Drumul defectorului e apăsător și presărat cu mult întune-

ric. Cam asta va fi de acum încolo traiectoria, pavată cu foarte multe umbre, a viceprimarului PSD-ist Sorin Apostoliceanu. Microbul ne-încrederii celorlalți îl va urmări toată viața. Liberalii, cărora s-a predat fără condiții și la nervi, îl vor considera întotdeauna un PSD-ist în care e re-comandabil să nu ai încredere depli-nă. Iar PSD-iștii, chiar și dacă Apos-toliceanu e legendat de vreun șef al lor, ca să folosesc un termen din spi-onaj, îl vor privi ca pe un trădător. Va fi întotdeauna între vagoane, nu-și va găsi locul în nicio echipă, decât cel mult pe scara trenului. Comic e că, deși Apostoliceanu s-a cam sinu-cis politic și administrativ, Covid-ul îndoielii face deja ravagii între liderii celor două partide care și-l dispută. Între Miuțescu și Gentea și vicever-sa. Nimeni nu mai vede esențialul, și anume că nu partidul - PSD sau PNL- are nevoie ca de aer de Apos-toliceanu, ci personajul are nevoie de un partid din partea căruia să candi-deze, ca să nu rămână pe drumuri. Ca să folosesc o comparație pande-mică, viceprimarul e acum, după ce s-a devoalat ca defector, la terapie intensivă și are nevoie urgentă de un ventilator ca să respire. La PNL,

Adrian Miuțescu e în vrie după son-dajul fi asco în care hamsterii din competiția internă și-au rupt gâtul și crede că l-a apucat pe Dumnezeul popularității și succesului de picior, care i l-a trimis pe Apostoliceanu drept candidat la Primăria Pitești.

De cealaltă parte, Cristian Gen-tea, liderul PSD Pitești și omul

nr. 2 în organizația județeană, o ia personal și lipsit de umor. Crede că se va prăvăli cerul pe el de rușine că l-a trădat Apostoliceanu, asta după ce l-a plivit, cultivat și chiar îm-brăcat. Cu funcții, să nu se creadă altceva. Acum, asta e viața, se mai întâmplă divorțuri sau accidente. Te ridici și mergi mai departe, chiar dacă e rușinică mare că ai dormit în bocanci. Avantajul lui Gentea față de PNL e că are mai multe variante de candidat la Pitești, începând chiar cu el. Asta spre deosebire de PNL, unde, după compromiterea celor patru hamsteri din comedia de competiție internă, Miuțescu e obligat să mear-gă în orb pe mâna singurului perso-naj care își mai dorește să fi e candi-dat și e un... PSD-ist. Iritat la culme de comentariile cum că PNL Argeș are o resursă umană atât de precară încât fură ”creiere” de la mult hulitul PSD, Adrian Miuțescu face greșeli și

anunță că îl va schimba pe Cristian Gentea din fruntea RATEN. Acum nu că nu poate supraviețui industria de tehnologie nucleară fără Gentea cocoțat în funcția de director. Deși, dacă e să stăm strâmb și să judecăm drept, omul a lucrat numai pe plat-forma nucleară de la Mioveni încă de când a terminat facultatea, deci nu a fost parașutat politic printre atomi. Ba chiar e din fi lmul acela cu un in-giner nuclearist îmbrăcat în costum de cosmonaut și care manevrează cu cleștii un robot în mediu radioactiv. Dar parcă nu e ok (e chiar pe lângă lege!) ca un șef de partid să cedeze nervos și să anunțe în conferința de presă că schimbă un director al unei instituții ce are legătură cu siguranța națională, doar pe baza unor umori de sorginte politică.

În rest, amândoi sunt comici și agitați în această perioadă, în

sensul că îl bagă în seamă pe vicele Apostoliceanu mai mult decât e ca-zul. Unul (Gentea) din motive de or-goliu exacerbat și priviri chiorâșe ale colegilor, celălalt (Miuțescu) din ca-uza secetei de resurse umane de care suferă PNL Argeș. Și nu de acum, ci dintotdeauna.

Gabriel Grigore

Punctul pe YMult zgomot pentru nimic: (ne)cazul Apostoliceanu

pag. 16

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 15

NR. 1350FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

17 - 23 iunie 202016 pagini 1,5 lei

Noutăţi din declaraţia de avere a lui Armand Chiriloiu Şeful de la Silvic a împrumutat o fi rmă de construcţii cu 230.000 lei şi i-a donat fi ului 484.945 lei

pag. 5

Când Cultura şi Poliţia îşi dau mâna să muşamalizezeCazul blocului de 10 etaje din centrul Piteştiului. Simulacru de cercetare privitor la demolarea a două clădiri de pe Situl urban Brătianu din Piteşti

Dr. Tiberiu Irimia:”Trebuia făcut dosar penal, nu informări”,

Direcția de Cultură, prin directorul Cristian Cocea (foto stânga), a făcut o notă de constatare, nu sesizare penală, cum o obliga legea, iar IPJ Argeș a făcut o ”lucrare cu caracter general”, fără înregistrarea unui dosar penal Și uite așa au fost demolate de către dezvoltatorul imobiliar SC Titidan SRL două clădiri de patrimoniu, înregistrate astfel și azi pe site-ul Ministerului Culturii, fără ca instituțiile statului să apere legea și să se sesizeze că e vorba de o infracțiune pag. 6

Ca să nu mai primească reproşuri, Ţâroiu şi Alexe s-au luat de mână şi au inaugurat PCR-ul înainte de a-l omologa

pag. 5

Mînzînă: „De când a venit la putere, PNL a angajat în structurile de stat peste 6.000 de persoane - familii întregi, rubedenii, fi ni şi amante”

Uzina Dacia a vândut stadionul din Ştefăneşti unor oameni de afaceri din localitate Au curs lacrimile pe toacă la despărţirea de stareţul Serafi mSe aude, Primăria Piteşti? Tinerii din Prundu au strâns peste 100 de saci de gunoaie

pag. 3

pag. 2

pag. 9

pag. 8

”Ciumaţii” CâmpulunguluiInfectarea cu noul coronavirus a directoarei economice de la Pri-

măria Câmpulung a cultivat nu doar teoria conspirației, ci și pe cea a paranoiei. Adică, în ordine inversă, cam așa stau treburile. Un funcționar al Primăriei intră în patiserie și tușește ușor. ”Aaaaa - se aude - feriți-vă, are Covid!”, iar omul are doar un trecut de fumător. Și așa mai departe, cu alții. Iar partea cu conspirația e și mai și! Ultime-le informații ca la ”România TV” relevă situația în care directoarea economică nu e bolnavă, a făcut doar o pasiune pentru spitalul care trebuie să aibă mulți ”covizi” ca să primească bani. Și, bineînțeles, contacții directoarei nu voiau decât un concediu de odihnă, că prea îi mâna în luptă secretara Primăriei, afl ată și ea în deja comuna autoizo-lare. Păi, chiar așa: de ce nu a dat directoarea virusul mai departe, e chiar așa de zgârcită? Că din buget dă tot ce-i cere ”negativul” primar!

Uzina Dacia a vândut stadionul din Ştefăneşti unor oameni de afaceri din localitate

Bomba bombelor! S-a vândut stadionul din Ștefănești. Adică întrea-ga bază sportivă, însemnând 4,6 ha de teren construibil. De fapt, noul proprietar a băgat deja buldozerele, a împrejmuit terenul și a început deja să construiască. Pe surse, am afl at că în prima fază face câteva terenuri de tenis de câmp și un hotel cu profi l sportiv. Apoi, în faza doua, are în plan un proiect imobiliar de anvergură.

Noul proprietar, am afl at tot pe surse, ar fi familia Crăciun, tată și fi u, amândoi din Ștefănești, patroni ai fi rmei Quiq Comarf Business din localitate. Cei doi Crăciun au afaceri în domeniul logistic, cu pre-cădere, dar fac și construcții. Ei bine, surprinde suma cu care familia Crăciun ar fi cumpărat proprietatea uzinei Dacia de la Ștefănești. La

bursa zvonurilor, ar fi vorba de 700.000 euro, în contextul în care francezii cereau anul trecut Primăriei Ștefănești mai mult decât du-blu, adică 1,45 milioane euro. Iar primărița Ioana Jenica Dumitru a propus o contraofertă superavantajoasă pentru uzină, de 1,36 milioa-ne euro. Numai că, în mod surprinzător sau poate deloc surprinză-tor pentru cei avizați, Consiliul local Ștefănești n-a fost de acord cu achiziția, iar proiectul a murit încă din fașă. Cert e că baza sportivă a fost vândută anul acesta de conducerea Dacia-Renault printr-o fi rmă imobiliară din București și surprinde în continuare suma de chilipir cu care ea a fost achiziționată de noul cumpărător.

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Directorul de la Silvic, Armand Chiriloiu, cel mai bogat bugetar din județul Argeș.

Din Din

Culise...Culise...

Cristian Gentea, precaut să nu care cumva să întărească pietonii liberali.

După Deputatul Mitralieră, conducerea PSD Argeș pregătește o retragere cu torțe și pentru Madona din Dud.

Din dudul lui Liviu Dragnea, desigur.Liviu Țâroiu, cel mai treaz primar din Muscel când nu

se afl ă la volan.

Puștiule, eu îți dau bicicleta! Da’ să nu fugi cu ea la Apostoliceanu, că e în stare s-o doneze PNL-ului ca să-l pună mai repede

candidat la Primăria Pitești...

Am căzut de acord cu dl. președinte Mînzînă să-i găsim un loc și lui Gabi Zoană: la departamentul de

tinere pensionare din PSD Argeș.

Dacă mă întrebați pe mine, prioritar pentru Câmpulung ar fi fost nu un aparat

de testat Covid-ul, ci unul de testat alcoolemia...!

Marcel Ciolacu, președinte PSD, mulțumește, cu respect, politicienilor mai în vârstă: „Cred că ultimii doi elefanţi ai po-liticii din România sunt Orban și Băsescu”. Klaus Iohannis, romanian chief, nu

crede în varianta „ori ești prost, ori ești și mai prost”: „În fața unei boli ești precaut, sau ești prost, una din două...” Stelian Ion, deputat USR, pune sare

grunjoasă pe rana prieteniei cu PNL: „Guvernul României a decretat starea de demență”. Ludovic Orban, premier, are un pu-

seu de sinceritate de dă-n gropi: „Una este discursul politic, alta este posibilitatea de a face ceva”. Streinu-Cercel, medic infecționist,

răspunde Consiliului Județean Argeș care l-a întrebat, ofi cial, cum va arăta viața după COVID: “Habar n-am!”.

Mircea Dinescu, cam poet, cam zia-rist, știe și face dezvăluiri din trecutul lui Marcel Vela: „Era un om normal, de când este ministru a luat-o razna”. Ion Mînzîna, președinte PSD Argeș,

apreciază corect capacitatea de muncă a adversarilor politici: ”Președintele PNL Argeș are vreo trei dregătorii pe la București. Eu zic să nu se oprească aici, mai poate duce vreo două-trei!”. Cristian Gentea, președinte PSD

Pitești, mulțumit că Primăria Pitești a ajuns ca Inspectoratul școlar, adică el va candida sigur și singur: „Sorin Apostolice-anu mi-a spus că a negociat cu toate parti-dele”. Gelu Tofan, vicepreședinte PNL

Argeș, mulțumit că au candidat la Primă-ria Pitești, fl uieră în biserică: „Rămas fără idei, Cristian Gentea a devenit constructor de stadioane”.

Prefectul Soare a dat „pe gușă”, în cursul zilei de duminică, informația despre angajatul pri-măriei Pitești confi rmat Covid, însă angajații administrației mu-nicipale aveau morcovul la nivel de sfeclă de câteva zile, între-bându-se dacă au intrat sau nu în contact cu respectivul coleg. Lămurirea a dat-o tot prefectul, care a spus că persoana nu a avut contact direct cu nimeni din pri-mărie, în afara membrilor fami-liei sale.

A doua zi, însă, a fost rândul ve-cinilor de scară ai respectivului să se alarmeze, după ce au afl at că atât acesta, cât și tatăl, octogenar, sunt internați cu Covid-19 și au sunat la DSP. Reproșul oameni-lor era că instituțiile abilitate, rec-te Prefectura sau DSP, nu infor-mează în legătură cu persoanele infectate, pentru că, neștiind ni-mic, ei au pus mâna pe balustrade sau alte suprafețe din bloc care ar fi putut fi contaminate. S-a mai afl at că vecinul confi rmat pozitiv provine din comuna argeșeană Boțești și de acolo s-ar putea să fi luat boala. Poate fi doar o ipoteză, dar uite unde poate duce secreto-mania excesivă a autorităților...

Angajatul Primăriei Piteşti bolnav de Covid i-a pus pe jar pe colegi şi pe vecini

Ăștia sunt banii mei de donații. Fac deja lista

pentru următoa-rea declarație de

avere...

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Radu Vasilică și Marius Nicolaescu, două sabii care nu mai încap în același sac cu bani.

Ce dracu’, băi Forest, te-ai atașat atât de scaunul meu de vicepreședinte la Consiliul Județean! Hai, bucură-te de el până în toamnă, că deja mi-am comandat mobilă nouă de la Elvila, că tot e Cataramă pe val...

Liberalul Adrian Miuțescu, explicându-le rivalilor de la PSD că este exclus să se taie singur de pe listă.

Nea Costică Nicolescu, anticipând deznodămândul ale-gerilor la CJ din toamnă pentru ultimul său copil politic.

Din fl ori, ce-i drept...

Am o veste proastă pentru siniștrii Mînzînă, Manu și Gentea de la PSD! Și eu sunt sinistru, dar fac singur lista la parlamentare, indiferent

câte alegeri voi pierde în județ...

Mă uit la tine, Dane, ce mare, frumos și degeaba ai crescut! Doar Flacăra Centenarului îți mai lipsește ca să ai parte de o retragere cu torțe din

funcție...

Omul săptămâniiOmul săptămânii

La Bascov vor fi montate sirene de alarmare a populaţiei în caz de inundaţii

Administrația Bazinală ”Apele Române” elaborează un studiu de fezabilitate pentru realizarea proiectului “Sistem informațional pentru managementul integrat al apelor - eta-pa a II-a”, în cadrul căruia se va implementa un sistem de avertizare/alarmare care vizează reducerea riscului pentru populația afl ată în zonele inundabile, din aval de 89 de baraje importante ale ANAR.

Având în vedere această perspectivă, aleșii locali din Bascov au votat, în ședința din 28 mai, stabilirea a patru locații pe raza comu-nei unde vor fi montate sisteme de avertizare/alarmare. Este vorba despre Casa de Cultură ”Adriana Trandafi r”, Școala Gimnazială Va-lea Ursului, Grădinița Scheau și Grădinița din satul Mica. M.S.

O postare a unei profesoare de română din Pitești, coordonatoare a Cercului de Jurnalism din cadrul Palatului Copiilor, a devenit virală pe internet cu câteva zile înainte de prima probă, cea la limba ro-mână, de luni, a examenului de evaluare națională susținut de elevii claselor a VI-II-a. Ea a oferit sfaturi foarte utile copi-ilor de clasa a VIII-a și, judecând după comentariile și felicitările primite de la părinții din toată țara, au fost și foarte bine primite. De altfel, după declanșarea stării de urgență și trimiterea elevilor acasă, ea a oferit meditații online, gra-tis, pe facebook. Pentru inițiativa, efor-tul, dedicarea și entuziasmul cu care i-a sprijinit pro-bono pe copii, Jurnalul de Argeș o declară pe profesoara Dana Mi-haela Dragnea Omul săptămânii.

Profesoara Dana Mihaela Dragnea

Luni a avut loc prima conferință de presă a PSD Argeș după perioada de restricții impusă pe fondul pan-demiei de coronavirus. Conferința a fost susținută de către Ion Mînzînă, președinte al PSD Argeș, Cristian Gentea, președinte executiv al PSD Argeș, și Simona Bucura Oprescu, deputat și secretar executiv al PSD Argeș.

Ion Mînzînă: „«Jaful pesedist» pe care îl acuză (președintele PNL Argeș, n.red.) a fost mai mult jaf liberal”

Președintele Ion Mînzînă a spus, refe-ritor la numirea unor persoane apropi-ate de PNL în funcții de conducere la instituții publice, că ”promovările făcu-te acum nu au legătură cu competența”. „Când primul om al partidului are o pa-uză de câțiva ani în CV, ce să aștepți de la cei afl ați în subordinea sa? De aseme-nea, președintele PNL Argeș are vreo trei dregătorii pe la București. Eu zic să nu se oprească aici, mai poate duce vreo do-uă-trei! Același președinte al PNL Argeș acuză unele dintre privatizările făcute în guvernări ale PSD. Dar de ce nu spune nimic despre privatizările făcute în anii 1996-2000, 2004-2008 și 2009-2012, când PNL sau PDL au fost la putere? Va constata că, de fapt, «jaful pesedist» pe care îl acuză a fost mai mult jaf liberal! Întreb și eu: nu cumva acest președinte al PNL Argeș este pus acolo, la instituția de la București pe care o conduce, pentru a pune la cale privatizările CEC, Hidroe-lectrica, Distrigaz și altele, adică unitățile cele mai profi tabile ale statului român?”, a declarat Ion Mînzînă, care a mai adus în discuție și modul cel puțin dubios în care președintele PNL Argeș și-a impus favoritul în funcția de prefect al județului Argeș, dar și faptul că, de când a venit la putere, PNL a angajat în structurile de stat peste 6.000 de persoane – “fami-lii întregi, rubedenii, fi ni și amante” (în condițiile în care PNL arăta cu degetul PSD pentru angajări la stat).

Cristian Gentea: „La un moment dat, Sorin Apostoliceanu mi-a spus că a negociat cu toate partidele”

La rândul său, președintele executiv Cristian Gentea a clarifi cat o serie de as-pecte privind activitatea organizației mu-

nicipale. „Candidatul PSD la Primăria Pitești va fi ales de către organizația mu-nicipală. Este clar: voi candida eu sau va candida domnul Cornel Ionică. În cazul în care va candida domnul Ionică, spri-jinul meu va fi total. În cazul în care voi candida eu, implicarea domnului Ionică va fi , de asemenea, totală. Am încredere deplină în domnul Ionică”, a spus Cristi-an Gentea.

În ceea ce privește situația viceprimaru-lui din Pitești Sorin Apostoliceanu, des-pre care există informații cum că ar urma să candideze din partea PNL la primărie, Gentea a spus: „La un moment dat, So-rin Apostoliceanu mi-a spus că a negociat cu toate partidele. M-a surprins când am auzit de discuțiile privind PNL. Am avut mai multe discuții cu el în care i-am ce-rut să aibă un punct de vedere clar, dar văd că tot spune «Nu comentez». Eu pot lucra cu el, dar totul depinde de el, nu de mine!”.

Legat de Dumitru Tudosoiu, consilier local și inspector școlar general, Cristian Gentea a spus că, deși acesta a candidat împotriva lui la alegerile interne din par-tid, se bazează pe el și vor face echipă la Primărie sau la Consiliul Local și că Tudosoiu este un om serios, care poate aduce voturi, și că interesul de partid este mai presus decât cel personal.

În fi ne, comentând afi rmațiile liderului PNL cu privire la faptul că va fi schimbat de la conducerea RATEN, Gentea a spus că el nu este numit politic, RATEN este o instituție strategică și că dacă nu el ar fi fost la conducerea instituției nici nu s-ar fi discutat despre înlocuire.

Simona Bucura-Oprescu: „Se impune stoparea achizițiilor publice fără licitație”

La rândul său, deputatul Simona Bucu-ra Oprescu a declarat că PSD a întrebat, retoric, care este logica deschiderii sălilor de jocuri de noroc, în timp ce spitalele rămân închise pentru bolnavi. „Indife-rent ce spun cei de la putere, este necesară redeschiderea de îndată a spitalelor pen-tru populație! De asemenea, se impune stoparea achizițiilor publice fără licitație. Noi vom reglementa o «stare intermedia-ră» pe o perioadă strict limitată în timp, care să asigure tranziția la normalitate și care să conțină strict măsurile pentru protejarea sănătății oamenilor și nimic mai mult. În același timp, este necesar ca autoritățile să poată dispune punctu-al măsurile de siguranță acolo unde sunt probleme. Pe de altă parte, trebuie găsită o soluție astfel încât hotelurile să poată folosi o parte din restaurantul interior doar pentru familiile de turiști cu copii cazate acolo, ca să nu-și care copiii cău-tând o terasă deschisă prin stațiune (deci nu se redeschid restaurantele pentru toa-tă lumea). Altfel, se compromite sezonul turistic și punem pe butuci tot acest sec-tor el economiei”, a spus Simona Bucura Oprescu.

Deputatul de Argeș și-a exprimat și nemulțumirea față de faptul că, deși as-tăzi ar fi trebuit să fi e deschise grădinițele și creșele, conform anunțului Guvernu-lui, acest lucru nu a fost posibil din cauză că nu sunt gata normele de aplicare”, se arată în comunicatul transmis de PSD Argeș. M.S.

Mînzînă: „De când a venit la putere, PNL a angajat în structurile de stat peste 6.000 de persoane - familii întregi, rubedenii, fi ni şi amante”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

„Demersurile asociației au început după ce feme-ile din comunitatea Malul Vânăt, din Merișani, au atras atenția asupra lipsei accesului la servicii de ginecologie. Deși femeile însărcinate au, con-form legii, dreptul la servicii gratuite de monito-rizare a sarcinii, inclusiv ecografi i, pacientele care ajungeau la cabinetul de Ginecologie din cadrul ambulatoriului Spitalului Județean Argeș erau direcționate către cabinete private. Cum niciunul dintre aceste cabinete nu are contract cu Casa de Asigurări, pacientele erau nevoite să plăteas-că serviciile, uneori alegând între a plăti pentru ecografi e sau a plăti pentru mâncarea pentru o săptămână”, au transmis reprezentanții asociației APT. Sorina Bunescu, managerul ONG-ului, a făcut nenumărate petiţii, a mers în audiențe, a participat la ședința Consiliului Județean, a aler-tat presa și a făcut chiar și o propunere de modi-fi care a bugetului județului.

Contactat telefonic, managerul Spitalului Județean Argeș, Adriana Molfea, a spus ce fel de ecografi i se vor face cu aparatul donat. „E vorba de ecografi ile obișnuite, pe care le decontăm în cadrul programului cu ambulatoriul”. Viitoarele mămici din Argeș vor benefi cia de acum înainte de ecografi e în regim decontat, în baza biletu-lui de trimitere și a unei programări prealabile. „Pacienta se va programa telefonic, la numărul 0248/286.099, interior 247. Nerespectarea datei și orei stabilite va impune reprogramarea acesteia pentru a nu perturba celelalte consultații. În ziua programării, pacienta se va prezenta cu bilet de trimitere de la medicul de familie, cartea de iden-titate și cardul de sănătate”, se arată într-un co-municat al SJUP. Ecograful adus în ambulatoriu a fost donat în perioada stării de urgență de către o fi rmă și utilizat până în prezent pentru sectorul suspect COVID de la nivelul Secției Obstetrică-Ginecologie din cadrul spitalului.

Incredibil! Niciunul din cele 5 mari spitale din Argeș nu făcea ecografi i de urmărire sarcină în sistem decontat

Sorina Bunescu, președinta Asociației ”Parte-ner pentru Tine”, a primit un răspuns de la Casa de Asigurări de Sănătate din care rezultă că „în ultimele 6 luni niciunul dintre furnizorii medi-cali din Argeș nu a realizat ecografi i de urmărire sarcină în sistem decontat”. În plus, Sorina Bu-nescu precizează că în Argeș există doar 6 furni-zori de servicii medicale Obstetrică-Ginecologie afl ați în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. Este vorba de Spitalul Județean de Urgență Pitești, Spitalul Municipal Câmpulung, Spitalul Municipal Curtea de Argeș, Spitalul Orășenesc ”Regele Carol I” Costești, Spitalul Orășenesc ”Sf. Spiridon” Mioveni și Centrul de Diagnostic și Tratament ”Brătianu”.

Mari Tudor

Ginecologii cu cabinete private au motiv de tristeţe!

În sfârşit, Spitalul Judeţean Argeş a instalat un ecograf în ambulatoriu

După câteva luni în care Asociația ”Partener pentru Tine” (APT) din Merișani a făcut numeroase demersuri la autoritățile competente și ca urmare a articolelor apărute în ultima vreme în ziarul Libertatea, dar și în Jurnalul de Argeș, luni, 15 iunie, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Pitești a dotat cu ecograf cabinetul de Obstetrică-Ginecologie din cadrul ambulatoriului de specialitate.

Astfel, mămicile gravide nu mai sunt trimise la cabinetele private să plătească 270 lei un eco-graf Acest lucru a fost posibil ca urmare a unei campanii derulate de un ONG din Merișani, ”Par-tener pentru Tine”, dar și a ziarelor Libertatea și Jurnalul de Argeș

Victorie pentru Sorina Bunescu, mana-gerul Asociaţiei „Partener pentru Tine”

Ginecologul Buzatu, șef de secţie la SJ, are cea mai mare clinică privată din judeţ

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Proces de trafi c de droguri de mare risc, terminat cu acord de recunoaştere a vinovăţiei

Laura Făgăraşu scapă cu doar trei ani de puşcărie Pe 12 martie a fost prinsă în fl agrant, încercând să introducă în țară 350 gr de metamfetamină

Pe 10 iunie a.c. a fost aplicată o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea unor drepturi pentru piteșteanca prinsă în fl agrant în timp ce intro-ducea droguri de mare risc în țară în luna mar-tie. Interesant este că tânăra, în vârstă de 28 de ani, afl ată încă în arest preventiv, și-a recunoscut vinovăția, adică a semnat un acord de recunoaștere a acuzațiilor ce i se aduc de către procurorii DII-COT Pitești. „Admite acordul de recunoaștere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT – ST Pitești și de inculpata Făgărașu Laura Andreea, cercetată pentru săvârșirea infrac-ţiunii de trafi c de droguri de mare risc (...) și de trafi c internațional de droguri de mare risc”, se arată în minuta instanței.

Avocatul Laurei Făgărașu spune că s-a luat deci-zia acordului de recunoaștere a vinovăției pentru „a evita un proces care nu ajuta cu nimic. (...) În momentul în care te prinde în fl agrant, nu poți să faci decât un acord”, a explicat Radu Nistor.

Laura Făgărașu a fost prinsă în data de 12 mar-tie a.c., pe un aeroport din București, în timp ce încerca să introducă în România, în corp, aproxi-mativ 350 de grame de metamfetamină. Ulterior, femeia a fost condusă la sediul D.I.I.C.O.T. – S.T. Pitești, în vederea continuării cercetărilor. De ase-menea, la data de 13 martie a.c., a fost surprins în fl agrant delict colaboratorul inculpatei, Mihai Ior-dache. Din mașina acestuia au fost ridicați 3.000 de lei, medii de stocare, precum și bunuri cu va-loare probatorie. Polițiștii au transmis atunci că, „în perioada 2017 – 2020, cei doi ar fi introdus și comercializat droguri de mare risc în România”. Cei doi au fost iniţial reţinuţi, iar în 14 martie au fost arestaţi preventiv de Tribunalul Argeș.

Laura Andreea Făgrașu va executa pedeapsa de trei ani în regim de detenţie. Mari Tudor

SC Apă Canal 2000 SA a implementat plata online cu cardul a facturilor emise

SC Apă Canal 2000 SA Pitești aduce la cunoș-tinţă clienţilor săi că a implementat plata online cu cardul a facturilor, direct de pe site-ul societăţii. Clienţii care doresc să folosească această modali-tate de plată trebuie să aibă cont de utilizator înre-gistrat pe site-ul societăţii. După autentifi care, se accesează opţiunea „Plată facturi“, după care se bi-fează factura/facturile care urmează a fi achitată/e. Ulterior, utilizatorul va primi prin e-mail confi r-marea plăţii online. Pentru crearea contului, se va accesa site-ul societăţii www.apacanal2000.ro, secţiunea „Clienţi - Servicii online“. În plus, se pot plăti atât facturile de apă și de canalizare, cât și cele aferente serviciilor de proiectare, execuţie lucrări și eliberare documente. Contul online dă posibilita-tea utilizatorului să își gestioneze, prin intermediul unui computer sau smartphone, relaţia contractu-ală cu societatea furnizoare de servicii de apă și de canalizare. Se poate transmite consumul lunar/indexul contorului de apă, se pot vizualiza factu-rile emise și situaţia contului în timp real, iar, de acum, se pot efectua și plăţi online. M.S.

”Sută la sută miercuri e funcțional aparatul de testare PCR”. Detalii: miercuri însemna 10 iunie 2020, afi rmația îi aparține managerului Spitalului Municipal Câmpulung, Nicolae Alexe, și a fost făcută pe 5 iunie. ”Ne mai trebuie aviz de la DSP, dar l-am solicitat deja”. Detalii: spusele îi aparțin aceluiași manager, dar au fost rostite pe 11 iunie. Adică după 10... Așa că a fost motiv să (re)iasă la rampă prefectul Emanuel Soare și să dea bobârnace. ”Medicul Aron, fostul manager interimar, era pregătit să dea în funcțiune aparatul PCR chiar a doua zi după ce a fost înlo-cuit de primarul Țâroiu”. Detalii: Aron a plecat de la Spital pe 25 mai, deci 26 mai ar fi fost ziua cea mare.

De atunci au trecut săptămâni, au apărut și suspiciuni privitoare la dubla-rea listei de achiziții necesare punerii în funcțiune a liniei de testare Real Time PCR și la prețurile de achiziție, iar cum și opinia publică a reacționat defavorabil la promisiuni ca de poli-tician; luni s-a dat alarma, așa că, în unele cazuri cu doar câteva minute înainte, presa musceleană a fost solici-tată să asiste la inaugurarea aparaturii.

PCR-ul de la Câmpulung, achiziționat cu sprijinul Holcim Româ-nia și instalat cu ajutorul unor sponsori și al Asociației ”Salvați Câmpulungul și Muscelul”, este funcțional, însă mai are de așteptat până să ofere și rezul-tate. Asta deoarece amfi trionii eveni-mentului inaugural, primarul Țâroiu și managerul Alexe, au declarat că săp-tămâna trecută au solicitat celor de la Direcția de Sănătate Publică Argeș avi-zul de funcționare pentru linia de tes-tare. Adică nici nu se punea problema ca aceasta să fi e operabilă legal la datele anunțate anterior. La inaugurarea care nici de această dată nu i-a oferit prima-rul ocazia de a tăia panglica nu au fost prezenți reprezentanți ai sponsorului, nici consilieri locali, cu excepția celor din Consiliul de Administrație, și nici fostul manager interimar Andrei Aron, deși, au susținut maeștrii ceremoniei, fuseseră invitați. Doar că atitudinea de iritare a celor doi la solicitarea de a de-

talia acest aspect indica o altă variantă. Oricum, aparatul poate fi activat ori-când, s-au efectuat și probe, urmând să fi e deservit de un chimist și de un me-dic. Poate opera 90 de teste pe zi și nu doar pentru depistarea Covid-19, ci și a altor viruși. Potrivit medicului servant, rezultatele testelor vor depinde, printre altele, și de modalitatea de preleva-re a exudatului nazal și faringian, de stadiul infectării și de atenția cu care probele vor fi aduse la linia de testare. Iar deocamdată Spitalul Câmpulung nu dispune de o autospecială cu care să transporte probele.

Spital Covid gata de orice?Cu ocazia inaugurării necesare spălă-

rii imaginii celor doi, Țâroiu și Alexe au ținut să precizeze faptul că s-a so-licitat revenirea Spitalului Municipal Câmpulung la situația anterioară, adică cea în care poate primi pacienți nu doar infectați cu noul coronavirus. Pentru îndeplinirea acestui scop, uni-tatea medicală trebuie să respecte anu-mite condiții, esențială fi ind asigurarea unor trasee diferite pentru cazurile cu Covid-19, pe de o parte, și pentru ce-

lelalte afecțiuni. Deocamdată, într-un modul amplasat în curtea Spitalului, se asigură tratament ambulatoriu pentru cei care au nevoie la Oncologie, rare fi ind situațiile în care alte persoane au acces pe poartă. Doar că, dacă se întâmplă acest lucru, nu se realizează triaj epidemiologic, iar spitalul deja a început să se umple cu cei infectați cu noul coronavirus.

A fost inaugurat aparatul PCR la Câmpulung

Echipamentul a fost prezentat de către primarul Liviu Țâroiu și mana-gerul Nicolae Alexe, aceștia declarând că, după obținerea ultimelor avize de la DSP Argeș, la Câmpulung va începe testarea celor suspecți de îmbolnăvire. Aparatul poate prelucra 90 de teste pe zi, costul de pornire fi ind de 90 de lei. Primarul Țâroiu a spus că va insista din nou pe lângă DSP pentru a se putea re-aliza o testare în masă a funcționarilor Primăriei, în condițiile în care există un caz de infectare depistat săptămâna trecută, cel al directoarei economice a instituției.

Cătălin Ioan Butoiu

Conform ultimei declarații de avere completate, semnate și postate pe site-ul Romsilva în luna mai, șeful Direcției Silvi-ce Argeș, Armand Chiriloiu, se menține în topul celor mai bogați angajați ai statului. Deși la bunurile mobile și imobile deținute până acum Chiriloiu a suferit câteva așa-zise ”pier-deri”. De exemplu, a dat cu împrumut suma de 230.000 lei, în decembrie 2019, către SC Inovativ Decor SRL. De ase-menea, după ce, în 2018, Armand Chiriloiu și soția Alina,

angajată a Ocolului Silvic Pitești, au donat suma de 228.227 lei fi icei Irina, acum, în 2020, a venit rândul fi ului Adrian să primească o donație grasă de la părinți. Astfel, soții bugetari Chiriloiu au donat băiatului peste 100.000 de euro, 484.945 în lei. În plus, mai găsim în noua declarație de avere a lui Ar-mand Chiriloiu două suprafețe de teren forestier, în dreptul cărora scrie ” donație” în comuna Moșoaia.

Alina Crângeanu

Spectacol la Câmpulung!

Ca să nu mai primească reproşuri, Ţâroiu şi Alexe s-au luat de mână şi au inaugurat PCR-ul înainte de a-l omologa

Când un bugetar își permite să împrumute o fi rmă de construcţii...

Noutăţi din declaraţia de avere a lui Armand Chiriloiu Şeful de la Silvic a împrumutat o fi rmă de construcţii cu 230.000 lei şi i-a donat fi ului 484.945 lei

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

După cum se știe, regimul juridic al acestui teren este unul spe-cial, fi ind situat în zonă protejată, în Situl urban b-dul Republi-cii, înscris în Lista Monumentelor Istorice. Iar imobilele care se afl au pe acest teren (e vorba de două corpuri de clădiri ale fostei Petrom, demolate de către dezvoltatorul imobiliar) își mențin și în prezent regimul de monument istoric, afl ându-se postate chiar și la această oră pe site-ul Ministerului Culturii. Unde scrie clar că imobilele din b-dul I.C. Brătianu nr. 54 (dărâmate, repetăm, fără aviz de la Cultură, de către fi rma Titidan) fac parte din Situl urban B-dul Republicii. Foarte interesant, răspunsul primit de la minister scoate la iveală faptul că, în 2015, adică mult înainte de a se fi ridicat mastodontul de oțel de 10 etaje, ajuns acum la faza de acoperiș, poliția, împreună cu un reprezentant al Direcției de Cul-tură Argeș, a făcut un simulacru de cercetare/constatare. Și asta mai mult ca să se acopere, în caz că întreabă cineva privitor la de-molarea celor două corpuri de clădire de pe Situl urban I.C. Brăti-anu, de la numerele 54 și 56. Corpuri de clădire, subliniem, rase de către dezvoltator în baza unei autorizații de demolare eliberate de Primăria Pitești, dar în absența avizului obligatoriu de la Direcția Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural.

Ce i s-a adus la cunoștință ministrului Culturii “Având în vedere caracterul vădit ilegal al operațiunilor

desfășurate atât de societatea Titidan SRL, cât și de Primăria Municipiului Pitești, în condițiile în care la acest moment (n.red. - respectiv 3 martie 2020, dată la care s-a înregistrat sesizarea, pentru că acum blocul s-a ridicat până la nivelul acoperișului) se desfășoară în continuare lucrări de construcție, afl ate într-un sta-

diu avansat, fi ind afectat gradul de însorire de care trebuie să be-nefi cieze și monumentul istoric Casa Bobancu, fără a exista avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale, vă solicităm să dați curs atribuțiilor prevăzute în mod expres de dispozițiile art. 24, al. 3, din Legea 422/2001 și să dispuneți întreruperea lucrărilor până la intrarea în legalitate”, se solicită în mod expres în sesizarea de pe masa ministrului Bogdan Gheorghiu. Semnatarii au cerut dispunerea măsurilor necesare prin introducerea unei acțiuni pe rolul instanțelor de judecată pentru constatarea nulității absolute a acestui act translativ de proprietate.

Iese la iveală o cercetare fi nalizată prin... recomandare

Iată și răspunsul de la minister: “Având în vedere petiția dum-neavoastră depusă la Ministerul Culturii și înregistrată cu nr. 194/BB.C.D.S 03.032020, vă comunicăm că în data de 3 februarie 2015 s-a înregistrat la IPJ Argeș și la Direcția Județeană de Cultură Argeș o notă de constatare privind demolarea imobilelor C1 și C2 afl ate în proprietatea SC Titidan SRL Pitești, imobile situate pe b-dul I.C. Brătianu nr. 54, prin care se recomanda continuarea cercetărilor la Primăria Municipiului Pitești, precum și sesizarea Inspectoratului de Stat în Construcții”.

Curioși să vedem ce au constatat polițiștii cu privire la demolarea celor două clădiri de patrimoniu, am făcut o solicitare la IPJ Argeș pe Legea 544. Am afl at astfel că, la începutul anului 2015, la nive-lul Serviciului de Investigații Criminale au fost efectuate verifi cări împreună cu reprezentanți ai Direcției Județene pentru Cultură Argeș, într-o lucrare “cu caracter general” privind nerespectarea prevederilor Legii 422/2001 în cazul imobilului situat în Pitești, b-dul I.C. Brătianu nr. 54, aspecte care constituie contravenție. „Astfel că la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Argeș nu a fost înregistrat dosar penal care să aibă ca obiect aspectele la care faceți referire”, a venit răspunsul celor de la Poliție.

Direcția de Cultură aruncă pisica în curtea Poliției. ”Trebuia făcut dosar penal, nu informări”, subliniază dr. Tiberiu Irimia

„Nu era o petiție, era o sesizare în care, practic, eu aduc la cunoștința ministrului ce s-a întâmplat la adresa din b-dul I.C. Brătianu și rog să ia măsurile care se impun în urma operațiunilor ilegale desfășurate, adică demolările fără avizul lor și tot ce este acolo. ... Erau două clădiri pe terenul lor (n.red. - al celor de la Titidan). Era sediul unde aveau birourile cei ce la Petrom pe tim-puri. Și fostul notariat de stat tot acolo își avea sediul. Practic, a fost dărâmat monumentul, așa că se sesizează organul de urmărire penală că s-a întâmplat o infracțiune. În loc de asta, ei, practic, se acoperă. Cocea de la Cultură face o înștiințare. El spune că a anunțat Poliția, dar dacă Poliția nu a făcut nimic... A făcut doar o informare, ca să poată fi toți acoperiți. S-a dărâmat monumentul, se face dosar, nu facem informări, că așa spune legea! Acum s-a aruncat, practic, mortăciunea în curtea Poliției. Dar Poliția nu face nimic! E bine gândită și coordonată adresa în cauză, au făcut-o special ca să închidă problema”, consideră doctorul Tiberiu Irimia. „Este ireal ce se întâmplă! Procesul ăsta nu pot să cred că există în România, în 2020, într-o țară din Uniunea Europeană. La data emiterii autorizației erau monumente valide la Ministerul Culturii. Culmea este că cele două clădiri dărâmate de cei de la Titidan sunt și acum pe site-ul Ministerului Culturii ca monumente active. Am proces cu cei de la Titidan, pe fond, la Vâlcea, care este în faza de desfășurare, mai exact în faza expertizelor arhitecturale în ceea ce privește regimul de înălțime și studiile de însorire. Ei, momentan, nu au câștigat procesul, așa cum susțin, au doar două sentințe date la Vâlcea și Curtea de Apel Pitești în care magistrații au fost de părere că nu se justifi că suspendarea construcției blocului până nu se fi nalizează procesul dintre ei și mine pe fond. Așadar, procesul continuă pe fond”, ne-a mai spus dr. Tiberiu Irimia.

Simulacru de cercetare privitor la demolarea a două clădiri de pe Situl urban Brătianu din Piteşti

Când Cultura şi Poliţia îşi dau mâna să muşamalizeze

Cocea recunoaşte: „S-a constatat că ar fi avut nevoie şi de aviz de la Direcţie, pentru că este în zona de protecţie a Casei Bobancu”

Ne-am interesat și la Direcția Județeană de Cultură Argeș să înțelegem de ce reprezentanții ei nu au apărat cu dinții cele două clădiri de patrimoniu demolate de că-tre dezvoltatorul imobiliar Titidan SRL. “În momentul respectiv au existat sesizări. Un reprezentant al Direcției de Cultură a cola-borat cu Poliția de patrimoniu și s-a făcut un proces-verbal de constatare, urmând ca Poliția să prezinte concluziile către Primărie. Deci s-a făcut un proces-verbal de constatare.

Totuși, pentru că în discuție era dacă respec-tivul imobil face parte sau nu din respectivul sit urban, ceea ce s-a luat în calcul a fost veci-nătatea cu Casa Bobancu. S-a constatat că ar fi avut nevoie și de aviz de la Direcție, pentru că este în zona de protecție a Casei Bobancu. Asta a fost concluzia acelei investigații, dar concluzia mai clară o are Poliția. Eu am doar un proces-verbal care s-a încheiat atunci”, ne-a spus directorul Cristian Cocea.

Am afl at şi cine de la Cultură s-a ocupat de ”constatare”: Ştefan Dănăilă, consilier ”Patrimoniu Imobil şi Arheologie”

Întrebat cine a participat la așa-zisa investigație, directorul Cristian Cocea ne-a spus că este vorba despre… Ștefan Dănăilă, consilier ”Patrimoniu Imobil și Arheologie” din cadrul Direcției pentru Cultură Argeș. După ce a refuzat să se prezinte, acesta ne-a răspuns pe un ton tăios: “Sunt un angajat al Direcției, dar nu vreau să fi u menționat, dar doar vă spun: direcțiile pentru cultură se ocupă cu orice altceva în afară de infracțiuni. Infracțiunea nu o stabilim noi, infracțiunea o stabilesc Poliția Judiciară și Parchetul. Deci nu trebuie să îmi trezească mie suspi-ciunea că este sau nu infracțiune. Noi, ca funcționari publici, doar respectăm o lege și nu ne pronunțăm asupra faptului dacă este infracțiune sau nu este infracțiune. Acesta este apanajul organului de cercetare. Asta e bine de știut”, a precizat acesta.

Fapta funcţionarului public care ia cunoştinţă de o infracţiune şi omite sesizarea organelor e...abuz în serviciu

O fi ! Este bine de știut însă și o prevedere clară a Codului Penal, anume aceea că fapta funcționarului public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul că-ruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Iar demolarea unui imobil de patrimoniu e chiar faptă penală. Ce ziceți de asta, domnule cosnilier Dănăilă și domnule director Cocea?

Material realizat de Alina Crângeanu

În martie a.c, pe adresa ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a ajuns o sesizare semnată de Tiberiu Gabriel și Victoria Irimia, plus SC Dr. Irimia SRL, prin Cabinetul de Avocatură Ghergulescu. În sesizare se semnala încălcarea Legii monumentelor istorice de către societatea Titidan din Pitești, în condițiile în care a fost emisă o autorizație de construire pentru blocul de zece etaje din b-dul I.C. Brătianu nr. 54, cu locuințe colective (64 de apartamente), spații comerciale, parcări, sistematizare teren și organizare de șantier, fără a exista avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Împotriva autorizației de construire există deja o acțiune în anulare, cererea de chemare în jude-cată făcând obiectul unui dosar din 2018, afl at acum pe rolul Tribunalului Vâlcea.

Direcția de Cultură a făcut o notă de constata-re, nu sesizare penală, cum o obliga legea, iar IPJ Argeș a făcut o ”lucrare cu caracter general”, fără înregistrarea unui dosar penal Și uite așa au fost demolate de către dezvoltatorul imobiliar SC Titidan SRL două clădiri de patrimoniu, înregis-trate astfel și azi pe site-ul Ministerului Culturii, fără ca instituțiile statului să apere legea și să se sesizeze că e vorba de o infracțiune

Ca să ridice acest bloc de 10 etaje, dez-voltatorul a demolat două clădiri de pe situl urban

Adresa prin care poliţia recunoaște că a făcut joc de glezne

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Reamintesc că, în aprilie 2019, clientul meu P.C. a făcut plângere penală împo-triva d-nei judecător Grigore Cristina pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. Mai reamintesc cititorilor că pe 17 septembrie 2019, într-o altă ședință de judecată, am afi rmat că, în opinia mea, doamna judecător este “un magistrat corupt, care face din alb ne-gru și din negru alb”, însă d-na judecător Grigore, care conducea ședinţa, nici mă-car nu și-a ridicat privirea din înscrisul pe care îl avea în faţă, deși eu am conti-nuat susţinerea argumentelor. Vreau să precizez, în legătură cu cele de mai sus, că am avut în vedere prin noţiunea de corupţie o abatere de la normele legale, ale deontologiei profesionale, ale moralei creștine… În acest context, doamna ju-decător mi-a făcut plângere penală pen-tru „perturbarea activităţii instanţei”!

Nerepartizarea aleatorie a dosarelor - o mare problemă a justiţiei române

În martie a.c., văzând că nu se întâm-plă nimic, am formulat o plângere la procurorul general al Parchetului Cur-ţii de Apel Pitești, sesizând tergiversarea cauzei, întrucât toată ancheta constă în audierea a 6 persoane și ridicarea înre-gistrării de ședinţă. Văzând că nu mi se răspunde, după trecerea termenului prevăzut de lege, pe 10.04.2020 m-am adresat procurorului general al Parche-tului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, cu plângere împotriva procu-rorului general al PCA Pitești. Imedi-at, procurorii PCA Pitești s-au pus pe treabă, adică m-au citat urgent, direct ca suspect. Ancheta i-a fost încredinţată d-nei procuror Carmen-Mihaela Olaru, cu care, pe vremea când funcţiona la Parchetul Tribunalului Argeș, am avut aprinse dispute profesionale. Nu vreau să cred, însă există posibilitatea ca aces-ta să fi fost motivul pentru care a fost aleasă de primul procuror. Atenție: ne-repartizarea aleatorie a dosarelor în faza de urmărire penală e o mare problemă a justiţiei române, semnalată de CEDO!

Voi devoala, în continuare, „imparţi-alitatea” cu care a lucrat procurorul de caz, (prilej pentru „Jurnalul” de a titra,

în prima parte a acestui material, „So-lidaritate de breaslă între magistraţi”- însă prost înţeleasă, îmi permit eu să adaug…).

Realitate crudă: procurorul nu vede probele apărării

La 05.06.2020 am dat declaraţie în calitate de suspect (important de sub-liniat, fără să fi consultat dosarul în prealabil). Subliniez însă că, în luna octombrie 2019, Parchetul CA Pitești ceruse și obținuse înregistrarea ședinţei de judecată de la Tribunalul Argeș, însă procurorul de caz nu amintește nimic de înregistrare în ordonanţa de suspect!

De ce? Simplu, pentru că este o pro-bă tehnică, irefutabilă, în favoarea mea, care dovedește că cele spuse de mine nici măcar nu au fost „auzite” de jude-cător, necum să fi e vorba de „tulburarea ședinței de judecată”!

Mai deducem de aici dispreţul profund al celor două judecătoare faţă de avoca-tul care pleda în faţa lor. Cred că dacă le-aș fi făcut trădătoare de neam și ţară ar fi avut aceeași „reacţie”!

În legătură cu acest aspect, sunt de pre-cizat următoarele: așa cum d-na judecă-tor are onoare, demnitate și reputaţie, la fel are și clientul meu P.C.

Numai doamnele și domnii din “înalta societate” au onoare, demnitate, reputa-ţie? Oamenii simpli, cum este P.C., cei care muncesc și își câștigă existenţa cu truda mâinilor nu au așa ceva? Ba eu cred că au - și uneori poate chiar mai mult decât cei din “înalta societate” - și de aceea trebuie trataţi și respectați de-opotrivă!

Va urma…15.06.2020, Av. Gh.Ionescu-John

De ultimă oră: Mi-a fost admisă cererea de trimitere a cauzei la alt Parchet!

Gelu Tofan: „Rămas fără idei, Cristian Gentea a devenit constructor de stadioane”

PNL Argeș a transmis un comunicat de pre-să în care îl acuză pe Cristian Gentea că își însușește proiectele liberalilor. „În calitatea sa de președinte al PSD Pitești, președinte executiv al PSD Argeș, director RATEN, președinte al Clubului FC Argeș și președinte al altor «comitete și comiții», se pare că a ră-mas în pană de idei și, ca să arate că muncește, își însușește proiecte afl ate pe agenda PNL. De data aceasta, fără nicio minimă decență, Cristian Gentea se laudă cu proiectul aprobat de Compania Națională de Investiții privind construcția unui nou stadion municipal, în Pitești”, se arată în comunicatul trimis de bi-roul de presă al PNL Argeș.

„Îi amintim pe această cale domnului Cris-tian Gentea că, sub semnătura ministrului liberal al Dezvoltării, Ion Ștefan, în sub-ordinea căruia se afl ă CNI, a fost aprobată fi nanțarea acestui proiect. Este unul dintre multele planuri de dezvoltare din județul Argeș pentru care ministrul liberal și-a ară-tat întreaga susținere. Domnul Gentea cel mult s-a fotografi at cu primarul Cornel Io-nică plimbându-se prin fața stadionului, cu scopul de a fi preluată de presă știrea că și-a propus să construiască un stadion de lux în Pitești. Înțelegem că are foarte multe funcții și calități, dar nu credem că poate construi singur un stadion, cu atât mai mult cu cât nu este lămurit ce dorește: director RATEN, can-didat la primărie, manager de club?! În plus, declarația șefului PSD Pitești, care a spus că a vizitat stadionul alături de Cornel Ionică pen-tru a-i anunța pe jucători că a fost aprobată de CNI construirea unui nou stadion, pare a fi ruptă dintr-un teatru absurd cu teme electo-rale”, a precizat purtătorul de cuvânt al PNL Argeș, Gelu Tofan.

Liberalii mai spun că „domnul Gentea se laudă acum cu fi nanțările aprobate de minis-terul liberal al Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, cu contractele de fi nanțare semnate de Compania Națională de Investiții, ca să intre în grațiile piteștenilor, dar uită să le vorbească despre “realizările” administrației Ionică: canalizările înfundate din Pitești, in-frastructura rutieră precară în diferite puncte din oraș, trafi cul sufocant, lipsa traseelor pen-tru biciclete, poluarea crescută din anumite zone și așa mai departe. Înțelegem că dom-nul Gentea a demarat o amplă campanie în mass-media de a-și consolida poziția publică, dar pare ușor ridicolă imaginea redutabilu-lui fi zician care salvează fotbalul argeșean și construiește stadioane peste noapte, într-un oraș sufocat de probleme”, se mai arată în co-municatul celor de la PNL Argeș. M.S.

Câţi căpriori se vor împuşca anul acesta în Argeş

Potrivit ordinului 997 din 30 aprilie 2020 al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru aprobarea cotelor de recoltă la specia căprior în perioada aprilie 2020-14 aprilie 2021, numărul maxim la specia căprior care poate fi recoltat în acest an în Argeș este 688, din care 351 femele tineret. Este vorba despre 17 gestionari de fonduri cinegetice, Direcția Silvică Argeș, AJVPS, INCDS Marin Drăcea, AVPS Diana, AVPS Cerbul, AV Piatra Craiu-lui, AV Bendis Argeș, AVPS Codrii Negoiu-lui, AVP Jderul Argeș, AVP Gorunul Brătia, AVPS Curtea de Argeș, AVP Gorunul Brătia, AVPS Curtea de Argeș, AVP GTS Muntenia, AVP GTS Păișa Leaota, AVPS Miorița, AVPS Sitarul, AOS Carpathia (care nu va recolta ni-ciun căprior), AV Steaua Carpaților. Numărul total aprobat pe țară este 30.082. A.C.

Asociaţia Culturală „ROVINE” – Ţu-ţulești a comemorat împlinirea a 131 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei ro-mânești”, la sediul său din comuna Suseni. Aici, în „Cerdacul cu poezie” și în sălile micului Muzeu Etnogra-fi c Sătesc „Dâmbovnic” de curând inaugurat, au fost prezenți intelec-tuali de marcă din Pitești, respectiv universitarul George Ene, scriitoarea Nușa Cantemir, col. Ion Viman, ingi-neri, economiști, învăţători, profe-sori, medici, farmaciști, elevi de la Școala Gimnazială „Marin Braniște” și, respectiv, Școala Primară „Ghe-orghe Toma”, săteni și membri ai asociaţiei – profesor Ion Alexandru, poeta și traducătoarea Paula Roma-nescu, ec. Violeta Anton și gl.bg. (ret) dr. ing. Constantin Anton.

S-au cântat pentru început romanţe pe versurile poetului, apoi prof. dr George Ene a vorbit despre poetul patriot și jur-nalistul Eminescu, despre modul cum acesta a ilustrat prin întreaga sa creaţie dragostea de ţară și adevărul în istoria nu întotdeauna binevoitoare cu neamul românesc. Poeta Paula Romanescu a prezentat un moment liric de mare în-cărcătură emoţională, îmbinând poeme întregi sau fragmente poetice din creaţia mai multor poeţi români din secolul al XIX-lea până astăzi.

A fost lansată și cea mai nouă realiza-re a sa de antologatoare și traducătoare, amplul volum bilingv româno-francez „Mihai Eminescu, „Vreme trece, vreme vine / Passe le temps, vient le temps”, Editura Tiparg, Pitești, 2020, apărut în

Colecţia „Biblioteca Curtea de la Argeș”, coordonator, academician Gheorghe Păun.

Dacă mai amintim și de donarea către muzeu a portretului lui Eminescu (teh-nica metaloplastie, afl at în colecţia poe-tei), realizare a sculptorului Constantin Samoilă din Pitești, putem spune că Eminescu a fost și el prezent în satul cu Rovine.

Col. (ret) Viman Ion a venit cu date despre activitatea lui Mihai Eminescu ca jurnalist, student la Berlin, preocupat de studii privind istoria românilor, studii fi losofi ce, creaţie poetică și, nu în ulti-mul rând, iubirea de o viaţă care i-a fost muza lui dragă – Veronica Micle. Apoi, Violeta Anton a citit o variantă a cele-brei ”Doine”. Profesorul Ion Alexandru, un împătimit de poezie, el însuși creator de poeme, prezenţă activă și valoroasă la ședinţele de cenaclu literar din cadrul Centrului Cultural Pitești, a recitat po-ezia „Eminesciană”, iar câţiva elevii au recitat poezii din opera marelui poet. Au urmat multe întrebări, în special din partea elevilor, în legătură cu cele petre-cute în „Cerdacul cu poeme” din acea zi de duminică, 14 iunie. Semn bun: inte-resul pentru Eminescu rămâne viu.

Gl. bg. (ret) dr. ing. Anton Constantin

Eminescu, elogiat de Asociaţia Culturală „Rovine”, la Ţuţuleşti

Iată cum „luptă” Românica împotriva corupţiei

„Numai cei din «înalta societate» au onoare, demnitate, reputaţie?”

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Miracolul de pe strada Bănănăi. În luna mai, câțiva tineri și-au unit forțele și au strâns tone de gunoi dintr-un câmp din zona cartierului Prundu, lângă podul CFR, pe linia București- Pitești, în spatele locuințelor. „Cam la 100 metri de casa alor mei s-a format o groapă de gunoi care are cam 10- 12 ani. E defunctă acum, din fericire”, își amintește Adri-an Ioan Cîrstea (25 de ani), cel mai mare dintre tinerii care au efectuat acțiunea de ecologizare, masterand la Facultatea de Electroni-că din cadrul Universității Politehnica din București. Problema nu este încă rezolvată, întrucât mai sunt locuri în imediata apropiere în care oamenii obișnuiesc să arunce gunoaie.

Tinerii care au participat la curățarea zonei sunt din cartie-rul Prundu și au vârste cuprinse între 17 și 25 de ani. „Sunt niște copii, de fapt, cei care au muncit. Toți au sub 20 de ani. Copiii ve-neau, fi ecare când avea timp, 2- 3 ore, ne mai ajutau la gunoaie, asta se întâmpla, de obieci, după ce terminam eu munca, pe la 5- 6 seara și în weekend”, ne spune Adrian Cîrstea. Acesta a coordo-nat acțiunea de ecologizare după ce l-a surprins pe fratele său, Georgian, strângând gunoaie împreună cu alți tineri, prin-tre care și inițiatorul acțiunii, Ștefan Matei. „Tot coboram prin spatele grădinii să văd râul, să văd dealurile de la Ștefănești, avem și un pod de cale ferată. În pandemia asta știți cum a fost, după ce am stat blocat în garso-nieră în București, voiam să mă plimb. Și tot treceam pe lângă maldărul de gunoaie și, într-o seară, voiam să ies tot în spate să plimb câinele și l-am văzut pe fratele meu cu niște prieteni, cu niște saci de gunoi. Strânseseră vreo 2-3 saci. «Păi, hai să ne apu-căm serios», le-am zis. Practic, nu eu am inițiat acțiunea, dar din acel moment m-am apucat să o întrețin, am vorbit cu oa-meni, am tras de ei”. Adrian nu a reușit să convingă multă lume să participe la acțiune de ecolo-gizare. În schimb, mama sa și o parte dintre vecini s-au oferit voluntari. „Cel mai mare ajutor ne-a venit din partea unei fami-lii de vecini, o familie de lângă noi. Vecina noastră ne făcea de mâncare la prânz, ne aducea în caserole, ca la o cantină. Ne-am organziat super bine, noi și cu vecinii. Copiii care au muncit,

fi ind mai mici cu 5-6 sau chiar 7 ani, au fost din partea fratelui. N-am reușit să conving oameni de vârsta mea să mă ajute, tot co-piii au muncit mai mult”, a mai spus Adrian Cîrstea.

Trei săptămâni a durat ecologi-zarea gropii de gunoaie. „Mun-ceam câte 2-3 ore în fi ecare seară și sâmbăta”, povestește Adrian. Prin niște intermediari, tânărul a reușit să trimită vorbă la pa-tronul unei fi rme de salubrizare din Argeș (Financiar Urban, n. red., al cărui patron este Gigi Văsâi). „Omul (managerul, n. red.) a fost foarte încântat de inițiativă și ne-a trimis 2 mașini gratis”. Tinerii au strâns gunoa-iele în saci cumpărați tot de ei și i-au cărat cu roaba până într-un punct de acces al mașinilor de gunoi. „Peste 100 saci, saci mari de 300 l, saci menajeri, cei mai mari, groși și scumpi, pe care am putut să îi găsesc în Auchan, de fapt. Am strâns sacii, inițial, lân-gă groapă și apoi i-am cărat câte unul, câte doi, cu roabele, cum am putut, până la stradă. Strada merge în paralel cu râul Argeș și gunoaiele erau în spatele caselor oamenilor, între stradă și râu. În drumul nostru am trecut prin câmpul acela de gunoaie care e uriaș”.

„Ne-am rupt toți din timpul nostru liber și încercăm să găsim o soluție pentru celelalte gropi de gunoi”

În plus, Adrian Cîrstea mai atrage atenția asupra faptului că problema nu este nici pe de-parte rezolvată. „Autoritățile nu s-au sesizat în legătură cu nicio groapă de gunoi de la noi de pe stradă, pentru că asta nu e sin-gura. Pe aceasta am reușit să o

curățăm în timpul liber. Unii copii lucrau, unii nu; aveau fa-cultate, ore online. Eu trebuia să lucrez de acasă (inginer de telecomunicații de profesie, n. red.), stăteam cu laptopul în brațe. Ne-am rupt toți din tim-pul nostru liber și încercăm să găsim o soluție pentru celelalte gropi de gunoi. Sunt mai multe, cel puțin 3 locații de care știu eu, tot în zona aceea, la distanțe de 500 m - 1 km una de cealaltă. Practic, e un câmp plin de gu-noaie. Și lumea vine și aruncă cum o taie capul. Unii vecini nu înțelegeau de ce le iau gropa de gunoi, cine sunt eu să le spun să nu mai arunce gunoaie. M-am lovit chiar de încăpățânarea lor să înțeleagă să nu mai arunce”. Nu doar pasivitatea autorităților este problema, ci și „indiferența unor cetățeni pe care nu îi de-ranjează sub nicio formă munții de gunoaie de lângă casele lor. Tot ce ne dorim noi, cei care au participat și au muncit, este ca primăria/statul să vină și să re-zolve problema gunoaielor (nu doar să le strângă, ci și să averti-zeze populația că lucrurile aces-tea sunt pedepsite prin lege)”, a mai punctat Adrian Cîrstea. Ti-nerii care au muncit sunt Adrian Ioan Cîrstea, Georgian Cîrstea, Gabriel Bolboașă, Mihai Mari-nescu, Ștefan Stăncuțu, Mihaela Zamfi r, Florin Marița, Claudiu Tița, Ștefan Matei.

„Sunt 2 puncte vulnerabile pe unde intră mijloacele de transport cu gunoi și acestea trebuie să fi e blocate”

Cetățeanul Ion Răduț locuiește în zonă și a declarat că este pro-fund mișcat de inițiativa copi-ilor, însă se teme că aceasta a fost în zadar dacă autoritățile nu vor stopa aruncarea de gunoaie în zonă. „Am un an jumate de când sunt la pensie și mă rog de autorități să împiedic 2-3 căi de acces, să nu se mai ducă un ne-bun cu căruța să ducă gunoiul pe Valea Argeșului. Un dezas-tru, iar acești copii, în termen de aproape o lună, în perioada când școala a fost online, și-au permis să adune 200 saci de gunoi; eu cred că aceștia cântăresc peste 3-4 tone. Copiii aceștia așteaptă o strângere de mână, nu altceva. Eu cred că niște oameni plătiți, cu utilaje, nu făceau așa ceva (...)”, ne-a povestit cetățeanul. Material realizat de Mari Tudor

Se aude, Primăria Piteşti? Tinerii din Prundu au strâns peste 100 de saci de gunoaie

Groapa de gunoi înainte de ecologizare

Locul după ce a fost curăţat

Sacii de gunoi

Groapa de sub podulCFR de la Bănănăi

de peste râul Argeş

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Calinic: „Ne speriem de boala care e o pisicuță, o vedem de parcă ar fi un urangutan și facem din pandemie pandalie”

Au fost sute de oameni triști în jurul altarului și pe toate aleile Complexului mânăstiresc „Ne-gru Vodă”. Alei marcate cu gar-duri ale Jandarmeriei pline de coroane de fl ori aduse ca oma-giu pentru stareț. Erau coroa-ne de la ofi ciali, de la instituții, dar cele mai multe aveau în-scrise regretele sub nume de oa-meni necunoscuți public, dar cunoscuți și ajutați în timp de cel care a păstorit mânăstirea în ultimii 17 ani, Preacuviosul Părinte Protosinghel Serafi m. A fost duhovnic multora, unii din-tre cei alinați asistând la slujba de înmormântare cu măștile umezi-te nu de respirație, ci de lacrimi. Nu era virus printre trandafi rii

de lângă altar, ci doar tristețe... Vorba Înalt Preasfi nțitului Cali-nic: ”Ne speriem de boala care e o pisicuță, o vedem de parcă ar fi un urangutan și facem din pan-demie pandalie”.

”Cine are parte de Împărăția Domnului? Fericiți cei săraci cu duhul, fericiți cei milostivi, cei prigoniți... Starețul Serafi m a fost unul dintre fericiți, cei cu inima curată. Știți, eu, când cu-nosc un om, mă uit să văd dacă are vicleșug, ca să văd dacă pot avea încredere în el. Iar Serafi m a fost unul dintre cei cu inima curată și cu zâmbetul i-a întâm-pinat pe toți”, așa a fost vorba de adio pe care ÎPS Calinic, arhiepi-scopul Argeșului și Muscelului, a rostit-o la fi nalul ceremonialului de omagiere a celui care a fost Se-rafi m Caiea. Și l-au pomenit cu toții, apoi i-au îndrumat sufl etul cu ”Tatăl nostru” și i-au acope-rit trupul cu pământ. În timp a răsunat și cuvântul primarului.

De regret că Serafi m a primit ti-tlul de Cetățean de onoare după moarte – ”Așteptam să se încheie lucrările la proiectul de reabilita-re a mânăstirii pentru a-i decerna titlul!” – și de durere: ”Adio, pri-eten drag!”.

Lacrimile mamei au udat mâinile fi ului mort

Au curs lacrimile pe toacă... Îl conduceau la groapă, iar călugă-rul care mergea în fruntea con-voiului, după copiii cu tabloul starețului, bătea toaca și plân-gea. Nu s-a potolit nici când l-au coborât în mormânt. Lacrimile lui cădeau pe toacă, ale mamei starețului udau mâinile celui care s-a istovit prea curând. ”Dragul meu, tu mereu m-ai îndrumat și mi-ai spus să am răbdare, că vin și cele bune. Dragul meu... acum tu pleci”. Undeva, retras, se au-zea un bucium...

Pe scurt despre ziua de sâmbătă Evenimentul nefericit a

fost supravegheat îndeaproape de forțele de ordine și restabi-lire a ordinii publice, polițiști și jandarmi. Și ISU a fost pre-zent cu echipaj Smurd, la fel și Ambulanța. Unul dintre cumnații

starețului a oferit credincioșilor fotografi i tip iconiță cu chipul lui Serafi m Caiea, pe acestea fi -ind inscripționate data nașterii și cea a decesului. Ceremonialul a putut fi ur-

mărit și pe un ecran amplasat în curtea ansamblului monahal.

Au curs lacrimile pe toacă la despărţirea de stareţul Serafi m Monahul Serafi m Caiea a fost înmormântat lângă bunicul său Ghenadie, și el călugăr la Mânăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung

Altarul de vară al Mânăstirii „Negru Vodă” din Câmpulung a găzduit în urmă cu câțiva ani o festivitate de premiere a Arhiepiscopiei, ceva legat de ”Campionii bucuriei”. Acum e refăcut, în baza proiectului de reabilitare și punere în valoare a complexului monahal, dar sâmbătă nu a răsunat de glasurile copi-ilor. Sub norii care doar au picurat, altarul era parcă susținut ca de piloni cu fotografi ile celui care, de-a lungul vieții, a avut mereu un zâmbet pentru cei încercați de viață sau rătăciți în credință. Sâmbăta noroasă a fost ziua în care în altar nu a mai slujit starețul Serafi m Caiea, ci a fost ziua în care s-a slujit pentru sufl etul lui plecat timpuriu la ceruri.

Omagiat cu o zi înainte de administrația locală, titlul de Cetățean de onoare post-mortem a fost înmânat mamei starețului de către primarul Liviu Țâroiu. Rudele celui trecut la cele

veșnice au împărțit pachete la ieșirea din mânăstire, câțiva sărmani prezenți mereu la în-mormântări primindu-le, la rân-du-le, de la cei prezenți la cere-monialul religios. Lângă locurile amenajate

pentru aprinderea de lumânări pentru vii și morți a apărut un altar plin cu lumânările aduse de credincioși să ardă pentru sufl e-tul starețului. Doar o mică parte a ce-

lor prezenți la eveniment nu a purtat mască de protecție. Distanțarea fi zică a fost respec-tată, doar cei din aceeași familie fi ind apropiați la mai puțin de 1,5 m. Excepția a durat foarte puțin timp, pe perioada coborâ-rii coșciugului în mormânt. Starețul a fost înmormântat

lângă bunicul său, Ghenadie, și el slujitor monahal la ”Negru Vodă”.

Reperele unei vieți prea scurte

- 30 august 1977: se năștea Gheorghe Mihai Caiea, în co-muna Hangu (Neamț)

- 1993: vine la Câmpulung pentru a urma liceul

- 1996: se călugărește la Mâ-năstirea ”Negru Vodă” Câmpu-lung, primind numele de monah Serafi m

- 1998: este hirotonit diacon și apoi preot. În același an devine student la Facultatea de Teologie

- 2001: urmează un curs de restaurare carte veche la Padova (Italia)

- 2002: devine licențiat în Te-ologie

- 2003: este numit stareț al Mâ-năstirii ”Negru Vodă”

- 2008: se implică în reconsti-tuirea trupului Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, ale cărui moaște se afl au la Mâ-năstirea ”Cetățuia”

- 2009: canonizarea Sfântului Ioanichie

- 2010: implementează un prim proiect de restaurare în cadrul ansamblului monahal, resta-urarea Bisericii Mari, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, cea mai veche din țară

- 2013: moaștele Sfântului Ioa-nichie de la Muscel sunt aduse la Mânăstirea ”Negru Vodă”. În același an are loc și o procesiune impresionantă cu moaștele aces-tui sfânt

- 2017: încep lucrările de resta-urare și punere în valoare a mâ-năstirii, cu fonduri europene de aproape cinci milioane de euro. Finalul lucrărilor este programat în primăvara lui 2021

- Membru al Asociației ”Salvați Câmpulungul și Muscelul”, inițiator al cantinei săracilor din Câmpulung prin Asociația ”Sfânta Elena Împărăteasa”.

Material realizat de Cătălin Ioan Butoiu

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Generalul Constantin Prezan a primit ordin de apărare a Piteștiului

La 12 noiembrie 1916, prin Or-din de Zi, emis tardiv, apărarea orașului Pitești a fost încredinţată de Statul Major General Grupului militar condus de generalul Con-stantin Prezan, din cadrul Armatei I Române.

Importante lucrări de sistematizare a Cimitirului Eroilor

1938. Importante lucrări de siste-matizare a Cimitirului Eroilor din localitate, atestate de placa fi xată pe zidul exterior dreapta: ”Cultul Re-construit de Societatea Cultul Ero-ilor, Comitetul Central București, cu sprijinul autorităților militare și civile locale. 1938”.

Instalarea la Pitești a sediului unui comandament militar sovietic

1944. Instalarea în reședința Argeșului a sediului unui coman-dament militar sovietic, subordo-nat Armatei 26, folosindu-se clădi-rea Tribunalului. După 1945, mai mulți ofi țeri și civili reprezentau, la Pitești, Comisia Aliată de Control, comandant, 29 martie 1945, loco-tenent colonel de gardă, Alexei Ciu-rumov. Se vor monitoriza refugiații veniți din Basarabia și Bucovina de Nord, activitatea administrativă, tipăriturile, atitudinea cetățenilor, programele economice productive.

Plecarea pe front a Regimentului 6 Artilerie Pitești

1944, octombrie 5. Plecarea, pe frontul antihitlerist, a Regimentu-lui 6 Artilerie Pitești, format din trei divizioane (36 de guri de foc), o baterie antiaeriană, una de tunuri antitanc, alte subunități auxiliare. Va lupta până la încheierea războ-iului, distingându-se, în special, în luptele pentru regiunea Zlin din Slovacia, unde, alături de mulți alții, a căzut eroic, la 4 mai 1945, căpitanul Emil Cornescu, din Al-beștii de Argeș, reînhumat, la 2 iu-nie 1945, în Cimitirul Eroilor din Pitești.

Comunicat ofi cial privind victoria Aliaților împotriva Germaniei

1945, mai 9. Comunicat ofi cial privind victoria Aliaților împotri-va Germaniei, receptat cu deosebit entuziasm la Pitești. Data de 9 Mai devine în România, tradițional, Ziua Independenței, Ziua Eroi-lor, Ziua Europei. Ample activități în reședința Argeșului consacrate acestor semnifi cații.

Școala Normală din Pitești a școlarizat 60 de greci

1947-1948. Școala Normală din Pitești a școlarizat 60 de greci, stabiliți în Argeș după Al Doilea Război Mondial.

Viitorul muzician Gheor-ghe Gomoiu s-a născut la Topoloveni, Muscel, în casa bunicilor dinspre mamă, la 22 iulie 1939. Inițial, elevul Gomoiu I. Gheorghe a studi-at muzica în școlile primară (1946-1950) și gimnazială (1950-1953) de la Călinești, iar în adolescență s-a inte-grat climatului propriu Lice-ului „Ion Neculce”, instituție prestigioasă din București (1953-1957). Dascălii acestor etape i-au stimulat pasiunea pentru muzică, deși obiectul era notifi cat, grație tuturor hotărârilor superioare, la periferia paginațiilor didac-tici.

M.I.

A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București

Următoarea treaptă forma-tivă a devenit, cu prisosință, vocațională: frecventarea cursu-rilor Facultății de Muzică, din cadrul Institutului Pedagogic București. Diploma, obținută la absolvire (1966), i-a facilitat semnarea în alb a unui con-tract moral, pe timp nelimitat, cu profesoratul, dar și exprima-rea apetitului pentru dirijat ori exersarea conlucrării metodice, direcționate, colegial, spre noi-le performanțe ale corurilor din Argeș-Muscel (1969-1980). Pe fundalul unor asemenea pre-ocupări cotidiene, Gheorghe Gomoiu a țintit câteva obiective strategice demne de toată lauda: continuarea studiilor superioa-re la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” București, Secția Muzicală-Dirijat, proiect fi nali-zat, cu succes, în 1977; obținerea defi nitivatului (1980) și a grade-lor didactice II în 1985, respec-tiv I (1990); modernizarea tipo-logiilor camerale, pe voci egale, din instituțiile culturale urbane Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș; valorifi carea tradițiilor corale specifi ce mediului nos-tru rural; stimularea noilor formații, apărute pe marile plat-forme industriale; participarea la reuniuni tematice naționale și externe. Pentru receptarea personalității sale, importantă

a fost ascensiunea în structuri-le metodice ale Casei Creației Populare Argeș, director, Con-stantin Alexandrescu (literat), urmat de universitarul Sorin Mazilescu. Noua ipostază i-a favorizat conlucrarea cu dirijorii locali tradiționaliști: Dumitru Croitoru; Doru Ghilencea; Ion Grecu; Ion Ionescu; Th eodor Manda; Marian Mecu; Grigo-re Mircescu; Moise Mitulescu; Emanoil Popescu; Ion Vlă-descu. De asemenea, reușește regruparea tinerilor profesori, absolvenți ai facultăților muzi-cale, domiciliați la Pitești sau în apropiere, prefi gurând noul val, sortit afi rmării persistente. Ca urmare, concomitent cu Gheor-ghe Gomoiu, s-a format contin-gentul muzicienilor entuziaști, dornici să dezvolte proiecte no-vative, de largă respirație: Paul Baidan; Eugeniu Bercu; Mo-nica Boncescu; Florica Ciotea; Gheorghe Ciuculescu; Gina Glușescu; Ion Iancu; Magdale-na Ioan; Dorel Manea; Ion Ma-teescu; Gheorghe Mihai; Ileana Miron; Margareta Morărescu; Viorel Nedelcu; Aurel Petrică; Tatiana Petrică; Alexandra Po-pescu; Ileana Ropcea; Margare-ta Șerbănoiu. Vor dirija, cu de-

plin succes, formații școlare, ale caselor și căminelor culturale, sindicatelor, unităților milita-re, veteranilor, evidențiindu-se, treptat, național și continental.

Cartea de vizită denumită „Ars Nova”

Lider incontestabil al muzi-cienilor stabiliți în Argeș după 1970, Gheorghe Gomoiu a in-tuit oportunitatea diversifi cării paletei corale, atractivă scenic, interpretativ, concurențial. Per-sonal, în Pitești a mizat pe va-rianta corului de tineret (1970), formula, recalibrată valoric, numindu-se apoi, „Ars Nova”. Comparativ cu formațiile ama-torilor, existente, temporar, la Pitești, încă din 1866, camerata va aborda o tehnologie nuanțată profesionist, stilată virtual și competitiv.

Prin volumul său, intitulat ”Ars Nova - 35 de ani în slujba mu-zicii corale românești” (2006), profesorul Gheorghe Gomoiu motivează probatoriu: denumi-rea inspirată după tendințele di-fuzate de Renașterea franceză și italiană (secolul XIV); rigoarea selecției membrilor formației; supralicitarea decodifi cării unor partituri de mare difi cultate; normativele ținutei scenice; conotația succeselor spectacu-lare. Realizare incontestabilă a dirijorului Gheorghe Gomo-iu, Corul mixt de cameră „Ars Nova” din Pitești a transpus vo-cal, folosind acompaniament in-strumental numai pentru atmo-sferă, creații celebre, suportul parcurgerii traseelor consacră-rii fi ind, prevalent, repertorial, echilibrat autohton și universal.Din atare perspectivă, reamin-tim cititorilor numele marilor compozitori ai lumii aduși, sim-bolic, la Pitești, prin intonările Corului „Ars Nova”: Johann Sebastian Bach; Ludwig van Beethoven; Georges Alexandre Bizet; Johannes Brahms; Piotr Ilici Ceaikovski; Achille-Claude Debussy; Franz Joseph Haydn; Luca Marenzio; Pietro Mas-cagni; Jean-Philippe Rameau; Franz Peter Seraph Schubert; Giuseppe Verdi.

Festivaluri, turnee, recunoașteri antume

În 1968, reședința Argeșului devenea municipiu, iar noua catalogare administrativă a pre-

supus redimensionarea parame-trilor din economie, cultură, urbanism. Printre intelectualii care s-au oferit să contribuie la îmbogățirea sistemului nostru muzical, polarizând energii-le colegilor, îl regăsim, con-stant, pe Gheorghe Gomoiu. Redirecționările avansate s-au concretizat, promoțional, în două reuniuni de excepție: Festivalul coral interjudețean ”Dumitru Georgescu-Kiriac” (prima ediție, Pitești, 30-31 mai 1970), devenit, inclusiv prin strădaniile sale, internațional (23-26 iulie 1992); Festivalul de muzică cultă și dans clasic ”Darclee” (ediție inaugurală, Pitești, 1-4 iunie 1972). Am-bele manifestări au benefi ciat, substanțial, de ideile și pragma-tismul profesorului Gheorghe Gomoiu, documentele vremii poziționându-l într-o dinamică permanentă, efi cientă, aplica-tă. Dirijorul Gheorghe Gomo-iu a gândit, pentru Corul „Ars Nova”, un repertoriu tangent mai multor școli componistice europene.

Statistic, dintre toate formațiile de gen din Argeș, Corul „Ars Nova” a realizat cele mai multe deplasări externe, cu deosebi-re în statele Uniunii Europene (1975-2015). Recordul se dato-rează, predilect, dirijorului sub bagheta căruia s-au perindat câteva serii de coriști, existând, însă, și persoane ce amintesc eșaloanele fondatoare.

Împreună, cuantifi că mii de spectatori, sute de concerte, zeci de trofee! Realitatea înnobilea-ză arta interpretativă, efortu-rile instituțiilor patronatoare, dăruirea membrilor formației, talentul și pasiunea profesorului Gheorghe Gomoiu.

Renumele profesorului și di-rijorului Gheorghe Gomoiu transpare, frecvent, din fi lele tomurilor consacrate evoluției zonei Argeș-Muscel, suprapu-nând veridic mărturiile celor care l-au cunoscut și apreciat pentru faptele perene. Un loc special ocupă în monografi i ale unităților școlare sau de cultu-ră, documentarele referitoare la formațiile artistice pregătite, sintezele facultăților muzicale din Capitală.

Sursa: Informaţii selectate din volumul ”Piteşti. Portrete

postume pentru prieteni”, Petre Popa

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Dirijorul Gheorghe Gomoiu, părintele Corului „Ars Nova” Piteşti

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Andrei Prepeliță, un nume potrivit pentru un căpitan de echipă potrivit.

Știți care e cea mai bună rețetă anti-Covid? O cură de ouă cu numele meu...

CS Mioveni luptă pentru promovarea în Liga I ală-turi de FC Argeș, Petrolul Ploiești, UTA Arad, Rapid București și Turnu Măgurele și, având în vedere faptul că în sezonul regulat se afl a pe poziție promovabilă, galben-verzii sunt mai mult decât obligați să-și atingă obiectivul. Altfel se pare că autoritățile locale nu vor mai susține fi nanciar echipa.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

POLIVALENŢĂ! Liviu Dumitru schimbă spor-tul. El este noul antrenor de pregătire fi zică al echi-pei de handbal feminin SCM Râmnicu Vâlcea, participantă în Champions League! Liviu Dumitru face, așadar, pasul către handbalul de performanță. Liviu este unul dintre jucătorii care au scris istorie la Pitești. Mai mult, între 2017 și 2019, el a fost pre-paratorul fi zic al vulturilor baschetbaliști.

Printre cavalerii fl uie-rului din lotul de Liga I se numără și 6 arbitri ar-geșeni: centralii Cătălin Popa, Iulian Călin și Ro-bert Avram și asistenţii Romică Bârdeș, George Neacșu și Gabriel Stroe. Dintre aceștia, doar pri-mii 5 au susţinut testele, Stroe fi ind accidentat. Conform Protocolului de Reluare a Competițiilor, în fi ecare oraș în care se va disputa un meci de fotbal va fi alocat un ar-

bitru de rezervă, în cazul în care unul dintre cei patru arbitri din brigada desemnată pentru me-ciul respectiv nu va putea participa.

Arbitrii au efectuat deja testele Covid-19, iar re-zultatele au fost toate negative. Testarea se va repeta la fi ecare 14 zile, iar costurile acestor teste sunt suportate integral de Federația Română de Fotbal.

M.I.

Şase arbitri argeşeni în lotul de Liga I

FC Argeș începe să-și contureze lotul pentru noua ediție de cam-pionat care se va relua la jumăta-tea lunii august. Clubul alb-violet a fi nalizat negocierile cu doi din-tre cei trei jucători cărora le ex-piră contractele la fi nalul acestei luni. Ofi cialii grupării din Tri-vale au ajuns la o nouă înțelegere cu portarul Răzvan Ducan (foto) și fundașul Mihai Leca. Cei doi jucători au semnat cu FC Argeș noi angajamente valabile până la fi nalul următorului sezon, cu drept de prelungire. Ducan a fost unul dintre jucătorii de bază ai alb-violeților, fi ind folosit de an-trenorul Ionuț Badea în 15 parti-de, în toate fi ind titular. Portarul în vârstă de 19 ani, care măsoară 192 cm, este unul dintre cei trei juniori pe care tehnicianul grupă-rii din Trivale este obligat să-i aibă permanent în teren în acest sezon. Mihai Leca a venit în această iarnă la FC Argeș de la formația de Liga I Chindia Târgoviște, însă a apu-cat să joace doar un meci, cel din

deplasare cu Pandurii Târgu Jiu, câștigat de alb-violeți cu 4-0, cam-pionatul fi ind întrerupt la mijlocul lunii martie din cauza pandemiei de COVID-19. În cele 5 partide pe care FC Argeș le va disputa în play-off , fundașul în vârstă de 28 de ani va fi unul dintre stâlpii de-fensivei argeșene, având în vedere experiența sa.

Singurul jucător din cei trei că-rora le expiră contractul la fi nalul lunii iunie și cu care FC Argeș nu a ajuns la un nou acord este Kevin Sola Moihedja. Mijlocașului fran-cez, originar din Insulele Comore, care de curând a devenit tătic, i s-a propus o nouă înțelegere, dar aces-ta a preferat să rămână în Franța, alături de familie. Dacă ar fi reve-nit în România, fotbalistul în vâr-stă de 24 de ani ar fi trebuit să intre în carantină timp de 14 zile și ar fi pierdut pregătirea pentru play-off , care este programat să înceapă pe 4 iulie. Moihedja a îmbrăcat tricoul alb-violet în 10 partide, nereușind să înscrie vreun gol. M.I.

Leca şi Ducan continuă cu FC Argeş, Kevin Moihedja - nu

Cum vezi acest sistem, acest play-off cu primele șase echipe din Liga a II-a luptând pentru promovare?

- Este un sistem care cred că a mulțumit majoritatea echi-pelor, mai puțin pe UTA Arad, care avea un avans mai mare de puncte. Sunt echipe de tradiție și cred că va fi un play-off foarte disputat și spectaculos! Care sunt șansele de promovare ale FC Argeș în acest

nou sistem, având în vedere că echipa alb-violetă va juca două meciuri acasă și trei meciuri în deplasare?

- Eu cred că avem o șansă foarte bună să promovăm, am încredere în colegi și în staff -ul tehnic că putem realiza această promovare. Nu ar fi FC Argeș un pic în dezavantaj având în vede-

re că joacă două meciuri acasă?- Ținând cont că se joacă fără spectatori, nu cred că are

așa mare importanță că jucăm trei meciuri în deplasare și două acasă. În acest context, cum vezi lupta cu CS Mioveni pen-

tru promovare în Liga I, având în vedere rivalitatea care există între cele două echipe?

- Mioveniul are o echipă bună, din ce i-am văzut la tele-vizor, pentru că nu am apucat să joc contra lor. Cât despre rivalitate, nu sunt la curent cu ea, pentru că în trecut, când eu am evoluat la FC Argeș, nu exista nicio rivalitate cu CS Mioveni!

„N-a fost ușor să ne antrenăm câte patru jucători și să luăm masa în camera de hotel” Cum au fost primele antrenamente la FC Argeș sub

incidenţa acelui protocol emis de Ministerul Sănătăţii și cum sunt antrenamentele colective de acum?

- Au fost cinsprezece zile în care am stat în cantonament și a trebuit să respectăm toate regulile impuse de autorități. Nu a fost deloc ușor să ne antrenăm câte patru jucători și să luăm masa în camera de hotel, dar am trecut cu bine de aceste zile și acum ne antrenăm în condiții normale. Cum comentezi antrenamentele de la Rapid, în

care nu s-a respectat acel protocol emis de Ministerul Sănătăţii?

- Nu vreau să comentez eu, ca jucător, ce fac alte echipe, cei din conducerea noastră au discutat despre această încăl-care a protocolului și mai departe nu știu ce s-a întâmplat. Federaţia Română de Fotbal nu poate sancţiona Ra-

pidul pe linie sportivă pentru încălcarea protocolului în privinţa antrenamentelor. Cum comentezi acest aspect?

- Lucrurile astea sunt discutate la nivelul conducerilor cluburilor și Federația Română de Fotbal, iar eu, ca jucă-tor, nu vreau să mă implic. Cum comentezi faptul că în contextul actual

fotbaliștii vor fi suspendaţi direct dacă scuipă sau strănu-tă pe terenul de fotbal?

- Da. Sunt niște reguli ciudate pentru orice jucător de fot-bal. Este greu ca pe parcursul unui meci, unde încărcătura fi zică este foarte mare, și coroborat cu căldura care este în luna iulie, să poți să respecți aceste reguli. Poate nu o să avem voie nici să transpirăm...

„Am contract încă un an, însă, dacă nu promovăm, nu știu dacă o să mai continui” Cum va afecta lipsa spectatorilor acest play-off și care

echipă ar fi cea mai dezavantajată de acest lucru?- Fotbalul fără spectactori nu este plăcut. Personal, am

susținut meciuri ofi ciale fără spectatori pe la echipele unde am evoluat și senzația nu este una plăcută, aduce cu meciu-rile amicale, dar asta este situația și trebuie să avem o con-centrare mult mai mare. Cred că sunt dezavantajate toate echipele, pentru că în acest play-off , cu câteva excepții, sunt echipe cu suporteri numeroși. Ce planuri ai, la 34 de ani?- În primul rând îmi doresc să fi u sănătos și în al doilea

rând mi-aș dori să facem o fi gură frumoasă în acest play-off și să aducem pe FC Argeș în Liga I. De fapt, acesta a și fost obiectivul meu când am semnat cu FC Argeș. Până la ce dată ai contract cu FC Argeș?- Am contract încă un an, însă, dacă nu promovăm, nu

știu dacă o să mai continui, depinde de mai mulți factori și de ce vom face în aceste cinci meciuri! Acum mă gândesc să mă pregătesc foarte bine și să dau totul pentru clubul care m-a format.

Interviu realizat de Marius Ionel

Andrei Prepeliţă, căpitan FC Argeş:

„Mi-aş dori să aducem FC Argeş în Liga I”

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Ală turi de preș edintele C.J. Argeș, Dan Manu, au fost prezenț i: acad. Ioan Aurel Pop - preș edintele Academiei Româ ne, prof. univ. dr. Alexandru Ra-fi la - expert OMS ș i preș edintele Societă ț ii Româ ne de Microbiologie, acad. Ioan Dumitrache – secretar general al Academiei Româ ne, acad. Că tă lin Zam-fi r - director Institutul de Cercetare a Că lită ț ii Vieț ii, prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel - manager In-stitutul Naț ional de Boli Infecț ioase „Matei Balș ”, prof. ec. Adrian Vasilescu - consilierul de strategie al guvernatorului Bă ncii Naț ionale a Româ niei, prin intervenț ie telefonica.

Dr. Dan Manu, președintele Consiliului Județean Argeș:

„Astă zi, aici, la Conacul Goleș tilor, sunt convins că este kilometrul zero al Româ niei. Am ales Conacul Goleș tilor pentru că aici am î ntemeiat Grupul de iniț iativă «Respect pentru Valorile Naț ionale», î n par-teneriat cu Academia Româ nă ș i cu multe personalită ț i ale Româ niei. Tot aici, s-a scris «Chemarea de la Goleș ti», un î ndemn la pace ș i solidaritate socială , la care au semnat, de asemenea, mari personalită ț i ale neamului româ nesc. Astă zi, î n opinia mea, este al treilea mare eveniment care se desfă ș oară la Conacul Goleș tilor de la Argeș . Organiză m acest simpozion de importanț ă naț ională , care trebuie să ră spundă la câ teva î ntrebă ri pe care toț i româ nii, î n egală mă sură , ș i argeș enii, ș i muscelenii, le pun. Î ncotro Româ nia? Î ncotro româ nii? Î ncotro naț iunea? Ne reî ntoarcem la starea de urgenț ă sau la normalitate? Dacă mergem spre normalitate, cum va ară ta aceasta după pande-mia COVID? Am reunit aici, la Goleș ti, voci avizate, specialiș ti care să ră spundă la aceste î ntrebă ri. Speră m ca, î n fi nal, propunerile ș i ideile lansate astă zi î n Argeș să fi e preluate de factorii decidenț i ș i să contribuie la adoptarea celor mai bune mă suri pentru populaț ie.”

Acad. Ioan Aurel Pop președintele Academiei Române:

„Cine ar fi putut să spună cu certitudine, î n urmă cu 6 luni, că omenirea va trece printr-o asemenea situaț ie limită , printr-o asemenea gravă experienț ă cum este pandemia  de  coronavirus? Eu cred că ni-meni, nimeni dintre muritori. De aceea, aproape tot ceea ce s-a î ntreprins, î n multe ț ă ri, a stat sub sem-nul improvizaț iei, al nesiguranț ei, al experimentă rii. Se pare că , adesea, hazardul a ghidat multe autorită ț i menite să vegheze la siguranț a populaț iei, din mo-ment ce î n cele mai avansate ț ă ri din punct de vedere al nivelului de trai s-au î nregistrat cele mai multe ca-zuri de î mbolnă vire ș i de decese. Este un lucru de luat aminte, î nainte de a vorbi despre ce s-a î ntâ mplat î n Româ nia. Ș ocul a fost atâ t  de  mare,  de  neaș teptat ș i de rapid, î ncâ t a alimentat cele mai fantastice zvonuri ș i scenarii, dâ nd naș tere ș i unor variate soluț ii, unele fantastice. Era î nsă evident de conș tientizat faptul că lumea se va adapta, că va î ncerca să supravieț uiască ș i că î ș i va reveni treptat. Ceea ce ș tim clar este că această criză , care a afectat să nă tatea ș i viaț a populaț iei plane-tei, va fi urmată  de o criză î n ansamblul să u, o criză economică , politică , socială , o reducere a consumu-lui, o modifi care a gestionă rii educaț iei, a acț iunilor noastre faț ă  de mediul natural ș i poate chiar o mo-difi care a sistemului de să nă tate din Româ nia. Criza aceasta ne-a afectat modul de gâ ndire, de percepere a vieț ii, unora ne-a adus depresii, alora ne-a provocat revelaț ii, unora ne-a stâ rnit instincte primare, altora gesturi de o gingă ș ie ș i delicateț e pe care le credeam pierdute, adormite, vetuste, unii ne-am lamentat, alț ii ne-am copilă rit pierzâ nd vremea. Eu am convigerea că această boală teribilă ne-a î nvă ț ă m cum să preț uim esenț ele ș i cum să scă pă m de balast.”

Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”:

„Am spus de foarte multe ori că apa ș i să punul fac mai mult decâ t 100  de  doctori puș i unul lâ ngă al-tul. Am mai spus, de asemenea, că o cameră care este aerisită ș i î n care pă trunde soarele, î n acea cameră nu

pă trunde doctorul. Ca atare, vreț i să scă paț i de doc-tor? Vă spă laț i cu apă ș i să pun pe mâ ini, vă spă laț i pe faț ă ș i lucrurile vor fi aș a cum trebuie să fi e. Ceea ce va face diferenț a î n lunile urmă toare va fi mas-ca, pentru că ea vă va proteja  de  un eventual virus care circulă primprejur. Noi nu î l vedem, el este mic. Î n realitate, virusul este foarte parș iv. Î n momen-tul de faț ă , î ncearcă ș i a ș i reuș it să cucerească lumea, din China ș i pâ nă î n Statele Unite. Nu avem voie să ne jucă m de-a pandemia. Pandemia nu iartă . Atacă absolut la fel. Treaba noastră ca doctori este să salvă m vieț i. Eforturile au fost fantastice. Suntem î ntr-un moment de cumpă na,� î n care putem să  dă m cu pi-ciorul la tot ce s-a fă cut pâ nă acum sau putem să avem î nț elepciunea necesară ș i să ne ferim noi pe noi ș i, î n acest fel, î i ferim ș i î i protejă m ș i pe cei dragi.”

Prof. univ. dr. Alexandru Rafi la, expert OMS și președintele Societății Române de Microbiologie:

„Am trecut printr-o urgenț ă   de  să nă tate publică fă ră precedent. Probabil că deciziile care au fost lu-ate la nivel global, la nivel naț ional, unele au fost exagerate, altele au fost insufi ciente. Important este că ne gă sim î ntr-un moment î n care discută m des-pre repornirea economiei, repornirea activită ț ilor sociale, a î nvă ț ă mâ ntului, a activită ț ilor culturale ș i, bineî nț eles, dicută m despre capacitatea de a rezista la ș cocuri ș i de a î ș i continua rolul sistemul de să nă tate. Noi, dacă reluă m activită ț ile economice, culturale, educative, trebuie nu numai să le reluă m, ci să le ș i continuă m. Nu mai trebuie să le î ntrerupem. Noi pentru asta trebuie să ne pregă tim î n această vară , să ne educă m copiii, să se educe cei care lucrează î n di-verse sectoare, astfel î ncâ t să nu mai oprim activită ț ile economice, să reluă m ș colile, universită ț ile ș i să putem să desfă ș ură m activitate apropiată  de normal. Cred că efortul economic, social ș i cultural pe care l-am sufe-rit î n aceste câ teva luni a fost extrem de mare.”

Acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române:

„Eu consider că pandemia a avut foarte multe consecinț e nefaste asupra omenirii. Î n acelaș i timp, cred că această pandemie ne-a ș i î nvă ț at ceva. Are ș i câ teva aspecte pozitive. Î n primul râ nd, aceasta ne-a ară tat că avem o vulnerabilitate foarte mare. Ne-a ară tat că nu suntem pregă tiț i pentru situaț ii critice, pentru situaț ii de urgenț ă . Ne-a î nvă ț at că ar trebui să nu fi m numai reactivi, ci ar trebui să fi m ș i pro-activi, să ne gâ ndim la perspectivă , să avem strategii, astfel î ncâ t să ne putem adapta uș or la cerinț ele unor asemenea situaț ii necontrolate apriori. Această criză generată  de acest virus blestemat ar putea să fi e benefi că pentru noi, ca ț ară , ș i, printr-un program coerent, am putea să regâ ndim puț in societatea româ nească ș i să lansă m programe care să aducă Româ nia acolo unde ar trebui să fi e. E normal ca Româ nia să aibă un pro-gram strategic cu viziune pe termen mediu ș i lung. Cred că , î n momente  de  criză , trebuie să acț ionă m coerent, să fi m curajoș i ș i să acț ionă m astfel î ncâ t să se simtă un salt î n dezvoltarea Româ niei.”

Prof. ec. Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României:

„Criza medicală va trece, noi trebuie să ne gâ ndim de acum ș i la normalizarea lumii. Această lume, care aruncă bani din elicopter, nu este o lume normală . Această lume care a ajuns la dobâ nzi negative î n foar-te multe ț ă ri, America, Germania, Marea Britanie, o parte din vestul Europei, nu este o lume normală . Nu se poate tră i pe dobâ nzi negative. Trebuie să ne î ntoarcem la normalitate. Noi nu benefi eciem de efec-tele economiei de piaț ă . Ș i acest lucru poate fi con-statat din structura veniturilor. Peste 68% sunt sala-rii. Avem doar 4,8% venituri, venituri ale celor care câ ș tigă bani din afaceri. Avem o economie de piaț ă funcț ională , dar noi trebuie să ajungem la o econo-mie de piaț ă competitivă .”

M.S.

Î n Argeş, dezbatere naţională pe teme privind pandemia de COVID Soluț ii ș i propuneri lansate de specialiș ti î n domeniul medical, economic ș i social

Pe 11 iunie, Conacul Goleș ti a fost gazda unui eveniment naț ional, organizat de Consiliul Județ ean Argeș , prin Centrul Cultural Județ ean Argeș , î n parteneriat cu Academia Româ nă . Specialiș ti din do-meniul medical, social ș i economic au fost prezenț i î n Argeș pentru a dezbate cel mai important su-biect al momentului: „Consecinț ele pandemiei asupra societă ț ii. Cum va ară ta viaț a după COVID?”.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

- Asigurăm orice temă de construcții- Hale industriale- Containere pentru industria auto- Silozuri - Mobilier urban- Debitări ornamentale - Corturi- Tubulatură industrială - Structuri de poduri și tabliere

Câmpulung Muscel, Șoseaua Națională nr. 153 A

E-mail: offi ce@setrometal.ro, setrometal@gmail.com

Tel.: 0248.529.091, 0747.031.100 Fax: 0248.529.175www.setrometalgroup.com

PensiuneaCheile Dâmbovi ei

LOCA IE. Vara sau iarna, aerul curat i lini tea sunt cele mai bune terapii. Amplasat la poalele mun ilor, Pensiunea Cheile Dâmbovi ei este o oaz de lini te i relaxare, dar i un excelent punct de plecare pentru numeroase trasee turistice i montane.

SERVICII. Pensiunea Cheile Dâmbovi ei este loca ia ideal pentru mini-vacante, anivers ri, petreceri de familie, traininguri i team building. Serviciile de cazare sunt asigurate în 13 camere single sau duble, cu baie proprie i toate dot rile necesare pentru confortul dumneavoastr . V stau la dispozi ie livingul pensiunii, foi orul, spa iile de gratar i locul de joac pentru copii.

Pensiunea Cheile Dâmbovi ei, situat la 5 km de comuna Ruc r, departe de orice aglomera ie, în aer curat i lini te, înconjurat de mun i, v st la dispozi ie. Ajunge i la noi din Cheile Dîmbovi ei, pe drumul spre S tic. Pentru detalii i rezerv ri:

0744 591 155V a tept m cu drag aici!

Un dascăl la fi nal de ciclu primar: „Mă cuprinde nostalgia amintirilor plăcute”

Învățătoarea Florina Simona Ple-toiu, cadru didactic la Școala Gim-nazială „Marin Preda” din Pitești, a transmis un mesaj emoționant copi-ilor din promoția 2015- 2020, pe care i-a îndrumat în clasele primare și care au trecut, acum, în clasa a V-a. „Ce poate simți un dascăl la fi nal de ci-clu primar, când generația care i-a trecut «prin mână» și, evident, i s-a legat de sufl et, se desprinde acum și își urmează cursul fi resc? Nu știu alții ce simt, dar pe mine m-au încercat o mie și una de stări, toate sub impul-sul emoției pure: tristețe, că ne vom vedea rar, întâmplător, sporadic; bu-curie imensă, că au înlăuntrul fi inței trăsături și calități care îmi aparțin, pe care le-am cultivat, inoculat cu multă dragoste, muncă, stăruință, devotament. Mă cuprinde nostalgia amintirilor plăcute, mă cuprinde un dor prematur, timpuriu, mă cuprinde fi orul apartenenței, căci aceste sufl e-te gingașe «s-au lipit» de fi ința mea, și, nu în ultimul rând, mă cuprinde o stare de eliberare - căci e momentul ca din mlădițele tinere formate de mine să rodească lăstari vânjoși, trainici, puternici, care să înfrunte totul pe mai departe și să adune pe ramurile lor tot felul de bucurii și împliniri spi-rituale și materiale.

Rămas bun, dragii mei, copii frumoși și buni, calzi și de-o puritate atat de fi rească! Să vă «înălțați» spiri-tul către tot ce-i mai frumos și mai deosebit în această lume vă urează d-na învățătoare Pletoiu Florina-Si-mona!” M.S.

Agenda Centrului Cultural PiteştiCentrul Cultural Pitești

pregătește, pentru perioada 15 – 19 iunie, o serie de eveni-mente cultural-educative, care pot fi urmărite exclusiv online, pe pagina ofi cială de Facebook a instituției și pe site-ul ofi cial (www.centrul-cultural-pitesti.ro).

Astfel, conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, propune prelegerea cu tema

„Omul și existența sa paradoxa-lă”, în cadrul proiectului cultu-ral-educativ “Cultură și credință în societatea contemporană”.

Poeta Denisa Popescu va susține prelegerea cu tema „Poe-tul în Efi gie” - Paul Bogdan”, în cadrul proiectului cultural-edu-cativ “Gânduri, rostiri, scrieri”; redactorul-șef al revistei-docu-ment „Restituiri Pitești”, dr. în istorie Marin Toma, a ales pen-tru noua ediție a proiectului cul-

tural-educativ „Istorie și istorii” o temă inedită - „Viața urbană în Evul Mediu”.

Scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și lite-ratura română Lucian Cos-tache-Babcinschi va demara proiectul cultural-educativ sub genericul „Teme culturale în emoții raționale”, în cadrul că-ruia ne oferă prelegerea cu tema “Cutia cu bijuterii”.

M.S.

Omagierea fi losofului muscelean Petre Ţuţea va căpăta altă amploare în localitatea natală, Boteni, administraţia locală intenţionând să amenajeze un complex memorial. Deja există un bust al oratoru-lui, casa memorială, o școală îi poartă numele, dar comuna își va omagia personalitatea integrând în

circuit turistic toate elementele legate de aceasta. Deocamdată, amenajarea Complexului Memorial „Petre Ţuţea” se afl ă în faza de proiectare, serviciu pentru care Primăria a scos din buget circa șase mii de lei.

Cătălin Ioan Butoiu

Complex „Petre Ţuţea” la Boteni

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa pre-mium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Genera-tion), Esaote My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înregistrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele maligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diagnosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0772/284.475, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

Nu există popor de sfi nți. A-i ocoli pe hoți, pe detractori, pe criminali, pe șarlatani, pe lași, trădă-tori sau prostituate înseamnă a trăda principiile de bază ale istoriei.

Sfârșitul anului 1916 a fost dezastruos pentru ro-mâni. După entuziasmul intrării în război și ofen-siva triumfală din Transilvania a urmat usturătoa-rea înfrângere de la Turtucaia. Aceasta a însemnat începutul calvarului naţional. Ofensiva puternicei Armate a 9-a germane, comandată de cunoscutul mareșal von Falkenheyn, nu a mai putut fi oprită, în ciuda rezistenţei eroice a românilor în trecătorile Carpaţilor Meridionali. În acele momente drama-tice s-au distins vitejii ostași musceleni ce apărau culoarul Rucăr-Bran. Apărându-și cu disperare propriile gospodării, ei nu au putut fi clintiţi de temutul Detașament Alpin Bavarez, unitate de eli-tă a armatei germane specializată pentru lupta în munţi. A fost nevoie de ordine repetate și catego-rice ale Marelui Cartier General pentru a-i deter-mina pe bravii ostași să se retragă, pentru că riscau să fi e încercuiţi.

După ce și ultima încercare de a apăra capitala se năruise (bătălia de pe Argeș și Neajlov), ceea ce mai rămăsese din falnica armată română se retră-gea tăcută și umilită în Moldova, grăbită de o iar-nă timpurie ce s-a dovedit a fi cumplită pentru ro-mâni. Foametea și, în special, epidemia de tifos au răpus în acea iarnă peste 80.000 de vieţi omenești.

Acesta era peisajul sumbru al Capitalei, peste care, în dimineaţa zilei de 6 decembrie 1916, că-deau primii fulgi de zăpadă ai acelei ierni. Pe cal-darâmul umezit răsunau sinistru bocancii solda-ţilor germani din avangarda Grupului Schmetow. În fruntea lor, semeţ în șa, înainta, imperturbabil, deja celebrul general von Mackensen, supranumit „spărgătorul de fronturi“ pentru victoriile obținute până atunci pe frontul de vest. În ciuda frigului pătrunzător, câteva sute de bucureșteni îi aclamau pe invadatori. Cine știe cât timp stătuseră ascunși în noroiul mediocrităţii! Acum radiau de fericire, simţind că le sosise clipa. Ei reprezentau „mulţi-mea“. Bine, mai erau și fetele de la ”Crucea de Pia-tră”. În mod sigur ele erau și mai fericite, doar că munca lor era mai curată decât cea a trădătorilor.

Regele și celelalte autorităţi se retrăseseră la Iași. În București rămăseseră câţiva „germanofi li“ (Ale-xandru Marghiloman, P.P. Carp, Titu Maiorescu) cu misiunea de a salva ţara încheind o pace cât de cât onorabilă cu Puterile Centrale. Lucru pe care l-au și făcut. Au fost însă și persoane cu funcţii importante care și-au îndeplinit cu „zel“ misiunea (Lupu Kostachi, Grigore Antipa, D. Neniţescu, Al. Tzigara - Samurcaș - prefectul Poliţiei capitalei, Ion Filitti, Victor Verza etc.).

Mackensen a redactat, cu sprijinul lui Virgil Arion, un manifest intitulat „Chemarea mitro-politului primat“, semnat de mitropolitul Conon, care îndemna ostașii români să dezerteze. Tot în acea vreme, primit cu un dispreţ total, colonelul dezertor Alexandru Sturdza colinda lagărele de prizonieri români încercând să-i convingă a se în-rola voluntari pentru a lupta alături de Germania împotriva României. În acele clipe grele, ca o iro-nie a sorţii, tocmai unul dintre cei mai cunoscuţi escroci ai României de atunci, Al. Bogdan-Pitești (argeșean de origine, după cum vedeţi) avea să salveze onoarea ţării. Individul primise pe timpul neutralităţii mari sume de bani pentru a forma, cu ajutorul presei, o imagine favorabilă Germaniei și, implicit, Puterilor Centrale. Bineînţeles că acesta a cheltuit toţi banii fără să facă nimic în acest scop. Așa se face că, la sosirea germanilor în București, a fost primul arestat. La anchetă, el a declarat (po-trivit memoriilor lui I.Gh. Duca): „Da,... sunt un escroc, dar aș vrea să știu ce v-aţi închipuit când aţi întreprins acţiunea dvs. de corupţie la noi? Aţi crezut oare că veţi cumpăra în România oameni cinstiţi? V-aţi înșelat amarnic! În această ţară nu puteţi cumpăra decât escroci, escroci ordinari ca mine!“ După cum vedeți, toate-s vechi și nouă-s toate...

Prof. dr. Cornel Carp

Cozile de topor

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII

INSTALAŢII GAZE, VERIFICĂRI CENTRALE

TERMICE. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

Cabinetul veterinar GREEN VET Piteşti,

tel 0771.537.253, str. Mircea Eliade 14, puțin mai sus de Kaufl and Nord,

VĂ AŞTEAPTĂ CU OFERTE ŞI PROMOŢII LA O

GAMĂ VARIATĂ DE PRODUSE ŞI SERVICII VETERINARE!

PROGRAMLuni - vineri: 10 - 18Sâmbătă: 9 -14

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ Angajez frizer cu experienţă. Telefon 0755/038.371 Vând apartament confort I, decomandat, 2 camere, în cartier Războieni, în Turnuri , în spatele pieţei. Telefon 0748/464.825, 0743/919.924. Cumpăr apartament în zona Craiovei, Gară Sus sau Prundu, confort I, 2 camere. Telefon 0748/464.825, 0743/919.924. Proprietar, vând duplex complet mobilat şi utilat în Trivale, zona Tancodrom, suprafata construita 100 mp, 3 camere, teren util 219 m.p. Preţ 85.500 euro, telefon 0740/893134.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/

Sp.Militar, parter (pretabil birou/cabinet medical),

centrală termică proprie, proprietar. Tel.

0721776511.

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna

Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp. Tel.

0722651895.

MICA PUBLICITATE

Virginia Biolan, soţie, Tiberiu, fi u, Gina, noră, Evelina și Te-odora, nepoate, Cristi, Coca și Gabriel, nepoți, Elvira Stanciu, Camelia și Costi Manea, Vasile Ghiţescu, Costin Alexandrescu, Mariana Mareș, Dodi și Bazil Măruţă, Jean Dumitrașcu, Mag-da Grigore, Octavian Sachelarie și Mihai Golescu - toţi prieteni și colegi de condei - transmit un mesaj celest spre Toma Biolan, plecat dintre noi cu 16 ani în urmă, în 18 iunie. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Gabriel Grigore

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Secretar general de redacţie: Alina CrângeanuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela MoiceanuMarian Staicu, Cristina SimionCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaVânzări-Publicitate: Antoniu Neguț

Tel.: 0248/22.23.22

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

SC DELTA TERMO CONSTRUCT 1999 SRL

ANGAJEAZĂ: Tehnician devize Lăcătuş mecanic Buldoexcavatorist Sudor Muncitori necalifi caţi

CV-URILE SE POT TRANSMITE PE ADRESA DE E-MAIL DELTATERMOCONSTRUCT@YAHOO.COM SAU LE PUTEȚI

DEPUNE DIRECT LA SEDIUL SOCIETĂȚII.CONTACT: Bascov, Argeș, România, strada Serelor nr. 11

Pentru mai multe detalii și informații puteți suna la numărul de tel.: 0745.061.558

SE OFERĂ PACHET SALARIAL ATRACTIV!

OFERIM:- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM:- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

REPREZINTĂ UN AVANTAJ:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

SOCIETATEA SALPITFLOR GREEN S.A. ORGANIZEAZĂ ÎN DATA DE 30.06.2020 LICITAȚIE PUBLICĂ PENTRU SPAȚIILE COMERCIALE ȘI TERENURILE EXISTENTE ÎN PIEȚELE ȘI TÂRGUL SĂPTĂMÂNAL AL MUNICIPIULUI PITEȘTI.

TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE AL DOSARELOR ESTE DATA DE 24.06.2020, ORA 1500.LICITAŢIILE SE VOR ŢINE LA SEDIUL NOSTRU DIN STRADA LOTRULUI NR. 1, ETAJUL 1, MARŢI, LA ORA 1000.

Situa ia spa iilor comerciale i terenurilor scoase la licita ie în Pie ele i Târgul S pt mânal

Nr.Crt.

Localizare (pia a)

Denumire imobil

Suprafa a (mp.)

Pre de pornirelei/mp./lun

1. Pia a Calea Bucure ti Corp Vechi Spa iu comercial 24 24 lei/mp./lun2. Pia a Calea Bucure ti Corp A turn Spa iu comercial 200 25 lei/mp./lun3. Pia a Calea Bucure ti Corp Vechi Spa iu comercial 20,24 24 lei/mp./lun4. Pia a Calea Bucure ti - parter, Corp A Spa iu comercial 197,48 25 lei/mp./lun5. R zboieni Spa iu comercial 14,7 23 lei/mp./lun6. R zboieni Spa iu comercial 19,80 23 lei/mp./lun7. R zboieni Spa iu comercial 87,40 23 lei/mp./lun8. Prundu Spa iu comercial 64 23 lei/mp/lun9. Prundu Spa iu comercial 69,5 23 lei/mp/lun

10. Prundu Spa iu comercial 13 23 lei/mp/lun11. Prundu Spa iu comercial 14 23 lei/mp/lun12. Prundu Spa iu comercial 8,25 23 lei/mp/lun13. Prundu Spa iu comercial 70 23 lei/mp/lun14. Prundu Teren 13,7 23 lei/mp/lun15. Prundu Spa iu comercial 75(39+36) 23 lei/mp/lun16. Prundu Spa iu comercial 36 23 lei/mp/lun17. Prundu Spa iu comercial 70,42 23 lei/mp/lun18. Prundu Spa iu comercial 10,18 23 lei/mp/lun19. Smârdan Spa iu comercial 11,40 40 lei/mp/lun20. Smârdan Spa iu comercial 14,40 40 lei/mp/lun21. Smârdan etaj I Spa iu comercial <1000

100010 lei/mp/lun8 lei/ mp/lun

22. Târg S pt mânal B23 A Spa iu comercial 32 10 lei/mp/lun23. Târg S pt mânal B23 A Spa iu comercial 32 10 lei/mp/lun24. Târg S pt mânal B24 Spa iu comercial 24 10 lei/mp/lun25. Târg S pt mânal depozit Spa iu comercial 18 10 lei/mp/lun26. Târg S pt mânal acte auto Teren 6 40 lei/mp/lun27. Târg S pt mânal acte auto Teren 4 40 lei/mp/lun28. Târg S pt mânal acte auto Teren 6 40 lei/mp/lun29. Târg S pt mânal acte auto Teren 4,20 40 lei/mp/lun

30. Târg S pt mânal acte auto Teren 8,30 40 lei/mp/lun31. Târg S pt mânal acte auto Teren 4,20 40 lei/mp/lun32. Târg S pt mânal teren lemne Teren 20 30 lei/mp/lun33. Târg S pt mânal teren lemne Teren 12 30 lei/mp/lun34. Târg S pt mânal teren lemne Teren 8 30 lei/mp/lun35. Târg S pt mânal teren lemne Teren 6 30 lei/mp/lun36. Târg S pt mânal teren lemne Teren 20 30 lei/mp/lun37. Târg S pt mânal teren lemne Teren 20 30 lei/mp/lun38. Târg S pt mânal depozit Spa iu comercial 18 10 lei/mp/lun39. Târg S pt mânal teren lemne (delimitat la

solicitare)Teren 350 30 lei/mp/lun

40. Târg S pt mânal teren lemne (delimitat lasolicitare)

Teren 175 30 lei/mp/lun

Informa iile se pot ob ine de la Biroul Contracte.

E vorba de popriri făcute de Consiliul Județean după ce Curtea de Conturi a descoperit nereguli

Personalul neclerical de pe raza județului Argeș - din care 599 de confesiune ortodoxă și 27 aparținând altor confesiuni (este vorba despre cântăreți, clopotari, lumânărari, îngrijitori) - s-a vă-zut și cu până la 700 de lei tăiați din salariul pe luna mai. Nu este însă vorba despre efectele pan-demiei care a sistat, practic, ac-tivitatea în biserici pe perioada a peste două luni. Este vorba des-pre popriri făcute de Consiliul Județean Argeș după ce Curtea de Conturi a descoperit că, în urma modifi cărilor legislative privind plata contribuției soci-ale de anul trecut, respectivilor angajați nu li s-a oprit de către

angajator (în speță Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și cele-lalte entități) contribuția asigu-ratorie de muncă. Nu a oprit-o nici Consiliul Județean, care asi-gură, potrivit legii, sprijinul sala-rial dat de stat pentru acest tip de personal, adică 1.813 lei impoza-bil pe fi ecare post neclerical).

În ciuda discuțiilor pe care mai-marii arhiepiscopiei le-au avut inclusiv cu cei de la Curtea de Conturi, autoritățile statu-lui nu au putut fi înduplecate și s-a oprit, pe luna mai, întreaga sumă datorată de angajat, cu tot cu majorări (unii s-au trezit că mai aveau de luat doar câteva zeci de lei, cu alte cuvinte, victi-me colaterale). Surse din cadrul CJ Argeș au asigurat că aceste re-duceri drastice ale salariilor s-au făcut doar în luna mai, iar de luna viitoare sumele nu vor mai fi tăiate. A.C.

Tăieri drastice la salariu pentru personalul neclerical

Jurnal de Argeş - pag 16

Nr. 1350 (17 - 23 iunie 2020)

Șefi i PSD Argeș, Ion Mînzînă, Cristian Gentea și Simona Bucura Oprescu, antrenându-se în poligonul partidului pentru alegerile din toamnă.

Ne-a dat Deputatul Mitralieră fl inte,Să facem din liberali niște ținte...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Preafuriosul Daniel, prezidând Comitetul de Înmormântare Strategică a Covid-ului.

Dan Stroe Dănuţ Bica Sebastian Roșu Pupăză

LA MULŢI ANI!În perioada 17- 23 iunie nouă personalități din Argeș își sărbătoresc ziua de naștere.

Primii sărbătoriți, pe 19 iunie, sunt Marin Meculescu, director Comesad Grup, și pri-marul Gheorghe Voicu de la Bârla. Pe 20 iunie vor fi în centrul atenției Magda Oiţă, director în cadrul Argintex, și primarul de la Bradu, Dan Stroe. Sărbătoritul zilei de 21 iunie este omul de afaceri Ștefan Frântu. Pe 22 iunie vor primi felicitările cuvenite avocatul Ion Tufeanu și deputatul Dănuţ Bica. Pe 23 iunie vor sărbători lângă cei dragi senatorul Șerban Valeca și primarul comunei Stolnici - Sebastian Roșu Pupăză. Jurnalul de Argeș le urează tuturor La Mulți Ani!

Un cetățean a ascuns animalele, ca să nu fi e ucise

Direcția Sanitar Veterinară Argeș a sesi-zat poliția în legătură cu suspiciunea răs-pândirii pestei porcine. Este vorba despre achiziționarea, de către un cetățean, a mai multor porci din Complexul Macrosuin de la Costești, în care ulterior a fost declarat focar de pestă porcină africană. Prin martie au fost livrați porci către o persoană fi zică și această persoană fi zică a luat și a vândut către alte persoane fi zice. În celelalte două gospodării au fost găsiţi porcii. Într-o gos-podărie un porc era bolnav și a fost ucis și în cealaltă au fost prelevate probe de sânge și animalele erau sănătoase.

„Cel care a luat porci de la Macrosuin i-a distribuit către trei proprietari și la el acasă. Noi am fost acasă la el pentru dezinfecție, știind că avea un număr de porci, dar pro-prietarul a spus că nu a avut porci nicioda-tă, nu a recunoscut și atunci, într-adevăr, a fost vorba despre diseminarea bolii, pentru că noi nu am putut să ucidem cei doi porci. Cazul este în cercetare la Poliția Curtea de Argeș. Focarul l-am închis, dar poliţia

face cercetări. La momentul acesta nu mai avem focar de pestă decât în fondurile de vânătoare. Acolo administratorii au ter-men un an și doar dacă ucid toți mistreții boala este considerată eradicată. Și este mai greu să îi lichidezi în totalitate. Acum, în vegetație abundentă, este foarte greu să îi lichidezi, că nu se văd. În orice caz, probele prelevate de la mistreți, până acum, sunt negative”, spune directorul DSVA, Sorin Sorescu (foto).

Alina Crângeanu

Dosar penal la Arefu pentru răspândirea pestei porcine

Am relaxat starea de alertă în biserică! Am vorbit cu Calinic de la Argeș și m-a asigurat că până la slujba de duminica viitoare ne vine și transportul de

mitraliere...

Gigi Fănel Proca, fost primar la Berevoești, și soția acestuia, Feldioara, l-au dat în judecată pe actualul primar, Florin Bogdan Proca, în încercarea de a recupe-ra de la acesta din urmă și de la fosta lui soție suma de 123.000 de euro. Practic,

cererea părinților către fi u și fosta noră are ca obiect pretenția către instanță de a sta-bili un termen scandent pentru restituirea banilor. Iar prima înfățișare a fost stabilită pentru data de 9 iulie, la Judecătoria Câm-pulung. C.I.B.

Judecată pentru bani în familia primarilor de la Berevoeşti