mici la mai mari, de la diferite ºcoli ºi sã facemîmpreunã lucruri interesante din care voi sã ºiînvãþaþi ceva, dar sã vã simþiþi ºi bine, pentrucã de aceea sunteþi în vacanþã. Distracþie plãcutã!”

continuare în pagina4

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 888

27 iulie 2017 16 pagini * 1,00 leu

O.M. – la majorat!

ªcoala de Varã la Muzeul Regiunii Porþilor de Fier

La 2 august 1999, vedea luminatiparului primul numãr al sãptãmânaluluiOBIECTIV MEHEDINÞEAN, o publicaþiecomplet atipicã pentru peisajul de atunci alpresei mehedinþene, rãmasã în niºte tiparece pãreau imuabile. Se poate spune cã oeventualã istorie a presei mehedinþenepostdecembriste ar trebui sã distingã douãperioade: pânã la apariþia OBIECTIVULUIMEHEDINÞEAN ºi dupã aceea. Întrucâteste evident pentru oricine cã, dupã 2 august1999, în Mehedinþi s-a fãcut o altfel de presã. La asta ºi-a adus contribuþia, în moddecisiv, calitatea deosebitã a actului

Ajunsã la cea de-a VIII-a ediþie, ªcoalade Varã organizatã de Muzeul Regiunii Porþilorde Fier s-a ridicat ºi în acest an la nivelulaºteptãrilor. În deschidere, managerul muzeului,Doiniþa Mariana Chircu, a adresat un cuvânt de

bun venit: “Activitãþiile vor fi foarte frumoase,toate secþiile au pregãtit activitãþi foartefrumoase, pentru cã noi ºtim un lucru: cã sunteþiîn vacanþã ºi aceasta este o altfel de ºcoalã,adicã este o ocazie sã ne întâlnim cu toþii, de la

Serafin Adnana Alexandra a câºtigat premiul I încadrul concursului de muzicã popularã “Pe dunghiþa Jiului”susþinut pe 22 iulie în oraºul Turceni. Juriul format din prof. dr. ªtefan Popescu, director alCasei de Culturã Turceni, Cristian Popescu ºi alþii au avutmari dificultãþi în a desemna câºtigãtorii fiindcã toþi copiiau dovedit un mare talent ºi o plãcutã interpretare.

Felicitãri!

jurnalistic prestat de redactorii ºicolaboratorii OBIECTIVULUI. Care aucrescut, vorba aceea, odatã cu Þara, pedrumul cãtre o democraþie realã, autenticã.Pânã am devenit, iatã, MAJORI, O.M.atingând performanþa de a apãrea vremede 18 ani, cu o ritmicitate remarcabilã. Dacã dreptul de VOT ni l-am dobândit prinmaturitate atitudinalã ºi acurateþedeontologicã, de acum încolo credem cã ecazul de a ne folosi ºi de dreptul de VETO! Prietenii ºtiu, desigur, ce trebuie sã seînþeleagã prin asta. La mulþi ani, O.M.!

La mulþi ani, stimaþii noºtri prieteni!

Cine ce a înþeles din guvernarea PSD-ALDE?Dragnea pare în mod total depãºit de situaþia guvernãrii ºi pare preocupat doar de rãmânerea în libertate, din cauzaproblemelor penale. Nici nu mai conteazã cine va culege castanele necoapte. Dragnea mai are ºi problemacontestatarilor din partid. PSD pare un sat fãrã câini, cu un jupân cãruia i-a trecut vremea. Vedem ce face Ponta deluna viitoare. Îi aplicã lovitura de graþie baronului-ºef, cu noul partid? CITIÞI ÎN PAG. 9

social - politicOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Duminicã, poliþiºti din cadrulInspectoratului de Poliþie JudeþeanMehedinþi au fost prezenþi în faþãsediului, unde timp de un minut aupãstrat un moment de reculegere însemn de recunoºtinþã ºi respect faþãde colegul lor Vezeteu SorinConstantin din Suceava. Poliþistul dela Transporturi Feroviare a fostomorât, joi noaptea, în gara dinSuceava, de un tânãr de 24 de ani.Un ceremonial asemãnãtor a avut locºi în Gara din Drobeta Turnu Severin. „Inspectoratul Judeþean de PoliþieMehedinþi ºi Serviciul Judeþean de

Moment de reculegere înfaþa sediului IPJ Mehedinþi

Poliþiºtii din întreaga þarã au þinut în data de 23 iulie, la ora 11:00, unmoment de reculegere în memoria colegului lor, Sorin Vezeteu, cãzut la

datorie, în seara de 20 iulie, pe peronul Gãrii Burdujeni (Suceava).

Poliþie Transporturi Mehedinþi, însemn de solidaritate ºi respect pentrucolegul nostru de la Suceava cãzut ladatorie, am organizat un moment dereculegere. Pe aceastã cale îitransmitem familiei condoleanþe,cãreia îi suntem alãturi”, a spusMãdãlina Viziru, purtãtorul de cuvântal IPJ Mehedinþi. Agentul ºef de poliþie SorinVezeteu a fost înjunghiat în gât ºitorace joi (20 iulie) noaptea, în timpce patrula pe peronul GãriiBurdujeni (Suceava). Poliþistul avea38 de ani ºi era tatãl a doi copii.

“Nu este un guvern dinumbrã al PNL, aºa cum s-aspeculat. Este vorba de alegereaunor specialiºti pe fiecare comisiedin interiorul partidului. Aceºtioameni vor avea sarcina de a lucra

Liberalii au decis sã foloseascãperioada vacanþei parlamentare pentru

a gãsi cei mai buni oameni care sãconducã angrenajul comisiilor de

specialitate din interiorul partiduluila programul de guvernare. S-a stabilit ca membrii BirouluiExecutiv sã nu poatã participa înaceastã competiþie internã, ca sãevitãm o situaþie în care se vaajunge la un cumul de funcþii”, aprecizat deputatul liberal VirgilPopescu. În opinia sa, aceastã competiþieare rolul de a suda mai bine legãturaîntre organizaþiile din teritoriu ºiconducerea centralã a partidului, iarexperienþa liderilor locali va fi înmãsurã sã evidenþieze prioritãþilepe care o guvernare liberalã trebuiesã le aibã în vedere înimplementarea unor proiecteregionale sau naþionale.

În ultimul deceniu amasistam cu toþii la o groazã dediscuþii privind încãlzirea globalã,discuþii la care am fost mai mult saumai puþin atenþi. Efectul de serã,emisia de noxe, poluarea au fostteme care, deºi au tot plutit înspaþiul mass-mediei, nu au fostpentru noi la fel de presante precumtema alegerilor politice sauscandalurilor de tot felul.

Un pariu pierdut Televizoarele deschise ne aruncãîn faþã realitatea imediatã, gãlãgioasãºi acaparantã, ºi mai puþin ºi rarprobleme globale, de interes umangeneral. Ne e atât de aproape cãmaºaîncât ceea ce e dincolo de ea devine,inevitabil, obiectul unei atenþiifragmentare ºi inconsistente. Dar iatãcã, varã dupã varã, de mulþi aniîncoace, lucrurile par a deveni dince în ce problematice. Mai mult ca sigur aþi resimþit ºidumneavoastrã, în toþi aceºti ani dinurmã, cãldura aceasta apãsãtoare ceînvãluie oraºul. Un disconfort termicimens, chinuitor. Verile de acum numai seamãnã deloc cu verile dincopilãrie. Nu exista aceastã atmosferãsufocantã, aceastã umiditate teribilãîn aer. Am ajuns sã aºteptãm ploaiaca pe o binefacere, doar-doar se va

mai rãcori puþin. Am tot discutat cudiverºi prieteni, cãutând o explicaþie.ªi dintre toate, cea mai plauzibilã, ceamai uºor demonstrabilã ar putea fiaceea cã de multe decnii încoacemicroclimatul acestui loc s-aschimbat dramatic, dincolo deschimbãrile climatice globale,acceptate de toþi ca realitãþi planetare.Iar aceste schimbãri de climat, în zonanoastrã, mai mult ca sigur sedatoreazã vecinãtãþii celor douã marilacuri de acumulare. În copilãrie, când exista doar unsingur lac de acumulare (Porþile deFier l) fluviul curgea, exista omiºcare secvenþialã a curenþilor deaer, în niciun caz nu aveamzãpuºeala de acum. De când a intratîn rol ºi lacul de acumulare Porþile

de Fier ll, cel în dreptul cãruiatrãieºte oraºul, încet încet s-aschimbat ºi clima, ajungându-sepânã la situaþia de acum, când parcãtrãim într-o serã. Verile au începutsã fie problematice pentru sãnãtateaºi confortul nostru fizic, ºi nu prilejde vacanþã plãcutã la plajã. Fenomenul e probabil ireversibil,ºi cu consecinþe de nebãnuit. Amajuns sã depindem de instalaþiilede climatizare într-un mod cu totulregretabil. Dar ce putem face? Citeam recent un raport al AgenþieiEuropene pentru Mediu, în care seprecizau niºte aspecte foarteîngrijorãtoare:„ Schimbãrileclimatice observate au deja unimpact considerabil asupra

CONTINUARE ÎN PAGINA 5

evenimentOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017 pag. 3

Mai multe proiecte iniþiate deprimarul Severinului, MariusScreciu, vor fi finanþate prin

Programul Naþional de DezvoltareLocalã, a anunþat miercuri, 19

iulie ac., Ministerul DezvoltãriiRegionale.

În municipiul Drobeta Turnu Severinvor fi finanþate 12 obiective de

investiþii, exact câte au fost solicitatede cãtre Primãria municipiului.

Este vorba de reabilitarea drumurilorîn Gura Vãii (3.414.388 lei), SchelaCladovei ºi Dudaºul Schelei(12.333.219 lei), precum ºi dotareamai multor unitãþi ºcolare de pe razamunicipiului Drobeta Turnu Severin,respectiv Colegiul Naþional Pedagogicªtefan Odobleja, Colegiul TehnicDomnul Tudor, Grãdiniþa cu ProgramPrelungit nr. 21, Grãdiniþa cu ProgramPrelungit nr. 22, Grãdiniþa cu ProgramPrelungit nr. 7, Liceul de Artã I. ªt.Paulian, Colegiul Tehnic de

Transporturi Auto, ªcoala Gimnazialãnr. 15, ªcoala Postlicealã Sanitarã. De asemenea, vor fi reabilitatedouã dintre licee de top din oraº,Colegiul Naþional “Traian” ºiColegiul Naþional “GheorgheÞiþeica”, precum ºi baza sportivã aColegiului Tehnic Decebal. “Este o veste foarte bunã pe careo aºteptam cu mare încredere.Drumurile în aceste cartiere trebuiauneapãrat asfaltate ºi iatã cã astãzi le-a venit rândul. Important este ºifaptul cã vom reabilita cu acestefonduri ºi douã licee importante dinoraºul nostru”, a declarat primarulmunicipiului Drobeta Turnu Severin,Marius Screciu. Cel mai probabil lucrãrile vorîncepe în primãvara anului viitor,având în vedere perioada destul delungã pentru stabilirea firmelor deconstrucþii prin organizarealicitaþiilor publice.

“Este un proiect susþinut dePalatul Culturii “Teodor Costescu”deoarece noi în cartierul DudaºulSchelei avem un cãmin cultural.Este o manifestare fãrã precedentpânã acum, un cartier îºi celebreazãziua. Noi ne bucurãm cã pentruprima datã o comunitate omogenãa gândit cu entuziasm ºi inteligenþãsã marcheze într-un fel anumeidentitatea unui loc”, a declarat SorinVidan, managerul Palatului Culturii“Teodor Costescu”. Aceste activitãþi au debutat cusãvârºirea Sfintei Liturghii de cãtrepreotul de la biserica din cartier, dupãcare s-au depus coroane în memoriaeroilor locali, cãzuþi la datorie în timpulcelor douã rãzboaie mondiale. Tot înmemoria eroilor, douã eleve au recitat

Sãrbãtoare mare deSfântul Ilie în cartierulDudaºul Schelei

O asociaþie non-guvernamentalã, sprijinitã dePrimãria Drobeta Turnu Severin ºi Palatul Culturii

“Teodor Costescu”, a organizat o suitã demanifestãri religios-culturale menite sã recreeze o zi

de nedeie, de petrecere popularã.

poezii patriotice, înaplauzele asistenþei. În mijlocul lor s-auaflat primarul MariusScreciu ºi cei doi viceprimari, DanielCîrjan ºi Cornel Folescu, reprezentanþiiPalatului Culturii “Teodor Costescu”,jandarmi, dar ºi alþi invitaþi de la diverseinstituþii publice. “Este un eveniment important,apreciez iniþiativa extraordinarã alocuitorilor din Dudaºul Schelei dea cinsti înaintaºii, cei care s-aujertfit în primul ºi cel de-al doilearãzboi mondial. Este un lucrudeosebit din partea locuitorilor, i-am sprijinit ºi o vom face încontinuare”, a declarat primarulMarius Screciu. De altfel, edilul ºefa fost primit cu braþele deschise de

cãtre locuitorii acestui cartier careîn cursul zilei de miercuri au aflatcã proiectele iniþiate de MariusScreciu pentru asfaltarea strãzilorvor primi finanþare prin PNDL. La orele prânzului, locuitorii din

tot cartierul s-au adunat la CãminulCultural, acolo unde s-a dat startulmomentelor muzicale ºi artistice,susþinute de Fanfara „Trandafirul”ºi interpreþi de muzicã popularã.

Drumurile din Gura Vãii ºi Schela,reparate cu fonduri prin PNDL

La concursul de Kendamaorganizat la Severin Shopping Centersunt aºteptaþi toþi cei de acest joc careîºi doresc sã primeascã provocãrilelansate de CRBL, dar ºi cei dornici despectacol ºi distracþie, atmosferaevenimentului fiind întreþinutã tot deCRBL. Finaliºtii concursului vor puteacâºtiga, în funcþie de locul dinclasament, urmãtoarele premii:

- Premiul I: o Kendama USAKaizen Translucent Deep Sea +rucsac Benvenuti + un voucher învaloare de 200 lei + dulciuri

- Premiul II: o Kendama USAKaizen Translucent Deep Sea +rucsac Benvenuti + un voucher învaloare de 150 lei + dulciuri

- Premiul III: o Kendama USAKaizen Translucent Deep Sea + rucsacBenvenuti + un voucher în valoare de100 lei + dulciuri

Voucherele de cumpãrãturi potfi folosite în magazinele C&A, NewYorker, Musse, Lee Cooper,Benvenuti sau Diverta.

Înscrierea se poate face la InfoDesk-ul din Severin ShoppingCenter, pânã pe 27 iulie, între 10:00– 22:00. În ziua evenimentului, pe 28iulie, doritorii se pot înscrie de la10:00 – 15:30 la Info Desk sau la locul

Pe 28 iulie, între 16:00 – 21:00, la Severin ShoppingCenter, va avea loc un spectacol inedit de kendama,

cel mai popular joc al momentului, urmat de unconcurs de trucuri, ambele prezentate de CRBL.

special amenajat pentru desfãºurareaspctacolului ºi a concursului, în zonacazinoului din Severin ShoppingCenter. Participanþii trebuie sãcompleteze acest formular pe care îlvor aduce la Info Point înainte deînceperea evenemintului de kendama.

Începând cu ora 16:00 va începedesfãºurarea evenimentului deKendama la Severin Shopping Centerºi va cuprinde mai multe etape, în caretoþi concurenþii vor fi grupaþi ºi vorexecuta trucurile de kendama arãtatede CRBL, care va ºi juriza concursul.

Mai multe detalii puteþi gãsi pesite-ul Severin Shopping Center ºipe pagina de Facebook a centruluicomercial.

Alexia M.

A. M.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017pag. 4

ªcoala de Varã la MuzeulRegiunii Porþilor de Fier

În prima zi, Secþia de Artã a organizatdesene pe pânzã, graficã, picturã pe figurinedin ipsos, activitãþi care s-au dovedit extremde interesante pentru copii. Dansul, jocurileinteractive ºi surprizele au completat o zireuºitã în cadrul ªcolii de Varã.

În cea de-a doua zi, Secþia Etnografie le-a pregãtit numeroase surprize. FlorentinaPleniceanu, ºeful secþiei a precizat: “Deºimicuþi, ºi pentru copiii înscriºi la ªcoalade varã de anul acesta ne-am începutactivitatea tot de la obiectul de patrimoniu.La îndemânã Etnografia MRPF a avutpiese din Colecþia Ada-Kaleh, am alespunguþa de valori pe care am pregãtit-oîn prealabil din etaminã, urmând ca ea sãfie decoratã. În ea copiii au pus ºiraguride pietre semipreþioase, paste fãinoasemulticolore înºirate pe sfoarã de cânepã.Covorul anatolian a fost ºi el reprodus peo planºã A4 ºi uite-aºa am reuºit sã facem

Urmare din pag. 1 multe din exponatele vãzute în expoziþia“Amintiri din Ada-Kaleh”. Surpriza zilei afost lipia turceascã, o pâine cu seminþe dedovleac ºi susan. Între ateliereledesfãºurate, dansul a fost cel care ne-areanimat pentru toate momentele de lucru”.A doua zi a ªcolii de varã s-a încheiat cumultã veselie ºi întrebãri despre surprizeleurmãtoarelor zile. Cea de-a treia zi a adus în faþa copiiloruniversul Secþiei ªtiinþele Naturii. PovesteaPorþilor de Fier, cu prinþi, prinþese, jocuriinteractive ºi costume, iatã doar câtevadintre atracþiile oferite de muzeografi.Grupului de copii români li s-a alãturat înaceastã zi un numar de 30 de elevi franceziºi germani, veniþi în România în cadrul unuiproiect cultural. Aceºtia s-au arãtat încântaþide activitãþiile organizate de specialiºtiimuzeului ºi au declarat cã avem una dintrecele mai frumoase þãri pe care le-au vizitat.

Biroul de presã

Uniunea Naþionalã a PatronatuluiRomân (UNPR) ºi-a reactivat poziþia în ConsiliulDirector al EBC - European BuildersConfederation – Confederaþia Europeanã aConstructorilor, cu sediul la Bruxelles. EBC este o organizaþie reprezentativã la nivelEuropean a organizaþiilor antreprenorialenaþionale din domeniul construcþiilor. Confederaþia doreºte sã se asigure cã intereseleîntreprinderilor mici ºi mijlocii, din construcþii, suntluate în considerare în cadrul actului legislativ dinEuropa, astfel încât antreprenorii sã beneficieze de unmediu de afaceri prietenos ºi pentru a putea fi unuldintre motoarele creºterii sustenabile pe continent.

Uniunea Naþionalã a Patronatului Român susþine interesele IMM-urilor din România încalitate de membru al EBC - European Builders Confederation, la Bruxelles

EBC acþioneazã ca IMM-urile din construcþiisã participe efectiv la luarea deciziilor în domeniivitale ale sectorului, cum ar fi: sustenabilitate,sãnãtatea ºi siguranþa angajaþilor, accesul lapiaþã, standardizare, mediu de business corect. De asemenea, EBC sprijinã participarea IMM-urilor la dialogul social sectorial ºi a solicitatsã fie inclus în Comitetul European de DialogSocial în Construcþii, ca membru plin. Preºedintele EBC este domnul Patrick Liebus,reprezentând CAPEB, Franþa. Una dintre cele mai recente luãri de poziþieale Confedera þ ie i a fost re fer i tor lamodificarea Directivei de Eficienþã Energeticã,

în sensul demarãrii unor programe masive dereabilitare a clãdirilor ºi pentru alocareafondurilor publice necesare. UNPR este reprezentat în EBC prinvicepreºedintele Constantin Jurcã, inginerconstructor, proiectant certificat de case pasive,specialist în energie regenerabilã ºi eficienþãenergeticã în clãdiri, care a susþinut, la ultimaîntâlnire a organizaþiei din 30 iunie a.c.: “Neasumãm rolul de a face în aºa fel ca firmele miciºi mijlocii sã fie înþelese ºi sã fie tratate adecvat,fiind cel mai important angajator din industrie”.

Biroul de PresãUniunea Naþionalã a Patronatului Român

actualitateOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017 pag. 5

„Am venit la invitaþiadomnului primar Marius Screciu. Ampregãtit pentru publicul severinean un

Searã mexicanã cu Mariachi Band SombrerosSâmbãtã searã, de la ora 2000 la Fântâna Cineticã din centrul municipiului Drobeta Turnu Severin aususþinut un concert membrii trupei Mariachi Band Sombreros pentru a încânta publicul severinean,

eveniment organizat de Primãria oraºului ºi Palatul Culturii “Teodor Costescu”.

24 iulie are o semnificaþiedeosebitã pentru cei ce se aflã lafrontierele þãrii. Poliþiºtii defrontierã mehedinþeni sãrbãtorescanul acesta 153 de ani de cânddomnitorul A.I. Cuza a unificat prinDecretul nr. 893 din 24 iulie 1864instituþiile grãnicereºti din

Manifestãri de Ziua Poliþiei de Frontierã Române ºi laDrobeta Turnu Severin

Momente încãrcate de emoþie în rândul poliþiºtilor de frontierã mehedinþeni,care vineri au marcat printr-o serie de evenimente Ziua Poliþiei de FrontierãRomâne ce se sãrbãtoreºte în fiecare an la data de 24 iulie.

Moldova ºi Þara Româneascãpunând, bazele unui sistemmodern de pazã a hotarelor þãrii. „Sãrbãtorim 153 de ani de existenþãinstituþionalã, de când domnitorulAlexandru Ioan Cuza a unit cele douãregimente grãnicereºti Muntenia ºiMoldova într-o singurã structurã, cea

a grãnicerilor”, adeclarat comisarul ºefValeriu Pera, purtãtorulde cuvânt alServiciului Teritorial alPoliþiei de FrontierãMehedinþi. Un exerciþiudemonstrativ cucâinii de serviciu astrâns ropote deaplauze din parteaasistenþei. Câinii audemonstrat cã sunt

parteneri de nãdejde ai poliþiºtilorde frontierã, gata sã-i apere în oricemoment, dar ºi sã reþinã infractorulla frontierã. A urmat apoi un exerciþiu efectuatde Detaºamentul de Intervenþie alPoliþiei de Frontierã Mehedinþi,urmãrit cu sufletul la gurã de ceiprezenþi vineri la eveniment. Conducerea instituþiei a oferitdiplome de onoare poliþiºtilor de

frontierã care au încetat activitateaîn ultimul an. ªi-au primitdistincþiile cu foarte mare emoþieavând în vedere cã pentru aceºtiaPoliþia de Frontierã a fost a douafamilie. Diplome ºi cupe au fostoferite poliþiºtilor de frontierã cubune rezultate la diverse competiþiisportive organizate de MAI.

A. M.

Alexia M.

urmare din pag. 2Un pariu pierdut

ecosistemelor, economiei ºi sãnãtãþiioamenilor, precum ºi asuprabunãstãrii în Europa, conformraportului ‹Climate change, impactsand vulnerability in Europe 2016›(Schimbãrile climatice, impact ºivulnerabilitate în Europa 2016)”. Se ating în continuare noirecorduri în ceea ce priveºtetemperaturile globale ºi Europene,nivelul mãrilor ºi nivelul redus alstratului de gheaþã din OceanulArctic. Regimul de precipitaþii seaflã în schimbare, crescând, îngeneral, numãrul de precipitaþii înregiunile umede ºi scãzândnumãrul de precipitaþii în regiunilearide. Volumul gheþarilor ºi stratulde zãpadã se aflã în scãdere. Înacelaºi timp, fenomenele climaticeextreme, cum ar fi valurile decãldurã, precipitaþiile abundente ºiperioadele de secetã cresc cafrecvenþã ºi intensitate în multeregiuni. Previziunile climaticeîmbunãtãþite aduc dovezisuplimentare referitoare la faptul cãfenomenele climatice extreme sevor intensifica în multe dintreregiunile Europene”. Noua realitate climaticã o simþimdeja pe pielea noastrã. Nu ºtiu cumse vor raporta generaþiile viitoarela aceastã colosalã moºtenire ce le-o oferim, cu industrializarea ºipoluarea din secolul trecut, darsper ca mãcar ele sã dovedeascãmai multã celeritate vizavi de acestsubiect, al climei, al grijii faþã desãnãtatea mediului. Generaþianoastrã se pare cã a pierdut acestpariu, din pãcate.

Sâmbãtã, 29.07.2017, în garnizoana Drobeta Turnu Severin se va desfãºura oceremonie militarã cu începere de la orele 10.00, la Zona centralã din faþa Prefecturii(Piaþa Drapelului), cu prilejul sãrbãtoririi „Zilei imnului naþional al României”. La activitate alãturi de veteranii de rãzboi, militari, poliþiºti ºireprezentanþi ai administraþiei publice locale, sunt invitaþi sã participecadrele militare în rezervã ºi retragere, reprezentanþii organizaþiilorsociale ºi culturale, cetãþeni ºi elevi ai municipiului.

OFIÞER DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICELocotenent colonel Cristian CIONTU

program cât mai aproape de ceea ceînseamnã genul mariachi, am ales unprogram latino”, a spus Floricã Oanþã,

ºeful trupei. Evenimentul face partedintr-o serie de manifestãriorganizate de Primãria TurnuSeverin ºi Palatul Culturii, care voravea loc în aceastã varã subdenumirea de „Severinul estival”.

„Iatã cã ideea primarului MariusScreciu de a oferi un program estivalconsacrat serilor severinene a prinsdeja contur ºi ne bucurãm cã din ceîn ce mai mulþi severineni ºi nunumai se bucurã de aceste seri cu totulaparte ºi fãrã precedent în peisajulnostru urban”, a spus Sorin Vidan,managerul Palatului Culturii“Teodor Costescu”.

Înfiinþatã în urmã cu aproape 10ani, trupa a participat la mai multefestivaluri în þarã ºi la nivelinternaþional. În cei 10 ani deactivitate trupa a suferit diferitetransformãri, actualmente numai 2din cei 6 membri fondatori maiactiveazã în trupã.

COMUNICAT DE PRESÃ CU PRILEJUL SÃRBÃTORIRII

ZILEI IMNULUI NAÞIONAL AL ROMÂNIEI

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Moleºeala estivalã acuprins chiar totul. Vreau sã spuntot ce (mai) miºcã-n þara asta, râul,ramul, omul, pomul... Aproape penesimþite ajunserãm aproape de 1august ºi nici nu ne dãm seamaprea bine ce se întâmplã cu noi,aceºtia care nu prea avem mijloaceºi ne petrecem vacanþa/ concediulla vatrã. Respirând acelaºi aer –bun/rãu – ca în tot cursul anului.O fi bine, mãi dragã Guvern, o fibine? O fi, auzim din off o vocerãguºit tabacicã, o fi cã nu vã ieºiþidin mânã. Bravo! Mulþumim pentruîncredere ºi apreciere! Bine mãcarcã pensiile de pe iulie au venit cupunctul de pensie mãrit, aºa cums-a promis. E bine ºi atât. Numaisã þinã. Încolo, toate bune. Deºi,dacã tot îi fericirãm pe cei plecaþiîn concedii, de pe însoritul Litoralnu vin cele mai încurajatoare veºti.Cicã hotelurile ºi pensiunile nusunt ocupate la capacitateamaximã, aºa cum ar trebui sã seîntâmple în vârf de sezon. Patroniise plâng cã, în afarã de zilele deweek-end, ei cam ard gazuldegeaba. Asta e, noi ce sã lefacem? Sã mai lase ºi ei din preþuriºi din fiþele lor caracteristice ºi sãvedeþi atunci valuri de turiºti lamare! Dar noi, prin provincie, cesã mai zicem? Cu toateameliorãrile suferite de unele bazeestivale e petrecere a timpuluiliber, în mare parte, tot de lighenevopsite-n albastru avem parte. Cutoate bacteriile ºi broaºtele din

Fiii secetei...dotare. La „lighenele” mai de soi,unde mai ai ºi ce consuma ºi cevedea, preþurile sunt pentru altebuzunare decât cele aleamãrãºtenilor. * De pe la „þearã” nu se aude mainimic. Nu tu campanie de recoltare,nu tu producþiuni la hectar, nu tuarome de cazan sau de boascã!Parcã totul a intrat în amorþire,fraþilor ºi voi, cumnaþilor! Ce naibase întâmplã cu noi? Prin pieþeleSeverinului nu mai gãseºti sã daicu puºca mere noi. Sã nu fie 2017un an favorabil regelui fructelor,incomparabilul Mãr? Cine ºtie?!Þãranii ne avertizeazã cã, foartecurând, roºiile, spre pildã, vordispãrea de pe piaþã din cauzasecetei. Ei, aº! – îºi zice-n barbãorãºeanul, lasã cã aºa se vãitauei ºi anul trecut, iar prinseptembrie se rugau de noi sã lecumpãrãm produsele. În sfârºit,clasicele diferenþe ºidiferendumuri dintre sat ºi oraº,într-o formã revãzutã ºi adãugitã. * De pe la CEDO ne vine ºtirea cãLiviu Dragnea ar avea câºtig de cauzãîn Dosarul Referendumul, în caremadam’ Livia Stanciu l-a condamnatla niºte ani cu suspendare, ani care-l împiedicã sã deþinã funcþiaexecutivã supremã, cãtre care tinde,în Statul Român. Dar el nu ºtie,sireacul, (sau ºtie?) cã bãieþii i-aumai pregãtit un top proaspãt dedosãrele din care, oricât ar vreadumnealui, nu va putea ieºi basmacuratã. ªi, probabil, aºa se va

întâmpla ori de câte ori PSD vadeþine puterea politicã în þara asta.Pentru cã acest partid – care, edrept, nu mai are anvergura dinvremea lui Ion Iliescu ºi AdrianNãstase – trebuie sã fie compromisdefinitiv în ochii populaþiei, caretrebuie sã se-nveþe minte ºi sã nu-lmai voteze. Nu ºtiu cât de conºtienþisunt liderii actuali ai partidului deacest lucru, dar faptul cã nu mai suntdeloc siguri pe deciziile politice ºieconomice care decurg dinprogramul de guvernare ºi mergîntr-un fel de zig-zag ce aduce maidegrabã cu celebrul „le pipi duboeuf” e o dovadã cã încearcã pe zice trece sã o lase tot mai moale, însperanþa cã toatã lumea le va permitesã-ºi ducã la capãt mandatul. Fie ºiîn ritmul târâº-grãpiº. * Cucoana Maria Grapini, careºi-a lansat cu mult tam-tam, în maimulte localitãþi din þarã, o carte, unfel de roman scris, cicã, în manieralui Marin Preda (oh, Doamne!), separe – zic niºte ziariºti avizaþi – cãs-ar fi îmbolnãvit de boala

autorlâcului ºi a procopselii rapideprin tehnica deja patentatã aplagiatului. Cu sprijinul de, n’aºa,specialitate al criticului timiºoreanCornel Ungureanu, cel care a datcinstea pe ruºine ºi ar fi închis ochiila zeci de pagini preluate de...autoare de pe Internet. Ei, da, aºamai merge! Un articol nimicitorpublicã, pe aceastã temã, înCotidinul.ro, jurnalistul craioveanIon Spânu. Citiþi-l! Meritã. * A murit, la numai 27 de ani, ocântãreaþã de o oarecare faimã,Denisa Manelista, în urma unei bolineiertãtoare ºi destul de rarã pe lanoi. Dumnezeu s-o ierte ºi sã oodihneascã în pace! Mare pãcat deanii ei cruzi. Deplasate ni s-aupãrut, însã, comentariile unor aºa-ziºi profesioniºti ai televiziunii, cares-au întrecut în ditirambi ºi elogiideplasate la adresa dispãrutei. Noisuntem de pãrere cã, în toate,trebuie sã existe o mãsurã.Regretul e regret, iar lipsa demãsurã e lipsã de mãsurã ºi facehaos printre criteriile de valoare.

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017 pag. 7

Declin politic evident

Declinul politic al PMP Mehedinþi a fost evidentdupã scrutinul local de anul, când Eugen Golea,fostul preºedinte al partidului, a fost îndepãrtatde la conducerea formaþiunii ºi înlocuit cu GabrielaDobrotã. Aceasta a avut o prestaþie extrem de slabãîn scurta perioadã cât a deþinut funcþia depreºedinte al PMP Mehedinþi. Dupã alegerile locale din vara anului trecut,scrutin în urma cãruia Gabriela Dobrotã a ratatîn mod lamentabil ºansa de a deveniviceprimarul municipiului Drobeta TurnuSeverin, PMP Mehedinþi a fost un partid ca ºiinexistent în arena politicã localã. GabrielaDobrotã a lãsat impresia cã nu mai esteinteresatã de activitatea politicã a PMP Mehedinþidupã ce a pierdut funcþia de viceprimar almunicipiului Drobeta Turnu Severin. De fapt,dupã consumarea scrutinului local întregul efortpolitic al Gabrielei Dobrotã a fost acela de a-lîndepãrta din fruntea partidului ºi din partid peEugen Golea, fostul preºedinte al PMPMehedinþi, cel care a pus bazele PMP Mehedinþiºi cel care a afirmat partidul în judeþ. Gabriela Dobrotã a cãlcat totul în picioare,cu riscul de a distruge PMP Mehedinþi, doarpentru a ajunge viceprimar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin.

Cãtãlin Voinea Mic, un preºedinteprea... mic pentru PMP Mehedinþi

PMP Mehedinþi traverseazã una dintre cele mai dificile perioade din existenþa sa pe scenapoliticã localã. Deºi este un partid care a obþinut consilieri locali ºi este unul parlamentar,

aceastã formaþiune politicã este ca ºi inexistentã ca manifestare în spaþiul politic local.PMP Mehedinþi devine pe zi ce trece un partid tot mai slab, fãrã nicio posibilitate de afirmarepoliticã la nivelul judeþului. Noul preºedinte interimar al PMP Mehedinþi, Cãtãlin Voinea Mic,nu a fost nici pe departe un lider judeþean care sã contribuie la o activitate politicã susþinutã a

partidului pe care îl conduce.

Perechea euro/leu a avut o evoluþie relativstabilã, moneda naþionalã reuºind sã þinã pasulcu evoluþia celorlalte valute din regiune. Perioada a debutat cu o medie de 4,5680 lei, lajumãtatea ei fiind atins maximul de 4,5737 lei. Au urmat douã ºedinþe de apreciere, astfel cã lafinalul perioadei, media a coborât la 4,5617, într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,56ºi 4,56 lei, cu închiderea la 4,561 – 4,564 lei. Leul va fi ocrotit în urmãtoarele sãptãmâni deromânii plecaþi din þarã care se întorc sã îºipetreacã aici concediile. Ei vor asigura un flux maimare de valutã la nivelul caselor de schimb. Lorli se vor alãtura fondurile strãine interesate deplasamentele în titluri de stat româneºti.

Cu toate acestea, membrii CFA România nu suntoptimiºti în privinþa evoluþiei raportului euro/leu. Maimult de jumãtate dintre ei estimeazã pentru orizonturilede 6, respectiv 12 luni o depreciere la 4,60 lei. Aceastã direcþie vine în contextul în careindicatorul de încredere macroeconomicã al CFARomânia a scãzut luna trecutã la 60 puncte, maijos cu 6,6 puncte faþã de estimarea precedentã. Moneda elveþianã a scãzut pe pieþele internaþionalepânã la 1,109 franci/euro, minim care se mai înregistrala începutul lui iunie trecut, astfel cã media a foststabilitã la finalul perioadei la 4,1301 lei. Vedeta perioadei a fost dolarul american care ascãzut de la 3,9617 la 3,9136 lei, minimul ultimelor14 luni, în timp ce cotaþiile din piaþã au scãzut pânãla 3,901 lei. Reamintim cã dolarul a atins un maximistoric de 4,3504 lei la sfârºitul anului trecut, lascurt timp dupã alegerea lui Donald Trump. În opinia analiºtilor au apãrut riscuri mari înprivinþa deturnãrii programului de guvernare al luiDonald Trump, ceea ce pune o presiune mare pedolar cât ºi pe economia americanã. O astfel deevoluþie poate pune sub semnul întrebãrii ultimamajorare a dobânzii-cheie a Rezervei Federaleamericane, care este aºteptatã la finalul anului. Pe acest fond euro a crescut la finalul perioadei pânãla 1,1684 dolari, cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani,sprijinit de creºterea moralului antreprenorilor germani,indicele Ifo atingând un nivel record de 116 puncte. La aprecierea euro a contribuit ºi ultimadeclaraþie a lui Mario Draghi, preºedintele BCE.Acesta a afirmat cã, economia zonei euro cunoaºte„în sfârºit o revenire robustã în care trebuie sãaºteptãm doar ca salariile ºi preþurile sã intre ºiele pe aceeaºi traiectorie”. Euro a reuºit sã se întãreascã cu circa 11% de laînceputul anului iar tot mai mulþi analiºti anticipeazãaprecierea în cursul acestui an pânã la 1,20 dolari.Analiza cuprinde perioada 19 – 25 iulie.

Mircea Popescu Radu Georgescu

Dolarul nu se opreºtedin scãdere

Dupã ce nu a obþinut ce ºi-a dorit,Gabriela Dobrotã nu s-a mai implicat delocîn activitatea de partid, deºi erapreºedintele PMP Mehedinþi. Din acelmoment, partidul nu a mai contat înteritoriu, fiind lãsat de izbeliºte de cãtreGabriela Dobrotã care nu mai avea niciomotivaþie sã se implice. Nici fuziunea cu UNPR Mehedinþi nu s-a dovedit în cele din urmã o soluþie viabilãde relansare în judeþ, chiar dacã iniþial s-a crezut cã prin preluarea funcþiei depreºedinte de cãtre Constantin Gherghe,fostul primar al municipiului DrobetaTurnu Severin, PMP Mehedinþi se va lansaîn forþã în judeþ. În cele din urmã soluþiaConstantin Gherghe a fost un eºec politiclamentabil. De când a devenit preºedintelePMP Mehedinþi, Constantin Gherghe alãsat impresia unui preºedinte de formã,

care nu este interesat aproape deloc deperformanþele politice ºi electorale ale PMPMehedinþi. În final acesta a fost înlocuit laconducerea PMP Mehedinþi cu un preºedinteinterimar adus de la centru, Cãtãlin Voinea Mic.

Un preºedinte inexistent

Cãtãlin Voinea Mic a fost numit în primãvaraacestui an preºedinte interimar al PMP Mehedinþica urmare a rezultatului foarte slab obþinut de PMPMehedinþi la alegerile parlamentare din lunadecembrie a anului trecut, scrutin la careformaþiunea condusã la acea vreme de ConstantinGherghe a obþinut un procent de puþin peste 3%.Cãtãlin Voinea Mic, care este membru al Comisieide Arbitraj ºi Integritate al PMP, nu s-a remarcatprin ceva deosebit în fruntea PMP Mehedinþi, celpuþin la nivelul comunicãrii politice. Asta a fãcut ca PMP Mehedinþi sã fie încontinuare un partid fãrã un mesaj politic coerentºi fãrã o activitate politicã vizibilã. Este adevãratcã formaþiunea a propus candidaþi pentru cele douãcomune ale judeþului la alegerile parþiale din lunaiunie, însã este departe de a emite pretenþii cã s-aconsolidat în teritoriu. În aceste condiþii estepuþin probabil cã preºedintele Cãtãlin VoineaMic are capacitatea ºi forþa sã relanseze PMPMehedinþi în judeþ.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017pag. 8

Tratatul România-Ucraina ratificat în 1997, un act deÎnaltã Trãdare Naþionalã (2)

Redactia ART-EMIS

Comentariile domnuluiprof. univ. dr. Tiberiu Tudor1. Politica de stat capitulardã aguvernului Ciorbea „În anul 1997, imediat dupãpreluarea puterii de cãtre ConvenþiaDemocratã, am fost luaþi prinsurprindere de câteva declaraþiicontrare interesului naþional pe termenlung ale rectorului Universitãþii noastre,profesorul Emil Constantinescu,devenit Preºedinte al României. Printrealtele, la conferinþa de la Davos, înianuarie 1997, ºi-a declaratdisponibilitatea pentru ceea ce a numit«sacrificiul istoric» - recunoaºtereadreptului de succesiune a RepubliciiUcraina asupra teritoriilor româneºtiocupate prin forþã de cãtre defunctaUniune Sovieticã. Trebuie subliniat cãaceste declaraþii ale preºedinteluiConstantinescu au fost fãcute fãrã unminim mandat, cel din parteaParlamentului României. În discuþiilepe care le-am avut cu profesorulConstantinescu am realizat cã esteinsensibil la ceea ce eu ºi mulþi colegiconsideram interese naþionalestrategice ale României, la est ºi lavest. În disperare de cauzã ºi în regimde urgenþã am constituit ºi amînregistrat o formaþiune civicã -„Forumul Civic Naþional Român” -menitã sã stopeze sau cel puþin sã deareplica disponibilitãþilor de acest fel alePreºedinþiei ºi ale Guvernului Ciorbeacare, cu mare repeziune ºi eficienþã,s-au constituit în politici de statcapitularde: la est Tratatul cu Ucraina,la vest Ordonanþa Guvernamentalã deUrgenþã 36/1997 pentru modificareaºi completarea Legii Învãþãmântului,printre altele în sensul fundamentãriilegislative a segregãrii etnice pânã lanivel universitar a învãþãmântului destat din România. În Senatul Forumului Civic NaþionalRomân, în 1997 erau personalitãþiimportante ale ºtiinþei ºi culturiiromâne, printre care academicienii:Ion Irimescu, marele nostru sculptor,Leon Dãnãilã, ºeful ºcolii româneºtide neurochirurgie modernã, SergiuChiriacescu, preºedintele ConsiliuluiRectorilor la acea datã, Florin

Constantiniu, marele nostru istoric,Vasile Gionea, unul dintre pãrinþiiConstituþiei din 1991, Horia Mazilu,decanul Facultãþii de Litere aUniversitãþii din Bucureºti, etc. Dinpãcate, miºcarea noastrã, constituitãad-hoc începând cu martie 1997, nua putut þine pasul cu avalanºaacþiunilor Puterii - pe care am descris-o detaliat în carte - ºi în iulie 1997,preºedintele Constantinescu apromulgat tratatul. În schimb, întoamna lui 1997 aceastã miºcarecivicã, predominant universitarã, aavut suficientã forþã pentru a blocaarticolele antinaþionale ale Ordonanþei36: spargerea Universitãþii «Babeº-Bolyai» nu a mai avut loc, procesulde segregare a învãþãmântului de statdin România pe criterii etnice nu aputut fi extins ºi la nivelulînvãþãmântului universitar, aºa cumo cerea imperativ U.D.M.R.-ul (aflatla guvernare, în cadrul ConvenþieiDemocrate). Cartea „Istoria uneitrãdãri naþionale - Tratatul cu Ucraina”am scris-o ºi pentru a pune ladispoziþia unei viitoare diplomaþiiromâneºti responsabile argumentelecã validarea Tratatului cu Ucraina a fostobþinutã de cãtre Putere printr-o amplãmanipulare a societãþii româneºti,exprimând voinþa de cabinet a uneicamarile ºi nu voinþa poporului român,care ar fi trebuit sã fie larg consultat,eventual prin referendum, într-oproblemã de o asemenea anvergurã.Prin delimitarea de o minoritateresponsabilã de validarea acestuitratat, diplomaþia noastrã va avealegitimitatea denunþãrii lui, lamomentul istoric potrivit”.2. Pierderea Basarabie i , aþinutului Herþa ºi a Bucovinei denord la 28 iunie 1940, o ranãdeschisã a sufletului românesc „Herþa a fost o culme a abuzuluiocupaþiei sovietice din 1940 ateritoriilor româneºti. Dar problemanoastrã, a contenciosului nostru cuUcraina, nu este a Herþei, nici aInsulei ªerpilor sau a PlatouluiContinental al Mãrii Negre.Problema este cea scandatã deMarea Adunare Naþionalã de laChiºinãu - cum a numit MirceaDruc uriaºa demonstraþie naþionalã

anticomunistã din 27 august 1989:« Muntele ºi Marea »! Bucureºtiulva trebui sã înþeleagã ceea cepentru Chiºinãu a fost clar de laînceput. Kievul va trebui sã accepteceea ce înþelege foarte bine: nordulBucovinei, Herþa, Insula ªerpilor,nordul ºi sudul Basarabiei suntpãmânturi româneºti, pe care vatrebui sã le restituie în întregime.

Ucraina este un stat artificial,extins peste orice mãsurã prinanexiunile sovietice din anii ‘40 ºiincluderea în graniþele unionale aleR.S.S. Ucrainene a unor teritorii careau aparþinut tuturor statelorînvecinate: Polonia, România,Cehoslovacia ºi actuala FederaþieRusã. Anul 2014 a arãtat cã Ucraina- indiferent de susþinerea ºi interesulgeopolitic în aceastã zonã al unormari puteri - este la limita imploziei,implozie care, mai devreme sau maitârziu, se va produce. Ucraina vaavea stabilitate statalã numai cândse va retrage în graniþele sale etniceistoric justificate. Aºa cum au fãcutfoste mari puteri ale cãror ambiþiifuseserã susþinute de posibilitãþilelor într-o mult mai mare mãsurãdecât în cazul Ucrainei: Austria ºiTurcia, actualmente state stabile ºisurse autentice de stabilitate.3. Ofensivã, defensivã, capitulare! În 1989-1990, românii au dus opoliticã ofensivã. Ei au contribuitdin plin la forþarea cursului istoriei,prin voinþa unitã a poporului ºi aoamenilor de stat care se ridicaudincolo de Prut. Românii au fost,alãturi de gruzini ºi de baltici, înlinia întâi a ofensivei pentrudemolarea imperiului sovietic.Chiºinãul a depãºit prin amploareamanifestaþiilor toate celelaltecapitale rãzvrãtite ale imperiului.Revoluþia naþionalã anticomunistãa românilor de dincolo de Prut aadus o contribuþie importantã launa dintre marile rãsturnãri istoriceale acestui secol: prãbuºireacomunismului ºi destrãmareaimperiului sovietic. În anii 1988-1989 începuse procesulde destrãmare a Uniunii Sovietice.

Republicile Baltice, Moldova,Republicile Transca-ucaziene ºi celedin Asia Centralã îºi revendicãindependenþa. La 27 august 1989 ojumãtate de milion de oameni inundãChiºinãul. Sub flamurile tricoloruluimulþimea intoneazã cu hotãrâreDeºteaptã-te Române! Printrepancartele ºi pânzele albe ale lozincilor:«Muntele ºi Marea» ! Dupã 40 de anide rezistenþã anticomunistã ºi dupãaproape douã secole de rezistenþãîndârjitã împotriva deznaþionalizãrii,românii de dincolo de Prut auconºtiinþa naþionalã intactã. Eirevendicã, o datã cu independenþaRepublicii Moldova, ºi realipireateritoriilor româneºti ocupate de R.S.S.Ucraina: Muntele (nordul Bucovinei,Þinutul Herþa, nordul Basarabiei) ºiMarea (sudul Basarabiei). Dupã dezmembrarea UniuniiSovietice, în decembrie 1991, ºiapariþia noilor state independentedesprinse din Uniune, problemaTeritoriilor Româneºti Ocupate revinestringent în actualitate. UniuneaSovieticã, deþinãtoarea titlurilor desuveranitate - contestabile ºi ele -asupra acestor teritorii, dispare casubiect de drept internaþional; apar casubiect de drept internaþional noistate; printre ele Republica Ucraina ºiRepublica Moldova. Imediat dupãeºuarea puciului de la Moscova, cânddestrãmarea Uniunii Sovieticedevenise iminentã, sau cel puþin adoua zi dupã dispariþia UniuniiSovietice ca subiect de dreptinternaþional, în decembrie 1991,politica externã a României ar fi trebuitsã se orienteze spre aducerea fermãla cunoºtinþa comunitãþiiinternaþionale ºi menþinereapermanentã în conºtiinþa acesteia afaptului cã estul ºi nordul Moldovei -teritoriu românesc înainte desemnarea Protocolului Secret alPactului Molotov - Ribbentrop ºi deinvazia sovieticã - se aflã într-osituaþie identicã, din toate punctele devedere, cu cea a Þãrilor Baltice ºi cãRomânia cere, la dezmembrareaImperiului, restitutio in integrum.

urmare din numãrul trecut

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017 pag. 9

Guvernarea PSD a fostanunþatã cu surle ºi trâmbiþe caaducãtoare de multiple beneficiipentru alegãtori. Este vorba ºi decei care au votat ºi de cei care nuau votat. Toate partidele promit ºide regulã vin cu lucruri generale ºinu în detaliu, respectiv cumodalitãþile de punere în practicã.Adicã mãsurile ºi banii. PSD a venitcu promisiuni generale de creºterisalariale ºi cu programe dedezvoltare care nu au fost mai întâiverificate pentru a vedea dacã vorda randament sau vor fi eficiente.Sunt necesare anumite simulãri,când vine vorba de alocãrifinanciare, de introducere sau tãieride taxe pentru agenþi economicisau pentru populaþie. Toatã lumeaa venit cu braþele deschise cãtrePSD, când s-a vorbit de creºteri devenituri pentru români. ExplicaþiaPSD a fost cã de ani de zileromânaºii sunt cei mai sãraci depe continent ºi este momentul sãscape de condiþia lor ºi sã înceapãsã îi depãºescã la venituri mãcarpe albanezi ºi pe bugari. Problema este de unde va lua

ªtefan Bãeºiu

Cine ce a înþeles din guvernarea PSD-ALDE?PSD atâþia bani pentru a creºtepensii ºi salarii în sistemulbugetar? Din taxe? Ei bine din taxeva fi foarte greu, având în vederecã au tãiat extrem de multe ºi vorsã o þinã tot aºa. Din veniturile dela companiile publice? Nu prea maiexistã companii publice ºi nicivenituri. Din împrumuturi lainstituþii bancare? Este greu decrezut cã cineva se împrumutã sãcreascã pensii ºi salarii care se vorreflecta în consum. Trebuie sã ainiºte calcule bine fãcute pentru anu ajunge pe marginea prãpastiei. Creºterea economicã bazatã peconsum ºi nu pe producþie nu estevãzutã cu ochi buni deeconomiºtii clasici. Sigur cã înstatele extrem de bine dezvoltatecreºterea economicã bazatã peconsum nu este o problemã, dar înþãri precum România, în careindustria este pulverizatã, creºtereape consum poate sã fie un indicatorfals asupra sãnãtãþii economieistatului. Vorbim de un pod pepiloni de pãmânt sau de lut. Camaºa este zugrãvitã economia þãrii deanumite fonduri ºi bãnci

internaþionale. Avem o mareproblemã în a ne dezvoltaeconomia: este vorba de lipsaautostrãzilor. Acesta este mareleimpediment în a ne transforma dinmâncãtori de produse importate, înproducãtori ºi într-o þarã puternicã. Politicienii de la PSD au promisfoarte frumos ºi foarte multe, darpare un program nãscocit la o bere,de câþiva inºi. Au mai cãutat ºi penet, au mai consultat ºi cevaspecialiºti interni ºi externi, dar nupare ceva fundamentat, politicipublice serioase, care sã prevadãºi pasul al treilea ºi al patrulea. Deregulã, miniºtrii PSD au anunþatpânã acum mãsuri, iar dupã ce audevenit publice ºi au fost luate lapurecat s-a vãzut inconsistenþaacestora. Este vorba de anunþurileministrului Muncii, de exemplu.Acesta a dat explicaþii ºi la partidºi în spaþiul public, dupã ce a fãcutanumite anunþuri legat de politicide guvernare pline deinconsistenþã. PSD pare sã fi încropit doar înscop electoral programul deguvernare ºi nu a gândit la modulcel mai serios politicile publice ºiefectele reale ale acestora îneconomie ºi în viaþa socialã îngeneral. Nu au fost gândiþi paºii doi,trei ºi chiar patru. Totul se face într-un stil heirupist. Doar la justiþie

pare cã existã o coerenþã, având învedere cã linia directoare este capoliticienii, indiferent de culoareapoliticã, sã scape de dosarelepenale ºi de problemele pe care leau din acest punct de vedere.Probabil cã acesta este ºi unul dinmotivele pentru care programul deguvernare pare aºa de gãurit ºiinconsistent, când este luat la banimãrunþi de specialiºti. Se ºi vede cã PSD a început sãdea din colþ în colþ în privinþamãririlor de lefuri ºi pensii ºi cautãîn contrapondere mãsuri care sãlimiteze cheltuirea nebuneascã abanilor publici. Sã nu mai vorbimde programul PNDL 2, unde s-adat cep la fonduri, în teritoriu, darnu se ºtie în mod cert dacã vorajunge banii pentru toate proiecteleaprobate. Rãmâne de vãzut cepãrere vor avea firmele care vor facelucrãrile. Dragnea pare în mod totaldepãºit de situaþia guvernãrii ºipare preocupat doar de rãmânereaîn libertate, din cauza problemelorpenale. Nici nu mai conteazã cineva culege castanele necoapte.Dragnea mai are ºi problemacontestatarilor din partid. PSD pareun sat fãrã câini, cu un jupân cãruiai-a trecut vremea. Vedem ce facePonta de luna viitoare. Îi aplicãlovitura de graþie baronului-ºef, cunoul partid?

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017pag. 10

Scriitorul mehedinþeanDumitru Andreca (n. 22 februarie1949, în Izvoarele, Mehedinþi) ºi-aîmbogãþit, nu cu mult timp în urmã,substanþiala ºi diversificatabibliografie a operei sale cu o nouãapariþie editorialã de prestigiu ºireferinþã: volumul de versuri„Magnolia din Padova” tipãrit deimportanta Editurã Paralela 45, înremarcabila sa colecþie qPOEM.

Autorul, înainte de toate un poet deo pregnantã originalitate, a publicatpânã acum peste zece volume deversuri, fabule, parodii, publicisticãliterarã, care i-au adus ºi douã premiiale Uniunii Scriitorilor din România,filiala Craiova, al cãrui membru titulareste de mai bine de douãzeci de ani. Dumitru Andreca, dintru începuturis-a dovedit un poet cerebral, a cãruiluciditate omniprezentã cenzureazã ºiorganizeazã, sub semnul dezideratuluimajor al unei rostiri lirice concentrate,esenþializate, substanþa liricã apoemelor sale, ºi care, în acestecondiþii, resimte, mai acut ºi maiprofund decât mulþi dintre confraþi,adevãratul preþ al cuvintelor, pe care,în consecinþã, le foloseºte cuparcimonie, într-un discurs poetic, cupredilecþie, brevilocvent. Inteligenþa sa speculativã ºiasociativã îi faciliteazã autorului

Cronicã literarã de Victor Rusu Un discurs poetic brevilocvent„descoperirea”/crearea unei metaforepercutante, revelatorie, de o mareforþã de expresie, în jurul cãreia îºiorganizeazã întreaga structurãstilisticã a minipoemelor sale, dedimensiunile ºi strãlucirea, adesea,aforisticã, a unui haiku. Apelând, în mod constant la aceastãformulã poeticã ºi valorificândvirtuþiile sugestive ale unui limbaj liriclaconic, epigrafic, Dumitru Andrecaizbuteºte sã confere o formãexpresivã adecvatã la surprinzãtor demulte ºi diverse conþinuturi. Surprinde, de pildã, cu rafinamentaluziv ºi ºtiinþã a sugestiei poetice,fugare stãri de spirit, intense, puternicpersonalizate trãiri, în numai câtevasilabe, mizând totul, cu real succes,numai pe capacitatea de sugestie aunei singure comparaþii saumetafore: „Înaltã în searã/ strãluceai/ca sabia de samurai”. (p. 15), „Cufragedele boturi/ sub piele-þizvâcnesc/ miei”. (p. 10), „Sã tecutremur iar/ ca pe-un þinut/ sãlbatic”.(p. 17), „Îmi arzi ºi azi/ în gânduri/ casabia în ranã”. (p. 21), „Încã mai trec/mici îngeri/ cu aripile tale”. (p. 23),„Ard plugurile-n carne/ mânate/ depriviri”. (p. 30), „Cuvintele-ntre noiniºte cochilii/ în care lent/ nisipul s-a depus”. (p. 31). Caligrafiazã, apoi, cu fineþe

memorabile definiþii lirice cu tãieturãstilisticã directã, cãtre esenþe ºistrãlucire aforisticã: „POESIS”: „Olacrimã în care/ se duc adânc/corãbii”. Definiþie ce poate fi cititã ºica o subtilã, brevissimã ars poetica,asemenea multor altor minipoemedin volum: „Un trãsnet sau un vers/îºi lasã brusc/ pecetea”. (p. 47),„Poemul sub cuvinte/ precum unom/ sub riduri”. (p. 48). Sau „Poemulîntr-un vers - mai ºtii - s-a vrut/ dincap pânã-n picioare, un sãrut”. (p.28). Ca ºi : „Miros de îngeri/rãtãcind/ prin file”. („Lecturã”, p.18). Numeroase „flash-uri”, cum lenumeºte autorul însuºi, focalizeazãsecvenþe, imagini sau elementepeisagiste, pe care inteligenþa artisticãprodigioasã, inventivã, febrilã, le facesubiectul unor „interpretãri lirice” deo ºocantã originalitate ºi mai ales,generatoare de accente de autenticlirism: „Trompeta unui crin/ trezeºtebrusc/ grãdina”. (p.12), „Cai înzãpadã/ razele lunii-n hãþuri/ smucindnevãzut”. (p.17), „Din vârf de unghicocorul/ sparge în cor oglinzi” (p.19),„Frânghiile ninsorii/ vibreazã iar/ subîngeri”. (p.20), „În Padova-nflorind/magnolia/ te strigã”. (p.25), „Corbdepãrtându-se-n zbor/ s-a sfârºit/doliul zãpezii”. (p.33), „Încet/ vulturu-

ºi ºterge/ imperiul de pe cer”. (p.41),„Firele ploii acum/ precum corzi dechitarã/ înecatã-n vãzduh”. (p.45), „Îngalbene capcane/ pe deal/ strãluceºtetoamna”. (p.48), „În sãlcii plângãtoare/încremenesc/ izvoare”. (p.49). În alte stop-cadruri percepþia ºisensibilitatea poetului fixeazã ºi aducîn prim-plan instantanee, fapte de viaþã,pe care capacitatea asociativã ºi fanteziaautorului le investeºte cu nebãnuiteimplicaþii de ordin existenþial, deprofunzime ºi tulburãtoare reverberaþieemoþionalã: „Valiza de recrut/ c-un vraf/de aripi arse”. (p. 49), „Rãcoare/ rãmaºiisub deal/ duc satu-n spinare”. (p. 30).Sau aceastã copleºitoare „Înserare”: „Cucrucile-n lãuntru/ bãtrânii urcã/ dealul”.(p. 14). Ca ºi admirabila „Zori I”: „Þipãtulcocoºilor/ cosmicã/ deflorare”. (p. 7).Sau „Flash I”: „Pe bulevard nevroza/munceºte/ în reclame”. În sfârºit, semnalãm cu încântare ºisatisfacþie de ordin estetic, minipoemelecu o capacitate de iradiere liricãapreciabilã, în care autorul pune învaloare pluralele virtuþi expresive aleunor formulãri de facturã „paradoxistã”,de tip Florentin Smarandache sau IoanBaba (Serbia): „Adãpost”: „În umbraunui dangãt/ ne-adãpostim/ de viaþã”.(p. 17). Sau: „Aceeaºi ranã/îmbrãþiºând(n.n)/ cuþitul”.

Agenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentru Agriculturã (APIA)informeazã fermierii cu privire laobligaþia de a respecta normele deecocondiþionalitate (GAEC 6.2),conform cãrora este interzisãarderea miriºtilor ºi a resturilorvegetale pe terenul arabil, precumºi a vegetaþiei pajiºtilor permanente. Precizãm cã, în conformitate cuprevederile Ordinul ministruluiagriculturii ºi dezvoltãrii rurale, alministrului mediului, apelor ºipãdurilor ºi al preºedintelui AutoritãþiiNaþionale Sanitare Veterinare ºipentru Siguranþa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobareanormelor privind ecocondiþionalitateaîn cadrul schemelor ºi mãsurilor desprijin pentru fermieri în România, cumodificãrile ulterioare, este interzisãarderea miriºtilor ºi a resturilor

INFORMARE DE PRESÃvegetale pe terenul arabil, precum ºia vegetaþiei pajiºtilor permanente,obiectivul acestei condiþii fiindmenþinerea materiei organice în solºi prevenirea poluãrii atmosferei, prinaplicarea mãsurilor de gestionareminimã a miriºtilor ºi resturilorvegetale, precum ºi menþinerea unuinivel minim de întreþinere a soluluiprin protejarea pajiºtilor permanente. Agricultorii care utilizeazã terenarabil (inclusiv pajiºti temporare) nutrebuie sã ardã miriºtile ºi/sauresturile vegetale rezultate dupãrecoltarea culturilor (paie de cerealepãioase, vreji de plante proteice saude cartof, coceni de porumb, tulpinide floarea soarelui, rapiþã º.a.),inclusiv miriºtile sau iarba rãmasãdupã cosirea pajiºtilor temporare,precum ºi vegetaþia pajiºtilorpermanente.

Agricultorii care utilizeazã pajiºtipermanente nu trebuie sã ardãvegetaþia, inclusiv iarba rãmasãdupã cositul pajiºtilor. Pentru agricultorii care nu respectãcondiþia GAEC 6.2 se vor aplicareduceri ale cuantumului total alschemelor de plãþi ºi al mãsurilor desprijin, conform modului de aplicarea sancþiunilor pentru nerespectareanormelor de ecocondiþionalitate,indiferent de suprafaþa arsã. Precizãm cã APIA a încheiatProtocolul de colaborare cu GardaNaþionalã de Mediu (GNM) ºi cuInspectoratul General pentru Situaþiide Urgenþã (IGSU) privind acþiunilede monitorizare a modului derespectare de cãtre fermieri a bunelorcondiþii agricole ºi de mediureferitoare la arderea miriºtilor ºi aresturilor vegetale pe terenul arabilºi la arderea pajiºtilor permanente. Se urmãreºte, prin acþiuni comune,

reducerea cazurilor de ardere amiriºtilor ºi a vegetaþiei prinsancþionarea celor care încalcã acestedispoziþii, de cãtre toate cele treiinstituþii semnatare ale protocolului. Ca urmare a numãrului mare deincendieri din anii precedenþi, camãsurã de prevenire ºi combatere afenomenului, APIA a luat decizia canerespectarea normelor deecocondiþionalitate sã fie încadratã lagravitate mare ºi sã-i fie atribuitãsancþiunea maximã în acest sens,prevãzutã de Regulamentul (UE) nr.1306/2013 privind finanþarea,gestionarea ºi monitorizarea politiciiagricole comune ºi de Ordinulministrului agriculturii ºi dezvoltãriirurale nr. 999/2016 privind aprobareasistemului de sancþiuni administrativepentru ecocondiþionalitate aplicabilschemelor ºi mãsurilor de sprijinpentru fermieri începând cu anul 2016.

RESPONSABIL COMUNICARE

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017 pag. 11

PERIPLUL UNUI LÃCAª DE CULT ªI MONUMENT:„SFÂNTA TREIME” DE LA CERNEÞI ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST(3)

Cu toate cã nu s-a pierdut cu totul din vedererecomandarea D.M.I.A., în anul 1975 nu pare sã se fiînfãptuit prea mult. În luna martie a acestui an, DirecþiaPatrimoniului Cultural Naþional din cadrul ConsiliuluiCulturii ºi Educaþiei Socialiste solicita, de pildã, sã fieinformatã urgent asupra rezultatelor cercetãrilorarheologice efectuate de muzeu la biserica „Sf.Treime”, precum ºi asupra ridicãrii topografice aincintei monumentului pentru a folosi în proiectelede restaurare, acesta figurând începând cu anul 1975în planul de proiectare ºi restaurare al Direcþiei. Lacererea D.P.C.N., directorul muzeului rezoluþiona: „Înaprilie ºi mai, dacã va fi (sic!) timp ºi bani”. Singurul fapt cu adevãrat semnificativ produs înacest interval de timp a fost decizia cu nr. 45 din25 februarie 1974 a Comitetului executiv alConsiliului Popular al judeþului Mehedinþi avândca obiect apartenenþa Bisericii „Sf. Treime” laMuzeul Porþilor de Fier. De aceastã datã nu se maivorbea despre transferul acesteia de la ParohiaBanoviþa-Cerneþi la muzeu, ci despre o donaþie întrecele douã pãrþi. Ca temei juridic, erau invocateadresa acestei parohii nr. 1114/1973, avizul nr.6002/1973 al Mitropoliei Olteniei ºi acordul nr.22624/990/1973 al Departamentului Cultelor,prevederile Decretului nr. 334/1970 pentrudonaþiunea cu clauzã a Bisericii „Sf. Treime”, art. 2alin. 2 din Decretul nr. 478/1950 privitor la donaþiilefãcute statului ºi art. 48 din Legea nr. 57/1968 deorganizare ºi funcþionare a consiliilor populare. În conformitate cu acestea, Comitetul executiv alConsiliului Popular al judeþului Mehedinþi decideasã accepte donaþia oferitã de Parohia Banoviþa-Cerneþi, comuna ªimian, judeþul Mehedinþi,constând din: o bisericã cu hramul „Sfânta Treime”,teren neclãdit (curte) în suprafaþã de 2568 m.p.,împrejmuire din zid ºi sârmã ºi obiectele de cultdin listele de inventariere anexate. Acest imobil, împreunã cu obiectele sale de cultse treceau în administrarea Muzeului „Porþile de Fier”din Drobeta-Turnu Severin, care urma sã procedezela organizarea unui muzeu istoric ºi de arhitecturã. Muzeul avea obligaþia sã respecte tradiþia, clauzã adonatorului, ca în bisericã sã se oficieze serviciulreligios de ziua hramului ºi la marile sãrbãtori ortodoxe. Ducerea la îndeplinire a prevederilor decizieicãdea în sarcina Comitetului Judeþean deCulturã ºi Educaþie Socialistã ºi MuzeuluiRegiunii Porþile de Fier. Un al doilea fapt semnificativ, evidenþiind modulabuziv ºi dubios în care a avut loc preluarea„Sfintei Treimi” de cãtre stat, s-a produs în anul1977, când un locuitor din Galaþi, Al. GrigoreGhica, s-a adresat Comitetului Central al P.C.R.revendicând biserica, în virtutea descendenþei sale

prof. dr. Tudor Rãþoi din domnitorul-ctitor al acesteia. Scrisoarea petentului a fost trimisã spre soluþionareComitetului Judeþean Mehedinþi al P.C.R., care, larândul sãu, l-a însãrcinat pe directorul Muzeului,Miºu Davidescu, sã întocmeascã rãspunsul. În linii generale, acest rãspuns justifica, mai întâi,împrejurãrile imediate ale trecerii monumentului înadministraþia Muzeului Porþilor de Fier, respectivnumãrul mare de biserici din Cerneþi în raport cupopulaþia satului ºi, deci, inutilitatea bisericii pentruserviciul religios, apoi starea gravã de conservare amonumentului, imposibilitatea de a fi restaurat de cãtreautoritãþile bisericeºti, înþelegerea acestora pentrupreluarea sa de cãtre stat ºi îndeplinirea condiþiilorformale cerute de aceasta, emiterea deciziei nr. 45/1974 a Consiliului popular judeþean etc. Mai departe, erau invocate aspectele zise „dedrept” prin care s-ar fi fãcut trecerea bisericii înadministrarea muzeului, începând cu Decretul nr.111/1951 privitor la trecerea în proprietatea statuluia bunurilor fãrã stãpân dupã un an de pãrãsire dinpartea titularilor lor cunoscuþi ori absenþi,continuând cu Decretul nr. 167/1958 privitor laprescripþia extinctivã ºi art. III din Decretul nr. 218/1960 pentru modificarea Decretului nr. 167/1958. Printre alte acte normative aduse în sprijin aufigurat ºi H.C.M. nr. 1160/1955 ºi H.C.M. nr.661/1955 privitoare la pãstrarea ºi folosireamonumentelor din culturã, precum ºiInstrucþiunile nr. 1529/1963, completate cuInstrucþiunile nr. 1583/1968, ambele emise deMinisterul de Finanþe. Concluzia directorului Muzeului Porþilor deFier, însuºitã ºi de Comitetul JudeþeanMehedinþi al P.C.R. ºi comunicatã petentului,era cã restituirea bunurilor intrate în proprietateastatului – cazul bisericii „Sf. Treime” - ºi datede cãtre consiliile populare judeþene unitãþilorsocialiste de stat spre administrare – cazulMuzeului Porþilor de Fier – se putea face doarprin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã,o restituire pe cale administrativã fiind încontradicþie cu prevederile art. III din Decretulnr. 218/1960. Sintetizând pe marginea actelor normativeinvocate de Miºu Davidescu – ºi în primul rânda celor emanate la nivel central - „Sf. Treime”era în proprietatea statului încã din anul 1951. În acest caz, se pune întrebarea: de ce a maifost nevoie de campania Muzeului din anii 1968-1974, de predarea-preluarea din 1973, deacordul aferent al Patriarhiei ºi MitropolieiOlteniei, de avizul Departamentului Cultelor ºi/sau de donaþia efectuatã prin decizia nr. 45/1974a Consiliului popular judeþean? Dupã cum se vede, sunt destule aspecte

neclare în jurul acestui caz, care, de bunã seamã,n-a fost singurul de acest fel petrecut în aniiregimului comunist în România. Dincolo de toate însã, a fost deosebit de trist cã,deºi l-a preluat cu intenþia de a-l restaura, organizaºi introduce în circuitul turistic, Muzeul Porþile deFier n-a fãcut nimic sau aproape nimic din cele lacare s-a angajat. În rãspunsul cãtre Alexandru Gr.Ghica din Galaþi, Miºu Davidescu estima cãlucrãrile de restaurare ar fi putut începe în anul1978. Se lansase atunci un proiect mai larg,probabil la sugestia lui Vasile Drãguþ, în spiritul aceea ce el va susþine în 1980 ºi care aduna laolaltãcula lui Tudor Vladimirescu, cula Nistor, Biserica„Sf. Treime” ºi înjghebarea la Cerneþi a uneiRezervaþii de arhitecturã popularã româneascã, darnimic din cele proiectate nu s-a realizat, desigur,în primul rând din motive financiare. Schimbãrile politice din 1989 au prins biserica„Sf. Treime” în starea în care ea se gãsea de foartemultã vreme ºi, dupã aceastã datã, în împrejurãripolitice noi, infinit mai favorabile Bisericii ºi vieþiispirituale a oamenilor, lãcaºul de cult ºimonumentul de la Cerneþi a putut fi reintegratBisericii Ortodoxe Române ºi, din fericire,transformat în mãnãstire de maici.

A N U N Þ

Muzeul Regiunii Porþilor de Fier organizeazãconcurs pentru ocuparea adouã funcþii de execuþiecontractual vacante demuncitor calificat Tr. I dincadrul Serviciului Financiar Contabil, Resurse –Umane, Administrativ, al Muzeului. Condiþii

- studii medii absolvite cu diplomã de bacalaureatsau studii ºcoala profesionalã absolvite cu certificatde calificare;

- vechimea în muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - 9 ani ºi 6 luni.

Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14 din Drobeta Turnu Severin, proba scrisãva avea loc în data de 11.08.2017, ora 1000 . Dosarele de concurs se depun pânã în datade 03.08.2017 ora 1630. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin,telefon 0252 – 31 21 77.

Întocmit,Inspector de Specialitate Resurse Umane,

Ec. Screciu LoredanaContabil, Dulamã Mioara

MANAGER,PROF. DRD. CHIRCU DOINIÞA MARIANA

urmare din numãrul trecut

diverseOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017pag. 12

ANUNÞ PUBLICprivind depunerea solicitãrii de ernitere a acordului de mediu – STROESCU CHRISTIAN PFA

STROESCU CHRISTIAN PFA anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiectul “AGROPENSIUNE CHRISTIAN” propusa fi amplasat în judeþul Mehedinþi, comuna Gârla Mare, sat Gârla Mare. lnformaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin str. Bãile Rornane, nr. 3,ºi la sediul STROESCU CHIRISTIAN PFA din judeþul Mehedinþi, comuna Gârla Mare, satGârla Mare, în zilele de luni pânã joi, între orele 8,00-16,30 ºi vineri între orele 8,00-14,00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului -Mehedinþi.

ANUNÞ PUBLICprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

COMUNA POROINA MARE anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Reþea de alimentare cu apã înlocalitãþile Poroina Mare, Fântânile Negre, Stigniþa ºi ªipotu”, comuna Poroina Mare,propus a fi amplasat în localitãþile Poroina Mare, Fântânile Negre, Stigniþa ºi ªipotu, intravilanºi extravilan comuna Poroina Mare, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la Agenþia pentru Protecþia MediuluiMehedinþi, din municipiul Drobeta Turnu Severin, strada Bãile Romane, nr. 3 ºi la sediulPrimãriei Comunei Poroina Mare în zilele de luni pânã joi, între orele 8.00 - 16.30 ºi vineri întreorele 8.00 – 14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentru Protecþia MediuluiMehedinþi.

ANUNÞ PUBLICprivind depunerea solicitãrii de emitere a

acordului de mediu –PRIMÃRIA COMUNEI TÎMNA

PRIMÃRIA COMUNEI TÎMNA anunþãpublicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentruproiectul “Sistem alimentare cu apã sat Plopi”propus a fi amplasat în judeþul Mehedinþi,comuna Tîmna, sat Plopi. Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi cu sediul în municipiulDrobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr.3, ºi la sediul PRIMÃRIEI COMUNEI TÎMNAdin judeþul Mehedinþi, comuna Tîmna, satPlopi, în zilele de luni pânã joi, între orele 8.00-16.30 ºi vineri între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic lasediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului –Mehedinþi.

P r o d u c ã t o r i iagricoli care suntbeneficiari ai sche-melor de platã încadrul Campaniei2017 a APIA, potobþine credite dinpartea good.beeCredit IFN S.A.,cea mai marei n s t i t u þ i ef i n a n c i a r ã

nebancarã de microfinanþare din România,parte a grupului Erste, în baza adeverinþeieliberate de Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã. Finanþarea se acordã fãrã a fi necesarã ocontribuþie proprie din partea fermierilor iarbanii se obþin în una – douã zile. “Unul din obiectivele noastre fundamentaleeste sã fim alãturi de toþi producãtorii agricoli,indiferent de mãrimea afacerii acestora. ªtimcã timpul nu aºteaptã pe nimeni, de aceea ampregãtit pentru cei ce lucreazã în domeniulagricol posibilitatea ca prin intermediulgood.bee Credit sã încaseze mai repedesumele aºteptate de la APIA. Astfel, good.beeCredit IFN este singura instituþie financiarãnebancarã care poate oferi un astfel de

Fermierii pot accesa credite APIA prin good.bee Credit IFNprodus tuturor categoriilor de fermieri”, a declaratOleg Moraru, Director Executiv good.bee Credit. Creditul se poate ridica pânã la 80% din valoareasumei calculate conform adeverinþei eliberate deAPIA iar rata de dobândã este 3,04%. Pentru mai multe informaþii, cei interesaþi potcontacta reprezentanþii good.bee Credit IFN SA din cele 22 unitãþi teritoriale, la numãrul detelefon 021.212.07.30 sau pot consultawww.goodbeecredit.ro. Conform APIA, adeverinþele seelibereazã pentru beneficiarii schemelorde platã gestionate în cadrul Campaniei2017 (schema de platã unicã pesuprafaþã, plata redistributivã, platapentru practici agricole benefice pentruclimã ºi mediu ºi mãsurile de mediu ºiclimã), respectiv pentru cei careintenþioneazã sã acceseze credite învederea finanþãrii activitãþilor curente.

*** good.bee Credit IFN SA esteo Instituþie Financiarã Nebancarãînscrisã în Registrul Special al BNR,parte a grupului Erste, înfiinþatã în2009 având ca obiectiv fundamentalasigurarea unor servicii ºi produsedecreditare adaptate tuturor categoriilorde afaceri mici cu acces limitat la

produsele bancare. good.bee Credit IFN SA a construit o reþeaputernicã la nivel naþional formatã din 22 centreregionale, acoperind 40 de judeþe,având consultanþi specializaþi dedicaþi sãserveascã antreprenori cu afaceri mici ºi foartemici, astfel încât sã le asigure sprijinul necesardezvoltãrii acestor afaceri indiferent de mãrimeaºi localizarea geograficã.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Sãptãmâna începe în forþã în planul amoros.Discuþii importante cu persoana iubitã, cu copiii,dar ºi desfãºurarea unor activitãþi recreative alãturide cei dragi. De evitat contradicþiile ºi excesele,pentru cã riºti sã strici situaþii bune. La serviciuse contureazã multe activitãþi, dar vei fi sprijinitde cãtre colegi, este tensiune, astfel cã foarte uºorse poate ajunge la discuþii aprinse ºi insucceseprofesionale. Sãnãtatea este vulnerabilã, bine fiindsã fii prudent ºi sã te îngrijeºti corespunzãtor. Pecât posibil evitã consultaþiile, analizele ºiintervenþiile chirurgicale. Foarte bine susþinutesunt relaþiile parteneriale.  

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Este nevoie sã te ocupi ceva mai mult defamilie ºi de casã. Discuþii importante cu membriifamiliei, întâlniri deosebite cu neamurile,activitãþi domestice de anvergurã. Legãtura culocurile natale ºi cu familia ta de provenienþãeste foarte puternicã acum. Vizitele la rude,rãsfoitul albumelor de fotografii îþi creeazã stãriplãcute, contactându-te totodatã la energiabeneficã a strãmoºilor din care provii. De evitatconflictele! Relaþia cu persoana iubitã ºi copiiise animã mult, apãrând tensiuni. Prudenþã,rãbdare, toleranþã! A doua parte a sãptãmâniipredispune la multã muncã în plan profesional.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Foarte animate sunt relaþiile cu anturajulapropiat în prima parte a sãptãmânii. Dialoguriinteresante, întâlniri inedite, informaþii de uzgeneral. Pe de altã parte sunt posibile ºi multedrumuri pe distanþe scurte, pentru a rezolvachestiuni personale sau profesionale. Controleazã-þi vorbele ºi gesturile, pentru cã existã riscul sãspui multe, mãrunte ºi inutile. Unii se pot supãraºi de aici un carusel de evenimente greu decontrolat ºi înþeles. Se contureazã multã forfotã înplan domestic, existând predispoziþii spre discuþiiaprinse cu membrii familiei ºi spre desfãºurareaunor activitãþi domestice de anvergurã. Rãbdare,toleranþã, încredere!

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte financiare, înmod special la secþiunea venituri obþinute dinmunca proprie. Sunt ºanse sã-þi creascãremuneraþia, sã se modifice condiþiile de muncãsau activitatea profesionalã ºi de aici mai departesã aparã câºtiguri suplimentare. În paralel aparcheltuieli pe cele necesare traiului cotidian. Relaþiilecu anturajul apropiat prin discuþii aprinse, schimbde idei, aflarea unor informaþii preþioase. Tensiuniîn gândire ºi comunicare, de aceea fii prudent ºifereºte-te de discuþii contradictorii. Fii înþelegãtorcu ceilalþi! Planuri domestice ºi întâlniri familiale!

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Eºti plin de energie la începutul acesteisãptãmâni, însã poate fi dificil de controlat. Deaceea fii foarte prudent, selecteazã-þi prioritãþileºi evitã eforturile solicitante. Sunt ºanse de aîncepe o nouã etapã de viaþã, pe cu totul altebaze morale, spirituale ºi materiale. Rezervãmomente de liniºte ºi gândeºte-te la cum ai dorisã se desfãºoare viaþa ta de acum încolo.Financiar apar noutãþi fie cã primeºti bani înurma depunerii unor eforturi suplimentare laserviciu, fie cã cineva din anturajul profesionalîþi oferã favoruri deosebite. Relaþii cu anturajulapropiat ºi cãlãtorii pe distanþe scurte!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

În primele zile ale perioadei analizate ai nevoiede odihnã, retragere din forfota cotidianã ºimeditaþie interioarã. Rezervã momente numaipentru tine ºi sufletul tãu, lãsând deoparte grijile.Este o perioadã tensionatã, cu multe suiºuri ºicoborâºuri, dar cu puþin efort ºi bunãvoinþã poþidepãºi totul cu bine. Sãnãtatea este vulnerabilãpe segmentele sistemului circulator, fiind vizatãmai ales inima. Calm, rãbdare, toleranþã ºi evitãsã te implici în problemele altora! Traseazãplanuri personale ºi profesionale noi. A douaparte a sãptãmânii evidenþiazã aspectefinanciare. Cheltuieli majore.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Relaþiile cu prietenii se evidenþiazã prindiscuþii importante ºi proiecte profesionale deanvergurã. Sfaturile ºi ideile primite de la acestepersoane sunt de bun augur ºi bine ar fi sã leurmezi. Totuºi, unele persoane care se implicãnepermis de mult în viaþa ta ar trebui evitate ºiîntrerupte relaþiile sau colaborãrile. Ar fi binesã-þi rezervi momente de liniºte, odihnã, detaºarede forfota cotidianã, întrucât sunt momentedelicate. Se pot accentua afecþiuni vechi,sãnãtatea fiind vulnerabilã. Informaþiile obþinutepe cãi neobiºnuite sunt de mare folos. În a douaparte a sãptãmânii te vei simþi mult mai bine.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Este multã forfotã în plan profesional laînceputul sãptãmânii. Întâlniri oficiale, discuþiiimportante cu ºef i, autoritãþi , persoaneimportane din cadrul familiei din care provii. Eºtiîn prim-planul vieþii cotidiene ºi multã lume îþiva urmãri apariþiile ºi discursurile publice.Prudenþã ºi rãbdare! Prietenii îþi sunt alãturi,fereºte-te de a povesti prea multe despre tine ºidespre planurile tale de viitor. Unii îþi pot punebeþe în roate. Informaþii preþioase obþinute pecãi neobiºnuite, discutând în tainã cu cinevadrag ºi de încredere.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

O sãptãmãnã în care ai o mare deschidere sprerafinare sufleteascã, spre cãlãtorii iniþiatice ºipentru abordarea unor noi filozofii de viaþã. Suntposible cãlãtorii pe distanþe lungi, cãlãtorii înstrãinãtate, dialoguri cu persoane erudite ºi planuride dezvoltare personalã. Eºti vehement încomunicare, existând riscul sã provoci conflictegratuite. Controleazã-þi reacþiile ºi gesturile! Foartebine susþinute sunt relaþiile cu prietenii ºi cupersoanele care te susþin în segmentul profesional.Sunt ºanse sã obþii colaborãri noi ºi idei bunepentru ascensiunea ta socio-profesionalã. Rezervãmomente de liniºte ºi pentru plimbãri în aer liber.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Segmentul financiar este evidenþiat princheltuielile comune cu alþii. Este rost de achitatdatorii vechi pe facturi, taxe ºi servicii. Pe de altãparte intrã în discuþie moºtenirile ºi partajele. Suntºanse de a primi oferte de colaborare din care sãobþii venituri suplimentare. Se întrezãresc cãlãtoriipe distanþe lungi, dialoguri cu persoanele aflate înstrãinãtate, planuri de participare la cursuri ºiîntâlniri pe teme spirituale. Selecteazã prioritãþileºi nu te pierde în activitãþi care nu te privesc.Gândirea ºi comunicarea sunt deficitare, deci fiiprudent în vorbe ºi fapte. A doua parte a sãptãmâniiîþi aduce în preajmã multã lume ºi reuniuni oficiale.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Relaþiile parteneriale sunt foarte dinamice în primaparte a sãptãmânii. Este rost de a obþine colaborãrinoi, dar fii prudent. Discuþiile au loc pe tonuri înalte,astfel cã sunt posibile distorsiuni în gândire ºicomunicare. Pe de altã parte, o colaborare veche îºipoate modifica termenii ºi condiþiile de desfãºuraresau se poate finaliza definitiv. Financiar aparcheltuieli comune cu alþii, dar ºi discuþii privitoarela investiþii, partaje, moºteniri. Evitã cheltuielilemajore, întrucât sunt posibile erori în documente ºipierderi substanþiale. Se întrezãresc dialoguri cupersoane aflate în strãinãtate ºi cãlãtorii îndelungate.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Foarte multã forfotã este la serviciu. Sarcini delucru urgente, discuþii colegiale, dar ºi posibilitãþide extindere a activitãþii profesionale. Serecomandã prudenþã, întrucât sunt posibile tensiuniserioase care pot declanºa conflicte de muncã petermen lung. Pe de altã parte, sãnãtatea estevulnerabilã pe segmentele sistemului circulator,mai ales pe inimã. Îngrijeºte-te corespunzãtor ºiapeleazã la sfaturile unor specialiºti. Relaþiileparteneriale se remarcã prin discuþii ample, însãprudenþã, deoarece una se gândeºte, una sespune ºi cu totul altceva se înþelege. Cheltuielimajore pe taxe ºi facturi, dar ºi ºanse de câºtigde la ºi prin alþii.

OBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

( 27 iulie - 2 august 2017)

pag. 14 anunþuriOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017

A N U N Þ

Muzeul Regiunii Porþilor de Fier organizeazãconcurs pentru ocuparea funcþiei de execuþiecontractual vacantã de Inspector de SpecialitateRelaþii Publice Gr. I din cadrul Filialei Orºova, aMuzeului. Condiþii - studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã pânã la emiterea diplomei, dar nu maimult de 6 luni;

- vechimea în muncã (pe studii superioare) sauîn specialitatea studiilor necesarã ocupãrii funcþiei- 6 ani ºi 6 luni. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14 din Drobeta Turnu Severin, proba scrisã vaavea loc în data de 11.08.2017, ora 1000 . Dosarele de concurs se depun pânã în data de03.08.2017 ora 1630. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin, telefon0252 – 31 21 77.Întocmit,Inspector de Specialitate Resurse Umane,Ec. Screciu LoredanaContabil, Dulamã Mioara

MANAGER,PROF. DRD. CHIRCU DOINIÞA MARIANA

A N U N Þ

Muzeul Regiunii Porþilor de Fier organizeazãconcurs pentru ocuparea funcþiei de execuþiecontractual vacantã de muzeograf Gr. II din cadrulSecþiei Etnografie ºi Artã Popularã, a Muzeului. Condiþii

- studii universitare de licenþã absolvitecu diplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã pânã la emiterea diplomei, dar nu maimult de 6 luni;- vechimea în muncã (pe studii superioare) sau înspecialitatea studiilor necesarã ocupãrii funcþiei -6 luni. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14 din Drobeta Turnu Severin, proba scrisã vaavea loc în data de 11.08.2017, ora 1000 . Dosarele de concurs se depun pânã în data de03.08.2017 ora 1630. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin, telefon0252 – 31 21 77.Întocmit,Inspector de Specialitate Resurse Umane,Ec. Screciu LoredanaContabil, Dulamã Mioara

MANAGER,PROF. DRD. CHIRCU DOINIÞA MARIANA

A N U N Þ

Muzeul Regiunii Porþilor de Fierorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei deexecuþie contractual vacantã de muzeograf Gr. IA dincadrul Secþiei Arheologie – Istorie, a Muzeului. Condiþii - studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã pânã la emiterea diplomei, dar nu maimult de 6 luni, specializare în domeniile istorie -arheologie;

- vechimea în muncã (pe studii superioare) sauîn specialitatea studiilor necesarã ocupãrii funcþiei- 6 ani ºi 6 luni.Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14 din Drobeta Turnu Severin, proba scrisã vaavea loc în data de 11.08.2017, ora 1000 . Dosarele de concurs se depun pânã în data de03.08.2017 ora 1630. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrulMuzeului Regiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta TurnuSeverin, telefon 0252 – 31 21 77.Întocmit,Inspector de Specialitate Resurse Umane,Ec. Screciu LoredanaContabil, Dulamã Mioara

MANAGER,PROF. DRD. CHIRCU DOINIÞA MARIANA

A N U N Þ

Muzeul Regiunii Porþilor de Fierorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei deexecuþie contractual vacantã de restauratordebutant din cadrul Secþiei Laborator Conservare- Restaurare, a Muzeului. Condiþii - studii medii absolvite cu diplomã debacalaureat;

- vechimea în muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - nu este necesarã. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14 din Drobeta Turnu Severin, proba scrisã vaavea loc în data de 11.08.2017, ora 1000 . Dosarele de concurs se depun pânã în data de03.08.2017 ora 1630. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin, telefon0252 – 31 21 77.Întocmit,Inspector de Specialitate Resurse Umane,Ec. Screciu LoredanaContabil, Dulamã Mioara

MANAGER,PROF. DRD. CHIRCU DOINIÞA MARIANA

A N U N Þ

Muzeul Regiunii Porþilor de Fier organizeazãconcurs pentru ocuparea funcþiei de execuþiecontractual vacantã de muzeograf Gr. I din cadrulSecþiei Muzeul de Artã, a Muzeului. Condiþii - studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã,absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã pânãla emiterea diplomei, dar nu mai mult de 6 luni;

- vechimea în muncã (pe studii superioare) sauîn specialitatea studiilor necesarã ocupãrii funcþiei- 3 ani ºi 6 luni. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14 din Drobeta Turnu Severin, proba scrisãva avea loc în data de 11.08.2017, ora 1000 . Dosarele de concurs se depun pânã în datade 03.08.2017 ora 1630. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrulMuzeului Regiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta TurnuSeverin, telefon 0252 – 31 21 77.Întocmit, Inspector de Specialitate ResurseUmane, Ec. Screciu LoredanaContabil, Dulamã Mioara

MANAGER,PROF. DRD. CHIRCU DOINIÞA MARIANA

A N U N Þ

Muzeul Regiunii Porþilor de Fierorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei deexecuþie contractual vacantã de munci tornecalificat Tr. I din cadrul Secþiei ªtiinþele Naturii –Acvariu a Muzeului. Condiþii - studii generale;

- vechimea în muncã necesarã ocupãrii funcþiei- 9 ani ºi 6 luni. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, s trada Mareºa lAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin, probascrisã va avea loc în data de 11.08.2017, ora 1000

. Dosarele de concurs se depun pânã în datade 03.08.2017 ora 1630. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrulMuzeului Regiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta TurnuSeverin, telefon 0252 – 31 21 77.Întocmit,Inspector de Specialitate Resurse Umane,Ec. Screciu LoredanaContabil, Dulamã Mioara

MANAGER,PROF. DRD. CHIRCU DOINIÞA MARIANA

sportOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017 pag. 15

Cel mai important eveniment sportiv gãzduitvreodatã de judeþul Mehedinþi va avea loc astãzi, cuîncepere de la ora 21:00, pe Stadionul Municipaldin Drobeta Turnu Severin. La malul Dunãrii apoposit AC Milan, una dintre cele mai tirate echipedin fotbalul mondial. “Diavolul milanez” are înpalmares 18 titluri de campioanã ale Italiei,ultimul în 2011, ºi 7 trofee ale Cupei CampionilorEuropeni / Ligii Campionilor, în sezoanele 1962-1963, 1968-1969, 1988-1989 (scor 4-0 în finalacu Steaua Bucureºti), 1989-1990 / 1993-1994,2002-2003 ºi 2006-2007. Intratã, în ultimii ani, într-un con de umbrã, echipa“rosso-nero” ºi-a schimbat acþionarii ºi vrea sãrevinã în elita fotbalului continental, iar primul pas îl

poate face în aceastã searã, când va întâlni CSUniversitatea Craiova, în prima manºã a turului alIII-lea preliminar din UEFA Europa League. Patronat,timp de 3 decenii, de Silvio Berlusconi, AC Milan afost achiziþionatã, în primãvara acestui an, de un

“Diavolul milanez”rescrie istoria

“Municipalului” severinean

consorþiu chinez, pentru suma de 740 de milioaneeuro! Noii patroni au investit deja în transferuriaproape 200 de milioane de euro, cea mai maresumã, 40 de milioane de euro, fiind plãtitã pentruaducerea fundaºul Leonardo Bonucci, de la rivalaJuventus Torino. În replicã, bugetul CSU Craiova

pentru noul sezon e de doar 5milioane de euro. Cu toateacestea, “alb-albaºtri” sperãîntr-o surprizã, mai ales cã ACMilan s-a reunit de doar câtevasãptãmâni, deoarece campi-onatul în Italia începe de-abiapeste o lunã. În schimb, CSUCraiova a disputat deja 2 meciurioficiale din noul sezon, ultimulsâmbãta trecutã, când a remizat,scor 1-1, cu Concordia

Chiajna, pe “Municipalul” severinean.La meci au asistat doar 1.000 de spectatori, dar

organizatorii mizeazã pe 18.000 de fani în tribune,la jocul cu AC Milan. “Am început bine jocul ºi amreuºit sã marcãm, prin Bãluþã, dupã care am primit

gol ºi în momentul acela ne-am pierdut puþin încredereaîn noi. Repriza a doua nu afost de aceeaºi calitate. Nucred cã a fost vorba depresiunea meciului cu Milan,pentru cã eu am insistat sãfim concentraþi doar pentruduelul cu Chiajna”, a declaratantrenorul Craiovei, DevisMangia. “Nu a fost un mecireuºit. Sincer, mã aºteptamsã câºtigãm fãrã probleme.Mã bucur cã am înscris înacest meci, dar suntdezamãgit cã am obþinut doarun punct. Îmi doresc sãînscriu ºi cu Milan. Ar fi cevaextraordinar, fantastic. Va fimeciul vieþii pentru noi, însãobiectivul nostru rãmânecampionatul, nu Europa

League. Sper ca la meciul cu Milan sã reuºim unmeci frumos ºi sã ieºim cu capul sus. Nu trebuie sãne îngrijorãm cã întâlnim o echipã de talie mondialã,ci sã jucãm cu plãcere”, a spus ºi mijlocaºul AlexBãluþã. Dupã meciul cu AC Milan, echipa sa va jucaduminicã, pe Naþional Arena, cu FCSB, în etapa aIII-a din cadrul Ligii I.

Pe lângã CSU Craiova, România mai ereprezentatã în Europa League de DinamoBucureºti ºi Astra Giurgiu. Dacã echipa pregãtitãde Cosmin Contra a întâlnit, miercuri, de la ora20:30, pe Naþional Arena, Atletic Bilbao, formaþiapreluatã de Edi Iordãnescu va primi, la Giurgiu,vizita ucrainenilor de la FC Oleksandria.

Inaugurat în 1972, “Municipalul” severinean amai gãzduit un singur meci oficial de niveleuropean, chiar anul trecut, când Pandurii TârguJiu a întâlnit Maccabi Tel Aviv, tot în turul al III-leapreliminar al UEFA Europa League. Israelienii s-au impus cu 3-1 ºi s-au calificat în faza urmãtoarea competiþiei. Anterior, la malul Dunãrii s-au jucatdoar partide internaþionale cu caracter amical, ceamai importantã fiind în 2010, când echipa naþionalãde tineret (U23) a României, pregãtitã la vremearespectivã de Emil Sãndoi, a întâlnit reprezentativasimilarã a Serbiei, de care a dispus cu scorul 3-1,golurile tricolorilor fiind izbutite de CosminGângioveanu, Liviu Ganea ºi Ioan Hora. La JunioriU16, România a mai jucat la malul Dunãrii amicalecu Macedonia (2010) ºi Serbia (2014). În 1987,pe Stadionul Municipal din Drobeta Turnu Severinse disputa amicalul dintre România ºi Polonia, lanivelul reprezentativelor de juniori U19.

Programul etapei a III-a din Liga IVineri, 28 iulieFC Botoºani - Sepsi Sfântu Gheorghe, ora 18:30Concordia Chiajna - CSM Poli Iaºi, ora 21:00Sâmbãtã, 29 iulieJuventus Bucureºti - FC Voluntari, ora 18:30Gaz Metan Mediaº - CFR Cluj, ora 21:00Duminicã, 30 iulieViitorul Constanþa - Dinamo, ora 18:00FCSB - CS Universitatea Craiova, ora 21:00Luni, 31 iulieAstra Giurgiu - ACS Poli Timiºoara, ora 21:00

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 27.07 - 02.08. 2017pag. 16

pamflet

Gata, mã nepoate, vinecivilizaþia peste noi. Am aºteptat-ocam aºa cum i-am aºteptat peamericani, da acuma vine. Se detedrumu la robinet, o sã curgã valuride asfalt pin tot Mehedinþiu, o sãsã bage apã ºi canalizare pin toatecãtunele, sã reabiliteazã ºcolile, sãface frumos, ce mai. Pãnã ºi la Orºova sã alocarã banimulþi, acuma numai nea ãsta micude conduce oraºu sã ºtie ce sã facãcu ei. Cã la câtã nevoie are Orºovade infrastructurã, dacã sã cheltuiescaiurea, iarã nu sã aleg orºovenii cunimica. ªi ar fi pãcat. Cã la Bîrda ºi Bobaiþa au rãmasºi acuma cu problemele în urmã.Cã degeaba s-au folosit cele 14miliarde lei pentru alimentarea cuapã. Cicã aºa mare economie s-afãcut de nu ajunge apa la mai multde un consumator. Adicã deschideSache a lu Zãpãcitu robinetu,nepotumiu Sucã stã în telefon pãnãprimeºte OK sã dea ºi el drumu laapã. Mã fraþilor da ºi când prinderând, nu sã dã bãtut. Suge tot, cam

nea Mãrin

Sucã ºi asfaltãrile, civilizaþia di la Porþile de Schier,urgenþa di la Pensii ºi nea Daea Cutreieretoru

cum fãcea când prindea þâþa cândsugea la chiept. Da lãsând glumala o parte, cine plãteºte pentru jafudin banu public, de ceva ani înurmã, din investiþia de la Bîrda ºiBobaiþa, ºi nu numai... Mã fraþilor, da o treabã bunã i sãpãru lu’ Tanþa lu’ Pecingine, cã eae din zonã ºi cunoaºte cum stãsituaþia, o treabã bunã i sã pãru cuPorþile de Fier II . Pã da, cãprimarele di la Gogoºu, dupe cedete paranghelie trei zile ºi treinopþi, de venirã toate neeamuriledin Mehedinþi sã vadã Zilelecomunei, zisã sã sã ocupe ºi de ceirãmaºi în Colonia Porþile de FierII. Aºa cã pusã pe hârtie cam cetrebe, neºte asfalt, neºte conductede alimentare cu apã, neºte lucrãriºi acuma o sã vinã banii. ªi dacãvin, o sã aibã ºi oamenii dincolonie ce le trebuie. Bunã treabã.Unde mai pui cã zona ar putea fi ºimai bine exploatatã în viitor, cã ladoi paºi sunt fraþii sârbi ºi nici podunu e aºa lung între noi. Acuma, nu zic, cã îmi zisã nerodu

de Sucã, când veni di la Schela dila ºtrand, cã ãi de asfalteazãbulevardu steteau cam la umbrã.Da sã ridicarã când îl vãzurã penerod, cã ãsta stã sã le facã poze,sã-i facã vedete, cã cicã aºa a vãzutel cã fac papparazzi. ªi acuma a ziscã îºi mai ia un aparat, cã dacã vinbani de alte asfaltãri, sã aibã cu ce.Pã da, cã ºi la Severin vin bani dila buget pentru lucrãri, da ai lu’Zbanghiu tot trag speranþã cãstrada Walter Mãrãcineanu sãterminã de asfaltat. Adicã ezactieºirea cãtre Centura lu’ nea Mîþu,aia de ocoleºte municipiul. Pãi camîn aceeaºi situaþie sã aflã ºi CaleaTârgu Jiului, da ºi strada Cicerocãtre Magheru. Mã nepoate, nu sã poate zi fãrã unscandal la Casa de PensiiMehedinþi. Adicã acolo undeoamenii nu vin nici de drag, nici cuplãcere, ci de nevoie. Zilele trecute,ajunsã la Casã o femeie operatã la

inimã, ca sã afle de ce nu-i vinepensia. Aºa de bine fu primitã, aºade frumos sã purtarã cu ea, cã i sãfãcu rãu, de fu nevoie de Ambulanþã.ªi uite aºa i sã rezolvã problema laurgenþã. Problema cu inima, nu aiapentru care venisã la pensii. Aþi uitat cumva de nea Daea?! Nicinu aþi avea cum, cã al nostruministru cutreierã ogoarele patriei,mai ceva decât secerã combinelegrâul. Sã urcã nea Daea pe combinã,sã vadã dacã bobu de grâu e treieratcum trebe, dacã are combina uleideajuns, nu care cumva sã folosascãulei de floarea-soarelui ºi parcã ºiseceriºu fu mai productiv cu neaministru la trei metri de sol. Dacã oþine tot aºa, nea Daea are toateºansele sã devinã ãl mai popularministru din Mehedinþi, dupãpãrerea lu Sucã. ªi nerodu îºi dã cupãrerea rar, da bine.

Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!