principiile dreptului
TRANSCRIPT
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 1/45
CUPRINS
INTRODUCERE…………………….………...…………………………………………..3
1. CONCEPTUL ŞI ORIGINEA PRINCIPIILOR DREPTULUI………....….…………71.1. Noţiunea şi semnele definitorii ale principiilor dreptului……....………………………7
1.2. Originea şi fundamentul principiilor dreptului………………………………………..10
1.3. Prezentarea analitică a principiilor dreptului………………………………………….13
2. SISTEMUL PRINCIPIILOR DREPTULUI…………….…………...………………..1
2.1. Noţiunea şi clasificarea principiilor generale ale dreptului…………………………...1
2.2. Principiile ramurale ale dreptului……………………………………………………..222.3. Principiile interramurale ale dreptului………………………………………………...2!
3. VALOAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI……………………...…………………..2
3.1. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n procesul ela$orării dreptului………………….2
3.2. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n cadrul realizării dreptului……………………..33
ÎNCHEIERE……………………………………………………………………………....%1
BIBLIOGRAFIE..………………………………………………………………………..%%
2
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 2/45
INTRODUCERE
Actualtat!a t!"!. Principiile dreptului reprezintă un domeniu de interes interdisciplinar.
&alenţele a'io(teleo(pra'iologice ale principiilor dreptului implică a$ordări din perspecti)a
filosofiei şi filosofiei dreptului* #n special. +ercetarea esenţei şi fundamentului dreptului* #nsă*implică a$ordarea ideilor de ma'imă generalitate a dreptului din perspecti)a teoriei generale a
dreptului. Principiile generale ale dreptului #n funcţie de in)aria$ile ale dreptului se
dimensionează #n principii ramurale ale dreptului* a$ordate din perspecti)a ştiinţelor ,uridice
ramurale.
Principiile dreptului s#nt permanenţe ale dreptului* de aceea* reprezintă o preocupare
constantă a doctrinarilor* a'ul #n ,urul căruia gra)itează legiuitorul şi o$iecti)ul ma,or al
aplicantului dreptului.Principiile dreptului sunt idealul dreptului urmărit de legiuitor #n acti)itatea de procreare
a dreptului. Principiile dreptului e'primă cele mai #nalte aspiraţii ale omului- li$ertatea*
egalitatea* dreptatea* unitatea.
Principiile dreptului determină e'istenţa realităţii ,uridice materiale #n calitatea lor de
premize ale ordinii ,uridice poziti)e. Principiile dreptului #şi afirmă cu pregnanţă prezenţa #n
cadrul acţional(,uridic- #n procesele ela$orării şi realizării dreptului.
Principiile dreptului reprezintă un su$iect de ma'imă rezonanţă #n g#ndirea ,uridică* dar şi
de rezistenţă ma'imală #n faţa contingenţelor relati)e şi poziti)ismului ,uridic. enaşterea
dreptului natural este #n acelaşi timp o renaştere a principiilor dreptului găzduite de natura
umană. +onştiinţa indi)iduală* #n special cea ,uridică* este /depozitarul şi /scutul principiilor
inerente fiinţei umane* principiilor care tre$uie să(şi afirme prezenţa #n orice drept poziti)-
li$ertatea* responsa$ilitatea* egalitatea* ecitatea* ,ustiţia* asigurarea etc.
Precum nu e'istă idei de azi şi de ieri* datorită )eşniciei ideilor* la fel nu e'istă principii de
drept )ala$ile pentru hic et nunc doar acele principii care depăşesc poziti)itatea dreptului
sunt )erita$ile principii ale dreptului. ată de ce unele pretinse /principii de drept sunt realmente
reguli ,uridice poziti)e. eieşind din considerentele e'puse* domeniul principiilor dreptului
se pretează prin pro$lematică* conceptualizare şi oportunitatea delimitărilor.
Sc#$ul % #&!ct'!l! t!(!. 4omeniu constant al preocupărilor ştiinţifice* principiile
dreptului implică totuşi )iziuni originale* descoperiri ce rezultă din o$iecti)e limpede trasate.
5rgumentele in)ocate #n fa)oarea importanţei şi actualităţii o$iectului cercetărilor ne
anga,ează a formula finalităţile studiului #ntreprins.
3
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 3/45
6copul ma,or al cercetărilor efectuate este de a ordona şi de a cizela* din du$la perspecti)ă
teoretico(practică* domeniul incert şi contro)ersat al principiilor dreptului. 6copul trasat se
dimensionează #ntr(un şir de o$iecti)e de realizare consec)entă şi consecuti)ă-
( definirea noţiunii de principii ale dreptului şi sta$ilirea semnelor definitorii ale
/principiilor dreptului
( cercetarea originii principiilor dreptului şi sta$ilirea fundamentului principiilor
( determinarea analitică a principiilor dreptului
( numirea* interpretarea şi enunţarea* #n ultima instanţă* a ideilor principiilor8 li$ertăţii*
,ustiţiei* egalităţii* responsa$ilităţii şi altor posi$ile principii generale ale dreptului
( definirea şi /construirea sistemului principiilor dreptului
( formularea criteriilor de clasificare a principiilor dreptului
( definirea şi clasificarea principiilor generale ale dreptului
( definirea şi clasificarea principiilor ramurale ale dreptului
( definirea şi elucidarea principiilor interramurale ale dreptului
( determinarea locului şi e)aluarea rolului principiilor dreptului #n procesul ela$orării
dreptului
( e)idenţierea locului şi aprecierea rolului principiilor dreptului #n procesul realizării
dreptului respectării* e'ecutării şi aplicării8
Su$#)tul "!t#*#l#+c % t!#)!tc#,%t-/c al -'!0t+al#). 9n )ederea cercetării c#t mai
complete a o$iectului in)estigaţiilor* urmărind cu perse)erenţă atingerea graduală a o$iecti)elor
enunţate* am selectat metodele adec)ate de cercetare ştiinţifică a principiilor dreptului. :aza
metodologică a in)estigaţiilor se compune din-
( metoda logică analiza deducti)ă* inducti)ă* generalizare* specificare* di)iziune*
clasificare* definiţii etc.8* utilizată constant pe toată lungimea tezei
( metoda istorică* folosită pentru cercetarea originii principilor dreptului* corelarea
principiilor dreptului cu ma'imele şi aforismele ,uridice latine etc.( metoda sistematică* indispensa$ilă pentru cercetarea sistemului principiilor dreptului*
actelor normati)e care e'primă principiile dreptului* etc.
( metoda comparati)ă* folosită cu incidenţă ma'imală #n )ederea sta$ilirii cone'iunilor
principiilor dreptului cu conceptualismul ,uridic şi ordinea ,uridică poziti)ă* etc.
( metoda o$ser)aţiei* pertinentă pentru e)idenţierea )alorii şi e)aluarea funcţiei
principiilor dreptului.
%
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 4/45
6uportul teoretico(ştiinţific al in)estigaţiilor a fost determinat de realizările doctrinare
din ţară şi de peste otare. 9n mod special* e)idenţiem doctrina ,uridică din om;nia* <ederaţia
usă* epu$lica =oldo)a pri)ind materia principiilor dreptului.
+u o deose$ită consideraţie pentru =ircea 4,u)ara* 5le'andru &ăllimărescu* >eorge
=iai* adu =otica* on +raio)an* Nicolae Popa* on 4ogaru* >eorge 4ănişor* 4an +laudiu
4ănişor* 6ofia Popescu* ?fim =oorea* :oris Negru* >eorge 5)ornic* 4umitru :altag* >.+.
<iodoro) =. =arcenco* &. "azare)* >. =ano)* =. :aitin* >. Nazarenco* >. 4el &eccio* ş.a.*
operele cărora de teoria generală a dreptului* filosofia dreptului şi logică ,uridică au constituit un
real şi nepreţuit suport la ela$orarea tezei. 6urse nesecate de inspiraţie şi lumină pri)ind esenţa
principiilor dreptului* care au fost citate #n lucrare* sunt operele marilor g#nditori Platon*
5ristotel* @egel* ş.a.
eieşind din necesitatea determinării locului şi rolului organelor ,urisdicţionale #n aplicarea
şi dez)oltarea principiilor dreptului* am recurs la cercetarea sintezelor ,urisprudenţiale ale +urţii
6upreme de Austiţie a epu$licii =oldo)a* a otăr#rilor +urţii +onstituţionale a epu$licii
=oldo)a.
Noutatea ştiinţifică a lucrării. ?lementele de noutate ştiinţifică ale tezei le rezumăm astfel-
1. 4efinirea principiilor dreptului principiilor generale ale dreptului principiilor ramurale
ale dreptului principiilor interramurale ale dreptului.
2. ?nunţarea principiilor generale ale dreptului care determină prezentarea analitică a
principiilor dreptului- li$ertate* egalitate* ecităţii* ,ustiţie* responsa$ilitate.
3. 5$ordarea sistemică a principiilor dreptului.
%. 4eterminarea locului şi rolului principiilor dreptului #n cadrul ela$orării dreptului*
precum şi departa,area principiilor dreptului de principiile procesului de ela$orare a dreptului.
!. 6ta$ilirea locului şi rolului principiilor dreptului #n procesul realizării dreptului* precum
şi delimitarea principiilor dreptului de principiile interpretării ,uridice.
S!"-/caa t!#)!tc % 'al#a)!a a$lcat' a luc)). ele)ăm semnificaţiatridimensională a tezei.
6emnificaţia epistemologică a lucrării rezidă #n a$ordarea şi cercetarea ştiinţifică a
domeniului principiilor dreptului. 6emnificaţia metodologică a lucrării rezultă din departa,area
principiilor #ntemeietoare ale dreptului de alte posi$ile principii de ela$orare* realizare*
interpretare a dreptului. 6emnificaţia pra'iologică a tezei rezultă din a$ordarea aspectelor
practice ale principiilor dreptului şi reliefarea implicaţiilor principiilor dreptului #n procesele
legiferării şi aplicării dreptului de către organele competente. +oncluziile şi propunerile pot fi de
!
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 5/45
folos #n procesul ela$orării actelor normati)e* modificării şi amendării legislaţiei #n )igoare a
epu$licii =oldo)a.
6tudiul efectuat pri)ind principiile dreptului nu este consumat* de aceea consideraţiile
concluzi)e pot fi dez)oltate cu succes de doctrina ,uridică.
ostul lucrării* #n primul r#nd* este de a clarifica un domeniu cu suficiente incertitudini şi
stereotipuri afirmate. 9n al doilea r#nd* de a aprofunda procesul cogniti) al dreptului la general şi
#n particular.
A$)#&a)!a )!(ultat!l#) #&-ut!. "ucrarea a fost ela$orată la +atedra de 4rept Pu$lic a
<acultăţii de 4rept a Bni)ersităţii "i$ere nternaţionale din =oldo)a* unde a fost recomandată
spre susţinere.
St)uctu)a t!(!. Ceza este structurată #n trei capitole succedate logic şi organic introducere
ca iniţiere #n studiu #nceiere ce inserează concluzii şi recomandări $i$liografie #n funcţie de
suport documentar şi doctrinar al lucrării.
1. CONCEPTUL ŞI ORIGINEA PRINCIPIILOR DREPTULUI
1.1. N#u-!a % 0!"-!l! *!/-t#) al! $)-c$l#) *)!$tulu
D
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 6/45
Cermenul de principiu #şi are originea #n grecescul arhe care desemnează acţiunea de a
conduce* dar şi mişcarea de a #ncepe. 6u$stanti)ul arhon #nseamnă ceea ce stă de conducător* de
căpetenie* pe c#nd areic este #nceputul* temei logic al lucrurilor. "atinii au tradus din greaca
)ece )er$ul arhe cu principium* ceea ce #nseamnă #nceput* prim ar8* temei E1F* p. 11FG. 4in
latină principium #şi păstrează intact rădăcina #n rom;nă principiu* principie8* franceză
principe8* italiană principio8* engleză principle8* rusă принцип8 etc.
Potri)it 4?H(ului E3* p. !0G* principiu este elementul fundamental* ideea* legea de $ază
pe care se #ntemeiază o teorie ştiinţifică* un sistem politic* ,uridic* o normă de conduită etc. la
plural ( totalitatea legilor şi a noţiunilor de $ază ale unei ştiinţe.
4octrina ,uridică #nregistrează o definiţie(tip a noţiunii Iprincipiile dreptului* dată şi
acceptată #n mare măsură de teoreticienii din ţară şi de peste otare* cu unele accente* nuanţări
,uridice făcute de diferiţi autori. 5stfel* conform doctrinarilor 4umitru :altag* oan +eterci* on
+raio)an* &iorel 4agie* <lorin +oman(Jund* ş.a.* principiile dreptului s#nt acele idei generale*
postulate călăuzitoare sau precepte directoare care stau la $aza #ntregului sistem de drept dintr(o
ţară* orient#nd reglementările ,uridice şi aplicarea dreptului ED* p.1F * p. 30(32 11* p. 2%(2!G.
>eorge 5)ornic şi >eorge "upu completează definiţia principiilor dreptului*
accentu#nd că principiile dreptului s#nt determinate de relaţiile sociale* fiind e'presia )alorilor
promo)ate şi apărate de drept şi că s#nt idei ale conţinutului tuturor normelor ,uridice. >.
5)ornic şi >. "upu astfel nu #nrămează principiile dreptului #ntr(un cadru naţional E1D* p. FF(
101G. 4umitru =azilu şi &ictor 4an Klătescu completează fondul definiţiei principiilor dreptului
cu caracterul fundamental al acestora* consider#nd că ele cuprind cerinţele o$iecti)e ale societăţii
#n procesul creării dreptului şi realizării dreptului* s#nt produsul o$ser)aţiei ne)oilor societăţii
E17* p.10FG.
+onform opiniei lui :oris Negru* principiile dreptului s#nt acele idei fundamentale*
diriguitoare ale sistemului de drept şi ale compartimentelor acestuia* precum şi modalitatea de
coordonare a normelor ,uridice #n ,urul unei norme călăuzitoare E22* p. 237G.4upă Nicolae Popa* principiile dreptului s#nt acele idei conducătoare ale conţinutului
tuturor normelor ,uridice E2D* p. 112G. ndiferent de spaţiul ( timp al lor de e'istenţă* L precizare
adusă de autorii >eorge =iai şi adu =otica* L ceea ce ne permite să decidem că un sistem
de drept este mai aproape sau mai departe de ele* aceste principii. 5ceiaşi doctrinari susţin
că principiile dreptului constituie esenţa lui şi reprezintă fundamentul oricărui sistem de
drept* de aceea* se regăsesc #n acestea. 9n măsura #n care sunt cunoscute* recunoscute de către
autoritatea legiuitoare şi consacrate de ea* principiile dreptului dau sistemului de drept )aliditateşi sta$ilitate E1F* p. 123G.
7
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 7/45
>.+. <iodoro) afirmă că principiile dreptului #ntr(o formă concentrată caracterizează esenţa
şi conţinutul dreptului* oglindesc principalele legităţi şi fundamente ale formaţiunii social(
economice respecti)e şi tipului de drept corelati). 6a)antul statuează asupra caracterelor
uni)ersal* imperati)* de supremaţie şi de pondere generală a principiilor dreptului E3%* p. 21FG.
=.N. =arcenco susţine că principiile dreptului nu #ntotdeauna sunt la suprafaţă* adică
e)idente şi e'plicite* #nsă prezente #n orice sistem de drept E30* p. 2F7G.
=.. :aitin defineşte principiile dreptului #n funcţie de idei de $ază* reglementări şi
determinări care constituie fundamentul moral şi organizaţional al apariţiei* dez)oltării şi
funcţionării dreptului. Principiile dreptului s#nt suportul constituirii* dinamicii şi acţiunii
dreptului. Principiile determină orientarea natura8 democratică sau totalitară a dreptului. ?le
e'primă ceea ce este principal* fundamental #n drept* ceea ce este orientat asupra e)oluţiei
dreptului. Principiile dreptului reflectă* pe de o parte* legităţile o$iecti)e ale dez)oltării
societăţii date* iar* pe de altă parte* e'primă năzuinţele su$iecti)e sau conştiinţa ,uridică a
mem$rilor societăţii E2* p. 1!1(1!2G.
9n urma celor relatate concidem că definiţia este de importanţă fundamentală #n teoria
dreptului. 4efiniţia este una dintre operaţiile logice care e'primă #ntr(o formă concisă
principalele rezultate ale unei etape #n cunoaşterea definitului o$iectului definiţiei8. O condiţie
necesară pentru a putea defini un anumit o$iect este aceea de a şti realmente* ce este acel o$iect.
Pentru a şti ce sunt principiile dreptului este oportun să scoatem #n e)idenţă caracteristicile
principiilor dreptului. 4eoarece cunoaşterea #n general şi cunoaşterea dreptului #n particular are
un caracter continuu* rezultă că nici o definiţie a principiilor dreptului nu este a$solută* formulată
pentru totdeauna. eieşind din relati)itatea definiţiilor date principiilor dreptului intenţionăm să
redăm caracterele semnele8 principiilor dreptului.
1. +aracterul sistematic structural8. 4reptul este un sistem* structura şi dez)oltarea
căruia este su$ordonată principiilor dreptului. 6istemul dreptului este edificat şi consolidat
#n temeiul principiilor generale ale dreptului. ?le au rolul de a asigura unitatea sistemică adreptului poziti) ele tind să asigure completitudinea sistemului şi supleţea lui #n faza aplicării
dreptului E13* p. 1%F(1!0G.
2. +aracterul glo$al general* uni)ersal8. Principiile dreptului se e'tind asupra tuturor
componentelor sistemului dreptului. 6u$sistemele dreptului- normele* instituţiile* ramurile
s#nt ela$orate* acţionează şi reglementează #n $aza principiilor generale ale dreptului.
3. +aracterul esenţial fundamental8. Principiile dreptului e'primă su$stanţa* esenţa
dreptului. ?le #ntemeiază conţinutul fundamental al tuturor normelor ,uridice. <undamenteledreptului se regăsesc #n cadrul principiilor dreptului. 4at fiind faptul că #n teoria şi filosofia
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 8/45
dreptului pro$lema esenţei dreptului* su$stanţei lui este cea mai complicată* )om reduce esenţa
dreptului la )oinţa comună a su$iectelor de drept* a principalilor actori ai fenomenului ,uridic.
%. +aracterul sta$il static8. Principiile dreptului e'primă construcţia internă a dreptului.
6#nt acele idei imuta$ile ale sistemului ,uridic* statornicite indiferent de timp* loc şi cadrul
social determinat. /Principiile generale ale dreptului fac să pre)aleze spiritul dreptului asupra
literei lui* sensul comun asupra tenicii* ,ustiţia asupra simplei legalităţi* prin faptul că ele
permit penetrarea dincolo de dreptul poziti)* p#nă la inspiraţiile profunde ale ordinii sociale E13*
p. 1!0G.
!. +aracterul mo$il dinamic8. Principiile dreptului reflectă funcţionarea şi dez)oltarea
dreptului poziti). ?le )ariază* se scim$ă conform configuraţiei dreptului după cadrul politic*
economic* cultural* naţional* internaţional* etc. Principiile s#nt )alorificate odată cu e)oluţia
fenomenului ,uridic* de aceea* principiile dreptului s#nt principii de dez)oltare. 6unt reguli
ale progresului sistemului şi surse reale ale acestuia. Principiile sunt )ectorii dez)oltării
sistemului ,uridic* #n sensul că ele progres#nd impulsionează progresul sistemului ,uridic E13*
p. 1!0G. =ircea 4,u)ara a remarcat că principiile ,uridice tre$uie controlate* adaptate ne)oilor
noi cărora tre$uie să se aplice* tre$uie prin efectul ela$orării ştiinţifice armonizate laolaltă #ntr(
un tot conştient şi sistematic. +iar dacă /se o$işnuieşte a atri$ui principiilor de drept o putere
oarecum sacrosanctă ca şi cum ar cuprinde ade)ăruri imua$ile* pe care ciar nici legislatorul de
oriunde şi #ncă mai puţin interpretatorul ar fi #n drept să le pună #n orice fel la #ndoială E12* p.
!G.
9n fine* pentru a #nţelege caracterele dinamic şi static ale principiilor dreptului care rezidă
#n dinamica şi statica sistemului dreptului* se impune acceptarea şi penetrarea ideii unităţii
in)ariantei constantului* staticii8 şi )ariantei insta$ilului* dinamicii8 fenomenului ,uridic #n
ansam$lu E1%* p. 1%G.
D. +aracterul )aloric a'iologic8. Principiile dreptului s#nt e'presia )alorilor promo)ate şi
apărate de drept. +ele mai generale şi fundamentale principii coincid cu )alorile sociale promo)ate de drept E* p. 30G. . +eterci precizează că )alorile care gidează dreptul nu sunt
de natură strict şi e'clusi) ,uridică* dimpotri)ă ele au o dimensiune mai largă de natură morală*
politică* socială* filosofică #n general. 5ceste )alori tre$uie #nţelese #n dinamica lor istorico(
socială. 4eşi unele din ele pot fi regăsite #n toate sistemele de drept ca de pildă* ,ustiţia* totuşi
specificul şi particularităţile istorice #şi pun amprenta asupra lor. 5utorul menţionat* alături de
,ustiţie enumără )alori(principii ale dreptului contemporan* cum sunt democraţia* securitatea
siguranţa8 ,uridică* pluralismul formelor proprietăţii* su)eranitatea naţională etc. EF* p. D(7G.
F
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 9/45
7. +aracterul formal normati)8. 4e regulă* principiile dreptului s#nt formulate #n te'tele
actelor normati)e* a)#nd forţa şi semnificaţia unor norme superioare* ele sunt norme ,uridice de
o mare generalitate de care tre$uie să se ţină seama at#t #n ela$orarea dreptului c#t şi #n aplicarea
sa E* p. 0G.
Principiilor generale le re)ine rolul de a suplini neclaritatea sau ine'istenţa legii* c#t şi de a
limita legea* fundament#nd(o. ?le normează normele* sunt un fel de supra(legalitate. 4e aceea*
controlul legiferării nu se face doar #n raport cu o constituţie scrisă* ci şi cu principiile generale
ale dreptului E13* p. 1%FG.
Progresul #n cunoaştere completează* modifică definiţiile anterioare sau ciar le #nlocuieşte
cu altele ce ar corespunde noii etape a cunoaşterii. 4efiniţiile ,uridice tre$uie să fie corecte at#t
din punctul de )edere a formei* structurii logice* c#t şi din punctul de )edere al conţinutului lor
,uridic concret. 5)#nd #n )edere conţinutul comple' al noţiunii /principiile dreptului* precum şi
apro'imitatea* incompletitudinea şi relati)itatea oricărei definiţii* propunem următoarea definiţie
a /principiilor dreptului-
Principiile dreptului sunt idei de ma'imă generalitate* esenţă şi )aloare ale sistemului
,uridic care #ntemeiază dreptul poziti) sau orientează ela$orarea şi realizarea dreptului poziti).
5propo* definiţiile doctrinare au a)anta,ul de a nu fi o$ligatorii* de a a)ea suficientă supleţe
pentru a se reconfigura #n funcţie de necesităţile )ieţii sociale şi ale aplicării dreptului.
1.2. O)+-!a % /u-*a"!-tul $)-c$l#) *)!$tulu
Pro$lema originii şi fundamentului principiilor dreptului a fost şi este pe ordinea de zi a
di)erselor şcoli şi curente #n g#ndirea ,uridică. 4e aceea* este o preocupare a filosofiei dreptului
mai mult dec#t a teoriei generale a dreptului. 4e fapt* pro$lema dată este a$sor$ită de o altă
pro$lemă fundamentală a filosofiei şi teoriei dreptului* cea a originii şi naturii dreptului. Or* fărăinterpretarea fundamentului dreptului este cu neputinţă de a continua demersul ştiinţific #n
)ederea sta$ilirii originilor principiilor dreptului* a fundamentului acestora.
4eterminarea fundamentului dreptului* adică criteriul ,ustiţiei* a preocupat #ntotdeauna
filosofia dreptului. 9n acest sens sau conturat teoriile teologismului* scepticismului* realismului
empiric* istoricismului* utilitarismului ş.a.
Ceoria teologismului face tentati)a de a soluţiona pro$lema fundamentului intrinsec al
dreptului recurc#nd la ideea di)inităţii. 4i)initatea aţiunea 6upremă* 5$solutul8 ar fi fi'at principiile $inelui şi ale ,ustului* care ar tre$ui acceptate prin re)elaţie* ca şi ideea di)inităţii de
10
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 10/45
altfel. +onform acestei concepţii* fundamentul dreptului este )oinţa di)ină* deci putem concide
că ideile principiile8 dreptului au origine sacră di)ină8 şi autoritatea supremă )oinţei omului.
>.del &eccio remarca că #ncercarea de a #ntemeia dreptul pe di)initate s(a făcut #n două moduri
şi două forme distincte E1%* p. 32D(327G.
O altă teorie este cea a scepticismului ,uridic* care afirmă că dreptul nu are un fundament
intrinsec* ci este e'presia autorităţii şi a forţei. eprezentanţii acestui curent neagă orice temei
ideal al dreptului şi orice criteriu a$solut al ,ustiţiei* superior faptului dreptului poziti). 5depţi ai
acestor idei au fost #n anticitate 5rcelaus* Crasimac* +arneade din +Mrene ş.a.* #n perioada
modernă- =ontaigne* Pascal* ş.a.
4e doctrina scepticismului ,uridic s#nt apropiate şi altele* $unăoară realismul ,uridic şi
realismul empiric. +onform realismului ,uridic* numai statul poate determina ,ustul şi in,ustul
dreptul #ncepe odată cu statul şi nu poate pree'ista #ntr(o stare naturală. Prin aceasta dreptul este
o e'presie a autorităţii* iar #n realitate #i lipseşte un fundament natural. ealismul empiric* #nsă
pune fundamentul dreptului #n sentimentul de respect* #n teama plină de re)erenţă faţă de
autoritatea constituită. dealul de ,ustiţie se consideră ine'istent* iar indi)idul are sentimentul de
supunere faţă de puterea e'istentă* adapt#ndu(se psiologic la această putere E1%* p. 322(323G.
+onform altei teorii* a istoricismului* dreptul nu are alt fundament dec#t legătura faptelor
care #(l determină. 5dică* fundamentul dreptului ar consta numai #n relati)itatea sa* #n
corespondenţa necesară #ntre drept şi factorii săi. storicismul consideră dreptul ca un fapt sau un
proces colecti)* ca un produs al )ieţii sociale. 4in această teorie se inspiră istoricismul filosofic*
politic şi ,uridic* sau şcoala istorică de drept. storicismul ,uridic reprezentanţi- <. 6a)ignM* <.
Pucta* >. @ugo8 su$ #nr#urirea filosofiei antiene prezintă dreptul şi principiile dreptului ca
produse ale conştiinţei colecti)e ale spiritului popular. +onştiinţa ,uridică populară este
considerată generatoarea dreptului* care se cristalizează ulterior #n legi. 4reptul #nsă nu este
considerat creaţia legislatorului* ci o producti)itate instincti)ă şi aproape inconştientă* care se
dez)oltă spontan ca şi lim$a,ul unui popor. "egile nu fac dec#t să fi'eze şi să uasi(mo$ilizeze principiile dreptului ela$orate de conştiinţa ,uridică populară. Numai aceasta este iz)orul autentic
şi natural al dreptului. 5ceastă şcoală* după >. 4el &eccio* a a)ut o influenţă $enefică asupra
studiului faptului istoric al dreptului şi a dus la luarea #n considerare a originii dreptului* #n raport
cu condiţiile particulare ale fiecărui popor. Pe l#ngă această latură poziti)ă a şcolii istorice* del
&eccio constată deficienţa acesteia de a e'clude orice speculaţie ideală asupra ,ustiţiei. 5dică*
necesitatea păstrării unei atitudini pasi)e faţă de orice produs istoric* fără a(l plasa pe c#ntarul
conştiinţei noastre şi al spiritului critic. 9nsă simplul fapt nu ne poate da e'plicaţia dreptului şi principiilor sale. O$iecţiunea fundamentală ridicată #mpotri)a istoricismului* de altfel adusă şi
11
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 11/45
contra scepticismului de către del &eccio* este că spiritul uman nu se poate mulţumi* şi
niciodată nu s(a mulţumit cu recunoaşterea faptului simplu. /Peste lumea faptelor e'istă aceea a
)alorilor* şi acesteia #i aparţine #n mod esenţial dreptul. Pentru adunarea faptelor sau fenomenelor
,uridice tre$uie* #nainte de toate să a)em criteriile distincti)e ale ,uridicului de ne,uridic E1%* p.
12F* 32%* 32*G.
coala utilitarismului ,uridic reprezentanţi- ?picur* A. :entam* A.6. =ill* +. 4arQin* @*
6penser* ş.a.8 e'clude fundamentul raţional sau a$solut propriu al dreptului* deoarece consideră
,ustul ca identic cu utilul. Btilitatea tratată frec)ent #n sens material şi concret este ceea ce
ser)eşte la satisfacerea instinctelor indi)iduale* aceea ce produce plăcere indi)idului. Btilitariştii*
de regulă* nu acceptă sensul formal şi a$stract al utilului* adică tot ce foloseşte la atingerea unui
scop. 9n acest sens* despre nimic nu se poate spune cu siguranţă* că este util* at#ta timp c#t nu este
indicat scopul. +onştiinţa morală şi cea ,uridică s#nt mi,loace de pro$aţiune ale utilului
a)anta,ul material8 şi ale ,ustului imperati)ul datoriei8. 5stfel* a)em sentimentul datoriei* ciar
cu preţul unor sacrificii să facem $inele şi să respectăm dreptul altuia. /4reptul altuia e respectat
şi socotit sacru* nu pentru că acesta ne pare util* ci pentru că recunoaştem #n drept o )aloare
independentă de utilitate. +onştiinţa datoriei* după Jant* este #ntotdeauna clară deoarece e'istă
#ntotdeauna #n noi o )oce care ne spune dacă acţiunile noastre s#nt $une sau rele. ar utilitariştii
nu e'plică cum şi pentru ce utilul unuia tre$uie să cedeze #n faţa altuia* care este criteriul utilităţii
colecti)e* solidare. 9n acest sens* nici morala şi nici dreptul nu pot căpăta un fundament ade)ărat.
+iar dacă fiecare din teoriile prezentate sumar mai sus face tentati)a de a fundamenta
dreptul şi principiile sale* insist#nd asupra soluţiei proprii a pro$lemei* acestea nicidecum nu
consumă su$iectul a$ordat.
5stfel* del &eccio iniţiază cercetarea fundamentului dreptului din perspecti)a naturii
umane* adică #l caută #n conştiinţa fiinţei noastre* dat fiind faptul că a)em o facultate originară ce
nu poate fi dedusă din e'perienţă de a deose$i ,ustiţia de in,ustiţie* numită sentiment ,uridic.
5cest sentiment* după del &eccio* nu deri)ă din fapte e'terioare ci din conştiinţa noastră. ar instituţiile ,uridice poziti)e la r#ndul lor emană din acest sentiment ,uridic. 4reptul poziti) este
tocmai produsul inteligenţei şi al )oinţei oamenilor asociaţi E1%* p. 32FG.
6entimentul ,uridic* inerent fiinţei umane* se caracterizează prin autonomie faţă de
reglementările poziti)e* #n sens că poate să se a$stractizeze de la ele sau ciar să li se opună*
apreciind ,ustul şi in,ustul. Nici un comandament e'terior* nici un imperati) al statului nu poate
e'termina această facultate naturală a omului de a urma ,ustiţia* de a distinge ,ustul de in,ust.
1.3. P)!(!-ta)!a a-altc a $)-c$l#) *)!$tulu
12
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 12/45
Prezentarea principiilor* enumerarea lor este rodul unor acti)itaţi de cercetare ştiinţifică şi
prin aceasta au gradul lor de su$iecti)itate* deşi #n conţinutul lor ele răspund unor necesitaţi ce se
impun #n mod esenţial legiuitorului. 9n continuare* )om descrie unele dintre ele.
4upă cum sa menţionat anterior* dintre principiile de $ază ale dreptului am putea enumera
următoarele- principiul libertăţii şi egalităţii; principiul echităţii şi justiţiei; principiul
responsabilităţii ED* p. 1F%G.
1. P)-c$ul l&!)t % !+alt. 9n sensul său metafizic* li$ertatea este esenţa spiritului.
"i$ertatea este conştiinţa de sine a spiritului* este raportarea simplă la sine #nsuşi. 4upă @egel*
li$ertatea este ceea ce nu se raportează la altce)a* ceea ce nu at#rnă de aceasta. Omul li$er este
omul care #n conştiinţa sa are sentimentul că a atins plenitudinea conştiinţei de sine E13* p. 70(
71G. 9n accepţiunea sa filosofică* de fapt li$ertatea este un ideal care aşteaptă să fie realizat. 4e
aceea* li$ertatea nu este doar o posi$ilitate* #nsă o muncă spirituală consec)entă* o luptă de
perfecţionare continuă a fiinţei umane* indiferent de cadrul social #ncon,urător. 9n raport de
gradul de desă)#rşire interioară spirituală8* omul este capa$il să depăşească dependenţele din
e'terior. Or* prin integritatea sa spirituală omul de)ine cu ade)ărat independent faţă de
imperfecţiunile e'trinseci.
4upă @egel* dreptul este #n genere li$ertate ca idee. /4reptul este ce)a #n genere sf#nt*
numai fiindcă el este e'istenţa #n fapt a conceptului a$solut* a li$ertăţii conştiente de sine E1!* p.
!1G. /<iecare treaptă a dez)oltării ideii li$ertăţii are dreptul ei propriu* fiindcă ea este e'istenţa #n
fapt a li$ertăţii #ntr(una din determinaţiile proprii. =oralitatea* eticul* interesul statului constituie
fiecare un drept special* fiindcă fiecare dintre aceste forme este o determinare şi o e'istenţă #n
fapt a li$ertăţii. 9n conflict ele nu pot intra dec#t #n măsura #n care stau pe aceiaşi linie* aceea de a
fi drepturi* dacă punctul de )edere moral al spiritului nu ar fi şi el un drept* li$ertatea #n una din
formele sale* ea nu ar putea să intre #n nici un fel #n conflict cu dreptul personalităţii sau cu unaltul* fiindcă dreptul cuprinde #n sine conceptul li$ertăţii* cea mai #naltă determinaţie a spiritului*
faţă de care orice altce)a este lipsit de su$stanţă E1!* p. !1G.
9n această ordine de e'aminare a ideii de li$ertate* . 4ogaru* 4.+. 4ănişor* >. 4ănişor
constată contradicţia de netrecut #ntre caracterul etern al li$ertăţii fiinţei umane şi regulile de
circumstanţă ale dreptului poziti). /olul principiului li$ertăţii #n dreptul poziti) este de natură
pur ideală* el acţion#nd ca un canon situat deasupra relaţiilor #n care este #ncadrat omul ca fiinţă
socială. ?l răm#ne un ideal* după care totuşi se orientează toate preceptele dreptului poziti) E13* p. 7%G. "i$ertatea constituie su$stanţa şi determinarea dreptului* iar sistemului dreptului este
13
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 13/45
domeniul li$ertăţii #nfăptuite* după N. Popa E2D* p. 121G. "imitele dreptului poziti) s#nt dictate de
#nsuşi principiul li$ertăţii #n sensul său a$solut. 4efiniţia antiană a dreptului este eloc)entă #n
acest sens* cu ade)ărat* )oinţa fiecăruia poate coe'ista cu )oinţa altora doar #n raport cu o lege
uni)ersală de li$ertate.
9n continuare )om elucida principiul de egalitate* deci prin egalitate* conform 4?H(ului*
#nţelegem faptul de a fi egal* starea a doua sau mai multe lucruri egale #ntre ele. ?gal #nseamnă a
fi la fel cu altul #ntr(o anumită pri)inţă* de a a)ea aceleaşi drepturi şi aceleaşi #ndatoriri.
Platon arată #n /"egile arată că egalitatea şi proporţia nu sunt $azate nici pe percepţia
simţurilor* nici pe plăcerea ce se poate găsi #ntre ele* ci #n primul r#nd pe ade)ăr* şi aproape pe
nimic altce)a E2%* p. !G.
?galitatea* asemeni li$ertăţii şi ,ustiţiei* poate fi e'aminată din du$lă perspecti)ă.
?galitatea perfectă ideală8 care este cea ade)ărată şi egalitatea imperfectă /păm#ntească8 care
#n fapt nu e'istă* #nsă aspiră spre ideal. 4e fapt* omenirea e'istă datorită marilor idei de
li$ertate* egalitate şi fraternitate* afirma ?. oeric. 4acă aceste idei )or fi considerate utopice şi
pe acest moti) omenirea se )a distanţa de la ele* atunci aceasta ar eci)ala cu trecerea #n nefiinţă
a omenirii. <ără asimilarea acestor idei ma,ore #n inimi* omenirea )a fi in)adată de crime
nemai)ăzute şi desfr#u* consecinţa cărora )a fi descompunerea şi pierirea umanităţii.
?galitatea nu tre$uie concepută #n funcţie de capacităţi şi aptitudini egale. ?ste o #nţelegere
greşită* similară cu conceperea li$ertăţii #n funcţie de samo)olnicie. <iecare cetăţean este egal
#n faţa legilor statului şi doar capacităţile lui )or determina locul pe care #l )a ocupa #n ieraria
socială.
?galitatea #n sens a$solut este irealiza$ilă* dat fiind faptul construcţiei ierarice a macro şi
microcosmosului. 6ocietatea #n mod implicit este su$ordonată principiului legii8 uni)ersal al
erariei. "egile statului pentru a fi )ia$ile tre$uie să oglindească "egile Principiile8 Bni)ersale.
4e aceea* orice cetăţean al unui stat prin naştere este egal #n drepturi cu alţi cetăţeni şi această
stare de ,ure tre$uie garantată. "egea erariei statuează #n acelaşi timp asupra oportunităţii şi ,ustiţiei inegalităţii* adică a diferenţierii uni)ersale* conform căreia se instituie relaţii de
supraordonare şi su$ordonare #n cadrul sistemelor. Oportunitatea inegalităţii oamenilor după
capacităţi şi aptitudini este ,ustă* deoarece acestea sunt rezultatul e)oluţiei şi eforturilor
indi)iduale milenare. negalitatea #n acest sens nu poate fi considerată ca atare şi este
su$ordonată principiului erariei.
2. P)-c$ul !ct % u0t!. 5cest principiu readuce #n prim plan pro$lemele
e'istenţei unor prescripţii fundamentale desprinse din raţiune şi al căror scop este de a dasiguranţă )ieţii sociale.
1%
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 14/45
+u)#ntul echitate )ine de la latinescul aequitas, care #nseamnă dreptate* cumpătare*
potri)ire. "a greci* după #mpărţirea egală a prăzii se auzeau strigăte- Die dreptate8* aşa cum
după o iz$#ndă militară strigau !ie )ictorie8. Personificată apoi* Die de)ine zeiţa armoniei şi
păcii ci)ile ED* p. 1FDG.
deia de dreptate este produsul unei #ndelungate g#ndiri sociale şi religioase* care s(a impus
puternic #n sistemele ,uridice şi filozofice.
9n concepţia lui Platon* ,ustiţia dreptate8 este e'presia unei relaţii armonioase #ntre
diferitele părţi ale unui #ntreg- ea #nseamnă că fiecare parte dintr(un asemenea #ntreg să(şi
#ndeplinească sarcinile care(i re)in #n raport cu un scop comun* acela al ser)irii statului.
9n dic#ionarul e'plicati) al lim$ii rom#ne* ecitate #nseamnă dreptate* nepărtinire* cinste*
omenire.
5cţiunea principiului ecităţii pri)eşte at#t acti)itatea leguitorului* c#t şi acti)itatea de
interpretare şi aplicare a dreptului.
Austiţia #n sens a$solut* #n funcţie de principiu transcedental care eci)alează cu #nsuşi
5$solutul* a fost lo)ită de interpretări #nguste* relati)e* care pri)ează Austiţia de caracterul său
imua$il. Or* incapacitatea raţiunii umane de a cuprinde infinitul nu afectează de altfel #naltele
aspiraţii ale omenirii spre o Austiţie ideală a$solută8. 4rept confirmare a idealului de Austiţie ?.
6peranţia su$linia- /Austiţia )ine din afară* de sus* e de aceeaşi natură şi pro)enienţă ca şi )er$ul
care a creat "umea. u$irea este forţa elementară de ,ustiţie. 4e aceea* #n locul $alanţei de
pră)ălie* em$lema cea mai )or$itoare a Austiţiei* ar fi o inimă #naripată* #n z$or pe cerul #nstelat
E13* p. 120G.
deea de ,ustiţie a )ariat #n spaţiu şi timp* fiind a,ustată la necesităţile timpurilor şi
popoarelor. +eea ce se părea ,ust #ntr(o epocă* )a fi in,ustul epocii ulterioare. 4espre fluctuaţiile
ideii de ,ustiţie ne con)ing )ariatele interpretări ale acestui concept.
=a,oritatea filosofilor antici totuşi )edeau #n ,ustiţie o noţiune a$solută. 5stfel* Platon
)edea #n ,ustiţie armonia #ntre )irtuţi* care s#nt- #nţelepciunea* cura,ul* temperanţa. /4reptatea-concordanţa sufletului cu sine #nsuşi* şi armonia dintre părţile sufletului #ntre ele* unele faţă de
celelalte starea aceluia care ştie să dea fiecăruia ce i se cu)ine starea aceluia care e #nclinat să
aleagă ceea ce i se pare a fi drept stare care te #mpinge să te supui #n )iaţă legii* egalitate
socială E2!* p. 31%(31!G. 4eci* după Platon* ,ustiţia este de ordin intern armonia )irtuţilor8 şi
de ordin e'tern armonia* acordul #ntre indi)izi8.
5ristotel )edea #n ,ustiţie o )irtute care constă #n a respecta $unul altuia. +onceptul
aristotelic al ,ustiţiei are două faţete- ,ustiţia comutati)ă şi ,ustiţia distri$uti)ă. +ea dint#i constă#n egalitatea #n scim$* a da fiecăruia o )aloare eci)alentă )alorii pe care a prestat(o. +ea dea
1!
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 15/45
doua constă #n a da fiecăruia după meritele sale $unuri* onoruri* este o egalitate proporţională.
/Audecătorul tre$uie să fie dreptatea personificată. 9n persoana ,udecătorului se caută un
intermediar* #n ideea că a,ung#nd la intermediar* a,ungi la dreptatea #nsăşi.
3. P)-c$ul )!0$#-0a<. Principiul responsa$ilităţii este #ntr(o legătură implicită cu
principiul li$ertăţii. esponsa$ilitatea #nsoţeşte li$ertatea E2D* p. 123G. &oinţa li$eră a omului este
generatoarea responsa$ilităţii. Omul* li$er creator al cauzelor prin puterea )oinţei sale* poate şi
tre$uie să fie responsa$il de efectele implicit produse. 5 fi responsa$il #nseamnă a accepta şi a
suporta consecinţele celor produse g#nduri* dorinţe* fapte8.
" contrario* a fi iresponsa$il este eci)alent cu a fi in)oluntar şi* respecti)* a fi neli$er.
5ltfel zis* responsa$ilitatea este antrenată atunci* c#nd )oinţa omului nu este constr#nsă de
factori interni sau e'terni şi* deci este li$eră. 4upă Jant* acesta este principiul autonomiei
)oinţei care tre$uie să administreze acti)itatea raţională a omului. &oinţa a$solut $ună ar fi
singura lege uni)ersală pe care şi(ar impune orice fiinţă raţională. 5cest ideal antian ar duce la
instaurarea responsa$ilităţii uni)ersale. &oinţa $ună poate fi culti)ată ca făgaş al eli$erării de
acţiunea factorilor interni g#nduri* dorinţe8 şi e'terni străini dezideratului propus. O persoană
este autonomă #n măsura #n care reuşeşte să(şi fr#neze pornirile dictate de simţuri* adică are un
comportament raţional* #n afara oricărui mod constr#ngător. Numai #n această situaţie ea de)ine
responsa$ilă ,uridic şi moral E13* p. 3G.
esponsa$ilitatea poate fi e'aminată din perspecti)a moralei şi din cea a dreptului. =orala*
care administrează uni)ersul g#ndurilor* dorinţelor* sentimentelor umane* este domeniul
responsa$ilităţii pentru emanaţiile lumii interioare psiice8 a su$iectului.
C. =#nzală arată* că /atunci c#nd un indi)id nu aderă la sistemul de norme oficiale* mai ales
,uridice* consider#ndu(le e'terioare şi străine* aceste norme i se impun totuşi* iar el este o$ligat să
le respecte* adică #i impun o răspundere. 9ntr(o astfel de situaţie indi)idul este răspunzător* nu şi
responsa$il #n raport cu normele pe care le dezapro$ă* dar le respectă din o$ligaţie E20* p. 3!G.
4acă responsa$ilitatea morală se #nfăptuieşte* ca regulă #n raport cu sine #nsuşi implic#ndsancţiunile moralei* atunci răspunderea ,uridică este un raport ,uridic de constr#ngere a
făptuitorului de către organul competent de a aplica sancţiunile ,uridice.
9n )iziunea lui C. =#nzală* /responsa$ilitatea reprezintă asumarea conştientă şi deli$erată L
#n faţa colecti)ităţii şi a propriei conştiinţe L a unei atitudini acti)e şi militante faţă de societate* a
gri,ii pentru succesul şi eficienţa* pentru consecinţele acti)ităţii pe care un indi)id o desfăşoară
sau o conduce #n $eneficiul comunităţii din care face parte E20* p. 3%G.
4imensiunea ,uridică a responsa$ilităţii presupune asumarea* de regulă* prin constr#ngere pu$lică a consecinţelor negati)e ale faptelor ilicite să)#rşite de o anumită persoană. ăspunderea
1D
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 16/45
,uridică poate fi caracterizată #n funcţie de reacţie negati)ă* de condamnare a statului faţă de
conduita ilicită a unui su$iect. ăspunderea ,uridică este o formă de reacţie faţă de #ncălcările
normelor ,uridice* acţion#nd indirect la asigurarea e'ecutării cerinţelor legale.
ăspunderea ,uridică nu tre$uie redusă doar la constr#ngere pu$lică* pentru că astfel dreptul
riscă să de)ină sancţionatoriu negati). Or* asumarea $ene)olă a o$ligaţiilor ,uridice şi e'ecutarea
$ene)olă a acestora implică răspunderea ,uridică poziti)ă* cu aplicarea sancţiunilor ,uridice
poziti)e stimulati)e şi de #ncura,are. 4eci* principiul responsa$ilităţii )a gu)erna #ntreg procesul
de realizare a dreptului* implic#nd /promo)area )alorilor sociale şi umane prin normele ,uridice
şi o acţiune conştientă de apărare a acestor )alori E17* p. 13!G.
?li$erarea comportamentului de orice constr#ngere este premisa oricărui comportament etic
sau ,uridic. 9n această premisă . 4ogaru* 4.+. 4ănişor* >. 4ănişor )ăd ,ustificarea
responsa$ilităţii. Omul este li$er şi responsa$il* dacă răspunde numai de faptele sale să)#rşite #n
afara oricărei presiuni e'terioare de natură să(i altereze )oinţa. Omul nu tre$uie să fie
responsa$il de frica pedepsei* ci responsa$ilitatea sa tre$uie să rezulte din con)ingerea că el
acţionează ca fiinţă li$eră* pentru ca actele sale sunt #n concordanţă cu interesul social. Bn om
este responsa$il atunci* c#nd consideră că ordinea socială este #n concordanţă cu propriile sale
aspiraţii. O cultură a li$ertăţii poate genera fără oprelişti o cultură a responsa$ilităţilor. Numai
#ntr(o astfel de societate responsa$ilitatea poate fi concepută ca aderare necondiţionată la )alorile
umane E13* p. %G.
+ultura li$ertăţii şi implicit cultura responsa$ilităţii sunt dependente de procesul dificil de
culti)are a )oinţei omului.
2. SISTEMUL PRINCIPIILOR DREPTULUI
2.1. N#u-!a % cla0/ca)!a $)-c$l#) *)!$tulu
17
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 17/45
4upă N. Popa* /un principiu general de drept este rezultatul unei e'perienţe sociale şi o
reflectare a unor cerinţe o$iecti)e ale e)oluţiei societăţii* ale con)ieţuirii sociale* ale asigurării
acelui ecili$ru necesar #ntre drepturile unora şi o$ligaţiile altora E2D* p. 11%G. Principiile
generale ale dreptului #m$răţişează un mare număr de cazuri concrete* rezumă fie aprecierile
indi)iduale ale relaţiilor ,uridice* fie elementele lor de fapt şi iau forma unor definiţii ştiinţifice
arată =. 4,u)ara #n /?nciclopedia ,uridică E12* p. 27DG.
Prin /principii generale ale dreptului 6. Popescu #nţelege /un ansam$lu de idei directoare
care* fără a a)ea caracterul precis şi concret al normelor de drept poziti)* orientează aplicarea
dreptului poziti). 4e e'emplu- ideile pri)ind li$ertatea umană se concretizează #n principiul
autonomiei de )oinţă E27* p. 1D3G.
C. =#nzală )ede #ntr(un principiu general de drept /un #nceput #n ordinul idealului care
se prezintă su$ forma unei a'iome sau deducţii* deoarece s(a născut printr(o generalizare de
fapte e'perimentale E20* p. 1%G.
ecurc#nd la specificare şi respect#nd regulile definiţiei* propunem următoarea definiţie
a noţiunii /principii generale ale dreptului. 4P)-c$l! +!-!)al! al! *)!$tulu 05-t ac!l!
$)-c$ al! *)!$tulu ca)! 5-t!"!a( c#--utul tutu)#) -#)"!l#) u)*c! *-t),# #)*-!
u)*c $#(t'6 a0+u)5-*u, u-tat!a "at!)al % $)#c!0ual.7 Or* $)-c$l! +!-!)al! al!
*)!$tulu 05-t *!l! *! "a8" +!-!)altat!6 !0!- % 'al#a)! al! c#--utulu tutu)#)
-#)"!l#) u)*c! *-t),# #)*-! u)*c $#(t'6 ca)!, a0+u) -t!+)tat!a "at!)al %
$)#c!0ual.
+onstituţia . =oldo)a din 1FF% a consacrat principiile fundamentale ale su)eranităţii
şi independenţei* pluralismului politic* separării şi cola$orării puterilor* umanismului* unităţii
drepturilor şi o$ligaţiilor fundamentale ş.a. E1G.
" contrario* tendinţa de a e'tinde numeric principiile generale ale dreptului este proprie
unor doctrinari. 6pre e'emplu* =.. :aitin numeşte următoarele principii generale ale dreptului-
li$ertatea egalitatea dreptul la )iaţă dreptul al proprietate demnitatea ,ustiţia omul ( )aloareasupremă familia şi poporul ( iz)orul puterii apărarea drepturilor naturale ale omului ( scop şi
#ndatorire a statului legalitatea #m$inarea con)ingerii şi a constr#ngerii #ncura,are şi limitare #n
drept federalismul E2* p. 1!3G* #n total 13 principii. Printre acestea depistăm şi drepturi
su$iecti)e şi funcţii ale statului şi metode de reglementare ,uridică.
>. <iodoro) propune o listă din 12 principii generale- 18 consolidarea ,uridică a $azelor
social(politică şi economică a statului* a relaţiilor de producţie dominante 28 consolidarea
,uridică a puterii pu$lice* a structurii ei repartiţia #mputernicirilor #ntre organele pu$lice* aformelor şi metodelor lor de funcţionare 38 principiul li$ertăţii sociale %8 principiul ecităţii
1
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 18/45
dreptăţii8 sociale !8 principiul democratismului D8 principiul umanismului 78 principiul
legalităţii 8 principiul egalităţii #n drepturi F8 principiul internaţionalismului 108 principiul
unităţii drepturilor şi #ndatoririlor ,uridice 118 principiul ,ustiţiei 128 principiul răspunderii
pentru )ină E3%* p. 222(223G.
4upă părerea noastră* fără a recurge la e'tinderi sau restr#ngeri raţionale* #n funcţie
de principii generale ale dreptului epu$licii =oldo)a* inerente tuturor normelor* instituţiilor
,uridice şi ramurilor dreptului #n )igoare* sunt- 18 principiul ,ustiţiei descendente- ecitatea sau
dreptatea socială* separarea puterilor #n stat* ş.a.8 28 principiul li$ertăţii descendente- $una
credinţă* pluralismu politic8 38 principiul egalităţii descendente- legalitatea* nediscriminarea*
asigurarea $azelor legale de funcţionare ş.a.8 %8 principiul responsa$ilităţii descendente- pacta
sunt ser)anda* răspunderea pentru )ină* ş.a.8 !8 principiul unităţii descendente- unitatea
drepturilor şi #ndatoririlor ,uridice* democratismul* internaţionalismul* solidaritatea* ş.a.8 D8
principiul ierariei descendente- cooperarea* supremaţia +onstituţiei* #nt#ietatea dreptului
comunitar* ş.a.8.
?'aminarea conceptului de principii ale dreptului implică cercetarea criteriilor de
clasificare şi claselor de principii. Printre puţinii autori preocupaţi de pro$lema clasificării
principiilor generale ale dreptului s(a afirmat autorul francez Aean "ous :ergel.
4upă A.". :ergel* principiile generale ale dreptului pot fi clasificate după trei criterii-
18 funcţia principiilor 28 autoritatea )aloarea8 principiilor 38 sursa de inspiraţie a principiilor.
+onform criteriului funcţiei* A.". :ergel distinge principii generale fundamentale şi principii
generale tenice. Principiile generale care fundamentează orice construcţie ,uridică* care
orientează ela$orarea normelor ,uridice şi e)oluţia acestora sunt numite fundamentale. Principiile
generale care asigură coeziunea ordinii de drept* interpretarea şi aplicarea adec)ată a
dreptului sunt numite tenice. 5cestea sunt #mpărţite #n- a8 principii directoare $8 principii
corecti)e.
Principiile directoare sunt acele principii generale tenice de care depinde ordinea socialăprezumţia cunoaşterii legii* principiul egalităţii #n faţa legii* autoritatea de lucru ,udecat8.
Principiile corecti)e s#nt principiile generale tenice fără de care soluţiile legale ar putea fi
ne,uste sau neadec)ate principiul $unei ( credinţe* principiul că nimeni nu poate să o$ţină
a)anta,e din propria culpă8. 4upă :ergel* e'istă principii generale tenice de natură mi'tă
directoare(corecti)e* care se alternează #n funcţie de situaţiile #n care sunt in)ocate şi de alte
principii cu care se confruntă. Principiul potri)it căruia nu se poate deroga prin con)enţii
particulare de la legile de ordine pu$lică* spre e'emplu* este director* deoarece e'primă e'igenţeale ordinii sociale* consacr#nd superioritatea acesteia faţă de )oinţă şi interesele indi)iduale.
1F
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 19/45
Cotodată* el este un principiu corecti)* căci prin el este atenuat principiul autonomiei de )oinţă
E27* p. 1DD(1D7G.
+onform autorităţii )alorii8* principiile generale ale dreptului sunt grupate de :ergel
#n constituţionale şi generale propriu(zise. +ele dint#i se impun legiuitorului #nsuşi* cele din
urmă se impun autorităţilor competente să ela$oreze acte normati)e su$ordonate legii.
4upă sursa de inspiraţie* principiile generale ale dreptului au fost #mpărţite #n- principii
de inspiraţie filosofică şi politică principiul egalităţii #n drepturi8 şi principii tenico(,uridice
principiul contradictorialităţii8. 9mpărţirea dată este apreciată de 6. Popescu /cam imprecisă şi
lipsită de consecinţe reale #n practică E27* p. 1DD(1D7G.
4upă părerea noastră* cel mai con)ingător criteriu de clasificare* care are )aloare teoretico
( aplicati)ă este cel funcţional. 4eoarece prin funcţiile fundamentale şi tenică* principiile
generale ale dreptului asigură ecili$rul #ntre dinamica şi statica sistemului ,uridic.
5utorul $elgian =ar )an @oece face distincţia #ntre principiile structurale* principiile
ideologice* principiile ( scop şi principiile ( mi,loc E27* p. 1DG.
Principiile generale structurale ale dreptului sunt deduse sau cel puţin pretind a pro)eni din
dreptul scris. ?le reprezintă* după =. @oece* a'iome ascunse ale structurii logice a sistemului
dreptului* prezente implicit #n cadrul sistemului. Particularitatea distincti)ă a principiilor
structurale este suportul instituţional e'istent. 4oar accept#ndu(le legiuitorul poate să le aplice
prin mai multe norme concrete. ?'emplu clasic de principiu structural* adus de autor este
principiul $unei credinţe dedus din pre)ederile legale pri)ind e'ecutarea cu $ună credinţă a
o$ligaţiilor contractuale E27* p. 1DG.
Principiile generale ideologice nu s#nt deduse din sistemul de drept şi nu au un suport
instituţional* după @oece. ?le sunt de natură morală* politică etc.* reprezent#nd aplicaţii ale unor
)alori sau norme ne,uridice de către instanţe. 4e e'emplu- principiul securităţii ,uridice. 5ceste
principii răspund cerinţei de asigurare a unui cadru etic al dreptului şi după )aloarea practică
sunt principii corecti)e. 4eoarece sunt folosite pentru a restr#nge aplicarea unor norme ,uridice*efectele cărora le corectează şi care #n anumite #mpre,urări* speciale sunt considerate
inecita$ile* iraţionale. Principiile ideologice acţionează asupra #ntregului sistem de drept
spre deose$ire de principiile structurale acţiunea cărora se limitează la o anumită ramură a
dreptului E27* p. 1DFG.
Principiile ( scop şi principiile ( mi,loc contri$uie* după @oece* la ierarizarea
principiilor generale ale dreptului şi s#nt modalităţi de aplicare a unui principiu mai general. +a
e'emple s#nt aduse- principiul neretroacti)ităţii legii ( mi,loc de realizare a principiului
20
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 20/45
securităţii principiul rolului pasi) al ,udecătorului ( mi,loc de realizare a principiului neutralităţii
acestuia E27* p. 1DFG.
9n ordinea sistematizării principiilor generale ale dreptului* propunem următoarele criterii
de clasificare pe care le considerăm ,ustificate din punct de )edere teoretic şi practic.
4upă funcţia #nfăptuită* deose$im- a8 principii generale care asigură acti)itatea normati)e
( ,uridică* #n special* principiile legiferării care gidează acti)itatea legiuitorului. 6pre e'emplu-
principiul responsa$ilităţii legiuitorului* principiul egalităţii tuturor #n faţa legii.* etc. 5ceste
principii s#nt reguli* metode de legiferare. $8 principii generale care asigură acti)itatea comple'ă
de realizare a normelor ,uridice* #n special* de acoperire a lacunelor normelor de drept pri)at.
6pre e'emplu- principiul ecităţii* principiul li$ertăţii contractuale. 5ceste principii de asemenea
sunt metodologice* )iz#nd aplicarea dreptului.
4upă forma de e'primare* deose$im- a8 principii generale formulate e'pres #n te'te
normati)e. 5ctul de consfinţire a principiilor generale aparţine legiuitorului. 4in punct de )edere
a clasificării normelor ,uridice* ele poartă denumirea de /norme ( principii. 6pre e'emplu-
principiul egalităţii* consacrat #n articolul 1D al +onstituţiei . =oldo)a principiul unităţii
consacrat #n articolul 1! al +onstituţiei . =oldo)a E1* p. 1!G. $8 principii generale e'primate
#n formule sintetice clasice latine* cum sunt aforismele* ma'imele* adagiile latine. 6pre e'emplu-
principiul ,ustiţiei principiul egalităţii principiul ierariei etc. c8 principii generale* neincluse
e'pres #n te'tul legii* #nsă deduse pe cale de interpretare şi recunoscute de ,urisprudenţă. 5ceasta
#nsă nu #nseamnă că ,udecătorul poate crea principii generale de drept el le descoperă #n
acti)itatea de interpretare a normelor ,uridice. 6pre e'emplu- principiul ierariei prioritatea
ordinii pu$lice faţă de autonomia de )oinţă prioritatea legii speciale faţă de legea generală8* etc.
4upă aria de #ncadrare ,uridică şi spaţiul de aplicare* deose$im- a8 principii generale
#ncadrate şi aplicate #ntr(un sistem ,uridic naţional. 4o)ada acestora este legislaţia naţională şi
sintezele ,urisprudenţiale ale unui stat. $8 principii generale comune c#tor)a două şi mai multe8
sisteme ,uridice naţionale. 5cestea sunt rezultatul comparării ordinilor ,uridice ale mai multor state* ca regulă* cu apartenenţă la o familie ,uridică. 6pre e'emplu- principii ,uridice de common
la# drept comun8* principii ,uridice de drept islamic musulman8 etc. Bn e'emplu eloc)ent este
procesul de integrare europeană* care implică apropierea ordinelor ,uridice europene şi
sintetizarea unor principii generale comune sistemelor ,uridice ale statelor integrate* mem$re
ale Bniunii ?uropene. +urtea de Austiţie de la "u'em$ourg a dedus dintr(o analiză de drept
comparat următoarele principii generale- principiul egalităţii* principiul ierariei principiul
#m$ogăţirii fără ,usta cauză* etc. E21* p. 322G. c8 principii generale ale dreptului care au primito consacrare internaţională* considerate comune tuturor sistemelor ,uridice naţionale.
21
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 21/45
ar după gradul de generalizare şi sfera lor de acţiune* acestea se clasifică #n trei grupe* şi
anume- a8 principii generale sau fundamentale $8 principii ramurale c8 principii interramurale.
a8 Principile generale sau fundamentale se desprind din 4eclaraţia de su)eranitate a
repu$licii =oldo)a. 5semenea principii s#nt democratismul politic* drepturile omului* separaţia
puterilor* pluralismul* independenţa ,udecătorilor.
$8 Principile ramurale s#nt #nscrise #n coduri sau legi. 9n această categorie de principii pot
fi* principiul legalităţii* incriminării şi pedepsei #n dreptul penal* principiile li$ertăţii contractuale
sau $unei credinţe #n dreptui ci)il* principiile realităţii contradictorialităţii sau pu$licităţii #n
dreptul procesual şi altele.
c8 Princippile interramurale se referă la două sau mai multe ramuri de drept* darn u la toate.
4enture ele fac parte principiile oralităţii* contradictorialităţii sau pu$licităţii #n dreptul procesual
penal* #n dreptul procesual ci)il etc. ED* p. 1F2G.
2.2. P)-c$l! )a"u)al! al! *)!$tulu
9n condiţiile societăţii etatice* dreptul este un su$sistem al sistemului ,uridic. 6istemul
dreptului este ansam$lul normelor ,uridice sistematizate #n instituţii şi ramuri* care
reglementează conduita persoanelor* a căror respectare este asigurată* la ne)oie* prin forţa
de constr#ngere a autorităţii pu$lice reglementatoare* recunoscută de societate E1F* p. !G.
6u$sistemele sistemului dreptului s#nt ramurile dreptului şi instituţiile ,uridice* e'istenţa ,uridică
a cărora este datorată normelor ,uridice.
amura dreptului răspunde cerinţelor de sistematizare a normelor ,uridice* la ni)el
macrosistemic* #n )ederea facilitării #nţelegerii şi aplicării acestora. 4upă N. Popa* ramura
dreptului este ansam$lul normelor ,uridice care reglementează relaţiile sociale dintr(un anumit
domeniu al )ieţii sociale* #n $aza unei metode specifice de reglementare şi a unor principiicomune. 4eci* criteriile de structurare a ramurii de drept sunt o$iectul de reglementare ,uridică
relaţiile sociale dintr(un domeniu distinct al )ieţii sociale8 metoda specifică de reglementare
,uridică modalitatea practică de influenţare a conduitei #n cadrul o$iectului de reglementare8
şi principiile comune ramurii de drept respecti)e. Principiile comune şi o$iectul de reglementare
constituie criterii o$iecti)e de construire a unei ramuri* spre deose$ire de metoda de
reglementare considerată criteriu su$iecti) E2D* p. 2%2(2%3G.
+u titlu de e'emplu* 4. =azilu defineşte principiile specifice diferitelor ramuri aledreptului /ca fiind acele idei călăuzitoare ale conţinutului normelor ,uridice ale unei anumite
22
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 22/45
ramuri de drept care cuprind cerinţele o$iecti)e ale creării şi realizării normelor ,uridice din
această ramură a sistemului dreptului E17* p. 11G.
P)- $)-c$ )a"u)al! al! *)!$tulu 5-!l!+!" ac!l! $)-c$ al! *)!$tulu ca)!
+u'!)-!a( c!l "ult # )a"u) a *)!$tulu $#(t'. P)-c$l! )a"u)al! 05-t $)-c$l!
+!-!)al! al! tutu)#) -#)"!l#) % -0ttul#) u)*c! *- ca*)ul u-! )a"u) a *)!$tulu.
4eose$im următoarele funcţii ale principiilor ramurale- a8 funcţia de coeziune a normelor
şi instituţiilor ,uridice* care au un o$iect şi o metodă comună de reglementare $8 funcţia
de configurare a ramurii de drept #n cadrul sistemului dreptului* ce se e'primă #n consolidarea
instituţiilor ,uridice asemănătoare şi departa,area lor de alte instituţii ,uridice di)ergente c8
funcţia de orientare adec)ată a raporturilor ,uridice ce rezultă din ramura de drept respecti)ă
rele)antă este utilitatea acestei funcţii #n practica ,uridică d8 funcţia de proliferare a principiilor
ramurale* prin care se asigură dez)oltarea ramurii de drept #n cadrul sistemului.
4atorită faptului constituirii nesimultane a ramurilor dreptului spre e'emplu* dreptul ci)il
a apărut #n anticitatea romană* dreptul penal s(a diferenţiat a$ia #n secolul H&* dreptul
administrati) are autonomie din secolul HH etc.8 E1F* p. !FG* putem constata e)oluţia procesuală
a principiilor ramurale ale dreptului.
Principiile ramurii de drept ci)il* care e'plică e)oluţia raporturilor de drept ci)il* #n
general* şi a modalităţilor #n care sunt apărate şi promo)ate drepturile şi interesele legitime #n
cadrul acestor raporturi* #n special sunt- principiul proprietăţii* principiul egalităţii #n faţa
legii ci)ile principiul #m$inării intereselor personale indi)iduale cu cele o$şteşti generale
principiul ocrotirii drepturilor su$iecti)e ci)ile ori al garantării lor. 4upă cum arată >. :eleiu*
aceste principii sunt consacrate in terminis de normele dreptului ci)il rom;n* moti) pentru care le
reţinem ca principii fundamentale şi specifice ale dreptului ci)il. dei călăuzitoare pentru
#ntreaga legislaţie ci)ilă* pri)ind toate instituţiile dreptului ci)il* ciar dacă nu(şi manifestă
prezenţa cu aceeaşi intensitate E7* p. 3!(3DG.
Principiile dreptului ci)il al . =oldo)a s#nt #nscrise #n articolul 1 al +odului ci)ilegalitatea participanţilor #n raporturile reglementate de legislaţia ci)ilă in)iola$ilitatea
proprietăţii li$ertatea contractuală neimi'tiunea #n afacerile pri)ate necesitatea realizării li$ere
a drepturilor ci)ile etc.8 E2* p. 3G.
Principiile dreptului familiei descind din principiile ramurale ale dreptului ci)il* consacr#nd
prioritatea interesului pri)at. +odul familiei al epu$licii =oldo)a consfinţeşte e'pres art.28
principiile de $ază ale legislaţiei familiei şi* implicit* a dreptului familiei. 5cestea sunt- căsătoria
li$er consimţită #ntre $ăr$at şi femeie* egalitatea #n drepturi a soţilor #n familie* spri,inul reciprocmoral şi material* manifestarea gri,ii pentru #ntreţinerea* educaţia şi apărarea drepturilor şi
23
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 23/45
intereselor mem$rilor minori şi inapţi de muncă ai familiei* inadmisi$ilitatea amestecului
deli$erat #n relaţiile familiale* soluţionarea pe cale amia$ilă a tuturor pro$lemelor )ieţii familiale
E%* p. 3(%G.
"egiuitorul moldo)ean a codificat următoarele principii ramurale ale dreptului penal*
consider#ndu(le /principii de aplicare a +odului penal E3* p. 3G- legalitate* umanismul*
democratismul* caracterul personal al răspunderii penale* indi)idualizarea răspunderii penale şi
pedepsei penale. +onsiderăm că principiile respecti)e sunt suportul ideatic* #n primul r#nd*
al tuturor normelor de drept material penal* apoi al normelor de drept procesual penal* or
/principii de aplicare a +odului penal. 9n art. ! al +odului penal legiuitorul a admis
inad)ertenţă #ntre titlul articlului /Principiul democratismului şi te'tul normei ( principiu.
Potri)it interpretării conţinutului articolului respecti)* identificăm cu certitudine deplină
principiul egalităţii #n faţa legii penale* or nediscriminării infractorilor. <aptul constatat ţine
de responsa$ilitatea legiuitorului pentru /litera şi /spiritul legii. 9n acelaşi conte't* alineatul 28
al articolului 7 cu titlul /Principiul indi)idualizării răspunderii penale şi pedepsei penale enunţă
un alt principiu de drept penal ( ,usteţea răspunderii şi pedepsei penale E3* p. 3G.
Principiile dreptului constituţional* ramură fundamentală a sistemelor de drept
contemporan* constituie $aza principală a structurării social(economice şi a organizării de
stat* a funcţionării organelor statului* a statutului ,uridic al cetăţeanului. 9n acelaşi timp*
principiile ramurii de drept constituţional fundamentează #nceputurile tuturor celorlalte ramuri
ale dreptului #n )igoare* precum şi #n proces de constituire. Principii fundamentale sau
constituţionale* potri)it +onstituţiei epu$licii =oldo)a* sunt- su)eranitatea şi independenţa
puterii de stat separaţia şi cola$orarea puterilor supremaţia +onstituţiei democraţia şi
pluralismul politic* principiile economiei de piaţă neretroacti)itatea legii prezumţia
ne)ino)ăţiei dreptul la recunoaşterea personalităţii ,uridice a fiecărui om etc. E1* p. 11(12G.
4upă cum am #ncercat să clasificăm principiile generale ale dreptului* intenţionăm să
le clasificăm şi pe cele ramurale. 9n funcţie de criteriile- a8 di)iziunea dreptului $8 su$stanţanatura8 normelor ,uridice c8 legătura cu principiile generale ale dreptului d8 incidenţa
intraramurală.
a8 4upă di)iziunea dreptului* deose$im- 18 principii ramurale de drept pu$lic şi principii
ramurale de drept pri)at 28 principii ramurale de drept intern şi principii ramurale de drept
internaţional. Principiile ramurale de drept pu$lic aparţin ramurilor de drept pu$lic-
constituţional* penal* administrati) etc. Principiile ramurilor de drept pri)at )izează dreptul
ci)il* dreptul comercial* dreptul familiei. Principiile ramurale de drept intern se referă laansam$lul ramurilor sistemului de drept al unui stat. Principiile ramurale de drept internaţional
2%
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 24/45
pu$lic se referă la ramurile dreptului internaţional pu$lic drept diplomatic şi consular dreptul
mării dreptul aerului drept umanitar etc.8.
$8 4upă su$stanţa natura8 reglementărilor ,uridice* deose$im principii de drept material
şi principii de drept procesual. Principiile de drept material sunt principiile ramurilor de drept
ci)il* penal* administrati) etc. Principii de drept procesual sunt principiile dreptului procesual
penal şi dreptului procesual ci)il etc.
c8 9n funcţie de legătura cu principiile generale ale dreptului* deose$im- 18 principii
ramurale su$ordonate principiilor generale ale dreptului şi 28 principii ramurale coordonate
cu principiile generale ale dreptului. Principiile ramurale su$ordonate celor generale se o$ţin
prin di)iziune sau descompunere a noţiunii supraordonate de principii ale dreptului. Principiile
ramurale coordonate cu principiile generale se o$ţin prin clasificare sau grupare #n clase
a principiilor dreptului* după criteriul acţiunii #n cadrul sistemului dreptului principii generale*
principii ramurale* principii interramurale8.
d8 4upă incidenţa intraramurală* deose$im- principii fundamentale* principii generale şi
principii instituţionale ale ramurii de drept. Principii fundamentale ale ramurii sunt reguli cu
incidenţă generală şi a$solută care nu pot fi nesocotite de alte principii intraramurale. Principiile
generale ale ramurii sunt reguli deri)ate din cele fundamentale şi su$ordonate acestora* a)#nd şi
ele incidenţă generală* dar restr#nsă la anumite laturi ale reglementării ,uridice.
Principiile instituţionale ale ramurii de drept sunt reguli su$ordonate at#t principiilor
fundamentale* c#t şi celor generale intraramurale* fiind aplicate numai #n cadrul instituţiilor la
care se referă.
2.3. P)-c$l! -t!))a"u)al! al! *)!$tulu
4upă :. Negru* principiile interramurale caracterizează două sau c#te)a ramuri de dreptE22* p. 127G. 4upă >. <iodoro)* principiile interramurale s#nt #nceputuri* temeiuri călăuzitoare
ale reglementării ,uridice pentru c#te)a ramuri de drept #nrudite E3%* p. 21FG. 4efiniţiile
respecti)e ne sugerează cel puţin două #ntre$ări- 18 +are ramuri de drept s#nt #nruditeR 28 +#te
ramuri cel mult s#nt călăuzite de principii interramuraleR &om #ncerca să găsim răspunsul.
4in perspecti)a sistemului dreptului* toate ramurile dreptului fiind #nglo$ate #ntr(un
tot #ntreg numit /drept s#nt /#nrudite. 4in punct de )edere a di)iziunii dreptului* ramurile
/#nrudite s#nt sistematizate #n drept pu$lic şi drept pri)at. /9nrudirea ramurilor de drept pri)atse face după interesele particulare proprii unui indi)id* unei familii* unei clientele comerciale*
2!
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 25/45
apărate de normele dreptului ci)il* familiei* comercial după modalitatea li$eră de manifestare
a )oinţei indi)iduale autonomia de )oinţă8 şi după caracterul dispoziti) ( permisi) al normelor
,uridice. /9nrudirea ramurilor de drept pu$lic are loc după generalitatea interesului comun al
tuturor cetăţenilor şi a societăţii #nsăşi după modalitatea autoritară* unilaterală a )oinţei
gu)ernanţilor după caracterul general o$ligatoriu* imperati) al normelor ,uridice E13* p. 2!D(
2!G.
4in punct de )edere a metodei specifice de reglementare a relaţiilor sociale* ramurile
dreptului pu$lic sunt /#nrudite prin su$ordonare* iar ramurile dreptului pri)at prin egalitatea
părţilor.
elaţiile sociale dintr(un anumit domeniu al )ieţii sociale o$iectul de reglementare8 pot fi
reglementate de mai multe ramuri ale dreptului. 4e e'emplu- relaţiile de proprietate cad
su$ incidenţa dreptului ci)il* dreptului comercial* dreptului penal etc. 5stfel se instituie raporturi
de #ncrucişare intersecţie8 a ramurilor dreptului.
Pe l#ngă criteriile de /#nrudire a ramurilor dreptului* implicit arătăm şi principiile comune
pentru cel puţin două ramuri de drept. 6u$ egida dreptului ci)il* fundament al dreptului
pri)at* celelalte ramuri de drept pri)at dreptul familiei* dreptul comercial* dreptul muncii*
dreptul locati) şi dreptul mediului8 sunt direcţionate de aceleaşi principii de drept- li$ertatea
contractuală* in)iola$ilitatea proprietăţii* neimi'tiunea #n afacerile pri)ate* egalitatea
participanţilor la raporturile ,uridice etc. 6u$ egida dreptului constituţional* fundament al
dreptului pu$lic* celelalte ramuri de drept pu$lic dreptul penal* dreptul administrati)* dreptul
financiar* dreptul )amal etc.8 s#nt diriguite de principii comune de drept- neretroacti)itatea legii*
prezumţia ne)ino)ăţiei etc. Principii comune ramurilor de drept procesual ci)il şi penal sunt-
aflarea ade)ărului* garantarea dreptului la apărare* legalitatea E17* p. 1%0G. 5stfel de principii le
numim interramurale.
eieşind din cele relatate* constatăm că noţiunea /ramuri #nrudite de drept este
poli)alentă* de aceea* pentru a nu crea confuzii se )a eluda #n lim$a,ul ,uridic. 4acă cel puţindouă ramuri ale dreptului pot fi legate prin principii /comune* pe care le(am numit
interramurale* atunci cel mult ramurile cuprinse #n una din cele două mari su$di)iziuni ale
dreptului pu$lic şi pri)at8 pot constitui aria ma'imă a principiilor interramurale ale dreptului. 9n
scim$* o singură ramură de drept pu$lic sau pri)at* pe care am numit(o fundamentală* poate
fi generatoare de principii comune interramurale8 pentru alte ramuri de drept pu$lic sau
pri)at. 4e aceea* dreptul ci)il este considerat drept comun pentru celelalte ramuri de drept
pri)at şi mi't* cu #nclinaţie pri)ată. 4reptul constituţional* este dreptul comun pentru celelalteramuri de drept pu$lic. 9nsă* ca ramură fundamentală a dreptului* dreptul constituţional este
2D
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 26/45
generator de principii interramurale şi pentru ramurile de drept pri)at. 6pre e'emplu- pluralismul
formelor de proprietate principiile economiei de piaţă- concurenţa loială* li$era iniţiati)ă
economică accesul li$er la ,ustiţie etc.
4eci* $)-c$l! -t!))a"u)al! al! *)!$tulu 05-t $)-c$ +!-!)al! *! *)!$t $u&lc
0au % $)'at ca)! +u'!)-!a( c!l $u- *#u )a"u) al! *)!$tulu.
9n fine* să nu uităm că /di)izarea dreptului #n ramuri are ce)a artificial* că* oric#t ne(am
strădui* este imposi$il să #nţelegem de ce şi #n $aza căror criterii o$iecti)e )a lua fiinţă o ramură
sau alta E13* p. 2!FG. 5ceastă incertitudine se e'tinde implicit şi asupra principiilor ramurale.
3. VALOAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI
3.1. L#cul % )#lul $)-c$l#) *)!$tulu 5- $)#c!0ul !la&#)) *)!$tulu
27
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 27/45
1. P)-c$l! *! *!t!)"-a)! a $#ltc l!+0lat'!. Pe l#ngă multiplii factori de
configurare a dreptului* factorul uman reprezintă zona centrală de interes pentru orice legiuitor
EF* p. 3FG.
Parafraz#ndu(l pe . +raio)an* dimensiunea legiuitorului este zona centrală de configurare
a dreptului* deoarece conştiinţa ,uridică a legiuitorului* protagonistul principal al fenomenului
,uridic* generează normati)itatea ,uridică. Protaforma şi conţinutul dreptului poziti) #şi au
sediul #n ideologia şi psiologia ,uridică a legiuitorului. Or* geneza şi e)oluţia normelor ,uridice
#n societate sunt a'ate pe conştiinţa ,uridică micro şi macrosocială transmutată de conştiinţa
,uridică a legiuitorului.
+onştiinţa ,uridică* #n general* reflectă fenomenul ,uridic su$ forma cunoştinţelor ,uridice
şi e)aluărilor ,uridice. 4in punct de )edere structural* cunoştinţele ,uridice se atri$uie la partea
cogniti)ă a conştiinţei ,uridice L ideologia ,uridică. ?)aluările ,uridice #nsă se referă la partea
social(psiologică şi emoţional()oliti)ă L psiologia ,uridică E32* p. 37FG.
Psiologia ,uridică #ntruneşte totalitatea sentimentelor ,uridice* emoţiilor* dorinţelor şi
aprecierilor ce )izează fenomenul ,uridic al societăţii. Prin intermediul psiologiei ,uridice
se realizează ideologia ,uridică. Psiologiei ,uridice #i re)ine funcţia de e)aluare a fenomenului
,uridic. ?)aluarea ,uridică se e'primă #n- a8 aprecierea dreptului $8 aprecierea conduitei licite a
mem$rilor societăţii c8 aprecierea ilicitului d8 autoaprecierea conduitei e8 aprecierea acti)ităţii
organelor de ocrotire a normelor de drept E32* p. 3%G.
+onsiderăm că e)aluarea ,uridică se e'tinde şi asupra normării ,uridice* #n special
legiferării. 9n )izorul conştiinţei ,uridice sociale se află politica legislati)ă* tenica legislati)ă
şi #nsuşi legiuitorul. 4e aceea* #nsuşi legiuitorul tre$uie să demonstreze cel mai #nalt ni)el
posi$il al conştiinţei ,uridice profesionale.
4upă >. =iai şi . =otica* /orice legiuitor are o politică legislati)ă pe care o desfăşoară
prin legiferare. Politica legislati)ă cuprinde totalitatea scopurilor şi strategiilor unui legiuitor*
precum şi instrumentele conceptuale de realizare a acestora )iz#nd ordinea ,uridică dinsocietate E1F* p. 13G.
4upă . 4ogaru* 4.+. 4ănişor şi >. 4ănişor* politica legislati)ă este o parte a politicii
,uridice care sta$ileşte tenicile* metodele* principiile normării #n )ederea atingerii finalităţilor
sistemului ,uridic E13* p. 220G. 6copul politicii legislati)e şi idealul ,uridic general al
legiuitorului este $inele comun.
"egiferarea L acti)itatea primordială a legiuitorului L este e'presia funcţiei de reglementare
a conştiinţei ,uridice a legiuitorului. Precursoarele acesteia sunt funcţiile de cunoaştere şide e)aluare a fenomenului ,uridic. P. ou$ier E1F* p. 1%1G spunea că nu poate e'ista legiferare
2
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 28/45
fără cunoaşterea şi analiza )alorilor- ,ustiţie* ecitate* securitatea statului* ordine socială*
dar şi fără ocrotirea lor. 4eci* ideile de )aloare ale dreptului* precum sunt li$ertatea* egalitatea*
responsa$ilitatea* ,ustiţia etc.* tre$uie să(şi afirme prezenţa statornică #n conştiinţa legiuitorului
pentru a gida legiferarea.
9n literatura de specialitate atestăm un şir de concepte a'ate pe latura su$iecti)ă a
legiferării* precum sunt- /principiile de determinare a politicii legislati)e* /principiile
legiferării* /principiile tenicii ,uridice* /cerinţele legiferării* /metodica legiferării etc. E13*
p. 220(221G.
"egiuitorul este un realist ciar dacă promo)ează idealul său ,uridic. "egiuitorul
acţionează cu pre)iziunea impactului reglementărilor adoptate asupra cadrului relaţional social*
ceea ce #nseamnă că opera de legiferare aparţine mai mult )iitorului dec#t prezentului.
/"egiferarea tre$uie să fie fundamentată ştiinţific E13* p. 222G. +eea ce #nseamnă că o $ună
politică legislati)ă nu este un act ocazional. ?a tre$uie să pornească de la cercetarea minuţioasă
a realităţii sociale din punct de )edere politic* economic* naţional* internaţional* etc. cu
sta$ilirea consecinţelor unor e)entuale reglementări. 9n )ederea studierii circumstanţelor
comple'e care anticipează reglementările ,uridice propriu(zise* pe l#ngă organele legislati)e
ale statelor se instituie organe specializate- +onsilii legislati)e* +entre de creaţie legislati)ă.
4e e'emplu* conform "egii nr. 70(H& pri)ind actele legislati)e* art. 22* alin. !8* /e'pertiza
ştiinţifică a proiectului de act legislati) este efectuată de instituţii ştiinţifice şi de #n)ăţăm#nt
superior de profil* de e'perţi inclusi) de peste otare* a)#nd menirea de a contri$ui la- a8
rele)area necesităţii de a reglementa prin acte legislati)e pro$lema a$ordată #n proiect $8
fundamentarea oportunităţii ela$orării proiectului #n raport cu posi$ilităţile economico (
financiare ale statului* cu situaţia social ( politică şi consecuti)itatea reglementării proceselor
E!G. 5propo* >. =iai şi . =otica prezintă principiul menţionat #n funcţie de fundamentare
conştientă a acti)ităţii de ela$orare a legii E1F* p. 1%2G. /5sigurarea unui ecili$ru #ntre dinamica
şi statica dreptului E13* p. 222G. Pe de o parte* dreptul ca formă şi dez)oltare este fle'i$il*malea$il* a,ust#ndu ( se la scim$ările cantitati)e din societate.
4eci* legiuitorul )a fi conştient de caracterul mo$il* dinamic al normelor pe care le
edictează. Pe de altă parte* dreptul ca esenţă şi )oinţa este statornic repet#nd esenţa construcţiei
etatice. igiditatea dreptului se identifică cu autoritatea legii lato sensu şi imperati)itatea
prescripţiilor legale. / Dura le$ se% le$ ( ma'imă ,uridică latină ( este do)ada eloc)entă a
staticii dreptului. 6tatica dreptului nu semnifică stagnare #n aplicarea lui* dimpotri)ă* sta$ilitatea
reglementărilor asigură practica constantă şi siguranţa ,uridică. 6arcina legiuitorului* #nafara tentaţiilor de a #nscena un spectacol politic* este de a prelua rolul Cemidei #n )ederea
2F
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 29/45
ecili$rării şi armonizării e'tremelor- dinamicii şi staticii dreptului. ?'tremele* oricare n(ar fi
ele* sunt periculoase. 4e e'emplu* e'cesul mo$ilităţii* dinamismului dreptului conduce la
inflaţie ,uridică* ne#ncredere faţă de lege şi legiuitor* niilism ,uridic #n ultimă instanţă.
?)identă este deformarea conştiinţei ,uridice a legiuitorului* care(şi măsoară gloria cu
cantitatea ela$orărilor normati)e. ?'cesul rigidităţii dreptului* legislaţiei #n ansam$lu* este
un semnal al /#m$ătr#nirii organismului social* al incapacităţii legiuitorului sau al am$iţiilor
politice. ?)identă este #n această e'tremă ideologia ,uridică deficitară a legiuitorului şi
psiologia sa ,uridică neadec)ată.
2. P)-c$l! l!+/!)). Principiile* trecute #n re)istă* care determină politica legislati)ă*
se #nfăţişează la ma,oritatea doctrinarilor #n funcţie de principiile legiferării E2D* p. 22% 23* p.
13(1!G sau principiile procesului de ela$orare a actelor normati)e.
9n lim$a,ul legal se operează* de asemenea* cu termenul /legiferare. +u titlu
e'emplificati)* art. % al "egii nr. 70(H& pri)ind actele legislati)e este intitulat /Principiile de
$ază ale legiferării E!G.
4upă N. Popa* principiile legiferării* numite şi cerinţe ale legiferării* sunt-
a8 principiul fundamentării ştiinţifice a acti)ităţii de ela$orare a normelor ,uridice
/descrierea situaţiilor de fapt ce urmează să fie transformate #n situaţii de drept* analiza
,udecăţilor de )aloare cu pri)ire la determinarea situaţiilor de fapt care tre$uie transformate*
scim$ate şi care se găsesc #n contact cu ,udecăţile de )aloare din care se inspiră #nsăşi
scim$area* determinarea anticiparea8 efectelor posi$ile ale )iitoarei reglementări* costul social
al proiectatei reforme legislati)e* oportunitatea sa etc. $8 principiul cerinţa8 asigurării unui
raport firesc #ntre dinamica şi statica dreptului c8 principiul cerinţa8 corelării sistemului actelor
normati)e #n momentul edictării actelor normati)e legiuitorul )a tre$ui să ţină cont de e'istenţa
multiplelor legături #ntre părţile sistemului legislaţiei să ia #n consideraţie toate implicaţiile
noii reglementări* modificările su$sec)ente #n legislaţie* e)entualele colizii #ntre reglementări
etc. E2D* p. 22!(22DG d8 principiul accesi$ilităţii şi economiei de mi,loace #n ela$orareanormati)ă economia de mi,loace se #nfăţişează #n trei ipostaze- 18 alegerea formei e'terioare a
reglementării 28 alegerea modalităţii reglementării ,uridice 38 alegerea procedeelor de
conceptualizare a lim$a,ului normei8.
4upă :. Negru E23* p. 1F2(1F3G* principiile legiferării sunt- 18 planificarea acti)ităţii
legislati)e şi normati)e #n general 28 supremaţia legii 38 corelarea actelor normati)e %8
asigurarea unui raport dialectic #ntre sta$ilitatea şi mo$ilitatea reglementărilor !8 fundamentarea
ştiinţifică a acti)ităţii de ela$orare a normelor ,uridice.
30
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 30/45
"egiuitorul moldo)ean #n art. %* alin. 38 al "egii pri)ind actele legislati)e E!G a consacrat
e'pres principiile de $ază ale legiferării-
a8 oportunitatea * coerenţa* consec)enţa şi ecili$rul #ntre reglementările concurente
$8 consecuti)itatea* sta$ilitatea şi predicta$ilitatea normelor ,uridice
c8 transparenţa* pu$licitatea şi accesi$ilitatea.
4in alineatele anterioare 18 şi 28 deducem #ncă c#te)a principii ale legiferării- primatul
normelor dreptului internaţional* la care este parte . =oldo)a şi celor unanim recunoscute
de naţiuni supremaţia +onstituţiei #n ieraria actelor normati)e corelarea actelor normati)e
unitatea componentelor sistemului legislaţiei8. +onform pre)ederilor art. % al "egii nr. 70(
H&* principiile nominalizate orientează legiuitorul la ela$orarea şi adoptarea actului legislati)*
dar şi destinatarul acestuia #n procesul aplicării normelor ,uridice. +onsiderăm că destinatarul
actului legislati)* #n cazul dat* este #nsuşi legiuitorul care )a aplica cu rigoare pre)ederile "egii.
+onstatăm că la ni)el doctrinar principiile legiferării sunt generalizate* iar la ni)el legal
aceleaşi principii sunt specificate #n afara interpretării legale.
9n rezultatul interpretării logice a alin. 18* art. ! al "egii nr. 70(H& E!G* am sta$ilit
principiile ( scop ale legiferării şi #nsăşi finalitatea actului legislati)* e)ident cu caracter
normati). 9n plan teleologic legiferarea este orientată spre apărarea drepturilor* li$ertăţilor*
intereselor legitime ale cetăţenilor. ?galitatea şi ecitatea socială sunt o$iecti)ele oricărui act
normati)* dar şi principii ale conştiinţei ,uridice a legiuitorului. 4e aceea* considerăm că titlul
art. ! /+ondiţiile generale o$ligatorii ale actului legislati) nu reflectă complet o$iectul
reglementării e'primate #n alineatul 18- finalităţile legiferării şi* respecti)* a actelor legislati)e.
Citlul adec)at conţinutului respecti) ar fi- /<inalităţile şi e'igenţele actului normati) legislati).
Principiile legiferării* #n )iziunea doctrinarilor >. =iai şi . =otica* sunt principii
de metodă #n legiferare* confirmate de oricare legiuitor* indiferent de loc şi timp. 9n caz
contrar* specifică autorii* fiind )ala$ile doar aici şi acum* ele nu pot fi principii ci doar
reguli necesare tenicilor. +onstantele legiferării sunt- a8 fundamentarea conştientă a acti)ităţiide ela$orare a legii $8 tendinţa către ecili$rarea sta$ilităţii cu mo$ilitatea legii c8
accesi$ilitatea legii d8 interpretarea legii #n sistemul actelor normati)e E1F* p. 1%2G.
4upă Juzmin .<* principiile procesului de ela$orare a dreptului sunt- democratismul
legalitatea* umanismul* profesionalismul caracterul ştiinţific al acti)ităţii pregătirea minuţioasă
şi scrupuloasă a proiectelor normati)e desă)#rşirea tenică a actelor E2F* p. 201G. 4upă u.
5. Ciomiro)* principiile procesului de ela$orare a dreptului sunt- a8 fundamentarea ştiinţifică $8
legalitatea ieraria actelor normati)e8 c8 democratismul suportul demos(ului şi e)idenţa
31
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 31/45
intereselor poporului la ela$orarea actelor normati)e8 $8 unitatea sistemului legislaţiei E32*
p. 1D2G.
4upă >. Nazarenco* principiile fundamentale ale procesului de ela$orare a dreptului sunt-
18 democratismul 28 legalitatea procedurii de adoptare a actului normati)8 38 umanismul
actul normati) tre$uie să asigure şi să apere drepturile şi li$ertăţile omului să satisfacă
necesităţile spirituale şi materiale ale indi)idului8 %8 fundamentul ştiinţific soluţia normati)ă
se ea #n $aza realizărilor ştiinţei şi practicii sociale8 !8 profesionalismul specialişti calificaţi
#n ,urisprudenţă participă la ela$orarea reglementărilor ,uridice8 D8 pu$licitatea procesului
de ela$orare a dreptului8 78 pregătirea minuţioasă a proiectului normati) 8 tenicitatea
E33* p. DF(70G.
".6. a)ici* corel#nd #nsă principiile dreptului cu principiile legiferării arată că principiile
dreptului sunt criteriile de legitimitate a actelor normati)e ca forme de e'primare a dreptului.
=ai mult ca at#t* principiile dreptului s#nt suporturi ideatice ale acti)ităţii legislati)e* particip#nd
la reglementarea indirectă a conduitei sociale şi materializ#ndu(se #n norme ,uridice concrete E37*
p. 1!2G.
9n fine* rezumăm asupra raporturilor dintre principiile dreptului* principiile procesului
de ela$orare a dreptului şi principiile legiferării.
1. Principiile legiferării lato sensu se identifică cu principiile procesului de ela$orare
a actelor normati)e. 4in punct de )edere logic* constatăm #ntre aceste două noţiuni un
raport de compati$ilitate identitate8.
2. 6uportul ideatic al principiilor legiferării şi principiilor procesului de ela$orare a
dreptului este constituit de principiile generale ale dreptului- li$ertatea* ecitatea* ,ustiţia*
responsa$ilitatea* etc.
3. Principiile generale ale dreptului şi principiile legiferării asimilate de conştiinţa
legiuitorului* #n )ederea reglementării conduitei sociale* sunt principii ale conştiinţei ,uridice a
legiuitorului.%. Principiile dreptului s#nt antecedentele procesului de ela$orare a actelor normati)e pe de
o parte. Pe de altă parte* principiile dreptului iau formă şi se dez)oltă #n procesul ela$orării
actelor normati)e* #n special #n cadrul legiferării.
!. 5t#t principiile dreptului* c#t şi principiile legiferării lato sensu* sunt #ncadrate ,uridic
de către legiuitor şi interpretate neoficial de către doctrinari. 9n )ederea aplicării uniforme
şi adec)ate at#t a principiilor dreptului* c#t şi a principiilor legiferării stricto sensu şi principiilor
ela$orării dreptului lato sensu* se impune interpretarea oficială autentică* normati)ă a acestor principii.
32
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 32/45
3.2. L#cul % )#lul $)-c$l#) *)!$tulu 5- ca*)ul )!al() *)!$tulu
1. F#)"!l! % $)-c$l! )!al(). Principiile conştiinţei ,uridice au importanţă nu numai
pentru crearea sistemului dreptului. ?le penetrează sistemul ,uridic sistemul de reglare ,uridică8
#n ansam$lu- conştiinţa ,uridică* dreptul poziti) şi realizarea lui. >. <iodoro) arată aceste
principii ale conştiinţei ,uridice- legalitatea* ecitatea dreptatea8* egalitatea* unitatea
indestructi$ilă a dreptului şi o$ligaţiilor* #m$inarea con)ingerii cu constr#ngerea* răspunderea
pentru )ino)ăţie E3%* p. 2%G.
ealizarea dreptului este componenta necesară a fenomenului sistemului8 ,uridic al
societăţii. 4atorită realizării dreptului* sistemul ,uridic este o construcţie )ia$ilă. 4reptul din
planul a$stracţiunilor sollen8 de)ine fapt sein8* realitate din planul uni)ersalului transmigrează
#n cadrul particular. 9n procesul realizării dreptului normele ,uridice #şi găsesc destinatarii
impersonalitatea şi generalitatea normei este su$stituită prin concretizare şi indi)idualizare.
ealizarea dreptului #ncununează opera legiuitorului care nu este un act #n sine. "egiferarea
lato sensu este implicit succedată de realizarea dreptului #n ordinea continuităţii procesului
,uridic.
"a ni)el doctrinar* conceptul realizării dreptului poziti) este interpretat #n general astfel-
/proces de transpunere #n )iaţă a conţinutului normelor ,uridice* #n cadrul căruia oamenii* ca
su$iecte de drept* respectă şi e'ecută dispoziţii normati)e* iar organele de stat aplică dreptul* #n
temeiul competenţei lor E2D* p. 2!3 1F* p. 1!!G. /ealizarea dreptului implică legarea unui
raport #ntre faptele concrete ale oamenilor şi norma a$stractă care sta$ileşte conduita dreaptă*
calea ideală de acţiune indi)iduală* pentru ca li$ertatea su$iectului să nu afecteze celelalte
li$ertăţi E13* p. 3%DG.
ealizarea mediată mi,locită8 a dreptului implică inter)enţia unui organ competent de stat#n )ederea traducerii #n fapt a intenţiei legiuitorului. Necesitatea aplicării dreptului este
condiţionată de-
a8 e'istenţa unui litigiu pri)ind drepturile su$iecti)e şi o$ligaţiile ,uridice
$8 e'istenţa unui impediment pri)ind e'ercitarea unui drept su$iecti) să)#rşirea unei
fapte ilicite
c8 sta$ilirea faptului naşterii drepturilor su$iecti)e sau stingerii o$ligaţiilor ,uridice
d8 realizarea unui drept su$iecti)e8 declanşarea raportului de constr#ngere a delinc)entului
33
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 33/45
f8 decizia de #ncura,are stimulare8 a unei persoane etc.
4eci* spre deose$ire de celelalte forme ale realizării dreptului* aplicarea este #nfăptuită
de organul competent al statului #n cadrul unui raport ,uridic* care se materializează #ntr(
un act de aplicare a normei ,uridice imperati)e sau dispoziti)e8 la cazul ce necesită soluţionare
,uridică.
9n literatura de specialitate rom;nească E2D* p. 2!3(2!% 1F* p. 1!!(1!DG s#nt e'aminate* de
regulă* două forme ale realizării dreptului- 18 respectarea şi e'ecutarea dispoziţiilor legale de
către cetăţeni 28 aplicarea normelor ,uridice de către organele competente ale statului* #n limitele
competenţei lor* şi alte organisme sociale. 9n dependenţă de categoria normelor ,uridice şi* #n
primul r#nd* de caracterul conduitei prescrise de normele de drept* se deose$esc #nsătrei forme
ale realizării dreptului- 18 realizarea normelor ,uridice proi$iti)e 28 realizarea normelor ,uridice
onerati)e şi permisi)e8 38 aplicarea normelor ,uridice de către organele de stat competente EF*
p. 23D(237 22* p. 221G.
+onsiderăm că #n dependenţă de norma ,uridică realizată este raţional a distinge
următoarele modalităţi- 18 realizarea normelor ,uridice imperati)e 28 realizarea normelor
,uridice dispoziti)e 38 realizarea normelor ,uridice* indiferent de categorie* prin aplicarea lor de
către organele competente de stat. 9n dependenţă de conduita licită manifestată #n fapt* )om
deose$i- 18 respectarea interdicţiilor ,uridice 28 e'ecutarea o$ligaţiilor ,uridice 38 e'ercitarea
drepturilor su$iecti)e %8 aplicarea pre)ederilor normati)e. 9n dependenţă de su$iectul destinatar*
realizarea dreptului poate fi simplă* cu implicarea oricărui su$iect de drept şi calificată* numai cu
implicarea organului de stat competent. 9mpărtăşim )iziunea lui N. Popa* potri)it căreia
realizarea #n raport cu destinatarul este efectuată- a8 de către cetăţeni respectarea şi e'ecutarea8
$8 de către organele de stat şi alte organisme sociale E2D* p. 2!3G. 9n )iziunea noastră* #n
dependenţă de gradul ni)elul8 de implicare a destinatarilor #n procesul realizării* se impun-
a8 realizarea indi)iduală a dreptului $8 realizarea colecti)ă a dreptului sau a8 realizarea la
ni)el microsocial $8 realizarea la ni)el macrosocial.ealizarea dreptului la ni)el macrosocial* c#t şi la ni)el microsocial* este condiţionată de un
şir de factori- tipul sistemului social* natura relaţiilor politice* tipul de relaţii economice*
condiţiile naţionale şi internaţionale* gradul de ci)ilizaţie şi cultură* conştiinţa ,uridică* etc. EF* p.
23%G.
+onştiinţa ,uridică este un factor decisi) #n configurarea realizării dreptului. +onştiinţa
,uridică indi)iduală* e'teriorizată #n funcţie de conduită licită* semnifică o $ună cunoaştere
adreptului* o apreciere adec)ată a pre)ederilor legale. 4e nenumărate ori* persoanele aleg#n mod instincti) conduita adec)ată sta$ilită de norma ,uridică. ar gradul de conştientizare
3%
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 34/45
a respectării legii e)ident diferă la diferite categorii de destinatari ai normelor ,uridice* o$ser)ă
6. Popescu E27* p. 2!2G.
4in altă perspecti)ă* respectarea dreptului de către toţi su$iecţii generează fenomenul
legalităţii. "egalitatea* e'igenţă şi principiu al statului de drept* este condiţia ordinii legale.
9nsuşi scopul principal al statului de drept este* după 6. Popescu* realizarea dreptului prin
respectarea regulilor de ela$orare* aplicare şi #nfăptuire a actului de drept* pe de o parte. ar pe
de altă parte* constă #n aşezarea pe $aze ,uridice a acti)ităţii statului sau* cu alte cu)inte*
realizarea dreptului #n acti)itatea statală E27* p. 10FG.
+onţinutul legalităţii este prezentat ca o sumă de principii şi ca un ansam$lu de cerinţe* pe
de altă parte.
Principiile legalităţii* după unii autori E33* p. 113(11% 3%* p. %DG* sunt dispoziţii de
principiu ale fenomenului ,uridic al societăţii* care e'primă conţinutul legalităţii. "a aceste
principii se atri$uie- 18 uni)ersalitatea legalităţii* care implică egalitatea tuturor #n faţa legii
28 unitatea legalităţii* care implică forţa egală a legilor pe tot teritoriul statului 38 supremaţia
legii faţă de alte acte normati)e care tre$uie să corespundă legii %8 unitatea legalităţii şi
oportunităţii* care implică necesitatea supremă de realizare riguroasă a cerinţelor legale !8
legătura indisolu$ilă a legalităţii cu cultura* implică #ntemeierea legalităţii pe cultura ,uridică
D8 ine)ita$ilitatea răspunderii ,uridice* implică consolidarea legalităţii #n $aza unui mecanism
eficient al răspunderii ,uridice 78 controlul realizării legilor* implică controlul constituţional al
legilor* supra)egerea respectării legilor de către procuratură. Principiile respecti)e* se remarcă*
s#nt interdependente* corelati)e şi constituie un sistem* care asigură e)aluarea stării* ni)elului şi
caracterului legalităţii.
+erinţele legalităţii* după alţi autori E22* p. 2DD(2D7 3!* p. 3%DG* sunt- a8 supremaţia legii
/superioritatea unită cu autoritatea şi puterea legii8 $8 uni)ersalitatea legii legile sunt
adresate tuturor persoanelor dintr(un stat8 c8 unicitatea legii /legea este unică pe #ntreg
teritoriul statului8 d8 oportunitatea legii /at#t timp c#t o lege este #n )igoare* ea este adec)atăsituaţiei* #mpre,urărilor* este potri)ită societăţii8 e8 realitatea legalităţii eficacitatea legilor8
f8 asigurarea drepturilor şi li$ertăţilor democratice ale omului.
4upă opinia noastră* contro)ersa pri)ind principiile sau cerinţele legalităţii se soluţionează
#n dependenţă de accepţiunile noţiunii de legalitate. 9ntr(un sens* legalitatea este un principiu de
drept. 9n alt sens* este o metodă de instaurare a ordinii legale. 6ensul a)ut #n )edere de
ma,oritatea autorilor este legalitatea #n funcţie de regim al statului de drept. 4e aici
pornesc cerinţele şi principiile de respectare* e'ecutare şi aplicare nea$ătută şi strictă a dreptului*numite #n literatura de specialitate /principii şi cerinţe ale legalităţii.
3!
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 35/45
9n ce pri)eşte raportul /principiile dreptului şi cerinţele legalităţii* &.N. @ropaniuc este de
părerea că cerinţele legalităţii #n esenţă coincid cu principiile dreptului. /+erinţele legalităţii
sunt mi,loace sau instrumente ,uridice de traducere #n )iaţă a principiilor generale ale dreptului-
ecităţii* ,ustiţiei* umanismului E3D* p. 3%DG.
"egalitatea şi ordinea legală* #n sens larg* implică toate formele realizării dreptului* deci nu
poate fi reduse doar la respectarea dreptului normelor proi$iti)e8 de către destinatari.
"egalitatea şi ordinea legală* )alori incontesta$ile ale statului de drept* necesită conser)are
şi asigurare prin intermediul garanţiilor politice* economice* sociale* ,uridice şi ideologice.
ndicii legalităţii şi ordinii legale sunt #n acelaşi timp indici ai realizării dreptului. 5stfel*
realizarea dreptului #n fapt este atunci* c#nd sunt respectate principiile de dreptate şi de
ade)ăr* de ,ustiţie şi de ecitate* de li$ertate şi de egalitate #n faţa legii E27* p. 102G. +eea ce
#nseamnă că /fără un suport )aloric la ni)elul conştiinţei colecti)e dreptul este lipsit de
su$stanţă* nu este perceput ca ,ust* nu este dec#t o um$ră fără conţinut. ată de ce realizarea
dreptului prin e'ecutarea şi respectarea normelor depinde de modul #n care se impune la
ni)elul conştiinţei colecti)e o anumită ierarizare a )alorilor şi intereselor E13* p. 3%(
3%FG.
4upă cum am menţionat* aplicarea dreptului este o formă specifică a realizării dreptului
care antrenează organele statului* #n limitele competenţei lor* #n procesul punerii #n fapt a
normelor ,uridice. N. Popa )ede #n aplicarea dreptului un sistem de acţiuni statale #n )ederea
transpunerii #n practică a dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de drept prin crearea raporturilor
,uridice E2D* p. 2!G.
?tapele aplicării dreptului s#nt-
18 determinarea situaţiei de fapt 28 alegerea normei de drept precedată de căutarea normei
de drept #n sistemul dreptului8 38 interpretarea normei normelor8 ,uridice %8 ela$orarea şi
emiterea actului de aplicare.
5plicarea dreptului se desfăşoară #ntr(un cadru necontencios adeseori* #nsă proceduraconcurentă este cea contencioasă. Organele statului #n cadrul aplicării dreptului recurg la
acţiuni stimulati)e şi represi)e. ?)ident că aplicarea dreptului nu tre$uie redusă la constr#ngerea
de stat şi resta$ilirea ordinii de drept #ncălcate. <inalitatea şi conţinutul actului de aplicare
este mult mai )ariat dec#t sta$ilirea măsurilor sancţionatorii. /=ulte dintre sancţiuni* fie ele
represi)e sau nu* reprezintă o constatare a eşecului. /Norma ,uridică nu este ade)ărat respectată
dec#t atunci c#nd nici o sancţiune n(a fost aplicată sau nu ar tre$ui să fie aplicată. Numai
aplicarea necontencioasă a dreptului poate fi considerată ca a$solut corectă şi singură a dasatisfacţie deplină cerinţelor ,ustiţiei* su$liniază 6. Popescu E27* p. 2!%G. 4e aceea* credem că
3D
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 36/45
aplicantul dreptului #n acti)itatea sa )a armoniza principiul(metodă a con)ingerii* ca regulă*
cu principiul(metodă a constr#ngerii* la ne)oie.
9n cadrul aplicării dreptului* cercul destinatarilor acestei forme calificate a realizării
dreptului )ariază #n dependenţă de genul acti)ităţii. 4eose$im agenţii statali care inter)in
la #nceierea actelor ,uridice pri)ate* #n )ederea #ndeplinirii condiţiei de solemnitate. O altă
categorie a agenţilor pu$lici s#nt acei care ela$orează şi e'ecută acte administrati)e funcţii
administrati)e8. Organele ,urisdicţionale completează cercul destinatarilor care controlează
comportarea destinatarilor primari. ?le aplică normele #n cadrul litigiilor* realiz#nd ,ustiţia.
5plicarea dreptului este un proces )oliti)* care antrenează acti) conştiinţa aplicantului.
+unoaşterea dreptului poziti) şi a principiilor lui #ntemeietoare este premisa necesară pentru
practica ,uridică. Or* misiunea aplicantului este de a e)alua di)erse stări de fapt şi de a le califica
conform stărilor de drept. 5cti)itatea de aplicare şi respecti) conştiinţa ,uridică profesională a
aplicantului dreptului este direcţionată şi fundamentată de un şir de principii.
4upă =.N. =arcenco* acestea sunt- a8 legalitatea $8 ecitatea socială c8 oportunitatea d8
,usteţea temeinicia8 E32* p. 317(31G. "egalitatea implică conformarea aplicantului dreptului cu
/litera şi /spiritul legii respectarea limitelor competenţelor de către organul pu$lic
respectarea strictă a procedurii sta$ilite prin lege ela$orarea şi emiterea actului de aplicare
corespunzător cazului e'aminat* #n forma presta$ilită. ?citatea socială implică acţiunea
organului de aplicare #n interesul #ntregii societăţi* dar nu #n )ederea promo)ării propriului
interes al agentului puterii. Oportunitatea pertinenţa8 implică cercetarea specificului stării de
fapt la momentul emiterii actului de aplicare e)idenţa condiţiilor de aplicare a normelor
,uridice pertinenţa normei normelor8 pentru cazul cercetat necesitatea acţiunilor procesuale
determinate de starea de fapt. Austeţea temeinicia8 aplicării dreptului constă #n sta$ilirea deplină*
studierea minuţioasă a stării de fapt* emiterea actelor #n $aza faptelor indu$ita$ile* )eridice
şi )erificate. gnorarea principiului respecti) la ela$orarea actului de aplicare a dreptului este un
temei suficient pentru anularea actului.=.N. =arcenco su$liniază că principiile respecti)e* >.&. Nazarenco le numeşte cerinţe
#naintate faţă de actele de aplicare a dreptului8 E33* p. %G* adeseori se contrazic. +ontradicţiile
sunt e'plica$ile* dat fiind faptul generalităţii şi impersonalităţii normelor ,uridice care nu
pot pre)edea toate situaţiile de fapt posi$ile. 6pre e'emplu* #n cazul contradicţiei principiilor
legalităţii şi oportunităţii* organul de aplicare a dreptului soluţionează cazul* sta$ilind
modalitatea optimală de aplicare a normei la circumstanţele cazului* armoniz#nd principiul
legalităţii cu principiul oportunităţii E31* p. 31(31FG.
37
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 37/45
+onsiderăm că #n procesul aplicării dreptului principiile dreptului apar #n ipostaza
principiilor ramurale ale dreptului. 9n special* procedura contencioasă pentru soluţionarea
litigiilor de către organele ,urisdicţionale este gu)ernată de principii procesuale ramurale care*
de altfel* pot fi şi interramurale. 5stfel* #n acti)itatea de aplicare a dreptului de către organele
,udecătoreşti #n pricinile ci)ile se impune respectarea principiilor fundamentale ale dreptului
procesual ci)il- legalitatea aflarea ade)ărului egalitatea părţilor dreptul la apărare
contradictorialitatea rolul acti) al ,udecătorului disponi$ilitatea pu$licitatea oralitatea
nemi,locirea continuitatea dreptul părţilor de a folosi lim$a maternă. 9ncălcarea acestor
principii atrage nulitatea otăr#rilor ,udecătoreşti sau a altor acte de procedură* prin intermediul
căilor de atac reglementate de lege E10* p. !(!FG.
2. P)-c$l! -t!)$)!t) u)*c!. Bna din fazele aplicării dreptului de către organele
competente de stat* premergătoare ela$orării şi emiterii actului de aplicare* este interpretarea
normei selectate din sistemul dreptului #n )igoare. 5gentul interpretării* el şi agentul aplicării*
recurge la di)erse procedee* tenici şi principii de interpretare a normelor. +eea ce ne preocupă
#n conte'tul demersului efectuat* sunt principiile interpretării care nu(şi găsesc loc #n fiece sursă
de Ceoria >enerală a 4reptului.
:unăoară* 6. Popescu se limitează doar la enumerarea principiilor interpretării* pe care
le califică ca /mai mult sau mai puţin precise* mai mult sau mai puţin imperati)e* rezer)#nd
interpretului spaţiu pentru sta$ilirea sensului şi conţinutului principiilor. /a8 Normele ,uridice
tre$uie să fie #ntotdeauna astfel interpretate* #nc#t efectul lor să fie asigurat. ?ste inadmisi$ilă
interpretarea care ar anula efectul practic al normei. $8 Căcerile legii pot fi interpretate #n
fa)oarea li$ertăţii de acţiune. Cot ceea ce nu este interzis* este permis. c8 Cre$uie să fie
asigurată continuitatea de interpretare. 5tunci c#nd s(a consolidat o anumită interpretare a legii*
ea nu tre$uie scim$ată cu uşurinţă. d8 5tunci c#nd un te't este suscepti$il de mai multe
interpretări* nu se poate reţine interpretarea care ar duce la rezultate in,uste* inecita$ile din
punct de )edere economic şi social E27* p. 2F%G.. 4ogaru* 4.+. 4ănişor şi >. 4ănişor arată următoarele principii de interpretare* care
diferă puţin de cele nominalizate mai sus din punct de )edere conceptual* dar mai mult se
deose$esc după /aină* adică enunţare. 5cestea sunt-
1. /Cot ce nu este proi$it este permis. Căcerea legii tre$uie interpretată #n fa)oarea
li$ertăţii de acţiune a indi)idului. Principiul lărgeşte sfera li$ertăţilor indi)iduale* dar nu şi
a puterilor autorităţilor pu$lice.
2. egula continuităţii interpretării. nterpretarea sta$ilită #ntr(un sens nu tre$uie preauşor modificată #n )ederea sta$ilităţii raporturilor ,uridice.
3
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 38/45
3. Principiul efectului util. "egea tre$uie interpretată #n sensul #n care #şi găseşte aplicarea.
%. +ontrolul interpretării #n raport cu rezultatul practic. 9n cazul mai multor interpretări
ale aceluiaşi te't se urmăreşte rezultatul practic* elimin#ndu(se cele a$surde* indezira$ile*
in,uste* antisociale* etc.
!. 4ispoziţiile generale nu derogă de la cele speciale. 4acă la o situaţie se aplică două
norme una generală* alta specială* atunci preferinţă #n aplicare se )a da normei speciale.
D. Cre$uie să interpretăm totdeauna cu $un simţ. 5ltfel zis* pre)alarea sensului uzual al
cu)intelor E13* p. %03(%0%G.
>. =iai specifică că principiile interpretării nu sunt principii ontologice #nsă principii
metodologice. /4eoarece interpretarea este metodă* ea are principii de metodă E1F* p. 1D1G.
5ceste principii nu se )or confunda cu principiile logice identitatea noncontradicţia terţiul
e'clus8 cărora li se su$ordonează orice interpretare ,uridică. Principiile interpretării sunt
#nfăţişate argumentat de >. =iai* de aceea ne raliem la raţionarea autorului.
1. Principiul unităţii dintre litera şi spiritul legii- /spiritul legii poate fi #nţeles ca
/spirit al legiuitorului* dar şi ca un ansam$lu de principii naturale* cărora urmează să se
su$ordoneze orice legiuitor şi care sunt temeiuri ale tuturor actelor normati)e. 4ezecili$rul #ntre
/spiritul şi /litera legii conduce la a$uz de drept* la frauda legii* la #ncălcarea ecităţii.
2. Principiul supremaţiei )oinţei legiuitorului. &oinţa legiuitorului nu se identifică cu
spiritul legiuitorului* după >. =iai. &oinţa legiuitorului su$ordonează spiritul legiuitorului*
iar acesta spiritul legii. &oinţa legiuitorului o su$ordonează pe cea a ,udecătorului. +ea mai
$ună lege este aceea care lasă c#t mai puţin la aprecierea ,udecătorului şi cel mai $un ,udecător
este acela care* #n otăr#rea sa se #ntemeiază #n aşa fel pe lege* #nc#t ar$itrarul să fie c#t mai
redus. especti)* aceasta este şi imaginea indirectă a celui mai $un legiuitor.
3. Principiul conte'tualizării. nterpretarea se efectuează #n cadrul sistemului dreptului*
corel#ndu(se norma interpretată cu instituţia ,uridică şi ramura de drept corespunzătoare.
%. Principiul e)aluării. Potri)it acestuia* interpretul nu tre$uie să facă distincţie acolo undelegea #n )igoare nu distinge ubi le$ non %istinguit, nec nous %istinguere %ebemus 8. +#nd
un te't pare am$iguu sau a$surd* instanţa tre$uie să reţină sensul cel mai fa)ora$il
acuzatului p#r#tului8.
!. Principiul corelării. Principiu formulat #n latina le$ posterior %erogat priori. +onform
acestuia* aplicarea simultană a legilor nu este realiza$ilă su$ aspectul logic şi practic. 6e
alege o lege din două* legea posterioară este prefera$ilă* fiind prezumată mai $ună. 9n caz contrar
se aplică legea anterioară le$ priori8* importantă pentru fa)orizarea acuzatului p#r#tului8*dacă nu este a$rogată de cea posterioară. Bn alt principiu complementar la le$ posterior
3F
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 39/45
%erogat priori este generalia specialibus non %erogant &specialia generalibus %erogant'.
+onform acestuia* #n cazul #n care unei situaţii i se pot aplica două norme* una generală* alta
specială* se )a aplica cea din urmă. Norma specială tre$uie interpretată restricti). :aza
interpretării restricti)e este principiul e$ceptio est strictissimae interpretationis. ?'cepţiile s#nt
reglementate e'pres şi nu pot fi create prin interpretare* de asemenea* neput#nd fi e'tinse la
alte cazuri dec#t cele pre)ăzute e'pres de lege. 9n caz dacă #n legislaţie lipseşte norma
specială ce )izează un domeniu al )ieţii sociale* se aplică normele generale de drept comun
E3FG. Practica ,udiciară* #n special ,urisprudenţa +urţii 6upreme de Austiţie şi a +urţii
+onstituţionale* #şi aduce contri$uţia oficială la interpretarea şi aplicarea uniformă a principiilor
răspunderii ,uridice. 6pre e'emplu* +urtea 6upremă de Austiţie a epu$licii =oldo)a
atenţionează instanţele ,udecătoreşti la necesitatea respectării stricte a principiului
indi)idualizării pedepselor #n aşa fel ca fiecare pedeapsă să(şi atingă scopurile pre)ăzute
E3FG principiului prezumţiei ne)ino)ăţiei la ,udecarea cauzelor #n materie penală E%0G.
Principiul prezumţiei ne)ino)ăţiei este interpretat de către +urtea +onstituţională a epu$licii
=oldo)a cu prile,ul controlului constituţionalităţii.
5lte principii ale interpretării* nominalizate de >. =iai sunt- principiul adec)ării formei
,uridice la semnificaţia din conţinut principiul coerenţei logice şi principiul )alidităţii ,uridice
E1* p. 1D1(1D2G.
9n fine* interpretul* fiind gidat de principiile(metodă* mai mult sau mai puţin determinate
şi discuta$il enunţate* nu are ,ustificare de a crea noi principii.
ÎNCHEIERE
6tudiul pe care l(am #ntreprins* #şi are lungimea determinată de anumite rigori de fond şi
de formă. <inalul pretinde a #ncununa opera* noi* #nsă nu pretindem să fi consumat su$iectula$ordat şi de a fi e'austi)i #n demersul efectuat.
%0
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 40/45
+eea ce pretindem este cizelarea domeniului principiilor dreptului şi ordonarea
conceptuală* relaţională şi funcţională a principiilor dreptului. 9ntru susţinerea afirmaţiei făcute
prezentăm consideraţiile concluzi)e pe marginea fiecărui capitol al tezei #ntr(o formulă sintetică.
1. 4in du$la perspecti)ă* ontologică şi metodologică* principiile dreptului s#nt ideile de
ma'imă generalitate* esenţă şi )aloare ale sistemului ,uridic* care #ntemeiază dreptul poziti) sau
orientează ela$orarea şi realizarea dreptului poziti).
2. 9n plan ideatic* principiile dreptului s#nt un /dat uni)ersal. 5parţinătoare lumii ei%os(
urilor* principiile dreptului #şi au originea #n raţiunea conştiinţa8 supremă a omului. aţiunea
conştiinţa8 supremă este parte a conştiinţei umane* fiind sediul şi fundamentul principiilor
dreptului poziti).
3. deile care dau )iaţă* )aloare şi autoritate dreptului poziti)* dincolo de hic et nunc* sunt
li$ertatea* egalitatea* ,ustiţia* responsa$ilitatea* unitatea* ieraria. 5ceste principii generale*
anterioare logic dreptului* #ntemeiază e'istenţa şi e'primă esenţa dreptului poziti).
%. ?nunţarea principiilor dreptului nu este o sarcină uşoară* totuşi tentati)a de enunţare a
principiilor generale ale dreptului s(a materializat astfel-
"i$ertatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia
su$iectele de drept #şi construiesc )oliti)* cu pre)iziune şi fără oprelişti propria conduită #n
)ederea atingerii anumitor o$iecti)e.
esponsa$ilitatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia
su$iectele de drept #şi asumă deli$erat şi #n )olum deplin consecinţele faptelor acţiunilor sau
inacţiunilor8 sale.
?galitatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia su$iectele
de drept se $ucură de aceleaşi drepturi şi #ndatoriri ,uridice* $eneficiind de acţiunea
nediscriminatorie a legii.
Austiţia dreptatea8 L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* ca ecili$ru şi
proporţie #ntre interesele* faptele şi consecinţele faptelor su$iectelor li$ere şi responsa$ile.!. 6istemul principiilor dreptului* după opinia noastră* reprezintă formaţiunea principiilor
dreptului cu determinări cantitati)e şi calitati)e specifice sistemului ,uridic poziti)* care
integrează şi su$ordonează principiile dreptului #n funcţie de elemente componente.
+omponentele sistemului principiilor dreptului sunt - principiile generale ale dreptului*
principiile ramurale ale dreptului* principiile interramurale ale dreptului.
Principiile generale ale dreptului sunt acele principii ale dreptului care #ntemeiază
conţinutul tuturor normelor ,uridice dintr(o ordine ,uridică poziti)ă* asigur#ndu(i unitateamaterială şi procesuală.
%1
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 41/45
Principiile ramurale ale dreptului sunt principiile generale ale tuturor normelor şi
instituţiilor ,uridice din cadrul unei ramuri a dreptului poziti). Principiile ramurale ale dreptului
gu)ernează cel mult o ramură a dreptului poziti)* spre deose$ire de principiile generale ale
dreptului care #ntemeiază sistemul dreptului poziti) #n ansam$lu şi orientează realitatea ,uridică a
societăţii.
Principiile interramurale ale dreptului s#nt principii generale de drept pu$lic sau S şi pri)at
care gu)ernează cel puţin două ramuri ale dreptului poziti).
D. nteracţiunile intrasistemice ale principiilor dreptului se manifestă #n raporturi de
ordonare şi coordonare su$stanţială a elementelor componente. Ordonarea principiilor dreptului
poate fi realizată prin două operaţiuni logice- di)iziunea şi clasificarea.
+riteriile de clasificare a principiilor dreptului pe care le propunem sunt-
18 gradul de generalitate a principiilor dreptului principii generale* principii interramurale*
principii ramurale8
28 sfera de aplicare a principiilor dreptului principii de drept intern naţional8* principii de
drept comunitar* principii de drept internaţional8
38 di)iziunea dreptului principii de drept pu$lic* principii de drept pri)at8
%8 forma principiilor dreptului principii scrise* principii nescrise8.
7. Principiile generale ale dreptului le clasificăm după următoarele criterii-
18 funcţia #nfăptuită principiile de ela$orare a dreptului şi principiile realizării dreptului
principii ontologice şi principii metodologice8
28 forma mi,locul8 de e'primare principii generale formulate e'pres #n te'te normati)e
principii generale e'primate #n aforisme* ma'ime* adagii latine principii generale deduse pe
cale de interpretare din te'tele normati)e sau recunoscute prin ,urisprudenţă8
38 aria de #ncadrare ,uridică şi spaţiul de aplicare principii generale #ncadrate şi aplicate
#ntr(un sistem ,uridic naţional principii generale #ncadrate şi aplicate #n două şi mai multe
sisteme ,uridice naţionale principii generale de consacrare şi aplicare internaţională8.. Principiile ramurale ale dreptului le clasificăm după următoarele criterii-
18 di)iziunea dreptului principiile ramurilor de drept pu$lic* principiile ramurilor de drept
pri)at principii ramurale de drept intern* principii ramurale de drept internaţional8
28 su$stanţa normelor ,uridice principiile ramurilor de drept material* principiile ramurilor
de drept procesual8
38 legătura principiilor ramurale cu principiile generale ale dreptului principii ramurale
su$ordonate principiilor generale ale dreptului* principii ramurale coordonate cu principiilegenerale ale dreptului8
%2
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 42/45
%8 incidenţa intraramurală principii fundamentale ale ramurii de drept principii
instituţionale ale ramurii de drept8.
F. a8 eraria principiilor dreptului implică poziţia determinantă şi supremaţia principiilor
generale ale dreptului. 5cestora li se su$ordonează principiile interramurale şi principiile
ramurale ale dreptului.
$8 eraria principiilor generale ale dreptului este realizată su$ forma unei construcţii
piramidale* /)#rful căreia este deţinut de principiul general al ,ustiţiei. 6u$ aspectul cone'iunii
cu alte principii generale ale dreptului* ,ustiţia este un principiu integrator* sintetic faţă de
principiile generale ale egalităţii* li$ertăţii* responsa$ilităţii* unităţii şi deri)atelor lor.
c8 erarizarea principiilor ramurale ale dreptului* de asemenea* este realizată printr(o
construcţie piramidală* /)#rful căreia re)ine principiilor fundamentale ale dreptului. /:aza
construcţiei este formată din principiile ramurale inerente oricărui sistem de drept- principiile
dreptului ci)il* principiile dreptului penal* principiile dreptului administrati)* principiile
dreptului muncii.
10. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n procesul ela$orării dreptului le concepem astfel-
a8 Principiile dreptului sunt precursoarele procesului de ela$orare a dreptului* lu#nd formă
şi dez)olt#ndu(se #n special #n urma legiferării.
$8 Principiile dreptului s#nt reperele ontologice* ideatice ale dreptului* principiile legiferării
lato sensu s#nt reperele metodologice ale ela$orării dreptului.
c8 Principiile generale ale dreptului constituie suportul ideatic al principiilor procesului de
ela$orare a dreptului şi principiilor legiferării.
d8 4in considerente practice* se impune imperios interpretarea oficială autentică a
principiilor legiferării stricto sensu şi principiilor procesului ela$orării dreptului lato sensu de
către legiuitor.
11. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n cadrul realizării dreptului le rezumăm astfel-
a8 Principiile realizării dreptului s#nt principii(metodă şi nu se identifică cu principiilegenerale ale dreptului care constituie dimensiunea ontologică a dreptului.
$8 Principiile care )izează logica şi acţiunea interpretului #n procesul realizării dreptului
s#nt principii(metodă de interpretare a normelor ,uridice.
BIBLIOGRAFIE
I('#a)! -#)"at'!
%3
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 43/45
1. +onstituţia epu$licii =oldo)a din 2F.0D.1FF%. 9n- =onitorul Oficial al epu$licii =oldo)a*
Nr.1 din 12.0.1FF%.
ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT311%FD
2. +odul ci)il al epu$licii =oldo)a Nr. 1107(H& din 0D.0D.2002. 9n- =onitorul Oficial al
epu$licii =oldo)a* Nr. 2(DSDD1 din 22.0D.2002.
ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT32!0!
3. +odul penal al epu$licii =oldo)a Nr. F!(H& din 1.0%.2002. 9n- =onitorul Oficial al
epu$licii =oldo)a* Nr. 12(12F din 13.0F.2002.
ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT3312D
%. +odul familiei al epu$licii =oldo)a Nr. 131D(H& din 2D.10.2000. 9n- =onitorul Oficial al
epu$licii =oldo)a* Nr. %7(% din 2D.0%.2001.
ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT2D11F
!. "egea epu$licii =oldo)a Nr. 70(H& din 27.12.2001 pri)ind actele legislati)e. 9n-
=onitorul Oficial al epu$licii =oldo)a* Nr. 3D(3 din1%.03.2002.
ttp-SSQQQ.laQ(moldo)a.comSlaQsSromSzaonodatelnM(acta(ro.t't
M#-#+)a/6 a)tc#l! *! 0$!caltat!
D. :altag 4. Ceoria generală a dreptului- curs uni)ersitar. +işinău- B"=* Cipografia +entrală*
2010. !3D p.
7. :eleiu >@. 4rept ci)il rom;n- ntroducere #n dreptul ci)il. 6u$iectele dreptului ci)il. ?diţia
a & a re)ăzută şi adăugită de =arian Nicolae şi Petrică Cruşcă. :ucureşti- +asa de editură şi
presă ansa 6..".* 1FF. %F3 p.
. +eterci .* +raio)an . ntroducere #n teoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ll :ec* 1FF.
1D p.
F. +raio)an . <inalităţile dreptului. :ucureşti- +ontinent HH* 1FF!. 1FF p.10. 4agie &.* 5postu .* >uriţă ?. ?lemente de procedură ci)ilă şi administrati)ă. :ucureşti-
Naţional* 1FFF. 31 p.
11. 4agie &.* +oman(Jund <. ?lemente de teoria generală a dreptului. :ucureşti- Naţional*
2001. 1%0 p.
12. 4,u)ara =. ?seuri de filosofie a dreptului. :ucureşti- C?* 1FF7. 31F p.
13. 4ogaru .* 4ănişor 4.+.* 4ănişor >@. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ll :ec* 1FFF.
%DD p.1%. >iorgio 4el &eccio. "ecţii de filosofie ,uridică. :ucureşti- ?uropa no)a* 1FF3. 3!2 p.
%%
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 44/45
1!. @egel >.V.<. Principiile filosofiei dreptului sau elementele de drept natural şi de ştiinţă a
statului. :ucureşti- * 1FFD. 33D p.
1D. "upu >@.* 5)ornic >@. Ceoria generală a dreptului- manual. 6tudiu teoretic introducti).
+işinău- "umina* 1FF7. 27F p.
17. =azilu 4. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ll :ec* 1FFF. 3!0 p.
1. =iai >@. <undamentele dreptului- argumentare şi interpretare #n drept. :ucureşti- "umina
le'* 2000. 33 p.
1F. =iai >@.* =otica . <undamentele dreptului- teoria şi filosofia dreptului. :ucureşti- 5ll
:ec* 1FF7. 2!0 p.
20. =#nzală C. 6tudiu asupra principiilor dreptului. +onstanţa- =untenia* 1FFD. % p.
21. =unteanu . 4rept european- ?)oluţie. nstituţii. Ordine ,uridică. :ucureşti- Oscar print*
1FFD. %%7 p.
22. Negru :. Ceoria generală a dreptului şi statului. +işinău- :ons Offices* 1FFF. 31% p.
23. Negru :.* +o,ocaru &. Cenica legislati)ă. +işinău- Cipografia centrală* 1FF7. 112 p.
2%. Platon. "egile. :ucureşti- * 1FF!. %00 p.
2!. Platon. 6crisorile. 4ialoguri suspecte. 4ialoguri apocrife. :ucureşti- * 1FFD. 32 p.
2D. Popa N. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ctami* 1FFD. 33% p.
27. Popescu 6. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- "umina le'* 2002. 3DD p.
2. WXYZ[\ ].^. _`\bZ XX- bhh\\bh \bXZ[\bh Xbb\[X\[h \X jX\[
k` hb. _XXZb- Nota $ene* 2001. %13 .
2F. ̀[\ ^..* q[Z[h ..* XXh .. vwXx Zhb[x XX- yhw\[ k{x
|[k[h[ `b. ]bX- ]}~y [ •.€. WX`X\X* 1FF!. 3% .
30. ]Xh\b ].•. ~hb[x jb`kXZX [ XX- ` {h[Y. ]bX- ‚hX{b* 1FF7. %7!
.
31. ]Xh\b ].•. ƒXb„h [Zh„ bhh\\bjb [X- yhw\bh bbw[h ]}y [.
].. bb\bbX. ]bX- ‚hX{b* 2001. 3F% .32. ]Xh\b ].•. vwXx Zhb[x jb`kXZX [ XX. Xkh[h[Y ` 2( Z.
]bX- ‚hX{b* 1FF. D!D .
33. •XXh\b }.. vwXx Zhb[x XX [ jb k̀XZX- `hw\„Y ` k{x `b.
]bX- v F* 2001. 17D .
3%. hkbb }.. ~hb[x jb k̀XZX [ XX- yhw\[. [[\h- b\h\ ƒhX*
1FF. !31 .
3!. †bX\| .•. ~hb[x jb`kXZX [ XX- yhw\bh bbw[h* bk hk. b‡. ~.•.ˆakb. ]bX- ^•~‰ˆ_~^Š* 1FF. F37 .
%!
7/23/2019 Principiile Dreptului
http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 45/45
3D. †bX\| .•. ~hb[x jb`kXZX [ XX- yhw\bh bbw[h k{x „[ `hw\„
Xhkh\[Y. ƒbk hk. ƒb‡. .}. _ZhbbX. ]bX- qXwXb* ~Xh* q[b* 1FF!. 3% .
37. ‹[ ._. vwXx Zhb[x XX. h\[\jXk- h\[\jXkbjb y\[h[ZhZX* 1F7D. 2D .
Cul!+!) *! *#cu"!-t!6 $)actca u*ca)
3. 5cademia rom;nă. nstitutul de ling)istică /orgu ordan. 4?H. 4icţionarul e'plicati) al
lim$ii rom;ne* ediţia a (a. :ucureşti- ?ditura Bni)ers enciclopedic* 1FF. 11F2 p.
3F. +ulegere de @otăr#ri ale Plenului +urţii 6upreme de Austiţie a epu$licii =oldo)a 1FF7(
1FF8* ediţie specială a re)istei :uletinul +urţii 6upreme de Austiţie a epu$licii =oldo)a.
+işinău- +artier* 1FF7. 2!D p.
%0. +ulegere de @otăr#ri ale Plenului +urţii 6upreme de Austiţie mai 1F7% ( iulie 20028.
+işinău- +artier* 2002. %3D p.