naºul bejat l-a reînscãunat pe tãerel ºef la ocolul silvic ...la un pacient 1.000 de lei,...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numărul 255 (326) • 18 - 24 septembrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Naºul Bejat l-a reînscãunat peTãerel ºef la Ocolul Silvic Tismana

Greblã i-a donatfiului sãuapartamentul dinBucureºti, pentrua încasa bani pecazare de la Senat

Firma primareluiIordache ºi-aîntins tentaculeleºi la alte primãrii

Scandal de Gorj18 septembrie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu


Primarele Aristide Şerbănescu, jupânul de la Schela, se află de câteva zile în atenţia

presei din cauza unor şmenuri la reţeaua de alimentare cu apă din satele Arsuri şi Schela.

Totul a plecat de la o anchetă a jurnalistului Narcis Daju publicată pe ziarul online de

investigaţii gorjnews.ro. Nu intru în amănunte, deşi toate acestea sunt importante, pentru

că a făcut-o deja toată presa locală. Ce am remarcat pe parcursul acestor zile, de la

declanşarea scandalului Schela, este tupeul fără margini al primarului Şerbănescu. De la

faptul că lucrările la acea alimentare au costat mai puţin decât relatase presa şi până la a

fi sau nu apa potabilă, Şerbănescu a ţinut-o numai în minciuni şi contraziceri.

În emisiunea Provocare la adevăr, de la GorjTV, primarul a recunoscut că a decontat

lucrări de decolmatare a barajului de captare a apei şi a încercat să convingă

telespectatorii că acestea au fost făcute, deşi imaginile prezentate de postul de televiziune

îl contraziceau categoric. La un post de radio a dat-o în bară şi mai tare: a afirmat că are în

faţă documentul emis de Autoritatea de Sănătate Publică Gorj care atesta faptul că apa e

potabilă. La câteva minute, dr. Alăman afirma că probele de apă sunt încă la analiză şi nu

a fost dat încă un verdict în acest sens. Primarul a mers până acolo încât a contestat şi

fotografiile care arătau clar că acolo, la Schela, a fost o batjocură la adresa banului public:

ţevile de alimentare erau deasupra solului, bazinul de captare plin de mizerie, etc.

Dar nu numai primarul a dat-o cotită ci şi autorităţile sesizate în acest caz. Inspecţia în

construcţii a emis un punct de vedere semnat şi de societatea care a proiectat

alimentarea cu apă(!), iar echipa de specialişti din cadrul Prefecturii Gorj a dat asigurări

că investiţia de la Schela e impecabilă. Până şi prefectul de Gorj spunea că nu cunoaşte

proiectul şi poate fi doar o defecţiune tehnică(!) la staţia de tratare a apei. ASP nici nu ştia

că la Schela s-a construit o nouă alimentare cu apă, de altfel l-a şi amendat pe

responsabilul cu urbanismul din cadrul primăriei, deci nu se poate vorbi de autorizaţie

de construire.

Un lucru este cert: niciuna din autorităţile statului care ar fi trebuit să verifice lucrările

de la Schela nu s-a deplasat la faţa locului. În acest caz s-au emis judecăţi de la birou pe

baza spuselor primarului Şerbănescu care, în disperare de cauză, a lăsat să se înţeleagă

că nu ar fi vorba depre alimentarea cu apă de la Arsuri-Schela ci de o alta, făcută de

SNLO în urmă cu mulţi ani, iar câţiva papagali au şi înghiţit gogoaşa.

Remarc, în toată acestă nebunie, indolenţa instituţiilor statului, ălea ce se ocupă cu

anchetele penale, care nu l-au deranjat deloc pe primarele de Schela, nici măcar atunci

când acesta a declarat public că a furat curent electric. Dacă ar fi mers măcar pe firul

relatărilor lui Daju, doar atât, fără să se mai obosească să caute documentele care au

stat la baza încheierii contractului de achiziţie al acestei investiţii, sau situaţii de lucrări,

anchetatorii ar fi putut să-i arunce în beci pe toţi cei implicaţi în jefuirea banilor publici

de la Schela.

Circ pe bani publici

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ

3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).

ARTEGO

Scandal de Gorj18 septembrie 3

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Greblã i-a donat fiului sãuapartamentul din Bucureºti, pentrua încasa bani pe cazare de la Senat

Senatorul de Gorj, Toni Mihail Greblã este unmembru preþios al Parlamentului României, nu

nepãrat datoritã valorii ºi calitãþilor sale profesionale,ci din cauza cheltuielilor pe care forul superios în

stat le face cu cel care deþine ºi funcþia de ºef alComisiei Juridice. Cunoscut ca un om al banului lanivel de judeþ – se pare cã nu de toatã lumea avândîn vedere cã a fost ales senator - Greblã a cheltuit

într-o jumãtate de an de mandat cât cheltuieºte într-un an o comunã cu reabilitarea drumurilor. Dacã

senatorul gorjean meritã atâta risipã financiarã artrebui sã cântãreascã bine electoratul înainte de a-imai da voturile la alegerile urmãtoare, deoarece, cu

siguranþã va mai vrea o turã.

Toni Mihail Greblă a

devenit senator anul trecut,

pe listele PSD, continuând

astfel seria de funcţii

importante pe care le-a

deţinut de-a lungul carierei

sale, pentru că, spun unii a

avut informaţiile necesare

pentru a fi la locul potrivit în

timpul Revoluţiei din 1989.

Transformat dintr-un avocat

de provincie într-un om

politic de succes, Toni

Greblă a cucerit anul trecut

electoratul cu un discurs

politic folosit de toată lumea:

apărarea intereselor

energetice şi ale exploatării

cărbunelui, atragerea

investitorilor şi dezvoltarea

economică substanţială a

judeţului. Că pe gorjenii încă

nu-i dau banii afară din casă

cum le-a promis senatorul

pesedist e sigur, dar nu

acelaşi lucru se poate spune

şi despre el, care cum s-a

văzut în Parlament a început

să ia toate măsurile necesare

pentru a câştiga cât mai

mult.

ªi mânaªi mânaªi mânaªi mânaªi mânaGreblã se fãcu’Greblã se fãcu’Greblã se fãcu’Greblã se fãcu’Greblã se fãcu’

Fiind de notrietate faptul

că parlamentarii primesc un

purcoi de bani pentru

cazarea în capitală, Greblă a

trecut urgent la înstrăinarea,

în acte, prin donaţie, a

apartamentului pe care până

atunci îl deţinuse în

Bucureşti. A găsit repede

doritor în persoana fiului

său, Silviu, care nu i-a mai

dat voie să-l folosească, aşa

că, pentru a-şi exercita

funcţia pentru care gorjenii l-

au trimis în Parlament a

trebuit să-şi caute o gazdă.

În declaraţia de avere a

lui Greblă, la începutul

mandatului, dată pe 15

decembrie, anul trecut,

proaspătul senator a scris în

dreptul apartamentului din

Bucureşti „în curs de

înstrăinare”. Greblă s-a

mişcat destul de repede şi,

printr-un vicleşug juridic, a

pus în aplicare, chiar în acea

lună, planul care-i conferea

dreptul de a încasa banii

pentru cazare în Bucureşti.

Încă din ianuarie

parlamentarul a putut să

încaseze câteva mii de lei

pentru că-i donase

apartamentul, pe care-l

cumpărase în Bucureşti, în

urmă cu cinci ani, fiului său,

aşa cum reiese din declaraţia

de avere a acestuia din luna

mai a acestui an.

Cazarea parlamentarului

gorjean a costat din ianuarie

până în iunie aproape 50.000

de lei, începând cu o chirie

mai modestă de 6.000 într-o

lună şi culminând cu 9.000

de lei. Pe lângă banii de

cazare, Greblă a primit

indemnizaţie de peste 5.000

de lei pe lună şi diurnă

pentru deplasări de aproape

15.000 de lei pentru cinci

luni.

Dispus la cheltuieli cu

nemiluita din sacul fără fund

al Parlamentului, Toni Mihail

Greblă toacă lunar aproape

5.000 de lei pentru materiale

de întreţinere a biroului

senatorial pe care-l deţine,

alţi aproape 800 de lei

ducându-se pe utilităţi.

Angajaţii biroului sunt plătiţi

gras consumându-se lunar

pentru salariile lor în jur de

5.500 de lei.

CheltuitorCheltuitorCheltuitorCheltuitorCheltuitor,,,,,dar modestdar modestdar modestdar modestdar modest

La un calcul simplu,

pentru senatorul gorjean s-

au cheltuit, pe cele cinci luni

de mandat, peste o sută de

mii de lei, fără ca Gorjul să fi

văzut în acest timp vreun

investiror adus de Greblă

care să investească măcar

cât a risipit statul pentru

întreţinerea sa ca

parlamentar român.

Banii strânşi din

indemnizaţii, diurne, cazare

şi din alte beneficii ale

funcţiei de senator se pare

că sunt păstraţi cu grijă la

ciorap, Greblă

neachiziţionând nimic în

plus faţă de anii trecuţi, astfel

că este în continuare

proprietarul unei jumătăţi de

casă în Tg-Jiu şi a unei

jumătăţi de garsonieră, tot în

municipiu. Conform

declaraţiei de avere, fostul

prefect de Gorj deţine şi

două maşini, una având ca

an de fabricaţie 2000, iar

cealaltă 2003.

Sumele încasate datorită

actualului post pe care-l

deţine n-au ajuns însă nici pe

mâna vreunei bănci,

singurul depozit bancar al

senatorului, de 120.000 de

lei, datând din 1998.

Cu toate că declaraţia de

avere a acestuia lasă

impresia unui trai modest, în

comparaţie cu al altora de

aceeaşi teapă, cheltuielile

făcute din postura senator

demonstrează că Toni Greblă

nu se uită la bani atunci

când consumă din

buzunarul statului.


Medicul DanaVodislav,trimisã înjudecatãpentru luarede mitã

Medicul oftalmolog

Dana Vodislav a fost

trimisă în judecată pentru

săvârşirea infracţiunii de

luare de mită şi pentru

infracţiunea de primire de

foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului

întocmit de procurorii

gorjeni, Dana Vodislav a

pretins şi a primit suma de

o mie de lei de la un

bărbat care a şi denunţat-

o. Procuorii susţin că

Dana Vodislav nu a

recunoscut săvârşirea

infracţiunii de luare de

mită. La mijlocul lunii

august, Dan Vodislav,

medic în cadrul

Spitalului Judeţean Târgu-

Jiu, a fost prinsă în

flagrant, în timp ce lua de

la un pacient 1.000 de lei,

pentru a-i da o scrisoare

medicală de recomandare

către Comisia de Expertiză

Medicală a Persoanelor

Adulte cu Handicap Gorj

Banþa confirmã candidaturapentru postul de prefect

Victor Banţa a confirmat faptul că

şi-a depus candidatura pentru funcţia

de prefect. Acesta şi-a depus dosarul

de înscriere pentru concursul

organizat de Agenţia Naţională a

Funcţionarilor publici, la sfârşitul

acestei luni. Concursul nu a fost

deloc mediatizat de către Prefectura

Gorj, ziarul online de investigaţii

www.gorjnews.ro a publicat în

premieră faptul că acesta va avea loc

pe 28 septembrie şi că 16 septembrie

era ultima zi de înscriere. Prefectul

Ion Florescu a negat miercuri seară,

în cadrul emisiunii Provocare la

adevăr, difuzată de Gorj TV, că ar

avea loc un concurs, susţinând că

este vorba doar de o reconfirmare a

sa pe funcţie. Florescu a fost şocat

când a aflat, chiar în timpul

emisiunii, de faptul că va avea un

contracandidat.


Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Dupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului TDupã ce a fãcut prãpãd în bugetul public al oraºului Turceni,urceni,urceni,urceni,urceni,

Firma primarelui Iordache ºi-aîntins tentaculele ºi la alte primãrii

Firma primarului de TFirma primarului de TFirma primarului de TFirma primarului de TFirma primarului de Turceni, urceni, urceni, urceni, urceni, Ydail ConstructYdail ConstructYdail ConstructYdail ConstructYdail ConstructSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, înSRL, a migrat din feuda lui Iordache, în

comunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banicomunele învechinate, la vânãtoare de banipublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, dinpublici. Chiar dacã societatea figureazã, din

iulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºiiulie anul trecut, pe numele lui Mircea Vãrzaru ºial lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat înal lui Dumitru Cauc, toþi cei care au intrat în

contact cu contact cu contact cu contact cu contact cu Ydail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãYdail ºtiu cã aceata este coordonatãde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarde fapt tot de Ion Iordache, cei doi fiind doarinterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat îninterpuºii primarului. ªi cum firma a intrat învizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statuluivizorul presei ºi a altor instituþii ale statului

dupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Tdupã lucrãrile executate în Turceni ºi decontateurceni ºi decontateurceni ºi decontateurceni ºi decontateurceni ºi decontatede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedede primarul patron, Iordache ºi-a gãsit repedeprieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,prieteni printre primarii comunelor învecinate,

iar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechiiar firma sa a ºi halit câteva miliarde de lei vechidin contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.din contracte preferenþiale.

Douã WC-uri,Douã WC-uri,Douã WC-uri,Douã WC-uri,Douã WC-uri,292.000 de lei vechi292.000 de lei vechi292.000 de lei vechi292.000 de lei vechi292.000 de lei vechiConducerea liberală a

Inspectoratului Şcolar

Judeţean Gorj (ISJ) i-a servit,

anul trecut, colegului de

partid Ion Iordache două

contracte în aceeaşi zi. 1

septembrie a fost cu „noroc”

pentru firma Ydail Construct,

aceasta „câştigând” două aşa

zise licitaţii organizate de

către ISJ pentru construirea

a două WC – uri la şcolile din

Fântânele - Urdari şi

Borăscu. Societatea

primarelui de Turceni a

alergat singură în cursa

pentru obţinerea celor două

contracte, fiind unic ofertant,

aşa că era imposibil să iese

pe locul II. Contractele

înregistrate la ISJ poartă

numere consecutive, iar

lucrările au costat 143 de mii

de lei, WC-ul din curtea şcolii

de la Fântânele, şi 149 de mii

de lei cel de la Borăscu.

Unele surse spun că, în

ambele cazuri, „s-a căzut de

acord” ca ofertele să fie cu

14 mii de lei mai mici decât

valoarea estimată pentru

acele lucrări tocmai pentru a

nu „bate la ochi”.

Prietenie marePrietenie marePrietenie marePrietenie marePrietenie mareîntre Iordacheîntre Iordacheîntre Iordacheîntre Iordacheîntre Iordacheºi ºi ºi ºi ºi unii primariunii primariunii primariunii primariunii primari

Pe primarul comunei

Borăscu, Constantin Tucu, îl

leagă o prietenie mai aparte

de vecinul său de la Turceni.

Surse din interiorul primăriei

ne-au declarat că toată lumea

din zonă ştie că firma

primarului Iordache face

drumurile din comună. La

finele lunii septembrie a

anului trecut, Ydail

Construct s-a apucat de

„modernizarea” unui drum

comunal, Miluta - Biserică,

nu mai mult de 5-600 de

metri, spun aceleaşi surse,

pentru care a încasat peste

2,7 miliarde de lei vechi. În

urmă cu o lună de zile, mai

exact pe 11 august, Ydail a

mai contractat o lucrare, de

modernizare a unui drum

comunal, cu Primăria

Borăscu, bineînţeles tot ca

unic ofertant, pentru suma

de 2.395.000 de lei (aproape

24 de miliarde de lei vechi).

Sursele mai spun că oferta

Ydail, pentru lucrări la

drumul comunal Borăscu –

intrarea în judeţul

Mehedinţi, a fost întocmită

chiar în sediul Primăriei

Borăscu, valoarea acesteia

fiind foarte apropiată de cea

estimată.

Şi la unele lucrări din

comuna Cătunele situaţia s-a

repetat. „Specialiştii” în

reparaţii de drumuri săteţti

de la firma primarului

Iordache au fost preferaţi

pentru o lucrare cu Primăria

Cătunele, în luna mai a.c., în

valoare de aproape 3,8

miliarde de lei vechi.

ªmenurile la control!ªmenurile la control!ªmenurile la control!ªmenurile la control!ªmenurile la control!Referitor la toate

şmenurile primarului

Iordache şi firmei acestuia

relatate, pe larg, de-a lungul

timpului, de către Scandal şi

confirmate recent de către

Corpul de Control al

Instituţiei Prefectului

Judeţului Gorj, Ion Florescu

a declarat că raportul de

control întocmit la Primăria

Turceni a fost înaintat

organelor de cercetare.

Inspectorii de control au

constatat, printre altele, că la

un singur contract, încheiat

de către instituţia condusă

de Iordache cu firma

acestuia, a fost suplimentată

valoarea iniţială a acestuia

cu peste 3,6 miliarde de lei

vechi, printr-un act adiţional

care prelungea durata

contractului cu „0” zile.


UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50

locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta

sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50

locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice

internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU

CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA

Centrul de Orientare şi selecţie pentru

studii al U.L.I.M. Tg-Jiu

Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj

Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027

e-mail: [email protected]

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.

2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

4. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFÃªOARÃ ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)

Primãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vindePrimãria oraºului Rovinari vinde12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã12 apartamente în bloc cu 3 etaje ºi douã

spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. spaþii comerciale la parterul acestuia. RelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþiiRelaþii

la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrla sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nr.3.3.3.3.3

sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111

Vrei locuinţă prinprogramul „Prima Casă“?


Baronul Pavel ºi-a creat infrastructura pentruafacerea personalã, cu banii primãriei

Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,Dupã ce ºi-a angajat menestrelul director de cãmine,


Realegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înRealegerea repetatã a aceloraºi indivizi înfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electoratfruntea comunitãþii de cãtre un electorat

cumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã decumpãrat cu câte o gãleatã ºi o pelerinã deploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilorploaie dã posibilitatea aleºilor, interesaþi doar, interesaþi doar, interesaþi doar, interesaþi doar, interesaþi doar

de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-de îmbogãþirea proprie, sã-ºi perfecþioneze, de-a lungul mandatelora lungul mandatelora lungul mandatelora lungul mandatelora lungul mandatelor, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin, metode nenumãrate prin

care sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felcare sã se foloseascã de banii publici în aºa felîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cuîncât conturile personale sã fie alimentate cu

sume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai desume colosale care sã le asigure un trai dehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în carehuzur dar ºi protecþie în eventualitatea în care

cineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderecineva s-ar gândi sã-i tragã la rãspunderepentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.pentru faptele reprobabile comise.

Primarul comunei

Peştişani, Florin Pavel a

prosperat mult de când a

fost ales în fruntea

comunităţii devenind în

prezent mai mult om de

afaceri decât reprezentant al

celor care l-au ales. Având ca

scut funcţia, Pavel se

foloseşte de banii publici

pentru a-şi mulţumi colegii

de partid şi prietenii şi

pentru a demara afaceri

proprii de succes, prin

interpuşi, bineînţeles. Cum

trend-ul în familie este

business-ul, soţia primarului,

Lidia, nu s-a lăsat mai prejos

şi şi-a deschis propriul

cabinet medical în comună,

iar oamenii au fost

îndrumaţi, ba de voie, ba de

nevoie, spre acesta.

CinciCinciCinciCinciCincibolovani pentrubolovani pentrubolovani pentrubolovani pentrubolovani pentru

5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de lei5,4 miliarde de leiFlorin Pavel ocupă funcţia

de primar al comunei

Peştişani de câţiva ani buni

şi chiar de la instalarea sa în

funcţie a fost clar pentru

toată lumea, mai puţin

pentru cei care l-au reales

după aceea, că vrea să

profite din plin de

oportunitate şi să se

căpătuiască că nu se ştie

niciodată când se trezeşte

norodul şi nu-l mai alege în

fruntea comunităţii. Despre

afacerile primarul s-au scris

zeci de articole care au

rămas fără repercusiuni ca

orice descriere a ilegalităţilor

comise mai ales în

administraţia publică.

Despre faptul că nu i se

poate întâmpla absolut nimic

dacă se foloseşte de banii

publici este conştient şi

Pavel, motiv pentru care şi-a

văzut liniştit de-ale lui şi

chiar a învăţat să profite şi

mai bine.

Săptămâna trecută scriam

despre o colaborare a firmei

Maserati SRL cu Primăria

Peştişani pentru construirea

unei baze sportive între

localităţie Bâlta şi Frânceşti,

colaborare perfectată prin

încredinţarea directă a

lucrării de 5,4 miliarde de lei

vechi, chiar în Ajunul

Crăciunului, anul trecut. Deşi

cele două părţi păreau

nerăbdătoare să se apuce de

treabă, având în vedere că s-

au întâlnit în prag de

sărbătoare, Dian Popescu,

preşedintele PNL Târgu-Jiu

şi colegul său de partid

Florin Pavel au lăsat-o

moartă după ce au stabilit

condiţiile colabărării şi nici

acum, după aproape nouă

luni, lucrarea nu a demarat.

După articolul de săptămâna

trecută firma Maserati a

cărat, la locul unde până

acum trebuia deja să se

contureze baza sportivă,

vreo cinci bolovani ca să-şi

demonstreze buna intenţie,

iar primarul Pavel a declarat

senin că ar demara

construcţia dar nu are bani.

Omul de afaceriOmul de afaceriOmul de afaceriOmul de afaceriOmul de afaceridin frunteadin frunteadin frunteadin frunteadin fruntea

Primãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniPrimãriei PeºtiºaniLipsa banilor n-a fost însă

o problemă într-un alt

proiect în care Florin Pavel

era direct interesat pentru a

netezi calea unei afaceri în

care este implicat prin

intermediul unor interpuşi.

Pe albia râului Bristriţa

afaceristul Florin Chilea va

deschide în curând o staţie

de sortare avându-l ca

partener, din umbră, chiar

pe primar. Deşi, gurile rele

spuneau că reprezentanta

primarului în această afacere

este chiar consoarta sa,

acesta a ţinut să infirme

zvonurile spunând nonşalant

că soţia sa se ocupă de

business dar nu în cazul

staţiei de sortare, aici fiind

vorba de altcineva.

Afacerea d-nei primar la

care se referă Pavel este şi

ea una dacă nu ilegală cel

puţin imorală. De profesie

medic, femeia şi-a deschis în

comună un cabinet

particular având-o ca asociat

pe nevasta partenerului de

afaceri al soţului său, Florin

Chilea. De când s-a deschis

cabinetul ceilalţi medici din

zonă nu mai au pace pentru

că pacienţii au început să

migreze nu atraşi de

performanţele medicale ale

soţiei primului gospodar al

comunei, ci pentru că, spun

unii dintre ei, au fost obligaţi

de către primar. În primărie

femeia de serviciu a

instituţiei împarte cererile

pentru înscrierea la

cabinetul Lidiei Pavel, iar

oamenii nu au curajul să

refuze oferta pentru că

majoritatea problemelor pe

care le au sunt rezolvate de

primărie şi nu e indicat să se

pună rău cu Florin Pavel.

Pe de altă parte pentru ca

treaba să meargă cât mai

bine cu staţia de sortare

toate lucrurile au fost puse la

punct, inclusiv infrastructura

pentru viitoarele

transporturi. Pentru că un

afacerist care se respectă ia

bani de la stat nu dă,

primarul şi-a construit

propriul drum de acces la

staţia de sortare pentru ca să

nu mai plătească avizele

pentru folosirea drumului

judeţean ce leagă comunele

Peştişani şi Teleşti. Investiţia

a fost bineînţeles făcută de

către primărie şi a constat în

amenajarea şi transformarea

terasamentului fostei căi

ferate forestiere în drum de

acces. Şi pentru că primarul

nu-şi uită niciodată prietenii

lucrarea a fost realizată de

către firma unui amic de-al

său, Constantin Grideanu, SC

Eurodacos SRL. Societatea a

încasat pentru această

lucrare aproximativ 450 de

milioane de lei vechi.

Prietenii primaruluiPrietenii primaruluiPrietenii primaruluiPrietenii primaruluiPrietenii primaruluiau dat de huzurau dat de huzurau dat de huzurau dat de huzurau dat de huzur

Apropo de amici,

primarul Pavel ştie cum să-şi

transforme şi cei mai aprigi

duşmani în prieteni, cel mai

concludent exemplu fiind

fostul viceprimar Ion

Poenaru detronat din

această funcţie în urma

jocurilor de culise ale lui

Florin Pavel. Însă, din cel

mai vajnic contestatar al

primarului, Poenaru s-a

îmblânzit ca un mieluşel în

momentul în care a fost

ajutat şi susţinut pentru

funcţia de preşedinte al

Obştei Peştişani şi profită din

plin de puterea pe care i-o

dă funcţia. Nu demult,

Poenaru a făcut clacă cu

personalul angajat la obşte

pentru a-şi aduna prunele de

pe o moşie de la Boroşteni.

Şi pentru că prietenia cu

primarul este de acum una

trainică preşedintele de

obşte s-a folosit şi de

pubelele date primăriei

pentru a fi împărţite

oamenilor din comună. Fiind

destul de încăpătoare

Poenaru le-a utilizat pentru

a-şi aduna fructele.

Prieten al primarului este

şi cântăreţul Constantin

Dodu Lătăreţu, prezent la

toate chefurile organizate

pentru a distra capetele

luminate din comună. Şi cum

trebuia ca Lătăreţu să fie

cumva recompensat pentru

trilurile cântate la urechea

primarului ori de câte ori e

nevoie, el a fost numit

director al căminelor

culturale din comună

nemaicontând că pentru o

astfel de funcţie trebuie să

ştii un pic mai mult decât

cum să ţii microfonul şi să

numeri bancnotele lipite pe

frunte.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Luând exemplul Doamnei Ministru

Andronescu, care la nivelul celor 42 de

inspectorate şcolare a început o

adevărată “curăţenie” de toamnă de

sub mantia portocalie a nuanţei

politice, sub forma unor măsuri de

restructurare luate din cauza crizei

economice, se pare că şi justiţia tinde

a se depolitiza prin grevă, deschizând

o falie tot mai largă în raport cu actuala

coaliţie de guvernare, nu numai prin

revendicări salariale, dar şi prin

adoptarea unor măsuri de redresare a

actului de justiţie! Cred că tocmai

această contestare a dominaţiei

politicianiste şi o solidaritate demnă

de admiraţie a stârnit simpatia în

rândul unei mari părţi a populaţiei faţă

de această grevă cu consecinţe

imprevizibile pe termen lung, ceea ce

denotă o trezire la realitate şi o tentaţie

de repoziţionare a conduitei morale a

magistraţilor! Orice s-ar spune, cât ai fi

de nedumerit şi chiar intrigat de ţinuta

“aristocratică” a veniturilor salariaţilor

din justiţie, nu poţi fi şi cu magistraţii şi

împotriva lor, cum nu poţi fi, în acelaşi

timp, curajos şi laş, drept şi strâmb,

bun şi rău, conform unui principiu

clasic al logicii tradiţionale, numit prin

principiul non-contradicţiei. De multe

ori, mi-am exprimat opinia despre

această categorie socio-profesională,

pe mulţi dintre ei îi cunosc la nivelul

judeţului nostru, la unii chiar le-am

fost profesor la clasă, de aceea pot

spune că nu sunt necondiţionat de

partea lor, dar în multe privinţe, cred

că au dreptate, fără ca aceasta să

însemne că nu văd răul şi consecinţele

acestuia din protestul lor bazat pe

solidaritatea de breaslă. Pe termen

scurt, el se întoarce, prin viclenele şi

nedreptele atacuri a căror ţintă sunt

chiar instanţele lor superioare, ca un

bumerang împotriva lor şi a

prestigiului acestora, dar, pe termen

lung, din acest protest, are de câştigat

justiţia şi justiţiabilii, într-o anumită

măsură şi noi toţi, care vom şti şi vom

putea spune de aici înainte, că avem şi

în România o justiţie care se respectă,

care ştie şi poate să înfrunte celelalte

puteri care se manifestă abuziv.

Poate e bine să amintim faptul că în

Anglia, unde justiţia este o putere

adevărată, salariul judecătorului a fost

stabilită încă din secolul al XIII-lea, la

nivelul venitului celui mai mare

latifundiar(sic!!) şi s-a păstrat de atunci

la aceleaşi proporţii, pentru a consacra

un statut social demn de atenţie şi

piulduitor pentru o carieră

profesională. Pentru a ne lămuri cu

toţii şi pe deplin asupra situaţiei şi

lefurilor magistraţilor din alte ţări UE,

avem la îndemână o serie de date

comparative care consacră efortul

depolitizării prin grevă. Aşa cum ei

înşişi declară, se apreciază că salariul

nu este singura problemă a

judecătorilor şi auxiliarilor justiţiei, pe

fondul unor acuze politicianiste prin

care se încearcă să ni se inducă o altă

opinie, spre a târî în derizoriu un

demers justificat şi din ce în ce mai

apreciat în ochii opiniei publice. Sunt

voci care consideră că judecătorii au

toate “drepturile” fireşti, în afara

aceluia de a greşi(sic!!), pentru că au

“dreptul” să tacă, să muncească în

condiţii dintre cele mai umilitoare

uneori, iar la aceste “drepturi” se pare

că nu a atentat nimeni niciodată. Iar,

pentru că le-au avut întotdeauna, este

firesc ca ei să fie priviţi ca foşti şi

actuali “binecuvântaţi” ai puterii

politice, în pofida faptului că nici

Parlamentul, nici Guvernul, nici

partidele politice, nici presa, nu sunt

doritoare să existe o adevărată putere

judecătorească în România! Impresiile

noastre despre actul de justiţie sunt

mereu exprimate vehement, dar, în

ultimii ani, parcă s-a schimbat doar

“impresia” de decor, pentru cei care

cunosc justiţia şi problemele ei, dar cu

accente retorice şi pe alocuri

nedesluşite. Cred că asemenea

accente sunt doar pentru aceia care,

dându-ne lecţii în fiecare zi despre

criză şi despre efectele sale, nu ştiu,

ori se fac că nu ştiu că noi ceilalţi,

auzind şi văzând foarte bine, judecăm

cu mintea noastră “profană”, deşi ei se

fac că sunt surzi şi orbi sau că nu

înţeleg substratul grevei magistraţilor.

Poate că de multe ori, impresiile

şocante sunt pentru cei care nu văd în

ce ţară trăim şi cine ne conduce,

pentru cei care nu vor să vadă ceea ce

judecăţi greşite, ce-aţi mai zice atunci?

Ştiu prea bine, că nu tot ceea ce se

întâmplă în sala de şedinţă este de

aplaudat, şi sunt oripilat, uneori, de

ceea ce văd şi aud în sălile de şedinţă

din gura unor judecători care se

consideră inamovibili. Dar, în acest

articol am adus în dezbatere o

instituţie care însemnă o putere a

statului şi un principiu care se

dovedeşte un etalon al dreptăţii. Dacă

ambele sunt călcate în picioare şi

târâte în noroi de către oamenii de

nimic, de oamenii politici “mici”, care

s-au năpustit asupra justiţiei şi a

magistraţilor pentru a abate atenţia de

la neputinţa şi neştiinţa lor şi pentru a

pregăti terenul pentru şi mai grave

alte acte de abuz, orice demers

devine caduc şi demn de a fi lăsat în

derizoriul ispitei de a greşi. Cred că

instituţia justiţiei, ca putere a statului,

după aceea principiul în sine, ca lege

de netăgăduit, noi trebuie să le

apărăm necondiţionat ! Fiecare dintre

noi se consideră un judecător mai

mult sau mai puţin abilitat, dar

“judecătorul de ocazie” nu poate

admite că protestatarii de azi greşesc

şi că au dreptate, în acelaşi timp,

pentru că puterea care calcă în

picioare justiţia nu mai este legitimă

atunci când calcă legea şi când,

punând în pericol justiţia, ne pune şi

pe noi în pericol! Judecătorii ar vrea

să continue protestul, prin blocarea

totală a justiţiei, dar în acelaşi timp, ar

şi relua lucrul de teama eventualelor

repercusiuni. De fapt, magistraţii

susţin că dacă acceptă prevederile

legii salarizării unice, ar putea avea

soarta profesorilor, care au trecut, în

doar câteva zile, de la extaz la agonie,

când la sfârşitul lui 2008 au aflat că

majorarea salariului cu 50% nu se mai

aplică.

În concluzie, se pare că în aceste

zile se va decide continuarea

protestului început în data de 1

septembrie, oferta guvernanţilor fiind

considerată nesatisfăcătoare. Cu toate

că guvernul le-a promis că salariile nu

le vor fi reduse, magistraţii spun că nu

pot avea încredere în cuvântul

guvernanţilor. Încet, încet, justiţia pare

a se depolitiza prin grevă, iar în aceste

momente, cred că e în “dreptul” deplin

al magistraţilor să se opună unui astfel

de atentat la adresa Justiţiei, pentru că

legea e de partea lor şi e în obligaţia

noastră să-i sprijinim, să le fim alături,

să nu-i lăsăm singuri, pentru că

apărându-se pe ei, judecătorii ne apără

şi pe noi ceilalţi.

trebuie văzut. Mulţi dintre noi, cred că

au intrat în sufocantele săli de şedinţă

ale instanţelor şi au respirat aerul toxic

din aceste săli supraaglomerate, fără

să conştientizăm câţi arhivari, grefieri

şi judecători ce şi-au petrecut viaţa

printre dosare, au murit de boli

catalogate ca fiind profesionale sau

poate că au surprins acele scârboase

vietăţi care mişună pe şi printre

rafturile din arhive, fără să ştim, cât

sunt de periculoase vietăţile dintre

paginile dosarelor, gâzele prăfuite care

nu se văd! Poate că în asemenea

dosare se află dreptul şi obligaţia de a

hotărî asupra averii, onoarei şi

libertăţii concetăţenilor, fără să

conştientizăm cât de greu este să spui

ceea ce este drept într-o ţară cu legi

strâmbe!

Oameni buni, în demersul

nostrum, nu-i punem la îndoială

bunele intenţii ale magistratului, dar

mă deranjează nedreptatea reacţiilor

lui umorale, o anumită voluptate a

conflictului care nu se mai stinge,

precum şi alternanţa de emotivitate

lăcrămoasă şi brutalitate cazonă în

care se complace adesea cel aflat în

robă. Ştiu că judecătorul nu judecă

neapărat cu inima şi apreciez

inapetenţa lui pentru politică!

Personal, mă consider un alergic la

căutătura lui oblică din momentele de

iritare. Că e vorba şi de un om

necultivat, nu mă indispune

nicidecum, chiar mă încântă, dar, vă

întreb dacă aţi întâlnit vreodată un

om în sălile de şedinţă, care să vrea

să se mântuiască recunoscând că nu

are dreptate, dacă aţi preluat

vreodată asupra-vă toate mizeriile şi

durerile pe care le încearcă

nedreptăţiţii, dacă v-a bătut cineva la

ieşirea din casă lăsându-vă, mai mult

mort decât viu şi plin de sânge, pe

motive dintre cele mai bizare, dacă v-

a ameninţat cineva, vreodată, în sala

de judecată, cu moartea, având

asupra lui o sabie, dacă a murit

vreodată un om în faţa

dumneavoastră de inimă rea sau

înjunghiat cu sânge rece, dacă aţi

văzut unele personae care s-au

scuipat, bătut, înjurat în faţa

dumneavoastră, părinţi şi copii, fraţi

şi surori ori foşti soţi, dacă aţi trăit cu

spaima că aţi putea greşi decisiv, dacă

aţi avut nopţi de coşmar după ce s-a

pronunţat o hotărâre nedreaptă, dacă

vi s-a întors deodată stomacul pe dos

după ce aţi răsfoit filele unui dosar,

constatând cu stupoare că aţi putea

trăi restul vieţii cu povara unei

ÎNCET, DAR SIGUR, JUSTIÞIA PAREA SE DEPOLITIZA PRIN GREVÃ!


Naºul Bejat l-a reînscãunat peTãerel ºef la Ocolul Silvic Tismana

TTTTTartorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!artorul tãirilor ilegale se întoarce!

Ion Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic TIon Tãerel, ºeful Ocolului Silvic Tismana, aismana, aismana, aismana, aismana, arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care arevenit recent în fruntea instituþiei pe care a

pãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doipãrãsit-o cu coada între picioare în urmã cu doiani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute înani dupã ce, în urma unor materiale apãrute în

publicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulpublicaþia noastrã, s-a dovedit cã era tartorulfurturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,furturilor de lemne din pãdurile din zonã. Deºi,

schimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru oschimbãrile politice îl readuseserã pentru ovreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse dinvreme în fruntea ocolului silvic el pierduse din

nou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesenou postul, în urmã cu câteva luni, ºi fusesetrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la Ocolultrecut pe linie moartã într-o funcþie la OcolulSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leSivic Tg-Jiu, însã rudele sus puse pe care leare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în frunteaare, inclusiv în justiþie, l-au readus în fruntea

Ocolului de la TOcolului de la TOcolului de la TOcolului de la TOcolului de la Tismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºiismana, dupã ce l-au scãpat ºide urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise înde urmãrirea penalã cu care se pricopsise în

momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.momentul în care fusese demis.

Adrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian [email protected]

Jaf de douã miliardeJaf de douã miliardeJaf de douã miliardeJaf de douã miliardeJaf de douã miliardede lei vechide lei vechide lei vechide lei vechide lei vechi

În urmă cu doi ani de zile,

Ion Tăerel transformase

pădurile de la Tismana în

moşie proprie, de pe care,

sub protecţia poliţiei, oameni

de afaceri precum Valentin

Mucenic, zis Valu, se

înfrupta după pofta inimii.

Nu după mult timp codrii din

zonă arătau ca o veritabilă

Vale a Plângerii, defrişările

lăsând în urmă doar

rădăcinile arborilor smulşi

din pământ aruncate la

grămadă într-un loc mai ferit.

După ce „Scandal de

Gorj” a tras un semnal de

alarmă cu privire la jaful ce

se comitea la Tismana

organele de control au

catadicsit să demareze o

anchetă în urma căreia s-a

stabilit că prejudiciul total

creat sub oblăduirea lui

Tăerel era de două miliarde

de lei vechi. Fuseseră tăiaţi

peste 100 de arbori cu

diametrul cuprins între 50 şi

140 cm, pentru furnir,

valoarea unor copaci, de

dimensiuni mari, depăşind

chiar 100 de milioane de lei

vechi fiecare. Şeful de ocol

şi-a pierdut funcţia şi s-a ales

cu o învinuire de abuz în

serviciu în formă calificată,

iar prietenul Valu a fost

acuzat de instigare şi

complicitate la abuz în

serviciu. Deşi părea că

ancheta merge pe un făgaş

normal care trebuia să

conducă la pedepsirea

vinovaţilor, Tăerel a fost scos

de sub urmărire penală,

transformat în martor şi

reinstalat în funcţia de şef al

Ocolului Silvic Tismana pe

data de 10 septembrie a.c.,

iar Valentin Mucenic a rămas

acuzat în dosar să tragă

ponoasele alături de alţi doi

pădurari care n-au avut o

susţinere suficient de solidă

încât să fie scoşi şi ei basma

curată.

ProtejatulProtejatulProtejatulProtejatulProtejatulfamiliei Bejatfamiliei Bejatfamiliei Bejatfamiliei Bejatfamiliei Bejat

Colacul de salvare al lui

Ion Tăerel în acest caz se

numeşte familia Bejat, fostul

prefect al judeţului şi cei doi

fii ai săi, unul judecător iar

celălalt notar, fiind naşii

pădurarului. Pentru

favorurile primite acum

Tăerel a plătit de mult

ajutându-i la rândul său pe

naşii ce şi-au construit două

vile pe malul Jiului, după ce

au concesionat terenuri de la

Primăria Târgu-Jiu. În urmă

cu vreo doi ani judecătorul

Lucian Bejat şi notarul

Nicolae Bejat se aflau în

febra construcţiilor iar

muncitorii au fost cazaţi într-

un vagon al Ocolului Silvic

Tismana adus de Tăerel fără

să existe vreo formă legală

de închiriere. Deşi au plătit

pentru concesionarea

terenurilor pe str. Bicaz 451

de milioane de lei vechi,

respectiv 616 milioane, fii lui

Ştefan Popescu Bejat n-au

cheltuit niciun leu cu

cazarea muncitorilor atâta

timp cât finul le-a oferit

vagonul moca în cinstea

relaţiei de rudenie dintre ei

şi, bineînţeles, a protecţiei

de care se bucură din partea

familiei ori de câte ori este la

ananghie. Cum şi-a ales cum

trebuie naşii, Tăerel a reuşit

să scape de acuzaţiile penale

de abuz în serviciu în formă

calificată şi să-şi şi recapete

funcţia că doar fostul prefect

Ştefan Popescu Bejat a fost

cândva secretar de stat în

cadrul Regiei Naţionale a

Pădurilor şi a avut grijă să

întreţină relaţiile cu cei care

îi pot fi de ajutor.

Acum Ion Tăerel îşi poate

relua afacerile cu tăierile

ilegale ale pădurilor

Tismanei dar şi chefurile

mostruoase găzduite în

sediul ocolului, chefuri la

care, pentru respectarea

tradiţiei, trebuie neapărat să

participe VIP-uri de la

„judeţ”, poliţia din oraş şi

prostituatele care şi-au cam

pierdut obiectul muncii de

când Tăerel nu mai era şeful

ocolului silvic.


PDL Gorj a decis “încetareaoricãrei colaborãri” cufiliala judeþeanã a PSD

Biroul Permanent

Judeţean al PDL Gorj a

decis “încetarea oricărei

colaborări” cu filiala

judeţeană a PSD, decizia

fiind luată cu unanimitate

de voturi, a anunţat,

duminică, organizaţia.

Hotărârea, care a fost

luată sâmbătă, a fost

motivată prin “tendinţa

permanentă de

obstrucţionare” de către

social-democraţi a oricărei

iniţiative democrat-liberale

de a colabora cu PSD Gorj.

“Toţi membrii Biroului au

considerat că este necesar

un mesaj hotărât şi fără

echivoc către partenerii

iniţiali, astfel încât s-a votat

şi s-a aprobat, în

unanimitate, încetarea

oricărei colaborări la Gorj.

La baza deciziei au stat şi

poziţiile publice împotriva

Guvernului (din care PSD

face parte şi îl susţine în

Parlament) avute în mod

repetat de liderii social-

democraţi locali, dar mai

ales de ministrul Victor

Ponta. Atitudinea

duplicitară şi “jocul” de-a

puterea şi opoziţia pe care

PSD continuă să-l facă,

dimineaţa participând la

decizii, iar după-amiaza

comentându-le şi criticându-

le ne face să credem că

partenerii noştri nu au alt

interes decât “ciolanul”,

arătând tot mai mult ca o

echipă de popice în pană de

idei”, se arată în

comunicatul de presă.

Preşedintele PDL Gorj,

deputatul Cosmin Popescu,

a declarat corespondentului

MEDIAFAX că decizia luată

de către organizaţie nu va fi

urmată de eventuale

schimbări din funcţii a

social-democraţilor aflaţi în

posturi de conducere în

minerit şi energie.

Popescu afirmă că PDL îi

apreciază pe specialiştii PSD

din domeniile respective şi

nu doreşte “să îşi bată joc

de ei aşa cum a făcut PSD

cu democrat-liberalii pe

care i-a îndepărtat din

sănătate, învăţământ, silvic

sau protecţia muncii”.

Vicepreşedintele PSD

Gorj, deputatul Mugurel

Surupăceanu, vicelider al

deputaţilor social-

democraţi, a declarat,

duminică, pentru

corespondentul MEDIAFAX

că filiala pe care o

reprezintă a rupt oricum de

mai mult timp relaţiile cu

PDL, democrat-liberalii

neavând ce colaborare să

înceteze acum.

“PDL Gorj probabil are

memoria scurtă şi uită faptul

că PSD Gorj a sistat orice fel

de colaborare politică în

cadrul coaliţiei încă de

acum câteva luni. Deci

hotărârea lor e lipsită de

obiect, chiar hazlie, în

condiţiile în care noi am

reclamat luni de zile că nu

putem avea un parteneriat

cu un partid nedemocratic,

dominat de grupuri de

interese care seamănă, mai

degrabă, cu un conglomerat

financiar-politic şi care nu

este interesat decât de

propria imagine, nicidecum

de interesul naţional”,

spune Surupăceanu.


ªeful CSM apreciazã cãinteresul justiþiabilului este camagistraþii sã se întoarcã în sãli

Preşedintele CSM, Virgil

Andreieş a salutat

magistraţii pentru

solidaritate şi fermitate,

după aproape trei ore de

dezbateri, apreciind că

interesul justiţiabilului este

ca magistraţii să se întoarcă

în sălile de judecată.

“Sper ca în acest

moment, Guvernul să

renunţe la atitudinea

arogantă, ostilă şi cinică”, a

afirmat Andreieş.

“Arogantă a fost

modalitatea în care au tratat

doleanţele sistemului

judiciar încă de acum

câteva luni. Cinică prin

faptul sau cel puţin pentru

că atunci când instanţele nu

puteau să funcţioneze

datorită lipsei de citaţii au

transferat din motive

electorale taxele de timbru

de la justiţie spre autorităţile

locale. Ostilă prin modul în

care s-a manifestat acea

comisie în negocierile pe

salarizare, la care cu greu

am acceptat să

participăm.Pe de altă parte,

eu cred că astăzi trebuie să

găsim o rezolvare”, a

explicat Virgil Andreieş.

Preşedintele CSM a

adăugat că este momentul a

se încerca să se deblocheze

acest conflict.

“În sufletul meu de

judecător cred că locul

nostru, aşa cum a spus

domnul Lupaşcu este în sala

de judecată”, a subliniat

Virgil Andreieş.

De asemenea, Andreieş a

felicitat toţi magistraţii din

România pentru fermitatea

şi solidaritatea cu care şi-au

apărat în aceste zile

independenţa, considerând

că acesta este cel mai mare

câştig al protestului, iar

acest lucru a început să fie

luat în considerare.

Preşedintele CSM a

subliniat că magistraţii

protestează din suflet,

arătând că de peste opt ani

de zile sunte jigniţi, terfeliţi

şi umiliţi public în toate

manierele posibile.

Virgil Andreieş a adăugat

că trebuie să se înţeleagă că,

la acest moment, judecătorii

şi procurorii au un volum

de activ care le depăşeste

“capacitatea biologică”.

Judecătorul Dan Lupaşcu

a susţinut, joi, că locul

magistraţilor este în sălile

de judecată, cerându-le

judecătorilor şi procurorilor

să lase Consiliul Superior al

Magistraturii să continue

negocierile pentru

rezolvarea revendicărilor.

La rândul său,

preşedintele interimar al

instanţei supreme, Lidia

Bărbulescu, a spus că după

31 de ani de magistratură nu

ar fi crezut că va vedea

judecători în afara sălilor de

judecată, spunând că

Executivul trebuie să îi ia în

seamă pe magistraţi şi să

aibă un dialog cu ei.

În cadrul şedinţei

Plenului CSM, de joi, au

participat reprezentanţi ai

asociaţiilor profesionale,

precum şi magistraţi veniţi

din ţară, ei ridicând o serie

de probleme pornind de la

grila de salarizare, până la

obţinerea unei sume

echivalente a 1 la sută din

PIB pentru justiţie.

Problema taxelor de

timbru judiciar, dezbătută

cu ministrul Justiţiei

Trecerea taxelor de

timbru judiciar înapoi la

Ministerul Justiţiei de la

consiliile locale a fost un alt

subiect extrem de criticat de

către magistraţi şi un prilej

de a-l chestiona pe ministrul

Justiţiei.

Cătălin Predoiu a

explicat, încă o dată, că

Ministerul Justiţiei, după ce

a acceptat amendamentele

propuse de către CSM şi

adunările generale ale

magistraţilor, a înaintat un

proiect de lege

Parlamentului pentru ca

taxele de timbru judiciar să

revină la bugetul

ministerului.

“Intrăm în altă problemă

care ţine de Legislativ, pot

să vorbesc în numele

Executivului. Nu am nici o

problemă că aceste taxe să

treacă la bugetul instanţelor,

dar trebuie să facem dovada

administrării corecte a

banului public”, a arătat

ministrul.

Grila de salarizare

continuă să nemulţumească

magistraţii

Discuţiile de joi între

membrii CSM, ministru şi

magistraţi au vizat, parţial,

problemele grilei de

salarizare.

Unii magistraţi au spus că

nu sunt de acord să fie

salarizaţi la aceeaşi

categorie cu bibliotecari şefi

şi că salariile scad potrivit

legii salarizării unice cu 35

la sută.

Totuşi, ministrul Justiţiei

le-a explicat că în salarii

sunt incluse sporurile de

stres şi confidenţialitate,

care reprezintă 65 la sută în

plus şi că mai mult nu a

avut cum să obţină.

El a respins acuzaţiile

potrivit cărora nu a

comunicat mai departe

doleanţele magistraţilor

Executivului.

Procurorul Dan Chiujdea

a afirmat că “dacă se va

urmări grila de salarizare se

va vedea că aceasta pune în

pericol buna desfăşurare a

activităţii parchetelor şi

instanţelor”.

La rândul său, procurorul

Liviu Dăscălescu a afirmat

că a participat la negocieri

pe legea de salarizare şi că

este dezamăgit. “Ca cetăţean

pot să spun că şi-au bătut

joc de noi. Mi-e lehamite. Ca

membru CSM nu pot spune

acest lucru”, a adăugat

procurorul.

Dăscălescu a mai arătat

că şocul pe care l-a avut a

fost când s-a mers la

Parlament unde toată lumea

a fost de acord cu

amendamentele

magistraţilor.

El a adăugat că prin grila

de salarizare se revine la

2004 creându-se diferenţe

între procurorii de la

parchetele locale, tribunale,

curţi de apel şi parchetul

instanţei surpreme.

“Vinovaţi de acest fapt

sunt premierul, ministrul

Finanţelor, ministrul Muncii

şi ministrul Justiţiei, să iasă

dânşii şi să dea explicaţii”, a

afirmat Dăscălescu.

Mediafax

naºul bejat l-a reînscãunat pe tãerel ºef la ocolul silvic ...la un pacient 1.000 de lei,...

Documents