tenis de masa, badminton

43
Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie) lector univ. dr. Ochiană Nicolae 3

Upload: sebastian-solom

Post on 16-Feb-2015

87 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Tenis

TRANSCRIPT

Page 1: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII,

SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

lector univ. dr. Ochiană Nicolae

3

Page 2: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

4

Page 3: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Cuprins:

MODULUL I. BADMINTON........................................................................ 7

Unitatea de studiu I.1. NOŢIUNI GENERALE ............................................................................. 7 I.1.1. Definiţii terminologice ......................................................................................................... 7 I.1.2. Echipamente......................................................................................................................... 9

I.1.2.1. Terenul şi elementele din terenul de joc ......................................................................... 9 I.1.2.2. Mingea .......................................................................................................................... 10 I.1.2.3. Racheta ......................................................................................................................... 10

I.1.3. Sistemul de joc cu 21 de puncte ........................................................................................ 11 I.1.4. Măsuri de siguranţă........................................................................................................... 13

Unitatea de studiu I.2. TEHNICA JOCULUI .............................................................................. 14 I.2.1. Poziţia fundamentală......................................................................................................... 15 I.2.2. Mişcarea în teren ............................................................................................................... 16 I.2.3. Prizele rachetei................................................................................................................... 17

I.2.3.1. Priza forehand .............................................................................................................. 18 I.2.3.2. Priza backhand ............................................................................................................. 18 I.2.3.3. Priza „rush” ................................................................................................................. 19

I.2.4. Mişcare articulaţiei pumnului şi a braţului..................................................................... 19 I.2.5. Serviciul .............................................................................................................................. 21 I.2.6. Tehnica loviturilor............................................................................................................. 23

I.2.6.1. Lovitura de pe partea dreaptă ...................................................................................... 23 I.2.6.2. Lovitura de pe partea stângă ........................................................................................ 27 I.2.6.3. Lovituri speciale ........................................................................................................... 28

MODULUL II. TENIS DE MASĂ .............................................................. 30

Unitatea de studiu II.1. NOŢIUNI GENERALE.......................................................................... 30 II.1.1. Noţiuni de terminologie ................................................................................................... 30 II.1.2. Elemente şi procedee tehnice........................................................................................... 31 II.1.3. Descrierea elementelor şi procedeelor tehnice............................................................... 32

II.1.3.1. Priza paletei ................................................................................................................ 32 II.1.3.2. Poziţia de bază ............................................................................................................ 33 II.1.3.3. Deplasările .................................................................................................................. 33 II.1.3.4. Serviciul....................................................................................................................... 34 II.1.3.5. Preluarea serviciilor ................................................................................................... 36 II.1.3.6. Jocul de mijloc............................................................................................................. 36 II.1.3.7. Topspin ........................................................................................................................ 37 II.1.3.8. Apărarea...................................................................................................................... 38

Unitatea de studiu II.2. METODICA ÎNVĂŢĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII ELEMENTELOR ŞI PROCEDEEELOR TEHNICE................................................................................................. 40

II.2.1. Obiectivele şi conţinutul pregătirii tehnice .................................................................... 40 II.2.2. Metodica învăţării şi perfecţionării ................................................................................ 41

II.2.2.1. Priza paletei ................................................................................................................ 41 II.2.2.2. Poziţia de bază ............................................................................................................ 41

5

Page 4: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

II.2.2.3. Deplasările ..................................................................................................................42 II.2.2.4. Serviciul .......................................................................................................................42 II.2.2.5. Preluarea serviciilor....................................................................................................43

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................44

6

Page 5: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

MODULUL I. BADMINTON

Unitatea de studiu I.1. NOŢIUNI GENERALE

I.1.1. Definiţii terminologice Ac de par: lovitura executata de sub fileu, foarte aproape de acesta, în care

fluturaşul se ridica, trece razant peste fileu şi apoi cade de cealaltă parte a acestuia, astfel încât traiectoria fluturaşului aste aproximativ de forma unei clame de par

Atac în forţă (Kill): o lovitura rapida cu traiectorie de sus în jos care nu poate fi returnata.

Backhand: lovitura folosita pentru a returna din partea din stânga a unui jucător dreptaci şi în partea din dreapta a unui jucător stângaci.

Culuar: prelungire a terenului cu 420mm pe ambele parţi pentru jocul de dublu.

Drive: o lovitura rapida si joasa care are traiectorie orizontală peste fileu. Drop: o lovitura executata încet si cu fineţe care trebuie să cadă rapid şi

aproape de fileu, în terenul adversarului. Fault: o violare a regulilor de joc. Flick (zvâcnire: o rotire rapida a articulaţiei pumnului si a antebraţului

care surprinde adversarul transformând o lovitura aparent uşoara, lentă intr-una mai puternica; folosit în principal la serviciu şi la fileu

Fluturaş: denumirea oficiala a obiectului pe care jucătorii trebuie sa îl lovească. Format din 16 pene ataşate la un miez din plută acoperit cu piele. Pentru antrenamente la începători şi pentru loisir se mai folosesc şi fluturaşi sintetici.

Forehand: lovitura folosita pentru a returna din partea dreaptă a unui jucător dreptaci şi din partea din stângă a unui jucător stângaci.

Kill: o lovitura rapida in jos care nu poate fi returnata; Let: o violare minora a regulilor permiţând rejucarea unui schimb de

mingi. Linia centrală: linie perpendiculara pe fileu, care separă terenul de serviciu

din dreapta de cel din stânga. Linia de bază: tuşa de fund de la fiecare capăt al terenului, paralelă cu

fileul. Linia de serviciu lung: la partidele de simplu, tuşa de fund. La partidele de

dublu, o linie situata la 720mm spre interior faţă de tuşa de fund. Serviciul nu are voie sa depăşească această linie.

7

Page 6: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

Linia de serviciu scurt: linia din faţă a terenurilor de serviciu situată la 1.95 metri de fileu.

Lob: o lovitura defensiva executata adânc în terenul advers. Lovitura cu fileul (Net Shot): lovitura executata din partea din faţă a

terenului care trece razant peste fileu sau atinge uşor fileul şi apoi cade rapid în terenul advers.

Lovitura curată Clear: o lovitura executata adânc, spre tuşa de fund a adversarului. The high clear (inalt) este o lovitură defensivă, în timp ce lovitura directă numita attacking clear este folosită în ofensivă.

Lovitura împinsă (Push Shot): o lovitura moale executată prin împingerea fluturaşului cu o mişcare uşoară din articulaţia pumnului, de obicei de la fileu sau din mijlocul terenului către mijlocul terenului advers

Lovitură de siguranţă (Clear): o lovitura executata adânc, spre tuşa de fund a adversarului.

Meci : o serie de seturi menite sa determine un câştigător , concursul în badminton dintre 2 părţi adverse.

Passing shot: o lovitura care trece de jucătorul sau echipa adversă. Poziţia de bază: poziţie în centrul terenului la care jucătorul de simplu

încearcă să revină după fiecare lovitură; denumită şi "poziţie centrală". Racheta: instrument folosit de către jucător pentru a lovi fluturaşul. Ea

cântăreşte aproximativ 90 de grame. Lungimea ei este de 680 mm. Este făcută din aliaje de metal (otel/aluminiu) sau din ceramică, grafit sau din compuşi de carbon. Cordajul este realizat din materiale sintetice.

Serviciu: lovitura folosita pentru a pune în joc fluturaşul la începutul unui schimb de mingi.

Set: parte a unui întâlniri încheiată atunci când un jucător a marcat suficiente puncte pentru a câştiga o singură întrecere.

Smash: lovitura puternica de deasupra capului care transmite fluturaşul cu forţă, de sus în jos în terenul advers.

Stop (Drop-shot): o lovitura executata încet şi cu fineţe care trebuie să cadă rapid şi aproape de fileu, în terenul adversarului.

Teren: zona de joc, delimitată de tuşele exterioare. Teren de Serviciu: zona in care trebuie trimis fluturaşul la serviciu. Este

diferit la meciurile de simplu faţă de cele de dublu. Tuşa laterala pentru jocurile de simplu (dublu): limita laterală a terenului

pentru jocul de simplu (dublu). Ţinere: o lovitură neregulamentară în care fluturaşul nu este lovit, ci este

prins şi ţinut pe rachetă înainte de a fi trimis; (www.worldbadminton.com, www.badminton.ro, Mihai, V. 2003)

8

Page 7: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

I.1.2. Echipamente

I.1.2.1. Terenul şi elementele din terenul de joc

Terenul de joc este un dreptunghi (Fig.2) cu dimensiunile menţionate în figura, marcat cu linii cu o lăţime de 40 mm.

Liniile trebuie să fie vizibile, de preferinţă de culoare alba sau galbenă. Stâlpii de susţinere sunt stabili având înălţimea de 1.55 m. Vor fi suficient

de bine fixaţi ca să rămână verticali şi ca să menţină plasa întinsă. Plasa va fi confecţionată dintr-un fir subţire de culoare închisă, găurile

având dimensiuni minime de 15/15 mm. şi maxime de 20/20 mm.. Lăţimea plasei este de 760 mm şi are cel puţin 6,10 metri lungime. Înălţimea plasei la mijlocul terenului este de 1.524 m, iar la linia de

margine pentru dublu, de 1.55 m.

Fig.2. Terenul de badminton

Fig.1. Fileul (FESBA, 2005

13,400m

Careul pentru serviciu dreapta

Careul pentru serviciu dreapta

Careul pentru serviciu stânga

Careul pentru serviciu stânga

LINIA DE CENTRU LINIA DE CENTRU

LINIA

DE SER

VIC

IU LU

NG

PENTR

U D

UB

LU LI

NIA

DE

SER

VIC

IU L

UN

G P

ENTR

U D

UB

LU

LINIA

DE SER

VIC

IU LU

NG

PENTR

U SIM

PLU LI

NIA

DE

SER

VIC

IU L

UN

G P

ENTR

U S

IMPL

U

LINIA

DE FU

ND

LIN

IA D

E FU

ND

TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE DUBLU

TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE SIMPLU

TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE SIMPLU

TUŞA LATERALĂ ÎN JOCURILE DE DUBLU

LIN

IA D

E SR

EVIC

IU S

CU

RT LIN

IA D

E SREV

ICIU

SCU

RT

FILE

U

STÂLPUL CENTRAL

6,100m

720mm

720mm

3,880m

3,880m

1,980m

1,980m

9

Page 8: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

I.1.2.2. Mingea

Mingea va fi confecţionată din materiale naturale sau/şi sintetice. Oricare ar fi materialul din care este confecţionată mingea, zborul general caracteristic va trebuie să fie similar cu acela al unei mingi cu baza confecţionată din plută acoperită cu un strat subţire din piele.

Mingea trebuie să aibă 16 pene fixate în bază. Mingea fără pene. Penele pot fi înlocuite cu un cos din material plastic

sau imitaţii de pene din material sintetic. Mingea constituie obiectul de joc în majoritatea jocurilor sportive, forma

ei fiind diferită în funcţie de caracteristicile jocului. Datorită formei pe care o are, mingea de badminton - conul cu pene - are

un zbor specific. După contactul cu racheta, în urma loviturii ce i se aplică, mingea porneşte

cu viteză în direcţia în care a fost trimisă ; pe măsură ce zboară, viteza scade, iar în partea finală a traiectoriei mingea cade aproape vertical.

Lungimea traiectoriei este influenţată de forţa cu care a fost lovită mingea. Se întâmplă destul de rar ca mingea să depăşească lungimea terenurilor de joc.

În timpul disputării punctului, jucătorii trebuie să fie preocupaţi să lovească mingea înainte de începerea momentului căderii. Excepţie fac loviturile înalte, trimise de adversar, la care se aşteaptă momentul căderii pentru a se acţiona în punctul optim de lovire.

Zborul mingii este influenţat de materialul din care este confecţionată. Mingile confecţionate din pene au un zbor mai precis, în cazul loviturilor executate cu forţă medie. Se observă diferenţieri în ceea ce priveşte traiectoria şi reducerea vitezei zborului. Astfel la mingile eu pene frânarea este mai lentă, fapt care determină reducerea treptată a vitezei, iar căderea este oblică.

Din aceste motive în toate competiţiile internaţionale se folosesc mingi cu pene, care favorizează utilizarea unei game variate de lovituri.

I.1.2.3. Racheta

Părţile principale ale rachetei se numesc mâner, cordaj, cap, gât, tijă şi ramă.

Mânerul este partea de care este ţinută racheta de către jucător.

10

Page 9: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Cordajul este partea de racheta cu care jucătorul loveşte mingea.

Capul înconjoară cordajul.

Tija uneşte mânerul de cap (Subiect către Legea 4.1.6).

Gâtul (daca este prezent) uneşte tija cu capul.

Rama înseamnă capul, gatul, tija şi mânerul la un loc.

i să e de maximum 230 mm.

c cu 21 de puncte

Rama rachetei, incluzând şi mânerul, nu are voie să depăşească 680 mm în lungime, iar lăţimea rame

capul

gâtul

cordajul rama

tija

fimâner

Fig.4 Racheta de badminton

I.1.3. Sistemul de joÎn momentul de faţă, acesta este sistemul oficial de punctare folosit de

către FIB. Iată regulile de bază ale acestui sistem. • Pentru partidele de simplu, regulile sunt: • Un meci consta în cel mai bun din 3 seturi. • Jucătorul care câştigă primul 21 de puncte este învingător într-un set. • Jucătorul care câştigă un schimb de mingi adaugă 1 punct la scor. • Nu exista încetarea serviciului/pierderea serviciului, în sensul că poţi înscrie

un punct indiferent cine serveşte. • Dacă scorul ajunge la 20-20, jucătorul care câştigă 2 puncte consecutive va

câştiga setul. • Dacă scorul ajunge la 29-29, jucătorul care câştigă al 30-lea punct este

învingător. • Jucătorul care câştigă un set serveşte primul în setul următor. • Când un jucător atinge 11 puncte, ambii combatanţi primesc o pauză de 60

de secunde.

11

Page 10: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

• Ambii jucători primesc o pauza de 2 minute între primul şi al doilea set, şi o alta pauză de 2 minute între al doilea şi al treilea set.

• Alte reguli rămân neschimbate. • Pentru partidele de dublu, regulile sunt : • Doar un singur serviciu

Linia de fund de la serviciu rămâne şi se aplica regulile existente. Tabelul de mai jos explica sistemul de punctare de 3x21 schimburi de

mingi pentru partidele de dublu. Într-o partida de dublu în care A&B joaca împotriva lui C&D. A&B

câştigă tragerea la sorţi şi decide să servească primii. A va servi pentru C. A va fi serverul iniţial în timp ce C va fi primitorul iniţial.

Desfăşurarea/ Explicaţia Scor . . Terenul de

Serviciu Servant & Primitor

Câştigătorul schimbului

de mingi

C D . 0-0

B A

Terenul de serviciu dreapta. Fiind

scorul echipei de la serviciu, este egal.

A serveşte pentru C. A si C

sunt serverul iniţial si

primitorul iniţial.

A & B

C D A & B câştigă 1 punct. A & B vor schimba terenurile de serviciu. A serveşte din nou de pe terenul de serviciu din stânga. C & D vor rămâne pe aceleaşi terenuri de serviciu.

1-0

A B

Terenul de serviciu stânga. Fiind scorul

echipei de la serviciu, este

inegal.

A serveşte pentru D

C & D

C D C & D câştigă 1 punct si dreptul de a servi. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu.

1-1

A B

Terenul de serviciu stânga. Fiind scorul

echipei de la serviciu, este

inegal.

D serveşte pentru A

A & B

C D A & B câştigă 1 punct si dreptul de a servi. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu.

2-1

A B

Terenul de serviciu dreapta. Fiind

scorul echipei de la serviciu, este egal.

B serveşte pentru C

C & D

C D C & D câştigă 1 punct si dreptul de a servi. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu.

2-2

A B

Terenul de serviciu dreapta. Fiind

scorul echipei de la serviciu, este egal.

C serveşte pentru B

C & D

C & D câştigă 1 punct. C & D vor schimba terenul de

3-2 D C Terenul de serviciu stânga. Fiind scorul

C serveşte pentru A

A & B

12

Page 11: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

serviciu. C serveşte de pe terenul de serviciu din stânga . A & B vor rămâne pe aceleaşi terenuri de serviciu.

A B echipei de la serviciu, este

inegal.

D C A & B câştigă 1 punct si dreptul de a servi. Nimeni nu va schimba terenul de serviciu.

3-3

A B

Terenul de serviciu stânga. Fiind scorul

echipei de la serviciu, este

inegal.

A serveşte pentru C

A & B

D C A & B câştigă 1 punct. A & B vor schimba terenul de serviciu. A serveşte din nou de pe terenul de serviciu din dreapta. C & D vor rămâne pe aceleaşi terenuri de serviciu.

4-3

B A

Terenul de serviciu dreapta. Fiind

scorul echipei de la serviciu, este egal.

A serveşte pentru D

C & D

Tabel nr.1. Ordinea schimbării serviciului (www.badminton.ro).

I.1.4. Măsuri de siguranţă Siguranţa în badminton nu este un motiv de îngrijorare daca eşti

responsabil şi atent. Badmintonul nu este un sport de contact şi de aceea este un joc relativ nepericulos iar riscul de a te răni nu este prea mare.

Încălzirea înainte de joc este importantă şi reduce şansele de rănire la nivelul musculaturii şi a articulaţiilor. Startul poate fi dat de o încălzire generală combinată cu exerciţii de stretching şi alergare uşoară. Continuată cu o încălzire specială speciala: un schimb de mingi uşor în primele 2-3 minute cu un alt jucător la care vom creşte ritmul şi viteza în mod gradat.

În medie, jucătorii au nevoie de aproximativ 15 minute pentru a se încălzi. Revenirea după meci este de asemenea importantă pentru a preveni accidentările. Evitaţi să staţi întins imediat după joc. O plimbarea uşoară şi câteva exerciţii de stretching vă vor relaxa mult mai bine.

Atenţie la sălile răcoroase unde este important să vă menţineţi încălzirea între seturi. Un trening şi o bluză în plus va răcori corpul gradat după meci.

Evitaţi podelele alunecoase dacă este posibil. Verificaţi dacă încălţămintea folosită este sau nu potrivită pentru

badminton. Daca încălţămintea nu are aderenţa corespunzătoare luaţi în calcul achiziţionarea unei perechi noi.

Nu trebuie să lipsească din geanta de antrenament câţiva plasturi. Jocul intens poate duce la apariţia bătăturilor la mâini sau picioare.

13

Page 12: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

Exerciţiul fizic intens de orice natură, mai ales în condiţii de căldură excesivă, poate duce la deshidratare. Badmintonul nu face excepţie. Pentru a preveni acest lucru, beţi cantităţi mici de apă sau de băuturi sportive tonice atât înainte de joc cât şi în timpul pauzelor din timpul jocului.

Nu apar des răniri ale ochilor, dar trebuie să fiţi pregătiţi pentru această posibilitate. Acest lucru se întâmplă mai ales la jocurile de dublu. Ţineţi racheta cu capul în sus astfel încât sa puteţi intercepta orice fluturaş care vine spre fată. Daca sunteţi la fileu, nu va întoarceţi să vedeţi ce fel de lovitură va executa partenerul. E mai bine sa vă lovească un fluturaş în ceafă decât în ochi!

Unitatea de studiu I.2. TEHNICA JOCULUI Tehnica de execuţie a elementelor caracteristice jocului de badminton are

o deosebită importanţă pentru desfăşurarea corectă şi spectaculoasă a acestui joc. Deoarece mişcările naturale sunt mai puţin folosite, majoritatea acţiunilor din timpul jocului presupun o tehnică specială de execuţie.

Deşi elementele tehnice de joc sunt puţine ca număr, însuşirea lor corectă are rol hotărâtor asupra evoluţiei jucătorului.

Deoarece majoritatea mişcărilor sunt aciclice, în procesul de iniţiere şi învăţare se recurge la predarea simplificată, fragmentară, asigurând astfel corectitudinea execuţiei fără de care atingerea nivelului superior de performanţă nu este posibilă.

Trecerea la o etapă superioară se face numai după însuşirea corectă a procedeelor tehnice de bază. Exerciţiile complexe, apropiate de joc, ajută într-o măsură considerabilă la realizarea legăturii cu tactica jocului.

În badminton, legătura dintre pregătirea tehnică, tactică şi fizică este strânsă, tocmai din cauza numărului redus de procedee tehnice, mai ales a celor folosite pentru finalizare.

Momentele de respiro, în comparaţie cu alte jocuri sportive individuale (tenis de câmp, tenis de masă), sunt mult mai puţine şi reduse ca timp. De aceea, deseori se întâmplă ca în finalul unor partide viu disputate, unul din jucători să cedeze brusc, pierzând punct după punct.

Efortul depus în badminton seamănă cu acela al jucătorului de handbal, ceea ce impune pe lângă învăţarea procedeelor tehnice, şi o deplasare în teren cât mai economică, pentru ocuparea unor poziţii cât mai bune, din care, în cel mai scurt timp, pot fi iniţiate acţiuni de atac sau se pot-anihila, cât mai uşor, atacurile adverse.

Comparativ cu alte jocuri sportive, în care pentru execuţiile procedeelor tehnice există diferite stiluri, în jocul de badminton, din cauza numărului redus de procedee tehnice, nu se poate vorbi de stil de execuţie.

Referitor la tipurile de jucători, se cunosc două: de atac şi de apărare. Indiferent de împărţire, toţi jucătorii trebuie să posede calităţi fizice

complexe si să cunoască bine procedeele tehnice şi tactice de atac şi de apărare.

14

Page 13: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Pentru atac este necesară, în special, o mişcare rapidă în teren si viteză de execuţie deosebită, iar în apărare, contează mai mult rezistenţa şi reflexele jucătorului. Cunoscându-şi calităţile proprii, fiecare va exersa în cadrul antrenamentelor mai ales acele procedee tehnice deficitare, pentru a deveni un jucător complex şi complet.

I.2.1. Poziţia fundamentală Poziţia fundamentală reprezintă poziţia corectă a jucătorului de aşteptare a

mingii lovite de adversar. De la început se impune o precizare, privind modul de execuţie a acestui

element tehnic şi anume, aşteptarea mingii se face cu faţa la adversar. Picioarele sunt uşor depărtate, stângul aşezat puţin mai în faţă. Pentru a fi

mereu gata de pornire, centrul de greutate al jucătorului este deplasat mai în faţă, cu greutatea corpului lui pe vârfuri, picioarele ca un „arc" sunt uşor flexate la nivelul genunchilor si gleznelor, ceea ce asigură o pornire rapidă, în oricare direcţie.

Pentru a ajunge cu uşurinţă toate mingile, jucătorul trebuie să ocupe o poziţie centrală, la 1,5 — 2 m de la linia de serviciu din faţă, cea la 2—2,5 m de la linia de fund. La prima vedere, s-ar părea că această aşezare este greşită şi jucătorul se află la distanţă mare de fileu, trebuie să avem în vedere faptul că loviturile scurte (stopul), care sunt trimise în apropierea fileului, au o viteză redusă si deci jucătorul are suficient timp pentru a interveni, deplasându-se înainte.

Dacă jucătorul se aşează mai în faţă, este prins pe „picior greşit" cu mingi înalte, rapide, la care trebuie să se deplaseze înapoi.

La începători, uneori chiar si la jucători mai experimentaţi, se întâmplă ca poziţia de aşteptare să fie înaltă şi prea rigidă, din care cauză se va întârzia pornirea spre minge.

Poziţia joasă, cu centrul de greutate plasat în faţă, asigură pornirea rapidă în orice direcţie, însă supune musculatura picioarelor unui efort mai mare, determinând apariţia oboselii mai rapid. Această poziţie este folosită mai ales la primirea serviciului ; racheta este ţinută median în faţa corpului, iar privirea îndreptată înainte către adversar.

Foto 2. Poziţia fundamentală (FESBA, 2005)

15

Page 14: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

I.2.2. Mişcarea în teren Pentru ocuparea rapidă a poziţiilor ideale, în vederea realizării unor

lovituri corecte şi eficace, mişcarea în teren are un rol hotărâtor. De această mişcare depinde şi aşezarea în timp util a jucătorului în poziţia de primire, pentru a da corect şi eficace replica.

Indiferent dacă este vorba de o scurtă alergare, paşi adăugaţi sau eventual de săritură, important este ca ultimul pas să fie efectuat înainte de a executa lovitura propriu-zisă, deci dintr-o poziţie echilibrată, cu ambele picioare pe sol.

Orice lovitură va fi urmată de o rapidă deplasare pentru ocuparea poziţiei optime din centrul terenului (fig.6). Se recomandă ca reîntoarcerea, mai ales de lingă fileu, să fie executată în aşa fel încât privirea să fie orientată în permanenţă către adversar. Este contraindicată întoarcerea cu spatele la plasă.

Fig. 6. Deplasarea în teren Din acest motiv deplasările se fac prin alergare înainte, lateral sau cu

spatele spre direcţia de deplasare. În general, la loviturile de pe partea dreaptă, piciorul stâng se găseşte mai

în faţă, iar capul se întoarce spre dreapta, cu umărul stâng perpendicular pe fileu. La loviturile de pe partea stingă, aşezarea este inversă ; uneori, la lovitura stingă înaltă, jucătorul execută o întoarcere de 180°, deci se află cu spatele la fileu.

Când mingea este trimisă foarte aproape de liniile laterale, neavând timp suficient pentru deplasare cu paşi adăugaţi, jucătorul este nevoit să execute o săritură laterală cu fandare, cu piciorul drept spre linia din dreapta şi cu stângul în cealaltă direcţie.

Se recomandă ca orice deplasare să înceapă cu piciorul care se află mai aproape de direcţia în care vrem să , ne deplasăm. Dacă pornim înainte, primul pas îl executăm cu piciorul mai avansat ; la pornirea înapoi, piciorul din spate va acţiona primul. Exersarea acestui lucru în cadrul antrenamentelor trebuie să genereze stereotipizarea mişcării în teren, prin care se elimină mulţi paşi executaţi fără sens, ceea ce duce la economisirea unei energii considerabile.

16

Page 15: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

În timpul deplasării în teren, braţul cu racheta trebuie dus în poziţia care precede lovitura. Celălalt braţ trebuie lăsat relaxat, să se mişte cât mai lejer. Astfel putem asigura, prin mişcarea naturală a braţului liber, echilibrarea întregului corp.

Braţul de execuţie şi mâna care ţine minerul vor fi relaxate, pentru prevenirea oboselii, care ar duce la scăderea forţei şi a preciziei loviturilor.

Poziţia incorectă a corpului diminuează forţa loviturii. Greşeala poate fi determinată, în primul rând, de aşezarea picioarelor, deoarece transmiterea elanului poate fi realizată numai dintr-o anumită poziţie a picioarelor. Această poziţie depinde de lungimea paşilor de deplasare, în general, ultimii paşi trebuie să fie mai scurţi şi mai rapizi, pentru a se realiza o aşezare corectă la lovitură.

Se ştie că deplasarea înapoi este dificilă. Aceasta se realizează prin paşi adăugaţi, păstrându-se astfel permanent echilibrul. La mingile înalte, trimise spre colţul stâng din spate, este bine ca deplasarea să o executăm după o întoarcere completă prin pas alergător obişnuit, iar în timpul alergării să pregătim aşezarea la lovitură.

Primii paşi de întoarcere şi pornire să fie scurţi, urcaţi de 2—3 paşi lungi şi în final din nou paşi mărunţi, Prin care ne pregătim poziţia pentru efectuarea loviturii.

Este indicat să nu ne apropiem prea mult de minge, iar lovitura să fie executată cât mai înalt

Lovirea mingii din alergare scade precizia loviturii, iar revenirea la poziţia fundamentală este dificilă.

Înaintea loviturii, greutatea corpului va fi plasată pe piciorul din spate, urmând ca în timpul loviturii, centrul de greutate să treacă pe piciorul din faţă. Dacă mingea vine mai în faţă, pe partea dreaptă, este indicat să facem un pas înainte cu piciorul stâng. Dacă vine mai aproape de noi, pentru a o lovi cu eficacitatea maximă, este bine să facem un pas înapoi cu piciorul drept.

Deci modificările poziţiei picioarelor se fac avându-se în vedere distanţa la care vine mingea faţă de jucător.

După executarea loviturii, jucătorul trebuie să fie preocupat de revenirea cât mai repede în zona centrală a terenului.

I.2.3. Prizele rachetei Însuşirea şi perfecţionarea tehnicii badmintonului se bazează pe modul în

care se ţine racheta în mână în timpul desfăşurării jocului. Daca ţineţi incorect racheta, puterea şi acurateţea loviturii va scădea. Loviturile vor fi limitate, şi de aceea nu veţi fi capabili să executaţi toată gama de lovituri posibile. Pentru jucătorii începători este foarte important să înveţe priza corectă, de la bun început. Execuţia incorectă a acestui element va îngreuna evoluţia jucătorului, iar înlăturarea greşelii va fi dificilă, dacă deprinderea s-a stereotipizat.

Învăţarea corectă şi perfecţionarea prizei necesită un volum mare de repetări pentru fiecare lovitură, din poziţii variate, în situaţii apropiate de joc.

17

Page 16: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

I.2.3.1. Priza forehand

Această priză este folosită pentru a lovi de pe partea dreaptă pentru jucătorii de mână dreaptă sau de pe partea stângă pentru jucătorii de mână stângă. Mai este folosită pentru loviturile în jurul capului.

Ţineţi capul rachetei cu mâna cu care nu jucaţi astfel încât mânerul să fie îndreptat spre voi.

Faţa rachetei va fi perpendiculară faţă de podea.

Puneţi mâna de joc pe mâner ca şi când aţi da mâna cu ea.

Va fi o forma de V între degetul mare şi arătător.

Mânerul rachetei va sta lejer între degete pentru o flexibilitate mai mare.

Puteţi încerca să scurtaţi priza şi să o plasaţi mai aproape de mâner pentru a spori controlul şi acurateţea la serviciu sau când loviţi din partea din faţă sau de mijloc a terenului.

PRIZA FOREHAND

Foto 3. Priza forehand (www.worldbadminton.com)

I.2.3.2. Priza backhand

Această priză se foloseşte pentru a executa lovituri de pe partea stângă a corpului la jucătorii de mână dreaptă sau de pe partea dreaptă pentru jucătorii de mână stângă.

Ţineţi racheta la fel ca la priza forehand.

Rotiţi racheta în sens invers acelor de ceasornic astfel încât forma de V să se mute spre stânga.

Plasaţi degetul mare pe marginea mai ridicata a mânerului pentru mai mult echilibru şi putere.

Mânerul rachetei trebuie ţinut tot lejer.

Puteţi încerca să scurtaţi priza şi să o plasaţi mai aproape de mâner pentru a spori controlul şi acurateţea la serviciu sau când loviţi din partea din faţă sau de mijloc a terenului.

PRIZA BACKHAND

Foto 4. Priza backhand (www.worldbadminton.com)

18

Page 17: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

I.2.3.3. Priza „rush”

Această priză este folosită în apropierea fileului, mai ales de către jucătoare, în jocul de dublu mixt. Minerul se prinde cu palma pe partea laterală, racheta formând cu antebraţul un unghi de aproape 90°. Lovitura este transmisă rachetei, de palmă, prin mişcarea energică a articulaţiei pumnului. Degetele au un rol secundar, asigurând o direcţie corectă mingii lovite.

Priza „rush" este folosită cu eficienţă în intervenţiile rapide lângă fileu, care adesea duc la finalizarea acţiunilor de atac.

Aplicarea prizei rush este importantă, de asemenea, la primirea serviciilor scurte, mai ales în jocul de dublu şi dublu mixt.

În timpul jocului, cele mai multe greşeli sunt datorate unei prize incorecte. De aceea, exersarea schimbării rapide a prizei, însuşirea corectă a tuturor prizelor sunt condiţii de bază în formarea jucătorului cu un nivel înalt de tehnicitate.

Greşeli frecvente : • mânerul ţinut prea aproape de capăt (capătul mânerului în palmă) duce la

execuţii tehnice nesigure, loviturile fiind slabe şi dezordonate ; • priza „scurtă" (capătul rachetei depăşeşte palma) influenţează negativ acţiunea

mâinii din articulaţie ; • aşezarea degetului arătător pe mâner în direcţia cordajului sau a degetului mare

deasupra arătătorului, la priza dreaptă, constituie procedee greşite ce duc la obosirea mâinii şi dau o notă forţată loviturii ;

• neefectuarea schimbării prizei la loviturile de pe partea stingă duce la scăderea forţei loviturii şi în acelaşi timp la o execuţie mai mult din braţ şi antebraţ. La jucătorii avansaţi întâlnim astfel de situaţii, care, în majoritatea cazurilor, se datorează timpului insuficient pentru schimbarea prizei. De aceea, se recomandă ca începătorii să înveţe de la început ambele prize, deoarece, în funcţie de poziţia degetului mare se poate mări forţa loviturii de pe partea stingă, foarte slabă la început.

I.2.4. Mişcare articulaţiei pumnului şi a braţului Mişcarea din articulaţia pumnului este importantă din două puncte de

vedere : • asigură şi contribuie la creşterea forţei loviturilor, majoritatea acestora puţind

fi executate cu o energică „biciuire" din încheietură ; • ajută la executarea unor lovituri de mare fineţe precum si a unor lovituri

înşelătoare ; • printr-o rapidă mişcare de flexie a mâinii pe antebraţ forţa loviturii se măreşte

(fig. 7).

19

Page 18: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

Fig. 7. Mişcarea din articulaţia pumnului (Demeter-Erdei, Z, 1983)

Fineţea şi direcţia loviturii sunt asigurate de mişcarea de răsucire a

antebraţului. Racheta trebuie privită întotdeauna ca o palmă mărită. De aceea este important ca jucătorii începători să exerseze lovitura corectă fără rachete. In primul rând, ei au o priză încordată, mai ales când atenţia lor este concentrată asupra lovirii cu precizie a mingii. La o astfel de priză, lovitura este lentă forţa de lovire scăzută, iar direcţia mingii va fi nesigură. Pentru înlăturarea încordării trebuie exersată lovitura, fără minge, în aşa fel, încât să se audă „şuierătura" caracteristică loviturilor în badminton, ceea ce este imposibil în cazul unei prize încordate.

Mişcarea articulaţii pumnului la loviturile de pe partea stingă. Palma este întoarsă spre sol, iar minerul se sprijină mai mult pe degetul mare. Racheta preia elanul care se transmite prin mişcarea de extensie (de la stânga la dreapta) a încheieturii. Viteza execuţiei va hotărî forţa loviturii.

Mişcarea de răsucire a antebraţului. Importanţa acestei mişcări o putem înţelege, făcând referiri la alte jocuri sportive. De exemplu, la tenis de câmp, tenis de masă sau fotbal, viteza loviturii este influenţată de elasticitatea mingilor, datorită căreia contactul cu mingea este mai lung. Viteza iniţială este cu atât mai mare, cu cât mingea este mai elastică sau presiunea aerului în interior este mai mare.

Mingea cu pene, de obicei, este rigidă fiind confecţionată din plută sau material plastic şi învelită cu piele sau cauciuc. Practic, viteza iniţială a mingii este asigurată de elasticitatea corzilor rachetei. De aceea, loviturile trebuie executate în aşa fel, încât mingea să fie lovită cu mijlocul cordajului, cu racheta ţinută perpendicular pe traiectoria acesteia.

Prin mişcarea, de răsucire a antebraţului în timpul loviturii, putem face ca planul rachetei să fie perpendicular pe traiectoria mingii.

Greşeli frecvente : • priza încordată duce şi la încordarea musculaturii antebraţului; • lovitura de „tenis" duce la formarea deprinderii greşite de a executa lovitura

mai mult din braţ ;

20

Page 19: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

• lovirea mingii cu părţile laterale ale cordajului.

I.2.5. Serviciul Serviciul, ca element tehnic de bază, corect executat si permanent

perfecţionat contribuie la îmbunătăţirea tuturor elementelor tehnice. Prin efectuarea serviciului, deci prin punerea mingii în joc, se urmăreşte în

acelaşi timp împiedicarea loviturii de atac decisive din partea adversarului. Punerea mingii în joc se consideră realizată atunci când servantul atinge

mingea cu racheta. În timpul serviciului, jucătorul trebuie să fie aşezat cu ambele picioare pe

sol, în limitele careului de serviciu. Serviciul se execută întotdeauna în diagonală, cu o mişcare continuă.

Conform regulamentului, serviciul este corect numai când mingea, în momentul contactului cu racheta, se află sub nivelul' şoldului jucătorului, iar corpul rachetei în timpul execuţiei e ţinut mai jos decât mâna servantului.

Sunt interzise mişcările efectuate cu scopul de a înşela adversarul. Scopul serviciului, cum am mai spus, este de a pune mingea în joc şi nu de

a obţine punct. Această lovitură necesită mult calm şi concentrare a atenţiei, astfel încât să fie reduse şansele adversarului de a ataca, imediat, prima minge.

Executarea mişcării: mingea se ţine cu mâna stângă (pentru dreptaci) de coşuleţ (penaj), în prima fază, de pregătire a loviturii, mâna stângă este lejer dusă înainte-sus, în faţă, în timp ce corpul se răsuceşte uşor spre dreapta cu trecerea greutăţii pe piciorul drept.

Mâna se duce oblic jos, în spate, cu racheta ţinută oblic sus, în spate, printr-o mişcare de extensie exagerată din articulaţia mâinii.

Lovirea propriu-zisă începe în momentul eliberării mingii din mâna stingă. Braţul drept, cu racheta, execută o biciuire energică, loveşte mingea, continuând avântarea în sus. Greutatea corpului este transferată înainte pe piciorul stâng, iar dreptul se ridică pe vârf, după care jucătorul ocupă poziţia fundamentală, aşteptând reacţia adversarului.

În jocul de badminton lovitura de serviciu este de două feluri : scurtă si lungă. Serviciile lungi pot fi înalte sau joase, în funcţie de adversar.

În jocul de simplu folosim mai mult serviciul înalt şi lung prin care obligăm adversarul să se deplaseze în spate, lăsând porţiunea de lângă fileu liberă. Serviciul scurt, trimis imediat în apropierea liniei întâi de serviciu, îl folosim foarte rar si mai cu seamă atunci când adversarul, obişnuit cu serviciile lungi, se aşează la primire mai retras, în astfel de situaţie poate fi surprins cu un serviciu scurt, dar dacă a observat la timp poate pune în încurcătură servantul.

Pentru jucătorii înalţi, cu lovituri puternice şi sigure, este indicat serviciul lung, cu traiectoria joasă, orientat spre colţul stâng al careului de serviciu, sau către corpul adversarului. Astfel se pot evita loviturile puternice de smeci si, totodată,

21

Page 20: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

printr-o execuţie rapidă, se poate reduce timpul adversarului de lovire a mingii cu o mişcare de biciuire corespunzătoare.

In jocul de dublu si dublu mixt folosim aproape exclusiv serviciul scurt, din cauza micşorării careului de serviciu. Totuşi, uneori folosim lovitura înaltă, mai ales în jocul de dublu mixt, când la primire se află partenera de joc care nu posedă o lovitură de smeci puternică. Serviciul scurt poate fi executat şi printr-o lovitură cu stânga, care, după multe exersări, măreşte siguranţa si eficacitatea serviciului.

Atât serviciul scurt, cât şi cel lung trebuie executate cu aceleaşi mişcări, pentru ca adversarul să nu poată ghici intenţia servantului decât în ultima clipă. De aceea, diferenţa între cele două servicii constă în faptul că mişcarea de biciuire este energică în cazul serviciului lung, iar în cazul celui scurt lovitura se transformă într-o mişcare de împingere, prin frânarea mişcării din încheietura mâinii.

Revenind la regulament, conform căruia numai jucătorul care serveşte poate obţine punct, atragem atenţia atât începătorilor cât şi avansaţilor că trebuie să acorde mare atenţie exersării serviciilor.

Învăţarea corectă a loviturilor necesită cunoaşterea unor noţiuni de terminologie folosite în mod curent, noţiuni ce contribuie la înţelegerea conţinutului jocului de badminton.

Aşezarea în teren: are importanţă tactică în timpul jocului, şi constă în ocuparea în teren a celor mai avantajoase poziţii pentru atac sau apărare.

Aşezarea la minge : deoarece în timpul jocului scopul loviturilor este de a trimite mingea cât mai departe de adversar, spre suprafaţa terenului advers, în majoritatea cazurilor, pentru a lovi mingea suntem nevoiţi să efectuăm o deplasare. Deplasarea la minge trebuie executată în aşa fel, încât să luăm cea mai avantajoasă poziţie pentru lovitură. Aceasta o numim aşezarea la minge.

Aşezarea se poate realiza prin : paşi adăugaţi sau fandaţi la mingile apropiate ; prin păşire înapoi sau săritură în cazul mingilor înalte ; alergare înapoi în cazul loviturilor înalte şi lungi, care ne-au depăşit.

Traiectoria mingii reprezintă traseul parcurs de minge după lovire până la căderea pe sol, sau până în momentul lovirii acesteia de către adversar.

Mingea cu pene, în majoritatea cazurilor, se comportă ciudat în comparaţie cu alte mingi.

Traiectoria de zbor a mingii se compune dintr-o porţiune ascendentă, una paralelă cu solul si alta, cea mai scurtă, parcursă de minge ca o paraşută (datorită penajului mingii), perpendiculară pe sol. Astfel se poate explica faptul că din apropierea liniei de fund se pot trimite mingi care după trecerea fileului cad aproape tangenţial cu fileul în terenul adversarului.

Lovitura de smeci face excepţie, deoarece aceasta imprimă mingii o linie aproape dreaptă, dirijată spre sol, de sus în jos.

Punctul de lovire depinde de momentul cel mai potrivit al impactului rachetei cu mingea, pentru a avea o lovitură cu eficienţă maximă.

22

Page 21: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Fiecare procedeu de lovitură are alt punct optim de lovire, de aceea cunoaşterea acestora are o importanţă deosebită. Acestea, după o perioadă de învăţare, trebuie să se automatizeze determinând o diminuare a „timpului de gândire" si deci o creştere a vitezei de execuţie.

Raza de acţiune a mingii. Bineînţeles aceasta depinde de nivelul calităţilor fizice ale jucătorilor, de nivelul tehnic, precum şi de talia acestuia.

I.2.6. Tehnica loviturilor Lovirea propriu-zisă a mingii se compune din trei faze succesive :

• pregătirea loviturii (luarea elanului) ; • lovitura propriu-zisă (mişcarea energică din braţ şi din articulaţie) ; • finalizarea loviturii.

Trebuie subliniată importanţa mişcării din articulaţia pumnului, „biciuirea", de care depind în mare măsură viteza şi traiectoria mingii şi totodată forţa loviturii.

De asemenea, menţionăm că lovitura va avea eficienţă maximă dacă în momentul executării ei toate părţile corpului, care au rol activ în această acţiune, vor atinge viteza maximă.

I.2.6.1. Lovitura de pe partea dreaptă

Lovitura de dreapta este un element de bază al tehnicii, constituind un important mijloc de atac şi apărare al jocului.

Deoarece în timpul jocului această lovitură este foarte des folosită, însuşirea ei corectă este o cerinţă majoră pentru oricare jucător. De obicei, prin aceasta sunt preluate atât mingile care vin pe partea dreaptă a jucătorului, cât si acelea care vin deasupra capului, câteodată chiar si cele de pe partea stingă, prin păşire laterală, printr-o lovitură efectuată cu braţul îndoit deasupra capului, spre stânga.

De regulă, la jucătorii dreptaci, la lovitura de dreapta, piciorul stâng trebuie să fie mai în faţă, iar greutatea corpului pe piciorul drept.

Umărul sting trebuie să se răsucească în direcţia mingii, uşor ridicat împreună cu braţul, corpul întreg să fie arcuit spre dreapta, încordat ca un arc, până în momentul de lovire a mingii, printr-o mişcare explozivă, asemănătoare cu aruncarea unei pietre.

În funcţie de înălţimea la care se execută, lovitura de dreapta poate fi: a. înaltă,deasupra capului;b. medie ;c. joasă. a) Lovitura înaltă de deasupra capului constituie cea mai eficientă

lovitură în atac. Mişcarea seamănă foarte mult cu aruncarea suliţei, finalizată, bineînţeles, cu o puternică biciuire. Prin această lovitură mingea poate fi trimisă rapid şi cu forţă maximă către suprafaţa terenului advers.

Executarea loviturii: din poziţie medie înaltă, braţul este dus uşor în sus şi înapoi; cu piciorul drept se face un pas înapoi, iar umărul drept se coboară.

23

Page 22: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

Racheta este ţinută foarte lejer, cu corpul acesteia lăsat să cadă uşor înainte.

Corpul jucătorului este răsucit spre dreapta, cu umărul drept coborât faţă de stângul, cu aceasta, de fapt, terminându-se prima fază, de pregătire si luare a elanului.

Urmează întinderea rapidă a picioarelor şi ducerea umărului drept înainte, cu viteză maximă, continuată cu mişcarea de biciuire din articulaţia pumnului.

Lovitura înaltă poate fi executată şi din săritură, în felul acesta creşte considerabil viteza jocului.

Greşeli frecvente : • la pregătirea loviturii, piciorul drept nu este dus suficient în spate, ceea

ce limitează mişcarea trunchiului; j • ducerea rachetei în spate prea rapid, acţiune care -reduce elanul

contrabalansării ; • corpul rachetei nu este dus suficient în jos către spatele jucătorului ; • ducerea în sus a umărului drept în timpul loviturii ; • lovirea mingii prea aproape sau prea departe de corp ; • este neglijat rolul braţului stâng în menţinerea echilibrului, în timpul

loviturii ; • ducerea rachetei prea jos şi aplecarea jucătorului prea în faţă după

efectuarea loviturii, ceea ce întârzie luarea poziţiei fundamentale. b) Lovitura medie se foloseşte în atac, dar nu este la fel de eficientă ca

cea înaltă. În general, se apelează la aceasta pentru a crea situaţii dificile pentru adversar.

Se execută printr-o mişcare laterală care duce foarte uşor la dezechilibrarea jucătorului.

Executarea loviturii: în faza I, de luare a elanului, din poziţia fundamentală corpul se răsuceşte spre dreapta, iar cu piciorul stâng se face un pas înainte. Cu cotul drept mult îndoit şi priza relaxată, racheta se duce pe lângă corp, la nivelul umărului, spre înapoi.

Greutatea corpului se deplasează treptat, de pe piciorul drept pe cel stâng, care este uşor îndoit din genunchi.

În faza următoare, braţul execută o mişcare care seamănă foarte mult cu aruncarea mingii de handbal (procedeul : azvârlit pe lângă umăr), urmată de biciuirea caracteristică loviturilor folosite în badminton. Aceasta constituie lovitura propriu-zisă.

După lovitură, braţul şi piciorul drept continuă mişcarea înainte, prin caret de fapt, se ajunge iar în poziţia fundamentală, faza finală a loviturii.

Forţa şi viteza loviturii sunt mai reduse decât la lovitura înaltă şi de aceea reluarea poziţiei fundamentale se impune să se facă mai repede, iar amplitudinea mişcărilor să fie mai redusă.

c) Lovitura joasă. In general loviturile executate sub nivelul fileului sunt folosite mai mult în apărare, în cazul mingilor înalte (smeci) sau scurte (stop). 24

Page 23: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Mingea este trimisă de obicei înalt către linia de fund a terenului advers sau foarte scurt, în diagonală cu puţin peste fileu, situaţie din care, uneori, putem iniţia si acţiuni de atac.

Executarea loviturii: aşezarea se face ca la lovitura medie, însă după ducerea braţului înapoi, printr-o mişcare de răsucire în afară în articulaţia pumnului, corpul rachetei se-ntoarce cu corzile spre afară şi se lasă în jos în spate, urmând ca biciuirea să fie executată de jos în sus. Mingea trebuie lovită cât mai jos, sub nivelul şoldului.

În timpul jocului, pentru a ajunge la minge, se întâmplă deseori ca jucătorul să execute un pas fandat, câteodată chiar prin săritură. Este indicat ca fandarea să fie executată spre dreapta, cu piciorul drept, evitându-se întoarcerea cu spatele către mijlocul terenului şi astfel uşurând reocuparea poziţiei centrale.

Lovitura este urmată imediat de o rapidă revenire din fandare, prin întinderea rapidă a genunchiului drept.

În funcţie de traiectorie, lovitura de dreapta poate fi: a. lungă;b. scurtă ;c. razantă.;d. atac a) Lovitura lungă se execută cu traiectorie lungă şi înaltă a mingii. Este

eficace dacă, în faza descendentă, mingea cade aproape perpendicular pe sol, în apropierea liniei de fund a terenului advers. Mingea poate fi lovită din orice porţiune a terenului. Este frecvent folosită în apărare, deoarece, până ce mingea ajunge la adversar, jucătorul poate să se deplaseze la mijlocul terenului să-şi refacă echilibrul. Uneori lovitura lungă se foloseşte şi în atac, dacă reuşim să trimitem mingea în spatele adversarului, mai ales când acesta se află în deplasare spre înainte. Mingea trimisă scurt prin lovitura înaltă poate fi atacată decisiv de către adversar. De aceea, este importantă plasarea cât mai exactă a loviturii, adversarul fiind nevoit să se retragă mult şi obligat să recurgă la orice altă lovitură (stop, lovitură înaltă), în afară de smeci.

b) Lovitura scurtă (stop) poate fi folosită la fel de bine în atac ca şi în apărare. Se execută din orice punct al terenului. Nu necesită multă forţă, dar cere multă îndemânare din partea jucătorului. Eficienţa acestei lovituri creste cu cât mingea este mai bine plasată.

Executată din fundul terenului, mişcarea seamănă foarte mult cu lovitura de atac, însă acţiunea braţului este redusă, lovitura fiind realizată mai mult prin biciuire. Deşi mingea cade mai departe de fileu, are avantajul că ajunge în terenul advers cu viteză.

De lângă fileu, lovitura se execută în două feluri : • dacă mingea este interceptată imediat după ce trece fileul, racheta trebuie

ţinută de aşa manieră încât mingea să ricoşeze înapoi în terenul advers ; • dacă mingea a ajuns deja mult sub nivelul fileului, o vom trimite înapoi printr-

o mişcare executată din articulaţia pumnului (cu braţul întins), în diagonală, în colţul opus. Această lovitură necesită mult exerciţiu, deoarece, trimisă mai înalt, cu puţin mai mult deasupra fileului, este atacată imediat de adversar.

25

Page 24: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

O execuţie corectă şi eficientă presupune ca mingea să fie lovită şi nu împinsă, intervenind aici pericolul lovirii duble (atingerea capului mingii şi a penajului cu corzile), ceea ce constituie o greşeală sancţionată, conform regulamentului, cu pierderea serviciului sau cu acordarea unui punct.

Cu o lovitură scurtă, bine plasată, adversarul este „adus" la fileu şi astfel apare posibilitatea de a iniţia atacul pe porţiunile rămase libere în spate.

Lovitura scurtă, din fundul terenului, trebuie realizată înalt, în aşa fel încât adversarul să nu poată ghici intenţia. Altfel va ajunge mai repede la fileu si va fina-liza schimbul respectiv de mingi printr-o lovitură decisivă.

În jocul modern, lovitura scurtă este cel mai des folosită ; aproape fiecare a doua lovitură este scurtă.

c) Lovitura razantă (drive). Prin această lovitură mingea este trimisă lung, în fundul terenului advers, cu înălţime joasă, aproape la nivelul fileului.

De obicei se execută de lângă şold sau cel mult la nivelul umărului, prin lovitură de dreapta sau de stingă.

Folosirea acestui procedeu conferă schimburilor de mingi dinamism şi viteză şi astfel jocul devine mai spectaculos. De asemenea, are pondere în realizarea atacului decisiv. Ea poate fi o armă puternică de atac, contra jucătorilor mai înalţi, pe care îi putem obliga să părăsească mijlocul terenului, prin mingi razante trimise succesiv, spre marginile laterale ale terenului.

În jocul de dublu, în timpul căruia lovitura este foarte mult utilizată, mingile se trimit paralel spre liniile laterale ale terenului sau, neaşteptat, dirijate către corpul adversarilor.

d) Lovitura de atac (smeci) este folosită exclusiv în atac, mingea fiind trimisă în cel mai scurt timp şi cu viteză maximă către suprafaţa terenului advers. Se poate executa înalt, atât de pe partea dreaptă, cât si de pe partea stingă ; important este ca punctul de lovire să fie deasupra capului.

Aşezarea pentru lovitura de smeci trebuie să fie astfel realizată încât mingea nelovită, lăsată să cadă, să ajungă pe sol în faţa picioarelor executantului.

Lovitura de atac de pe fundul terenului, mai ales în jocul de simplu, nu este indicată, deoarece, printr-un stop bine plasat de adversar, îl determină pe atacant să ajungă într-o situaţie defensivă.

Totuşi, câteodată, când există posibilitatea atacului decisiv, se poate executa smeciul şi din fundul terenului, dar cu o revenire rapidă către mijlocul acestui.

Începătorii folosesc mai des lovitura de atac, dar aceasta duce la obosirea lor timpurie şi, totodată, facilitează sarcina adversarului; acesta printr-un joc de aşteptare, folosind loviturile scurte, poate să câştige cu uşurinţă meciul, fără depunerea unui efort deosebit.

Smeciul de pe partea stingă este lovitura cea mai grea şi tocmai din această cauză se foloseşte mai rar si numai de la mijlocul terenului sau din apropierea fileului.

26

Page 25: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Jucătorii mai avansaţi utilizează si smeciul din săritură. Acest procedeu are multe avantaje : prin folosirea lui se câştigă timp, se măreşte unghiul de atac, deci creşte siguranţa loviturii.

Apărarea smeciului impune existenţa unor bune reflexe. Jucătorul trebuie să se aşeze mai retras spre linia de fund a terenului, într-o poziţie fundamentală joasă, cu priza de stingă, în general, corpul rachetei se află orientat în sus ; mingea, care vine cu viteză mare, nu se loveşte, ci se respinge cu o uşoară mişcare din articulaţia pumnului, plasând-o, printr-o lovitură scurtă, în aşa fel încât să nu poată fi atacată din nou de către adversar.

I.2.6.2. Lovitura de pe partea stângă

Învăţarea loviturii de pe partea stângă este necesară pentru respingerea mingilor trimise de adversar în stânga jucătorului. Deşi este puţin folosită în timpul jocului, însuşirea ei perfectă este o cerinţă de bază în tactica jocului de simplu.

Dacă jucătorul este vizibil vulnerabil pe partea stingă, trimiţând mingile înapoi cu insuficientă forţă si viteza, adversarul va juca consecvent pe această parte.

Este importantă învăţarea cât mai devreme a prizei şi a aşezării corecte la minge.

Pregătirea loviturii: aşezarea jucătorului la minge se face în funcţie de distanţa de la care vine mingea. Dacă aceasta depăşeşte jucătorul, el face un pas înapoi cu stângul, cu vârful piciorului orientat uşor spre stânga, pe care execută o pivotare, în timp ce cu dreptul face un pas spre stânga, ajungând cu spatele spre fileu.

Dacă mingea are o traiectorie mai scurtă, jucătorul execută un pas oblic înainte spre stânga, cu piciorul drept pivotând în acelaşi sens, întorcându-se cu spatele către fileu, iar cu piciorul stâng face un pas înapoi către fileu.

Trunchiul este răsucit spre stânga, umărul drept ridicat, cotul îndoit pentru a uşura retragerea rachetei. Astfel se realizează o arcuire spre stânga a corpului, necesară pentru mărirea elanului de lovire.

Corpul rachetei, în timpul ducerii braţului şi antebraţului în faţă si răsucirea corpului spre stânga, este lăsat înainte printr-o răsucire în afară din încheietura mâinii. Toate acestea constituie faza de pregătire a loviturii.

Lovitura propriu-zisă: la executarea loviturii participă toate segmentele corpului. Greutatea trece treptat pe piciorul drept, trunchiul se îndreaptă rapid, iar cotul este dus înainte, cu deplasarea rachetei în direcţia din care vine mingea. Prin biciuirea executată din încheietura mâinii cu ajutorul degetului mare, racheta realizează contra-balansul, iar cotul se-ntinde energic. Mingea este lovită când se află în faţa jucătorului, apoi racheta continuă drumul înainte, în acelaşi timp se face un pas înainte cu piciorul drept, cu întoarcerea jucătorului către fileu, pentru ocuparea din nou a poziţiei fundamentale. Astfel se încheie lovitura, iar jucătorul schimbă priza pregătindu-se pentru preluarea mingii.

27

Page 26: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

Este foarte important ca biciuirea să se efectueze în momentul întinderii cotului, indiferent dacă lovitura este înaltă, medie sau joasă.

Lovitura de pe partea stânga poate fi înaltă, medie sau joasă. Aşezarea la minge, cât şi tehnica de lovire sunt asemănătoare cu cele de la lovitura de dreapta, în afară de înălţimea la care se efectuează lovitura de stânga.

În badminton, una dintre loviturile mai dificile din punct de vedere al execuţiei este lovitura de atac (smeciul) de pe partea stânga. De aceea o folosim foarte rar şi numai dacă mingea este trimisă prea scurt, aproape de fileu.

Greşeli frecvente : • pasul cu piciorul drept nu se execută complet, ceea ce duce la

participarea redusă a corpului la lovitură ; • umărul drept este dus în jos, în timpul loviturii ; • cotul nu este ridicat mai sus de nivelul umărului, uneori se află chiar sub

nivelul acestuia ; • • execuţia se realizează mai mult din braţ şi umăr încordate, ceea ce

determină o mişcare rigidă ; • biciuirea este incorect executată, cu cotul îndoit sau întins prea devreme ; • genunchii incomplet îndoiţi sau chiar întinşi, în faza de luare a elanului ; • alegerea greşită a punctului de lovire a mingii.

Lovitura de stânga, comparativ cu cea de dreapta, este folosită mai mult în apărare. De aceea, ori de câte ori se iveşte ocazia atacului pe partea stânga, dacă este timp suficient, trebuie folosită lovitura de dreapta, pentru a ataca decisiv mingea.

Criteriile de sistematizare a loviturilor prezentate la lovitura de pe partea dreapta sunt valabile şi la lovitura de pe partea stângă

I.2.6.3. Lovituri speciale

Lovitura tăiată Loviturile sunt mai eficace când mingea este lovită cu partea din mijloc a

cordajului, perpendicular pe traiectoria ei. La lovitura tăiată, jucătorul, în mod intenţionat, răsuceşte uşor corpul rachetei, astfel încât unghiul de lovire să devină mai mic de 90°, mingea primind un efect lateral, prin care viteza va fi mult mai redusă.

Lovitura tăiată poate fi executată prin orice procedeu, atât pe partea stângă, cât şi pe dreapta, rezultând o minge scurtă, care, neaşteptat de lent, va cădea imediat după ce trece fileul.

Dirijarea cu precizie a direcţiei mingii este greu de realizat şi cere mult exerciţiu. Nu este indicat să se aplice prea des acest procedeu, mai ales contra jucătorilor cu experienţă, deoarece, cunoscând bine efectul loviturii tăiate, ei pot riposta uşor. Totodată, această lovitură cere mult consum de energie, ceea ce duce la obosirea mai rapidă a executantului.

Lovitura înşelătoare

28

Page 27: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Lovitura cu fentă presupune aşezarea sau mişcarea deliberat incorectă a corpului jucătorului, prin care acesta îl poate induce în eroare pe adversar.

De exemplu, lovitura de dreapta, cu răsucirea corpului spre stângă, poate să-1 înşele pe adversar în ceea ce priveşte direcţia şi traiectoria mingii. De asemenea, răsucirea antebraţului sau a încheieturii, în ultimul moment, poate să surprindă partenerul de joc.

Lovitura forţată În timpul jocului, de multe ori, se pot ivi situaţii în care jucătorul nu poate

folosi loviturile obişnuite, învăţate şi exersate la antrenament, şi recurge la rezolvări forţate, de ultim moment, prin care poate surprinde atât adversarul, cât si spectatorii.

Astfel, jucătorii mai avansaţi folosesc uneori în mod intenţionat aceste lovituri (lovirea mingii pe la spate, de sub un picior ridicat etc.), care, aplicate contra unui adversar mai slab, sunt considerate acţiuni nesportive, de subapreciere a adversarului, iar contra unui jucător valoros creează dezavantaje. De aceea, se recomandă ca recurgerea la aceste lovituri să fie o hotărâre de ultim moment şi numai dacă prin acestea s-ar rezolva o situaţie dificilă.

29

Page 28: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

MODULUL II.TENIS DE MASĂ

Unitatea de studiu II.1. NOŢIUNI GENERALE

II.1.1. Noţiuni de terminologie In jocul de tenis de masă sunt folosiţi o serie de termeni specifici, unii

dintre aceştia necesitând anumite explicaţii: FOREHAND - lovitura realizată de pe partea mâinii care ţine paleta,

respectiv de pe partea dreaptă în cazul jucătorilor ce folosesc mâna dreaptă. BACKHAND ( BACKHAND) - lovitură realizată de pe partea opusă

mâinii care ţine paleta, de pe partea stângă în cazul jucătorilor care folosesc mâna dreaptă.

LOVITURA TĂIATĂ - lovitură realizată cu o mişcare de sus în jos a braţului de joc, oblic spre înainte, imprimându-se mingii o rotaţie spre înapoi, în sens invers direcţiei de zbor.

LOVITURA DREAPTA - lovitură prin care mingea nu capătă nici un efect, ea realizându-se cu planul paletei perpendicular pe pe direcţia de înintare a acesteia.

PALETA DESCHISA - paletă al cărei plan este înclinat spre înapoi faţă de un plan perpendicular pe suprafaţa mesei de joc.

PALETA ÎNCHISA - paletă al cărei plan este înclinat spre înainte faţă de un plan perpendicular pe suprafaţa mesei de joc.

MIŞCARE DE SUPINAŢIE - mişcare realizată Ia nivelul antebraţului, care contribuie la deschiderea paletei plasată în poziţie de forehand şi la închiderea paletei ţinută în poziţie de backhand.

MIŞCARE DE PRONAŢIE - mişcare în sens opus celei de supinaţie, care contribuie la închiderea paletei plasată în poziţie de forehand şi la deschiderea paletei ţinută în poziţie de backhand.

TOPSPIN - element tehnic care se realizează printr-o mişcare rapidă a braţului de jos în sus şi se bazează pe lovirea tangenţială a mingii care imprimă acesteia un puternic efect spre înainte.

PRELUARE TOPSPIN (BLOCAJUL) - element tehnic care cuprinde procedeele de contracarare a topspin-ului executat de adversar.

30

Page 29: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

II.1.2. Elemente şi procedee tehnice Tehnica tenisului de masă cuprinde totalitatea elementelor şi procedeelor

tehnice, care prin forma şi conţinutul lor asigură posibilitatea practicării acestui joc sportiv, în concordanţă cu prevederile regulamentare.

Elemente tehnice reprezintă acţiunile de mişcare fundamentale caracteristice tenisului de masă, în timp ce procedeele tehnice sunt modalităţile de executare a acestora în condiţiile concrete apărute în timpul desfăşurării jocului.

Pregătirea tehnică constituie factorul de bază al antrenamentului prin care se urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:

a) însuşirea si perfecţionarea procedeelor tehnice care formează conţinutul profilului de joc al fiecărui sportiv.

b) prevenirea şi corectarea greşelilor. Principalele cauze care favorizează apariţia greşelilor sunt demonstraţiile incorecte, explicaţiile insuficient de clare, nefolosirea observaţiei ca metodă de învăţare şi perfecţionare precum şi insuficienta supraveghere din partea antrenorului.

Corectarea se poate face cu maximum de eficienţă în faza de învăţare a loviturilor, când greşelile care apar nu sunt transformate în deprinderi. Corectarea greşelilor automatizate care au deja un caracter stabil este dificilă, fiind vorba de greşeli de bază a căror influenţă asupra structurii loviturilor este apreciabilă. Astfel, corectarea unei prize incorecte la un jucător cu practică de ani de zile este o încercare fără mari şanse de reuşită. De asemenea, executarea loviturilor cu piciorul drept în faţă la loviturile de forehand şi cu stângul la backhand, fără trecerea greutăţii corpului de pe piciorul din spate pe cel din faţă sau cu o traiectorie greşită a antebraţului (mişcări prea largi sau curbe) sunt greşeli complicate greu de remediat. La fel de importante sunt şi greşelile zise simple cum ar fi poziţia de prea înaltă, cu baza de susţinere prea largă sau prea mică, insuficienta răsucire a trunchiului, lovirea într-un punct nefavorabil al săriturii mingii precum şi multe alte greşeli care pot apărea la nivelul oricărui procedeu tehnic. In cazul existenţei mai multor greşeli corectarea se va face succesiv pentru a permite jucătorului să se concentreze pe rând asupra fiecărei greşeli în parte.

c) automatizarea loviturilor. Dacă în primele faze ale formării deprinderilor motrice constatăm o serie de mişcări inutile, lipsă de coordonare şi o încordare excesivă care nu permit executarea de un număr mare de ori a aceluiaşi procedeu tehnic, odată cu formarea stereotipului dinamic se creează baza de plecare pentru o cât mai perfectă automatizare a cărei realizare se obţine printr-un mare volum de muncă.

Pe măsura realizării unei automatizări corespunzătoare rolul conştiinţei nu mai este de a controla modul de executare a loviturilor, ea îndreptându-se asupra unor probleme de tactică, de sesizare a unor modificări intervenite în ambianţa generală. Automatizarea permite astfel o economisire a forţelor fizice şi psihice, succesiunea operaţiilor care compun elementele tehnice efectuându-se mai rapid şi precis.

31

Page 30: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

d) realizarea unei cât mai mari eficacităţi tehnice. Această eficacitate este determinată de posibilitatea jucătorului de a-şi adapta tehnica situaţiilor diverse ivite în complexitatea jocului şi competiţiilor (variaţii de materiale folosite de adversari, variaţii de intensitate a loviturilor, efecte imprimate mingii), lucru ce se dobândeşte în procesul instructiv printr-o diversitate a partenerilor folosiţi şi prin teme cât mai apropiate de condiţiile concrete de joc.

Elementele tehnice a căror descriere o vom face sunt: • priza paletei • poziţia de bază • deplasările specifice la masa de joc • serviciul - lung; tăiat; cu efect lateral • preluarea serviciilor • jocul de mijloc • topspin-ul • apărarea

Dacă primele trei elemente tehnice (priza paletei, poziţia de bază şi deplasările specifice la masa de joc) pot fi executate şi în afara jocului, de sine stătător, fiind cunoscute şi sub denumirea de „elemente tehnice fără minge", în schimb celelalte nu pot fi realizate decât în condiţiile jocului efectiv, constituind elemente tehnice cu mingea (loviturile propriu-zise). Analiza acestora din urmă o vom face ţinând cont că fiecare lovitură cuprinde 3 faze:

• faza de pregătire a loviturii începe din poziţia de baza şi se termină în momentul retragerii maxime a paletei.

• faza de lovire propriu-zisă începe din poziţia finală a părţii pregătitoare şi se încheie odată cu realizarea contactului dintre paletă şi minge.

• faza de încheiere începe imediat după impactul dintre paletă şi minge şi se încheie cu poziţia finală a loviturii.

Fiecare fază a loviturilor va cuprinde descrierea acţiunii braţelor, picioarelor şi trunchiului, subliniindu-se şi modul concret de sincronizare a principalelor acţiuni efectuate de aceste segmente.

II.1.3. Descrierea elementelor şi procedeelor tehnice

II.1.3.1. Priza paletei

Poate fi definită ca fiind modul concret de a ţine paleta în mână în timpul desfăşurării jocului. în tenis de masă distingem 2 tipuri ale prizei:

• priza europeană; • priza toc- asiatică

Priza europeană - este cea în care degetul mare şi cel arătător susţine câte una din suprafeţele de joc ale paletei, iar celelalte 3 degete susţin mânerul acesteia.

32

Page 31: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Alunecările degetului arătător sau mare pe suprafaţa paletei în timpul loviturilor de forehand sau backhand sunt admise în cadrul unei prize corecte.

Priza toc-asiatică - are numeroase variante în funcţie de felul în care sunt dispuse degetele în jurul mânerului şi degetele de pe suprafaţa cu care nu se joacă. La priza asiatică, degetul mare şi cel arătător înconjoară baza mânerului dinspre suprafaţa paletei cu care nu se loveşte mingea, celelalte 3 degete sprijină suprafaţa paletei care nu loveşte mingea. Variantele prizei asiatice sunt determinate de dispunerea celor 3 degete pe suprafaţa paletei ca şi poziţia celor 2 degete care ţin mânerul paletei.

II.1.3.2. Poziţia de bază

Poziţia de bază a jucătorului ofensiv este flexată, mai înaltă şi cu picioarele uşor depărtate. Cei care atacă forehand şi backhand vor fi aşezaţi la mijlocul mesei; cei care au jocul bazat pe forehand vor fi aşezaţi spre spre colţul de backhand.

Poziţia de bază a jucătorului defensiv este mai flexată şi cu picioarele mai depărtate, comparativ cu poziţia de bază a jucătorului ofensiv. Poziţia jucătorului defensiv este obligatorie la mijlocul mesei şi mai departe de masă.

Poziţiile caracteristice pentru fiecare lovitură Pentru loviturile de pe dreapta (forehand) atac şi apărare, piciorul şi

umărul stâng trebuie să se afle oblic înaintea celui drept. Pentru loviturile de pe stânga (backhand) atac şi apărare, piciorul şi

umărul drept trebuie să se afle oblic înaintea celui stâng.

II.1.3.3. Deplasările

Deplasările Ia jucătorii ofensivi se execută cu paşi adăugaţi, cu fandare şi în situaţii mai rare prin alergare cu paşi succesivi.

• jucătorii cu poziţie la mijlocul mesei se deplasează stânga-dreapta pe o rază mai scurtă.

• jucătorii cu poziţie de atac bazată pe forehand se deplasează cu paşi adăugaţi şi fandare spre forehand şi înapoi pe o rază mai scurtă şi mai continuă.

Deplasările la jucătorii defensivi se bazează pe paşi adăugaţi cu mai multă fandare pe o rază de deplasare în general mai mare. Apărătorii necesită o mai bună anticipare şi start bun, fiind la dispoziţia iniţiativei adverse. Ei vor căuta să aibă poziţia de aşteptare la mijlocul mesei.

33

Page 32: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

II.1.3.4. Serviciul

Serviciul a încetat să fie un simplu procedeu tehnic de a pune mingea în joc. In tactica jucătorului ofensiv, el şi-a consolidat rolul de procedeu tehnic esenţial pentru luarea iniţiativei şi pregătirea atacurilor decisive. Ca execuţie tehnică serviciile pot fi: lungi sau scurte din forehand şi backhand; cu sau fără efect.

Serviciul lung din forehand - se bazează pe principiile loviturilor de atac, contactul mingii cu masa făcându-se cât mai aproape de linia de fund în ambele suprafeţe de joc. Astfel traiectoria mingii este mai lungă şi mai razantă peste plasă. înălţimea traiectoriei depinde de unghiul sub care mingea ia primul contact cu masa de joc. Serviciul realizat de la o înălţime cât mai aproape de masa de joc, va imprima mingii o traiectorie joasă, fără de care nu se poate concepe un bun serviciu.

Serviciul lung din backhand - eficacitatea acestor servicii provine în principal din elementul viteză, traiectoria lor fiind de obicei lungă cu direcţionare spre zona laterală sau spre punctele slabe ale adversarului.

Execuţia serviciului lung se bazează pe principiile loviturilor de contraatac de intensitate medie sau chiar mare. în acest sens din poziţia iniţială paleta se retrage în faza pregătitoare în partea stângă concomitent cu răsucirea trunchiului şi lăsarea greutăţii pe piciorul stâng. Lovirea propriu-zisă se realizează prin ducerea braţului spre înainte pe o linie rectilinie paralelă cu suprafaţa de joc, în momentul contactului cu mingea înclinaţia paletei fiind dreaptă. Pe măsură ce ne apropiem de finalul loviturii planul paletei se închide uşor datorită mişcării de supinaţie, trunchiul se răsuceşte spre dreapta, greutatea corpului trecând treptat pe piciorul drept

Serviciul tăiat din forehand Poziţia iniţială va fi cu picioarele flexate şi depărtate la lăţimea umerilor,

piciorul stâng fiind lateral şi în faţă, cu greutatea uniform repartizată pe amândouă. Mâna stângă susţine mingea în podul palmei (degetele fiind întinse) la o depărtare corespunzătoare de trunchi.

a) In faza pregătitoare - mâna stângă aruncă mingea pe verticală, în timp ce paleta se retrage lateral spre dreapta cu planul de lovire deschis, datorită unei mişcări de supinaţie a antebraţului. Greutatea corpului trece mai mult pe piciorul drept din spate, trunchiul se răsuceşte uşor spre dreapta, umărul stâng fiind înainte.

b) Lovirea propriu-zisă - se realizează prin ducerea rapidă a paletei oblic înainte-jos, contactul cu mingea efectuându-se tangenţial cu paleta deschisă. Greutatea corpului rămâne pe ambele picioare, mai pronunţat flexate, cu tendinţa de "încărcare" a piciorului stâng din faţă. Trunchiul se apleacă uşor în faţă, urmând mişcarea spre înainte şi în jos antebraţului.

c) Faza de încheiere - serviciul tăiat se execută cu o mişcare zvâcnită scurtă, după lovirea propriu-zisă paleta parcurgând doar o distanţă mică, nepermiţând extensia braţului.

34

Page 33: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Serviciul tăiat din backhand Poziţia iniţială va fi cu picioarele flexate, depărtate Ia lăţimea umerilor,

piciorul drept fiind lateral şi în faţă cu greutatea uniform repartizată pe amândouă. Mâna stângă susţine mingea cu podul palmei deschis la o depărtare convenabilă de trunchi.

a) In faza pregătitoare a serviciului mâna stângă aruncă mingea în sus, în timp ce paleta se retrage lateral spre stânga cu planul de lovire deschis datorită unei mişcări de pronaţie. Greutatea trece mai mult pe piciorul stâng, trunchiul se răsuceşte uşor spre stânga, umărul drept fiind înainte.

b) Lovirea propriu-zisă se realizează prin ducerea rapidă a paletei oblic înainte-jos, contactul cu mingea efectuându-se tangenţial cu paleta deschisă. Greutatea corpului rămâne pe ambele picioare, mai pronunţat flexate, cu tendinţa de „încărcare" a piciorului drept din faţă. Trunchiul se apleacă uşor în faţă, urmând mişcarea naturală spre înainte şi în jos a antebraţului.

c) Faza de încheiere - serviciul tăiat se execută cu o mişcare zvâcnită scurtă, după lovirea propriu-zisă paleta parcurgând o distanţă mică, nepermiţând extensia braţului.

Serviciul cu efect lateral din forehand Poziţia iniţială cea mai simplă este cea cu paleta retrasă în dreapta, cu

planul perpendicular pe sol, axul ei longitudinal fiind orientat cu vârful lateral sau oblic în sus. Poziţia corpului este caracteristică loviturilor de forehand: piciorul stâng lateral şi în faţa celuilalt, genunchii flexaţi, trunchiul răsucit uşor spre dreapta cu umărul drept înapoi.

a) In faza pregătitoare odată cu lansarea mingii genunchii se extind urcând centrul de greutate al corpului. Paleta se ridică fie prin închiderea unghiului dintre braţ şi antebraţ, fie prin îndepărtatrea braţului de trunchi mărind astfel distanţa faţă de minge şi creând un elan suficient pentru degajarea unei viteze corespunzătoare.

b) Lovirea propriu-zisă se realizează printr-o mişcare rapidă a braţului de joc într-un arc de cerc de sus în jos şi de la dreapta spre stânga, axul longitudinal al paletei al paletei fiind în momentul contactului cu mingea aproape vertical, cu vârful orientat în jos. In faza de lovire propriu-zisă centrul de greutate coboară din nou datorită flexiei genunchilor şi aplecării uşoare a trunchiului, mişcări care însoţesc traiectoria descendentă a paletei. După contactul cu mingea paleta îşi continuă drumul curbat,

c) Momentul final găsind-o cu vârful orientat în jos şi puţin spre stânga. In finalul execuţiei greutatea este repartizată uniform pe ambele picioare, trunchiul şi picioarele tinzând să revină imediat în poziţia de bază

Serviciul cu efect lateral din backhand Este foarte răspândit fiind folosit de majoritatea jucătorilor. Caracteristică

serviciului cu efect lateral este poziţia iniţială în cele două variante ale ei, cu mâna de lansare a mingii sub braţul de joc şi deasupra acestuia.

a) In faza pregătitoare a loviturii paleta se retrage spre stânga, punctul final al acesteia fiind îndepărtat de minge asigurând astfel un elen mai consistent.

35

Page 34: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

b) Lovirea propriu-zisă se realizează prin pendularea rapidă a braţului spre dreapta pe un arc de cerc, contactul cu mingea făcându-se în faţa trunchiului cu planul paletei perpendicular pe suprafaţa de joc.

c) In faza finală braţul activ îşi continuă cursa frânând mişcarea puţin după contactul cu mingea, ajungând în dreapta trunchiului, mărindu-se astfel amplitudinea loviturii.

II.1.3.5. Preluarea serviciilor

Învăţarea preluării serviciilor corespunde fazei de învăţare a serviciilor şi constă în această fază într-o simplă împingere a mingii peste fileu cu o mişcare spre înainte a antebraţului, planul paletei fiind perpendicular pe masă. încetul cu încetul această formă de preluare a serviciilor se transformă în funcţie de serviciile executate de partener, preluarea putând fi făcută prin atac, tăietură, topspin.

II.1.3.6. Jocul de mijloc

Jocul de mijloc tăiat din forehand a) Partea pregătitoare - braţul de joc retrage paleta lateral spre

dreapta, îndepărtând-o de trunchi. Planul paletei este orientat spre înapoi (paletă deschisă) datorită mişcării de supinaţie. Piciorul drept este lateral şi puţin înapoia celui stâng, greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept. Odată cu retragerea paletei se efectuează răsucirea trunchiului spre dreapta, astfel încât în momentul final al părţii pregătitoare, axa umerilor să fie oblică faţă de linia de fund a mesei, cu umărul stâng uşor avansat faţă de celălalt.

b) Lovirea propriu-zisă - din punctul final al retragerii paleta "deschisă" este dusă oblic înainte şi în jos prin extensia cotului, contactul cu mingea realizându-se pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. în momentul lovirii propriu-zise greutatea corpului are tendinţa să treacă de pe piciorul din spate (dreptul) pe cel din faţă (stângul) accentuând-se puţin poziţia flexată a genunchilor.

c) Încheierea mişcării - după lovirea mingii cotul se întinde tinzând spre o extensie aproape totală. Paleta va rămâne deschisă până la finalul mişcării. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul stâng şi în finalul mişcării trunchiul are o uşoară tendinţă de aplecare în faţă pentru a ajuta conducerea mingii

Jocul de mijloc tăiat din backhand

a) Partea pregătitoare - paleta este retrasă în partea stângă, cu planul înclinat spre înapoi. Piciorul stâng este retras lateral şi înapoia celui drept având în

36

Page 35: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

finalul părţii pregătitoare greutatea repartizată mai mult pe el. Stabilitatea corpului este asigurată prin flexarea genunchilor şi prin distanţa optimă între membrele inferioare. Odată cu retragerea paletei trunchiul se răsuceşte spre stânga, proiectând umărul drept înainte.

b) Lovirea propriu-zisă - din punctul final al retragerii paleta este dusă înainte având în permanenţă o înclinaţie deschisă. Contactul paletei cu mingea se face tangenţial într-un moment situat în apropierea punctului cel mai înalt al traiectoriei mingii. Accentuându-se flexarea genunchilor odată cu mişcarea braţului, începe şi trecerea progresivă a greutăţii corpului de pe piciorul stâng pe cel drept. în momentul impactului cu mingea, greutatea este repartizată pe ambele picioare.

c) Finalul mişcării - după contactul cu mingea, paleta îşi menţine înclinaţia deschisă şi îşi continuă drumul spre înainte prin extensia aproape totală a cotului. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul drept situat într-o poziţie uşor avansată.

II.1.3.7. Topspin

Topspin-ul din forehand a) Partea pregătitoare - din poziţia de bază, retragerea paletei începe

imediat după ce jucătorul a sesizat traiectoria mingii. Cotul uşor depărtat de trunchi se întinde, vârful paletei ajungând în momentul final al retragerii la 20-30 cm de sol şi datorită mişcării de adducţie la nivelul încheieturii pumnului planului ei este înclinat spre înainte (paletă închisă). Retragerea paletei atrage după sine răsucirea trunchiului spre dreapta. Pregătirea loviturii se realizează şi prin accentuarea poziţiei flexate a genunchilor, greutatea corpului este transferată pe piciorul drept deplasat lateral şi spre înapoi.

b) Lovirea propriu-zisă - se realizează printr-o mişcare rapidă a braţului de joc pe o traiectorie oblică de jos în sus. Contactul paletei cu mingea se realizează pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. Odată cu începerea loviturii propriu-zise genunchii se întind puţin, greutatea corpului trecând de pe piciorul drept din spate pe piciorul stâng în faţă; trunchiul se răsuceşte de la dreapta spre stânga, axa umerilor ajunge paralelă cu fileul.

c) Finalul mişcării - după contactul paletei cu mingea, braţul îşi continuă cursa spre în sus până la nivelul capului având în final o frânare care nu permite întinderea completă a cotului. Pe tot parcursul mişcării planul de lovire al paletei este închis

37

Page 36: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

Topspinul din backhand a) Partea pregătitoare - antebraţul coboară din poziţia de bază pe un plan

oblic înapoi, ducând paleta într-o poziţie închisă datorită mişcării de supinaţie. Poziţia picioarelor este caracteristică loviturii de backhand, cu piciorul drept uşor înainte, greutatea fiind repartizată pe ambele picioare.

b) Lovirea propriu-zisă - braţul vine în întâmpinarea mingii cu viteză mare, paleta este închisă în vederea unei loviri tangenţiale. Contactul cu mingea se realizează pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia, trunchiul se răsuceşte uşor de la stânga spre dreapta, axa umerilor ajungând paralelă cu linia de fund a mesei.

c) Finalul mişcării - după lovirea propriu-zisă braţul îşi continuă cursa pe un plan oblic în sus şi înainte, ajungând cu cotul aproape întins; greutatea rămâne repartizată pe ambele picioare.

II.1.3.8. Apărarea

Apărarea din forehand a) Faza pregătitoare - braţul de joc retrage paleta spre partea dreaptă,

oblic sus, fără să depăşească nivelul umărului. Unghiul dintre braţ şi antebraţ, aproximativ de 90° în poziţia de bază, devine uşor ascuţit în momentul final al retragerii paletei.

Ajungând în imediata apropiere a mingii, în stânga traiectoriei acesteia, piciorul drept fandează puţin lateral, ocupând o poziţie înapoia celui stâng, greutatea corpului fiind repartizată aproape în întregime pe el. Odată cu retragerea paletei şi ducerea piciorului drept lateral spre înapoi, trunchiul se răsuceşte spre dreapta.

b) Faza de lovire propriu-zisă - contactul cu mingea se realizează înjumătăţea inferioară a acesteia, cu paleta deschisă, momentul optim al impactului aflându-se pe porţiunea descendentă a traiectoriei mingii. Genunchii sunt în continuare flexaţi, începând transferul greutăţii corpului de pe piciorul drept din spate pe piciorul stâng din faţă, astfel încât în momentul lovirii mingii ea va fi repartizată pe ambele picioare.

c) Faza de încheiere a loviturii - după lovirea propriu-zisă paleta îşi continuă drumul până în momentul extensiei aproape complete a cotului menţinându-şi tot timpul înclinaţia deschisă. In finalul mişcării un rol deosebit îl joacă încheietura pumnului care ajută la

definitivarea intensităţii tăieturii, la direcţionarea şi stabilirea traiectoriei mingii. în partea de încheiere axa umerilor tinde să redevină aproape paralelă cu fileul prin continuarea răsucirii spre stânga a trunchiului, umărul drept nedepăşind nivelul celuilalt.

38

Page 37: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

Apărarea din backhand a) Partea pregătitoare - din poziţia de bază paleta se retrage parcurgând un drum oblic în sus şi înapoi până la nivelul umărului stâng, uşor lateral. înclinaţia paletei este deschisă, la nivelul articulaţiei pumnului se observă o uşoară mişcare de abducţie care ridică puţin vârful paletei. Urmărind traiectoria mingii faţă de care jucătorul se plasează lateral în partea dreaptă, se fandează uşor pe piciorul stâng care este situat mai retras decât celălalt pentru realizarea unei poziţii optime de lovire. Greutatea corpului este repartizată mai mult pe piciorul stâng, genunchii fiind flexaţi. Retragerea paletei oblic în sus se face concomitent cu răsucirea trunchiului spre stânga şi ducerea umărului drept înainte. b) Lovirea propriu-zisă - din punctul maxim al fazei pregătitoare paleta porneşte pe un parcurs rectiliniu oblic, jos-înainte luând contact cu mingea pe ramura descendentă a traiectoriei acesteia. Imprimarea efectului de tăietură se realizează prin lovirea tangenţială a mingii. Lovirea mingii se realizează pe fondul răsucirii de la stânga la dreapta a trunchiului, umărul drept aflându-se în momentul contactului într-o poziţie mai avansată decât a celuilalt. c) Faza de încheiere - după impactul cu mingea, paleta îşi continuă drumul oblic în jos şi înspre înainte, până la întinderea completă a cotului. In finalul loviturii poignet-ul intră din nou în acţiune printr-o mişcare de adducţie, care are rolul de a mări efectul imprimat mingii şi dirijarea mai bună a acesteia. Centrul de greutate al corpului se plasează acum mai în faţă prin încărcarea piciorului drept. Această modificare se datorează şi aplecării în faţă a trunchiului care ajută astfel conducerea mingii. Răsucirea trunchiului spre dreapta se termină fără ca umărul drept să fie depăşit de celălalt.

39

Page 38: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

Unitatea de studiu II.2. METODICA ÎNVĂŢĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII ELEMENTELOR ŞI PROCEDEEELOR TEHNICE

II.2.1. Obiectivele şi conţinutul pregătirii tehnice

Sarcina principală a pregătirii tehnice este învăţarea corectă a procedeelor tehnice de bază. Metodele de bază sunt demonstraţia şi explicaţia la care se adaugă exerciţiul. Vor fi învăţate: priza paletei, poziţia de bază şi poziţia pentru loviturile din forehand şi backhand, deplasarea cu paşi adăugaţi, jocul de mijloc, serviciul, contraatacul din forehand şi backhand, apărare tăiată din forehand şi backhand.

Pentru învăţarea acestor procedee tehnice se vor utiliza exerciţii cu minge şi fără minge, la masa de joc sau înafara acesteia. Este important să se asigure posibilitatea de a juca cu parteneri mai buni. Este indicat ca antrenorul să joace mult cu fiecare copil.

Nu este indicat ca în cadrul unei lecţii să se înveţe mai mult de 1-2 procedee tehnice noi, nici mai mult de 1-2 exerciţii noi. După ce copii au învăţat să execute un simplu schimb la masă, se trece la învăţarea ambelor lovituri din forehand şi backhand. Învăţarea relativ simultană a procedeului de pe ambele părţi evită formarea unilaterală a jucătorului.

Serviciul este procedeul tehnic care sub forma lui cea mai simplă, de punere a mingii în joc, trebuie învăţat în primele lecţii fără a insista exagerat. Se va insista asupra învăţării regulamentare a serviciului şi asupra unui paralelism relativ în execuţia tehnică de pe ambele părţi.

Copii pot fi lăsaţi să joace seturi din primele lecţii după ce au învăţat să servească şi să ţină mingea în joc. Participarea la concursuri oficiale nu trebuie să înceapă prea repede, abia după ce valoarea copiilor se apropie de valoarea altor participanţi din concurs. După un an de iniţiere copii trebuiesc introduşi într-o formă competiţională.

Indicaţii metodice: - se va insista asupra corectitudinii la poziţia de bază şi la poziţiile

specifice loviturilor însuşite; - deplasare corectă prin paşi adăugaţi; - caracterul activ în execuţia tehnică; - se trece la învăţarea şi perfecţionarea diferenţiată a loviturilor de

contraatac (contre active din apropierea mesei; contre active de la semi distanţă);

- se învaţă intensificarea tăieturii; - se învaţă topspin de către cei care au însuşită lovitura de forehand; - se învaţă execuţia stopului; - se învaţă direcţionarea mingilor şi combinarea a 2-3 procedee

tehnice în diferite teme;

40

Page 39: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

- se insistă asupra corectării tuturor greşelilor de bază care persistă în execuţia tehnică;

- se insistă asupra unor exerciţii specifice cu şi fără minge pentru învăţarea şi consolidarea unui joc de picioare corespunzător;

II.2.2. Metodica învăţării şi perfecţionării

II.2.2.1. Priza paletei

- paleta apucată cu priza corectă, fără minge, imitarea loviturilor de forehand şi backhand alternativ;

- jucarea mingii pe paletă din mers sau din alergare în diferite direcţii; exerciţiul se poate executa prin lovire numai cu forehand-ul, numai cu backhandul sau alternativ forehand şi backhand;

- jucarea mingii la perete. în primele lecţii mingea poate fi lăsată să cadă pe podea înainte de a fi lovită cu paleta iar mai târziu mingea va fi preluată cu paleta direct din perete. Exerciţiul se execută separat pentru forehand sau backhand şi alternativ forehand-backhand;

- jucarea mingii între doi (fără masă) fără ca mingea să cadă pe podea. Se execută separat forehand sau backhand şi cu lovire alternativă forehand-backhand.

Greşeli - priza incorectă este cea variabilă în care se produc modificări în priza mânerului de la o lovitură la alta; - strângerea exagerată a paletei oboseşte braţul şi diminuează simţul mingii şi fineţea mişcării; - priza prea închisă sau prea deschisă limitează eficienţa şi progresul tehnic.

Indicaţii metodice - priza paletei trebuie să rămână constantă la loviturile din dreapta ca şi la cele

din stânga, la atac ca şi la apărare, la topspin etc; - degetul arătător trebuie să rămână în contact direct cu suprafaţa paletei pe toată

lungimea lui; - mânerul paletei trebuie ţinut cât mai natural, fără crispare.

II.2.2.2. Poziţia de bază

- imitarea poziţiei de bază cu flexarea puţin exagerată a genunchilor şi cu aplecarea în faţă a trunchiului;

- schimbarea repetată a poziţiilor de bază specifice loviturilor executate cu forehand-ul şi cu backhand-ul.

- întrebuinţarea în antrenamentele fizice a unor jocuri sportive sau dinamice, care să solicite menţinerea prelungită a poziţiei flexate a genunchilor (baschet,

41

Page 40: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

handbal, fotbal); - diferite forme de sărituri din ghemuit în ghemuit.

Greşeli - flexarea insuficientă a genunchilor; - inversarea poziţiei picioarelor; - insuficienta aplecare a trunchiului în faţă; - centrul de greutate se află pe picior greşit.

Indicaţii metodice - în faza de învăţare se va insista asupra corectitudinii acestor

poziţii; - la toate loviturile de atac centrul de greutate al corpului se află pe

piciorul din spate la pregătirea loviturii şi trece pe piciorul din faţă în timpul lovirii şi în faza de încheiere.

II.2.2.3. Deplasările

- în poziţia de bază cu paleta şi fără minge, deplasări laterale stânga - dreapta cu paşi adăugaţi

- în poziţia de bază, deplasare laterală cu paşi adăugaţi şi oprire la semnal (fluier sau bătaie din palme) într-o poziţie dinainte stabilită;

- deplasări laterale cu imitarea loviturilor de forehand şi backhand; - deplasări laterale sau înainte - înapoi cu schimbarea sensului la

comandă; - alergare înainte în zig-zag cu paşi adăugaţi şi schimbarea direcţiei

prin fandări scurte. Greşeli

- încrucişarea picioarelor în timpul deplasărilor; - tendinţa de a sări uşor pe verticală, în locul unei deplasări prin

alunecare; - compensarea deplasării prin întinderea braţelor; - plecarea pe o direcţie cu piciorul din partea opusă.

Indicaţii metodice - deplasările trebuie să se realizeze astfel încât, atunci când mingea se află pe

punctul de a fi lovită, picioarele, trunchiul şi braţul să se afle în poziţie optimă. În acest scop, pe lângă exerciţiile fizice şi tehnice utilizate, trebuie îmbunătăţită concentrarea atenţiei şi anticiparea acţiunilor adverse la antrenament şi concurs.

II.2.2.4. Serviciul

- serviciul lung în diagonală; - serviciul lung în linie; - serviciul lung spre diferite puncte ale mesei; - serviciul tăiat în diagonală;

42

Page 41: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

- serviciul tăiat în linie; - serviciul tăiat pe toată masa; - serviciul cu efect lateral în diagonală; - serviciul cu efect lateral în linie; - serviciul cu efect lateral pe toată masa.

Greşeli - aşezare greşită la masa de joc; - priza incorectă,

- privirea nu urmăreşte mingea;

II.2.2.5. Preluarea serviciilor

- preluarea serviciilor fără efect cu forehand-ul şi apoi cu backhandul prin simpla împingere a mingii peste fileu;

- preluarea serviciilor fără efect cu forehand-ul şi apoi cu backhandul prin atac şi continuarea unui joc de contre;

- preluarea serviciilor cu efect de tăietură prin tăietură cu forehand-ul sau cu backhandul şi continuarea jocului de mijloc;

- preluarea serviciilor cu efecte laterale prin atac şi continuarea jocului de contre;

- preluarea serviciilor lungi tăiate prin topspin şi continuarea jocului de contre sau a topspinului.

Greşeli - poziţie de aşteptare a serviciului incorectă; - preluarea serviciilor prin procedee tehnice greşite; - privirea nu este orientată la minge; - lipsa coordonării mişcărilor.

Indicaţii metodice - preluarea se face cât mai activ; - preluarea serviciilor trebuie dirijată spre zonele mai vulnerabile ale

adversarului; - preluarea serviciilor trebuie realizată ca un prim pas în cadrul unui

plan tactic propriu. - realizarea cu întârziere a contactului cu mingea; - înclinaţia necorespunzătoare a paletei în momentul contactului cu

mingea (prea închisă sau prea deschisă).

43

Page 42: Tenis de Masa, Badminton

Autor: Nicolae Ochiană

BIBLIOGRAFIE

1. ANGELESCU, N. – Tenis de masă, Editura Sport -Turism, Bcureşti, 1977 2. ARDELEAN T., Predarea atletismului în lecţiile de educaţie fizică şcolară,

Rev. EFS., Buc., 1978. 3. BRAN E. L., Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. DP, Buc.,

1965 4. CLAPAREDE, E.- Educaţia funcţională, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1973 5. COLIBABA-EVULEŢ, D., BOTA, I. – Jocuri sportive, teorie şi metodică,

Editura Aldin, Bucureşti, 1988 6. DEMETER, A. – Bazele fiziologice şi biochimice ale formării deprinderilor

motrice, Editura Sport-Turism, Bucureşti 1982 7. DEMETER-ERDEI, Z.- Badminton, Sport-Turism, Bucureşti, 1989 8. DENISO P. şi colab – Tennistavolo, preparazione fisica, tecnica e

didactica, Editura Societa stampa sportiva, Roma , 1992 9. DOBOŞI, Ş., APOSTU, P. – Tenis de masă curs pentru specializare,

litografie Biblioteca „Lucian Blaga”, Cluj Napoca,2004 10. DRAGNEA, A. – Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1996 11. DRAGOMIR, M. – Tenis de masă de la iniţiere spre marea performanţă,

Editura Universitarea, Craiova, 2001 12. EPURAN, M. - Psihologia sportului de performanţă-teorie şi practică,

Editura Fest, Bucureşti, 2001 13. Federacion Espanola de Badminton (FESBA) – Conocer el deporte

Badminton, Ediciones Tudor, S.A., Punto Verde, Spain, 2005 14. GAGEA, A. – Parametrii de antrenament, Editura IEFS, Bucureşti, 1982 15. HERNANDEZ, M. – Manuales para la ensenaza - Iniciacion al badminton,

Editorial deportiva Gymnos, Madrid, Spain, 1995 16. LĂZĂRESCU, A. – Jucaţi badminton, Editura Stadion, Bucureşti, 1974 17. MARCU, V. - Badminton, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989 18. MIHAI, V. – Badminton caiet de lucrări practice, Ed. Centrului pentru

învăţământ la distanţă, Universitatea din Bacău, 2002 19. MITREA G. MOGOŞ A., Metodica educaţiei fizice şcolare, Ed. Ssport-

Turism, Buc., 1980 20. MTS – Enciclopedia Educaţiei Fizice şi sportului din România, Ed.

Aramis, Bucureşti , 2002 21. NICU, A.coord- Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis,

Bucureşti,1993

44

Page 43: Tenis de Masa, Badminton

Tenis de masă, Badminton (elemente folosite în kinetoterapie)

45

22. OCHIANĂ N., Tenis de masă –curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică, , Ed.Pim, Iaşi, 2006

23. OCHIANĂ N., Badminton – curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică, , Ed. Pim, Iaşi, 2006

24. OCHIANĂ N., Tenis de masă îndrumar metodologic, Ed.Pim, Iaşi, 2006 25. RAŢĂ G., ABABEI C. - Predarea atletismului în şcoală, Edit. Alma

Mater, 2003 , 26. RAŢĂ G., Atletism, tehnică, metodică şi regulament, Edit. Alma Mater ,

Bacău, 2002. 27. ROPER, P. – The Encyclopedia of Badminton, Ed.Peter Roper Associates,

England, 1984 28. SALADE, D. IONESCU M., RADU I., DANCSULY A. – Pedagogie,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 29. SCHMICKER J., 2000, Das grobe buch vom tischtennis, Deutschen

Bibliothek erhaltlich 30. TALBOT, D., – Badminton to the top, Ed. E.P. Publishing Limited,

England, 1981 31. TATU T, ARDELEAN T. ALEXANDRESCU D. , Atletism, Ed. DP., Buc.,

1983