MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI

„JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL CÃLÃRAªIULUI !

PUBLICAÞIA

DIN JUDEÞUL CÃLÃRAªI

CU CEA MAI LARGÃARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIAÞÃ AL ZONEI

NUMÃRUL 1, ÎN ROMÂNIApe e-ziare.ro ºi presa online

Ziarul local

CEL MAI MARE

TIRAJ

adresã internet: www.soridapress.roPUBLICAÞIE MONITORIZATÃ NAÞIONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION

COTIDIAN

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CÃLÃRAªI

Nr. 2710 Anul XXV, Luni 1 august 2016, preþ 2 lei

Ediþia zilnicã se difuzeazã ºi GRATUIT, înprincipalele zone ale muncipiului Cãlãraºi

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNEªTI DE CALITATE

-ROMEDIAPRESEI DIN ROMÂNIA

DIVERSIUNEA ANULUI

LEGEA „PRODUSE ROMÂNEªTI- 51%!“

4-5

DOCTORUL BELUªICÃ PROPUNE- CONSILIERII JUDEÞENI APROBÃ:

MÃSURI PENTRU EFICIENTIZAREAACTIVITÃÞII SPITALULUI !

DEZASTRU DUPÃ DEZASTRU-

DIN NOU- CÃLÃRAªIUL-PE ULTIMUL LOC!

3

6

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2710 din 1 august 2016

„Jurnalul de Cãlãraºi“editeazã ºi suplimentele:

Jurnalul de Cãlãraºi GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINANÞE

MONITORUL PRIMÃRIEI CãlãraºiJurnalul de CULTURÃJurnalul de OLTENIÞA

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

Jurnalul de Cãlãraºi posedãmarca JURNALUL

Editat de:

Director Coordonator:Graþiela Soare

Secretar de redacþie:

Redactori:

ArtFOTO:

Departament Publicitate

Subredacþia Olteniþa:

Tehnoredactare, graficã:

Adresa redacþiei:

Telefonul de urgenþã:

Trustul Naþional de Presã

Cosmin ªUÞUGraþiela SOARE

Ruxandra IONESCU

Graþiela SOARE 0721/901865

Cosmin ªUÞUCristian CARACAª

Cãlãraºi, Str. Sf. Nicolae, Bl.A25,(în centrul municipiului,

lângã Consiliul Judeþean)Tel/fax: 0242-312075

E-mail: stiri@calarasi1.rocalarasi1@calarasi1.ro

Pentru orice informaþii sau sesizãri,apelaþi, NON-STOP la

SORIDA PRESS&MEDIA STARPreºedinte: prof. Daniela DANCIU

Editorialist: prof.dr.Sorin DANCIURedactor ºef:

Monica Ioana SAIOCSenior-editor: Aurel DAVID

0722/413742

REDACÞIA„JURNALUL DE CÃLÃRAªI“

Cosmin ªUÞU

Raymond Daniel MADINOAE

Sara MARTINEZ (coordonator)Subredacþia SPANIA

TIPARUL EXECUTAT LATipografia Jurnalul de Cãlãraºi

Subredacþia REPUBLICAMOLDOVA

Valentina PODBEGLÎI- redactor ºefAna BEJENARI- redactor

Vladimir SUSARENKO- redactorIacob MÂNDRESCU- redactor

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2710 din 1 august 2016

* furturi * tâlhãrii * dispariþii * accidente *

Miercuri, 27 iulie, la PalatulBrâncovenesc din comuna Potlogi,judeþul Dâmboviþa, s-a desfãºuratºedinþa extraordinarã de constituire aConsiliului pentru DezvoltareRegionalã (CpDR) Sud Muntenia, înurma validãrii rezultatelor alegerilorlocale din 5 iunie a.c..În cadrul întâlnirii au mai fostprezentate Informarea privind situaþiala zi a implementãrii ProgramuluiOperaþional Regional 2007-2013 înregiunea Sud Muntenia, StadiulProgramului Operaþional Regional2014-2020 în regiunea Sud Muntenia ºiInformarea privind situaþia la zi aimplementãrii Programului OperaþionalSectorial Creºterea CompetitivitãþiiEconomice 2007-2013.Noii preºedinþi de Consilii judeþene dinregiunea Sud Muntenia sunt:CONSTANTIN DAN MANU -Preºedintele Consiliul Judeþean ArgeºVASILE ILIUÞà - PreºedinteleConsiliului Judeþean Cãlãraºi

ADRIAN ÞUÞUIANU - PreºedinteleConsiliului Judeþean DâmboviþaMARIAN MINA - PreºedinteleConsiliului Judeþean GiurgiuVICTOR MORARU - PreºedinteleConsiliului Judeþean IalomiþaBOGDAN ANDREI TOADER -Preºedintele Consiliului JudeþeanPrahovaADRIAN IONUÞ GÂDEA - PreºedinteleConsiliului Judeþean Teleorman.Consiliul pentru Dezvoltare RegionalãSud Muntenia este organismulregional deliberativ, fãrã personalitatejuridicã, care este constituit ºifuncþioneazã pe principii partenerialela nivelul Regiunii de Dezvoltare SudMuntenia, în scopul coordonãriiactivitãþilor de elaborare ºimonitorizare ce decurg din politicile dedezvoltare regionalã. CpDR SudMuntenia este alcãtuit din 28 de

membri, câte patru de la nivelulfiecãrui judeþ din regiunea noastrã(Argeº, Cãlãraºi, Dâmboviþa, Giurgiu,Ialomiþa, Prahova ºi Teleorman), dupãcum urmeazã: preºedintele consiliuluijudeþean, reprezentantul consiliilorlocale municipale, reprezentantulconsiliilor locale orãºeneºti,reprezentantul consiliilor localecomunale. Consiliul alege unpreºedinte ºi un vicepreºedinte, carenu pot fi reprezentanþi ai aceluiaºijudeþ, iar aceste funcþii suntîndeplinite, prin rotaþie, pentru câte unmandat de un an, de cãtre preºedinþiiconsiliilor judeþene.Adrian Þuþuianu, PreºedinteleConsiliului Judeþean Dâmboviþa, a fostales preºedinte al CpDR Sud Muntenia,iar Constantin Dan Manu, PreºedinteleConsiliul Judeþean Argeº, a devenitvicepreºedintele CpDR Sud Muntenia.

NOII PREªEDINÞI DE CONSILII JUDEÞENE DIN REGIUNEA SUD MUNTENIA- PREZENÞI LA

ªEDINÞA EXTRAORDINARÃ DE CONSTITUIRE A CONSILIULUIPENTRU DEZVOLTARE REGIONALÃ SUD MUNTENIA

Tehnicieni auto (mecanic/electricianauto)

Spalator auto

Consultant Recepþie auto

Pregãtitor-vopsitor auto

CERINÞE:-Diplomã de mecanic/electrician auto-Experienþã în domeniu de minim 3 ani-Permis auto categoria B

CERINÞE:-Absolvent(ã) de studii medii, profil tehnic constituieavantaj-Experienþa în domeniu constituie avantaj-Permis auto categoria B

CERINÞE:-Absolvent (ã) studii superioare tehnice-Operare PC, Ms Office, Internet-Abilitãþi de comunicare ºi negociere-Persoanã responsabilã, flexibilã, orientatã cãtre client-Permis auto categoria B de minim 2 ani-Experienþa sau practica reprezintã un avantaj

CERINÞE:-Absolvent studii medii tehnice-Pregatire practicã ºi teoreticã specificã-Permis auto categoria B de minim 2 ani-Experienþã de minim 2 ani

Posturile sunt cu contract de munca pe perioadãnedeterminatã ºi sunt disponibile la Colina Motors

din localitatea Popeºti-Leordeni, ºos. Olteniþei nr. 181

e-mail : resurseumane@colina.ro; fax : 021/3611823

ANGAJEAZÃ

Clãdire cu suprafaþa construitã de 199,010 metri pãtraþi;fundaþie din beton, zidãrie din cãrãmidã, tâmplãrie dinlemn, 1 salon foarte mare cu plafon pictat ºi placat cu

foiþã de aur, 5 camere, 1 baie, dependinþe, pivniþã (cava),curte cu verdeaþã de 560 de metri pãtraþi. Clãdire

pretabilã afacere (gradiniþã/after school, comerþ, sediufirmã, restaurant) sau locuinþã.

Tel: 0721.901.865

CASÃ- ULTRASPAÞIOASÃ(CURTE CU ARBORI)

la PREÞ DE APARTAMENT!

OFERTÃ de SENZAÞIE!

ARESTAT, PENTRUÎNªELÃCIUNE!

Poliþiºtii Inspectoratului de PoliþieJudeþean Cãlãraºi au pus înexecutare un mandat dearestare preventivã emis deCurtea de Apel Bucureºti penumele unui bãrbat de 27 anidin oraºul Titu, judeþulDâmboviþa, cercetat subaspectul sãvârºirii infracþiunii deînºelãciune. Acesta a fost depusde poliþiºti în Centrul de Reþinereºi Arest Preventiv Cãlãraºi.

Poliþiºtii din Olteniþa au desfãºurat în noaptea de28/29 iulie 2016 o acþiune pe linia prevenirii ºicombaterii infracþiunilor cu violenþã.Astfel, poliþiºtii s-au întâlnit cu cetãþenii în scopulinformãrii acestora cu privire la mãsurile deautoprotecþie pe care le pot lua pentru a nu devenivictimele infracþiunilor sãvârºite cu violenþã ºi laconsecinþele juridice ºi sociale în cazul comiteriiunei astfel de infracþiuni.Totodatã, s-a verificat respectarea de cãtrepopulaþie a prevederilor Legii 61/1991 republicatãpentru sancþionarea faptelor de încãlcare a unornorme de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtiipublice, precum ºi a Legii 12 / 1990 republicatãprivind protejarea populaþiei împotriva unoractivitãþi de producþie, comerþ sau prestãri deservicii ilicite.Au fost controlaþi 3 agenþi economici, iar pentruneregulie constatate a fost aplicatã o sancþiuneconform Legii 12/1990 ºi 2 sancþiunui conformOUG 28/1999 privind obligaþia operatoriloreconomici de a utiliza aparate de marcatelectronice fiscale.De asemenea, 14 persoane au fost sancþionatecontravenþional conform Legii 61/1991.Valoarea totalã a sancþiunilor aplicate fiind de7.800 lei.În perioada urmãtoare poliþiºtii vor continuaactivitãþile de prevenire a faptelor cu violenþãpentru creºterea sentimentului de siguranþã înrândul cetãþenilor.

ACÞIUNE PREVENTIVÃ,ÎN MUNICIPIUL OLTENIÞA

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2710 din 1 august 2016 JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2710 din 1 august 2016

DOCTORUL BELUªICÃ PROPUNE- CONSILIERII JUDEÞENI APROBÃ:

MÃSURI PENTRU EFICIENTIZAREAACTIVITÃÞII SPITALULUI !

PROIECTUL DE EFICIENTIZAREA SPITALULUI- APROBAT DE

CONSILIERI!

CADRELE MEDICALE- SPRIJINDIRECT, DIN PARTEA

CONSILIULUI JUDEÞEAN!

MICROBUZ PENTRU MEDICIINAVETIªTI

LOCUINÞE DE SERVICIU,PENTRU MEDICI

ESTE NECESARÃ DOTAREASPITALULUI CU APARATURÃ

STIMULENTE PENTRUPERSONALUL MEDICAL

CONFERINÞE DE FORMAREPROFESIONALÃ, ÎNCEPÂND CU

LUNA SEPTEMBRIE

Conf. Dr. Laurenþiu Beluºicã- DirectorulMedical al Spitalului Judeþean de UrgenþãCãlãraºi prezent la ºedinþa ordinarã aConsiliul Judeþean Cãlãraºi ce a avut locmarþi 26 iulie 2016, le-a expus aleºilor localisituaþia existentã în acest moment în Spitalulde Urgenþã Cãlãraºi, venind în acelaºi timpcu propuneri concrete de eficientizare aactivitãþii medicale.Prima ºi cea mai importantã mãsurã estecea legatã de pachetul de servicii oferite despital pentru personalul medical. În acestsens, cu o majoritate de 28 de voturi (din 29de consilieri prezenþi, dintre care unul aanunþat la începutul ºedinþei cã nu vaparticipa la vot) proiectul propus de nouldirector medical al unitãþii, a fost aprobat.

Concret, cadrele medicale care activeazã ºicare vor activa de acum înainte în acestspital beneficiazã de sprijinul ºi implicareadirectã a Consiliului Judeþean princonducerea spitalului. Astfel, întregpersonalul medical va avea acces neîngrãditla literatura ºtiinþificã de specialitate, maiexact la acea informaþie medicalãindispensabilã efectuãrii unui act medical deînaltã calitate. De asemenea, cadrelemedicale vor avea acces gratuit la cursurilede formare profesionalã continuã, vorbeneficia de abonamente lunare pe care leva face spitalul atât la reviste ºtiinþifice on-line cât ºi la reviste din domeniul medical înformat tipãrit. Mai mult, fiecare medic dincadrul unei secþii va putea participa gratuit,prin rotaþie sau în funcþie de disponibilitate,la un congres în þarã ºi la un congres înstrãinãtate, în fiecare an. În mod firesc,medicii care vor solicita participarea la un

congres în strãinãtate vor trebui sãcunoascã limba englezã la nivelul B2.

Pentru atragerea medicilor la spitalul dinCãlãraºi, Consiliul Judeþean va achiziþiona ºiva pune la dispoziþia spitalului din Cãlãraºiun microbuz care sã-i aducã de la Bucureºtila Cãlãraºi, în condiþii civilizate. „Eu nu potsã-i aduc 120 km cu un microbuz obiºnuit,cu toatã lumea la un loc, sã înceapã sãlucreze 7-8 ore ºi sã ajungã seara acasãobosiþi. Trebuie sã vinã ºi sã plece în condiþiicivilizate”, ºi-a argumentat directorul medicalpropunerea în faþa consilierilor judeþeni.

Pentru aceia dintre medicii care doresc sãvinã din Bucureºti sã lucreze la Spitalul dinCãlãraºi, dar nu doresc sã facã naveta zilniccu microbuzul, Spitalul Judeþean Cãlãraºi cusprijinul ºi implicarea directã a ConsiliuluiJudeþean Cãlãraºi va oferi medicilor locuinþede serviciu. În acest sens, directorul medicala propus ºi a obþinut acordul consilierilorjudeþeni pentru achiziþia unor apartamente:„Vrem sã le dãm locuinþe mobilate ºiamenajate”, a susþinut directorul medicalDr.Laurenþiu Beluºicã în cadrul ºedinþeiConsiliului Judeþean.

În cadrul intervenþiei sale, Conf.Dr.LaurenþiuBeluºicã a adus în atenþia ConsiliuluiJudeþean necesitatea dotãrii spitalului lastandarde europene: „Acest spital necesitãinvestiþii în aparaturã. Nu se poate facemedicinã fãrã investiþii. Spitalul nu este oinstituþie în care rezultatele sã se vadãimediat într-un bilanþ financiar. Spitalul este

un consumator de fonduri, dar rezultatele sevãd la nivelul stãrii de sãnãtate a populaþieijudeþului. Fãrã investiþii în spital lumea va fitotal nemulþumitã de serviciile medicale”.

În ceea ce priveºte tichetele de masã carese dau personalului medical în prezent,directorul medical Conf.Dr.LaurenþiuBeluºicã a militat pentru creºterea numãruluiacestora ºi a obþinut ca în loc de 13 tichetede masã câte se dau în prezent, sã seprimeascã 20.Continuând propunerile pentruîmbunãtãþirea condiþiilor de lucru in spital,Dr.Laurenþiu Beluºicã îºi propune capersonalul medical sã poatã servi masa înspital la costuri modice. „Doresc sã asigur înacest spital 3 mese principale. Necesitã efortfinanciar, necesitã o investiþie aceastãbucãtãrie, dar în final nu vor fi pierderi. Decila asigurarea meselor în acest spital þinfoarte mult ºi voi face tot posibilul pentru aintroduce aceste mese în acest spital”.

Ca ºi proiecte imediate, spitalul va organizaîn luna septembrie, mai multe conferinþededicate medicilor dar ºi pacienþilor, avândca obiectiv formarea profesionalã continuã amedicilor prin analiza situaþiei actuale aposibilitãþilor de investigaþie ºi tratamenturmatã de previziunile de dezvoltare alefiecãrei secþii in parte a Spitalului, educareapacienþilor prin prezentarea unor informaþiimedicale tematice, dar ºi identificarea unorsoluþii pentru problemele sistemice precummigraþia medicilor ºi a asistenþilor medicali.

Conf. Dr. LAURENÞIU BELUªICÃDirector Medical al SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Cãlãraºi

Nu ne face un titlu deglorie, nu ne face nici obucurie, dar ca instituþiede presã corectã ºiobiectivã, trebuie sãprezentãm adevãrul aºacum este el- întotdeauna.Dacã în urmã cu o lunã dezile, consemnam poziþiadeloc onorantã a judeþuluiCãlãraºi, în clasament laevaluarea naþionalã(pentru absolvenþii declasa a 8-a) cândCãlãraºiul se afla pe ante-penultimul loc, în coadã, avenit rândul sã fim chiar peultimul loc! La examenulde titularizare...

Examen la care s-auînscris peste 200 dedoritori sã ocupe posturiîn învãþãmânt (mai sunt ºid-ãºtia?), din care nu s-auprezentat la examen decât175. O parte au renunþat,poate aflând ce salariiexistã în învãþãmânt, poatedin alte motive!... De aiciîncepe nãzdrãvãnia-pentru a câºtigatitularizarea, trebuie sãobþii note între 7 ºi 9.99. Eibine, (de fapt- rãu de tot!)medii peste 7, în judeþulCãlãraºi nu au luat decât...þineþi-vã bine!... 37 decandidaþi! 37 din 175!

Faceþi ºi dumneavoastrãprocentul ºi o sã vedeþi cãeste de-a dreptul ruºinos!Nedrept pentru ºcoalacãlãrãºeanã care are, încã,temeiuri solide. Dar care,dupã cum se vede treaba,a intrat ºi ea în vria în carese gãseºte toatã România,situaþie din care nu puteascãpa, sub nicio formã, de

una singurã!Vã daþi seama cã aceºtioameni total nepregãtiþivor ocupa, pânã la urmã,posturi de suplinitor,pentru cã este nevoie deprofesori (sau, mai precis,de persoane fizice care sãfacã pe profesorii!) înaceste condiþii, viitor deaur þara noastrã... N-are!

DEZASTRU DUPÃ DEZASTRU-

DIN NOU- CÃLÃRAªIUL- PE ULTIMUL LOC!La titularizare- judeþul Cãlãraºi-ultimul loc, pe þarã! *Aceeaºi situaþieam avut-o ºi la examenul de evaluare!Din rãu, în mai rãu! *Cine e de vinã?Desigur, tot ceea ce se întâmplã înRomânia! ªcoala nu putea scãpa!...

Într-adevãr, poate nu vã vinesã credeþi, dar dupã ce adispãrut de pe piaþã, pentrunostalgici, a reapãrut pasta dedinþi Super Cristal! Desigur, înbancurile vremii, exista ºiformula: "Folosiþi SuperCristal! Face dinþii ca de cal!"Însã, aceasta este realitatea,pasta de dinþi Super Cristalera la fel de eficientã ca altepaste de dinþi, numai cã era...mult mai ieftinã! ªi încondiþiile buzunaruluiromânesc, fãcea o concurenþãteribilã Colgate-ului carevenea, în forþã! Aºa cã s-aprodus, conform reþetei:Colgate a cumpãrat fabrica decosmetice de la Bucureºti!Aceea care producea ºi pastade dinþi Super Cristal! Dupãcare, a produs Colgate, laBucureºti. Dupã care a închisfabrica de la Bucureºti ºi ºi-a

mutat locurile de producþie înaltã parte! Rezultatul, astãzi?Pãi toatã lumea se spalã cuColgate, dacã nu se duc laLIDL care are pastã de dinþimai ieftinã ºi-ºi iau de acolo!Dar, pe acest fundal, a apãrutpasta de dinþi Super Cristal!Care se gãseºte în magazine,este, desigur, la un preþasemãnãtor cu al lui Colgate,însã cel mai importantelement este cel pe care îlputeþi vedea în fotografie:Super Cristal- produs în...Poland! Adicã în Polonia! Încão dovadã desigur, Polonia nuare nici o vinã, îi folosescacolo pentru cã le e mai laîndemânã, probabil. Cert estecã mãcar aceastã pastã dedinþi reprezintã o emblemã asituaþiei în care se aflãColonia România!

PAC! La „Jurnalul“!COLONIA- ROMÂNIA! IATÃ O DOVADÃ!...A reapãrut pasta „Super Cristal“!

ªI... BOMBOANA PE COLIVÃ!Am descoperit ºi brânza de burduf româneascã produsã în...Polonia! Iar dacã vreþi sã ºtiþi mai multe, aflaþi cã pânã ºisalamul de Sibiu putea fi fãcut (pânã s-a dat lege europeanã)în alte þãri decât... România! Cã doar cârnaþii de Pleºcoi sefac, oricum, unde- cine vrea! De ce toate acestea? Pãirãspunsul stã în titlu- Colonia România!

DIVERSIUNEAANULUI LEGEA „PRODUSE ROMÂNEªTI- 51%!“

S-a fãcut mare tam-tam, o mare manipulare, într-un caz extrem de grav ºi, în egalã mãsurã, complet neadevãrat!*Benzile colorate de pe ecranele televizoarelor- minciunã ºi manipulare! *În realitate, legea este o diversiune!...

MULÞI ROMÂNI S-AU BUCURAT!

MAREA MANIPULARE: „SESCUMPEªTE SALAMUL?!“

ÎN REALITATE, LEGEA NU PROTEJEAZÃDECÂT PRODUCÃTORII DE LEGUME ªI

FRUCTE! ÎN ROMÂNIA, TOT MAIPUÞINI!...

Atunci când s-a decis elaborarea unei legi pentru casupermarketurile sã fie obligate sã comercializeze51% produse româneºti, toatã lumea a fost încântatã!Peste tot în lume se practicã aceastã politicã deprotecþie a producãtorului autohton, peste tot în lumecetãþenii sunt învãþaþi sã-ºi apere, cu toatã puterea,produsele autohtone! Pentru cã ele dau locuri demuncã ºi ele aduc bani la buget! La bugetul þãriirespective! Nu pleacã banii înapoi, aºa cum seîntâmplã, de ani de zile, în România. Toatã lumea afost încântatã de lege, pânã când a fost elaboratãlegea ºi promulgatã de preºedintele Iohannis. De care,de altfel, ne-am ºi minunat cã a promulgat legea, pânãsã înþelegem cã, în realitate, legea nu afectaprodusele strãine, aºa cã preºedintele României puteasã o semneze liniºtit!...

ªi a început marea manipulare, ascunsã sub formaunor dezbateri în care, vezi doamne, se întâlneau, faþãîn faþã, toþi cei implicaþi ºi care se luptau cusupermarketurile ºi cu interesele strãine, în beneficiulromânilor! Titlurile pe ecrane abundau în semne deîntrebare de genul SE SCUMPEªTE SALAMUL?... SESCUMPEªTE LAPTELE?...

De ce toate aceste întrebãri? Pentru cã, la rândul lor,supermarketurile au ameninþat cã dacã vor fi obligatesã presteze aceastã lege, se vor adresa la ComisiaEuropeanã! ªi, desigur, vor scumpi produsele!Acuzând, pe de o parte, incapacitatea României de aasigura acel 51%, iar pe de altã parte invocândcontractele în derulare pe care le are, cu diverºifurnizori!... Lucruri corecte, la prima vedere, numaicã... analizând am constatat cu totul ºi cu totul altceva.

Dacã veþi citi legea cu atenþie veþi constata un lucrusenzaþional: LEGEA NU PROTEJEAZÃ PRODUSELEROMÂNEªTI, DIN TOATE DOMENIILE! Nicidecum!Doar în domeniul alimentar, dar, atenþie!- Nuprodusele procesate! Adicã nu de salam era vorba, nude lapte! Este vorba despre legume ºi fructe! Atât!...Legume ºi fructe care, firesc, se pot sau nu gãsi înmagazine, produse care, din nou în mod firesc, nuprea se mai produc în România! Micii producãtorimerg cu roºiile în piaþã, dacã sunt lãsaþi ºi acolo!...Deci piaþa româneascã a asigurat cu greu ºi acest

necesar, dar 51% procent produse româneºti nu estevalabil decât pentru legume ºi fructe proaspete!... Arputea românii cã asigure aceastã piaþã?!... Rãspunsuleste, firesc, unul afirmativ! Numai cã (sã nu uitãm)producþia de legume ºi fructe a fost pusã la pãmânttocmai pentru ca România sã poatã fi invadatã cu totfelul de produse, de toate felurile, din toatã lumea!Chimicale, otrãvuri încorporate în "carnea" ºi pulpalegumei sau fructului respectiv! Desigur, miciiproducãtori se pot asocia într-o formulã mai complexãcare sã poatã negocia, în totalitate, cusupermarketurile! Dar de aici pânã departe calea estelungã, timp sã ne ajungã nu prea e!... Desigur,hipermarketurile au reacþionat!

LEGEA „51% PRODUSE ROMÂNEªTI”- REACÞIA RETAILERILOR DUPÃ PROMULGARELegea privind comercializarea produselor alimentare,promulgatã luni de preºedintele Klaus Iohannis restrângelibertatea consumatorilor de a alege cele mai bune produse lapreþuri competitive, se aratã într-un comunicat al AsociaþieiMarilor Reþele Comerciale din România (AMRCR), remisAgerpres.AMRCR considerã cã aceastã lege este îndreptatã împotrivamarilor reþele comerciale ºi, în pofida celor exprimate public, nugaranteazã sprijin pentru producãtorii locali sau produsele

româneºti. „În schimb restrânge libertatea consumatorilorromâni de a alege cele mai bune produse la preþuricompetitive”, spun reprezentanþii AMRCR.Conform acestora, de acum înainte, obiectivul principal aloricãrui comerciant nu va mai fi satisfacerea clientului cirespectarea termenilor extrem de restrictivi impuºi de lege înceea ce priveºte plata sau serviciile comerciale „pentru cã altfelsancþiunea pentru nerespectarea acestora poate merge pânã laînchiderea magazinelor”.Marii retaileri sunt obligaþi, conform comunicatului AMRCR, sã-ºi reanalizeze politicile comerciale, sã renegocieze contracte înmijlocul desfãºurãrii acestora, sã renunþe la facilitãþi ºi serviciioferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv celeromâneºti ºi sã se orienteze pentru a gãsi modalitãþi de asusþine un flux financiar imens, impus fãrã justificare.AMRCR apreciazã cã toate acestea se vor rãsfrânge asuprapreþurilor la raft ºi vor avea repercursiuni majore ºi asupraprogramelor de susþinere a producãtorilor locali.Reprezentanþii AMRCR susþin cã aceastã lege este deasemenea împotriva mecanismelor concurenþiale ºi aprincipiilor dupã care funcþioneazã piaþa unicã comunitarã.Aceºtia atrag atenþia cã acest lucru se întâmplã la câteva ziledupã anunþul referitor la lansarea unor programe precum'România Competitivã' dar ºi la puþin timp dupã ce în cadrulConsiliului European s-a vorbit despre întãrirea UniuniiEuropene, în contextul Referendumului referitor la ieºirea MariiBritanii din Uniunea Europeanã.AMRCR va continua demersurile în cadrul organismelor

comunitare pentru analizareacompatibilitãþii acestei legi cunormele europene, ºtiut fiind dejacã la nivelul Comisiei Europeneexistã în desfãºurare o procedurãîn acest sens.Preºedintele Klaus Iohannis apromulgat luni legea prin caremagazinele mari vor fi obligate sãse aprovizioneze cu produsealimentare pe lanþul scurt, iarsupermarketurile vor funcþiona încontinuare ºi în weekend.Potrivit actului normativ,„comercianþii- persoane juridiceautorizate au obligaþia ca pentrucategoriile carne, ouã, fructe,legume, miere de albine, produselactate ºi de panificaþie sã achiziþioneze aceste produse înproporþie de cel puþin 51% din volum de marfã pe raft,corespunzãtor fiecãrei categorii de produse, provenite din lanþulscurt de aprovizionare”.Legea vizeazã cã excepþie fac comercianþii cu o cifrã de afacerede pânã la 2 milioane de euro, echivalentã în lei.Metodologia de desfãºurare a acþiunilor privind lanþul scurt deaprovizionare va fi aprobã prin hotãrâre de Guvern.

www.Digi24.ro

AªADAR, COLONIA SE INSTALEAZÃ,FOARTE SIGURÃ PE EA!...

Aceasta este concluzia pe care a tras-o un prieten, atuncicând a constatat ceea ce se întâmplã cu aceastã uriaºãmanipulare care, la prima vedere, îi ajuta pe români ºiproducþia din România, dar care, în realitate, ascunde cutotul ºi cu totul alte interese...

Legea 321, prin care marile magazine sunt obligate sã aibãla raft 51% produse româneºti, a fost promulgatã depreºedintele Klaus Iohannis.Scopul declarat este «sã egalizeze ºansele între producãtoriiromani ºi marile lanþuri de magazine, care pânã acum aveau,în mod real, o putere mult mai mare de negociere» dupã cumafirma Valeriu Steriu, vicepreºedintele Comisiei pentruagriculturã din Camera Deputaþilor, citat de Ziarul Financiar.La prima vedere totul este bine: fermierul român va aveasiguranþa cã nu va mai fi dat la o parte de importurile masivedin Turcia sau din Occident- importuri care nu au ºanse sãscadã atât timp cât se va prelungi rãzboiul economic Rusia-UE- banii consumatorului român vor intra în buzunareleproducãtorului român mai curând decât în cele aleproducãtorilor strãini, iar preþurile vor scãdea pentru cã sescurteazã lanþul de la producãtor la raft prin eliminareaintermediarilor.Aºa stând lucrurile, protestele lanþurilor de supermarketuripar sã fie doar nemulþumirea cuiva bogat ºi puternic careeste supãrat cã va fi ceva mai puþin bogat ºi ceva mai puþinputernic.Necazul este ca întotdeauna de la teorie la practicã e odistanþã mare.Cum vor face producãtorii romani de roºii, de exemplu, ca sãfie la fel de productivi, adicã sã aibã preþuri de livrare la fel descãzute, ca spaniolii, ca sã nu mai vorbim de turci ?Cel mai simplu ar fi sã se asocieze, caz în care ar beneficia ºide fondurile europene care se acordã cu condiþia ca fermierulsã facã parte dintr-o organizaþie de producãtori ºi sã-ºi vândãtoate produsele doar prin intermediul acesteia. Or ministrulagriculturii Achim Irimescu declara public ceea ce toatãlumea ºtie: «România are o mare problemã în sectorul fructeºi legume(…) În România, din pãcate, avem puþineorganizaþii de producãtori, în jur de 20 de organizaþii faþã de500 câte erau pe vremea comunismului».Fãrã agricultura la scarã mare produsele româneºti vor fiinevitabil mai scumpe decât cele din import ºi nici nu vor fi decalitate constantã.Cine ºi cum o sã oblige consumatorul roman, care, ca oriceconsumator din toatã lumea se uitã la fiecare bãnuþ, sãcumpere din cei 51% ardei româneºti, mai scumpi ºi nu

întotdeauna frumoºi, ºi nu din cei 49% ardei olandezi, maifrumoºi ºi mai ieftini ?Apoi, cu toate pãcatele lor, lanþurile de mari magazine aumeritul cã au transformat comerþul într-o industrie, cu toateavantajele de preþ, promptitudine ºi eficienþã. Dar oriceindustrie are nevoie de furnizori constanþi, în cantitãþi binedeterminate ºi de calitate invariabil bunã.Fermierii din Giurgiu declarau, foarte siguri pe ei, pentru unpost de televiziune cã pot livra suficiente legume pentru totBucureºtiul 9-10 luni pe an. ªi ce se întâmplã cu restul de 2sau 3 luni ?În fiecare an vedem la televizor cum pepenarii din Dãbuleniaruncã pe câmp zeci ºi zeci de tone nevândute dupã celecâteva sãptãmâni cât dureazã sezonul. Ar putea sã aduneproducþia în depozite frigorifice ºi sã o vândã timp de 6 luni,dar pentru asta ar trebui sã punã ban de la ban ca sãconstruiascã un depozit frigorific comun.În luna februarie, olandezii, dintr-o þarã cu mult mai puþinsoare decât România, au venit la Bucureºti sã-i înveþe peromâni cum sã producã legume multe, bune ºi ieftine prinasocierea fermierilor.Romanii au venit la conferinþã- în numãr mult mai mare decâtse aºteptau organizatorii dupã cum remarca ambasadoareaOlandei, d-na Stella Ronner Grubacic- au ascultat politicoºidupã care au spus: «Mulþumim, nu e pentru noi!» ºi apoi oînºiruire de argumente de ce aºa ceva «nu e pentru noi ».ªtiind sigur cã de-acum încolo, prin lege, are desfacereasiguratã pentru ce produce el, indiferent de cât, la cecalitate ºi la ce preþ produce, de ce ar mai dori agricultorulromân sã se strãduiascã sã producã mai mult, mai bun ºi maiieftin? Pentru cã este un efort ºi nimeni nu îl face dacã nu îlobligã concurenþa de pe piaþã. Cu condiþia sã existeconcurenþã.Nu este nimic nou sub soare, România nu face acum decâtsã descopere problemele pe care alþi membri ai UE le au demult timp. De mulþi ani Franþa are parte de supãrareaconstantã ºi chiar violenþã a crescãtorilor de animale faþã deprãbuºirea preþurilor la carne la nivel european, în primulrând la carnea de porc.Fermierul francez, care are 50 sau 100 de animale, mândrude stilul sãu de agriculturã tradiþionalã «moºtenitã din moºi-strãmoºi», se vede dat la o parte de pe piaþã- chiar ºi de pepiaþa francezã!- de crescãtoriile germane, sau daneze, careau 2000 sau 3000 de capete ºi sunt adevãrate fabrici decarne cu costuri mici, producþie mare ºi calitate constantã. Totde mulþi ani guvernele de la Paris- fie ele de dreapta, sau destânga- nu au ce face ca sã-i liniºteascã pe crescãtori, nu potsã oblige magazinele ca, în numele patriotismului, sãcumpere produse mai scumpe, care cu siguranþã vor gãsimai puþini cumpãrãtori.Unul din marile avantaje ale pieþei comune a fost ca europeniiau avut parte constant de preþuri din ce în ce mai mici ceeace a fãcut ca alimentele de bazã sã devinã abundente ºi debunã calitate, chiar ºi pentru cei cu bani puþini.Competiþia preþurilor face ºi victime, dar cine vrea sã renunþela acest mare avantaj al construcþiei europene?

www.bucurestifm.ro

LEGEA NAªTE MULTE SEMNE DE INTREBARE!