„jurnalul de cãlãraªi”- cotidianul · pdf fileredacþiei...

4
MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI „JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL CÃLÃRAªIULUI ! PUBLICAÞIA DIN JUDEÞUL CÃLÃRAªI CU CEA MAI LARGà ARIE DE DIFUZARE LIDERUL DE PIAÞà AL ZONEI NUMÃRUL 1, ÎN ROMÂNIA pe e-ziare.ro ºi presa online Ziarul local CEL MAI MARE TIRAJ adresã internet: www.soridapress.ro PUBLICAÞIE MONITORIZATà NAÞIONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION COTIDIAN CEL MAI VECHI ZIAR DIN CÃLÃRAªI Nr. 2750 Anul XXV, Marþi 11 octombrie 2016, preþ 2 lei Ediþia zilnicã se difuzeazã ºi GRATUIT, în principalele zone ale muncipiului Cãlãraºi GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNEªTI DE CALITATE -ROMEDIA PRESEI DIN ROMÂNIA Completaþi ºi aduceþi talonul la sediul redacþiei sau lasaþi un comentariu pe pagina de Facebook la fotografia dedicatã concursului ºi puteþi câºtiga, prin tragere la sorþi, unul dintre cele 10 DVD-uri „IOAN GYURI PASCU- INEDIT“! NUME.................................................................... PRENUME..................................................................................... ...............................................................................................TELEFON.......................................................................... TALON DVD „IOAN GYURI PASCU- INEDIT“ SALONUL DE TOAMNÃ- CÃLÃRAªI, 2016! 7 EXPLOZIV! CUM SE ÎNGROAPà O ÞARÃ!... 4-5 miercuri 12 octombrie 2016, ora 18.00- sala „Barbu ªtirbei“

Upload: trinhnhu

Post on 28-Feb-2018

227 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: „JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL · PDF fileredacþiei sau lasaþi un comentariu pe ... prof.dr.Sorin DANCIU Redactor ºef: ... sã ofere o ºansã pe piaþa muncii acestor

MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI

„JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL CÃLÃRAªIULUI !

PUBLICAÞIA

DIN JUDEÞUL CÃLÃRAªI

CU CEA MAI LARGÃARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIAÞÃ AL ZONEI

NUMÃRUL 1, ÎN ROMÂNIApe e-ziare.ro ºi presa online

Ziarul local

CEL MAI MARE

TIRAJ

adresã internet: www.soridapress.roPUBLICAÞIE MONITORIZATÃ NAÞIONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION

COTIDIAN

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CÃLÃRAªI

Nr. 2750 Anul XXV, Marþi 11 octombrie 2016, preþ 2 lei

Ediþia zilnicã se difuzeazã ºi GRATUIT, înprincipalele zone ale muncipiului Cãlãraºi

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNEªTI DE CALITATE

-ROMEDIAPRESEI DIN ROMÂNIA

Completaþi ºi aduceþi talonul la sediulredacþiei sau lasaþi un comentariu pe

pagina de Facebook la fotografiadedicatã concursului ºi puteþi câºtiga,prin tragere la sorþi, unul dintre cele 10DVD-uri „IOAN GYURI PASCU- INEDIT“!

NUME.................................................................... PRENUME.....................................................................................

...............................................................................................TELEFON..........................................................................

TALON DVD „IOAN GYURI PASCU- INEDIT“

SALONUL DE TOAMNÃ- CÃLÃRAªI, 2016!7

EXPLOZIV!

CUM SEÎNGROAPÃO ÞARÃ!... 4-5

miercuri 12 octombrie 2016, ora 18.00- sala „Barbu ªtirbei“

Page 2: „JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL · PDF fileredacþiei sau lasaþi un comentariu pe ... prof.dr.Sorin DANCIU Redactor ºef: ... sã ofere o ºansã pe piaþa muncii acestor

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2750 din 11 octombrie 2016

„Jurnalul de Cãlãraºi“editeazã ºi suplimentele:

Jurnalul de Cãlãraºi GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINANÞE

MONITORUL PRIMÃRIEI CãlãraºiJurnalul de CULTURÃJurnalul de OLTENIÞA

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

Jurnalul de Cãlãraºi posedãmarca JURNALUL

Editat de:

Director Coordonator:Graþiela Soare

Secretar de redacþie:

Redactori:

ArtFOTO:

Departament Publicitate

Subredacþia Olteniþa:

Tehnoredactare, graficã:

Adresa redacþiei:

Telefonul de urgenþã:

Trustul Naþional de Presã

Cosmin ªUÞUGraþiela SOARE

Ruxandra IONESCU

Graþiela SOARE 0721/901865

Cosmin ªUÞUCristian CARACAª

Cãlãraºi, Str. Sf. Nicolae, Bl.A25,(în centrul municipiului,

lângã Consiliul Judeþean)Tel/fax: 0242-312075

E-mail: [email protected]@calarasi1.ro

Pentru orice informaþii sau sesizãri,apelaþi, NON-STOP la

SORIDA PRESS&MEDIA STARPreºedinte: prof. Daniela DANCIU

Editorialist: prof.dr.Sorin DANCIURedactor ºef:

Monica Ioana SAIOCSenior-editor: Aurel DAVID

0722/413742

REDACÞIA„JURNALUL DE CÃLÃRAªI“

Cosmin ªUÞU

Raymond Daniel MADINOAE

Sara MARTINEZ (coordonator)Subredacþia SPANIA

TIPARUL EXECUTAT LATipografia Jurnalul de Cãlãraºi

Subredacþia REPUBLICAMOLDOVA

Valentina PODBEGLÎI- redactor ºefAna BEJENARI- redactor

Vladimir SUSARENKO- redactorIacob MÂNDRESCU- redactor

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2750 din 11 octombrie 2016

* furturi * tâlhãrii * dispariþii * accidente *

CV la mail : [email protected]þii la telefon 0736 36 66 37

ElectroKLASS Distribution, distribuitor produseelectrocasnice ºi menaj angajeazã în toatã þara:

REPREZENTANT VÂNZARI- (cod: RPV- 0916)Responsabilitãþi Cerinþe

Se oferã

-promovarea ºi comercializareaproduselor electrocasnice ºi de menaj,cãtre magazinele de profil din zonaarondatã.-dezvoltarea portofoliului de clienþi ºimenþinerea relaþiilor cu parteneriiexistenþi-aplicarea politicilor ºi strategiilorcomerciale ale companiei-atingerea obiectivelor de vânzãri ºiîncasãri stabilite, conform politicilorcomerciale ale companiei.-preluarea comenzilor de la clienþi ºitransmiterea cãtre departamentul defacturare-întocmirea rapoartelor ºi prognozelor devânzãri ºi încasãri-activitãþi de organizare, planificare ºiurmãrire a proiectelor

-Obligatoriu!- experienþã de minim 3 aniîn domeniul vânzãrilor Business toBusiness-permis auto categoria B, fãrãevenimente-disponibilitate pentru deplasãrifrecvente-foarte bune abilitãþi de vânzare,planificare ºi orgaizare a activitãþii devânzãri ºi distribuþie în teritoriu-bune abilitãþi de comunicare ºinegociere-cunoºtinþe de operare în MicrosoftOffice (Word, Excel) ºi Internet

-pachet salarial motivant (salariu fix pluscomision)-autoturism, laptop ºi telefon de serviciu

SALONUL DE TOAMNÃ- CÃLÃRAªI, 2016!Sâmbãtã, 8 octombrie 2016,a fost deschis SALONULDE TOAMNÃ la MuzeulMunicipal Cãlãraºi.Expozanþii prezintãpublicului teme plasticediferite, care sã reflectestilul caracteristic fiecãruia,dobândit de-a lungulexperienþei de atelier.Pictura, grafica ºi sculpturasunt genurile prezente pesimezele muzeului de cei 35de expozanþi.

EXPOZANÞII SALONULUI DE TOAMNÃ CÃLÃRAªI, 2016:NIÞÃ ANGHELESCUªTEFANIA BARCARUMARIA MÃNCIANU BOGATUVITALIE BUTESCUTEODORA COTANNICULAE DUMITRUMARIANA GHEORGHEVICTOR GRIGORERODICA IACOBCAMELIA CORNELIA IONLAURA MACRIIOANA MAIERIULIANA ALINA MARALIZ MARTONCSAKDORIN MANEADANIELA MARINIÞÃFLORIAN MIHÃILESCUPETRONELA MILEAALESSIA NICAFLORICA NEDELCUCARMEN PAVELANA MARIA PÃPURICÃCORNELIU RATCU

MIHAELA ROCAGEORGE SAVUMARCELA SMEIANUSILVIU IOAN SOARESUZANA STANCÎRSTINA DE LA STUDINAMIHAI FILIP STÃNCESCUJIMMY STÃNESCUCORNEL URSUSABINA VOINEA

În data de 09.10.2016, ora 07.23, douãechipaje specializate de stingere din cadrulDetaºamentului de pompieri Olteniþa au fostsolicitate sã acþioneze pe raza localitãþiiChirnogi, pentru lichidarea unui incendiuizbucnit la o locuinþã, proprietate individualã,aparþinând lui E. C. La sosirea echipajelorde stingere, incendiul se manifesta foarteviolent, cu flacãrã ºi cu fum dens la nivelulacoperiºului casei, pe o suprafaþã deaproximativ 50 de metri pãtraþi, cât ºi îninteriorul locuinþei. existând pericol deextindere la alte bunuri materiale aflate înimediata apropiere.Potrivit primelor cercetãri efectuate de cãtrepompierii militari la faþa locului, se pare cãincendiul a izbucnit din cauza jarului cãzutdintr-o sobã cu acumulare de cãldurã, jarcare a aprins materialele textile, ulteriorarderea extinzându-se cu rapiditate.

Douã echipaje profesioniste de stingere dincadrul Detaºamentului de pompieri Olteniþas-au deplasat la aceastã intervenþie cu douãautospeciale de stingere cu apã ºi spumã,de capacitate mãritã, acþionând pentrulichidarea incendiului timp de aproximativ oorã ºi 25 de minute. Pe timpul operaþiunilorde stingere, pompierii militari au gãsit îndormitorul locuinþei ºi trupul carbonizat alproprietarei, în vârstã de 76 de ani.În urma incendiului au ars: acoperiºul caseiconstruit pe o suprafaþã de aproximativ 50de metri pãtraþi, elemente de mobilier,materiale textile ºi materiale plastice, maimulte uºi ºi tocurile din lemn ale ferestrelor,valoarea pagubelor fiind estimatã în acestcaz la suma de aproximativ 40.000 lei.Organele abilitate urmeazã sã stabileascãcu exactitate împrejurãrile în care femeia învârstã de 76 de ani ºi-a pierdut viaþa.

TRAGEDIE, LA CHIRNOGI-

GÃSITÃ CARBONIZATÃ, ÎN CASÃ!

O femeie în vârstã de 76 de ani i-a pierdut viaþa în urma incendiului, fiindgãsitã carbonizatã în dormitorul locuinþei de cãtre pompierii militari

Page 3: „JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL · PDF fileredacþiei sau lasaþi un comentariu pe ... prof.dr.Sorin DANCIU Redactor ºef: ... sã ofere o ºansã pe piaþa muncii acestor

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2750 din 11 octombrie 2016JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2750 din 11 octombrie 2016

Într-o ºedinþã anterioarã aConsiliului Local în plenulºedinþei, profesorul AurelBogatu, în calitate depreºedinte al FederaþieiSindicatelor Libere dinÎnvãþãmânt Cãlãraºi, însoþitde profesori lideri de sindicatdin mai multe ºcoli alemunicipiului Cãlãraºi aucerut consilierilor locali sãpunã în aplicare o hotãrârejudecãtoreascã, decizie a

Înaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie ºi prin care li s-a datverdict favorabil cu privire ladobânzile pentru drepturilesalariale. Profesorii au fãcutnumeroase demersuri laPrimãrie, Prefecturã,Ministerul Educaþiei,Ministerul de Finanþe ºi, încele din urmã, au acþionat îninstanþã Primãria pentrunepunerea în aplicare ahotãrârii judecãtoreºti.

Aceºtia trebuie sã primeascã52 de miliarde lei vechi.Primarul municipiului, DanDrãgulin- aºa cum a promisîn plenul ºedinþei din lunaseptembrie, cã la rectificareabugetarã din octombrie,Primãria va face eforturi de aplãti o parte din sumeledatorate- la rectificarea dinluna octombrie au fostdirecþionaþi 520.000 lei (10%din suma totalã de 52miliarde lei vechi) urmândca restul de sume sã fieachitate eºalonat!Aceste sume provin dindiferenþele de drepturisalariale pentru personaluldidactic din învãþãmântul destat iar plata sumelorprevãzute prin hotãrârijudecãtoreºti având caobiect acordarea unordrepturi de naturã salarialãstabilite în favoareapersonalului din sectorulbugetar, devenite executoriipânã la data de 31decembrie 2011, care au fost

plãtite astfel:a)în anul 2012- 5% dinvaloarea titlului executoriu;b)în anul 2013- 10% dinvaloarea titlului executoriu;c)în anul 2014- 25% dinvaloarea titlului executoriu;d)în anul 2015- 25% dinvaloarea titlului executoriu;e)în anul 2016- 35% dinvaloarea titlului executoriu.Pe lângã aceste sumeprofesorii au cerut îninstanþã ºi plata dobânzilorpentru aceste drepturisalariale. Primãriile s-autrezit obligate sã plãteascãele aceste sume, întrucâtGuvernul a pasat problemacãtre… Direcþiile FinanþelorPublice! Iar acestea autrimis, la rândul lor, cãtre…primãrii! Astfel cã PrimãriaCãlãraºi s-a vãzut nevoitã sãdea, eºalonat, banii cãtrecadrele didactice, primatranºã de 10% urmând a fidatã, din bugetul propriu,cãtre profesori.

CONSILIUL LOCALA DECIS:

10% PENTRU PROFESORIIPROTESTATARI!

SÃPTÃMÂNAVIITOARE- BURSA LOCURILOR DE MUNCÃ!

Acþiunea se va desfãºura joi, 20 octombrieîncepând cu ora 9.00, la sediul CentruluiRegional de Formare Profesionalã aAdulþilor, str. Sloboziei nr.4 Bis. În acelaºiinterval de timp, bursa locurilor de muncãva avea loc ºi la sediul Agenþiei Localepentru Ocuparea Forþei de Muncã dinOlteniþa, str. Argeºului nr.111.Deºi este o acþiune destinatã proaspeþilorabsolvenþi, orice persoanã care se aflã încãutarea unui loc de muncã estebinevenitã, agenþia dispunând de oferte delocuri de muncã ºi pentru persoanele cuexperienþã.AJOFM Cãlãraºi invitã la bursa locurilorde muncã absolvenþii promoþiei 2016 aflaþi

în evidenþele instituþiei cãlãrãºene,precum ºi agenþii economici care dorescsã ofere o ºansã pe piaþa muncii acestortineri.„În viziunea organismelor de conducereUE în ceea ce priveºte ocuparea, s-aconturat o opþiune strategicã ºi anumeadoptarea unui complex de mãsuri carevizeazã încadrarea în muncã a tinerilor.Concret, AJOFM Cãlãraºi, urmãreºte catinerii cu vârsta mai micã de 25 ani, careîºi pierd locul de muncã sau care nugãsesc unul dupã terminarea studiilor, sãprimeascã o ofertã de bunã calitate, fie deangajare, fie de continuare a educaþiei saude întrare în ucenicie, ori de efectuare a

unui stagiu” a precizat Nicolae Chirana,director executiv al AJOFM Cãlãraºi.Agenþii economici care doresc sãparticipe la bursa locurilor de muncã învederea recrutãrii de personal sunt rugaþisã contacteze Agenþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei de Muncã Cãlãraºi latelefon : 0242315798, 0242318376 sau e-mail : [email protected].

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Cãlãraºi organizeazã joi20 octombrie 2016, bursa locurilor de muncã pentru absolvenþii promoþiei2016 *Dar sunt aºteptate ºi celelate persoane care vor un loc de muncã

Firma cu sediul social înBacãu, angajeazã pentru punctul de lucru de la

Cuza Vodã, judeþul Cãlãraºi

Comfert Logistics,

ªOFERPROFESIONIST

categoriile B, C ºi C+E

CV-urile se pot trimite la adresa de email:[email protected].

Persoanã de contact: Ciprian Gaitan,ºef parc auto, tel:0749277907

cu atestat profesional de transport marfã,atestat transport mãrfuri periculoase (ADR)

ºi card digital pentru tahograf.SALARIU MOTIVANT!

PENTRU CÃ ÎN LUNA IULIE S-AU ACORDAT PRIME DE VACANÞÃ-

ÎN AUGUST- BANI MAI PUÞINI!-În luna august 2016, câºtigulsalarial mediu nominal brut a fost de2874 lei, cu numai 1 leu mai micdecât în luna iulie 2016.-Câºtigul salarial mediu nominal neta fost de 2076 lei, în scãdere faþã deluna precedentã cu 2 lei (-0,1%).-Valorile cele mai mari ale câºtiguluisalarial mediu nominal net s-auînregistrat în activitãþi de servicii întehnologia informaþiei (inclusivactivitãþi de servicii informatice)(5464 lei), iar cele mai mici înhoteluri ºi restaurante (1261 lei).

În luna august 2016, înmajoritatea activitãþilor dinsectorul economic , nivelulcâºtigului salarial mediu net afost mai mic faþã de luna iulie2016. Scãderile câºtiguluisalarial mediu net faþã de lunaprecedentã au fost determinatede acordarea în luna iulie depremii ocazionale (inclusivpremii trimestriale, anuale, devacanþã ori pentru performanþedeosebite), drepturi în naturã ºiajutoare bãneºti, sume dinprofitul net ºi din alte fonduri.De asemenea, scãderilecâºtigului salarial mediu net aufost cauzate de nerealizãrile deproducþie ori încasãrile maimici (funcþie de contracte ori caurmare a concediilor de odihnãcând nu se acordã tichete demasã ºi alte drepturi salariale),precum ºi de angajãrile depersonal cu câºtiguri salarialemici din unele activitãþieconomice.

Cele mai semnificative scãderiale câºtigului salarial mediunet s-au înregistrat dupã cumurmeazã:-cu 9,8% în depozitare ºiactivitãþi auxiliare pentrutransport;-între 7,0% ºi 9,5% în activitãþide asigurãri, reasigurãri ºi alefondurilor de pensii (cuexcepþia celor din sistemulpublic de asigurãri sociale),fabricarea produselor decocserie ºi a produselorobþinute din prelucrareaþiþeiului, fabricareaautovehiculelor de transportrutier, a remorcilor ºisemiremorcilor;-între 2,5% ºi 4,5% întãbãcirea ºi finisarea pieilor;fabricarea articolelor de voiaj ºimarochinãrie, harnaºamentelorºi încãlþãmintei; prepararea ºivopsirea blãnurilor, intermedierifinanciare (cu excepþia

activitãþilor de asigurãri ºi alefondurilor de pensii), alteactivitãþi industriale n.c.a.,fabricarea produselor textile,producþia ºi furnizarea deenergie electricã ºi termicã,gaze, apã caldã ºi aercondiþionat, hoteluri ºirestaurante.Creºterile câºtigului salarialmediu net faþã de lunaprecedentã au fost determinatede acordarea de primeocazionale (inclusiv premiitrimestriale, anuale, de vacanþãori pentru performanþedeosebite), drepturi în naturã ºiajutoare bãneºti, sume dinprofitul net ºi alte fonduri(inclusiv tichete de masã sautichete cadou), dar ºirealizãrilor de producþie oriîncasãrilor mai mari (funcþie decontracte).Cele mai semnificative creºteriale câºtigului salarial mediu

net s-au înregistrat dupã cumurmeazã:-cu 19,3% în extracþiaminereurilor metalifere,respectiv cu 16,4% în extracþiacãrbunelui superior ºi inferior;-între 3,0% ºi 8,5% în tranzacþiiimobiliare, extracþia petroluluibrut ºi a gazelor naturale,industria metalurgicã;-între 1,5% ºi 2,5% întransporturi aeriene,telecomunicaþii, activitãþi deeditare.În sectorul bugetar s-auînregistrat creºteri alecâºtigului salarial mediu netfaþã de luna precedentã însãnãtate ºi asistenþã socialã(+5,3%), administraþie publicã(+3,1%), respectiv înînvãþãmânt (+2,8%) ca urmarea aplicãrii prevederilor legalepentru personalul plãtit dinfonduri publice.

AUGUST 2016 COMPARATIV CU IULIE 2016

ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DEPUNEREASOLICITÃRII DE EMITERE A ACORDULUI DE

MEDIU SC ALDIS SRLSC ALDIS SRL anunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectulRECONFIGURARE SPAÞIALÃ ªI EXTINDERE SPAÞII DEPRODUCÞIE ªI BIROURI CORP C7 PARÞIAL ªI CORPC8 PARÞIAL COMBINATUL DE CARNE ALDIS SRL,RESPECTIV REAMENAJARE, RECOMPARTIMENTAREªI INSTALAÞIILOR AFERENTE propus a fi amplasat înCãlãraºi, str.Constantin ªtefãnescu nr.1, jud.Cãlãraºi.Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate lasediul APM Cãlãraºi, ªoseaua Chiciu, nr. 2, jud. Cãlãraºi ºila sediul titularului din Cãlãraºi, str.Constantin ªtefãnescunr.1, jud.Cãlãraºi, în zilele de luni-vineri, între orele 8-16.Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APMCãlãraºi.

Page 4: „JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL · PDF fileredacþiei sau lasaþi un comentariu pe ... prof.dr.Sorin DANCIU Redactor ºef: ... sã ofere o ºansã pe piaþa muncii acestor

CUM SE ÎNGROAPÃ O ÞARÃ!...EXPLOZIV!MÃRTURISIRILE ASASINULUI ECONOMIC!

Asasinii economici care sunt mânã-n mânã cu asasinii politici la nivel mondialîºi fac de cap în toatã omenirea inclusiv în România. Vã vom prezenta câtevaafirmaþii senzaþionale, un interviu cu asasinul economic care a avut curajul sãfacã public ceea ce fac asasinii economici, ceea ce a fãcut el, câteva dintremãrturiile sale, dintre declaraþiile sale, pentru cã o sã vedeþi dumneavoastrãcum devin extrem de greu de acceptat niºte realitãþi din România, pe bazaunor declaraþii ale acestui om. Nici Bechtel nu e lipsit de interes, de ºtiþi ce s-aîntâmplat cu el.

CE AU ÎN COMUN LENIN,HITLER ªI… STALIN?!

ªtiþi dumneavoastrã care au fost cei maimari duºmani al secolului XX-lea? Care s-a încheiat în anul în care începuse secolulXXI? ªtiþi foarte bine! Comunismul ºicapitalismul, da? Cine a fost iniþiatorulcomunismului? Vladimir Ilici Lenin care apornit revoluþia bolºevicã ºi toate celecare s-au întâmplat.Cine a fost cel care a luptat împotriva comunismului, ajungând la un rãzboidevastator ºi declarat în luptã împotriva comuniºtilor? Adolf Hitler, nu? Care prinhitlerismul pe care l-a promovat, a adus o nenorocire la nivel planetar. ªtiþidumneavoastrã cine a finanþat miºcarea bolºevicã a lui Vladimir Ilici Lenin? Trebuiesã vã spun. O bancã de proporþii mondiale care se numeºte Rothschild. ªtiþidumneavoastrã cine a finanþat formarea hitlerismului ºi evoluþia lui Adolf Hitler?Tot… banca Rothschild. Aþi înþeles acum? Au avut interes sã se întâmple toate aleaºi acum au bãgat bani ºi în ãia ºi în ãia. Nu-i nimic nou sub soare. Pe SaddamHussein nu l-au pregãtit americanii pentru tot ceea ce s-a întâmplat?

CUM SE ÎNGROAPÃ O ÞARÃ!...Nici ce face FMI-ul nu este lipsit de interes. Filmul despre dezastrul Argentinei-acel film senzaþional cu care a fost datã o loviturã de proporþii la nivelulinteresului stârnit- a adus un interes uriaº,în rândurile românilor, în legãturã cu oþarã care s-a îngropat, care a fost prãbuºitã, care ºi nici astãzi nu a reuºit sã seredreseze, dar care a început sã-ºi recapete petrolul pe care-l dãduse pe de-amoaca, gazele pe care le dãduserã pe de-a moaca ºamd. Ce s-a întâmplatacolo, ce rol a avut FMI cel care a avut un rol foarte important în tot dezastrul

care s-a produs în România anilor'97-2001, 2005-2006 culminând cu2009. Toate lucrurile rele care s-auîntâmplat în România ºi nu numai deRomânia vorbim, cã lumea-i mare,þara este micã, zicem noi. De fapt,este o þarã mare la nivel european,lucru care nu le convine unora saualtora, motiv pentru care se întâmplãtoate cele care se întâmplã ºi pecare noi le prezentãm.

O discuþie cu autorul "Confesiunilor unui asasin economic”

John Perkins: „Bechtel, Chevron ºi Banca Mondialãfolosesc asasini economici ºi în România!“

ASASINII- ªI ÎN ROMÂNIA!

DEZASTRUL MARILOR PRIVATIZÃRI!

ROªIA MONTANÃ- DEZLEGAREAMISTERULUI!

CÃTRE ECONOMIA VIEÞII!

Credeþi sau ºtiþi cã metode similare celordescrise în „Confesiunile unui asasineconomic” au fost folosite în Estul Europei?

Credeþi sau ºtiþi cã marile privatizãri dinRomânia, marile proiecte de investiþii, au fostfãcute prin metodele descrise în Confesiuni?

Cunoaºteþi proiectul minei de aur de la RoºiaMontanã?

Cu siguranþã au fost ºi sunt folosite în Ucraina ºiîn alte locuri, de exemplu în Orientul Mijlociu. Înceea ce priveºte România, cred cã trebuierealizat cã este o þarã de mijloc, se aflã chiar înmiezul unei zone foarte importante. Româniaocupã o poziþie cheie în acest moment, e o þarãaflatã la mijloc.

Unul din scopurile asasinilor economici esteprivatizarea lumii, predarea întregului control înmâinile ºefilor de corporaþii. Cred aºadar cã ceeace a fãcut Bechtel în România este foartereprezentativ. Dar Bechtel a fãcut aceleaºi lucruriºi în alte pãrþi ale lumii, de exemplu în privatizareasistemului de apã din Cochabamba (Bolivia- n.r.),sau chiar în Statele Unite, unde a fost implicatã înmari proiecte de construcþii, de exemplu înBoston. Bechtel deseori a lãsat lucrurileneterminate, dar a primit o grãmadã de bani.

Nu am vizitat situl de la Roºia Montanã, ºtiu cãeste vorba de o companie canadianã. Minele deaur ºi toate minele sunt operaþiuni foartepericuloase.Dar vãd ceea ce se întâmplã în România, ceîncearcã sã facã Chevron, care este o organizaþiecriminalã ºi a dovedit asta în Ecuador, unde alãsat în urmã un dezastru ecologic. A refuzat sãcureþe, sã ecologizeze, ºi au rezultat bolicumplite, cancer... Texaco este o organizaþiecriminalã ºi îmi pare foarte rãu sã vãd cã seimplicã în România ºi mi-e teamã cã pe români îiaºteaptã o serie de probleme.

Trebuie sã ieºim din economiile morþii, bazate perãvãºirea pãmântului. Am creat economii alemorþii în ultimii 40 de ani, care au distruspãmântul, au mistuit resursele, le-au distrus.Avem nevoie sã facem pasul cãtre un nou tip deeconomie, economia vieþii, bazatã pe reducereaºi eliminarea poluãrii, reciclare, folosirea altor

energii în afara celor fosile, renunþarea ladependenþa de resurse naturale. Fãrã a-i face peoameni sã sufere de-a lungul globului... Trebuie sãinventãm noi tehnologii pentru transport,comunicaþii, operaþiuni bancare, pentru toateaceste sisteme. Ne aflãm într-o situaþie uimitoarea istoriei în care avem ºansa de a ieºi dintr-oeconomie de tip resurse naturale, combustibili, oeconomiei a morþii, ºi de a intra într-o economie avieþii, a viitorului, a generaþiilor care vor urma.

„DAÞI CHEVRON AFARÃ DIN ÞARÃ! NUPUTEÞI AVEA ÎNCREDERE ÎN EI!”

Românii vorbesc de corporaþia Chevron, încurajatã de guvernsã foreze în cãutarea gazelor de ºist. Ignorând opoziþialocalnicilor, Chevron merge mai departe... Pânã unde credeþi?Pânã îºi va atinge toate obiectivele de corporaþie criminalã. Fiþifoarte atenþi cu aceastã organizaþie. În Ecuador, ca sã dau numaiun exemplu, a fãcut lucruri teribile, a creat haos, a poluat terenurile,a refuzat sã cureþe, sã ecologizeze. În urma exploatãrii nemiloase,oamenii suferã ºi mor, dar Chevron ignorã toate acestea, pentru cãlucreazã pe principiul mafiei. Îi sfãtuiesc pe români cu toatãconvingerea: daþi Chevron afarã din þarã! Vã va înºela! E ca în viaþade fiecare zi: nu angajezi sã-þi mãture casa o persoanã despre careai auzit cã a fost prinsã furând. Deci, nu o angajaþi pe Chevron sãvã scormoneascã teritoriul! Nu vã iluzionaþi cu independenþaenergeticã pe care ar aduce-o. Nu puteþi avea încredere în ei!Cãutaþi surse alternative de energie, nu acceptaþi metodele

demodate ale acestorcorporaþii care îºi propun sãþinã timpul în loc, pânã scotdin pãmânt ºi ultima picãturãde combustibil fosil.

„CEEA CE A FÃCUT BECHTELÎN ROMÂNIA ESTE TIPIC

CORPORATOCRAÞIEI: A LÃSATLUCRURILE NETERMINATE,DAR A PRIMIT O GRÃMADÃ

DE BANI”În cartea dv. acordaþi o atenþie specialãcorporaþiei Bechtel. A venit ºi la noi sãconstruiascã o autostradã de 450 dekilometri, cu 2,5 miliarde de euro. Pânã la urmã, contractul a cãzut, a construit numai52 de km, a încasat 1,3 miliarde ºi a dispãrut. Cum comentaþi?A dispãrut cu banii? Nu e ceva neobiºnuit. Asta fac corporaþiile în întreaga lume. Ele secred deasupra legii. ªi chiar sunt deasupra legii, pentru cã au puterea sã schimbe legiledintr-un stat sau altul ºi au puterea sã corupã guverne, preºedinþi ºi regi. Îmi iubesc þara ºiîmi e teribil de ruºine pentru faptele acestor corporaþii care vor sã controleze totul pe lume.Nu trebuie sã ne mirãm cã noi, americanii, suntem atacaþi de teroriºti nu doar în strãinãtate,dar ºi în oraºele noastre. Vreau ca America sã redevinã un lider al democraþiei, nu alcorporatocraþiei. Vorbind din nou despre Bechtel, trebuie spus cã ceea ce a fãcut înRomânia este tipic corporatocraþiei. Sã fiþi siguri cã a fãcut aceleaºi lucruri ºi în alte pãrþi alelumii, de exemplu în privatizarea sistemului de apã dintr-un oraº din Bolivia sau chiar înStatele Unite. Bechtel a lãsat lucrurile neterminate deseori, dar a primit o grãmadã de bani.