www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUMASUPRA.

CURSULUI INFERIOR AL DUNARII

FORM AREA DELTEIPe vremun, cu Fault mal batrne existentel omu-

lui pe scrta globubff care mea 11U,-1 Jase Ronadefinitiva, apele gramadite la spatele ungbinlufBalcano-Carpatian bateau Cu valun furi6se in still-cile stravechl dintre Bazim i nova, Wind sa-.0croiasca un..drum catre rsarit.

CAci, la apus de Bazin peste USU. Mesototainiacroata i Alfldul unguresc, se Tntindean apele unufimens lke numit la autori vechl Mar q albunil); larspre rsarit de Orova, tta, cimpia romano-bulgaraera acoperita de marea Aralo-Caspiena, din care Ma-xea Neagra forma un golf apusan).

i) E. Redus. Nouvelle gographie universelle. Vol. ilk pag. 316.2) A. de Lafiftarent. Leons de gographio physique pag. 362.www.dacoromanica.ro

.' 2

Asemftnarile dintre fauna rmas& in depositele a-cestor dou6 foste lacurf Intre care Dui-lama a servitprobabil la ineeputul epocil quaternare ca o tr&sur&de unirel) ad indemnat pe cercetatorir de 41 sale coprind& Intel) numire generic& de Marea sarma-ticci .(sub care se Intelege In geologie ultimul etagidal epoch' miocenice) despartita In dou6 basinurf.

Barbot de Manly col d'intl a constatat acst& ase-manare, care In urma a fost Intftrita de cercetarilegeologice ale D-lor Suess2), Androusor) 0 Tou. la.

Pantile sarmatice bleep de la Viena, acoper ttftPanonia Viin& In muntif apusanf al Transilvaniel,p&trund catre -Sud pin& In golful de la Gratz, apofpe la marginea nordica a muntilor Bosnief i setermina In Banat.

Intrerupte de lantul Balcano-Carpatin reIncep inOltenia pentru a acopen i Muntenia, Moldova, Basa-rabia, WA Rusia meridional& i Bulgaria norclica.

In cimpia romino-bulgarft ele sunt tarmuite de oparte din Carpati, lar de alta de Balcani, unde adfost studiate de Fr. Toula4).

CercetArile geologice ale,luf K F. Peters5) 0 Hocks-teter6) au constatat, eft liare Rasova . Constanta de-positele sarnzatice se continua' prin valea Carasu pndla snare, pe crind la nordul Dobrogef f ormatiunf mal

9 A. de Lapparent, op. cit. pag. 454-5.8) La fae,e de la Terre pag. 417 0 unnat6rele.8) Mm. de l'Acad. de St. Petersb. 1893.4) Grundlinien der Geologie des Westlichen Balkan 1881, pa,g.

39; A de Lapparent La structure el l'histoire des Balkans inRevue gnrale des sciences. An. VII, No. 11, pag. -.502 9.

8) Grundlinien der Geographie und Geologie der Dobrudscha,1867, pag. 51 2.

8) Die Geologischen, Verhlttnisse der stlichen Theiles dereuropischen Turkel, 1870.www.dacoromanica.ro

3vechl le tarmuesc, lar catre Sud sd Intind pina Interasele secundare, care formza platoul dintre Rus-ciuc O. Varna.

Dupa modul cum depositele maril Sarmatice suntdistrib.uite In basinul inferior al Dunaril i pe valeaCarasu, din constitutia geologica a Nordului 1 Su-dului Dobroger i din depositarile de aluviunl, careatopera tata partea sa a Munteniel, se deduce ca :

La sfir$itul epocel miocenice, apele mdrii Sarmaticeretreigindu-se, spre lua apriipe configura tia lor ac-tualei, a leisat loc Dunei tit care dupe ce a pei trimsprin defileul Bazicu-Orsova a curs in linie dre'ptcl pepaele delurilor Muntenia i cei un brat al sta sceipape valea dintre Cerna-Voda i Constanta pentru a a-tinge aci marea.

Parerile i. datele scriitorilor vechl sunt de acordcu cercetarile geologice, ast-fel :

Tris/ele i Ponticele, -serse de Ovidill In cel opt ande exil la Tomis, ne da4 multe detall' pretibse a-supra regiunel ce ne interesza, detalil care confrun-tate Intre ele ne face sa banuim, ca pe la Inceputuleril cretine un brat al Dunarif curgea Inca prinvalea Carasu, la, sall In apropiere de Constanta.

Mal 'nainte de-a intra in comentaril, care pot a-runca o raza de lumina asupra teoriel mele, trebueprecizat locul unde a trait i de unde 'l-a serfsnefericitul poet Tris/ele. i Ponticeleu sale.

Este mal mult de cit positiv stabilit, ca Tomis alluz Ovidiu este Constanta n6striz1).

Din tot ce Ovidill a scris in exil se tntrezaresceidea, ca In tot timpul el a stat In Tomis, pe prmizdin steinga .Pontului" i nicaieri alt-unde-va. Inteun

Domnul Mahlbach a avut cel oftrea a stabili acestadev6r (C. L L. 765,770).www.dacoromanica.ro

4pasagiu vorbesee despre legenda fondarei orapluil),In alta parte descrie traitil s6t1 aci2).

Aa dar Constanta de adI este locul unde '.,i-a pe-trecut relegratul pod ultimli opt anl af vietif lu.

pe aci el vorbesce despre Duncirea cu multe gurt8),in alta parte o numesce Duruirea cu 7 gurz"4).poi:

Sed dedimus poenas, Scythicique in finibus Istri"8)(Dar pe prmurile Istrulur Scythia indur pedepsele).

Intr'im pasagig scris prima vara vorbesce In acelmtimp de Mare i de Dunitre:

Nec mare concrescit glade : nec, ut ante, per IstrumStridula Sauromates plaustra bubuleus agit"8).

(Niel marea nu mas este incatenatd de ghiald, nicr vacarul Sal.-mat nu'O' mar conduce ca pana acum, pe Dunare, cattle scar-faitdre).

Tristele 'sunt serse In timpul calatoriei sale (primacarte) *i la inceputul *ederel sale In Tomis; In celedin urma Ponticele scrise ajar In Tomis, iat& cum

adresza lu Brutus *i. Jul Graecinus :Naso, Tomitanae jam non novus incola terrae7).(Naso deja vechiu locuitor Tomitan).

Tristis ab Euxeni, Naso saluted 8)(Naso, te saluta cu intristare de pe fermurile Euxinulm).

Trist. Lib. III. Eleg. IX.Trist. Lib. IV. Eleg. I si X.

8) Trist. Lib. HI. Eleg. IX.4) Trist. Lib. II. Vers. 189.8) Trist. Lib. V. Eleg. I vees. 21,0) Trist. Lib. III. Eleg. X11.7) Pont. Lib. I seris. I.6) Pont. Lib. II seris. V1,www.dacoromanica.ro

5um se Impaca aceste versurf Cu cele adresate

luf Atticus ?Accepi crdloquium gelid Nasonis ab istro9.(PrTmesce acest bilet pe care Nasone 114 sage- de pa (er-

fmurile inghefate ale IstruluT).Luf Bruttus, poetul II serie din Tomis ; lui Atti-

cus, de pe t6rmuri1e Istruluf ; luf Graecinus, de peOrmurile Pontuliii, Euxin.

Mai dovdit6re sunt urm6t6re1e versurf adresateJul, Rufinus2).

Alas Tomitana mittit...(Nasone 'fi trimite de la Tomi).

Iar maf jos :...qui sum submotus ad Isirum(care sunt exllat ,Pe lermurile Istruluz).

Era Vosibil ca In aceimf scrisre sa ,existe attanepotrivire de eit numal admitnd a Dunarea, acurs printr'un brat al su unde-va, la sall langa,Constanta?

Las altora sa netediasca cum vor crede acest ar-gument, cae vine In sprijinul teorief mele.

Aa se exylica naratiunea lui Flavius Arrianus,despre expeditiunea luf Alexandru cel mare contraGetilor8).

Bine informatul istoric, tritor In secolul I dup6Christos, pune peste Dunare, pe unde marele cu.ce-ritor vroia sa-I atace, un grup de muntf paduro1.

Se scie, ca pe tot t6rmul stang, Dunarea este lip-sita de muntf (In partea Inferira), afara de grupul

Poni. Lib. ll scris. IV.Pont. Lib. V Let. IU.

2) Arrianus par Chossard. 1802. 3 volumes.www.dacoromanica.ro

6paduros al Babadagulul, ale carul ramuri se cobrapina 'n valea Caras.

Lelewell), comeatorul geogralilor arabl italienldin vcul de mijloc, comentnd descriptia ce ne afost lasata de Edrissi, din a doua jumetate a seco-lulul XI d. Chr. asupra Debrogel (Berdzan). sjiceCerna-Vocla (Oa' ngra) c4e(latd in puntul, de uncleDunarea in secole deft)" rtate sca'pa un brat, carevrsa apele sale in Pont, formand imbucatura ceamat meridionala a fluviulut.

Iar n atlasul sq, Lelewel ins6mna2) In dreptulConstante!, dicerea

Os Danubit, gura Dunrit.Cdnd se va fi astupat gura acestui brat al Dunctrit,

nu sail ; ceea ce se scie Ins& este, ca acum 40 antpe canalul Carasu (care avea ao metri largime 4adancime) vapore mid stabilia comunica/la In/re Du-mire i Medgidia (Catasu)3) in timpui apelor mart.

Este de regretat ca eruditul geograf al secolululnostru, E. Reclus nu insista mal mult asupra ces-tiunel cursului Dunaril prin valea Carasu, totu1 oatinge In trecat4).

K. F. Peters o afirma cu t6ta siguranta In impor-tantissima sa publicatiune, din analele academiel Vie-neze5) ; este tot ce s'a putut scrie mai complectasupra geografiel i geologiel provinciel n6stre ctuasi-peninsulara, trans-dunareana.

Parerea autodidacticulul locot.-colonel de flotila, Dret-

Gographie du moyen-age. Vol. 3-4 pag. 125 iPlanche XV.

8) 1. lonesco. Epursion agricole clans la plaine de la Dobrodjia.1851. pag. 38-9.

Nouvelle gographie. Vol. I. pag. 209.Denkschr. K. Akad. Wiss. Wien XXII, Abth. 2. 1887.www.dacoromanica.ro

ghicescu, ca, un brat al Dunaril s'ar fi despartit. dela Vadul Oil (1-larsova)1 ar fi curs prin lacul Saraiul,prin Ramundere, iar de ad peste culml s'ar fi unitla .Alifaci cu paraul Twful, ca apol prin acesta ,134curga In mare la capul Midia, 'ml pare putin vent-simila i nesprijinita').

Este bine Inteles, ca cea mar insemnata parte afluviului indreptandu-se catre Nord, dupa ce scapadin gatul format de pintenele muntilor Dobrogielterasele dintre Siret i Prut, schimba brusc cursulpentru ce& din urma Ora catre rasarit.

Din t6te puntele de vedere, dar mat' ales geolo-gicesce vorbind, bashful inferior al Dunrii trebueconsiderat numai Mire Portile de fier i Gala ti, din-colo de tare cursul fluviulul apartine basinulul Pontic.

Mamie arc de cerc, pe care II descrie Dunarea Incursul el, inferior nu este tqrmurit de masive mun-tse resistente, niel nu este un drum Intamplator,pe care 11 parcurge fluviul In depresiunea romano-bulgara.

El este resultatul und actiunl continue a apelor,care yrin erosiunr i depositar! In decursul ma!multor decenii de secole, a mutat necontenit albiafluviulul catre miala qi.

O depresiune in intelesul comun al euventulut nuexista de at pe partea stangd, unde depositarl delss, care all o grosime de 36 m2), acopera eul Mun-teniel pana la marl departan i de albia actuala a flu-viulul.

Nu mult a contribuit la acsta, legea aa de en-

Dunarea de la Oqova la libre, pag. 229.2) A. de Richard. La Roumanie b. vol. d'oiseau p. 23.www.dacoromanica.ro

8noscuta a lu Bari), care in niel o parte a Europe'n'a fost maI cu prisosinta demonstrata ca la _fluviulnostru.

Sub ochil nostril phiar, Dunarea surpa necontenitmalul s drept, pentru ea, sub forma de aluviuni,sal depuna pe cel stang."

Intre Galati i. Renr, Dunarea dupa ce descrie un.dublu cot, lung de 22 kilometri, in forma unui Mdeschis, intra n aa numita a el deltd", un triun-ghlA vast, a carel baza, lunga de 6 kilometri, e spri-jinita pe mare, iar catetele aprpe egale Bunt formatedin maluff repedl.

Cea de Nord, e tarmurita de ultimele ramificatilale dealurilor Basarabie, in care lacurile i garleleau sapat val, ce ca nisce fagae uriae patrund. inMima teraselor argilse, care le servesc de baza.

Latura de Sud este tarmurita de un munte dente-lat acoperit cu terase de argilai care domina teraselebasarabene.

* *

Inainte d'a vorbi .despre numrul gurilor fluviuluI,trebuie sa intelegem causele caror se datoresce for-matiunea delta

In dynamica externa a globulul este stabilita legea ;Cei atund, Gaud joeurile maree sunt pu/in COIZSi-

der ab ile i ccind marea in care se varsei un fluviii nue breizdatei de curenri de-a lungul cstelor, materiile dinafici Mute in ,suspensiune se depun la inbuceitur'd flu-

-1)411W ci formzei depozite aluvionale, in general de

Rotatiunea pgmntulul silesce fluviele emisferh septentrio-nale a bate necontenit In malul lor drept, or!. care le .ar fi di-rectiunea (a se vedea aplicarea acestei legl la fluviul nostru InK. F. Peters. Reisebriefe- eines sterreichischen Naturfor,sohersaus der Dobrudscha. Revista austriaca din 1866).www.dacoromanica.ro

-9formit triunghiulard, dirora li s'a dat numirea dedelta").

Off, se scie ca Marea Ne'gra e lifisifil de flux i re-flux; curent, de .i are unul destul de puternic de laNord la Sud, dar actiunea lui este ma de departatade, ceste, in cat 'a putut influenta asupra namolu-Jut pe care fluviul 11 aducea, In decursuI atator v-cur!, la gurile sale.

Dar despre acest curent, care a fost multa vremeo problema nedeslegata de inginerif comisiunii du-narene, vom reveni.

Trebuie dar a porni de la ideia, ca. la Inceputulformare! deltel, era la gurile fluviului nostru un golf,care cu timpul s'a astupat cu namol, printre careapa 'f-a sapat mar multe canale de scurgere, dincare au remas gurile de 412).

Despre existenta acestul golf ne vorbesce i He-rodot In Melponzene3). .

Bine inteles, ca alf aelta catigA asupra maxi! cumalt ma! multa greutate de cat In vechime ; la In-ceputul formarif sale progresele deltel trebue sa fifost simtite i acsta se datoresce la mai multe cause:

Suprafata, pe care se respandeau depositele alu,viouare, era ceva limitat atuncl un golf; pe cand,aqi aceste deposite se pierd In largul maxi!.

In fundul golfuluf adaneimea ape! fiind mica,umplerea lui era vadita ., acsta justifica temerea lu!Polybiti ca cu timpul Pontul Buxin va fi urnplut cunamolul fluviilor ce se varsa in el, ma dupe cums'a Intamplat cu Palus Meotide (Marea Azow) 4).

A. cje Lapparent. Gologie. Ed. 1885, pag. 229.A se vedea si E. Reclus op. cit. pag. 255.

8) Cap. 99.4)1V. 40-41, www.dacoromanica.ro

JOc) Cu cat delta inaintza In mare, Cu atat .ea a-

tinge curentul de care, am vorbit rap sus, care tarrasce namolul catre Sud, nelasandu-1 a se depunela guile fluviulut.

Studiile iliginerilor comisiunet europene dunarene1 actele conferintet din Paris, au stabilit cd Isakceaeste crqtetul deltet ;1) puntul de bifurcatie al bratelorfluviulm se scie ell se afla la Ceatai Ismail a,eqat,la 23 kilometri mat la vale de Isakcea2).

Inalfimea triunghiulut format de deltd este aVz de74kilom., iar sttprafata sa de 2690 k. p.

De la Ceatal. Dunarea curge cu o iufla de m.567; debitzd de afta fie secunda fiind In acest puntde 9200 in. c. in timpul crqterilor ntijlocii s de 28000wt. C. in tinzpul cregerilor marz8).

.Apa Dunaret confine z 2400 materit in suspensie,in limpid creoterilor ordinare9.

Pe fie-care an Dunarea aduce la gurile sale a-firdpe o miljo,re metri cubict de aluviuta fornte:_iiaci un deposit de eel fittlin 6 k. p. suprafala de roni. additcime9.

Pentru, a stabill prin cifre *i date certe progreseleMatte de delta, sa luam up pullet de roper fix, dela care sa pornim, Cu msuratrea ; insulaaflata aqt la 45 kilometri departe de Sulina, piteservi pentru acest scop.

Strabo, bine informatul geograf traitor la Incepu-tul secolulut ntaiu *Oa insula Leuce la 500 stadit

1) A se vedea i Lamm mea asupra celtu de-al cincilea bratal Dunkii.

a) Ed. Engelhardt. Les embouchures du Danube pag. 24.De Lafiparent.idem pag. 226.E. Reclus op. cit. pag. 225.www.dacoromanica.ro

(1 stadiu 185 metri) departe de term, adica insulaSerpilor se afla la 92 kilometri in largui

Ast-fel dar, delta in decurs de 19 sute am a inain-tat in mare cu 471 2 kiloM etri.

Ori-ca de exagerate am vroi sa luam datele- luStrabo, totusI suntem snit' a crede, ca pe timpulski delta fluviulul npstru nu trecea dincolo de Kilial),Obretin, Calinova, crWerea anuald fiind de 25 metri.

E. Taibout de Marigny9), care s'a ocupat si a filcutstudi asupra cresterii deltei, admite ca f6rte pro-babila parerea luI Strabo ; ceva mal mult, daca tre-bue. sa admit-ern parerea lu Ed. Engelhardt, primuldelegat francez al condsiunei dunarene, marea s'aIntins in vremuri nu tocmat departate, 'Ana la pi-cirele grupului Bes-Tepe8).

Asta-qi chiar, crescerea deltei este destul de binesimtita ; la Sulina, vechiur far, care dupa hartilerusescf era in 1829 aseqat chiar pe termul maritcare In 1842, fara a 'i se fi schimbat zidaria fondatima fost Inlocuit printr'o frumsa constructie de pia-tra, departe de mare, In 1857, de 60 metri, astt1,-(11se gasesce la cel putin 2 kilometri In interioruluscatului4).

S'ar putea dovedi cu cifre ca la Viticov si Sf,George crescerea deltel a fost In aceleast proportiuni.

Namolul pe care aduce Dunarea la gurile haleeste In cea mat mar e parte luat de curentul maril

transportat catre niiaza-(Li.Iese din cadrUl. subiectului ce-mi propun, a detalia

diferitele Incercarl Acute de inginerif comiSiunel du-

A se vedea nota No. de la pag.Hydeographie de la mer noire Trieste 1856.Ed. Engelhardt, op. cit. pag. 25K. E. Peters, op. cit.www.dacoromanica.ro

-12narene asupra navigabilitatei bratulul. Suline), darpentru ca am promis mal sus a vorbi despre difi-cultatile comishinel In acsta privinta, vgiu atingeIn mod sumar cestiunea, 1 numal In partile carlstall In legatura cu subiectul meu.

In. -urma studiilor hydrografice facute la gurilefluviulul s'a constatat existenta curentului, pomenitdeja In trei randurl, care putea fi utilizat sa Ricala mari departarl catre Sud namblul bratulul Sulina.;Insa cum acest eurent- nu trecea chiar pe langa 1i-toral, trebuia fortat fluviul sa,'*I Impinga namolulpana. In actiunea curentulul.

hi acest scop s'ati construit digurile, earl strim-tand albia fluviulul au fortat apa sa-'s1 transportepana. la 20-30 kilometri materiile aluvionale, car' aciIntl.& In actiunea curentulul i sunt aduse catre Sud.

Aa s'a resolvat problema desnamolirel bratulul&Tina, care a avlit de corolar formarea insulei dela imbucatura Sf. George i potmolirea gurei gol-fulul Halmyris, devenit lacul Razehn de azl.

***

Asupra numerulul gurilor fluviulul nostru, parerilece resulta din datele scriitorilor vechl fiind diferite,voiu cauta s. ditez pe- fie-care i, pe cat, cunoscin-tele hill permit, pe totl ; iar In paragraful din urmavoi arata cu care din gurile i bratele de atf eo-respund numixile date de eel v6chl.

In timpuriie fireistorice se credea a fi fost doug' brateprincipale z unul care curgea catre, Apus In Adriatica,la peninsula Istria (de uncle i numele el?), iar cel deal douilea, care se despartia In alte dou6 secundareKalon i. Arios, ce se v6rsati In Pontul Euxin. Pe te-

1) Aceste detall se pot vedea In Ed. Engelhardt, op. cit.www.dacoromanica.ro

13meiul acestel credinte imprumutate- i de. Aristot,eel vechl conduceau nava Argonautilor pentru ascapa de urmaririle lul Aetes pe primul brat alfluviuluf.

Atollonius de la Rodos numera fret gurY ale flu-viulull). Eratosthene, In scoliile lui Apollonius, vor-besce despre pinsula Peuce, in Dundre, triunghiulard,mare ceit Rodos").

Pomponiii de Mela (an. 43 d. Chr.) serie, ca Du-narea are mal multe gull, din cart trei tenues, iarrestul navigabile ; orme nu cun6sce tu acsta re-giune -cleat Istropolis pe mal hingd Aware d'intreinsulele din delta vorbesce numal de Pence, ceamal eunoscuta i mal mare8)".

Pe la 1835, guvernatorul Rusiel meridionale, Prin-ul Insarcinza o comisiune speciahz pentru& studia gurite Dundril.

Raportul eI constata numal trez brate originale, &Ilealegate directamente eu, truncbiul fluviului,tindu-se apol fie-care din ele In maI multe gurl se-cundare, marl, medil i miel, diferind una de altaprin numirl locale : in citit peste tot s'ar putea dis-cerne vre-o se-spre-a'ece9.

Tabula Peutingerianii arata palm guri5).Pdrintele istoriez" Herodot, vorbesce despre

gun ale Istrula16). Este interesant pentru cercetarileHasdeu. lstoria Critic& a Romanilor, pag. 221.

310, Mailer I p. 228 nota. Apud Iorga. Kilia i Ce-tatea Alba pag. 11 i urm.

C. II nap. 1 2 7. A se vedea maI jos parerea mea asupracelut de al cincilea brat al Dunitril.

Troimitzhii. Vstia Dunaia In diarul Odeskii Viestnik, 1835No. 81 -84. Hasdeu op. cit.

Segmentul VII.Cartea ill, cap. 47_www.dacoromanica.ro

-14n6stre, un pasagfil in care dice : Hister, dupece a strzibatut Oa Europa, se aruncci in PontulEuxin, la locul uncle colonii din Mild au fondat Istria').

Pisandru2) numra iarMi cid, ea i Ephoros, dupecare a luat i scriitorul anonim al descrieriz peimn-tului, probabil Scymnus de Chios (sec. I d. Chr.) car6mai vorbesce despre: Ormul Istros fondat de o co-lonie de milesiani pe timpul mare' invasiuni a Sey-tilor In Asia de nsula Peuce, mare cam cat Rodosin/re cele cilia gurz ale Dunarit $i mare), de Callatis,o colonie a Heracliei, care datza de pe timpul dom-nief lui Amyntas ; Bizone, ora distrus, a fost con-struit de locuitoril Mesembriani, etc.4).

Strabo (an. 20 eL Chr.) ne spune, ca Istrul se varsciPontul Euxin prin Cid guri, care formza Intre eleinsule, din care cea mai importanta e Peuce, care adat numele seu Bastarnilor Peucinz, locuitoriz

Cea maz mare e gura Rieron (Sfanta), care se afliila dreapta celui ce merge spre Mare, iar restul spreNord In trecere catre Nistru. Cea de a cincea e de-parte de 300 stadii (551 2 kilometri6). De la Istru laIstria, Strabo insrft 300 stadil.

Isvorul cel mai autorisat din cate ni s'au pastratasupra Mari Negre, este Periplul lui Arrian, unmilitar practic 1. cunosc6tor al locurilor, traitor petimpul Imp6ratului Adrian, catre care este adresataacsta dare de sma asupra circuitului Pontulul.

Cartea 11 cap. 33. A se vedea mat jos Cel de al cincileabrat al DunArit".

Fragmenta, pag. 6.Mailer. Geogr. Gram. min. I. pag. 226- aputl Iorga op. cit.Chotard. Priplus Arriani. pag. 216.

3) Kiepert. Lehrbuch der Alten Geographie pag. 7 i Chotard,op. cit. pag. 211. www.dacoromanica.ro

-15,Nu departe dice el de Odessus, se afla balta

Istrienilor la 250 stadii, apoi vine balta Isia-cienilor la 50 ,stadii,

De aci la gura Istrului numita Psilon sunt 1200stadil (o stadie Pnileteriana 211 m.); tot acestspathi este deert i fara nume.

De la Psilon (subtirea) kilo la a II sunt 6o sta-diz, de aci nil la gura numitd Kalon sum` 40 stadiz,de la Kalon k Naracon, a IVa gura sum' 6o stadiz,de aci la a Va suut 120 stadiz, de la a Va paw aora,sul Istria sunt 500 stadiz ; de la 'Istria la Tomi.300; de la Tomi la Callatis alte 300, Aci e unport bun pentru navI1).

Geograful grec Meletiet2)., scriiti5rea bizantina AntaCommune), ca i istoricul Domnul nostru, DumitruCantentir4), scriu ca Duntire are cincu gurz.

Pe la 1768, un comerciant german, Kleeman, scriindo notita asupra petrecerif sale in Kilia, dice:

Mal multi geografi 1 chiar Basching sustin, caDunarea intra in. Marea Negra prin apte gurl ; euinsunzz am Verificat cu staruintd acest _fa ci m'amconvins cd nu sunt de cat cind ; eaci nu pot lua Inconsideratie bratele cele micl, earl formza insulei se unesc apol eu bratele cele mari5)".

Domnul Hasdeu, dupa ce discuta cu multa eru-ditie i competinta parerile tutulor, nu admite a fifost in vechime, nici mal multe, niel mar putine6(Tun de ccit eind.

Chotard. Op. cit. pag. 32 35.3) Ion Ghica. Dacia vechiA. Rev. rom. Vol. I, pag. 406.

Ed. Bonn I. pag. 337.Descriptio Moldaviae.Kleernan. Voyage de Vienne a Belgrade et a Kilia Nova.

,Neufdate1. 1780 pag. 34 apud Hasdeu op. cit.www.dacoromanica.ro

--1 16

Regret, ca Domnia-sa n'a tiparit Inca Istoria Cri-ticd a Roma niei trans-dundrene, In care promite aarunca multa lumina asupra hydrografiei antice aD obrogell).

Pliniu cel batrein, compilator din a doua jumatatea secoluluf Intiu, numra sse guri ale Dunaril, earlde la Nord la Sud le numea : Spireostoma, Boreo-stoma, Pseudostoma, Calonstoma, Naracustoma, cu in-sulele Peuce, Sarmatica i Conopon diabatis.

Sunt interesante pentru cercetarile nstre, deta-liile ce ne da asupra bratulul Peuce :

Acest al e'selea brat formzd d' asupra oraplutIstropolis, lacul Halmyris9.

Enum6rnd orasele de pe c6sta, Pliniu pune IntreCallatis si Bizone, un oras, Heraclea, care a fostdistrus.

Ptolomeu (sec. ID imparte gurile In despartirf,care se varsa in Mare prin par' si gun ; despartireade la' nga .AToviodunum are doue par/i: cea de' Sud,coprimind insula Peuce se varsei prin gura Peucesau Sfnta, cea de Nord formeind balta Thiagola sevarsci prin gura Thiagola saa Psilon.

A dona despartire coprinde o parte superira cese varsa prin gura Boreion si una inferi6ra ce Sevarsa prin gura Inarakion ; o a treia probabil, sedesparte In bratele si gurile Pseuclostomon i ('aton-stomon.

In delta, Ptolomeu citza, orasul Istropolis.Dape el, gurile Dunaril de la N. la S. sunt Psi-

lonstoma, Boreonstoma, Pseudostoma, Calonstoma, Na-racunstoma i. Hieronstoma sau Peuce8).

Hasdeu. Istoria critica a Romanilor, pag. 223.2) C. IV, cap. XXIV.8) G. III, cap. X I, 8 16.www.dacoromanica.ro

17

Para a ma' cita pe Tacit9, i4grippa,Varron, Ar-temidor, etc., voiu adanga numal ca A. de Lappa-rent2) dice acum 1-800 anz,numfrui gurilvr Duncirherau se.

-Ovidilks) S1atius4), vorbesc despre cele eftegun ale Dunarii.

Ammian Marcelin (un oficer la penstune, farg,multa luvetatura), care s'a lupiat prim aceste partr,vorbesce dospre ejite gun ale Dunarit pe earl lenumesce insa lara crdine:

Peucc, Nargcustoma, Calonstoma, Pseudostoma, aputdou6 mai miei Boreostoma i Sthenostoma i In fin()a ptea forte 'mare i ngra ca o balta.

Ammian pomenesce de Ilistros, quondam, poten-lissima civitas".

futre guri locuesc Trogtodild, Peuchth (Peuch)alte popOre mat mic15).

Basching9, contimporanul ha Klecman, iar cu multInaintea sa scriitornl sas Reichersdorn, traitor petimpul. lui Petru Rare dau Dunarii ,septe guri.

St simplificam datele.I. NumOrul gurilor fluviului au lost':

ante Treztimpurile preistorice La Ap611onius de la Rodos

La _Arisfot Eratosthene

German: I.Gologie, pag. 23g.'Prist. II. 189.SUN arum. Lib. V. Carmen 2.

3) C. XXII.. Cap. VIII 41 2.Erdbesehreibung apud lorga op. .cit. pag. 13 i urm.

7) Chorograpbia Moldovw in Tesaur de mcfnumente antice.Vol. 11I. www.dacoromanica.ro

Pomponiu MetaComisia lui Vorontzow

PatruIn tabla Peutingeriana

ChidLa Herodot

PisandruEphoros

Scymnos de ChiosMeiotic-

StraboArrianug

Anna ComnenaCantemirICleemanHasdeu

.seLa Pliufu cel batrin

PtolomeuTacit i altil

A. de Lapparent50te

La OvidiuStatius

IllischingReichersdorf

II. Numirile lor :Ja

Psilon ArrianPtolomeu

18

Spireostoma la PliniuI StraboPara nu me Marcelin

HaPlini

BoreOstoma PtolomeuMarcelin

Para nume la ArrianHP

{TliniuPseudostoma PtolomeuI\ larcelin

Calon la ,Arrianrvo-

{PliniuGralostoma PtolomeuMarcelin

Naracon la ArrianVa

1PliniNatacon PtolomeuMareelin

Far& nume Arfian.Hieron la Strabo

VP

1PliniuPence PtolorneUl)Marcelin

Ptolomeu o mat numesce: 'Heron sag Sacrum.

VIPSthenostoma numat Marcelin.

www.dacoromanica.ro

-19*

Variatia numerul gurilor Intre dou6 i pte ?De sigur, eft nu.Mau lost numal doue, cum credea Aristot, niel

trel, ca acJI, dar niel gpte, cum spuneCei mid multi din autoril, care au seris asupra

gurilor fluviuluf sunt compilatoril predecesorilor lor ;dar chiar adev6ratil cercetatorl varlaza Intre ditnsildupd felul Tor -de a vedea.

Multi au confundat numdrul gurilor Dunhril tubratelv el ; de ad, cred, s'a ntiscut incurcatura. A-sta-(11 chiar, Dunlirea n'are de cilt tret brate Ins&cdte guri

Numal bratul are vre-o opt.Kleeman av_ca f6rte rnult dreptate ciind seria:Bfisching sustine cd Dundrea infra in Marea Are'grei

firin dftte gull. Eu insuna am verificat cu stdruinteracest fag m'am convins cd nu sunt de cdt cinc.

CA clue' 4,11 fost bratele i gurilc principale aleDunarif ne-o spune Strabo, Herodot i mal ales Al--rianus, care a vizitat i msurat cu de-ananuntulOrmir Pontuluf.

Incepem cu cel mai de Nord Psilon" (subtire)este bratul de 41 Kilia", care trebue sA. fi fost Cumult mal scurt pe timpul Jul Arrian.

orasul Kilia era la mare chiar lu secolul XIId. Chi.. ne-o dovedesce urmatorul pasagiu din Ni-cetas Choniates9, care voi'bind despre intrigele eurtifbizantine de pe timpul Jmp6ratului Andronic Com-nnul (1183), ne spune : ca acesta trimise pe gine-mle seu la Chele" .peste hotar. Oraselul e ldngd

Pag. 401 2 apud lorga op. cit. pag. 33.www.dacoromanica.ro

-20-Mare 'Orle czprepe de gura Pontulnz". Aci autorulintelege la gura Dundriz in Pont".

In 1185 Andronic Comnnul In mula unel res-c6le vroind sa fuga la Tauroscitl, ajunge la x6..4.,cu trirema sa aci eau o alta corable urmezedrumul catre Nord, la Tautoscitr, dar furtnna .11runca la mal1)..

S'ar putea aduce o dovada rna plausibila ?De la Psilon la a doua gura, autorul periplulul

msra 60 stadif, adica aprOpe 13 kilometri, ceea-cecoincide cu un punct (Sonda ?) pe bratul Sulina, lacotul luz 1 I cadl orl und.e mal spre rsarit nu co,respunde acsta distanta.

A darla gura- se nurnia Boreion dup& Ptolemeu.A trola gura, Kalon (dup Ardan) este uft_punct

Ore-care- pe bratul _Sf. Gheorghe. i daca M'in m-suratrea lur Arrian (SO stadil 8440 m.) trebue sacautam, acest. punct pe la Calinova, care parte a co-respunde distante!. Azi Intre Sulina L Sf. Gheorghesunt 30 kilometri.

Pentru citutarea celor-l'alte don brate, trebuie derearnintit ca lacn1 Razelm forma in vecbime un golf,care se vede figuran& i. in portulanele medievale.El se numia Halmyris primia cela din urma brateale fluviulul.

Cal de al patrulea brat (Naracon la Arriau, Calon-aonza la cer-raltf scriiton), Care se vrsa departe deal trenca, la so stadil, adica 8440 m., trebue cautatagura sa Intr'un punct Ore-care po gArla_Dunavilului.

Trebue sa, previn, cd aceste uncte sunt nuinai pre-supuse, cae! cine pote preciza In cate felurf se vafi scbimbat directia, bratelor In cursul vremer?

Nic. Chon. pag. 453-4.www.dacoromanica.ro

-21In tot cazul am aratat cu -probe destul de ponde-

r6se, a pe timpul lui Arrian, delta nu se puteatin& dincolo de oraanl Kilia.

Parerea, asupra cursului urmat de eel din urina,brat al DunariI, e eu atat mal Indrasn6-ta pentru.mine, cu cat niment inaintea mea n'a emis'o ; de a.cela trebue- sa o sprijin pe date Tlausibile pe me-suratorf sigure.

Voiu stabili, ca punct de poi nire, ubiquitatea ora-quluz Atria, Istros, Istropolis, aa de multe aril_ citatde scriitoril gred i romanf.

Eruditul nostril academian i. bine-cunoseetorgeografiel antice Dobrogei, Domnul Gr. G. Toci-lescu, ne asigura c. colonia milesiana de odini6rase afla In _apropiere de s-atul Kasapkio0)..

ak*a. dar : Kasapkia Istropolis.Dar, Istropolis nu este el orapfluI Istrului?Ce logatura Tutea s aiba numirea coloniel mile-

siane cu fluviul nostru, daca mi era wqata la, sallaprpe dd- gura so?

Acesta legatura ne o da, mal tram Virintele isto-riei", and (lice Hister, Glum' ce a streibdtut taeiEuropa, se aruncO In Pont la locul, unie colonii dinMilet au fondat Istria").

Herodot vorbesce aci de a gura a fluviulul, cadtot el. In alta Tarte8) lice cci Thou'irea se varseiPont prin tinct guri.

Ma, dar unul din bratele fluviului trebue sacurs In 'mare- nti_ aa, departe de Kasp,pkiol.

Mal precis de cat Herodot vorbesce Pomponbi1) C. L G. No. 3048; Mannert I. pag. 241*, Eckhel P. L Vol.

11, pag. 14-5; Convorbiri iterare XV 119.-2Q.2)- Cart. II. cap. 33.3) Cart. W. cap. 93.www.dacoromanica.ro

-22Mela1), care pune Istropolis pe mal hing Dunare,vrand. se intelga pe malul

Pliniu ne th i el Ore-carl lOmurirl In paskgiulbrafid Peuce formzti d'asupra praphei Istropolis,lacul Halmyris" ; ca bratul Pcuce nu se versa larstropolis cbiar, ci ceva mal la Nord, ne-o spuneStrabpne ; el are grija a ne da i acsta depOrtare(300 stadil 55 kilomctri) de la ora* pana la guroPcuce, care e la drpta celul ce merge spre Mare".

Off% la einel-(Jecl si cinc! kilometri spre Nord deKasapkioi, mesuratl pe langa cGsta Razelmulul, estelacul Babadagulul.

Nu me sfiesc a spune acum, bazat pe date certeMesuratorT precise.; ca lacul Babadag este gura

Peuce, Hieron sau Sfeintel.De unde se bifurca bratul care se scurgea aciAcsta ne-o spune Ptolomeu : Despartirea de la 'tel.

Noviodunum (Isaccea) are dota prtY : cea de sud, co-prinPud insula Peuce, se varsii prin gura Pence2)

Me resum dar :Bralul Peuce se des:par/la la Isaccea se vlirsa in

lacul Babadag.Acest brat incbidea pe la Sud insula Peuce mare

cam cal Rodos.Pe unde putea sa fi curs acest al cincilea bratCand ne sunt date doue ca cunoscute, pro-

blema nu 'pare grea de deslegat unuf observator scru-

i) C. II. Cap. 1, 2, 7.2) Cit un brat al DunArit e despitr(ea la Isaccea, se dovedescedia Hereda (C. IV cap. 89, 93, 97) caro naritnd expeditia

lul Darla dice: ca a constrnit un pad acolo unde Dunirea seimptrto-In mal multe brate%. Ort se scie cit podul lul Dariu afost la Isaccea.

www.dacoromanica.ro

23pulos al formelor terenului dintre Isaccea i cddalaculul Babadag.

Aces' brat, care asta-Vz nu ma; existd se pdte ur-mari pe valea nisipdsa a riuletuluz Tell/a, prin valealunga" pentru a se continua pe versan ful de nordprin valea addnca", pdu la Monastirea Saonut

Pe acsta vale mergea pana maf acum 30 de anloseaua oca mal importanta din Dobrogea, care unjaBabadagul cu Isaccea, dou6 puncte militare im-portante'-.

Insumf am verificat in dou6 rindurI bipoteza mearesultatele obtinute pe teren m Imputernicesc a

afirma cu VA& siguranta, ca pe aci _Dunareacea, in vremurI nu tocmai departate, o parte din a-pele sale in Mare.

De la Monastima Saanul pornesce catre SE. valeanumita, add/zed, care in tot lungul el (7 kil.) nu areo panta mat' mare de 14 '11], pe metru.

Cota la, capatul acestel vi este 100 m., iar pedrpta 9i pe stanga, o tarmuesc Muff ca tnaltimlCe tree' peste 150 m.

O c,ct de 2 kilom. lungime servesce de legaturacu o alta vale de pe versantul sudic, valea lunga,care cobdra incet la satul Precatel, In vale Telitei.

Dou val in prelungire strcinse Mire doue dlurz depiatra vcirdsa, iac bratul Peuce a luz Ptolomeu, bratcare s'a astupat prin nu sciu ce impreijurein orogenice.

Daca s'ar pune in concordant& datele istoricilorantichitltit cu cercetarile geologilor modern.], de si-gur ca s'ar vedea cata dreptate a avut Ptolomeu saimparta bratele DunarlI in despartiri i gurl.

Prin insula Peuce, mare cam cat Rodos dupe

1) K. 4.. Peters, op. cit. Charta.www.dacoromanica.ro

-24-

cum spune ,5cytnnus de Chios trebue 4. se fi co-prins tot triunghiul d'intre,isaccea, Babadag 9.1 Du-navet.

Numal a5a se satisf ace i` fipusele- bine informa-tulut geograf Strabo, ca insula Peu_ce era locuintaBastarnilor Peucina.

Putea trai un popor In delta, Ileum 19 vcuri,pa'nd In 186Q, Engelhardt abia numrit dou6-spre-4ece- mil suflete

care era Intinderea deltel, -consistenta terensulul.1 conditiunile de traiu ca sa admitem ca la Inte-putul ereI cretine, s'a, putut hrani Bastarnii Peucinf '?-

De sigur, a el au trait nu prin baltileIn triunghiul coprins intre Isaccea, Babadag aMah-mudia.

Locotenentul M. D. ionescuMembru ai Societal-el Geogrunge Komfaue.

CONSTANTA, TIPOGRAFIA OVID1U" H. VURL1Swww.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro