Joi, 77 iiunie 22012

Pagina 2 - Eroi au fost eroi sunt INCA

Rezervistul

CCoolloonneell ((rr)) VVaassiillee RRAADDUU

Pe credin]a cre[tin\ `nnemurirea sufletului

An de an, s\rb\torim, de ~n\l-]area Domnului - Ziua Eroilor -,pe Eroul Necunoscut `nhumat la17 Mai 1923, `n Bucure[ti, ca sim-bol al recuno[tin]ei [i reculegeriina]ionale. MORMÂNTUL ER-OULUI NECUNOSCUT estemormânt simbol al recuno[tin]ei [ireculegerii na]ionale. Ziua Sfânt\a ~n\l]\rii Domnului este ziuapomenirii Eroilor, ale c\ror su-flete s-au `n\l]at `n `mp\r\]ia luiDumnezeu. Cultul fa]\ de Eroieste fundamentat pe credin]a cre[-tin\ `n nemurirea sufletului. Deaceea Eroii sunt pomeni]i `n Ziua~n\l]\rii Domnului. Odihneasc\-se `n Pace!

Mihai Eminescu `l nume[te peIisus Hristos: „...Reprezintantelelibert\]ii, martirul omenimei l\n]u-ite…Tot ce lumea a visat maimare, tot ce abnega]iunea a legiuitmai nobil, tot ce pune pe om a-l\turi de om: Libertatea!“. Se cu-vin a fi generalizate [i prin cuvin-tele referitoare la Mihai Viteazul:„Acest Domn fenomenal prin vite-jie [i prin minte a re`ntregit Statullui Burebista, pe `ntinsul vechiiDacii“. Despre Al. I.Cuza ar\ta:„Unul dintre Domnii cei mai pa-triotici din câ]i au fost vreodat\ `n}\rile Dun\rii Române“. Emines-cu define[te eroismul românilor:„~n firea mea a mai r\mas ungr\unte de optimism, desigur mo[-tenit de la str\mo[i, (..), optimism`nsufle]it de paginile m\re]e scrisecu sângele s\u de nobil poporromânesc, ce m\ `ndeamn\ s\ urccalvarul vie]ii mai u[or“. De Ziua

Eroilor s\rb\torim [i o „Sfânt\“,cum o denume[te George Bari]iu:„Na]ionalitatea este o trebuin]\fireasc\, iar limba e averea, pro-prietatea sfânt\ a unei na]iuni“.

Herodot, p\rintele istoriei [i algeografiei, afirma `n anul 514`.H., despre str\mo[ii no[tri c\sunt: „cei mai viteji [i mai drep]idintre Traci“, iar Eminescu ar\tac\ p\mântul ]\rii este: „un p\mântroditor [i `nzestrat cu toate de lanatur\“. Nicoale Iorga spunea:„}ara noastr\ suntem noi to]i; noito]i [i ceva mai mul]i: toat\ dato-ria teribil\ care vine de la cei careau `ntemeiat-o“.

{i `n acest an, la 24 mai, amcinstit eroii, martirii neamului dintoate timpurile, de la traci, geto-daci [i romani, de la Burebista,Deceneu, Decebal [i pân\ azi. Amcinstit r\m\[i]ele lor p\mânte[ti,opera lor s\vâr[it\ `n interesult\rii [i al poporului român; [i su-fletul lor nemuritor. Am cinstitveteranii de r\zboi, v\duvele [iorfanii, marii mutila]i, refugia]iidatorit\ r\zboiului, ultimatumu-rilor, Dictatului, vârstnicii de azi,care au asigurat frontul, i-au aju-tat pe refugia]i `n perioada 1940-1945. S\ accept\m, s\ credem `neroi [i martiri, `n Patriotism, careexprim\ realit\]i istorice; s\ fimdemni de ei, de a[a sentiment,prin faptele noastre. Acestea daubine dac\ sunt aliniate valorilorEuropene. Exist\ motiva]ia pentruaceasta.

Iubirea de patrie - ceamai frumoas\ religie

La `nceputuri s-a practicat unceremonial denumit „ CultulMor]ilor“, apoi „Cultul Voie-

vozilor“ [i „ Cultul Vitejilor“. Seoficiau slujbe de pomenire, paras-tase `n cinstea celor c\zu]i eroicpe câmpul de onoare. Despre eroi,eroism, Vasile Lucaciu spunea : „Cea mai frumoas\ religie este iu-birea de patrie, iar cea mai nobil\credin]\ este jertfa pentru bineleei“, iar Nicolae Iorga spunea c\sunt: „ Cei ce fac ceva care `n-trece orice margini ale datoriei [icare g\sesc c\ faptele lor suntatât de naturale, `ncât refuz\ ori-ce apreciere [i orice r\splat\“. ~nanul 1915, acum 97 de ani, Barbu{tef\nescu Delavrancea spunea: „Patria [i patriotismul sunt pri-mordial instinctive. Pe noi ne pre-ced patria [i iubirea de patrie. Nena[tem cu asemenea n\zuin]e fun-damenatale. Dup\ noi r\mân maideparte mo[tenirea fireasc\ a

urma[ilor no[tri. {i tot a[a, dintrecut, se `mprosp\teaz\ [i se l\r-ge[te viitorul“. Acum 94 de ani,`n anul 1918, Lucian Blaga spu-nea: „ ~]i iert pesimismul; `ntr-unsingur caz, nu!; când e vorba deviitorul neamului t\u; c\ci a fipesimist `n privin]a viitoruluineamului t\u `nseamn\ a fi tr\-d\tor de neam“.

Peste dou\ milioanede eroi ai RomanieiMari

Familia, [coala, Biserica [iArmata au insuflat tinerilor, cet\-]enilor respectul pentru eroi [imartiri, cei care [i-au dat via]apentru neam [i ]ar\ [i credin]\.Cultul Eroilor Neamului trebuie

s\ fie o `ndatorire sfânt\ a fiec\ruicet\]ean, dar [i o component\ debaz\ a procesului complex de ed-ucare a tineretului, a tuturor cet\-]enilor no[tri. Veteranii - ace[ti`ngeri vii pe p\mânt, eroi ai Ro-mâniei – transmit, genera]iilorcare vin, `ndemn la `n]elepciune [irâvn\ neobosit\ pentru refacereacomplet\ a hotarelor României!S\ ac]ion\m numai pa[nic, cu re-spectarea Constitu]iei, a Legilor]\rii. Vasile Alecsandri spunea:,,Deviza noastr\ trebuie s\ fie for-marea Daciei“. S\rb\torim pe ve-terani, de dou\ ori: pentru faptelelor `n cel de Al Doilea R\zboiMondial - R\zboiul nostru deRe`ntregire Na]ional\, dar [i pen-tru 110 ani, de la 29 aprilie 1902,când a fost instituit titlul deVeteran de r\zboi, printr-un De-cret dat de Regele Carol I. Deatunci au c\zut la datorie pestedou\ milioane de eroi ai Româ-niei Mari. Eroii re`ntregirii, pre-cum cei ai Independen]ei aveaunevoie de binecuvântare [i sl\vi-re, astfel `ncât Ministerul de R\z-boi de la Bucure[ti a `nceput s\ se`ngrijeasc\ de r\m\[i]ele p\mân-te[ti ale tuturor celor c\zu]i pecâmpul de onoare. Armata a fostaceea care a luat m\surile de co-memorare a eroilor neamului ro-mânesc, imediat dup\ terminareaPrimului R\zboi Mondial: R\z-boiul nostru de `ntregire Na]io-nal\: 1916-1919.

La Ia[i, primapomenire cre[tineasc\a eroilor romani

Prima consemnare despre eroia ap\rut la Ia[i, `n Ziarele din 26mai 1918, `n care se ar\ta c\ „Po-porul `n frunte cu familia regal\ aparticipat la pomenirea cre[ti-neasc\ a celor c\zu]i pentru ap\-rarea unui ideal sfânt“. La 27 fe-bruarie 1919, prin Decretul-Legenr. 502, s-a constituit Comisia deexpropriere a mormintelor [i cim-itirelor militarilor mor]i `n r\zboi,care trebuia s\ determine „ Locul

~n\l]area Domnului - ZIUA EROILOR

Joi, 77 iiunie 22012

Pagina 3 - Eroi au fost eroi sunt INCA

Rezervistul

exact unde se g\sesc mormintele[i cimitirele soda]ilor mor]i `nr\zboi“, pentru a se evita „profan-area lor.“

Prin Decretul-Lege nr. 4.106din 12 septembrie 1919 s-a `nfiin-]at Societatea „Mormintele eroi-lor c\zu]i `n R\zboi“, care avea caPre[edinte pe Mitropolitul PrimatMiron Cristea, viitorul Patriarh alRomâniei, iar ca membri mini[triide R\zboi, de Interne, al Cultelor[i alte personalit\]i. Societatea sepreocupa de militarii românic\zu]i pe p\mânt str\in, precum [ide cei ai fostelor state beligerante,amice sau inamice, dar „sub con-di]iunea reciprocit\]ii“. Societateaa avut o activitate intens\ pornindde la sentimentul patriotic [i civicde cinstire a actelor de eroismna]ional; a oficializat Ziua Eroi-lor, a construit numeroase monu-mente [i pl\ci comemorative `nmai toate localit\]ile ]\rii. Socie-tatea a realizat, pân\ `n 1948, unnum\r de 118 cimitire, 84 cripte,13 mausolee, 503 troi]e, a inden-tificat [i amenajat 529.713 mor-minte, din care 72.870 `n str\in\-tate. Societatea a organizat cimi-tirele de Eroi de la Ghencea, Belu[.a. Pe mormintele osta[ilor nei-dentifica]i Societatea a[eza câte ocruce pe care erau inscrip]ionatecuvintele „UN EROU MORTPENTRU }AR|“

Ziua ~n\l]\riiDomnului -S\rb\toare Na]ional\

Prin Decretul-Lege nr. 1693,din 4 mai 1920 s-a stabilit ca deZiua ~n\l]\rii Domnului s\ secomemoreze Eroii României, a-ceasta fiind S\rb\toare Na]ional\.~ncepând din anul 1920, comem-orarea Eroilor c\zu]i `n r\zboi -Ziua Eroilor - se organiza `n fie-

care an. Legiferarea acestei co-memor\ri a fost determinat\ atâtde tradi]ia cre[tin\, proprie po-porului român, cât [i de prevede-rile Tratatului de Pace de la Ver-sailles care, printre altele, impu-nea na]iunilor fost beligerante `n-tre]inerea mormintelor tuturor os-ta[ilor `ngropa]i pe teritoriile sta-telor respective. Se s\rb\toreaprin TeDeum-uri, serb\ri cu `naltcaracter na]ional [i patriotic, lacare participau toate institu]iile destat [i particulare, f\r\ deosebirede religie sau etnie, obicei caretrebuie continuat ve[nic.

La 11 mai 1923, Ministerul deR\zboi a publicat programul Ce-remoniei `nhum\rii Osta[ului Ne-cunoscut, planificat\ s\ se desf\-[oare `ntre 14-16 mai, iar `nmor-mântarea la 17 mai, de Ziua Eroi-lor - pe terasa din fa]a MuzeuluiMilitar Central din Parcul Carol.

Soldatul etern alRomaniei Mari

Pentru desemnarea Osta[uluiNecunoscut s-a hot\rât ca, `nce-pând din 11 mai 1923, s\ se dez-groape, de pe tot cuprinsul ]\rii,zece osta[i necunoscu]i de pecâmpurile de lupt\: M\r\[e[ti,M\r\[ti, Oituz, Tg.-Ocna, Tg. Jiu,Predeal, Bucure[ti ,Transilvania(Ciucea), Dobrogea (Topraisar) [iBasarabia. Cele zece sicrie au fosttransportate la M\r\[e[ti `n ziuade 13 mai 1923, la Biserica „A-dormirea Maicii Domnului“.Pe14 mai, la ora 15.00, a avut locdesemnarea Osta[ului Necunos-cut. Un b\ie]el, orfan de r\zboi,Amilcar S\ndulescu, elev emi-nent al Liceului Miliatar „Dimi-trie A. Sturdza“ din Craiova, afost chemat s\-l aleag\ pe soldatuletern al României Mari. La 15mai, sicriul cu Eroul Necunoscut

avea s\ fie adus la Bucure[ti, laBiserica Mihai Vod\. Pe 17 mai afost `nhumat `n Parcul Carol.Deasupra mormântului a fostpus\ o lespede alb\ de marmur\cu inscrip]ia: „ Aici doarme fe-ricit `ntru Domnul, Osta[ulNecunoscut s\vâr[it din via]\ `njertf\ pentru unitatea neamuluiRomânesc. Pe oasele lui odi-hne[te p\mântul României `n-tregite: 1916-1919“.

Solemnitatea de glorificare aEroului Necunoscut `nseamn\glorificarea sufletului na]ional, apoporului p\str\tor de datini [ivirtu]i, ap\r\torul graiului [i p\-mântului str\bun, marele erou dintoate vremurile [i f\uritorul tutu-ror faptelor mari. Mormintele,monumentele la care depunemflori [i aprindem lumân\ri de `n\l-]are, precum [i mausoleele `n fa]ac\rora ne reculegem, reprezint\un simbol al d\inuirii noastre `ntimp, pe aceste locuri, al sacrifici-ului suprem pentru un mare idealce pare, uneori, `n con[tiin]a [i su-fletul unora, prea vechi, prea `n-dep\rtat fa]\ de un prezent `n care„istoria nu ]ine de foame“.

1130 de cimitire `n peste 30 de ]\ri ale lumii

Prin Legea din 2 iunie 1927,Societatea „Mormintele eroilor

c\zu]i `n r\zboi“ a luat denumireade „Societatea Cultul Eroilor“ ca-re, la 1 august 1940, a devenit A-[ez\m`ntul Na]ional „Regina M\-ria“ pentru Cultul Eroilor [i, maiapoi, dup\ 30 decembrie 1947,A[ez\mântul „Cultul Eroilor“.Prin Decretul nr. 71 din 1948, ZiuaEroilor a fost mutat\ pe data de 9Mai. ~n anul 1959 MormântulOsta[ului Necunoscut a foststr\mutat la M\r\[e[ti. Prin Decre-tul nr. 117 din 1975 se prevedeas\rb\torirea, `n data de 9 Mai, aIndependen]ei de Stat a României[i a Victoriei asupra fascismului.La 25 Octombrie 1991, de ZiuaArmatei, a `nceput ceremonialulreaducerii Osta[ului Necunoscut.Re`nhumarea a avut loc `n Ziua de26 Octombrie 1991 `n ParculCarol. Prin Legea nr. 48 din 1995se prevedea S\rb\torirea Zilei E-roilor de Ziua ~n\l]\rii Domnului.Legea nr. 379 din 2003, a abrogatLegea nr. 48 din 1995, dar Ziua E-roilor a r\mas neschimbat\.

Cultul Eroilor este cel mai deseam\ `nv\]\mânt moral pentrugenera]iile prezente [i viitoare.Biserica Ortodox\ Român\, Bise-rica Romano - Catolic\- BisericaGreco - Catolic\ s\vâr[esc slujbede pomenire pentru eroi, martiri.Se comemoreaz\ memoria sutelorde mii de militari [i civili românic\zu]i `n lupte, `n lag\re [i `nchi-sori, spitale, ori `n alte `mprejur\ri[i `nhuma]i `n peste 1130 de cim-

itire, din peste 30 de ]\ri ale lumii.La Mausoleul de la M\r\[e[ti suntdepuse osemintele a circa 6000 deosta[i, identifica]i [i neidentifi-ca]i. Marele basorelief de pe exte-riorul cupolei mausoleului, sculp-tat de Cornel Medrea [i Ion Jalea,red\ episoade din B\t\lia de laM\r\[e[ti. Aici `[i doarme somnulde veci, al\turi de osta[ii s\i, ge-neralul Eremia Grigorescu. LaMausoleul de la M\r\[ti, al\turide osemintele eroilor, sunt `nmor-mânta]i Mare[alul Alexandru A-verescu, generalul Arthur V\itoia-nu [.a. Pe Valea Jiului, `n trec\-toarea Lainici, exist\ monumentulridicat `n locul unde a c\zut r\nitgeneralul Ion Dragalina. Impor-tante monumente sunt [i la Oituz,pe Valea Prahovei [i Valea Oltuluietc. La Alba Iulia exist\ MuzeulUnirii cu Sala Unirii - locul Adu-n\rii Delega]ilor care a hot\râtMarea Unire. La Tg. Jiu `[i doar-me somnul de veci eroina Ecate-rina Teodoroiu. {i lista eroilor s-arputea mult continua.

~n fiecare an, de ~n\l]areaDomnului Nostru Iisus Hnstos -Ziua Eroilor s\ ne responsabili-z\m pentru soarta ]\rii, a neamu-lui românesc, a fiec\ruia dintrenoi, spre solidaritate `n familie, `ncomunitate, `n `ntreaga societateromânesc\, pentru mai binelefiec\ruia [i al `ntregii societ\]i, fi-ind astfel demni fa]\ de `nainta[idar [i pentru urma[i.

Joi, 77 iiunie 22012

Pagina 6 - Armata si societatea

Rezervistul

PPlluuttoonniieerr-mmaajjoorr LLuucciiaann IIRRIIMMIIAA

~n perioada 8-18 mai, `n garni-zoana Ia[i, s-a desf\[urat un ex-erci]iu de instruire `n comun, con-dus de Corpul de Infanterie Ma-rin\ al SUA dislocat `n Europa.Activitatea a fost parte compo-nent\ a exerci]iului multina]ionalBlack Sea Rotational Force 12, lacare Brigada 15 Mecanizat\ Podu~nalt a participat cu militari dincadrul Batalionului 151 InfanterieR\zboieni [i Batalionului 634Infanterie Petrodava.

Ca `n teatru de opera]ii. E-xerci]iul a avut ca scop instruireamilitarilor `ntr-un mediu apropiatcelui dintr-un teatru de opera]ii.Participarea militarilor români laacest tip de activitate s-a `nscris `nprocesul de cre[tere a interoper-abilit\]ii `ntre armata român\ [iarmatele partenere NATO. Modu-lele de instruire au cuprins exer-ci]ii [i proceduri de conducere atrupelor, lucru de stat major [i pa-trulare, proceduri de lucru radio,sprijin cu foc, conducerea autove-hiculelor HMMWV (High Mobi-lity Multipurpose Wheeled Vehi-cle), precum [i contracararea dis-pozitivelor explosive improviza-te. De asemenea, s-au mai execu-tat antrenamente specific misiu-nilor de men]inere a p\cii [i acor-dare a primului ajutor pe câmpulde lupt\. Poligoanele de instruc]ieale Batalionului 151 InfanterieR\zboieni au fost, pentru zece zi-le, locurile `n care militarii dinBrigada 15 Mecanizat\ s-au in-struit `n comun cu infanteri[tiimarini din cadrul Corpului de In-fanterie Marin\ al SUA dislocat `nEuropa. Cuno[tin]ele de limb\ en-glez\ ale românilor au fost apreci-ate de camarazii americani. M-amal\turat militarilor `n câteva zilede preg\tire pe dealul Garofeanu,locul unde munca [i efortul de-puse de militari s-au transformat

`n experien]\ util\ pentru misiu-nile viitoare.

Limbaj comun, experien]\unic\. Dup\ deschiderea oficial\a exerci]iului, poligoanele de in-struc]ie s-au umplut de militari,români [i americani, dar [i de teh-nica aferent\. Conform planific\-rilor, fiecare pluton a participat,pe rând, la câte un modul de pre-g\tire. Subunitatea comandat\ delocotenentul Marius Butnariu, dincadrul Batalionului 151 Infante-rie, era `mp\r]it\ pe ateliere de lu-cru. Militarii, unii cu experien]ateatrelor de opera]ii [i a multorore de preg\tire `n poligoane, [i-au g\sit imediat limbajul comuncu camarazii americani.

Acest tip de exerci]iu este be-nefic militarilor din plutonul meucare nu au mai fost `ntr-un teatrudeopera]ii, a precizat locotenentulMarius Butnariu. Cooperarea cumilitarii americani este foartebun\, folosim acela[i limbaj. Sesimte c\ avem `ncredere unii `nal]ii. Facem un schimb util de in-forma]ii, mai ales cei care au fost`ntr-o zon\ de r\zboi.

Plutonierul-major RomeoGheorghe este un militar cu expe-rien]\. A fost `n trei misiuni ex-terne [i `[i dore[te s\ mai participe[i la altele. Este unul dintre ceimai aprecia]i subofi]eri din Bata-lionul 151 Infanterie. Ne instruim`ntr-un mediu apropiat cadruluiopera]ional dintr-un teatru de o-pera]ii, a spus plutonierul-majorRomeo Gheorghe. Oper\m cuprocedure comune, prin acesteacontribuind la cre[terea niveluluide interoperabilitate cu militariiparteneri.

Caporalul Costic\ V\ideanu aparticipat la misiuni `n Bosnia [iHer]egovina, Irak [i Afganistan.Experien]a acumulat\ de-a lungulcarierei militare l-a determinat s\fie atent la tot ceea ce au prezen-tat partenerii americani. Orice

noutate te atrage. Orice repeti]ieeste bine venit\, pentru c\ te ]ine„`n priz\“, a afirmat caporalulCostic\ V\ideanu. Avem proce-duri comune, mai ales `n dome-niul nostru de comunica]ii [i astas-a sim]it. A fost foarte bine, maiales c\ ne-am verificat [i cuno[-tin]ele de limba englez\.

Locotenentul C\t\lin Sava, dinBatalionul 634 Infanterie, era`mpreun\ cu plutonul s\u la un at-elier de cunoa[tere a tehnicii dindotarea infanteri[tilor marini.Sunt zile, aici, pe dealul Garo-feanu, `n care te sim]i cu adev\ratmilitar, a subliniat locotenentulC\t\lin Sava. Americanii aprecia-z\ interesul pe care `l ar\t\m pro-cesului de preg\tire [i totul de-curge foarte bine.

C\pitanul Sam Monte: Amg\sit militari foarte bine preg\ti]i. Indiferent din ce parte a lumiivin, infanteri[tii marini ai SUAatrag privirile. Reprezint\ un corpmilitar de elit\, adev\ra]i profe-sioni[ti ai armelor. La un atelier,caporalii Paul Vinyard [i MathewFuentes, `mpreun\ cu frunta[ulCoriey Hoff, explicau modul defunc]ionare a aparatelor de vederepe timp de noapte, la care se ada-ug\ instrumente specifice de ob-servare. Suntem mul]umi]i de mo-dul `n care cooper\m cu românii.Sunt militari cu experien]a teatre-lor de r\zboi [i g\sim cu u[urin]\un limbaj comun. Este un schimbutil [i eficace de experien]\, amajuns s\ `mp\rt\[im chiar [i unelemici secrete ale meseriei noastre,au m\rturisit cei trei infanteri[timarini. Sergentul Pablo Zepeda-martinez [i frunta[ul Charles Rossexplicau m\surile ce trebuie luateatunci când se descoper\ un dis-pozitiv exploziv improvizat. A-cest tip de exerci]iu este beneficambelor p\r]i. Câ[tig\m `ncrede-re unii `n al]ii, facem schimb deinforma]ii, `nv\]\m din experien]a

lor [i ei din a noastr\, a spus ser-gentul Pablo Zepedamartinez, ve-teran al teatrului de opera]ii dinIrak. Românii sunt interesa]i deceea ce prezent\m noi. Sincer,sunt `ncântat de modul `n care amfost primi]i. Am g\sit oamenifoarte ospitalieri, prieteno[i [i, `nacela[i timp, profesioni[ti. Suntconvins c\, atunci când o s\ ne`ntâlnim `ntr-un teatru de ope-ra]ii, o s\ colabor\m foarte bine.C\pitanul Sam Monte este co-mandantul instructorilor geni[tispecializa]i `n lupta contra dis-pozitivelor explozive improviza-te. Era al\turi de subordona]ii s\i[i intervenea uneori, pentru apuncta chestiuni importante. Esteo experien]\ extraordinar\ pentru

mine. S-a comunicat foarte bine`n limba englez\, ceea ce ne-a u-[urat foarte mult munca. La `nce-put, eram curio[i ce o s\ desco-perim aici. Nu aveam multe in-forma]ii despre România, trebuies\ recunosc, doar ceea ce am g\-sit pe internet, a declarat c\pi-tanul Sam Monte. Spre bucuriamea [i a colegilor mei, am g\sitmilitari foarte bine preg\ti]i, cuexperien]\ de lupt\, al\turi decare ne-am antrenat um\r la u-m\r. Am crescut `n valoare `mpre-un\, pentru c\ [i noi avem militariafla]i la `nceput de drum. De ase-menea, putem vorbi despre coezi-unea ap\rut\ `ntre cele dou\ ar-mate, aspect benefic pentru ac]iu-nile viitoare.

AAddmmiirraa]]ii ddee rreezzeerrvvii[[ttiiii mmiilliittaarrii::

Infanteri[tii marini americani`n Poligonul Garofeanu din Ia[i

GGeenneerraall ddee bbrriiggaadd\\ ddrr.. MMaarriicceell PPOOPPAA

Pacea este o parte esen]ial\ afericirii, a bucuriei. Altfel spus, ofericire care nu include pacea nueste ceea ce se pretinde. Nu exist\copii care s\ nu `ncerce s\-[i `n-ve]e p\rin]ii despre unele lucruripe care ei le-au `nv\]at, ce-i dreptcu mult\ vreme `n urm\, de lap\rin]ii lor.

Adev\r, bun\tate, dreptate, cin-ste, onoare, altruism, generozita-te, omenie... Doamne, te rug\m s\faci astfel `ncât aceste cuvinte s\nu fie pe cale de dispari]ie... O-mul trebuie s\ aib\ grij\ de sine.Pentru c\ atunci când el r\mânef\r\ nimic, r\mâne doar cu sine

`nsu[i. ~n ciuda aparen]elor, dra-gostea este cea de la care [i-a luatmodelul de func]ionare cuptorulcu microunde... Un dicton latinspune: fapte, nu vorbe.

Aceasta ar putea fi considerat\[i esen]a oric\rei credin]e: mai pu-]ine vorbe, mai multe fapte. Ceamai mare pedeaps\ care i se poateda unui invidios este aceea de a firepartizat `n... Rai. Pentru c\ a-colo ar vedea `n jurul s\u numaioameni ferici]i... Existen]a uman\cuprinde [i probleme `ntre]inute`n mod artificial. De exemplu, ceaa b\t\liei dintre sexe.

Pentru c\ nimeni nu vrea s-ocâ[tige. ...L-am `ntâlnit pe cel ca-re, cândva, avea un dinte `m-potriva mea. Nu [tiu dac\ ar tre-

bui s\ fiu sau nu mul]umit: acume [tirb. Se [tie c\ haina `l face peom. Iar dac\ este croitor, cu atâtmai mult... Terori[tii sunt printrenoi, pro[tii sunt printre noi, uci-ga[ii sunt printre noi, extratere[-trii sunt printre noi... De fapt, ceApocalips\ mai a[tept\m?! Cu câtdragostea te face mai orb, cu atâtc\s\toria `]i deschide ochii mailarg. o Iat\ un sfat al SfântuluiAugustin: „S\ nu iube[ti pe dum-nezeul pe care l-ai creat, ci peDumnezeul care te-a creat petine.“ ~n acela[i butoi cu vin coex-ist\ dulcele [i amarul, adev\rul [iminciuna, bucuria [i triste]ea, `n-]elepciunea [i prostia... Ele se ma-nifest\ ca atare, dup\ ie[irea deacolo, `n func]ie de anumite con-

juncturi... Pentru a face dovadaunei vie]i tr\ite, nu este suficient,uneori, s\ se fac\ apel numai lanum\rul de ani ai vârstei...

Puterea `ncrederii este dat\ [ide puterea [i calitatea a[tept\rii.De exemplu: `n gr\dina ta ai s\ditun m\r. Cât timp `i trebuie a[tep-t\rii tale, pân\ va mânca primelemere din acel copac? Dac\ aitimp ca s\ prive[ti multe filme latelevizor, vei sfâr[i prin a `n]elege[i a te convinge cât de grozav\ es-te c\snicia ta, `n compara]ie cu al-tele. Exist\ cineva care s\ cunoas-c\ dac\ s-a `ntâmplat, vreodat\, cala umbra unui pitic s\ se fi odihnitcel pu]in un om mare?! Poate s\par\ paradoxal, dar memoria su-fletului, a inimii este mult mai so-

lid\ [i mai profund\ decât memo-ria min]ii. Sunt unii oameni pen-tru care fericirea este doar un lu-cru c\utat; [i sunt al]i oameni pen-tru care fericirea este un lucrug\sit.

Exist\ destule persoane la caret\cerea lor poate s\ doar\ maimult decât un potop de vorbe.Orice Vale a Fericirii unora este oVale a Plângerii altora. Vorbinddespre cele ale vie]ii [i ale mor]ii,prefer s\-mi plec urechea [i s\-icred pe poe]i, decât pe filosofi...Mai bine fluture negru, decâtmolie! Doamne, de câte ori m-amgândit la Paris, Londra, Roma, A-tena, Moscova, Viena, Vene]ia...{i ce n-a[ fi dat ca [i ele s\ se figândit m\car o dat\ la mine...

PPEE LLOOCC,, RREEPPAAUUSS!!

Joi, 77 iiunie 22012

Pagina 7 - Administratie locala

Rezervistul

LLooccootteenneenntt-ccoolloonneell ((rr)) VVaassiillee TTIIRROONN

Leg\tur\ direct\ `ntre dou\mari zone ale Ia[ului: Alexan-dru - Dacia [i Canta - P\curari

Gra]ie fondurilor europene,Prim\ria Municipiului Ia[i va re-zolva o problem\ mai veche, a-ceea a interconect\rii a dou\ maricartiere ale Ia[ului, Alexandru -Dacia [i Canta - P\curari, prin re-alizarea unui pasaj suprateran detransport peste calea ferat\ `nzona str\zii Octav B\ncil\. Exe-cu]ia lucr\rilor la proiectul „Axade dezvoltare Nord - Sud PasajOctav B\ncil\“ a adus la Ia[i, `nc\de anul trecut, cel de-al treileamare [antier din suita de lucr\ri fi-nan]ate din fonduri nerambur-sabile de la Uniunea European\,dup\ Axa Est-Vest [i Axa Cultu-ral\. Totodat\, vor fi reabilitate [imodernizate [i o serie de str\zi [itrotuare aferente zonei pasajului:Str. Columnei, Str. Toma Coz-ma, Str. Mu[atini, Str. Pl\ie[ilor,Str. Petru Poni, Str. Sarmise-getuza, Str. Str\mo[ilor, Str. Ta-bacului [i Str. Vitejilor. Prima-rul Gheorghe Nichita a semnat `nluna septembrie 2011 contractulde execu]ie a lucr\rilor cu aso-cierea de 4 firme care a câ[tigatlicita]ia. Este vorba de firmele deconstruc]ii Conest, Eky Sam,Vega 93 [i Corefero, care au par-ticipat [i câ[tigat licita]ia organi-zat\ `n luna mai 2011 [i la care s-au `nscris `n total 9 firme sau aso-cia]ii de firme. Implementareaproiectului a fost calculat\ cumare aten]ie de municipalitatea

ie[ean\, avându-se `n vedere ges-tionarea integrat\ `mpreun\ cucelelalte mari proiecte de infra-structur\ care au `nceput sauurmeaz\ s\ fie derulate `n Ia[i.„Am asigurat [i vom asigura petoat\ durata proiectelor toatecondi]iile pentru ca firmele deconstruc]ii s\ poat\ lucra f\r\ `n-treruperi. Ne dorim ca implemen-tarea s\ fie f\cut\ cât mai repede[i urm\resc cu mare aten]ie ritmul`n care se mi[c\ firmele de con-struc]ii. Am mai spus-o [i `n cazul[i `n cazul celorlalte proiecte deanvergur\: dac\ situa]ia o va im-pune, voi ac]iona foarte ferm.Este o perioad\ dificil\ care soli-cit\ mult r\bdarea cet\]enilor [i,de aceea, constructorii trebuie s\lucreze sus]inut, pentru c\ nu pu-tem sta cu [antierele `n ora[ pân\la calendele grece[ti“, a avertizatprimarul Gheorghe Nichita. Pro-iectul „Axa de dezvoltare Nord -Sud Pasaj Octav B\ncil\“ are ovaloare total\ de aproximativ 88milioane lei. Potrivit contractului,lucr\rile trebuie s\ fie finalizatepân\ pe 16 septembrie 2013

Re]eaua rutier\ `nzona cultural - istoric\[i turistic\

Acces la zona cultural\, uni-versitar\ [i istoric\ a Ia[ului

Str\zile din tronsonul care lea-g\ dealul Copou de centrul Ia[uluivor fi complet modernizate `n ca-drul primului mare proiect de in-frastructur\ finan]at cu fonduri

europene nerambursabile demarat`n ora[ul nostru prin ProgramulIntegrat de Dezvoltare al Poluluide Cre[tere Ia[i. Este vorba de-spre proiectul „Dezvoltare re]earutier\ `n zona cultural-istoric\ [ituristic\ a municipiului Ia[i“, lan-sat `n luna august 2011.

Pentru a `mbun\t\]i infrastruc-tura rutier\ `n zona cultural\, isto-ric\ [i turistic\ a municipiului vorfi modernizate complet Aleea Mi-hail Sadoveanu, Aleea GrigoreGhica Vod\, Bulevardul Carol I,{oseaua S\r\riei, Strada S\r\riei,Strada Mihai Cost\chescu, StradaVasile Conta, Strada Vasile Alec-

sandri, Strada Vasile Pogor, Stra-da Lasc\r Catargi, Strada GavriilMuzicescu, Bulevardul {tefan celMare [i Sfânt, Strada I.C. Br\tia-nu, Strada A. Panu [i Strada Palat.De asemenea, proiectul prevedereabilitarea trotuarelor aferentestr\zilor reabilitate, crearea depiste de bicicli[ti pe Strada A. Pa-nu, Strada Palat [i Aleea M. Sa-doveanu, `mbun\t\]irea marca-jelor rutiere, amenajarea a peste20.000 de metri p\tra]i de spa]iiverzi [i reabilitarea liniei detramvai de pe Strada Gavriil Mu-zicescu [i Aleea Grigore GhicaVod\. „Este vorba de o lungime

total\ de 18 kilometri de strad\ [i3,6 kilometri de cale de rulare atramvaielor. Este primul proiectde anvergur\, prin care sosesc laIa[i aproximativ 13,5 milioane deeuro, din care 98% sunt fondurinerambursabile. Perioada de ex-ecu]ie a lucr\rilor este estimat\ lamaxim 12 luni, dar sper\m caaceast\ perioad\ s\ fie scurtat\printr-o bun\ organizare, o co-laborare eficient\ cu celelalte in-stitu]ii ale statului, cu furnizoriide utilit\]i [i eliminarea timpilormor]i“, a precizat Mihai Chirica,directorul tehnic [i de investi]ii alPrim\riei Municipiului Ia[i.

Ia[ul pproiectelor eeuropeneAxa de dezvoltare Nord - Sud / Pasaj „Octav B\ncil\“

Ciric: Una din cele mai frumoasezone de agrement din ]ar\, cu 12 mili-oane euro de la UE

Ie[enii vor avea una din cele mai fru-moase zone de agrement din ]ar\, iar acestlucru va fi realizat din fonduri nerambur-sabile. Peste 12 milioane de euro au `nce-put s\ fie investi]i lâng\ lacul Ciric, unde serealizeaz\ deja lucr\ri de asfaltare a aleilor,piscine [i parc\ri. Sunt vizate amenajareaunor zone pentru paintball sau minigolf [ialte facilit\]i pentru petrecerea timpuluiliber: spa]ii de joac\ pentru copii, zone deescalad\, zone de c\]\rare `n copaci,zonele de picnic [i terenuri de sport pentrutenis, handbal, baschet sau volei.

Zona de agrement Ciric este unul dinprimele proiecte depuse de Prim\ria ie[ean\pentru ob]inerea de fonduri europene laAgen]ia de Dezvoltare Nord-Est, proiectunanim aprobat de c\tre forurile europene[i apreciat chiar la nivelul opiniei publice,ie[enii exprimându-[i public de nenum\rateori satisfac]ia c\, ̀ n sfâr[it, va exista o „zon\zero“ a distrac]iei [i a agrementului.

~n ciuda piedicilor, proiectul a primit dinpartea Ministerului Mediului toate apro-b\rile necesare. Practic, s-a considerat c\proiectul municipalit\]ii nu afecta p\dureaCiric, iar pentru modific\rile forestiere dela Ciric urmau a se planta arbori pe o

suprafa]\ de trei ori mai mare. ~n acest mo-ment, o prim\ etap\ din proiect se apropiede finalizare. Practic, din aceast\ var\,ie[enii se vor putea bucura de primele in-vesti]ii din zon\. Complexul de agrementva avea urm\toarele func]ionalit\]i: piste debicicli[ti, fântâni arteziene, plaje [i piscine,activit\]i agrement (locuri de joac\ copii,zid de escalad\, echipament de simulare [istructuri gonflabile, plimbare `n copaci),terenuri de sport, debarcadere [i pontoanepentru b\rci [i hidrobiciclete ori telescaun.

Dezvoltarea axei detransport Est-Vest

Trafic fluid [i modern `n centrulora[ului

O cale de acces rapid\ [i modern\ de laintrarea `n ora[, dinspre Valea Lupului,prin Funda]ie, pân\ `n Buc[inescu. Acestaeste rezultatul final al proiectului „Axa deDezvoltare Est-Vest“, proiect `n valoaretotal\ de 91 milioane lei, din care 72 demilioane sunt contribu]ia nerambursabil\de la Uniunea European\. Contractul deexecu]ie a fost semnat `n luna noiembrie2011, iar luna acesta `n Ia[i a fost deschisun nou [antier important de infrastructur\.Dou\ firme de construc]ii trebuie s\ reali-

zeze infrastructura rutier\ [i pietonal\ depe traseul {os. P\curari - Strada P\cu-rari - Pia]a Eminescu - B-dul Indepen-den]ei - Strada Elena Doamna. ~n total,va fi modernizat\ trama stradal\ de pe olungime de 6 kilometri [i vor fi ref\cutetrotuare cu o suprafa]\ de peste 30.000 demii de metri p\tra]i. Potrivit constructo-rilor, planificarea lucr\rilor la str\zi a fostcorelat\ cu interven]iile realizate de furni-zorii de utilit\]i. ~n cadrul moderniz\rii seare `n vedere atât schimbarea re]elelor deap\ [i canalizare, cât [i a celor de telefoniesau internet, acestea din urm\ urmând a fi`ngropate `n zona trotuarelor [i nu sus-pendate pe stâlpi, ca `n prezent. Acest pro-iect va fluidiza circula]ia rutier\ `n centrulmunicipiului [i va oferi trotuare reabili-tate, piste de bicicli[ti [i spa]ii verzi mod-

ernizate. De asemenea, va crea un pasajrutier subteran, singurul de acest fel `nora[ [i unul dintre cele mai spectaculoasedin ]ar\. Cu ajutorul fondurilor europenese va moderniza infrastructura rutier\ lao scar\ foarte mare, a[a cum Ia[ul nu acunoscut de aproape 70 de ani.

Cel mai spectaculos element al nouluiproiect demarat este realizarea unui pasajrutier subteran `n zona Pie]ei Eminescu.Pasajul va avea o lungime total\ de 286 demetri, o l\]ime de 10 metri [i 5 metri `n\l-]ime, câte o band\ de circula]ie pe fiecaresens [i rampe de acces dinspre StradaP\curari [i Bulevardul Independen]ei. Deasemenea, rondul giratoriu actual din zonaBibliotecii Centrale Universitare va firef\cut complet. Un alt câ[tig major alproiectului este [i modernizarea a patruartere deosebit de importante din centrulora[ului: Bulevardul Independen]ei, {os-eaua P\curari, Strada P\curari [i StradaElena Doamna. Totodat\, fondurile eu-ropene vor fi utilizate pentru reabilitareatrotuarelor aferente str\zilor reabilitate,crearea de piste de bicicli[ti pe Strada P\-curari [i {oseaua P\curari, `mbun\t\]ireasistemului de marcaj rutier, amenajarea apeste 10.000 de metri p\tra]i de spa]iiverzi [i reabilitarea liniei de tramvai de peStrada Elena Doamna.

AAmmeennaajjaarreeaa zzoonneeii ddee aaggrreemmeenntt „„LLaacc CCiirriicc““