AutoVortex - FTC J

ur

na

l v

ian

ist

CO

LE

GI

UL

N

AȚ

IO

NA

L

DE

I

NF

OR

MA

TI

CĂ

„

TU

DO

R

VI

AN

U”

,

BU

CU

RE

ST

I

Numărul 5

APRILIE 2018

Romanian Masters

Finaliști concurs international de limba engleză

Irvine Welsh’s Glaswegian, a variety of English

Noutăți în chimie și biochimie

Factori de motivație pentru un învățământ de calitate

Initiere în poezie

Biology Journey

Extreme ale planetelor din universul nostru…

Utilizarea limbajului de programare Phyton în industria IT

Valori, vise, Vianu, viitor!

AutoVortex Pagina 3

FTC South Africa - Johannesburg Pagina 3

FTC Rusia - Perm Pagina 3

Romanian Masters Pagina 4

Romanian Master of Physics 2017 Pagina 4

Romanian Master of Mathematics 2018 Pagina 6

Finaliști concurs internațional de limba engleză Pagina 8

Initiere în poezie Pagina 10

Irvine Welsh’s Glaswegian, a variety of English Pagina 12

Noutăți în chimie și biochimie Pagina 14

Oamenii de ştiinţă au găsit o posibilitate de a face lemnul la fel de trainic ca oţelul

Pagina 14

Alte aplicaţii biomedicale ale dioxidului de titan Pagina 17

Factori de motivație pentru un învățământ de calitate Pagina 19

Lumina Pagina 20

Biology Journey Pagina 21

Biology Journey Pagina 21

“Gena egoistă” și lărgirea perspectivei Pagina 22

Sunt organismele modificate genetic soluţia salvatoare a Terrei?

Pagina 23

Extreme ale planetelor din universul nostru… Pagina 25

Viitorul realității virtuale Pagina 26

Utilizarea limbajului de programare Phyton în industria IT

Pagina 27

De ce roboții? Pagina 31

Cuprins

matematică. Acest lucru este po-

sibil prin construirea de roboți. Unul dintre concursurile la care a participat Echipa Națională de Robotică AutoVortex, formată din peste 30 de membri, dintre care majoritatea elevi în Cole-

giul Național de Informa-

tică “Tudor Vianu”, a avut loc în Perm, Rusia. Aici, echipa a reușit să obțină rezultate foar te bune, în lupta cu alte echipe din Rusia și Ro-mânia. În urma meciurilor de calificare, echipa s-a cla-sat pe locul întâi cu unul dintre roboți, și pe locul al treilea cu altul. În

semifinale şi finale, roboții s-au aliat și au reușit să obțină pre-miul cel mare, două trofee și o invitație la Campionatul Mondial de Robotică din Detroit. Participanții au fost: • Ionuț Valentin Panea -

antrenorul echipei; • Andrei Mihai Ducu; • Ioan Slavu; • Cosmin Mihai Tamaș; • Radu Marian Leanca; • Adina Grecu; • Emanuel Ciudin; • Matei Mărgineanu; • Ioana Maria Ilincescu; • George Zăgrean.

First Tech Challenge este un concurs de robotică internațional, prin intermediul căruia elevi din toată lumea învață într-un mod practic ştiințe, tehnologie, inginerie și

First Tech Challenge (FTC)South Africa - O experiență unică

Acest concurs a fost unul dintre cele mai competitive, dar și frumoase experiențe, deoarece oamenii de aici erau foarte des-chiși și ar fi dat orice pentru a te ajuta la greu.

În finalul unei zile infernale de concurs, echipa AutoVortex a reușit să se claseze pe locul întâi și să obțină premiul pentru cel mai bun design. Locația concur-sului fiind destul de exotică. Echipa a fost compusă dintr-un număr redus de elevi, însă aceștia au reușit să își înde-

plinească misiunea de a reprezenta România și de a urca încă o dată pe podium. Participanții au fost: • Ionuț Valentin Panea - antrenorul echipei; • Andrei Mihai Ducu; • Ioan Slavu; • Cosmin Mihai Tamaș.

Page 3

FTC Rusia - Perm

FTC South Africa - Johannesburg

JU R NA L VIA NIST

AutoVortex

NU M ĂR UL 5

Datorită dezvoltării societăţii din punct de vedere al descoperirilor ştiinţei şi tehnicii, cadrele didactice sunt în permanenţă provocate de a găsi cele mai bune şi eficiente modalităţi de a educa tânăra generaţie, de a-i stimula creativitatea şi spiritul competitiv.

Conducerea Colegiului

Național de Informatică ”Tudor

Vianu” și membrii Catedrei de

fizică din cadrul colegiului au

organizat și în acest an concursul

internațional "Romanian Master

of Physics", ediția a 6-a, care a

avut loc în perioada 6-10 martie

2017 și ediția a 7-a care a avut

loc în perioada 25-30 octombrie

2017. Concursul este aprobat de

către Ministerul Educației

Naționale și este inclus în

Calendarul Concursurilor

Internaționale al MEN.

Obiectivul fundamental al

concursului constă în

dezvoltarea abilităţilor de

comunicare ale elevilor prin

derularea unor activităţi

ştiinţifice şi culturale,

valorizarea şi promovarea

demersurilor didactice şi

iniţiativelor de succes. Succesul

are la bază oameni care ştiu să

comunice, să gândească şi să

raţioneze eficient, să dezvolte

problemele de viaţă, să opereze

cu date multiple, să colaboreze

în echipe şi să demonstreze o

puternică motivare pentru ceea

ce fac. Pentru formarea

competenţelor necesare obţinerii

succesului este nevoie să li se

dea elevilor posibilitatea de a-şi

manifesta iniţiativele în toate

domeniile vieţii şcolare şi

personale, să li se permită

alegerea metodei potrivite dintr-

o diversitate de metode

cunoscute, să acţioneze la cele

mai ridicate standarde.

Scopul concursului este de a crea un cadru competitiv cât mai plăcut, astfel încât să sporească performanţele elevilor şi să le stimuleze interesul pentru fizică. Prin participarea echipelor din afara ţării se urmăreşte atât realizarea unui schimb intercultural, cât și dezvoltarea capacităților de comunicare într-o limbă de circulație internațională.

În cadrul concursului au

participat echipe formate din 5

elevi de liceu (clasele 9-12) și

doi lideri. Elevii participanți au

avut rezultate deosebite la

concursurile de fizică din ţara de

origine, cât și la concursurile

internaționale. La concurs au

participat echipe din 6 ţări:

România, Bulgaria, Moldova,

Bosnia-Herțegovina, Brazilia,

Serbia, Rusia și Suedia.

Din comisia ştiinţifică a

acestor ediţii au făcut parte

academicianul Nicolae Victor

Page 4

ROMANIAN MASTER OF PHYSICS 2017 Prof. Corina Dobrescu

Zamfir, Ștefan Antohe, decanul

Facultății de Fizică din

București, Sebastian Dumitru

Popescu, decanul Facultății de

Fizică din Iași, profesori care au

participat la pregătirea lotului

olimpic al României, precum

Adrian Dafinei, Delia

Davidescu, Florea Uliu, Victor

Stoica, Inspector în cadrul

Inspectoratului Municipiului

București, cât și profesorii

colegiului.

Condiţiile de cazare şi masă

au fost foarte bune, fiind

asigurate cu sprijinul Primăriei

Sectorului 1, al Academiei de

Studii Economice (în căminele

proprii) şi al unor sponsori

privaţi.

Competiţia s-a desfăşurat în

laboratoarele Colegiului Naţional

de Informatică ”Tudor Vianu”,

personalul didactic și tehnic al

liceului asigurând condiţii optime

de concurs. Evaluarea lucrărilor a

fost făcută în paralel atât de

profesorii români, cât și de liderii

echipelor participante la concurs.

Punctajul final al fiecărei lucrări

a fost stabilit în urma moderării

dintre profesorii români și liderii

echipelor.

Profesorii şi elevii Colegiului

Național de Informatică ”Tudor

Vianu” au avut grijă ca oaspeții

să fie îndrumați atât pentru a

participa la concurs în condiții

optime, cât și pentru a participa la

activitățile organizate: vizită la

Page 5 JU R NA L VIA NIST

”Muzeul Satului”, turul orașului

București.

Ecourile din partea

participantilor la concurs au fost

pozitive: concursul a fost bine

organizat, concurenții români

sunt bine pregătiți şi fac față

provocărilor oferite de fizică.

Concurenţii au fost plăcut

surprinşi de complexitatea şi

originalitatea problemelor

propuse, cât şi de problemele

experimentale care au subliniat

importanța abordării practice a

fenomenelor fizice.

Au fost acordate 9 medalii de

aur, 13 medalii de argint, 22

medalii de bronz și 10 mențiuni

de onoare.

Și aceste ediții ale concursului

au fost considerate un succes,

apreciere unanimă atât a

concurenţilor, cât şi a liderilor,

care și-au manifestat dorința de a

participa și la următoarele ediții.

NU M ĂR UL 5

The 10th edition of the RO-MANIAN MASTER OF MATHE-MATICS (RMM), a contest which was held by Tudor Vianu National College of Computer Science, took place between 21st-26th of February 2018.

This year, contestants from 16 countries participated in the con-test (Romania, USA, Korea, Russia, Ukraine, Poland, Serbia, UK, Italy, Bulgaria, Indonesia, Peru, Brazil, France, Belarus and Croatia.) With a little help from our volunteers, we managed to set everything in time and pre-pare a lot of surprises for the competitors, so they could have a pleasant time in Romania.

The opening ceremony took place in our festivity hall. The contestants could make friends with each other and accommo-date with the atmosphere of an international contest. Each of the teams presented itself on the stage. After that, some volun-teers, who were dressed specifi-cally for each country, came up on the stage and had short presentations about the culture, traditions, personalities, dances and history of the countries par-ticipating in this competition.

Next day, professor Po-Shen Loh, the leader of the American Team, had a speech about the importance of Mathematics in daily life. He encouraged all the students to follow this path, alt-hough they would face many challenges.

The contest lasted 2 days. The contestants told us that they en-joyed the problems very much, because they had to do brain-storming before finding the best way to solve them. In their free

time, together with the guides,

the competitors went sightsee-ing. They visited the Old City, the Athenaeum, the Palace of Parliament and Piaţa Romană. They enjoyed the old architec-ture of Bucharest and they told us that they wish they could come back the next year.

The closing ceremony took place on the 25th of February. It was a day characterized by emo-tion, excitement, joy, tears of happiness and impatient looking for the announcement of the fi-nal results. These were the feel-ings among all the contestants.

The medals were eventually handed to the winners. It was pleasant to watch them go on the

stage with a bright smile of bliss on their faces. Thunderous ap-plause started to whang as a sign of appreciation for the hard work of the participants. The winning team of this contest was the team of America, with a score of 93 points and the winner with the highest score was Kim Hongnyung from Korea (35 points).

After the students were con-gratulated for their results, they were invited to a Farewell Ban-quet where they could socialize with the other contestants, play video games together and share their experience.

Page 6

ROMANIAN MASTER OF MATHEMATICS 2018 Ioana Ioanăș– clasa a 11-a H

Mariusz Trela, Poland - gold medal

Page 7 JU R NA L VIA NIST

Radek Baran - Poland (bronze)

Bernando Trevizan - Brazil (bronze)

The Polish team

The Polish team

NU M ĂR UL 5

polluting them in the first place. As much as 40 percent of the world oceans are heavily affected by human activities. The amount of plastic and chemicals that is thrown in water is huge. That leads to stopping water from being potable, and also kills the living creatures inside it, this way reducing one of our food sources and the global number of jobs, because marine fisheries employ over 200 million people.

One of the solutions, as well, could be non-chemicals. If we create a campaign against polluting the oceans we will make people understand the gravity of the situation. In this era we also have to deal with another problem, the global warming. But oceans absorb 30% of carbon dioxide produced by humans. So, if we keep our ocean clean we also buffer the impact of global warming. Not all people know this situation from this angle. After that we can create a program for people on the beach who recycle things to get more money, so we encourage recycling.

The third solution that has come to my mind is to stop wasting so much water on extremely useless activities. They might be fun and amusing, but when we think about the people that have no water to drink and about how close we are to entering a period of

drought in any moment, it is not that fun anymore.

And last but definitely not least, let’s do some Math. The odds of becoming a human are 400 trillion to one. This is a really small odd and to become a human, you must be very lucky. So, if we become humans by fortune of fate, it is not our right to destroy the home of nearly 200000 species, but we should help them not die or lose their home.

We should treat our water with more care and responsibility and constantly remember that the important thing is not that of water helping us, but that of something living in the water, and we should never take it for granted; it is a blessing bigger than we imagine.

Since I was little I have always liked to walk by the sea and look at my reflection... I have considered it a relaxing sport. I used to stay still for hours and contemplated the infinite and monotone repetition of wave movement. But sometimes I used to stand and even think about serious issues. I felt that the sound of the sea helped me clear my thoughts. Looking at me in my own reflection, I felt that the decisions that I had made were also endorsed by that silent friend that every child had.

Over the years I have realized that the sea was actually the reflection of my soul and my personality and that all the decisions I made were actually taken by me alone. But, feeling that someone was watching me made everything easy. In return for all this help that I did not ask for but the sea gave me, I realized that it is now my turn to help it. Because I am just a kid, I cannot do something that matters; I cannot properly help all the oceans in the world on my own. But I can think of some good solutions to protect marine resources and make them as clean as they once were. I will write them here in hope that someday, someone will consider them as good enough and put them into practice.

I think that one thing that would really help is stop

Page 8

My plan to protect oceans seas and marine resources Mohanu Herbert – clasa a X-a E

Lucrare finalista la TSL 2018 International Schools Essay Competition and Debate – Berkshire, Marea Britanie

Finaliști concurs international de limba engleză

Imagine wandering through the darkness of space, admiring the green and blue ball on which you live. Magnificent, right? Up there, the Earth seems to have no problem. But in reality, our world is changing dramatically every second and unfortunately, in a wrong manner. But how? Is it possible to harm that giant blue mass of colour which ap-pears to have no vulnerabilities?

The answer is yes. Even though it covers 71% of our planet’s surface, which is indeed a large number, “our” water is not as unaffected by humans’ existence as we believe. Begin-ning with the Industrial Revolu-tion we, the human beings, have injured the balance our nature had created through thousands of years of evolution.

Coral reefs, home for more than a quarter of all marine spe-cies and natural coastal protec-tion from waves, and occupying less than 1% of the world’s ocean surface, are endangered by

climate change or blast fishing. Mangroves are home for a variety of fish or shrimps and they pre-vent the erosion from waves and storms, but they are also very sensitive to changes in water tem-perature, pollution or overhar-vesting. But not only coastal ecosystems are harmed due to the humans’ influence. The rising in sea level may cause the sinking of many settlements in the Indian and the Pacific Ocean. In addi-tion, the contamination of water with debris or chemical substanc-es thrown by factories or by ordi-nary people in rivers or lakes af-fects ultimately our health by eat-ing or drinking poisoned fish or contaminated water.

However, solutions or differ-ent approaches for the problems mentioned previously exist and they can be accomplished with ease.

We should reduce our energy use, for instance by replacing wasteful light bulbs, because irre-sponsible consumption of elec-tricity is the main reason of glob-al warming, which is linked to sea level rise and ocean acidifica-tion. Furthermore, we can dimin-ish our carbon footprint by un-plugging electronic devices after they are switched off, statistics stating that 75% of the power consumed in an average home is represented by this unused energy.

To protect the oceans we can as well try to minimize the plastic use, because plastic breaks down in smaller pieces, but it decom-poses in hundreds of years, trans-

Page 9

Let’s protect and manage our oceans, seas and marine resources Rusu Rareş – clasa a X-a H

Lucrare finalista la TSL 2018 International Schools Essay Competition and Debate – Berkshire, Marea Britanie

JU R NA L VIA NIST

forming the ocean into a dan-gerous liquid for animals. In order to maintain the reduction of plastic in the water, we should only use recyclable bags and objects made out of biode-gradable materials.

Also, we should get rid of our waste safely because debris not properly disposed can end up in the ocean, injuring or kill-ing marine animals. In addi-tion, we must keep beaches and waterways clean since the shortest way our litter can reach the ocean is on the shoreline.

Another idea would be to make sure that our tires are properly inflated when we are about to travel by car. Under-inflated tires are said to deter-mine over 1 billion gallons of polluting gas per year only in the U.S so a tire gauge may save some cash spent on fuel, but also the nature.

Finally, the easiest solution of all is to talk with as many individuals as possible to spread pieces of information about the ways we can protect our oceans, because even one person is able to have a great impact on the surroundings.

In conclusion, our planet’s oceans are very vulnerable in front of any form of pollution, so keeping them clean is our duty due to the fact that we make ourselves a better life just by taking care of the environ-ment.

NU M ĂR UL 5

Ce le spune: "De a voastră lăcomie de vină clar nu sunt eu".

Nu am timp să sper

Acolo, după grămada de flori uscate,

Uscate de orice urmă coloră de viață,

Acolo, după acel sloi rigid de gheață,

Se află ultima-mi speranță,

Ascunsă lângă fapte,

După planuri eșuate

Și uitate.

Îmi tot privesc nedumerită acea speranță,

Cum merge în dezechilibru ca pe ață.

Undeva pe drumul de la "nu vreau"

La "trebuie neapărat",

Page 10

INITIERE ÎN POEZIE Anamaria Haralambie - clasa a IX-a E

Umbre

Când mergi cu ochii închiși,

Nu vezi ce te face să căzi.

Te ridici și continui

Până azi.

Azi mi-am deschis ochii, am terminat un vis,

Și tot ce am văzut au fost umbre,

În jurul unui bec stins.

Acolo erai și tu, o umbră, abandonat,

Într-o lume în care lumina nu există cu adevărat.

Surd, nu auzeai cum îți urlă zâmbetul ce pare

O ființă claustrofobă în viața ce o are,

În calmul tău ce disperare se simțea

Cum crește

Și ce tăcere se-auzea din tine

Cum vorbește.

Nu te puteam condamna pe tine,

Ființă sumbră,

Dar mă condamn că te-am crezut și am ajuns

O umbră.

Realitate

Voind lupul să obțină putere cât mai rapid,

Se gândește să încerce să își facă un partid,

Cheamă astfel o cămilă, o vulpe și doi coioți,

Încercând să-i deghizeze în tigrii cei patrioți.

Și urlând vorbe de dulce maimuțelor prin pădure,

Le promit banane multe ca foamea să n-o îndure,

Desenându-le pe frunze o pădure de viitor,

Cu copaci mai mari, mai groși, plini de-un ser

ocrotitor.

Maimuțele se adună și nici bine nu aud,

Că se duc toate în grabă să-l voteze pe Don' Lup,

Leul, ursul și jaguarul, ajungând să le asculte,

Se întreabă cine-s tigrii ce promit atât de multe.

Însă neavând ce face votului majoritar,

În sfârșit lupul se vede devenind un demnitar.

Iar acum, în grabă mare, nu ai cum să-l înțelegi.

Se apucă demnitarul să compună niște legi:

Ce se ostenea furnica să adune-o zi cu spor

Ajungea doar la cămilă, nu la întregul popor,

Vulpea putea iar să fure, însă nu orice ar fi,

Aceasta putea să fure numai doi iepuri pe zi,

Coioții aveau iar parte peste tot de vânătoare,

Iar maimuțele nu aveau nici banane pentru foame,

Nici seruri ocrotitoare.

Și atunci s-au prins acestea că de fapt acei tigri hoți

Erau de fapt lupul vulpea, cămila și doi coioți.

Și acum nervoase foarte se tot duc la Domnul Leu

Stare

Flutur stegulețe albe

Atunci când glumești și râd,

Tot mă joc cu perspectiva

În jurul unui singur gând,

Gândul de a nu te pierde

Și de a nu mă pierde pe mine

În ochii tăi, bucăți de cer senin,

Pigmentați cu pietre de safir.

Și-n rătăcirea mea se naște o demență

A omului ce-ncearcă să iasă-n evidență.

Astfel am în ochi statui ce zac îngândurate

Și, deși par că te privesc, eu mă uit mai departe.

Page 11 JU R NA L VIA NIST

Scotland has a social and linguistic identity that helps to define the country and it as people as distinctly as Scottish as opposed to English. This sense of Scottish nationalism has been expressed in the 1997 Referendum and the decision for a Scottish Parliament. Scotland has always had a linguistic tradition rather different from that of England. This is partly for political reasons: until 1707 Scotland was an independent state, and in the 1970s we saw a resurgence of national consciousness, an awareness of distinctiveness. Linguistically this is reflected that RP does not enjoy the same tacit status in Scotland as it does in England and Wales. A Scottish accent can be prestigious in a way that a local English accent is not.

Of all the varieties of English

that have developed within the

British Isles, none are more

distinctive or more divergent

from Standard English than the

models associated with Scotland.

In fact, one of these varieties,

“the Scots language”

corresponds to the language

spoken when Scottish was an

independent nation (until the

early eighteen century); it has its

own history, regional variations,

literary traditions, complete with

its own golden age, period of

decline and modern literary

renaissance.

Popular culture usually thinks of a dialect as a substandard, low status, often rustic from a language, frequently associated with a peasantry, the working class or other parts of the community lacking in prestige. Dialects are often being thought of as being some kind of erroneous deviation from the norm – an aberration of the “proper” or standard form of language. The fact that all speakers of any language are all speakers of at least one dialect – Standard English, for example, is as much an English dialect as any other form of English is.

Certainly Scots is being treated more seriously and studiously than any other regional variety of English in Britain. The present-day Scottish National Dictionary completed in 1976 stretches to 10 volumes and there is an Association for Scottish Literary Studies and a Scots Language Society that publishes its own journal (Lallans). The New Testament was published in Scots in 1983 and was referred to as “the greatest achievement of modern Scots prose” in the Oxford Companion to the English Language. And yet Scots has not yet become the official language of the courts, government and schools and can still only be heard on a few local radio or TV programs, cartoons, comic strips and in the mouth of those Scottish people who have really mastered it - although many

people use some terms, few speak entirely in Scots. Some linguists insist on using the term “dialect island” when referring to Scotland. Most of the Scots object, claiming that: “Scots is a language in its own right.”

“The accent of the lowest

state of Glaswegians is the

ugliest one can encounter.” The

words belong to a University

lecturer, quoted in Macaulay

1975:94. Such judgemental

statements reflect a negative and

unfortunately widespread

attitude towards the Glasgow

dialect and, though perhaps to a

lesser extent towards Scots

dialects generally. “A mere

dialect of English”, “bad

English”, “Standard English

corrupted by uneducable Scots”,

“”corrupted English” or “slang”

– these are some of the

subjective labels attached to

Scots. It is viewed unfavorably

when contrasted with the

Standard English language

associated with South East

England, stronghold of political

power, economic wealth and

social prestige. But to apply the

concept of “ugliness” to a speech

form presupposes the existence

of a more aesthetically pleasing

alternative.

Fondly known as “the Patter”,

Glaswegian is spoken in the city

itself and well established in the

Page 12 JU R NA L VIA NIST

Irvine Welsh’s Glaswegian, a variety of English Profesor Elena Voicilă

NU M ĂR UL 5

surrounding towns such as

Clydebank, Paisley, Renfrew

and Rutherglen, and increasingly

gaining influence around Firth of

Clyde in Cambeltown,

Dumbarton, Gourock, Greenock

and Rothesay. The particularities

of the language include, among

others:

- words that traditionally have

medial and final “ch” /x/ now

generally take the English

pronunciation in words with

English cognates: “bought”-

boucht, “draught”-draucht,

“enough”-eneuch, “laugh”-

lauch, “night”-nicht, “right”-

richt, “rough”- roch, “sight”-

sicht, “tight”-ticht. /x/ remains in

words with no English cognates

like loch, but pronunciations

with /k/ are spreading;

- initial “wh” /hw/ is still

widespread but is increasingly

being replaced by /w/ in words

like “whales” and “wheel”;

- the initial “th” in words like

“thing”, “naething”, “think” is

often pronounced /h/. The “thr”

is often pronounced /r/ in words

like “three”;

- vowels and diphthongs are

generally pronounced the same

as west central Scots. The “ui”

generally takes the central Scots

pronunciation, but /u/ or even /ø/

is usually before “v”, “th”, and

“z” in words like “booth”-buith,

“move”-muive, “sooth”-suithe,

and many common words with

English cognates. In words with

English cognates the “eu” is

usually pronounced /u/ or even /

ø/: “book”-beuk, “hook”-heuk,

“look”-leuk, “took”-teuk;

- in many words of Latin

origin the pronunciation /i/ has

been replaced by the English

pronunciation: “baptize”-

bapteese, “oblige“-obleege,

“civil“-ceevil, “original“-

oreeginal, “item“-eetem, “pity“-

peety, “liberal“-leeberal;

- glottal stops are often seen as the hallmark of urban Scots dialects especially for final /t/ and /k/ and medial /t/ in words like “bat”, “night”, “bottle”, water”, and “black”.

And if we come to Irvine

Welsh, the Glaswegian writer of

“Trainspotting”, “The Acid

House”, “Marabou Stork

Nightmares”, Ecstasy”, Glue”,

“Porno”, etc. we are surprised by

the world he depicts in his

works: the world of sad, aging

homes and its scampering and

troublesome children, with angry

Scottish youths, looking for

brawls at soccer games and

outside bars, a generational

chasm reflecting the shift away

from industry in Scotland-the

old men, mostly out-of-work,

resigned, drunk, tired, and the

young men who are always

preparing for one fight or

another, the world of ecstasy and

the DJ’s and the techno, the near

-orgy of chemical-assisted

pleasure and for-the-night

companionship. His writing is

perhaps best described as ”punk

literature”.

Irvine Welsh chooses to write using the Glaswegian dialect,

because his speech is a very modern and young one, according to the setting of the story. It is not only the young who use the language of the youth, but also the grown up people.it is the image of the youth, the one that is important today, and it is no more the young who try to imitate the old and experienced, but the other way round. Everyone wants to seem “young”.

The reader becomes familiar

with Welsh’s conventions not

long after opening any of his

books. He rejects the quotation

mark as punctuation for spoken

passages, he writes phonetically

(“I” becomes Ah, “do not”

becomes dinnae, his language is

coarse and much of his dialect

and slang may be unfamiliar to

those of us not Scottish or at

least British. The critics say that

“the realization of dialect is

achieved through distinctive

features of lexis, syntax and

phonology”. For example, Welsh

uses ken for “to know”, bairn for

“child”, fitba for “football”, wee

for “small”, and other words that

are found only in the Scottish

vocabulary: lassie, laddie, etc.

Welsh also uses poof, buftie,

dyke as a derogatory term for a

homosexual, radge for a

controversial character, punt,

geezer and dude for an ordinary

male person, eh for “what” or

“oh well”, barry for “fine” and

likesay for “you know”.

Syntactically, Scots tends to

differ from Standard English in

many ways. The varieties of

speech that appear in Welsh’s

Page 13

works include several

grammatical features of Scots.

We can observe the absence of

the relative pronoun “which”,

and of subordinate relative

clauses, the ellipsis of personal

pronouns. Also, another feature

is the occurrence of the singular

form of “be” together with a

plural subject noun. Like and

likesay are used most often to

explain a preceding piece of

discourse or that leads to an

explanation and ken to introduce

a new topic which explains a

preceding statement.

Furthermore, the plural second

person pronoun yis can be seen

as a way of marking the

complete lack of higher

education and the lower social

status of the characters.

Experts say that novelists

such Welsh appear to have

“ears” for language and dialogue

that other people do not possess.

One can say that the dialect

helps reveal the reader’s attitude

toward the narrator and the

characters, as well as functioning

înlocuitor natural şi ieftin al

oțelului şi al altor materiale.

Cheia superputerii noului

lemn este tratamentul chimic

special, urmat de un proces de

compresie prin încălzire.

El poate opri şi gloanțele

Oamenii de ştiinţă au

dezvoltat un nou tip de “super

lemn”, care este de peste 10 ori

mai trainic şi mai dur decât

lemnul obișnuit – iar această

inovație ar putea deveni un

Legăturile chimice rezultate

fac lemnul suficient de trainic

pentru ca într-o zi să poată fi uti-

lizat la construcția clădirilor şi

vehiculelor.

Page 14

Oamenii de ştiinţă au găsit o posibilitate de a face lemnul la fel de trainic ca oţelul1

Robert Bacalu, clasa a X-a G Cercetarea a apărut în publicația „Nature”

JU R NA L VIA NIST

as a tool used to enhance the

realistic quality of the

narration. Welsh has

represented his characters’

language varieties in an

orthographic manner that is

true to Scots grammar and

phonology and undermines the

moral assumptions associated

with non-standard varieties by

inducing the reader to

sympathize with characters in

spite of their non-standard

language variants and by

awakening questions in regard

to the

Sursa: https://www.google.ro/search?q=irvine+welsh&rlz=1C1GCEA_enRO775RO775&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0

Sursa: https://www.google.ro/search?q=irvine+welsh+acid+house&rlz=1C1GCEA_enRO775RO775&source=lnms&tbm=

NU M ĂR UL 5

El chiar ar putea renova pla-

carea armurilor – cercetătorii au

lansat proiectile asemănătoare cu

gloanțele în noul lor super lemn

şi au descoperit că ele au rămas

în material fără să-l străbată, ca

în cazul lemnului obișnuit.

Oamenii ştiinţă au testat pro-

prietățile balistice ale materialu-

lui şi au descoperit că o versiune

special laminată poate opri un

proiectil.

“Acest nou mod de a trata

lemnul îl face de 12 ori mai trai-

nic decât lemnul natural şi de 10

ori mai dur”, spune cercetătorul

superior Liangbing Hu (en), de

la Universitatea din Maryland.

“El este la fel de trainic ca

oțelul. Este nevoie de o putere de

10 ori mai mare pentru a-l frânge

decât în cazul lemnului natural.

El poate fi chiar îndoit şi turnat

la începutul procesului”.

Procesul de obținere a acestui

super-lemn constă din doi

pași. Mai întâi, lemnul natural

este fiert într-un amestec

de hidroxid de sodiu şi sulfit de

sodiu care este, de fapt, similar

cu procesul de fabricare a pastei

de lemn pentru hârtie.

Page 15

Procesul de creare a aces-tui super lemn

În continuare, lemnul trece

printr-o fază de compresie, pen-

tru a prăbuși pereții dintre

celulele individuale. Căldura

este aplicată pentru a încuraja

legături chimice noi în timp ce

lemnul continuă să fie compri-

mat.

Aceste procese sunt capabile

să elimine unii polimeri, pentru a

permite reformarea noului lemn,

păstrând în acelaş timp alţi poli-

meri esențiali pentru rezistenţa

lui.

În cele din urmă, întărirea

vine de la numărul mare de ato-

mi de hidrogen legați de nanofi-

brele de celuloză, în mod natural

aflate în structura lemnului.

Reacțiile chimice sunt destul

de complexe, dar însăși procedu-

ra este de fapt destul de ieftină şi

simplă şi, deoarece lemnul este

literalmente pe copaci, este o

opțiune promițătoare pentru înlo-

cuirea oțelului, aliajelor de titan

şi a altor materiale în anumite

situații.

Procesul s-a dovedit a

funcționa în cazul mai multor

variații de lemn.

Super lemnul care se primește

în final, este trainic, uşor şi dur,

după cum am menționat deja,

dar el, de asemenea, e şi

impresionant de dens, rezistent

la comprimare şi zgârieturi şi

chiar în mod inerent protejat

împotriva umezelii.

Pe lângă ajustarea lui în

avioane şi mașini, noul super

lemn ar putea fi folosit în

mobilier, permițând lemnului

provenit de la copacii cu creștere

rapidă, aşa ca balsa sau pinul, să

înlocuiască opţiunile mai dense,

dar care cresc mai lent, cum ar fi

tecul.

Totuşi, mai sunt încă multe de

făcut înainte de a vedea un

Boeing 747 de lemn rulând pe

pistă.

Unul din următorii paşi este

extinderea şi accelerarea procesului

de producere a acestui nou lemn –

deşi cercetătorii spun că aceasta

nu ar trebui să fie o problemă

prea mare.

“Este deosebit de incitant de

menționat că metoda poate fi

aplicată pentru diferite specii de

lemn şi este destul de uşoră în

implementare”, spune omul de

ştiinţă inginer Huajian Gao (en),

de la Universitatea Brown din

Rhode Island, care nu a fost im-

plicat în studiu.

“Lucrarea [publicată] oferă o

cale foarte promițătoare pentru

proiectarea materialelor structu-

rale uşoare, de înaltă perfor-

manţă, cu un potențial extraordi-

nar pentru o gamă largă de apli-

cații, unde se cere o tărie înaltă,

duritate mare şi rezistenţă balis-

tică superioară”.

Page 16 JU R NA L VIA NIST

1. https://inbors.com/oamenii-de-stiinta-au-gasit-o-posibilitate-de-face-lemnul-la-fel-de-trainic-ca-otelul/

NU M ĂR UL 5

Aşa cum prezentam în

numărul anterior atunci când

vorbeam de dioxidul de titan şi

utilizările sale în biomedicină,

este universal cunoscut că titanul

(Ti) și aliajele sale sunt pe larg

utilizate ȋn implanturi ȋn implan-

tologia ortopedică și orală, dato-

rită rezistenţei și biocompatibi-

lităţii superioare a acestora.

După ce s-a implantat biomate-

rial artificial ȋn corp, răspunsu-

rile celulare și interacţiunile

celule-biomaterial sunt conside-

rate drept factori deosebit de im-

portanţi pentru succesul clinic al

implanturilor. Deoarece osul na-

tural este compus din component

la nanoscară, au fost aplicate

modificări ale suprafeţei implan-

turilor de Ti la nivel nanometric

pentru a simula arhitectura su-

prafeţei osului uman și pentru a

ȋmbunătăţi bioactivitatea implan-

turilor. Recent, modificările cu

nanostructură de TiO2 ale su-

prafeţelor au fost intens investi-

gate pentru a ȋmbunătăţi osteoin-

ducţia și oseointegrarea implan-

turilor. Nanotuburile de TiO2

construite pe substraturi diferite

au performanţe bune ȋn promo-

varea tendinţei de diferenţiere

osteogenică a celulelor stem me-

zenchimale. Studiile anterioare

au demonstrat că o dispunere de

nanotuburi de TiO2 crescute ver-

tical pe sticlă conductoare FTO

(F:SnO2) a crescut semnificativ

diferenţierea osteogenică a

celulelor stem mesenchimale ale

măduvei osoase in vitro. Celulele

stem din ligamentele periodon-

tale umane au caracteristici

osteogenice, adipogenice și con-

drogenice ȋn condiţii inductive

de cultură in vitro. Transplanta-

tul acestor celule stem are capa-

citatea de a facilita formarea de

ligamente osoase, de cement și

periodontale funcţionale.

Prin tehnicile sol-gel la tem-

peraturi joase au fost preparate

materiale hibride cu omogenitate

bună. Aceste materiale conţin

două componente ȋn matricea

lor, de regulă unul anorganic și

celălalt organic, fiind clasificate

ȋn Clasa I și Clasa II. Ȋn Clasa I,

compșii au legături slabe ȋntre

componente (forte van der

Waals sau legături de hidrogen).

Ȋn Clasa II, componentele au

legături chimice puternice

(legături ionice sau ionic-

covalente. Cercetările recente

arată că au fost create materiale

hibride pentru ingineria ţesuturi-

lor, utilizând diferiţi polioli

(policaprolactone și polieti-

lenglicol) drept componenţi or-

ganici și hidroxiapatită sau

dioxid de siliciu ca materie anor-

ganică. Chiar dacă materialele pe

bază de dioxid de titan au mani-

festat proprietăţi interfaciale

deosebite ȋn regenerarea ţesuturi-

lor tari, rezistenţă bună la co-

roziune, lipsa răspunsului infla-

mator și viabilitate celulară, ma-

terialele pe bază de TiO2 sunt

puţin studiate, obţinându-se hi-

brizi pe bază de policaprolac-

tone/TiO2 cu compoziţie varia-

bilă a componentei organice pâ-

nă la 50%, observându-se că o

mărire a cantităţii de policapro-

lactone a ȋmbunătăţit viabilitatea

celulară. De asemenea, s-a cons-

tatat că acoperirea discurilor de

Page 17

Alte aplicaţii biomedicale ale dioxidului de titan Prof. Elena Voicilă

(continuare din numărul anterior)

titan cu materialele hibride a dus

la o bioactivitate mai mare, iar

prin introducerea de nanoparti-

cule de dioxid de titan și de hi-

droxiapatită ȋntr-o matrice de

poliuretan s-a ȋmbunătăţit rigidi-

tatea și biocompatibilitatea. Ma-

terialele hibride au demonstrate

ca sunt alternative cores-

punzătoare și bune pentru apli-

caţiile biomedicale precum apli-

caţiile ortopedice și dentare.

Imagistica medicală devine

din ce ȋn ce mai mult parte inte-

grantă a tehnologiei medicale

moderne. Informaţiile din ima-

gistică oferite de tehnologia de

imagistică multimod se pot

completa unele pe altele. Fuziu-

nea imaginilor de la tomografia

computerizată (CT) cu cele de la

imagistica de rezonanţă ma-

gnetică (MRI) poate combina

informaţiile unice pentru a dia-

gnostica bolile creierului prin

radioterapie. Şi procesul de ima-

gistică medicală produce ușor

zgomot, ceea ce va avea efect

asupra diagnosticării de către

doctori. Astfel, eliminarea zgo-

motului din imaginea medicală

are o semnificaţie importantă.

Acest lucru s-a realizat prin

construirea unei reţele neuronale

cuplate cu puls memristiv pentru

procesarea imaginilor medicale,

ce conţine memristori (memory

resistor). Integrarea capacităţii

de memorie a memristorilor ȋn

reţeaua neuronală cuplată cu

puls memristiv face ca aceasta să

aibă funcţie biologică. Şi intro-

ducerea unui memristor la na-

noscară poate reduce semnifica-

tiv, de asemenea, scara reţelei

neuronale menţionate, care poate

contribui la dezvoltarea imple-

mentării hardware pentru reţeaua

neuronală. Simularea numerică a

acestei tehnici confirmă superio-

ritatea utilizării acestei reţele ȋn

fuziunea imaginilor medicale și

eliminarea zgomotului din ima-

gini.

Ȋn ultimii ani au fost utilizaţi

şi o serie de biosenzori pentru

diferite tipuri de analize medi-

cale, ce au ȋn compoziţie TiO2.

Analiza prin electrochemolumi-

niscenţă folosește biosenzori

pentru colesterol, ce au specifici-

tate ridicată, răspuns rapid, ope-

rare simplă și cost redus. TiO2 la

nanoscară, hibridizat cu nano-

particule de Au este utilizat ca

amplificator pentru sensorii folo-

siţi ȋn electrochemoluminiscenţa

luminolului și are intensificare

mai eficace decât TiO2 la nanos-

cară sau nanoparticulele de Au

ȋn mod independent. De aseme-

nea, au fost dezvoltaţi electro-

senzori pentru detectarea plum-

bului ȋn urme, un metal capabil

să imite calciul, prin legarea

acestuia la siturile de legare a

calciului, având consecinţe ȋn

deteriorarea funcţiunilor fiziolo-

gice. Nanoparticulele superpara-

magnetice de Fe3O4 sunt nanos-

tructuri utilizate ȋn mod obișnuit

ȋn miezul sistemelor miez–

ȋnveliș care au o capacitate de

absorbţie ridicată și care folosesc

la detectarea Pb2+. TiO2 unul

dintre ȋnvelișurile ideale datorită

Page 18 JU R NA L VIA NIST

https://www.google.ro/search?rlz=1C1GCEA_enRO775RO775&biw=1920&bih=900&tbm=isch&sa=1&ei=qNfQWuf3IYHTkwX

NU M ĂR UL 5

Elevii, fie că studiază într-un

colegiu de marcă, fie într-o

şcoală cu probleme de handicap,

manifestă aceeaşi dorintă de a

şti, de a cunoaşte lucruri pe care

nu le întâlnesc în programa

standard parcursă la ore. Nu pu-

nem problema aprofundării ma-

terialului studiat sau a capacităţii

de a rezolva probleme cu grade

diferite de dificultate. Vorbim de

“foamea de cunoaștere” a tot ce

este nou.

Există categorii de elevi care

înţeleg foarte bine algoritmi de

calcul şi au o memorie analitică

bine formată. Alţi elevi, însă,

recepţionează informaţiile

teoretice greu. Sunt însă foarte

receptivi la lucruri practice. Ima-

ginile vizuale ale unui experi-

ment sau ale unui film derulat

timp de 5 minute la oră, însoţite

de explicaţiile necesare, spun

elevilor mai mult decât o în-

treagă oră de teorie analitică.

Toţi elevii îşi manifestă

dorinţa de a afla mai multe

despre lumea înconjurătoare.

Dar ca un tot unitar, nu separat

în fizică, chimie, biologie, etc.

Studiul științelor poate să pună

probleme elevilor datorită

faptului că fiecare ştiintă are

notaţiile ei, iar elevul trebuie să

folosească pentru aceeaşi

proprietate termeni şi notaţii

puțin diferite, trecând de la o

materie la alta. Totul poate să

apară bizar şi dificil de aplicat în

practică pentru elevi.

Noile programe pentru

gimnaziu, elaborate pentru

fizică, chimie și biologie îşi

propun să treacă peste aceste

inconveniente prin realizarea

unor conexiuni permanente între

noțiunile teoretice și cele

practice.

Matematica, fizica, chimia şi

biologia sunt materii care pun la

încercare răbdarea, imaginaţia,

tenacitatea şi puterea de

concentrare a elevilor. Noile

programe abordează noi metode

de învăţare. Practica se

dovedeşte a fi factorul

determinant în înţelegerea şi

aprofundarea fenomenelor

existente în lumea care ne

înconjoară.

Programele actuale încearcă

prin jocuri, imagini,

experimente, filme, proiecte,

prezentări, etc. să-i determine pe

elevi să treacă peste inhibiţiile

lor şi să-i implice în procesul de

învăţare întocmai ca într-un joc,

reuşind astfel să cunoască și să

înțeleagă lumea înconjurătoare.

Un aspect important al

societății contemporane este

educația elevilor în spiritul

protejării mediului înconjurător

și a utilizării optime a resurselor

naturale. Această competență

este urmărită în cadrul

programelor actuale pentru

științe.

Page 19

FACTORI DE MOTIVAŢIE PENTRU UN ÎNVĂŢĂMÂNT DE CALITATE - Fizică și Ştiințe

Profesor Corina Dobrescu

nivelului ridicat al stabi-

lităţii chimice, al durabi-

lităţii, al rezistenţie la co-

roziune și al eficacităţii cos-

tului. Stratul de TiO2 ce aco-

peră nanoparticulele ma-

gnetice nu doar protejează

miezul ȋmpotriva distrugeri-

lor cauzate de mediu, ci și

redă stabilitate și ȋnaltă

funcţionalitate nanoparticu-

lei.

Conceptul de lumină a

apărut în secolul al V-lea înainte

de Hristos, când filosoful

Empedocles a postulat o

interacțiune între razele din ochi

și razele de soare. Urmașul

acestuia a fost Euclid, care a

scris ”Optica”, în care se vorbea

despre proprietățile luminii.

Munca celor doi greci a fost

continuată de fizicieni din toată

lumea și încă este și în ziua de

azi.

Lumina este radiația

electromagnetică care poate fi

detectată de ochiul uman, este un

spectru de culori. Lungimile de

undă între care oscilează lumina

sunt 400, respectiv 700 de

nanometri. Ca în cazul oricărei

alte unde electromagnetice,

lumina este alcătuită din fotoni

(particule elementare care au

masa egală cu 0, nu au sarcina

electrică, pot fi distruse sau

create de către procese naturale

și care călătoresc cu viteza

luminii în spațiul liber).

Lumina nu este doar indispen-

sabilă în viața de zi cu zi a oa-

menilor, dar ne ajută totodată să

aflăm mai multe despre univers,

apariția și funcționarea acestuia.

Cu ajutorul luminii, care ne in-

dică în funcție de culoarea

liniilor spectrice distanța dintre

Pământ și un alt corp ceresc

(liniile albastre sugerând o dis-

tanță mică, iar roșu contrariul) s-

a constatat expansiunea continuă

a universului, încă de la momen-

tul zero.

Lumina îi poate face pe

oameni să strănute. Între 18-35%

din populație este afectată de

”photic sneeze reflex”, care îi

face să strănute atunci când sunt

expuși la lumină puternică. Cau-

zele nu sunt bine cunoscute, deși

există numeroase ipoteze legate

de acestea. Aristotel credea că

reflexul este datorat încălzirii

nasului. Oamenii de știință din

zilele noastre afirmă că nervii

senzațiilor faciale și ale con-

trolului preiau semnalele care

sunt menite să fie percepute de

către nervii optici.

Probabil cel mai interesant

lucru despre lumină este faptul

că aceasta se remarcă și atunci

când vorbim despre corpul

uman. În urma unor studii, s-a

descoperit faptul că oamenii

strălucesc, însă lumina emisă de

către corpurile acestora este de

Page 20

LUMINA Diana Florina Marin, clasa a X-a G

JU R NA L VIA NIST

NU M ĂR UL 5

să aibă acces toţi elevii

interesaţi.

Proiectul constă într-o

aplicaţie de mobil unde elevii

pot găsi lecţii şi materiale de

studiu scrise cu ajutorul

profesorilor. În acest moment

aplicaţia conţine 5 lecţii

interactive din capitolul ¨Celula-

unitate de bază structurală şi

funcţională de organizare a lumii

vii¨, urmând ca pe viitor să

adăugăm noi lecţii şi teste

online.

Pentru crearea aplicaţiei am

folosit AndroidStudio, scriind

codul atât în Java cât şi în XML.

Pentru lecţii am editat o serie de

poze pe care le afişăm folosind

Picasso.

Întregul cod este public pe

GitHub, noi dorind ca aplicaţia

să fie opensource.

În viitor ne dorim să

integrăm în aplicaţie şi un sistem

de testare folosind Firebase, dar

şi să facem o platformă web la

care să aibă acces profesorii.

Aplicaţia este în beta urmând

să fie lansată în curând.

Aplicaţia poate fi descărcată

folosind link-ul: https://

play.google.com/store/

Biology Journey este o

platformă destinată elevilor

pentru a-i ajuta să înveţe la

biologie într-un mod mai

interactiv şi mai plăcut.

Ideea de a crea o aplicaţie

destinată elevilor a pornit din

necesitatea de a crea un mediu

plăcut pentru studiul biologiei,

folosindu-ne de imagini

sugestive, scheme interactive ale

lecţiei, dar şi de teste prin care se

evaluează cunoştinţele

achiziţionate după parcurgerea

lecţiilor online.

De aceea ne-am dorit să

creăm o resursă publică la care

1000 de ori mai slabă decât

poate ochiul uman să perceapă.

Cauzele acestei străluciri se cred

a fi radicalii liberi (produși atun-

ci când organismul nostru pro-

duce energie și când suntem ex-

puși unor anumite substanțe

poluante precum fumul de țigară,

alcoolul sau pesticidele). Partea

corpului care strălucește cel mai

mult este fața, motivul fiind fap-

tul că tenul este mai expus la

soare, prin urmare mai închis.

După ce Hitoshi Okamura, un

biolog japonez, a descoperit că

emisiile slabe ale luminii de

către corp sunt înrudite cu o

afecţiune medicală, specialistul

Masaki Kobayashi afirmă că: "If

you can see the glimmer from

the body's surface, you could see

the whole body condition".

Bibliografie

1.https://

www.livescience.com/7799-

strange-humans-glow-visible-

light.html

2.Strange! Humans Glow in

Visible Light

3.livescience.com

4.http://www.andor.com/learning-academy/what-is-light-an-overview-of-the-properties-of-light 5.https://www.popsci.com/why-

Page 21

Biology Journey Codrut Cristian Ciulacu, clasa a IX-a E

Biology Journey

Clinton Richard Dawkins

este un eminent biolog britanic,

în cariera sa ajungând să aibă

realizări remarcabile precum

câștigarea Premiului Faraday în

anul 1990, Premiul Kistler în

2001 și nu numai. A activat ca

profesor la Catedra pentru

Popularizarea Științei din cadrul

Universității Oxford din 1995

până în 2008 și a ajuns în

prezent să își conducă propria

fundație: Fundația Richard

Dawkins pentru Rațiune și

Știință.

La baza acestui drum înțesat

cu împliniri stă prima sa lucrare:

„Gena Egoistă”. Citind cartea,

l-am cunoscut ca autor. Când l-

am privit prin această prismă, a

constituit o imensă și plăcută

surpriză. În scrierea sa, nu

DOAR vorbește despre

evoluționism, ci şi îl relatează.

Pentru mine, Richard Dawkins

este singurul scriitor care a

reușit, prin intermediul unor

certitudini științifice, să îmi

creeze în minte o poveste.

Însă, în această poveste nu

sunt prezente personajele

clasice: oameni, animale sau

plante; ele constituind acum

universul fizic în care se

desfășoară acțiunea. Chiar și tu

reprezinți un cadru spațial al

acestor bătălii între gene,

protagonistele basmului fără de

seamăn construit de Dawkins.

Cadrul temporal îl reprezintă aici

fiecare generație: de genă sau de

oameni. Nu am putea spune care

este elementul cel mai bun de

abordare dintre cele două, pentru

că autorul îți prezintă

“întâmplările” din ambele per-

spective, fiecare rămânând la fel

de relevantă pe parcursul întregii

cărți.

Nu am de gând să fac un

rezumat sau să îndrăznesc să

prezint evoluționismul, deoarece

după lecturarea “Genei Egoiste”,

orice încercare făcută în direcția

asta mi s-ar părea un eșec

lamentabil. Dacă vrei să îți

formezi o imagine clară despre

subiectul tratat în carte, citește-o.

Dacă vrei, în schimb, să îți

formezi o imagine mai clară a

lucrării, ei bine, aici mă

aventurez. Fără promisiuni însă.

Am să mă lansez în încercarea

de a te convinge că merită să dai

o șansă poveștii ilustrate atât de

bine de Dawkins, spunându-ți ce

am simțit eu trăind-o. Da!

Trăind-o!

Am simțit cum acest om a

făcut un crater în bariera de

gheață dintre operele literare și

lucrările științifice, folosind o

unealtă foarte delicată. Am simți

contrastul uluitor de plăcut din

lărgirea orizontului spre

microperspectivă. Mi-am simțit

ochii larg deschiși către un

subiect ce părea până atunci de

neatins pentru unul ca mine. Am

simțit cum mi-a fost sădită cu

iscusință pasiunea, poate

trecătoare, poate nu, pentru

biologie.

Ce n-am sesizat bucurându-

mă de această poveste? N-am

sezizat zborul celor 360 de

pagini. N-am sesizat trecerea

orelor petrecute cu această carte

în mâini. N-am sesizat oboseala

ochilor. N-am sesizat vlăguiala

brațelor și cu siguranță n-am

sesizat lumea din jurul meu,

decât în iritantele momente în

care eram nevoit să mă opresc

din citit.

Dacă mai ai, totuși rețineri

Page 22

“Gena egoistă” și lărgirea perspectivei Tiberiu Ibrion, clasa a IX-a E

JU R NA L VIA NIST

NU M ĂR UL 5

Continua expansiune a popu-

laţiei a determinat analiza posi-

bilităţii de a produce recolte mai

mari (în cazul plantelor), can-

tităţi mai mari de alimente de

provenienţă animală, precum şi

creşterea rezistenţei speciilor de

interes la anumiţi paraziţi, pesti-

cide şi condiţii climatice aspre.

Din aceste considerente, cer-

cetătorii companiei Monsanto au

creat prin tehnici de bioinginerie

prima roşie modificată genetic,

patentată în 1994 de U.S. Food

and Drug Administration. În ul-

timele două decenii, organismele

modificate genetic (sau OMG) s-

au răspândit pe tot globul. Vă

Populaţia planetei noastre

este într-o creştere continuă, pe

care Organizaţia Mondială a

Sănătăţii o estimează la

aproximativ 9-10.000.000.000 în

următorii 50 de ani. Conform

unui studiu realizat de

organizaţia non-guvernamentală

britanică "Methodist Relief and

Development Fund", astăzi

Pământul găzduieşte aproape 7,5

miliarde de oameni şi în fiecare

an mor peste 500.000 de oameni

la nivel mondial din cauza

foametei sau lipsei de apă

potabilă. Această realitate

tragică ridică întrebarea: "Câţi

oameni poate de fapt Terra să

susţină?"

legat de această carte, vreau să

îți zic că autorul nu a abordat un

limbaj științific, recurgând la

termeni de specialitate doar când

era absolut necesar, explicându-i

pe larg și fără nicio jenă.

Dawkins însuși a spus în

lucrarea sa că s-a apucat de scris

având în minte 3 tipuri de

oameni: pe cel neinițiat în

domeniu, care învăța ceva nou la

fiecare cuvânt; pe studentul

obișnuit, pe care speră să-l

înzestreze cât mai ușor cu cât

mai multe informații valoroase;

și pe expert, un judecător aspru

al corectitudinii informațiilor,

dar care află și el, totuși, ceva

nou.

În încheiere, sper că te-am

convins, chiar dacă nu citești

cartea, de faptul că ea este una

dintre cele mai bune lucrări

despre evoluționism, și de faptul

că Richard Dawkins este un

biolog și un autor pe puțin

extraordinar.

Page 23

Sunt organismele modificate genetic soluţia salvatoare a Terrei? Diana Pîrvu, clasa a XI-a G

Orez OMG (dreapta), ce conţine betacaroten

"https://amp.businessinsider.com/

sună cunoscut?

Aceste specii sunt produse

prin tehnci de inginerie genetică,

şi chiar dacă a fost o alegere

conştientă sau nu, există şanse

foarte mari ca cel puţin odată să

fi cumpărat alimente provenite

din aşa-numitele OMG-uri. Deşi

pe piaţa alimentară românească

nu se găsesc multe alimente eti-

chetate ca provenite din OMG-

uri, ele sunt mai multe decât aţi

fi crezut; articolul 6.2 din H.G.

nr. 173/2006 statuează că, dacă

un aliment conţine materii prime

modificate genetic în proporţie

mai mică de 0,9%, nu trebuie

etichetat ca OMG. În 2014, Ro-

mânia ocupa locul al treilea la

nivel mondial la cultivarea de

OMG-uri. Valoarea acestei pieţe

este în acest moment de 8,3 mi-

liarde de dolari, dar sunt ele oare

soluţia salvatoare a Terrei?

Deşi cantităţile mari de

OMG-uri produse într-un timp

scurt ar putea salva planeta de la

cea mai mare foamete cu care s-

ar putea confrunta vreodată,

există anumite rezerve, în special

cu privire la siguranţa consumu-

lui şi preţul de vânzare.

Seminţele provenite din

laborator şi nu din sol sunt

patentate, ceea ce înseamnă că,

pentru a le putea utiliza,

fermierii trebuie să plătească

anual o taxă, care se adaugă

preţulului de cumpărare. Această

taxă ridică preţul de producţie şi

scade şansele statelor sărace,

unde există un deficit de

alimente, să le folosească pentru

eradicarea foametei. Astfel, aşa

numitele “seminţe din cornul

abundenţei” devin cel puţin la fel

de costisitoare ca cele comune.

Controversele cu privire la

siguranţa consumului de OMG

reprezintă o altă problemă. Deşi

unele specii sunt aprobate pentru

consum, de către organizaţii gu-

vernamentale de sănătate pu-

blică, nenumărate studii clinice

susţin că OMG-urile pot afecta

sănătatea consumatorului. Mai

multe studii au arătat că alimen-

tele modificate genetic pot pro-

voca alergii similare cu cele ali-

mentare, imediat dupa ingerare

sau inhalare. Spre exemplu, în

2004, nişte fermieri din Filipine

care locuiau în apropierea su-

prafeţelor semănate cu un soi

transgenic de porumb au mani-

festat simptome asemănătoare cu

cele ale alergiilor (strănut, tuse

alergică, astm, etc.), afecţiuni ale

tractului digestiv şi tegumentu-

lui. Mai târziu, a fost stabilită

relaţia de cauzalitate dintre

aceste simptome şi reacţia aler-

gică la polenul porumbului mo-

dificat genetic.

Cercetătorii de la Pioneer Hi

-Bred International au creat soia

nG, care conţine o proteină bo-

gată în metionină (un aminoacid

important pentru sinteza proteică

la om). Această genă a fost

transfectată de la o specie de nu-

ci braziliene (care au în com-

ponenţă substanţe cu potenţial

alergenic dovedit). Prin analize

de laborator s-a determinat că

persoanele alergice la nucile bra-

ziliene au alergii şi la specia de

soia transgenică. Din acest motiv

s-a sistat producţia acestui

OMG. Controversele continuă şi

persistă întrebări. Reprezintă

OMG-urile leacul unei naţiuni

care se luptă cu foametea? Are

consumul acestora efecte secun-

dare grave, ce pun în pericol

sănătatea consumatorilor?

Surse 1.http://www.biosafety.md/public/207/ro/SanatateBuclet3-72%20(04_02_08).pdf

2.http://gmoinquiry.ca/wp-content/uploads/2015/03/where-in-the-world-gm-crops-foods.pdf

3."Astrobiology of Earth" de Joseph Gale, editura Oxford University Press, editia 2009

Page 24 JU R NA L VIA NIST

NU M ĂR UL 5

Trăim într-o lume în care

toate condițiile climatice sunt în

echilibru, astfel încât viața să

prospere. Dar ce s-ar întâmplă

dacă una dintre aceste condiții

s-ar schimba radical? Am

enumerat mai jos unele dintre

aceste cazuri:

• Cea mai întunecată

(TrES-2b): localizată la

750 de ani lumină față de

Pământ, această planetă

este oficial cea mai

întunecată planetă

descoperită, reflectând mai

puțin de 1% din lumina

primită. Acest lucru este

datorat de gazele de la

suprafața planetei, care pot

absorbi lumina, dar

oamenii de știință nu își

pot explica de ce este atât

de întunecată.

• Planeta diamant (55

Cancrie e): Spre deosebire

de Tres-2b, această

planetă reflectă lumina în

spațiu, la fel ca un

diamant, pentru că este de

fapt un gigantic diamant.

Fiind de 2 ori mai mare ca

Pământul, planeta poate

părea o mină de aur, dar se

află la 40 de ani lumină de

sistemul nostru solar.

• Cea mai „clară” (hd

189773b) Pe această

planetă „plouă” constant

cu sticlă, care trece prin

atmosferă la viteze de

6500 km/ph, ceea ce îi dă

culoarea albastră.

Atmosfera planetei este

saturată de particule de

siliciu, care din cauza

temperaturilor extrem de

ridicate, se transformă în

sticlă.

• Cea mai fierbinte (KELT

-9b): cât de fierbinte poate

fi o planetă depinde de cât

de fierbinte este steaua în

jurul căreia orbitează.

Steaua KELT-9 este de 2

ori mai mare decât soarele

nostru, având o

temperatură de 10.000 °C,

iar planeta face o revoluție

completă în doar 1,5 zile.

Din asta rezultă o

temperatură a planetei de

4800 °C.

• Cea mai rece (OGLE-

2005-BLG-390Lb): la

polul opus se află cea mai

rece planetă, având o

temperatură cu doar 50 °C

mai mult decât zero

absolut, -223 °C. Este

uneori numită și „Hoth”,

făcându-se referință la o

planetă din Star Wars.

Page 25

Extreme ale planetelor din universul nostru… Andrei Niculae, clasa a X-a G

• Cea mai mare (DENIS-P

J082303.1-491201 b)

Având o masă de 28,5 ori

mai mare că Jupiter,

această planetă este

înscrisă în arhiva

planetelor NASA ca fiind

cea mai mare descoperită.

De fapt este dezbătut dacă

aceasta poate fi

considerată planetă sau

stea pitică.

• Cea mai bătrână (PSR

B1620-26 b) Având

aproximativ 12,7 miliarde

de ani, această planetă este

cu doar 1 miliard de ani

mai nouă decât Universul

(care s-a format acum 13,8

miliarde de ani). Planeta a

luat naștere atât de

devreme în istoria

Universului încât nu

conține elemente precum

carbon și oxigen (care s-au

format mai târziu).

Bibliografie

1. https://en.wikipedia.org/wiki/TrES-2b#Darkest_planet

2. https://www.space.com/37654-exoplanet-55-cancri-e-facts.html . https://en.wikipedia.org/wiki/55_Cancri

3. https://en.wikipedia.org/wiki/HD_189733_b , Rains of Terror on Exoplanet HD 189733b

4. https://en.wikipedia.org/wiki/KELT-9b

5. https://en.wikipedia.org/wiki/OGLE-2005-BLG-390Lb#Characteristics

6. https://en.wikipedia.org/wiki/HD_100546#HD_100546_b

7. https://en.wikipedia.org/wiki/PSR_B1620-26_b

8. https://qph.fs.quoracdn.net/main-qimg-b0d4215aeb56ff11caa8794185571128-c

9. https://i.ytimg.com/vi/iGja9XmdybU/maxresdefault.jpg

10. https://www.nasa.gov/sites/default/files/thumbnails/image/heic1312a.jpg

11. http://cdn.sci-news.com/images/2017/06/image_4924f-KELT-9b.jpg

12. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a2/ESO_OGLE-2005-BLG-390Lb.jpg/1200px-ESO_OGLE-2005-BLG-390Lb.jpg

13. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5e/Artist%27s_impression_of_a_gas_giant_planet_forming_in_the_disc_around_the_young_star_HD_100546.jpg/450px-Artist%27s_impression_of_a_gas_giant_planet_forming_in_the_disc_around_the_young_star_HD_100546.jpg

14.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/c

ommons/thumb/4/44/Artist%27s_impres

sion_of_pulsar_planet_B1620-

26c.jpg/450px-

Artist%27s_impression_of_pulsar_plan

când sunt anunțate permanent

noi dezvoltări în VR și AR

(realitate augmentată).

Următorul pas determinant al

evoluției în știință și IT îl

reprezintă un concept anunțat în

Realitatea virtuală (VR)

reprezintă un pas major în

domeniul tehnologiilor

informaționale (IT) și o interfață

care maximizează interacțiunea

cu creierul uman într-un moment

urmă cu câțiva ani, care părea a

fi imposibil de realizat, dar care

poate constitui o tehnologie

obișnuită în viitor: BCI (“Brain-

Computer Interface”). Cu un

nume sugestiv, aceasta inovație

Page 26

Viitorul realității virtuale Furtună Luca şi Păvăloiu Gabriel – clasa a X-a G

JU R NA L VIA NIST

NU M ĂR UL 5

pune la dispoziție controlul unor

dispozitive reale sau chiar al

unei lumi virtuale cu ajutorul

creierului uman.

Firma Neurable, fondată în

2015, va lansa în acest an primul

model de BCI pentru VR. Acest

aparat se conectează la casca de

realitate virtuală HTC Vive și

utilizează metode neinvazive de

citire a impulsurilor neurale

(care nu cer implanturi în craniu,

cum face o altă firmă bazată pe

acest concept, Neuralink, a lui

Elon Musk).

Acest aparat se bazează pe

un test medical deja existent,

numit electroencefalogramă

(EEG). Cu ajutorul acestuia și al

procedeelor de învățare automată

(“machine learning“), cei de la

Neurable au reușit să creeze un

dispozitiv care citește impulsu-

rile creierului și le decodifică în

timp real. Astfel, conectând apa-

ratul la casca Vive, utilizatorul

își poate folosi creierul pentru a

realiza acțiuni în lumea jocului

video.

Neurable a creat și un proto-

tip de cască cu care poți controla

mașinuțe teleghidate, scaune cu

rotile și mașini din lumea reală,

numai gândindu-te la ce vrei ca

obiectul să facă.

Pentru a-și prezenta aparatul

presei, compania a creat un joc

demonstrativ în care jucătorul

alege cu mintea un obiect sau o

poză dintre cele prezentate pe

ecran.

Momentan, această cască

este disponibilă doar dezvoltato-

rilor de jocuri video, dar ur-

mează să fie lansată în acest an

pentru centre de jocuri de tip ar-

cade. Nu sunt cunoscute încă

data lansării sau prețul pentru

sunt specializate în alte domenii

și au puține cunoștințe în

programare. Limbajul Python

unește împreună persoane care

au cunoștințe avansate de

programare și persoane care sunt

Multe dintre companiile

actuale, care dezvoltă soluții

informatice, utilizează limbajul

Python. Motivul utilizării acestui

limbaj este faptul că poate fi

utilizat și de către persoane care

specializate pe alte domenii. Se

poate adapta cu ușurință pentru

domenii specilizate în

meteorologie, sisteme geografice

informatice (GIS), în domeniul

aerospațial, robotică, etc.

Page 27

Utilizarea limbajului de programare Phyton în industria IT Profesor Corina-Elena Vinț

Profesor Boca Alina Gabriela

Aparatul dezvoltat de Neurable conectat la casca Vive (sursa: New York Times)

De peste 20 de ani, limbajul

Python a fost folosit cu succes în

întreaga lume ca limbaj de

programare în industrie, în

sectorul serviciilor, dar și în

cercetare și dezvoltare științifică

pentru a satisface o gamă largă

de cerințe diferite. În acest timp,

limbajul Python a schimbat

multe lucruri. A micșorat

limitele dintre utilizatori și

dezvoltatori în sensul creșterii

numărului oamenilor de știință,

ingineri, experți financiari și

alții care aveau puțină experiență

în programare sau nu aveau

deloc și au utilizat limbajul

Python pentru a rezolva

probleme tehnice complexe

specifice domeniului lor.

Python este dezvoltat sub o

licență „open source” aprobată

de Open Source Initiative. În

conformitate cu această licență,

limbajul Python poate fi utilizat

și distribuit gratuit, chiar și în

scopuri comerciale.

Principalele domenii în care

este folosit limbajul Python sunt:

• Educație – Limbajul

Python este folosit pentru

cursuri de programare

pentru toate nivelurile:

introductive, medii sau

avansate;

• Aplicații Web și Internet;

• Aplicații Desktop;

• Analiza de Date;

• Statistică;

• Baze de Date;

• Calcule științifice;

• Inteligența

artificială;

• Procesare de texte;

• Analiza limbajului

natural ;

• Procesare de

imagini;

• Administrare de

sistem ;

• Testare software;

• Jocuri pe calculator;

• Robotica.

Un important domeniu în

care limbajul Python este

utilizat cu success este Internetul

și WEB-ul. Printre companiile

care au implementat soluții

utilizând aceste limbaj se află :

• Mozilla Corporation care

deține browserul web

Firefox și site-ul pentru

servicii de e-mail

Thunderbird. Aceasta

utilizează limbajul Python

în servicii cum ar fi

addon.mozilla.org și

support.mozilla.com. De

asemenea, sistemul de

raportare la accidente

Socorro este bazat pe

Django și Python.

• Compania Google unde

limbajul Python a fost o

parte importantă a Google

de la început și continuă să

fie utilizat de către

companie.

• Compania care deține site-

ul YOUTUBE utilizează

serviciul Bitly. Bitly este

un serviciu de parcurgere a

adreselor URL și de

analiză care accesat de sute

de milioane de oameni.

Majoritatea codului acestui

serviciu este scris în

Python. Bitly accesează

aproximativ 80 de milioane

de noi adrese URL pe zi și

se ocupă de sute de

milioane de clicuri pe acele

Page 28 JU R NA L VIA NIST

NU M ĂR UL 5

adrese URL. Bitly a ales

limbajul Python pentru

abilitatea sa de a se

dezvolta rapid și pentru

vasta lui bibliotecă

standard.

• Compania Esri, lider în

furnizarea de soluții GIS

(sisteme geografie

informatice). Pentru a ajuta

utilizatorii

sistemului GIS,

Esri a creat un

modul Python

pentru sistemul

ArcGIS numit

ArcPy. Limbajul

Python a fost ales

pentru ușurința

utilizării,

extensibilitate,

lizibilitate,

deschidere și

putere, astfel încât

profesioniștii și

programatorii de la

aproape orice disciplină să

poate încorpora în munca

lor și sistemul în ArcGIS.

Limbajul Python este

utlizat pentru analiza,

conversia și gestionarea

datelor și astfel crește

numărul utilizatorilor

ArcGIS, precum și

extinderea utilizării

ArcGIS în alte zone.

Oamenii de știință și

inventatorii, inclusiv

persoanele care lucrează în

domenii comerciale și

guvernamentale, își

împărtășesc din ce în ce

mai mult cunoștințele

folosind sistemele

informatice geografice

(GIS) pentru a înțelege mai

bine problemele ca să

poată lua decizii mai bune.

Compania ForecastWatch

oferă previziuni meteorologice

în S.U.A, Canada și la nivel

global. Compania utilizează

limbajul Python pentru

dezvoltarea sistemului

ForecastWatch.

ForecastWatch este utilizat,

printre altele, de The Weather

Channel și The Weather

Network din Canada. Sistemul

colectează prognozele meteo de

la un număr mare de companii

care oferă numărul de prognoze

naționale și internaționale și le

compară cu observațiile concrete

de la aproximativ 1200 de locații

din toată lumea. Meteorologii

Page 29

pot vedea date agregate privind

temperatura, precipitațiile,

vântul și opacitatea și aceștia pot

filtra datele și face previzini de

la nivel național până la nivel

local. Întregul sistem este scris

în limbajul Python.

Limbajul Python este

implicat într-unul dintre cele mai

ambițioase proiecte educaționale

din lume, proiectul One Laptop

per Child, care a fost prezentat

de către Profesorul Nicholas

Negroponte de la MIT, la

Summitul Economic Mondial la

Davos în 2005. Scopul inițiativei

este descris pe site-ul web al

proiectului, după cum urmează:

"Scopul nostru este de a oferi

fiecărui copil o experiență

robustă, de tip low-cost, low-

power, laptop conectat. În acest

scop, am proiectat hardware-ul,

conținutul și software-ul pentru

colaborare, bucurie și auto-

învăţare. Având acces la acest

instrument, copiii sunt angajați

în propria lor educație, să învețe,

să împărtășească și să creeze

împreună. Ei sunt conectați unii

cu alții, pentru un viitor mai

luminos.".

Rezultatul educațional de

succes al proiectului depinde în

întregime de software-ul furnizat

pentru învățare. Pentru a fi cât

mai simplu posibil pentru

profesori și educatori să dezvolte

software pentru învățare,

proiectul s-a bazat pe limbajul

Python încă de la început astfel

încât toate programele de

aplicație au fost scrise în Python.

În prezent sunt numeroase

cărți, tutoriale, prezentări pe

Youtube și bloguri pentru

începători sau avansați. Sunt

disponibile cursuri, de la cele

mai prestigioase universități din

lume sau de la firme

specializate. Foarte multe dintre

aceste resurse sunt gratuite.

Studiul limbajului Python

poate reprezenta o alternativă

educațională atât pentru studiul

și implementarea algoritmilor,

cât și pentru oportunitatea pe

care o oferă azi cunoașterea

acestui limbaj.

Bibliografie

1. http://brochure.getpython.info/

news/newletter-9-brochure-2nd-

run-available

2. https://www.python.org/

Page 30 JU R NA L VIA NIST

NU M ĂR UL 5

zi. Mai exact, o viziune pe care

oamenii au avut-o și au desenat-

o pe hârtie încă din secolul al

XIV-lea.

EVOLUȚIA ÎN TIMP A

ROBOȚILOR

În perioada anilor 1400, ge-

niul Leonardo da Vinci realiza

“Automatonul”, un robot

îmbrăcat în cavaler, care putea

sta în picioare, mișca bratele,

gâtul, maxilarul şi își ridica vi-

zorul de la ochi. Robotul lui da

Vinci, conceput în 1495, a fost

descoperit în 1950, iar oamenii

au aflat atunci despre primul

"războinic de metal” al omenirii,

mișcările sale mecanice imitând

tehnicile de luptă ale cavalerilor

acelor vremuri. La aproximativ

240 de ani după automatonul lui

da Vinci, un alt inventator,

francezul Jacques de Vaucanson,

reușea să revoluționeze lumea

roboticii cu “The Flute Player”,

un cioban robot de formă umană

Pentru foarte mulți, imaginea

roboților s-a conturat din filme

sub forma celebrelor personaje

din Războiul Stelelor, R2D2 și

C3PO, cei doi roboți care îl ajută

pe Luke Skywalker în lupta

contra lui Darth Vader - un alt

personaj “om - robotizat”.

Astfel, roboții sunt umanizați,

apropiați de societate, integrați și

adaptați nevoilor noastre de zi cu

Page 31

DE CE ROBOȚII? Sabina Achinca, Călin Banciu, Rareș Bădici, Eduard Diaconescu

Profesor coordonator Corina Dobrescu

NU M ĂR UL 5

care cânta la flaut și “Digesting

Duck”, o rață capabilă să

mănânce, digere și apoi să

elimine din organism, la fel ca o

rață adevărată, mâncarea. Mai

mult, mâinile “ciobanului-robot”

al lui Vaucanson au fost

îmbrăcate în piele, pentru a reda

tot mai mult impresia de autenti-

citate.

Tesla, părintele curentului

alternativ, a contribuit în anul

1898 în domeniul roboticii cu

barca teleghidată prin unde ra-

dio, pentru ca John Hammond Jr.

și Benjamin Miessner să in-

venteze în 1912 primul câine

electric. Robotica a continuat

apoi cu Gakutensoku, primul

robot construit vreodată în Ja-

ponia, de către Makoto Nishi-

mura în 1929, acesta din urmă

reușind să facă un robot capabil

să plângă și să își schimbe ex-

presiile feței.

Seria invențiilor a fost contin-

uată de robotul Elektro, construit

de Compania americană West-

inghouse Electric Corporation

între 1937 - 1939. Robotul de

peste 2 metri înălțime și 116

kilograme putea să meargă la

comandă vocală, să vorbească,

având un vocabular de 700 de

cuvinte, să fumeze țigări, să

spargă baloane și să își miște

brațele și capul. Cu o structură

internă de oțel și înveliș de alu-

miniu, cu ochi pe senzori fotoe-

lectrici capabili să distingă culo-

rile roșu și verde, a fost prezentat

în premieră la Târgul Mondial

din New York din 1939, pentru

ca un an mai târziu să reapară

alături de câinele robotic Sparko.

Din acel moment, roboții au-

tonomi au început să acapareze

piața și să fie implicați tot mai

mult în dezvoltarea industrială.

Odată cu apariția lui Unimate,

un robot inventat de americanul

George Devol în 1954 și vândut

în 1961 către General Motors,

industria auto a devenit de-

pendentă de robotică. Forța

umană a fost înlocuită pas cu pas

de brațe robotice și utilaje uriașe

capabile să lucreze într-un ritm

mai rapid, fără greșeli umane,

fără întrerupere, cu un nivel de

producție ridicat și costuri

scăzute.

ROBOTICA MODERNĂ Fie că vorbim despre

medicină, armată, construcții sau

chiar servicii de curățenie, ro-

boții sunt implicați în prezent în

multe activități sociale, militare,

de siguranță și întreținere și se

transformă, ironic, dintr-o soluție

pentru rezolvarea necesităților

fiecăruia, într-o nouă necesitate.

Astăzi, Japonia este o țară ro-

botizată într-o proporție uriașă.

Page 32

30% dintre roboții lumii se află

pe teritoriul niponilor, pentru ca

întregul continent asiatic să

dețină 50%. Europa este pe locul

2 la acest capitol, cu 32%, ur-

mată de America de Nord cu

16%, celelalte zone ale globului

rămânând cu 2%. Dacă la înce-

putul prezentării aminteam des-

pre personajele fictive R2D2 și

C3PO, în prezent acestea par să

se fi apropiat de realitate. Doi

dintre cei mai cunoscuţi roboţi

“de casă” ai momentului sunt

ASIMO și NAO, concepuți pen-

tru activități sociale cu oamenii,

pentru divertisment și pentru

ajutor. ASIMO, adică Advanced

Step in Innovative Mobility, a

fost lansat pe piață în 2000 de

Honda, companie implicată în

robotică încă din 1980, cu do-

rința clară ca produsele sale să

nu fie implicate numai în inte-

racțiunile umane, ci să

îmbunătățească nivelul calitativ

al vieții. Primul robot umanoid

Honda a fost P1, un străbunic al

lui ASIMO. A urmat apoi P2, cu

un design mai prietenos, cu un

mers îmbunătăţit, cu abilităţi de

a urca şi coborî scările şi cu

mişcări automate controlate prin

wireless. Modelul P3 a fost şi

mai evoluat şi mai uşor, pentru

ca ASIMO să reprezinte vârful

acestei generaţii dezvoltate în 20

de ani de inginerie robotică.

ASIMO poate să fugă, să meargă

chiar și pe suprafețe denivelate,

să se întoarcă ușor, să se urce pe

scări, să apuce și să ridice

obiecte. Mai mult, ASIMO poate

recunoaște fețele, răspunde la

comandă vocală și evită obiecte

aflate în jurul său.

Francezii de la Aldebaran Ro-

botics au venit cu Nao, un robot

mai mic însă mai mobil. În 2007,

Nao a înlocuit câinele robotic de

la Sony, la Cupa Mondială de

fotbal a Roboților, pentru ca în

2010 să uimească lumea la

Expoziția de la Shanghai când a

început să danseze în fața vizita-

torilor. Robotul a evoluat în

timp. În 2010, o variantă mai

bună a lui Nao a participat la

un stand-up comedy, pentru ca

în 2011 să fie relansat cu un soft-

ware integrat, un computer put-

ernic și camere HD. Cu o

înălțime de aproape un metru, cu

o greutate de 4,3 kg și o autono-

mie de funcționare de 90 de mi-

nute în mers constant, Nao re-

prezintă una dintre cele mai

scumpe și spectaculoase jucării.

Dacă v-au impresionat în tre-

cut roboții inspirați de trăsăturile

unui câine, sau de cele ale unei

pisici sălbatice, cel mai recent

robot al celor de la Boston Dy-

namics reprezintă un progres

consistent, în comparație cu

creațiile anterioare ale compa-

niei. În special pentru că

mașinăria actuală se poate de-

plasa pe două membre în loc de

patru și reușește să își păstreze

echilibrul chiar și în urma unor

scheme complicate, con-

form Tech Crunch. Robotul

Handle nu este prima reușită de

acest tip a inginerilor, însă noua

variantă reușește să opereze

în condiții dificile, fie că avem în

vedere pante abrupte, călătorii

prin zăpadă, sau un teren acci-

Page 33 JU R NA L VIA NIST

dentat. De asemenea, prin faptul

că noua mașinărie creată poate

realiza toate aceste acțiuni, în

ciuda faptului că are o înălțime

de 19 metri, ne arată progresul

major pe care cei de la Boston

Dynamics au reușit să-l obțină

într-un timp atât de scurt.

Toate aceste aspecte demon-

strează faptul că noi, în viitorul

apropiat, vom utiliza mașinării

inteligente care să ne asiste la o

gamă largă de activități co-

tidiene. Această tehnologie poate

fi aplicată în multe domenii. Co-

lectarea deșeurilor este doar unul

dintre acestea.

COLEGIUL NAȚIONAL DE INFORMATICĂ ”TUDOR VIANU” ȘI CERCUL DE

ROBOTICĂ În Colegiul Național de Infor-

matică “Tudor Vianu”

funcționează un cerc de robotică

în care elevi pasionați de robot-

ică, realizează roboți utilizând în

mod practic noțiuni de fizică,

matematică, informatică. Pasiu-

nea pentru roboți a dus elevii la

concursuri naționale și inter-

naționale, de unde s-au întors cu

premii și cu multe idei de a-și

pune în aplicație visurile.

First Tech Challenge este un

concurs international pentru ele-

vii de liceu care trebuie să con-

struiască și să programeze roboți

care îndeplinesc un anumit scop.

Una dintre echipele colegiului a

proiectat un robot capabil să

colecteze bilele și să le arunce

într-un “coș” aflat în mijlocul

terenului de joc. De asemenea,

acesta ridică o bilă mare și o

plasează în “coș”. Cu acest robot

o fost câștigat locului întâi în

Canada.

Bibilografie

http://www.yoda.ro/techschool/

robotii-sf-vs-robotii-reali.html

q=roboti+expresia+fetei&rlz=1C1G

CEA_enRO775RO775&source=lnms&t

bm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj9wcG

g37faAhVN26QKHShOBPQQ_AUICig

B&biw=1920&bih=900#imgrc=70TJ0I

Page 34 JU R NA L VIA NIST

Elevi Ioana Ioanăs, clasa a XI-a H Răzvan George Duțu -Pîrvu, clasa a X-a B Andrei Niculae, clasa a X-a G Matei Dimulescu, clasa a X-a G - grafică Profesori coordonatori Prof. Elena Voicilă Prof. Alina-Gabriela Boca Director Prof. Corina-Elena Vinț Director adjunct Prof. Mirela-Magdalena Marinescu

Colectivul redacțional

ISSN 2537-4796

ISSN-L 2537-4796

Adresa: Str. Arh. Ion Mincu nr. 10,

Sector 1, București

COLEGIUL NATIONAL

DE INFORMATICĂ

„TUDOR VIANU”

Telefon 021-222-66-70

Email: lbi@lbi.ro

http:/portal.lbi.ro

ISSN 2537-4796

ISSN-L 2537-4796