manual istorie clasa 12. 18 august 2013

137
7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013 http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 1/137 See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/267209575 Istoria românilor și universală pentru clasa a 12-a BOOK · JANUARY 2013 READS 428 1 AUTHOR: Igor Casu Moldova State University 15 PUBLICATIONS 1 CITATION SEE PROFILE Available from: Igor Casu Retrieved on: 13 January 2016

Upload: busuiocmaria

Post on 09-Mar-2016

85 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Manualul cuprinde temele preconizate spre studiere in clasa a 12. Incepind cu sfirsitul primului razboi mondial si finisind cu dezmembrarea URSS

TRANSCRIPT

Page 1: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 1/137

See discussions, stats, and author profiles for this publication at:https://www.researchgate.net/publication/267209575

Istoria românilor și universală

pentru clasa a 12-a

BOOK · JANUARY 2013

READS

428

1 AUTHOR:

Igor Casu

Moldova State University

15 PUBLICATIONS  1 CITATION 

SEE PROFILE

Available from: Igor Casu

Retrieved on: 13 January 2016

Page 2: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 2/137

ISTORIAromânilor și universală

e d u c a ţ i o n a l

  Igor Cașu Igor Șarov Virgil Pâslariuc

Flavius Solomon Pavel Cerbușcă

Manual pentru clasa a  XI I - a

Page 3: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 3/137

Page 4: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 4/137

Introducere 

Manualul de faţă a fost elaborat pe baza Curriculumului modernizat pentruclasa a XII-a (2010), aprobat de Ministerul Educaţiei şi axat pe procesul de formarea competenţelor.

Sub aspectul conţinutului sunt prezentate într-un mod accesibil temele șiconceptele de bază cu privire la provocările cu care se confruntă umanitatea în perioada contemporană. În manual sunt abordate în context problematicconţinuturile și evenimentele istorice, care corespund segmentului cronologic încadrat între sfârşitul Primului Război Mondial și zilele noastre, în cele trei re-

gistre spaţiale: universal, românesc şi local. Din punctul de vedere al economieilucrării, raportul dintre „universal” şi „naţional” s-a conformat prevederilor curri-culare (40%-60%).

 În secolul al XX-lea au fost înregistrate mari transformări în diverse domenii(demografic, social, economic, politic și cultural), descoperiri importante în știinţăși tehnică, noi curente cultural-artistice şi modalităţi de comunicare etc. Totodată, în această perioadă, umanitatea a cunoscut cele mai sângeroase războaie, a tre-cut prin experienţa unor regimuri totalitare, s-a confruntat cu cataclisme naturaleşi epidemii care au luat milioane de vieţi etc.

Sub aspect didactic, în manual sunt propuse diverse informaţii textuale, care

pot fi analizate din perspectiva gândirii critice, prin intermediul documentelor is-torice, ilustraţiilor, materialelor cartografice. Sarcinile propuse au diferite niveluride complexitate şi, bazându-se pe inteligenţele multiple, îl invită pe elev să re-flecteze asupra cauzelor ce au produs schimbări majore în perioada contempora-nă, asupra consecinţelor şi semnificaţiilor acestora. Pentru atingerea obiectivelorpropuse, manualul cuprinde un șir de studii de caz, teme de sinteză și evaluare,care sunt utile atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi.

Autorii

Page 5: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 5/137

Cuprins  Introducere ………………………………………………………………………………………… 3

C a p i t o l u l 1 . VIAŢA POLITICĂ ȘI RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN SECOLUL AL XX-LEA …… 5

  1. Regimuri democratice, autoritare și totalitare în perioada contemporană …………………… 6

2. Relaţiile internaţionale în secolul al XX-lea ……………………………………………………… 12

3. Războaiele ca fenomene ale secolului al XX-lea ………………………………………………… 18

4. Viaţa politică în România interbelică ……………………………………………………………22

5. Basarabia și România în cel de-al Doilea Război Mondial, 1939–1945 …………………………27  6. Represiuni politice în RSS Moldovenească și în România comunistă ……………………………32  7. Sinteză și evaluare …………………………………………………………………………………37

C a p i t o l u l 2 . ECONOMIE ȘI SOCIETATE ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ ……………………… 39

  1. Evoluţia economiei în secolul al XX-lea …………………………………………………………40

2. Societate și economie în România interbelică, 1918–1940 ……………………………………44

3. Societate și economie în RSS Moldovenească, 1940–1941, 1944–1989 …………………………49

4. Societate și economie în România comunistă, 1947–1989 ………………………………………54

5. Integrarea economică europeană ………………………………………………………………59  6. Știinţa și tehnica în perioada contemporană ……………………………………………………63

7. Sinteză și evaluare …………………………………………………………………………………67

C a p i t o l u l 3 . PROBLEMA IDENTITARĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ ………………………… 69

  1. Evoluţia naţiunilor și situaţia minorităţilor din Europa în perioada interbelică ………………70

2. Situaţia grupurilor etnice în România interbelică. Specificul Basarabiei ………………………74

3. Problematica etnică în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial …………………………78

4. Identităţi colective în România și în Republica Moldova în perioada comunistă și postcomunistă … 82

5. Sinteză și evaluare …………………………………………………………………………………86

C a p i t o l u l 4 . REPUBLICA MOLDOVA ȘI ROMÂNIA DUPĂ 1989 ………………………………… 88  1. Mişcarea de eliberare naţională din RSSM şi Revoluţia Română de la 1989 ……………………89

2. Politica internă în Republica Moldova şi în România ……………………………………………93

3. Politica externă a Republicii Moldova şi a României. Integrarea europeană …………………97

4. Relaţiile dintre Republica Moldova și România ……………………………………………… 101

5. Studiu de caz: Conflictul transnistrean ……………………………………………………… 103

6. Sinteză și evaluare ……………………………………………………………………………… 105

C a p i t o l u l 5 . CULTURA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ ……………………………………………107

  1. Arta contemporană …………………………………………………………………………… 108

2. Cultura de masă ……………………………………………………………………………… 112

3. Mass-media …………………………………………………………………………………… 1164. Studiu de caz: Rolul tehnologiilor informaţionale în viaţa omului ………………………… 120

5. Sinteză și evaluare ……………………………………………………………………………… 122

C a p i t o l u l 6 . PROBLEME GLOBALE ALE LUMII CONTEMPOR ANE ……………………………… 124

  1. Problema demografică, a sărăciei și a subnutriţiei …………………………………………… 125

2. Problema sănătăţii și a lichidării analfabetismului …………………………………………… 129

3. Studiu de caz: Încălzirea globală și efectele ei ……………………………………………… 133

4. Sinteză și evaluare ……………………………………………………………………………… 135

Anexe ……………………………………………………………………………………………… 137

1. Harta deportărilor în masă în URSS …………………………………………………………… 137

2. Harta Europei în perioada interbelică (1918–1939) …………………………………………… 1383. Harta Imperiilor coloniale în perioada interbelică …………………………………………… 140

  4. Harta Europei după anul 1989 ………………………………………………………………… 142

4

Page 6: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 6/137

Viaţa politică și relaţiile inter-naţionale în secolul al XX-lea

 P robl e ma t i ca e poci i

 În secolul al XX-lea societăţile democratice suntpreferabile în raport cu alte sisteme de guvernare,deoarece nu se bazează pe constrângere, ci pe con-sens. La baza societăţilor democratice este pus prin-cipiul suveranităţii poporului, bazat pe guvernareamajorităţii. În statele cu regim totalitar, statul sau unpartid politic controlează toate domeniile vieţii so-ciale și individuale, în care nu se face distincţie întreaspectele public, politic și privat.

nităţii. În timpul conflictului din 1914–1918 are locexterminarea în masă pe criterii rasiale a armenilor,iar în cel din 1939–1945, a evreilor, precum și a ţiga-nilor (romilor).

Pentru a stopa războaiele, politicienii sunt nevoiţisă caute căi de soluţionare a problemelor pe cale di-plomatică. Crearea Ligii Naţiunilor a avut drept meniresalvgardarea păcii prin respectarea noii ordini mon-diale, dar în mare parte aceasta a suferit un eșec.

Relaţiile internaţionale după 1945 sunt carac-

terizate de confruntarea ideologică dintredouă supraputeri mondiale, Statele Uniteși Uniunea Sovietică, precum și aliaţii lor.Concurenţa dintre cele două blocuri de sta-te, afirmată și pe plan politic, militar și econo-mic, nu degenerează într-un conflict direct întrucât există riscul unei catastrofe nucleare,care ar afecta ambele părţi în egală măsură.Războiul Rece nu începe cu o declaraţie con-venţională de război și nici nu se încheie cu

un tratat de pace. În interiorul acestei perioa-de distingem o fază de paroxism și alta dedestindere.

Crearea ONU și a altor organisme inter-naţionale a contribuit esenţial la căutarea

căilor de soluţionare a conflictelor prin negociereși compromis.

Conţinuturi

•  Regimuri democratice, autoritare și totali-tare în perioada contemporană

•  Relaţiile internaţionale în perioada contem-porană

•  Războaiele mondiale ca fenomene ale seco-lului al XX-lea

•  Relaţiile internaţionale în perioada postbelică

 N oţ i u n i

•  Regim democratic

•  Totalitarism

•  Fascism•  Comunism

•  Pluralism politic

•  Securitate colectivă

Capitolul 1

Indicator rutier din Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Dacă rivalităţile din epocile anterioare se bazaupe diferenţe de ordin religios, interese economice,geopolitice și altele, în secolul al XX-lea apare o nouădimensiune, cea ideologică, care ţine de natura re-gimului politic. Acest factor, împreună cu progresulștiinţific și tehnologic, care duc la perfecţionarea ar-mamentului și a mijloacelor de distrugere în masă,transformă competiţia dintre state sau dintre unelealianţe de state în rivalităţi de proporţii.

 În secolul al XX-lea au avut loc o serie de războaie,printre care cele mai dezastruoase au fost Primul șial Doilea Război Mondial. Primul Război Mondial a iz-bucnit ca urmare a dorinţei marilor puteri europenede a-și împărţi sferele de influenţă în Europa, Africa șiAsia. Urmările acestuia vor fi catastrofale pentru toatepărţile beligerante.

Cel de al Doilea Război Mondial reprezintă a doua

 încercare eșuată a Germaniei, după cea din 1914, dea-și impune prin forţa armelor hegemonia conti-nentală și, ulterior, cea globală. Pierderile umane alecelei de-a doua conflagraţii mondiale le-au depășitprin cruzime și număr pe cele din toată istoria uma-

5

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

Page 7: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 7/137

Page 8: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 8/137

7

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

Unul dintre cele mai stabile regimuri de-mocratice în secolul al XX-lea l-a avut Marea

Britanie, care poate fi numită patria demo-craţiei moderne. Franţa la fel a reușit să semenţină în albia democratică, deși în anii ’30asistăm la o creștere a ponderii cetăţenilorcare susţin o extremă politică sau alta, fascis-mul sau comunismul.

După cel de-al Doilea Război Mondial,procesele democratice se accentuează în Eu-ropa Occidentală, aflată în sfera americană

de influenţă, dar și în America de Nord.Acest lucru s-a evidenţiat prin asigurareaunui nivel de viaţă decent pentru categoriilargi ale populaţiei, acces la locuinţe, educa-ţie, automobile, aparate de uz casnic, televi-zoare etc. În plan politic, democraţiile occi-dentale au evoluat în sensul acordării drep-tului de vot pentru toate categoriile socialeși rasiale, consolidarea statului de drept, încare fiecare cetăţean era egal în faţa legii, in-

diferent de starea lui materială sau funcţiiledeţinute, contrar a ceea ce se în-tâmpla în ţări le comuniste, undeelita comunistă se situa deasupralegilor și s-a transformat într-o„nouă clasă” (Milovan Djilas) deprivilegiați.

În schimb, Europa Centralăși de Est cade după 1944 sub stă-

pânirea Uniunii Sovietice, careinstaurează regimuri comunistetotalitare în Ţările Baltice, Basara-bia (lipsită de o parte a teritoriuluiîn sud și în nord și transformată în

RSS Moldovenească, în cadrul URSS), Polonia,Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria șiAlbania. Aceste regimuri supravieţuiesc pânăîn 1989 datorită dominaţiei Moscovei în regiu-ne, prin intermediul a două instituţii majore,

una de ordin economic, CAER (Consiliul deAjutor Economic Reciproc, creat în 1949), altamilitară, OTV (Organizaţia Tratatului de laVarșovia, creată în 1955).

2. Comunismul

Rusia este răvășită de Primul Război Mon-dial. Lipsa de pâine și de alte produse strictnecesare, înfrângerile armatei pe front duc la

erodarea încrederii în monarhie, mai exact înţarul Nicolae al II-lea. Acesta e nevoit să ab-dice în februarie-martie 1917, Rusia devenindrepublică. În octombrie 1917, pe fondul uneicrize de încredere în Guvernul Provizoriu, unpartid totalitar, cel al bolșevicilor, în frunte cuVladimir Ilici Lenin (Ulianov), preia putereaîn urma unei lovituri de stat. „Revoluționarde meserie”, Lenin fusese mult timp în exil, înSiberia sau în Europa Occidentală.

În toamna lui 1917 el este cel care con- vinge bolșevicii că puterea trebuie luată prinforţă. Celelalte partide, inclusiv de orientaremarxistă ca și bolșevicii, precum menșevicii,sunt împotrivă, întrucât ele cred că situaţiadin Rusia nu corespundea condițiilor uneirevoluţii socialiste de care vorbea Marx.

Partidul bolșevic instaurează, în urmaunei lovituri de stat, dictatura unui singur

partid. Toate partidele politice sunt interzi-

C U R S

I. V. Stalin, V. I. Lenin și M. I. Kalinin – lideri ai bolșevicilor din Rusia Sovietică

Franklin Delano Roosevelt, preşedinte al Statelor Unite aleAmericii (1933–1945), ales de patru ori în mod democratic

Page 9: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 9/137

8

C a p i t o l u l 1

se, iar membrii acestora sunt fie executaţi peloc, fie deportaţi, fie expulzaţi peste hotare.

Partidul bolșevic pretinde a deţine adevărulabsolut și ordonă declanșarea „terorii roșii”(1918).

După moartea lui Lenin (1924) însă, ur-mașul acestuia, Stalin, va abandona NEP-ulși va reveni la practicile războiului civil.Astfel, în 1929 începe procesul de industria-lizare și colectivizare a agriculturii, sunt in-terzise proprietatea privată și relaţiile de pia-ţă. Ţăranii care refuză să intre în colhozurisunt omorâţi prin înfometare sau deportaţiîn Siberia. În anii 1932–1933, peste 8 mln deoameni mor de foame, dintre care 5 mln nu-mai în Ucraina.

În 1939–1941, regimul comunist sovieticextinde represiunile politice împotriva unoroameni nevinovaţi din alte teritorii, caresunt ocupate prin forţa armelor. Este vorbade Basarabia și Bucovina de Nord, anexate

de la România în 28 iunie 1940, Ţări le Balti-ce, Ucraina de Vest și Bielorusia de Vest. Dinfostele teritorii ale României sunt arestate,executate sau deportate, mobilizate forțatla munci silnice cca 90 de mii de persoanenumai într-un an de zile, iunie 1940 –iunie1941. Se remarcă în acest sens deportarea înmasă din 12–13 iunie 1941, când comunișt iisovietici au trimis în trenuri dotate cu va-

goane pentru vite cca 18 500 de persoanedin RSSM, sau 32 000 din toate teritoriileromânești anexate. Represiunea continuă șidupă 1944, când aceste teritorii amintite, in-

clusiv cele românești, Basarabia și Bucovinade Nord, sunt reocupate de Uniunea Sovie-tică. În anii imediat postbelici se remarcăfoametea organizată din RSSM, în urma că-reia mor cel puțin 150 000 de oameni nevi-

novaţi de toate naţionalităţile, români, ruși,ucraineni, găgăuzi, bulgari etc. Represiuneaîn Ţări le Baltice și în alte teritorii reocupatede sovietici după 1944 continuă și cu noi de-portări în masă. Deportări de amploare suntorganizate și în RSSM, pe 5–6 iulie 1949, dedata asta fiind deportate în Siberia și Ka-zahstan cca 35 de mii de persoane, copiii șimamele fiind trimiși în așezări speciale, iar

capii de familie – în gulag, adică în închi-sori cu regim sever.După moartea lui Stalin, în martie 1953,

succesorii acestuia, în frunte cu NikitaHrușciov, condamnă public crimele comisede fostul lider bolșevic și recunosc că ma-rea majoritate a victimelor erau nevinovate.Această recunoaștere, care a avut loc la Con-gresul al X X-lea al PCUS din februarie 1956,șochează oamenii simpli, comunitatea inter-naţională, dar și pe membrii de rând ai par-tidului comunist. Se renunţă la înfometareaorganizată, la deportări și execuţii în masă.

C U R S

Mausoleul liderului bolșevic Vladimir Lenin,autor: arhitectul basarabean Alexei Șciusev (1924)

Lavrenti Pavlovici Beria (1899–1953), vice-comisar al NK VD (1938–1941), vicepreşe-dinte al guvernului URSS pentrusecuritatea statului (1941–1953)

Page 10: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 10/137

9

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

Dar comunismul nu poate fi reformat, el sebazează pe dictatura partidului unic, cenzu-ră, controlul tuturor mijloacelor de informa-re, dominarea v ieţii economice, interzicereaproprietăţii private, a economiei de piaţă și,

fără îndoială, pe represiune politică.Noua denumire a poliţiei poltice după Sta-

lin este KGB (Comitetul Securităţii de Stat),care a jucat un rol central în perpetuarearegimului. Dar pentru a nu fi învinuiţi și eide continuarea practicilor de tip stalinist,succesorii lui Stalin – Hrușciov, Brejnev,Andropov, Cernenko și Gorbaciov – ordo-nă ca represiunea să fie operată mai discret.

Represiunea politică este, prin urmare, re-dusă, dar ea rămâne la fel de nedreaptă șidirecţionată împotriva unor oameni ino-cenţi. În loc de deportări și execuţii, după1953 se practică pe larg internarea în spitalepsihiatrice, condamnarea la detenție în lagă-re de corecţie prin muncă, interzicerea obţi-nerii studii lor superioare ș. a.

În RSSM, românii care cer respectareadreptului la limba română, la alfabetul latin

(interzis din februarie 1941) sau, mai grav,din perspectiva comuniștilor sovietici, uni-rea cu România sunt condamnaţi la ani greide închisoare, internare în spitale psihiatri-ce sau lagăre de corecţie prin muncă. Alţicetăţeni, ruși și ucraineni, critică regimulcomunist din perspectiva monopolului par-tidului asupra puterii în stat ș. a. Regimulcomunist se prăbușește începând cu 1989,

odată ce Perestroika lansată de Gorbaciovîn 1985 nu mai poate fi oprită. Cauzele co-lapsului URSS şi al regimului comunist suntmultiple. Se evidenţiază mai ales criza eco-nomică, care duce la erodarea totală a încre-derii în ideologia comunistă şi în proiectulmarxist-leninist de organizare a societăţii.Sfârşitul URSS este grăbit şi de renaştereanaţională a popoarelor non-ruse care numai acceptă dominaţia politică, ideologi-că şi economică a Moscovei. URSS dispareîn august 1991, ca urmare a puciului eșuatde la Moscova și a declarării independenţeirepublicilor unionale, inclusiv a RepubliciiMoldova (27 august 1991).

C U R S

Iuri Vladimirovici Andropov, preşedinte al KGB (1967–1982)şi Secretar General al CC al PCUS (1982–1984)

Vladimir Aleksandrovici Kriucikov (1924–2007), ultimul șefal KGB-ului sovietic (1988–1991)

Mao Zedong, fondatorul statului comunist chinez(1893–1976)

Page 11: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 11/137

A .  Despre Cons tituţie

„Nimeni nu va res-pecta Constituția maibine decât mine; ni-

meni nu se va situadeasupra partidelormai mult decât mine,pentru a fi un arbi-tru imparțial; nimeninu se va inspira maimult decât mine din viața Parlamentu lui,care este expresia su- veranității naționale…”

Gaston Doumergue

Gaston Doumerguepreședinte al Franţei(1924–1931)

B.  J u s t i f i ca re a „ M a ri i Te ror i ”

„Anul 1937 a fost necesar. Dacă ținem cont cădupă revoluție am tăiat în dreapta și în stânga, amobținut victorie, însă rămășițele dușmanilor de di-ferite culori au existat și, în fața primejdiei agresiu-nii fasciste ce ne amenința, ele s-ar fi putut uni…Eu nu cred că reabilitarea multor conducători

militari, reprimați în anul 1937, a fost justă…”Felix Ciuev despre convingerile ideologice

ale lui V. Molotov, 1991

C .  Despre fal imentul comunismului

„Promotorii societăţii liberale au avut drep-tate. După 70 de ani, comunismul s-a dovedit a

fi – chiar după mărturisirile liderilor săi – undezastru economic, politic și moral. Democraţiaa câștigat în disputa politică dintre Est și Vest.Piaţa a repurtat victoria în disputa economică.”

 Arthur Schlesinger Jr., istoric american

Analizează documentele și identifică

consecințele regimurilor politice pentru

diferite categorii de oamenii. Formulează

în scris o definiție a regimurilor politice în

epoca contemporană.

D O S A R

 Troika – organ extrajudiciar sovietic care a con-damnat milioane de oameni la execuţie

D.  Tă râ mu l morţ i i

„Amploarea asasinatelor în masă ale luiStalin este aproape la fel de mare ca a luiHitler. De fapt, pe timp de pace a fost mai grav.

În numele apărării şi modernizării UniuniiSovietice, sub supravegherea lui Stalin au fostînfometate câteva milioane de oameni şi aufost împuşcate alte trei sferturi de milion înanii ’30. Stalin şi-a ucis propriii cetăţeni cuaceeaşi eficienţă cu care Hitler i-a ucis pe ce-tăţenii altor state. Din cele 14 mln de oameniucişi cu bună ştiinţă în zona morţii între 1933şi 1945, o treime aparţine sovieticilor. Toatecele 14 mln au fost victimele politicii de exter-

minare sovietice sau naziste, adesea ale inter-acţiunii dintre Uniunea Sovietică şi Germanianazistă, dar niciodată ale războiului dintre ele.Un sfert dintre vict ime au fost omorâte înainteca al Doilea Război Mondial să fi început mă-car. Alte două sute de mii au murit între 1939şi 1941, când Germania nazistă şi UniuneaSovietică remodelau Europa ca aliate. Moarteacelor 14 mln a fost uneori prevăzută în planurieconomice sau accelerată de considerente eco-nomice, dar nu a fost provocată de necesitateaeconomică în vreun sens strict. Stalin a ştiutce avea să se întâmple când a confiscat hra-na ţăranilor ucraineni muritori de foame, în1933, întocmai aşa cum Hitler a ştiut la ce sepoate aştepta când i-a lipsit de hrană pe prizo-nierii sovietici, opt ani mai târziu. În ambelecazuri au murit peste trei milioane de oameni.Sutele de mii de ţărani şi muncitori sovietici

împuşcaţi în timpul Marii Terori din 1937 şi1938 au fost victimele directivelor exprese alelui Stalin, întocmai cum milioanele de evreiîmpuşcaţi şi gazaţi între 1941 şi 1945 au fost victimele politici i explicite a lu i Hitler.

Timothy Snyder,Tărâmul morţii. Europa între Hitler şi Stalin,

Bucureşti, Humanitas, 2012, p. 10–11(ediție originală – 2010)

10

C a p i t o l u l 1

Page 12: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 12/137

S t u d i u d e ca z

Fascismul și nazismulFascismul este un fenomen italian, izvorât din eșecul moder-

nizării politice, economice și sociale a Italiei, accentuat de Primul

Război Mondial. Italia a fost nemulţumită de felul în care Conferinţade Pace de la Paris a gestionat pretenţiile sale teritoriale. Termenulde fascism provine de la organizaţii numite „fascii”, create de ţăranicare își revendicau drepturile în raport cu marii proprietari funciari.Benito Mussolini, liderul Partidului Naţional Fascist, creat în 1919,avea iniţial viziuni socialiste, și în prima etapă susţinea micii pro-prietari de terenuri împotriva latifundiarilor. Din 1920, se va alia cuinamicii acestora și cu marii industriași.

Fascismul va veni la putere în urma șantajului, ca rezultat al or-ganizării unui marș asupra Romei, care-l va determina pe regeleVictor Emmanuel al III-lea să-l numească pe Mussolini în funcţia

de prim-ministru (1922). Trecerea la dictatură s-a realizat treptat,votul universal fiind anulat în 1928, când sunt retrase și preroga-tivele parlamentului. Sunt create corporaţiile, în locul sindicatelor, în ideea de a arăta că în Italia nu există conflicte de clasă, ca înURSS. Churchill, parlamentar britanic pe atunci, laudă politica luiMussolini, spunând că e un model de cum trebuie contracaratăameninţarea bolșevică.

Sub influenţa lui Hitler, Mussolini adoptă o serie de legi rasiale în 1938, îndreptate împotriva evreilor. Hitler este iniţial un admira-tor al lui Mussolini. Venirea acestuia din urmă la putere în 1922 îl

 încurajează. Încearcă și el preluarea puterii în 1923, la München, darsuferă eșec. Este arestat, elaborând în închisoare textul său pro-gramatic Mein Kampf , unde își exprimă planurile sale de cucerire aEuropei și a lumii întregi, ura faţă de slavi și evrei. Partidul NaţionalSocialist al Muncitorilor din Germania, preluat de el în 1920, esteunul care grupează foștii combatanţi de război, nemulţumiţi deumilirea ţării prin Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919).

Iniţial revendicările sunt mai ales de ordin social, dar ulterior seva renunţa la acestea în favoarea unei apropieri de marii industriași,care îi vor finanţa partidul și îl vor aduce la putere. Marea crizăeconomică mondială din 1929 aduce primele rezultate electorale

notabile pentru naziști. În alegerile din noiembrie 1932 vor obţine33%, cel mai mult dintre toate partidele. Președintele Hindenburgeste nevoit astfel să-l numească cancelar pe Hitler, la 30.01.1933.

Venirea lui Hitler la putere respectă anumite forme legale, cași în cazul lui Mussolini, prin contrast cu Lenin. Regimul lui Hitleria denumirea de cel de-al Treilea Reich. Imediat sunt lichidate toa-te partidele și sindicatele, este instituită cenzura, poliţia politică(Gestapo) întemniţează sau execută adversarii politici. Evreii vor fio ţintă predilectă a politicilor represive naziste, Hitler considerândcă aceștia, datorită rasei lor, au trădat interesele Germaniei la 1918(mitul „loviturii cu cuţitul în spate”). Inspirându-se de la Stalin, Hitlerintroduce primul plan economic în 1936 (de 4 ani, la sovietici erade 5 ani). Ca și în cazul fascismului și al comunismului, voinţa con-ducătorului – a Führerului – se află deasupra legilor.

Hitler și Mussolini, 1940

E V A L U A R E

•  Caracterizează societăţiledemocratice.

•  Justifică definiţia demo-craţiei formulată de cătreA. Lincoln (1865): „…esteguvernarea poporuluide către popor”, făcândreferire la unele state cuasemenea regim politic.

•  Argumentează de ceregimul democratic este

de preferat în raport curegimurile totalitare sauautoritare.

•  Explică în ce constă natu-ra criminală a regimurilordictatoriale (stalinist șinazist), analizând politicapromovată în unele statedin Europa în epoca con-temporană.

•  Completează un portofo-liu cu materiale despre is-toria familiei din perioadaregimului stalinist înRSS Moldovenească înanii 1940–1941 și1944–1953.

Compară ideologia nazistă

cu cea comunistă și identi-fică asemănări și deosebiri.

Formulează o concluzie despre

pericolul ideologiilor radicale

și extremiste pentru societate.

11

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L X X

Page 13: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 13/137

12

C a p i t o l u l 1

2 Relaţiile internaţionale în epoca contemporană

Până la Primul Război Mondial (1914–1918) relaţiile internaţionale sunt dominate de sistemul echi-

librului puterii , adică alianţele dintre marile puteri determină raportul de forţe pe arena europeană şi

mondială. După 1918, Liga Naţiunilor instituie sistemul de securitate colectivă. După al Doilea RăzboiMondial, se impune sistemul de securitate colectivă generală, garantul căreia este ONU. În realitate însă,are loc o competiţie între două blocuri mari de state, unul condus de Statele Unite, altul de UniuneaSovietică. Cele două supraputeri nu se ciocnesc direct, iar echilibrul terorii  asigură o stabilitate relativăa ordinii mondiale.

E V O C A R E

•  Care sunt rezultatele prin-cipale ale Primului RăzboiMondial?

•   În ce condiţii a avut loc pro-cesul de formare a RomânieiMari în anul 1918?

1. Primul Război Mondial şi echilibrul puterii

Sistemul numit convenţional „echilibrul puterii” a domi-

nat relaţiile internaţionale în secolul al XIX-lea. Acestuia îiera specifică alianţa dintre două sau mai multe mari puteriîmpotriva unui stat cu tendințe hegemonice. Anume siste-mul echilibrului puterii a dus la declanşarea războiului în1914, ca urmare a contradicţiilor dintre cele două alianţe

politico-militare, Antanta şi TriplaAlianţă. Sistemul echilibrului pu-terii nu ia în calcul interesele sta-telor mici şi mijlocii, considerân-du-se firesc ca marile puteri să-şiîmpartă între ele sferele de influ-enţă (în China, Africa sau Balcani,spre exemplu). Drept urmare, după1918, se instituie un nou sistem alrelaţiilor internaţionale cu scopulde a elimina deficienţele sistemu-lui internaţional bazat pe alianţadintre mari le puteri.

2. Relaţiile internaţionale în perioadainterbelică

În perioada interbelică, se prefigurează o nouă paradig-mă în relaţiile internaţionale, anume cea a securităţii colec-tive care avea drept scop asigurarea securităţii, integrităţiiteritoriale şi independenţei tuturor statelor recunoscute peplan mondial, nu numai a celor mari. Cu alte cuvinte, asis-tăm la democratizarea relaţiilor internaţionale, iar institu-ţia care e menită să asigure securitatea statelor şi să evite

conflictele violente dintre ele este Liga Naţiunilor, creată în1919 la Paris, în cadrul Conferinţei de Pace. Liga Naţiuniloreste astfel prima organizaţie internaţională care îşi propunesă servească drept mediator în litigiile dintre state şi să le

V O C A B U L A R  

Revizionism  – politică de nere-cunoaștere a unor granițe tra-sate prin tratate internaționaleși efortul de a obține redese-narea lor în funcție de intere-sele unor state ce se considerăa fi nedreptățite.

Statu-quo – situație care existăsau care a existat la un anu-mit moment și pe care părțilear trebui s-o mențină.

C U R S

Ședinţă a Ligii Naţiunilor, Geneva 1920

Page 14: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 14/137

13

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

rezolve pe cale paşnică. Iniţial, ţările învinseîn Primul Război Mondial, precum Germa-nia, nu fac parte din Liga Naţiunilor. Treptatînsă vor fi și ele cooptate. În 1926 Germania va deveni membru al Ligii Naţiunilor, fiind

acceptată chiar în Consiliul organizaţiei, ceeace echivalează cu recunoaşterea statutuluide mare putere pe care îl pierduse la 1918. În1934, după ieşirea Germaniei din Liga Naţiu-nilor, URSS îi ia locul. Uniunea Sovietică va f ila rândul ei eliminată din Liga Naţiunilor în1939, ca urmare a încălcării statutului organi-zaţiei prin declanșarea războiului împotrivaFinlandei (noiembrie 1939-februarie 1940).

Liga Naţiunilor avea un sistem de sancţiuniîndreptat împotriva statelor agresoare. Acesteaau fost aplicate în câteva rânduri. De exemplu,împotriva Japoniei care a invadat Manciuriaîn 1931 (parte a Chinei, ţară membră a Ligii)sau a Italiei, care în 1935 a pornit război împo-triva Etiopiei, unicul stat din Africa membrual Ligii. Lipsa solidarităţii statelor europene înpunerea în aplicare a sancţiunilor economice,dar mai ales a embargoului asupra importuri-

lor de armament, împotriva statelor agresoarea determinat eşecul Ligii Naţiunilor în preve-nirea unui al doilea război mondial.

3. Relaţiile internaţionale în al Doilea

Război Mondial

Tratatul sovieto-german de neagresiune din23 august 1939, numit şi Pactul Molotov-Rib-bentrop a dus la declanşarea celui de-al Doilea

Război Mondial. Germania şi URSS şi-au îm-părţit sferele de influenţă în Europa Centrală şide Est. Conform protocolului adițional secret,primei i-au revenit porţiunea vestică şi cea cen-trală ale Poloniei, iar celei de-a doua– Ţările Bal-tice, partea de est a Poloniei (Ucraina de Vest şiBielorusia de Vest), precum şi Basarabia (Buco- vina de Nord şi Ținutul Herţei, ocupate de sovie-tici în iunie 1940, nu erau menţionate). După

semnarea acordului din 23 august 1939, Ger-mania a invadat Polonia la 1 septembrie 1939 şiastfel a început cel de-al Doilea Război Mondi-al. Alianţa sovieto-germană i-a permis lui Hit-ler să lupte pe frontul de vest şi să cucerească

în timp record Danemarca şi Norvegia (aprilie1940), precum şi Ţările de Jos şi Franţa (mai–iunie 1940). În toamna aceluiaşi an însă, Hitlera suferit un eşec în „bătălia pentru Anglia”.

Atacul german asupra URSS din iunie1941 a adus Statele Unite de partea coali-ţiei antinaziste. Premierul britanic WinstonChurchill şi preşedintele american FranklinDelano Roosevelt redactează Carta Atlanti-cului (august 1941) în care se schiţează ne- voia creării Naţ iuni lor Unite şi principii lede bază a le acesteia, la care va adera ulteriorşi URSS. Coaliţia Naţiunilor Unite va ieşiînvingătoare din al Doilea Război Mondialîn urma capitulării Germaniei (8 mai 1945)şi a Japoniei (2 septembrie 1945). Nouaconfigurație a hărții politice a lumii a foststabilită la conferințele de la Teheran (1943),Ialta (1945), Potsdam (1945), Paris (1947).

4. Relaţiile internaţionale în timpul

Războiului Rece

Relaţiile dintre statele occidentale şiURSS s-au înrăutăţit după 1945. Divergen-ţele s-au acutizat din motive ideologice şigeopolitice. Germania postbelică a fost îm-părţită în patru zone de ocupaţie: sovieti-că, americană, britanică şi franceză, prima

evoluând în RDG, iar următoarele trei – înRFG. În Europa de Est, aflată sub ocupaţiesovietică, au fost impuse regimuri comunis-te supuse Moscovei, ceea ce americanii auinterpretat ca o încălcare a acorduri lor de la

C U R S

Liderii coaliţiei antihitleriste la Conferinţa de la Teheran,noiembrie 1943

Page 15: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 15/137

14

C a p i t o l u l 1

Ialta (februarie 1945), care prevedeau orga-

nizarea unor alegeri libere.Nu numai Europa a fost împărţită în două

zone de influenţă, cea americană în Vest şicea sovietică în Est, dar şi întreaga lume.Iniţial, americanii deţineau supremaţia eco-nomică şi militară întărită şi prin faptul căerau unicii care dispuneau de bomba atomi-că, folosită în Japonia în 1945 (pe 6 augustla Hiroshima şi pe 9 august la Nagasaki). În

1949 şi URSS va obţine propria armă nu-cleară, aşa încât pentru câteva decenii se vainstaura echilibrul terorii, adică al f ricii mu-tuale de aplicare a armelor nucleare. Cu altecuvinte, în epoca Războiului Rece din anii1945–1991, relaţiile internaţionale au fostcaracterizate de sistemul bipolar. Pe lângăechilibrul terorii, altă trăsătură a acestuia afost lipsa unei declaraţii formale de război în1945–1947, precum şi lipsa unui tratat for-

mal care să-i pună capăt (1990 –1991). Fie-care bloc de state avea şi o alianţă militarămenită să apere interesele sale: OrganizaţiaTratatului Atlanticului de Nord (NATO,creat la 4 aprilie 1949), dominată de ameri-cani, şi Organizaţia Tratatului de la Varşovia(14 mai 1955), controlată de sov ietici.

În particular, politica externă americanăa fost ghidată în această perioadă de doc-

trina Truman  (1946), potrivit căreia SUAtrebuiau să evite o ciocnire directă cu URSSşi să nu permită acesteia extinderea dinco-lo de liniile de demarcaţie stabilite la 1945.

Doctrina Truman, inspirată de diplomatulGeorge Kennan, punea accent pe izolareaURSS (containment ) şi nutrea speranţa cădificultăţile interne ale comunismului vorduce la implozia sistemului. În acest scop

SUA vor participa la eliberarea Coreei deSud (1950–1953) ocupate de Nordul comu-nist, prin atragerea unei coaliţii internaţio-nale largi sub egida ONU. Americanii se vorimplica şi în războiul din Vietnam, tot înscopul evitării comunizării Sudului, dar voreşua (1965–1973).

Pe de altă parte, scopurile politicii externesovietice pot fi rezumate prin formula „nici

război, nici pace” (Raymond Aron). În urmaîncercărilor interne de a reforma radical regi-mul comunist (Ungaria, 1956) sau revizuireaacestuia (Cehoslovacia, 1968), Moscova for-mulează aşa-numita doctrină Brejnev , potri- vit căreia statele comuniste (adică URSS) audreptul de a introduce trupe militare în oricestat-satelit în care vor avea loc evenimente si-milare. URSS se implică masiv în exportarearevoluţiilor comuniste şi în afara Europei,

în Africa mai ales. Sprijină regimul lui FidelCastro din Cuba, care se declară post-factummarxist-leninist pentru a obţine sprijinulMoscovei împotriva SUA. Cea din urmă im-plicare, în emisfera vestică, duce la cea maimare criză din epoca Războiului Rece, crizadin Caraibe, care a fost la limita izbucniriiunui conflict nuclear între cele două supra-puteri (octombrie 1962). O altă implicare

Semnarea Cartei Naţiunilor Unite (iunie 1945)

J. F. Kennedy și N. S. Hrușciov, 1962

C U R S

Page 16: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 16/137

15

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

masivă a URSS în afara teritoriilor cuceriteîn 1945 a avut loc în Afganistan (1979–1989),ceea ce a devenit un eşec la fel de durerospentru sovietici precum a fost Vietnamul

pentru americani.Un rol important în aplanarea conf lictelor

l-a avut Organizaţia Naţiunilor Unite, creatăîn 1945 şi care, pe lângă aplicarea de sancţiunieconomice, are şi o armată proprie de inter- venţie (căştile albastre). Deşi ONU vegheazăoficial la garantarea păcii în lume, marile pu-teri au un cuvânt greu de spus în relaţiile in-ternaţionale, precum şi în cadrul ONU. Con-

siliul de Securitate al acesteia este alcătuit din5 membri permanenţi, care nu sunt decât ceicinci învingători principali în cel de-al DoileaRăzboi Mondial: Statele Unite ale Americii,Rusia (fosta URSS), Marea Britanie, Franţa şiChina.

5. Relaţiile internaţionale dupăRăzboiul Rece

Războiul Rece şi sistemul bipolar în rela-ţiile internaţionale ia sfârşit odată cu dezin-tegrarea blocului de state comuniste din Eu-ropa, în special odată cu dezagregarea Orga-nizaţiei Tratatului de la Varşovia la 3 mar tie1991 şi colapsul URSS (august 1991). Dupădispariţia Uniunii Sovietice, unii experţiau afirmat că lumea a devenit unipolară,adică în care Statele Unite deţin supremaţiaglobală fără a avea concurenţi pe măsură.

Cu toate acestea, Rusia postsovietică, deşinu are capacităţile militare ale defuncteiURSS, a cărei moştenitoare de drept este, joacă încă un rol impor tant pe arena inter-

naţională. China comunistă de asemeneaare un potenţial militar din ce în ce maiimportant, inclusiv la capitolul arme nu-cleare, susţinut şi de o economie viguroasă(din 2012 – a două din lume, după SUA).

În ultimii ani, Japonia, în contextul expe-rimentelor nucleare şi ameninţărilor venitedin partea Coreei de Nord, şi-a dezvoltat oarmată destul de redutabilă, inclusiv la capi-tolul apărare antibalistică. Cu alte cuvinte,relaţiile internaţionale după 1991 sunt ca-racterizate mai degrabă de multipolarismdecât de unipolarism.

Numeroase conflicte armate au afectat

lumea de după Războiul Rece. O listă selec-tivă ar include războaiele din Balcani, Afri-ca (mai ales cele civile), dar şi din OrientulApropiat (de exemplu, războiul civil dinSiria, 2012–2013). Nu sunt de neglijat niciconflictele armate din spaţiul postsovietic(războiul azero-armean din Carabahul deMunte; războiul ruso-moldovean din Trans-nistria; războaiele din Cecenia; războiulruso-georgian, soldat cu pierderea de către

Georgia a Osetiei de Sud şi a Abhaziei).O caracteristică esenţială a multor conflicte

şi ciocniri violente de după Războiul Rece estefaptul că ele sunt iniţiate de actori nonstatali.Cel mai cunoscut caz este cel al organizaţieiislamice extremiste Al-Qaeda, care şi-a asu-mat organizarea atacurilor teroriste de la NewYork şi Washington, D. C. de pe 11 septembrie2001. Ca urmare a acestui atac, Statele Unite

au adoptat aşa-numita doctrină Bush, potrivitcăreia SUA are dreptul la un atac preventivasupra unui stat inamic. Cu alte cuvinte, princomparaţie cu doctrina Truman, care avea uncaracter defensiv, cea din 2002 justifică unrăzboi ofensiv. Doctrina Bush a fost aplicatăprima dată în războiul din Afganistan (2001–prezent) şi Irak (2002–2012).

După 1991, NATO s-a extins spre Est, in-cluzând Polonia, Cehia şi Ungaria (1999);Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Esto-nia, Bulgaria şi România (2004); precum şiAlbania şi Croaţia (2009).

Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan, 1986

C U R S

Page 17: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 17/137

D O S A R

A .   Opini i desp re începutul

R ă zboi u l u i R e ce

1. De la Stettin, pe ma-lul Balticii, la Trieste, pe

Adriatica, o cortină de fiera coborât de-a lungul conti-nentului european. În spate-le acestei linii, toate capitale-le fostelor state ale EuropeiCentrale şi de Est sunt, deacum înainte, incluse în sferade influenţă sovietică.

W. Churchill, Fulton, martie 1946 

2. SUA nu trebuie săaştepte în viitorul apro-piat relaţii politice strânsecu regimul sovietic. Noitrebuie să privim UniuneaSovietică drept un rival pearena politică, şi nu ca unpartener. Politica sovieticănu va reflecta dragosteaabstractă pentru pace şi

stabilitate, nici o credinţă în posibilitatea uneicoexistenţe paşnice între lumile socialiste şi ca-pitaliste, dar mai degrabă o presiune precaută şipersistentă în scopul dezbinării şi slăbirii tuturorputerilor şi influenţelor rivale.

G. Kennan, diplomat american la Moscova, 1946

3. În lume s-au formatdouă grupări: pe de-oparte, tabăra imperialistă

antidemocratică, care aredrept scop esenţial instau-rarea dominaţiei mon-diale, pe de altă parte, s-acreat tabăra antiimperia-listă şi democratică, al căreiobiectiv esenţial este sub-

minarea imperialismului, întărirea democraţieişi lichidarea urmelor fascismului.

 Andrei Jdanov, ideolog sovietic,

septembrie 1947

Apreciază în scris, pe baza opiniilor expuse

mai sus, cine a fost responsabil de declanşarea

Războiului Rece, Estul sau Vestul ?

C . Istoric francez despre începutulR ă zboi u l u i R e ce

Cotitura din 1947 înseamnă mai degrabă o rea-firmare a spiritului „bolşevismului într-o singură

ţară” extins la bolşevismul în mai multe ţări: ca-racter deopotrivă internaţional şi ultracentralizat almişcării, clădită mai mult ca oricând în jurul bastio-nului sovietic, şi dependenţă strânsă a noilor ţări de„democraţie populară”; întărirea luptei de clasă îninterior şi în exterior, apel la vigilenţa revoluţionarăîn faţa comploturilor imperialismului şi prioritateacordată luptei împotriva războiului antisovietic.Toate aceste lozinci, care aveau în 1930 un aer defortăreaţă asediată, exprimă în 1947 un optimism

cuceritor, ca şi cum şi-ar fi pierdut caracterul ex-tremist, înscriindu-se în linia democraţiei. Sistemulsovietic a atins ceea ce s-ar putea numi „maturita-tea totalitară”: având asupra cetăţenilor URSS uncontrol de o perfecţiune fără precedent în istoriaomenirii; întinzându-se în mai multe state europe-ne, iar în viitor şi la China; întruchipat fiind de unconducător unic, adulat ca soldat, ca filozof şi omde stat; şi fiind aproape pretutindeni în lume întăritde o forţă de iradiere ideologică comparabilă cu pu-

terea de influenţă a unei religii. Raportul lui Jdanovconstituie apoteoza acestui univers sinistru.François Furet, Trecutul unei iluzii. Eseu des- pre ideea comunistă în secolul XX, Bucureşti,

Humanitas, 1996, p. 427-428

B. Istoric american despre situaţiaRomâniei între 1938 și 1944

Între 1938 şi 1940, britanicii au devenit intere-saţi în apărarea independenţei României şi a altor

câtorva state din Europa estică (…) Între 1940 şi1944, Marea Britanie şi America au încercat să con-

 vingă România să se întoarcă împotriva Germanieişi să se alăture Aliaţilor, la fel ca şi să garantezepentru un stat român postbelic independent şidemocratic. Prin 1943 a devenit clar că majorita-tea Balcanilor va cădea în sfera militară a ArmateiRoşii (…) În august 1944, schimbarea militară dinRomânia a ajutat semnificativ prin forţarea germa-nilor să abandoneze majoritatea Balcanilor.

Paul D. Quinlan, Ciocnire asupra României.Politica anglo-americană faţă de România,

1938-1947, Centrul de Studii Româneşti, Iaşi,1995, p. 155-156 

16

C a p i t o l u l 1

Page 18: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 18/137

E V A L U A R E

•  Caracterizează noua ordine mondială in-staurată după Primul Război Mondial.

•  Explică cum avea loc garantareasecurităţii hotarelor prin crearea unoralianţe de state care aveau aceleași in-terese.

•  Elaborează o axă cronologică unde veiindica principalele date și evenimentecare au avut loc în perioada interbelică în plan internaţional (spaţiul universal,european și românesc).

•  Localizează pe harta istorică schimbăriteritoriale în Europa de Est și OrientulApropiat în anii 1918–1940.

•  Determină specificul evoluţiei României în relaţiile internaţionale în anii ’20–’30 aisec. XX.

Studiu de caz

ONU şi problemele globale ale umanităţii

ONU a creat o serie de instituţii pentru rezol-varea celor mai importante probleme cu care se

confruntă umanitatea. Printre acestea sunt:UNICEF – fundaţia ONU pentru protecţia drep-

turilor copiilor, creată în decembrie 1946

FAO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ali-mentaţie şi Agricultură, creată în octombrie 1945

UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentrueducaţie, ştiinţă şi cultură, creată în noiembrie 1945

WHO – Organizaţia Mondială a Sănătăţii, creată în aprilie 1948

UNHCR – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite

pentru Refugiaţi, creat în decembrie 1950UNDP – Programul Naţiunilor Unite pentru

Dezvoltare, apărut în noiembrie 1965

Alte instituţii sau subdiviziuni ale ONU se ocupăde multiple alte probleme globale ale lumii în caretrăim: SIDA; încălzirea globală; terorismul; proble-ma protejării drepturilor femeilor; asistenţă umani-tară; protecţia persoanelor cu dizabilităţi ş. a.

Cele mai importa nte contribuţii

la bugetul ONU, 2013

State membreContribuţie

(% din bugetulONU)

SUA 22,000%

Japonia 10,833%

Germania 7,141%

Franţa 5,593%

Marea Britanie 5,179%China 5,148%

Italia 4,448%

Canada 2,984%

Spania 2,973%

Brazilia 2,934%

Rusia 2,438%

Australia 2,074%

Coreea de Sud 1,994%Mexic 1,842%

Olanda 1,654%

Alte state membre 20,765%

Ban Ki-moon, secretar general al ONU din 2007

Secretari Generali ai ONU 

1946–1953

Trygve Lie (Norvegia)

1953–1961 Dag Hammarskjöld (Suedia)

1961–1971 U Thant (Birmania)

1972–1981 Kurt Waldheim (Austria)

1982–1991 Javier Perez de Cuellar (Peru)

1992–1997 Boutros Boutros-Ghali (Egipt)

1997–2006 Kofi Annan (Ghana)

2007– Ban Ki-moon (Coreea de Sud)

Care este contribuția ONU în lume? Selec-tează și notează informații din surse supli-mentare despre proiectele realizate de ONUîn ultimii 20–30 de ani.

17

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L X X

Page 19: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 19/137

18

C a p i t o l u l 1

1. Primul Război Mondial

Cauza imediată a războiului a fost asasinarea, la 28 iunie1914, la Sarajevo, a prinţului moștenitor al Austro-Ungariei,Franz Ferdinand. Ca urmare, Austro-Ungaria sau ImperiulHabsburgic, susţinută de Germania, declară război Serbieipe 28 iulie și bombardează în aceeași zi capitala sârbă. Ger-mania a calculat greșit că războiul va fi unul local.

Existau interese divergente între diferite state europe-ne, grupate în două coaliţii rivale: Tripla Alianţă, dintreGermania, Austro-Ungaria și Italia, creată în 1882; An-tanta, dintre Franţa, Marea Britanie și Rusia, constituitădefinitiv în 1907. Cele două alianţe își disputau o serie

de teritorii: Germania dorea extinderea coloniilor saleafricane, precum și din Pacif ic, ceea ce atingea intereselefranceze și britanice.

La 29 iulie, după atacul austro-ungar asupra Serbiei, în-cepe mobilizarea generală în Rusia. La 1 august, Germa-nia declară război Rusiei. La 3 august Germania declarărăzboi Franţei, invadând în aceeași zi Belgia ca parte a pla-nului Schlieffen (1905), care prevedea un război fulger înVest, scoaterea Franţei din război și concentrarea ulterioa-

ră pe un singur front, cel de Est împotriva Rusiei. MareaBritanie declară război Germaniei la 4 august, invocândinvazia germană în Belgia, al cărei garant era.

Între timp, Turcia a intrat în război de partea TripleiAlianţe în noiembrie 1914, urmată de Bulgaria în octom-brie 1915. La Antanta au aderat pe parcurs alte 18 state,printre care Japonia, în august 1914, Italia, în mai 1915, șiRomânia, în august 1916. SUA au intrat în război împotri- va Puterilor Centrale în aprilie 1917.

La sfârșitul anului 1914, începutul lui 1915, era clar

că războiul de ofensivă a suferit eșec și în locul său seimpune un război de poziţii, mai ales pe Frontul de Vest.Acesta va rămâne caracterul principal al războiului.Cele mai importante bătălii de pe Frontul de Vest vor fi

3 Războaiele ca fenomene ale secolului al XX-lea

 În secolul al XX-lea au avut loc o serie de războaie, dintre care cele mai dezastruoase au fost Primul și alDoilea Război Mondial. Primul Război Mondial a izbucnit ca urmare a dorinţei marilor puteri europene de a-și împărţi sferele de influenţă în Europa, Africa și Asia. Urmările acestuia vor fi catastrofale pentru toate părţilebeligerante. Cel de al Doilea Război Mondial reprezintă a doua încercare eșuată a Germaniei, după cea din1914, de a-și impune prin forţa armelor hegemonia continentală și, ulterior, globală. Pierderile umane alecelei de-a doua conflagraţii mondiale le-au depășit prin cruzime și număr pe cele din toată istoria umanităţii. În timpul conflictului din 1914–1918 are loc exterminarea în masă pe criterii rasiale a armenilor, iar în cel din1939–1945, a evreilor, precum și a ţiganilor (romilor).

E V O C A R E

•  Care era situaţia internaţională în

Europa la începutul secolului alXX-lea?

•  De ce a izbucnit Primul RăzboiMondial?

•  Cum a influenţat războiul viaţaoamenilor?

V O C A B U L A R  

Genocid – act criminal care constăîn exterminarea totală sau parți-

ală a unui grup național, rasialsau religios.„Război straniu”  – perioada dintre

septembrie 1939 şi aprilie 1940,când în Europa, deşi statele se gă-seau în stare de război, nu aveauloc operații militare.

Rezistență – mişcare populară antina-zistă de eliberare, desfăşurată în aniicelui de-al Doilea Război Mondial în

țările ocupate de armatele fasciste.Capitulare – situație prin care un statse declară învins şi se stabilesc anu-mite condiții de acord cu adversariiînvingători.

Paris, 3 august 1914

C U R S

Page 20: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 20/137

19

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

cea de la Verdun (februarie–decembrie 1916)și cea de la Somme (iulie–noiembrie 1916).Pe Frontul de Est, rușii au lansat o ofensivăîn iunie 1916. Iniţial, ofensiva lui Brusilov,cea mai mare ofensivă din timpul războiu-

lui, a avut meritul de a pătrunde cu 100 kmîn adâncul frontului austro-ungar, pe o lun-gime de circa 300 km. Ca urmare, Româniaintră în război. În cele din urmă însă, în lipsaarmamentului și a proviziilor, armata rusă seretrage. Puterile Centrale pierd cca 1,5 mlnde soldaţi și Antanta le impune o blocadămaritimă. Cea mai mare bătălie navală areloc la 31 iulie 1916 lângă peninsula Jutland,

în Marea Nordului. Deși germanii câștigătactic bătălia, britanicilor le revine victoriastrategică.

În februarie 1917, eșecurile armatei ruseprovoacă abdicarea ţarului Nicolae al II-lea.Evenimentul precipită dezagregarea armateiruse. Bolșevicii lansează lozinca „pace ime-diată” și, prin complicitatea germanilor, pre-iau puterea la Petrograd în octombrie 1917.Ei semnează armistiţiul de la Brest-Litovsk

cu Germania în martie 1918. Cu Rusia ieșitădin război, armata germană își concentreazămajoritatea efectivelor pe Frontul de Vest,însă Antanta are sprijinul SUA. Raportul deforţe era acum net favorabil Antantei. Din iu-lie germanii sunt forţaţi să se retragă. La 11noiembrie 1918 a fost semnat armistiţiul de laCompiègne, care pune capăt războiului.

Pierderile umane se ridică la cca 10 mln de

morţi și 6 mln de invalizi. În urma războiu-lui dispar patru imperii – Țarist, Habsburgic,German și Otoman.

2. Al Doilea Război Mondial

La originea celui de-al Doilea Război Mon-dial s-a aflat lupta dintre cele două regimuritotalitare (nazist și comunist) pentru dominațieîn lume, precum și politicile revizioniste alestatelor învinse în Primul Război Mondial. În-ceputul acestuia a fost anticipat de semnareala Moscova a Pactului Ribbentrop-Molotov pe23 august 1939, care prevedea împărţirea sfere-lor de influenţă în Europa de Est. Ca urmare,Germania atacă Polonia la 1 septembrie 1939.Franţa și Marea Britanie, care acordase anteriorgaranţii de independenţă Poloniei, declară răz-boi Germaniei și astfel începe cel de-al Doilea

Război Mondial. URSS, la rândul său, invadea-ză Polonia la 17 septembrie 1939, motivul ofi-cial fiind acela de a elibera Ucraina de Vest șiBielorusia de Vest. După o pauză numită „răz-boiul straniu” (noiembrie 1939–aprilie 1940),Germania reia atacul asupra Vestului Europeiîn aprilie–mai 1940, în urma căruia sunt cuce-rite pe rând Danemarca, statele Beneluxului, și,în final, Franţa, pe 22 iunie 1940.

În iulie 1940 este lansată în acest sens ope-raţiunea Leul de Mare, împotriva Marii Brita-nii. Britanicii rezistă ofensivei aeriene până înnoiembrie datorită sprijinului american. Dincauza pierderilor enorme, Hitler contraman-dează planul de cucerire a insulelor britaniceși decide deschiderea Frontului de Est.

URSS este invadată la 22 iunie 1941 (opera-ţiunea Barbarossa), Hitler sperând că va obțineo victorie „fulger” ca în Franţa. În toamnă

însă, devine clar că Moscova nu poate fi cuce-rită. Drept urmare, germanii schimbă direcţiade atac prin sud, bătălia decisivă având loc laStalingrad, în noiembrie 1942–februarie 1943.Germania pierde din nou și astfel ArmataRoșie preia iniţiativa strategică în mâinile sale,consolidată mai ales după o altă bătălie, de laKursk (iulie 1943). SUA, la rândul lor, intră înrăzboi abia în decembrie 1941, după atacul ja-

ponez asupra bazei sale navale din Pearl Har-bor. Anterior însă, Legea Lend-Lease, adoptatăîn martie 1941, este destinată ajutorării state-lor anti-Axă, după 22 iunie 1941 fiind extinsă1916. Soldaţi ruși cu măști de gaze, inventate de chimistul

Nikolai Dmitrievici Zelinski, originar din Tiraspol

C U R S

Page 21: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 21/137

și asupra URSS. Iniţial SUA sunt implicate maimult în războiul din Pacific (iunie 1942, Mid-way etc.), dar ulterior iniţiază împreună cubritanicii cucerirea Africii de Nord (mai 1942),apoi a Italiei (septembrie 1943). Efectiv, cel de

al doilea front în Europa se deschide odată cudebarcarea din Normandia pe 6 iunie 1944,cuprinzând 8 divizii de elită, 4300 de nave detransport și 500 de nave de război.

Deși Germania este nevoită să lupte din iu-nie 1944 pe două fronturi, la sfârșitul anului eamai deţine încă un potenţial redutabil de lup-tă: 9 mln de soldaţi, 7 mii de avioane, 13 miide tancuri și 110 mii de tunuri. La 7 mai 1945generalul Jodl, șeful Statului-Major german,semnează capitularea Germaniei. Actul estesemnat și a doua zi, de data aceasta în prezenţareprezentantului sovietic, mareșalul Jukov.

Războiul ia sfârșit odată cu capitularea Ja-poniei la 2 septembrie 1945. Un impact deo-sebit asupra deciziei japonezilor de a încetarezistenţa l-a avut lansarea de către americania două bombe atomice (Hiroshima, 6 august,și Nagasaki, 9 august).

Războiul a provocat pierderi imense, în pri-mul rând umane: 60 mln de morţi, 35 mln derăniţi, 3 mln de dispăruţi. Confruntarea fiinduna totală, fără a se face distincţie între armatăși oamenii de rând, jumătate din cei uciși apar-ţin populaţiei civile, dintre care 13 mln de so- vietici, 6 mln de evrei, 5,5 mln de chinezi, 4 mlnde polonezi, 3,8 mln de germani. Dintre state,cele mai mari pierderi umane revin UniuniiSovietice – 25 mln în total, fapt explicat și prin

dispreţul lui Stalin faţă de vieţile omenești.Pierderile aliaţilor occidentali sunt cu mult

mai reduse: 260 de mii de americani și 330 demii de britanici mor pe câmpul de luptă. Pier-derile umane au fost estimate la 1 500 mld dedolari americani, dintre care 21 % revin SUA,20 % – Marii Britanii, 18 % Germaniei și 13 %– URSS. La 1945 Europa Occidentală își pierderolul de „centru al lumii”. Aceasta cedează în-

tâietatea economică, politică și militară și esteîmpărţită în două zone de influenţă, cea ame-ricană, în Vest, și cea sovietică, în Est. ÎncepeRăzboiul Rece.

A. Din scrisoarea unui soldat german

„Din toată divizia, numai 69 de oameni suntîncă în stare să lupte. Bleyer este încă în viaţă, ca şiHartleib. Micul Degen şi-a pierdut ambele mâini;

cred că degrabă va ajunge în Germania. Viaţa s-asfârşit şi pentru el, de asemenea. Întrebaţi-l pe eldespre detalii care vă interesează pe voi, cei dinspatele frontului. S-a renunţat la speranţă. Aş vreasă ştiu ce crede el despre situaţia prezentă şi despreconsecinţe. Tot ce ne-a rămas sunt două mitrali-ere şi 400 de cartuşe. Şi încă un mortier şi zecebombe. Lacare se adau-gă foamea şioboseala…Pentru multtimp nu voimai scrie,poate chiare ultima meas c r i s o a r e .Un camaradcare merge la aeroport o va lua cu el, întrucât ul-tima maşină care părăseşte sectorul nostru pleacămâine de dimineaţă. Situaţia a scăpat cu adevă-

rat de sub control. Ruşii sunt la numai 3 km delocul unde avioanele noastre pot decola şi când vor pune stăpânire şi pe acesta, niciun şoricel nu va putea scăpa, cu atât mai mult eu. După toateprobabilităţile, nu vor scăpa nici alte câteva sutede mii, dar faptul de a avea alături alţi oameni ne-norociţi nu este nicidecum o consolare…”

Ianuarie 1943, Stalingrad 

D O S A R

Debarcarea în Normandia, 6 iunie 1944

Analizează situația de pe fronturile de Vest şi de

Est în Europa. Identifică deosebiri şi asemănări.

Străzile Stalingradului, noiembrie 1942

20

C a p i t o l u l 1

Page 22: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 22/137

E V A L U A R E

•  Determină caracterul războaielormondiale pentru diferite state şi

popoare implicate în conflagraţiilesecolului al XX-lea.

•  Caracterizează consecinţele pactuluiRibbentrop-Molotov pentru popoa-rele Europei Centrale şi de Est.

•  Indică pe harta mută statele şi teri-toriile unde au fost cele mai multebătălii armate în anii 1914–1918 și1939–1945.

•  Demonstrează că cel de-al Doilea

Război Mondial îşi are originea înperioada interbelică. Argumentea-ză-ţi opinia prin exemple concrete.

•  Argumentează cauzele participă-rii României la Primul și al DoileaRăzboi Mondial.

Studiu de caz

Războiul din Vietnam şi cel din AfganistanCele mai îndelungate şi mai costisitoare conflicte din punct de vedere uman şi material

din timpul Războiului Rece au fost cele din Vietnam şi din Afganistan. Primul a durat din1964 până în 1973, când americanii au luptat cu un contingent de 500 de mii de soldaţi însprijinul Vietnamului de Sud, împotriva celui de Nord, comunist. În cele din urmă, SUA ausuferit un eşec, în mare parte întrucât vietnamezii l-au perceput ca pe un război de eliberarenaţională şi cunoşteau mai bine relieful, dar şi graţie susţinerii militare, logistice şi econo-mice din partea URSS şi a Chinei. Intervenţia americană, deşi eşuată, era justificată prindoctrina Truman (1947), prin care SUA se angajau să nu permită extinderea regimurilorcomuniste în lume, văzute ca un pericol pentru securitatea naţională.

În decembrie 1979, URSS decide inva-darea Afganistanului, în ideea declaratăde a instaura regimul comunist în aceastăţară şi a evita căderea acesteia în tabăraostilă, americană. Armata sovietică s-aciocnit cu o rezistenţă puternică, carea adus moartea a mii de soldaţi, printrecare şi moldoveni. Abia în 1989, URSSdecide retragerea trupelor sale din Afga-

nistan. Războiul afgan a necesitat sumeenorme de bani, ceea ce a grăbit colapsulregimului comunist în URSS.Retragerea trupelor sovietice din Afganistan, 15 februarie 1989

B. Din scrisoarea soldatului sovietic

P i ot r R oma n ov

„Bine v-am găsit, mult stimaţi părinţi, am

primit scrisoarea voastră, drept pentru care vămulţumesc enorm. Îmi exprim recunoştinţa înlegătură cu grija ta paternă, tată. În armată noisuntem consideraţi deja eroi. Eu am fost deco-rat de două ori. Mi s-a acordat gradul de maior,sunt deci ofiţer superior. Ştii foarte bine cum e larăzboi şi uneori nu îţi e a scrie scrisori. Războiulare o cotitură care ne avantajează. Inamicul seretrage, însă se opune în mod dârz. Victoria va fi a noastră într-o perspect ivă nu prea în-

depărtată, când pe pământul nostru nu va maifi niciun fascist. Am fost rănit de trei ori, darpână una-alta sunt sănătos. La revedere, dragiimei părinţi. Vă să rut de numeroase ori, fiul vos-tru Petea.”

septembrie 1942, Stalingrad

21

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L X X

Page 23: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 23/137

22

C a p i t o l u l 1

4 Viaţa politică în România interbelică

După Marea Unire de la 1918, România a devenit un stat unitar și consolidat. Unitatea politică a fost rea-lizată prin adoptarea unui șir de reforme democratice. A fost realizată reforma electorală din 16 decembrie

1918, care a introdus votul universal, direct și secret pentru toţi cetăţenii (cu excepţia femeilor, ofiţerilor șimagistraţilor), inclusiv din provinciile unite.

Partidele politice din provinciile unite s-au integrat în viaţa politică prin alianţe cu cele din Vechiul Regat.Partidul Naţional din Transilvania, Partidul Ţărănesc din Basarabia și Partidul Democrat al Unirii din Bucovinaau conlucrat eficient cu partidele din Vechiul Regat, depășind încet tendinţele regionaliste.

Astfel în perioada interbelică viaţa politică a României se caracteriza prin crearea unui sistem pluripartid,separarea puterilor, creșterea puterii opoziţiei. În anul 1938 însă, viaţa politică în România a suferit schimbăriradicale prin consolidarea puterii autoritare a regelui și interzicerea activităţii partidelor politice.

E V O C A R E

•  Ce partide politice au activat înRegatul României până la 1918?

•  Când și în ce condiţii a avut locUnirea Basarabiei, Bucovinei șiTransilvaniei cu România?

V O C A B U L A R  

Stat național – stat întemeiat peideea națională ca rezultat alsuprapunerii procesului deconsolidare a statului cu oentitate națională, având unînalt grad de omogenitate et-

nică, culturală și lingvistică.Monarhie constituțională  – for-

mă de guvernământ în cadrulcăreia puterea monarhuluieste limitată prin Constituție.

1.   S istemul po l it ic , 1918-1940

Constituţia din 1923 a lărgit drepturile democratice.După noul cod electoral, aveau dreptul să voteze pentruCamera Deputaţi lor bărbaţii de la 21 de ani, iar în Senat –cei care împliniseră 40 de ani. Votul nu mai era cenzitar(după avere). Dar femeile erau excluse de la vot, ca în alteţări europene, inclusiv Franţa.

Principalele partide care au dominat cele două deceniiinterbelice au fost Partidul Naţional-Liberal (PNL) şi Par-tidul Naţional-Ţărănesc (PNŢ). PNL a guvernat în 1922–

1926 (Ionel I. C. Brătianu), 1927–1928 (Vintilă Brătianu)şi 1934–1937 (Gheorghe Tătărescu), promovând politica„prin noi înşine”, de limitare a pătrunderii capitalului ex-tern pe piaţa românească. PNŢ, creat în 1926 prin fuziu-nea Partidului Naţional din Transilvania, condus de IuliuManiu şi a Par tidului Ţărănesc din Vechiul Regat, condusde Ion Mihalache, a guvernat în 1929–1931 şi 1932-1933.Ţărăniştii promovau, prin contrast cu liberalii, „politicaporţilor deschise”, fiind favorabili accesului capitaluluistrăin. Alte partide care au guvernat au fost: Partidul Po-porului, condus de generalul, apoi mareşalul AlexandruAverescu (1920–1921, 1926–1927), Partidul Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga (1931–1932) şi Parti-dul Naţional-Creştin, condus de Octavian Goga şi A.C.Cuza (decembrie 1937–februarie 1938).

După moartea regelui Ferdinand în 1927, prinţul Carola refuzat coroana, preferând să trăiască cu amanta sa ElenaLupescu (şi nu cu soţia sa, Elena). A urmat regenţa (1927–1930). Carol devine rege în 1930, cu sprijinul lui Maniu.

În februarie 1938, Carol al II-lea interzice partidele poli-tice tradiţionale şi instituie dictatura regală, creând primulpartid unic din istoria României, Frontul Renaşterii Naţio-nale, după modelele italian şi german.

Stema României Mari

C U R S

Page 24: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 24/137

23

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

2. Partide politice de dreapta și de stânga

Pe lângă partidele politice menţionate, carepromovau în linii mari valorile democratice(cu excepţia Partidului Naţional-Creştin, xeno-fob şi antisemit), mai existau două partide ex-tremiste. Primul a fost Partidul Comunist dinRomânia (PCdR), format în 1921. Acesta era ofilială a Cominternului, o organizaţie interna-ţională a partidelor comuniste din lume, creatăşi aflată sub conducerea Moscovei. PCdR aveaun caracter antinaţional, promovând ideea căRomânia ar fi fost „un stat multinaţional”, ocreaţie a „imperialismului apusean”, Basarabiatrebuind să revină URSS, Dobrogea – Bulgari-

ei, iar Transilvania – Ungariei. Acest lucru eraîn flagrantă contradicţie cu dreptul popoarelorla autodeterminare, întrucât cea mai numeroa-să populaţie a acestor provincii erau românii.Ca urmare a susţinerii rebeliunii de la Tatar-bunar în 1924, PCdR a fost interzis, activândîn ilegalitate până în 1944. Conducătorii PCdRau fost în majoritate neromâni, iar componen-ţa sa etnică era următoarea (în 1930): maghi-ari – 26 %, români – 23 %, evrei – 18 %, ruşi şi

ucraineni – 10 %, bulgari – 10 %. Adeziunea laideile comuniste a unor minorități și pondereamare a persoanelor de altă origine etnică decâtcea română în conducerea PCdR au explicațiimultiple. De exemplu, etnicii evrei sperau căo eventuală revoluție socialistă în România araduce pentru ei și multașteptata emanciparepolitică și națională.

Partidul respectiv a avut mai multe denumi-ri: Legiunea Arhanghelul Mihail (1927–1930),Partidul Totul Pentru Ţară (1933–1937), dar ceamai cunoscută şi larg folosită denumire a fost

mişcarea legionară sau Garda de Fier (denumi-re oficială între 1930 și 1933).

Din punct de vedere ideologic, legionariierau apropiaţi de fasciştii italieni şi naţional-socialiştii germani, împărtăşind cu aceştiacultul conducătorului, exaltarea violenţei,antibolşevismul şi anticapitalismul deopo-trivă, precum şi antisemitismul de tip nazist.Legionarismul românesc avea însă şi rădăcini

locale, de inspiraţie creştină, ortodoxă. Aupracticat asasinarea ca metodă de luptă poli-tică, asasinând trei prim-miniştri ai Români-ei, foşti sau în funcţie: I. G. Duca (29.12.1933),Armand Călinescu (21.09.1939) şi NicolaeIorga (27.11.1940). Codreanu, zis „căpitanul”,a fost arestat în mai 1938 şi omorât în detenţieîn noaptea de 29–30.11.1939, sub motiv că arfi vrut să evadeze.

3. România în relaţiile internaţionaleCa urmare a Primului Război Mondial, Ro-

mânia a reuşit să-şi desăvârşească unitatea na-ţională. Mai întâi Basarabia (27 martie 1918),apoi Bucovina (27 noiembrie 1918) şi Transil- vania (1 decembrie 1918) s-au unit cu RegatulRomâniei. Astfel, dacă Germania şi Italia re-uşiseră performanţa similară cu 50 de ani maidevreme, România – abia la 1918. Scopul di-

plomaţiei româneşti în perioada interbelică afost păstrarea integrităţii ţării. Prima acţiuneimportantă întreprinsă de diplomaţia româ-nească a fost cea de la Conferinţa de Pace de la

Corneliu Zelea Codreanu, 1899–1938

Al doilea partid extremist, de data aceas-ta de dreapta, era Garda de Fier. Acesta a fostînfiinţat în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu.

Un grup de rebeli, participanţi la evenimentele de la

 Tatarbunar, 1924

C U R S

Page 25: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 25/137

24

C a p i t o l u l 1

Paris (1919–1920), în cadrul căreia s-a obţinutrecunoaşterea noilor hotare ale României. Pri-ma alianţă regională a fost Mica Înţelegere, în1921, încheiată cu state nou-apărute sau lărgi-te care aveau aceleaşi scopuri ca şi România –

Cehoslovacia şi Iugoslavia. A doua alianţă re-gională a fost Înţelegerea Balcanică, în 1934,din care mai făceau parte Grecia, Iugoslaviaşi Turcia.

În 1928 România aderă la Pactul Briand-Kellogg, iniţiat de Franţa şi SUA, care prevedeainterzicerea războiului ca mijloc de rezolvare alitigiilor dintre state. În anul următor, 1929, Ro-mânia semnează şi Protocolul de la Moscova,

prin care URSS îşi asumă aceleaşi obligaţii. Ro-mânia a susţinut, de asemenea, o serie de acor-duri iniţiate în cadrul Ligii Naţiunilor, creată în1919, şi care îşi propunea salvgardarea păcii şiasigurarea independenţei şi integrităţii teritori-ale ale tuturor statelor membre. Un rol deosebitîn acest sens l-a avut renumitul diplomat românNicolae Titulescu, care a deţinut funcţia de pre-şedinte al Adunării Generale a Ligii Naţiunilordoi ani consecutiv, în 1930 şi 1931.

Prăbuşirea Franţei în iunie 1940 a lipsit Ro-mânia de cel mai important aliat pe continen-tul european şi ţările vecine au folosit la maxi-mum izolarea internaţională a României pen-tru a obţine o parte din teritoriile sale.

4. Relaţiile sovieto-româneşi chestiunea Basarabiei

Sfatul Ţării, organ legislativ constituit în

mod democratic şi reprezentativ, a votat Decla-raţia de Unire cu România pe 27 martie 1918.

Moscova, deşi a recunoscut anterior legitimita-tea Sfatului Ţării, a protestat împotriva actuluiUnirii. În toată perioada interbelică autorităţilesovietice au dus o politică de destabilizare a si-tuaţiei din Basarabia, transferând bani pentruilegalişti, trimiţând bande înarmate, la Hotin,Bender (1919) şi Tatarbunar (1924). După eşeculrebeliunii de la Tatarbunar, precum şi al confe-rinţei sovieto-române de la Viena, Moscova şi-aschimbat strategia. Pe malul stâng al Nistrului,

în Ucraina, a fost creată, la 12 octombrie 1924,RASSM, în intenţia de a arăta comunităţii in-ternaţionale că în 1918 România ar fi dezbinatpoporul moldovean. Era o diversiune, pentru căMoldova istorică nu a cuprins niciodată terito-rii din stânga Nistrului şi acolo românii moldo- veni erau în minoritate. RASSM a fost creată înscopuri geopolitice, de justificare a expansiuniicomunismului în teritoriile româneşti. De fapt,

diplomaţii sovietici au recunoscut în discuţiineoficiale că Moscova are nevoie de Basarabiapentru a asigura securitatea oraşului Odesa, celmai mare port sovietic la Marea Neagră.

Soarta Basarabiei a fost decisă de Pactul Rib-bentrop-Molotov din 23 august 1939. Ocupaţiasovietică a Basarabiei a început la 28 iunie 1940,la câteva zile după capitularea Franţei. Ame-ninţată de Bulgaria şi Ungaria cu o agresiunearmată, România e nevoită să accepte evacua-rea Basarabiei (dar şi a nordului Bucovinei, ne-inclusă în Pactul sovieto-german din 23 august1939). Cu pierderi enorme, România a evitatsoarta Poloniei, lichidată în septembrie 1939.

 În anul 1928, la Paris, 15 state au semnatPactul Briand-Kellog, de respingere a războiului.România a aderat la acest pact pe 4 septembrie 1928

Nicolae Titulescu, alături de membrii Comisiei de Coope-rare Intelectuală Internaţională de pe lângă SocietateaNaţiunilor (al treilea din rândul întâi, Albert Einstein), 1930

C U R S

Page 26: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 26/137

25

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E AD O S A R

B. D i n u l t i m a t u m u l s o v i e t i ca d r e s a t R o m â n i e i , 2 6 i u n i e 1 9 4 0

„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciuneamilitară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică

(Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prinaceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în prin-cipal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană(…) Acum, când slăbiciunea militară a URSS a trecutîn domeniul trecutului, iar situația internațională cares-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenitedin trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solideîntre țări, URSS consideră necesar și oportun ca în in-teresele restabilirii adevărului să pășească împreună cuRomânia la rezolvarea imediată a chestiunii înapoie-rii Basarabiei Uniunii Sovietice şi transferul părţii denord a Bucovinei care ar reprezenta, este drept că nu-mai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgu-bire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSSși populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani aRomâniei în Basarabia.”

Relaţiile sovieto-române.Documente, vol. II, 1935-1941, Bucureşti,

Editura Fundaţiei Culturale Române, 2003, p. 325

A .   Din Memoriul

fostului mareşal al nobi l imii

din Basarabia

Aleksandr Kru penksi la

Congresul de Pace de la Paris„Însuși Sfatul Ţării, sub influenţa

Guvernului României, în ziua de 27 mar-tie 1918 a votat unirea Basarabiei cu Ro-mânia. Însă Unirea a fost votată numaicu condiţia că garanta Basarabiei o largăautonomie, păstrarea tuturor instituţiilorguvernamentale şi democratice ruseşti,precum şi menţinerea Curţii, judecători-lor şi legilor care existau în Basarabia îna-inte de Unire. Toate aceste condiţii au fostacceptate de Guvernul român, iar actulUnirii condiţionate a fost confirmat şi deRegele României. Cu toate acestea, condi-ţiile stipulate au fost tratate de Româniadrept nişte „rebuturi de hârtie” şi niciunadin ele nu a fost respectată.”

The Roumanian Occupation inBessarabia. Documents, Paris, 1920, p. 4

Page 27: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 27/137

Studiu de caz

Sistemul de învăţământ în România interbelică

 În perioada interbelică, în România „universi-tăţile reprezintă şi instrumente de românizare. În

1919, cele două universităţi din Cluj şi Cernăuţi,cea de-a doua germană, au devenit ambele ro-mâneşti. Cu alţi profesori, evident, şi cu românaca limbă exclusivă de studii. Studenţii rămân de-sigur de tot felul în ce priveşte originea etnică saureligia (…) Mulţi profesori de la Cluj sunt origi-nari din Vechiul Regat, Transilvania, imediat după1918, neputând să asigure din propriile resurseun personal românesc calificat în toate dome-niile” (Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita inte-

lectuală românească între 1930 şi 1950, Bucureşti,

Humanitas, 2011, p. 96–97).Din alt punct de vedere, în perioada inter-

belică în România „cei care obţineau gradul debacalaureat erau foarte educaţi. Acest grad secompara mai degrabă cu cel de licenţiat al uneiuniversităţi americane tipice decât cu o diplomăa unui liceu american. Educaţia superioară erade asemenea de o calitate bună. Existau patruuniversităţi, două institute politehnice, precum şiun număr redus de institute foarte specializate.

Numărul studenţilor români în învăţământul su-perior raportat la totalul populaţiei era mai maredecât în Cehoslovacia şi era aproximativ la acelaşinivel cu Germania” (E. Garrison Walters, The Other

Europe: Eastern Europe to 1945, Syracuse, SyracuseUniversity Press, 1988, p. 226).

E V A L U A R E

•  Determină locul instituţiei monar-hice și activitatea regilor României

(Ferdinand I, Carol II, Mihai I) în perioa-da interbelică.

•  Explică raportul dintre puterea monar-hului cu celelalte puteri, în conformita-te cu Constituţiile adoptate în anii 1923și 1938.

•  Descrie direcţiile politicii externe astatului român în perioada interbelică.Precizează specificul relaţiilor sovieticeși chestiunea Basarabiei.

•  Caracterizează procesul de integrare apopulaţiei din Basarabia în viaţa poli-tică a României în perioada interbelică.

•  Elaborează un eseu despre caracterulcontradictoriu al vieţii politice româ-nești în perioada interbelică și impor-tanţa dezbaterilor politice pentru mo-dernizarea societăţii.

•  Realizează o comunicare scrisă despre

una dintre personalităţile politice basa-rabene care au contribuit în perioadainterbelică la promovarea valorilornaţionale.

Oameni politici basarabeni

Constantin Stere (1865–1936),

om politic, jurist, savant șiscriitor român

Ion Inculeţ (1884–1940),

om politic român, pre-şedintele Sfatului Ţăriial RDM, ministru, mem-bru titular (din 1918) alAcademiei Române

Ion Pelivan (1875–1954), om

politic, publicist, apărător şipromotor al limbii române,animator al vieţii culturale

Pan Halippa (1983–

1979), publicist și ompolitic român basara-bean, militant pentruafirmarea spiritului ro-mânesc în Basarabia

26

C a p i t o l u l 1

Page 28: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 28/137

Cel de-al Doilea Război Mondial a fost cea mai mare confruntare din istorie, însemnând un șir de drame,

distrugeri și pierderi de vieţi umane, precum și materiale, pentru toate popoarele implicate, printre careși România și Basarabia. Proclamarea neutralităţii României la începutul războiului în septembrie 1939 s-abucurat de susţinerea opiniei publice. Dar pierderile teritoriale din anul 1940, printre care Basarabia, nordulBucovinei și ţinutul Herţa, au generat consecinţe dramatice pentru populaţie. Generalul Antonescu a luatdecizia de a implica România în războiul împotriva URSS, de partea Germaniei, dar fără a semna o convenţiemilitară cu Hitler. În scurt timp Basarabia și nordul Bucovinei au fost recuperate, însă Antonescu nu s-a opritla Nistru, ci, alături de Germania, a continuat ofensiva înspre Odesa, Crimeea, Caucaz și regiunea Volgăi. În1944, în condiţiile ofensivei sovietice, Antonescu a fost arestat, iar România a continuat războiul de parteaAliaţilor, însă a fost nevoită să cedeze teritoriile de la est de Prut.

V O C A B U L A R  

Neutralitate – statut internațional prin care unstat este protejat de o eventuală invazie, înschimbul angajării formale de a nu se im-plica în conflicte militare.

Armistițiu  – acord între state beligerante în

 vederea încetării temporare a operațiunilormilitare.

Cobeligeranță – situația unui stat care benefici-ază la sfârșitul unui conflict armat de toatedrepturile învingătorilor.

E V O C A R E

•  Care au fost consecinţele PactuluiRibbentrop-Molotov pentru România șiBasarabia?

•  Ce a determinat păstrarea neutralităţiiRomâniei la începutul conflagraţiei mon-diale?

•  Ce condiţii au impulsionat România să-șiorienteze politica externă spre Germania?

1.  Basarabia şi patru schimbări de regim

În timpul celui de-al Doilea Război Mon-dial (1939–1945), Basarabia a trecut prin patruschimbări de regim: între 1 septembrie 1939 şi28 iunie 1940 este, ca şi în cei 21 de ani ante-riori, parte a Statului Român; la 28 iunie 1940este ocupată de sovietici; în perioada 22 iunie–30 iulie 1941 revine administraţia româneas-

că, iar în martie–august 1944, Basarabia trecedin nou sub regim sovietic. Venirea ArmateiRoşii în 28 iunie 1940 a fost întâmpinată con-fuz, în funcție de apartenenţa cetăţenilor la ungrup etnic sau grup social, dar în mare partecu nelinişte; revenirea administraţiei româ-neşti în iunie 1941 a fost considerată de majo-ritatea etnicilor români şi de anumite minori-tăţi ca o eliberare. Înaintarea sovieticilor înprimăvara lui 1944 a trezit din nou temerea

că vor fi reluate deportările şi alte represiuniîn masă, precum şi că va fi confiscat pămân-tul de la ţărani ca în 1940–1941. Aceste temeriau fost alimentate de evacuarea forţată de că-tre sovietici a peste 200 de mii de ţărani dinraza de 20 km de la linia frontului în perioadamai-august 1944. Deşi au promis să păzeascăcasele şi altă avere lăsată de ţărani, la revenireaceştia și-au găsit locuinţele devastate, altele

fiind arse sau transformate în grajduri pentrucai. Bisericile fuseseră pângărite şi de multeori transformate în magazii sau grajduri, pe-reţii și icoanele avân urme de gloanțe.

Doliu pentru Basarabia. București, 28 iunie 1940

Basarabia și România în cel de-al DoileaRăzboi Mondial, 1939–1945

5

27

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L X X

Page 29: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 29/137

28

C a p i t o l u l 1

2.  Eliberarea Basarabiei şi a Bucovineide Nord în 1941

Basarabia şi Bucovina de Nord au fost ocu-pate de sovietici în 28 iunie 1940, ca urmare aPactului Ribbentrop-Molotov din 23 august1939. Uşurinţa cu care România a cedat celedouă provincii estice fără luptă se explicăprin presiunile exercitate de Germania, darşi de Ungaria şi Bulgaria. La 22 iunie 1941,Germania începe atacul împotriva UniuniiSovietice, iar România intră în război pentrua-şi recăpăta teritoriile.

Iniţial, Armata Roşie a opus o rezistenţăînverșunată pe linia Prutului, încercând chiar

să treacă la ofensivă. Pe 22 iunie, sovieticii aupierdut în total 48 de aparate de zbor, dintrecare 37 fiind distruse la sol, iar 3 – doborâtede apărarea antiaeriană românească. Pierde-rile româneşti se ridicau la 10 avioane. O nouăofensivă româno-germană se desfășoară înnoaptea de 1 spre 2 iulie 1941. Are loc BătăliaPrutului (2–7 iulie) în urma căreia este elibe-rată Bucovina de Nord, iar pe 14–16 iulie – in-trarea în Chişinău a tancurilor românești dinDivizia 1 Blindată Română, condusă de gene-ralul Sion. Sovieticii au decis retragerea abiape 4 iulie 1941. Organele RSSM s-au retras îninteriorul URSS, evacuând cadrele loiale şiutilajul industrial, dar şi executând persoa-nele care nu se supuneau ordinelor sau eraupercepute ca duşmani.

Pe 20 iulie se declanşează etapa finală a eli-berării Basarabiei. Corpul 11 Armat Român

reia ofensiva la Oancea, ajungând la Cahul.În aceeaşi zi, unităţi ale marinei române şigermane ocupă porturile Reni, Ismail, Chiliaşi Vâlcov. Pe 26 iulie, Basarabia este completeliberată de sub ocupația sovietică. La lupteledin nordul Bucovinei şi Basarabia din 22 iu-nie–31 iulie 1941 au luat parte 473 103 soldaţişi ofiţeri români, pierderile umane cifrându-se la 24 396 de morţi, răniţi şi bolnavi.

3. Campania din Est

În ciuda scopului declarat de generalul,apoi mareşalul Ion Antonescu, Conducător al

Statului Român (14 septembrie 1940–23 au-gust 1944), de a intra în război pentru elibe-rarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord ocupa-te cu un an mai devreme de sovietici, ArmataRomână a trecut Nistrul. Din perspectiva luiAntonescu, deşi nu avea obligaţii contractua-le fixate prin vreun tratat cu Hitler de a par-ticipa la război dincolo de graniţele naţionalerestabilite, operaţiile militare trebuiau conti-nuate până la victoria finală. Astfel, ArmataRomână a participat la cele mai importan-te bătălii de pe Frontul de Est: bătălia de la

Odesa (august–octombrie 1941), având aiciun rol decisiv; bătălii numeroase din Crime-ea; bătălia de la Stalingrad (noiembrie 1942–2februarie 1943). Pe Frontul de Est au luptatşi armate ale altor ţări-satelite ale Germaniei,precum Italia, Ungaria, Franţa regimului dela Vichy, Slovacia etc. La Stalingrad sectorulocupat de Armata Română, unde îşi făceauserviciul şi basarabenii, a fost cel mai vulne-

rabil și a permis ofensiva Armatei Roşii, con-duse de Gheorghi Jukov. Românii s-au luptat vitejeşte, dar aşa cum au recunoscut ulteriorşi unii ofiţeri germani de rang înalt, nu aveauarmament modern. Germania se angajase an-terior să ofere armamentul şi muniţiile nece-sare, dar considerente de securitate şi teamacă ar putea f i folosite la un moment dat împo-triva Wehrmacht-ului au prevalat. Pe Frontulde Est şi-au pierdut viaţa 150 de mii de sol-

daţi, iar alţi 180 de mii au căzut în prizonie-rat, dintre care puţini au supravieţuit, datefiind condiţiile aspre de detenţie din lagărelede concentrare sovietice.

Cimitirul eroilor români de la Ţiganca, Basarabia, 1941

C U R S

Page 30: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 30/137

29

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

ler dorea nu numai dominaţia europeană şi glo-bală, dar şi eliminarea unor rase zise inferioa-re. Ţinta principală în acest sens o reprezentauevreii ca popor, parte pentru că erau consideraţirasă inferioară, parte pentru că erau priviţi în

mitologia nazistă ca vinovaţi de înfrângereaGermaniei în Primul Război Mondial. Majori-tatea evreilor europeni au fost exterminaţi fieprin gazare, execuţii, fie prin înfometare. Au fostomorâți astfel circa șase milioane de evrei, ceeace a căpătat denumirea de Holocaust („arderecompletă”, de la faptul că după gazare corpu-rile erau incinerate) sau Shoah („catastrofă”).

Şi evreii români au avut de suferit în masădin cauza politicii naziste antisemite, la cares-a aliniat cu anumite rezerve şi România an-tonesciană. În special au fost vizaţi evreii dinBasarabia, circa 55 de mii fiind omorâţi înlunile iunie-septembrie 1941 de Armata Ro-mână, jandarmi, de soldaţii germani şi unită-ţile speciale de exterminare Einsatzgruppe D.Cei care au supravieţuit execuţiilor sau nu aureuşit să se evacueze cu sovieticii, circa 80 demii, au fost deportaţi în masă în Transnis-

tria – teritoriul dintre Nistru şi Bug –, admi-nistrată de România. Din Bucovina au fostdeportaţi circa 90 de mii de evrei. În total, înTransnistria, în septembrie 1942, se aflau cir-ca 210 mii de evrei din Basarabia, Bucovina şilocalnici (aceştia erau vreo 60 de mii). Dintreevreii basarabeni supravieţuiesc (câteva miiau emigrat în Palestina) numai circa 14 miiîn 1943–1944, majoritatea lor fiind omorâţiprin condiţiile inumane de viaţă, înfometa-re sau execuţii la care iau parte Armata Ro-

I. Antonescu și Regele Mihai pe Frontul de Est

4. Campania din Vest

La 23 august 1944, Ion Antonescu este

arestat de regele Mihai pentru că refuzasesemnarea imediată a armistiţiului cu Aliaţii.Antonescu credea că cu cât mai mult va re-zista armata, cu atât mai mare era şansa de aevita ocupaţia sovietică şi comunizarea ţării.România declară război Germaniei naziste pe24 august 1944 şi va lupta până la înfrânge-rea acesteia, la 8 mai 1945. Armata Românăa participat astfel la eliberarea Ungariei, Ce-hoslovaciei şi Austriei. Efortul din campania

din Vest a fost nu mai mic decât cel din Est:la operațiunile militare a luat parte un efectivde 540 de mii de ostaşi şi ofiţeri, din care 150de mii şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă. Par-ticiparea României la campania din Vest i-adeterminat pe aliaţii occidentali şi mai ales pesovietici să-i restituie Transilvania de Nord,cedată Ungariei conform Dictatului de la Vie-na din 30 august 1940. Şi basarabenii partici-

pă la campania din Vest, dar încadraţi în uni-tăţi ale Armatei Roşii, întrucât Basarabia eraconsiderată de sovietici parte componentă aURSS, şi nu a României. Basarabenii – cu ex-cepţia notabilă a găgăuzilor şi bulgarilor, carenu au fost mobilizaţi de sovietici – au luptat,de regulă, pe linia întâi a frontului, ceea ce adeterminat o mortalitate ridicată printre aceş-tia (257 de mii mobilizaţi, dintre care au muritși au dispărut fără urmă 40 de mii).

5. Holocaustul

Al Doilea Război Mondial a avut şi o dimen-siune ideologică şi rasială foarte puternică. Hit-

Lagărul de exterminare de la Bohdanivka, judeţul Golta,de pe malul Bugului, reprezintă poate pagina cea maineagră a Holocaustului din Transnistria

C U R S

Page 31: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 31/137

mână, Armata Germană, etnicii germani locali,dar şi naţionaliştii ucraineni, aliaţi ai Germanieinaziste. Evreii din alte provincii ale României nuau fost deportaţi în Transnistria, dar au fost mobi-lizaţi la muncă forţată. În 1942–1943, Antonescu

a refuzat să trimită evreii care au supravieţuit înTransnistria în camerele de gazare din teritorii-le poloneze – la Auschwitz-Birkenau, Treblinka,Sobibor, Chełmno, Belzec şi Majdanek.

Germania a fost prima care şi-a asumat crimeleHolocaustului imediat după 1945. A fost urmată,foarte târziu, de alte state, care din iniţiativă pro-prie sau fiind presate de germani au exterminato parte importantă a evreilor lor: Franţa (1997),

România (2004) etc. În 2006, ONU a stabilit ziuade 27 ianuarie ca zi de comemorare a victimelorHolocaustului.

B.  Poziţia lui Anton escufaţă de evrei

„Aşa că vă rog să f iţi implacabili, ome-nia siropoasă, vaporoasă, filozofică nu are

ce căuta aici… Cu riscul de a nu fi înţelesde unii tradiţionalişti care mai pot fi prin-tre dv., eu sunt pentru migrarea forţată aîntregului element evreu din Basarabia şiBucovina, care trebuie zvârlit peste gra-niţă… Veţi fi fără milă cu ei… Nu ştiupeste câte veacuri neamul românesc se

 va mai întâlni cu libertatea de acţiunetotală, cu posibilitatea de purificare et-nică şi revizuire naţională… Este un ceas

când suntem stăpâni pe teritoriul nostru.Să-l folosim. Dacă este nevoie, să trageţicu mitraliera. Îmi este indiferent dacăîn istorie vom intra ca barbari… Îmi iaurăspunderea în mod formal şi spun că nuexistă lege… Deci, fără forme, cu libertatecompletă.”

Ion Antonescu,Stenograma şedinţei guvernului

din 8 iulie 1941

C.  Reacţia basarabenilor la reveni-rea Armatei Ro mâne în iulie 1941

Starea de spirit era disperată, deoareceli se ridicase totul dându-se la cei săraci,la cei leneşi, la cei perverşi şi la puzderiasocietăţii, dar numai din acei care aderauşi lăudau regimul comunist. Populaţia paş-

nică şi loială regimului nostru era perse-cutată în cel mai grozav chin, era pusă ladări insuportabile pentru ca în caz de ne-achitare a lor la termen, să se găsească mo-tivul şi momentul oportun din partea au-torităţilor sovietice pentru deportare, sauexecutare în mod nocturn. Această starea durat până la începutul războiului şi in-trarea trupelor noastre pentru recucerire.Populaţia loială a răsuflat uşor la intrarea

noastră şi a adus laude lui Dumnezeu că auscăpat de regimul bolşevic, care le urmă-rea distrugerea.

 ANIC, PCM-IGJ, dosar 10/1941, f. 1

A .   P i e r d e r i l e d e v i e ţ i u m a n e î nr â n d u l e v r e i l o r ș i r e s p o n s a b i l i t a t e a

a u t o r i t ă ţ i l o r ( 19 4 0 –1945)

„…Pierderile de vieți au fost evaluate de circa15 000 din Vechiul regat, Transilvania de Sud și

Bucovina de Sud; la 108 710 din Basarabia, nordulBucovinei și ținutul Herța; 90 295 din Ungaria. Întotal, 214 005.

Răspunderea revine autorităților româno-ger-mane pentru 123 710 victime și celor ungare subdirectiva lui Eichmann pentru 90 295.

În nicio țară dominată de naziști n-a supraviețuito așa mare proporție a populației evreiești…”

Dinu G. Georgescu, Româniaîn al Doilea Război Mondial, București, 1999

D O S A R

Control de acte la intrarea în ghetoul din Chișinău, 1942

30

C a p i t o l u l 1

Page 32: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 32/137

E V A L U A R E

•  Descrie împrejurările intrăriiRomâniei în război, alături

de Germania, împotrivaURSS.

•  Analizează argumentele in-vocate de către Ion Anto-nescu pentru motivarea in-trării României în război șiexprimă-ţi opinia cu referirela decizia luată.

•  Caracterizează măsurile ad-ministrative de bază între-

prinse de statul român înBasarabia și nordul Bucovi-nei în anii 1941–1944.

•  Determină relaţiile decauzalitate dintre operaţiaIași-Chișinău (20–29 august1944) și evenimentele de laBucurești (23 august 1944).

•  Apreciază Proclamaţia regeluiMihai I din 23 august 1944.

•  Realizează o axă cronologicăpe care vei plasa principa-lele date și evenimente dinanii 1940–1945 referitoare laspaţiul românesc.

Studiu de caz

Mărturiile unui ofiţer român de pe Frontul de EstLa ora 6,00, 18 iulie [1941]. O formaţiune de tancuri, urmată de plu-

toane de infanterie, ne atacă strâns pe toată linia. Frumoasă, genială idee

tactică, pot spune. Ne-au lăsat să trecem Nistrul, ne-au simţit slăbiciuneaşi acum vor să ne arunce în apă să ne înece. Bravo vouă, ciolovecilor!Material antitanc nu avem în afară de câteva sticle de benzină. Ce estede făcut? Îmi scot pistolul, îmi fulgeră prin creier gândul sinuciderii. Măridic în picioare şi văd cum se apropie – la pas – tancurile. Ostaşii mei,care nu mai văzuseră tancuri decât din carton la poligonul de tragere,ciulesc urechile şi încep să privească înapoi.

Privind cum se apropie tancurile, observ că acestea se tot oprescdin când în când, fiind părăsite de însoţitori care fugeau în porumb.Se ridica capacul turelei şi de aici ieşea câte un şef – probabil, poli-truc – şi cu pistolul culca la pământ unul-doi şi punea în ordine pe

cine mai găsea dintre cei fugiţi prin porumb. Operaţiunea se repe-ta. La dreapta, observ cum o companie din Batalionul 4 Vânători deMunte care, la ivirea tancurilor, face cale întoarsă către Nistru. Pâlcuridin Batalionul 23 Vânători de Munte se strecoară către apă. Situaţiaeste cum nu se poate mai critică.

26 iulie 1941… Cu eşaloanele dinapoi nu mai avem legătură. Bucă-tăriile, cu trenul de luptă, nu ne găsesc sau nu vor să ne găsească, astfel în-cât pe lângă oboseală – căci mărşăluim de o lună de zile – ne mai mistuieacum foamea şi setea. Este ora 18,20. După bombardamentul continuuşi intens, ruşii atacă viguros cu infanteria şi cu opt care de luptă, care, prin

surprindere, apar dintr-o pădurice apropiată. Trei dintre ele năvălesc pes-te noi să ne strivească, căci de abia apucasem să ne cuibărim în măştiindividuale. Între ostaşii mei, puţină panică, dar repede se reculeg şi, maicu sticla cu benzină, mai cu cartuşe perforante, în mai puţin de 15 minuteaceste trei tancuri sunt complet imobilizate şi încep să ardă.

19 august,1941. Bombă: nu mai ajungem în ţară, acasă, aşa cum eramatât de siguri şi făcusem toate pregătirile. Iluziile s-au spulberat. Personal,sincer mărturisesc că mă simţeam oarecum jignit, căci prea repede daţide o parte de nemţi, mai cu seamă când am aflat că ungurii sunt acumla Nikolaev (intrarea Bugului în Marea Neagră). Cu cât vom merge cu ger-manii mai adânc în URSS, vom putea pretinde Ardealul de Nord, care a

fost rupt din trupul patriei noastre. Cred că nu mă înşel.15 august 1943. Poate bunul Dumnezeu îmi ajută să scap cu viaţă

din această vâltoare a morţii, să ajung la frumoasa noastră gospodărieşi acolo, ca bătrân, la gura sobei, să-mi depăn amintirile, căci, Doamne,prin multe am trecut şi multe am pătimit! Să hoinăresc cu nepoţii princoclaurile Poienii şi Postăvarului, şi iarna, pe omătul imaculat, să alu-nec cu ei, să zbor cu ei pe schiuri pe panta Sulimanului. Seara, la gurasobei să le povestesc întâmplările mele, să le spun poveşti cu zmeiparalei, cu Ilene Cosânzene. Doamne, ajută-mi!

Vasile Scârneci, Viaţa şi moartea în linia întâi.

 Jurnal şi însemnări de război, 1916–1920, 1941–1943, Bucureşti, Editura Militară, 2012Vasile Scârneci, comandant alBatalionului 3 Vânători de Munte, parti-cipant la campania din Est (1941–1943)

Imaginează-ți că participi la evenimentul descris de autorul

studiului de caz. Descrie emoțiile pe care le simți. Cum ai

schimba situația, dacă ai avea posibilitate?

31

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L X X

Page 33: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 33/137

32

C a p i t o l u l 1

Represiuni politice în RSS Moldoveneascăşi în România comunistă

6

Comunismul şi-a propus construirea unei societăţi noi, în care să nu existe conflicte de ordin social, naţional

etc. Clasa de mijloc, care constituie baza unei societăţi democratice, a fost lichidată sub pretextul că ea nu are loc în noua societate şi subminează regimul comunist. Deşi s-a pretins a fi un regim inspirat din idealurile iluminismu-lui şi socialismului, regimul comunist a justificat aplicarea terorii în masă şi lichidarea fizică a unor întregi categoriisociale. Represiunile comuniste împotriva unor oameni nevinovaţi, fără respectarea formală a prezumţiei de nevi-novăţie, sunt definite drept crime împotriva umanităţii. Principalele metode de represiune politică sub comunismau fost execuţiile sumare, arestul şi tortura, deportările şi înfometarea în masă. În RSSM represiunile în masă au

 încetat după 1953, dar au continuat la nivel individual sau de grup. În România, sistemul represiv comunist a avutdinamica sa proprie, deţinuţii politici condamnaţi în anii 1940–1950 fiind eliberaţi abia în 1964.

V O C A B U L A R  

Deznaționalizare – proces prin care o comuni-tate națională este lipsită de limba și culturaproprie.

Cenzură – putere dată unei autorități sau per-soane de a exercita un control asupra con-ținutului corespondenței, publicațiilor etc.,

de a interzice sau a suprima apariția unorpublicații.

Deportări  – măsură represivă de masă princare se urmărește eliminarea unei categoriisociale considerate recalcitrante.

E V O C A R E•  Ce semnificaţie au anii 1940 și 1944 în isto-

ria poporului nostru?

•  De ce autoritatea partidelor de stângaa crescut după cel de-al Doilea RăzboiMondial?

•   În ce condiţii a fost instaurat regimul sovie-tic în RSSM?

1.  Caracteristici ale sistemului represiv

comunist în RSSM şi în România

Regimul comunist a fost impus prin forţă înfostul imperiu ţarist şi extins ulterior prin mijloacemilitare în alte state sau regiuni ale Europei. Prime-le teritorii româneşti în care a fost impus comunis-mul au fost Basarabia, Bucovina de Nord şi ȚinutulHerţei, în iunie-iulie 1940, ca urmare a aplicăriiProtocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molo-tov din 23 august 1939. Ocupaţia sovietică a acestorteritorii a anticipat extinderea comunismului în în-treg spaţiul românesc după 1944. După ce regimuls-a impus prin forţa armelor din exterior, a începutprocesul de identificare şi eliminare a duşmanilordin interior. Represiunea politică a fost aplicată pelarg împotriva ţăranilor, comercianţilor, funcţiona-rilor statului român, intelectualităţii etc. În RSSM,pe lângă execuţiile sumare din primul an de ocu-paţie şi după 1944, principala metodă de eliminare

a „inamicului de clasă” a fost înfometarea popula-ţiei şi organizarea deportărilor în Siberia, ExtremulOrient şi Kazahstan. În România, elitele economice(ţăranii înstăriţi, numiţi peiorativ chiaburi, precumşi proprietarii de întreprinderi comerciale şi banca-re) au fost deportate în interiorul ţării, mai ales înstepa Bărăganului din Muntenia, devenită o Sibe-rie românească. Pe de altă parte, elitele politice saumembri ai partidelor politice au fost încarceraţi înînchisorile de la Aiud, Sighet şi Piteşti.

Cei în vârstă au murit în timp scurt din cauza con-diţiilor aspre de detenţie, iar celor tineri li s-a aplicatun regim de reeducare prin tortură, care era compa-rabil, iar uneori depăşindu-l prin cruzime, cu cel din

Copii din familiile deportate în Siberia, 1950

C U R S

Page 34: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 34/137

33

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

URSS în anii 1930. Pe de altă parte, colectiviza-rea în RSSM a fost încheiată la scurt timp dupăultima mare deportare în masă din iulie 1949. ÎnRomânia, la rândul său, colectivizarea agricultu-rii a avut o dinamică proprie, încheindu-se în linii

mari în 1961. În URSS şi RSSM în particular, ma- joritatea victimelor politice din anii stalinismuluiau fost eliberate din gulag între 1953 și 1957, daracestora nu li s-a permis să revină la locurile lor debaştină. După 1953–1957, represiunea în RSSM afost aplicată individual și în cazul unor mici gru-puri până în anii ’80. În partea dreaptă a Prutului,destalinizarea a fost mai târzie şi mai limitată, iardupă 1971 Ceauşescu a accentuat caracterul stali-

nist al regimului său care s-a intensificat mai alesdupă 1980 şi a durat până în decembrie 1989.

2. Deportările din iunie 1941, 1949şi 1951

Prima deportare în masă a avut loc în noap-tea de 12 spre 13 iunie 1941, cu zece zile îna-inte de începutul războiului germano-sovietic.Scopul regimului comunist era să elimine cate-goriile sociale considerate periculoase în cazuldeclanşării războiului. Aici au intrat membri aipartidelor politice din România interbelică, in-diferent de orientarea lor ideologică (legionari,cuzişti, liberali, ţărănişti), mari comercianţi şiproprietari agricoli, foşti funcţionari ai statuluiromân. La 1940, din teritoriile româneşti ane-xate au fost deportate 31 419 persoane. Dintre

acestea, 18 392 de persoane erau din RSSM, iar11 844 de persoane – din celelalte teritorii ro-mâneşti anexate la 28 iunie 1940.

Deportarea din 5–6 iulie 1949 a fost mult maiamplă, cuprinzând peste 35 de mii de persoane.De data aceasta cea mai mare parte a contingen-tului au alcătuit-o ţăranii înstăriţi sau cei consi-deraţi a fi sub influenţa acestora. Motivul invo-cat era acela că ţăranii cu pământ se vor opuneintrării în colhozuri. Cea de-a treia deportareîn masă, din 31.03–01.04.1951, a cuprins 2 617persoane, majoritatea membri ai confesiuniineoprotestante Martorii lui Iehova, consideraţiinamici periculoşi ai regimului comunist.

Pe lângă aceste deportări, au avut loc și alte-le, la nivel individual şi de mici grupuri.

3. Foametea din 1946-1947

O altă formă de represiune inumană utiliza-tă de puterea sovietică în RSS Moldovenească a

fost înfometarea în masăa populaţiei. În perioada

august 1946–august 1947,în RSSM au murit de foa-me cel puţin 150 de mii depersoane. În documente-le epocii, nu se întâlnea cu- vântul „foamete”, se vor-bea de „probleme de sub-nutriţie”, „cazuri de dis-trofie”, regimul comunistevitând să fie astfel com-parat cu cel nazist, care apracticat pe larg metodaînfometării deţinuţilor.Astfel, în perioada foame-

Deportaţi în locuri îndepărtate – gulag

Scene din gulag văzute de basarabeanca Eufrosinia Kersnovski

C U R S

Page 35: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 35/137

34

C a p i t o l u l 1

tei din cei doi ani, 1946 şi 1947, au fost înregistrate389 de mii de cazuri de distrofie, dintre care 240de mii numai în perioada februarie–martie 1947.Au fost înregistrate pentru prima dată în istoriaBasarabiei cazuri de canibalism.

Foametea din anii 1946 şi 1947 a constituitpentru puterea comunistă un instrument degrăbire a ritmului colectivizării agriculturii.Astfel, cei care intrau imediat în colhoz erau aju-taţi cu produse alimentare, iar cei care refuzauerau lăsaţi să moară de foame. Cu toate acestea,foametea nu a determinat schimbarea radica-lă a atitudinii populaţiei locale faţă de putereasovietică. A fost nevoie de organizarea unei

operaţiuni de deportare în masă de o amploaremult mai mare decât cea din iunie 1941, pentrua înfrânge spiritul de rezistenţă al ţăranilor faţăde procesul de colectivizare a agriculturii.

4. Rezistenţa armată

În România, rezistenţa armată împotrivaregimului comunist a fost mai puternică şi adurat până în anii ’60. Majoritatea grupelorarmate au activat în munţi. În RSSM, princomparaţie, au activat mai puţine grupuri ar-mate. Cea mai mare parte au acţionat în zonacentrală a Basarabiei, în Codri. Cele mai im-portante organizaţii antisovietice au fost, înacest sens, Organizaţia Naţională „Arcaşii luiŞtefan”, Grupul antisovietic condus de FilimonBodiu, „Sabia Dreptăţii”, „Partidul Libertăţii ”,„Armata Neagră” şi „Uniunea Democratică aLibertăţii”. Prima, din punct de vedere crono-

logic şi după principiile programatice, „Arca-şii lui Ştefan” (1945–1947) a fost cea mai im-

portantă organizaţie, făţiş antisovietică, de peteritoriul Basarabiei. Din păcate, organizaţia afost deconspirată prematur. Acte teroriste îm-potriva unor lideri comunişti au fost organiza-te, îndeosebi, de grupul lui Filimon Bodiu.

5.  Represiunile politice în RSSM după1956

Represiunea comunistă a continuat şi dupămoartea lui Stalin. O parte a acţiunilor dedupă 1953 sunt îndreptate împotriva „politiciinaţionale” sovietice: în 1956, Zaharia Doncev,

condamnat de KGB la 7 ani de închisoare pen-tru că s-a adresat moldovenilor să-şi păstrezedemnitatea naţională şi a vorbit în termenipozitivi despre România, patria sa de altăda-tă; în 1966, Gheorghe Muruziuc, condamnatla o lună de spital psihiatric şi doi ani de de-tenţie pentru arborarea tricolorului românesc;în 1966, Mihai Moroşanu este condamnat ladoi ani de închisoare pentru „naţionalism”,deoarece s-a împotrivit strămutării din cen-

trul Chișinăului la periferie a statuii lui Ştefancel Mare şi a cerut unei vânzătoare să-i vor-bească în limba sa maternă, româna; în 1971,studenta Lilia Neagu şi eleva Asea Andruhsunt condamnate la doi ani de lagăr de corec-ţie prin muncă şi, respectiv, un an de muncăobligatorie într-o întreprindere din Chişinăupentru împânzirea oraşului cu 40 de inscripţiiantisovietice; în 1972, membrii Frontului Na-

ţional Patriotic au fost condamnaţi la termenede detenţie şi exil în Siberia de la patru la 12ani (Alexandru Usatiuc, Gheorghe Ghimpu,Valeriu Graur, Alexandru Şoltoianu) pentrucă au cerut unirea cu România.

Membrii organizaţiei antisovietice „Arcaşii lui Ştefan”, 1947

Şefii de partid nici nu bănuiau că ţăranii convocau şedinţefără ştiinţa lor

C U R S

Page 36: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 36/137

35

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L A L X X - L E A

A .   Foametea

Victor Volcinschi, născut la BădrăganiiVechi, raionul Edineţ: „La noi, la BădrăganiiVechi, raionul Edineţ, au fost cazuri grave de

tot. S-au mâncat frate pe frate şi, peste câţivaani, cei rămaşi în viaţă şi-au ieşit din minţi…Prin martie–aprilie [1946] s-a început criza.Tata a încercat să ascundă prin grajd la vacă,prin alte părţi, dar cei cu scuturatul au cotro-băit pretutindeni, cu furca şi cu o vergea de f ierne-au găurit toate acareturile de-a mărunţelul…Cel mai tângă îţi era că ne-au „vândut” oameniide sat, cu care-ai cununat şi-ai botezat, cei cucare-ai holteit şi ai păscut bobocii şi vitele – decei din raion nici nu mai ziceai nimica… În ’46s-au suit fără sinchiseală în pod şi au măturattot puţinul agonisit cu greu – da, e adevărat, nuse făcuse roada vara şi toamna, dar, totuşi, netrăgeam zilele cu ce ne-ar fi lăsat, măcar niştecioturi de păpuşoi pentru un cir de mămăligă cuun pumn de făină la un ceaun de apă. Da aşa –au pustiit totul, şi nu străinii, da chiar de-ai noş-tri, cei de sat, ieşindu-și din piele ca să fie la ni- velul cerinţelor înaintate de raion!”

Larisa Turea, Cartea Foametei, 2008

C .  Mă r t u r i e d e s pre d e por t a re a

d i n 5– 6 i u l i e 1949

„La unii veniseră rudele de prin apropierede Bălţi să-i petreacă la tren şi voiau să le mai

transmită ceva, dar soldaţii nu le dădeau voie şiîmpingeau cu puştile şi răcneau. Era un adevă-rat coşmar. Seara ne-au adunat pe toţi şi ne-auîncărcat în nişte vagoane pentru vite: peste totlocul balegă, paie şi murdărie ! De o parte şi altaerau câte un rând de poliţe şi două ferestruicicu gratii (…) Oamenii au intrat cum au putut,şi-au aşternut bagajul jos şi s-au culcat. Aer nuera, că uşile le-au închis imediat. Când năduşeaide tot sau nu mai puteai de atâta duhoare, te du-ceai să suf li oleacă la fereastră. Aşa am mers spreSiberia. Tot la trei zile o dată opreau trenul în vreo gară şi îl alimentau cu apă. Pe urmă dădeau voie să iasă câte unul din vagon cu căldarea, să oumple. Dar cât era o căldare de apă la treizeci şicinci de oameni?! Ne ajungea pe o zi, cu ţâra, şipe urmă iar sete şi sete, mai ales că primeam demâncare, tot la trei zile, nişte peşte sărat. Nevoilele făceam într-o gaură din scândură, acolo, înpodeaua vagonului. Noi, copiii, nu ne ruşinamchiar aşa, dar flăcăii şi fetele mari ce ruşine maitrăgeau (…) După trei săptămâni de mers amajuns la porţile Siberiei, în Ural. De-acum, tot lacâteva ore trenul se oprea şi se auzea vorbă afa-ră. Cazacu Petre, care ştia ruseşte, ne-a lămuritcă sunt „cumpărători”. Prin satele unde opream,şefii de colectivă veneau să vadă „robii” ca să-inăimească la lucru, la colhoz, că nu avea cine în-griji pământul şi vitele. Şi începeau să ne între-be: — Câţi sunteţi? Cum sunteţi? Care-i bărbatmai puternic? Care-i femeie puternică? Bătrâni

nu ne trebuie, copiii nu ne trebuie (…) Când s-aluminat de ziuă, ne-au aranjat pe la case, pe larusoaice. Ele erau toate văduve, vreo trei bărbaţierau numai în tot cătunul, şi aceia invalizi derăzboi. Casele erau mici, cu bucătărie şi odaie. Perusoaice le-au înghesuit în bucătărie, iar nouă,fiindcă eram mulţi, ne-au dat odăile, să le plătimîn zile-muncă.”

 Margareta Cemârtan-Spânu, în volumulSă nu ne răzbunaţi. Mărturii despre suferinţele

românilor din Basarabia, Ed. Monahul Moise, Alba-Iulia, Reîntregirea, 2012, p. 30-31, 34-36

D O S A R

B.  P a u l G oma a d e ră l a C a rt a 77

Mă declar solidar cu acţiunea voastră. Situaţia voastră este şi a mea: situaţia Cehoslovaciei este– cu deosebiri nefundamentale – şi a României.Trăim, supravieţuim în acelaşi lagăr, în aceeaşiBiafră (capitală: Moscova). Voi, cehii şi slovacii,aţi avut un ’68, ungurii, un ’56, polonezii: ’56, ’71şi… mereu; germanii de est au avut un Berlin şi

au un Biermann. Noi, românii, nu avem aseme-nea repere. Dar nu totdeauna suferinţa este di-rect proporţională cu intensitatea strigătului derevoltă. Voi (ca, de altfel, polonezii, germanii dinEst, ungurii şi bulgarii), voi sunteţi sub ocupaţierusească; noi, românii, ne aflăm sub ocupaţie ro-mânească – la urma urmei, mai dureroasă, maieficace decât una străină. Dar avem toţi aceeaşilipsă de drepturi elementare, aceeaşi batjocorirea omului, aceeaşi neruşinare a minciunii – pestetot. Peste tot: sărăcie, haos economic, demago-gie, nesiguranţă, teroare.

Paul Goma, Scrisori întredeschise. Singurîmpotriva lor, Oradea, Multiprint, 1995, p. 56

(text original – 1977)Analizează documentele și determină carac-teristicile fenomenelor descrise.

Page 37: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 37/137

Studiu de caz

Metode de tortură în România comunistă

  „Bătaia deţinuţilor cu ciomege, cu vână de bou, curele,frânghii, picioare de la paturi, cozi de mătură, ţinerea deţinuţi-

lor în poziţii chinuitoare timp îndelungat cu ochii la bec, într-un picior, cu bagaje de la 20 la 40 kg pe spate, statul cu faţa laperete, pe şezut, cu mâinile întinse la picior, smulgerea păruluidin cap şi a mustăţilor cu mâna pe viu, sau cu ajutorul unuiaparat confecţionat dintr-un nasture prins cu aţă, strivirea de-getelor de la mâini şi picioare prin folosirea unui instrumentspecial confecţionat de ei, punerea unei cantităţi exagerat demare de sare în mâncare fără să se dea apoi apă deţinuţilor,obligarea deţinuţilor sub teroare de a mânca în poziţii inco-mode, fără să folosească mâinile, de a mânca mâncarea fier-

binte, direct, fără să o mestece, opărindu-şi limba şi esofagul,dezlipindu-se pielea de pe limbă şi buze, obligarea deţinuţilorsub tortură să mănânce materii fecale, fie ale lor, fie ale altordeţinuţi, să bea urină, urinându-se în gura lor, punerea deţi-nuţilor de a se bate cap în cap unii cu alţii până li se umflaucapetele şi cădeau în nesimţire.”

E V A L U A R E

•  Caracterizează manifestărileregimului comunist totalitar.

•  Descrie deportările,desfășurate de autorităţilesovietice în RSSM în anii post-belici și explică politica statuluisovietic.

•  Demonstrează caracterul repre-siv al regimului comunist dinRSSM.

•  Demonstrează că politica de ru-sificare realizată în RSSM are anu-

mite urmări și în etapa actuală.

•  Selectează din surse suplimen-tare informaţii despre primeleforme de rezistenţă anticomu-nistă în RSSM și România înperioada postbelică.

D ocu me n t e

La alcătuirea unui dosar sau a unui material întocmit deprocuror, se lucra cu migală şi multă responsabilitate şi am

curajul să afirm că munca acestor oameni a fost efectuată cuabnegaţie şi poate că Procuratura este instituţia care, în ace-le timpuri grele de dictatură comunistă prin care a trecut ţaranoastră, prezintă poate cele mai puţine pete negre în compara-ţie cu alte organe de represiune, dacă se au în vedere ingerinţeleşi presiunile de tot felul care se exercitau de forţa conducătoareasupra celor care se străduiau să aplice spiritul legilor cât maipuţin bazat pe lupta de clasă şi abuzuri.George Pavel Vuza, Însemnările unui procuror. Procuraturavăzută din interior, Bucureşti, Editura Vremea, 2008, p. 30

7 martie 1947. Epidemia de tifos s-a răspândit şi în căminelestudenţeşti. Astăzi căminele universităţii au fost supuse caran-tinei. E clar că, dacă bântuie foametea, vor bântui şi epidemiile,se ştie de mult acest lucru: nu e greu de ghicit, e greu de lecu-it… La numărul celor care au murit de foame, se vor adăuga şicei care vor muri de tifos. 24 martie 1947. Astăzi mi s-a povestitcum pregătesc oamenii mâncare în satele Moldovei. Dezgroapămormintele de animale, scot oasele. Le taie în bucăţi mai mici,

le macină şi le fierb cu sare. Felul doi: crupe fierte, făcute dinhlujdani de păpuşoi. Taie încălţămintea, opincile, în bucăţi maimici, şi le fierb. Taie copaci, fac rumegătură şi o fierb.

 Alexei Marinat, Eu şi Lumea (Jurnal din 1946–1947),Chişinău, Editura Uniunii Scriitorilor, 1999, p. 12

Istoricul Gheorghe I. Brătianu a refuzatsă rescrie istoria Basarabiei din pers-pectivă sovietică, preferând să moară la

 închisoarea de la Sighet, 1953

Iuliu Maniu (1873–1953) și Ion Mihalache(1882–1963) – fondatorii PNŢCD, exter-minaţi în închisorile comuniste

Explică de ce represiunile comunisteîmpotriva unor oameni nevinovaţi,

fără respectarea formală a prezumţi-

ei de nevinovăţie, sunt definite drept

crime împotriva umanităţii?

36

C a p i t o l u l 1

Page 38: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 38/137

I . R E Ţ I N E !

•  Regimul politic determină mijloacele și metodele de realizare a intereselor oamenilor. În epo-ca contemporană tipologia sistemelor politice se complică din cauza radicalizării convinge-rilor politice din unele ţări învinse în Primul Război Mondial sau ca urmare a unor revoluţiisau lovituri de stat, afirmându-se regimurile totalitare, autoritare ori democratice. Criteriul debază al divizării lor este situaţia personalităţii și participarea sau implicarea ei în conducereasocietăţii.

•  Viaţa politică a fost reprezentată printr-un șir de transformări și manifestări ale diferitelor sis-teme politice de conducere, de la regimurile extremiste de stânga (marxismul) spre cele dedreapta (fascismul).

•  Totodată, regimul democratic a evoluat constant, demonstrând opţiunea oamenilor pentruconsolidarea unei societăţi deschise, pluripartide, bazate pe un stat pe drept.

•  Sistemul democratic este bazat pe mecanismul de control al cetăţenilor asupra puterii de stat șia administraţiei, asupra procedurii electorale și pe competiţia în afirmarea structurilor politice.

•  În relaţiile internaţionale se caută modalităţi de colaborare și soluţionare a problemelor dintrestate pe căi diplomatice, deși numărul conflictelor în lume este încă destul de mare. ONU șialte organisme internaţionale contribuie esenţial în domeniul cooperării politice, economice șiculturale internaţionale.

I I . G Â N D I R E C R I T I C Ă

•  Care sunt principalele diferenţe dintre sistemul democratic, cel totalitar și cel autoritar?

•  De ce societatea civilă a permis instaurarea regimurilor dictatoriale în statele lor, de exemplu, în Italiafascistă, Germania nazistă, Uniunea Sovietică și altele?

•  Care sunt progresele înregistrate de regimurile democratice în epoca contemporană?

•  Pot fi oare stopate războaiele? Cum?

•  Cum a evoluat statul românesc de la regimul democratic la cel autoritar?

•   În ce constă specificul evoluţiei politice în Basarabia (în componenţa României) și în RSSM (în componenţaURSS) în perioada contemporană?

I I I . T I M P U L Î N I S T O R I E

Realizează o friză cronologică pe care vei indica principalele date și evenimente în plan politic și relaţiileinternaţionale, care au avut loc în epoca contemporană, în anii:

•  1918–1939; •  1945–1990;

•  1939–1945; •  1990–începutul secolului al XXI-lea.

Formulează o concluzie cu referire la evoluţia vieţii politice și a relaţiilor internaţionale în epoca contemporană.

I V . P E R S O N A L I T Ă Ţ I I S T O R I C EAnalizează, la alegere, caracterul contradictoriu al unei personalităţi istorice din domeniul politic:

V. Lenin, A. Hitler, I. Stalin, M. Gorbaciov, G. Bush, M. Snegur, utilizând informaţiile din manual și sursesuplimentare.

Sinteză și evaluare7

37

V I A ŢA P O L I T I C Ă Ș I R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L X X

Page 39: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 39/137

V . R E L A Ţ I A C A U Z Ă - E F E C T

Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre relaţiile internaţionale în perioada interbelică și declanșareacelui de-al Doilea Război Mondial.

V I . R E F L E C Ț I E

Analizează documentul. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, 26 iunie 1945, San Francisco, (extras)

„Noi, Popoarele Naţiunilor Unite, hotărâte să izbăvim generaţiile viitoare de flagelul războiuluicare, de doua ori în cursul unei vieţi de om, a provocat omenirii suferinţe de nespus, să ne reafirmămcredinţa în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și valoarea persoanei umane, în egalita-tea în drepturi a bărbaţilor și a femeilor, precum și a naţiunilor mari și mici, să creăm condiţiile necesaremenţinerii justiţiei și respectării obligaţiilor decurgând din tratate și alte izvoare ale dreptului interna-tional, să promovăm progresul social și condiţii mai bune de trai într-o mai mare libertate, și în acestescopuri să practicăm toleranţa și să trăim în pace unul cu celălalt, ca buni vecini, să ne unim forţelepentru menţinerea păcii și securităţii internaţionale, să acceptăm principii și să instituim metode care săgaranteze că forţa armată nu va fi folosită decât în interesul comun, să folosim instituţiile internaţionalepentru promovarea progresului economic și social al tuturor popoarelor, am hotărât să ne unim efortu-rile pentru înfăptuirea acestor obiective.

Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentanţii lor, reuniţi în orașul San Francisco și având deplineputeri, recunoscute ca valabile și date în forma cuvenită, au adoptat prezenta Cartă a Naţiunilor Unite și înfiinţează prin aceasta o organizaţie internaţională care se va numi Naţiunile Unite.”

 În: ONU și instituţiile sale specializate, Documente fundamentale, București, 1990

Determină care este raportul dintre decizia unor popoare, guverne, partide și a unui individ în parte.Ce rol au calităţile de personalitate, caracterul și demnitatea de neam, ţară și umanitate, în consolidarearelaţiilor dintre oameni?

V I I . A U T O D E Z V O L T A R E

Realizează un portofoliu despre activitatea personalităţilor istorice, ce ar include:

•  date biografice ale unor personalităţi istorice;

•  informaţii din surse suplimentare despre activitatea personalităţilor istorice;

•  imagini, caricaturi și poze despre unele evenimente studiate;

•  comunicări scurte sau eseuri redactate;

•  recenzii ale colegilor de clasă sau ale persoanelor din comunitate;

•   întrebări și ref lecţii despre anumite evenimente istorice care imaginar pot fi adresate personalităţiloristorice;

•  prezentarea unui scenariu cu secvenţe din viaţa unor personalităţi istorice.

Realizează o comunicare scurtă, luând în consideraţie:

•  date biografice;

•  idei și convingeri;

•  lucrări scrise;

•  influenţe în plan intern și extern;

•  concluzii despre aportul personalităţii la progresul societăţii.

M. Gorbaciov(1985–1991)

38

C a p i t o l u l 1

Margaret Thatcher(1979–1990)

Page 40: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 40/137

39

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

Economie și societate în perioada contemporană

Capitolul 2

  Problematica epoci i

 În secolul al XX-lea, în condiţiile globalizării,crește interdependenţa economiei statelor na-ţionale. Sfârșitul secolului marchează acceptareaglobalizării și a interdependenţelor economice,fapt demonstrat de crizele economice, dar și derăspândirea descoperirilor tehnice. Se instituieastfel tarife vamale protecţioniste. Crește progre-siv bugetul statelor raportat la venitul naţional.

O trăsătură importantă a economiei statelorlumii în această perioadă o reprezintă și creștereacheltuielilor sociale (pensii pentru bătrâni, in-demnizaţii în caz de boală, ajutor de șomaj, bursepentru studenţi etc.).

 În Rusia sovietică (URSS), liderii bolșevici și-aupropus construirea unei societăţi noi, în care sănu existe conflicte de ordin social, naţional etc.Ideologia comunistă consideră proprietatea pri-vată un impediment esenţial în calea construiriisocietăţii comuniste. Prin lichidarea proprietăţii

private a fost anihilată și posibilitatea exprimăriilibertăţii politice. Sistemul economic comunist aavut drept scop, atât în URSS, inclusiv în RSSM, câtși în alte state comuniste, printre care și România,să instituie un regim de control total asupra so-cietăţii, de aici și denumirea de regim totalitar.

Idei privind integrarea economică și politicăa statelor din Europa au existat mai de mult în istorie, dar realizarea acestora a fost posibilăabia după cel de-al Doilea Război Mondial.

Astfel, în 1948 a fost creată prima structurăeconomică europeană, numită Organizaţia pen-

tru Cooperarea Economică Europeană (OCEE),menită a administra Planul Marshall de așa ma-nieră, încât economia statelor beneficiare sălanseze proiecte comune și să pună bazele unuispaţiu economic comun. OCEE a fost urmată deComunitatea Europeană a Cărbunelui și Oţelului în1951, apoi de Comunitatea Economică Europeanăși, din 1993, de Uniunea Europeană (UE).

România, alături de Bulgaria, devine membrăa UE în 2007, iar Republica Moldova negociază în prezent un acord de liber schimb cu UE.

  Conţinuturi

•  Evoluţia economiei în secolul al XX-lea•  Economia în RSSM și în România comunistă

•  Societatea din RSSM și din România în pe-rioada postbelică

•  Integrarea economică europeană

 No ţ i uni

•  Globalizare

•  Economie de piaţă

•  Naţionalizare•  Colectivizare

•  Integrare economică

•  Uniunea Europeană

Poster publicitar al „Planului Marshall”

Principalele caracteristice ale ideolgiilor de „stânga”și de „dreapta”

Page 41: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 41/137

40

C a p i t o l u l 2

Evoluţia economiei în secolul al XX-lea1

1.  Economia și societatea în secolul al XX-lea

Un impact important asupra economiei și societăţiil-au avut în secolul al 20-lea conflictele armate. Stateleau investit sume enorme în cercetare și în anumite ra-muri economice pentru a putea face faţă cererii crescândede produse industriale și agricole. Cărbunele este sursaprincipală de energie până la 1950, când petrolul și gazuldepășesc ca proporţie utilizarea cărbunelui în acoperireanevoilor energetice. La sfârșitul secolului al 20-lea, cărbu-nele contribuie cu mai puţin de 20 % din resursele ener-getice. În acest sens crește importanţa ţărilor din lumea

a treia în economia mondială, majoritatea resurselor depetrol fiind deţinute de ţările din Golful Persic.Producţia de energie electrică, principalul motor al eco-

nomiei, a crescut de 4 ori între 1900 și 1950 și de 15 ori între1950 și 1992. În paralel, anumite ţări pun accentul pe ener-gia electrică produsă de centralele nucleare. Astfel, în 1984,Franţa era asigurată cu energie electrică de la aceste centraleîn proporţie de 60 %. Economia mondială devine din ce înce mai eficientă datorită standardizării procesului de pro-ducţie, iniţiat de americani (uzinele de automobile Ford).

Mașina ia locul locomotivei ca principal mijloc de trans-port. După 1933, practic orice familie din ţările occiden-tale putea să-și procure un automobil, în ţările comunisteacesta fiind un lux până la căderea Zidului Berlinului în1989. Avionul este al doilea mijloc de transport care reducedrastic timpul călătoriei pasagerilor, dar și al transportăriimărfurilor. În Occident domină economia de piaţă, bazatăpe concurenţă și iniţiativa privată, iar în ţările comuniste –cea hipercentralizată, unde proprietatea statului și lipsa

iniţiativei private joacă rolul central. Totodată, asistăm laprosperitatea nemaivăzută a unor companii private, caredepășesc de multe ori bugetul unor state. De exemplu, fir-ma Nestlé, din micul oraș Vevey din Elveţia, are un venitmai mare decât bugetul federal elveţian.

Economia mondială în secolul al 20-lea cunoaște procesul de globalizare. Crește interdependenţa economieistatelor naţionale. În timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, precum și în contextul crizei economice

mondiale din 1929–1933, are loc un proces invers, de autarhizare, fiecare stat încercând să-și rezolve propriileprobleme în dauna altor state. Se instituie astfel tarife vamale protecţioniste. Crește progresiv bugetul statelor ra-portat la venitul naţional. Astfel, dacă în secolul al 19-lea bugetul mediu al guvernelor constituia cel mult 10 % dinvenitul naţional, în decursul secolului al 20-lea, proporţia se majorează până la 50 % în timp de război și până la30–40 % în timp de pace. O trăsătură importantă a economiei este și creșterea cheltuielilor sociale, fie că e vorbade pensii, indemnizaţii în caz de boală sau de ajutor de șomaj, burse pentru studenţi etc. Acest lucru se observămai ales după 1929-1933 și se va accentua după 1945, prin crearea statului bunăstării generale.

V O C A B U L A R  

Moratoriu  – amânare a îndeplinirii ob-ligațiilor de către o parte contractantă,

care se declară printr-o lege sau o ho-tărâre de guvern a unei țări.

Autarhie – politică prin care se tinde sprecrearea unei economii naționale în-chise, izolate de economia altor țări.

Protecționism  – politică economică aunui stat, care urmărește protejareatemporară, parțială sau totală a in-dustriei și a agriculturii indigene prinaplicarea unui regim vamal cu tarife

ridicate la mărfurile de import, prinrestricții valutare etc.

Globalizare  – generalizarea evoluțiilordintr-un domeniu sau altul (economic,tehnologic, cultural) la nivel planetar.

E V O C A R E

•  Care au fost consecinţele conflagraţieimondiale din anii 1914 –1918 pentrueconomia statelor din Europa?

•  Ce acţiuni trebuiau să întreprindă gu-vernele statelor lumii pentru a refaceeconomia distrusă în anii PrimuluiRăzboi Mondial?

Uzina Mezon din Chișinău

C U R S

Page 42: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 42/137

41

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

2. Consecinţele economice alePrimului Război Mondial

Printre principalele consecinţe economice alerăzboiului din 1914–1918 a fost decăderea ponde-rii Europei în economia mondială. Centrul eco-

nomic al lumii se mută din Europa în America.Ţările europene datorează după 1918 SUA peste7 mld de dolari, sume contractate în timpul răz-boiului. Pe de altă parte, existau datorii de războiîntre statele europene. Marea Britanie a dat cu îm-prumut aceeași sumă ca SUA, aproape jumătatedin care revenea Rusiei, pe care aceasta nu a re-turnat-o niciodată. Germania a fost obligată, con-form Tratatului de la Versailles, ca ţară responsa-

bilă de declanșarea războiului, să achite despăgu-biri de război în valoare de 33 mld de dolari SUA.Acești bani reveneau în special Franţei (55 %),Marii Britanii (20 %) și Belgiei (10 %). Germaniaa fost obligată să cedeze Franţei spre exploatare pe15 ani zona carboniferă Saar și a rămas fără flo-ta comercială, fără 5000 de locomotive, 150 000de vagoane de tren și 5000 de camioane. Drepturmare, economia germană a intrat într-o crizăprofundă în 1923. Aliaţii au fost nevoiţi să inter-

 vină, acordându-i un credit prin Planul Dawes de200 mln de dolari SUA (1924), ceea ce a permisrestabilirea valorii mărcii germane, revenirea lastandardul în aur și reluarea plăţii despăgubirilorde război. În 1929, Germania trebuia să mai pri-mească un ajutor financiar de la americani, prinalt plan, Young, dar criza din SUA a făcut imposi-bilă onorarea acestuia, ceea ce a ajutat partidul luiHitler să vină la putere în 1933.

3. Criza economică mondială, 1929–1933Criza de la Bursa din New York din 1929 nu

era prima, dar în timp scurt ea s-a transformatdin una naţională în una mondială. Aceasta erao dovadă a faptului cât de integrată era la acelmoment economia ţărilor lumii și a rolului cen-tral jucat de SUA după 1918.

Nici până astăzi nu există un consens în ceea ceprivește cauzele crizei. Unii accentuează aspectul

monetar, alţii – pe cel nonmonetar, adică supra-producţia. Cert este că, din 1926, criza generalăa fost anticipată de cea din agricultură. În 1929,producţia de automobile a scăzut brusc de la 622de mii în martie la 416 mii în septembrie și numai

92 de mii în decembrie. În urma căderii specta-culoase a preţului la acţiuni din 24 octombrie1924 („Joia neagră”) și 29 octombrie („Marţeaneagră”), s-a prăbușit sistemul bancar american,sute de bănci falimentând. Drept urmare, ame-

ricanii și-au retras capitalurile din Europa, ceeace a afectat imediat economiile ţărilor europene.Fiecare ţară a încercat să-și protejeze interesele îndetrimentul comerţului internaţional liber ( freetrade), fapt ce a condus la aprofundarea crizei.S-a renunţat treptat la standardul în aur, s-au in-stituit bariere vamale și cote limitate la import.

În iunie 1931, președintele SUA, Herbert Hoo- ver, a propus un moratoriu de un an cu privirela datoriile și despăgubirile de război. Aceasta a

însemnat anularea lor definitivă, întrucât nimeninu a putut să-și onoreze obligaţiile mai departe.Numai Finlanda a reușit după aceasta să-și achitedatoria faţă de SUA. America a ieșit din criză prinprogramul New Deal, lansat de noul președinteales în 1933, F. D. Roosevelt. SUA au implementatcu bani federali un vast program de lucrări pu-blice prin care s-au creat milioane de noi locuride muncă, s-au introdus

ajutoare de șomaj, ur-mându-se sfaturile ma-relui economist englezJ. M. Keynes.

URSS a fost una din-tre puţinele ţări care nuau fost afectate de crizădin cauza autarhiei eco-nomiei sovietice.

4.  Consecinţele economice ale celuide-al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost cel mai dis-tructiv război din istoria umanităţii, atât înplanul pierderii de vieţi omenești, cât și al eco-nomiei. Guvernele statelor lumii au pierdutpeste un trilion de dolari, cifră care nu includedaunele cauzate proprietăţilor private și de stat.Germania a pierdut în urma bombardamentelor

10 % din potenţialul său industrial, iar restul, maiales din zona de ocupaţie sovietică după 1945, afost confiscat în contul despăgubirilor de război.Economia Europei după război reprezenta doar jumătate din potenţialul său de la 1938.

J. M. Keynes (1883–1946)

C U R S

Page 43: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 43/137

În 1944, la Conferinţa de la Bretton Woodsa fost creat Fondul Monetar Internaţional înscopul evitării pe viitor a unei crize economicemondiale. La aceeași conferinţă s-a decis și crea-rea Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care

impunea reglementări clare în ceea ce priveștecompetiţia între naţiuni. A fost semnat la Ge-neva, în 1947, și Acordul general pentru tarife șicomerţ (GATT), menit să asigure introducereaclauzei națiunii celei mai favorizate în comerţuldintre state (nediscriminarea în comerţ) și re-ducerea tarifelor. În 1994, GATT a fost înlocuitcu Organizaţia Mondială a Comerţului.

Ca urmare a dezastrului economic din Eu-

ropa, SUA au lansat în 1947 Planul Marshall,prin care statele din Europa de Vest au primitun ajutor de 13 mld de dolari SUA. Condiţianecesară impusă de americani a fost cea a inte-grării economiilor ţărilor Europei Occidentale,ceea ce a pus bazele Comunităţii Europene aCărbunelui și Oţelului (1951) și, ulterior, pe celeale Comunităţii Economice Europene (1957,din 1993 devenind Uniunea Europeană).

Pentru România, una dintre consecinţele

majore ale războiului a fost ruperea relaţiilorcomerciale cu Occidentul și impunerea de-pendenţei sale totale faţă de necesităţile URSS.Resursele ţării au fost exploatate la maximumprin intermediul sovromurilor.

URSS a suferit enorme pierderi umane șieconomice. Stalin a refuzat să beneficieze dePlanul Marshall, temându-se de pătrundereacapitalurilor americane pe piaţa sovietică.

5.  Economia mondială în perioadaRăzboiului Rece

În timpul Războiului Rece a continuat pro-cesul de integrare a economiei mondiale. Stateleau devenit din ce în ce mai dependente unul dealtul. Pentru a se impune eficient pe piaţa mon-dială, ţările occidentale au pus accentul pe unanumit set de produse industriale, iar cele dinAmerica Latină și Africa – pe produsele alimen-tare în special.

Datorită ajutorului american, Japonia a dez- voltat o industrie performantă de automobile,iar apoi, din 1970, de computere și alte mărfuri

electronice (televizoare, aparate de radio etc.).Modelul japonez de creștere economică, bazatpe industriile moderne și societatea informaţi-onală, a fost urmatde alte state din

regiunea asiatică,precum Coreeade Sud, Taiwan,Hong Kong și Sin-gapore.

Statele comuniste, sateliți ai URSS (cu ex-cepţia Iugoslaviei, Albaniei, Chinei și, parţial, aRomâniei după 1960), au dezvoltat o economieplanificată, care descuraja competiţia și, prinurmare, calitatea și eficienţa. Moscova le-a im-pus acestora o cooperare bazată pe necesităţilesale, prin crearea în 1949 a Consiliului de AjutorEconomic Reciproc. Industriile create în aces-te state au dat faliment la începutul anilor ’90,odată cu căderea regimurilor comuniste, libe-ralizrea economică și deschiderea frontierelorpentru mărfurile occidentale.

6. Economia mondială după 1991

La sfârșitul secolului al XX-lea, economia sta-telor lumii a intrat într-o nouă fază de dezvolta-re. Globalizarea a devenit un proces obiectiv, im-placabil, care se desfășoară cu o viteză adeseoriamețitoare, cuprinzând în sfera sa cvasitotalita-tea statelor lumii. Sub aspect strict economic, aleficienței alocării și utilizării resurselor, globali-zarea economică apare ca un fenomen rațional,de natură să furnizeze un volum mai mare debunuri și servicii cu resurse tot mai puține.

După 1990 s-au profilat trei regiuni im-portante din punctul de vedere al economieimondiale: SUA, Uniunea Europeană și Asia deSud-Est (Japonia, China și „micii dragoni”). Înparalel, își fac apariţia și alte centre economi-ce importante, în fostele ţări ale lumii a treia:Brazilia, Argentina și India. Ţările din OrientulMijlociu și cel Apropiat, mai ales cele din GolfulPersic, deţin cele mai multe resurse de petrol,

de aceea au și avut loc multe conflicte în aceastăregiune. Rusia rămâne o ţară a cărei economie ebazată în proporţie de 80 % pe exportul petro-lului și al gazului, ceea ce o face vulnerabilă înfața celor mai dezvoltate state ale lumii.

 Toyota – mașină ecologică japoneză

C U R S

42

C a p i t o l u l 2

Page 44: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 44/137

E V A L U A R E

•  Descrie caracteristicile generaleale evoluţiei economiei statelor

 în secolul al XX-lea.•  Determină care erau principa-

lele asemănări în dezvoltareaeconomică a Germaniei, Italieiși URSS în perioada interbelică.

•  Identifică schimbările ce auavut loc în dezvoltarea econo-mică a Germaniei, Italiei și URSS

 în perioada postbelică.

•  Realizează o axă cronologicăpe care vei indica schimbărilecardinale în evoluţia econo-mică a statelor principale alelumii în anii: a) 1918–1939;b) 1945–1990; c) 1990–2012.

•  Precizează care a fost rolul sta-tului în dezvoltarea economică

 în SUA, Franţa, Marea Britanie,Germania, Japonia.

•  Exprimă-ţi opinia cu referire lapolitica economică în URSS și înalte state cu regim comunist.

•  Formulează argumente pro saucontra aserţiunii: „Progresultehnico-știinţific a diminuatlibertatea oamenilor în acţiuneși în gândire”.

St udi u de caz

Economia statelor comuniste

Modelul sovietic de modernizare economică, impus după celde-al Doilea Război Mondial statelor din Europa de Est, se baza

pe anularea proprietăţii private și economia hiperplanificată. Maimult, acest model a presupus lichidarea fizică a fostelor elite eco-nomice, politice și intelectuale, ceea ce a creat disfuncţionalităţiprofunde pentru societăţile date. Din alt punct de vedere, econo-mia de tip sovietic încuraja industria grea în detrimentul produse-lor de larg consum. Pe primul plan se aflau necesităţile industrieimilitare, căreia la un moment dat îi revenea până la jumătate dintotalul investiţiilor din economie. Astfel, URSS a putut să dezvolteo industrie cosmică performantă, rachete cu focoase nucleare,avioane supersonice, dar nu putea asigura cu produse de primănecesitate populaţia sa. Acestea fiind insuficiente, regimul comu-

nist a încercat să-i corupă pe unii cetăţeni oferindu-le condiţii deviaţă mai bune (locuinţe și produse alimentare mai ales) în schim-bul unei loialităţi maxime faţă de partidul comunist. Această elităcomunistă, numită nomenclatura, a beneficiat de magazine spe-ciale, la preţuri mici, case de odihnă și apartamente luxoase.

 În RSS Moldovenească, Moscova a încurajat mai ales agricultu-ra și industria alimentară. Atunci când s-au construit întreprinderiindustriale importante (Mezon etc.), s-au adus cu această ocaziemuncitori și specialiști din afara republicii, de regulă, din Rusia șiUcraina, care erau privilegiaţi faţă de localnici în ceea ce privește

distribuirea spaţiului locativ. Mișcarea naţională a românilor basa-rabeni din 1988-1991 a fost o reacţie faţă de aceste discriminări lanivel economic și social.

După căderea comunismului în 1991, fostul spaţiu al URSS șial sateliţilor săi s-a integrat în economia mondială. Au dispărutpractic peste noapte cele mai importante întreprinderi indus-triale și marile gospodării colective din agricultură. S-a renunţatla economia planificată și a început un proces anevoios de tran-ziţie spre economia de piaţă și iniţiativa privată. O parte impor-tantă din proprietăţile de stat ale regimurilor comuniste au fostprivatizate de membrii nomenclaturii în detrimentul colective-lor de muncă, cărora le reveneau de drept. Astfel, mafia politicădin comunism s-a transformat în mafie economică după 1991.

 Tranziţia spre economia de piaţă a fost mai reușită acolo undenoile elite politice și economice au purces la implementarea unorreforme radicale necesare. Spre exemplu, Polonia, Estonia, Slovenia.

Document

„…Aceasta este legea exploatatorilor;să-l înfrângă pe cel înapoiat și exploatat.Este legea junglei instaurată de capita-lism. Ești înapoiat, ești slab, deci ești „vi-novat”, poți fi înfrânt și înrobit. Ești pu-ternic – „tu ai dreptate”, deci trebuie să netemem de timpul care trece. Nu trebuie

să mai întârziem. Suntem cu 5 sau 100 deani în urma țărilor avansate. Trebuie săstrăbatem distanța în zece ani. Ori facemacest lucru, ori vom fi zdrobiți…”

Iosif Stalin, lider sovietic (1879–1953)

Examinează modelul sovietic de modernizare economică.

Apreciază schimbările produse în evoluția economieistatelor comuniste după 1991.

Din ce motive nu a reușit experimentul de ridicare a ni- velului de viață al oamenilor prin mecanismele unei eco-nomii planificate și birocratice?

Care sunt consecințele regimului totalitar comunist asu-pra economiei Republicii Moldova în etapa actuală?

43

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

Page 45: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 45/137

44

C a p i t o l u l 2

Societate şi economie în România interbelică,1918–1940

2

1. Societatea

România interbelică era o ţară agrar-industrială. Dupădatele oferite de recensământul din 1930, 79 % din popu-laţie trăiau în sate, iar 21 % – în oraşe. În ceea ce priveşteocupaţiile, 72,3 % din cetăţeni erau angajaţi în agricultură,9,4 % – în industrie, 4,8 % – în servicii, 4,2 % – în comerţşi bănci, şi 2,8 % – în transporturi şi comunicaţii. Moder-nizarea treptată a țării a fost însoțită de tensiuni sociale și

etnice, cu rădăcini atât în politicile discriminatorii față deetnicii români duse de către autoritățile habs-burgice (mai ales maghiare, în Transilvania)și țariste (în Basarabia), cât și în politicile deuniformizare etnoculturală promovate de că-tre autoritățile române în noile provincii. Deexemplu, în anumite facultăţi, a fost introdusnumerus clausus. În 1926-1927, numărul stu-denţilor era de 28 de mii, ajungând la 39 de miiîn 1933-1934. Majoritatea acestora studiau la

drept (40%), la litere (inclusiv istoria) şi fi losofie(27 %), la ştiinţe exacte (17 %), medicină (12 %)

şi teologie (6 %). Din cauza supradimensionării corpuluide absolvenţi ai facultăţilor umanistice şi a concursului la oslujbă în domeniul dreptului şi medicinei, o parte însemnatăa tineretului român aderă la partide extremiste, mai ales laGarda de Fier, inclusiv elita de vârf (Emil Cioran, MirceaEliade, Mircea Vulcănescu etc.).

O altă sursă de probleme era diferenţierea puternică a trei

categorii de ţărani (la 1930): prima, cu terenuri de peste 50 dehectare, vreo 12 mii de gospodării; a doua, înstăriţi, adică ceicare deţineau între 10 şi 50 ha, numărul acestora fiind de 250de mii (7 % din totalul gospodăriilor agricole); şi a treia, cea

Primul Război Mondial a avut consecinţe multiple asupra societăţii româneşti: pierderi umane şi materialecolosale, economia ruinată, întreprinderi distruse, deprecierea monedei, creşterea preţurilor. În plan social aufost întreprinse măsuri pentru susţinerea proprietarilor mici şi mijlocii, reducerea decalajului între persoanelebogate şi cele sărace. Pentru a redresa situaţia economică şi socială, statul român a intervenit cu un şir de re-forme, menite să transforme domeniul agrar şi f inanciar (reformele din anul 1921). Reprezentanţii neoliberalimanifestau iniţiativă pentru dezvoltarea cu precădere a industriei prin valorificarea potenţialului natural şiuman din ţară (concepţie numită „prin noi înşine”). Totodată, reprezentanţii Partidului Naţional-Ţărănesc op-tau pentru politica „porţilor deschise”, prin care se favoriza pătrunderea capitalului străin. Treptat, statul şi-aconsolidat rolul său protecţionist prin introducerea unor tarife vamale, reducerea impozitelor la produselefabricate în ţară, finanţarea unor obiective industriale şi de interes naţional.

V O C A B U L A R  

Românizare – impunerea rapidăa limbii române în viaţa coti-diană (cultură, administraţie,economie).

Numerus clausus – cote pentrustudenți în universitățile inter-belice, pornind de la originealor etnică.

E V O C A R E

•  Cu ce probleme sociale seconfruntau diferite pături alepopulaţiei din România la în-ceputul secolului al XX-lea?

•  Care au fost domeniile econo-miei naţionale ale Românieice au suferit cel mai mult înanii Primului Război Mondial?

Afişe electorale în perioada interbelică

C U R S

Page 46: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 46/137

45

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

mai numeroasă, 2,5 mln de gospodării, adică3⁄4 din ţărani erau cei care deţineau un terende la 1 la 5 ha sau nu aveau pământ deloc.

O gospodărie ţărănească avea, în 1939 –1940, următoarele venituri: cu terenuri de

până la 3 ha – în jur de 20 de mii de lei anual,3-5 ha – 38 de mii de lei, 5-10 ha – 50 de miide lei, 10-20 ha – 85 de mii de lei, de peste20 ha – peste 150 de mii de lei. Asta în con-diţiile în care, de regulă, jumătate din venit oalcătuiau cheltuielile pentru următorul cicluagricol (arat, semănat ş. a.). Salariile mun-citorilor asigurau strictul necesar, aşa încâts-au înregistrat puţine greve în masă: în 1920,

1929 şi 1933 (două în perioada crizei econo-mice mondiale).În acelaşi timp, preţurile medii la principa-

lele produse în 1938 erau:

22 de lei 1 kg carne vită

30 de lei 1 kg carne porc

40 de lei 1 kg brânză

9 lei 1 kg pâine albă

7 lei 1 kg pâine neagră2 lei un ou

3 lei 1 kg cartofi

1929 şi 540 – în 1938, iar închirierea unui apar-tament cu 3 camere la Bucureşti, în 1929, costa3000 de lei lunar, scăzând la 1600 de lei în 1938.

Clasa de mijloc era alcătuită din cei carecâştigau între 20 de mii şi 40 de mii de lei

anual. Numărul acestora era de 304 mii în1938, la care se adăugau peste 70 de mii depersoane care aveau un venit anual de peste100 de mii de lei, printre care 716 milionari(venit de 1 mln şi mai mult).

2. Agricultura

Cea mai mare problemă în România între-gită la 1918 era problema agrară. Două decre-

te-legi regale, din 1918 şi 1920, marcau înce-putul reformei agrare, încheiate cu adoptareaLegii pentru reforma agrară din 1921. Marileproprietăţi funciare erau abolite, Româniadevenind o ţară a micilor proprietari. Dispa-re clasa moşierilor, precum şi partidul care oreprezenta – Partidul Conservator. În total,au fost distribuite 5 811 827 ha la 1 393 353 decapi de familie, după cum urmează:

în Basarabia câte 6 haîn Vechiul Regat câte 5 ha

în Transilvania câte 4 ha

în Bucovina câte 2,5 haAstfel, 75 % din populaţia României – care

avea un venit între 10 mii şi 38 de mii – erauasigurate cu strictul necesar, meniul lor însănu era prea diversificat, consumul de fructe şilegume, în special, fiind insuficient.

Alte preţuri din epocă: un metru de stofăpentru un costum bărbătesc costa 800 de lei în

Pământul distribuit a provenit de la marileproprietăţi, de exemplu:

Distribuirea pământului la ţărani nu arezolvat însă toate problemele din agricultu-ră. Deşi liberalii au dublat între 1922 şi 1927suma creditelor acordate ţăranilor, acesteanu erau suficiente pentru procurarea utila-

 jului agricol modern şi implementarea unormetode intensive în agricultură. În 1927, în

de la coroană 46 442 ha

de la Mănăstirea Sf. Spiridon din Iași 38 669 ha

de la contesa maghiară ChristinaWenkheim din Arad

31 866 ha

de la fostul prim-ministruAlexandru Marghiloman

3 668 ha

Muncă pe câmp în perioada interbelică

C U R S

Page 47: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 47/137

46

C a p i t o l u l 2

România existau 3 257 de tractoare, iar 12ani mai târziu – 5 732. Nu ajungeau nici spe-cialişt i, în 1938 existând doar 15 000 de ingi-neri agricoli, 500 de subingineri, precum şi25 000 de absolvenţi ai şcolilor agricole pri-

mare. Recolta la grâu, de exemplu, varia de lao provincie la alta, în funcție de tehnologiafolosită şi de calitatea solului: 1450 kg/ha înBasarabia, 1600 – 2540 kg/ha în Muntenia,1600 – 2000 kg/ha în Transilvania şi 2000 –2750 kg/ha în Moldova. Cu toate acestea,România a fost între 1920 şi 1940 al cincileaproducător de produse agricole din lume,asigurând necesităţile interne şi livrând

pe piaţa externă diferite produse, mai alescereale. Agricultura contribuia cu 55 % laPIB-ul României (1937).

3. Basarabia în cadrul Statului Român

La 1918, Basarabia era cea mai înapoiatăprovincie a României. Atât din punctul de

 vedere al indici lor economici, privind urba-nizarea, kilometrii de şosea şi de cale ferată,întreprinderile industriale şi eficienţa gene-rală în agricultură, cât şi la nivel de alfabe-tizare (numai 11 % din bărbaţi şi 1,7 % dinfemei ştiau carte). În Basarabia s-a înfăptuitînsă cea mai radicală reformă agrară, atât încomparaţie cu alte provincii ale României,cât şi raportat la a lte state europene. Reformaagrară din 1921 a împărţit 1 098 045 ha la359 016 ţărani basarabeni. Dar mulţi ţăranibasarabeni nu au fost de acord să plătească

despăgubiri pentru pământul primit, invo-când faptul că ei singuri s-au împroprietăritîn vâltoarea revoluţiei ruse din 1917–1918.Guvernul României însă nu putea adopta olege agrară specială pentru Basarabia, moti-

 vând că într-un stat legea este comună pen-tru toţi. O altă nemulţumire a ţăranilor basa-rabeni provenea de la faptul că ei pierduserăpiaţa de desfacere a produselor agricole dinfostul Imperiu Rus, iar piaţa românească şicea europeană erau suprasolicitate. Până în1926 s-a găsit debuşeu pentru struguri înPolonia. Pentru uleiul de floarea-soarelui, în

Hala din Tighina

care Basarabia excela, s-a găsit piaţă de des-facere atât în alte provincii, cât şi în Euro-pa. Insecuritatea hotarului pe Nistru, undesovieticii organizau adesea provocări şi tri-miteau agenţi înarmaţi, a dus la menţinereaîn provincie a unei stări de asediu aproapepermanente, ceea ce a creat anumite nemul-ţumiri în rândurile populaţiei locale. A trezitnemulţumire şi comportamentul unor jan-darmi, care, uneori, îşi depăşeau atribuţiile.Situaţia nu era specifică doar Basarabiei, ase-menea fenomene fiind înregistrate şi în alteprovincii ale României.

Basarabenii s-au integrat în general înstatul naţional român întregit şi au fost loialistatului, inclusiv majoritatea minoritarilor.Alfabetizarea a rămas însă un obiectiv ne-atins la 1940 (sub 50 %), în parte şi din cauzaconservatorismului ţăranilor, care cu greupermiteau copiilor să frecventeze şcoala,chiar şi sub ameninţarea cu amendă (Legeaeducaţiei din 1924). La 1938, numai 4 din

1000 de basarabeni ascultau programe radio.Nu exista nicio universitate, doar două facul-tăţi ale Universităţii din Iaşi, cea de Teologie(1926) şi cea de Agronomie (1933). În schimb,liceele din Basarabia erau la un nivel compa-rabil cu educaţia oferită la vremea respectivăde multe universităţi americane (vezi docu-mentul nr. 2). În 1940, existau 17 licee pen-tru băieţi, 9 licee de fete şi 24 de gimnazii, lacare învăţau peste 17 mii de elevi şi eleve. Au

absolvit liceele basarabene interbelice nume-roşi savanţi cu renume mondial, printre carelingvistul Eugeniu Coşeriu.

C U R S

Page 48: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 48/137

47

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

C.  Pe rsp e ct i ve l e Ro m âni e i

„România de mâine va fi un stat economiccomplet, prin folosirea întregului neam la pro-

pășirea economică, prin bogățiile materialedeosebite pe care teritoriile dobândite le aducîn țara exclusiv agricolă de până mai ieri.”

Vintilă Brătianu, 1919

A.  Despre st area economie iRomâniei în pr ima jumătate

a se co l ul ui a l XX-l e a

„…Între industrie și agricultura româ-

nească există o prăpastie. Productivitateaindustriei este în medie de nouă ori mai maredecât cea a agriculturii… Această diferen-ță de productivitate este datorită salariilorcare sunt în industrie de nouă ori mai maridecât în agricultură și capitalul specific esteîn industrie de opt ori mai mare decât în agri-cultură…”

Enciclopedia României, vol. IV, pag. 889,

București, 1943

D.  Despre refor ma agrară înB asarab i a

„Dar dată fiind conjunctura economică șigeopolitică a României (și a Basarabiei ca parte

integrantă a ei), defavorabilă evoluției norma-le a agriculturii, reforma nu a putut, în ultimăinstanță, să contribuie substanțial, ba nici mă-car să însănătoșească palpabil atmosfera soci-ală de la sate, necum să contribuie la asanareaeconomică a ținutului și a țării. La o priviredetașată și pătrunzătoare, reforma pare să fifost un moft în fața evoluției inexorabile sprediferențiere categorică a proprietății funciareși a polarizări i sociale distincte.”

Ion Țurcanu, Relații agrare din Basarabiaîn anii 1918–1940, pag. 206 

E.   Despre integrarea Basarabiei în Români a M are

„…condițiile de viață mult mai bune ale basa-rabenilor sub conducerea română și era, de fapt,adevărat că viața acestora se îmbunătățise multîn perioada interbelică. Proiectele obștești fuse-seră toate accelerate…

Totuși, Basarabia nu a reușit niciodată să seridice la nivelul Transilvaniei sau al Regatului.Basarabia avea cea mai numeroasă populație ru-rală din toate provinciile românești. Aproximativ87% din populație trăiau în afara orașelor…”

Charles King, Moldovenii…, 2002, pag. 40

D O S A R

Expoziţia Basarabia. Chișinău, 1933

B.  Transformări în economi aRomâniei în perioada interbelică

„…repartiția forței de muncă pe profesi-uni arată că 72,3% dintre locuitori lucrau înagricultură, 9,4% în activități industriale, 4,8%

erau funcționari, iar4,2 % se ocupau de

comerț și credit. Aumarcat creșteri im-portante suprafațaarabilă de la 6,6 mlnha la 14,6 mln ha.Suprafața acoperi-tă cu păduri –  dela 2,5 mln ha la7,3 mln ha, rețeauacăilor ferate de la

4.300 km la 11.000km…” Mihail Manoilescu ,

Date statistice, 1930

Camera de Comerţ și Industriedin Chișinău

Analizează documentele și formulează oconcluzie despre nivelul de dezvoltare alRomâniei în perioada interbelică. În ceconstă specificul dezvoltării economieiBasarabiei în componența României?

Page 49: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 49/137

E V A L U A R E

•  Explică de ce, după MareaUnire din 1918, ponderea mi-

norităţilor etnice din Româniaa crescut semnificativ.

•  Urmărește evoluţia agricultu-rii în România interbelică.

•  Apreciază rolul industriei în cadrul economiei dinRomânia interbelică.

•  Formulează o concluzie cureferire la nivelul de dez-

voltare economică alRomâniei în anii 1918–1940

 în comparaţie cu alte statedin regiune.

•  Realizează o investigaţieprin care să determini speci-ficul evoluţiei Basarabiei încomponenţa statului unitarromân.

•  Elaborează un eseu cu tema:„Rolul statului român în dez-voltarea economică a ţării înperioada interbelică”.

O vedere a centrului Chişinăului în perioada interbelică

Analizează textul și selectează dinsurse suplimentare informații des-

pre schimbările care au intervenitîn Chișinău în anii ’20–’30 ai seco-lului al XX-lea.

48

C a p i t o l u l 2

Studiu de caz

Industria interbelică

Industria era a doua ramură importantă a economiei României.Aceasta contribuia cu 20–35 % la PIB, în funcţie de perioadă.

Exportul materiilor prime alcătuia 10 % în 1930, ridicându-sela 34 % în 1939, în timp ce ponderea produselor finite s-a redusde la 65 % la 33 % în aceeaşi perioadă. A scăzut şi cota capitaluluistrăin în industria românească, de la 35 % în 1929 la 21 % în 1938.

Cele mai multe investiţii externe erau în industria grea, în spe-cial în domeniul petrochimic, iar principalii investitori erau en-glezi, francezi, americani, italieni şi germani. În ciuda probleme-lor iscate mai ales în timpul crizei economice mondiale, industriaromânească şi-a revenit. Rata de creştere în industrie a fost unadintre cele mai ridicate din Europa: 5 % anual în anii 1920–1929 şi

6 % în 1933–1938.Contribuţia industriei la PIB era diferită de la o provincie la alta.

 În Basarabia contribuţia la PIB era următoarea:

Industrie 3,1 %

Agricultură 86,5 %

Sectorul bancar și comerţul 3,5 %

Servicii 6,6 %

Chişinăul în perioada interbelică

 În 1918, Chișinăul devine centrul de reședinţă al judeţuluiLăpușna. La recensământul din 1930 au fost atestaţi 117.016 locui-tori, dintre care 57 981 de bărbaţi și 59 035 de femei. Chișinăul arestatut de municipiu și devine cea mai mare aglomeraţie urbană aRomâniei după București.

Gara Chișinău devine una dintre principalele din România. În1927 s-a realizat primul zbor cu avionul între Chișinăuși București.

După 1918, în municipiul Chișinău au fost des-

chise și au activat mai multe școli și facultăţi supe-rioare și preuniversitare: Facultatea de Agronomieşi Facultatea de Teologie (de pe lângă Universitateadin Iași), Conservatorul Naţional de Muzică şi ArtăDramatică, 2 conservatoare particulare. De asemeneala Chișinău, activează 4 licee de băieţi, 1 liceu militar,3 licee de fete, 1 seminar teologic, 1 liceu comercialde băieţi, 1 liceu industrial de fete, 1 şcoală de menaj,1 şcoală normală de băieţi, 2 şcoli normale de fete,1 şcoală de cântăreţi, 2 gimnazii de băieţi, 1 gimnaziu industrialde băieţi, 3 gimnazii industriale de fete, 1 liceu particular de bă-

ieţi, 3 licee particulare de fete şi 1 gimnaziu particular de fete.

Page 50: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 50/137

Societate şi economie în RSS Moldovenească,1940–1941, 1944–1989

3

1. Modernizarea de tip sovietic în RSSM

Regimul comunist a promovat un program de moderni-zare economică apelând frecvent la violenţă, măsuri puni-tive sau încălcări flagrante ale drepturilor omului. Proiec-tul comunist de dezvoltare a societăţii prevedea lichidareaproprietăţii private şi etatizarea ei. În primul an de regimcomunist în RSSM (1940-1941) au fost naţionalizate dome-nii precum industria, băncile, transporturile, iar agricul-tura – doar în proporție de 4 %. Colectivizarea agriculturiiînsemna în prima perioadă cedarea către colhoz nu numaia pământului şi a utilajului agricol, dar şi a păsărilor şi

animalelor din gospodărie. De aceea, ţăranii au opus re-zistenţă. Abia după organizarea unei deportări în masă înSiberia în iulie 1949 şi terorizarea societăţii, majoritatealor au intrat în colhozuri (peste 90 %). Lichidarea proprie-tăţii private avea scopul monopolizării tuturor resurseloreconomice în mâinile statului și al distrugerii libertăţii in-dividuale şi a autonomiei societăţii. Acest lucru i-a reuşitstatului sovietic în RSSM pe la 1950. Au fost distruse saumarginalizate clase sociale ataşate proprietăţii private, cu

iniţiativă individuală, iar îmbogăţirea a fost consideratăpericuloasă din perspectivă ideologică.Domeniile cele mai dezvoltate în RSSM erau agricultu-

ra, industria alimentară şi cea uşoară. Exista şi industriegrea şi una constructoare de maşini, legate de necesităţileRusiei şi Ucrainei. În 1969, RSSM devine o republică in-dustrial-agrară, adică industria contribuia cu peste 50 %la PIB. În ultimele decenii ale existenţei regimului comu-nist (1970–1990), ritmul de creştere economică s-a redus.În ciuda unor investiţii importante de la Centru în RSSM,ponderea acestora pe cap de locuitor era mai mică decâtmedia unională. În 1965, RSSM era pe locul 9, iar în 1985,pe locul 14 din cele 15 republici unionale la capitolul dez-

 voltare economică.

V O C A B U L A R  

Economie planificată – sistem econo-mic în care deciziile sunt luate deun organism centralizat (în URSS– Gosplan).

Colectivizare – acțiunea de a coope-rativiza agricultura după modelulstabilit de politica comuniștilor.

Colhoz  – formă sovietică de aso-ciere prin desființarea forțată aproprietății individuale în agri-cultură.

Naționalizare – acțiunea de a trece înproprietatea statului unele între-prinderi, zăcăminte și alte bunuriaflate în proprietate particulară.

E V O C A R E

•  Ce caracteristici erau spe-cifice societăţii din RASSMoldovenească în anii ’20–’30 aisec. al XX-lea?

•  Cum a decurs procesul de colec-tivizare a agriculturii și industriali-zare în URSS?

Economia sovietică, în prima perioadă a regimului comunist, a înregistrat anumite realizări, dar preţul aces-

tora a fost destul de mare, mai ales în termeni de vieţi omeneşti. După 1940 şi, apoi, după 1944, în RSSM a fostextins modelul sovietic. A fost interzisă proprietatea privată, atentându-se astfel la libertatea cetăţeanului.

Mai întâi au fost naţionalizate industria, meşteşugurile, băncile şi transporturile. Abia în 1949–1950 s-a înfăptuit colectivizarea agriculturii, adică impunerea definitivă a modelului sovietic de organizare a socie-tăţii. Nivelul de viaţă în RSSM a crescut treptat, dar a fost întotdeauna destul de modest raportat la stateleoccidentale şi era mai redus decât media unională. Existau numeroase inegalităţi sociale, dar şi naţionale.Nomenclatura a preluat privilegiile claselor „exploatatoare” lichidate fizic sau ostracizate.

 Ţăranii din satul Durlești dau normade cereale la stat

49

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

Page 51: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 51/137

50

C a p i t o l u l 2C U R S

2. Structuri şi inegalităţi sociale în RSSM

Odată cu lichidarea clasei burgheziei şi achiaburilor, considerate exploatatoare, socie-tatea comunistă din RSSM era alcătuită oficialdin două clase: cea a muncitorilor, care era înavangarda societăţii, şi cea a ţărănimii, asupracăreia plana în permanenţă suspiciunea de a fimic-burgheză. Mai exista oficial şi pătura inte-lectualilor. În realitate, lichidarea claselor ziseexploatatoare nu a înlăturat inegalităţile socia-le şi conflictele din societate. Locul burghezieil-a luat nomenclatura de partid (vezi studiul decaz). Muncitorii şi orăşenii au fost privilegiaţi înceea ce priveşte aprovizionarea cu produse ali-

mentare, spaţiu locativ şi altele. Ţăranii, pe dealtă parte, erau exploataţi prin prestarea mun-cii obligatorii în colhoz, nefiind salarizaţi decâtdupă 1964. Până atunci, aceștia primeau cerealesau alte produse abia la sfârşitul anului, după vo-lumul de muncă depus, calculat în zile-muncă.Sistemul stalinist, care discrimina ţăranii, a fostdemontat treptat, Hruşciov (1953–1964) intro-ducând o serie de reforme prin care preţurile la

produsele alimentare au fost majorate, mărindastfel veniturile ţăranilor. Aceeaşi politică a fostcontinuată de Brejnev (1964–1982). Cu toateacestea, la sfârşitul anilor ’70, deşi ţăranii pres-tau cca 80 % din munca lor în colhoz, veniturileprovenite din salariu acopereau doar 40 % dinnecesităţile lor. Restul necesităţilor ţăranii şi leacopereau din cultivarea loturilor de pământ depe lângă casă, care au fost reduse de Hruşciov

de la 0,36 ha la 0,15 ha, deşi acestea produceau20–25 % din producţia agricolă totală. Uneori

ţăranii se revoltau şi loturile erau lăsate intacte,aşa cum a fost cazul în satul Costuleni, raionulUngheni, în februarie 1964.

3. Structura etnică a elitelor economice

Inegalităţile şi discriminarea în RSSMaveau şi o dimensiune etnică, nu doar socia-lă. Astfel, în 1964, numai 2,3 % din directoriide întreprinderi industriale erau români mol-

doveni. Cota acestora creşte treptat, dar nu adepăşit niciodată 10 % (1984). Pe de altă parte,în funcţii de conducere în agricultură, româniimoldoveni erau promovaţi mai uşor: aceştiaalcătuiau 54 % în 1964, ponderea lor crescândla 70 % douăzeci de ani mai târziu. Una dintreexplicaţiile faptului că în sate moldovenii eraupromovaţi este că 75 % din etnicii români locu-iau la țară şi astfel regimul nu dorea să provoa-ce nemulţumirea populaţiei locale. În acelaşitimp, neadmiterea moldovenilor ca directoride întreprinderi industriale reflecta neîncrede-rea puterii sovietice în naţionalitatea titulară aRSSM şi reprezenta o parte a strategiei de limi-tare a migraţiei moldovenilor de la sat la oraş.Dreptul de a se stabili la oraş era îngrădit şicondiţionat de obţinerea dreptului la reşedin-ţă, ceea ce era o gravă încălcare a drepturiloromului. În anii ’70, Primăria orașului Chişi-

nău introduce suma de 15 mii de ruble, caretrebuia achitată pentru obţinerea dreptului dereşedinţă. Această sumă constituia preţul unuiapartament cu 4 camere şi puţinii care o de-

Fotografie propagandistică din timpul colectivizării, carecheamă la violenţă împotriva „clasei chiaburilor”

Şefii comunişti şi elita economică din perioada sovietică sebucurau de multe privilegii şi bunuri. Secvenţă din filmulartistic rusesc „Baltazar sau La un banchet cu Stalin”, 1990

Page 52: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 52/137

51

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N ĂC U R S

ţineau preferau să locuiască la ţară. Astfel, re-gimul controla şi limita tendinţa moldovenilorde a se muta la oraş, promovându-se o politicăde rusificare prin aducerea de cadre din Rusiaşi Ucraina, Moscova achitând pentru aceştia

suma de 15 mii de ruble pentru obţinerea vizeide reşedinţă.

4. Modul de viaţă şi consumul în RSSM

După foametea organizată în 1946–1947 şipenuria din anii care au urmat, spre sfârşitulanilor ’60, RSSM a cunoscut un anumit progreseconomic, care a permis asigurarea unui modde viaţă modest unor largi pături ale populaţiei.

Cel mai bine au simţit acest progres anumitecategorii de orăşeni. În sate însă cele mai multeproduse erau insuficiente aproape permanent,inclusiv pâinea. Cozile la magazine erau unfenomen obişnuit, în sate şi oraşe deopotrivă.Creşte progresiv consumul de băuturi alcoolice,care devine un indiciu al problemelor existentela nivel cotidian. Au fost organizate câteva cam-panii împotriva alcoolismului: în 1958, 1972 şi1985. Nu numai produsele alimentare erau in-suficiente, dar şi hainele, încălţămintea, mobila,electrocasnicele. Numai cei cu relaţii puteau facerost de mărfuri calitative. Modul de viaţă şi con-sumul în RSSM evoluase raportat la 1945, darera destul de modest faţă de cel din Occident.Planurile economice erau falsificate, întreprin-derile corupând Partidul Comunist şi Gospla-nul pentru a trece cu vederea aceste fapte.

Salariul mediu al muncitorilor şi funcţiona-

rilor în RSSM era de 103 ruble în 1970, ridi-

cându-se la 182 de ruble în 1988. Colhoznicii şisovhoznicii primeau un salariu de 81 de ruble,în 1970, şi 171 de ruble, optsprezece ani maitârziu. Salariul mediu în RSSM era cu 20–25 %mai mic decât media pe URSS. Pensia minimă

în anii ’70 era de 28 de ruble, cea maximă – de105 ruble.

În 1989, preţuri le de stat la principalele pro-duse erau următoarele:

pâine 1 kg 0,28 ruble

orez 1 kg 0,88 ruble

carne de vită 1 kg 2 ruble

găină 1 kg 2,65 ruble

lapte 1 l 0,28 ruble

unt 1 kg 3,5 ruble

ouă 10 bucăți 0,9 ruble

ulei vegetal 1 l 1,65 ruble

mere 1 kg 1,3 ruble

cartofi 1 kg 0,15 ruble

zahăr 1 kg 0,9 ruble

cafea 1 kg 15 ruble

ceai 100 g 0,76 ruble

Prin comparaţie, salariul mediu în SUA în1989 era de 5 ori mai ridicat decât cel mediusovietic, iar preţurile la principalele produsealimentare era comparabil numai la pâine,orez şi ceai. La alte produse, preţurile sovieticeerau de câteva ori mai mari decât cele ameri-cane: de 3 ori la unt, de 5 ori la ulei, de 6 ori la

ouă, de 7 ori la portocale, de 8 ori la carne degăină, de 14 ori la cafea.

Regimul comunist a reuşit însă în alte do-menii, precum sănătatea, care era gratis, şiînvăţământul, care, după 1953, a fost integralfără plată. Au fost asigurate şi locuri în sanato-rii, mai ales pentru fruntaşii în muncă. O par-te importantă a copiilor se odihneau vara întabere de pionieri, statul achitând toate chel-

tuielile de întreţinere. În RSSM, la începutulanilor ’80, peste 200 de mii de copii beneficiaude aceste servicii anual, cei de la oraş şi de lasat în egală măsură.Coadă la pâine în „socialismul dezvoltat”

Page 53: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 53/137

A.  D e sp re m uncă

„Niciodată nu poţi trăi în belşug acolo undetotul este în comun. Cum ai putea să capeți pro-duse din abundenţă dacă fiecare s-ar eschiva de

la muncă, fiindcă nu este stimulat; pe de altăparte, speranţa în munca altuia provoacă lene-

 via. Ideea a triumfat. Foametea ne urmăreştepermanent. Chiar şi în cele mai favorabile tim-puri, noi ne asigurăm cu minimul modest.”

Igor Virabov, jurnalist din Moscova, 1991

B.  Nat ura so ci al i sm ul ui

„Hruşciov credea că socialismul este o so-cietate când stă pe masă un pahar de ceai cupâine, iar fiecare mănâncă pe gratis. Au fostfăcute primele încercări în această direcţie,numai că pe gratis ospătau vagabonzii, iar pâi-nea şi zahărul erau furate de servitori. Pâineaera sustrasă în mare parte pentru a hrăni înpropria gospodărie porci şi alte vietăţi pentruproducerea cărnii.”

Boris Vizer, Economia şi starea socială

a populaţiei din Moldova în anii ’40–’80ai sec. XX, Chişinău, Ştiinţa, 2012

С.   Diferenţa dintre capital ismși so ci al i sm

„Capitalismul împarte inegal bogăţia, pe cândsocialismul împarte în mod egal sărăcia.”

Winston Churchill, prim-ministru al MariiBritanii (1940–1945, 1951–1955)

E.  Posibi l i tăţi l e realeale cetăţenilor sovietici

„În URSS, un bărbat poate să-şi procure un pal-ton de iarnă o dată la 6 ani, un costum de lână şighete – o dată la 3 ani, pantofi de piele – o dată la 2ani, un televizor de 200 de ruble – o dată la 12 ani,un frigider de 150 de ruble – o dată la 15 ani. Cotaoamenilor nevoiaşi e de 40 % după statistica oficia-lă, dar se ridică la 80 % după date neoficiale.”

Ivan Sicika, jurnalist rus, 1990

Drapelul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti

(RSSM), 1944–1991

D O S A R

Stema Republicii Sovietice SocialisteMoldoveneşti (RSSM), 1944–1991

Formulează 2-3 caracteristici specifice so-cialismului. Care este principala deosebiredintre socialism și capitalism?

52

C a p i t o l u l 2

D.   Statist ici sovietice

În comparaţie cu cincinalul al IX-lea republi-ca a livrat statului mai mult grâu cu 618 mii detone, sfeclă de zahăr cu 1,2 mln de tone, legume,

fructe şi struguri cu 2,8 mln de tone, lapte cu 925de mii de tone, carne cu 304 mii de tone, ouă cu950 mln de bucăţi. Venitul naţional al republiciia crescut cu 1,3 mld de ruble şi în 1980 a consti-tuit suma de 5,7 mld de ruble.

În cincinalul al X-lea, veniturile reale ale po-pulaţiei pe cap de locuitor au crescut cu 20%, sa-lariul mediu lunar al muncitorilor şi funcţionari-lor – cu 20%, retribuirea muncii colhoznicilor cu25%, plăţile şi privilegiile acordate din fondurile

de consum public – cu 34%. Din contul tuturorsurselor de finanţare s-au construit 7,4 mln m 2 de spaţiu locativ (ceea ce a permis îmbunătăţireacondiţiilor locative a circa 600 000 de persoane),528 de întreprinderi industriale, 200 de cantineşi peste 100 de case de deservire socială…

Schiţe ale istoriei Partidului Comunist din Moldova, Chişinău, 1981, p. 596 

Page 54: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 54/137

Studiu de caz

Privilegiile nomenclaturii

 În ciuda discursului oficial, lichidarea fizică sau marginalizareaelementelor zise exploatatoare, burgheze sau mic-burgheze nu

a anulat privilegiile în regimul comunist. În RSSM, nomenclaturade partid se bucura de spaţiu locativ de calitate, oferit în timp re-cord, magazine speciale, cantine şi restaurante, săli de banchet,la care aveau acces numai aceşti „aleşi ai poporului”. În perioada1964–1983 au fost construite 167 de localuri de relaxare de luxpentru nomenclaturişti. Jumătate din banii cheltuiţi proveneaudin surse neoficiale (6,4 mln ruble), ceea ce arată amploarea eco-nomiei subterane şi a corupţiei. Aceste locuri luxoase cu accesstrict limitat se numeau case de oaspeţi, case ale vinificatorilor, li-vădarilor sau pădurarilor, săli de banchete şi de degustare, saune,băi. Numai pentru 90 de băi şi saune s-a cheltuit peste jumătatede milion de ruble, pentru sălile de degustare – 1,5 mln de ru-ble, iar întreţinerea lor se ridica anual la aproape 200 000 de ru-ble. Cele mai multe astfel de localuri se aflau în raioanele Orhei,Glodeni, Dubăsari, Străşeni, Suvorov (azi Ştefan Vodă), Ungheni,Nisporeni, Criuleni, Făleşti, Kutuzov (azi Ialoveni), precum şi înoraşele Bălţi şi Chişinău. Pentru construcţia şi finisarea acestoras-au utilizat materiale costisitoare şi preţioase, precum marmură,granit, lemn preţios, oţel de calitate superioară. Imobilele erauechipate cu mobilier şi covoare scumpe, mese de biliard, bazinede înot. Totodată, erau asigurate cu televizoare, frigidere, veselă

de porţelan, pahare de cristal şi alte articole ce nu puteau fi găsi-te uşor în vânzare liberă de către oamenii de rând.

E V A L U A R E

•  Enumeră caracteristicile regi-mului sovietic pentru econo-

mia RSSM.•  Explică sensul expresiilor:

„naţionalizarea bunurilor înmâinile statului”, „proprietateobștească”, „transformareasocialistă a industriei”, „colec-tivizarea agriculturii”.

•  Caracterizează modul deviaţă în RSSM în perioada

postbelică.•  Explică în ce fel au influenţat

procesele politice economiași schimbările în plan social,

 înregistrate în RSSM în aniipostbelici ’70–’80 ai secoluluial XX-lea.

•  Realizează un tabel în care veinota câteva aspecte pozitiveși câteva negative ale implică-

rii statului în economie.

L. I. Brejnev și I. I. Bodiul, Chișinău 1974,

foto: B. K. Capnin

Document

Privilegiile nomenclaturii comunisteLa cantina Comitetului Central existau săli sepa-

rate pentru instructori şi şefii de sector, pentru locţii-torii şefilor de secţii, pentru şefii de secţie. MembriiBiroului CC luau prânzul, la început, într-o clădire

de pe strada Mateevici, vizavi de Universitatea de Statdin Moldova, iar mai apoi într-o sală de pe stradaNicolae Iorga. Lucrătorii aparatului CC aveau drep-tul o dată în săptămână să procure produse alimen-tare la un bufet special.

După numerele plăcuţelor de înmatriculare ale auto-mobilelor putea fi uşor identificată funcţia stăpânu-lui. Numerele automobilelor de serviciu ale membrilorBiroului CC începeau cu 88, ale şefilor de secţii şi a le mi-niştrilor – cu 00, ale prim-secretarilor din raioane – cu 03,ale viceminiştri lor şi preşedinţilor de raioane – cu 08.

Gheorghe Gorincioi, RSS Moldovenească:de la Leonid Brejnev la Ivan Bodiul,

Chişinău, 2012, p. 59

Demonstrează prin exempleconcrete specificul societăţii RSSMoldovenești în anii postbelici.Cum se explică diferențele în so-cietatea socialistă, în care teoreticera declarat că „toți oamenii suntegali”?

53

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

Page 55: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 55/137

54

C a p i t o l u l 2

Societate şi economie în România comunistă,1947–1989

4

După cel de-al Doilea Război Mondial, în România a avut loc o trecere lentă de la regimul „democraţieipopulare” la cel socialist, de tip totalitar. S-a ajuns la un sistem de guvernare de către un singur partid, carea impus o ideologie după modelul sovietic. În anul 1948 a fost adoptată Constituţia Republicii PopulareRomâne, care a recunoscut noul cadru juridic al regimului comunist.

Măsurile luate de statul totalitar de naţionalizare în economie erau îndreptate împotriva păturilor bo-gate, considerate „elemente dușmănoase poporului”. Mecanismul de organizare a economiei centralizateera bazat pe un plan unic. Prin legile adoptate a fost distrusă proprietatea privată și a fost generalizatăproprietatea socialistă în industrie, bănci, comerţ, transporturi. Treptat, s-a realizat și colectivizarea prinmetode de constrângere.

1. Economia sub control sovietic, 1944–1959

După 1944, când URSS ocupă România, vecinul de la estimpune în ţară nu numai sistemul său politic, dar şi pe celeconomic. În plus, România este impusă la plata despăgu-birilor de război ca fost stat-satelit al Germaniei în anii răz-boiului. Prin convenţia de armistiţiu, semnată la 11 septem-brie 1944 la Moscova, România era obligată să ofere URSS odespăgubire de 300 mln de dolari SUA la preţurile din 1938,

adică cu o treime mai mari decât în 1944.Între 1945 şi 1952 au fost create SOVROM-urile, care erau oficial întreprinderi mixte,constituite teoretic pe paritatea aportuluide capital sovietic şi românesc. În reali-tate, prin intermediul acestora, Moscovaa exploatat ani la rând cele mai impor-tante sectoare ale economiei: petrolul(SOVROMPETROL), gazul (SOVROM-GAZ), industria chimică (SOVROM-

CHIM). Abia după retragerea trupelor so- vietice din ţară în 1958, România a începutsă-şi refacă suveranitatea asupra sectoa-relor strategice ale economiei. SOVROM-urile au fost lichidate complet în 1959.

2. Colectivizarea agriculturii şi industrializarea

Deşi România a fost comunizată complet după abdica-rea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, primele măsuri

de tip comunist au început să fie implementate în agricul-tură imediat după instalarea guvernului Petru Groza. La25 martie 1945 era decretată reforma agrară, prin care sedesfiinţau marile proprietăţi funciare (mai mari de 50 ha).

V O C A B U L A R  

Cenzură  – control asupra conți-nuturilor publicațiilor, spec-tacolelor, emisiunilor TV și

radio, corespondenței, convor-birilor telefonice etc.

Disident  – persoană care a avutopinii contrare regimului co-munist.

E V O C A R E

•  Care au fost consecinţele celuide-al Doilea Război Mondialpentru România?

•   În ce condiţii URSS a impusmodelul său politic, ideologicși economic altor popoare dinEuropa?

Acţiuni în susţinerea regimului de ocupaţie sovietic, dirijate decătre comuniști în România, octombrie 1944

C U R S

Page 56: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 56/137

55

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

Scopul acesteia nu era însă consolidarea mi-cilor proprietăţi, ci colectivizarea completăa terenurilor. În iulie 1945 se introduceaulivrările obligatorii de surplusuri de produ-se agricole, aşa-numitele cote. Era vorba, defapt, de rechiziţii forţate, similare celor im-puse ţărani lor din Rusia în timpul războiu-lui civi l din anii 1918–1921, precum şi în Ba-sarabia în anii 1940–1941, 1944–1949. Exis-tau 5 categorii de ţărani: lipsiţi de pământ

(2,5 % din total), săraci (57 %), mijlocaşi(34 %), aşa-numiţii chiaburi şi moşieri (7%, ambele categorii). Impozitul agricol eraaplicat conform logicii luptei de clasă, fiindmenit să ruineze ţăranii înstăriţi sau să-ifacă inapţi să-și onoreze obligaţiile exorbi-tante şi, drept urmare, să fie arestaţi şi con-damnaţi.

Colectivizarea începe oficial în 1949, ca

şi în toate celelalte state comuniste din estulEuropei, inclusiv Basarabia şi Ţările Baltice.În România, procesul durează până în 1962.

Prima etapă are loc în anii 1949–1953, ceamai violentă şi mai inumană. Ţăranii auopus rezistenţă, organizând sute de răscoa-le practic în toate judeţele ţării, în specialîn Dobrogea şi în Maramureş. Cei care se

opuneau colectivizării erau executaţi pe locsau deportaţi, majoritatea lor în Muntenia,în Câmpia Bărăganului, devenită astfel „oSiberie a României”. Măsurile punitive au

 vizat peste 170 de mii de ţărani. Colectivi-zarea a fost reluată după o pauză, în 1957.De data aceasta, autorităţile au pus accentulmai mult pe metodele politice, nu pe celepunitive. În 1962 s-a declarat oficial că pro-

cesul de colectivizare a agriculturii fuseseîncheiat. Nu mai puţin de 96 % din terenularabil era colectivizat. Distrugerea proprie-tăţii private nu a rezolvat problema agrarăîn România, ci a fost o strategie centrală aimpunerii regimului comunist. Din punctde vedere economic, agricultura româneas-că din perioada comunistă era inferioarăatât celei interbelice, cât şi celei din alte statecomuniste din Europa de Est.

3. Modul de viaţă

Milioane de români au suferit cumplit depe urma regimului comunist în România. Înacelaşi timp, alţii au profitat: ţărani mutaţide la ţară la oraş au obținut apartamente,modeste cum erau, salarii fixe şi unele bene-ficii sociale. Dar nici aşteptările acestora nuau fost satisfăcute decât pe o perioadă limi-

tată (anii 1960–1970). Situaţia s-a înrăutăţitpentru toată populaţia României (cu excep-ţia nomenclaturii) începând din 1980 , cândCeauşescu a decis să returneze investitorilorstrăini toate datoriile ţării (circa 10 mld dedolari SUA). Situaţia nu era foarte bună nicianterior, întrucât statul comunist investeanumai 11-16 % din totalul investiţiilor în pro-ducerea bunurilor de consum. După 1981 s-a

revenit însă la unele practici imediat postbe-lice: s-a introdus raţionalizarea principalelorproduse alimentare – pâine, lapte, zahăr, car-ne şi produse din carne. Justificarea oficială

Drapelul Republicii Populare Române. Între 1965 și 1989păstra culorile naţionale și dispunerea lor spaţială, daradăuga Stema Republicii Socialiste România, plasată încâmpul galben, la intersecţia diagonalelor.

Gh. Gheorghiu-Dej și N. Ceauşescu în mijlocul delegaţilor lacongresul Partidului Muncitoresc Român, februarie 1948

C U R S

Page 57: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 57/137

56

C a p i t o l u l 2

a acestei măsuri era că astfel se introduce unprogram ştiinţific de alimentare care nu tre-buia să depăşească 2800–3000 de calorii zil-nic. În realitate, cartelele pe care se cumpă-rau aceste produse, şi numai de la magazinul

la care erau arondaţi cetăţenii potrivit loculuide reşedinţă, nu asigurau automat obţinereaacestora. Era nevoie să se stea la coadă ore înşir pentru procurarea produselor de bază di-stribuite pe cartele. Problema cea mai mareera cu laptele, rândul începându-se de la ora12 noaptea, pentru a putea cumpăra produ-sul a doua zi. Salamul se vindea doar câte 200g de persoană, iar cine dorea să ia mai mult

trebuia să mai stea la rând o dată, adică altecâteva ore în şir. Situaţia ţăranilor era şi maicomplicată, întrucât ei trebuiau adeseori sămeargă la oraş pentru a face rost de principa-lele produse alimentare.

plan cincinal în 1950. Industrializarea a pusaccentul pe industria grea, care a obținutcele mai multe investiţii.

Din cele 45–46 % din totalul investiţiilorîn economie obținute de industrie, 80–90 %

reveneau industriei grele (industria meta-lurgică, siderurgică, constructoare de ma-şini, extractivă). Modelul de dezvoltare eco-nomică a dus la schimbarea radicală a struc-turii pe ocupaţii a populaţiei şi a raportuluiurban-rural. În 1950, 74,1 % din populaţiaRomâniei erau ocupate în agricultură, cifrăcare scade la 27,5 % în 1989.

Locuitorii satelor erau obligaţi, de ase-

menea, să obţină permis pentru a sacrificaun animal domestic sau altul. Dificultateaaccesului la produsele de primă necesitate adus la apariţia unor reţele informale de dis-tribuţie, bazate pe sistemul de „pile” („blat”,în URSS), iar a fi membru de partid era unatu în acest sens. În epocă, PCR (PartidulComunist Român) era descifrat în popordrept „Pile, Cunoştinţe, Relaţii”. Cele maicăutate produse care au devenit echivalen-

tul de schimb, un fel de valută, erau ţigărilestrăine, mai ales KENT, şi cafeaua. Blugiiconstituiau un indicator de statut social.

În 1982–1989 s-a limitat şi distribuireaenergiei electrice. Aceasta era întreruptă decâteva ori pe zi, fără un anunţ prealabil. Ce-tăţenii erau chemaţi să scoată din funcţiunefrigiderele pe timpul iernii, să nu utilizezemaşinile de spălat și alte bunuri electro-

casnice prea des şi să evite ori de câte ori sepoate folosirea ascensorului.

Coadă la pâine în România comunistă

  4. Interzicerea iniţiativei privateşi specificul industrializării sovietice

În decembrie 1946 era etatizată Banca Na-

ţională, măsură prin care s-a limitat drasticrolul jucat în economia României de capitalşi iniţiativa privată. Principalele mijloace deproducţie din industrie şi domeniile conexeau fost naţionalizate prin Legea din 11 iulie1948, prin care statul comunist a pus mânape 76 % din industrie, 98 % din transporturişi comunicaţii şi 42 % din comerţ şi credit.

Peste un an, la 28 iunie 1949, fusese in-

stituit monopolul de stat asupra exportului.Un alt pas spre impunerea unei economiide tip sovietic a fost crearea Comitetului deStat al Planificării, care introduce primul Manifestare a cultului personalităţii lui N. Ceaușescu

C U R S

Page 58: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 58/137

57

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

A. Penuria sub comunism

a) În anii ’80 era foarte dificil să obţii produse-le de primă necesitate. Deşi aveam cartele pentruprincipalele produse alimentare, în magazine nu

era nimic. Îmi aduc aminte că la Piatra-Neamţ,unde locuiam cu părinţii, elev fiind, timp de vreo2 săptămâni nu era nimic, dar absolut nimic, înalimentare. Ca să nu murim de foame, plecam înpădure în căutarea guliilor, pe care le fierbeam şiastfel ne mai potoleam foamea.

Robert, 40 de ani, Iaşib) În ultimii ani de comunism, mâncarea era

puțină și se găsea cu greu. Ca să aibă ce să punăpe masă, românii stăteau cu noaptea în cap lacozi interminabile. Mulți dintre ei nici nu știaudacă vor mai găsi ceva atunci când vor ajunge înfața tejghelei. Pâinea, laptele, carnea, uleiul și za-hărul, toate alimente de bază, erau raționalizate.

 Maria, 45 de ani, București

Ce urmări a avut procesul de naționalizarea bunurilor în mâinile statului? Formuleazăargumente pro sau contra pentru aserțiunea:„Naționalizarea bunurilor în proprietateastatului român a fost o necesitate”.

Cum crezi, politica de colectivizare a agricul-turii poate contribui la prosperitatea statuluiși la ridicarea nivelului de viață al țăranilor?

Oameni mobilizaţi în susţinerea idealurilor socialiste

B.   Caracterul contradictoriual României social iste

Cele 7 minuni ale Epocii de Aur:– Toată lumea avea de lucru;– Deşi toată lumea avea de lucru, nimeni nu

muncea;– Deşi nimeni nu muncea, planul se realiza

peste 100%;– Deşi planul se realiza peste 100 %, nu găseai

nimic de cumpărat;– Deşi nu găseai nimic de cumpărat, toată lu-

mea avea de toate;

– Deşi toată lumea avea de toate, toţi furau;– Deşi toţi furau, nu lipsea nimic de nicăieri.Florin Constantiniu,

O istorie sinceră a poporului român

D O S A R

C. Privi legi i le nomenclaturi icomuniste în România

Mentalul comunist, ca şi cel fascist, era celde fortăreaţă asediată. În România, fostul car-

tier Jianu [ulterior Cartierul Primăverii] dinBucureşti a devenit, în 1948, o asemenea fortă-reaţă, cu securişti în civil circulând pe străziledin zonă, ca să vadă cine cu cine se întâlneşte, cumiliţieni plasaţi în gherete în faţa v ilelor în caresălăşluiau magnaţii totalitari cu familiile lor,cu doctori aflaţi zi şi noapte la dispoziţia mai-marilor puterii (…) În vilele cele mai impună-toare s-au instalat Dej, Bodnăraş, Chişinevschi,Ceauşescu, Voitec, Sălăjan, Borilă, Pârvulescu,Miron Constantinescu, Răutu, Moghioroş,Chivu Stoica, Preoteasa şi alţii.

(…) În 1949, Betty Luca i-a invitat pe părinţiimei la o cină. Familia Luca stătea de-acum peundeva pe Kiseleff, într-una din reşedinţe, cupază, cu femei de serviciu ş. a. m. d. (…) Erauinstalaţi. Răutu stătea pe strada Londra, ulte-rior avea să stea Niculescu-Mizil acolo, Valterşi Hortensia lui erau şi ei într-o casă… Nu ştiu

dacă pe părinţii mei îi interesa foarte mult casa,erau încă foarte tineri, în ’48 tata avea 35 de anişi mama 33, apoi amândoi avuseră casă, nu ve-neau din nişte familii de pârliţi, nu aveau ne-

 voie de Partidul Comunist ca să le ofere casă.Dar sigur că au acceptat. Nu li s-a părut în mo-mentul acela că ar fi o injustiţie socială. Cred căau realizat acest lucru ulterior, mama, probabil,mai devreme…

Vladimir Tismăneanu, Lumea secretă

a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete,Bucureşti, Humanitas, 2012, p. 20, 64–65

Page 59: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 59/137

Studiu de caz

Economia în anii regimului lui Nicolae Ceaușescu

 În anii ’60–’70, România a suplinit absenţa tradiţiei industriale devârf prin importul de tehnologie avansată atât din URSS, cât și din ţă-

rile occidentale. În anii regimului lui N. Ceaușescu, ritmurile înalte deindustrializare s-au menţinut. Ramurile principale au continuat să fiesiderurgia și industria petrochimică. Au sporit investiţiile în industrie,alcătuind în 1971–1975 un indice de 49,2 %. După 1974, în condiţiiledictaturii lui Nicolae Ceaușescu, s-a adoptat o linie și mai accelerată aindustrializării. Deși ţara importa mari cantităţi de minereu de fier, pelângă combinatul metalurgic de la Galaţi s-a construit încă o întreprin-dere gigantică de acest fel, la Călărași. A crescut considerabil capaci-tatea de prelucrare a rafinăriilor. Insuficienţa de resurse proprii obligaţara să importe mari cantităţi de petrol. În condiţiile crizei economice

din anii ’70, ce a cuprins ţările de peste hotare, aceasta a dus la cheltu-ieli financiare enorme, sporind astfel datoria externă a ţării, care a atins în 1982 13 mld de dolari. Dezvoltarea agriculturii, care a înregistrat înunii ani recolte bune, s-a confruntat cu mari dificultăţi din cauza poli-ticii economice promovate de regimul lui N. Ceaușescu. Insuficienţa

de investiţii, nivelul scăzut de înzestrare tehnică, lipsa de în-grășăminte minerale, atitudineaneglijentă faţă de problemeleagriculturii au determinat in-stabilitatea acestei ramuri. La

 începutul anilor ’80, România aintrat într-o puternică criză ali-mentară. Statul a fost nevoit sămajoreze permanent preţurilela produsele agricole și să în-

treprindă măsuri de restricţie în sistemul de alimentaţie. Populaţia s-aconfruntat și cu alte greutăţi: asigurarea insuficientă cu spaţiu locativ,lipsa energiei electrice, consumul limitat pentru încălzirea locuinţelor,restricţiile în domeniul transportului.

E V A L U A R E

•  Explică prin ce metodea reușit URSS să impună

modelul său politic și eco-nomic României după anul1945.

•  Identifică asemănări șideosebiri în politica denaţionalizare a bunurilor înproprietatea statului și co-lectivizarea pământului înURSS și în România în anii’40–’50 ai sec. al XX-lea.

•  Comentează schimbărileproduse în societatearomânească în perioadapostbelică.

•  Analizează consecinţelecolectivizării și industriali-zării în România în perioa-da postbelică, realizatedupă modelul sovietic.

•  Caracterizează activitateapolitică a conducătorilorRomâniei din perioadapostbelică GheorgheGheorghiu-Dej și NicolaeCeaușescu.

•  Descrie viaţa de zi cu zi acetăţenilor României înanii ’60–’80 ai secolului al

XX-lea.•  Elaborează un eseu isto-

ric cu tema: „Specificulevoluţiei societăţiiromânești în perioadapostbelică”.

N. Ceaușescu în vizită la o întreprinde-re industr ială, 1978

Re zi st e nţ a p ri n cul t urăÎn condiţiile totalului control al

Partidului asupra tuturor sferelor vieţii,una dintre formele de rezistenţă într-osocietate totalitară a fost „evadarea însine”. Acest fenomen, cunoscut şi subdenumirea de „emigraţie interioară” –spre deosebire de emigraţia „în afară”–, a fost specific mai ales intelectuali-

tăţii, care refuza astfel colaborarea curegimul. „Rezistenţa prin cultură” erao modalitate prin intermediul căreiaindivizii se opuneau influenţei nefastea regimului totalitar.

„Tristeţea mea aude nenăscuţiicâini pe nenăscuţii oameni cum

 îi latră” (Nichita Stănescu)

Analizează caracterulideologiei promovate de

autorităţile din Româniaîn perioada socialistă.Care sunt limitele acesteiideologii?

58

C a p i t o l u l 2

Page 60: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 60/137

Page 61: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 61/137

60

C a p i t o l u l 2C U R S

2. Piaţa Comună. Politica AgrarăComună (PAC)

 Primul program concret al CEE, foarte impor-tant pentru crearea unei Pieţe Comune, prevedeadoptarea unei Politici Agrare Comune (PAC)în 1957, care a fost pusă în aplicare începând cu1962. PAC se baza pe următoarele trei principii:libera circulaţie a produselor agricole în interio-rul CEE prin eliminarea oricăror bariere vamale;garantarea unor preţuri fixe la produsele agrico-le și achiziţionarea excedentului agricol de cătreComunitatea Europeană, pentru a evita creareaunor perturbaţii la scară macroeconomică; unsistem vamal preferenţial în comerţul cu produse

alimentare între statele membre. Ultimul puncta stârnit un protest vehement din partea StatelorUnite, Canadei și Argentinei, pentru că produseleacestor ţări erau mai ieftine, dar CEE impuneamajorarea preţului de desfacere în cadrul Co-munităţii în ideea de a proteja producţia agricolălocală. Se observă, prin urmare, că, în anumiteprobleme, precum agricultura, existau puncte de vedere divergente la nivelul relaţiilor dintre ţările

occidentale, dar și la nivelul ţărilor comunitare(între Spania și Franţa, de exemplu, la mijloculanilor ’90). Principala nemulţumire a ţărilormembre CEE (din 1993, UE) ține de distribuireafondurilor PAC. Astfel, Franţei îi revine aproapeo treime din fondurile PAC. Pentru politica agri-colă, UE alocă 43 % din bugetul său total (adică55,5 mld de euro din 129,1 mld de euro).

3. Extinderea CEE și UE

Iniţial, din CEE făceau parte doar șase state:Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Lu-xemburg. Celelalte ţări din vestul Europei erausceptice în ceea ce privește beneficiile economicede pe urma aderării la CEE. Treptat însă s-a con-statat că ţările membre ale CEE au o economiemai viguroasă și cu o creștere mai ridicată decâtcele din afara spaţiului comunitar. Marea Brita-nie și-a exprimat dorinţa să intre în 1963, dar va

trebui să aștepte un deceniu din cauza opoziţieiFranţei. Odată cu aderarea britanicilor la CEEîn 1973, din ea decid să facă parte Danemarcași Irlanda, al căror comerţ exterior era legat în

principal de piaţa britanică. Următoarea extinde-re a CEE, motivată din considerente economice,dar și politice, a avut loc în 1981, când la aceastaaderă Grecia, o ţară care renunţase la un regimdictatorial în 1974. Spania și Portugalia se vor

alătura CEE în 1986, renunţând și ele la regimuridictatoriale la mijlocul anilor ’70. Următorul valde extindere a avut loc în 1995, de data asta la UEaderând Suedia, Finlanda și Austria, ţări careformaseră anterior o organizaţie paralelă de liberschimb. Primirea unor noi membri din cadrulfostelor state comuniste a avut loc în 2004. Atunciîn UE au intrat Estonia, Letonia, Lituania, Polo-nia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru șiMalta (ultimele două nu au fost comuniste ante-

rior). Ultimul val de extindere a avut loc în 2007,când România și Bulgaria au devenit cel de-al 26-lea și cel de-al 27-lea membru al UE. Următoareaţară care a aderat la UE a fost Croaţia, în 2013.

Avantajele intrării în CEE-UE s-au dovedit afi imediate pentru toate statele. Nimeni nu a ce-rut ieșirea din UE, din contra, alte ţări europenenemembre doresc să adere în continuare, inclusivRepublica Moldova, dar și Serbia, Bosnia-Herţe-govina, Macedonia și Turcia. În 2011–2012, s-aaccentuat criza zonei euro, din cauza falimen-tului suferit de Grecia și a datoriilor exorbitanteacumulate de ţări precum Italia, Spania, Portuga-lia și Irlanda. Prin contrast cu URSS și, mai apoi,CSI, UE este un spaţiu al prosperităţii economi-ce, dar și al democraţiei, al respectării drepturiloromului și al unor politici sociale echitabile.

Tratate de aderare Anulsem-

nării

Intrareaîn vi-

 go are

Tratatul de aderare aDanemarcei, Irlandei șiRegatului Unit

1972 1972

Tratatul de aderare a Greciei 1979 1981

Tratatul de aderare a Spanieiși Portugaliei

1985 1986

Tratatul de aderare aAustriei, Finlandei și Suediei

1994 1995

Tratatul de aderare a celorzece noi state membre

2003 2004

Tratatul de aderare aBulgariei și României

2005 2007

Page 62: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 62/137

61

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N ĂD O S A R

4. România și aderarea la UE

România este prima ţară din categoria fostelorstate comuniste care a stabilit relaţii economice șicomerciale cu CEE încă din 1974. În 1980, a fostsemnat Acordul privind crearea Comisiei mixte

România – CEE. Imediat după căderea comunis-mului în România, au fost stabilite și relaţii diplo-matice cu CEE (1990), iar ulterior s-a semnat unAcord de cooperare și comerţ (1991). Cererea ofi-cială de aderare la UE a fost trimisă în 1995, întru-nind consensul celor mai importante forţe politicedin ţară. România a încheiat negocierile privindaderarea și a semnat tratatul de aderare în aprilie2005 la Luxemburg, tratat care a intrat în vigoare

la 1 ianuarie 2007. Principalele probleme legatede aderarea României la spaţiul comunitar le-aureprezentat corupţia și reforma justiţiei. Româniaa profitat de fonduri europene cu mult înainte de2007. Din acel moment, limba română a devenituna dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene,fiecare cetăţean român (inclusiv cei originari saudomiciliaţi în Republica Moldova) are dreptul de ase adresa instituţiilor europene în limba sa mater-nă. Intrarea României în UE și NATO reprezintă

evenimente istorice remarcabile, care au consacratrevenirea României în spaţiul economic, politic șimilitar occidental. Beneficiile aderării la UE suntmultiple, începând cu numeroasele fonduri ne-rambursabile pentru dezvoltare, care pot fi acce-sate prin diferite programe. Criticii UE susţineaucă UE contribuie la distrugerea agriculturii noilorţări din Europa Centrală și de Est, iar unii înfie-rează UE ca fiind un nou „imperiu”. În cazul Ro-

mâniei, agricultura ţării era devastată din anii ’90,după ce au dispărut fostele CAP-uri (corespon-dentul colhozurilor din URSS). După 2007, agri-cultorii români au beneficiat de subsidii în valoarede 117 euro de hectar, ceea ce constituie o sumăimportantă, care asigură o parte considerabilă dinpreţul lucrărilor necesare. În Republica Moldova,ajutoarele bănești pe care le primesc agricultoriide la stat sunt de o sută de ori mai mici, ceea ce îidetermină pe ţărani să nu lucreze pământul.

5. Relaţiile economice ale României cu UE

Proporţia comerţului României cu UE eradeja de 62% cu mult înainte de aderare (2003).

În același timp, structura exporturilor Românieispre piaţa Uniunii Europene se prezenta atunci,neschimbându-se semnificativ nici în 2012, înfelul următor: articolele de îmbrăcăminte, tex-tile și produse din piele (o treime), echipamente

mecanice și electrice (o cincime), produse meta-lurgice și produse din lemn (câte cca 10 %). Prin-cipalii săi parteneri de export din UE sunt Italia,Germania, Franţa, Marea Britanie și Olanda. To-todată, principalele ţări furnizoare din UE suntGermania, Franţa, Ungaria și Austria.

Semnarea Tratatului de aderare a României laUniunea Europeană, 25 aprilie 2005

A. Educaţie, formare profesionalăși t i ne re t

„…Educaţia, pregătirea profesională și tine-retul sunt în primul rând de competenţa sta-telor membre… Conform Tratatului UniuniiEuropene, Uniunea trebuie să contribuie ladezvoltarea calităţii educaţiei, care trebuie săincludă și o dimensiune europeană, și trebuie

să sprijine și să completeze Acţiunea StatelorMembre, prin respectarea diversităţii culturaleși lingvistice a fiecăruia dintre ele, în ceea ceprivește conţinutul învăţământului și organiza-rea sistemelor educaţionale, și să implementezeo politică de formare profesională care să spri- jine și să completeze acţ iunile statelor membreși care să faciliteze adaptarea la schimbările in-dustriale și să ducă la creșterea ratei angajărilor.Aceste prevederi au început să fie implementate

prin trei programe majore: Socrates, Leonardoda Vinci și Youth.”

Din Acordul de aderare a României laUniunea Europeană, 2007 

Page 63: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 63/137

E V A L U A R E

•  Realizează o axă cronologicăși indică pe ea principalele

date și evenimente în procesulde constituire și dezvoltare aUniunii Europene.

•  Formulează o opinie cu referirela faptul că Uniunea Europeanăeste un nou model de colabora-re și integrare a popoarelor depe continent sau o formă ascun-să a unui imperiu modernizat.

•  Selectează informaţii suplimen-tare privind succesele înregis-trate de statele membre aleUniunii Europene și modalităţilede soluţionare a problemelor cucare se confruntă acestea.

•  Determină care sunt opţiunileRomâniei odată cu aderarea sala Uniunea Europeană.

•  Descrie principalele obiective

ale politicii externe a RepubliciiMoldova în ultimii ani.

•  Precizează ce schimbări au în-ceput în societate odată cu lua-rea cursului de integrare euro-peană a Republicii Moldova.

Studiu de caz

Stabilirea relaţiilor dintre Republica Moldova și UE

Documentul prin care s-a pus baza relaţiilor Chișinăului cuBruxelles-ul este Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și

Republica Moldova, semnat la 28 noiembrie 1994, dar intrat în vi-goare abia în iulie 1998. Mecanismul și monitorizarea în același timpa implementării APC în Republica Moldova ţin de programul TACIS(Technical Assistance for the New Independent States), lansat înseptembrie 1997. Iniţial, acest program a avut drept scop prioritaracordarea asistenţei tehnice statelor din spaţiul postsovietic, dar,ulterior, datorită intrării în vigoare a APC la 1 iulie 1998 în RepublicaMoldova, marja sa de activitate s-a extins la armonizarea legislativă,standarde și certificate, transport, dezvoltarea sectorului privat, amicilor întreprinderi, a resurselor umane, promovarea cooperării

individuale, vamale, sociale, în domeniul educaţiei, consolidarea in-stituţională, asistenţa în vederea aderării la Organizaţia Mondială aComerţului ș. a. În cazul Republicii Moldova, programul TACIS a avutși rolul de a promova dialogul și cooperarea dintre cele două maluriale Nistrului, prin realizarea unor proiecte comune. De exemplu, s-aacordat ajutor pentru fermieri în vederea identificării resurselorfinanciare privind dezvoltarea gospodăriilor acestora (un proiect-pilot s-a desfășurat deja în judeţul Orhei în perioada 1995–1997),colaborarea transfrontalieră etc.

Perspective ale integrării economice

a Republicii Moldova cu UE În 1995, proporţia comerţului exterior al Republicii Moldova cu

Uniunea Europeană era de 12 % din total. Din 2000, această propor-ţie s-a dublat, constituind 25 %. Zece ani mai târziu, comerţul exte-rior al Republicii Moldova era îndreptat în proporţie de peste 50 %spre statele Uniunii Europene. Se observă că, deși în 2001–2009Republica Moldova a fost guvernată de Partidul Comuniștilor dinRepublica Moldova, de orientare antieuropeană și antiromânească,relaţiile noastre cu UE au continuat să progreseze în planul schim-burilor economice, dar potenţialul acestora nu a fost nici pe de-

parte fructificat. Deși perspectiva integrării complete a RepubliciiMoldova în UE nu este articulată în termene concrete, Chișinăulface progrese simţitoare de la un an la altul, mai ales după 2009,când la putere a venit o alianţă de partide democratice proeurope-ne. Mesajul conducerii Republicii Moldova a devenit clar și coerent,prioritatea principală a statului fiind integrarea europeană. Astfel,autorităţile de la Bruxelles sprijină aderarea noastră la o serie deprograme care contribuie la apropierea Republicii Moldova destandardele Uniunii Europene. În toamna anului 2012, Chișinăul ne-gocia un Acord comercial cuprinzător cu UE, precum și un Acordde liberalizare a regimului de vize cu UE. O serie de proiecte eco-nomice se desfășoară în cadrul Parteneriatului Estic, lansat de UE înmai 2009 la Praga. Ajutorul UE vizează, în special, reforma justiţiei,modernizarea căilor de comunicaţie, conectarea la sistemul ener-getic și de gaze european etc.

Dirk Schuebel, reprezentant al UEla Chișinău (2009–2013)

Comentează relațiile RM cu UE.

62

C a p i t o l u l 2

Evidențiază perspectivele inte-grării economice.

Page 64: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 64/137

Știinţa și tehnica în epoca contemporană6

E V O C A R E

•  Prin ce se caracterizează evoluţia știinţeiși a tehnicii în epoca contemporană?

•  Ce impact au avut descoperirile știin-ţifice asupra progresului tehnic în se-colul al XX-lea?

Filosoful american ThomasKuhn (1922–1946) lansează încircuitul știinţific conceptul de„paradigmă”, prin care înţelegeacele realizări știinţifice recu-noscute, care, într-o anumităperioadă, ofereau întregii co-munităţi știinţifice un anumitmodel de punere și rezolvare aproblemelor.

Cercetătorul de origine româ-nă George Emil Palade (1912–2008) este laureat al PremiuluiNobel în domeniul medicineipe anul 1974.

1.  Știinţa în secolul al XX-lea

În secolul al XX-lea crește numărul oamenilor deștiinţă. Dacă, la începutul secolului, numărul lor înEuropa abia depășea 8000 de persoane, la începutulanilor ’90 erau deja 7 mln, fapt care vorbește despreimportanţa știinţei pentru societate. Prin descoperiri-le epocale ale lui Planck, Rutherford, Einstein, Kapița

ș. a. s-a pus la îndoială faptul că universul este ordo-nat și guvernat de legi bine determinate și pasibile decunoaștere (determinismul). Un nou spirit știinţificdevine dominant după formularea principiului incer-titudinii știinţifice (Heisenberg). Paradigma timpuluinostru constă în faptul că „adevărul știinţific” esterelativ și depinde de cunoștinţele cantitative și cali-tative acumulate într-o anumită perioadă. Odată ceaceste cunoștinţe sunt depășite, se produce o revolu-

ţie știinţifică, iar paradigma se schimbă.

2. Știinţele fundamentale

Elaborarea unui nou limbaj știinţific s-a datoratștiinţelor matematice, care ulterior a fost extins la ni- velul celorlalte știinţe. Elaborările în domeniul logiciimatematice au condus la inventarea computerului șiapariţia informaticii, care a transformat decisiv întrea-ga civilizaţie contemporană. Nu întâmplător matema-

ticile din a doua jumătate a secolului al XX-lea devinprincipalul criteriu de stabilire a competenţelor intelec-tuale, înlocuind disciplinele umane (limbile clasice).

Progresele în fizică au determinat aprofundareacunoașterii structurii materiei, dar mai ales a meca-nicii cuantice, care a dus la dezvoltarea fizicii nucleare(sursă energetică, dar cu potenţial distructiv). Chimiaa găsit în teoria atomică o nouă fundamentare teoreti-că (chimia atomică), iar progresele chimiei molecula-re, prin obţinerea unor produse sintetice (nailon, plas-

tide, pesticide), au fost spectaculoase. Biologia a fostimpulsionată de cercetările în domeniul geneticii prindescoperirea moleculelor de acid dezoxiribonucleic(ADN), care stau la baza oricăror făpturi vii. În 1953

Dependenţa societăţii occidentale de știinţe și tehnologii în secolul al XX-lea a fost inedită. Societateade consum este strâns legată de reușitele știinţei și tehnicii, acestea chiar au transformat modul de viaţă al

 întregii societăţi.

V O C A B U L A R  

Determinism – concepție științifică ce se ba-zează pe ideea că toate fenomenele suntstrict determinate, aceleași cauze provo-

când obligatoriu aceleași efecte.Premiul Nobel  – cel mai important premiu

internațional, acordat în domeniul științeide către Academia Suedeză. Se conferă îndomeniul fizicii, chimiei, medicinei, eco-nomiei, literaturii și păcii.

Nanotehnologii – ramură a științelor apli-cative care se ocupă cu dezvoltarea tehno-logiilor legate de materiale cu proprietățispeciale și dezvoltarea de aparatură mi-

croscopică și „molecule inteligente”.Paradigmă – un sistem de idei, viziuni, re-prezentări, concepte, metode de cerce-tare care domină comunitatea știinţificăîntr-o anumită perioadă istorică.

63

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

Page 65: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 65/137

64

C a p i t o l u l 2

a fost descoperită structura ADN-ului, care adeschis calea unor transformări revoluţionareîn știinţele vieţii. Dezvoltarea medicinei a fostcatalizată de descoperirile tehnice (scaner, la-ser, chimioterapie), dar și de ritmul înalt de

urbanizare, care a necesitat o nouă abordare asănătăţii publice. Datorită descoperirii insuli-nei (Nicolae Paulescu), penicilinei (AlexanderFleming), vaccinurilor, îmbunătăţirii diagnos-ticului, profilaxiei și igienei, crește speranţa de

 viaţă. Sume enorme se alocă pentru combatereaunor maladii precum cancerul sau SIDA.

3.  Știinţele umanistePrincipiul incertitudinii știinţifice își gă-

sește aplicarea și în disciplinele umane. Filoso-fii au fost receptivi la scepticismul oamenilor deștiinţă și au pus, la rândul lor, la îndoială existen-ţa unei „realităţi obiective absolute”. De aseme-nea, sub semnul întrebării a fost pusă existenţaunor legi sociale determinate, pe care se spriji-nea marxismul (Karl Popper). Două dintre celemai inf luente școli filosofice ale secolului – exis-tenţialismul și filosofia analitică – pun accentul

pe autonomia individului și pe reconstrucţiauniversului prin intermediul limbajului.

O disciplină derivată este psihosociologia,care-și propune ameliorarea relaţiilor umane încadrul unor grupuri sociale. Sociologia deţineun rol tot mai important în câmpul știinţificși-și propune să cerceteze mecanismele funcţio-

nării societăţii contemporane. Antropologia seconsacră studiului societăţilor și culturilor tra-diţionale, dar și al celor contemporane, și a avutmenirea să debaraseze societatea occidentală decomplexul superiorităţii faţă de popoarele „îna-poiate”. Știinţele politi-ce au fost impulsionatedatorită creșterii impor-tanţei fenomenului poli-tic în societăţile demo-cratice și diversificăriitehnicilor de conduce-re în perioada societăţiiîn masă. Știinţa istoricăși-a înnoit metodele decercetare mai ales înurma interacţiunii cualte discipline conexe.

4. Dezvoltarea tehniciiDupă cel de-al Doilea Război Mondial,

știinţa devine unul dintre motoarele creșteriieconomice a Occidentului (Big Science – Ma-rea Știinţă).

Crește randamentul știinţelor, mai ales carezultat al apropierii dintre știinţa fundamen-tală și cea aplicată. Știinţa începe să fie privităca o forţă de producţie care dă beneficii rapide,fapt care a dus la investiţii masive și chiar la o

competiţie între stat și întreprinderi. Înnoireatehnologică constituie un element importantal economiei capitaliste moderne, de care be-neficiază întreaga societate, fiind strâns legatăde ideea de prosperitate. Tehnologia bazată peteoria știinţifică avansată și pe cercetare a de-terminat „boom”-ul economic în Occident.

Fără știinţa genetică, statele suprapopulate,ca India și Indonezia, nu ar fi putut produce

suficientă hrană pentru a-i îndestula pe toţicetăţenii lor. La sfârșitul secolului trecut, bio-tehnologia a devenit un factor important atâtîn agricultură, cât și în medicină. Descoperi-

C U R S

Filosoful austriac LudwigWittgenstein (1889–1951),unul dintre fondatorii filo-sofiei limbajului, afirma că: „Limitele limbajului meu în-

seamnă limitele lumii mele”.

„Dumnezeu e mort (Nietzsche). Nietzsche e mort (Dumnezeu).”Această inscripţie pe unul dintre pereţii Sorbonei (1968) denotă

un protest fata de materialismul lumii contemporane, a căruiformă ideologică absolută este ateismul. Oamenii mor, concep-tele și ideile nu.

Secolul al XX-lea este secolul constituiriiștiinţelor sociale, prin dezvoltarea unor disci-pline ca sociologia, antropologia, psihanaliza șidezvoltarea celor vechi (istoria, geografia, filo-sofia, lingvistica).

Una dintre cele mai dinamice discipline oreprezintă psihanaliza. Apărută din cercetările

lui Sigmund Freud, ea af irmă că inconștientul,ca sursă importantă de conf lict și de probleme,

 joacă un rol activ în luarea deciziilor și în com-portamentul uman în general.

Page 66: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 66/137

65

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

rea fuziunii nucleare, a teoriei moderne a com-puterelor, a laserului, a structurii ADN-ului, atransmiţătorului fac din secolul al XX-lea operioadă de maximă înflorire a știinţei. Deprogresul tehnico-știinţific este strâns legat și

un alt indicator important – calitatea vieţii.După prăbușirea sistemului comunist, s-a

accentuat latura economică a explorării spa-ţiale, progrese vizibile fiind înregistrate maiales în telecomunicaţii (sateliţii).

Astăzi ramurile de cea mai mare perspec-tivă sunt tehnologiile informaţionale (IT) șinanotehnologiile.

1945 inventarea primului calculator

1946 apare cuptorul cu microunde

1947 apariţia primului tranzistor

1952 este produs primul calculator IBM

1953 descoperirea structurii ADN

1955 este construită prima centrală nucleară în

Marea Britanie

1956 este comercializată pilula contraceptivă

1957 are loc lansarea primului satelit artificial în

URSS

1960 descoperirea laserului

1961 primul om în cosmos

1962 este fabricat primul robot industrial în SUA

1967 se efectuează primul transplant de cord

1969 prima aselenizare a unui astronaut american1969 prima fecundare in vitro

1975 inventarea cartelei de microcircuit

1978 nașterea primului copil conceput în eprubetă

1979 inventarea compact-discului (CD)

1979 comercializarea primului calculator perso-

nal (PC) de către IBM

1979 apariţia ecografiei

1984 IBM introduce tipul de memorie RAM

1984 firma Apple produce primele calculatoareMacintosh

1993 apare primul microprocesor cu 3,1 mln de

tranzistori

D O S A R

C.  F i nanţ are a ce rce t ări i -de zvo l t ă-ri i raportate la PIB (%)

Statul 1975 1983 1990

SUA 2,32 2,71 2,79

Japonia 1,81 2,36 2,85

Germania 2,24 2,51 2,82

Franța 1,79 2,11 2,39

Marea Britanie 2,17 2,24 2,20

Canada 1,1 1,33 1,35

Republica Moldova 0,18  * datele pentru RM sunt din 2004

Care au fost cele mai mari descoperiri în dome-niul știinţei și al tehnicii din secolul al XX-lea?Identifică unele dintre aceste descoperiri careau consecinţe pozitice și negative asupra omu-lui contemporan.

A. Pro i e ct ul M anhat t an

La 2 august 1939, Einstein, la îndemnul unuigrup de savanţi, i-a scris președintelui Roosevelto scrisoare în care îl anunţa că: „Cercetările re-cente au condus la ideea că uraniul poate deveni,într-un viitor apropiat, o importantă sursă deenergie… Anumite aspecte ale situaţiei actualepar a impune ideea implicării administraţiei înaceastă acţiune. De aceea, am considerat de da-toria mea să vă informez asupra acestor fapte”.

Aspectele de care vorbea marele fizician însem-nau posibilitatea creării unei arme distrugătoa-re. Se consideră că anume această scrisoare aavut menirea să transforme substanţial destinulștiinţei și, în general, al civilizaţiei moderne, deacum înainte indisolubil legate de puterea poli-tică și de cea militară.

Ca rezultat al acestui demers ia naștere unuldintre cele mai mari și mai secrete proiecte aleepocii moderne – proiectul Manhattan –, care

a dus la crearea bombei atomice. Fondurilealocate acestuia depășeau 2 mld de dolari, în elfiind implicaţi circa 43 000 de oameni.

B.   Cronologie

1924 Heisenberg enunţă principiile mecanicii

cuantice

1928 este descoperită penicilina

1930 inventarea poliamidei (nailonului)

1930 apare cauciucul sintetic1934 descoperirea neutronului

1935 apare conceptul de „ecosistem”

1938 este realizată fisiunea nucleului de uraniu,

care eliberează energie nucleară

Page 67: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 67/137

Studiu de caz

Pericolele tehnoligizării excesive și responsabilitatea oamenilorde știinţă pentru viitorul planetei

Spre sfârșitul secolului al XX-lea știinţa devine baza întregii socie-tăţi, deoarece nici economia, nici cultura nu pot exista fără progreseletehnice. Totuși, dezvoltarea tehnologică conţine în sine și efecte ne-gative, greu de estimat.

Numărul enorm de jertfe datorate tehnicilor militare tot mai sofisti-

cate a trezit proteste nu numai din partea societăţii, dar și a comunităţiiștiinţifice. Fizicieni ca Einstein, Szilard, Oppenheimer și Saharov, care aucontribuit la crearea armelor nucleare, s-au pronunţat pentru un con-trol mai riguros asupra acestora. Ca rezultat al acestui demers a fostfondată o Agenţie Internaţională de Control al Energiei Atomice (AIEA).

 În agricultură, utilizarea unui număr mare de pesticide și chimicale cuefecte întârziate în goana pentru cantitate a afectat puternic nu numaicalitatea produselor, dar și mediul ambiant.

Astfel, RSSM, la sfârșitul anilor ’80, a fost dusă în pragul unei catastro-fe ecologice, fiind transformată

 într-un laborator sovietic de im-plementare a îngrășămintelor chi-mice. Eliminarea fluorocarbonului,utilizat la frigorifere și aerosol, re-duce stratul de ozon al planetei.Progresele în biologia molecularăpot reduce suferinţa bolnavilor,

 însă modificarea structurii geneti-ce poate avea efecte imprevizibileasupra evoluţiei omului ca specie.Serioase probleme de ordin etic

ridică și clonarea organismelor vii,multe ţări interzicând cercetările înacest domeniu, sub presiunea so-

cietăţii civile. O dezbatere publică în această privinţă este necesară.

E V A L U A R E

•  Identifică 7-10 descope-riri în domeniul știinţei și

tehnicii care au influen-ţat radical modul deviaţă al omului în epocacontemporană.

•  Compară descopeririledin știinţele fundamen-tale cu cele din știinţeleumanistice.

•  Analizează la alegere undomeniu al știinţei sautehnicii care, în opiniata, a influenţat decisivprogresul economieicontemporane.

•  Argumentează ne-cesitatea unor cheltuielienorme pentru explo-rarea cosmosului și pro-movarea tehnologiilor

informaţionale în lume.

D o cum e nt : F i l o so f i a i st o ri e i

„Oricât am vrea să ne mângâiem de condiția existențeinoastre prin împrejurările vitrege ale vremurilor – năvălireabarbarilor, ocupația turcească, maghiară, dominația fanario-

tă… nu vom reuși totuși. Istoria este oexplicație, dar nu o scuză (…)

Salvarea României sânt virtuțile și po-sibilitățile ei ascunse. Ceea ce am fost nueste decât un sprijin iluzoriu. Nu trebuiesă fim atât de lași încât să ne inventăm untrecut. Iubesc istoria României cu o urăgrea.”

Emil Cioran,Schimbarea la față a României

 În filmul artistic „Godzilla” (1998) se ara-tă cum mutaţiile genetice provocate detestele nucleare franceze din Oceaniaau condus la apariţia unui monstru,

care a întreprins o „vizită de răspuns” înlocalitatea ce a dat numele „proiectuluiManhattan” și armelor nucleare!

Emil Cioran (1911–1995),filosof român

Formulează argumente pro

sau contra pentru moţiunea„Progresul tehnologic ne-aînrăutăţit viaţa”. Confirmăargumentele prin exempleconcrete din comunitatea ta.

66

C a p i t o l u l 2

Scriitorul Gheorghe Malarciuc(1934–1992) printre primii a vorbitdeschis despre catastrofa ecolo-gică din RSSM

Page 68: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 68/137

Sinteză și evaluare7I . R E Ţ I N E !

•  În epoca contemporană, viaţa economică a evoluat cu pași rapizi în majoritatea statelor lumii datorităprogresului tehnico-știinţific, implementării principiilor economiei de piaţă și politicii guvernelor.

•  În dezvoltarea economiei ţărilor au fost evidenţiate atât perioade de avânt, cât și de crize, caredepășeau cadrul naţional, acestea fiind provocate de conflagraţiile mondiale, concurenţe nesănătoa-se între puteri, inflaţie și altele.

•  În a doua jumătate a secolului al XX-lea, un fenomen nou pentru statele lumii este globalizarea, fe-nomen caracterizat prin interdependenţa economiilor, fapt ce a dus la integrarea economică, la con-stituirea Comunităţii Economice Europene, alături de SUA și Japonia, și a altor structuri economiceinternaţionale.

•  În România postbelică și în RSSM, aflată în componenţa URSS, economia a avut un caracter centra-lizat și planificat, de comandă, ceea ce a dus la distrugerea simţului de producător și la dezvoltareacelui de consumator.

•  După proclamarea independenţei de stat în anul 1991, Republica Moldova se află într-o perioadă detranziţie spre economia de piaţă, promovând cursul de integrare europeană și aderare la UniuneaEuropeană.

I I . G Â N D I R E C R I T I C Ă

•  Explică de ce în majoritatea statelor occidentale principiile economiei de piaţă au devenit o bază pentruprogresul societăţii, iar în cele cu regim comunist acestea au fost ignorate?

•  De ce, odată cu tendinţele de globalizare, pe de o parte, are loc procesul de integrare a statelor, iar pe de alta,concurenţa economică se intensifică?

•  Cum am putea să fortificăm principiul de producător și să-l diminuăm pe cel de consumator dacă dorimsă prosperăm economic?

•  Cum a evoluat economia ţărilor europene în secolul al XX-lea cu diverse regimuri politice și ideologii?

•   În ce a constat specificul evoluţiei economice a societăţii din RSSM (aflată în componenţa URSS) și dinRomânia comunistă în perioada postbelică?

•  Care sunt perspectivele Republicii Moldova în realizarea cursului său de integrare europeană?

I I I . T I M P U L Î N I S T O R I E

Realizează o friză cronologică pe care vei indica principalele perioade de avânt și de criză din epocacontemporană, în:

•  Statele Unite ale Americii; •  Statele din Europa;

•  URSS; •  România socialistă.

•  RSSM;

Formulează o concluzie pe baza rezultatelor la care ai ajuns.

I V . P E R S O N A L I T Ă Ţ I I S T O R I C E

  Analizează documentul.

„Planul Marshall accentuează astfel tăierea în două a Vechiului Continent. El constituie al doilea act de ru-pere a Marii Alianţe, consumat în 1947. Obiectivele Statelor Unite erau triple: umanitare, politice (stăvilirea

67

E C O N O M I E Ș I S O C I E T A T E Î N P E R I O A D A C O N T E M P O R A N Ă

Page 69: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 69/137

V . R E L A Ţ I A C A U Z Ă - E F E C T

Determină consecinţele politicii de stat asupra dezvoltării economiei. Argumentează rolul statului îneconomie. Compară evoluţia economiei în statele cu regim democratic și în cele cu regim totalitar.

Nr. Caracteristici Statele cu regim democratic Statele cu regim totalitar

1. Rolul statului în economie

2. Politica economică

3. Modalităţi de implementare

4. Consecinţe asupra populaţiei

V I . R E F L E C Ț I E

Crezi că plecarea peste hotare a multor persoane este unica variantă pentru îmbogăţirea lor? În ce do-meniu ai dori să iniţiezi o afacere dacă ai avea posibilitatea să te afirmi în ţară? Care ar fi primii cinci pași pecare ar trebui să-i întreprinzi pentru a avea succes și prosperare? Ce blocaje ai putea întâmpina? Formuleazăo concluzie din 7-10 propoziţii.

V I I . A U T O D E Z V O L T A R E

Realizează un portofoliu despre succesul unor persoane de afaceri, în care poţi include:

•  date despre unii oameni de afaceri care au prosperat cu succes datorită muncii lor asidue.

•  informaţii din surse suplimentare despre iniţierea unei afaceri.

•  imagini, caricaturi și poze despre unele afaceri economice.

•  elaborarea planului-schiţă al unei miniafaceri în școala ta sau în comunitate.

•  comunicări scurte despre noile politici economice la răscrucea secolelor XX–XXI sau comunicări redactate.

•  propuneri de colaborare cu colegii de clasă cu referire la prosperarea economică a persoanelor din comunitate.

•  întrebări privind anumite probleme în iniţierea unei afaceri care pot fi adresate personalităţilor prospere.

•  realizarea unor sinteze despre experienţa acumulată asupra sistematizării materialelor în portofoliu și aprezentării lui.

comunismului) și economice (prevenirea unei întoarceri la criza de supraproducţie decare a suferit atât de mult în anii treizeci). Ajutorul american, masiv, era global. Deaceea, pentru a și-l repartiza între ei, beneficiarii au format Organizaţia Europeană deCooperare Economică (OECE). În anii 1948 – data înfiinţării sale – și 1951, când ia sfârșit„Planul Marshall”, au fost transferate din SUA 11,8 mld de dolari sub formă de donaţie și1,8 mld de dolari sub formă de împrumut. Acest ajutor de anvergură a accelerat consti-

tuirea Vechiului Continent. OECE-ul a pus jaloanele unei uniuni economice europene.Ea a întărit relaţiile de solidaritate – dar și de dependenţă – ale Europei Occidentalefaţă de Statele Unite.”

 S. Singer, economist englez 

•  Determină importanţa planului economic al lui G. Marshall pentru consolidarea politicii SUA în EuropaOccidentală și în lume.

•  Ce rol au avut personalităţile politice și experţii în economie în realizarea obiectivelor în diverse state dinlume?

•  Cum crezi, trebuie susţinută opinia unor personalităţi care consideră că statele ex-comuniste au nevoie

de un nou „Plan Marshall”?

George Marshall(1880–1959)

68

C a p i t o l u l 2

Page 70: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 70/137

69

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

P robl e ma t i ca e poci i

De la sfârşitul secolului al XVIII-lea, sub impactulRevoluţiei Franceze, gândirea politică europeanăa fost câştigată treptat de idealul naţiunii, ca formăde exprimare a suveranităţii poporului. Dezvoltat însecolul al XIX-lea, după Primul Război Mondial, acestconcept se va generaliza, provocând, alături de mar-xism, în forma sa bolşevică, schimbarea din temelii aarhitecturii politice europene.

 În 1918, în conformitate cu dreptul la autode-terminare, românii din fostele imperii Habsburgic şi Ţarist s-au unit cu Regatul Român. Pe de altă parte,la fel ca în cazul altor ţări din Europa Centrală şi deEst, apărute sau extinse după Primul Război Mondial,unirea într-un singur stat a unor provincii cu tradiţiiparticulare, cu o structură etnică eterogenă şi cu unstatut contestat de fostele metropole, a provocatprofunde crize, care au afectat atât cotidianul majo-rităţii româneşti, cât şi pe cel al minorităţilor.

Chiar dacă în timpul „Războiului Rece” problema-

tica naţională a fost trecută în plan secund, aceastaa rămas şi după 1945 una dintre temele fierbinţi aleactualităţilor europene. În partea continentului afla-tă sub dominaţia URSS, s-a crezut că aplicarea mo-delului sovietic va anula de la sine antagonismelemotivate etnic. În Europa Occidentală, satisfacereadoleanţelor minorităţilor a fost văzută într-o ordinedemocratică de care să profite toţi cetăţenii.

Destrămarea URSS şi războiul civil din fosta Iugo-slavie au demonstrat că, oricât de generoasă ar fi

legislaţia unei ţări, o rezolvare a problemelor naţio-nale nu poate avea loc fără respectarea libertăţilor şidrepturilor elementare ale omului.

Problema identitară în lumeacontemporană

Capitolul 3

După 1945, evoluţiile din România şi RepublicaMoldova au fost în mare parte asemănătoare. Acestlucru este, până la un punct, valabil şi pentru politi-cile naţionale. În România socialistă, la fel ca în RSSM,au existat diferenţe majore între discursul oficial şisituaţia reală a minorităţilor. Dacă în cazul Românieiaceastă contradicţie a condus, mai ales după 1965, lao revigorare a naţionalismului cu rădăcini în perioadainterbelică, în Republica Moldova, politica autorităţi-lor sovietice s-a reflectat în îndepărtarea moldoveni-

lor de spaţiul cultural şi lingvistic românesc.

  Conţinuturi

•  Evoluţia popoarelorşi situaţia minorităţilordin Europa în perioada interbelică

•  Situaţia grupurilor etnice în România în anii 1918-1940.Specificul Basarabiei

•  Problematica etnică în Europa•  Identităţi colective în România

și Republica Moldova în perioada comunistăși postcomunistă

 N oţ i u n i

•  Popor

•  Naţiune

•  Conștiinţă naţională

•  Etnie

•  Identitate

•  Mișcare de eliberare naţională

•  Drepturile omuluiSinagogă din Iași, 1671

 Târg săptămânal din Tarutino, „capitala” germanilor dinBasarabia interbelică

Page 71: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 71/137

70

C a p i t o l u l 3

Evoluţia naţiunilor și situaţia minorităţilordin Europa în perioada interbelică

1

E V O C A R E

•   În ce condiţii a avut loc proce-sul de formare a naţiunilor eu-ropene în perioada modernă?

•  Care sunt formele de manifes-tare a naţionalismului?

1. Noţiuni de bază

Oamenii de ştiinţă vorbesc, deseori, despre două tipuri de na-ţiuni: naţiunea politică (statală) şi naţiunea culturală (etnică). Întimp ce prima se referă la identitatea politică a unei mari comuni-

tăţi, cea de-a doua, fiind şi forma cea mai frecventă de manifesta-re, trimite la unitatea lingvistică, culturală, religioasă şi istorică.Naţiunea culturală se află într-un raport ideatic foarte apropiatcu grupul etnic. Deosebirea dintre cei doi termeni este legată de

faptul că o naţiune tinde să formeze şi de cele mai mul-te ori formează un stat propriu (statul naţional), în timpce grupul etnic este doar parte a unei entităţi statale şi sepoate situa într-un raport de inferioritate sau subordona-re faţă de grupul dominant. În acest caz, putem vorbi deminorităţi etnice sau minorităţi naţionale. În legătură cu

naţiunea şi grupul etnic se află şi identitatea colectivă.O particularitate importantă a procesului de formare a

naţiunilor europene este caracterul conflictual al acestuia.În nenumăratele spaţii de contact etnic, au existat foar-te multe cazuri în care geneza unor naţiuni a avut loc laconcurenţă cu alte proiecte naţionale, de pildă, naţiuneamacedoneană versus naţiunea bulgară (vezi studiul de caz).

De multe ori se consideră că organizarea Europei pe principiul na-ţiunilor a urmat linia Vest – Est. Acest lucru este însă doar în parte

 valabil, deoarece, alături de regiuni din estul Europei, unde asis-tăm şi în prezent la geneza unor noi naţiuni (Belarus, Muntenegru,Bosnia și Herţegovina), mai există şi în vestul continentului co-munităţi care se află în proces de afirmare ca naţiuni: catalanii şibascii în Spania, corsicanii în Franţa, scoţienii în Marea Britanie.

Una dintre formele de manifestare a naţiunii este naţio-

nalismul.

2. Afirmarea principiului autodeterminării

Ideea constituirii unor state naţionale pe teritoriul fostelor Im-perii Rus, Otoman şi Habsburgic s-a impus abia în ultima fazăa Primului Război Mondial. Dreptul popoarelor la autodeter-minare a fost susţinut în mod special de liderii grupurilor etnicedin aceste imperii. Liderii SUA, Marii Britanii şi Franţei au fost

V O C A B U L A R  

Identitate colectivă  – sumă de valori din trecut şi din prezent.Este pusă şi în legătură cu isto-ria comună a unui grup, în caretrecutul serveşte la constru-irea unor coduri imaginare degândire şi acţiune colectivă.

Autodeterminare – principiu fun-damental al drepturilor omu-lui. Este legat de libertatea po-

poarelor de a-şi stabili singuredezvoltarea politică, economi-că, culturală şi socială, fără vreointervenţie din exterior.

C U R S

Competiţiile sportive sunt ocazii pentru etalarea

patriotismului. Imagine dintr-un oraş german

din timpul campionatului mondial de fotbal

din 2006.

 În limba latină, natio însemna iniţial a fi născut sau a aparţine unei ginţi. În Evul Mediu, termenul de-

semna originea geografică a unei persoane (în mediul universitar) sau apartenenţa la un grup social pri-vilegiat (de pildă natio hungarica în Transilvania). De la sfârşitul secolului al XVIII-lea, această vocabulă acăpătat valenţe politice, culturale şi lingvistice.

Page 72: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 72/137

71

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

la început de părere că popoarele mici ar trebuidoar să obţină autonomie în cadrul frontierelorexistente. Aplicarea dreptului la autodeterminarela Congresul de Pace de la Paris a fost determina-tă de schimbările din ultimele luni ale războiu-

lui, inclusiv intervenţiile preşedintelui americanWoodrow Wilson, fără a se ţine cont de opiniiledeseori îndreptăţite ale statelor învinse.

Folosirea principiului autodeterminării maiales ca instrument al puterilor învingătoare (îndauna maghiarilor, germanilor, bulgarilor, depildă) a fost una dintre cauzele care au condusla instaurarea stării conflictuale în Europa după1918. O rezolvare echitabilă a tuturor diferen-delor motivate etnic nici nu ar fi fost de faptposibilă, din cauza structurii lingvistice şi reli-gioase foarte complexe a majorităţii regiuniloreuropene, mai ales în partea răsăriteană a conti-nentului. În lipsa unui mecanism internaţionalrecunoscut şi acceptat de toate ţările, dar şi dincauza stării de haos politic din multe regiuni,nici plebiscitele nu puteau fi o soluţie. Din acestmotiv, în cele mai multe cazuri, soarta postbeli-că a multor teritorii a fost decisă de adunări ad-

hoc, cu niveluri diferite de reprezentativitate.Una dintre consecinţele modificării hărţiiEuropei după prima conflagraţie mondială a fostgrăbirea procesului de formare a identităţilornaţionale, prin adunarea în graniţele unui stat amajorităţii vorbitorilor de aceeaşi limbă (în cazulstatelor învingătoare) sau prin creşterea mobili-zării colective ca urmare a frustrărilor provocatede rezultatele războiului (în ţările învinse).

tări forţate sau ca urmare a unor acorduridintre state privind schimburi de populaţie,care au implicat câteva milioane de persoanedin rândul minorităţilor. Cu toate acestea, înperioada interbelică, majoritatea statelor din

Europa Centrală şi de Est au fost eterogene dinpunct de vedere etnic, ponderea minorităţilor variind între 10 % şi 35 %. În 1920, pe un teri-toriu de cca 1 450 000 km2, de la Marea Balticăpână în sudul Balcanilor, locuiau cca 88 mln depersoane, reprezentând peste treizeci de gru-puri etnice. Pentru a garanta drepturi cât mailargi pentru minorităţi, marile puteri au impusclauze speciale în tratatele încheiate după Pri-

mul Război Mondial. De asemenea, protecţiaminorităţilor a fost şi una dintre preocupărileLigii Naţiunilor, instrumentul principal oferitminorităţilor pentru a-şi face publice nemul-ţumirile fiind petiţiile individuale. Între 1921şi 1939, la secretariatul Ligii Naţiunilor au fostînregistrate cca 950 de astfel de plângeri.

În primii ani de după 1918, majoritatea sta-telor din Europa Centrală şi de Est au promo-

 vat (mai ales din considerente de conjunctură)

o politică generoasă faţă de minorităţi. De laînceputul anilor ’30 au fost luate însă măsuricare au condus la îngrădirea drepturilor mi-norităţilor, urmărindu-se chiar asimilareaacestora. Explicaţia politicii de discriminarea minorităţilor în Europa în perioada interbe-lică se găseşte în: ambiguitatea reglementări-lor privind statutul şi protecţia minorităţilor;existenţa unor dispute teritoriale; dificultăţile

de integrare a unor regiuni în noile construcţiistatale; impunerea regimurilor politice totali-tare; criza economică mondială.

Cu o încărcătură pozitivă (în cazul patrio-tismului), neutră, dar şi agresivă, naţionalismulse exprimă mai ales prin grija faţă de naţiuneaproprie în domeniul politic, economic, religi-os, cultural sau chiar sportiv. Celor mai multeforme de manifestare a naţionalismului le esteproprie convingerea privind singularitatea na-ţiunii/grupului etnic propriu. Prin formele salecele mai radicale (şovinismul, fascismul, anti-semitismul), naţionalismul a stat la baza unormari tragedii umane din secolul al XX-lea.

3.  Situaţia minorităţilor în anii 1918–1940În timpul confruntărilor militare şi în pri-

mii ani de după încheierea războiului au avutloc mai multe mişcări de populaţie, prin depor-

C U R S

O familie de aromâni din Macedonia

Page 73: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 73/137

C . Ponderea minorităţ i lor în structura populaţiei

din ţări le Europei Centrale (1930)

ŢaraPonderea mi-norităţilor, %

Ponderea celor mai im- portante minorități, %

ŢaraPonderea mi-norităţilor, %

Ponderea celor mai im- portante minorități, %

Ceho-slovacia

33,7Germani (22,5)

Maghiari (4,9) Ucraineni

(3,9)

Iugoslavia 18,1Germani (4,3)Maghiari (4,0)

Albanezi (3,8)

Polonia 32,3

Ucraineni (13,9)Evrei (9,8)

Bieloruşi (5,3)Germani (2,3)

Bulgaria 16,9

Turci, tătari,găgăuzi (10,7)Ţigani (2,5)

Români (1,3)

România 28,1

Maghiari (7,9)Germani (4,1)

Evrei (4,0)Ucraineni (3,3)

Ungaria 7,9

Germani (5,5)Slovaci (1,2)Croați (0,3)

A . D e s pre n a ţ i u n i

„O națiune înseamnă un suflet, un principiu spiri-tual. Două lucruri care, la drept vorbind, fac unul sin-gur, constituind acest suflet, acest principiu spiritual.

Primul se află în trecut, cel de-al doilea rezidă în pre-zent. Primul înseamnă un bogat patrimoniu de amin-tiri comune; cel de-al doilea presupune consimțământulactual, dorința de a trăi împreună, voința de a continuaa pune în valoare moștenirea primită de fiecare.”

Ernest Renan, Qu’est-ce qu’une nation?, 1882

B. Despre organizarea

polit ică a Eur opei după 1918

„Popoarele Austro-Ungariei, al căror loc prin-tre naţiuni îl dorim protejat şi garantat, trebuie

să aibă posibilitatea de a se dezvolta autonom.”„Părţilor turceşti din Imperiul Otoman ac-

tual trebuie să le fie asigurată o independenţănecondiţionată. Celorlalte naţionalităţi care seaflă sub dominaţie turcească trebuie să le fiegarantată siguranţa vieţii şi posibilitatea neîn-grădită de a se dezvolta independent.”

„Se impune crearea unui stat polonez, caresă cuprindă toate teritoriile cu o populaţie in-dubitabil poloneză.”

Woodrow WilsonCe este comun şi deosebit între stat şi naţiune?

Poate oare o națiune să se afirme dacă nu sunt res-pectate drepturile altor națiuni?

Precizează care sunt elementele de bază cecaracterizează o națiune. Cum au fost luate încalcul aceste caracteristici de diferite forțe poli-tice pentru afirmarea națiunilor în perioadainterbelică?

D O S A R

D. P ri n ci pi u l f orţ e i „…Tema fundamentală de veacuri la

rând a fost că principiul forţei şi al puteriisunt factori decisivi. Toată istoria înseamnăluptă. Numai forţa e dominantă. Forţa esteprima lege (…).

Alterarea sângelui și deteriorarea rasei re-prezintă singurele cauze care explică declinulcivilizaţiilor străvechi; niciodată războiul nu

a ruinat naţiunile, ci pierderea puterii lor derezistență – caracteristică exclusivă a sânge-lui raselor pure. În această lume, oricine nueste de sorginte sănătoasă poate fi consideratpleavă…”

Hitler, Mein Kampf  , 1926 

Care pot fi consecințele pentru ambele națiuni încazul când una dintre ele încearcă să-și impunădominația cu ajutorul puterii și al războaielor?

Analizează datele din tabel. Compară pondereaminorităților în componența statelor din EuropaCentrală în perioada interbelică. Explică diferențeleidentificate.

72

C a p i t o l u l 3

În ce constă pericolul aplicării forţei în diverse si-tuaţii? Ce principii ale drepturilor omului se încalcăprin astfel de declaraţii? Cum ar putea fi soluţionatecontradicţiile, folosind cooperarea şi colaborarea în-tre diferite persoane sau popoare?

Page 74: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 74/137

S t u d i u d e ca z

Identităţile Macedoniei

Apariţia naţiunii macedonene constituie un exemplu elocventpentru ceea ce înseamnă manipularea problematicii etnice în scopuri

politice. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a accentuat rivalitatea din-tre Grecia, Serbia şi Bulgaria pentru regiunea istorică Macedonia, locui-tă în majoritate de vorbitori ai unor dialecte slave, foarte apropiate degraiurile din vestul Bulgariei şi sudul Serbiei. Alături de lideri macedo-neni care vedeau în această populaţie o „parte a naţiunii bulgare”, auexistat şi voci care susţineau caracterul etnic autonom al macedone-nilor. Această opţiune şi-a găsit continuarea în activitatea organizaţiilorsocialiste şi comuniste, care militau pentru definirea politică a „naţiuniimacedonene”.

După 1918, odată cu includerea celei mai mari părţi a Macedoniei încomponenţa statului iugoslav, proiectul naţional bulgar în această fos-tă stăpânire otomană a suferit lovituri importante. De la mijlocul anilor’30, un rol important în evoluţiile din Macedonia i-a revenit PartiduluiComunist din Iugoslavia, care, în scopuri proprii, a stimulat tendinţeleautonomiste. Despre o „naţiune macedoneană” s-a vorbit și într-o re-zoluţie din 1934 a Cominternului. În timpul celei de-a doua conflagraţiimondiale, ideea unei naţiunii macedonene, opuse celei bulgare, a câşti-gat noi valenţe, mai ales ca urmare a luptelor dintre partizanii iugoslavi şitrupele de ocupaţie bulgare.

Impunerea conceptului naţional macedonean în calitate de ideologiede stat a avut loc imediat după preluarea puterii în Iugoslavia de către

comunişti şi crearea unei Republici Macedonene în cadrul federaţiei sla-vilor de sud. La sfârşitul anului 1944 a fost codificată limba macedoneană.Destrămarea Iugoslaviei şi apariţia statului independent macedonean acontribuit, de asemenea, la consolidarea sentimentului de apartenenţă la onaţiune aparte. Existenţa naţiunii şi limbii macedonene a fost recunoscutăoficial în 1999 şi de Bulgaria.

Aromânii în Macedonia

 În Macedonia, aromânii aparţin mai ales ramurii grămuștenilor șisunt concentraţi în regiunea Štip-Kočani, respectiv Ovce Polje.

La mică distanţă de Bitola, la o altitudine de 950 de metri, se află

două așezări tradiţionale aromâne, Gopeș și Muloviște, unde au exis-tat școli românești și puternice nuclee filoromâne încă din anii 1880.Aceste două așezări oarecum izolate se remarcă printr-o arhitecturăvernaculară în care predomină case solide și spaţioase din piatră, con-struite uneori cu mai multe niveluri.

Un caz aparte îl reprezintă satele Beala de Sus și Beala de Jos, situa-te tot la mare altitudine, lângă graniţa cu Albania, și care sunt locuitede fărșeroţi, parţial în comun cu albanezi ghegi.

 În Republica Macedonia actuală, guvernul recunoaște ca cifră oficia-lă 8 467 de aromâni, care au o situaţie mai bună decât în alte ţări, fiind

reprezentaţi în parlamentul macedonean și având dreptul să-și păstrezeidentitatea etnică, lingvistică, religioasă și culturală, precum și dreptul la învăţământ în limba maternă, în parte și datorită faptului că aromâniisunt printre puţinele naţionalităţi conlocuitoare care susţin tânăra repu-blică macedoneană.

E V A L U A R E

•  Descrie situaţia popoa-relor din Europa după

Primul Război Mondial.

•  Identifică 2-3 cauze aleafirmării naţionalismului

 în statele europene înperioada interbelică.

•  Caracterizează procesulde formare a identi-tăţilor naţionale con-form modificării hărţii

Europei după primaconflagraţie mondială.

•  Comentează specificuletnic al Iugoslaviei.

•  Formulează caracteristici-le relaţiilor interetnice dinPeninsula Balcanică.

•  Analizează situaţia dindiferite state din perioa-

da interbelică, cu refe-rire la politica faţă deminorităţile naţionale, șiformulează o concluzie.

D ocu me n t

„Aromânii sunt dintotdea-una sud-dunăreni. Ei sunt con-

tinuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (mace-doneni, greci, traci, iliri) saucolonizate de romani.”

 Matilda Caragiu- Marioțeanu

Ce părere ai despre afir-marea unor naţiuni noi înEuropa interbelică?

73

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Elaborează o prezentaredespre aromânii dinMacedonia.

Page 75: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 75/137

74

C a p i t o l u l 3

Imagine de la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia(1 decembrie 1918)

Situaţia grupurilor etnice în Româniainterbelică. Specificul Basarabiei

2 În 1918, în conformitate cu dreptul la autodeterminare, românii din fostele imperii Habsburgic şi Ţarist s-au

unit cu Regatul Român. Pe de altă parte, la fel ca în cazul altor ţări din Europa Centrală şi de Est, apărute sauextinse după Primul Război Mondial, unirea într-un singur stat a unor provincii cu tradiţii particulare, cu ostructură etnică eterogenă şi cu un statut contestat de fostele metropole, a provocat profunde crize, care auafectat atât cotidianul majorităţii româneşti, cât şi pe cel al minorităţilor.

1. Structura etnodemografică a populaţieiRomâniei şi Basarabiei în perioada interbelică

În ajunul Primului Război Mondial, dintr-un total de cca 7,7mln de locuitori, românii reprezentau cca 88,4 % din populaţiaVechiului Regat. După Marea Unire, ponderea minorităţilor acrescut semnificativ, majoritatea populaţiei de altă origine etnicăfiind concentrată în noile provincii. La 1930, în Transilvania, ală-turi de românii majoritari, locuiau mai ales maghiari şi germani,în Bucovina era mare ponderea ucrainenilor şi germanilor, iarBasarabia număra o importantă populaţie de ucraineni şi ruşi.În majoritatea regiunilor ţării locuiau şi foarte mulţi evrei. O altăcaracteristică a structurii populaţiei în România interbelică, mai

ales în provinciile alipite la 1918, a fost reprezen-tarea sporită a minorităţilor în mediul urban.

Potrivit recensământului din 1930, în Basa-rabia, dintr-un total de 2 846 402 de locuitori,56,2 % erau români, 12,3 % – ruşi, 11,0 % –ucraineni, 7,2 % – evrei, 5,7 % – bulgari, 3,4 % –găgăuzi, 2,8 % – germani, restul f iind formatdin grupuri etnice mai mici. În ceea ce pri-

 veşte populaţia rurală, românii constituiaumajoritatea absolută în judeţele din parteacentrală şi de nord a Basarabiei. În extremi-

tatea de nord a provinciei locuia un numărfoarte mare de ucraineni, iar în sud era consi-derabilă ponderea bulgarilor, găgăuzilor şi germanilor. În me-diul urban, prezenţa românilor era redusă, cea mai mare parteconcentrându-se la periferia oraşelor importante şi în târguri.Dintre minorităţile etnice, cel mai mare procent al urbanizăriiîl aveau evreii şi ruşii. La 1930, din cei cca 115 000 de locuitoriai Chişinăului, cca 41 000 erau evrei, iar 19 500 – ruşi.

După ocuparea Basarabiei de către URSS (28 iunie 1940)şi intrarea României în război de partea Germaniei (22 iunie1941), au avut loc importante modificări în structura etno-de-mografică a populaţiei, de care au fost afectaţi mai ales evreii şigermanii (vezi studiul de caz Holocaustul   şi studiul de caz peaceastă temă).

V O C A B U L A R  

Stat unitar – stat având o gu- vernare și o administrațieunică.

Stat național  – stat întemeiatpe ideea națională: cultură,limbă, istorie, tradiții, obi-

ceiuri etc.Regionalism  – atitudine de

supraapreciere a unei pro- vincii în cadrul unui stat.

E V O C A R E

•   În ce condiţii a avut loc pro-cesul de unire a teritoriilorromânești într-un singur

stat unitar în anul 1918?•  Care au fost similitudinile

dintre acţiunile unionistedin Basarabia, Bucovina șiTransilvania?

•  Cum s-a produsrecunoașterea internaţionalăa Marii Uniri?

C U R S

Page 76: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 76/137

75

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

2. Problematica etnică regională şi po-litica autorităţilor faţă de minorităţi

În perioada interbelică, minoritățile națio-nale reprezentau 28,1 % din populația României.Statul a asigurat cadrul legal prin care a fost ga-rantată egalitatea în drepturi cu ceilalți cetățeni.Aceasta s-a exprimat prin varietatea de opțiunipolitice, libertăți culturale și confesionale.

La fel ca în alte ţări din regiune, alături deentuziasmul pentru cauza naţională, pe toatădurata perioadei interbelice au existat şi foartemulte conflicte între reprezentanţii elitelor dindiferite regiuni istorice ale României. Acest lu-cru se explică şi prin faptul că, de-a lungul află-

rii în componenţa unor structuri statale diferite,românii din Transilvania, Basarabia şi Bucovinaau dezvoltat tradiţii culturale şi mentalităţi pro-prii, care nu erau întotdeauna similare cu celedin Vechiul Regat şi se identificau cu un anumitsentiment de solidaritate regională transetnică.

Din punctul de vedere al unei părţi a eliteiromâneşti, o altă problemă pentru asigurareaunităţii şi eficienţei statului era reprezentată defaptul că, în toate provinciile amintite, grupurileminoritare formau majoritatea în mediul urban,aveau o rată a alfabetizării superioară majorităţiietnice româneşti şi deţineau un important po-tenţial economic. Acest lucru a provocat nemul-ţumiri mai ales în mediul intelectual (de pildă,în universităţi), care au evoluat în diferite miş-cări naţionaliste extremiste şi antisemite. Încer-cările autorităţilor de a asigura creşterea repre-zentării românilor în structura populaţiei oraşe-

lor, inclusiv printr-o politică de multe ori discri-minatorie în domeniul administraţiilor locale,al instituţiilor culturale şi de învăţământ, dar şiîn industrie şi comerţ, au provocat confruntărimotivate etnic. Sentimentul de suspiciune şi ne-încredere dintre români, pe de o parte, şi unelegrupuri etnice, pe de altă parte, era alimentat şide iredentismul unor lideri ai minorităţilor im-portante din România şi de politica revizionistă

dusă faţă de România de către URSS, Ungaria şiBulgaria (doc. 2). Chiar şi în aceste condiţii, pedurata aproape întregii perioade interbelice, mi-norităţile din România au putut dezvolta o viaţăculturală şi politică proprie.

3. Cazul Basarabiei

Situaţia grupurilor etnice din Basarabia înanii 1918–1940 a fost în mare parte similară cuaceea a minorităţilor din alte provincii deveniteparte a statului român la 1918. Pentru unele mi-norităţi, intrarea Basarabiei în componenţa Ro-mâniei a avut urmări pozitive imediate, aşa cuma fost, de pildă, cazul germanilor, ameninţaţi întimpul Primului Război Mondial cu deportarea(vezi studiul de caz). Pe de altă parte, au existatşi minorităţi care au fost nemulţumite de unireacu România. Rezervele evreilor, de pildă, eraualimentate de teama că în noul stat nu vor puteaprofita de libertăţile promise de revoluţia rusă.

Urmărind lichidarea consecinţelor politiciiţarismului, autorităţile române interbelice auîncercat să compenseze nivelul scăzut al şco-larizării românilor, ponderea redusă a acestoraîn diverse domenii (activităţi intelectuale, in-dustriale şi comerciale) şi dominarea cvasito-tală a limbii ruse în mediul urban (inclusiv înrândul elitei moldoveneşti) printr-o politicăculturală intervenţionistă, mai ales în dome-

niul învăţământului. Românizarea sistemuluide învăţământ de stat, încheiată în anul 1922,a fost una dintre primele măsuri prin care s-aurmărit impunerea rapidă a limbii române în

 viaţa cotidiană (cultură, administraţie, econo-mie). Chiar şi în condiţiile unei politici restric-tive, minorităţile din Basarabia au construit înperioada interbelică o activitate culturală clarindividualizată. După 1918, în Basarabia şi-augăsit refugiu oameni de cultură ruşi şi ierarhi

ai bisericii ortodoxe care au fost obligaţi să pă-răsească Rusia Sovietică. Unii dintre aceştia aucolaborat şi la ziarele de limbă rusă, care au avutun tiraj superior publicaţiilor în limba română.

Viaţa culturală a comunităţii ruse din Basa-rabia a profitat între 1918 şi 1940 şi de pe urmaunor turnee ale unor mari cântăreţi, actori, pia-nişti din emigraţia rusă. Pentru evrei, deosebitde importante au fost activităţile în organizaţiile

religioase şi de întrajutorare. Foarte mulţi etnicievrei din Basarabia au frecventat universităţi dinBucureşti, Iaşi şi Cernăuţi. Deosebit de active aufost şi asociaţiile comerciale, meşteşugăreşti şisportive.

C U R S

Page 77: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 77/137

A.  Poziţia unor lideri politici

din Transilvania faţă de politica

autorităţilor centrale în provincie

imediat după Unire

„Obişnuită de multă vreme cu propria sa viaţăpolitică, diferită de restul României în virtuteaculturii sale intelectuale, a obiceiurilor şi a inte-reselor sale economice, Transilvania aştepta untratament diferit din partea Vechiului Regat…Nemulţumirea este alimentată de continuareaunei stări de asediu intensificate de arestări, denumeroase expulzări şi de închiderea multorşcoli în care personalul didactic a refuzat să jurecredinţă.”

B. Despre relaţiile dintre autorităţile ro-

mâne şi unele minorităţi (1930)

„Opinia publică românească crede că activi-tăţile şi campaniile unora dintre minorităţi, şiîn special ale minorităţii maghiare, nu urmărescobținerea unei îmbunătăţiri a situaţiei lor ca mi-noritate, sau a minorităţilor în cauză, ci mai cu-

rând menţinerea unei stări de agitaţie, nelinişteşi nemulţumire, pentru a induce în străinătateimpresia că statutul teritorial actual nu se poatemenţine şi că trebuie, în consecinţă, să gândim lao revizuire a frontierelor.”

Pablo de Azcarate, preşedinte al Secţieiminorităţilor de pe lângă Liga Naţiunilor 

C. Structura etnicăa populaţiei României în 1930

Grupul etnic Număr %

Români 12 981 324 71,9

Maghiari 1 425 507 7,9

Germani 745 421 4,1

Evrei 728 115 4,0

Ucraineni, ruteni,huţuli

594 571 3,3

Ruşi 409 150 2,3

Bulgari 366 384 2,0

Țigani 262 501 1,5

Alţii 544 055 3,0

Total 18 057 028 100,0

D. Ponderea românilor în structurapopulaţiei pe regiunile istorice în 1930

Din totalul populaţ ie i

(%)

Din populaţiaurbană

(%)

Media pe ţară 71,9 58,6

Vechiul Regat(Muntenia,Moldova,

Dobrogea)

88,5 74,3

Transilvania 57,8 34,7

Bucovina 44,5 33,0

Basarabia 56,2 31,0

Cum explici expresia: „Transilvania aşteptaun tratament diferit din partea Vechiului

Regat”?

Cum a inf luențat ponderea mai mare aminorităților etnice la orașe orizontul cul-tural și politic al locuitorilor României înperioada interbelică?

D O S A R

Port naţional bulgar din Basarabia,

foto: Mihai Potârniche

76

C a p i t o l u l 3

Page 78: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 78/137

Studiu de caz

Germanii din Basarabia

Aşezarea germanilor în sudul Basarabiei, la fel ca a bulgarilorşi găgăuzilor, a avut loc după anexarea provinciei de către Rusia(1812). Germanii au fost constrânşi de condiţiile politice şi economi-ce dificile din locurile natale din Germania propriu-zisă să-şi caute„o patrie adoptivă”, iar decizia de a se strămuta în Basarabia a foststimulată de privilegiile pe care le-au obţinut de la autorităţile ţa-riste. La recensământul rus din 1897, au fost înregistrate 60 206 per-soane de origine etnică germană, iar la cel românesc din 1930 – 81089. În timpul Primului Război Mondial, germanii din Basarabia aufost acuzaţi de către autorităţile ruse de colaboraţionism cu PuterileCentrale şi urmau să fie deportaţi în Siberia.

Unirea Basarabiei cu România a avut urmări imediate şi pentru

comunitatea germană, însemnând înlăturarea haosului, a fricii dea fi deportaţi sau de a fi expropriaţi. Imediat după 1918, autorităţileromâne au văzut în germanii din Basarabia un element stabilizator, într-o regiune în care protestele minorităţilor (stimulate şi dirijate decătre sovietici) au luat şi forme violente.

Formată în special din ţărani, comunitatea germanilor dinBasarabia nu a fost pregătită pentru sacrificii financiare în vedereasprijinirii unor proiecte politice şi culturale majore. Ineficienţa or-ganizaţiilor germanilor din Basarabia şi nemulţumirile legate maiales de politica de românizare a şcolilor a deschis la începutul anilor

’30 calea pentru sporirea influenţei în Basarabia a unor organizaţiidin Transilvania, inclusiv a grupărilor naţional-socialiste. Orientareacătre Germania a condus, în cele din urmă, la decizia de a se stră-muta pe teritoriul Reich-ului. În urma unui acord încheiat cu URSS,guvernul german a iniţiat în toamna anului 1940 o amplă acţiunede strămutare, care a cuprins 93 500 de persoane. Cele mai multedintre acestea au fost aşezate în anii războiului în regiuni polonezeocupate, iar după înfrângerea armatelor fasciste s-au refugiat în par-tea de vest a Germaniei.

E V A L U A R E

•  Explică de ce, după

Marea Unire din 1918ponderea minorităţi-lor etnice din Româniaa crescut semnificativ.

•  Descrie diversitateaetnică și culturală aRomâniei în perioadainterbelică.

•  În ce constă specificulevoluţiei Basarabiei încadrul României Mari?

•  Efectuează o investi-gaţie și elaboreazăo comunicare cu re-ferire la situaţia uneiminorităţi etnice dinBasarabia interbelică.

•  Apreciază cadrul legalasigurat minorităţilor

etnice din România in-terbelică.

D ocu me n t e

1.  Necesitatea asigurării egalității în drepturi a tuturorcetățenilor României:

„Nu voim, ca asupriți ce am fost, să devenim asupritori. Voimsă asigurăm libertatea pentru toți și dezvoltarea pentru toate po-poarele conlocuitoare…”

Iuliu Maniu, 1 decembrie 1918

Ce interese manifestaGermania prin politica destrămutare a nemților dinBasarabia?

Comentează extrasul din

document: „…asigurămlibertatea pentru toți șidezvoltarea pentru toatepopoarele conlocuitoa-re…”. Cum se înscrie încadrul legal politica fațăde evrei?

77

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

2. Din Decretul-lege privind starea juridică a locuitorilor evrei din România, 1940:

Art. 7. Evreii nu pot fi:  a) funcționari publici de orice fel…;  b) membri ai consiliilor de administrație ale întreprinderilor de orice natură…;  g) militari;  j) oameni de serviciu în instituți ile publice…

Page 79: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 79/137

78

C a p i t o l u l 3

3

1.  Problematica naţională în Europa după 1945

După al Doilea Război Mondial, primul act internaţionalreferitor la protecţia minorităţilor a fost rezoluţia „Soartaminorităţilor”, adoptată de Adunarea Generală a ONU înfebruarie 1948, iar cea dintâi prevedere clară referitoare lastatutul grupurilor etnice minoritare a fost inclusă în „Pac-tul internaţional” privind drepturile cetăţeneşti şi politicedin 16 decembrie 1966. Printre alte iniţiative care au avutmenirea de a asigura cât mai multe drepturi minorităţilors-a numărat instituirea de către ONU, în 1993, a funcţieiunui Înalt Comisar pentru Drepturile Omului sau adopta-rea de către OSCE şi Consiliul Europei a mai multor decla-

raţii şi convenţii. Impactul acestor şi altor iniţiative a fostînsă minim, din cauza imposibilităţii instituirii unor prin-cipii şi mecanisme general acceptate. Majoritatea stateloreuropene sunt de părere că protecţia minorităţilor trebuiesă rămână un domeniu exclusiv al legislaţiei interne şi nuacceptă instituirea unui mecanism internaţional care săprevadă drepturi colective pentru grupurile etnice mino-ritare.

În vestul Europei, rezolvarea conflictelor motivate etnica fost identificată mai ales cu garantarea unor drepturi de-mocratice individuale cât mai largi pentru toţi cetăţenii,indiferent de apartenenţa etnică. Au existat însă şi cazuricând unor grupuri minoritare (suedezii din Finlanda) le-aufost acordate garanţii constituţionale. În foarte multe ţări,legislatorul a făcut şi o diferenţiere clară între minorităţi-le tradiţionale, cărora le-au fost asigurate condiţii specialepentru păstrarea limbilor şi culturii proprii, şi minorităţilede imigranţi. Erupţiile violente periodice motivate etnicdin Irlanda de Nord, Ţara Bascilor (vezi studiul de caz),

Corsica, precum şi crizele politice din jurul Tirolului deSud şi din Scoţia, sau disputele dintre flamanzi şi valoni înBelgia, au demonstrat că potenţialul exploziv al problema-ticii naţionale este mult mai mare decât s-ar putea crede.

Problematica etnică în Europadupă cel de-al Doilea Război Mondial

Chiar dacă a fost trecută de „Războiul Rece” în plan secund, problematica naţională a rămas şi după 1945 una

dintre temele fierbinţi ale actualităţilor europene. În partea continentului aflată sub dominaţia URSS, s-a crezutcă aplicarea modelului sovietic va anula de la sine antagonismele motivate etnic. În Europa Occidentală, satisfa-cerea doleanţelor minorităţilor a fost văzută într-o ordine democratică de care să profite toţi cetăţenii.

Destrămarea URSS şi războiul civil din fosta Iugoslavie au demonstrat că, oricât de generoasă ar fi legislaţiaunei ţări, o rezolvare a problemelor naţionale nu poate avea loc fără respectarea libertăţilor şi drepturilorelementare ale omului.

V O C A B U L A R  

Naţiune  – comunitate stabilă deoameni, istoriceşte constituităca stat, apărută pe baza unităţii

de limbă, de teritoriu, de viațăeconomică, ce se manifestă înparticularităţi specifice ale cul-turii naţionale şi în conştiinţaoriginii şi sorții comune.

Naţionalitate  – apartenenţă aunei persoane la o anumitănaţiune.

Naționalism  – atitudine care areîn vedere, în primul rând, apă-

rarea drepturilor și aspirațiilornaționale (însoțite, în anumiteîmprejurări, și de xenofobie).

E V O C A R E

•  Ce schimbări radicale terito-

riale și politice au avut loc înstatele din Europa în anii post-belici?

•  Ce regimuri politice de bazăexistau în statele din Europa înperioada postbelică?

C U R S

Consiliul ONU pentru drepturile omului

Page 80: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 80/137

79

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

2. Raportul dintre comunism

și naţionalism

De foarte multe ori, naţionalismului i-a fostatribuit rolul de „gropar” al comunismului.Astfel de afirmaţii sunt susţinute în parte şi deevenimentele de la sfârşitul anilor ’80 şi înce-putul anilor ’90 din URSS şi Iugoslavia. Printreevenimentele care au grăbit căderea regimuluicomunist în aceste ţări au fost şi tulburările deordin naţional din mai multe entităţi ale celordouă federaţii: Țările Baltice, Georgia, Repu-blica Moldova, Azerbaidjan şi Armenia, înUniunea Sovietică; Croaţia, Slovenia, Bosnia șiHerţegovina şi Kosovo, în Iugoslavia (doc. A).

Cazul sovietic, dar şi cel iugoslav, arată că sim-pla organizare a unui stat polietnic pe principiifederative, fără o bază instituţională democra-tică, nu-i poate garanta stabilitatea şi unita-tea, ci, dimpotrivă, poate sta la originea unorconflicte sângeroase. Acest lucru este valabilşi pentru Federaţia Rusă după 1991, unde mi-norităţile continuă să fie supuse unei presiuniasimilaţioniste puternice, iar acolo unde există

tendinţe de emancipare etnică, autorităţile in-tervin violent. Cel mai cunoscut caz în acestsens este războiul din Cecenia.

Pe de altă parte, în unele state socialiste,naţionalismul, în starea sa de ideologie mo-bilizatoare, a servit la stabilizarea sistemului.Atunci când analizăm raportul dintre comu-nism şi naţionalism, trebuie să avem mai alesîn vedere diferenţa dintre ideologia comunistămarxistă clasică şi practicile politice, economi-

ce şi culturale efective. Astfel, liderii partidelorcomuniste din statele central- şi est-europenenu au ezitat să deschidă supapa naţionalistă,fie pentru a-şi legitima puterea, fie pentru a-şiasigura loialitatea grupului etnic titular.

Odată cu naţionalizarea industriei, colec-tivizarea agriculturii şi încorsetarea ideolo-gică a educaţiei, minorităţile au fost lipsite deresursele economice proprii, fapt care a făcut

imposibilă afirmarea unor autonomii cultura-le şi comunitare şi a deschis calea asimilării decătre naţiunea dominantă.

Drept exemplu de politică restrictivă faţăde minorităţi imediat după instaurarea regi-

murilor comuniste în Europa Centrală şi deEst poate fi considerată Polonia. În aceastăţară, sovieticii au tolerat deschis o politică os-tilă faţă de grupurile etnice minoritare. Chiardacă prin constituţie tuturor cetăţenilor le-au

fost garantate drepturi egale şi a fost interzi-să orice discriminare pe motiv etnic, politicaautorităţilor poloneze a fost orientată spre asi-milarea rapidă a minorităţilor şi crearea unuistat omogen din punct de vedere etnic. Tot cuasentimentul URSS, măsuri represive împotri-

 va minorităţilor (în special împotriva turcilor)au fost luate şi în Bulgaria. După 1945, modi-ficările de frontiere, deportarea unor grupuri

etnice, schimburile de populaţie dintre state şiasimilarea au dus la reducerea ponderii mino-rităţilor etnice în structura populaţiei din ţări-le central- şi est-europene.

3. Situaţia minorităţilor în ţările socialiste

În primii ani de după încheierea războiu-lui, implicarea directă a URSS în politica in-ternă şi externă a statelor intrate în sfera sade influenţă a adus o ameliorare temporarăa situaţiei minorităţilor. Acest lucru este va-labil şi din perspectiva legislaţiei privind mi-norităţile, care nu era altceva decât o imitarea unor acte similare sovietice (doc. B). Deaceastă modificare de conjunctură a situaţieigrupurilor etnice nu au profitat însă toateminorităţile. Germanilor, de pildă, le-a fostatribuită vina colectivă pentru crimele să-

 vârşite de naţional-socialişti, ei fiind supuşi

unor acţiuni coercitive în masă, mai ales prinexproprieri şi deportări.

C U R S

Papa Benedict al XVI-lea (2005–2013):„Antisemitismul este dezgustător și inacceptabil!”

Page 81: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 81/137

Consecinţele conflictului armat din Serbia

de la sfârșitul sec. al XX-lea

A . Fragment din discursul lui Slobodan

Milošević din 28 iuni e 1989,

ţ inut la o adunare publică în Kosovo

„În acest loc, pe această bucată de pământ din inima

Serbiei numită Kosovo, a avut loc, acum şase sute de ani, unadintre cele mai mari bătălii ale acelor vremuri… Înfrângereanoastră de atunci nu a fost doar rezultatul superiorităţii so-ciale şi militare a Imperiului Otoman, ci şi consecinţa lipseitragice de unitate a statului sârb de atunci… Anume lipsade unitate şi trădarea din Kosovo au urmărit naţiunea sârbă,prin soarta sa tristă, de-a lungul istoriei. Şi în timpul ultimu-lui război, discordia şi minciuna au aruncat populaţia sârbăşi Serbia într-o agonie ale cărei urmări istorice şi morale ledepăşesc pe cele ale agresiunii fasciste…”

B. Extras din Constituţia

URSS din 1936

Art. 123.  „Egalitatea în drepturi acetăţenilor URSS, fără deosebire de

naţionalitate şi rasă, în toate domeniile vieţii economice, de stat, culturale şisocial-politice este lege nestrămutată.Orice fel de îngrădire, directă sau in-directă, a drepturilor, sau invers, stabi-lirea de privilegii directe sau indirectecetăţenilor pe temeiul rasei sau al na-ţionalităţii cărora aparţin, precum şiorice propovăduire a exclusivismuluisau a urii şi dispreţului de rasă sau na-ţionalitate se pedepseşte prin lege.”

C . Ponderea minorităţ i lor în structura populaţiei

din ţări le din Europa Centrală (1960)

ŢaraPondereaminorită-

ţilor, %

Ponderea celormai importante

minorități, %Ţara

Pondereaminorită-

ţilor, %

Ponderea celormai importante

minorități, %

Cehoslovacia 6,1Maghiari (3,9)Germani (1,0)Polonezi (0,5)

Iugoslavia 10,8Albanezi (4,9)Maghiari (2,7)Turci (1,0)

Polonia 1,5

Ucraineni (0,6)Bieloruşi (0,5)

Bulgaria 14,5

Turci, tătari,găgăuzi (8,7)Ţigani (2,6)Macedoneni (2,5)

România 14,3Maghiari (9,1)Germani (2,2)Evrei (0,8)

Ungaria 1,8Germani (0,5)Slovaci (0,3)Croați (0,3)

D O S A R

80

C a p i t o l u l 3

Analizează discursul lui S. Milošević. Crezi că prinideile expuse acesta a contribuit la consolidareasocietății în Serbia și în special la diminuarea acți-unilor separatiste din Kosovo?Stabilește importanța art. 123 din ConstituțiaURSS (1936).

Identifică statele în care există cea mai mare ponderea minorităților în structura populației dintre stateledin Europa. Ce politică ar trebui să fie promovată deguvernele acestor state pentru a evita apariția unorconflicte pe motiv etnic?

Demonstrează prin exemple concrete dacă au fostsau nu respectate prevederile acestuia în URSS.

Page 82: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 82/137

Afiș de pe peretele unei case din

San Sebastian, Spania (august 2007)

E V A L U A R E

•  Identifică prevederile referitoarela statutul grupurilor etnice mino-

ritare adoptate în documenteleinternaţionale.

•  Caracterizează problemelenaţionale din perioada postbelică.

•  Analizează situaţia minorităţilor et-nice în statele socialiste.

•  Analizând modelul sovietic de or-ganizare a unui stat polietnic peprincipii federative, fără o bază in-

stituţională democratică, crezi căse poate garanta stabilitatea şi uni-tatea? Argumentează.

•  Comentează raportul dintre comu-nism și naţionalism.

•  Determină limitele naţionalismu-lui pentru a asigura stabilitateaunui sistem în cadrul statului de-mocratic.

•  Propune un model de organizarea societăţii în care va fi soluţionatăproblema naţională în unul dintrestatele din Europa în etapa actuală.

D ocu me n t

Elveţia sau istoria unui popor fericit

„…Elveţienii consideră că sunt un popor feri-cit… Acești elveţieni sunt realiști, fără să fie cinici.

Ei își acceptă condiţia, deoarece își cunosc foartebine datele… pentru că se respectă și cer să fierespectaţi… Punctul de plecare al sindicaliștilor,patronilor și al guvernanţilor este plăcerea de amunci, despre care s-a spus că este modul deexistenţă al elveţienilor, baza raporturilor lor so-ciale și adesea chiar sensul vieţii lor…”

Denis de Rougemont 

Studiu de caz

Mişcarea naţionalistă bască

Bascii (autodenumire: euskaldunak ) sunt probabil ur-maşii direcţi ai unei populaţii din Peninsula Iberică din

perioada pre-indo-europeană. În prezent, dintr-un totalde cca 700 de mii de vorbitori ai limbii basce, cca 600de mii locuiesc în partea de nord a Spaniei, iar restul însud-vestul Franţei. De la sfârşitul secolului al XIX-lea da-tează încercările de codificare a limbii basce şi de crearea unui imn şi a unui drapel naţional. La fel ca şi tendinţeleautonomiste din Catalonia, mişcarea naţionalistă bascătrebuie văzută şi ca o reacţie la politica centralistă a gu-vernului spaniol.

După victoria lui Francisco Franco în războiul civil

(1936–1939), bascii au fost supuşi discriminărilor de totfelul. Ca reacţie, s-a dezvoltat o mişcare de rezistenţă,concentrată iniţial în numeroase asociaţii culturale. Înanul 1959 a fost creată gruparea militantă ETA (Euskadi Ta Askatasuna = Ţara Bascilor şi Libertate), care, de lamijlocul anului 1965, a fost implicată în mai multe ac-ţiuni teroriste, cu scopul declarat de a instaura un statsocialist basc.

După moartea lui Franco (1975) şi introducerea unorautonomii graduale pentru regiuni (1979, 1983), bascii auobţinut un şir de libertăţi politice şi culturale. Din 1978,alături de tactica acţiunilor teroriste practicată de ETA,mişcarea naţionalistă bască a mers și pe calea parla-mentară, prin crearea partidului Herri Batasuna (UnitateaPopulară). În 1979, în urma unui referendum din provin-ciile Guipuzcoa, Vizcaya şi Âlava, a fost creată regiuneaautonomă Ţara Bascilor (Euskal Herria). În prezent, de oanumită autonomie se bucură şi bascii din Franţa. Foartemulte grupări militante basce, printre care şi ETA, militea-ză însă în continuare pentru crearea unui stat basc.

Ar putea oare modelul elvețian să fie

realizat și în alte state din Europa? Ce artrebui să întreprindem pentru aceasta? Argumentează-ți opinia prin exempleconcrete din viața cotidiană.

81

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Page 83: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 83/137

82

C a p i t o l u l 3

4

1.  Situaţia minorităţilor din România în perioadacomunistă şi după 1989

În primele două decenii de după instaurarea comunismului, po-litica statului român faţă de minorităţi a fost în mare parte deter-minată de dominaţia sovietică. În scopuri politice proprii, imediatdupă încheierea războiului, URSS şi-a condiţionat sprijinul pentrurevenirea nordului Transilvaniei la România de asigurarea unordrepturi largi pentru minorităţile etnice. Crearea Regiunii Autono-me Maghiare ref lectă preluarea de către România a modelului sovie-tic în politica faţă de minorităţi.

La fel ca în Uniunea Sovietică, a existat o diferenţămajoră între cadrul legislativ şi realităţile de la fața lo-

cului. Printre primii care au avut de suferit de pe urmaintrării României sub control sovietic au fost etniciigermani, care au fost lipsiţi de cele mai elementaredrepturi cetăţeneşti. Între 1945 şi 1947, fără a benefi-cia de procese echitabile, cca 69 000 de germani dinRomânia au fost arestaţi şi deportaţi la munci silniceîn URSS. Printre măsurile care au condus la agravareasituaţiei minorităţilor au fost naţionalizarea industriei,impunerea treptată a monopolului comuniştilor în via-ţa politică, îngrădirea legăturilor cu lumea exterioară,

politica antireligioasă. La începutul anilor ’50, lupta dintre diferitefracţiuni ale Partidului Muncitoresc Român s-a reflectat şi în măsurilerestrictive luate la adresa evreilor, iar revoluţia din Ungaria din 1956 aavut ca urmare agravarea situaţiei comunităţii maghiare.

Autarhizarea ţării în anii 1970–1980 a afectat şi minorităţile et-nice. De pildă, invocându-se o criză a hârtiei, s-a redus numărulde publicaţii în limbile minorităţilor naţionale (doc. A). În modspecial au avut de suferit minorităţile maghiară şi germană. Poli-tica restrictivă faţă de maghiari îşi are în mare parte explicaţia în

natura naţionalismului românesc din „epoca Ceauşescu”. Pentrua-şi consolida puterea în sânul partidului şi pentru a abate atenţiapopulaţiei de la gravele probleme economice, Ceauşescu a făcut apella un discurs triumfalist, cu elemente naţionale exclusiviste, în careerau invocate periodic şi potenţiale pericole din afară.

Evoluţiile din România şi Republica Moldova după 1945 au fost în mare parte asemănătoare. Acest lucru

este, până la un punct, valabil şi pentru politicile naţionale. În România socialistă, la fel ca în RSSM, au existatdiferenţe majore între discursul oficial şi situaţia reală a minorităţilor. Dacă, în cazul României, această contra-dicţie a condus, mai ales după 1965, la o revigorare a naţionalismului cu rădăcini în perioada interbelică, înRepublica Moldova, politica autorităţilor sovietice a avut ca urmare îndepărtarea moldovenilor de spaţiulcultural şi lingvistic românesc.

Identităţi colective în România și în RepublicaMoldova în perioada comunistă și postcomunistă

V O C A B U L A R  

Controversă identitară  –opinii, ideologii dife-rite cu referire la de-numirea și caracteris-ticile identității uneipersoane sau ale uneicomunități.

Rusificare  – asimilare cu

populația de limbă rusă;adoptare a instituțiilor,tradițiilor și culturiirusești.

E V O C A R E

•  Ce politică naţională faţă

de minorităţi a existat înRomânia în perioada in-terbelică?

•  Ce politică naţionalăa promovat URSS înRASSM în anii1924-1940?

C U R S

Marea Adunare Naţională din 27 august 1989, foto:

Mihai Potârniche

Page 84: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 84/137

83

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Constrângerile politice, situaţia economicăprecară şi limitarea drepturilor minorităţilor auavut drept consecinţă reducerea ponderii unorgrupuri etnice tradiţionale în structura popula-ţiei. Între 1945 şi 1989, prin emigrări, s-a micşo-

rat considerabil numărul evreilor şi germanilor.Emigrarea germanilor a continuat şi în primiiani de după înlăturarea dictaturii comuniste.

După 1989, situaţia minorităţilor din Româ-nia s-a îmbunătăţit constant. Maghiarii, organi-zaţi într-un partid propriu (Uniunea DemocratăMaghiară din România), au făcut parte din maimulte coaliţii guvernamentale. În oraşele Sibiuşi Mediaş, la o pondere a populaţiei germane de

sub 2 %, în 2004 au fost aleşi primari din parteaForumului Democratic al Germanilor din Ro-mânia. În ultimii ani au fost iniţiate mai multeprograme pentru integrarea socială a ţiganilor(romilor). După aderarea României la UniuneaEuropeană, din motive economice, se constatăo emigrare puternică a ţiganilor din România înţări ca Italia, Spania şi Franţa.

2. Rusificarea grupurilor etnice în

RSSM după 1945La fel ca în cazul celorlalte republici, ţinta po-

liticii etnoculturale a URSS în RSSM a fost con-topirea tuturor grupurilor etnice în „poporulsovietic”. Acest lucru însemna, de fapt, asimi-larea popoarelor neruse. Monopolul decizionalcvasitotal al centrului unional în RSSM le-a per-mis autorităţilor sovietice să-şi atingă scopurileîn politica faţă de naţionalităţi mai uşor decât în

alte republici sovietice. În anii ’80, procesul rusi-ficării în Republica Moldova era unul dintre celemai avansate din URSS. Rusificarea a afectat nudoar populaţia vorbitoare de limba română, darşi celelalte grupuri etnice. De la începutul anilor’60, ucrainenii, bulgarii şi găgăuzii au fost lipsiţide posibilitatea de a studia în limba maternă. Re-censămintele populaţiei din 1970, 1979 şi 1989au confirmat tendinţa de rusificare a grupurilor

etnice din Republica Moldova.Un caz semnificativ pentru politica auto-rităţilor sovietice faţă de naţionalităţile dinRepublica Moldova îl constituie găgăuzii. In-fluenţa puternică a limbii ruse asupra acestui

grup etnic se reflectă şi în dicţionarele de lim-bă găgăuză elaborate de lingviştii din URSS.De pildă, din cele cca 11 500 de cuvinte dintr-un dicţionar din 1973, peste 2 000 constituiauîmprumuturi directe din limba rusă. Nivelul

redus al instruirii populaţiei găgăuze se regă-sea şi în subreprezentarea în universităţi, la felca în instituţiile culturale şi administrative.

3.  Politica faţa de minorităţi în Republica Moldova

Republica Moldova are una dintre cele mailiberale legislaţii privitoare la minorităţi, încazul unor grupuri etnice fiind vorba chiar de

o discriminare pozitivă (doc. B). De pildă, înChişinău, în anul de studii 2007–2008, celor13,9 % de ruşi din totalul populaţiei munici-piului le reveneau 27,6 % din şcoli. În contrast,autorităţile neconstituţionale din Transnistriacontinuă politica de rusificare din perioadasovietică. Astfel, la o pondere a etnicilor ruşide cca 30%, peste 90% dintre elevi studiază înlimba rusă, iar învăţământul în limba română(pe baza grafiei latine) este interzis. Puţineleşcoli care folosesc în procesul de studii limbaromână sunt supuse unor presiuni constantedin partea autorităţilor separatiste.

Principalele documente care reglementeazăstatutul grupurilor minoritare din RepublicaMoldova sunt: Legea Republicii Moldova cuprivire la funcţionarea limbilor vorbite pe teri-toriul Republicii Moldova (1989); Legea cultelor(1992); Legea învăţământului (1995); Legea cu

privire la drepturile persoanelor aparţinândminorităţilor naţionale şi la statutul juridic alorganizaţiilor lor (2001). Alături de organizaţiiale minorităţilor, pentru aplicarea legislaţiei re-feritoare la minorităţi, au fost create mai multeinstituţii de stat. Cea mai importantă dintreacestea este Departamentul Relaţii Interetnice,pe lângă care funcţionează o „Casă a naţionali-tăţilor” cu cca 80 de asociaţii ale minorităţilor.

În plus, cadrul legislativ privitor la statutul mi-norităţilor a fost lărgit prin adoptarea unor actenormative referitoare la anumite grupuri etni-ce. De referinţă în acest sens este Legea privindstatutul juridic special al Gagauz Yeri (1994).

C U R S

Page 85: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 85/137

A . Despre cenzură

 î n t impu l d ic t atu r i i

comu n i s t e d i n R omâ n i a

„Cenzura era generalizată, nu

doar presa, nu doar literatura – totulera cenzurat. Farmacia era cenzura-tă, căci nu găseai vată sau aspirină;alimentarele erau cenzurate, căcinu era lapte sau carne; toată ţara eracenzurată. Viaţa însăşi era cenzu-rată. Aşadar, literatura nu suportade una singură efectele dictaturii şidoar schimbarea societăţii în sine arfi putut schimba şi faţa literaturii.”Herta Müller, scriitoare de limba ger-mană originară din România (în 1987,

emigrează în Republica FederalăGermania), laureată a Premiului

Nobel pentru Literatură (2009)

C .  S t ru ct u ra e t n od e mogra f i că a popu l a ţ i e i

R e pu bl i c i i Mol d ov a î n a n i i 1959-2004 ( 2004 f ă ră ra i oa n e l e

d i n s t â n ga N i s t ru l u i ş i ora ş u l T i gh i n a )

Număr %

1959 1970 1979 1989 2004 1959 1970 1979 1989 2004

Total 2 884 477 3 568 873 3 949 756 4 335 360 3 388 071 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Moldoveni/români

1 886 566 2 303 916 2 525 687 2 649 477 2 649 477 65,4 64,6 63,9 64,5 78,2

Ucraineni 420 820 506 560 560 679 600 366 283 367 14,6 14,2 14,2 13,9 8,4

Ruşi 292 930 414 444 505 730 562 069 198 144 10,2 11,6 12,8 13,0 5,8

Găgăuzi 95 856 124 902 138 000 153 458 147 661 3,3 3,5 3,5 3,5 4,4

Evrei 95 107 98 072 80 124 65 836 – 3,3 2,7 2,0 1,5 –

Bulgari 61 652 73 776 80 665 88 419 65 072 2,1 2,1 2,0 2,0 1,9

Alţii 31 478 47 203 58 871 70 463 44 350 1,1 1,3 1,6 1,6 1,3

Precizează cum ar influențacenzura viața cetățenilor, dacăaceasta ar exista astăzi în

societate.

Demonstrează prin exemple practice că în RepublicaMoldova există una dintre cele mai liberale legislaţii

privitoare la minorităţi.

Formulează un slogan care va fi acceptat de toate persoanele, indiferent de anumite diferențe,chemat să contribuie la consolidarea societății.

D O S A R

B.   Democraţ ie şi naţiune

 î n Be l gia ş i î n Re pu bl ica Mo ld ova

În societăţi divizate, cum e Republica Moldova, sau, deexemplu, într-o ţară ca Belgia, promovarea valorilor comune

devine un instrument important pentru menţinerea coeziu-nii comunităţilor naţionale. Deşi divizarea naţională dintreflamanzi şi valoni în Belgia este profundă, ei constituie (spredeosebire de Republica Moldova) două comunităţi distincteunite în cadrul statului federativ belgian. Dar clivajele poli-tico-culturale dintre cele două comunităţi modelează politi-ca belgiană într-un mod care aminteşte de cazul RepubliciiMoldova. Ceea ce acţionează în favoarea Belgiei, în ciuda di- vergenţelor culturale, este existenţa sentimentului fundamen-tal de solidaritate între cetăţenii flamanzi şi valoni şi elitelepolitice şi economice care se străduiesc să menţină unitateaţării. Fără acest sentiment de solidaritate împărtăşit, comuni-tatea politică a Republicii Moldova nu va putea atinge nivelulde stabilitate necesar pentru consolidarea democraţiei.

 Andreas Johansson, Disidenţa democratică. Naţiune şi demo-craţie în Republica Moldova, Chişinău, ARC, 2013, p. 188

84

C a p i t o l u l 3

Page 86: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 86/137

Page 87: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 87/137

I . R E Ţ I N E !

•  În epoca contemporană, gândirea politică a fostinfluenţată de idealurile naţiunilor ca formă de ex-primare a suveranităţii poporului.

•  După Primul Război Mondial, mişcările naţionale auprovocat schimbări radicale în viaţa politică şi eco-nomică a popoarelor.

•  În perioada postbelică, lupta pentru realizareaidealurilor minorităţilor naţionale a căpătat un noucaracter, odată cu declaraţiile de respectare a drep-turilor şi libertăţilor omului.

•  În România şi în Basarabia, structura etnodemografică a influenţat atât viaţa cotidiană a majorităţii româ-neşti, cât şi pe cea a minorităţilor naţionale conlocuitoare.

•  La sfârşitul secolului al XX-lea, în Republica Moldova au fost adoptate un şir de documente care au regle-mentat problematica naţională.

I I . G Â N D I R E C R I T I C Ă

•  Pe ce principii se bazează popoarele în lupta lor de afirmare naţională?

•  De ce naţionalismul a devenit una dintre formele de manifestare a naţiunilor în epoca contemporană?

•  De ce în perioada contemporană se activizează şi problematica naţională?

•  Cum pot fi soluţionate problemele interetnice fără a se recurge la conflicte şi războaie?

I I I . E X P R I M Ă - Ț I O P I N I A

 În ceea ce priveşte abordarea naţionalismului ca doctrină, pot exista două răspunsuri diferite:

a) naţionalismul nu este o doctrină sau o ideologie, ci o metodă, printre altele, de mobilizare poli-tică, în folosul unor elite, care îl utilizează fără a-l considera drept filosofia lor generală de organizarea societăţii;

b) naţionalismul este expresia loialităţii și devotamentuluui faţă de propria naţiune. Specificănaţionalismului este idealizarea istoriei, culturii și tradiţiilor naţiunii proprii, contrapuse deseori celorale altor naţiuni. Obiectivele centrale ale naţionalismului sunt crearea unui stat naţional și apărareaacestuia faţă de pericole reale sau imaginare venite din partea altor naţiuni.

Ce opinie susţii? Argumentează.

I V . P E R S O N A L I T Ă Ţ I I S T O R I C E

Analizează ideile marilor gânditori cu referire la naţiune și formulează o definiţie proprie:

•  „O naţiune este o entitate teritorială cu care membrii ei au o legătură afectivă şi în care investescun sens moral. Naţionalitatea este identitatea colectivă pe care membrii unei naţiuni o capătă prinidentificarea cu naţiunea. Fuziunea teritoriului cu limba este cea care dă naştere naţiunii: naţiuneaeste o comunitate în comunicare cu vatra sa.” T. K. Oommen, sociolog indian

Sinteză și evaluare5

86

C a p i t o l u l 3

Page 88: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 88/137

V . R E L A Ţ I A C A U Z Ă - E F E C T

Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre politica statelor cu regimuri totalitare și situaţia minori-tăţilor naţionale ale acestora.

V I . S T U D I E R E A I Z V O A R E L O RDintr-o rezoluţie bolşevică din 1917 cu privire la problema naţională.

„Politica de asuprire naţională, lăsată moştenire de absolutism și monarhie, este sprijinită de moşieri,capitalişti şi de mica burghezie, interesate să-şi apere privilegiile de clasă şi să-i dezbine pe muncitoriide diferite naţionalităţi. Imperialismul contemporan, accentu-ând tendinţa de a subjuga popoarele slabe, constituie un noufactor de intensificare a asupririi naţionale.

Desfiinţarea asupririi naţionale, în măsura în care ea poatefi realizată în societatea capitalistă, nu este posibilă decât încondiţiile unei orânduiri republicane consecvent democrati-ce şi ale unei conduceri consecvent democratice a statului,care să asigure deplina egalitate în drepturi tuturor naţiunilorşi limbilor.

Trebuie să se recunoască tuturor naţiunilor din cuprinsulRusiei dreptul la liberă despărţire şi la formarea unui stat in-dependent. Negarea acestui drept şi neluarea de măsuri caresă-i asigure realizarea în practică echivalează cu sprijinireapoliticii de cotropiri sau anexioniste. Numai recunoaşterea de

către proletariat a dreptului naţiunilor la despărţire asigurăsolidaritatea deplină a muncitorilor aparţinând unor naţiunidiferite şi contribuie la o apropiere cu adevărat democratică

 între naţiuni.”

V I I . A U T O D E Z V O L T A R E

Selectează informaţii din presă sau de pe paginile web, colectându-le într-un portofoliu, despre afir-marea naţiunilor în:

•  statele dezvoltate din Asia și America;

•  statele din Europa de Est;

•  România;

•  Republica Moldova.

•  „Naţiunea este o colectivitate în cadrul unui teritoriu clar demarcat, care este subiectul unei adminis-traţii unitare, monitorizată de aparatul intern al statului şi al altor state.”

 Anthony Giddens, sociolog englez 

•  „Naţiunea este un grup etnic care se autodiferenţiază… Viziunea proprie a unui grup despre el însuşi, mai curând decât caracteristicile „tangibile”, constituie esenţa în stabilirea existenţei sau ne-

existenţei unei naţiuni.” Walker Connor, sociolog american

•  „Ţinta finală a naţiunii este formarea unui stat naţional.”Ernest Gellner, sociolog și antropolog britanic 

V. I. Lenin. Cuvântare privind problema

naţională, 29 aprilie 1917

87

P R O B L E M A I D E N T I T A R Ă Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Page 89: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 89/137

Republica Moldovași România după 1989

Capitolul 4

 P robl e ma t i ca e poci i

Politica de Restructurare (Perestroika), promovatăde liderul sovietic M. Gorbaciov, a creat condiţii pentrudemararea unui șir de reforme cu caracter politic, eco-nomic și social-cultural în întreg spaţiul URSS, inclusivn Repu ica Mo ova. Acest proces a us a emocra-tizarea societăţii și trezirea conștiinţei naţionale în toaterepublicile unionale.

După destrămarea URSS și proclamarea indepen-denţei de stat (1991), Republica Moldova a intrat într-o

perioadă lungă de tranziţie spre democraţie, construcţiaunui stat de drept și a unei economii de piaţă. Aceastăperioadă se caracterizează prin instabilitate politică șimanifestări de separatism teritorial. Conflictul transnis-trean reprezintă cea mai grea problemă moștenită dinepoca sovietică de Republica Moldova.

După 20 de ani de la declararea independenţei sale,Repu ica Mo ova a ajuns a o răscruce importantă nevoluţia sa de mai departe ca stat suveran, indepen-dent și democratic. În ultimii ani asistăm la apusul uneiperioade istorice, ce s-a desfășurat sub semnul tranzi-

ţiei Republicii Moldova către o societate democraticăși economia de piaţă și la începutul unei noi etape îndezvoltarea politică, economică și socială a ţării noastre,ce va avea ca obiectiv strategic aderarea progresivă aRepublicii Moldova la Uniunea Europeană (UE).

Astfel, Republica Moldova parcurge un traseu istoricimportant, în care urmează transformări profunde dic-tate de noile realităţi geopolitice din regiunea noastră și,mai ales, de noile cerinţe și exigenţe impuse de impera-tivul integrării europene a ţării noastre.

upă Revoluţia din 1989, când a fost înlăturatN. Ceaușescu de la putere, România a abandonat siste-mul comunist totalitar și a pășit consecvent spre demo-cratizarea societăţii și economia de piaţă. Reformele aufost îndreptate spre liberalizarea preţurilor, privatizare,perfecţionarea legislaţiei și altele, ceea ce a contribuitesenţial la asigurarea procesului de aderare a Românieila familia Uniunii Europene (2007).

 Între Republica Moldova și România s-au consolidatrelaţiile de cooperare. De la recunoașterea indepen-denţei Republicii Moldova și până în prezent, relaţiile de

cooperare dintre Chișinău și București au înregistrat odiversificare și o aprofundare continuă. România a fostprima ţară care a recunoscut independenţa RepubliciiMoldova și primul stat care a stabilit relaţii diplomaticela nivel de ambasadă cu guvernul de la Chișinău.

  Conţinuturi

•  Evoluţia politică a Republicii Moldova

•  Probleme ale tranziţiei economice

•  Direcţiile politicii externe•  Relaţiile dintre Republica Moldova și

România în etapa actuală

 N oţ i u n i

•  Democratizare

•  Stat de drept

•  Renaștere naţională

•   Tranziţie

•  Suveranitate

•  Independenţă

•  Separatism

•  Neutralitate

•  Societate civilă

Președintele Republicii Moldova, N. Timofti, șiPreședintele României, T. Băsescu, Chișinău, iulie 2013foto: Mihai Vengher

88

Podul de Flori”, mai 1990, foto: Mihai Potârniche

Page 90: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 90/137

Mişcarea de eliberare naţională din RSSMşi Revoluţia Română de la 1989

1

1. Începutul mișcării democratice în Republica MoldovaÎ aprilie 1985, a conducerea statului sovietic au venit oameni

oi, cu idei reformatoare, care au înţeles inevitabilitatea reformelor –. Gorbaciov, Al. Iakovlev, E. Șevardnadze, B. Elţin. Iniţierea pro-

cesului de reforme în URSS a avut un larg ecou în toate republicile

sovietice. De la bun început, reformele întreprinse de noul lider alcomuniștilor din URSS nu reprezentau un impuls liberal, ci o în-cercare de a reforma sistemul în același cadru birocratic. Reforme-e iniţiate de Gorbaciov sunt cunoscute sub numele de PerestroikaRestructurare). Discursul politic al noilor conducători a oscilat

între dorinţa de schimbare și teama ca refor-ele să nu zdruncine din temelie sistemul

existent. Politica reformatoare a conducăto-ului statului sovietic, Mihail Gorbaciov, aost preluată de conducerea Partidului Comu-

ist al Moldovei, care urma întocmai direc-tivele Moscovei.

Perioada 1985–1988 s-a caracterizat prinapariţia premiselor pentru desfășurarea unei

ișcări democratice de masă. Principalulezultat al noilor procese a fost pătrundereadeilor reformatoare în rândul maselor largi

ale populaţiei și pierderea monopolului par-idului asupra vieţii politice. La 3 iunie 1988 apare grupul de ini-iativă al Mișcării Democratice pentru Susținerea Restructurării,

n primele rânduri ale căreia se afla intelectualitatea cu vederirogresiste a republicii. În faza ei iniţială, mișcarea democratică

a debutat cu cererea de a proclama limba maternă a majorităţiiopulaţiei ţării drept „limbă de stat” și de a se reveni la alfabe-ul latin. Au urmat mitinguri, demonstraţii de protest, arestări și

concedieri, campanii anevoioase pentru realizarea acestui dezi-derat. Un rol important în trezirea conștiinţei naţionale a mol-dovenilor din stânga Prutului l-a avut Cenaclul lexei Matee- vici”. Deși își păstra rolul conducător, Partidul Comunist nu maideţinea monopolul vieţii politice.

Continuatorul mișcării democratice iniţiate la 3 iunie 1988a fost Frontul Popular, care s-a constituit ca formaţiune politi-că la primul său congres, din 20 mai 1989, și a unit majoritateaorţelor democratice din republică.

ătre mijlocul anilor ’80, în Uniunea Sovietică s-au creat condiţii pentru demararea unui șir de reforme

cu caracter politic, economic și social-cultural, numit Restructurare (Perestroika). Acest proces a dus ladeclanșarea unui val de democratizare a societăţii sovietice, dublat de o mișcare pronunţată cu caracter

aţional în toate republicile unionale.

V O C A B U L A R  

Democratizare – reorganizare a sta-tului pe baza principiilor care ex-primă, garantează și asigură rea-lizarea libertăților democratice.

Stat de drept – stat în care legeaeste supremă, nu voința unuilider sau partid politic.

Renaștere națională  – reabilitarea valorilor și personalităților nați-onale care permit repunerea îndrepturi politice a unei comu-nități nedreptățite anterior.

E V O C A R E

•  Câţi ani a fost RSSM parte com-

ponentă a URSS?

•  Ce sistem de conducere exista

 în RSSM în perioada postbelică?

•  Ce politică promovau autorităţile

sovietice pentru a demonstra că

poporul moldovenesc și cel ro-

mân nu sunt identice și vorbesc

limbi diferite?

naclul l. Mateevici”, 1989,oto: Mihai Potârniche

89

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9

Page 91: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 91/137

90

C a p i t o l u l 4C U R S

În această perioadă, pearena politică au apărut șialte partide, formaţiuni,

ișcări, care exprimaunteresele diferitelor gru-

ări sociale și etnice: Par-idul Naţional-Creștin,Societatea Bulgarilor din

oldova „Vozrojdenie”,ișcarea Populară a Gă-

găuzilor „Gagauz alkî”,Mișcarea Internaţionalis-tă în Apărarea Restructu-rării „Unitatea-Edinstvo”,

numeroase ligi, asociaţii, uniuni de toate orientă-

rile – ecologice, religioase, luministe, pacifiste,naţional-culturale etc.

ișcarea de democra izare a societățiimoldovenești a culminat cu proclamareasuveranității (23 iunie 1990) și independen eiRepublicii Moldova (27 august 1991).

2. Revoluţia Română

Sfârşitul regimului Ceauşescu a fost unul

dintre cele mai dramatice evenimente din isto-ria românească. Cauzele imediate sunt legate dedisoluţia blocului de state comuniste, încurajatede reformele demarate de URSS. Pe parcursulanului 1989, pe cale paşnică au căzut regimurilecomuniste în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia,RDG şi Bulgaria, iar în URSS procesele de de-mocratizare a societăţii erau în plină ascensiune.Singurul stat comunist în care, la sfârşitul anu-

lui 1989, situaţia devenise critică a fost RepublicaSocialistă România. Intenţia obsesivă a lui Ceau-şescu de a plăti toate datoriile externe a condusla pauperizarea majorităţii populaţiei (fuseserăintroduse raţia alimentară, un regim energetic

strict, televiziunea centrală emitea doar câte 2ore pe zi!). Nemulţumirea societăţii era ţinută„în frâu” prin intermediul statului poliţienesc,unde rolul de frunte l-a avut faimoasa Securita-

Arborarea primului tricolorpe clădirea ParlamentuluiRepublicii, 27 aprilie 1990,foto: Nicolae Pojoga

te. Frica şi sărăcia generalizată contrastau însăcu fastul demonstrativ al clanului Ceauşescu,care a ajuns să fie total rupt de realitate.

Punctul culminant a fost atins în urma eve-nimentelor de la Timişoara, când autorităţileau încercat să-l exileze pe pastorul protestantLászló Tökés, dar enoriaşii i-au sărit în apărare,ripostându-i temutei Securităţi. Curajul acesto-ra a dus la faptul că mii de timişoreni, indiferentde naţionalitate şi confesiune religioasă, li s-aualăturat. Pe data de 16 decembrie 1989 s-au auzitprimele apeluri: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comu-nismul!” şi „Nu plecăm!”. Înainte de a se deplasa

într-o vizită în Iran, Ceauşescu a dat ordin săse tragă în protestatari, fiind ucişi zeci de ma-nifestanţi, fapt care a dus la o grevă generală laTimişoara, apoi în alte oraşe („Azi în Timişoa-ra, mâine-n toată ţara!”). Întorcându-se în ţară,Ceaușescu etichetează mulţimile drept „huli-gani” şi cere instituţiilor de resort să intervinăîn forţă, fapt care a mărit numărul victimelor.

La 22 decembrie, după câteva zile de represa-lii sângeroase, noul ministru al Apărării, gene-ralul Victor Atanasie Stănculescu, ordonă tru-pelor să intre în cazărmi. Cuplul dictatorial fugecu elicopterul din Bucureşti, încercând să pă-răsească ţara (22 decembrie, 12.06), şi, imediatevoluţia la București, decembrie 1989

Mircea Dinescu la TVR pe 22 decembrie 1989:„Dictatorul a fugit!”

Page 92: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 92/137

91

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9D O S A R

C .   Cronologie. Republica Moldova

 î n l upt a p ent ru i nd e p en d e nţ ă

1989, 20 mai – crearea Frontului Popular dinMoldova.

1989, 29 iulie – Mircea Snegur devine pre-ședinte al Prezidiului Sovietului Suprem.1989, 27 august – Marea Adunare Naţională.1989, 31 august – Adoptarea Legislaţiei ling-

 vistice; limba română devine limbă de stat și serevine la alfabetul latin.

1990, 6 mai – „Podul de Flori”.1990, 25 mai – 1991, 22 mai – Guvernul Druc.1990, 23 iunie – Declaraţia de suveranitate a

RSS Moldovenești.

1991, mai – RSS Moldova devine RepublicaMoldova.

1991, august – puci anti-Gorbaciov la Mos-cova, Partidul Comunist din Moldova e declaratîn afara legii.

1991, 27 august – proclamarea independențeiRepublicii Moldova prin votarea nominală aDeclarației de independență și adoptarea imnu-lui național „Deșteaptă-te, române!”.

după aceasta, actorul Ion Caramitru şi scriitorulircea Dinescu anunţă de la postul public de

adio victoria revoluţiei anticeauşiste. În searaacelei zilei, dictatorul şi soţia sa au fost arestaţi,ar Puterea a fost preluată oficial de un „Con-

siliu al Frontului Salvării Naţionale”, condus den grup de foşti disidenţi comunişti, în frunte

cu Ion Iliescu. Din păcate, tot atunci izbucnesc violenţele stradale, în timpul cărora aşa-numiţii„terorişti” au provocat sute de victime printrecivili şi militari în toată ţara. Ca rezultat al situa-iei tensionate, pe 25 decembrie, soţii Ceauşescu

sunt deferiţi unui tribunal militar, care îi acu-ă de înaltă trădare şi-i condamnă la pedeapsa

capitală, sentinţa fiind îndeplinită imediat den pluton de execuţie ad-hoc. După ce anunţulrivind moartea cuplului a fost făcut public, ata-

curile „teroriste” încetează brusc. Nici după maiine de două decenii de la evenimentele respec-ive nu s-a putut răspunde la întrebarea cine auost acei „terorişti” şi care au fost scopurile lor.

rimul discurs al lui Ion Iliescu la televiziune, 1989

A .  P e rs on a l i t a t e a l u i Ion I l i e s cu

„Nu era o persoană dotată cu prea mult curaj.Nu avea vocația unui personaj eroic. Nu l-am fiputut vedea vreodată îndemnând tinerii la luptăpe baricade. Profita însă de orice situație, chiardacă nu avea niciun merit acolo.”

Virgil Măgureanu, fost șef al SRI 

„Este cunoscut de tovarăşi (…) ca un bunagitator, energic şi cu spirit de organizare. Estepripit când trebuie să ia unele hotărâri. Are nivelpolitic şi este disciplinat în muncă.”

Vlad Odobescu, jurnalist 

B.  C ron ol ogi e . R e v ol u ţ i a R omâ n ă

1987, august – greva minerilor din Valea Jiului.1987, noiembrie – manifestația muncitorilor

de la uzinele „Steagul Roșu” din Brașov.1989, 16 decembrie – începutul revoluției anti-

comuniste la Timișoara.1989, 21 decembrie – mișcări revoluționare

împotriva dictaturii lui Ceaușescu la București.1989, 22 decembrie – se constituie Consiliul

Frontului Salvării Naționale, care preia întreagaputere de stat în mâinile sale.

1989, 25 decembrie – procesul și execuția luiNicolae și a Elenei Ceaușescu.

1989, 26 decembrie – noua putere din Româ-nia se organizează sub forma unui Consiliu alFSN. Sub președinția lui Ion Iliescu, este numitun guvern provizoriu, condus de Petre Roman.

Realizează o friză cronologică pe care veiplasa principalele date și evenimente dinRomânia și R. Moldova la răscrucea anilor’90 ai sec. al XX-lea.

Page 93: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 93/137

E V A L U A R E

•  Explică ce importanţă are revenirea la

limba română – în calitate de limbă de

stat, la valorile naţionale și culturale

ale poporului în Republica Moldova.

•  Descrie etapele de democratizare a

vieţii politice în Republica Moldova:

  a) răscrucea anilor ’80–’90 ai secolu-

lui al XX-lea;

  b) 1991–1994;

  c) 1994–2000;

  d) 2000–2009;

  e) 2009–… 

•  Enumeră cele mai importante preve-deri ale Constituţiei Republicii Moldo-

va. Identifică în Constituţia Republicii

Moldova atribuţiile Parlamentului,

Președintelui și Guvernului.

•  Redactează un eseu cu genericul:

„Republica Moldova – stat suveran și

independent: ideal și realitate”.

•  Determină rolul tineretului din

Republica Moldova în societatea

contemporană.

Studiu de caz

Proclamarea suveranităţii și independenţei

epu icii Mo ova

Numeroasele mitinguri și manifestaţii de protest organizatepe parcursul anului 1989 au condus la trezirea conștiinţei naţiona-

le a populaţiei din stânga Prutului și au culminat cu prima Maredunare Naţională, din 27 august 1989. Marea Adunare Naţională

a adoptat hotărârea de a acorda limbii române statutul de limbăde stat și de a reveni la grafia latină. Reflectând această realitate,Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM, printr-o hotărâre specială, adeclarat ziua de 31 august sărbătoarea „Limba Noastră”.

Un pas important în democratizarea vieţii politice au fost alege-rile în Parlament din 25 februarie 1989. La 27 aprilie 1990, Președinteal Parlamentului pe bază de alternativă a fost ales Mircea Snegur. În aceeași zi, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la Drapelul

de Stat: Tricolorul — albastru, galben și roșu. La 23 iunie 1990Parlamentul a adoptat Declaraţia cu privire la suveranitatea RSSM.

 În ziua de 27 august, la Chișinău a fostconvocată Marea Adunare Naţională, lacare au participat peste 600.000 de repre-zentanţi ai tuturor raioanelor și orașelordin republică; în aceeași zi, Parlamentul, întrunit în ședinţă extraordinară, a adoptatDec araţia e in epen enţă a Repu iciiMoldova. La alegerile primului președinteal Republicii Moldova, care au avut locla 8 decembrie 1991, au participat 92%din electorat, în această funcţie fiind alesMircea Snegur. Președinte al Parlamentului

a devenit Alexandru Moșanu.

ocu me n t

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituitîn urma unor alegeri libere și democratice…,

PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului la autodeter-minare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova

și în faţa lumii întregi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UNSTAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC,LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITO-RUL, FĂRĂ NICIUN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CON-FORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINŢELE SFIN-TE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ȘI ETNIC ALDEVENIRII SALE NAŢIONALE…

…În calitatea sa de STAT SUVERAN și INDEPEN-DENT, REPUBLICA MOLDOVA:…

HOTĂRĂȘTE ca pe întregul său teritoriu să se aplice nu-mai Constituția, legile și celelalte acte normative adoptate de

organele legal constituite aleRepublicii Moldova.(Extras din Declaraţia de

independenţă a Republicii Moldova, 27 august 1991)

A r t . 12 . S i m b o l u r i l e s t a t u l u i

(2) Drapelul de Stat al Republicii Mol-dova este tricolor. Culorile sînt dispuse verti-cal, în ordinea următoare, începînd de la lan-ce: albastru, galben, roşu. În centru, pe fîşiade culoare galbenă, este imprimată Stema deStat a Republicii Moldova.

(3) Stema de Stat a Republicii Moldova re-prezintă un scut tăiat pe orizontală avînd înpartea superioară cromatică roşie, în cea in-ferioară - albastră, încărcat cu capul de bouravînd între coarne o stea cu opt raze. Capulde bour este flancat în dreapta de o roză cucinci petale, iar în stînga de o semilună con-turnată. Toate elementele reprezentate înscut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat

pe pieptul unei acvile naturale purtînd încioc o cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinîndîn gheara dreaptă o ramură verde de măslin,iar în cea stîngă un sceptru de aur.

Din Constituția Republicii Moldova, 1994Drapelul Republicii Moldova

92

C a p i t o l u l 4

Mircea Snegur –primul președinte alRepublicii Moldova

Page 94: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 94/137

Page 95: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 95/137

94

C a p i t o l u l 4

C U R S

PCRM şi PPCD, fiind ratată o reală şansă deaccelerare a eurointegrării.

În anii următori, crizele de guvern au in-fluenţat negativ viaţa social-economică și po-litică. După modificarea Constituţiei privind

transformarea Republicii Moldova într-un statparlamentar, alegerile anticipate au devenit in-evitabile.

În urma alegerilor parlamentare din fe-bruarie 2001, majoritatea absolută în Parla-ment au obţinut-o reprezentanţii PartiduluiComuniștilor, iar la 4 aprilie același an, înfuncţia de președinte al ţării a fost ales Vla-dimir Voronin.

Guvernarea comunistă (2001–2009) consti-tuie un capitol special din istoria ţării noastre.Venind la putere cu un mesaj antioccidental șiprorusesc, treptat, guvernanţii își schimbă po-litica, încercând să-și consolideze poziţiile îninterior. Tentativa de federalizare a RepubliciiMoldova prin „Planul Kozak”, după numeleplenipotenţiarului rus învestit cu reglemen-tarea diferendului transnistrean, a stârnit oreacţie dură din partea majorităţii partidelor

politice, ajungându-se chiar la manifestaţiide stradă. În ultimul moment, președinteleVoronin, în urma presiunilor, a renunţat lasemnarea memorandumului, fapt care a de-teriorat progresiv relaţiile cu Rusia. Pe de altăparte, schimbarea vectorului politicii externespre integrarea europeană i-a permis să câștigeconfortabil alegerile parlamentare din 2005.

2. Politica internă în România

După prăbuşirea regimului totalitar comu-nist, România se angajează într-un parcursdificil, dar necesar de edificare a statului dedrept, de construire a instituţiilor democrati-ce şi a societăţii civile. Printre primele măsuriale noului guvern postceauşist a fost reintro-ducerea pluripartidismului şi scoaterea în afa-ra legii a PCR-ului. Drept rezultat, pe scenapolitică românească reapar o serie de partide

istorice: Partidul Naţional-Liberal, PartidulNaţional-Țărănesc Creştin-Democrat, dar şiunele noi, în care s-au regăsit elemente ale fos-tei nomenclaturi comuniste, grupate în jurulnucleului Consiliului Frontului Salvării Naţi-

onale, devenit ulterior partid poltic (FSN), înfrunte cu Ion Iliescu. Tensiunea dintre aceştidoi poli nu a întârziat să apară, astfel încât, lanicio lună de la căderea regimului, se producprimele manifestaţii antiguvernamentale şi

anticomuniste, care au fost risipite violent deminerii din Valea Jiului, „invitaţi” la Bucu-reşti de guvernul Roman (Întâia Mineriadă).

Primele alegeri libere au adus câştig de cau-ză lui Ion Iliescu (20 mai 1990) şi partiduluiFSN, care a desemnat guvernul, în frunte cuPetre Roman. Elaborarea şi adoptarea unei noiConstituţii (decembrie 1991) a constituit un pasimportant în parcursul democratic al României.Cu toate dezbinările pe plan intern, generate de

dificultăţile tranziţiei (mineriadele, şomajul, in-flaţia, radicalizarea discursului politic), obiecti- vul de integrare europeană a fost sprijinit de totspectrul politic, fapt care a facilitat progreseleţării. La 9 mai 1994, România devine membruasociat al Uniunii Europene, ca peste un an sădepună oficial cererea de aderare. În 1996, pre-şedinte al ţării devine rectorul Universităţii dinBucureşti, prof. Emil Constantinescu (originardin Tighina). O coaliţie de centru obţine majo-

ritatea parlamentară şi desemnează un guverncondus de Victor Ciorbea, apoi de Radu Vasile.Aceste guverne au demarat un amplu programde reforme dificile (pentru mulţi, destul de în-târziate), nu totdeauna populare, dar menitesă facă funcţional noul sistem. La următoarelealegeri (2000), PSD şi Ion Iliescu revin în prim-planul politic, pe fundalul nemulţumirilor fațăde reformele lente. Adrian Năstase devine prim-ministru şi România începe un parcurs alert şicu succes spre integrarea în structurile euro-atlantice şi europene. Scandalurile de corupţieduc la o nouă schimbare pe eşichierul politicromânesc în anul 2004, când preşedinte devineTraian Băsescu, iar la guvernare ajunge o alianţăde centru-dreapta, DA. În anul 2007, Româniadevine membru al Uniunii Europene, rezultatal conştientizării de către toate partidele, indife-rent de culoare, a interesului naţional.

3.  Evenimentele de la 7 aprilie 2009rmătorii ani de guvernare a comuniștilor,

după 2005, au fost determinaţi de o scădere ac-centuată a nivelului de trai al populaţiei, de une-

Page 96: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 96/137

95

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9D O S A R

B.   Președinţi i l e ș i guverneleR omâ n i e i

PreședinţiaIon I iescu

(1990–1996)

uvernul Petre Roman(26 decembrie 1989–28 iunie 1990)

uvernul Petre Roman(28 iunie 1990–16 octombrie 1991)

uvernul Theodor Stolojan(16 octombrie 1991–18 noiembrie 1992)

uvernul Nicolae Văcăroiu(20 noiembrie 1992 11 decembrie 1996)

PreședinţiaEmi

Constantinescu (1996–2000)

uvernul Victor Ciorbea(12 decembrie 1996–17 aprilie 1998)

uvernul Radu Vasile(17 aprilie 1998–22 decembrie 1999)

uvernul Mugur Isărescu(22 decembrie 1999–28 decembrie2000

PreședinţiaIon Iliescu

2000–2004

uvernul Adrian Năstase(28 decembrie 2000–28 decembrie

2004

Președinţia Traian Băsescu

(2004– )

uvernul Călin Popescu-Tăriceanu29 ecem rie 2004–22 ecem rie

2008)

uvernu Emi Boc 1(22 decembrie 2008–23 decembrie2009)

uvernul Emil Boc (2)(23 decembrie 2009–9 februarie 2012)

uvernul Mihai Răzvan Ungureanu

(9 februarie 2012–27 aprilie 2012)

uvernul Victor Ponta (1)(7 mai 2012–21 decembrie 2012)

uvernul Victor Ponta (2)(21 decembrie 2012– )

A .   Președinţi i le ș i guverneleR e pu bl i c i i Mol d ov a

reședinţiaMircea Snegur

(1990–1996)

Guvernu Druc mai 1990 mai 1991

Guvernul Muravschi(mai 1991–iunie 1992)

Guvernul Sangheli-1(iulie 1992–aprilie 1994)

Guvernul Sangheli-2(aprilie 1994–ianuarie 1997)

reședinţiaPetru Lucinschi

 (1996–2001)

Guvernul Ciubuc-1(ianuarie 1997–mai 1998)

Guvernul Cuibuc-2(mai 1998–februarie 1999)

Guvernul Sturza(februarie 1999–noiembrie 1999)

Guvernul Braghiş(decembrie 1999–aprilie 2001)

reședinţiaVladimir Voronin

(2001–2009)

Guvernul Tarlev-1

(aprilie 2001–aprilie 2005)Guvernul Tarlev-2(aprilie 2005–martie 2008)

Guvernul Greceanîi-1(martie 2008–iunie 2009)

Guvernul Greceanîi-2(iunie 2009–septembrie 2009)

nterimatMihai Ghimpu(2009–2010)

Guvernul Filat-1(septembrie 2009 ecembrie 2010)

nterimatMarian Lupu(2010–2012)

reședinţiaicolae Timofti

martie 2012–

Guvernul Filat-2(decembrie 2010–martie 2013)

e politici economice și sociale dezechilibrate,recum și de unele încercări de a reașeza bazeleoliticii externe. Migrarea în masă a popula-iei în căutarea unui loc de muncă și dependenţa

economiei de redevenţele venite din exterior au

sporit anxietatea majorităţii și nemulţumirea e-erală mai ales în rândurile tineretului.Campania electorală agresivă condusă de

comuniști și acoliții lor cu ocazia alegerilor par-amentare din 2009 a fost una dintre cauzele ra-

dicalizării societății și, ca rezultat, ale izbucniriinei revolte populare în ziua de 7 aprilie 2009,

soldată cu devastarea și arderea clădirii Parla-entului și, parţial, a Președinției.

Răspunsul disproporționat al forţelor de or-dine în zilele imediat următoare, soldat cu ares-tarea și torturarea a sute de tineri și moartea acel puţin unui manifestant (Valeriu Boboc), în- vinuirile nefondate aduse României pentru par-

ticiparea la evenimente, soldate cu expulzareaambasadorului acestei ţări, au trezit reacţii viru-lente din partea organismelor internaţionale.

Ca rezultat, s-a produs o reconfigurare aopţiunilor de vot ale populaţiei, astfel încât, înurma alegerilor repetate din iulie 2009, la gu-

 vernare a venit o coaliţie de centru-dreapta, deorientare democratică, numită Alianţa pentruIntegrare Europeană.

Page 97: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 97/137

E V A L U A R E

•  Descrie starea economiei Re-

publicii Moldova și a Româ-

niei la răscrucea anilor ’80–’90 ai secolului al XX-lea.

•  Elucidează reformele prin-

cipale care au fost întreprin-

se în perioada de tranziţie a

Republicii Moldova spre o

economie de piaţă.

•  Identifică succesele și pro-

blemele cu care se confruntă

cetăţenii Republicii Moldova

pe plan economic în ultimele

două decenii.

•  Exprimă-ţi opinia despre fac-

torii (interni sau externi) care

favorizează dezvoltarea eco-

nomiei sau stopează acest

proces.

•  Imaginează-ţi că ești prim-mi-

nistru al ţării. Ce reforme ai

 întreprinde în primul rând și

prin ce modalităţi pentru a fa-

voriza dezvoltarea economică

a statului și creșterea bunăstă-

rii oamenilor?

•  Argumentează avantajele și

limitele tranziţiei Republicii

Moldova spre o economie de

piaţă.

D ocu me n t

rima victimă. Valeriu Boboc, 23 de ani, arestat marţi. La ora1 noaptea, după ce a cumpărat un pachet de pampers [scute-ce], Valeriu Boboc şi alţi tineri protestau paşnic lângă Arcul de Triumf din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Tinerii au fost înconjuraţi de colaboratorii poliţiei şi de paza Guvernului, toţi înarmaţi, cu măşti şi echi-pamente. Poliţiştii au început să împuşte, să lovească tinerii cu picioarele, cu bastoanele, cu automateleşi alte organe de bun-simţ. Băieţii erau plini de sânge. Autopsia: mai întâi – lovit cu o cărămidă în cap,mai apoi – intoxicat cu o substanţă necunoscută/alcool, în cele din urmă – insuficienţă cardiovasculară,cauzată de o lovitură în jurul gâtului. Corpul plin de vânătăi, leziuni corporale, fracturarea unei coaste.

Valeriu Boboc era căsătorit şi are un copil de un an şi opt luni.Maria-Paula Erizanu despre fărădelegile comise de forţele de ordine în aprilie 2009,

fragment din Aceasta e prima mea revo uţie. Furaţi-mi-o  Cartier, 2010

În ce constă tragedia evenimen-telor din aprilie 2009? Cum pu-teau fi ele evitate?

96

C a p i t o l u l 4

Stu iu e ca z

7 aprilie 2009 în viziunea presei străine

n ziua de 7 aprilie 2009 în centrul Chișinăului s-au adunatzeci de mii de oameni pentru a protesta împotriva fraudelor

electorale ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie, pe carele-ar fi comis Partidul Comuniștilor, aflat până atunci la gu-vernare. Evenimentele au culminat cu dezordini în masă șiarderea sediilor Parlamentului și Președinţiei. Iată cum a fostreflectat evenimentul în presa străină:

 În micuţa Republică Moldova au izbucnit astăzi violenţe,iar demonstranţii anticomuniști au luat cu asalt Parlamentulpentru a protesta împotriva alegerilor aranjate. Mulţimeafurioasă a spart geamurile și a aruncat afară mobilă și cal-culatoare după ce a reușit să copleșească poliţia în capitalaChișinău. Circa 20 000 de oameni au ieșit în străzi scandând„Libertate, libertate!” si „Jos comuniștii!”.

 Tony Halpin, The Times

 Tulburările politice sunt un semnal de alarmă care atrageatenţia Uniunii Europene, care nu a reușit să înţeleagă pro-blemele Moldovei. Așa cum s-a întâmplat acum cinci ani curevoluţia portocalie din Ucraina, numai un outsider de taliegrea ar putea să dialogheze atât cu autorităţile discreditate,

ar ine nscăunate, c t și cu opoziţia entuziastă, ar n maremăsură incoerentă.

 T e Economist

Cu o conducere decentă și bunăvoinţă din toate părţile,ar fi posibil să păstrăm relaţii prietenești atât cu Rusia, cât șicu Uniunea Europeană. Însă conducătorii Moldovei au ruptlegătura cu ambele lumi, fiind ignoraţi de către UniuneaEuropeană și de către Rusia.

 The EconomistSursa Revoluţia Twitter episodul înt   :Republica Moldova  Chișinău, Arc, 2010

Page 98: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 98/137

Politica externă a Republicii Moldovaşi a României. Integrarea europeană

3

upă 20 de ani de la declararea independenţei sale, Republica Moldova a ajuns la o răscruce impor-

antă în evoluţia sa de mai departe ca stat suveran, independent și democratic. Asistăm la apusul uneierioade istorice, care s-a desfășurat sub semnul tranziţiei Republicii Moldova către o societate demo-cratică și o economie de piaţă, și la începutul unei noi etape în dezvoltarea politică, economică și socialăa ţării noastre, care va avea ca obiectiv strategic aderarea progresivă a Republicii Moldova la Uniunea

uropeană (UE). Politica externă a Republicii Moldova parcurge și ea același traseu istoric și, cu certitudi-e, în perioada următoare, va fi supusă unor transformări profunde, dictate de noile realităţi geopolitice

din regiunea noastră și, mai ales, de noile cerinţe și exigenţe impuse de imperativul integrării europenea Republicii Moldova.

1. Politica externă în Republica Moldova

Pe parcursul întregii perioade de la proclamarea indepen-denţei, politica externă a Republicii Moldova a fost orientatăspre întărirea statalităţii și a integrităţii sale teritoriale. Au fostcreate organele necesare pentru promovarea unei astfel de poli-tici: Ministerul de Externe, ambasade, oficii consulare etc.

  Aderarea la CSI

În ziua de 21 decembrie 1991, președintele Republicii Mol-dova, Mircea Snegur, a semnat la Alma-Ata, împreună cu li-

derii a 11 state, foste republici ale URSS, Proto-colul de constituire a CSI (Comunitatea StatelorIndependente). Scopul principal al acestei orga-nizaţii este menţinerea legăturilor economicedintre fostele republici sovietice și dezvoltareacooperării dintre ele. Republica Moldova pro-movează, totodată, o politică externă proprie,în vederea stabilirii unor relaţii avantajoase cualte ţări.

2. Admiterea în OSCE și ONUÎ perioada ce a urmat după proclamarea in-

dependenţei, Republica Moldova a aderat la principalele orga-nisme internaţionale privind apărarea drepturilor omului. La3 ianuarie 1992, în urma reuniunii de la Praga a miniștrilor afa-cerilor externe ai ţărilor participante la procesul general-euro-pean, Republica Moldova a fost primită în calitate de membrudeplin al OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare înEuropa), iar la 26 februarie, președintele Republicii Moldova,

Mircea Snegur, a participat la Helsinki la semnarea solemnăa Actului final al CSCE, fapt care simbolizează intrarea statu-lui nostru în această organizaţie internaţională în calitate demembru cu drepturi depline.

V O C A B U L A R  

Suveranitate  – putere exer-citată de stat în limitelegranițelor sale, fără ames-tec extern.

Independență – situație a unuistat sau a unui popor care

se bucură de suveranitatenațională; stare de neatârna-re și drept de a rezolva liberproblemele sale interne șiexterne.

E V O C A R E

•  Care sunt priorităţile poli-

ticii externe a Republicii

Moldova?

•  Ce drepturi și libertăţi funda-

mentale ale omului au fost

 încălcate de regimul comunist

 în Republica Moldova până la

proclamarea independenţei

de stat?

Sediul Ministerului Afacerilor Externe și Integrăriiuropene al Republicii Moldova

97

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9

Page 99: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 99/137

98

C a p i t o l u l 4

Un eveniment de mare importanţă în afir-

marea Republicii Moldova pe arena interna-ţională a fost admiterea ei, în ziua de 2 martie1992, în Organizaţia Naţiunilor Unite în ca-litate de membru cu drepturi depline.

În urma cererii depuse, la începutul anu-lui 1992, Republicii Moldova i s-a conferitstatutul de invitat special” la AdunareaParlamentară a Consiliului Europei, iar la14 iulie 1995 devine membru al acestei or-ganizaţii internaţionale. Participarea la lu-

crările din cadrul Consiliului contribuie laintensificarea cursului de reforme și demo-cratizare a societăţii, la informarea opinieipublice mondiale despre situaţia din repu-blică și aspiraţiile poporului tânărului stat.

După proclamarea independenţei, Re-publica Moldova a fost vizitată în repetaterânduri de personalităţi politice marcantedin diferite state ale lumii. În septembrie1998, la Chișinău a sosit într-o vizită oficia-

lă președintele Franţei, Jacques Chirac, iarîn august 2012, cancelarul Germaniei, An-gela Merkel.

În etapa actuală, Republica Moldova afost recunoscută de peste 140 de state ale lu-mii și menţine relaţii strânse cu vecinii săiapropiaţi – România și Ucraina, cu ţărilemembre ale Comunităţii Statelor Indepen-dente. O direcţie importantă a politicii saleexterne este întărirea relaţiilor de partene-riat cu SUA, Germania, Franţa, Marea Brita-nie, Turcia, Bulgaria etc.

În ultimii 20 de ani, marile priorităţi alediplomaţiei moldovenești au fost: recunoaș-

terea independenţei Republicii Moldova;consolidarea securităţii și stabilităţii ţăriinoastre prin recunoașterea și respectarea decătre statele lumii a statutului său de neu-tralitate permanentă; afirmarea Republicii

Moldova ca actor internaţional prin inte-grarea sa în cadrul principalelor organiza-ţii internaţionale, precum ONU, ConsiliulEuropei, OSCE, OMC etc.; stabilirea și dez-

 voltarea relaţiilor bilaterale cu ţările lumii și,în primul rând, cu principalii săi parteneristrategici; asigurarea și menţinerea spriji-nului comunităţii internaţionale în vedereasoluţionării favorabile a problemei transnis-trene, precum și pentru determinarea Fe-

deraţiei Ruse să-și retragă trupele de pe te-ritoriul ţării noastre; și, desigur, integrareaeuropeană a Republicii Moldova, prin filieraEuropei de Sud-Est.

Unele dintre priorităţile menţionate maisus au fost, evident, îndeplinite. În acelașitimp, astfel de obiective strategice precumconsolidarea securităţii și stabilităţii Repu-blicii Moldova, retragerea trupelor străinede pe teritoriul său, soluţionarea definitivă a

problemei transnistrene și reintegrarea ţării,dezvoltarea unor relaţii de cooperare, stabi-le și previzibile, cu principalii săi parteneristrategici, integrarea europeană ș. a. au rămasnerealizate.

oua etapă istorică se va desfășura sub im-perativul integrării Republicii Moldova în UE.Acest lucru vaavea consecin-ţe pozitive atâtasupra politi-cii interne, câtși asupra celeiexterne. Viito-rul cadru juri-dic va propulsarelaţiile ţăriinoastre cu UEla un nivel cali-

tativ nou, care va fi caracte-rizat printr-od i m e n s i u n epronunţată de

C U R S

. Merkel, cancelar al Germaniei, și V. Filat, prim-ministrul Republicii Moldova, Chișinău (2012)

foto: Mihai Vengher

Natalia Gherman, ministru de Externeal Republicii Moldova, negociatorprincipal cu UE, 2013foto: Andrei Mardari

Page 100: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 100/137

99

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9

ntegrare în spaţiul valoric, instituţional șieconomic al UE.

oul cadru juridic cu UE va impune și oreevaluare a trecutului și prezentului relaţii-or Republicii Moldova cu partenerii săi che-

e, și anume: cu vecinii imediaţi – România șiUcraina, cu SUA, Rusia, CSI, GUAM, Pactulde Stabilitate din Europa de Sud-Est, Consi-iul Europei, OSCE, NATO, inclusiv cu toate

statele membre ale UE.

1997). Totuşi, drumul spre recunoaşterenu a fost deloc unul simplu. Ast fel, contraraşteptărilor, România a ratat primul val deaderare euroatlantică la sfârşitul anilor ’90,dar, cu toate acestea, partenerii săi străini

au încurajat-o să nu abandoneze cursa (aşacum o cereau unele forţe interne şi externe)şi să-şi continue eforturile în această direc-ţie. Din fericire, clasa politică românească afost la nivel, demonstrând perseverenţă înimplementarea reformelor necesare aderă-rii, fiind răsplătită pentru aceasta.

La începutul anilor 2000, România seprezenta deja ca un candidat cu şanse se-

rioase de acceptare, fiind elaborat un plannaţional de aderare la această structură. Carezultat, la summitul NATO de la Praga din21 noiembrie 2002, România primeşte in-

 vitaţia oficială de a începe convorbir ile deaderare. La 1 martie 2004, preşedintele IonIliescu a promulgat o lege specială de ade-rare la NATO, iar pe 29 martie, Româniadepune la Washington instrumentele deaderare.

ngajamentele României în cadrul ope-raţiilor NATO au fost în mod programaticasumate de guvernele ulterioare. În 2005este semnat tratatul cu SUA care permitedislocarea unor baze militare americane peteritoriul României, iar prezenţa corpuluimilitar românesc în Afganistan este o do-

 vadă a luării în serios a rolu lui de al iat. Deasemenea, integrarea euroatlantică a pavat

drumul intrării României în Uniunea Eu-ropeană.

1997. Vizita lui Bill Clinton la Bucureşti, imediat după ce a fostatată prima tentativă de integrare euroatlantică, un semnal

ă România trebuie să-şi continue eforturile în acest sens

C U R S

Ion Iliescu, președintele României, la sediul NATO, 2004

3. Politica externă a României

În materie de politică externă, Româniaostdecembristă a decis să ia cursul spre

apropierea de Occident, întărind relaţiile cuStatele Unite şi cu Uniunea Europeană, careau devenit partenerii săi strategici. Cursulspre integrarea euroatlantică şi europeanăa devenit principalul obiectiv al politiciiexterne româneşti, pornind de la faptul căacesta este o expresie a interesului naţional.Prezenţa României în structurile internaţi-onale de prim rang (Banca Mondială, FMI,Organizaţia Mondială a Comerţului) i-aacilitat negocierile cu factorii de decizie.

Diplomaţia românească avea menirea să joace un rol extrem de important în acest

roces, deoarece una dintre precondiţiile

aderării era stabil irea bunelor relaţii cu sta-ele din jur. Astfel, au fost semnate Tratatul

de cooperare şi bună vecinătate cu Ungaria16 septembrie 1996) şi cu Ucraina (2 iunie

Page 101: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 101/137

E V A L U A R E

•  Apreciază situaţia Republicii

Moldova în etapa actuală.

•  Realizează o friză cronologică

pe care vei indica principa-

lele date și evenimente ale

politicii externe a Republicii

Moldova și a României.

•  Precizează cum au evoluat

relaţiile diplomatice din-

tre Republica Moldova și

România.

•  Determină priorităţile politiciiexterne a Republicii Moldova

 în relaţiile cu Ucraina, Rusia și

alţi parteneri estici.

•  Identifică interesele geopoli-

tice ale statelor dezvoltate în

Europa de Sud-Est.

•  Imaginează-ţi că participi la

un referendum unde e nece-

sar să-ţi exprimi votul de ade-rare a Republicii Moldova la

Uniunea Europeană. Susţine-

ţi decizia prin 2-3 argumente.

•  Apreciază intenţiile Repub-

licii Moldova de a adera la

Uniunea Europeană.

Studiu de caz

CSI versus integrarea europeană

Calitatea Republicii Moldova de membru al Comunităţii

Statelor Independente (CSI) nu este privită de principalele

partide politice din Republica Moldova ca o alternativă pen-

tru olitica europeană de vecinătate. Respectivele partide

politice au însă opinii diferite cu privire la compatibilitatea

sau incompatibilitatea existentă între aspiraţiile europene

ale ţării noastre și calitatea sa de membru al CSI. Astfel, în

timp ce pentru majoritatea partidelor de centru-stânga,

Liderii de state la reuniunea Consiliului Șefilor de Stat din CSI, 2008foto: Moldpres

rapelele celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, Strasbourg

100

C a p i t o l u l 4

printre care se regăsește și partidul comuniștilor (PCRM),

CSI este compatibilă cu politica de integrare europeană a

Republicii Moldova, partidele politice de centru-dreapta

de pe eșichierul politic consideră CSI un obstacol în calea

apropierii Republicii Moldova de UE și, prin urmare, aban-

donarea CSI este, în viziunea lor, inevitabilă. Totuși, pentru

toţi este clar că CSI nu reprezintă un vehicul de apropiere

de UE, ci mai curând un tribut pe care

Chișinăul îl plătește Moscovei pentrumenţinerea bunăvoinţei Federaţiei

Ruse în probleme de interes major

pentru Republica Moldova, cum ar fi:

soluţionarea conflictului din regiunea

transnistreană, retragerea trupelor și

muniţiilor rusești de pe teritoriul ţării

noastre, importul de gaze naturale

la un preţ rezonabil pentru consu-

matorii interni, accesul nestinghe-

rit pe piaţa Rusiei pentru pro use emoldovenești etc.

Page 102: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 102/137

Relaţiile dintre Republica Moldova și România4

România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Repu-blicii Moldova și primul stat care a stabilit relaţii diplomatice la nivelde ambasadă cu guvernul de la Chișinău. Ambasada României a fostprima reprezentanţă diplomatică deschisă de un stat partener în ca-pitala Republicii Moldova. În decurs de câteva zile au fost semnateacorduri bilaterale între Republica Moldova și România cu privire la

deschiderea reciprocă a ambasadelor și consulatelor. Crearea unuiregim de circulaţie fără viză pentru cetăţenii de pe ambele maluriale Prutului a favorizat circulaţia cetăţenilor din ambele state. Chiarîncepând cu anul 1991, România a început să ofere burse pentru stu-

denţii moldoveni.Proclamarea independenţei Republicii Moldova a

ost salutată de guvernul de la București ca reprezen-ând „proclamarea unui stat românesc independent peeritoriile anexate cu forţa în urma înţelegerilor secrete

stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop” și, totodată,„un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a con-secinţelor nefaste ale acestui Pact – condiţii îndreptatempotriva drepturilor și intereselor poporului român”.

De la recunoașterea independenţei Republiciioldova și până în prezent, relaţiile de cooperare

dintre Chișinău și București au înregistrat o diversificare și o apro-fundare continuă. Până în anul 2008, între Republica Moldova șiRomânia au fost semnate 104 acorduri bilaterale în varii domenii deinteres reciproc, cum ar fi promovarea și protejarea reciprocă a in-

 vestiţiilor, evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale,colaborarea în domeniile transporturilor, poștelor și telecomunica-ţiilor, turismului, facilitării comerţului, serviciilor vamale, știinţei,învăţământului, culturii și în multe alte domenii importante. To-todată, relaţiile de cooperare bilaterală au fost instituţionalizatela nivel parlamentar prin crearea Comitetului interparlamentarRepublica Moldova – România, iar la nivelul celor două executive– prin crearea Comisiei mixte interguvernamentale moldo-românede colaborare economică și de integrare europeană.

Pe plan extern, Republica Moldova a beneficiat în permanenţă desprijinul României în vederea includerii sale în cadrul organizaţiilorinternaţionale, precum Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Con-siliul Europei, Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa(OSCE) sau Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). De aseme-

V O C A B U L A R  

Acord  – înțelegere, con- venție etc. între douăsau mai multe părți în

 vederea încheierii, mo-dificării sau desființăriiunui act juridic.

Colaborare  – participarealături de alții la reali-zarea unei acțiuni sau aunei opere care se efec-tuează în comun.

Parteneriat – sistem în carese asociază cetăţeni, in-

stituţii, organizaţii, stateetc., în diverse domenii(social, economic, poli-tic, cultural).

E V O C A R E

•  Ce evenimente contem-

porane au marcat modif-

cări teritoriale în spaţiul

românesc?

•  Ce elemente comuneexistă între statele de

pe cele două maluri ale

Prutului?

e aţii e e cooperare intre Repu ica Mo ova și Rom nia și-au nceput evo uţia a 27 august991, când Guvernul României a recunoscut independenţa ţării noastre, proclamată în aceeași zi de

arlamentul de la Chișinău.

101

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9

Page 103: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 103/137

102

C a p i t o l u l 4

nea, România este un susţinător activ al Repu-blicii Moldova în eforturile depuse în vederea in-tegrării sale în organizaţiile și iniţiativele regio-nale din Europa Centrală și de Sud-Est, care sunt văzute la Chișinău ca potenţiale vehicule pentru

avansarea Republicii Moldova pe calea integrăriieuropene. În acest context, România a sprijinitactiv ţara noastră pentru a fi admisă în cadrulIniţiativei Central-Europene (ICE), Pactului deS abilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE),Procesului de Cooperare Politică din Europa deSud-Est (PCESE) sau al Acordului privind Libe-rul schimb în Europa Centrală (CEFTA). Româ-nia s-a afirmat și ca un promotor important al

aspiraţiilor de integrare europeană ale RepubliciiMoldova. În acest sens, sunt bine cunoscute efor-turile României de a sensibiliza statele membreale UE pentru a le convinge să ofere ţării noastreaceeași perspectivă europeană ca și statelor aso-ciate din Balcanii de Vest.

În plan economic și comercial, România esteun partener major pentru ţara noastră. Actual-mente, România reprezintă una dintre cele maiimportante pieţe de desfacere pentru exportu-

rile noastre. Pe parcursul anului 2007, agenţiieconomici din Republica Moldova au exportatîn România mărfuri în valoare de 211,183 mlnde USD, cu 21 mln de USD mau puţin decât înRusia și cu 13 mln de USD mai mult decât înUcraina. În același an, România ocupă al treilealoc la capitolul importuri realizate de pe piaţa sade către agenţii economici din ţara noastră. În2007, suma importurilor din România a atins

cifra de 449,081 mln de USD, cu 237 mln maipuţin decât din Ucraina și cu 39 mln de USDmai puţin decât din Rusia.

În spaţiul UE, România este primul nostrupartener comercial. Datorită aderării Românieila UE, volumul schimburilor comerciale reali-zate de Republica Moldova cu UE în anul 2007a depășit, pentru prima oară, cifra de 50 % dintotalul exporturilor și importurilor efectuate deagenţii economici din ţara noastră. În consecin-ţă, UE a devenit partenerul economic numărulunu pentru Republica Moldova, surclasând Co-munitatea Statelor Independente (CSI). De fapt,putem spune că, prin transformarea UE în prin-

cipalul său partener comercial, Republica Mol-dova și-a întărit dimensiunea economică a argu-mentelor sale chemate să sensibilizeze Bruxelles-ul vizavi de aspiraţiile de integrare europeană aleChișinăului. România este, de asemenea, un im-

portant investitor în economia Republicii Mol-dova. Investiţiile directe realizate în economianoastră de investitorii români însumează cifrade 22,9 mln de euro, plasând România pe locul 9în lista ţărilor care au efectuat cele mai semnifi-cative investiţii directe în ţara noastră.

În pofida multiplelor realizări pozitive obţinutede ambele state în evoluţia cooperării lor bilatera-le, percepţia generală despre calitatea și consisten-

ţa relaţiilor dintre Republica Moldova și Româniaeste departe de a fi una de satisfacţie. Explicaţiaacestei stări de fapt este simplă în formulare, darcomplexă în conţinut. Realizările schiţate maisus pălesc alături de enormul potenţial nevalo-rificat al cooperării moldo-române. De la decla-rarea independenţei Republicii Moldova și pânăîn prezent, relaţiile bilaterale dintre Chișinău șiBucurești seamănă mai degrabă cu un „toboganamerican”, cu ascensiuni și coborâri abrupte, ce

servesc unor interese și calcule obscure de partid,în detrimentul și pe seama interesului cetăţenilordin ambele ţări de a avea strânse relaţii de parte-neriat, interes care, de altfel, a crescut și mai multîn Republica Moldova odată cu aderarea Româ-niei la UE. Acest fapt este relevat și de sondajelede opinie publică, care scot în evidenţă faptul căRomânia este văzută de cetăţenii moldoveni careprezentând ţara care poate ajuta cel mai mult

Republica Moldova să se integreze în UE.

 Întâlnire a șefilor de stat ai României și RepubliciiMoldova, Ion Iliescu și Mircea Snegur, la Bucureștifoto: Mihai Potârniche

C U R S

Page 104: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 104/137

103

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9

Studiu de caz: Conflictul transnistrean5

După declaraţia din 27 august 1991 s-au

ntensificat acţiunile forţelor separatiste dinrepublică, care au dus la înfiinţarea autopro-clamatei republici a Găgăuziei (în raioaneledin sudul Republicii Moldova dominate de

opulaţia găgăuză) și a autoproclamatei Re-ublici Moldovenești Nistrene (ce cuprinde

regiunea situată pe malul stâng al Nistrului).Cu toate că independenţa „republicilor” nua fost recunoscută de Parlamentul Repu-

licii Moldova, autorităţile de la Comrat șide la Tiraspol au desfășurat acţiuni pentrurecunoașterea politică, dar cu programe di-erite. Conducerea regiunii găgăuze a ajunsa un compromis cu guvernul de la Chișinău,

ceea ce a dus la acordarea unui statut politicspecial acestei regiuni.

secţiei orășenești de poliţie din Tighina. În zi-

lele următoare, conflictul armat s-a extins peplatourile de la Cocieri, Coșniţa și Chiţcani.Acţiunile militare au continuat pe parcursullunii iunie, punctul culminant fiind ataculArmatei a 14-a asupra poziţiilor apărătorilorstatalităţii moldovenești. În ziua de 21 iulie1992, Boris Elţin și Mircea Snegur au semnatla Moscova, în prezenţa liderului separatist dela Tiraspol, Igor Smirnov, un document care

prevedea principiile reglementării pașnice aconflictului armat din zonă și care a marcatîncetarea oficială a războiului din Transnis-tria. După semnarea Convenţiei a crescut con-siderabil influenţa Armatei a 14-a a Rusiei,care și-a asumat responsabilitatea menţineriipăcii. Prezenţa acestei armate străine a fostși continuă să fie analizată de reprezentanţiidiverselor organisme internaţionale, guver-nul Republicii Moldova insistând în repetate

rânduri asupra retragerii ei de pe teritoriulțării. În diferite etape ale dezvoltării după pro-clamarea independenţei, Rusia a condiţionatsprijinul economic pentru evitarea colapsuluieconomic prin integrarea totală a RepubliciiMoldova în spaţiul CSI și legalizarea prezenţeimilitare ruse în Transnistria.

ransnistria reprezintă un teritoriu de im-portanţă strategică pentru Rusia, care este

interesată vital să-și întărească poziţiile șiinfluența politico-economică și militară înaceastă regiune, considerată, încă din perioa-da Imperiului Rus, un avanpost al intereselorrusești spre Balcani și sud-estul Europei. Înmajoritatea cazurilor, propunerile și scenarii-le lansate de Rusia în perioada de după pro-clamarea independenţei Republici Moldova șiapariţia conflictului reprezentau modalităţi detergiversare a retragerii trupelor și armamen-telor rusești. Autorităţile ruse invocau și mo-tivau că dislocarea nu putea avea loc decât cuacceptul autorităţilor de la Tiraspol.

rganizaţiile nonguvernamentale transnistrene blo-hează căile ferate în semn de protest faţă de politicahișinăului (1990)

oto: Mihai VengherÎn nerecunoscuta republică nistreană, si-

uaţia politică a evoluat treptat spre violen-ă, care a erupt în martie 1992 prin acţiuni-e separatiștilor nistreni. Î pofida iniţieriinor convorbiri de pace de către autorităţileoldovene, ucrainene, ruse și române, ope-

raţiile militare au continuat toată vara anu-ui 1992. Folosind drept pretext apărarea

drepturilor minorităţii ruse din Transnistria,ormaţiunile paramilitare ale separatiștilor,susţinute de unităţile Armatei a 14-a ruse,au declanșat o operațiune militară împotriva

Page 105: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 105/137

Conflictul transnistrean reprezintă cea maigrea problemă moștenită din epoca sovieticăde Republica Moldova. Zdruncinând din te-melie societatea moldovenească de la sfârșitulanilor ’80 ai secolului trecut, „sindromul

transnistrean” a marcat deosebit de puternic viaţa social-politică a Republicii Moldova înperioada de după proclamarea independen-ţei de stat în anul 1992, uneori punând în jocdestinul său istoric. Timp de 20 de ani clasapolitică și societatea civilă moldovenească aufost preocupate în mod firesc și constant deproblema Transnistriei, mobilizând resurseumane și materiale impresionante în căutarea

unei soluţii adecvate.În ciuda anumitor deosebiri de mentali-tate, precum și a impactului negativ al os-tilităţilor din anul 1992 asupra conștiinţeipopulaţiei, oamenii care locuiesc pe am-bele maluri ale Nistrului nu nutresc senti-mente de ură și dușmănie unii faţă de alții.Românii, ucrainenii, rușii și alte naţiona-lităţi de pe ambele maluri – în majoritatealor creștini ortodocși, uniţi între ei prin

rădăcini istorice adânci, legături de rudenie,căsătorii mixte, prin cultură și tradiţii comu-ne – sunt în general compatibili și capabilisă trăiască în pace și bună înţelegere într-unstat unic.

A .  C on f l i ct î n gh e ţ a t

În realitate, adevăratele cauze ale apa-riţiei „conflictelor îngheţate” trebuie cău-tate în procesele complexe care au avut loc

în ultimii ani de existenţă ai Uniunii So- viet ice . Este absolut ev ident faptul că fo-carele de conflict pe teritoriile unor repu-blici „rebele” au fost inspirate, stimulate șiutilizate de centru, care era interesat să-șipăstreze controlul efectiv asupra tuturorrepublicilor unionale, utilizând acest in-strument pentru a contracara aspiraţiilefirești ale acestora la suveranitate, libertateși renaștere naţională.

Încercările de a inocula idei despre „dife-renţele civilizaţionale” dintre oamenii carelocuiesc pe ambele maluri ale Nistrului,despre necesitatea unui „divorţ civilizat” șidespre existenţa unui anumit „popor trans-nistrean” sunt cu certitudine forţate, ten-denţioase, artificiale și departe de realitateaobiectivă. Chiar dacă am admite existenţaunui anumit specific regional, populaţia de

pe ambele maluri a le Nistrului este compati-bilă din toate punctele de vedere și poate trăiîn pace și bună înţelegere într-un stat demo-cratic și indivizibil, care poate fi construitîmpreună.

Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova (1991–2008), Chișinău, 2009

B.  B i l a n ţ u r i l e ma t e r i a l e

„În războiul de la Nistru au fost înregis-traţi, de ambele părţi, 802 morţi și peste 5000de răniţi, inclusiv în rândurile populaţiei ci- vile. Pagubele materiale cauzate de conf lictularmat au fost estimate la circa 12 mld de rubleîn preţurile curente ale anului 1992, restabili-rea localităţilor și a obiectivelor distruse nece-sitând cel puţin 15 mld de ruble. Operaţiunilemilitare au provocat un val de circa 108 mii derefugiaţi, dintre care 51 de mii s-au stabilit în

38 de localităţi de pe malul drept al Nistrului,iar alţi 57 de mii în Ucraina.”Ioan Scurtu, Istoria Basarabiei. De la înce-

 puturi până în 2003 , Chișinău, 2012

Urme ale războiului de pe Nistru, 1992foto: Mihai Potârniche

Care sunt consecințele conflictului de pe

Nistru din anul 1992? Cum ar putea fisoluționată „problema transnistreană”?Crezi că sunt utilizate toate metodele pentruaplanarea conflictului pe cale pașnică?

104

C a p i t o l u l 4D O S A R

Page 106: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 106/137

Sinteză și evaluare

I . R E Ţ I N E !

•  Politica de restructurare, promovată de M. Gorbaciov începând cu anul 1985 în URSS, a contribuit la trezirea conștiinţeinaţionale în Republica Moldova și, ca rezultat, a dus la mișcarea de eliberare naţională și la lupta pentru afirmare.

•  Republica Moldova, în calitate de stat suveran și independent (27 august

1991), s-a format drept consecinţă a destrămării Uniunii Sovietice în 1991 și

a căderii regimului totalitar comunist. Acest eveniment istoric a însemnat o

deschidere a Republicii Moldova către marea familie a statelor europene și

către întreaga civilizaţie.

•  Republica Moldova a fost recunoscută de majoritatea statelor lumii,

printre primele fiind România și Georgia. Decizia Federaţiei Ruse de a

recunoaște statul moldovean independent a fost realizată prin adera-

rea la 21 decembrie 1991 la CSI, după care au fost stabilite relaţii diplo-

matice și cu alte state.

•  La 2 martie 1992, Republica Moldova a fost admisă în ONU; din 1995, în

Consiliul Europei, iar în 1997 a fost înaintată cererea privind asocierea sa la Uniunea Europeană.

•  Cetăţenii Republicii Moldova așteaptă de la guvernanţi îndeplinirea promisiunilor făcute în cadrul campanii-

lor electorale, în special cu referire la reducerea sărăciei și creșterea nivelului de viaţă al oamenilor, reducerea

corupţiei, criminalităţii, crearea condiţiilor de afirmare a personalităţii etc.

•  Obiectivele majore ale politicii externe a guvernului Republicii Moldova ţin de extinderea colaborării cu

toate statele democratice, în special cu vecinii săi, statele UE și CSI, participarea la activităţile organismelor

internaţionale și regionale.

I I . G Â N D I R E C R I T I C Ă

•  Fiind un stat mic, Republica Moldova poate promova politica sa externă singură, ori numai în cadrul unei

colaborări strânse cu organismele internaţionale?

•  Cum ar putea Republica Moldova să asigure un echilibru real în relaţiile sale cu marile puteri din Vest și din Est?

•  Cum poate fi modernizată agricultura, coloana vertebrală a economiei naţionale, domeniu care cere multe

cheltuieli?

•  Ce forţe interne și externe ar fi interesate de agravarea conflictului transnistrean?

•  Pot fi oare modificate anumite articole din Constituţia ţării, pentru a soluţiona anumite probleme care apar în

societate (cum ar fi alegerea președintelui, denumirea limbii etc.)? Dacă da, cum poate fi realizat acest lucru?

Dacă nu, care ar fi modalităţile de soluţionare, aplicând prevederile constituţionale?

•  Care probleme sociale sau de altă natură nu pot fi soluţionate din cauza mentalităţii oamenilor? Există alte

modalităţi de soluţionare a acestora? Care ar fi ele?

I I I . T I M P U L Î N I S T O R I E

Realizează o axă cronologică pe care vei indica evenimentele din politica externă și relaţiile

internaţionale ale Republicii Moldova și ale României în perioada 1989 – 2013.

Formulează o concluzie cu referire la succesele înregistrate de Republica Moldova și de România în

politica externă.

6

Semnarea Acordului-cadru de partene-iat Naţiunile Unite – Republica MoldovaSpre unitate în acţiune”, 2012

105

R E P U B L I C A M O L D O V A Ș I R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9

Page 107: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 107/137

I V . P E R S O N A L I T Ă Ţ I I S T O R I C E

Analizează activitatea președintelui Republicii Moldova și determină 2-3 aspecte care, în opinia ta, ar

putea să contribuie la faptul ca Nicolae Timofti să intre în istorie, fiind cunoscut și apreciat peste ani.

Formulează câteva întrebări pe care ai putea să le adresezi

președintelui, cu referire la:•  consolidarea proceselor democratice;

•  prosperarea economiei ţării și crearea unor noi locuri de muncă;

•  diminuarea procesului de migraţie a forţei de muncă peste hotare

și motivarea tinerilor să rămână în ţară;

•  soluţionarea conflictului transnistrean;

•  consolidarea statului de drept și protecţia drepturilor și libertă-

ţilor cetăţenilor.

V . R E L A Ţ I A C A U Z Ă - E F E C T

Precizează care au fost consecinţele destrămării URSS pentru Republica Moldova.

V I . R E F L E C Ț I E

Analizează documentul.

„Academia de Știinţe a Republicii Moldova, de comun cu Misiunea

Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană și Oficiul Român pen-

tru Știinţă și Tehnologie din Bruxelles, organizează evenimente de pro-

movare „Moldova spre Spaţiul European de Cercetare”. Din 1 ianuarie

2012, Republica Moldova deţine statutul de ţară asociată la cel de-al

Șaptelea Program-Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare,

Dezvoltare Tehnologică și Activităţi Demonstrative, ceea ce constituie

o realizare importantă în parcursul european al ţării noastre. De aseme-

nea, comunitatea știinţifică din Republica Moldova implementează un

șir de măsuri în vederea ralierii la noul program al UE în sfera cercetării-

inovării „Orizont 2020“, care va demara din 1 ianuarie 2014.”

Ce ar trebui să se întreprindă pentru consolidarea cooperării cu instituţiile și cercetătorii din Republica

Moldova, care dispune în acest sens de un potenţial cu relevanţă internaţională?

V I I . A U T O D E Z V O L T A R E

Realizează o carte de vizită a Republicii Moldova pe care ai putea s-o prezinţi unui călător străin care ne

vizitează ţara:

•  scurtă prezentare istorică;

•  monumente istorice și naturale;

•  locuri istorice și pitorești care pot fi vizitate;

•  patrimoniu cultural etc.

Ședinţă tematică la Academia de ȘtiinţeRepublicii Moldova

106

C a p i t o l u l 4

Depunerea jurământului PreședinteluiRepublicii Moldova, Nicolae Timofti, 2011,foto: Mihai Vengher

Page 108: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 108/137

107

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Cultura în lumea contemporanăCapitolul 5 P robl e ma t i ca e poci i

Nicio perioadă din istoria omenirii nu a fost atâtde dependentă de tehnologii ca secolul al XX-lea.Societatea de consum este strâns legată de reușiteleștiinţei, care a transformat radical modul de viaţă al

 întregii umanităţi. Crearea armelor nucleare a pus înpericol însăși existenţa vieţii pe Pământ, iar folosireaneraţională a resurselor planetare poate să condu-că la o catastrofă ecologică.

 În sec. al XX-lea, cultura se dezvoltă după re-gulile societăţii capitaliste, având la bază o piaţă

liberă. Astfel, bunurile culturale sunt create dupăprocedeele industriale ale standardizării, raţionali-zării și diviziunii muncii, f iind destinate consumului.Orientată spre piaţă, producţia culturală trebuie săţină cont de mecanismele cererii și ofertei, co-mercializarea acesteia (hit, bestseller, blockbuster)devenind una dintre caracteristicile vremii. Culturade masă nu înseamnă cultura maselor, ci culturadestinată maselor.

Evoluţia artistică în secolul al XX-lea a fost strânslegată de progresele societăţii (post)industriale șiale celei informaţionale. Artele plastice (pictura,sculptura, arhitectura) tind să exploreze mai multtrăirile interioare ale artistului, dar după război de-vin mult mai utilitare. Artele audiovizuale (teatrul,cinematograful, muzica) constituie elemente im-portante ale culturii pop, jucând un rol dominant

 în industria divertismentului (showbiz), dar nu în-cetează să producă și „capodopere”.

 Termenul de mass-media este folosit pentru adenota acea parte a mijloacelor de informare în

masă care se adresează publicului larg, maselor.Ziarele și revistele cu tiraj mare, reţelele de radio,apoi televiziunea și internetul sunt principalele

mijloace de informa-re în secolul al XX-lea.Apariţia unei civiliza-ţii instantanee, în careinformaţia se răspân-dește cu o viteză egală

 în toate colţule lumii,

a constituit un impor-tant factor de interna-ţionalizare și globali-zare.

  Conţinuturi

•  Problematica epocii•  Știinţa și tehnica în epoca contemporană

•  Arta contemporană

•  Cultura de masă

•  Mass-media

N oţ i u n i

•  Cultură

•  Civilizaţie

•  Educaţie

•  Literatură

•  Artă

•  Mass-media

•  Avangardism

•  Dadaism

•  Suprarealism

•  Expresionism

Marilyn Monroe (1926–1962)

Formaţia The Beatles (1961–1970)

FC Liverpool – cea mai titrată echipă britanică în anii gloriei

Page 109: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 109/137

108

C a p i t o l u l 5

Arta contemporană1C U R S

1. Artele plastice

Criza spirituală provocată de Primul Război Mondial s-a manifestatîn domeniul artistic prin apariţia unor curente artistice contestatare,care puneau la îndoială valorile occidentale tradiţionale, bazate pe ide-ea de raţiune şi progres. Chiar în plin război (1916), în Elveţia ia naştere

un curent numit dadaism, al cărui animator a fost poetul Tristan Tza-ra. Acesta se caracteriza prin negarea oricărei legături dintre gândire şiexpresie, prin abolirea intenţionată a oricăror legi estetice, organizândspectacole ce-şi propuneau scandalizarea opiniei publice.

Mișcările artistice avangardiste doreau să se distanţeze de viziuneatradiţională, „formalistă” a artei, obiectele fiind prezentate nu cumarată ele „în realitate”, ci așa cum sunt simţite de artist. Astfel, cubiștiireprezentau obiectele simultan din mai multe unghiuri de vedere, iarabstracţioniștii eliminau orice referire la lumea materială și exterioară.

Pictori ca Wassily Kandinsky, Kazimir Malevici, Paul Klee prezintă onouă estetică a lucrurilor. Marele pictor Pablo Picasso spunea: „Vreausă pictez lucrurile așa cum le gândesc și nu cum le văd”. Alt curentimportant a fost suprarealismul , care, inspirat de psihanaliză, puneaaccentul pe explorarea subconștientului, principalul motor al creaţieiartistice și al sufletului uman. Pictori ca Salvador Dalí, Victor Brau-ner, René Magritte au creat în operele lor un univers poetic, enigmaticși halucinant. În perioada postbelică, mișcările avangardiste primescun suflu nou prin creaţia americanului Jackson Pollock, care propagăpictura-acţiune, utilizând împroșcarea și scurgerea culorilor.

În anii ’60 se dezvoltă pop-art -ul, cu-rent artistic ce face apologia obiectelorde larg consum, pornind de la ideea cămerită să fie imortalizat doar ceea ceeste util (Andy Warhol).

Dezvoltarea arhitecturii este strânslegată de necesitatea de a organiza aglo-meraţiile urbane în plină expansiune.

În perioada interbelică s-au mani-

festat arhitecţi de talia lui Walter Gro-pius, promotorul stilului Bauhaus, și aelveţianului Le Corbusier, care puneauaccent pe optimizarea spaţiului urban,

Evoluţia artistică în secolul al XX-lea a fost strâns legată de progresele societăţii industriale și

informaţionale. Artele plastice (pictura, sculptura, arhitectura) tind să exploreze mai mult trăirile

interioare ale artistului, dar după război devin mult mai utilitare. Artele audiovizuale (teatrul, cine-matograful, muzica) constituie elemente importante ale culturii populare, jucând un rol predomi-

nant în industria divertismentului, dar nu încetează să producă și „capodopere”.

V O C A B U L A R  

Avangardism – mișcare li-terar-artistică interbe-lică, care, respingândtotal canoanele arteitradiţionale, recurge laformule îndrăzneţe, ex-centrice, punând pro-blema reînnoirii.

Suprarealism – curent lite-rar-artistic, care neagăactivitatea premeditatăa raţiunii, punând ac-

centul pe iraţional, acti- vitatea spontană și vise.

E V O C A R E

•  Care sunt principalele

curente moderniste în

artă?

•  De ce în epoca contem-

porană s-au activizatmișcările artistice?

J. Pollock (1912–1956): „Pictorul nu

trebuie să gândească, ci să ac-

ţioneze spontan, lăsând totul pe

seama inconștientului”

„Să te picteze Picasso!” eracel mai popular blestem întreparizience în anii ’30

Page 110: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 110/137

109

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

„estetica înălţimii” și folosirea materialelor noi– betonul armat, oţelul și sticla.

2. Teatrul

În secolul al XX-lea, teatrul se transformă

dintr-o formă de artă de masă într-una elitistă.În perioada interbelică, teatrul continuă să fie ofomă de artă extrem de populară. Apariţia noilormedia a dus la crearea unor genuri noi – „tea-trul la microfon” și spectacolul TV. Dramaturgiaîncepe să pună tot mai mult accentul pe mesaj,textele cu încărcătură socială fiind tot mai gusta-te de public. Printre cei mai reprezentativi autoriai vremii se numără italianul Luigi Pirandello

(Șase personaje în căutarea unui autor ) și germa-nul Bertolt Brecht (Opera de trei parale; Cerculde cretă caucazian) sau irlandezul George Ber-nard Shaw (Pygmalion). Traumele provocate derăzboaiele mondiale și experienţa totalitară dinunele ţări au dus la apariţia „teatrului absurdu-lui” prin românul Eugen Ionescu (Rinocerii) șiirlandezul Samuel Beckett ( Așteptându-l pe Go-dot ). Arta dramatică românească se evidenţiazăprin autori ca Mihail Sebastian, Camil Petrescu,

Tudor Mușatescu, Ion Druţă, Dumitru Matcovs-chi; se manifestă actorii: Constantin Tănase,Lucia Sturdza-Bulandra, Toma Caragiu, RaduBeligan, Amza Pellea, Victor Ciutac, DumitruCaraciobanu și regizori ca Liviu Ciulei, SilviuPurcărete, Lucian Pintilie, Ion Ungureanu, Ve-niamin Apostol, Ilie Todorov ș.a. Faima sceneibasarabene în anii ’60–’70 a fost Teatrul „Lucea-fărul”, iar în anii ’90, cei de la „Eugène Ionesco”

(reg. Petru Vutcărău) au impus o altă estetică.3. Cinematografia

După Primul Război Mondial, cinemato-grafia intră în faza industrială de producţie.Apar trusturi care controlează întregul pro-

ces de creare șidifuzare a pelicu-lelor: Columbia,20th Century Fox,

 Metro-Goldwin- Mayer, WarnerBros., Paramount  în SUA; Gaumont  

în Franţa, Cinecita  în Italia, UFA  în Ger-mania sau  Mosf ilm  în URSS. După 1927 segeneralizează filmul sonor, care face și maipopulară „cea de a șaptea artă”. Centrul pro-ducţiei mondiale de film rămân SUA, unde,

din 1928, se acordă premiile „Oscar” ale Aca-demiei Americane de Film. Adevărate probeale calităţii producţiilor cinematografice de-

 vin festivaluri le internaţionale de fi lm de laCannes, Veneţia, Berlin.

Filmul lui Francis Ford Coppola „Apoca-lipsul acum” este considerat de mulţi cel maibun film al tuturor timpurilor. Regimuriletotalitare au înţeles importanţa cinemato-

grafiei și au folosit-o în scopuri propagan-distice (Eisenstein în URSS, Leni Riefenstahlîn Germania).

Progresele tehnice (filmul sonor, cel color,efectele speciale, 3D) și mecanismele star-system aduc industriei cinematografice veni-turi enorme, iar apariţia televiziunii permiteprezentarea filmelor, fapt care popularizeazăși mai mult genul. Marii regizori se impun cu

 viziuni și idei noi, creând adevărate capodo-pere ale genului, în SUA (Orson Welles, EliasKazan, Francis Ford Copolla, Woody Allen),Europa Occidentală (Federico Fellini, Mi-chelangelo Antonioni, Luis Buñuel, IngmarBergman) sau de Est (Andrzej Wajda, MilošForman, Andrei Tarkovski, Emil Loteanu).

4. Muzica

În perioada postbelică, creaţia muzicală a

fost marcată de dezvoltarea tehnicilor de în-registrare audio și de industrializarea acesteia.Interesul sporit faţă de mu-zica clasică din acești ani sedatorează atât creșterii ge-nerale a gradului de instru-ire al publicului, creșteriicererii de produs calitativ,cât și nivelului interpretativ

înalt al muzicienilor. Aiciputem menţiona dirijori caHerbert von Karajan sauSergiu Celibidache, inter-preţi ca George Enescu și

C U R S

Marele violonistGeorge Enescu

(1881–1955) a con-

certat la Chișinău

pe data de

27 martie 1918

Regizorul român Cristian Mungiu

a primit Palme d’Or   la Festivalul

de la Cannes (2007)

Page 111: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 111/137

C .  F i lmul româ nesc „Columna”, interzispentru difuzare în RSSM în 1970

Din scrisoarea lui Ivan Bodiul, prim-secretaral CC al PCM, către Aleksei Romanov, din 21 august 1970

Mult stimate Aleksei Vladimirovici!Vizionând filmul românesc „Columna”, secretarii CC

al PCM au considerat de cuviinţă să Vă aducă la cunoştinţăpărerile lor. Filmul vorbeşte despre formarea poporului ro-mân, adică despre un proces care, într-o oarecare măsură, aretangenţă cu istoria poporului moldovenesc… În contradicţiecu adevărul istoric, romanii sunt arătaţi ca nişte pacificatori,care au adus pe aceste meleaguri civilizaţia şi un trai superior.(…) Deformarea adevărului istoric în film, ca semnificaţie,este analogic cu ceea ce într-un trecut nu prea îndepărtat sefăcea în România burgheză cu scopul de a-şi orienta poporulspre Occident, îndepărtându-l de Rusia, iar după Revoluţiadin Octombrie de Uniunea Sovietică. În condiţiile actuale, oasemenea tratare tendenţioasă a trecutului istoric al poporu-lui român reiese din întreaga politică oficială a României. Carezultat, toate aceste lucruri formează un fundal ideologic ex-trem de nociv al filmului: spiritul superiorităţii şi duşmănieifaţă de toate popoarele vecine, justificarea morală a cotropito-rului, dacă el este unul civilizat etc. Înrepublica noastră, asemenea concep-ţii ideologice ale filmului pot aduceprejudicii educării istorice corectea publicului, mai ales a tineretului.

În legătură cu aceasta, SecretariatulCC al PCM consideră inoportunăproiectarea filmului „Columna” încinematografele din republică şi văroagă să fiţi de acord cu aceasta.

elevul său Yehudi Menuhin, David Oi-strah (vioară), Sveatoslav Richter, GlenGould, Claudio Arau (pian), MstislavRostropovici (violoncel) sau tenori caLuciano Pavarotti, Plácido Domingo

și soprane ca Maria Callas sau AngelaGheorghiu ș.a.

Jazzul rămâne un gen extrem depopular, datorită libertăţii în expri-mare și posibilităţii improvizaţiilor.Muzica rock și pop continuă să fie unelement important al showbizului, darși o carte de vizită a noii generaţii…

D O S A R

B.  Topul celor mai bune filme din istorie

1 Cetăţeanul Kane SUA 1941 Welles, O.

2 Regulile jocului SUA 1939 Renoir, J.

3 Vertigo SUA 1958 Hitchcock, A.4 Opt săptămâni

și jumătateIT 1963 Fellini, F.

5 CuirasatulPotiomkin

URSS 1925 Eisenstein, S.

6 Cântând în ploaie SUA 1952 Donen/Kelly 

7 Goana după aur SUA 1925 Chaplin, C.

8 Luminile orașului SUA 1931 Chaplin, Ch.

9 Aventura IT 1960 Antonioni, M.

10 Lista lui Schindler SUA 1993 Spielberg, S.

Alcătuiește topul celor mai bune filme vizionate de tine. Există oare în el ocoincidenţă cu topul alcătuit de criticiiamericani afișat mai sus?

A .   I l u zi e

În 1928, suprarealistul belgian RenéMagritte a pictat celebrul tablou „La tra-hison des images” (Trădarea imaginilor),în care este reprezentată o pipă, sub careeste scris caligrafic în limba franceză„Aceasta nu este o pipă”. Pictorul a în-cercat să ne arate modul paradoxal încare percepem imaginile. Pe de o parte,avem o imagine realistă a unei pipe; pe de

altă parte, aceasta nu este o pipă adevăra-tă, deoarece nu poate fi bătută cu tutun,aprinsă și fumată. Așa lucrează și ima-ginaţia noastră – percepem și judecămmajoritatea obiectelor (și oamenilor!) din

 jurul nostru în funcţie de aparenţe, așacum ni se arată, pe când în realitate pot fialtceva decât le percepem sau pretind a fi.Cu alte cuvinte, imaginile nu totdeauna„trădează” realitatea, și ne simţim „tră-daţi” când înţelegem discordanţa.

110

C a p i t o l u l 5

Page 112: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 112/137

M i rcea El iaded e s pre a rt a l u i Brâ n cu ș i

„Arta lui Brâncuși este solidară cu universul formelor plastice și cumitologia populară românească și poartă uneori chiar nume românești

(Măiastra, de exemplu). Cu alte cuvinte, «influenţele» au suscitat un felde anamneză, care a condus în mod fatal la o autodescoperire. Poate cănumai după ce a înţeles importanţa anumitor creaţii moderne, Brâncușia redescoperit și bogăţia artistică a propriei sale tradiţii ţărănești și a pre-simţit, în cele din urmă, posibilităţile creatoare ale acestei tradiţii.”

Studiu de caz

Artiști basarabeni, acasă și în lumeBasarabia se poate mândri cu mulţi oameni talentaţi în diverse

domenii de activitate, mai ales graţie reprezentanţilor culturii care audus faima acestor meleaguri pe tot globul.

 În perioada interbelică, la Chișinău au activat nu mai puţin de treiconservatoare („Naţional”, „Unirea” și „Municipal”), ceea ce făcea din ca-pitala Basarabiei unul dintre principalele centre muzicale ale ţării. Deaceea, nu este întâmplător că aici s-a format talentul uneia dintre marilesoprane ale secolului, Maria Cebotari, primadona operei din Viena.

Din anii ’70 strălucește talentul sopranei Maria Bieșu, primadona OpereiNaţionale din Republica Moldova. Compozitorul Eugen Doga, originar din Transnistria, autor al multor melodii de succes (inclusiv imnul mun. Chișinău),și-a obţinut renumele prin colaborarea cu regizorul Emil Loteanu, la multedin filmele căruia a semnat banda sonoră (Șatra, Poienile roșii , Dulcea și tandra

mea fiară, Luceafărul ). Actori de film și de teatru ca Dumitru Caraciobanu,Grigore Grigoriu, Victor Ciutac, Mihai Volontir, Sandri Ion Șcurea, Svetlana Toma au avut un mare succes la public. Muzica populară a dat o seamăde interpreţi de un talent inegalabil: Serghei Lunchevici, Nicolae Sulac,Maria Drăgan, Nicolae Botgros, Ansamblul Naţional Academic de DansuriPopulare „Joc”. În topurile muzicale internaţionale au intrat formaţiile basa-rabene Noroc , Zdob și Zdub, O-Zone.

E V A L U A R E

•  Descrie un domeniu alartei din spaţiul universal,

naţional sau local de careești pasionat cel mai mult.Argumentează-ţi alegerea.

•  Precizează cum au influen-ţat procesele social-econo-mice și politice evoluţia ar-tei în epoca contemporană.

•  Realizează un tabel în carevei include realizările din

domeniile artei (pictură, ar-hitectură, muzică, cinemași altele) în secolul al XX-lea, specificând caracteris-ticile din perioada interbe-lică și din cea postbelică.

•  Demonstrează că arta con-temporană a înregistrat pașicalitativi noi faţă de epocileprecedente. Argumenteazăpe baza unor exemple dincomunitate.

• Recunoașteţi personalităţi-le din imaginile de alături.Elaboraţi un eseu privindcreaţia uneia dintre ele.

În ce măsură ești de acord cuopinia lui Mircea Eliade?Despre ce posibilități crea-toare ale tradițiilor a scrisautorul?

Maria Cebotari(1910–1949)

Maria Bieșu(1935–2012)

Maria Drăgan(1947–1986)

Dumitru Caraciobanu(1937–1980)

Victor Ciutac(1938–2009)

Nicolae Sulac(1936–2003)

Domnișoara Pogany ,

de Constantin Brâncuși

111

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Page 113: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 113/137

112

C a p i t o l u l 5

Cultura de masă2C U R S

1. Cultura destinată maselor

În secolul al XX-lea continuă procesul de dezintegrare aformelor tradiţionale de cultură, dominantă devenind culturade tip urban. Progresele statului bunăstării generale (welfarestate) au contribuit la prosperarea celei mai mari părţi apopulaţiei (în perioada postbelică, britanicii cheltuiau doar30 % din venituri pentru hrană și întreţinere) și la sporirea

populaţiei instruite, lărgind cererea de producţie culturală.Producţia de carte devine masivă. Pentru satisfacerea pu-blicului apar ediţii de buzunar, care pot fi citite oriunde.Crește vertiginos tirajul ediţiilor de succes, în toată lumease răspândește noţiunea de bestseller , cea mai vândută carte.În anii ’90, în statele cele mai dezvoltate, fiecare al patrulealocuitor citea o carte pe săptămână. Foarte populare devintârgurile internaţionale de carte (Frankfurt, Londra, Barce-lona, București), care atrag anual sute de mii de cititori.

Dezvoltarea vertiginoasă a radioului și a televiziunii mar-chează începutul unei epoci de masă. În Europa, soldaţiiamericani din Primul Război Mondial aduc jazzul, care, ală-turi de tangoul argentinian, cucerește rapid publicul. Numeca Louis Armstrong, Billy Holliday, Glenn Miller popula-rizează genul. Muzica „ușoară” începe să se opună muzicii„serioase” (clasice), câștigând teren. Radioul propagă genu-rile noi, iar creaţia muzicală se pune pe bandă rulantă. Apareșlagărul   (în versiunea engleză hit ), melodie simplă, a căreimenire era să se memoreze și să facă mai multe vânzări. În

România interbelică au apărut astfel de piese de succes ca Io-nel, Ionelule (Claude Romano), Roata morii se-nvârtește (IonVasilescu), Căsuţa noastră (Petre Popescu-Peppo) și Sanie cuzurgălăi (Richard Stein, pe versurile lui Liviu Deleanu).

Deoarece industria distracţiilor era strâns legată de piaţă,se impuneau metode de cunoaștere a „cererii” publicului.Astfel apar primele sondaje de opinie, efectuate de GeorgeGallup (1935), iar publicitatea devine unul dintre motoareleprincipale de propagare a producţiei artistice noi.

2. Star-system

Extrem de profitabilă a fost industria filmului. Cel maimare producător a fost SUA, cu centrul la Hollywood, o su-burbie a Los Angelesului. Anume aici se dezvoltă sistemul,

Publicitatea – un element indis-

pensabil al culturii de masă

E V O C A R E

•  Cum a evoluat atitudinea faţă de

cultură a diferitelor categorii de

populaţie pe parcursul istoriei?

•  Ce include în sine expresia „bunuri

culturale”?

•  Prin ce trăsături specifice s-a evi-denţiat secolul al XX-lea?

V O C A B U L A R  

Contracultură – cultură de tip pro-testatar, care se pronunţă contra

oricăror forme oficiale și a orică-ror convenţionalisme.

Star-system  – sistem hollywoodian,care consta în promovarea de că-tre marile companii a unei vedetede cinema prin intermediul uneipolitici comerciale active (publici-tate masivă, interviuri, conferinţede presă, apariţii la radio și TV).

Fairplay  – acceptare loială a reguli-

lor; joc cinstit.VIP – abreviere de la englezescul Very

Important Person. Persoană fai-moasă, care pretinde un tratamentprivilegiat faţă de oamenii de rând.

 În sec. al XX-lea, cultura se dezvoltă după regulile societăţii capitaliste, având la bază o piaţă liberă. Astfel,bunurile culturale sunt create după procedeele industriale ale standardizării, raţionalizării și diviziunii muncii,

fiind destinate consumului. Destinată pentru piaţă, cultura de masă, numită și comercială (showbizul, „indus-tria divertismentului”), nu înseamnă cultura maselor, ci cultura destinată maselor.

Page 114: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 114/137

Page 115: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 115/137

114

C a p i t o l u l 5D O S A R

A .  L i s t a s e l e ct i v ă a ce l or ma i v â n d u t e că rţ i d i n i s t or i e

Cartea Autorul LimbaNumărul

de exemplare

1Biblia Revelată

Ebraică, ara-maică, greacă 5–6 mld

2 Cartea Roșie Mao Zedong Chineză 900 mln

3 Coranul Revelată Arabă 800 mln

4 Don Quijote Cervantes Spaniolă 500 mln

5 Dicționarul Xinhua Wei Jiangong (editor) Chineză 400 mln

6 Contele de Monte-Cristo Alexandre Dumas Franceză 200 mln

7 Harry Potter și piatra filosofală J. K. Rowling Engleză 120 mln

8 Stăpânul inelelor J. R. R. Tolkien Engleză 100 mln

B.   In t e rzi ce re a f orma ţ i e i „ N oroc”

21 decembrie 1970În ultimul timp, presa republicană a indicat

de nenumărate ori că ansamblul vocal-instru-mental „Noroc” în creaţiile sale se îndepărteazătot mai mult şi mai mult de normele de compor-tament ale colectivelor de estradă acceptate înţara noastră. Ansamblul „Noroc” a început să ig-

nore nu numai publicul, dar şi repertoriul, carese modifica substanţial, mai ales atunci când co-lectivul concerta în afara republicii.

La CC al UTCL din Moldova şi la redacţiilede tineret republicane veneau scrisori din diferiteoraşe şi raioane ale republicii în care adesea se ex-prima nemulţumirea faţă de repertoriul, compor-tamentul scenic al unor membri ai colectivului,precum şi față de calitatea joasă a interpretării.

CC al UTCL din Moldova, în nenumărate rân-

duri, a indicat membrilor colectivului ansamblu-lui „Noroc” asupra necesităţii de a respecta o eticăcomportamentală în timpul concertelor, precumşi asupra calităţii repertoriului, dar acesta nu a trasconcluziile de rigoare şi, tot mai des, se îndepărtade la repertoriul aprobat de Ministerul Culturii,interpretând mai ales creaţiile beatles-ilor engelzi,francezi, italieni şi americani.

Tineretul republicii se află în nedumerirecum a reuşit acest colectiv desfiinţat (prin ordi-

nul Ministrului Culturii al RSSM din 16.09.1970,n.n.) să fie angajat în întreaga sa componenţăla Conservatorul din Tambov sub denumirea„Noroc”, concertând în numele acestei filarmo-nici în întreaga ţară.

După o lună de la desfiinţarea ansamblului„Noroc”, la Chişinău a venit în turneu ansam-blul vocal-instrumental din Leningrad „Poiușcieghitarî”, în jurul căruia în oraş începe o agitaţiea unei părţi a tineretului. După concert, multălume, pe bună dreptate, observa că, după ma-niera de interpretare, acest colectiv este mai con-damnabil decât ansamblul „Noroc”.

Şi mai inadecvat era repertoriul ansamblului

„Poiușcie ghitarî”: din 26 de piese, care au fostinterpretate în faţa publicului, 11 au fost preluatedintr-un repertoriu străin tineretului sovietic, șianume din cel occidental.

Comitetul Central al UTCL din Moldova şi-aexprimat poziţia în aceste probleme faţă de CC alUTCL din URSS şi față de comitetele comsomo-lului din Leningrad şi din Tambov.

Secretarul CC al UTCL din MoldovaP. Lucinschi, 11.XII.70

C a p i t o l u l 5

La ce “norme de comportament” se referăautorul în document? Care este pericolul

controlului absolut al oamenilor de cultu-ră din partea responsabililor ideologici departid? Scrie un răspuns succint autoruluiacestui document din perspectiva dezvoltăriilibere a artei şi a dialogului intercultural.

Page 116: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 116/137

115

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Filmul lui Francis Ford Coppola „Apoca-

lipsul acum” este considerat de mulţi

experţi cel mai bun film al tuturor tim-

purilor.

Studiu de caz

Subcultura tineretului

Ideea de subcultură presupune existenţa mai multor culturi au-tonome în cadrul unei culturi sau societăţi globale. Subcultura tine-

retului se manifestă în anii '60, prin afișarea opoziţiei faţă de valorileculturii tradiţionale a celor maturi. În anii postbelici, la nivel global, poate fi observată o creștere a

ponderii tineretului în societate. În primul rând, este vorba de mu-taţii pe plan demografic, rezultat al baby-boom-ului din anii '40–'50.Apoi progresele în instruirea publică, în statele occidentale și în

blocul comunist, prin generali-zarea învăţământului obligatoriupână la 16 ani.

Progresele economice șicreșterea nivelului general de trai

au dus la apariţia unei „pieţe” des-tinate tinerilor. Aceștia aveau nunumai „bani de buzunar” de la pă-rinţi, ci și puteau să devină inde-pendenţi economic (în anii '60, înSUA, peste 50 % din băieţii de 16ani aveau deja locuri de muncă).Industria distracţiilor s-a folosit dinplin de aceste schimbări, orien-tând o parte din capitaluri spre sa-

tisfacerea cererilor tineretului. Formaţiile de muzică rock adunau sutede mii de fani, vânzările de discuri atingeau cote nemaiauzite pânăatunci; apare o modă orientată spre tineret, al cărei centru se afla la

Londra. Membrii so-cietăţilor informalede tineret (beatnici,hippie, punk, rapperi) își creau semne sim-bolice proprii deapartenenţă la grup,fie tangibile (stilul

vestimentar, frizurile– ori lipsa lor! – încăl-ţămintea), fie intan-gibile (limbaj propriu– slang – gesturi co-dificate, genuri mu-zicale favorite, locuride întâlnire). Acestesubculturi oferă tine-rilor posibilitatea deidentificare în afarainstituţiilor socialetradiţionale, ca fa-milia, școala, muncaetc.

E V A L U A R E

•  Explică cauzele creșterii pro-ducţiei de carte în epoca con-

temporană.•  Descrie caracteristicile specifi-

ce ale culturii de masă, pe bazaexemplului dezvoltării unuistat.

•  Stabilește legătura dintreprogresul în domeniul tehnico-știinţific, creșterea număruluiștiutorilor de carte și manifes-tările culturii de masă.

•  Colectează într-un portofoliumateriale care se referă la unuldintre domeniile preferate aleculturii de masă.

•  Elaborează un chestionar pecare îl poţi propune diferitelorcategorii de populaţie (4–6persoane), prin care vei aflaatitudinea lor cu referire la in-

dustria distracţiilor din ultimiiani. Formulează o concluzie,pornind de la răspunsurile la întrebările chestionarului.

•  Identifică în comunitate

modele de promovare a va-

lorilor culturale și manifestări

contraculturale.

Document: Lista selectivă a

ce l or ma i v â n d u ţ i i n t e rpre ţ i

Peste500 mlnde copii

The BeatlesElvis Presley Michael JacksonFrank Sinatra

Peste200 mlnde copii

ABBAPink FloydLed ZeppelinMadonnaQueenRolling StonesJulio IglesiasAlla Pugaciova

Peste100 mlnde copii

Adriano CelentanoBackstreet BoysBoney M

Charles AznavourGheorghe ZamfirHerbert von KarajanLuciano PavarottiU2

John Lennon, legendă rock șiactivist pentru drepturile omului:„Nu urîţi ceea ce nu înţelegeţi!”

Formulează câte două argumentepro și contra pentru aserţiunea:„Generaţia tânără este mai irespon-sabilă”.

115

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Page 117: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 117/137

Page 118: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 118/137

117

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

2.  Presa

O adevărată revoluţie în domeniul informa-ţional a constituit-o introducerea telegrafuluifără fir (TFF), care a permis transmiterea rapidăa informaţiei pe tot globul și crearea unor mari

agenţii de presă (AP, TASS). Graţie capacităţii dea informa metodic publicul, mijloacele de infor-mare în masă devin un instrument important decreare a identităţilor și solidarităţilor naţionale.Cotidienele naţionale încep să aibă tiraje tot maimari și devin surse primare de informare. Apa-riţia revistelor în format multicolor a făcut săcrească vânzările. Presa se diversifică în funcţiede gustul publicului. Apare „presa galbenă” sau

„tabloidele”, care sacrifică veridicul și rigoareainvestigaţiei în favoarea senzaţionalului și su-perficialităţii, cu scopul obţinerii unor vânzăritot mai mari. Concurenţa radioului și televiziu-nii a redus întrucâtva ponderea, dar nu și exis-tenţa unei prese puternice în ţările democratice,privită ca o a patra putere în stat. Pierzând înfaţa mediei audiovizuale în rapiditatea transmi-terii informaţiei, presa scrisă recuperează terenprin analize mai profunde „la rece”.

O democraţie autentică se bazează pe informa-ţia liberă și pluralistă, dar mai ales pe comunica-rea dintre societate și autorităţi, dintre guvernanţiși guvernaţi. Astfel, presa trebuie să exprime plu-ralismul punctelor de vedere, permiţându-i publi-cului să-și formeze opinii și atitudini proprii.

3.  Televiziunea

Televiziunea este marea invenţie a secolului al

XX-lea, a cărei apariţie este strâns legată atât deprogresele tehnicii, cât și de transformările insti-tuţionale în societatea occidentală. Primele pos-turi TV sunt brevetate în SUA și în Marea Brita-nie încă în anii ’30 (în România, prima emisiunetelevizată datează din 1937),dar, abia peste 20 de ani te-leviziunile încep să se răs-pândească în întreaga lume.Crește numărul companiilor

private de televiziune, faptcare sporește concurenţa și,respectiv, calitatea progra-melor. Problemele legate derecepţionarea semnalului la

distanţă au dus la crearea reţelei TV locale princablu, ceea ce a sporit și mai mult audienţa. Înanii ’60, în SUA, cca 95 % din familii aveau dejaaparate TV și tot atunci apare și televiziunea prinsatelit, fapt care permite receptarea simultană a

programelor pe tot globul. Prima revoluţie pre-zentată „în direct” a fost cea română (1989), faptcare a influenţat într-o oarecare măsură mersulevenimentelor.

4.  Internetul

Necesităţile de stocare și de schimb de infor-maţie au dus la crearea, în 1969, a unei reţele decalculatoare, la Universitatea California din LosAngeles (APRANET). Primul server lansat cu

această ocazie avea 12 Kb de memorie operativă!Peste doi ani a fost creat serviciul de poștă elec-tronică, care a făcut întregul program extrem deatractiv. În anii ’70, reţeaua devine internaţională,la ea fiind conectate calculatoarele mai multor ţări.Procesul de standardizare a informaţiilor (proto-colul TCP/IP) din anii ’80 a dus la popularizareasistemului, atunci fiind conectate peste 10 000 decalculatoare, iar termenul de internet intră în uz.În 1988 a fost inventat sistemul de comunicare în„timp real” Internet Relay Chat (IRC) sau chat.Concepţia unei reţele globale (World Wide Web)a fost elaborată în cadrul instituţiilor europene,inventatorul ei fiind britanicul Tim Berners-Lee,care a elaborat protocolul HTTP și limbajulHTML. În anii ’90 apare posibilitatea de conectarela internet prin intermediul telefoniei (dial up), iarreţeaua devine deschisă pentru utilizatorii privaţi.Către sfârșitul mileniului, cifra utilizatorilor se

apropia de 500 mln pe tot globul. Accesul la infor-maţie devine liber, astfel apare chiar o ramură a me-diei electronice scrise (e-media). Internetul începesă joace un rol activ în economie, electronice de- vin finanţele (e-finance), comerţul (e-commerce),

companiile (e-company), ser- viciile (e-service) și chiar banii(e- money). Impactul asuprasocietății a fost recunoscut chiarde instituţii tradiţionale ca pa-

palitatea, care a instituit „ziuainternaţională a internetului”(30 septembrie), stabilindu-i șiun sfânt protector (Sf. Ieronimdin Sevilla). 

C U R S

Angela Gonţa – prezentatoare de știri la postulprivat de televiziune Pro TV Chișinău

Page 119: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 119/137

D O S A R

Compară evoluţia mijloacelor de informareîn masă, luând în consideraţie:– diferite regiuni ale ţării, Europei, lumii;– mediul rural și cel urban;– vârste și ocupaţii.

Editarea presei de limbă română

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Numarul de ziare (publicații) 88 90 101 85 83 105 85 88

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Numarul de ziare (publicații) 103 106 107 103 114 109 100 91

Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistruluiși ale municipiului Tighina

Editarea presei în toate limbile

Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Numarul de ziare (publicații) 209 213 245 183 176 233 201 203Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Numarul de ziare (publicații) 226 210 200 219 242 237 207 184

Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistruluiși ale municipiului Tighina

A .  E v ol u ţ i a pre s e i t i pă r i t e î n R e pu bl i ca M ol d ov a

Postului de radio Basarabia, 1939-1941

Numărul de site-uri web din Internet

 Anul  2005 2006 2007 2008

milioane 75,2 106,8 155,5 186,7

C .   Legea presei din Republica

Mol d ov a ( 26 oct ombri e 1994)

Articolul 1. Libertatea presei(1) În Republica Moldova libertatea presei

constituie un drept fundamental, consfinţit deConstituţie. Statul garantează tuturor persoa-nelor dreptul la exprimarea liberă a opiniilorși ideilor, la informare veridică asupra eveni-mentelor din viaţa internă și cea internaţionalăprin intermediul publicaţiilor periodice și alagenţiilor de presă, care își desfășoară activita-tea în condiţiile pluralismului politic, precumși respectarea legislaţiei cu privire la drepturilede autor.

(2) Cenzura de orice fel asupra publicaţiilorperiodice și agenţiilor de presă, imixtiunea înactivitatea lor de pregătire și de difuzare a in-formaţiei sunt interzise.

Prin intermediul căror instituţii se face in-

formarea cetăţenilor și ce rol are statul înacest proces? Există oare (auto)cenzură înRepublica Moldova?

Compară evoluţia presei de limba română cu cea de alte limbi. Există vreo legătură între regi-mul politic și evoluţia presei?

B.   Numărul de uti l i zatori de

In t e rn e t

 Anul  2000 2009 2010

milioane 250 1 086 2 080

118

C a p i t o l u l 5

Page 120: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 120/137

Page 121: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 121/137

Page 122: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 122/137

121

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

C .  C ron ol ogi a

1922  Crearea BBC 

1925  Englezul John Bird înfiinţează prima socie-

tate de televiziune din lume1928  Introducerea teletipului

1933  Inventarea radioului FM

1936  Prima emisiune televizată cu ocazia

olimpiadei din Berlin

1937  Prima emisiune TV din România

1948  Televiziunea prin cablu

1951  Apariţia televiziunii color în SUA1958  Prima emisiune a Televiziunii din

Republica Moldova

1959   Xerox  face primele copii

1962  Satelitul Telstar  transmite imagini

transatlantice

1963  Philips inventează caseta audio

1965  Primul război televizat – Vietnam

1969  Emisiune privită simultan de

500 mln de oameni la aselenizarea

lui Neil Armstrong

1970  Primele discuri video

1972  Inventarea fibrelor optice

1976   JVC  introduce magnetofoanele video

1980  Este lansat CNN 

1983  Apariţia telefoniei mobile

1985  Apariţia canalului TV contra plată

( pay-per-view)

1991  Este lansat WWW

1999  Este inventat Google

2001  Jimmy Wales și Larry Sanger lansează

Wikipedia

2004  Mark Zuckerberg inventează Facebook

2005  Este lansat web-site-ul YouTube

2006  Jack Dorsey creează o nouă reţea de

socializare – Twitter 

B.  Lista de ţări după numărulde utilizatori de internet, 2011

Lo-cul 

ȚaraNumărul

de utiliza-tori

Procentul din

 populație

1 China 511 963 000 38,30

2 SUA 242 614 880 77,86

6 Rusia 69 837 538 49,00

7 Germania 67 621 622 83,00

8 Franţa 51 962 632 79,58

9 Marea Britanie 51 412 657 82,00

32 Ucraina 13 811 220 30,60

38 România 9 642 383 44,02

101 R. Moldova 1 403 766 38,00

134 Islanda 295 567 95,02Analizează lista de ţări după numărul deutilizatori de internet. Ce raport există întreprocentul de populaţie utilizator de internetși gradul de dezvoltare al ţării?

D O S A R

A .   Twitter revolution

„…manifestaţiile din aprilie 2009 au reprezen-tat o mişcare socială cu caracter inedit atât pe planintern, cât şi pe plan regional. Cel mai remarcabilaspect al acestui fenomen a fost mobilizarea unuisegment activ de studenţi, de tineri profesionişti şide slujbaşi, care nu cuprindea neapărat o populaţiefoarte importantă din punct de vedere numeric, darcare a format, în timpul revoltei, grupuri bine con-solidate… Grupurile respective, pe care le-am puteanumi «minorităţi active», se caracterizează printr-un nivel de pregătire profesională şi competenţecomunicaţionale superioare, având capacitatea de a

face uz strategic de resursele oferite de tehnologiileinformaţionale noi în scopul realizării unor interesecivice, comunitare, sociale şi politice. Deloc întâm-plător, această «elită» în ascensiune este şi purtătoa-rea unor idei progresiste şi reformatoare, în opoziţieclară cu mainstreamul clasei politice şi intelectualedin Republica Moldova” (Petru Negură, sociolog).

Revoluţia Twitter. Episodul Întâi. Republica Moldova, Ed. ARC, Chişinău, 2010, p. 105

Page 123: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 123/137

I . R E Ţ I N E !

•  În epoca contemporană, cultura popoarelor lumii a evoluat în toate domeniile, influenţând substanţialmodul de gândire și comportamentul oamenilor.

•  După cel de-al Doilea Război Mondial a sporitconsiderabil ritmul descoperirilor în domeniileenergeticii, geneticii, ciberneticii, cercetării cos-mosului, bioeticii etc..

•  Învăţământul a constituit domeniul fundamentalpentru ridicarea nivelului de cultură al poporului,pentru formarea de cadre necesare economiei,educaţia tinerei generaţii și diverse activităţi so-

ciale.

•  În literatură și artă s-au evidenţiat un șir de curente,precum avangardismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul, cubismul și altele.

•  În spaţiul românesc s-a evidenţiat renașterea culturii naţionale, în special în Basarabia, restabilindu-se al-fabetul latin și limba română, istoria și tradiţiile milenare ale neamului.

I I . G Â N D I R E C R I T I C Ă

•  Cum au influenţat cele mai mari realizări ale știinţei și tehnicii din epoca contemporană mentalitatea

oamenilor?•  De ce o mare parte din invenţiile tehnice și știinţifice, precum și realizările culturale ale popoarelor

lumii au rămas nevalorificate?

•  Cum a influenţat cucerirea spaţiului cosmic alte domenii ale știinţei și tehnicii?

•  Care sunt cerinţele omului contemporan faţă de cultură și civilizaţie?

•  Cum apreciezi nivelul culturii și al știinţei în Basarabia interbelică și în RSSM?

•  Ce schimbări s-au produs în evoluţia culturii Republicii Moldova după 1991?

I I I . T I M P U L Î N I S T O R I ERealizează o friză cronologică pe care vei indica anii și principalele descoperiri în domeniile știinţei și

tehnicii în:

a) spaţiul universal;

b) spaţiul naţional românesc;

c) Basarabia, RSSM, Republica Moldova.

I V . U T I L I Z A R E A A D E C V A T Ă A

L I M B A J U L U I D E S P E C I A L I T A T ERedactează un eseu cu tema: „Cultura și civilizaţia contemporană”, utilizând termenii de mai jos: cul-

tură, civilizaţie, știinţă, progres tehnico-știinţific, educaţie, literatură, artă, mass-media, avangardism,dadaism, suprarealism, expresionism.

Sinteză și evaluare5

Constantin Brâncuși „Masa tăcerii”

122

C a p i t o l u l 5

Page 124: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 124/137

V . P E R S O N A L I T A Ţ I I S T O R I C E

Pornind de la cunoștinţele dobândite la diferite discipline școlare, din mass-media și din alte sursesuplimentare, precizează care sunt cele mai importante contribuţii în domeniul culturii ale personali-tăţilor din imaginile de mai jos:

V I . R E L A Ţ I A C A U Z Ă - E F E C TDetermină influenţa realizărilor știinţifice și culturale asupra evoluţiei societăţii și a modului de viaţă

al oamenilor în epoca contemporană. Demonstrează prin exemple concrete relaţia culturii RepubliciiMoldova cu cea universală.

V I I I . A U T O D E Z V O L T A R E

Selectează câteva informaţii textuale și imagini de pe pagini web despre cultura și civilizaţia con-temporană și stabilește:

•  titlul și conţinutul materialului selectat;

•  cui îi este destinat;

•  care materiale ar putea fi importante pentru masele largi de populaţie și care pentru un contingentspecial sau chiar pot fi nesemnificative în opinia ta;

•  ce materiale ar trebui să fie interzise sau cenzurate;

•  ce materiale ai plasa în internet dacă ai avea posibilitatea.

V I I . S T U D I E R E A I Z V O A R E L O R

Analizează documentul istoric. Exprimă-ţi opinia faţă de respectarea prevederilor art. 35 dinConstituţia Republicii Moldova.

Dreptul la învăţătură„1. Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal și

prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum și prin alte forme de instruire și de perfecţionare.

2. Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de educaţie și instruire a persoanelor.

3. Studierea limbii de stat se asigură în instituţiile de învăţământ de toate gradele.

4. Învăţământul de stat este gratuit.

5. Instituţiile de învăţământ, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează și își desfășoară activitatea încondiţiile legii.

6. Instituţiile de învăţământ superior beneficiază de dreptul la autonomie.

7. Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţământului religios. Învăţământul de stat este laic.”

 Art. 35 , Constituţia Republicii Moldova

Mircea Eliade Marilyn Monroe Eugen Doga

123

C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă

Page 125: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 125/137

 P robl e ma t i ca e poci i

Societatea umană este înzestrată cu o forţă deproducţie colosală. Pe parcursul istoriei au fostcreate inestimabile valori materiale și spirituale,care constituie cultura și civilizaţia umanităţii. Aufost înregistrate condiţii favorabile în relaţiile din-tre popoare și state, progrese social-economice,politice și culturale.

 Totodată, omul și-a demonstrat și marea sa

capacitate distructivă. În epoca contemporană,societatea se confruntă cu un șir de problemeglobale, de soluţionarea cărora depinde asigura-rea viitorului umanităţii. Printre acestea sunt celeecologice, demografice, ale sărăciei și subnutriţiei,analfabetismului, terorismului, traficului de fiinţeumane, încălcării flagrante a drepturilor și liber-tăţilor omului, discriminării rasiale și de gen etc.

 Încălzirea globală sau norii radioactivi nu cunoschotare de stat, iar efectele războaielor, catastrofe-lor sau acţiunile teroriștilor depășesc competen-

ţele unor ţări luate aparte. Problemele globalenu pot fi ignorate, acestea constituind un pericolpentru viaţa și sănătatea oamenilor.

 Terra a devenito casă comună, iarviitorul ei este le-gat de activitateafiecărui individ, po-por sau stat. Pro-blemele globale

au deci un caracterplanetar, atingândinteresele vitale aletuturor popoarelor.

 În soluţionarea lorar trebui să se im-

plice fiecare persoană care conștientizează peri-colele în cauză atât pentru sine, cât și pentru uma-nitate în general. Astăzi ca niciodată este nevoiede conjugarea eforturilor tuturor popoarelor, de

comunicare eficientă și colaborare atât la nivel destate, organizaţii, cât și la nivel de indivizi.Savanţii și experţii în domeniu îi încurajează pe

oameni să gândească global și să acţioneze local,pentru prevenirea unui dezastru general.

Probleme globaleale lumii contemporane

Capitolul 6

  Conţinuturi

•  Problema demografică, a sărăciei și a sub-

nutriţiei

•  Problema ecologică și căile de soluţiona-

re a acesteia

•  Problema sănătăţii și a lichidării analfabe-

tismului

 N oţ i u n i•  Probleme globale

•  Ecologie

•  Demografie

•  Sărăcie

•  Sănătate

•  Analfabetism

•  Drepturile omului

•  Libertăţile omului

124

Page 126: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 126/137

Problema demografică, a sărăciei și a subnutriţiei1Pe parcursul istoriei, populaţia a evoluat diferit, fiind repartizată pe Terra neuniform. Aceasta pro-

voacă probleme serioase în ceea ce privește angajarea în câmpul muncii, alimentaţia și starea sănătăţiipopulaţiei, educaţia și nivelul de civilizaţie al cetăţenilor. În ultimul secol s-a înregistrat o creștere a po-pulaţiei de la 1,5 mld, în anul 1900, la peste 6 mld, în anul 2000. O mare parte din populaţia lumii trăiește

 în sărăcie din mai multe cauze interne și externe.

E V O C A R E

•  Ce este o problemă demografică?

•  De ce nerezolvarea problemei să-

răciei acutizează și alte probleme

globale?

•  Cum poate fi soluţionată proble-

ma malnutriţiei?

V O C A B U L A R  

Demografie – știinţă care, prin me-tode cantitative, studiază feno-menele privitoare la numărul,repartiţia geografică, structura,densitatea, mișcarea populaţiei,la compoziția sa pe grupuri de

 vârstă etc.

Subnutriţie  – stare patologică cro-

nică în urma reducerii raţieialimentare, a tulburărilor de ab-sorbţie intestinală.

Pauperizare  – aducerea populaţieila starea de sărăcie extremă.

1.  Problema demografică

În zilele noastre, problemele de ordin demografic rea-par din cauza producerii unor crize la nivel local, zonal,continental sau planetar. Acestea ar putea influenţa ne-gativ ordinea socială sau provoca tulburări ale echilibreloretnice ori religioase.

În 1950, populaţia de pe glob era de 2,7 mld de locuito-ri, în 1987 – de 5 mld, în 1990 – de 5,3 mld, iar în octom-brie 1999 a depășit 6 mld. În 2025, planeta va avea între7,6 și 8,5 mld de locuitori: 95 % din această creștere se vaînregistra în ţările în curs de dezvoltare.

Deci problema demografică constă în faptul că 90 % dinsporul populaţiei revin statelor mai puţin dezvoltate. Peste150 de state din lume au datorii faţă de marile puteri. Prin-tre cei mai mari debitori din lume sunt Brazilia, Argentina

și Mexic, cu o datorie de peste 110 mld de dolari. Multe statedin Africa au datorii mai mari decât venitul lor naţional.Deoarece în ultimii ani statele bogate și-au sistat investiţiileîn statele sărace, problema demografică s-a acutizat.

După 1975, în lume s-a înregistrat o creștere mai lentăa populaţiei comparativ cu vârful atins în anii 1950–1960.Demografia mondială este dominată de ponderea Asiei,cu peste 3,5 mld de locuitori pe o cincime din suprafa-ţa terestră: China și India reprezintă 38 % din populaţiatotală, cu 1,4 mld de chinezi și peste un miliard de in-dieni. China a reușit mai bine decât India să-și contro-leze creșterea demografică, inclusiv prin metode autori-tare, cum ar fi: majorarea vârstei de căsătorie și limitareanașterilor la un singur copil per familie.

Africa numără 600 mln de locuitori, iar populaţia eicrește într-un ritm de 30 % pe an. Europa, ceva mai slabpopulată (530 mln), are în schimb o populaţie care creștecu doar 0,22 % pe an. În 2025, Africa și Europa vor avea1,5 mld și, respectiv, 550 mln.

Diferenţele demografice regionale fac să apară și alteprobleme între ţările dezvoltate și celelalte state, între so-cietăţile industriale cu o slabă creștere demografică și so-cietăţile nonindustriale, dependente din punct de vederetehnologic și cu o mare creștere demografică.

Cine este vinovat?

125

P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E

Page 127: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 127/137

126

C a p i t o l u l 6C U R S

2. Problema sărăciei și a subnutriţiei

În istoria umanităţii, majoritatea statelorau înregistrat un progres evident în prosperi-tatea oamenilor și a popoarelor. Totodată, cutoate realizările tehnologice și știinţifice, 1/5

din populaţia lumii se confruntă cu problemasărăciei și a subnutriţiei. Peste 800 mln de oa-meni nu-și primesc hrana necesară.

Nesoluţionarea unor probleme globale (deexemplu, cea demografică, ecologică, a analfa-betismului și altele) a determinat acutizareaaltor probleme de același nivel, precum cea asărăciei și a subnutriţiei, cauzată de alimenta-ţia insuficientă a populaţiei, preponderent din

lumea a treia.Cauzele sărăciei le reprezintă declinul eco-nomic pronunţat, eficienţa redusă a politiciiorganelor de stat, șomajul, corupţia, salariilemici, conflictele interne și altele.

În unele state, inclusiv cele cu o economieprosperă, tot mai mulţi indivizi suferă de peurma alimentaţiei incorecte. Fiecare al șaptelealocuitor de pe Terra suferă din cauza subnutri-ţiei; ca rezultat, mulţi oameni se îmbolnăvesc,devin inapţi de muncă, mor. 2/3 din populaţiasăracă sunt copii.

În statele sărace se investesc foarte puținemijloace în economie, în special în agricultu-ră. Anual, peste 0,5 mld de oameni din diferitestate suferă de foame.

Organizaţia Naţiunilor Unite a iniţiat un șirde programe menite să găsească soluţii pentrureducerea sărăciei în lume. În anul 1996, la

Roma, a demarat Programul pentru Alimen-

taţie și Agricultură, în care au fost prevăzuteacţiuni ce ţin de planificarea familiei, sporireaeficienţei metodelor agricole, acordarea de aju-toare populaţiei sărace și altele.

3. Problema demografică și ceaa sărăciei în Republica Moldova

Problema demografică și cea a sărăciei suntacute nu doar pentru lumea a treia, ci și pentruun șir de state din Europa, printre care și Re-publica Moldova. Fiecare al cincilea cetăţeanal Republicii Moldova se află într-o situaţie desărăcie. Cele mai afectate sunt familiile nume-roase și cele incomplete; la fel, resimt sărăcia

șomerii, pensionarii, lucrătorii din agricultu-ră, o parte a intelectualităţii.Din punct de vedere numeric, din 1991 în-

coace Republica Moldova a pierdut deja în jur de0,5 mln de locuitori și continuă să piardă, numaiprin diferenţa dintre numărul de nașteri și nu-mărul de decese la mia de locuitori, circa 5 miide persoane anual. O parte din locuitori au emi-grat, mai mult sau mai puţin definitiv, astfel că,în realitate, în Republica Moldova locuiesc cam3,5 mln de locuitori. Numărul persoanelor caremuncesc a scăzut dramatic, a crescut în schimbnumărul de pensionari, astfel statul ajungând launa dintre cele mai dezastruoase situaţii.

Or, nu numai indicatorii cantitativi sunt în-grijorători, ci și cei calitativi. Se preconizeazăo criză semnificativă a forţei de muncă binecalif icate și, în consecinţă, bine plătite, care săpoată ţine în spate un sistem decent de pensii

și asigurări sociale. Situaţia este cu atât mai în-grijorătoare, cu cât viitorul aparține unei soci-etăţi tehnicizate și informatizate, care necesităo înaltă calificare.

O altă problemă alarmantă o constituie po-pulaţia rurală, vitregită din mai multe punctede vedere. În ultimii ani, diferenţele dintre satși oraș s-au accentuat foarte mult, mai ales înzonele de centru și de sud ale ţării.

Pentru a putea face faţă acestor schimbări,Republica Moldova trebuie să-și reformezesistemul medical, sistemul educaţiei și pe celde asigurări sociale. Aceste reforme trebuie săO imagine care a șocat opinia publică mondială,

atrăgând atenţia asupra subnutriţiei infantile în Africa

Page 128: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 128/137

127

P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E

D O S A R

ţină cont de faptul că oamenii de diferite vâr-ste și categorii sociale au și nevoi diferite, că eireprezintă o resursă valoroasă pentru societatela orice vârstă și că necesită condiţii corespun-zătoare, care să le permită și chiar să îi încura-

 jeze să ducă o viaţă activă.

A .   Din Declaraţ ia Conferinţei

Internaţio nale „Transform ări le

demografice și socioeconomice

a l e popu l a ţ i e i ”

Conferinţa și-a propus să iniţieze un dialogcu instituţiile specializate ale statului și ale so-cietăţii civile pentru elaborarea unor politici și

strategii demografice, în scopul ajustării legis-laţiei naţionale la recomandările UE și ale or-ganizaţiilor internaţionale din domeniu. În ca-drul lucrărilor sale, Conferinţa internaţionalăa atestat probleme demografice de proporţii înRepublica Moldova, care se manifestă prin redu-cerea efectivului populaţiei, creșterea mortalită-ţii și diminuarea speranţei de viaţă a oamenilor,prin creșterea morbidităţii populaţiei, extindereadepopulării spaţiului rural, îmbătrânirea demo-grafică a populaţiei.

Conferinţa a salutat crearea unei Comisii Naţi-onale pentru Populaţie și Dezvoltare, care va întruniprincipalii factori de decizie din cadrul Guvernuluiși reprezentanţi ai structurilor academice de resort.Conferinţa a luat cunoștinţă de principalele direc-ţii de activitate ale Comisiei și a cerut constituireaunui Secretariat permanent, a unui grup tehnic delucru, precum și elaborarea unor planuri de acti-

 vitate clare pentru aceste structuri, întru sporireaeficacităţii activităţii lor.Conferinţa a pledat pentru întocmirea unei

Cărţi verzi a populaţiei din Republica Moldova, înconformitate cu principalele teze ale Cărţii verzieuropene și cu Agenda de la Lisabona, și pentruelaborarea ulterioară a unei politici comprehensi-

 ve de domeniu.Chișinău, 5-6 decembrie 2006 

Creșterea populaţiei în lume în secolul

al XX-lea (mld de locuitori)

 Anii 1900 1930 1960 1974 1987 1999 2008

Nr. delocuitori

1,5 2 3 4 5 6 6,7

Cum poate fi implementată strategia nați-

onală de eradicare a sărăciei în Republica

Moldova?

B.   Real izarea Obiectivelor

de Dezvoltare ale Mileniului

ș i re d u ce re a s ă ră ci e i

Prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare

ale Mileniului, comunitatea internaţională abor-dează majoritatea dimensiunilor dezvoltăriiumane, inclusiv reducerea cu jumătate, până înanul 2015, a proporţiei persoanelor care trăiescîn sărăcie extremă. Guvernele din ţările în cursde dezvoltare depun eforturi pentru elaborareapropriilor strategii naţionale de eradicare a sără-ciei, bazate pe priorităţile și nevoile locale.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare(PNUD) susţine aceste soluţii naţionale, astfel ca

ele să devină eficiente prin asigurarea unei vocimai puternice a oamenilor săraci, prin extindereaaccesului la oportunităţi economice și bunuri deproducţie și conexiunea programelor de reducerea sărăciei la politicile economice și financiare aleţărilor. În același timp, PNUD contribuie la ac-ţiunile de reformare a comerţului, de diminuare adatoriei și atragere a investiţiilor, pentru a sprijinieforturile țărilor respective în vederea eradicăriisărăciei și a punerii globalizării în serviciul săraci-lor. Astfel, PNUD finanţează proiecte inovaţionalepilot, conectează unele state la cele mai valoroasepractici și resurse la nivel global; promovează rolulactiv al femeilor în dezvoltare; reunește reprezen-tanţi ai guvernelor, ai societăţii civile și ai finanţa-torilor străini, pentru a coordona eforturile lor.

PNUD privește conceptul de sărăcie umanăca pe o componentă a sărăciei veniturilor, accen-tuând că echitatea, incluziunea socială, abilitarea

femeilor și respectul pentru drepturile omuluisunt importante în reducerea sărăciei. Acţiuni de combatere a sărăciei:

– elaborarea și implementarea unor programede reducere a crizei economice;

– asistenţa socială preventivă și sporirea protec-ţiei sociale a celor săraci;

– crearea de locuri de muncă;– ridicarea salariilor la nivelul coșului minim de

consum;

– programe de alfabetizare a populaţiei privindalimentaţia corectă.

Page 129: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 129/137

Page 130: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 130/137

129

P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E

Problema sănătăţii și a lichidării analfabetismului

Sănătatea depinde, în mare măsură, de obiceiurile și deprinderile care formează stilul de viaţă al persoa-nelor, adică de alimentaţie, mișcarea fizică, modul nostru de viaţă (cât alcool bem sau câte ţigări fumăm), de

calitatea relaţiilor sociale. Sănătatea este mai mult decât o problemă pur medicală: ea angajează răspunderea întregii societăţi. Destul de acută e și problema neștiinţei de carte sau a lipsei unei strategii eficiente de afir-mare a competenţelor profesionale și civice ale cetăţenilor în comunitate.

1.  Sănătatea poporului – valoare naţională

Păstrarea sănătății și lupta contra bolilor se înscriu printre celemai vechi preocupări ale omului. De altfel, cuvântul sănătate, care

evocă o stare atât de preţioasă fiecăruia, apare frecvent în vorbireacurentă, nelipsind aproape niciodată cu ocazia urărilor de bine.Adresările și scrisorile strămoșilor noștri se încheiau, de obicei,cu urarea: Fii sănătos!

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat o definiţie oficială a sănătă-ții, formulată astfel: sănătatea este o stare de bine complet, fizic, min-tal și social, și nu constă numai în absenţa unor boli sau infirmităţi.

Marele endocrinolog Nicola Pende descoperea următoare-le patru armonii în organismul sănătos:„sănătatea este armonia funcţiunilor, așa

cum frumuseţea este armonia formelorcorpului, așa cum adevărata bunătate estearmonia sentimentelor etice și adevărataînțelepciune este armonia intelectului”.

Ca orice alt aspect al vieţii cetăţenilor,domeniul sănătăţii are nevoie de o ime-diată îmbunătăţire a situaţiei existente. Înultimii ani, nivelul scăzut al protecţiei să-nătăţii în unele ţări duce la scăderea fertili-

tăţii și la apariția altor probleme.De aceea, multe organizaţii neguverna-mentale insistă ca guvernele să se implice mai activ în monitoriza-rea sănătăţii populaţiei, ca parte a unei strategii naţionale majore.

Sănătatea nu reprezintă numai o problemă individuală, ciprivește tot atât de mult societatea în întregime.

Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.

2.  Medicina omului sănătos urmăreștesă intervină activ în apărarea sănătăţii

Promovarea unor măsuri de igienizare a mediului înconjurătoral localităților, pentru a face acest mediu cât mai favorabil sănătățiioamenilor.

2

E V O C A R E

•  Care sunt priorităţile

vitale ale omului?

•  Cum ne putem proteja

 împotriva bolilor infec-

ţioase și cu transmitere

sexuală?

•  Care este pericolul an-

alfabetismului pentru

viitorul ţării și al comu-

nităţii mondiale?

V O C A B U L A R  

Sănătate  – stare de bunăfuncţionare a organis-mului; bunăstare fizi-că, mintală și socială.

Analfabetism  – stare aunei persoane sau a

unei colectivități an-alfabete; neștiință decarte.

Serviciile medicale de urgenţă sunt dotate cu cele mai noi

tehnologii, SMURD, România

P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E

Page 131: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 131/137

Page 132: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 132/137

131

P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E

A .   Dreptul la edu caţie și accesul

la informaţia privind sănătatea

ș i d re pt u r i l e s e xu a l -re prod u ct i v e

În prezent, fiecare persoană își asumă mai multe

responsabilităţi, iar pentru a lua decizii mature, eaare nevoie de informaţie și educaţie. Dreptul la in-formaţia privind sănătatea și drepturile sexual-re-productive este un termen relativ nou pentru socie-tatea noastră. Orice persoană trebuie să aibă accesla informaţia privind sănătatea și drepturile salesexual-reproductive. Spre exemplu, pentru a lua odecizie independentă și liberă în privinţa unei in-tervenţii chirurgicale, trebuie să solicităm o infor-maţie deplină despre beneficiile, riscurile și eficien-

ţa metodelor aplicate. Având în vedere nevoia res-pectării opiniei și convingerilor fiecărei persoane, oastfel de informaţie trebuie să fie prezentată într-unmod obiectiv, confidenţial și liber de stereotipuri.

Dreptul la asistenţă medicală și ocrotirea sănă-tăţii este bine cunoscut, dar, ţinând cont de situaţiasocioeconomică dificilă din republică, respectarealui lasă de dorit. Totuși, statul trebuie să asigure ce-tăţenilor săi un nivel minim de asistenţă medicală.O astfel de asistenţă trebuie să fie accesibilă, atât

din punct de vedere financiar, cât și demografic, șisă fie acordată având la bază principiile de confi-denţialitate și respectare a demnităţii persoanei.

Toate persoanele trebuie să aibă acces la noiletehnologii, sigure și eficiente. Nimănui nu-i poa-te fi refuzat accesul la astfel de tehnologii dacăaceasta ar putea avea efecte benefice asupra să-nătăţii. În același timp, având în vedere apariţiamultiplelor preparate și a unor tehnologii noi, nutrebuie să uităm de dreptul nostru de a cere de

la persoanele competente o informaţie deplinădespre calitatea noilor preparate și efectele lornegative asupra sănătăţii omului.

Crezi că femeile au întreprins pași serioși

pentru a-și promova egalitatea în drepturi

cu bărbaţii?

Puţine tragedii din istoria umanităţii i-aualarmat pe oameni într-o asemenea măsură caSIDA. De ce? Pornind de la spusele gânditoru-lui Leon Daubet: „Epocile istorice au propriileboli: secolul XIV – ciuma; secolul XVI – sifi-lisul; secolul XIX – tuberculoza; secolul XX– cancerul; secolul XXI – SIDA…”, analizeazăriscul bolilor cu transmitere sexuală mai alespentru persoanele tinere.

D O S A R

B.  S IDA – s indromul

imunodeficienţei dobândite –

boa l a s e col u l u i a l X X I- l e a

La sfârșitul anilor ’70 ai secolului trecut, me-

dicii americani au depistat cazuri rare de îmbol-năvire legate de dereglarea sistemului imunitar.În 1981, această boală a fost numită SIDA.

Pătrunzând în organism, virusul se înmulţeșteși atacă leucocitele. În prima etapă, omul pare să-nătos, dar devine o sursă de molipsire pentru alţii.În cea de a doua etapă de evoluţie, care începe pes-te câţiva ani, simptomele se conturează. Se observăo slăbire a organismului, astenie, virusul afectândsistemul imunitar în așa fel, încât organismul nu

poate rezista nici la cele mai ușoare boli. În etapaa treia, bolnavul este afectat de o maladie rară sauchiar de câteva, din cauza cărora moare.

Actualmente, bolnavi de SIDA există în toa-te statele lumii, inclusiv în Republica Moldova.Până în anul 2007, în Republica Moldova au fostînregistrate peste 3,5 mii de persoane seropoziti-

 ve, majoritatea lor fiind fără ocupaţie, aflându-seîn penitenciare și ducând un mod de viaţă nesă-nătos. 71 % au vârsta sub 30 de ani.

HIV/SIDA este o maladie incurabilă, deși exis-tă preparate experimentale care pot încetini pro-cesul de avansare a bolii.

Câteva ţări occidentale, dar și China, au reușittotuși să reducă BST prin prevenire și educaţie.În multe comunităţi sunt iniţiate programe edu-caţionale. Astfel, riscul de îmbolnăvire de bolilecu transmitere sexuală depinde în mare măsurăde comportamentul persoanelor și poate fi redus

prin practicarea unui mod de viaţă sănătos.

Marele baschetbalist american Earvin „Magic”Johnson este cunoscut prin faptul că a reușitsă se vindece de HIV/SIDA

Page 133: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 133/137

132

C a p i t o l u l 6

S t u d i u d e ca z

 În secolul al XXI-lea, pedagogia pentru competenţeia locul pedagogiei pentru cunoștinţe

 În ultimii ani, în multe state sunt elaborate programe de per-fecţionare a sistemului educaţional, accentul punându-se peformarea la tineri a unor competenţe cu caracter de integrare

 în comunitate. Absolvenţii școlilor se conving tot mai mult căcunoștinţele capătă valoare deplină doar dacă sunt integrate

 în structuri de aplicaţie, împreună cu abilităţile și atitudinile, înrezolvări de probleme și situaţii create de existenţa cotidiană. Înrealitate, învăţământul poartă încă un caracter academic.

Principiul fundamental după care se conduce procesul edu-caţional este cel al participării active și conștiente a copilului laasimilarea cunoștinţelor și la formarea personalităţii sale. Devenitsubiect al educaţiei, el se dezvoltă prin acţiuni, prin activita-

te personală. Elevul nu trebuie să-și însușească în mod pasivcunoștinţele, ci să joace un rol activ, dezvoltându-și tehnici pecare le va aplica în învăţare și datorită cărora își va mări șanselede reușită. Învăţarea prin acţiune stimulează gândirea și trăirileindividului, astfel încât se ajunge la o modalitate comprehensivăde a evalua personal o serie de valori.

Astfel, se simte tot mai mult necesitatea de a trece la un învă-ţământ de calitate. Predarea-învăţarea de calitate se realizează nupentru a-i pune pe elevi să îndeplinească cerinţele profesorului,ci pentru că este un serviciu acordat elevului ca să-și formeze

propriul destin. Totodată, este important și faptul că învăţareaelevului ar trebui să se sprijine pe educaţia incluzivă – rezolvareaproblemelor de perspectivă –, și nu pe educaţia remediară – re-zolvarea unor probleme deja existente.

E V A L U A R E

•  Determină locul proble-melor privind sănătatea și

analfabetismul printre cele-lalte probleme globale aleomenirii.

•  Stabilește consecinţelerăspândirii bolilor infecţi-oase și cu transmiteresexuală pentru viitorulomenirii.

•  Elaborează un proiect de

consolidare a sănătăţii po-pulaţiei în comunitatea ta.

•  Exprimă-ţi părerea cu privi-re la următoarea aserţiune:„Analfabetismul ieri era în-ţeles drept neștiinţă de car-te, iar azi, ca incompetenţaindivizilor de a se descurca

 în viaţă”.

Analizează situația tineri-

lor. Cu ce probleme se con-

fruntă aceștia?

Absolvenţi pe tipuri de instituţii de învăţământ și pe ani în Republica Moldova

132

C a p i t o l u l 6

© Biroul Naţional de Statistică

GimnaziiLicee/școli medii de cultură generală/instituţii de învăţământ secundar profesionalColegiiInstituţii de învăţământ superior

Page 134: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 134/137

133

P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N EP R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E

Studiu de caz: Încălzirea globală și efectele ei3 Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei

 în imediata apropiere a solului, precum și ale apei oceanelor. Temperatura medie a aerului în apropiereasuprafeţei Pământului a crescut în secolul al XX-lea cu 0,74 ±0,18 °C.

 Încălzirea globală determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor,extincţia a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globalese duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyotoprivind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.

  Efectul de seră

Una dintre cele mai importante problemeecologice globale este efectul de seră, fenomendescoperit de Joseph Fourier încă în anul 1824.Cauza principală a acestui fenomen constă în

aceea că cantități enorme de dioxid de carbon șide alte substanțe cu efect de seră se acumuleazăîn stratul aerian formând o „plapumă”.

Efectul de seră este procesul de încălzire aplanetei din cauza radiației reflectate de aceas-ta. În condițiile prezenței unor gaze cu efectde seră în atmosferă, o parte semnificativă aradiației va fi ref lectată înapoi spre suprafață.

Principalul element responsabil de produce-rea efectului de seră sunt vaporii de apă (70 %),

apoi urmează dioxidul de carbon (9 %), metanul(9 %) şi ozonul (7 %). În ultimele 5–6 deceniiau fost emise în atmosferă cantități foarte maride dioxid de carbon și de metan, care au reduspermeabilitatea atmosferei pentru radiațiile ca-lorice reflectate de Pământ spre spațiul cosmic.Acest lucru a dus la începerea așa-numitului fe-nomen de încălzire globală.

Conform unui studiu din anul 2007, 22 %din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră

provin din agricultură, un procent similar celuidin sectorul industrial. Creșterea vitelor, maiales transportul și hrănirea acestora, se află laoriginea a 80% din emisiile de gaze cu efect deseră provenite din agricultură.

Proprietățile unor substanțe, precum freonii,metanul, etanul, oxizii de azot, hidrogenul, apasunt de așa natură, încât ele, prin sine, dau ra-

zelor ultraviolete posibilitatea să treacă foarteușor. Ajungând la suprafața solului, aceste razese transformă în energie termică, iar energia ter-mică de la suprafața solului trece prin acest stratmult mai greu.

  Cauzele şi efectele încălzirii globale

Cauza procesului ține de faptul că încălzi-rea se datorează activității umane, în specialprin eliberarea de gaz carbonic în atmosferăprin arderea de combustibili fosili.

Grupul interguvernamental de experți înevoluția climei Intergovernmental Panel on Cli-mate Change afirmă că „cea mai mare parte acreșterii temperaturii medii în a doua jumăta-

tea a secolului al XX-lea se datorează probabilcreșterii concentrației gazelor cu efect de seră,de proveniență antropică”.

Industrializarea a adus bunăstare, dar şi poluare

Efectele asupra atmosferei se manifestă princreșterea vaporizației, a precipitațiilor și a nu-mărului de furtuni. Creșterea temperaturii ducela sporirea cantității de vapori de apă care poa-te fi conținută în atmosferă. Deși, în secolul alXX-lea, vaporizația s-a redus ca urmare a întu-necării globale, în perioada actuală, vaporizația

crește datorită încălzirii oceanelor. Pentru a serealiza echilibrul circuitului apei în natură, tre-buie să crească și nivelul precipitațiilor. Aceastapoate duce la intensificarea eroziunii în unelezone, ceea ce poate duce chiar la deșertificare.

Semnarea Protocolului de la Kyoto (1997)

Page 135: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 135/137

Majorarea temperaturii poate provocatopirea ghețarilor, astfel că nivelul oceane-lor poate crește până la 6 m. Vârsta mediea ghețurilor arctice a scăzut în perioada1988–2005 de la 6 la 3 ani. Încălzirea cli-

mei în această regiune este de cca 2,5 °C(în loc de 0,7 °C în medie pe planetă), iargrosimea medie a ghețurilor a scăzut cu40 % în perioada 1993–1997 față de perioa-da 1958–1976.

B.  Controverse cu privire l a

 în că l z ire a gl oba l ă

1. „Nu există un răspuns comun al oamenilor deștiință la întrebarea dacă oamenii sunt cei care cau-

zează schimbările climatice.”2. „Multe lucruri pot afecta climatul – așa că nuare niciun sens să ne facem prea multe probleme înlegătură cu CO2.”

3. „Variațiunile climatice în timp sunt normale,așa că schimbările pe care le observăm acum fac par-te dintr-un ciclu natural.”

4. „Gaura din stratul de ozon provoacă încălzireaglobală.”

5. „Nu putem face nimic în legătură cu criza me-

diului. Este deja prea târziu.”6. „Straturile de gheață din Antarctica își sporesc di-mensiunile, așa că, pesemne, nu este adevărat că încăl-zirea globală face ghețarii și banchizele să se topească.”

7. „Avertismentele oamenilor de știință provin nu-mai din faptul că orașele rețin căldura și nu au nimicde-a face cu gazele de seră.”

8. „Încălzirea globală este ceva bun, pentru că ne va scăpa de iernile reci și va face ca plantele să creascămai repede.”

9. „Încălzirea globală este rezultatul prăbușirii unuimeteorit în Siberia la începutul secolului al XX-lea.”

10. „Temperaturile nu cresc peste tot, așa că încăl-zirea globală este un mit.”

A.  Gândim global, acţionăm local

Sunt o mulţime de proiecte în care se im-plică tinerii, dar cele ecologice au o rezonan-

ţă aparte. Unul dintre ele se referă la schim-bările climatice. Cine e vinovat?Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat im-

plicarea cetăţenilor din întreaga lume în im-plementarea unui proiect mondial, prin carear trebui să fie luate măsuri pentru a preveniprocesul de încălzire globală. ReprezentanţiiONU se adresează către cetăţenii din toatestatele lumii să se implice în discutarea pro-blemei efectelor încălzirii globale.

Tinerii se pot implica în mai multe acţiunicu extindere în comunitate: dezbateri publicepe teme cu caracter controversat; acţiuni eco-logice; miniproiecte; redactarea de fotoese-uri; demersuri către aleşii locali; întâlniri cupersoanele-resursă; publicarea unor articoleîn mass-media, producerea de materiale video; jocuri video; site-uri; bloguri etc.

D O S A R

134

C a p i t o l u l 6

Economice (concurenţa pentru noi resurse) Politice (divergenţele dintre state)

Asigurări (creșterea nr. de catastrofe)

Perturbaţii în transport

Inundaţii, dezastre naturale

Economia de energie

Folosirea biomasei

Producţia Colaborarea mai strânsă dintre state

Energia nucleară

Energiile alternative

Migraţia populaţiilor

Apărare, acutizarea conflictelor

Sănătate, creșterea mortalităţii

Consecinţele

 încălzirii global e

Măsuri de

stopare

  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Care din prejudecăţile de mai sus au un temei?

Cu care din ele nu eşti de acord? Argumentează

răspunsul folosind exemple concrete din viaţa

cotidiană.

Page 136: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 136/137

Sinteză și evaluare

I . R E Ţ I N E !

•  În epoca contemporană, odată cu progresele înregistrate în diverse domenii sociale, economice, politice şiculturale, omul și-a demonstrat și marea sa capacitate distructivă, ceea ce a dus la apariţia unor problemecu caracter global.

•  Societatea se confruntă cu un șir de probleme globale, de soluţionarea cărora depinde asigurarea viitoruluiumanităţii: ecologice, demografice, ale sărăciei și subnutriţiei, analfabetismului, terorismului, traficului de fiin-ţe umane, încălcării flagrante a drepturilor și libertăţilor omului, discriminării rasiale și de gen etc.

•  Problemele globale, având un caracter planetar, nu pot fiignorate, acestea constituind un pericol pentru viaţa și să-nătatea oamenilor.

•  În soluţionarea problemelor globale ar trebui să se implicefiecare persoană care conștientizează pericolele în cauzăatât pentru sine, cât și pentru umanitate în general.

•  Astăzi ca niciodată este nevoie de conjugarea eforturilor tuturor popoarelor, de o comunicare eficientă și cola-borare atât la nivel de state, organizaţii, comunitate, cât și de indivizi.

•  Savanţii și experţii în domeniu îi încurajează pe oameni să gândească global și să acţioneze local, pentru pre-venirea unui dezastru general.

I I . G Â N D I R E C R I T I C Ă

•  Care sunt cauzele apariţiei problemelor globale ale omenirii?

•  De ce nesoluţionarea unei probleme globale poate agrava altele?

•  Cum pot fi soluţionate problemele economice la nivel de întreprindere, de state naţionale şi la nivelinterstatal?

•  Care problemă, din cele menţionate mai jos, ar trebui soluţionată în primul rând. Argumentează alegerea:

  - explozia demografică din ţările Sudului;

  - probabilitatea unor schimbări şi perturbări profunde aleclimei planetei;

- precaritatea siguranţei alimentare globale;

- dubiile privind disponibilităţile de energie;

- conflictele militare şi problema dezarmării;

- sărăcia şi subdezvoltarea;

  - problema datoriei externe;

  - problemele mediului (probleme ecologice, ameninţarea distrugerii nucleare etc.).

I I I . U T I L I Z A R E A A D E C V A T Ă A

L I M B A J U L U I D E S P E C I A L I T A T E

Continuă ideea, formulând 8-10 propoziţii: „Problemele globale ale omenirii includ chestiuni ce vizează întreaga umanitate. Ele constituie un pericol pentru prezentul şi viitorul întregii omeniri. Aceste problemepot fi soluţionate numai cu participarea tuturor ţărilor şi popoarelor, precum şi…”

135

P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E

4

Page 137: Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

7/21/2019 Manual Istorie Clasa 12. 18 August 2013

http://slidepdf.com/reader/full/manual-istorie-clasa-12-18-august-2013 137/137

V . S T U D I E R E A I Z V O A R E L O R

Precizează care au fost consecinţele destrămării URSS pentru Republica Moldova.

Analizează textul şi structurează ideea creării unui club de discutare a problemelor la nivel local.

 „Dacă Clubul de la Roma are vreun merit, acesta este întâietatea în a se răzvrăti împotriva ignoranţei

sinucigașe a omenirii cu privire la adevărata ei condiţie”, afirmă dr. Aurelio Peccei.

Clubul de la Roma a fost fondat în aprilie 1968 de către Aurelio Peccei, industriaș, ex-președinte al com-paniei Fiat , și Alexander King, om de știinţă scoţian. În 1968, Aurelio Peccei, împreună cu câţiva industriași,

 înalţi funcţionari internaţionali, savanţi și filosofi, s-au reunit pentru a aborda în comun ideile lor și a examinacomplexele subiecte legate de viitorul planetei.

Clubul de la Roma este o denumire simbolică pentru o orga-nizaţie care are scopul de a supune atenţiei întregii lumi diverseaspecte referitoare la viitorul planetei. El este compus din oamenide știinţă, economiști, oameni de afaceri, înalţi funcţionari publici,șefi de stat și foști șefi de stat de pe toate cele cinci continente.

Scopul principal al grupului este de a rezolva problemele le-gate de industria naţională și internaţională. Cercetările pe care

iniţiatorii Clubului de la Roma le-au întreprins cu privire la viitorulindustriei și al economiei, ignorarea unor tendinţe mondiale ne-faste, în special a celor legate de risipa de resurse, care sunt prin-cipala cauză a crizei actuale, au dus la acuzarea lor că urmăresc regionalizarea și unificarea întregii lumi.

I V . R E L A Ţ I A C A U Z Ă - E F E C T

Determină relaţia dintre problemele globale ale omenirii şi problemele locale ale comunităţii sau individualeale omului. Cum pot fi soluţionate problemele mai mari, gândind global, dar acţionând local? Crezi că, soluţio-nând anumite probleme globale, vor fi soluţionate direct şi problemele comunităţii sau ale individului?

C a p i t o l u l 6