izvoarle dreptului

8/16/2019 izvoarle dreptului

1/6

Izvoarele dreptului

I. Defini ieț

În teoria dreptului i în tiin ele juridice de ramură, modalită ile specifice de expriș ș ț ț mare

a con inutului dreptului poartă i denumirea deț ș izvoare ale dreptului sau surse ale dreptului.

Izvoarele dreptului cunosc două accep iuni: una deț izvor de drept în sens material iș

una de izvor de drept în sens formal .

Prin izvor de drept, în sens material, în elegem via a socială, economică i culturală înț ț ș

complexitatea ei, progresul social care determină na terea unor reguli de drept i institu ii.ș ș ț

No iunea de izvor de drept în sens formal, reprezintă regula de conduită prescrisă iț ș

exteriorizată, cuprinsă într-o anumită aină juridică.

II. Principalele izvoare de drept

1. Actul normativ

!ctul normativ sau legea are în prezent cea mai mare importan ă în sistemul izvoarelor dețdrept. "upă ce a început ac iunea de codificare, legea a căpatat o importan ă deose#ită. Prinț ț

$legea ca izvor de drept$ nu vom în elege numai normele ela#orate de organul reprezentativ -ț

Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter o#ligatoriu cuprinse în diverse acte normative

ela#orate de organele statului a#ilitate sa ela#oreze acte normative. %otalitatea actelor

normative alcătuiesc dreptul scris.

!ctul normativ cuprinde norme generale o#ligatorii a căror aplicare poate fi realizată iș

prin intermediul for ei de constr&ngere a statului. Pozi ia predominantă a actului normativ înț ț

izvoarele de drept din statele moderne este determinată de necesitatea de a se asigura

securitatea i sta#ilitatea raporturilor sociale. Principiul legalită ii implică su#ordonareaș ț

necondi ionată a participan ilor la raportul juridic fa ă de dispozi iile normative, însă pentru caț ț ț ț

această conformare să poată deveni realitate, este necesar ca destinatarii normelor să- iș

cunoască într-o manieră clară i neecivocă drepturile i o#liga iile, ceea ce se poate realizaș ș ț

doar c&nd normele juridice sunt cuprinse în acte normative scrise.

!ctul normativ, la noi este alcătuit din legi, decrete, otăr&ri, ordonan e, regulamenteț

i ordine precum i decizii ale organelor administra iei pu#lice locale. Între toate acestea,ș ș ț

1


2/6

elementul central îl reprezintă legea, iar celălalte acte normative se înv&rt în jurul acesteia,

fiind ela#orate pe #aza lor i în vederea executării acestora.ș

a) Legea - În sens larg, prin termenul 'lege$ se în(elege orice act normativ, iar în sens

restr&ns este vor#a doar de actele normative emise de Parlament )organul legislativ al

statului*. !ccep(iunea care ne interesează din punct de vedere al unei analize riguroase a

surselor dreptului este cea de-a doua.

"acă e să facem o clasificare a legilor după for a de aplicare, legile pot fi:ț

constitu ionale, organice i ordinare.ț ș

+egile organice dezvoltă i detaliază principiile fundamentale ale dreptului prevăzute

în onstitu(ie, intervenind în domeniile sta#ilite expres de aceasta )art. /, alin. )/**. 0pre

exemplu, prin legi organice se reglementează organizarea, func(ionarea si finan(area partidelor

politice, statutul func(ionarilor pu#lici, regimul juridic general al proprietă(ii i al motenirii,

organizarea generală a învă(ăm&ntului, statutul minorită(ilor na(ionale din 1om&nia, regimul

general al cultelor etc. +egile organice sunt adoptate cu votul majorită(ii mem#rilor fiecărei

amere )majoritate a#solută 2 jumătate plus unu din numărul total al mem#rilor*, au for(ă

juridică inferioară onstitu(iei dar superioară tuturor celorlaltor acte normative.

+egile ordinare sunt toate celelalte legi adoptate de Parlament i pot reglementa orice

materie care nu (ine de domeniul legilor constitu(ionale sau organice. 3n loc important printre

legile ordinare îl ocupă codurile )ex. odul civil*, care grupează i sistematizează într-un

singur corp majoritatea reglementărilor aplica#ile unui anumit domeniu de activitate. +egile

ordinare se adoptă cu votul majorită(ii mem#rilor prezen(i în fiecare ameră )majoritate

relativă*. "eoarece legile organice sunt superioare celor odinare, o lege ordinară care

contrazice o lege organică va fi judecată ca fiind contrară onstitu(iei.

!doptarea legilor se poate face pe cale parlamentară sau prin referendum. În cazul

legilor parlamentare, procedura de ela#orare cuprinde următoarele faze:

a* ini(iativa legislativă, #* fazele preliminare ale procedurii legislative,

c* dez#aterea i votul,

d* medierea i

e* promulgarea.

Pentru legile referendare, procedura cuprinde următoarele faze:

2


3/6

a* ini(ierea consultării populare,

#* consultarea populară,

c* confirmarea rezultatelor referendumului.

b) Legile constitu ionale – Constitu ia –ț ț au cea mai mare for ă juridică, deoareceț

fixază regulile esen iale de organizare i func ionare a ordinii de stat.ț ș ț

onstitu ia este fundamentul întregului sistem juridic, apărînd ca o sumă de principiiț

de #ază, ca o stare de sprirt care comandă i controlează orice activitate de normare. !adar,

toate celelalte izvoare ale dreptului, indiferent de felul sau pozi(ia lor ierarică, tre#uie

ela#orate pe #aza i în conformitate cu prevederile legii fundamentale. Normele contrare

onstitu(iei, prevăzute în orice act normativ, sunt anulate de urtea onstitu(ională.

onstitu(ia este, deci, ansam#lul regulilor ce privesc instaurarea, exercitarea i men(inerea

puterii de stat. "in punct de vedere juridic, orice stat, indiferent de forma sa de guvernăm&nt,

are o onstitu(ie. "in punct de vedere politic, onstitu(ia este un contract social între na(iune

i putere prin care se determină at&t drepturile pe care na(iunea i le rezervă )drepturile omului

i ale cetă(eanului*, c&t i prerogativele cu care tot na(iunea mandatează, în mod limitativ,

puterea să la exercite în numele ei i pentru ea, precum i modalitatea de a le exercita,

respectiv separa(ia puterilor în stat. u alte cuvinte, onstitu(ia tre#uie să reprezinte un pact

fundamental eman&nd de la na(iune.

!stfel, conform principiului separa(iei puterilor, în orice stat există trei puteri:

a* puterea legislativă, exercitată de către reprezentan a na ională care este Parlamentul4ț ț

#* puterea executivă, apar in&nd 5uvernului, care o exercită împreună cu eful statului,ț ș

la nivel central si roganelor administra iei pu#lice locale, la nivel local4ț

c* puterea judecătorească, apar in&nd instan elor de judecată din ara noastră sunt:ț ț ț

6udecătoriile, %ri#unalele, ur ile de !pel i Înalta urte de asa ie i 6usti ie.ț ș ț ș ț

c) Decretele – sunt izvoare de drept doar dacă con in reguli de conduită generale iț ș

impresionale. "e o#icei, decretul preziden ial are car7cter individual, deoarece prive teț ș

reglementarea juridică a situa iei profesionale a unui su#iect individual de drept, o amnisti ieț ț

sau o gra iere individuală.ț

d) rdonan!ele "uvernului - onform onstitu(iei, Parlamentul este organul

reprezentativ suprem al poporului rom&n i unica autoritate legiuitoare a (ării )art. 89*. %otui,ș

date fiind complexitatea realită(ii i rapiditatea cu care sistemul legislativ tre#uie adaptat

acesteia, pe de o parte i încetineala procedurilor legislative, pe de altă parte, tot onstitu(ia

permite, prin art. 99, delegarea func(iei legislative către 5uvern.

3


4/6

În #aza delegării legislative, 5uvernul emite ordonan(e, care sunt acte cu caracter

legislativ ce emană de la un organ al administra(iei pu#lice. 5uvernul emite două feluri de

ordonan(e: ordonan(e o#inuite i ordonan(e de urgen(ă.

;rdonan(ele o#inuite presupun că, 5uvernul este împuternicit de Parlament, prin

intermediul unei legi speciale de a#ilitare, să exercite func(ia legislativă. "elegarea se face

preciz&ndu-se limitele sale în timp i cu privire la domeniul reglementării. Parlamentul nu

poate delega 5uvernului competen(a de reglementare în materiile pentru care art. / alin. )/*

din onstitu(ie impune reglementarea în forma legilor organice.

;rdonan(ele de urgen(ă sunt adoptate de 5uvern în cazuri excep(ionale, fără a mai fi

necesară a#ilitarea parlamentară. !ceste ordonan(e nu pot privi domeniile rezervate legilor

organice.

e) #ot$r%rile "uvernului - acestea sunt acte emise de o#icei de 5uvern pentru

organizarea i clarificarea aplicării unor legi adoptate de Parlament i au for(ă juridică

inferioară onstitu(iei, legilor organice i ordinare, dar superioară celorlalte izvoare de drept.

f) Actele normative adoptate de c$tre conduc$torii organelor centrale ale

administra!iei de stat &i actele normative adoptate de organele e'ecutive ale

administra!iei locale - din această categorie fac parte:

- hotărârile cu caracter normativ adoptate de onsiliile 6ude(ene i onsiliul 5eneral al

apitalei, consilii municipale, orăeneti i comunale, în limitele competen(elor acestora4

- ordinele şi instrucţiunile miniştrilor .

!cestea au for(ă juridică inferioară tuturor celorlaltor izvoare de drept, ceea ce

înseamnă că reglementările juridice pe care le con(in tre#uie să fie conforme normelor de

drept existente în legi i celelalte surse ale dreptului.

4

Acte normative emise de autorit$!ile

administra!iei publice centrale &i

rdonan!e &i ordonan!e de

urgen!$ ale "uvernului( ot$r%ri

Legi ordinare

Legi organice

Constitu iaț


5/6

*. Cutuma +obiceiul)

;#iceiul este cel mai veci izvor de drept. a regulă socială, o#iceiul precede

dreptului.


6/6

mai fi un drept )un uz* i devine un a#uz. În acest fel, o#iceiul este o coordonată de apreciereș

a exerci iului licit al unui drept.ț

,.Doctrinauprinde analizele, investiga iile, interpretările pe care speciali tii în drept le dauț ș

fenomenului juridic. "octrina formeaza tiin a juridică al cărei rol teoretic este indiscuta#il,ș ț

at&t în privin a explicării i interpretării tiin ifice a materialului normativ, c&t i în opera deț ș ș ț ș

legiferare, în procesul de creare a dreptului, c&t i în activitatea practică de aplicare aș

dreptului.

În dreptul actual, doctrina nu este considerată izvor de drept, însă acest lucru nu

impieteaza cu nimic asupra rolului indispensa#il pe care ea îl are în procesul legislativ i înș

procesul practicii juridice. 0olu iile i interpretările doctrinare sunt întodeauna fondate peț ș

cazuri practice, pornind de la fapte reale, pe care apoi le generalizează, le interpretează i leș

explică teoretic.

"octrina a avut un deose#it rol în procesul de creare a dreptului. !stfel, în dreptul

roman, opiniile jurisconsul ilor Papinian, 3lpian, Paul erau considerate ca av&nd for a legii. Înț ț

izvoarle dreptului

Documents