FEBRA AFTOAS

Boala infecto-contagioasa, epizootico-panzootica, acuta, comuna biongulatelor exprimata prin eruptie veziculo-aftoasa pe mucoase si piele, benigna la adulte, mortala la tineret.Virusul se cultiva pe celule renale Sellers.Indexat OMSA (OIE) sub codul A010.

ETIOLOGIE

FAM PICORNAVIRIDAE, GEN AFTOVIRUS. Biologie: virusul febrei aftoase prezinta 7 tipuri antigenice majore: A (1-32) O (1-11) determina panzootiiC (1-5)SAT 1(7)SAT2 (3) determina epizootii in Africa de SudSAT3 (4)-ASIA1 (3) in Asia.

Exist mai multe serotipuri, dar patogenetic nu exista diferente: aceleasi expresii clinice. Diagnosticul se adreseaza simultan tipurilor raspandite in zona geografica respectiva. Exista subtipuri care nu influenteaza diagnosticul si combaterea, dar care intereseaza studiile epidemiologice (circulatia tulpinilor virale). Virulenta (patogenitatea) tulpinilor (susceptibilitatea crescuta a unei specii sau rase fata de o tulpina) este exprimata prin doza minima infectioasa intre specii si difuzibilitatea (ambele sunt variabile) .ETIOLOGIE:

Epidemiologia moleculara aplicata in focarele cu SAT a evidentiat fenomene de evolutie genetica prin aparitia genelor mutante: virus escapa mutants.

Virusul prezinta epiteliotropism ceea ce explica patogeneza, localizarea semnelor clinice.

Virusul se izoleaza pe culturi celulare apartinand liniilor susceptibile de cobai si hamster.ETIOLOGIE:

PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE: Sensibil la formol si alcool, la pH-ul acid, mai mic de < 5 virusul este inactivat. Rezista in mediul extern ( rezista in materiale biologice cu proteine ce il protejeaza contra denaturarilor). Ajuns pe furaje, asternut, apa rezista pana la cateva luni. ETIOLOGIE:

Virusul supravietuieste cel mai mult la nivelul maduvei osoase, apoi in tesuturile care NU se matureaza, cel mai usor distrugandu-se in fibra musculara. ETIOLOGIE:

Receptivitate: biongulatele domestice si salbaticedescresctor:taurine, porci, oi, capre, bubaline, reni, cerbi, camile, antilope, suine salbatice, elefani.Infectie naturala spontana: arici, sobolan, soarece. Refractare in mod natural: cabalinele si pasarile; Factori favorizani ai exprimrii clinice la speciile receptive: (in de gazd i influenteaza gravitatea expresiei clinice)- vrst: tineretul forme mai grave; ras: rasele specializate; doza infectant: difer de o specie la alta; patogenitatea tulpiniiEPIDEMIOLOGIE:

Sursele de infectie primare: Animalele bolnave Produsele animalelor bolnave

-Sursele de infectie secundare: furaje, apa, pasune, curenti de aer.EPIDEMIOLOGIE:

-Dinamica epidemiologica:

Epidemico-pandemic

Timp-Spatiu - are cea mai mare difuzabilitate in timp si spatiu: caracter panzootic datorat mai multor factori: Populatie - mai multe gazde natural susceptibile. Valuri care se succed la 3-4 ani

EPIDEMIOLOGIE:

Introducerea virusului intr-un teritoriu se datoreaza produselor contaminate sau purtatorilor si eliminatorilor clinic sanatosi. Intr-un teritoriu nu se imbolnavesc simultan toate speciile susceptibile. La bovine, febra aftoasa se confunda cu alte afectiuni cu caracter enzootic. Schiopatura ca si semn clinic frecvent se intalneste la ovine. Distributia geografica a febrei aftoase: Europa este indemna de febra aftoasa si nici nu se mai practica vaccinarea; in Israel nu se mai practica vaccinarea; ultimul val de febra aftoasa din Europa a evoluat in Anglia, cateva focare fiind si in Olanda, Franta, Germania, dar s-au lichidat si acum sunt indemne. In America de Sud- endemic se practica vaccinarea. Frecvent se intampla ca un calator venit ditr-o zona de focar sa aduca virus aftos. Praful circuiteaza virusul febrei aftoase alaturi de pasarile migratoare. EPIDEMIOLOGIE:

Presupune aparitia unei afte primare la locul de patrundere si a reactiei febrile pasagere, apoi are loc viremia consecutiv careia virusul se localizeaza la nivelul epiteliului mucoaselor, pielii glabre, avand loc eruptia secundara aftoasa si sindrom febril. In lipsa complicatiilor bacteriene, aftele se deschid spontan, se cicatrizeaza per primam dupa 10 zile de la eruptie animalul fiind refacut, dar ramane purtator, eliminator.PATOGENEZA:

Exantem veziculos cicatrizare rapida, fara cicatrici.

Bovinele adulte- forma benigna cu sindrom febril infectios, cu dispnee, tahicardie, sialoree caracteristica, cu zgomot de plescait pentru ca animalul incearca deglutitia. In evolutia acuta se constata scaderea productiei de lapte. CLINIC

Constant urmatoarele localizari ale aftelor:

Bucal: sialoreea.

Podal: exongulare, schiopaturi.

-Mamar: aftele de pe mamelon CLINIC

Forma maligna, septico-toxica :tulburarile digestive si sindromul febril,. Forma septico-toxica propriu-zisa apare la sugari. Forme atipice /avortate /oculte fara eruptie aftoasa. CLINIC

La ovine:Dupa o incubatie de 1-8 zile, boala se manifesta prin sindrom febril, inapetenta, scaderea rumegatului, eruptie aftoasa pe limba, la nivelul membrelor, mameloanelor si rar pe bot . Salivatia este putin semnificativa pentru ca mai frecventa apare localizarea podala. CLINIC

La Suine: Eruptie prezenta pe rat, membre, la scroafe interesand si glanda mamara, iar la gestante avort si la femelele lactante, agalaxie. Mai frecvent afectate sunt zonele cu piele fina (perineu, scrot, vulva). CLINIC

AFTA La vitei apare degenerescenta cardiaca de tipul hialinozei, cat si a musculaturii striate ce capata aspect de muschi fiert. BIONGULATUL cu: ERUPTIE aftoasa, SCHIOPATURA si FEBRA constituie:

Suspiciune de Febra Aftoasa Majora!MORFOPATOLOGIC

Materialul patologic: lichidul din afte recoltat din afte nedeschise. Izolarea: culturi celulare.Identificarea: serologic fata de fiecare tip de virus al febrei aftoase posibil implicat (seroneutralizare, RFC, cromatografie, ELISA -metode standardizate in toate tarile afiliate OIE, rezultatul putandu-se compara intre laboratoare). Manipularea probelor: impiedica diseminarea agentului cauzalProbele recoltate fara pericol de scurgere, deteriorare, se introduc in cutie, apoi in recipienti cu formol si se scot din focar prin transbordare spre laborator. CONFIRMARE:

Suspicionarea febrei aftoase impune instituirea masurilor de restrictionare totala a circulatiei in si din focar, in zona focarului; se anunata ASVSA, primaria si politia.

***Virusurile aftoase sunt bune imunogene, fiecare tip genereaza Ac specifici lui si nu induc imunitate incrucisata la animale. Exista si antigene comune, dar Ac, fata de acestea, nu asigura protectia completa (fata de fiecare tip de tulpina). Doza minim infectanta (DMI) din diferite tipuri de virus, are aceeasi expresie clinica de boala. Statusul imun: animalele care au trecut prin boala au Ac protectori fata de un anumit tip de virus si animalele devin refractare la infectia cu acel tip

*Vara, pe pasune, in lichidul aftelor rezista 2 saptamani. In lapte neacidulat, unt, smantana nefermentata, cas, rezista 2 saptamani in cazul in care produsele sunt tinute la frigider si o saptamana la 18-20C; in carne, virusul se poate distruge in conditiile acidifierii acesteia, cand nu a fost refrigerata 2 saptamani.

*Tehnologia prevede refrigerare in timp scurt dupa sacrificare de necesitate si eviscerare.Carnea provenita de la animalele febrile nu se da in consum sau se da in mod conditionat. *-Transmiterea infectiei se poate face: pe cale orala, pe calea mucoasei nazale si conjunctivale, transcutanat prin prezenta leziunilor.

*Animalele trecute prin boala raman purtatoare si eliminatoare de virus timp de 3-6 luni. Bivolii sunt posibili purtatori asimptomatici, serologic negativi.Animalele infectate elimina cele mai mari cantitati de virus in perioada febrila, materialul patologic cel mai bogat in virus fiind lichidul de afta = limfa aftoasa: prin deschidere se amesteca cu saliva si astfel fac ca saliva sa devina modul de transmitere a virusului de la animalul bolnav la animalul sanatos*Virusul eliminat supravietuieste in mediu un timp suficient pentru a se intalni cu o gazda receptiva (se elimina prin saliva, aerosoli); virusul recunoaste si animale vectori (animalele nu fac boala, dar circuiteaza pasiv si activ virusul: pasari migratoare, aerosoli in curentii de aer - vanturi dominante 260 km). Ca urmare a imunitatii induse de fiecare tip de virus aftos, epidemiile se succed la intervale de timp de 3-4 ani sub forma de valuri (se reinnoieste populatia de animale suceptibile, cele imunizate ies din efectiv). Daca in populatia data patrunde alt tip de virus, dispare succesiunea de valuri.*Boala este net exprimata la bovine, puternic la suine si discreta la ovine. Circuitarea din zonele endemice in zonele indemne se face prin ovine, urmatoarea gazda fiind porcul care consuma resturi menajere, ape grase si este specie eliminatoare de virusi intr-o cantitate suficienta cat sa produca imbolnavirea bovinelor.*Exantem veziculos care la examenul histologic indica degenerescenta hidropica vacuolizanta si necroza de colicvatie in stratul Malpighi fara afectarea membranei bazale vindecare rapida, fara cicatrici.*Bucal: expresia clinica fiind sialoreea caracteristica, consecinta a deschiderii aftelor din cavitatea bucala care stimuleaza secretia glandelor salivare pentru ca leziunile aftoase sunt dureroase.Podal: evolutia insotita de infectie secundara duce la exongulare (rara la bovine). Leziunile din regiunea coronala, anul interdigital (afte) si inflamatia acuta a aftelor duce la schiopaturi.-Mamar: suprafata cutanata cu invelisul pilos nu este afectata, ugerul mai rar (in special mamelonul), aftele de pe mamelon se observa in timpul mulsului care devine dificil, dar este obligatoriu pentru ca altfel se produce mamita.

*Forma maligna, septico-toxica (particulara) evolueaza la vitei, mortalitate sub 30-40%, cauza mortii fiind tulburarile digestive si sindromul febril, timpanismul, tulburarile respiratorii si impactul asupra circulatiei sincopa, asfixie. Forma septico-toxica propriu-zisa apare la sugari cu exprimari clinice polimorfe digestive, respiratorii, cardiace, nervoase. Forme atipice /avortate /oculte fara eruptie aftoasa.

*Leziunea este caracteristica, foarte simpla: afta are continut, initial, transparent, opalescent, bogat in proteine si separat de exterior printr-un perete subtire, friabil. In afara aftelor cutanate i pe mucoasele explorabile, exista afte si pe mucoasa cailor respiratorii, digestiva, prestomace (diaree, timpanism).*Materialul patologic este reprezentat de lichidul din afte recoltat din afte nedeschise. Izolarea se face pe culturi celulare.Identificarea - serologic fata de fiecare tip de virus al febrei aftoase posibil implicat (seroneutralizare, RFC, cromatografie, ELISA -metode standardizate in toate tarile afiliate OIE, rezultatul putandu-se compara intre laboratoare). Manipularea probelor suspecte de febra aftoasa se face in conditii particulare ce impiedica diseminarea agentului cauzal si doar anumite laboratoare indeplinesc conditiile de biosecuritate. Probele recoltate fara pericol de scurgere, deteriorare, se introduc in cutie, apoi in recipienti cu formol si se scot din focar prin transbordare spre laborator.

**