Template - Nature

Ion Barbu18 martie 1895 11 august 1961 Copyright Showeet.comCuprins Viata.Opera si activitatea.Etapele creatiei poetice.Aprecieri critice.Citate.

Copyright Showeet.comYour footer hereMatematician si poet, Barbu s-a nascut la Campulung-Muscel. Fiul unic al magistratului C. Barbilian si al Smarandei. Studii elementare si gimnaziale in oraselul natal, Darmanesti-Roman, Pitesti. Liceul la Bucuresti, unde este remarcat de prof. Gh. Titeica, la un concurs al Gazetei matematice. Din 1914 - student la matematici. Dupa licenta (1921) i se acorda o bursa in Germania. Doctoratul in 1929 cu teza Reprezentarea canonica a adunarii functiilor ipereliptice. Apoi se afirma ca matematician si devine profesor titular la Universitatea din Bucuresti (din 1942). Stralucita vocatie matematica se materializeaza in 80 de studii, apreciate in tara si strainatate. Cu numele sau adevarat sunt consacrate asa-zisele "spatii Barbilian" in geometrie.

Viata Copyright Showeet.comYour footer hereDan Barbilian de pe actul de nastere si din universul matematic este aceeasi persoana cu Ion Barbu, pseudonimul sau literar, inscris la loc de cinste in istoria literaturii romane.Ca poet, debuteaza in Literatorul (1918). Colaboreaza la Zburatorul si E. Lovinescu il semnaleaza cititorilor ca un "poet nou". Preocupat mai mult de matematici, ne-a lasat putine opere literare: Dupa melci (1921), Joc secund (1930), iar dupa moarte au aparut Ochean (1966), Pagini de proza (1968).Pleaca in lumea de dincolo, la 11 august 1961, rapus de o criza hepatica. A doua zi, salcia din fata casei (strada C. Davilla 8), cantata de poet ca un copac sfant, se prabuseste la o furtuna. Acolo, la radacina salciei, isi ingropase cainii credinciosi...

Copyright Showeet.com Etapele creatiei poetice Copyright Showeet.comYour footer hereEtapa ParnasianaEste etapa versurilor publicate intre 1919 - 1920 in Sburatorul. Printre ele amintim: Lava, Muntii, Copacul, Banchizele, Pentru Marile Elensenii, Panteism, Arca, Pytagora, Raul, Umanizare s. a.Scurte si riguroase ca forma - cateva sunt sonete -, poeziile propun un univers tematic restrans. Barbu descrie peisaje mineralizate, forme ale geologicului si ale florei , evoca zeitati mitologice sau surprinde procese de constiinta, cum ar fi solemnul legamant al lepadarii de pacatul contemplatiei abstracte in favoarea vointei de a trai cu frenezie, intr-o totala consonanta cu ritmurile vii ale naturii. Evitand poezia - confesiune, exprimarea directa a nazuintelor sufletului sau, I. Barbu le transfera unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, muntii, pamantul ceea ce indica o tendinta de a folosi simboluri obiective. Copyright Showeet.comCopaculYour footer herePoezia exprim ideea c tot ce e materie are suflet i aspir la nlare, dincolo de trupul su.Copacul, o abstractizare a fiinei plsmuite din materie, atrase de Soare, pare obsedat de ideea de a bea licoarea opalin, fluid vital, echivalent al cunoaterii, elixirul de via lung:

Hipnotizat de-adnca i limpedea lumin A bolilor destinse deasupra lui, ar vrea S sfrme zenitul i-nnebunit s bea, Prin mii de crengi crispate, licoarea opalin.

Aflat n relaie de mediere pmnt-cer, copacul are menirea de a readuce pmntului substana infinitului cosmic, a unei alte realiti, matricea luminii, a sacrului. Acestei clipe de mplinire i se adaug aceea a rodului mbelugat", dup care copacul reintr n Pmntul-Mam, locul tuturor creaiilor. Albastrul i ,,licoarea opalin reprezint, simbolic, eternitatea, nchipuit material sub forma buturii sacre. Copyright Showeet.comLavaYour footer hereLava sugereaz o genez miraculoas, cu viziuni cosmogonice, pmntul fiind cristalizarea acesteia.Primul catren evoc imaginea haosului, zbuciumul materiei spre a-i croi existena:

Te-nbuai n pcla ncinsei atmosfere O ! tu., noian de lav ce-aveai s fii pmntul : Fptura nu sunase din trmbi de cratere, Nu fulgerase nc, n noaptea ta, cuvntul...

Lava apare ca o form mineral care pstreaz amintirea nlrii spre spaiul revelaiei divine ,, tu presimeai un cer!Spiritul ndeprteaz negura i se produce reunirea materiei cu cerul: Te-a nfrit de-a pururi cu sferele senine". Fluida form", adic fluidul cosmic, cel provenit din contemplarea luminii interioare universale, oglinda absolut, sugereaz legtura pmntului cu alte elemente.

De-atunci, spre-o alt lume fluida-i form tinde... Cu slava-ntrevzut, un dor fr de saiu Ar vrea s te-mpreune... i, ca s-o poi cuprinde, Tentacule lichide i adnceti n spaiu. Copyright Showeet.comUmanizareYour footer hereUmanizare este un text profund sugestiv, ilustrnd drumul simbolic al eului dinspre Castelul de ghea" al gndirii spre caldul pmnt de miazzi", semn al afectului, al luminii i cldurii vitaliste. Imaginile sunt expresive, cosmosul devine muzical, spiritul coboar n teluric, n luturi pieritoare.Poezia evideniaz conflictul dramatic al fiinei umane care, n aspiraia ei spre absolut, trebuie s opteze ntre dou principii: intelectual i senzual, ntre contemplaia ,,apolinic i trirea ,, dionisiac. Copyright Showeet.comYour footer hereEtapa Baladica-OrientalaEtapa a doua indica orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, cum si anuntase in Umanizare. Aici pot fi integrate poeme ca:Dupamelci,Riga Crypto si lapona Enigel,Domnisoara Hus,Isarlik,Nastratiu,Hogea la Isarlik, publicate din a doua jumatate a lui 1921 pana in 1925, in Viata romaneasca si Contimporanul. Mai toate sunt lungi, datorita in mare masura pasajelor descriptive, consecinta imediata a preocuparii de concret; au un caracter narativ, baladic , pentru ca in ele se zice o poveste; in sfarsit evoca o lume pitoreasca, de inspiratie autohtona sau balcanica, asemanatoare cu cea din viziunea lui Anton Pann. Exceptionala este acum sugestia picturala. Expresia este proaspata si pregnanta dezvaluind in I. Barbu un poet al cuvantului , nu numai al ideii si viziunii, cum il cunoastem la inceput. Descriptia insa nu exista exclusiv pictural, ci fixeaza o atmosfera adecvata. Copyright Showeet.comDupa melciYour footer hereBalada Dupa melci apare pentru prima data in revista .Viata Romaneasca (1921), fiind retiparita intr-o placheta ilustrata neinspirat de catre pictorul M. Teisanu, ceea ce l-a determinat pe poet sa ceara retragerea din librarii a tirajului.BaladaDupmelciaparine celei de-a doua etape a creaiei barbiene, constituindu-se ntr-o sintez fericit ntre inspiraia folcloric i tradiia livresc, ce consacrase deja balada ca specie a literaturii culte, o mbinare paradoxal ntre tema jocului, specific vrstei inocente, i gravitatea moralei, ce vizeaz nsi condiia uman. Datorit acestei complexiti structurale i semantice, textul a generat multe controverse de-a lungul timpului Copyright Showeet.comYour footer here

Editie princeps. Copyright Showeet.comYour footer hereRiga Crypto si lapona Enigel PoeziaRiga Crypto i lapona Enigelface parte din volumJoc secund, publicat n anul 1930. Autorul isubintituleaz poeziaBaladi o include n ciclulUvedenrode, deci n etapa baladic i oriental. Este o perspectiv modern asupra acestei specii literare epice, fiind de fapt un poem alegoric. Asemnarea cu alt poem alegoric al literaturii romne,Luceafrulde Mihai Eminescu, este evident. Autorul nsui i intituleaz operaun Luceafr ntors.Ambele poezii trateaz aceeaitem, aiubiriiimposibile i a incompatibilitiidintre dou fiine care aparin de lumi diferite.

Copyright Showeet.comYour footer here

Copyright Showeet.comEtapa ErmeticaYour footer hereUltima etapa a poeziei lui I. Barbu este una de incifrare a semnificatiilor, numita din aceasta cauzaetapa ermetica. Mai intai exista un moment de tranzitie, reprezentat deOul dogmatic,Ritmuri pentru nuntile necesaresauUvedenrode, publicate intre 1925 - 1926. In ele se pastreaza inca legatura cu etapa anterioara atat prin pasajele descriptive cat si prin cele narative, care fac poezia mai usor de descifrat. G. Calinescu sustine ca de fapt aici exista ermetismul autentic al poeziilor lui Barbu, pentru ca se bazeaza pe simboluri, cel dinJoc secundnefiind decat un ermetism de dificultate filologica , tinand de o sintaxa poetica dificila. Copyright Showeet.comYour footer hereOul dogmaticOul dogmatic ilustreaz preocuparea pentru genez, pentru miracolul creaiei. n structura lui dual se reprezint creaia dinaintea genezei. Albuul, elementul feminin, pasiv, se ntlnete cu glbenuul, plodul" activ, la polul plus". Oul imit n micul univers geneza, viaa i moartea, el este palat de nunt i cavou", este sterp", fr rod sau viul ou", imagine a increatului, a vieii latente pure, pentru c vinovat e tot fcutul i sfnt, doar nunta, nceputul". Copyright Showeet.comRitmuri pentru nunile necesare Your footer hereRitmuri pentru nunile necesare reia motivul nunii, al sintezei contrariilor. Valorificnd sugestii din tiinele exacte i din cele oculte, textul este o iniiere n taina roatelor interioare : roata Venerei (simboliznd iubirea, cunoaterea senzual), roata capului (legat de Mercur, simbol al raiunii) i roata soarelui (cunoatere total, prin creaie). Abia aici, sub protecia soarelui, se va svri nunta ( cuvntul cheie desemneaz iniierea, evoluia, cunoaterea, mplinirea). Creaia se dispune n mai multe etape ascendente, pornind de la materie, trece prin suflet, raiune i ajunge la principiul suprem i unic al divinitii. Copyright Showeet.comDin ceas, dedus...Your footer herePoezia Din ceas, dedus... ,ce deschide volumul Joc secund, publicat n 1930, este o art poetic care propune o concepie modern despre poezie, un limbaj poetic cu ncifrare sporit, specific poetului- matematician, o sintax poetic dificil.Poetul caut n real, n temporal (Din ceas), frumosul ca obiect al creaiei, al meditaiei lirice (adncul acestei calme creste"), pe care l rsfrnge, l oglindete n intimitatea sa, transpunndu-l n joc secund" pur, intelectual, ieind astfel din temporalitate n mntuit azur", form de acces la idee, la nivelul cosmic. Sugestiile filosofiei lui Platon sunt preluate difuz n textul poetic: arta este o copie a lumilor reale, care, la rndul lor, sunt copii ale ideilor eterne, deci arta este o reflectare la puterea a doua a realitii.

Copyright Showeet.comYour footer hereDou simboluri centrale organizeaz discursul -zenitul i nadirul -, termeni antinomici ai spaiului astral. Dac realitatea se constituie sub semnul zenitului, n lumina solar, susinut prin imaginile calmei creste", a cirezilor agreste" i a ceasului" omenesc, poezia, arta aparin nadirului, un spaiu simetric, opus, nlnuit n misterul asfinitului. Prin oglind se intr n mntuit azur", poezia este nadir latent", cntec al mrii prins n clopotele meduzelor. Apa - un alt simbol dens al poeziei - apare n ambele strofe, dar are conotaii diferite. Ea nseamn oglindire, reflectare prin care se transcende lumea real, obiectiv spre un univers posibil, ipotetic, imaginar. n partea a doua, marea este asociat cu geneza poetic a creaiei, locul de unde se nate universul secund, mai pur, al poeziei. Copyright Showeet.comAprecieri criticeYour footer hereMatematician de profesie, poetul a fost ispitit sa desprinda numai spiritul disciplinei sale, adica alunecarea de la ses la pisc, zborul in absolut spre ultima esenta, si sa-l aplice liricii in intelesul ca, data fiind o ascunsa ordine in univers, jocul simbolurilor sa fie o cheie de initiere, lata dar sensul temperamentului mai mult decat esteticei lui I. Barbu: pitagorismul poetic, sublimarea obiectului pana unde ingaduie arta, restabilirea unei ordini pe planul al doilea, a unei corespondente oculte intre simboluri, instruirea de lucrurile fundamentale, initierea in aceasta ordine launtrica prin imagini esentiale si practice muzicale. Poezia se intelectualizeaza, fara a cadea in inteligibil, caci poetul cauta inefabilul macrocosmic, revelator al lucrului in sine, fugind de contingenta, pitoresc, analiza, de claritatea clara, rationala, cultivand muzica de sfere, cunoasterea extatica, orfismul."(G. Calinescu - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, editia a ll-a, revazuta si adaugita, Editura Minerva, Bucuresti, 1986, p. 892) Copyright Showeet.comYour footer here2. Prin Ion Barbu are loc o brusca mutatie anticipatoare; eul poetic este retras definitiv ca modul posibil al discursului, fiind substituit cu o instanta textuala suverana ce dicteaza doar acele permutari sintactice si prozodice, incluse in legile interne ale textualizarii. Nimic nu este admis dincolo de oglinzile textului si de auto-constientizarea acestuia divulgata prin semnale ascunse in propriile-i pliuri. Discursul aboleste orice urma a realului, nutrindu-se nastratinesc cu ceea ce s-ar putea chema realitatea textuala. Auto-specularitatea, auto-reflexivitatea si auto-referentialitatea sunt singurele operatii poetice ce ingaduie procesul de translare textuala, proces ce se manifesta, insa, prin figurarea unei corporalitati ambigui, decodificabile de catre o instanta lectoriala implicata egal in actul scriiturii. Obiectul poeziei va fi acum meta-poezia, iar procedeele discursului etaleaza practicile infinite ale unei intertextualizari inevitabile. Metoda barbiana reprezinta punctul de maxima al cautarilor autohtone si europene la data publicarii locului secund (1930), ceea ce poate sa indice nivelul evolutiei poeziei romanesti in ansamblu."(Marin Mincu - Eseu despre textul poetic, voi. II, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1986, pp. 30-31) Copyright Showeet.comYour footer hereCitatePoezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei.Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.Matematicile pun in joc puteri sufletesti care nu sunt cu mult diferite de cele solicitate de poezie si de arte.Operele matematice robesc si incanta, intocmai ca operele pasiunii si imaginatiei.Cei ce privesc matematicile din afara, vad esenta lor in calcul.

Copyright Showeet.comYour footer hereSfarsit Copyright Showeet.comYour footer hereRealizatoriTuca DanielMoraru CostinelaZglimbea BiancaPisoi BiancaFlorea Ana Copyright Showeet.com