viorel caragea, noul ºef al ipj gorj scandal · sc complex hotelier gorjul sa închiriazã spaþii...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 246 (317) • 6 - 9 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Viorel Caragea, noul ºef al IPJ Gorj

cuie în trotuarulmodificat ilegal

ConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfiptConsilieraCojocaru a înfipt

p a g

5

Cã unii dintre afaceriºtii, mai mici sau mai mari, aiurbei îºi fac propria lege, ºi folosesc domeniul public

dupã cum îi taie capul nu mai e o noutate pentru nimeni.De câte ori nu aþi vãzut lãzi din plastic, „capre”, T-uri

plantate a buziv, sau marcaje cu vopsea pe asfalt la uºaunor spaþii comerciale, unde patronii „ºi-au amenajat”locuri de parcare pe spaþiul public? Toate astea pãlescîn faþa unei aºa zise modernizãri a trotuarului, adicã a

domeniului public, ce trece prin faþa unui motel din Tg-Jiu, proprietatea consilierului judeþean Elena Cojocaru.

Scandal de Gorj6 iulie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

SC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier Gorjul SArjul SArjul SArjul SArjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de, de, de, de, depreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi

tineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneilimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã

permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi

similare.similare.similare.similare.similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/

214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de

aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134

(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).

ARTEGO

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a

declarat, vineri, la Iaşi, că graficul

privind creşterea pensiilor va fi

respectat, în pofida dificultăţilor

economice şi că speră ca plata

salariilor, a pensiilor şi a alocaţiilor

să poată fi făcută până la sfârşitul

anului pentru că sunt cheltuieli

obligatorii.

Marian Sârbu a declarat, într-o

conferinţă de presă, că nu are niciun

temei să creadă că vor apărea

dificultăţi în plata salariilor şi a

pensiilor până la sfârşitul acestui an,

motivând că acestea reprezintă

cheltuieli obligatorii.

“Sper să reuşim să plătim

salariile, pensiile şi alocaţiile, care

reprezintă cheltuieli obligatorii

pentru noi. Acestea sunt pe un rang

prioritar şi sunt plătite primele”, a

afirmat ministrul Muncii, citat de

corespondentul MEDIAFAX.

Sârbu a adăugat că temerile

apărute în rândul sindicatelor

privind eventuale întârzieri sau

blocări de plăţi în sistemul bugetar

nu sunt întemeiate, adăugând că

inclusiv ministrul Finanţelor,

Gheorghe Pogea, “a pus aceste

cheltuieli într-o zonă prioritară”.

El a mai spus că graficul privind

creşterea pensiilor va fi respectat, în

pofida dificultăţilor economice cu

care se confruntă România.

“Ne-am asumat ca de la 1

octombrie să majorăm pensiile cu 2

la sută, iar pensia minimă garantată

să o creştem la 350 de lei şi vom face

aceste lucruri”, a declarat ministrul

Muncii.

Memorandumul CE-

Româniapentru împrumutul de 5

miliarde euro include, printre altele,

îngheţarea salariilor şi reducerea

personalului din sectorul public,

indexarea pensiilor cu inflaţia şi

creşterea vârstei de pensionare,

eficientizarea colectării taxelor şi

diminuarea numărului de taxe

parafiscale.

Mediafax

Graficul privindcrestereapensiilor va firespectat

Scandal de Gorj6 iulie 3

ViorelCaragea,noul ºefal IPJ Gorj

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Viorel Caragea este,

începând de vineri, noul şef

al Inspectoratului Judeţean

de Poliţie Gorj. Informaţia a

apărut pe site-ul

Inspectoratului General al

Poliţiei Române, comisarul-

şef Viorel Salvador Caragea

fiind declarat câştigător al

concursului organizat pentru

ocuparea funcţiei de şef al

poliţiei gorjene.

Viorel Caragea are 43 de

ani, a intrat în poliţie în1994

şi a activat până în 2001 ca

ofiţer şi şef birou în cadrul

Poliţiei Rutiere, apoi timp de

patru ani a fost adjunct al

şefului Poliţiei Municipiului

Tg-Jiu, iar din iulie 2005 a

fost adjunct al şefului IPJ.

Este absolvent al Facultăţii

Tehnologia Construcţiilor de

Maşini din 1997, în 2002 a

finalizat cursurile

postuniversitare în cadrul

Academiei de Poliţie “Al.

Ioan Cuza” - specializarea

management, în prezent fiind

înscris la doctorat.

Viorel Caragea a

participat la concurs alături

de alţi trei colegi din cadrul

IPJ, Ion Voinescu, adjunctul

şefului IPJ, cel care a

asigurat interimatul la

conducerea instituţiei, Mihai

Birău, şeful Poliţiei

Municipiului Tg-Jiu,

Constantin Copaci, fostul şef

al DGA Gorj şi Valentin Lazăr

de la IPJ Mehedinţi. Postul

de comandant al IPJ Gorj a

rămas vacant după ce

Constantin Nicolescu a fost

numit în fruntea IPJ Dolj.

CE Turceni se împrumutã la BERDpentru modernizarea a douã grupuri

milioane de euro, iar banii urmează

a fi folosiţi pentru lucrările de

modernizare ale grupului energetic

6. Procesul, de obţinere a finanţării

pentru modernizarea grupurilor

energetice 3 şi 6 de la Termocentrala

Turceni, a început în anul 2006 şi a

fost tergiversat, până la finalul anului

2008. În februarie 2009, noua

conducere a Complexului, director

general în acea perioadă fiind Ionel

Manţog, a decis reluarea negocierilor

cu BERD, considerând investiţiile în

modernizarea celor două blocuri

energetice ca fiind vitale.

Fiind vorba de un contract

deosebit de complex, au fost

necesare schimbări care să permită

CET atât continuarea finanţării

modernizării grupului 6, dar şi a

celorlalte obiective majore de

investiţii din domeniul minier şi

energetic.

Complexul Energetic Turceni va

putea contracta, pe viitor, alte

credite, necesare, atât pentru

modernizarea grupului 3, cât şi

pentru investiţii necesare în minerit.

În prezent, avocaţii celor două părţi

definitivează ultimele detalii ale

contractului de împrumut în valoare

de 170 de milioane de euro, se arată

într-un comunicat de presă remis

presei de CE Turceni.

finalizată. Comisia de negociere a

unităţii energetice speră ca acest

contract va fi semnat în cursul lunii

iulie 2009.

Împrumutul se ridică la 170 de

Negocierea contractului de

împrumut dintre Complexul

Energetic Turceni şi Banca

Europeană pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare (BERD) este aproape


Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]

Morega demonteazãpunctual acuzaþiile IPP

Acuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiateAcuzaþii trunchiatePrincipala acuzaţie care i-a fost

adusă lui Morega de IPP, cum că din

472 de voturi în plen, exprimate prin

sistemul de vot, ar fi votat doar de 37

de ori, a fost foarte uşor de demontat

de deputatul liberal. În acest sens,

liderul PNL Gorj a afirmat că „acele

hotârâri care erau benefice pentru

oameni şi pentru gorjeni le-am votat

fără nicio ezitare, dar nu am votat

bugetul pe acest an, dar şi multe alte

amendamente şi modificari aberante,

aşa cum ar fi creşterea taxelor si

impozitelor pentru cetăţeni. Culmea

este că eu sunt unii dintre deputaţii

care deţine cele mai multe intepelări

adresate guvernului şi cele mai

multe declaraţii politice, care nu sunt

în mod special declaraţii politice în

sine, ci mai ales împotriva

guvernului actual. Acestea se referă

la nemajorarea salariilor profesorilor,

la nemajorarea pensiilor cu 45%, dar

şi la introducerea impozitelor

forfetare care au distrus micile

întreprinderi.”

În continuare, Morega a precizat

că „dacă eu nu vreau să votez, nu

mă obliga nimeni. Cei care au lansat

pe media asemenea acuzaţii la

adresa mea ar fi trebuit să se

gândească la faptul că dacă se făcea

prezenţa după asta, eu nu mai luam

salariul sau diurna. Astfel, salariul

reprezintă prezenţa mea în

Parlament, iar acolo există un

specimen de semnătură şi nu se

poate semna unul pentru altul.

Salariul meu este de 4.800 de lei, la

fel ca la şi ceilalţi, alături de diurne.”

Activitate prolificãActivitate prolificãActivitate prolificãActivitate prolificãActivitate prolificãîn Parlamentîn Parlamentîn Parlamentîn Parlamentîn Parlament

Despre activitatea sa în Camera

Deputaţilor, Morega a precizat că

„eu am o propunere legislativă ca

tinerii care se stabilesc în

domeniul rural să primească

20.000 de euro, iniţiativă care

acum este pe circuitul

parlamentar. Eu, dacă nu eram

prezent, nu puteam face atâtea

declaraţii şi interpelări: l-am

interpelat pe prim-ministru

privind continuarea modernizării

rurale, am interpelat ministrul de

finanţe privind taxa forfetară care,

în opinia mea, va duce la

distrugerea IMM-urilor, am făcut o

altă intepelare care a vizat

transformarea comunelor în oraşe,

deşi acestea nu erau oraşe decât

în proporţie de 10% şi au pierdut

astfel multe fonduri europene, am

mai depus o interpelare privind

exportatorii şi importatorii pentru

a evita blocajul economic al

acestora, dar şi multe altele. Am

mai avut şi o iniţiativă legislativă

privind salarizarea preoţilor de la

bugetul de stat şi realizarea de

case parohiale acolo unde preoţi

nu sunt din localitate şi unde nu

pot locui, dar şi ca unele din

aceste case să fie folosite în

interes social pentru cei care au

probleme. L-am mai avut în

vedere şi pe ministru

Transporturilor şi pe premier într-

o solicitare privind drumurile din

Gorj, şi nu numai, pentru a se

aloca fonduri pentru dezvoltarea

infrastructurii rutiere ale

localităţilor cu potenţial turistic.”

Proba veritãþii esteProba veritãþii esteProba veritãþii esteProba veritãþii esteProba veritãþii estetrecutã de Moregatrecutã de Moregatrecutã de Moregatrecutã de Moregatrecutã de Morega

Adevărul acestor declaraţii ale

deputatului Dan Ilie Morega sunt

probate de către materialele

existente pe portalul on-line al

Camerei Deputaţilor. Faţă de o

interpelare a lui Morega adresată

premierului Emil Boc, Iuliu

Păcuraru, consilier al lui Boc a

răspuns că „Pe O.G. nr.7, proiectele

au fost lansate în 2006, banii alocaţi

pe exerciţiul bugetar 2009 sunt în

Legea bugetului pe 2009, Legea nr.26,

unde la art.4 lit. e) veţi găsi

prevăzută suma de 914,2 milioane

pentru finanţarea programului de

dezvoltare a infrastructurii şi a unor

baze sportive din spaţiul rural.”

După acest răspuns, a luat

cuvântul Morega, care a precizat

ironic şi oarecum vădit nemulţumit,

că „eu vreau să mulţumesc

consilierului de stat pentru

răspunsul pe care l-a dat. El priveşte

deopotrivă toate localităţile şi toţi

primarii, indiferent de apartenenţa

politică, şi n-aş vrea să se uite că la

nivelul judeţului Gorj, personal m-

am ocupat, au fost 43 de asemenea

proiecte, din 70 de localităţi,

situându-ne da fapt pe locul 10 ca

număr de proiecte pe Ordonanţa nr.7

în mod special. În acelaşi timp, vreau

să atrag atenţia în modul cel mai

sever că, în condiţiile în care nu se

continuă lucrările la toate aceste

localităţi , ele nu pot, o parte, să

acceseze fonduri structurale, pentru

că vă dau un exemplu: au rămas

câteva lucrări la alimentările cu apă.

Nu este alimentare cu apă, nu poţi să

accesezi fonduri structurale pe

probleme de canalizare şamd, fiind

legate între ele. Şi ştim foarte bine,

privind asocierea unor lucrări şi alze

criterii, ca să poţi să accesezi fonduri

structurale.

Morega nu vreaMorega nu vreaMorega nu vreaMorega nu vreaMorega nu vreavorbe goale, ci faptevorbe goale, ci faptevorbe goale, ci faptevorbe goale, ci faptevorbe goale, ci fapte

În încheierea celor spuse, Morega

a mai adăugat că „de aceea,

rugămintea este să lăsăm politichia

la o parte şi să privim problemele

din punct de vedere naţional şi din

punct de vedere al importanţei pe

care o are fiecare localitate care

trebuie, prin asemenea lucrări, să

reducă decalajul dintre locaslităţile

rurale româneşti şi cele din Uniunea

Europeană.

Eu vreau să vă mulţumesc foarte

mult pentru răspunsul dat, puţin

evaziv. Sper să fie concretizat prin

ordonanţa la care dumneavoastră

vaţi referit.”

Aşadar, deputatul Dan Ilie Morega

şi-a pledat cu succes cauza în faţa

tirului demontat de acuzaţii adus de

IPP, afirmând totodată că atunci când

se ia spre evaluare un lucru sau o

situaţie aceasta ar trebui analizată în

toate elementele sale, nu numai pe

fragmente care sunt prezentate apoi

ca fiind un tot unitar.

Deputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanDeputatul din Colegiul 1 al judeþului Gorj, liberalul DanIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zisIlie Morega, s-a arãtat profund indignat de un aºa-zis

studiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) înstudiu fãcut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) încare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcare apare ca fiind alãturi de care cei care au absentatcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãcel mai mult în Parlamentul României. Faþã de aceastãsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acumsituaþie, Morega atrãgea atenþia încã de aproape acum

trei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþitrei luni cã majoritatea parlamentarilor sunt dezinteresaþide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncide cetãþeni, venind în aceastã instituþie numai atuncicând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în restcând este necesar ca ei sã voteze electronic, în rest

interpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntinterpelãrile, dezbaterile ºi propunerile legislative suntabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personalabandonate pe gârlã în favoarea interesului personal

unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.unde fiecare îºi vede de afacerile sale.


Consiliera Cojocaru a înfipt cuieîn trotuarul modificat ilegal

Cã unii dintre afaceriºtii, mai mici saumai mari, ai urbei îºi fac propria lege, ºi

folosesc domeniul public dupã cum îitaie capul nu mai e o noutate pentru

nimeni. De câte ori nu aþi vãzut lãzi dinplastic, „capre”, T-uri plantate a buziv,

sau marcaje cu vopsea pe asfalt la uºaunor spaþii comerciale, unde patronii „ºi-au amenajat” locuri de parcare pe spaþiul

public? Toate astea pãlesc în faþa uneiaºa zise modernizãri a trotuarului, adicã adomeniului public, ce trece prin faþa unui

motel din Tg-Jiu, proprietateaconsilierului judeþean Elena Cojocaru.

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,În faþa motelului proprietate personalã,

Pentru orice modificare a

spaţiului public, inclusiv a

trotuarului, ar trebui să se

depună proiect şi cerere de

autorizaţie la primărie,

deoarece trebuie respectate

anumite reguli de urbanism

şi să se folosească acelaşi tip

de materiale. Aceste lucruri

au fost ignorate de către

proprietăreasa unui motel

din Tg-Jiu, recent inaugurat.

Elena Cojocaru a fost

aleasă, în urmă cu un an de

zile, consilier judeţean pe

listele PD-L Gorj, însă

statutul de ales nu a făcut-o

să se lepede de apucăturile

de proprietăreasă. Deşi s-a

angajat, conform

jurământului depus la

preluarea mandatului, să

contribuie la bunăstarea

comunităţii pe care o

reprezintă, şi să respecte

legile ţării, consilierul

judeţean a uitat de acest

lucru şi s-a apucat să le

încalce. Aşa că în faţa

ambelor imobilele pe care

societatea sa, Elsimida Com

SRL, le deţine pe strada

Jiului trotuarul a fost

modificat după gustul

patronului. Afacerista a avut

probleme în a alege culoarea

şi materialele pentru cele

două trotuare aşa că fiecare

imobil are în faţă trotuar

diferit. Până la urmă nu asta

a fost problema consilierei ci

aceea ca pe trotuarul

modernizat să nu parcheze

vreo maşină care ar putea

strica peisajul aşa că a găsit

soluţia: a pus pe gard o

pancartă pe care scrie „Nu

parca! Sunt cuie pe jos.”

Comentariile sunt de prisos,

mai ales că cucoana e mare

patroană şi mai mult

consilier judeţean.

Bani din WCBani din WCBani din WCBani din WCBani din WCDespre Elsimida, firma

consilierului judeţean Elena

Cojocaru, nu se poate spune

că a făcut profit numai din

afacerile hoteliere ci şi din

busines-uri cu statul. Mai

exact, anul trecut, Elsimida a

câştigat aproape 2,5 miliarde

de lei vechi pentru reparaţii

la grupurile sociale ale

Exploatării Miniera Rovinari.

Prima lucrare, pentru

reparaţii generale la

grupurile sociale, în valoare

de 145.000 de lei, i-a fost

atribuită prin încredinţare

directă de către CE Rovinari,

justificarea fiind aceea că

sunt lucrări suplimentare.

Suspiciunea provine din

faptul că licitaţia, câştigată de

Elsimida, pentru acea

lucrare s-a organizat abia

după o lună de la data

atribuirii primei lucrări, şi i-a

mai adus în cont 102.206 lei.

Luna trecută, Elsimida a

primit din nou prin

incredinţare directă, tot ca o

suplimentare a lucrărilor de

reparaţii la grupurile sociale

de la EM Rovinari, încă

50.534 lei.

Societatea Elenei

Cojocaru a prestat şi pentru

consiliul judeţean, în urmă

cu doi ani, înainte ca aceasta

să fi fost aleasă consilier,

împrejmuirea şi racordarea

la utilităţi a clădirii ISU,

lucrări primite cadou în

valoare de peste 1,4 miliarde

de lei vechi.


Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept

constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;

Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA

- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;

Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE

- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –

10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU

CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA

Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani

Secretarul de stat în

Ministerul Educaţiei Oana

Badea (PDL) susţine că elevii

care anul acesta intră în clasa

a VIII-a ar trebui evaluaţi la

admiterea în liceu tot prin

tezele unice, arătând că în

2006 evaluarea PISA a avut

“rezultate devastatoare”,

clasând România pe ultimul

loc între ţările UE.

Oana Badea a declarat,

sâmbătă, într-o conferinţă de

presă susţinută la Sinaia, după

şedinţa Biroului Permanent al

Organizaţiei de Femei a PDL,

că femeile democrat-liberale

au ajuns la concluzia că

pentru viitorii elevi de clasa a

VIII-a “este incorect să

schimbi regulile jocului în

timpul desfăşurării acestuia”

şi ca atare cei care au terminat

clasa a VII-a şi trec în clasa a

VIII-a ar trebui evaluaţi la

admiterea în liceu tot prin

intermediul tezelor cu subiect

unic.

“În consecinţă, elevii ar

trebui să dea în continuare

teze cu subiect unic”, a

afirmat Oana Badea, arătând

că evaluarea PISA în 2006 a

avut “rezultate devastatoare”,

clasând România pe ultimul

loc între ţările Uniunii

Europene.

Secretarul de stat în

Ministerul Educaţiei a mai

spus că pe parcursul acestei

veri vor fi organizate dezbateri

publice la care vor fi invitaţi

să participe elevi, profesori şi

părinţi pentru a-şi exprima

opţiunea în ceea ce priveşte

eventuala renunţare la tezele

cu subiect unic.

Întrebată care vor fi

acţiunile prin care va susţine

păstrarea tezelor cu subiect

unic pentru elevii care trec

anul acesta în clasa a VIII-a,

Oana Badea a explicat că,

după dezbaterile publice şi în

funcţie de rezultatele acestora,

va încerca să discute cu

ministrul Educaţiei, Ecaterina

Andronescu, pe acest subiect.

Preşedintele Organizaţiei

de Femei a PDL, Sulfina

Barbu, a spus că, în calitate de

părinte, consideră că “este

corect ca sistemul de evaluare

pentru elevii de clasa a VIII-a

să rămână pe tezele cu subiect

unic”.

În opinia Sulfinei Barbu,

dacă se va merge pe o altă

abordare în privinţa admiterii

la liceu, elevii vor fi parte a

unui experiment.

Ministrul Educaţiei,

Ecaterina Andronescu, a

anunţat, joi, că instituţia pe

care o conduce va propune

spre dezbatere publică un

proiect privind desfiinţarea

din anul şcolar 2009-2010 a

tezelor cu subiect unic.

Mediafax

MECI: Elevii care intrã în clasa a VIII-a ar trebui evaluaþi tot prin tezele unice


Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Interesele afaceristului Loga,mai presus decât ale cetãþenilor

Chiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legeaChiaburii din Piaþa Centralã fac legea

Interesele imobiliare ale unor baºtani,ce deþin importante pârghii financiare ºi

de influenþã, care au pus stãpânire decâþiva ani pe mai multe spaþii comerciale

în Piaþa Centralã din Tg-Jiu, sunt maipresus chiar ºi faþã de un minim interespublic. Din calea afacerilor boºilor Loga

ºi Popescu au fost desfiinþate câtevalocuri de parcare, în locul acestora fiindmutatã o staþie de autobuz pentru a nuocupa spaþiul din faþa unei construcþii

care aparþine firmelor acestora.

În urmă cu aproape un an

şi jumătate, Consiliul Local

Tg-Jiu a aprobat trecerea din

domeniul public în domeniul

privat şi a concesionat fără

licitaţie publică terenul de

380 de mp din faţa clădirii

Pieţei Centrale în vederea

extinderii celor existente de

către firmele Vilomar

Comprest SRL şi Viagio Serv

SRL. Autorizaţia de

construire a fost eliberată la

finele anului trecut, însă

odată cu demararea

lucrărilor, în urmă cu două

luni, a apărut şi un conflict

între administratorii

acestora, Victor Loga şi

Cristian Popescu, de o parte

şi ceilalţi patroni, care deţin

spaţii comerciale la etajul

clădirii, de cealaltă parte.

Aceştia din urmă invocau,

printre altele, că prin

efectuarea acelor lucrări li s-

a blocat scara de acces şi nu

mai pot face aprovizionarea

aşa că au apelat la justiţie

pentru stoparea lucrărilor.

Scandalul intereselor

oamenilor cu bani a fost

prezentat la acea vreme de

presa locală şi mediat de

către instanţa de judecată.

Mai exact, în data de 30

iunie, Judecătoria Tg-Jiu a

luat act de renunţarea

reclamanţilor la judecarea

cauzei şi i-a obligat pe

aceştia la plata unor

cheltuieli de judecată către

cele două firme pârâte. În

mai puţine cuvinte patronii

„au picat la pace” şi îşi văd

liniştiţi de afaceri.

Parcare dispãrutãParcare dispãrutãParcare dispãrutãParcare dispãrutãParcare dispãrutãÎntre timp, cu siguranţă

tot cu aprobarea

municipalităţii, staţia de

autobuz care se afla în faţa

clădirii care se construieşte

de către afaceriştii Loga şi

Popescu a fost mutată câteva

zeci de metri, aproape de

scările care coboară în Piaţa

Centrală, pentru ca nicio rată

venită cu ţărani la târg să nu

le tulbure afacerea sau să le

blocheze chiar şi pentru

câteva minute accesul.

Făcând astfel să dispară cele

câteva locuri de parcare din

zonă, mai ales că cele

rămase sunt rezervate de

celelalte societăţi care deţin

spaţii comerciale acolo,

singura variantă pentru a

parca în zona Pieţei Centrale

rămâne parcarea privată a

Complexului Rodna, care

aparţine altui potentat al

zonei, Bâlteanu. În condiţiile

în care pe partea cealaltă a

străzii nu se poate parca

decât cu riscul de a încasa 6

puncte de penalizare şi

amendă, pentru întoarcere

peste linia continuă. Aşadar,

pentru aproape orice oprire

cu autoturismul în acea zonă

trebuie să cotizezi la ghişeul

lui Bâlteanu. Interesele

financiare din jurul spaţiilor

comerciale din Piaţa

Centrală sunt mult prea mari

pentru a mai respecta legea

sau cetăţenii. Astfel, de mai

bine de un an de zile,

afaceristul Loga şi-a extins

terasa restaurantului său în

aşa fel încât aceesul în Piaţa

Centrală se face printre mese

şi pe lângă grătarul cu mici.

Atâta timp cât patronul

deţine oarece pârghii de

influenţă prin anumite

instituţii locale nimic din ce

face mai puţin legal pare să

nu deranjeze pe nimeni.

Cum rămâne însă cu

trecerea din domeniul public

în cel privat şi

concesionarea fără licitaţie a

terenului respectiv vom mai

povesti.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Se spune, de foarte multe ori, că nu

este nimic mai plăcut sub soare, decât

să fii un om care îşi trăieşte viaţa în

dreptate, iar într-o asemenea situaţie,

chiar şi suferinţa, durerea sau orice

altă neplăcere confirmă într-un fel unic

acelaşi adevăr. Oamenii preferă să

trăiască după voia lor şi manifestă

repulsie faţă de moarte, dar, probabil

din acest motiv, sfârşitul nefericit al

vieţii este considerat crimă şi etichetat

ca atare. Tocmai de aceea, experienţa

sinuciderii este atât de terifiantă pentru

cei care supravieţuiesc şi, la polul

opus, sacrificiul suprem al cuiva

trezeşte admiraţie şi peste milenii. În

acelaşi timp, nu putem să negăm faptul

că viaţa ne aduce uneori la limita

suportabilului, cerând un preţ pe care

abia putem să îl plătim, mai ales că de

la neputinţele copilăriei, la cele ale

bătrâneţii, de la dificultăţile

adolescenţei, la grijile de tot felul ale

vârstei adulte, omul trudeşte pentru a-

şi împlini destinul, iar, cu cât mai mult

sunt aceste greutăţi accentuate în timp

de război sau calamităţi, cu atât se

relevă faptul că atunci când privim în

viitor, toate perspectivele apar

conturate în nuanţe fade, lipsite de

viaţă! Poate că mulţi oameni nu ajung

acolo încât să-şi dorească moartea, dar

câţi ar fi dispuşi să retrăiască anumite

momente prin care au trecut la un

examen prea dificil în faţa dreptăţii! Şi

totuşi, perspectiva oamenilor

„normali“ este una care concordă cu

motto-ul biblic: „Mai bine un câine viu,

decât un leu mort“ (Ecles. 9, 4). Poate

că aceasta ar putea fi una dintre

concluziile unui scurt exerciţiu de

meditaţie pe marginea „valorii“ vieţii

umane. Dar, oare, cât de îndreptăţită

este această sintagmă? De ce ar trebui

evaluat un dar a cărui origine

transcende orice putere umană de

înţelegere, utilizând o grilă de evaluare

împrumutată mai degrabă din limbajul

economic, decât din cel euharistic?

Din perspectivă creştină, viaţa este

un dar care se situează dincolo de

orice grad de comparaţie, iar pentru

edificare, putem încerca să definim

oarecum „valoarea vieţii“, raportându-

ne la alternative imediate ce

evidenţiază cât de preţioasă este

aceasta, dar întotdeauna sub rezerva

insuficienţei oricărei forme de

comparaţie sau exprimare. Prin

urmare, un creştin nu vede viaţa ca pe

o simplă „valoare“ pe care o poate

evalua comparând-o cu alte lucruri

considerate de el preţioase, deoarece

pentru el, viaţa este supremul dar

divin, actul întâi al existenţei, care îi

depăşeşte modestele puteri de

înţelegere şi care îi lasă la dispoziţie

singura atitudine normală în faţa

oricărei ispite: aceea de a mulţumi şi

de a se bucura cu responsabilitate

pentru ceea ce Dumnezeu i-a dăruit!

Aşadar, viaţa nu este o marfă sau un

obiect de schimb care poate fi primit,

refuzat sau dat înapoi după o vreme,

pentru că ea este un bun fundamental,

ceva preţios în şi pentru sine, prin

voinţa Celui Care a creat-o. Bunătatea

sau „valoarea“ sa nu este determinată

de gradul de utilitate în raport cu alţi

oameni sau lucruri, nici măcar de

utilitatea sa implicită pentru însăşi

persoana care o trăieşte. Fundamentul

valorii sale nu constă în sintagma

„pentru ca să“, ci, mai degrabă în

obsedantul „de la“ cine ai prinit-o!

Faptul că este rodul voinţei divine şi că

ne-a fost oferită în dar, este suficient

pentru a percepe ceva din

incomensurabilitatea valorii vieţii. Prin

urmare, percepţia creştină asupra

vieţii este, prin definiţie, una

euharistică, mulţumitoare,

recunoscătoare, iar la un moment dat,

indiferent cât de multă tristeţe,

neputinţă sau durere ar conţine, viaţa

nu poate fi, din această perspectivă, un

subiect de dezbatere axiologică. Ea ne

este dăruită, iar pentru ea să-I

mulţumit Proniei Cereşti! Chiar dacă,

nu de puţine ori, pentru însăşi puterea

de a mulţumi, tot de Sus trebuie să

cerem putere. Desigur, după cum

există un extaz al împlinirilor sufleteşti,

se pare că putem afla şi o euforie a

decăderii şi promiscuităţii fiinţei

umane. Nu ne scânteiază ochii doar

când trăim o stare înălţătoare, pentru

că uneori, dimpotrivă, am început să

avem trăiri subtile atunci când simţim

în nări miasma fetidă a mocirlei care se

înfiltrează prin pereţii tot mai fisuraţi ai

ne păstrăm miza pe valorile morale în

care credem, dar care par a ne

înstrăina de mediu, sau „socializăm“

cu majoritatea care dictează, pentru că

în adâncul sufletului renunţăm la

senzaţia inconfortabilă de corp străin

respins de către organismul social,

pactizând cu el, sau rămânem fideli

principiilor noastre de viaţă! S-ar putea

să ne placă baia de mulţime, oameni

buni, sau s-ar putea să ne bălăcărim cu

entuziasm în oceanul de meschinării,

de mici plăceri ale vieţii cotidiene în

care predomină banalitatea! Probabil

că ne-am simţi bine într-un loc în care

nimeni nu speră nimic, de teama de a

nu fi dezamăgiţi, dar, prea uşor ne-am

trezi ademeniţi de lâncezeala celor cu

un orizont de aşteptări restrâns la

nivelul unei beri băute seara, în faţa

mascaradelor televizate. De ce să cauţi,

de ce să afli, de ce să gândeşti, de ce să

iubeşti, de ce să te salvezi ca om şi ca

fiinţă raţională? Viaţa e simplă, trăieşte-

o simplu, în mici beţii şi certuri sterile

de mahala, cu vecinul, cu fratele sau

cu prietenul care te-a trădat! Iată

alternativa oferită nouă, celor care

trăim sentimentul înstrăinării, dar, să

nu disperaţi, oameni buni, pentru că

avem senzaţia că această corabie a

vieţii nu e nimic altceva decât masca

unor nisipuri mişcătoare. Dacă veţi fi

puşi cândva în situaţia de a călca pe

valuri fără să vă înecaţi, nu pierdeţi

prilejul de a vă gândi la cuvintele

psalmistului: „Fericit bărbatul care n-a

umblat în sfatul necredincioşilor“ şi

„Nu am şezut în adunarea

deşertăciunii şi cu călcătorii de lege nu

voi intra“. Poate vă daţi seama că

instantaneu, veţi găsi calea pe care vă

vor aştepta mâinile prieteneşti,

dătătoare de curaj. Pentru că speranţa

este ultima care moare în Cutia

Pandorei, e greu uneori să găseşti un

motiv pentru care să te bucuri, dar şi

mai greu este să contribui la bucuria

altcuiva şi, când te aştepţi mai puţin, se

pot întâmpla şi miracole. De aceea, eu,

astăzi, v-am propus ca să căutaţi în

sufletele voastre un lucru care vă

prisoseşte, împachetaţi-l cu grijă şi

dăruiţi-l cuiva, fiţi voi înşivă acei

„destăinuitori” magici şi împlinirea vă

va fi mai mare! Se pare că, în contextul

ameninţărilor globale, singura cale

pentru ca omenirea să meargă spre

mai bine este cea a colaborării cu

spiritele superioare, în vederea

contrării şi diminuării forţelor ostile

fiinţei umane, iar acesta ar putea fi

unul dintre secretele justiţiei divine,

despre care vom vorbi cu un alt prilej!

unei existenţe precare. Oriunde ne

aflăm, încercăm să promovăm o logică,

o ierarhie a valorilor, o normă a

bunului simţ, iar dacă ieşim din casă

încrezători că vom fi respectaţi şi

înconjuraţi cu o anumită căldură de

către ceilalţi, vom constata cu

surprindere că la bilanţul zilei, ne dăm

seama că nu am întâlnit nici un om

frumos în peregrinările noastre prin

lume. În loc de zâmbete, am văzut

rânjete, în loc de o vorbă cuviincioasă,

am auzit înjurături scrâşnite printre

dinţi şi sudalme! Spre dezamăgirea

noastră, pare că ne înconjoară privirile

suspicioase, rostirile în doi peri,

ghionturile celor care vor să fie mereu

mai în faţa noastră, şmecheria ridicată

la rang de inteligenţă, cenuşiul

carapacelor în care oamenii de bună

credinţă se ascund, uneori laş, ferindu-

se de respiraţia urât mirositoare a

vulgului.

Unii dintre noi am renunţat de mult

să mai aprindem lumânarea lui

Diogene, cea detectoare de oameni,

pentru că în limitele subumanului, ne-

am resemnat în butoaiele care ne

încorsetează tot mai mult sufletul,

făcându-ne să respirăm tot mai greu

într-o atmosferă viciată. Am vrea să

întâlnim un prieten în furnicarul care

împânzeşte străzile unui oraş, dar, spre

dezamăgirea noastră, poate nu-l găsim,

şi atunci parcă ne apucă o dorinţă

imperioasă de a îmbrăţişa un

necunoscut căruia să-i mângâiem

fruntea şi să-i spunem: „Ce bine îmi

pare că te-am întâlnit, prieten al meu!“

Poate aşa, pur şi simplu îl vom enerva,

îi vom provoca dezgust sau poate doar

o stare de surprindere şi un zâmbet de

om stânjenit. Nu va şti că noi căutăm

strângerea de mână care să ne redea

încrederea că merită să trecem dincolo

de colţul străzii, iar în forul nostru

interior, ca atunci când păşim pe

pietrele înşiruite pe albia unui râu

pentru a ajunge pe malul celălalt, tot

aşa avem nevoie în drumurile noastre

de câte un prieten a cărui încurajare să

ne dea emoţia ce naşte sentimentul

utilităţii şi dorinţa de a merge mai

departe. Dar nu-l găsim prea uşor, iar

în final, avem sentimental că între

semeni, nu se află nimeni care să ne

semene. Şi atunci, începem să ne

întrebăm nedumeriţi, dacă nu cumva e

ceva în neregulă cu noi.

Poate că singurătatea noastră e

rodul unei inadaptabilităţi la societatea

care se transformă într-un mod nefiresc

pentru percepţia noastră, iar în ultima

clipă, uităm ce avem de făcut! Cu sfială,

DAR, CE MAI ÎNSEAMNÃ AZI, VIAÞAOMULUI TRÃITÃ ÎN DREPTATE?


Procurorul Diaconescu,pensionar cu 10.000 de lei lunar

Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]

Lumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare încartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numaicartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai

cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”cã s-ar putea sã se lase cu „bibilici”sparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, avândsparte ºi cu þurloaie cotonogite, având

în vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoaseîn vedere declaraþiile belicoasepremergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.premergãtoare acestui eveniment.

Lumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturiLumea rromilor musteºte de titulaturibombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decâtbombastice, una mai ridicolã decât

alta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aalta, fãrã o delimitare clarã aatribuþiuniloratribuþiuniloratribuþiuniloratribuþiuniloratribuþiunilor, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabã, cum ar fi regele Cioabãsau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povesteasau împãratul Iulian, dar în povestea

acestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt regeacestei nunþi este implicat un alt rege–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a–probabil cã fiecare persoanã a

acestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºianume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Torticã.orticã.orticã.orticã.orticã.

Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,Dupã ce a bãgat mai mulþi nevinovaþi la puºcãrie,

Deşi ar fi trebuit să fie

responsabil în faţa justiţiei

pentru faptele sale, care îl

asimiliează mai degrabă unui

neom decât unui personaj

cu o minimă onoare şi

verticalitate, procurorul

Parchetului de pe lângă

Tribunalul Gorj,

binecunoscutul Ion

Diaconescu, va avea o

cogeamite pensia de 10.000

de lei pe lună, probabil

pentru „merite” deosebite în

activitatea desfăşurată.

Culmea este că pensia

acestui individ, care a

nenorocit nenumărate

destine, este mai mare cu

aproximativ 2.000 de lei faţă

de salariul luat câtă vreme a

lucrat la Parchet. Deşi a

umplut de ruşine întreaga

breaslă a procurorilor prin

activitatea desfăşurată,

mintea arghirofilă a

procurorului de tot...păcatul

este doar la cei 10.000 de lei

pe care-i vor veni stând

confortabil acasă sau, dacă

va decide să continue în

domeniul avocaturii, aceştia

vor fi banii de semniţe.

„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nu„Nu judecaþi, sã nufiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu cefiþi judecaþi”! „Cu ce

mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,mãsurã cântãreºti,cu aceea îþi va ficu aceea îþi va ficu aceea îþi va ficu aceea îþi va ficu aceea îþi va fi

cântãrit!”cântãrit!”cântãrit!”cântãrit!”cântãrit!”Demn de amintit pentru

activitatea prolifică a lui

Diaconescu este faptul că

acesta este cel care l-a băgat

în puşcărie nevinovat pe

Marcel Ţundrea, pentru o

crimă pe care acesta nu a

comis-o, Ţundrea murind la

scurtă vreme după ce a fost

scos din temniţă datorită

condiţiilor grele de aici pe

care a trebuit să le îndure.

În acest sens, mai multe

persoane au reclamat şi

chiar au obţinut câştig de

cauză împotriva lui

Diaconescu, după ce

procurorul le-a întocmit

dosarele în temeiul cărora

au ajuns după gratii. Angela

Pop, mamă a opt copii, a

depus o plângere penală

împotriva procurorului

Diaconescu, pe care îl acuza

că, în baza unor certificate

medico-legale falsificate a

fabricat un dosar prin care

fiul său, Ion Pop, a fost

condamnat la trei ani de

puşcărie pentru tentativă de

omor. În palmaresul

procurorului Diaconescu se

mai regăseşte şi cazul lui

Florian Erdei şi al lui Costel

Constantin care au fost

arestaţi pentru omor fără

probe concludente. Culmea

este că cei doi au ajuns

după gratii, iar procurorul

nici măcar nu s-a sinchisit

să fi mers la locul crimei,

aşa cum spun aceştia. Ba

mai mult, vinovăţia celor

doi a fost contestată chiar

de un judecător care a

dispus refaceea dosarului

din lipsă de probe, cei doi

fiind puşi în libertate de

instanţă. Şi alte astfel de

cazuri asemănătoare pot

curge pe bandă rulantă la

adresa procurorului

Diaconescu.

În prezent, procurorul Ion

Diaconescu, aşteaptă

aprobarea de la Consiliul

Superior al Magistraturii în

cazul solicitării privind

scoaterea sa din circuit.

Chenzina la Parchetul de pe

lângă Tribunalul Gorj a lui

Diaconescu este de circa 8.

300 de lei lunar, dar pensia

sa va fi cu 2.000 de lei mai

mare, adică de 10.000 de lei

în fiecare lună.


Bãsescu, întrebat dacã a vorbitcu Boc despre menþinerea luiRidzi: Eu nu fac aºa ceva

Preşedintele Traian

Băsescu a afirmat,

duminică, întrebat de un

jurnalist de la Antena 3 dacă

a vorbit cu premierul Emil

Boc despre menţinerea în

funcţie a Monicăi Iacob-

Ridzi, că el nu face “aşa

ceva”, adăugând că “trafic

de influenţă făcea

Voiculescu când îşi lua

pământuri prin Bucureşti”.

După ce a coborât de pe

scena de pe care le-a vorbit

participanţilor la Festivalul

Bujorului de Munte de la

Gura Râului, Băsescu s-a

plimbat prin mulţime,

făcând fotografii cu cei

prezenţi, a luat copii în

braţe, iar apoi s-a aşezat pe

o pătură şi a ascultat muzică

alături de localnici.

Înainte de a pleca, şeful

statului şi soţia au mers la o

terasă din zonă şi au mâncat

bulz ardelenesc.

“M-am simţit foarte bine,

e ospitalitate, ca de obicei,

în judeţul Sibiu, unde şi eu

vin mereu cu drag”, a spus

el, în drum spre maşină.

El a fost întrebat de

jurnalişti când va merge la

Sibiu să îşi ridice titlul de

cetăţean de onoare, Băsescu

spunând că aşteaptă să fie

invitat de primarul Sibiului,

întrucât atunci cînd fusese

chemat nu a putut merge,

iar apoi nu a mai primit

nicio invitaţie.

“Sper ca primarul

Johannis să aibă

amabilitatea să coreleze

protocolul de la Primărie cu

protocolul de la Cotroceni şi

să mă invite să iau titlul.

Când voi fi invitat voi veni,

pentru că este o onoare

pentru mine”, a spus

Băsescu.

Întrebat la ce s-a referit

în discursul său, când a

menţionat “vremurile

grele”, şeful statului a spus

că “este o perioadă

dificilă”.

“E criză economică, în

primul rând trebuie să o

recunoaştem şi să nu o

lăsăm să ne înfrângă. Este

un lucru specific

capitalismului. Criza la nivel

global ne atinge şi pe noi,

dar dacă ne văicărim toată

ziua şi nu suntem solidari să

o trecem, sigur o să o

trecem mai greu”, a spus el.

Întrebat de un jurnalist

de la Antena 3 dacă a vorbit

cu premierul Emil Boc

despre menţinerea în

funcţie a ministrului Monica

Iacob Ridzi, Băsescu a

răspuns: “Domnule, te rog

să le transmiţi stăpânilor tăi

de la Antena 3 că eu nu fac

aşa ceva, trafic de influenţă

făcea Voiculescu când îşi

lua pământuri prin

Bucureşti. Eu sunt Traian

Băsescu şi preşedintele

României. Nu fac ceea ce

postul vostru a minţit ieri

seară”.

Imediat după aceea,

Băsescu şi soţia sa au urcat

în maşină, plecând spre

municipiul Sibiu.

Traian Băsescu şi soţia sa

au participat, duminică, la

Gura Râului, la Festivalul

Bujorului de Munte. Pe

scena de unde s-a adresat

mulţimii, şeful statului a

spus că astfel de sărbători îi

fac pe români să fie

împreună, atât atunci când

se bucură, cât şi în vremuri

grele, iar ceea ce localnicii

au dezvoltat în zonă este

cea mai bună emblemă a

lor.

Bãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãBãsescu nu a vrut sãbea þuicã în faþabea þuicã în faþabea þuicã în faþabea þuicã în faþabea þuicã în faþa

jurnaliºtilorjurnaliºtilorjurnaliºtilorjurnaliºtilorjurnaliºtilorPreşedintele Traian

Băsescu a refuzat politicos,

duminică, să guste din ţuica

oferită de localnici la Gura

Râului, unde se desfăşoară

Festivalul Bujorului de

Munte, spunând, râzând, că

nu doreşte să bea în faţa

jurnaliştilor întrucât aceste

imagini vor fi difuzate de

toate televiziunile.

Traian Băsescu a gustat

din pâinea şi sarea oferite de

localnici şi, împreună cu

soţia, s-a oprit pentru a le fi

prinsă în piept câte o floare

de bujor cu şnur tricolor,

transmite corespondentul

MEDIAFAX.

Şeful statului a refuzat

însă să guste din ţuică.

“Nu beau de faţă cu

presa, că asta va fi imaginea

pe toate televiziunile”, a

spus el râzând.

Traian Băsescu s-a

plimbat prin mulţime, fiind

asaltat de localnicii care s-au

înghesuit pentru a da mâna

cu el şi pentru a face

fotografii. El s-a fotografiat şi

cu mai mulţi copii îmbrăcaţi

în costume populare.

Ulterior, şeful statului şi

soţia sa s-au oprit pentru a

asista la un spectacol oferit

de Junii Sibiului.

Preşedintele Traian

Băsescu şi soţia sa au ajuns,

duminică, în judeţul Sibiu,

pentru a participa la

Festivalul Bujorului de

Munte, care se desfăşoară în

comuna Gura Râului.


Boc: Guvernul va aloca pânã lasfârºitul anului peste 100 mil. europentru lucrãri în infrastructurã

Guvernul va aloca, până

la sfârşitul anului, peste 100

de milioane de euro pentru

finalizarea unor lucrări de

investiţii în infrastructură

care au fost începute, la

nivel naţional, pentru a nu

rămâne obiective

neterminate în acest an, a

anunţat, duminică, premierul

Emil Boc.

Premierul a făcut acest

anunţ pe şantierul centurii

Vâlcele-Apahida şi a spus că

investiţiile se referă la

centuri de ocolire ale unor

oraşe, la drumuri naţionale

şi la Autostrada Transilvania.

“Avem peste o sută de

milioane de euro pentru

finalizarea unor lucrări.

Obiectivul nostru este ca în

acest an să finalizăm

lucrările şi să nu mai lăsăm

din nou lucrări începute şi

neterminate”, a afirmat Boc.

Potrivit premierului, până

la sfârşitul anului se vor

finaliza 42 de kilometri ai

Autostrăzii Transilvania, pe

tronsonul Câmpia Turzii-

Gilău, centura de ocolire a

municipiului Cluj-Napoca,

centura municipiului Gherla,

drumurile Cluj-Bistriţa, Cluj-

Suceava şi Arad-Lugoj,

centurile Timişoarei şi

Ploieştiului şi Pasajul

Băneasa.

“Sunt lucrări pe care le

vom finaliza. Am pregătit

resurse financiare pentru a fi

siguri că se termină practica

fostului ministru al Educaţiei

de a deschide 4.000 de

şantiere de şcoli şi a da la

fiecare câte un leu, iar

şcolile sunt în paragină

pentru că nu au finanţare. E

o mare prostie. Trebuie să

finanţezi ceea ce poţi

termina şi când ai terminat

începi alte lucrări. Nu începi

trei lucrări şi nu dai bani, iar

apoi acestea se degradează”,

a precizat Boc.

El a dat asigurări că

Guvernul este în măsură să

finalizeze până la sfârşitul

anului lucrările de

infrastructură menţionate.

Premierul Emil Boc a

vizitat, duminică, şantierul

centurii de est a muncipiului

Cluj-Napoca, Vâlcele-

Apahida, şi a trasat drept

obiectiv constructorilor să

execute lucrările astfel încât

de Crăciun să se poată

circula pe această arteră,

chiar dacă investiţia nu va fi

finalizată complet.

Boc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaBoc: Guvernul vaachita, în iulie, oachita, în iulie, oachita, în iulie, oachita, în iulie, oachita, în iulie, odatorie de 48 dedatorie de 48 dedatorie de 48 dedatorie de 48 dedatorie de 48 de

milioane de euromilioane de euromilioane de euromilioane de euromilioane de eurocãtre Bechtelcãtre Bechtelcãtre Bechtelcãtre Bechtelcãtre Bechtel


anunţat că Guvernul va

achita, în această lună,

companiei americane

Bechtel o datorie de 48 de

milioane de euro, care

reprezintă cheltuieli curente

neonorate pentru lucrările la

Autostrada Transilvania.


făcut acest anunţ duminică,

în cadrul vizitei făcute pe

şantierul Autostrăzii

Transilvania din judeţul Cluj.

“Sunt cheltuieli curente

care practic trebuie aduse la

zi şi pe care în iulie le

aducem în grafic. Este o

datorie de 48 de milioane de

euro”, a afirmat Boc.

Premierul i-a spus,

duminică, directorului

Michael Mix, de la compania

Bechtel, care lucrează la

Autostrada Transilvania, că

nu trebuie să îşi facă griji în

ceea ce priveşte achitarea

acestei datorii.

“Nu trebuie să îşi facă

griji, nu sunt probleme

majore în ceea ce priveşte

asigurarea finanţării. Banii îi

aducem din trimestrul patru

în trimestrul trei şi vor avea

astfel sume încât să lucreze

şapte zile pe săptămână”, a

menţionat Boc.

Lucrările pe tronsonul 2B

al Autostrăzii Transilvania,

Câmpia Turzii - Gilău, vizitat

duminică de premier, sunt

realizate în proporţie de 75

la sută şi trebuie finalizate

până la sfârşitul acestui an.

Proiectul de construcţie a

autostrăzii Transilvania, pe

traseul Braşov - Borş, a

început în 2004, în baza unui

contract cu o valoare de 2,2

miliarde euro acordat

Bechtel. Lucrările au fost

întrerupte la jumătatea

anului 2005, când autorităţile

au început reanalizarea

contractelor încheiate de

guvernarea precedentă. Ca

urmare a sistării lucrărilor,

termenul de finalizare a

autostrăzii, stabilit iniţial

pentru anul 2012, a fost

prelungit cu un an.


Pandurii negociazã cu CFRCluj pentru un împrumut alatacantului Rade Veljovici

Conducerea clubului

Pandurii Târgu Jiu discută în

aceste zile varianta unui

împrumut al atacantului sârb al

echipei CFR Cluj, Rade

Veljovici, la gruparea antrenată

de Sorin Cârţu, informează

surse din cadrul grupării

gorjene.

“Veljovici nu a făcut faţă

concurenţei din atacul CFR-ului,

acolo unde a avut de luptat

pentru un post de titular cu

Yssouf Kone, Diego Ruiz,

Dubarbier sau Deac, însă, la

Pandurii, ar putea avea mai

multe şanse de a juca şi de a se

face remarcat. Ne aflăm în

negocieri avansate şi sperăm să

reuşim să-l aducem pe Veljovici

la Pandurii”, a dezvăluit, sub

protecţia anonimantului, un

oficial al clubului gorjean.

Rade Veljovici, în vârstă de

23 de ani, a fost transferat la

CFR Cluj în pauza

competiţională din sezonul

trecut şi a jucat doar în ultimele

zece minute ale partidei de la

Bucureşti cu Dinamo, pierdută

de gruparea ardeleană cu scorul

de 0-1.

Un alt jucător dorit de Sorin

Cârţu este atacantul echipei

Steaua, Alin Liţu, care nu a fost

inclus de Cristiano Bergodi în

planurile sale pentru sezonul

2009-2010. Liţu, în vârstă de 23

de ani, a jucat sezonul trecut, în

turul campionatului, în 13

partide pentru Gloria Buzău, iar

în retur s-a întors la Steaua,

pentru care a jucat 8 meciuri.

Li?u are 60 de meciuri jucate în

liga I şi patru goluri marcate.

Mediafax

viorel caragea, noul ºef al ipj gorj scandal · sc complex hotelier gorjul sa închiriazã spaþii...

Documents