde Dr. EUGEN A. PORA

Se cunoa§te ca un principiu fundamental Chimiechimice in directa functie de

(Arhenius). Acest principiu este cu totul Bio-logie tocmai pentru de sub influenta lui, animalelesuperioare Mamif ere) stabilizat temperatura lacare se petrec toate reactiunile chimice interne, - surse deenergie pentru toate manifestatiunile Nu toate orga-nismele au putut ajunge la aceasta perfectionare inlupta contra frigului de iarna unele pier, altele adaptatcanismul chimic astfel pot suprima aproape de tot,fara a-§i prejudicia existenta, altele fug locuri calde,

pot gasi hrana necesara, altele fine, se apara cu felde de mijloace fizice, chimice sau fiziologice.

In zonele temperate, cu diferente anuale de la 80° Ctemperatura, aproape organismele sufärtimpul sezonului rece.

Unele plante pier (cele ramanând samäntä bineaparata pentru la anul, altele organele in care aureactiunile energetice (frunzele) sau toata partea aeriana,raminând rizomul, tuberculul etc., dar toate reducminimum schimbul energetic cu exteriorul.

Frigul reactiunile chimice ale organismelor.Animalele pot avea fatä de temperatura o

portare diferita; suferä totul termiceexterne - poikilothermele; altele unmediu termic interior independent de cel extern suntthermele - care au un mecanism termoregulatorce pastreazä o temperatura constanta, cu variatiuni de zecimi

Temp. animalului Temp.

±± 6°4 C. 6°2 C,

C.

± +

de grad, tot timpul anului;alt le, in fine, au acest mecanismtermore ulator, dar maiperfectionat cauza eco-nomiei de energie intimpul sezonului rece, devinintr'o poikilo-thermice, suferindtemperaturei exterior- sunt heterothermele, - sau

Cum temperatura corpului la animalele hibernante pr. zise.de temperatura

MATURA155

www.dacoromanica.ro

Actiunea frigului asupra poikilothermelor reac-diverse. Animalele cele mai inferioare se inchisteazä.

Mare parte dintre Spongieri, Celenterate Viermi distrusefrig, sau se retrag pamânt in galerii unde duc

o cu totul redusa sezonul cald cu hranadenta. terestre se retrag in unde se inchidcomplect o serie de pereti calcarosi ce despartmulte camere cu aer, care e rau conducator de caldura. In inte-riorul duc o vieata Respiratia e multscazuta pentru a suplini deficitulcapilarele pulmonului emigreaza partea de sus epiteliului, ca

poata absorbi o cantitate mai mare din acestgaz. (Epure Circulatia nu e dar ritmulcardiac in de armonica" o economie avansatacheltuiala energetica a cordului (Pora). Digestia e suprimatatoate celelalte functiuni reduse. Metabolismule scazut la maximum.

Artropodele se diferit de frigul iernii,stadiul ontogenetic de desvoltare. Unele pier ouale

primavara. Altele cele mai multe - amor-tesc pe sub frunze, coaja copacilor, pietre, parnânt etc., fiestare de adult, fie sub forma imago).Oprirea desvoltare poate surveni in oricare stadiu de des-voltare. Pentruca ele sa nu fie distruse de frig e absolut necesar

temperatura organismului care iarna, sa nu scadäsub o anumita penitruca sa nu alteratiuni histo-logice prin formarea de cristale de intracelulare.sectele sociale nu simt prea mult influenta frigului. In stupsau furnicar se poate rnentine o temperatura destui dedicata (chiar +300C), care pemitre manifestatiunelogica. Hrana e adunata din vreme, astfel numai

ger, nu poate Numai cazuri de frig .puternicdelungat, activitatea societatii e putin stinjenitä

La Vertebratele inferioare frigul iernii produce incetiniri deactivitate. Pestii sunt cei care deoarece tem-peratura apei nu scoboará sub Totu§i observatiuni aleexploratorilor polari relateazá ca apa complect a

au gäsit pesti prin§i in massa de ghiatä, care repusi inapa puteau relua activitatea. Jucru se sustine

despre broaste. Eu nu am putut niciodata readutla un astfel de organism prins blocul de carea

Pestii in tot cazul reduc activitatea. De multe ori segasesc gauri, sub sau chiar uncle

conditiuni mai favorabile. Amfibienii deasemenea sein trec sezonul rece cu predominatia respiratieiTotusi la aceste animale nu putern vorbi de o amortire

pr. deoarece oricând le-am ele au totalitatea func-

NA156

www.dacoromanica.ro

funilor fiziologice, numai acestea sunt ceva mai redusevara. La Batracienii terestrii amortirea este mai

mai profunda. Reptile le se ascund pämânt. sein gäuri adânc, unde stau imobilitate, fará a-§i suspenda

activitatea fiziologicá. Sopârlele deasemenea, dar sepot trezi la cea mai u§oarä cre§tere de temperaturá externä.

Toate functiunile fiziologice sunt reduse iarna la acesteanimale. Respiratia e de vreo 3 ori mai (broascA),bolismul general scade, se special grásimi ce suntdepozitate din vreme diferite tesuturi. Se presupuneexista o anumita regulare a metabolismului directde factorul temperaturá externa. Unele glande cu secretiuneinterna hiperfunctionare (tiroida) timpul rece (labroasca). Nu se ce fiziologicä este*bservatiune cu re-ducerea tuturor functiunilor sau cutiunea frigului. S'au observat chiar modificOri histologice,ales sistemul nervos central aparatul digestiv.

Toate aceste animale sufera actiunea frigului fárá a puteavorbi de o hibernatie pr. zisá. Notiunea de amortire este multmai potrivita pentru felul de a petrece iarna. Starea e

direct de actiunea frigului, care toate pro-cesele chimice ale metabolismului intern.

Actiunea frigului asupra horneotherrnelor se manifestO prino ajutare a aparatului termoregulator anumite organeaccesorii, ce se desvolta iarna care au rostul de a masuratiunea temperaturei scazute externe, asupra intregului chimismintern. Astfel sunt: blana, hainele la om. Se maiapoi o serie de functiuni, unele mic§orate (exceptia tegu-mentara), altele (oonsumarea de somn maidelungat), care coroboreazä toate ca temperatura interná aorganismului nu varieze.

Totu§i unele dintre aceste animale cad iarna starede toropeala de care fac creada pe multicá ar fi vorba de cazuri de hibernatie adeváratá. e cazul

veveritei bursucului dela noi. In timpul ierniiacestea se retrag grote, vizuini sau scorburi, unde stau ne-mi§cate dormind. S'a putut constata aceste animaleternperatura corpului se rnentine tot timpu iernii cä elese trezesc din când in când consumind din rezervele adunate

cu sau se de§teaptá pentru necesitatile excretorii.Dealtfel se populatiuni nordice, caretimpul iernii se dedau la un somn aproape continuu, zivanoaptea, din care se numai pentru eliminarea

a materiilor S'a constatat chiar obiceiul acesta esteatât de inrädäcinat structura interna a organis-melor ferneile nu mai au nici menstruatie timpul.acestor luni de iarná.

NATUR A157

www.dacoromanica.ro

Starile acestea se datoresc in special lipsei de hrana suntcaracteristice numai unor animale ierbivore.

Alte animale din categorie, in timpul iernii cadsomn adânc, suprimá termoregulatiunea

peratura corpului urmeazá totul - la anumitelimite - variatiunile temperaturei externe. Vara sunt decianimale complect homeotherme, iar iarna sunt poikilotherme.Acestea sunt heterothermele sau animalele hibernante propriuzise. Fenomenele de hibernatie a se petrece experi-mental suprimam actiunea frigului pastram animalulborator la o temperatura de vara. Prin aceasta sedovede§te fenomenul hibernatiei este adânc sapatstitutia interna a animalului cä a devenit necesar func-tionari a organismului respectiv.

Fenomenul poate fi comparat cu somnul cotidian in celace prive§te ritmitatea aparitiei lui. Nu tot astfel se petreclucrurile cu amortirea poikilothermelor. In lipsa frigului amor-tirea nu se produce. Acest fapt deosebe§te net amortirea dehibernatie, caracterizeaza totodata hibernatia ca unactualmente independent de actiunile externe. Prin aceasta nu se

ca hibernatia nu este o consecinta a unei actiuniindelungate repetata a frigului, numai ca astazi ea este atätde adânc gravata in constitutia organismelor respective, numai poate lipsi din ciclul anual.

Dintre animalele hibernante propriu zise amintesc pe celemai cunoscute: ariciul (Erinaceus europaeus), Liliecii (Ves-pertilio murinus, Plecotus auritus), Ilârciogul (Cricetusfrumentarius), pârsul cenu5iu (Myoxus Popândaul (Sper-mophilus musicus), marmota (Arctomys marmota) a.

Spre toamnei hibernante se adapostescanume alese: rozatoarele gauri parnânt, in care

au adesea camere cu provizii, insectivorele scorburi decopaci, liecii in grote turnuri, marmota vägäuni pe§teri

printr'o prelungire crescânda a somnului cotidian, trec insomnul hibernal. De acum se opre§te mecanismul termore-

temperatura animalului de multe ori e mai scazutäcea externa, cu toate iarna nu e deplin cleclarata.

Odata intrat in hibernatie animalul nu revine deatDurata hibernatiei depinde de durata iernii pe la

noi este de vreo 3 la 7 animalul considerat.In mod obi§nuit animalele intrate hibernatie stau in

nemi§care, totu§i se trezesc de câteva ori pe iarna pentrusatisfacerea necesitatilor organice.

Excitabilitatea rnusculara e redusa de vreo 3 ori, iarbilitatea o de combustibil.citabilitatea nervoasa este ea s'au putut evidentiachiar histologice importante alcatuirea sisternuluinervos cerebro-spinal. Se petrec paralel

158

www.dacoromanica.ro

Totusi se o autonomie a sistemului nervos central,deoarece ammalul se trezeste brusc dacä temperatura corpuluiscade sub o limitá (+ la marmotä).

Animalele hibernante nu se Aparatul digestivhistologice fiziologice, asemanatoare cu cele

ale somonului ce urcá râurile pentru depune icrele inapa curatá a izvoarelor. Secretiunea tuturor glandelorgestive (salivare, gastrice, intestinale, ficatul, pancreasul etc.)este fermentii lipsesc aproape total din interiorul glan-delor, sau sunt prezenti nu sunt activi.

Respiratia e La lilieci, dela vreo 120 respira-tiuni pe minut au timpul verii, se ajunge la numai 7respiratiuni atunci cand temperatura corpului scade la

C. micsorare a schimburilor respiratorii trebuiepusä directa cu temperatura a corpuluicu necesitatile reduse de combustibil gazos. Schimburile res-piratorii de 30 de ori mai mici.

Circulatia nu e oprita, dar e incetinita. Din cauza aceastaactiunea diferitelor toxine e trebuiesc doze

rnult mai mari in stare de veghe, pentru a produceefecte asemanatoare, odata cu incetinirea circulatiel fnomenul de resorbtie este scazut. pulseaza rar,ce e o consecinta directá a scaderii temperaturei corpului.

se concentreaza printeo deshidratare, iar numarulbulelor rosii scade foarte mult, deoarece ele deservesc acumo functie micsoratä de oxigenare a tesuturilor. creste

sänge din cauza proceselor de oxidatie (grasimi) dincauza ca nu se elimina complect prin expiratie.ajunge la 0,3 0/o fatä de 1,5 o/o cât e stare de veghe.

Excretia e foarte mult scazuta. Ingestia de apa lipsind,animalul nu mai are ce urina, doar apa rezultata ca un produsfinal a arderilor incetinite din organism (grasirni) se acumu-

in vezica animalul e nevoit de câteva ori pe iarna saelimine urina. Evaporatia cutanee e aproape suprimata.

Functiunea de termogeneza a hibernante estefoarte importanta. Ele vara sunt homeotherme, dar pot aveatotusi temperatura corpului mult mai scazuta lathermele nehibernante. La arici s'a masurat chiar C.,la liliac 31° C., veveritá + 30° la marmota L 36° C,

pliná vara. Aparatul termoregulator nu este deci atât deperfectionat la heterotherme ca la homeotherme. Dupaintrarea in hibernatie temperatura corpului scade rnereu,

in timpul totul variatiunile celeiterne, la anumitá când centriitomat actiune, provocând trezirea animalului 1).ceastä temperaturä este de + C pentru marmota, de

2,5° C pentru liliac, de + C pentru arici. Prin aceastaposibilitate, heterothermele se deosebesc net de poikilotherme,

A

159

www.dacoromanica.ro

la care scaderea temperaturii externe produce sadereaperaturii corpului putând duce pânä la moarte.

Glandelecc modificari regresive,

histologice functi.onale. a fost mai

studiaM ea reprezintäo dislocare aculelor, predominanta unui20 coloid tano-fil lipsa celuifluxino-fil normal, Paratiroida,capsulele suprarenale, ipofiza

glandele genitaleuneori la atrofie. Spre

la toate acesteglande apar centre noui deproliferare celularä specific&

A

...---- -.-

i

'..1 2 3 5 6 7

Fig. r. - Comportareade temperatura externa a broasteimarmotei Cea urmeantotul variatiunile externe,

la punctul critic 4°C.) setrezeste..

care refac glandular,astfel ca animalul trezit

exercita totalitatea chi-intern, dictat de a-

ceste glande. S'a descriso glanda bogatäin care dispunetimpul dar nu e o

in aceasM descoperire, deoarece ea se poate lahomeotherrpe nehibernante chiar la orn.

Metabolismul animalelor hibernante mult mai redus de-al celor normale. Coeficientul respirator intre 0,41-

0,53, cu valori mult mai chiar dacä s'ar consumanumai gr5simi (pt. grisimi coef. resp. normal mai miceste de 0,71). Inteadevär gräsimi se consumä inbernatiei, dar e probabil cä ele nu sunt arse pânä la stadiulfinal de H20 CO2, ci sunt transformate hidrati de carbon(s'a constatat chiar o crestere de glicogen ficat, cu toate

nu se hränesc) astfel se poate explica valoareaa acestui raport. Hidratii de carbon, special glicogen'ul e unoonstituient constant al organismului hibernantelor. Substan-

proteice, lipsa unei cantitäti suficiente de oxigen, nusunt complect arse produsii (aminoacizi, u-nine, creatinä etc.) sunt cantitate de vreo 3 ori mai maredecât in stare de veghe.

Energia proceselor reduse ale animalelor hiber-nante este 90 0/0 de gräsimi, vreo 7 o/o1 de caresubstantele proteice numai vreo 3 de hidrati decarbon. Prin aceastä consumare, metabolismul energetic alhibernantelor se deosebeste complect de al animalelor!treze. la hidratii de carbon au rolul apai

NATUR A160

www.dacoromanica.ro

gräsimile, iar substantele proteice nu au un rol minim,mai ales de frenaj de uzurä.

Cu toatä lipsa alimentatiei a reducerii maxime abolismului general, greutatea animalelor hibernante nu scadeatit de mult cum ne-am putea a§tepta. Pierderea greutatee functie de de durata hibernatiei. La marmotä5-6 luni) pierderea greutate este de aprox. 10la liliac (hib. 5-6 luni) ea ajunge la 33 0/0 din greu-tatea Natural cä tesutul adipos este cel caremai mult. Acest fenomen separa net hibernatia de foame, cândin decurs de câteva zile se constatä de 50-60 0/0 dingreutate dovede§te in acela§i timp de reduse sunt toatefunctiunile animalelor hibernante.

Primävara, temperatura externä cre§te, hibernantelese trezesc cu Somnul devine din ce in ce mai u4or

apar treziri din ce in ce mai lungi. de trezirepare a din emisferele cerebrale, care reluarea

termogenetice 3-4 ore animalul e complecttreaz. Ficatul hidratii de carbon au cel insemnat rol

realizarea energiei calorice. GLicogenul dispare din ficat,apare glucoza in cantitatea ei normalä (1,5

Glandele cu secretie reiau activitatea. Ele au suferito adeváratä regenerare timpul hibernatiei. De inainteanimalul toatä activitatea lui normalä, cäutând

comportându-se ca un adevärat homeotherm in toamnaviitoare, fenomenul hibernatiei reincepe.

Rämâne acum sä vedem care sunt cauzele hibernatiei?Vom afirma dela cä aceste cauze au actionat prin

factorul timp, acestor organisme le-au imprimat onecesitate care astäzi nu se mai poate contesta. Hibernatiaapare in lipsa frigului de vara, supunând animalelela frig, nu putem sä o provoc5m.

Lipsa alimentelor timpul iernii nu pare a fi o cauzágeneralä, deoarece la Rozátoare se inmagazineazä din vremeo cantitate de hranä suficientä cu toate acesteadoarme ea.

Teoria autonarcozei carbonice a lui R. Dubois nu poatefi §tiintific, pentrucä CO2 ce se acumuleazäe o consecintá a imobilitätii a respiratiei mic§orate nuo a bor.

Dat sub impuls nervos se face trezirea, s'acá tot sub unul asemänätor se face intrarea hibernatie.

Cercetärile histologice fiziologice au dovedithormonilor are un rol hotäritor asupra fenomenului debernatie. Extractele de de timus, de capsule(adrenalin5), de paratiroidá, pot trezi animalul din hibernatie.Dacä se injecteazi extract pancreatic, trezirea mai

N A

161

www.dacoromanica.ro

are Pancreasul este antagonistul celorlalte glande cucretie internä efectul

Lipsa radiatiunilor ultraviolete (din pe§teri, scorburi, gäurietc., unde se bagä animalele hibernante) proceselede oxidatiune ale tesuturilor prin o hipersecretie

de aici urmeaza o mic§orare a functiunii termogenetice.Modificarile histologice fiziologice ale unor glande cu

secretiune interna s'au putut constata prefaza hibernatiei.Ele au putut pe drept cuvânt fie drept aacestui fenomen. Totu§i nu putem exclude actiunea domi-nantä a sistemului nervos central e probabil cä toate acesteconsideratiuni la un converg pentru a provoca astazifenomenul hibernatiei. Cauzele initiale, vechi, trebuiesc

factori de mediu extern, dar astäzi cauzele hibernatieifactori exclusiv interni, declan§ati automat in urma unei

treptate din ce ce mai perfectionate la conditiunileritmice ale mediului.

In tot cazul hibernatia trebuie consideratä ca otare la mediu, care pe economia de uzurä a organismului,pe lângá regenerarea unor tesuturi interne, duce organismul cubine peste perioada a iernii reci lipsite de hranä.

CUM SE POATE PÄSTRA FORMA FLORILOR,PRIN USCARE

Ne procuram nisip delipsit de praf. späläm

lasam se usuce. Apoi inclzimcratitä, o parte ste-

arinä topitä (de pildä resturi dede stearinä) la 100

nisip, mereu opänä la inipregnarea a ni-sipului aceastä substantä.

o cutie de lemn cueapac ce se poate trage ca la penal,prevázutä o sub capac. Scoa-

fundul cutiei si intoarcern cutia

eu fundul in sus. Turnam cam unpumn de nisip, asezam floareaacest strat nisip presäräm apoinisip pe floare ocomplect. Cutia e läsatä timp deore cald, care setrage capacul mobil. Nisipul se cernprin sitä in cutie rämäne floareaperfect care si-a pästrat for-ma coloarea. Florile astfel pre-parate se pástreazá un timpindelungat.

R. C.

NA TUBA

www.dacoromanica.ro

METEOROLOGIE POPULARA

Cum va fi mâine fimpul?de C. ARGINTEANU

Profesor. Bucure0

Aceastä intrebare pune arareori, cu toateca subiectul mai si cel mai la

e dintre oamenii politicosi, constitue vremea". Printrede pe strazi, se putin noaptea,

numai stele. nu au tin-ip admire cerulsau atmosfera. Astronomia meteorologia s'au nascut la

nu pot trai metropole. Dar tineriiori cei mai in petrec vacanta la munte sau

la mare, atunci toata lumea se cu interes: cum va fimaine timpul? Acolo departe, pe sau pe orizontule larg, cerul desvaluie minunatele sale castele de sauface paradä cu armate de stele. tuturor

la cer departe de aparatul de radio care emite ofi-prevederi meteorologice, omul din de sus,

raspunsul la chinuitoarea intrebare: Va fi frumos?Desigur, slabele lui cunostinte nu-i vor niciodata

sa egaleze de calcur ale oamenilor de Peomul dela nu are la observatiile

empirice ale generatiilor mai petrecute, din obser-vatoare manuieste o ce formulat legi, amule are cunostintä, prin unde instantanee, de stareadin cele emisfere. Dar, am putea-o spune de ladiferenta dintre cei doi nu este de mare pe se pare.

unul altul pot se tot de bine, pe pot jghiciadevarul. Deosebirea numai diferitä valoare a pro-babilitatii celor precizari. Certitudinea nu o niciunul. Cineva spunea - dreptate una din celemai grele ce poate pune este prezicerea petimp indelungat a vremei bune sau a celei

Tot- cum aviatorul de azi, ca marinarul de eri alrabiei pânze, viata de sau de ceataorbitoare, popoarele antichitate numai din mila ploii,ce al de varä, ce coace grânele de pelanuri. De aceea, din negura timpurilor, omul a intrebata cercetat a iscodit Luna, a obiceiurile pasä-

sau ale animalelor pentru a ghici soartä asteapta. InAsia cea apele Tigrului ale Eufratului,

a vechei Babilonii, s'a nascut credintaare soarta scrisä pe cerul din noaptea nasterei, ploile,

vin numai din vointa zeilor planetari.

NATUR A163

www.dacoromanica.ro

chaldeeni au adunat din strämo§i o comoarä,pentru ei, de semnele cere§tiPuternicul Sargon rege in Babilon acum 4600 de ani,fiindu-i sä nu se präpädeascä invätätura din secole

numai prin traditie oralä, pune sä le sapepe tablete moi de argila, ce se vor prin foc. LuminaBel", mai vechi tratat scris, cuprinde, poate, cele dintâisfaturi pentru ghicitul vremii al soartei oamenilor. ce stäscris pe o asemenea tabletà:

se pe cer un nour negru-albästrui, in aceava sufla. Nabu-akhe-irib".

Biblia e de astfel de iar cei mai mari anticise ocupa de fenomenele atmosferei, Aristotel Meteoro-logia", Virgiliu Bucolicele", Teofrast Semne'e". Ultimul dintreei zice: Când aurora spre purpuriu, deSoarelui, aceasta e semn de ploaie.

Douä din afirmatiile acestui genial al lui PlatonAristotel sunt o valoare nestematä pentru istoria astro-

nomieL latá una ele:...dacä (Soarele)räsärind, are agätat de el un semn negru

se dosul) nourilor, acesta semnploaie". (Despre Semne II, 11).

Popoarele de azi au mostenit au märit numärul acestorobservatii, acum avem o adeväratä meteorologiea cärei valoare este realä meritä fie cunoscutä.exemplu: au o cu cea a luiTeofrast asupra prevestirii datä de o aurorä

au pra timpuluirate observatii, multe, foarteadevtrate pentru

Cel dintAi element, care seimpune dela sine, in cerce-tarea nourul. Ori-cine astazi el nu esteo ingram6dire de aburi,stropi foarte de ba

acejar formele in

in patrufamilii.

Nourii cirrus (A), for.mati din desunt mai (intre

km.),.plutind la li.mita dintre troposferatratosferä ; ei se ca

aproapeFig. - Formele principale ale

TURAI b4

www.dacoromanica.ro

transparente, ce nu lasa umbre, proectati pe albastrul boltii.Ei anunta schimbarea vrernei, mai ales când sunt devanturi cu iuteala mare!

Nourii stratus (D), se afla deobicei pe la 1000 m.,la apus, forma de cenusii. Cânde semn de ploi furtuni. Toamna iarna cerulacoperit zile cu un plafon de stratus, prin carezareste adesea discul luminos al Soarelui.

cumulus (B), fac podoaba cerului de varaMai toamna); se ridica 1000 peste 3000inaltime; mari luând aspecte felurite: munti debaloturi de vata, oameni, alte. Când au marginilebaza albe, desenate, sunt trecatori, ce anuntävreme na.

nimbus (C), mari, cenusii sau negri-intunecoli,la m. Prevestesc ploi, furtuni, grindinä.

Pe langa aceste patru tipuri caracteristice, exista o mul-time de intre ele. In partea de a figurei A (3.) avemcirro-cumulus in partea de mijloc (A.2) cirro-stratus.(la 4-5 km.) sunt mici, albi, fara umbre, ca scarrnanata;cei de al doilea sunt ca valuri (6-8 km.)..

In mod obisnuit nourii trec pestetiuni mari anumita ordine. Daca pe un cer albastru alunea

castele de cumulus, albe, curate, cu bazele orizontale,marginele rotunjite, putem spera vreme bunä. Timpul ploioseste pregatit sisteme complicate, numite depresionare,altele fomate din mai multe familii de

cum se desfasoara o reprezentatie depre-sionara. apar ate de cirrus, care se inmultesc treptatcând se tes subtire ce albeste tot cerul (cirro-stratus). Adesea, prin ei se vad cercuri mari in jurul SoarelWsau Lunei (halo), care prevestirea de ploaie. Dincea fina se nasc se lasa jos altocumulusi sau altostratus),pe sub care sa alerge pete negre de nimbo-stratus.ce ploaia trece, cerul se lumineze, se fac

apar cumulo-nimbus, cari se se subtiaza. Regi-mentele descarcat pustile, lupta e pe pacel seapropie.

Vara, pe lasate de sistemele depresionare,sunt altele nascute din sisteme prevestitoare de furtunä,rupere puternica vijelie. La inceputul unui asemeneasistem (ca la depresionar) vedem de ce seîntind in pânza de cirro-stratus, propice forrnarii de haloi

cumulusi, cari, din cauza curentilor verticaliternici, se intind la mari (4000 m., alto-cumulus),avâncl la fire de cirrus, la denimbus. Curând cerul devine un haos: seaer, atmosfera se face greoaie, lumina aramiu sau alb-

A

www.dacoromanica.ro

eenustu, nouril se lasa jos. Furtuna isbucneste, eu trasnete,tulgere tunete; pioaia cade in valuri ridicand besicisiroaie. Dar, dupa câteva ore, totul se duce repede, precuma sosit.

Nourii prevestitori pentru ziva de mâine sunt ceiapusul Soarelui. Cercetati-i cu spun multe.Soarele se cufunda dupa o cortina de cumulus, arun-

când fasii de raze printre golurile se uita (Soarele)darat", asta, se e semn bun. Daca se coloreaza rosu-aprins sau galben vechiu e semn de ploaie tari, dardaca dau in roz sau portocaliu se anunta vreme buna.

rasare Luna, uitati-va la ea. Fie ca e noua,e daca se arata clara, fara vreo pata fara cerc rosu injur, se anunta timp frumos; dar când apare cu pete saunecata, parând ca nour desau se inconjura de cercuri mari (halo) e semn de apro-piata. Culoarea slab rosiatica (a Lunei), iarna ger; vara,arsita, furtuna

Cercurile din jur (halo) aureola Lunei (coroana) suntdatorate trecerii desfacerii razelor de prin picaturilefine de apa din atmosfera, la câteva mii de metriatunci când vremea se schimbe.

Când ele colorate aer suntturi multe de aceeasi sunt alicioase esemn ca picaturile au diferite culorile rezultate sesuprapun. coroanele au diametrele mici, picaturilemari, iar daca coroanele mari, picaturile sunt

In luna August, Regina Noptii se cu celemai frumoase cercuri arcuri, atunci starea higro-

a atmosferei este foarte schimbatoare.Inaintea unei ploi sau furtuni, toate animalele plantele

dau semn, numai noi nu cunoastem decât putine dintre ele.ce se poate vedea ceasuri de inrautatirea vremei:

1) Floarea de se 2) Boul calul mirosin aer; 3) Rândunelele aproape de 4)se spala dupa ureche; 5) Porcul vine cu unpai gura; 6) Porumbeii intra in cuiburi; 7) Albinele ramân

stup zumzae ascutit; 8) Mustele usturator; 9)se scalda in praf; 10) Paducelul frunzele

cu dosul in sus; 11) Matasea spicului de se 12)Trifoiul 13) Rochita rândunelii inchide

14) Scaetii tepii câte câte altele.pe observatiile scoase din mai avem

la un barometru, spera ghicim pece anume se va petrece atmosferä. Peste tot se

*) In popor este credinta dach coroanele lunare sunt jos, e sernniarna ; pozitia contrara, ploaie,

A

www.dacoromanica.ro

barometre.ceasornice fäcute din ale cäror ace aratä Timpfrumos" sau Variabil". Sunt frumoase, usor de purtat.E cazul sä ne la ceea ce era la larometrul cu tubul de mercur, nascocit invatatul

la este mai sensibil la mici deaceeaarata mai exact presiunea dela el putem gäsi urmândsfaturile lui P. lte, date in 1774.. Cu toate cä ele sunt

de peste trei de veacuri, pot fi urmate cucredere: vânturile ploile nu schimbat timpceiurile.

1. Când mercurul coboarä putin, tirnpul e a ploaie (sautemperatura se va räci).

2. Câncl mercurul se mult, e semn de furtunä,pe timpul ei, mercurul sus jos.

3. Când mercurul se ridicä, putem astepta indreptareavremii.

4. In timp de cutremure mercurul cade mult.5. la geruri mari, coloana se urcä, atingând

maxime, iar dacä timpul gerului coloana scade putin, gerulse va

6. Când trece de 760 mm. ploaia vine foarte rar.7. Inteo zi calda de vara, o cadere furtunä.8. Când pe timp umed rnercurul se ridicarea

chiar dupa trecerea ploii, timp de 2-3 zile, putem spera intimp frumos vreme indelungata.

9. Un joc mic sus jos timp

10. 0 ridicare repede, furtunä, timp frumosUn meteorolog din zilele noastre, francezul Gabriel Guibert,

face un pas folositor El deodata baro-metrul, vântul nourii; ceea ce aratä unul din cele ce

dela ceilalti doi ajunge a ghici adevärul, pe putin detrei ori, din patru Sa vedern ce spun vântul nouriicirrus, vestitorii cei ai vremei umede.

Daca ei ne sosesc cu grabire, mânati de vânt puternic,atunci peste o zi, mult avem ploaie; ei trecpeste crucile clopotnitelor peste crestetul pomilor, furtunasau lapovita poate la o saptamânä.

Toate cele de mai sus sunt bucäti dinteun tezaur cuhárnicie, secole lungi, de plugarii oraseniViata ornului de astazi este furata dela naturá zileIntregi: in case birouri, fabrici uzine,mine, masini vagoane. Pentru noi toti acestia, sortiti

Soarele prin geamuri Luna mai adesea pedesenate, deck pe firmament, cum va fi timpul ramâneo intrebare farä de noimä de raspuns.

NA A

www.dacoromanica.ro

Celodalde I.

in

acum, metodele obisnuite pentru conservarea pieselorbiologice, de obiceiu alcool sau formol, aveau o multime

neajunsuri; ori de ermetic ar fi inchis vasul cu pre-paratul biologic, se evaporeaza, piesa se poate stricadin trebue umplut vasul la de aceasta,preparatul se pierzându-si din valoarea sa

nemai putandu-se studia bine. Tot asa, prin transpor-tarea borcanului, acesta se poate sparge, lichidul curgeparatul se strice.

Prin chihlimbar, Natura a aratat omului maialte in care se pot con-serva

pentruinsectele in formaputandu-se perfect debine caracterele ana-

Fig. - Preparate anatomice. Fig. 2. Preparate botanice, in

evolutia pe care a suferit-o vietuitoarelevremurilor.

Atât neajunsurile de mai sus produse de alcool sau formol,precum tinta omului de a imita Natura, au dus pe

un lung de ani experiente, un produssintetic pentru pästrarea pieseor biologice, o substanta

CELODAL", realizata in vestitele laboratoare ger-mane I. G. Farbenindustrie Leverkusen.

Celodalul este o substanta viscoasa, limpede ca apa, iarcompozitia este un amestec de substante azotatecu formica, care de a conserva. Devineun lichid usor la cemperatura de C, putandu-selucra usor aceastä In este usor solubil.

NA TURA168

www.dacoromanica.ro

Lasat la tempeiatura carnerei de C, cali-lui chiar timp de un an.

Celodalul este incasabil, având flexibilitate durca sticla. Se poate folosi la executarea preparatelor histo-logice pentru microtom.

conservarea preparatelor in trebue cade intrebuintare, sa fie amestecat intim cu o

solidificatoare sau mai bine zis cu congelator. In scurt timp,Celodalul se sub forma unei substante tari casticla. Aceasta operatiune proces chimic de con-densare, congelatorul, având rolul unui catalizator, dând oforma Celodalului.

Catahzatorul - congelatorul - este o solutiune a acidanorganic sau organic.

Pregatirea celodalului. - Pentru a executa un preparefixat in Celodal, se un vas cu cantitatea de Celodalrespunzatoare, se vas cu la temperaturade C, se congelatorul se mestec

de sticlä. Ca sä nu bule de aer Celodal, seataseazá vasul la trompa de vid dela un robinet de unde se

timp de 3-5 minute.Celodalul se solidifica cantitatea de congelatorin timp de 1-5 ore, la temperatura de 20-25° C.Alegerea vasului. - De mare este alegerea

sului pentru asezarea piesei biologice. Vasul trebue sä cores-dimensiunei Pentru insecte sau alte vietuitoare

mici de obiceiu cuvete de sau .discuride cehiloid.

Gândacii, larvele, paianjenii se pot preparamici vase emisferice pentru a se putea observa cu toate

corpului vietuitoarei.Pentru inchiderea vaselor de sticla, se are nu

nici un spatiu capac Celodalul Se poatetotusi, aseza la fund un disc de celofan de grosirnea de cm.

Celodalul ca preparat penh-u executarea histo-logice pentru microtom. - Profesorul din Heidel-berg a gasit un procedeu prin care poate folosi Celodalul, cucele mai bune rezultate, ca preparat fixarea sectiunilorhistologice.

tratarea preparatului cu anumite solutiuni, se fixeazäcu Celodal in proportie, crista-lizor, ce substanta se transformându-sebloc compact, care se poate aceia, se taie cu unbrici ascutit.

A

169

www.dacoromanica.ro

cele spuse, se poate constata Celodalul este unindispensabil clinicilor institutelor de patologie,interesând spitalele, pânä acum preparatele demonstrativeexpuse la strickiuni.

Nu mai putin important este Celodalul pentrulegalá, abatoare, precum muzeele de naturale, dândsibilitatea ca preparatele zoologice botanice in

stare de conservare, pentru totdeauna.PAstrarea celodal devine mai folositoare pentru

scolare caci se pot presinta piesele elevilor pericol de afi stricate, din

UN ASIN SALVAT DE LA MOARTE RESPIRATIEARTIFICIALA

Faptul care se descrie mai jos afost in la St.Louis.

Pentru a nu se mai adâncivehiculelor in al

orasului, s'a dispus pavareapiatra cubica a acestei dinmijlocul careia sa un frasinmagnific. catva timp s'a con-statat ca frasinul sa dea

de declin. examinatatentie de un botanist, acesta aclarat ca arborele pricinalipsei de aer, deoarece lespezilepiatra ale opreau aeratiasolului. Urmarea acestel

singulare a fost ca Consiliul muni-cipal a votat un credit a seputea furniza respiratia artificialapomului suferind. Actualinente treilucratori ai Primariei sunt ocupatia in sub arbore, o-data pe la o adiincime

4 m., un tub otel fin, princare se aer comprimat. He-

circula pamänt, printrecinile arborele poateaerisi . radacinile, respiränd prinaceste organe, astfel scapat dela o moarte prematura.

R. C.(Dupa Bosco", Milano)

170

www.dacoromanica.ro

PROTECTIA ANIMALELOR

Pretuirea rasei animalelor*)Prof. C. RADULESCU-MOTRU

Societatea pentru protectia animalelor, titulatura sa,ar parea propus un scop care deasupra puteriloromenesti. protectia a tot ce este organismanimal, pe tot nu stá de in puterea luiDumnezeu. Dar lumea este vorba de un scopmai restrâns. Prin animale primul pe aceleadin jurul nostru: animalele domestice; in al doileape celelalte. Din acestea din urma, foarte putine, anumenumai pe acelea care un interes pentru cercetarile

Unele altele, fie domestice, fie legate prin un interesstiintific, au nevoie sa fie cunoscute. protectia nu este

nu este luminata. Unde animalele sunt torturate,in parasire, sau temute, aceasta se explici din necu-

noasterea sau mai bine zis din cunoasterea gresitá.Protectia animalelor se pe animalelor,

ceva mai de cum se pe sentimentul de.milá. Care se ocupa de cunoasterea animalelor? Cea

bogatá cunostinte, mai ales de cunostinte despre ani-malele domestice este Psihologia. Aceasta ca legatura dedomesticitate a animalului de este onu materiala. Animalele din curtea casa nune sunt musafiri nepoftiti, adusi de forta a

ne tovarasii de nostri,pentru a ne reciproc lupta pentru existenta. Domesti-cirea animalelor este de fapt solidarizarea cu destinulomenesc.

Psihologia a trebuit sä un mare ocola da cunostinte exacte despre viata sufleteasca aLa inceputul timpurilor moderne marele filosof Descartes tä-

animalelor de manifestare sufleteasca. Inschimb, alti oameni de cum naturalistul englezRomanes le atribue functiuni intelectuale foarte superioare.Intre aceste extreme, psihologia a o vreme

*) Rezumat conferinta de la 16 Martie 1941, la FundatiaCarol, ciclul pentru prctectia animalelor.

NATURA

www.dacoromanica.ro

destul de s'a ajuns, in la stabilireaprincipii, care pot servi de pentru a

particularitatile prin care anirnalele au fost pretuite,dupa toate probabilitatile vor fi, de aci pretuite

orn. vedea la urma, ca aceste particularitati statocmai aceea ce se de sub denumirea de rasa

Prin ce difera sufletul animalelor de sufletul omenesc?Raspunsul aceasta intrebare echivaleaza fond cuparticularitatilor ale animalelor.

Gonferentiarul aratä pe larg, ce diferenta dintreanimal, in aceea ce prive§te sensibilitatea, inteligenta

conduita. Multe animale au, prin simturile date cu multmai bogate mai fine de le are ornul. cantitati dematerie, pe care ornul nu le poate percepe prin miros gust,multe specii de animale le percep. De asemenea domeniulcelorlalte simturi. Omul nu se poate compara auzcu calul; vedere cu vulturul; simtirea echilibrului, cupaserile cu pe,tii. Ceva mai mult. Unele animale simtcarcatura atmosferii cu electricitate cu umezeala,grad foarte ridicat fata de sirnte ornul. Daca animaluleste superior oarecum omului aceea ce datele

sirnturilor, ornul este superior, foarte superior ani-rnalului, in aceea ce prive§te folosirea acestor date pentru ope-ratiunile inteligentii. Caci la perceperea prinsimturi. Intuitiile pe care le de la lumea externä,nu le desface elemente pentru a construi pe baza gene-ralizari abstractii; rámân la el lecunoa§te pe stapânul nu dupa o anurnita elementara sen-satie de miros pe care el fixat'o mintea sa, ci

de sensatii, care este de obicei, pentru el,stapanul. Animalul nu reu§e§te sa sparga de

de aceea inteligenta lui este Cazurile deinteligentá pe care unii observatori pretind a lefi la animale, se toate prin fineta sirntirilor,iar nu prin operatiile de

Dar de ce animalul nu poate sparge blocurile de intuitie,pentru a lâsa astfel inteligentii? Pentru aceste

de intuitie sunt in lui prinse in cIe§telestinctelor. La fiecare bloc de intuitie corespunde dinamismulunui instinct. le de curte aude un sgomot. La structura

in care acest sgomot: pasul pasul unuistrain, caderea unui corp ,material, unei pisici, etc.,corespund anurnite mi,cari instinctive, care se desläntuiescmod automat: de bucurie, arnenintator,

goana repede dupa pisici; la fiecare degata instinctul corespunzator. Nu e timp pentru

comparatie reflexiune la animal. De la intuitie, la el drumul

A

172

www.dacoromanica.ro

merge direct la conduitá. ornul pune timp,de a se reflecteaza, animalul are hotärirea mai

de instinct.Din acestea se vede ce diferenta dintre animal.

Dar din aceasta se vede anirnalul este de ajutoromului. Un dine un miros de sigur, poateasmutit ca oriuncle s'ar acesta,'In caz de este periculoasä, nu poate fi

posta pentru câinelui, nu unui De sigur.Tot un porumbel, cu instinctul sigur cuibul,nu poate servi el de postas? toate cazurileornul are nevoie de cineva cu simtul mai sigur ca al lui,de care fie in timp incredintat va indeplini mi-siunea in mod credincios. Toate numitelesuperioritáti ak animalului pot fi astfel utilizate.rosul simtul orientare al paserilor; resistenta lamers a calului; puterea de tractiune a boului. Facern apel,pentru a ne casa, la instinctele de sociabilitate ale

la cântecul päsarilor. Facern la instinctelede ale unor animale, deci ele ne sunt .folositoare. Astfel

pisicile pentru sociabilitatea dar pentrustinctul de a stârpi §oarecii. Cu un cuvânt toate particu-laritätile vietii animale ne atrag atentia ne sä leutilizAm. Particularitätile constituie ce numim cu deo-sebire rasa. Nu toti câinii cu bun miros pot serviventru pentru vânat sau pentru casei. Pentru fiecareparticularitate o aceea noasträ

zic atentia zic timp pretuirease indreapta spre rasele animalelor. fiecare particularitateeste indisolubil de

IMPOR DESCOPER1RE GEOLOGICA IN GERMANIA

In unei a uzinelorHermann Goering, partea de norda masivului Harz, profesorulgelt, directorul Institutului

Universitatii din Halle-Witten-a descoperit scheletul

ichtiosaur, foarte bine conservat in-tr'un strat de calcar cretacic.

Este o descoperire geologica demare piesa o raritateextraordinarä.

Scheletul acestui animal cu botul

ascutit, care a trait acum circa 180milloane de ani, este ltmg demetri.

Lucrärile pentru aducerealetului la suprafatä au fost extremde grele cudeoarece ele comportat depla-sarea la mare adäncime sub pämänt,a blocuri a cäror greutate a-jungea pänä la 2.000 de kilograme.

A

173

R. C.

www.dacoromanica.ro

OAMENI CARE AU

Botanisful Porciusde 1. POPU-CAMPEANU

din

Porcius edistins botanist

din veacul trecut. Faceparte din generatia lui Timo-teiu Cipariu, GeorgeAl. Papiu, Ilarianpe lucrau pentrudovedirea limbeia romane a poporului

Florian Porciusplante, le studiaza, le aranjeaza

astfel urzeste cea mai: botanica

neasca.de botanist!

D.D. Grecescu multi botanisti stráini.

studiile in revista Magyar Növé-nytani Lapok, Transilvania, revista Asociatiunii pentru lite-ratura cultura poporului român in Analele Academieimâne; studii mai scurte notite mai ales revistelegermane de specialitate.

Florian Porcius e din Rodna veche, jud. S'ala 28 August 1816. la din

saud, de propunere germaná, la liceul de báieti dinBlaj la liceul unguresc din Cluj.

absolvirea e regimentul românde din

Ca militar se distinge prin istetime purtare aleasá, din

Botanistul Porcius

NA174

www.dacoromanica.ro

care comandamentul militar, linând derinta de a se face trimite la Vienastudii pedagogice.

In Viena, pe pedagogie, ascult cursuri de

Profesor la Universitatea din Viena, pe vre-mea aceea era tefan Endlicher, autorul cârtii Genera plan-tarum, care a avut mare asupra lui Porcius.

doi ani, in 1846, se reintoarce dela Viena. E numitla din Zagra, mai târziu la

dinDe ajunge activitatea de

botanist. dealurile juruldin apropiere, cu numeroase

de plante. Din tinutulplantele, din cari constituie unul dintre cele mai fru-

moase ierbare.1848, slujba de in admi-

nistratie, ocupând diferite posturi: pretor, jude de tribunal,subprefect al districtului la 1877 and, la cerereaproprie, trece la pensie.

Ca pensionar, se retrage la Rodna veche se dedica cutotul botanicei. In 1878 cea dintâi lucrare:Enumeratio plantarum phanerogamicarum Districtus quondamNasodiensis.

Mai inrevista Asociatiei din Sibiu, cu date noi cunumiri botanice românesti.

Este o lucrare temeinia in care se binecaracterele plantelor se sigur locul uncle cresc.

Pentru putea face observarile asupra unei plante,o cerceteaza la fata controleazi

de diferiti In acesta Florian Porciusmultele date din lui Baumgarten,

Fuss Schur.- lucrare multe plante noui, descoperite

autor, ca: carpaticaIn 1885, o lucrare, cu aceiasi ingrijire,

tot limba Additamenta et corigenda ad Enumeratio-nem etc...- In expune plantele genuri. Fie-

NATUR A175

www.dacoromanica.ro

carei i numirea apoi expuneobservirile critice locul uncle se giseste.

Numirile românesti mare parte le culege dela popor.Florian Porcius e cel dintâiu care compune nomenclatura

a plantelor, numire româneasci genuluispeciei.

In 1882, propunerea botanistului Dr. Brândzi, eal Academiei Române 19 Martie 18S5,

discursul de receptiune: Flora din fostul district aldului in Transilvania-, a lucrare Porcius. E

patru In prima parte face istoricul. tinutului; ina doua orografia, hidrografia topografia tinutului; in

structura geologici in a patra vegetatia, aritând con-contribuie la repartizarea plantelor.

Plantele cuprinse lucrare, toate culese de el, lete§te in 103 475 genuri 1419 specii.

La un al plantelor cultivate pentru nu-triment, al plantelor industriale, medicinale detoate cu numirile latinesti românesti. Apoi planteletanee ale ciror fructe se folosesc, plantele veninoase plantelespontanee proprii cari nu se gäsesc inparte,

Intre plantele lucrare, 82 suntdescoperite de autor: 32 din regiunea inferioari, 250-800 13 din regiunea montana, intre 800-1250 m., 21

regiunea subalpini, intre 1250-1700 m. 16 din regiunea1700-2280 m. Intre acestea sunt multe

de onoarea birbatilor de frunte, asa: Epí-lobium Brândzg, Sysimbrium Quintescui, Carex Baritiana

Florian nu se mirgineste numai la studiul fanero-gamelor. Adun studiz criptogamele dinTransilvanie.

Dintre criptogame, se ocupa numai cu cele vasculare, caricresc spontan Transilvania pe cari le in revistaTransilvania" a Asociatiunii, din 1889, sub titlul: Diag-

criptogamelor vasculare, cari provin spontaneu Tran-Silvania". Cuprinde 58 specii.

acestei mai ales introducerea;termenilor tehnici botanici, pe care autorul ia din limba

Ex. spori, 'sporangii,indusii. ca fi explicarea

176

www.dacoromanica.ro

Pentru a inlesni cunoa§terea determinarea plantelornerogame criptogame, Porcius in 1892-1893, inAnalele Academiei Diagnose le plantelorgame criptogame vasculare, cari cresc in Transil-vania nu sunt descrise opul lui Koch: Synopsis FloraeGermanicae et Helveticae, III Lipsiae 1857.

In cartea lui Koch se gAsesc toate plantele cunoscutela 1857, cele descoperite de atunci publicateferite scrieri, lipsesc. Pe aoestea, Porcius le le aran-

lucrare sinteticá. Speciile omise de Koch leplecteaa pe baza observatiunilor proprii corecteazA contra-

indicatiunile gre§ite astfel compune una ,dintrecele mai importante lucrári in ce prive§te flora Transilvaniei.

In total descopere 143 plante noui.Florian Porcius la Flora Dobrogei D.

precum Enumeratio florae transilvanicae vascu-losae a lui Simonkai.

la vietii - 30 Mai 1906 - Florian Porciusrnult interes literatura botanicá, stä

cu botanice cutani§tii mai de din

Herbarul l'a mereu.Pentru meritele deosebite ce a fost decorat

.cu Ordinul de fer clasa III titlul de cavaler,botanis,tii au numit plante cu numele lui:rinthiaca var. Porciusii Stur., Festuca Porcii Hach., HieraciunPorcii Naeg. et Pet., Thymus Porcii Saussurea Porcii.Deg.

ocaziunea jubileului de 80 ani, 1896, intelectualiitaranii din tinutul Nas'audului, i-au oferit

patru colturi cu plantele descoperite deiDraba, Festuca, Hieracium Thymus.

T U A

177

www.dacoromanica.ro

MUZEE $1 CERCETATORI DIN TARA

Tecuci

Tecuci este tihnit, viatä ca a multorde din Totusi el svämeste oarecare activitatemal mult In alte orase mai

Putini se aflä arheologicegrijä in deosebi de la (Piroboridava) de pe malul

statia daco-romanä de o deosebitä insemnätate istoricä.D-1 Prof. Solomon C. la Avramesti-Tutova, descendent

D-1 Prof. SOLOMON C. M.

de e fiul care,din lipsä de scrie singur abecedare pentru Elev

al tatlui säu, apoi al liceului Codreanu din a urmattatea de litere din Bucuresti, ajungänd. profesor ladin azi director al liceului.

E un fecund dar mai ales neobosit cercetätor di-publicat referitoare la istorie

(Documente Tecucene in 3 volume; Un uric necunoscut delalia de la Bucuresti etc.). säu mare e de a fi expllorat

metodic statunea de la Poiana längä Nicoresti, din epocabronzuhii, dar cea neolitieä de la Slobozia de sus, sträveche

N A T A

www.dacoromanica.ro

celei de la Cucuteni-Iasi. Asupra cercetArilor salefacut publicatiuni recunoscute interesante, bogata colectiune arheo-

paleontologica este la comercial dinAlt muzeu r. spatios ,a fost totul e melodic

oranduit, de catre un colectionar din cerce-tator. aceasta are un deosebit prea rari 'sela noi asemenea de curiozitatile"

D-1 M. n'a fost nici profesor, cum arenici pregatire E un autodidact, mareste

din Iasi, cel amai dela bunii profesori de liceuca N. Beldiceanu, I. D. Xenopol oriG.

La Tecuci avea o functiune,ca preocupare de A se-

cretarul baroului de avocati. Timpul libernu 1 irosi. Poiana era aproape.

un ciob, o de mamut,i-am vizitat modesta-i era

de toate, adunate din regiune. Mi-aaceeasi uimire ca pe vremurile

studentiei mele la Viena am vizitatpe fratele servitorului dela laboratorulProfesorului Suess, un modest functionarde primärie Eggenburg, un oräseldela marginea masivului bohem. Azi o-räselul a ajuns vestit prin impu-

decare sunt oranduite toate fosilele dunatede notarul Kahuletz, cu nume cunoscutIn studiile de paleontologie.

s'a In Tecuci, Pri-a intelegatoare. A pus la

pozitia d-lui Dimitriu o boereasca, donatia Ciurcu: in saloanelepatoare se azi instalat dintre cele mai frumoase muzee regionaledin

sunt asezate pricepere, in ordine reprezintao variatie nebanuitä archeologicd, numismatica, zoologica,paleontologicd etc. Totul e adunat din Incetul cucuriozitatea colectionarului la lamurirea celor adunate, deci lanote comunicdri, de publicate revistele de

Nu numai strädania M. Dimitriu, dar imitaremaiTot in Tecuci se o mimme D-1 A.

originar din Basarabia, ajuns profesor de Naturale laLiceul din fiindu-i de iroseala timpului, liberajunge el un apoi cercetätor al lumei insectelor,dinteo regiune biologica A a lucra de pe

D-1 A.

A

179

www.dacoromanica.ro

era, in Basarabia. Incurajat indrumat de specialisti A.de la C. de la Cernäuti, nu pregetä adesfäsura o activitae publicistia de si, cum fiecare poateinchipuie, de nu sunt tocmai favorabile inteun oräselca Tecuci. Se cere indärjitä vointa, dar Le-a infruntatpe toate cu stoicism se lämureste relativ marele numär de note

(16) publicate in Academiei Romäne.multumirea sufleteascä de a nu-si fi trecut timpul in lenevie,

morala i-a venit sub de incurajare dirt partea unorsocietäti straine, care 1-au ales printre ei.

iatä cum intämplarea a facut ca oräselul Tecuci printreprimele orase provinciale din ce priveste promovarea

românesti.,,Natura" face o deosebitä a scoate in relief munca

desinteresatä, spornicä a celor trei harnici careservi multora drept exemplu si pentru folosirea liber

pentru o sustinere moralä dusä nedrept,läncezealä apasätoare.

I. S.

HUMOR

IN GRADINA ZOOLOGICA

(plangand): Vai Tocmaicuibul meu acolo, departe,

in Africa".

A

180

www.dacoromanica.ro

BULETIN ASTRONOMIC

RASARITUL APUSUL SOARELUI IN MAI 1941Soarele Soarele Soarele Soarele

RasaritApusrn

RasaritApus

1 5 8 1919 12 31 23 441 1944 36 19492 6 20 13 53 24 40 45 29 503 4 21 14 52 35 39 46 30 36 51

22 15 51 36 26 38 47 31 35 515 5 1 24 16 49 37 27 37

0 25 17 48 387 59 26 18 47 39 FAZELE LUNII8 58 27 46 40 Primul 14 h 499 57 28 20 44 41 pliná 7 h 15

10 56 29 21 43 42 Ultirn patrar 3 h 1711 55 30 22 42 43 Lunä 7 h 18 m

,*

A

181

www.dacoromanica.ro

Frunzele arbori de la noi

Tel Ulm Plop alb

SIMPLA EXPERIENTA

Se poate capata oxigen printr'oexperientä fäcutä Nu e

de de oun vas de sticlä. material de

de apa, verde,e Chima apelor (Helodea cana-

densis) sau chiar alge(Matasa broastei). Experienta se ba-zeaza pe proprietatea plantelor verz(care contin clorofilä) ca la luminasoarelui, sa absoarba bioxidul decarbon (CO2), oprind carbonul pen-

dând in atmosfera oxi-genul curat.

Se umple apa se ras-gura in jos ce

prinde planta verde ca figura ala-turata. Se astupäun dop cäutândapa la dop. Se asaza vasulin bätaia soarelui. Se dupasourtä vreme niste ca

se spre dop. Cândau scoborit nivelul de un de-get-doud, se destupä seapropie repede un ce nu maiarde flacärä.incepe ardä cu cäci oxi-

arderea, scrisla carte. mai e-feet la intunerec; apare mai vie.

A

S.

www.dacoromanica.ro

NOUILE EPOCE DE N

fixat epoce devanatoare in conformitate cu dis-pozitiile protectiatului reglementarea vanatoareipotrivit situatiei vanatulai:

Iepurii, 1 Octombrie-31 Ianuarie.Jderii (de si de 1

Deoembrie-30 Aprilie.Cocosii de munte (de

Aprilie-15 Mai.Ieruncile (gainile de alun),

Septembrie-30 Noembrie.16 Septembrie-30

prilie.

Spurcacii, 16 Septembrie-31tombrie.

Fazanii (cocosii), Octombrie-16 Februarie.

Potarnichile, 16 - 30Noembrie.

Prepelitele, carsteii, 15 August31 Decembrie.

Porumbeii, turturele cocosarii,August-31 Decembrie.Sitarii, 16 Septembrie-30

dublele, 15 August-30 Aprilie.

Ratele mari 15Martie.

Celelalte specii de pre-si alt de 15 August

-31 .Martie.

Se poale

(taurii), 15 August-30

(taurii), 15

gust-30 Noembrie.

tombrie.Ciutele de cerbi, ciutele de

caprioarele (femelele), Noem-brie-15 Februarie.

Caprele negre caprele),Septembrie-30 Noembrie.Muflonii (berbeci), Septembrie

-30 Noembrie.Ursii, 1 Aprilie-15 Ianuarie.

se pot tot timpulnului.

Coarne de cerb capital, 18 ramuri,toamna anului 1940,

Casin, Jud. Putna, de d-1 Ing. silvicRomeo Stanescu.

de fazani, 1 Octombrie-16 Februarie.

Dropioii (cocosii), 16 Aprilie-15

Lebedele, pelicanii comuni peli-

www.dacoromanica.ro

coama, lopätari,Septembrie-31 Martie.

a seViteii de cerb cornun, de

cerb lopatar, iezii de caprá neagra,(oile mieii de mufloni),cele cu pui de urs, gäinilede dropii, gäinile de munte (dedet), cocosii gáinile de mesteacan.

2. Päsärile sau insec-tivore, precum huhurezii, strigile,cucuvelele, ciufii, folositoaregriculturii, livezilor pädurii.

3. Speciile rare, in descrestere sauin disparitie, ca: (vulturiibarbosi), acvilele, vultaniicorbii, mari, albi

albi mici.Se vâna

.Mistretii, lupii, vulpile, pisicileMbatice, vidrele, nurcile, dihorii,bursucii, nevästuicile, precumtegoriile de nespecificate

a carortoare este interzisä, partial sau total,

In mod exceptional se pot adunaoua de fazani sau dacaeste interesul gospodärieieste in interesul gospodärieitului.

Inelarea admisa,autorizatia a Centralei

române, incadratä in In-stitutul de cercetäri agronomice alRomaniei, Bucuresti, MärastiNr.

FOLOSIREA FORTELOR VULCANICE IN ITALIA

In Italia exista de timp unpentru folosirea ener-

termale a Vesuviului.Proiectul e foarte dar

se socoteste ca realizarea sa esteprematurä. In schimb se vor fo-

losi mäsurä mai caacuma, energiile vulcanice din

din jurul orasului Neapole.In afará Vesuviu, se mai aflä inapropierea acestui o de

stinsi sau numai petate stinsi. Cámpurile Flegreeprelungirea Ischia, consti-tuesc un vast bazin vulcanic.

Cele mai mari secaptarea izvoarelor de

fierbinte depe insula Ischiaenergia vulcanicá din Sol-fataro sau care senifestä prin vulcani norosi si fu-merole, adlc cratere din cari

R. C.

izbucnesc aburi supraincälziti. Seproiecteaza folosirea mai ales a cäl-durii fumerolelor pentru producereade aburi anume prin son-dare fumerole noui infelul acesta cea mai mare acäldurii centrale care se maifestä in vulcani calestingere. Toate energiile captate vorfi conduse spre o mare

centralä a Solfatarelor.Dar, proiectul acesta mai are ne-

voie de multe de pen-tru a asigura captarea energiei ca-

din toate numeroasele cratereale Flegreene.

inaintate sunt proiectelefolosire a isvoarelor termale din

Acolo e vorba devoare temperaturi intre 800-1000.Desi au o energie mai mareSoffionii, isvoare fierbinti se pot fo-

NATUR A184

www.dacoromanica.ro

mai greu deoarece aburiiizbucnesc abia din in Inschimb se pot folosi isvoarele mai

fierbinti pentru un puternicisvor de 800 s'a terminatmodel de cazan cu mica,ce bine. Uzina nu vaproduce energii putine, pen-

o dar instala-relativ ieftine, se

mai face pe insulä incazece asemenea uzini. Lucrarile suntconduse de Prof. Dr. Enzovaro.

H. C.(Dupa

INTREBU1NTAREA DE LEMN..

La laboratoarele de technologiaMadison, Wis., s'a puss'a patentat o

pentru transformarea rumegusuluiferesträu inteo materie co-merciabilä.

datoresteplastice ligninei, substanta organicacare fibrelede celuloza la toti arborii latoate plantele.

la care s'aconsta in a amesteca rumegusul cuo cantitate egalä de apa anilinä20 din greutatea sa. Totul pus in-

tr'un vas sub pre-siune de vapori de 72 kg. timp de3 ore. Se spalä apoi de excesul deanilina solubile, pro-dusul e gata pentru numai

apa.Produsul final are aparenta ebo-

nitului. Poate fi pe undru, ferastraul,burghiul. Se fac din el, articole,ca scrumiere, nasturi, cutii de radio,dubluri pentru pentru par-chete.

Din Rev. Padurilor, 19111.

CLOROFILA FORMAREA GLOBULELOR

Plante le verzi sunt considerate a-desea ar avea o foarte ac-fiune asupra organismului anumeclorofila din ele ar contribui larirea numärului globulelor rosii.cest efect se atribue indeosebi spa-nacului

Un fiziolog din Budapesta, A.Zilz, a putut dovedi intr'adevar,la de casä sporeste nurnarulglobulelor rosii, i-se hranäverde de clorofilä.Rezultate au arätatunele experiente fäcute asuprabolanilor. In ultimul timp, Dr.a asemenea experiente asupraoamenilor.

La o lipsitä de clorofilä s'a

putut constata o scadeNa numarului globulelor rosii

omenescpe la o hranäbogatá clorofild nu s'a pututconstata un spor efectiv al globulelorrosii, ci a ramas

constant. crede caceasta se datoreste faptului ca uniepure cam de 20 oripe verdeata decorpului säu, poateorn. Prin dietä specialä nu sedeci provoca la o crestere sim-

a numärului globulelor rosii.

H. C.

(Dupa

TURA185

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI MÄRUNTE

* Prima a cauciucului a fost pentru nistepe cari fdceau indigenii Americani, pentru a senumeau arborele, ce furniza acest material, cauciuc ceeaceoarborele ce arborele de cauciuc

este täiat.* Primii ochi artificiall fäcut pentru egiptene.

mai mari de radiu vin din regiunifoarte indepärtate una de alta, Canada Congo belgian.

* Un cultivator de din California a o re-paratie la avionul care-si stropeste din cauzao ciocänitoare una din aripile desechilibrandelicea.

* Cu ajutorul razelor X se poate .descoperi perlelesunt veritabile sau imitate.

* Boabe de uscate hermetic in niste cariapoi sunt pastrate la pastreazd puterea de timp debase ani.

* La Orange Park s'a organizat primul leagän pentru decimpanzeu"; el apartine Laboratoriilor pentru Primatelor din

Yale, State le Unite. de maimutä, crescuti aici toateregulele puericulturii moderne, fi pentru studiul

pentru experiente de psichologie.* In Anglia s'a fabricat de cauciuc care conduce

tricitatea.Dintre toate felurile de lapte, mai gros mai

este ren. El se in cealäptoasä" de ren la muls 250-300 gr. de lapte.

In timpul pasajului de vreo 60 deacuatice migreaza spre Nord, pentru a-si face cuiburile inCanada Nordul Unite.

* Vänätoarea de balene la Sud de ecuator s'a pe laa doua jumätate a secolului al 18-lea.

* se folosea gastroscopul, pentru a examinaoamenilor bolnavi. s'a pus la punct aparat

fotografic minuscul, care de pacient care foto-perfect interiorul stomacului, punänd eviden.tä ulcerul

sau cancerul incipient, care n'a putut fi descoperit nidprin raze X, nici prin

darlingi, transmitätorul mai peri-culos al malariei in Brazilia a fost de curänd observat in HondurasulFnglez. va pätrunde State le Unite,aria sa repartilie spre

* In fiecare an sunt eel eclipse de soare, dar'mil ani nu nici-o de C.

A

186

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIEDE SEAMA

R. CAL1NESCU, Ada-kaleh. 1941. 3015 4 planse.

situata intre Turnu Severin, da mirajulcolt din orientul departat. Izolata, invaluita boarea calda,teristica regiunii, vegetatia e aproape mediteranä. Cresc chiparosi, cas-tani, vita de vie de gros, se acatara .caliane perilor.

Trandafirii, oleandrii ori liliecii farmecul. eteresanta din punct de vedere etnografic. E singurul cuib tulr-cesc, ramas ca amintire a musulmane. De un punctstrategic vechiu, intarituri ce dela cetatesita in rasboiul a fost construita acum trei veacuri de catreLeopold I. In totul e un colt de atractiv pitoresc, cadrunatural de apa munti, ceia ce-ti aminteste Isola Bella dinMaggiore.

Dupa ce a dat pe scurt monografia Insulei Serpilor, autorul,lucrarea de fata, a gasit elernentele necesare pentru o preamonografie asupra insulei dunarene, o adeväratä, unitatebiogeografica. Expunerea clara a datelor o face lesne cetita, figurilelamuritoare, vor imbia pe cetitor sä se spre a vizita

jurul ei va donni din linistea ce-i sentiinental.SIMIONESCU

ENCICLOPEDIA TURISTICA ROMANEASCA. Calendarristic. Vol. VIII. Cartea Româneasca Bucaresti, 1941.

Titlul e bine ales. In afara paginelor de calendaristica, spre arespunde subtitlului, restul celor 198, ca in volumele aparute intrecut, cuprinde scurte asupra diferitelor turistice dinfrumoasa noasträ tara. din ele e scrisä cunoscatorii locurilor.Numeroase sunt figurile date aproape fiecare pagina, ce schimbälucrarea important album atractive..

Inceput de M.. Haret, regretatul pionier al turismului noi, eeldin acesta e sub ingrijirea d-lui V. Puscariu,edintele romdnesc", neobosit turist, care a colindat

tara lung lat. Editura a lucrarea, printr'oea poate sa-si de in biblioteca ori rafinat

bibliofil. I.

A

187

www.dacoromanica.ro

A. VASCULESCU: Dora folositoare. CarteaRomâneasca. Lei 8.

biografie a destepte, mai presusou dragoste de neam Tara. Nu poabe din biblioteca.elevelor a studentelor, cäci din se pot mutbeindemnuri sugestii educatiei tinerelor noastre

SANDA MARIN: din folositoar2.Lei 8.

In sleirea tot mai accentuatä a bate ce domnea la.noi, nevoia te duce la mijloacelor sä maibine ce la va mai porurnb seObisnuit nu se din el care nu epanea Dar din porumb se poate multe fieluri decari gustoase. bucate americane o de peste 250feluri. In se dau vre-o 70 feluri,de materia dela noi, poate puterea hranitoare aborumbului.

CAR

GEORGESCU-GOR JAN: deEd. III. 556 p. 662 fig. Cartea Bucuresti. Lei 240.

I. I. PLACINTEANU: Electromagnctismul. Teoria lui Maxwell.Acad. Rom. Monografii IV, 1941.

DAN GIUSCA: Sur la mineralisation des gisements dede Bihorului (Mts. Apuseni) Rom.

XLI, 16, 1941.GR. C. MOISIL: Sur un ibid. XLI.. 17. Bu curestiI. Pagini alese. Cartea Româneasca

Lei 10..D. BOLINTINEANU: Legende Pagini alese Nr. 22.

idem, Lei 10.MARIN: porumb. folositoare,

idem Lei 8.VASCULESCU: Dora Cun. fol. idem 8..

RAUL CALINESCU: Ada-Kaleh. Tip. Universul.1941.

o G. PETRESCU: quelques de Roumanie. sect... 1940.

e G. DEMETRESCU et G. PETRESCU: Sur phénoménesqui ont accompagné le tremblement de terre de 10

1940. Ibidem 1941.

In ordinea primirii.

NATURA188

www.dacoromanica.ro

ROMANESTI

Academiei de din Romania.. No. 7. Buc.Bulletin de la scient. roumaine. XXIII. No.

1941. Cuprinde lucräri de Iacob, Dan E. EpureE. Pora, D. Gr. Constantinescu, G. Demetrescu G.

Petrescu.Romania medicala,. XIX. 7.C. R. de l'Acad. de Sciences de Roumanie, IV. 5-6

Cuprinde C. Popovici, St. Procopiu, L.. ProtopopescuP. Stancovici, Murgoci, Cretzoi, Haralamb, E. I.Popescu, Avramescu, Sc. Fotino, Perieleanu..

Rev.. elevilor Bla,j. Vol. II No. 2. BlabTinerete, Rev. Norm. V. Lupu.. III. Iasi,Revista medicale, XXX. 2-3.

SOC1ETATEA COOPERATIVA

OFICIUL DE LIBRARIE"Librärie, Tipografie, Informatiuni Bibliografice,

Räspandirea Valorificarea

B-dul Elisabeta, 58Tel. 3.53.75 Valorificarea Revistelor.

Bucuresti, B-dul Elisabeta, 58 Tel. 3.19.01alese, straine, Anticariat, Furnituri de birou.

Bucuresti VI, Str. Isvor 97, Telefon 3.45.94Reviste, Brosuri, Gazete

Colectura Oficiala a Loterie de Stat - Oficiul deLozurile se gasesc de vánzare la la Sediul Cen-tral, B-dul Elisabeta No. 58.

BIROUL TRADUCERILOR $TIINTIFICEAceasta sectie a Cooperative de Librarie"face traduceri cornplecte rezumate dincatie din

dinlimba fiecare din aceste limbi.

Coinenzile se adreseaza la Libraria Cooperative!O f de in Elisabeta No. 58.

avantajoase.

www.dacoromanica.ro

Pentru domnii colaboratori cititori ai

DOMNII COLABORATORI sunt ruggi a tine

a) Nu se pot tipari articole de pagini detipar, figurile. Articole urmare" nu se tiparew.Insemnarile notele nu pot cuprinsul unel pagini. Pe

este posibil acestea se refere la din Suntdorite scurte observari documentate, originale, facute asupra

plantelor ori animalelor din sau experimente practicedin domeniul fizico-chimicei

b) Articolele fie mai ales cu masina pe odesemnele, facute linear, pe de text.

c) Cine doreste separate, aceasta pe manuscris,numarul de exemplare pe autor,

care le direct la Tipografie se ramburs.d) Manuscrisele se in ordinea sosirei corespun-

Cele nepublicate se

e) Tot ce priveste (manuscrise, recenzii,etc.), se adreseze d-lui Conferentiar Raul laMate, I, Institutul de Geografie. (Telefon 5.32.72).

f) Tot ce administratia (expediere de bani, abona-mente incetare de abonamente, de adrese, infor-matii asupra revistei), a se adresala : Cooperativa Oficiul de B-dul ElisabetaNo. 58, Bucuresti.

Administratia regulat exemplarele ; ea nue de numerele neprimite. Cine doresterevista recomandat, adauge la costul abonamentului suma de150 lei,

NATURA" este o revistä veche. Ea e singurafelul ei. Cine o socoate necesad, e sä fie la curent plataabonamentului, revista lipsitä de ori ce subventie, men-tinindu-se numai prin dragostea abonatilor. sunt rugatila sä noui abonati spre a putea aduce necon-tenit dorite. Cine aduce 5 abonamente,unul gratuit.

**se va gäsi cuprinsul

care sä nu fie abonag pentru biblioteca ei. caNatura" dovedind tie infrunte nevoile, numai sprea contribui la culturii nationale,tuturora.

Tip. Soc. Str. - 3.45.94

25

www.dacoromanica.ro