istorie manual

1

Şcoala Specială Sf. VasileCraiova

Istoria românilor

Manual pregătitor

pentru clasa a VIII-a

(uz intern)

Autor

Profesor Dănuţ Alexandru Nuţă

2

Cuvânt înainte Istoria a fost şi este una dintre cele mai importante

discipline pe care le studiaţi în şcoală. De-a lungul timpului au avut loc modificări importante în

abordarea istoriei atât de către profesori cât şi de către autorităţile statului.

În prezent istoria este disciplină de examen în cadrul testărilor naţionale şi va rămâne, încă mult timp de acum în acolo cu acest statut. Având în vedere că în perspectivă este introducerea testărilor anuale sau semestriale, prezentul manual aplicativ vă oferă sintetic şi într-o formă accesibilă informaţiile de care aveţi nevoie, pe baza părţii comune a celor trei manuale alternative .

În acelaşi timp m-am gândit să vă ofer, la fiecare lecţie, câteva variante de aplicaţii astfel încât informaţia achiziţionată să fie consolidată cu ajutorul acestor aplicaţii.

Fiecare profesor, are dreptul şi poate oricând modifica tipul şi conţinutul aplicaţiilor utilizate la clasă, în funcţie de nivelul clasei şi de manualul după care lucrează.

De asemenea, există aplicaţii care fac referire la suporturi grafice dintr-un manual sau altul, sau chiar la harta murală, atât de necesară în desfăşurarea în condiţii optime a lecţiei de istorie.

În speranţa că prezentul manual va fi util atât colegilor, profesori de istorie, cât şi elevilor din clasa a VIII-a, vă urez tuturor

BAFTĂ!

3

Cuprins

IntroducereCivilizaţii preistorice şi antice pe teritoriul RomânieiRomanitatea orientală în mileniul marilor migraţiiStatul Medieval şi instituţiile saleLumea rurală şi lumea rurală. Cultură şi civilizaţieŢările române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntareÎnceputul modernizării societăţii româneştiConstituirea României ModerneRomânia între statul democratic şi statul autoritarCultură şi civilizaţie în secolele al XIX-lea - al XX-leaRomânia după al doilea război mondial

4

Introducere

• Definiţia istoriei. Izvoarele istorice

• Omul şi mediul

• Cronologia istorică

5

IntroducereIntroducereDefiniţia istoriei. Izvoarele istorice

1. Viaţa oamenilor a fost în permanentă schimbare sub aspectul activităţilor economice, organizării social-politice şi culturale. Dacă în vremurile cele mai îndepărtate activităţile economice se reduceau la culegerea plantelor, pescuit şi vânătoare, o dată cu trecerea timpului vânătorea şi pescuitul au căpătat statutul de sport sau chiar divertisment, iar îndeletnicirile de bază au devenit agricultura, meşteşugurile şi comerţul.

Cu timpul şi aceste ocupaţii s-au transformat, astfel că agricultura se practică intensiv şi cu din ce în ce mai puţini lucrători, iar producţia de bunuri (îmbrăcăminte, aparate diverse) au depăşit de mult stadiul de meşteşug, ele devenind adevărate industrii mecanizate şi robotizate. Meşteşugarii zilelor noastre produc obiecte a căror utilitate este în primul rând culturală, fiind expuse în muzee de artă populară.

De-a lungul timpului au avut schimbări şi în viaţa social- politică. De la organizarea ginţilor şi triburilor, trecând prin forma de organizare a statului grecesc sau imperiului roman şi până la statul contemporan, democratic şi pluralist a fost o cale lungă.

Sub aspect cultural totemismul şi animismul au fost înlocuite de sisteme religioase monoteiste, cartea scrisă pe tăbliţe de lut a fost înlocuită de cartea tipărită, de bibliotecile electronice care îţi oferă posibilitatea de a citi cărţile pe care le doreşti stând în fotoliu în faţa calculatorului

Istoria studiază tocmai aceste schimbări care au avut loc în viaţa oamenilor din trecut şi până în zilele noastre, în ordine cronologică pentru a le înţelege mai uşor.

6

2. Izvoarele istorice sunt urme materiale al activităţii umane din trecut. Ele sunt fie obiecte folosite în procesul muncii, construcţii, dar şi creaţii spirituale.

După forma lor izvoarele istorice sunt de două tipuri:

a) izvoare istorice nescrise (=arheologice)

b) izvoare istorice scrise (epigrafice, numismatice, cartografice, sigilografice, heraldice, diplomatice, literare, etnografice, fotografice, înregistrări audio şi video).

Cu ajutorul acestor izvoare istoricii reconstruiesc imaginea trecutului omenirii.

7

Omul şi mediul

Pentru descrierea oricărei activităţi umane trebuie precizat locul şi timpul în care aceasta se desfăşoară

Spaţiul în care s-a desfăşurat istoria românească este definit de trei coordonate geografice importante: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră. În interiorul acestui spaţiu, numit carpato-danubiano-pontic, formele de relief (munţi, dealuri, podişuri, câmpii), reţeaua hidrografică, flora şi fauna au influenţat în mod determinant evoluţia vieţii pe aceste meleaguri.

Munţii au constituit o importantă sursă de materii prime (minereuri, lemn, material de construcţii), determinând astfel şi ocupaţii umane specifice: prelucrarea metalelor, păstoritul. În acelaţi timp în zonele de podiş şi câmpie s-a dezvoltat cu precădere cultura cerealelor, a viţei de vie şi pomilor fructiferi şi mai mică măsură păstoritul. Un element definitoriu pentru aceste două zone de locuire este modul de realizare a construcţiilor: în zonele de munte şi în dealurile subcarpatice predomină construcţiile din piatră şi lemn, în timp ce în zonele de câmpie predomină construcţii din pământ sau cărămidă.

Bogata reţea hidrografică a României a făcut ca majoritatea aşezărilor umane să se întemeieze pe cursurile marilor râuri sau în apropierea Dunării si a Mării Negre. Tot reţeaua hidrografică a constituit şi scheletul unei întinse reţele de comunicaţie (drumuri): între diferitele zone ale ţării chiar dacă Munţii Carpaţi au divizat în două mari platforme spaţiul românesc dar şi o cale de comunicare cu spaţiile învecinate (pe Dunăre şi prin Marea Neagră)

În acelaşi timp se poate spune că spaţiul carpato-danubiano-pontic a cunoscut mai multe configuraţii politice de la Nistru şi până dincolo de Tisa în epoca dacică, dar şi divizarea politică medievală având ca graniţi Carpaţii. Cu toate acestea civilizaţia românească a fost unitară în întreg acest spaţiu.

8

Timpul istoric

Evenimentele se petrec într-un anumit timp şi într-o succesiune bine precizată, pornind chiar de la succesiunea momentelor zilei şi până la marile ere istorice.

Încă de la apariţia sa omul a înţeles necesitatea stabilirii unor reguli de măsurare a timpului şi a divizării sale în unităţi adecvate vieţii. Orele, zilele, lunile, anii sunt diviziuni temporale la care se poate raporta viaţa unui om.

Timpul istoric este reprezentat de succesiunea a mii de ani de la apariţia omului şi până în zilele noastre. De aceea cronologia a stabilit ca unităţi de măsură deceniile, secolele şi mileniile. Există evenimente istorice a căror datare nu este exactă datorită lipsei unor izvoare istorice şi de aceea datarea evenimentelor respective se face precizând numai mileniul sau secolul în care acestea s-au petrecut.

Pentru vizualizarea succesiunii în timp a evenimentelor istorice se folosesc axele cronologice.

Epoca istorică este o perioadă de timp în care societatea umană are anumite carcteristici deosebite de alte perioade.

Era istorică este o perioadă de timp care începe sau se termină cu un anumit eveniment istoric

9

CIVILIZAŢII PREISTORICE ŞI

ANTICE PE TERITORIUL

ROMÂNIEI Istoria timpurie a geţilor Regalitate şi religie Integrarea dacilor în lumea romană

10

Istoria timpurie a geţilor

1. Geţi sau daci

Sunt cei mai vechi locuitori ai spaţiului carpato-danubiano-pontic.

Erau numiţi geţi în izvoarele istorice greceşti (vezi studiul 1.1) şi daci în izvoarele istorice latine. Geţii sau dacii erau un singur popor şi vorbeau aceeaşi limbă (vezi studiul 1.2).

Erau de origine indo-europeană şi făceau parte din marele neam antic al tracilor (vezi studiul 1.3)

Erau organizaţi în uniuni şi mari uniuni de triburi conduse de şefi militari, adevăraţi regi. Centrul unei uniuni de triburi era o aşezare fortificată numită dava.

Sunt creatorii unei civilizaţii înfloritoare în a doua epocă a fierului (La Tene). Descoperiri care dovedesc aceasta: unelte agricole, arme, bijuterii, ceramică.

Societatea dacică era împărţită în: a) aristocraţia militară şi sacerdotală (nobili = tarabostes) şi b) masa producătorilor liberi (=comati)

Contacte cu vecinii: cu sciţii din nordul Mării Negre (descoperiri Agighiol-Tulcea şi Coţofeneşti-Prahova) cu celţii, aşezaţi în arcul intra-carpatic şi în vest (descoperiri la Ciumeşti-Satu Mare) şi cu alte popoare.

11

2. Contactele cu lumea mediteraneeană Secolele VII-VI î.Hr. are loc întemeierea coloniilor greceşti de la Marea Neagră: Histria, Tomis (=Constanţa de astăzi) şi Callatis (=Mangalia).

Schimburi economice şi culturale între geţi şi grecii din colonii

Geţii împrumută de la greci roata olarului, moneda şi procedee de prelucrare a metalelelor.

Relaţiile politice cu lumea mediteraneeană În anul 514 î.Hr. geţii din Dobrogea se opun

expediţiei lui Darius I, regele Persiei. În anul 339 î.Hr. geţii din Dobrogea se

aliază cu grecii din colonii împotriva sciţilor din nordul Mării Negre

În anul 335 î.Hr. geţii din nordul Dunării (Muntenia), sunt atacaţi şi supuşi de regele Macedoniei Alexandru cel Mare (Macedon)

În anii 300-290 î.Hr. conflictul dintre regele geţilor Dromichetes şi regele Traciei, Lysimahos. Regele trac este înfrânt şi pacea se încheie printr-o alianţă matrimonială.

În secolele II-I î.Hr. ştirile despre geţi şi daci se înmulţesc.

514 339 335 300

perşi sciţi macedoneni traci

12

Studiu şi aplicaţii

1.1 "Înainte de a ajunge la Istru, Darius îi supune mai întâi pe geţi care se cred nemuritori."

Herodot, Istorii

Pornind de la textul de mai sus răspunde următoarelor cerinţe:

1. Transcrieţi din text numele regelui perşilor.

2. Transcrieţi din text caracterizarea pe care Herodot o face geţilor (Cum se cred geţii?).

3. Menţionaţi anul confruntării dintre geţi şi Darius I.

1.2 "Geţii sunt cei care se întind spre Pontos şi spre răsărit, iar dacii cei care locuiesc în partea opusă spre Germania şi spre izvoarele Istrosului […] Dacii au aceeaşi limbă ca geţii"

Strabon , Geografia

Pornind de la textul de mai sus răspunde următoarelor cerinţe:

1. Transcrieţi din text observaţia lui Strabon cu privire la limba geto-dacilor.

2. Precizaţi originea geto-dacilor.

3. Pe axa de mai jos scrieţi evenimentele corespunzătoare anilor respectivi:

Anul 339 335 300

evenimentul

13

1.3 "Geţii, însă, care luaseră hotărârea nesăbuită de a-l înfrunta [pe Darius] , au fost robiţi pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci.

Herodot, IstoriiPornind de la textul de mai sus răspunde următoarelor cerinţe:

1. Transcrieţi din text ce hotărâre au luat geţii.2. Transcrieţi din text cum îi caracterizează moral pe geţi, Herodot.1.4 Pe harta de mai jos scrieţi numele celor trei colonii greceşti şi

localizaţi triburile de celţi şi sciţi.

1.5 Precizaţi anul şi aranjaţi în ordine cronologică evenimentele:a. confruntarea între geţi şi Alexandru Macedonb. geţii aliaţi cu grecii împotriva sciţilorc. confruntarea dintre Dromichetes şi Lysimahosd. confruntarea dintre geţi şi Darius

14

Regalitate şi religie

1. Burebista (82-44 î.Hr.)

Aduce sub conducerea sa toate uniunile de triburi. A fost ajutat de marele preot Deceneu, întemeind un mare stat al antichităţii. (vezi studiul 1.1)

Centrul statului a fost stabilit în Munţii Orăştiei cu capitala la Sarmizegetusa Regia.

Pentru apărarea capitalei construieşte un sistem de fortificaţii format din cetăţile de la Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Căpâlna.

A supus triburile de celţi, sciţi, bastarni şi coloniile greceşti de la Marea Neagră.

Graniţele statului: Dunărea Mijlocie (în vest), Carpaţii Păduroşi (în nord), gurile râului Bug (în est) şi Munţii Balcani (în sud), (vezi studiul 1.2)

Politica externă. Burebista s-a amestecat în războiul civil de la Roma, dintre generalii Cezar şi Pompei. Regele dac l-a sprijinit pe Pompei împotriva lui Cezar, dar Pompei a fost înfrânt.

Cezar a vrut să-l pedepsească pe regele dac dar a fost asasinat în anul 44 î.Hr.. În acelaşi an a fost asasinat şi Burebista

2. Dacia de la Burebista la Decebal. După moartea lui Burebista regatul s-a destrămat în mai multe regate mai mici. Cei mai importamţi regi au fost Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras.

În secolele I î.Hr. – I d.Hr. romanii au cucerit teritorii în jurul Daciei ajungând cu graniţa la Dunăre.

3. Dacia în timpul lui Decebal (87-106 d.Hr.) Decebal a refăcut unitatea regatului între Prut , Tisa şi Dunăre. Noul stat era mai mic (vezi studiul 2.1) dar mai bine organizat şi mai puternic din punct de vedere militar. Era considerat de romani ca un adevărat pericol pentru stăpânirile imperiului de la Dunărea Mijlocie şi de Jos.

Avea strânse legături comerciale cu lumea romană.

15

Războaiele cu romanii. Anul 87 – campania condusă de generalul Cornelius Fuscus-

Decebal câştigă războiul. Anul 88 – Campania condusă de generalul Tetius Iulianus.

Generalul roman câştigă războiul. Anul 89 se încheie pacea avantajoasă pentru regele dac Decebal şi

împăratul roman Domiţian. Dacia devine regat clientelar al Imperiului Roman.

Războaiele cu Traian. În anii 101-102 – primul război între Traian şi Decebal a fost

câştigat de împăratul Imperiului Roman. În anul 102 - se încheie pacea: Decebal era obligat să dărâme

zidurile cetăţilor şi să cedeze teritoriile de la sud de Carpaţi În anii 105-106 - al doilea război dintre Traian şi Decebal. Cea mai

mare parte a Daciei a fost cucerită. Anul 106 – Dacia este transformată în provincie romană (vezi

studiul 2.2)

16


1.1 Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

“Ajungând în fruntea neamului său care era istovit de războaie dese, getul Burebista […] în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani”

Strabon, Geografia

Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe:

a) Transcrieţi din text ce a făurit Burebista.

b) Numiţi câteva pupulaţii vecine supuse de Burebista.

c) Precizaţi anii de domnie ai lui Burebist.

1.2 Pe harta de mai jos trasaţi cu albastru graniţele statului dac în timpul lui Burebista.

17

1.3 Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă:

a) Regele dacilor care întemeiază statul, în jurul anului 82 î.Hr. se numeşte ……….

b) În războiul civil de l-a Roma Burebista l-a sprijinit pe generalul ……..

c) Gramiţele statului dac ajungeau în sud până la Munţii ………

d) Burebista a fost asasinat în anul ….. î.Hr.

2.1 Pe harta de la pagina precedentă trasaţi cu verde graniţele statului dac în timpul lui Decebal.

Comparaţi întinderea statului în timpul celor două domnii: În timpul cărui rege regatul dac avea o întindere mai mare?

a) în timpul lui Burebista?

b) În timpul lui Decebal?

2.2 Stabiliţi corespondenţa dintre anii din stânga şi evenimentele din dreapta:

Anii Evenimentul

a) 87 d.Hr. 1) Dacia devine provincie romană

b) 101 2) se încheie pacea dintre Decebal şi Traian

c) 102 3) campania generalului Cornelius Fuscus

d) 105 4) începe primul război între Decebal şi Traian

e) 106 5) începe al doilea război între Decebal şi Traian

Primul război Pace Al doilea război

101 102 105 106

Începe se termină începe se termină

18

Integrarea dacilor în lumea romană

1.Dacia romană – cuprindea doar o parte a regatului dacic. Restul teritoriului stăpânit de triburile de daci liberi (vezi studiul 1.1).

Dacia romană – provincie de rang imperial, condusă de un guvernator = legatus augusti. Capitala : Ulpia Traiana SarmizegeusÎn anul

A fost reorganizată în timpul împăraţilor Hadrian (118 şi 123) şi Septimiu Sever (168).

A fost apărată de o armată numeroasă: Legiunea a XIII-a Gemina (sediul Apulum) şi Legiunea a V-a Macedonica (Potaissa). S-au construit castre şi aşezări fortificate de-a lungul limesului (=graniţei). Tineri daci au fost recrutaţi în armată în trupele auxiliare (vezi studiul 1.2). Consecinţa a fost romanizarea dacilor.

19

2. Romanizarea este procesul în care un popor cucerit de romani îşi însuşeşte limba latină şi modul de viaţă roman.Factorii romanizării sunt (vezi studiul 2.1):

Administraţia: administrarea provinciei după legile romane şi funcţionarii romani aduşi de Traian în Dacia.

Armata numeroasă, veteranii rămaşi în Dacia şi recrutarea tinerilor daci.

Coloniştii aduşi de Traian în Dacia pentru desfăşurarea unor activităţi economice.

Urbanizarea: construirea de oraşe după model roman: oraşe cu statut (=rang) de colonia (Ulpia Traiana, Dierna, Napoca, Apulum), oraşe cu statut de municipia (Dierna, Tibiscus, Potaissa) (vezi studiul 2.2); oraşele erau centre economice, administrative şi culturale). S-au construit şi sate după model roman: pagus, vicus, canabe, villa rustica.

Viaţa economică se desfăşura după modelul roman. Ocupaţii: agricultura, meşteşugurile şi comerţul (vezi studiul 2.3) . Meşteşugarii din fiecare oraş erau grupaţi în asociaţii de întrajutorare, pe meserii, denumite collegia.

Viaţa culturală. În Dacia au fost introduse creaţii ale culturii romane. Învăţământul se desfăşura după model roman, în limba latină. S-au construit temple, apeducte, terme (băi publice)

Viaţa religioasă. Erau adoraţi zei din toate zonele imperiului , însă sub nume roman (interpretatio romana). Unele zeităţi locale sau orientale au primit nume şi însuşiri asemănătoare zeităţilor romane: fenomenul de sincretism religios.

Regatul dac Provincia Dacia Daco-romani

106 271

20


1.1 a) Pe hartă coloraţi cu verde teritoriul provinciei Dacia

b) numiţi zonele care făceau parte din provincia Dacia

c) coloraţi cu albastru zonele stăpânite de dacii liberi.

1.2 a) Trasaţi cu roşu limesul estic al provinciei.

b) Precizaţi consecinţa recrutării în armată a tinerilor daci.

2.1 Enumeră factorii romanizării

2.2 Precizează statutul fiecărui oraş enumerat mai jos

- Ulpia Traiana ……………….

- Dierna …………………

- Drobeta ………………….

- Potaissa ……………….

- Napoca …………………..

21

TEST DE EVALUARE

I. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect:1. Decebal a fost rege al Daciei între anii: a. 82-44 î.Hr. b. 87-106 c. 101-106 d. 106-271 (5 p)2. Geto-dacii erau de origine:a. Grecească b. Indo-europeanăc. Slavă d. Germanică (5 p)3. Întemeietorul statului geto-dac a fost regele:a. Burebista b. Deceneuc. Costiso d. Duras (5 p)4. În anul 89 a avut loc evenimentul:a. campania lui Cornelius Fuscusb. campania lui Tettius Iulianusc. încheierea păcii dintre Decebal şi Domitiand. începutul primului război între Decebal şi Traian (5 p)II. Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă:1. Geţii au împrumutat de la greci instrumentul financiar numit ……. (5 p)2. În urma păcii din anul 89 , Dacia devine regat …….. (5 p)3. Oraşele din Dacia romană aveau statut de colonia sau ….. (5 p)4. Geţii din Dobrogea l-au înfruntat pe Darius I în anul ………… (5 p)III. Citiţi cu atenţie textul:1.1 ""Geţii sunt cei care se întind spre Pontos şi spre răsărit, iar dacii

cei care locuiesc în partea opusă spre Germania şi spre izvoarele Istrosului […].Dacii au aceeaşi limbă ca geţii"

Strabon, GeografiaPornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Transcrieţi din text teritoriul locuit de geti ] (3 p)2. Transcrieţi din text observaţia lui Strabon cu privire la limba dacilor.

(2 p)3. Precizaţi numele întemeietorului regatului dacic. (2 p)4. Prezentaţi contactele economice ale getilor cu grecii din coloniile greceşti.

(4 p)

22

IV.Citiţi cu atenţie textul:"După primul război daco-roman, Decebal a încălcat în nenumărate rânduri condiţiile păcii impusă de Traian. În consecinţă, împăratul a hotărât îngenuncherea definitivă a regelui dac, pornind un nou război"

Despre războaiele dintre Traian şi DecebalPornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Transcrieţi din text hotărârea împăratului.

(3 p)2. Transcrieţi din text cauza războiului dintre Traian şi Decebal. (2

p)3. Precizaţi anii în care s-a desfăşurat al doilea război dintre Decebal şiTraian.

(2 p)4. Prezentaţi pe scurt condiţiile păcii din anul 102. (4p)

V. Completaţi spaţiile punctate din textul de mai jos cu termeni din lista alăturată:

"În timpul stăpânirii romane are loc procesul de ……… Prin factorii care au determinat acest lucru au fost …… armata, coloniştii. Orasele din Dacia aveau statut de …… sau municipia. Capitala Daciei romane se numea Ulpia Traiana …….. şi se afla situată tot în Munţii …….

Lista de termeni: administraţia, Drobeta, Orăştiei, Sarmizegetusa, romanizare, grecizare, colonia, Făgăraş, (12 p)

VI. Prezentaţi în una-două pagini integrarea dacilor în lumea romană având în vedere următorele:

* conflictele dintre Decebal şi Traian

* organizarea provinciei Dacia

* romanizarea şi factorii ei

(16 p din care 10 p informaţia istorică+ 6 p structura compoziţiei)

23

ROMANITATEA ORIENTALĂ ÎN MILENIUL

MARILOR MIGRAŢII

I. Romanitate şi creştinism la Dunărea de Jos

II. Etnogeneza românească

24

Romanitate şi creştinism la Dunărea de Jos

1. Romanitatea la Dunărea de jos în secolele IV – VIII Romanitate – totalitatea populaţiei vorbitoare de limbă latină (latinofonă)(studiul 1.1) În anul 271 împăratul Aurelian hotărăşte evacuarea(=retragerea) administraţiei şi armatei din provincia Dacia

Dobrogea rămâne sub stăpânire romană până în anul 602Împăratul Constantin cel Mare (sec. IV) reinstaurează

stăpânirea romană în nordul Dunării. În anul 328 – construieşte un pod la Sucidava. Se construiesc peste 20 de aşezări fortificate la nordul Dunării

În secolul VI împăratul Iustinian reface stăpânirea romană la nordul Dunării. Se refac cetăţile de la Sucidava, Drobeta şi altele.

Datorită acestor epoci de stăpânire la nordul Dunării se continuă romanizarea şi în zonele locuite de daci liberi: consecinţa este uniformizarea romanităţii în nordul Dunării

2. Creştinismul – religia care are ca bază credinţa în Iisus Hristos (Cristos)

Împăraţi adversari ai creştinismului: Diocleţian, Galeriu. Au omorât creştini (=martiri). Nume de martiri descoperite la Axiopolis şi Niculiţel.

În anul 313 împăratul Constantin cel Mare acordă libertate de cult creştinismului prin Edictul de la Milan.

Comunităţile creştine se organizeză în episcopii. S-au descoperit basilici creştine la Tomis, Histria şi Callatis

Misionarii predicau creştinismul în limbile greacă şi latină (Ulfilas, Sava Gotul)

Dovezi ale creştinismului – obiecte creştine descoperite la Biertan, Apulum, Drobeta.

Biserici paleocreştine (=vechi creştine): din sec. IV la Porolisum; din secolele VI-VII la Sucidava

25


1.1 Definiţi termenii de creştinism, martir, romanitate.

1.2. Citiţi cu atenţie lecţia şi răspundeţi la întrebările:

a. Până în ce an Dobrogea rămâne sub stăpânire romană?

b. Prin ce document Constantin cel Mare acordă libertate de cult creştinismului?

c. Numiţi împăratul care reface stăpânire romană la nordul Dunării în secolul VI.

d. Menţionaţi numele unui misionar creştin.

1.3. Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă:

a. Retragerea aureliană are loc în anul ……..

b. Constantin cel Mare reinstaurează stăpânirea romană la nordul ….. în secolul IV d. Cr.

c. Împăratul care reface stapânirea romană la nordul Dunării în secolul VI se numeşte…………….

4. Scrieţi în caiete evenimentele de mai jos în ordine cronologică:

a) Edictul de la Milan

b) Retragerea aureliană

c) Construcţia podului de la Sucidava

d) Retragerea stăpânirii romane din Dobrogea

5. Pe harta de mai jos trasează limita nordică a stăpânirii romane la nordul Dunării în secolul al IV-lea.

26

Etnogeneza românească

1. 1. Poporul românEtnogeneză este procesul de formare a unui popor şi a

limbii pe care o vorbeşte.Etnogeneza românească se încadrează în procesul

general al formării popoarelor neolatine: italian, francez, spaniol, portughez.Factorii care au contribuit la etnogeneza românească sunt:a. Romanizarea dacilor;b. Răspândirea creştinismului în limba latină;c. Asimilarea migratorilor slavi de către autohtonii daco-romani (migrarea slavilor a avut loc în secolele VI-VII)(1.1)Procesul de etnogeneză se încheie la sfârşitul secolului VIII.

2. Limba română – limbă romanicăLimba română s-a format simultan cu formarea

poporului român în spaţiul dintre Munţii Carpaţi, Munţii Balcani şi Marea Neagră.

Baza limbii române este limba latină deoarece: - gramatica limbii române a moştenit formele gramaticale ale limbii latine; - vocabularul (= cuvintele) limbii române sunt în proporţie de 60% de origine latină (studiul 2.2)

În limba română s-au păstrat şi cuvinte din limba dacilor (brad, brânză, copil, moş)

Influenţa limbii slave s-a manifestat mai ales în fonetică (=pronunţarea cuvintelor) şi în vocabular.

În funcţie de zona unde se vorbeşte limba română are dialectele: daco-român (în nordul Dunării), aromân (=macedoromân), istro-român, meglenoromân (ultimele trei dialecte se vorbesc la sud de Dunăre până în Grecia).

3. Românii în izvoarele istorice medievale timpurii (sec VII-XI) sunt numiţi cu termenii de vlahi, blachi, valahi, volohi, romani

27


1.1. A. Enumeraţi factorii care au contribuit la formarea poporului român

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

B. Numiţi două popoare europene neolatine.

1.2 Citiţi textul: “(…) trebuie să ne păzim cu străşnicie măcar că sunt romani, ei sunt cu mai multă tragere de inimă faţă de duşmani”

Mauricius Strategicon (sec VII)

Răspundeţi cerinţei:

a) Transcrieţi din text numele folosit de Mauricius pentru locuitorii de la nordul Dunării

b) Menţionaţi secolul în care a fost furnizată informaţia din text.

2.1 Definiti termenii de: etnogeneză, latinofon, dialect

2.2 a. Care din următoarele cuvinte au corespondenţă în limba română, fiind de origine latină: frater, bog, soror, edin, crux, panem, bonus

b. Ce cuvinte româneşti s-au format de la cuvintele latine : crux, angelus, basilica, christianus.

28

TEST DE EVALUARE

I. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Întemeietorul statului dac în jurul anului 82 î.Hr. se numeşte: a. Burebista b. Decebal c. Deceneu d. Duras (5 p) 2. Primul război între Decebal şi Traian a avut loc în anii: a. 82-44 î.Hr b. 87-106 d.Hr. c. 101-102 d. 105-106 (5 p) 3. Limba română face parte din grupul limbilor neoromanice alături de limba: a. rusă b. germană c. franceză d. maghiară (5 p) 4. După retragerea aureliană stăpânirea romană a continuat în: a. Moldova b. Arcul intracarpatic c. Câmpia munteană d. Dobrogea (5 p) II. Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă: 1. Statul dac a fost întemeiat de regele .......... în jurul anului 82 î.Hr. (5 p) 2. Centrul statului dac a fost stabilit în Munţii ..... (5 p) 3. La nordul Dunării creştinismul s-a răspândit în limba ……. (5 p) 4. Dobrogea rămâne sub stăpânire romană până în anul ……... (5 p) III. Citiţi cu atenţie textul: ”Creştinismul daco-romanilor, ca şi limba lor, este de caracter latin şi

adoptarea lor a avut loc treptat, prin difuzarea în masa locuitorilor…” Dinu C. Giurescu, Istoria ilustrată a românilor

Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Transcrieţi din text caracterul limbii daco-romanilor. (3 p) 2. Transcrieţi din text modul de răspândire a creştinismului. (2 p) 3. Precizaţi secolele în care s-a format poporul român. (2 p) 4. Prezentaţi caracterul romanic al limbii române. (4 p) IV.Citiţi cu atenţie textul: ”Limba latină constituie factorul esenţial al romanizării. Ea era limba

oficială a statului, vorbită în administraţie, armată, şcoli, judecătorii, ţi era în primul rând limba unei civilizaţii superioare”

Liviu Lazăr, Viorel Lupu, Istoria românilor

Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Transcrieţi din text factorul esenţial al romanizării. (3 p) 2. Precizaţi anii stăpânirii romane în Dacia. (2 p) 3. Menţionaţi doi factori ai romanizării (2 p)

29

4. Prezentaţi o modalitate de răspândire a creştinismului în teritoriul locuit de daco-romani. (4p)

V. Completaţi spaţiile punctate din textul de mai jos cu termeni din lista alăturată:

"Prin Edictul de la ............., în anul ..........., împăratul .................. a acordat liberate de cult .............. . De aceea, după secolul ………… dovezile practicării creştinismului pe teritoriul ......... se înmulţesc.

Lista de termeni: Dacia, Traian, Milan, Constantin cel Mare, 313, creştinism, 271, IV, (12 p)

VI. Prezentaţi în una-două pagini formarea poporului român şi a limbii române având în vedere:

* etapele formării poporului român

* caracterul neoromanic al limbii române

* izvoare istorice medievale timpurii despre români.

(16 p din care 10 p informaţia istorică+ 6 p structura compoziţiei)

30

Statul medieval şi instituţiile sale

1. Transilvania de la voievodat la principat

2. Întemeierea statelor medievale Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea

3. Instituţiile statului medieval românesc

31

Transilvania de la voievodat la Principat

1. Formarea voievodatului Transilvaniei.

Sec IX- X are loc migraţia maghiarilor (=ungurilor); se formează regatul Ungariei.

Sec. IX - sunt atestate de “Gesta Hungarorum” (scrisă de cronicarul Anonimus) voievodatele conduse de Gelu, Glad şi Menumorut (studiul 1.1)

Sec. X- XIII are loc cucerirea treptată a Transilvaniei de către regii maghiari; se încearcă organizarea ei ca principat – eşec.

Primul voievod atestat documentar numit Leustachiu (1176) avea atribuţii administrative, juridice şi militare; era ajutat de un vicevoievod.

Sec XIII- XIV voievozi importanţi Roland Borş, Ladislau Khan; sec XV voievozii din familiile Lackfi şi Csaki (studiul 1.2).

Voievodatul se menţine până în anul 1541 când Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană (studiul 1.3).

32

2. Organizarea politică a Transilvaniei era la fel ca în occidentul Europei.

Societatea era condusă de stările privilegiate (nobilimea maghiară, clerul catolic, fruntaşii saşilor şi patriciatul săsesc); Românii erau majoritari. Ei erau excluşi din stările privilegiate. Erau organizaţi în “ţări” conduse de cneji şi voievozi şi în districte (studiul 2.1)Comitatele erau conduse de comiţi şi erau supuse direct regelui maghiar. Primul comitat înfiinţat a fost Bihor apoi Crasna, Dăbâca, Cluj, Alba, Satu-Mare, Arad (studiul 2.2).

Secuii erau organizaţi în scaune şi aveau autonomie faţă de voievod şi rege.

Saşii erau organizaţi în 7 scaune şi 2 districte. Patriciatul săsesc a format o adunare teritorială numită universitatea saşilor (studiul 2.3)

Religia oficială era catolică.

1366 – Prin diplomele regelui maghiar Ludovic de Anjou religia ortodoxă era doar tolerată şi calitatea de nobil era condiţionată de apartenenţa la religia catolică. Consecinţa a fost excluderea românilor din viaţa politică a Transilvaniei.

33


1.1 Pe Harta de mai jos scrie numele celor trei voievozi atestaţi în secolul al IX-lea.

1.2 Numeşte dinastiile de voievozi ai Transilvaniei din secolul al XV-lea.

…………………………………………………..

1.3 De pe axa cronologică de mai jos scrie:

a) anul atestării lui Leustachiu-voievod.

b) evenimentul petrecut în anul 1541.

c) perioada în care Transilvania a fost voievodat.

2.1 Citeşte cu atenţie harta murală şi identifică "ţările" locuite de românii din Transilvania

2.2 Defineşte termenul de comitat.

2.3 De pe harta murală scrieţi numele a :

grupa I: trei scaune secuieşti;

grupa II: trei scaune săseşti;

grupa III: trei comitate.

34

Întemeierea statelor medievale Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea

Întemeierea statelor medievale româneşti a fost favorizată de:

a) factori externi: decăderea puterii tătăreşti şi a regalităţii maghiare;

factori interni: dezvoltarea economică şi socială, existenţa formaţiunilor politice prestatale

1. Ţara Românească s-a format prin unirea formaţiunilor politice atestate de Diploma cavalerilor ioaniţi (1247): voievodatele lui Litovoi şi Seneslau, cnezatele lui Ioan şi Farcaş şi Ţara Severinului.

În anul 1277, un voievod Litovoi luptă împotriva regelui Ungariei pentru eliberare de suzeranitatea maghiară (studiul 1.1)

Basarab I (1310-1352) unifică formaţiunile politice dintre Dunăre şi Mare şi întemeiază Valahia nord-dunăreană (=Ţara Românească). Stabileşte curtea domnească (capitala) la Argeş (descălecatul lui Negru-vodă din Făgăraş). Basarab era vasal (= sub suzeranitatea) al regelui Ungariei.

În anul 1330 are loc bătălia de la Posada între Basarab I şi Carol Robert de Anjoum regele Ungariei. Basarab obţine victoria şi independenţa ţării (studiul 1.2)

2. Moldova s-a format în mai multe etape.

În prima etapă (1350) – Ludovic I al Ungariei întemeiază o marcă de apărare cu centrul la Baia condusă de Dragoş-vodă (primul descălecat)

În a doua etapă (1359-1365) răscoala boierimii moldovene condusă de Bogdan din Maramureş – obţine independenţa faţă de Ungaria (al doilea descălecat) (studiul 2.1).

În a treia etapă (până la 1400) are loc unificarea teritoriului moldovean până la Marea Neagră şi Dunăre.

3. Dobrogea. În sec XIV exista o formaţiune politică Ţara Cavarnei condusă pe la 1346 de un despot numit Balica, apoi de Dobrotici şi Ivanco.

În anul 1388 inclusă de Mircea cel Bătrân în Ţara Românească.

În anul 1417 cucerită de Imperiul Otoman (studiul 2.2).

35

•Studiu şi aplicaţii

1.1 pe axa de mai jos scrieţi în ordine cronologică următoarele evenimente:

a)lupta lui Litovoi cu regele Ungariei

b) bătălia de la Posada

c) emiterea Diplomei cavalerilor ioaniţi

d) începutul domniei lui Basarab I

1.2 Citiţi cu atenţie textul :

“Valahii s-au năpustit asupra regelui …. Şi numai prin fugă acesta a scăpat”

Cronica pictată de la Viena

Pornind de la textul de mai sus răspundeţi cerinţelor:

1. Transcrieţi numele utilizat de cronicar pentru a-i desamna pe români.

2. Precizaţi locul bătăliei.

3. Menţionaţi un factor intern care a contribuit la întemeiereaŢării Româneşti.

2.1 Precizaţi numele voievodului care face al doilea descălecat în Moldova

2.2 Menţionaţi:

a) anul intării Dobrogei în componenţa Ţării Româneşti

b) numele ultimului despot al Dobrogei

1247 1277 1310 1330

36

Instituţiile statului medieval românesc

Organizarea politico-instituţională a statelor medievale româneşti

A fost definitivată de domnii Nicolae Alexandru şi Vladislav Vlaicu (în Ţara Românească) şi Laţcu, Petru I Muşat şi Roman I (în Moldova).

Instituţia centrală era domnia. Domnul ţării avea atribuţii: executive, legislative, judecătoreşti, militare şi religioase (vezi studiul 1.1). Domnul era comandandul suprem al armatei şi purta titlul de voievod. Ca formă de guvernare erau monarhii electiv-ereditare. Dinastii Basarabii (Ţara Românească) , Muşatinii (Moldova)

Sfatul domnesc era un organ executiv care îl ajuta pe domn ăn conducerea ţării. Era format din boierii cu dregătorie (= funcţie). Exemple: Banul Olteniei (Ţara Românească), Portarul Sucevei (Moldova): cele mai înalte dregătorii după domn. Alte dregătorii: vornicul, logofătul, spătarul, vistiernicul, etc.

Adunarea ţării era organ juridic consultativ şi era convocat pentru alegerea domnului ţării când tronul rămânea vacant sau pentru hotărârea păcii sau războiului.

Armata: oastea cea mică (oaste permanentă) oastea cea mare (era mobilizată în caz de război şi era formată din steagurile boiereşti şi steagurile obştilor libere. Sistemul de apărare era completat cu sistemul de cetăţi, mai bine constituit în Moldova.

Religia: românii erau creştini ortodocşi în toate cele trei state româneşti. Nicolae Alexandru înfiinţează mitropolia Ţării Româneşti şi Petru I Muşat în 1386/1387 înfiinţează mitropolia Moldovei. În unele perioade, românii ortodocşi din Transilvania erau păstoriţi de mitropoliţii Ţării Româneşti.

Organizarea administrativă: Ţara Românească - judeţe, Moldova - ţinuturi.

37


1.1 Din diagrama de mai jos scrieţi:

a) atribuţiile domnitorului;

b) care era cea mai importantă dregătorie din Tara Românească;

c) Din ce era formată oastea cea mare a ţării?

d) numiţi doi dregători;

e) cine erau cei care formau sfatul domnesc?

f) numiţi dinastia Ţării Româneşti.

O rg an iza rea p o lit ico -in s ittu tion a lã a s ta te lo r m ed ieva le rom â n es ti

P orta ru l S u ceve i (M o ld ova)B an u l O lten ie i (Tara R om â n eascã )

C e ila lt i d reg ã to rivo rn icu l, log o fã tu l, sp ã ta ru l,

p os te ln icu l, s to ln icu l, e tc

S fa tu l d om n escfo rm at d in b o ie rii

cu d reg ã to rie

A d u n area tã riifo rm atã d in b o ie ri s i

tã ran i lib e ri

O as te cea m icãsu b au to rita tea p e rm an en tã

a vo ievod u lu i

O as tea cea m arefo rm atã d in s teag u rile b o ie res ti

s i s tag u rile ob s tilo r sa tes ti lib e re

A rm atad om n ito ru l e ra com an d an t su p rem

s i p u rta t it lu l d e "vo ievod "

D om n u l tã riiau to rita te leg is la tivã , execu tivã ,

ad m in s tra tivã , m ilita rã , ju d ecã to reascã

38

Studii de caz

Românii în izvoarele istorice maghiare "Gesta Hungarorum" ("Faptele Ungurilor") scrisă de cronicarul Anonymus , atestă (pentru secolele IX - XI) existenţa mai multor voievodate româneşti şi anume:

- voievodatul condus de către voievodul Gelu (în centrul Transilvaniei) cu reşedinţa în cetatea Dăbâca;- voievodatul condus de către voievodul Glad ( în Banatul de azi) cu reşedinţa în cetatea Cenad;- voievodatul condus de către voievodul Menumorut (în zona râurilor Criş) cu reşedinţa în cetatea Biharea. (studiul 1.1)

Toate aceste formaţiuni politice sunt atestate în secolul al IX-lea.

"Diploma cavalerilor ioaniţi" A fost emisă în anul 1247 de către regele Bela al IV-lea al Ungariei în beneficiul călugărilor-cavaleri ioaniţi. Atestă 5 (cinci) formaţiuni politice româneşti în spaţiul dintre Dunăre şi Carpaţii Meridionali şi anume:

- voievodatul condus de voievodul Litovoi, la vest de Jiu;

- voievodatul condus de voievodul Seneslau, la est de Olt;

- cnezatul condus de cnezul Ioan între Jiu şi Olt, în vecinătatea Dunării;

- cnezatul condus de cnezul Farcaş, între Jiu şi Olt în vecinătatea Carpaţilor (vezi studiul 1.2)

"Diploma furnizează informaţii privind:

- dezvoltarea economică şi structurile sociale ("mai marii pământului" - nobilimea locală) din aceste formaţiuni politice;

- raporturile politice dintre aceste formaţiuni şi regalitatea maghiară (vasalitatea lor faţă de regele maghiar)

39


1.1 Citiţi textul:

"Şi când [maghiarii] au voit să treacă peste fluviul Timiş le-a ieşit înainte Glad, împreună cu o mare armată de călăreţi, pedestraşi cu ajutorul cumanilor, bulgarilor şi valahilor"

Gesta Hungarorum

Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Transcrieţi din text numele voievodului.

2. Transcrieţi din text denumirea sub care sunt amintiţi românii.

1.2 a) Pe harta de mai jos scrieţi numele formaţiunilor politice atestate de “Diploma cavalerilor ioaniţi”.

b) Precizaţi o informaţie cu caracter economico-social furnizată de “diplomă”.

c) Menţionaţi raporturile politice între formaţiunile politice româneşti şi regalitatea maghiară.

istorie manual

Documents