naºul bejat l-a reînscãunat pe tãerel ºef la ocolul silvic ...la un pacient 1.000 de lei,...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numărul 255 (326) • 18 - 24 septembrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Naºul Bejat l-a reînscãunat peTãerel ºef la Ocolul Silvic Tismana
Greblã i-a donatfiului sãuapartamentul dinBucureºti, pentrua încasa bani pecazare de la Senat
Firma primareluiIordache ºi-aîntins tentaculeleºi la alte primãrii
Scandal de Gorj18 septembrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Primarele Aristide Şerbănescu, jupânul de la Schela, se află de câteva zile în atenţia
presei din cauza unor şmenuri la reţeaua de alimentare cu apă din satele Arsuri şi Schela.
Totul a plecat de la o anchetă a jurnalistului Narcis Daju publicată pe ziarul online de
investigaţii gorjnews.ro. Nu intru în amănunte, deşi toate acestea sunt importante, pentru
că a făcut-o deja toată presa locală. Ce am remarcat pe parcursul acestor zile, de la
declanşarea scandalului Schela, este tupeul fără margini al primarului Şerbănescu. De la
faptul că lucrările la acea alimentare au costat mai puţin decât relatase presa şi până la a
fi sau nu apa potabilă, Şerbănescu a ţinut-o numai în minciuni şi contraziceri.
În emisiunea Provocare la adevăr, de la GorjTV, primarul a recunoscut că a decontat
lucrări de decolmatare a barajului de captare a apei şi a încercat să convingă
telespectatorii că acestea au fost făcute, deşi imaginile prezentate de postul de televiziune
îl contraziceau categoric. La un post de radio a dat-o în bară şi mai tare: a afirmat că are în
faţă documentul emis de Autoritatea de Sănătate Publică Gorj care atesta faptul că apa e
potabilă. La câteva minute, dr. Alăman afirma că probele de apă sunt încă la analiză şi nu
a fost dat încă un verdict în acest sens. Primarul a mers până acolo încât a contestat şi
fotografiile care arătau clar că acolo, la Schela, a fost o batjocură la adresa banului public:
ţevile de alimentare erau deasupra solului, bazinul de captare plin de mizerie, etc.
Dar nu numai primarul a dat-o cotită ci şi autorităţile sesizate în acest caz. Inspecţia în
construcţii a emis un punct de vedere semnat şi de societatea care a proiectat
alimentarea cu apă(!), iar echipa de specialişti din cadrul Prefecturii Gorj a dat asigurări
că investiţia de la Schela e impecabilă. Până şi prefectul de Gorj spunea că nu cunoaşte
proiectul şi poate fi doar o defecţiune tehnică(!) la staţia de tratare a apei. ASP nici nu ştia
că la Schela s-a construit o nouă alimentare cu apă, de altfel l-a şi amendat pe
responsabilul cu urbanismul din cadrul primăriei, deci nu se poate vorbi de autorizaţie
de construire.
Un lucru este cert: niciuna din autorităţile statului care ar fi trebuit să verifice lucrările
de la Schela nu s-a deplasat la faţa locului. În acest caz s-au emis judecăţi de la birou pe
baza spuselor primarului Şerbănescu care, în disperare de cauză, a lăsat să se înţeleagă
că nu ar fi vorba depre alimentarea cu apă de la Arsuri-Schela ci de o alta, făcută de
SNLO în urmă cu mulţi ani, iar câţiva papagali au şi înghiţit gogoaşa.
Remarc, în toată acestă nebunie, indolenţa instituţiilor statului, ălea ce se ocupă cu
anchetele penale, care nu l-au deranjat deloc pe primarele de Schela, nici măcar atunci
când acesta a declarat public că a furat curent electric. Dacă ar fi mers măcar pe firul
relatărilor lui Daju, doar atât, fără să se mai obosească să caute documentele care au
stat la baza încheierii contractului de achiziţie al acestei investiţii, sau situaţii de lucrări,
anchetatorii ar fi putut să-i arunce în beci pe toţi cei implicaţi în jefuirea banilor publici
de la Schela.
Circ pe bani publici
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ
3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
ARTEGO
Scandal de Gorj18 septembrie 3
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Greblã i-a donat fiului sãuapartamentul din Bucureºti, pentrua încasa bani pe cazare de la Senat
Senatorul de Gorj, Toni Mihail Greblã este unmembru preþios al Parlamentului României, nu
nepãrat datoritã valorii ºi calitãþilor sale profesionale,ci din cauza cheltuielilor pe care forul superios în
stat le face cu cel care deþine ºi funcþia de ºef alComisiei Juridice. Cunoscut ca un om al banului lanivel de judeþ – se pare cã nu de toatã lumea avândîn vedere cã a fost ales senator - Greblã a cheltuit
într-o jumãtate de an de mandat cât cheltuieºte într-un an o comunã cu reabilitarea drumurilor. Dacã
senatorul gorjean meritã atâta risipã financiarã artrebui sã cântãreascã bine electoratul înainte de a-imai da voturile la alegerile urmãtoare, deoarece, cu
siguranþã va mai vrea o turã.
Toni Mihail Greblă a
devenit senator anul trecut,
pe listele PSD, continuând
astfel seria de funcţii
importante pe care le-a
deţinut de-a lungul carierei
sale, pentru că, spun unii a
avut informaţiile necesare
pentru a fi la locul potrivit în
timpul Revoluţiei din 1989.
Transformat dintr-un avocat
de provincie într-un om
politic de succes, Toni
Greblă a cucerit anul trecut
electoratul cu un discurs
politic folosit de toată lumea:
apărarea intereselor
energetice şi ale exploatării
cărbunelui, atragerea
investitorilor şi dezvoltarea
economică substanţială a
judeţului. Că pe gorjenii încă
nu-i dau banii afară din casă
cum le-a promis senatorul
pesedist e sigur, dar nu
acelaşi lucru se poate spune
şi despre el, care cum s-a
văzut în Parlament a început
să ia toate măsurile necesare
pentru a câştiga cât mai
mult.
ªi mânaªi mânaªi mânaªi mânaªi mânaGreblã se fãcu’Greblã se fãcu’Greblã se fãcu’Greblã se fãcu’Greblã se fãcu’
Fiind de notrietate faptul
că parlamentarii primesc un
purcoi de bani pentru
cazarea în capitală, Greblă a
trecut urgent la înstrăinarea,
în acte, prin donaţie, a
apartamentului pe care până
atunci îl deţinuse în
Bucureşti. A găsit repede
doritor în persoana fiului
său, Silviu, care nu i-a mai
dat voie să-l folosească, aşa
că, pentru a-şi exercita
funcţia pentru care gorjenii l-
au trimis în Parlament a
trebuit să-şi caute o gazdă.
În declaraţia de avere a
lui Greblă, la începutul
mandatului, dată pe 15
decembrie, anul trecut,
proaspătul senator a scris în
dreptul apartamentului din
Bucureşti „în curs de
înstrăinare”. Greblă s-a
mişcat destul de repede şi,
printr-un vicleşug juridic, a
pus în aplicare, chiar în acea
lună, planul care-i conferea
dreptul de a încasa banii
pentru cazare în Bucureşti.
Încă din ianuarie
parlamentarul a putut să
încaseze câteva mii de lei
pentru că-i donase
apartamentul, pe care-l
cumpărase în Bucureşti, în
urmă cu cinci ani, fiului său,
aşa cum reiese din declaraţia
de avere a acestuia din luna
mai a acestui an.
Cazarea parlamentarului
gorjean a costat din ianuarie
până în iunie aproape 50.000
de lei, începând cu o chirie
mai modestă de 6.000 într-o
lună şi culminând cu 9.000
de lei. Pe lângă banii de
cazare, Greblă a primit
indemnizaţie de peste 5.000
de lei pe lună şi diurnă
pentru deplasări de aproape
15.000 de lei pentru cinci
luni.
Dispus la cheltuieli cu
nemiluita din sacul fără fund
al Parlamentului, Toni Mihail
Greblă toacă lunar aproape
5.000 de lei pentru materiale
de întreţinere a biroului
senatorial pe care-l deţine,
alţi aproape 800 de lei
ducându-se pe utilităţi.
Angajaţii biroului sunt plătiţi
gras consumându-se lunar
pentru salariile lor în jur de
5.500 de lei.
CheltuitorCheltuitorCheltuitorCheltuitorCheltuitor,,,,,dar modestdar modestdar modestdar modestdar modest
La un calcul simplu,
pentru senatorul gorjean s-
au cheltuit, pe cele cinci luni
de mandat, peste o sută de
mii de lei, fără ca Gorjul să fi
văzut în acest timp vreun
investiror adus de Greblă
care să investească măcar
cât a risipit statul pentru
întreţinerea sa ca
parlamentar român.
Banii strânşi din
indemnizaţii, diurne, cazare
şi din alte beneficii ale
funcţiei de senator se pare
că sunt păstraţi cu grijă la
ciorap, Greblă
neachiziţionând nimic în
plus faţă de anii trecuţi, astfel
că este în continuare
proprietarul unei jumătăţi de
casă în Tg-Jiu şi a unei
jumătăţi de garsonieră, tot în
municipiu. Conform
declaraţiei de avere, fostul
prefect de Gorj deţine şi
două maşini, una având ca
an de fabricaţie 2000, iar
cealaltă 2003.
Sumele încasate datorită
actualului post pe care-l
deţine n-au ajuns însă nici pe
mâna vreunei bănci,
singurul depozit bancar al
senatorului, de 120.000 de
lei, datând din 1998.
Cu toate că declaraţia de
avere a acestuia lasă
impresia unui trai modest, în
comparaţie cu al altora de
aceeaşi teapă, cheltuielile
făcute din postura senator
demonstrează că Toni Greblă
nu se uită la bani atunci
când consumă din
buzunarul statului.
Scandal de Gorj18 septembrie4
Medicul DanaVodislav,trimisã înjudecatãpentru luarede mitã
Medicul oftalmolog
Dana Vodislav a fost
trimisă în judecată pentru
săvârşirea infracţiunii de
luare de mită şi pentru
infracţiunea de primire de
foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului
întocmit de procurorii
gorjeni, Dana Vodislav a
pretins şi a primit suma de
o mie de lei de la un
bărbat care a şi denunţat-
o. Procuorii susţin că
Dana Vodislav nu a
recunoscut săvârşirea
infracţiunii de luare de
mită. La mijlocul lunii
august, Dan Vodislav,
medic în cadrul
Spitalului Judeţean Târgu-
Jiu, a fost prinsă în
flagrant, în timp ce lua de
la un pacient 1.000 de lei,
pentru a-i da o scrisoare
medicală de recomandare
către Comisia de Expertiză
Medicală a Persoanelor
Adulte cu Handicap Gorj
Banþa confirmã candidaturapentru postul de prefect
Victor Banţa a confirmat faptul că
şi-a depus candidatura pentru funcţia
de prefect. Acesta şi-a depus dosarul
de înscriere pentru concursul
organizat de Agenţia Naţională a
Funcţionarilor publici, la sfârşitul
acestei luni. Concursul nu a fost
deloc mediatizat de către Prefectura
Gorj, ziarul online de investigaţii
www.gorjnews.ro a publicat în
premieră faptul că acesta va avea loc
pe 28 septembrie şi că 16 septembrie
era ultima zi de înscriere. Prefectul
Ion Florescu a negat miercuri seară,
în cadrul emisiunii Provocare la
adevăr, difuzată de Gorj TV, că ar
avea loc un concurs, susţinând că
este vorba doar de o reconfirmare a
sa pe funcţie. Florescu a fost şocat
când a aflat, chiar în timpul
emisiunii, de faptul că va avea un
contracandidat.
Scandal de Gorj18 septembrie 5
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Dupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului Turceni,urceni,urceni,urceni,urceni,
Firma primarelui Iordache ºi-aîntins tentaculele ºi la alte primãrii
Firma primarului de TFirma primarului de TFirma primarului de TFirma primarului de TFirma primarului de Turceni, urceni, urceni, urceni, urceni, Ydail ConstructYdail ConstructYdail ConstructYdail ConstructYdail ConstructSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, în
comunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banipublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, din
iulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºial lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat în
contact cu contact cu contact cu contact cu contact cu Ydail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarinterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat învizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statului
dupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Turceni ºi decontateurceni ºi decontateurceni ºi decontateurceni ºi decontateurceni ºi decontatede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedeprieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,
iar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechidin contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.
Douã WC-uri,Douã WC-uri,Douã WC-uri,Douã WC-uri,Douã WC-uri,292.000 de lei vechi292.000 de lei vechi292.000 de lei vechi292.000 de lei vechi292.000 de lei vechiConducerea liberală a
Inspectoratului Şcolar
Judeţean Gorj (ISJ) i-a servit,
anul trecut, colegului de
partid Ion Iordache două
contracte în aceeaşi zi. 1
septembrie a fost cu „noroc”
pentru firma Ydail Construct,
aceasta „câştigând” două aşa
zise licitaţii organizate de
către ISJ pentru construirea
a două WC – uri la şcolile din
Fântânele - Urdari şi
Borăscu. Societatea
primarelui de Turceni a
alergat singură în cursa
pentru obţinerea celor două
contracte, fiind unic ofertant,
aşa că era imposibil să iese
pe locul II. Contractele
înregistrate la ISJ poartă
numere consecutive, iar
lucrările au costat 143 de mii
de lei, WC-ul din curtea şcolii
de la Fântânele, şi 149 de mii
de lei cel de la Borăscu.
Unele surse spun că, în
ambele cazuri, „s-a căzut de
acord” ca ofertele să fie cu
14 mii de lei mai mici decât
valoarea estimată pentru
acele lucrări tocmai pentru a
nu „bate la ochi”.
Prietenie marePrietenie marePrietenie marePrietenie marePrietenie mareîntre Iordacheîntre Iordacheîntre Iordacheîntre Iordacheîntre Iordacheºi ºi ºi ºi ºi unii primariunii primariunii primariunii primariunii primari
Pe primarul comunei
Borăscu, Constantin Tucu, îl
leagă o prietenie mai aparte
de vecinul său de la Turceni.
Surse din interiorul primăriei
ne-au declarat că toată lumea
din zonă ştie că firma
primarului Iordache face
drumurile din comună. La
finele lunii septembrie a
anului trecut, Ydail
Construct s-a apucat de
„modernizarea” unui drum
comunal, Miluta - Biserică,
nu mai mult de 5-600 de
metri, spun aceleaşi surse,
pentru care a încasat peste
2,7 miliarde de lei vechi. În
urmă cu o lună de zile, mai
exact pe 11 august, Ydail a
mai contractat o lucrare, de
modernizare a unui drum
comunal, cu Primăria
Borăscu, bineînţeles tot ca
unic ofertant, pentru suma
de 2.395.000 de lei (aproape
24 de miliarde de lei vechi).
Sursele mai spun că oferta
Ydail, pentru lucrări la
drumul comunal Borăscu –
intrarea în judeţul
Mehedinţi, a fost întocmită
chiar în sediul Primăriei
Borăscu, valoarea acesteia
fiind foarte apropiată de cea
estimată.
Şi la unele lucrări din
comuna Cătunele situaţia s-a
repetat. „Specialiştii” în
reparaţii de drumuri săteţti
de la firma primarului
Iordache au fost preferaţi
pentru o lucrare cu Primăria
Cătunele, în luna mai a.c., în
valoare de aproape 3,8
miliarde de lei vechi.
ªmenurile la control!ªmenurile la control!ªmenurile la control!ªmenurile la control!ªmenurile la control!Referitor la toate
şmenurile primarului
Iordache şi firmei acestuia
relatate, pe larg, de-a lungul
timpului, de către Scandal şi
confirmate recent de către
Corpul de Control al
Instituţiei Prefectului
Judeţului Gorj, Ion Florescu
a declarat că raportul de
control întocmit la Primăria
Turceni a fost înaintat
organelor de cercetare.
Inspectorii de control au
constatat, printre altele, că la
un singur contract, încheiat
de către instituţia condusă
de Iordache cu firma
acestuia, a fost suplimentată
valoarea iniţială a acestuia
cu peste 3,6 miliarde de lei
vechi, printr-un act adiţional
care prelungea durata
contractului cu „0” zile.
Scandal de Gorj18 septembrie6
UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50
locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta
sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50
locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice
internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU
CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA
Centrul de Orientare şi selecţie pentru
studii al U.L.I.M. Tg-Jiu
Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj
Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027
e-mail: [email protected]
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.
2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
4. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFêOARà ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)
Primãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vinde12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã
spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. RelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþii
la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nr.3.3.3.3.3
sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111
Vrei locuinţă prinprogramul „Prima Casă“?
Scandal de Gorj18 septembrie 7
Baronul Pavel ºi-a creat infrastructura pentruafacerea personalã, cu banii primãriei
Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Realegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electorat
cumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã deploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilor, interesaþi doar, interesaþi doar, interesaþi doar, interesaþi doar, interesaþi doar
de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-a lungul mandatelora lungul mandatelora lungul mandatelora lungul mandatelora lungul mandatelor, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin
care sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cu
sume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai dehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în care
cineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderepentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.
Primarul comunei
Peştişani, Florin Pavel a
prosperat mult de când a
fost ales în fruntea
comunităţii devenind în
prezent mai mult om de
afaceri decât reprezentant al
celor care l-au ales. Având ca
scut funcţia, Pavel se
foloseşte de banii publici
pentru a-şi mulţumi colegii
de partid şi prietenii şi
pentru a demara afaceri
proprii de succes, prin
interpuşi, bineînţeles. Cum
trend-ul în familie este
business-ul, soţia primarului,
Lidia, nu s-a lăsat mai prejos
şi şi-a deschis propriul
cabinet medical în comună,
iar oamenii au fost
îndrumaţi, ba de voie, ba de
nevoie, spre acesta.
CinciCinciCinciCinciCincibolovani pentrubolovani pentrubolovani pentrubolovani pentrubolovani pentru
5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de leiFlorin Pavel ocupă funcţia
de primar al comunei
Peştişani de câţiva ani buni
şi chiar de la instalarea sa în
funcţie a fost clar pentru
toată lumea, mai puţin
pentru cei care l-au reales
după aceea, că vrea să
profite din plin de
oportunitate şi să se
căpătuiască că nu se ştie
niciodată când se trezeşte
norodul şi nu-l mai alege în
fruntea comunităţii. Despre
afacerile primarul s-au scris
zeci de articole care au
rămas fără repercusiuni ca
orice descriere a ilegalităţilor
comise mai ales în
administraţia publică.
Despre faptul că nu i se
poate întâmpla absolut nimic
dacă se foloseşte de banii
publici este conştient şi
Pavel, motiv pentru care şi-a
văzut liniştit de-ale lui şi
chiar a învăţat să profite şi
mai bine.
Săptămâna trecută scriam
despre o colaborare a firmei
Maserati SRL cu Primăria
Peştişani pentru construirea
unei baze sportive între
localităţie Bâlta şi Frânceşti,
colaborare perfectată prin
încredinţarea directă a
lucrării de 5,4 miliarde de lei
vechi, chiar în Ajunul
Crăciunului, anul trecut. Deşi
cele două părţi păreau
nerăbdătoare să se apuce de
treabă, având în vedere că s-
au întâlnit în prag de
sărbătoare, Dian Popescu,
preşedintele PNL Târgu-Jiu
şi colegul său de partid
Florin Pavel au lăsat-o
moartă după ce au stabilit
condiţiile colabărării şi nici
acum, după aproape nouă
luni, lucrarea nu a demarat.
După articolul de săptămâna
trecută firma Maserati a
cărat, la locul unde până
acum trebuia deja să se
contureze baza sportivă,
vreo cinci bolovani ca să-şi
demonstreze buna intenţie,
iar primarul Pavel a declarat
senin că ar demara
construcţia dar nu are bani.
Omul de afaceriOmul de afaceriOmul de afaceriOmul de afaceriOmul de afaceridin frunteadin frunteadin frunteadin frunteadin fruntea
Primãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniLipsa banilor n-a fost însă
o problemă într-un alt
proiect în care Florin Pavel
era direct interesat pentru a
netezi calea unei afaceri în
care este implicat prin
intermediul unor interpuşi.
Pe albia râului Bristriţa
afaceristul Florin Chilea va
deschide în curând o staţie
de sortare avându-l ca
partener, din umbră, chiar
pe primar. Deşi, gurile rele
spuneau că reprezentanta
primarului în această afacere
este chiar consoarta sa,
acesta a ţinut să infirme
zvonurile spunând nonşalant
că soţia sa se ocupă de
business dar nu în cazul
staţiei de sortare, aici fiind
vorba de altcineva.
Afacerea d-nei primar la
care se referă Pavel este şi
ea una dacă nu ilegală cel
puţin imorală. De profesie
medic, femeia şi-a deschis în
comună un cabinet
particular având-o ca asociat
pe nevasta partenerului de
afaceri al soţului său, Florin
Chilea. De când s-a deschis
cabinetul ceilalţi medici din
zonă nu mai au pace pentru
că pacienţii au început să
migreze nu atraşi de
performanţele medicale ale
soţiei primului gospodar al
comunei, ci pentru că, spun
unii dintre ei, au fost obligaţi
de către primar. În primărie
femeia de serviciu a
instituţiei împarte cererile
pentru înscrierea la
cabinetul Lidiei Pavel, iar
oamenii nu au curajul să
refuze oferta pentru că
majoritatea problemelor pe
care le au sunt rezolvate de
primărie şi nu e indicat să se
pună rău cu Florin Pavel.
Pe de altă parte pentru ca
treaba să meargă cât mai
bine cu staţia de sortare
toate lucrurile au fost puse la
punct, inclusiv infrastructura
pentru viitoarele
transporturi. Pentru că un
afacerist care se respectă ia
bani de la stat nu dă,
primarul şi-a construit
propriul drum de acces la
staţia de sortare pentru ca să
nu mai plătească avizele
pentru folosirea drumului
judeţean ce leagă comunele
Peştişani şi Teleşti. Investiţia
a fost bineînţeles făcută de
către primărie şi a constat în
amenajarea şi transformarea
terasamentului fostei căi
ferate forestiere în drum de
acces. Şi pentru că primarul
nu-şi uită niciodată prietenii
lucrarea a fost realizată de
către firma unui amic de-al
său, Constantin Grideanu, SC
Eurodacos SRL. Societatea a
încasat pentru această
lucrare aproximativ 450 de
milioane de lei vechi.
Prietenii primaruluiPrietenii primaruluiPrietenii primaruluiPrietenii primaruluiPrietenii primaruluiau dat de huzurau dat de huzurau dat de huzurau dat de huzurau dat de huzur
Apropo de amici,
primarul Pavel ştie cum să-şi
transforme şi cei mai aprigi
duşmani în prieteni, cel mai
concludent exemplu fiind
fostul viceprimar Ion
Poenaru detronat din
această funcţie în urma
jocurilor de culise ale lui
Florin Pavel. Însă, din cel
mai vajnic contestatar al
primarului, Poenaru s-a
îmblânzit ca un mieluşel în
momentul în care a fost
ajutat şi susţinut pentru
funcţia de preşedinte al
Obştei Peştişani şi profită din
plin de puterea pe care i-o
dă funcţia. Nu demult,
Poenaru a făcut clacă cu
personalul angajat la obşte
pentru a-şi aduna prunele de
pe o moşie de la Boroşteni.
Şi pentru că prietenia cu
primarul este de acum una
trainică preşedintele de
obşte s-a folosit şi de
pubelele date primăriei
pentru a fi împărţite
oamenilor din comună. Fiind
destul de încăpătoare
Poenaru le-a utilizat pentru
a-şi aduna fructele.
Prieten al primarului este
şi cântăreţul Constantin
Dodu Lătăreţu, prezent la
toate chefurile organizate
pentru a distra capetele
luminate din comună. Şi cum
trebuia ca Lătăreţu să fie
cumva recompensat pentru
trilurile cântate la urechea
primarului ori de câte ori e
nevoie, el a fost numit
director al căminelor
culturale din comună
nemaicontând că pentru o
astfel de funcţie trebuie să
ştii un pic mai mult decât
cum să ţii microfonul şi să
numeri bancnotele lipite pe
frunte.
Scandal de Gorj18 septembrie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Luând exemplul Doamnei Ministru
Andronescu, care la nivelul celor 42 de
inspectorate şcolare a început o
adevărată “curăţenie” de toamnă de
sub mantia portocalie a nuanţei
politice, sub forma unor măsuri de
restructurare luate din cauza crizei
economice, se pare că şi justiţia tinde
a se depolitiza prin grevă, deschizând
o falie tot mai largă în raport cu actuala
coaliţie de guvernare, nu numai prin
revendicări salariale, dar şi prin
adoptarea unor măsuri de redresare a
actului de justiţie! Cred că tocmai
această contestare a dominaţiei
politicianiste şi o solidaritate demnă
de admiraţie a stârnit simpatia în
rândul unei mari părţi a populaţiei faţă
de această grevă cu consecinţe
imprevizibile pe termen lung, ceea ce
denotă o trezire la realitate şi o tentaţie
de repoziţionare a conduitei morale a
magistraţilor! Orice s-ar spune, cât ai fi
de nedumerit şi chiar intrigat de ţinuta
“aristocratică” a veniturilor salariaţilor
din justiţie, nu poţi fi şi cu magistraţii şi
împotriva lor, cum nu poţi fi, în acelaşi
timp, curajos şi laş, drept şi strâmb,
bun şi rău, conform unui principiu
clasic al logicii tradiţionale, numit prin
principiul non-contradicţiei. De multe
ori, mi-am exprimat opinia despre
această categorie socio-profesională,
pe mulţi dintre ei îi cunosc la nivelul
judeţului nostru, la unii chiar le-am
fost profesor la clasă, de aceea pot
spune că nu sunt necondiţionat de
partea lor, dar în multe privinţe, cred
că au dreptate, fără ca aceasta să
însemne că nu văd răul şi consecinţele
acestuia din protestul lor bazat pe
solidaritatea de breaslă. Pe termen
scurt, el se întoarce, prin viclenele şi
nedreptele atacuri a căror ţintă sunt
chiar instanţele lor superioare, ca un
bumerang împotriva lor şi a
prestigiului acestora, dar, pe termen
lung, din acest protest, are de câştigat
justiţia şi justiţiabilii, într-o anumită
măsură şi noi toţi, care vom şti şi vom
putea spune de aici înainte, că avem şi
în România o justiţie care se respectă,
care ştie şi poate să înfrunte celelalte
puteri care se manifestă abuziv.
Poate e bine să amintim faptul că în
Anglia, unde justiţia este o putere
adevărată, salariul judecătorului a fost
stabilită încă din secolul al XIII-lea, la
nivelul venitului celui mai mare
latifundiar(sic!!) şi s-a păstrat de atunci
la aceleaşi proporţii, pentru a consacra
un statut social demn de atenţie şi
piulduitor pentru o carieră
profesională. Pentru a ne lămuri cu
toţii şi pe deplin asupra situaţiei şi
lefurilor magistraţilor din alte ţări UE,
avem la îndemână o serie de date
comparative care consacră efortul
depolitizării prin grevă. Aşa cum ei
înşişi declară, se apreciază că salariul
nu este singura problemă a
judecătorilor şi auxiliarilor justiţiei, pe
fondul unor acuze politicianiste prin
care se încearcă să ni se inducă o altă
opinie, spre a târî în derizoriu un
demers justificat şi din ce în ce mai
apreciat în ochii opiniei publice. Sunt
voci care consideră că judecătorii au
toate “drepturile” fireşti, în afara
aceluia de a greşi(sic!!), pentru că au
“dreptul” să tacă, să muncească în
condiţii dintre cele mai umilitoare
uneori, iar la aceste “drepturi” se pare
că nu a atentat nimeni niciodată. Iar,
pentru că le-au avut întotdeauna, este
firesc ca ei să fie priviţi ca foşti şi
actuali “binecuvântaţi” ai puterii
politice, în pofida faptului că nici
Parlamentul, nici Guvernul, nici
partidele politice, nici presa, nu sunt
doritoare să existe o adevărată putere
judecătorească în România! Impresiile
noastre despre actul de justiţie sunt
mereu exprimate vehement, dar, în
ultimii ani, parcă s-a schimbat doar
“impresia” de decor, pentru cei care
cunosc justiţia şi problemele ei, dar cu
accente retorice şi pe alocuri
nedesluşite. Cred că asemenea
accente sunt doar pentru aceia care,
dându-ne lecţii în fiecare zi despre
criză şi despre efectele sale, nu ştiu,
ori se fac că nu ştiu că noi ceilalţi,
auzind şi văzând foarte bine, judecăm
cu mintea noastră “profană”, deşi ei se
fac că sunt surzi şi orbi sau că nu
înţeleg substratul grevei magistraţilor.
Poate că de multe ori, impresiile
şocante sunt pentru cei care nu văd în
ce ţară trăim şi cine ne conduce,
pentru cei care nu vor să vadă ceea ce
judecăţi greşite, ce-aţi mai zice atunci?
Ştiu prea bine, că nu tot ceea ce se
întâmplă în sala de şedinţă este de
aplaudat, şi sunt oripilat, uneori, de
ceea ce văd şi aud în sălile de şedinţă
din gura unor judecători care se
consideră inamovibili. Dar, în acest
articol am adus în dezbatere o
instituţie care însemnă o putere a
statului şi un principiu care se
dovedeşte un etalon al dreptăţii. Dacă
ambele sunt călcate în picioare şi
târâte în noroi de către oamenii de
nimic, de oamenii politici “mici”, care
s-au năpustit asupra justiţiei şi a
magistraţilor pentru a abate atenţia de
la neputinţa şi neştiinţa lor şi pentru a
pregăti terenul pentru şi mai grave
alte acte de abuz, orice demers
devine caduc şi demn de a fi lăsat în
derizoriul ispitei de a greşi. Cred că
instituţia justiţiei, ca putere a statului,
după aceea principiul în sine, ca lege
de netăgăduit, noi trebuie să le
apărăm necondiţionat ! Fiecare dintre
noi se consideră un judecător mai
mult sau mai puţin abilitat, dar
“judecătorul de ocazie” nu poate
admite că protestatarii de azi greşesc
şi că au dreptate, în acelaşi timp,
pentru că puterea care calcă în
picioare justiţia nu mai este legitimă
atunci când calcă legea şi când,
punând în pericol justiţia, ne pune şi
pe noi în pericol! Judecătorii ar vrea
să continue protestul, prin blocarea
totală a justiţiei, dar în acelaşi timp, ar
şi relua lucrul de teama eventualelor
repercusiuni. De fapt, magistraţii
susţin că dacă acceptă prevederile
legii salarizării unice, ar putea avea
soarta profesorilor, care au trecut, în
doar câteva zile, de la extaz la agonie,
când la sfârşitul lui 2008 au aflat că
majorarea salariului cu 50% nu se mai
aplică.
În concluzie, se pare că în aceste
zile se va decide continuarea
protestului început în data de 1
septembrie, oferta guvernanţilor fiind
considerată nesatisfăcătoare. Cu toate
că guvernul le-a promis că salariile nu
le vor fi reduse, magistraţii spun că nu
pot avea încredere în cuvântul
guvernanţilor. Încet, încet, justiţia pare
a se depolitiza prin grevă, iar în aceste
momente, cred că e în “dreptul” deplin
al magistraţilor să se opună unui astfel
de atentat la adresa Justiţiei, pentru că
legea e de partea lor şi e în obligaţia
noastră să-i sprijinim, să le fim alături,
să nu-i lăsăm singuri, pentru că
apărându-se pe ei, judecătorii ne apără
şi pe noi ceilalţi.
trebuie văzut. Mulţi dintre noi, cred că
au intrat în sufocantele săli de şedinţă
ale instanţelor şi au respirat aerul toxic
din aceste săli supraaglomerate, fără
să conştientizăm câţi arhivari, grefieri
şi judecători ce şi-au petrecut viaţa
printre dosare, au murit de boli
catalogate ca fiind profesionale sau
poate că au surprins acele scârboase
vietăţi care mişună pe şi printre
rafturile din arhive, fără să ştim, cât
sunt de periculoase vietăţile dintre
paginile dosarelor, gâzele prăfuite care
nu se văd! Poate că în asemenea
dosare se află dreptul şi obligaţia de a
hotărî asupra averii, onoarei şi
libertăţii concetăţenilor, fără să
conştientizăm cât de greu este să spui
ceea ce este drept într-o ţară cu legi
strâmbe!
Oameni buni, în demersul
nostrum, nu-i punem la îndoială
bunele intenţii ale magistratului, dar
mă deranjează nedreptatea reacţiilor
lui umorale, o anumită voluptate a
conflictului care nu se mai stinge,
precum şi alternanţa de emotivitate
lăcrămoasă şi brutalitate cazonă în
care se complace adesea cel aflat în
robă. Ştiu că judecătorul nu judecă
neapărat cu inima şi apreciez
inapetenţa lui pentru politică!
Personal, mă consider un alergic la
căutătura lui oblică din momentele de
iritare. Că e vorba şi de un om
necultivat, nu mă indispune
nicidecum, chiar mă încântă, dar, vă
întreb dacă aţi întâlnit vreodată un
om în sălile de şedinţă, care să vrea
să se mântuiască recunoscând că nu
are dreptate, dacă aţi preluat
vreodată asupra-vă toate mizeriile şi
durerile pe care le încearcă
nedreptăţiţii, dacă v-a bătut cineva la
ieşirea din casă lăsându-vă, mai mult
mort decât viu şi plin de sânge, pe
motive dintre cele mai bizare, dacă v-
a ameninţat cineva, vreodată, în sala
de judecată, cu moartea, având
asupra lui o sabie, dacă a murit
vreodată un om în faţa
dumneavoastră de inimă rea sau
înjunghiat cu sânge rece, dacă aţi
văzut unele personae care s-au
scuipat, bătut, înjurat în faţa
dumneavoastră, părinţi şi copii, fraţi
şi surori ori foşti soţi, dacă aţi trăit cu
spaima că aţi putea greşi decisiv, dacă
aţi avut nopţi de coşmar după ce s-a
pronunţat o hotărâre nedreaptă, dacă
vi s-a întors deodată stomacul pe dos
după ce aţi răsfoit filele unui dosar,
constatând cu stupoare că aţi putea
trăi restul vieţii cu povara unei
ÎNCET, DAR SIGUR, JUSTIÞIA PAREA SE DEPOLITIZA PRIN GREVÃ!
Scandal de Gorj18 septembrie 9
Naºul Bejat l-a reînscãunat peTãerel ºef la Ocolul Silvic Tismana
TTTTTartorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!
Ion Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic Tismana, aismana, aismana, aismana, aismana, arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care a
pãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doiani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute în
publicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulfurturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,
schimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru ovreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse din
nou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesetrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la OcolulSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în fruntea
Ocolului de la TOcolului de la TOcolului de la TOcolului de la TOcolului de la Tismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºide urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise în
momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.
Adrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian [email protected]
Jaf de douã miliardeJaf de douã miliardeJaf de douã miliardeJaf de douã miliardeJaf de douã miliardede lei vechide lei vechide lei vechide lei vechide lei vechi
În urmă cu doi ani de zile,
Ion Tăerel transformase
pădurile de la Tismana în
moşie proprie, de pe care,
sub protecţia poliţiei, oameni
de afaceri precum Valentin
Mucenic, zis Valu, se
înfrupta după pofta inimii.
Nu după mult timp codrii din
zonă arătau ca o veritabilă
Vale a Plângerii, defrişările
lăsând în urmă doar
rădăcinile arborilor smulşi
din pământ aruncate la
grămadă într-un loc mai ferit.
După ce „Scandal de
Gorj” a tras un semnal de
alarmă cu privire la jaful ce
se comitea la Tismana
organele de control au
catadicsit să demareze o
anchetă în urma căreia s-a
stabilit că prejudiciul total
creat sub oblăduirea lui
Tăerel era de două miliarde
de lei vechi. Fuseseră tăiaţi
peste 100 de arbori cu
diametrul cuprins între 50 şi
140 cm, pentru furnir,
valoarea unor copaci, de
dimensiuni mari, depăşind
chiar 100 de milioane de lei
vechi fiecare. Şeful de ocol
şi-a pierdut funcţia şi s-a ales
cu o învinuire de abuz în
serviciu în formă calificată,
iar prietenul Valu a fost
acuzat de instigare şi
complicitate la abuz în
serviciu. Deşi părea că
ancheta merge pe un făgaş
normal care trebuia să
conducă la pedepsirea
vinovaţilor, Tăerel a fost scos
de sub urmărire penală,
transformat în martor şi
reinstalat în funcţia de şef al
Ocolului Silvic Tismana pe
data de 10 septembrie a.c.,
iar Valentin Mucenic a rămas
acuzat în dosar să tragă
ponoasele alături de alţi doi
pădurari care n-au avut o
susţinere suficient de solidă
încât să fie scoşi şi ei basma
curată.
ProtejatulProtejatulProtejatulProtejatulProtejatulfamiliei Bejatfamiliei Bejatfamiliei Bejatfamiliei Bejatfamiliei Bejat
Colacul de salvare al lui
Ion Tăerel în acest caz se
numeşte familia Bejat, fostul
prefect al judeţului şi cei doi
fii ai săi, unul judecător iar
celălalt notar, fiind naşii
pădurarului. Pentru
favorurile primite acum
Tăerel a plătit de mult
ajutându-i la rândul său pe
naşii ce şi-au construit două
vile pe malul Jiului, după ce
au concesionat terenuri de la
Primăria Târgu-Jiu. În urmă
cu vreo doi ani judecătorul
Lucian Bejat şi notarul
Nicolae Bejat se aflau în
febra construcţiilor iar
muncitorii au fost cazaţi într-
un vagon al Ocolului Silvic
Tismana adus de Tăerel fără
să existe vreo formă legală
de închiriere. Deşi au plătit
pentru concesionarea
terenurilor pe str. Bicaz 451
de milioane de lei vechi,
respectiv 616 milioane, fii lui
Ştefan Popescu Bejat n-au
cheltuit niciun leu cu
cazarea muncitorilor atâta
timp cât finul le-a oferit
vagonul moca în cinstea
relaţiei de rudenie dintre ei
şi, bineînţeles, a protecţiei
de care se bucură din partea
familiei ori de câte ori este la
ananghie. Cum şi-a ales cum
trebuie naşii, Tăerel a reuşit
să scape de acuzaţiile penale
de abuz în serviciu în formă
calificată şi să-şi şi recapete
funcţia că doar fostul prefect
Ştefan Popescu Bejat a fost
cândva secretar de stat în
cadrul Regiei Naţionale a
Pădurilor şi a avut grijă să
întreţină relaţiile cu cei care
îi pot fi de ajutor.
Acum Ion Tăerel îşi poate
relua afacerile cu tăierile
ilegale ale pădurilor
Tismanei dar şi chefurile
mostruoase găzduite în
sediul ocolului, chefuri la
care, pentru respectarea
tradiţiei, trebuie neapărat să
participe VIP-uri de la
„judeţ”, poliţia din oraş şi
prostituatele care şi-au cam
pierdut obiectul muncii de
când Tăerel nu mai era şeful
ocolului silvic.
Scandal de Gorj18 septembrie10
PDL Gorj a decis “încetareaoricãrei colaborãri” cufiliala judeþeanã a PSD
Biroul Permanent
Judeţean al PDL Gorj a
decis “încetarea oricărei
colaborări” cu filiala
judeţeană a PSD, decizia
fiind luată cu unanimitate
de voturi, a anunţat,
duminică, organizaţia.
Hotărârea, care a fost
luată sâmbătă, a fost
motivată prin “tendinţa
permanentă de
obstrucţionare” de către
social-democraţi a oricărei
iniţiative democrat-liberale
de a colabora cu PSD Gorj.
“Toţi membrii Biroului au
considerat că este necesar
un mesaj hotărât şi fără
echivoc către partenerii
iniţiali, astfel încât s-a votat
şi s-a aprobat, în
unanimitate, încetarea
oricărei colaborări la Gorj.
La baza deciziei au stat şi
poziţiile publice împotriva
Guvernului (din care PSD
face parte şi îl susţine în
Parlament) avute în mod
repetat de liderii social-
democraţi locali, dar mai
ales de ministrul Victor
Ponta. Atitudinea
duplicitară şi “jocul” de-a
puterea şi opoziţia pe care
PSD continuă să-l facă,
dimineaţa participând la
decizii, iar după-amiaza
comentându-le şi criticându-
le ne face să credem că
partenerii noştri nu au alt
interes decât “ciolanul”,
arătând tot mai mult ca o
echipă de popice în pană de
idei”, se arată în
comunicatul de presă.
Preşedintele PDL Gorj,
deputatul Cosmin Popescu,
a declarat corespondentului
MEDIAFAX că decizia luată
de către organizaţie nu va fi
urmată de eventuale
schimbări din funcţii a
social-democraţilor aflaţi în
posturi de conducere în
minerit şi energie.
Popescu afirmă că PDL îi
apreciază pe specialiştii PSD
din domeniile respective şi
nu doreşte “să îşi bată joc
de ei aşa cum a făcut PSD
cu democrat-liberalii pe
care i-a îndepărtat din
sănătate, învăţământ, silvic
sau protecţia muncii”.
Vicepreşedintele PSD
Gorj, deputatul Mugurel
Surupăceanu, vicelider al
deputaţilor social-
democraţi, a declarat,
duminică, pentru
corespondentul MEDIAFAX
că filiala pe care o
reprezintă a rupt oricum de
mai mult timp relaţiile cu
PDL, democrat-liberalii
neavând ce colaborare să
înceteze acum.
“PDL Gorj probabil are
memoria scurtă şi uită faptul
că PSD Gorj a sistat orice fel
de colaborare politică în
cadrul coaliţiei încă de
acum câteva luni. Deci
hotărârea lor e lipsită de
obiect, chiar hazlie, în
condiţiile în care noi am
reclamat luni de zile că nu
putem avea un parteneriat
cu un partid nedemocratic,
dominat de grupuri de
interese care seamănă, mai
degrabă, cu un conglomerat
financiar-politic şi care nu
este interesat decât de
propria imagine, nicidecum
de interesul naţional”,
spune Surupăceanu.
Scandal de Gorj18 septembrie 11
ªeful CSM apreciazã cãinteresul justiþiabilului este camagistraþii sã se întoarcã în sãli
Preşedintele CSM, Virgil
Andreieş a salutat
magistraţii pentru
solidaritate şi fermitate,
după aproape trei ore de
dezbateri, apreciind că
interesul justiţiabilului este
ca magistraţii să se întoarcă
în sălile de judecată.
“Sper ca în acest
moment, Guvernul să
renunţe la atitudinea
arogantă, ostilă şi cinică”, a
afirmat Andreieş.
“Arogantă a fost
modalitatea în care au tratat
doleanţele sistemului
judiciar încă de acum
câteva luni. Cinică prin
faptul sau cel puţin pentru
că atunci când instanţele nu
puteau să funcţioneze
datorită lipsei de citaţii au
transferat din motive
electorale taxele de timbru
de la justiţie spre autorităţile
locale. Ostilă prin modul în
care s-a manifestat acea
comisie în negocierile pe
salarizare, la care cu greu
am acceptat să
participăm.Pe de altă parte,
eu cred că astăzi trebuie să
găsim o rezolvare”, a
explicat Virgil Andreieş.
Preşedintele CSM a
adăugat că este momentul a
se încerca să se deblocheze
acest conflict.
“În sufletul meu de
judecător cred că locul
nostru, aşa cum a spus
domnul Lupaşcu este în sala
de judecată”, a subliniat
Virgil Andreieş.
De asemenea, Andreieş a
felicitat toţi magistraţii din
România pentru fermitatea
şi solidaritatea cu care şi-au
apărat în aceste zile
independenţa, considerând
că acesta este cel mai mare
câştig al protestului, iar
acest lucru a început să fie
luat în considerare.
Preşedintele CSM a
subliniat că magistraţii
protestează din suflet,
arătând că de peste opt ani
de zile sunte jigniţi, terfeliţi
şi umiliţi public în toate
manierele posibile.
Virgil Andreieş a adăugat
că trebuie să se înţeleagă că,
la acest moment, judecătorii
şi procurorii au un volum
de activ care le depăşeste
“capacitatea biologică”.
Judecătorul Dan Lupaşcu
a susţinut, joi, că locul
magistraţilor este în sălile
de judecată, cerându-le
judecătorilor şi procurorilor
să lase Consiliul Superior al
Magistraturii să continue
negocierile pentru
rezolvarea revendicărilor.
La rândul său,
preşedintele interimar al
instanţei supreme, Lidia
Bărbulescu, a spus că după
31 de ani de magistratură nu
ar fi crezut că va vedea
judecători în afara sălilor de
judecată, spunând că
Executivul trebuie să îi ia în
seamă pe magistraţi şi să
aibă un dialog cu ei.
În cadrul şedinţei
Plenului CSM, de joi, au
participat reprezentanţi ai
asociaţiilor profesionale,
precum şi magistraţi veniţi
din ţară, ei ridicând o serie
de probleme pornind de la
grila de salarizare, până la
obţinerea unei sume
echivalente a 1 la sută din
PIB pentru justiţie.
Problema taxelor de
timbru judiciar, dezbătută
cu ministrul Justiţiei
Trecerea taxelor de
timbru judiciar înapoi la
Ministerul Justiţiei de la
consiliile locale a fost un alt
subiect extrem de criticat de
către magistraţi şi un prilej
de a-l chestiona pe ministrul
Justiţiei.
Cătălin Predoiu a
explicat, încă o dată, că
Ministerul Justiţiei, după ce
a acceptat amendamentele
propuse de către CSM şi
adunările generale ale
magistraţilor, a înaintat un
proiect de lege
Parlamentului pentru ca
taxele de timbru judiciar să
revină la bugetul
ministerului.
“Intrăm în altă problemă
care ţine de Legislativ, pot
să vorbesc în numele
Executivului. Nu am nici o
problemă că aceste taxe să
treacă la bugetul instanţelor,
dar trebuie să facem dovada
administrării corecte a
banului public”, a arătat
ministrul.
Grila de salarizare
continuă să nemulţumească
magistraţii
Discuţiile de joi între
membrii CSM, ministru şi
magistraţi au vizat, parţial,
problemele grilei de
salarizare.
Unii magistraţi au spus că
nu sunt de acord să fie
salarizaţi la aceeaşi
categorie cu bibliotecari şefi
şi că salariile scad potrivit
legii salarizării unice cu 35
la sută.
Totuşi, ministrul Justiţiei
le-a explicat că în salarii
sunt incluse sporurile de
stres şi confidenţialitate,
care reprezintă 65 la sută în
plus şi că mai mult nu a
avut cum să obţină.
El a respins acuzaţiile
potrivit cărora nu a
comunicat mai departe
doleanţele magistraţilor
Executivului.
Procurorul Dan Chiujdea
a afirmat că “dacă se va
urmări grila de salarizare se
va vedea că aceasta pune în
pericol buna desfăşurare a
activităţii parchetelor şi
instanţelor”.
La rândul său, procurorul
Liviu Dăscălescu a afirmat
că a participat la negocieri
pe legea de salarizare şi că
este dezamăgit. “Ca cetăţean
pot să spun că şi-au bătut
joc de noi. Mi-e lehamite. Ca
membru CSM nu pot spune
acest lucru”, a adăugat
procurorul.
Dăscălescu a mai arătat
că şocul pe care l-a avut a
fost când s-a mers la
Parlament unde toată lumea
a fost de acord cu
amendamentele
magistraţilor.
El a adăugat că prin grila
de salarizare se revine la
2004 creându-se diferenţe
între procurorii de la
parchetele locale, tribunale,
curţi de apel şi parchetul
instanţei surpreme.
“Vinovaţi de acest fapt
sunt premierul, ministrul
Finanţelor, ministrul Muncii
şi ministrul Justiţiei, să iasă
dânşii şi să dea explicaţii”, a
afirmat Dăscălescu.
Mediafax
Scandal de Gorj18 septembrie12