manual istorie 12 cap 1

8/13/2019 Manual istorie 12 cap 1

1/18

iir,-m

iil-i,"-l:r:i''filur.

ne

sud-un

Geto-I d.Hr.

daccu

Hr.), arege

si

toatcccntrul

(1 1 7a fostHadrianlnf'erior.

o ni'ruaDaciasi

unui

COSTOBOCI- o\_ _6c\' DAC]A-:--l -:'1, ssdnl o Napoca:;2..'- -3s '" Potaisa'' Aoulum

-l.T.C]A SUPERIOR

s Castru de legiune3 Asezare urband

:,'. OrganizareaadministrativiaprovincieiDaciaafostinsofitbdeconstruireaunuisistemdedrumurice- . ---gai provincia de Impcriu, de dezvoltarea unci infloritoare vieti urbane, a mincritului, agriculturii," .-:,::ueurilor si culturii, dc construirea unui puternic sistcm defensiv si de o colonizarc masiv6. S-au stabilitl:;iacolonisti ,,dintoatdlumeuromanit", cum afirmdEutropius.Daciiaufostintegratiastfclinlumea- ::,:na si au primit , , sigiliul Romei" , cumscria Nicolae Iorga.Pnn imprumuturi, asimilarc si reelaborare, romanii au creat o civilizatie specifici, unitari, care s-: -11'J,rincelemaimulteteritoriicuccritedeei.- . rii. ,iii:,;:r '.;r.':;ri;,,rrirrl'i,r.t,,jirillr;riir,..t:,, .,,,1.i],:.i,ri:'r,. ir:,.ri.i,:ri,.,: :il'.:r:.'.'.,:: l :,'i:rii::i.i.,..':.; rlr ACOIOUndgaUinVinSfiZbOiniCii- :,::ti. au stdpanit cu adevlrat ingincrii, arhitectii, constructorii si juristii romani. Drumurile, orasele,-: -',t'*Jt.1e. teatrelc, tetmelc, amfiteatrele ;i bibliotecile i-au fbcut pe romani, pretutindeni, intemeietori si nu- - .:*ratori de civilizatie. Ace st proces a ar,ut loc si in Dacia romanS.

Romanizarea. A fost un proces istoric lingvistic si cultural descbit de complex, desfisurat in etape si- r irtii specifice, prin actiunea unor factori cu actiune vizlbllhsi urm[ri dovcditc (administratia, armata,- *r:Lrr.colonistiietc.)siaunorfactoricuactiunemaiputinvizibil[(stiluldeviat[roman).Etapeleesenliale, - - :rrnizarii in Dacia au fost: etapa preromanii (sec.I i. Hr. - sec I d. Hr.), cdnd au avut loc numeroase:: t;- intre civilizatia dacd si cea roman[; etapa stdpdnirii romane (106-271d. Hr.), cea: ::-'lundf,sidurabil5; etapapostromund(dtpdzll-275d.Hr.),cAndciviliza{iaromanlacontinuatsl,-.->1 sisedezvolteinconditiilcincetdriiautodtetiistafuluiroman.i{.i :iiliti:.."ii:rJi:i-l;;tr.:l*i lii;sti"r:zl:llirt-1,:i. ,: : --i. un fenomen lingvistic, prin actiunea urmdtorilor factori:. .,.,-,:,r:t: ::it:i: guvetnatorul si toqi functionarii cu atributii administrative, edilitare, fiscale etc.

: , ': limba oficiald a administratici romane , latina.o .r,,r'.;:,: a avut un rol esential in ap[rarca provinciei si consolidarea vietii romane. Armata'.-:-, j a a\ut un efectiv numeros, apreciat la 40-50 000 de militari, compus din legiuni, constituite din- ',:.--romanisitrupeauxiliare,formatedinprovincialidediferiteetnii,intrccaresingurulmijlocde-.--:.i:aLe a fost limba latind populari (r,.ulgard). Dacia a fost impdnzitd, cu un puternic sistem dc

I a O Uioia T,a ana Sarr-rseJelusaIJA\,IAi,ema INFtrRiOR TERiTORIUI O SUPRAVEGi.IEATDrcbetaRo*rula 9Dundrea MO-SIA$UPTRIOR

cosT0Bocr


2/18

castre' turnuri de obsen-atie ;i valuri de apbrare, limes-uri. in apropierea acesror casrri au luat fiint' asezdinttmitecanabae, armatajucandunrolinsemnatinprocesuldeurbanizare si in er olutiade;;#ilffffi:l' veteranii: sc bucurau de mare prestigiu, au ocupat oir..it" trrlu;;;tr;;"ri'e; au inremeiatfamilii si gospoddrii,.fiind improprietdritiin prwincia pe "ur" uu apirat-o ca miiitari. erau disciplina{i sirdonafi, gtiau carte si, ceca ce era mai impofiant, vorbeau limba latin[.o colonistii:colonizareaafostoactiunedirijatidestatulroman.Eutropius(sec.lvd.Hr.)spuneciromanii au adus colonistiinDacia,,din knfi umea romandpentrupopularea oros"lor si cultiyarca ogoarelor,,.Acestia au ar'ut un rol deosebit in dezvoltarea mestesugurilor, ""r;;ird; ffi;ffi;; ,;o;ffi;,, ;r;oromotorii unor relatii acti.r'c cu autohtonii prin intcrmeJiul limbii latine popuiire, -'-- -- ^- io Urtranizarea: orasele au avut un rol insemnat in r6spandirea culfurii si civilizatiei romane.Asezdrile urbane din Dacia romand au fost dc ctoud carcgorii: ;"";;";;;;il;;a organizatd dupd,modelul Romei, prima fiind ulpia Traiana Augusta bacica Sarmisegetusa, urmatd de Apulum,robeta, Napoca, Potaissa, Romula, Tropaeum-Traiani, si municipia, aseziariurbane cu autonomieadministrativd si juridicd prccum : Porolissum, Tibiscum, Di"rrru, Troesmis. orasele au jucat un rolsential intomanizarea autohtonilor. in mecliut ruial, rolul orug"ruiu rol,il;ffi i',li)r*rr,.stdp'nuluiroman (villarustica).o Activitatea econornici: Dacia a fost integratd in sistemuleconomic roman si prinsd intr-un intens schimb cre pro'dus" ",, Ro-u ,iprovinciile Imperiului, gratic unui sistem de drumuritemeinic .or.,*ii.de inginerii romani. Reratiilc dc muncd dintre autohtoni, coronisti, veteranisi administratia romand au fost de nafuri si faciliteze proccsul deromanizare.

Dreptul: legilc romane, si mai ales Constitutio Antoniniana(212 d. Hr.), au alut un ror impofinntin formarea modului de a gdndi si aactiona al populaliei daco-romane. Normelc dreptului roman r" ;;;;jin dreptul romAncsc de mai tdrziu.o cultura: a avut un rol decisiv in romanizarea Daciei. Limbalatind a asigurat comunicarea dintre brstinasi si romani. i^ao.""li*urilatine este probatd in Dacia de numeroase descoperiri de inscrip{ii (pcstc3500), tdblite cerate cu elementc de scrierl si carcule aritmeticedescoperite laAlburnus Maior, instrumente clc scris l.rrizf ,i.*i,rt.nt,unor;coli (ludi literatti). Arla roman a ,,provirciald,. s-a impu. p"rt" iolinDacia. o Rerigia: este cer mai bogat clomeniu ar spiriruaritdtii romanc:1.: 1 fau onzat intrepdtmnc'lerea spirinrar a dac o -romana. Sunt ujoru,.divinitdtile romane si di' alte pror incii a1e Imperiului. Se intalnestefrecventsizcretisntul reli,{ir,ts si adorarea., echilor zeitatiau"a r,rUrrr-arofilan (irtterpretcttio t'ottt.ii ,;,. Un rol imp.rrtant i_a ju,_i. ci o,tinismulbnus ^ Ytlrtt:LLtttu tutttLii .; '. Lnro.l lnlprrrtantl-a1ur-lcrortinismulstatLrie clin.sec II-IIL des.opet.ir.i T.t"n:'pt sd sr- raspandeasc:. h se ;t-lul I d. Hr. in Moesia'si apoi inla Potoi.sstt /Turtlut EtidettrLt:;i ljacla- der 316.j hanntl sldru", r.l ",r,llunitatiiorobstesti Orparat ugar"u

JdL

j

:F

inaltLtlnil'elc1ecil'ili:,iiiej.i:';,.,aure1iani.ajtrnsese protinci.i D.tci,; ,t, -:.1.-,:.., I ::.:t.-_...-._-- 1....:: ririrtlatcritoriilCS6p6nitcefeCtirtintpttl stapanirii toti:_,t:.. --, I t.-,r..t .-_ .. .;j- ... r^-^r - p , t"'r,...,,.r...........'"'"''' '-r " -'':r l''-: ''' -- '' :''ll: .,'^.ti. faptconfirmatdgnumeroasg""'r"r' .lc->aa,ilr-::*.. -'. r-r;--,r-r;L---1,;rri l-l-lr5 cl. Hr.)nuainscmnatoprirearra.-:i-,lr r: f =:-.--e::' S-:.r:;z; iaco-romana s-a dovedit solidS si veconstitui piatra de temelie pentru fcnnar.-r :":,:'- r., *- : i:-i,: q i u u


3/18

a;elari?ntemeiat

sispunefiind

dupdApulumo

un rol

sistemulRoma si

construiteveterani

de

gdndi ;i avorregdsiLimba(peste

existentapeste tot in

intAlnestenume

si apoi inretragerea

efectir'

si va

Etnogeneza romaneasci. A fost rezultatul unui indelungat:- ;Lrmplex proces etno-lingvistic desfdsurat pe o striveche vatrd: a ; o - geto -d acd aflatd, intre Tisa, Ni stru, c arpatiiNordici si Mun{iiBatrcani care, in urma cuceririi romane, a suferit procesulrr"maniz5rii. Rezultatul a fost o prim6 sintez[ etno-cultural[, sintezadrco-romani, care a stat la baza etnogenezei romAnilor. Un:{ement etnic important in cadrul acesfui proces a fost cel geto-.i.ac- In urma rdzboaielor cu romanii, in ciuda afirmatiiloi lui:urropius, conform crrora Dacia a fost sec[tuitd de birbali, daciir:i L-ontinuat s[ populeze masiv provincia st[pdniti de Traian. pentm- rrmtinuitatea dacilor ple deazd logica istoricd, numeroasele doveziJ: culrurd material[ dac[ descoperite in asezdrile civile si castrele.1im Dacia secolelor II-III, p[strarea .onor toponime (Drobeta,\apoca. Apulum, Ampelum, potaissa etc.) si hidronime (Alutus,\faris. Samus, Donaris etc.) de origine daci, dacii care s_au supus,i; hundr.oie lui Traian (cum ne spune Dio Cassius), aspectreSrrezentat si pe columna lui Traian, unititile militare ,o-urr"frrrnate din daci. Firi existenta audohtonilor nu ar fi putut avea locfr,--.oesul de romanizare. Geto-dacii au awt rolul de element etnic

Dictionor illoricaaaaaaaaaaaaaaAsimilareintegrarea in propria civllizatie aunei populatii strdine p6nd 1apierderea identitdtii propri iEtnogeneziproces istoric, etno-lingvistic sicultural de lormare a unui poporRomanitate orientalispa{iu etno-lingvistic ce reunestepopulafiile de limbd latind din p#eade est a Imperiului RomanTeorie istoriograficiansamblu de idei si ipotezeexprimate in scrieri istoricereferitoare la o anumitd problemd

:rnitor activ al civilizatiei romane.Teritoriul rimas in afara provinciei Dacia (Crisana, Maramures, cea mai mare parte a Moldoveii in unele perioade o parte a Munteniei) a fost locuit in continuare de dacii liberi. Acestia se afli inrup'ornrri strdnse cu romanii. Frecvent ei atacd, granitele Imperiului. in secolul uf Iff-f"a io*rJ""fi"edeitora se intensific[, ele fiind deseori organizatg impreuna cu gotii. Au fost insi si relatii pasnice,;'ane au favotizat schimburile comerciale. Leglturile cu romanii au influenlat modul 'de vial;ai Oacitor|$ - Ei sunt supusi treptat procesului de romanizar.e, proces ce se va extinde, in secolele urmitoare,duprd incetarea stdpAnirii romane.Retragerea aureliani a demonstrat cd romanizarea geto-dacilor a fost un proces profund,'::" :nibil' care a continuat si in etapa urmdtoare. Dupd abandonirea Daciei. romanitatea nord-d ttni.ft,cni'ruar sr xr cHpa urmatoare' uupa abandonarea Daciei, romanitatea nord-dunireandn'-r a dispdrut, ci s-a extins din fosta provincie spreiest, nord si rdsdrit prin:m:.careanafural[apopulatiei,inambele,"o,,,ii,constifuindu-seastfeiun@-,'a-''t complex de cultur[ de origine romanic[, deosebiti de cea a migratorilorsoti- huni, gepizi,longobarzi, avari, slavi) si superioari culturii acestora.continuitatea daco-romand este probati de descoperirea a numeroase unelte,rno'minte, vase, tezaure din bronz, inscriptii in limba latind,, al[turi de:[ennente de cultur[ materiali a migratorilor. in pe.ioaela secolclor IV-vI s_a:-:-izat cea de-a doua sintezi, care a constat in,,trtpirea," migratorilor inr :ra ro*rflicilor. in toatd aceasti perioad[ romanitatea nord-dunrr eand, ar, ,strat o legdturr permanentd cu romanitatea sudici. Daco_romanii au;':ntilu?t si dezvolte o civilizatie de origine romanicd in mediul rural, satulfrrn*1 forma specificd de asezare, in cadrul cdruia s-a consoli dat obstea,;:eascd- formd traditional[ de organizaresocial-economica. Asezdrile s[iestis-ar.] grupat, de reguli, intr-un anumit cadru geografic (vbile raurilor,"l:presiuni intramontane, locuri protejate de piduri, dealuri si munti), inir:rcruri autonome mai putemice, uniuni de obsti,numite de Nicolae Iorgaromanii populure" menite s6 reziste stdpAnirilor ,,barbare.. vremelnice.

Donariul cle la Biertan(sec. ul lV-lea d. Hn)obiect paleocrestin cuinscriptia EGO ZENOVIUSVOTLMPOSUI.Aceastddescoperire evidentiazdinsusirea crestinismului illimba latindtt


4/18

Tezaurul de ls Pietrosstreste o mdrturie a asezdrii vremelnice a

gotilor in aceastd zond.aaaeQQQJ aaaaota a a a a a a a a.tl tta.a a a a.a r t

Ele vor constitui bazacoagularilor politice ulterioare, pe care sevor intemeia statele feudale romanesti. l.i:intui splrituai al daco-romanilor in pcrioada rnigraiiiirr a fbst crestinismul, ca clcrncntdc iil*ntitate ctliic* si Cc aparti:nctlta 1a spirit,-ialititca rotnali6. Deaceea, in Dacia, crestinismul a fost un factor important de pdstrarea romanitdlii si de desdvArsire a etnogenezei romdnilor.

P[trunderea slavilor in spa{iul locuit de daco-romani a arutimportante consecinte prin faptul ci dominatia lor politicl a fostde lungd duratS. Prin trecerea acestora la sud de Dunlre, in anul602, s-a rupt romanitatea nord-dundrean[ de cea sudic[. Romaniciide la sudul Dundrii au fost impin;i spre munli si izolati, avdnd oevolutie proprie. Slavii rdmasi la nordul Dundrii au fost asimilalide c[tre daco-romani. Accst proces a dat o particularitateromanit[tii orientale ce o deosebeste de romanitatea occidentald,unde rolul slavilor l-au jucat gerrnanii. in momentul p[trunderiislavilor insd, la nordul ;i la sudul Dundrii se constituise o realitatectnoJingvistici asupra clreia nu s-a mai putut exercita o influentidecisiv6. Factorul slav a dat o anumiti coloraturS limbii si culturiiromanice din aceastd zotd,frrdsb-i modifice esenta latind. Prinurmare, poporul romAn, rczu|taI din sinteza daco-roman6, prinprocesul de romanizare si asimilarea slavilor, este un popor

romanic, fapt dovedit de structura gramatical[ si lexical[ a limbl romdne.Toate cicmentelc cscntialc aler vistii sunt denunritc in lirnba ronrAtti cir tcrmcni clin lirnba latin6: inagricultur[, viticulturd, pomiculturS, gr[dindrit, crosterea animalelor, numele mincralelor, insusiri trupe;ti

si sufletesti, termenii militari, termenii privind org anizarca social-politici, termcnii debazd, ai crestinismuluietc. De asemenea, in limba romAni s-au pdstrat aproximativ 160- 180 de cuvinte din limba dac5,la carese adaugi derivatele lor, ce desemneazd animale (mdnz, viezure, barzd), plante (mazdre, brad, gorun),uneltc (grctpd, mdturd, cdrlig), p[rti ale corpului (buza, grumaz, burta), imbrdc[minte (brdu, panzd),familie (copil, bdiat, mo;, prunc),locuin 6, gospoddrie sau forme de teren (vatrd, gard, bordei, mal,pdrdu). Cele mai multe imprumuturi lexicale in limba romdnd provin din limba slav[, dar acestea nu auschimbat caracterul ei latin. In,in1egdtur5cuetnogenezaromAnilorS-auemisde-alungu1timpu1uidou/ateoriiistoriografice'Prima este teoria autohtoniei, conform cdreia vatra de formare a poporului romAn corespunde spa{iului ""carpato-dun[reano-pontic, urm6nd acelasi proces ca si in cazul popoarelor neolatine occidentale. Aceastdr iteorie este sus{inutd de majoritatea istoricilor si lingvistilor romdni si strdini. A doua este teoria -imigrationistiisauroesleriand, dupdnumele ccluicare a srtstinut-o,.stiinti.fc", RobcrtRoesler.Aceasta, 'lipsit[ de temei stiintific, susline cd poporul romAn s-a constituit under-a in Peninsula Balcanicb, de FJunde a migrat la nord de Dun6re in secolele XII-XIII. fiird o tezd care urmSreste scopuri politice. t-I

$e,elin:,:i:Romanizarea a fost un Proces hngSinteza daco-romana a stat labazzEtnogeneza romaneasca este un PtPoporul romdn este un Popor romTcoria imigrationistd este nesiiinti

;tsE

iEsffi*%r.Ci* u;5"

-I#',

igvistrc irer ersibil.za t'ormdni poporului romdn.proces etno-1ingr istic indelungat si complex.manic.tifica si ,t1131s,stc scopuri politice.


5/18

2. Romanitatea romAnilor in viziunea istoricilor* * e 6 6 A *e * g {t * 6 a e * * e Romanitatea rominilor a retinut atentia cronicarilor,istoricilor, filologilor, geografilor, etnografilor si altor oameni destiint[, dar cei care s-au ocupat cel mai mult de aceastd tem[ au

fost istoricii. Ei au stlruit s5 demonstreze continuitatea romand inDacia dupd retragerea aurelian[, originea lattnd a limbii romAne,formarea constiintei de neam, a originii romane a romdnilor.Romanitatea romAnilor a determinat, de aceea, multc controverse,polemici, teorii contradictorii sau total gresite, unele urmdrind altescopuri decdt cele stiinfifice. t'

Ce trebuie sI intelegem prin romanitatea romdnilor ? in primulr6nd descendenta romand a romAnilor din colonistii adusi de romaniin Dacia Traian[ si latinitatea limbii romdne,. ceea ce presupunecontinuitatea geto-dacilor dupl rdzboaiele daco-romane 9i dupdretragerea aurelianS, in perioada migraliilor, unitatea de neam aromAnilor din intreg teritoriul locuit de ei, p[strarea esentei romanein datini si obiceiuri. Dovezile acestei continuit[ti sunt de ordin logic.arheologic, lingvistic, etnografi c, istoric.

Romanitatea oriental[ este o realitate ce nu poate fi pusd indiscutie si ea se identific[ cu poporul romAn. Acesta apare documentar la cump[na dintre primul si celcle-al doilea mileniu al erei crestine sub numele de vlahi (volohi, blachi, valahi), termen care desemneazlun neslav, un popor de origine romanici. Numele de vlahi, valahi, dat de cdtre strlini romAnilormarcheaz|sfdrsitul etnogenezei poporului romdn si exprim[ caracterul s[u romanic. Romdnii nu s-aunumit niciodatd pe ei altfel decdt romini, dupi numele cet[liimame, care a fost Roma, fapt confirmat 9i de implratul bizantinConstantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959). El denumeste

populatia neslavd din Balcani, in contextul asezdrii slavilor, cunumele de romani, in opozitie cu bizantinii, care sunt denumitiromei. i):'iginea iatinfi a limbii si a popottlltti romdn. preeunr siprezcrita ncintreruplS a rttm6nilol in tciitt-:riilc nor*-l-iiitiidrcne. au fostFentru r::uite st:uoic uri filpt de ertnstiil:tii i:i,--'riiii cttrriircattii. ittcondiii ile i:paritici .rqi iJclvcltirii pi rii:o ltt l: r i r ri tr ll-riil].Primii care s-au referit la originea romand a romdnilor aufost cronicarii (bizantini, slavi, maghiari etc.) Sursele bizantinementioneazi la nord de Dundre, intre secolele X-XI[, populaliisub numele de ,, daci" si ,, geti ". Aceste denumiri se referd la romAni.Autorii bizantini au constiinta faptului cd locuitorii din linuturilecarpato-dundrenc (romdnii ) sunt de sc endentii popula{iilor omonimeantice ce locuiau in aceleasi tcritorii. Cronicarii maghiari.Anonymus si Simon de Kcza. admit erplicit prezcnta ,,vlahilor"saua ,,pdstorilor si colonilor" ' romanilor in bazinul Dun5rii, inaintede cucerirea lui A4rad sar-r chiar dc cea a lui Attila.in r-eacurile X\--X\1. umanisti ca Flavio Biondo, Enea SilvicPiccolomini. France scr. dclla Va11e. Johannes Leunclavius, Antonic

Dicfionor irloricIrattatartaf aaaaraaaatttltaaallRomanitatespaliu etno-lingvistic care cuprindepopoarele romanice.Vlahinume consemnat in documenteleexleme care desemneazd poPu-lajia de limbd romanici de lanordul si sudul DundriiScoala Ardeleanimiscare ideologicd si culturaldiluministd a intelectualitd{iiromdnesti din Transilvania de lasfhrsitul secolului al XVIII-1ga siinceputul secolului al XIX-lea{'

lutorul anonim al cronicii, vorbittddespre pdtrunderea maghiarilor irt

Tran:ilvanict. ii menlioneazi Pe55. a... -..a C aa a a o a t a aa a a al aaa{ t at a a a t I

14

e +rs .rl8{rr#;-4'sfJ$; ffi gtdtfFHHi;*#*$ffiffirariii c Ct,. s rrgEtu ;rd*ra$fCru eas**- c-.ur,rt #* *4fl'w_ffi*i * g"o.+,d#nfd adeff * s e{F @"@ C.rr ,r6l1w F r-btE ir*tdd iEffi{s isclsItcgirri din tranir't: ,,{itsiit

t4


6/18

detema auinromdne,

alteinprimul

romanisi dup[

aromane

fi pusd insi cel

nu s-aucetdlii

cudenumifi''.'....;,r:;'.',: i''.--.ci

t,, i ii:..i. i:

aubizantinepopulatii

romAni.linuturileomonime

inainteSilvioAntonic

: nl-inius suntpreocupati sd cxprice existenta insulelor de romanitate din._:.1l::]],rll:::;n sI cunoascipoporut rom6n care ddduse mari luptdtori- ' 'r.manr sr pentru cauza crestinismului, ca Mircea cer Bdtr6n, Iancu de, , *nedoara, Vlad Jepes,.$tefan ce I Mare, Mihai Mteazul. La to1i, ideea- - :. endentci romAnilor d in,, co Io ni i|e rcmanikt4., aduse de Traian la norcl-: )undre, stialabaza teoriei umaniste asupra autohtoniei romAnilor,'' ; rara cu latinitatea limbii lor. Unul din argumentele de cdpctenie in._,:11llTi:]lij'],lt aurohtoniei romAnilor este numclc de ,,rimani,,, pe- _-_ r,\manlt rnsisi si_l dau.irr sccoleie'Xv II-xvil I, iclcca cJcsccndentci rom6niror d in,, c o r o n i i r e- ':." alc l*i 'l'raian a prins si nrai rnuh coutur, iar marluriile asupra;''iii romdnilor sunt tot mai numeroasc si atcstat" p" ;";;;ntinentul- : 'rcarf in afirmarea autohtoniei romdnilor in tinufurilc carpato,dundrene" :--- imporlant l-au jucat cdrlurarii sasi din Transilvani", "fi"iii, contact- :::1 -rr romdnii, care aratd cd,,atiit i,ei cle dincolo a" Crrfiryi,^ cdt si ceil',.trtsilvania, i;i trag originea si numere, ba chiar rr iimtrct';';;;u',,:onistii aclusi de Traian,,(David Hermann). "-' r'Unii cdrturari maghiari, incd de ra sfdrsitui veacului al XVr-rea, isi'' rirrri neincrederca fal de teoria originii romane a rom'nilor si a"'' hrtrniei lor, ca Istvan Szamoskos"y,Tu, nu lipsesc .i ""i ". *rii,- :,r dL.sccndentei romdnilor clin romani, ca Andrei Huszti, ," ;;#;:.:Lrluial XVIIi-lca.

lYicclaus 0luhtts ( I 49.1- I S6S)ttmartist romitt. in scrierertistoricd,,Hungaria,, afirmaunitatea de neam, origine siiimbd a romdnilor din cele treiTdri I?omdnesti.t {lror*tatr46 d*r$rrra,ra aa * *r 6

In ceea ce privestc-cirturarii romdni, ei exprimd-. sustinut autohtonia si romanitatea romanilor.::ul cste Nicolaus olahus (1493-1568), peisonalitate de anvergurr europeand, umanist, care-:iJs-rd cd romanii clin Moldova.TaraRomaneasc[ si Transilvanii sunt clesccndenlii colonistilor:ni' ceea cc cxplicr limba lor latind. cronicarii CG;;" u*In., vlroo costin, Nicorae costin, Ion'.-:::;,:?:"f1.11,:",,?l:: ii Dimitrie cantemi cxpri# cu totii" .':ierile lor, bazare pe traditiilc iocale si scricrilc orrrurrir-r-ir-oi #;i;' -: hronia si romanitatea romanilor. invitarur d;; il;i;;i;;"ntemir,, -,-;rarea sa cu titlu sugestiv, ,,Hr,nic'ul vechimei a romano_molclo_,.:jirtr ", spune cra ..A.e.ytia .ctaru 1...) vestiti romani (...) sunt mo;ii,.i,o;ojii nostri, a molclovenilor, muntenilor, arcleleniU) f . j::Itt sr:cttlul ;il XVi l l-ica. in conelitiilc i uptci rtirntlnilor elin -fransi lva*i;r' :1' irllri:rarc nationari, csic iansar;Jr si r.rc..,r,'srrtat d re,r.iu i,rrig,,:uyi,,ri"r,|i,- :rt":ti au{ohionia si ronr;rnilrrica lomi]niiol." Replicaromdneascdavenit:.;:i.j^':fl-r^:":liliP. scoliiArdetene: samulet Micu, p"t " Maior,, heorghe-Sincai, Ion Budai_Deleanu. Acestia, cu argumen;;#;'..:i::]:]1:,Ti9hi:::, dc la cifturarii romani si eruditii ;r;;;;;i, stucliare*tf'Ht*Hin*:fr t#gllffi,:i:,?,'*nl Krationistdnuagisitccouinlumeastiintificd, eaurm[rindclarc sconur i {ik. .\inrai {]7s4-tstti)..,c.. _ "_.-r"., i:t()r:ic :i li/olog r,nrtdn,Dupd ce, in anul 1g67, s_a reahzatclualismul-ausrro_ungar: cale ornil,l",*T,iiir ,,Ilrlirit,i,,r",.- ba Transilvania, Banatul si Bucovina in monarhia Ui""iuta, tcoria laind si continttitatear':ationist6 a fost reluatd de citre Robert Roesreq in rucrarea ,,stuLrii romdnirrr:' esti' Cercetdri c:u privire /a istoria veche a Romaniei:1-lirparrta U 6r*.i"*r'r*a*,.nr..i,ro,6ere,6,r*rr*


7/18

Leipzig in 1871. Roesler incearcd s[ fundamenteze,,stiinlific " ideea ci romdnii s-au format ca popor la sudde Dunire, de unde, in secolul al XIII-lea, au migrat lanordul acesteia, in teritorii care fuseserd deja ocupate deunguri si sasi. El se foloseste de progresele inregistratede cercetarea filologicd,, are abilitatea de a inlintuiadevSrul cu falsul intr-un ansamblu coerent, insotit deun aparat stiin{ific menit sI conving[ pe uniicontemporani de renume si sustind aceastd teorie. LieorgcIlaritirr rrbsrrll'a cit i is;;uta ;;c accastii icmi,, trt; ri lit.sl sllittliiririii:.rJi;{'Ji'i: tit' u tlc.tt'ts .lt:t' tttit,t'tirttj, t,ir ntrti vdrlo,tIt'ntf i n t c L:tu'e I ljo I i i i d:i: 1 ... ) ".Frimui ist*i"ic lonrAn carc- ia atitucllnc fat:i clc nouavcrsiunc a tcr,rrici inrigralioniste, rlar si fatir dc exagcr[rilclatinis{c cste Bogdan Petriceicu Hasdeu. Acesta sustinein lucr6rile sale supravietuirea elemeritului autohton geto-dac in urma cuceririi Daciei, continuitatea daco-romanilorqi apoi a romdnilor in tot cursul Er,'ului Mediu la nord deDun[re. Este urmat dc A. D. Xenopol, cate adat cea maisistematici si viguroasd replicl imigrationistilorbazAndu-se pc argumete solide. Acelasi lucru l-a fEcut sifilologul Philippide, care demonstreazla caracterul latinal limbii romdne. Romanitatea romAnilor a fost sustinuti;i de D. Onciul, D. Photino, Mihailtcritoriul de la sud de Dundre. Kogdlniceanu, care admit ca vatrd de formare a poporului romdn siMaitdrzru, o noud pleiadd de istorici romAni de mare anvergurd au sustinut autohtonia romdnilorsi romanitatea lor. Printre ei se numlr[ Nicolae lorga. Evidentiazi aceste adeviruri in baza uneidocumentatii impresionante de izvoarc scrise in contextullargal istoriei europene. Lui i se aldturdVasile Pf,rvan, cu numeroase argumente arheologice ce pun in evidenti ideea latinitdtii poporuluiromAn. Un rispuns bine argumentat cu privire la continuitatea si romanitatea romAnilor l-a dat istoriculGheorghe Britianu in lucrarea ,,O enigmd,si un miracol istoric: poporul romdn" (1937) in caredemonstreazd' fArE drept de apel, in context european, ci romanitatea ;i continuitatea romflnilor suntprocese reale si nu miracole. Acestor mari savanti li s-au allturat si alti istorici si filologi romAni derenume, ca Aurelian Sacerdoteanu, Constantin C. Giurescu, David Prodan, Constantin Daicoviciu.Sextil Puscariu, N. Drdgan, Emil Petrovici. Ei demonstreazd.,inbazaunui imens material arheologicsi istoric, romanitatea romdnilor si continuitatea lor intr-un spatiu ce corespunde vechiului spatiu traco-geto-dac. i{*:ilit.ei*a is c;iii;:i fsic.-t{i.*.lc1rai] ;-r.r:r1r1 .' i l,.r:i-l:ir',. ar:::,::.i , : :r :: r, i ;::ii : r', ii iir":ri Ii r i t-i,: lr ri i* r'i itln.'i e i.,-iii--;:iliir"ir'ir:tlui'ii r*lr.iiri.li:. itii:.1.: i-:ir:rril ,iti:.'.". 'i'11,-' ft61nfl1ii au avut constiintz

$d ne ominiimlataailtSatrratttarttata aaif ilaattatNataPrincipalele idci alc imigrarionistilcra dacii au fost exterminati ca popori disparitia vechii toponimii daceI romanizarea nu s-a putut realiza in cei 165de ani de stdpdnire romanda toti locuitorii Daciei au pdrdsit provinciaprin retragerea aureliandt poporul romdn si limba romdnl s-au lbrmatla sud de Dundre deoarece: lipsesc din limbalor elementele germanice; existd elementelexicale comune in limba romdnd si albanezd;dialectele daco-romdn si macedo- romdn seaseamind; influenta slavd a fost posibildnumai la sud de Dunire unde romAnii devinortodocsi si preiau limba slavond in cult;I romdnii sunt un popor de pistori nomazir lipsa izvoarelor istorice care si atesteexistenta romdnilor la nord de Dundre inaintede secolul al Xlfl-leat maghiarii au gisit la venirea lor in Transil-vania o ,,terra deserta".

originii comune,a unitalii de neam, a vechimii, continuitdtii si originiiceea ce a stat la bazaformdrii constiintei nationale si fburirii statului laiioe in tot cursul secolelor trecute.romAn modem.{* ti' ,, Poporul romAn cste cTeoriilc istorio grafi cein spatiul carpato-dundrrXVIII -lca :i au urmarit:

continuatorul romanitltii oricntale.e care neagd total sau partial romanitatea romanilor si continuitatea lorreano-moesic au apdrut, cu prccdderc, incepAnd cu secolul al: scopuri politice.


8/18

sade ace

mdrilede

dar sidin

stfluxultoatil{ir s

sGh. iEi

cctdtiltmareil1l

itsi al,criza

sct

c''lua i

d-vrcn-a 1.

1453

Spatiul romAncsc a evoluat sub aspect politic, social-cconomic si spiritual.in contextul evolutiei-r r'-ac- in gcneral si al celei risdritene si balcanice in spccial. Dc aceea, orice modificare de esentd- : - ; i spatiu a ar.'ut impact si asupra romAnilor. Statele feudale romdnesti au fost implicate in cruciada: : prin carc Europa a incercat sI st[vileascd expansiunea otomanl pe continent. intre romdni si- "ltl europeni au a\.ut loc schimburi de produse pe ciile comerciale care legau Europa centrald, prin-: - -- .r Brasov sau prin ,,drumul moldovenesc", de porturile de la gurile Dundrii si Marea Neagrd cu-:,tul. Vulti fii de romAni au studiat in scolile din Polonia, Austria sau Italia. C[lltori, cliplomati,- - ---..-'ri. misionari, militari, cdrlurari din diverse zone ale Europei au venit in contact cu realitltiie- -: :r;'Sti din secolcle XV-XIX, despre care au l6sat numeroase m[rturii. La rdndul lor, numerosi" - i:i au ajuns in diferite zone ale Europei, Asiei, Africii si Americii si au adus informatii lcgate . ,,: =tii ii culturi in secolele j #t"EFi '- n v. 'I / ir ' / .. ,r-, ;--: aslai: itii si culturi in secolele i -4fitXir-''ti1i: : .-f' ..,,


9/18

Diclionsr illoric :aaataataalaaaaaaaaoaaaa aa aaaaa.Astrolabrnstrument pentru misurareapozitiei astrilor si coordonatelorgeografice ale loculuiCaravellinavdrapidd cupdnzeFactoriepunct comercialPortulanl. hartd de navigarie intocmird cualutorul busolei2. document destinat navigatorilorce conline diverse inlormalii

fabuloase.

numeroase informatii despre locuri, oameni si obiceiurile lor dinAsiacentrli si nordici, firgind consid"r"bii";ntul europenilor. Dar ceamai impresionantd descriere a finuturitore.i"i, a chinel ffir*.il*.iaponfi (Kipangu)ne-a lisat-o venetianur Marco polo. care astat lacurteahanului mongol tiPdl to aniltzlt-r290). inlu "i*"u-i)rr",inunilor lumii, eldescrie 1dri, popoaie, obiceiuri si aduce in Europanumeroase informalildSspre mongoli si sistemul fo, O" org*ir-ur..Acesti pionieri ai descoperirilor de noi spafii ;i pop-ol1 uu foourmati de allinumerosi cdldtori-gi misionari europeni care au completatsi imbogdlit tabloul informariiLr O".prturiutici si au dus informatiidespre europeni. in secorur ufxv-t"u .'" r"ilur"a rrr, "areto, oio nuJ#]negustorul Afanasi Nikitin. Acesta face o cilito.i" r" r"Ji",Gvr""(1466-1472). insemnirile qi observaliil";;i" au fost reunite in carreaCdldtorie peste trei mdri. sqiet'" u""*io. cdritori au contribuit laconceptia despre mirajur orienturui, socotito vasti regiune cu bog'{ii

Jlr:f,fi@l'- +,.---It -UnSi],rie

1*"Uffi:AA : SJ-lillL* ,T -fl,gni:uh;r"d

i, ( r.:l,lffl$Ntr]Jllk;ln: rn-JrinriArimrnr5[,xMrtrilrrr:r ,:5&Inh: mn{.: "[[lll'{ismmmtmfi

- -. &itri }l ".l-*:UUma ,rmUf,Elirmmrll,llU rdrlrf &trmuffmHI :. -"- --,;" " "t : -,i

;r:*lmru,L rf,u ;fruu. :lr" .:illrr,l{:lllrfrn{tLLX 1 qt:numuirlru;;mryrl, atrrrmrur:rI rrirrt3l ,g,"1X16;ri i

comertul care s-a desfbsurat intre lu1ora si orient a cuprins si Tdrile Rom6ne. Tranzitul de[rfuri orientale aduse in centrele comerciale'd. iu g*il" Dundrii$i Marea Neagrd, piper, cuisoare,ucsoara' tdmdie' indigo, sofran, citrice, ore-2, mdtase etc. prin Tara Romaneasci spre marile centre aleransilvaniei, Sibiu ;i Bragov "rt" p..r"n, in toatd aceastd perioadd.s".",r,y;?\;rlijutsx"tttt geogralice s -aurealizatinu oouuffitute a secolului al XV-tea si la inceputui$it*"ffi**:1:*ifl :tffi ":ff f,i:'i#4,:ly::;:"trT,1,?li*nx*"""*f #aleacomerhrluipeuscatc"ol**D:,pG:i"Fj-;*'"(;tri,iilff#ttli;,*,ff1f,mffitrH

@::3:"j'':],":"^']:':gYiiitu.."1dTh:.orageleit"ii"'",p"n'ghezisispanioli.xpansiunea otomand rvr rsEuvzr Jr rP4uIUlLprozelitismul crestin). I sr spmtuale (dorinta de cunoastere' misionarismul siPrimii care au cdutatun drum nou spre tara mirodeniilor, India, au"Hffi;tost portughezii, prin expeditiile marittd.:lrlir;;;;1" Henric p,m,,.,rn= *1. r,,'navigatorul de-a lungul coasterorAticii. in anul ligT,gu.toro-*o Diaz 166p66 ., .,,*descoperit capul B:r:i Speranfe, iar in 1497-149g, va;;;au cu-u a rmnr $,nt, --;ealizat inconjurur Africi ;i a ajuns'in tnaiu. io .itur"ltrt" t", i"-a t,rrrgut ,, -hurru, rilh[m,,;drmurilor Africii, porrughezii- u., o"..of"rit linuturi gi p"p"r"1.i-11:l m*__{**ivilizarii mult deosebite de ."u "r'r.opiuni. portugh "Lin uu ,or"meiar 5-*,-.*, $ffimr,j.umeroase puncte comerciale, ntmitefactorii. Noul dru- -urriri".fi ]w:*r'ut sorient era deschis, dar interuisrp*;;iii;r. rtrm spre ryr:r*r r.:::.:r,spania a frnantat cdrdtoriagenovezului cristofor corumb. Acesta #:' T :JJra convins ci pimdntul este rotund si a traversat Auantrcul avdnd l:mnurennci,_:r j;.onvingerea cd va ajunge in India mergdnd spre apus. i;;;" acestej 1xi"rfe- jr:m*:.r-.*_

"::::?:,(:::3):t":g:-:"T1i, " r.,*" ool,,a ;i "" rooif u;" ",," "*oea. A _,-n *__ , _,r - _-Christofor Columb(r4s1_1s06)A condus rrei expeditii spreVes I descoperi nd A m er i ca.in imagine debarcarea inInsulele Bahamas care aufostdeclarate posesiutre spaniold.%a a reaDt6fa{

rffii;+THilTl1;fi i:iil::li;:1JiT1{*ffi*"1"#F-"*'"sub numele de indieni. cel care ;r-u oui ,"ama ci este un "1, .;ilri""# $ -e 'r ' l i'^*::^ ::11-' 1"'^""oscut euiopen'or, a fost naviga,"d ill':;rTil -----.- e.',Amerigo.velp_u:ci. Acesta a primii n,r*"i" a"";;;rffi. '"rur 'urs''rrIntre l5l9_lS2Zo cu sprijinul Spaniei, portughezul FernandlMagellan a navigat de-a rungul-"ourt"t. Rmericii o"e suJ-aescoperitr20


10/18

- - * r.,'igatorul Cabral la 1500, a trecut prin strdmtoarea ce_i poarti, -. rurncie si a ajuns in oceanul pe care_l vabotezapacific, pdn[" - : -ilele Filipine, unde a fost ucis de bdstinasi. S-a mai intois inr r :r -i o singul5 corabie, ,, Victoria,,, ,rb "ornunda lui S"Uu.tlu'-: ilano, si s-a reahzat astfel primul inconjur al lumii., ".:r rstrandu-se cd pimdntul este rotund. r*\larile descoperiri geografice au avut importante , *i.*" r:-'rrte de ordin politic, economic, social, cultural si religios. i *f :': -: r--nii au trecut la cucerirea, coronizarea si exploulur"u _ i* ,,'-. '-':ruriior dcscoperite. S-au intcmeiat imperii coloniale si j-\* --&, - hia europeand s-a afirmat la nivelul gr"ur*. C*,"ii i=\{

. ., ::ric al lumii de pdni atunci s-a deplasat ,treptat,din Marea i E.-'':ian5inoccanulAtlanticsiafavorizatt5rilecuropenc.*,.-].eecstrriono.Q...i^I).-*+---^t:^nl..'. % -r;ui acestuia ca: Spania, portugalia, Olanda, Anglia si:r.-:,. intre aceste t[ri a inceput o c]oncurentd acerbd pentru t'E r#rt{l{t: :,u.?il;ffi";'ffi'ffi':d;li[J':?:l'n",]# n,,*;':::;""ii::"i:"':,]:;*,iii,', ^-,,- ::inatie si influentS (sccolele xvl-xx). 444&*?'Nrt*ntitt'6'*i're$t e$*t6s**&4*cG- '1 :l':1i: i;:r.l;it;sir:Lill-ii i,'ii'i r.q*i,.:i. in acelasi trmp clescoperirile geografice au ldrgit considerabil- =rl1 de cunoastcre, au dovedit europenilor ci nu au singura civilizatie de pe pdm6nt, i-u1p.r, fa\d,in- ' ' * celdlalt"' au dovedit cI plmAntul cste rotuncl, au permis rispdndiiei in di,r"rr" regiuni ale- :*-'rr a unor plante si animalc, obiceiuri si credinte, au permis intrepitrunderea civllizatiilor si-','Irzatea istoriei. ,

Darceaa stat laCarteaEuropaau fost

Rusia.Ceyloncartea

labogitiideale

turci insi harta.spanioli.

si

auHenricDiaz

aiungulnoi, cl

spre{cest;avAnc

acestcA

acclea,s.

florentir

)rumul deschis de marile descoperiri geografice a generat.--' iratd febrd a cdldtoriilor si descoperirilor de mai mici- : - are. ce au mdrit orizontul dc cunoastere, au impus civilizatia-: ::and pe toate continentele. printre rnarii calitori spre noi" r ,:r3 si culturi care au urrnat dup[ primul inconjur al lumii se' -.:i si romanul Nicolae Milescu spitarur. Acesta a cildtorit"- :rii 1675-1618 prin Siberia in Extremul orient, Manciuria" --rla. lasdnd o interesanti descrierc a acestor tinuturi.Descoperitori de spatii si curturi in secorere xvlil-xrx.: - - =.ul -stiintelor si tehnicii din .,.tec'r ur ruminilor" a impulsionat- - ,:s,l de cunoastere a Terrci. Dacd in secolcle anterioaie marile, -rii si descoperiri geografice s_au realizat cu precddere pe. '::: io secolele urmitoare iau amploare si celc in interioiur' ,'-:,-'ntclor dcscopcrite anterior. popula{ii si culturi noi au fost

- urloscure. in rdndul cdldtorilor *i exploiatorilor din secolcle- \lX s-au numdrat si multi romdni.

t :,.' i:;Jt ltirl*l;li'' . . a . a I . r . I 0 r I r a d n . a e r . . , e c + s . , . . . . , 4 I rIi 6 .''i ...*::'irrr rit v*i: Iii:rllIr: rr(1769-i 1859) a fEcut inrre anii 17gg-1g04I o cildtorie de studii in zonafluviilor Orinoco, Rio Negro siAmazon de pe continentulamerican.* Fi r-"* r--_' il,i i:;.1'1lr rclXti l{ li,r, ( I 84 1 _1 904) a cercetat, in I 875-1 87 6, zonalacului Tanganyka din Afiica. *Rooald Amundsen (1872-192g)explorator norvegian, a atins polulSud.e i"i.1iii{,.l l;xtl,l:li i:r *ii 11868-1912) ajunge in anul 1912 Ia polulSud

Descoperirilc dc spatii si cuituri au clemonst rat cd civllizatia europeand nu e stc unic6.Erpansiunca curopean5-a avut implicatii sociale, ..ooornl.., politicc, culturale si spiritualeR'omAnii au avut contributii ia imbogdtirea cunoasterii unor spatii si cultud extraeuropene.


11/18

*.*albi, cucare au

pelucru,lumii)

Aintn .JurulNoua

orien-etc.

Ain Africa2E

s:teritorii.A

i:'::3i:l

XVI-lea.stiintificStrabdtan,Catadzdispdruin anl

4. Cal*tori rorn6ni acasfi Ei ?n lurne.Pentru istoria romAnilor, scrierile sau insemn[rile de tot felul llsatc de strdini sau de rom6ni, au o:- ' j. documentar[ deosebita. Din ele putem afla informalii importante despre evolutia Tdrilor RomAne: :-- :numitd perioadS, despre dezvoltarea societitii romAnesti sub aspect politic, economic, social, cultural': -:ll*al. De asemenea, putem s[ constatim din aceste insemnlri modul cumpercep romAnii dintr-o anume-: .- - : :eo rraficd pe cei care locuiiesc in alte regiuni, modul cum ii privesc romdniipe shiini si ce impresie-.-..,...-:'"^-*.^^^^r^- :-,Lli despre romani, despre originea, istoria, credintele si obiceiurile lor.. i :";rtrsttl tirnprilui, nttmcrosi au fbst rorninii care, in calitate de ncgustori, militari, soli, clrturari." - -:-* =-l :alatorit si au lisat insemniri despre cele v[zutc in clrumurilc lor pe plm0nt romAncsc sau pe altc.-tr--: LnuldintreacestiaestespdtarulNicolaeMilescu(1636-1708),boiermoldovean,cirturarumanist

- : rr:rr- elr ereur6, diplomat si cdlltor. Despre el, cronicarul Ion Neculce spune cE, ,,Era un boier ( ...1 de ta,- ':. 'itc,sia ltti, pre tnvd\at ;i cdrtura4 si stie multe limbi; eline;te, slovene;te, greceste si turceste. Si era. '; -: r, no sat ( . . .) " . Temeinica invdt5turd dobAndit[ la Iasi si la scoala din Istambul i-a adus fgnclii,' . *:- s, mrsiuni diplomatice pe m[surb : gr6mdtic, spdtar, capuchehae, tdlmaci pentru limbile greac6,; - - >r r'''mAnd pentru Departamentul Soliilor din Moscova, sef al traducbtorilor de la cancelaria diplomatica;-**-Lr R-usiei. sef de misiuni diplomatice. in timpul misiunilor sale prin Moldova, Transilvania si Tarar:';r;:SC& estc interesat de legende, folclor, limbd, traditii, manuscrise de la m[ndstiri, ceea ce-i ini6reste"- -::i3a despre latinitatea limbii romdne (,,mai jumatate de limba romdneascd este luat de la tatini").l" rct'lae Milescu-a pe_regrinat la Tarigrad (Istanbul), apoi prin Germania, Suedia, Franta, {dri cc

domn al Moldovei (1710-l7II) ,mare cdrturar si diplomatato6aa6*caaaaSaata$eaat&a5*at3a&*ctti*

i_./lCs, mrs

-",,: - - : azi destinul s[u de cdl[tor european. Recomandat de patriarhul Dositei al Ierusalimului care aratd cd- - : --r,it tr misiune diplomaticl in China pentru stabilirea de relatii diplomaticc si comerciale ruso-chineze-:ii:: :aui drumprin Siberia sprc China. Cdl[toria sain China a durat trei ani IiOZS-1078) si s-a soldat cu' : "- - ': : ;'r ile contributii la cunoasterea unor intinse teritorii tlin Siberia si China si a unor populatii si culturi: - - - - *n. scrlte sau necunoscute europenilor secolului al XVIIlea. Informaliile sale despre natura si oamenii- :--- - r isratice au lSrgit orizontul geografic gi au fost folosite de exploratorii din secolelc urmdtoare, el fiintl- -''-- -', :;''co Polo al secolului at WII-lea". insemndrile sale au fost publicate in limba rom6n[ sub titlul" ".; -;" ::ilatorie in China;i fac din sp[tarul Nicolae Milescu un pionier al memorialisticii romdnesti de--:" I-1,D-'mritorul si cdrlurarul de talie europeani Dimitrie cantemir- - j - - -l-r ) a cunoscut bine p[mdntul romdnesc al Moldovei, situatia- :::rl.ui otoman unde a trdit multi ani si a Rusiei, care se afirrni ca

'-' . :: : L-:eic in timpul lui Petru I, protectorul sdu, la curtea cdruia trdiestc- ,r; ir-: - 1- 11-1123, dupi infrangerea de la Stdnilesti. Lucrdrile sale au- - .. . : :tnbutii remarcabile in domeniul istoriei, literaturii, geografiei,'' ' :--:-. muzicii etc. Ales membru al Academiei din Berlin, el scrie- - ::-'r Descriptio Moldaviae, o monografie cu bogate informatii de-: -::-le. istoric, politicd, folclor, religie. Autorul aratd origine alatinla- - .:*-.li romAn, prezinti. oraseie, t6rgurile si satele, pdclurile, fauna,., ^ : .--. nruntii (,,cel mai inalt este Ceahtdul, care, claca arfi intrat in" -', - : 1 or vechi, ar.fiJbst atdt de vestit ca si Olimput (...),,,bog5tiile, :' r',., -ri. organizarcapoliticd si administrativ[, religia, obiceiurile si

-r :,, :,. i. c antemir a realizat o harld a Moldovei, ce a constifu it vrcme dc" - , , - - .ingura harIil a acestcia. Nicolae lorga ardta, cd ,,prjncipele.-i/i ct dat cea dintdi htcrare in sensul epocii noastre...o intr"eagd::-i[e nationald sub forma aceastcr a unui studiu geografic,,.


12/18

Informa{ii numeroase cu caracter geografic a adus Dimitrie Cantemir si ?nlucrarea Cresterea si descresterea curtii otomane,Munteanul Dinicu Golescu (1777-1830), boier, cirturar simemorialist, a ocupat mai multe funcfii in Tara Romdneasci, fiind trimisin misiuni diplomatice la Paris si Petersburg. El a cilitorit mult, avid deinformatii, curios s[ vadi cum triieste lumea accidental[ in raport culumea romdneascd. Observaliile cilltoriilor sale din anii 1824, 1825Ei1826 prin Transilvania, Banat, Ungaria, Austria, Italia, Bavaria ;i Elvefiasunt notate concis ;i in detaliu, in ideea ca romAnii si actioneze pentru aprogresa politic si cultural la nivelul europenilor. Toate aceste observatiiau fost publicate sub titlul insemnare a cdldtoriei mele (Buda, 1826).lucrare in care sustine ideea dacoromdnismului.Un alt cllitor este scriitorul transilvinean Ion Codru-Drigusanu(l 8l 8-1 884). Acesta a peregrinatprin Tara Romdneascl si prin numeroase I

orase ale Europei. S-a ardtat preocupat de cultura, istoria si nadiliile popoarelorpe care le-aprezentatin epistole cu un ascutit spirit critic. insemndrile sale aufost publicate in 1865 sttbtitlul Peregrinul transilvan.Un alt transilvinean, Badea Gheorghe Cirtan ( 1 849- 1 9 1 1 ), cioban

ainvd\at s[ citeascd ;i sub influenla lucrlrii lui Gheorghe Sincai, Cronica romdnilor, a devenit luptdtor pentrucauzaromAnilorfansilvinenipe care-i socotea frati de sAnge cu ceide la sudde Carpati.Atrecutdenenumlrateori granita in Tara RomAneascb convins cd trebuie s[ vad[ si sd cunoascb frumusetea locurilor unde au trdi:strimosii nostri romani. in spiritul acestei idei a mers pe jos la Roma pentru a vedea Columna lui Traiar(1896). A fdcut mai multe drumuri la Bucuresti, Viena, Paris si alte orase europene. Aducea cdrli de cparte si de alta a granitei romAno-austro-ungare pentru p[strarea vie a sentimentului national, ceea ce i-a adus numeroase necazuri din partea autoritdtilor. Nu a apucat s[ vadi infEptuit idealul national. .1murit fdcdnd un ultim drum peste munti, in 1911, fiind inmormdntatla Sinaia. Pe mormdntul sdu stiscris: ,,Aici doarme Badea Cdrtan, visdnd intregirea neamului".Un loc aparle ii ocupd in r6ndul exploratorilor romAni savantul naturalist Emil Racoviti (1868- ,1947), participant la expedilia antarcticd din anii I 897- 1 899 cAnd a fdcut importante observatii ;tiinlifice

Un alt mare si neobosit cdlltor romAn pe meridianele globului a fost Mihai Tican-Rumant(1895-1967), ziarist si scriitor, "drumel prin vocatie ", autor a peste 30 dc volume ce pun la dispozitircititorului spalii si culturi de pe toate continentele. Ei a rimas in constiinta posterit[tii ca unul dintre cemai originali cdlltori-scriitori romAn i care aadus in fala publicuiui romAn locuri fascinante si misterioas.popouo" si obiceiuri de pe toate meridianelc si a ilus numele RomAniei in lume. in presa din ArgentinaSpania etc. el apoprilarizatplaiuriie romAnesti si culfura poporului sbu in limbile spaniold, francezd srom6n6. Dintre continentele lumii cel mai mult l-a impresionat Africa, dcspre care a si scris numeroas

care au alut darul sd-i familiarizeze pe romAni cu realit[tilc de pc acest continent.

lntre secolele XV-XIX numerosi romAni au cdldtorit in aria cie existenta a poporuiui nostru si indiferite zone din Europa, Asia, America sau Africa.inscm[rile cdl5torilor romAni reprezinti imporlantc surse documentare cu privire la rnodul in care: rom6nii au fost recerrtaii in lumc si impactul ar-ut de aite culturi asupra culturii romAnesti.

tt

a pus bazele primului institutde speologie din lume(l920)

24


13/18

slintra

non

,'r, ;r.,,;1;l.t;irr. DUpI" , ' : . -, eriului Roman de Apus,i; : -ifband s-a resfrans treptat:, :. cir-ilizatiarurald.Atunci" :zii1e barbare s-au abdtut"- - :-p31iu1ri orasele s-au--, ilconjurAndu-se cu ziduri

::pAnd cu secolul al XI-..--;a satelor din Europa:-.'.; f, trecut prin importante- -.:,. Una dintre cele mai- .:.stice transf,ormdri o

'..r3 miscarea de colonizare- --r secoleie XI-XIII. Ea s-a:: ,.:. printr-o ampld actiune de,,,. : : spatiilor impddurite, de. : ., tinuturilor mlastinoase.:. -.eltire a unof pimAnturi

-,::. de extindere a asezdrilor- -.' irrremeiere a altora noi.l':r oia de a hrini un numdr,,-: de oameni a ar,ut drept-- ' -lrens efort de crestere a

. :,:ior cultivate. inceput la-- ..:ir rnodesta in Cennania,, incd din jurul anului 900,,.:t apoi de invaziile" :s si maghiare, acest proces:.r-iat cu un ritm sporit in:iir-t ai secoluiui al XI-iea,..,nd unul din evenimentcle- -,ie istoriei europene de p6na.:50- 1 280.

Civilizatia romand sub Imperiu era de tip urban. Ndscutd dintransformarea oraselor grecesti din Mediterana, sau prin crearea unororase noi in Apus, reteaua de orase romane prezintd trdsdfuri comune:plan in formd de tab15 de dame in jurul a dou6 axe perpen


14/18

agdcole ii determin[ pe oameni s6 perfecJioneze tehnici mai putin,sau deloc, folosite pdnd atunci. Astfel s-au realizat progrese tn sistemulde inhdmare a cailor si de injugare a boilor, cdt si in ttilizareapotcoavelor din fier, care au determinat imbun[taliri in domeniultractiunii animale.

in agriculturi se rSsp6ndesc plugul cu cutit din fier si cormani,ffapa,asolamentul bienal si trienal, ingrigSmintele naturale si cenusade la defrisdri. in Franta, Germania si Spania se dezvoltilegumicultura, viticultura si pomicultura. De asemenea se acord[ omare atenlie cresterii vitelor mari pentru tractiune, dar si oilor pentru{ {rs* tirv&ileascd lc inceput,,^,^:::,::' l6nd lAngiia).llcdiu. Grajdul se aJIa in aceeasi 'srr.. \r....,".).i *iiir::::t :. 1:v::.... ,""ortul?;'$:Ui#lli-lll;lliii:1fX'A#trffij::tT t""';

pentru grAu, in cele mai productive zone. in aceste condigii producdtorii reusesc cu greu s5-si creeze

apuseand si mai ales cele din Europa centrald Ei ris[riteanis-au ndscut in Evul Mediu, prin asezarea mestesugarilor snegustorilor in locuri prielnice desfbsurdrii activititii lolincrucisdri de drumuri, cdi navigabile, porturi, poduri

rezerv epentru situalii difi cile.Gospod[ria lSrdneasci a cunoscut, de asemenea transformdri insemnate. In secolele XI-XIII areloc o intensificare a procesului de restr6ngere a suprafelelor detinute

de gospodiriile ldrineqti si dediferen{iere a ldranimii dupd avere. Ca urmaie a procesului de frrAmilare, in Franta, tipul cel mai rispanditde gospodirie tir[neasc d av ea o suprafatd de 3 -4 ha'- iiranui rnedieval se conFntnta cu o viat6 dr-rrb 'ql grea intimp cerdzboaiele senioriale reprezentauunica ratiune a vietii nobilimii, ldranii de pe domeniiie lor ii hrineau. in schimbul dreptului de folosinldasupra p'[m6ntului, liranii dideau seniorului redevenle in bani gi in naturd la care se adaugau si obligatiilein natur6.La mijlocul secolului al XIV-lea, evolu{ia societdlii europene a fost sensibil influentatd pe planeconomic, social si demografic de urmSrile provocate de epidemia de ciumS neagrddin antt t347-1352. Adus[ de negustorilgi cordbierii italieni din orientulApropiat, ciuma s-arispdnditrapid inintreagaEuropd. Se poate estima ci un sfert sau chiar o treime din populalia Europei a dispdrut in acest flagel'

Tflrguri si orase. in Europa apuseand, in primele secole ale Evului Mediu, declinul oraselor deorigine anticd ,-u u"."ntout. O activitate mestesugdreasci si comerciald mai vie s-a pistrat in unele orasedin Italia, din sudul Frantei qi din Spaniu, l"gui. i" "o-".,tol cu Bizantul si cu Orientul arab' in afard deaceste orase, asezdrile urbane c,r o pop,rtulte ceva mai numeroasd erau centrele religioase, militare 9iadministrative.

Spre deosebire de Europa apuseand si sud-estici, undg au supravietuit orase de origine antic6, inEuropa centrali, nordici si rasariteand, pe tlritoriile locuite de popoarele gerrnane si slave, viata urbanda luat nastere mai tdtziu, spre sfArsitul feudalismuluitimpuriu.

{ir-igirtca oi'ase io:'lrecliq:vaie riiit ilulrtpa e ste i"ariiri.iin Europa apuseand, majoritatea oraselor romane, dupdau ddinuit ca centre religioase, militare si administrativeau rendscut ca centre mestesugire;ti si comerciale isecolele X - XI. Numeroase oraqe medievale, din Eu

tfi

rm

f|mrfr

MmlmlI

{.: n az,"}s r:c eiii tt';s iera Puternic fortificat iarsuprafata lui era restrdnsd

taaarsealataattr*tat**t**tttt*tt*tttatcttto ' hanuri, sate in care se lineau bAlciuri, etc'


15/18

: :-utiaoraselormedievale afostmai evidentdililIilr 'li:j,i[;:]: cu o intensd activitate economica, inliiiillJiiillltttrtulrl;i i: :r Italia in primul rAnd, dar si in Champagne,'tnllililmr,,li:;:: r- Germania de Nord si in regiunea renan6,lltl lriinun-1'-r rau sudul Frantei. in interiorul acestor zonerilul :;il:,;r : :.fara 1or, nu toate orasele au cunoscut oilNrrfrr *i : . *i:tticd. Cele mai numeroase sunt tArgurilerr'rillililfiiltirtm .::nri :5iesc in functie de piala siptdmdnald, de*iltnilll.' :ii :c:;:..atiartizanale si, care, nunumdrimai multritltrnnr'-"lt {.r" ocuitori. Daci au conditii favorabile,ilflnurur:;'j, : ..c :ansformd treptat in orase mari cu functiiruilrrrrrrrilnNyil : ..r.. :. nestesugdresti si administrative. IJ rmeazdriltiiilililtilliltLliliiirru ' :; provilcii sau de dioceze cu activit5ti mult

O zi de tdrgin orasele medievale tdrgurile se tineau deobicei -sdptdmdnal. Aici se vindea orice,.oamenii se intdlneau pentru a discutaproblemele de interes local

lllllllllllLlllii;,.il :: i. La vdrf se situgazi marile orase .r.....'..r.........................r.........r...irrrliil llm:lr[i:n- : : st mestesugdresti, a cdror populatie poate atinge si chiar dep[si, in secolul al XII-lea, 100 000llilLLlllliililllllliJ lll,r ir.

(rmlcturi sociale qi ocupa_tii urbane. Orasele erau conduse de un consiliu sau sfat ordsenesc inlilfi|numtmr: - - *: pnmar care purta diferite denumiri: magister civium, jude, maire (Franta), burgermeisterirlli1 iliiiilr:*n-, . ludet (Jara Romdneascd). jude (Transilvania), soltuz (Moldova). Sfatul or6senesc era alesiiilfllllllllllLllllilli, : -:rndea de obicei l2 membri:jurati, consuli sau burgeri (de unde si numele de pirgari, venitlllilmnm ilr :*i ,..seascd).- : .":.1 oraselor era restrAnsd datoritd existentci incintei fortificate. Centrul orasului era piata ininrrLL ; : -':-iraria si biserica. Strdzile erau inguste iar casele inghesuite


16/18

dedir

ixnu

s.

1...

ffinhitatulrural. l;r r.rcr.,i,;.iiiil ilic:;i;:;il rii 1,li;,tr1;;r,., i,..;r,ri. r"l*: , 5,,.1 i.. :i.iri:;;ir:,;. ., ,..:i :,i'..,, , .., .i:,,.,'r .'ir.".,, ,:,:- .i-...,.:r ;r',i,.ic. _il ,;,, :. : .. ;. ,,- - (din latinescul fossatum:loc intidt). in timp cell)trruiulurruumn[ : ::ecut la un habitat stabil, incd din secolele X- XII in

'iifilllilililililHr; r': r:;nesc acceastd mutatie,s-a reali zat cuintdtziere si numailllllmiflrfi,u_

m .;: : lele XIV -XV satele erau mult mai mici decAt cele deilr illril llflrulr.-L.r;; - :-umeroas6, fiind o exceptie. Asezdrile rurale erau maiLtttlffiLqlilt]lliii n irL r :s in zona dealurilor si de-a lungul cursurilor de api. inuiltiilurilliur .;u r-:-, :sre locuintele coexistS bordeiele si semibordeiele cuirlll&illllllllllr I rrrlllr;il-*,:e 1a suprafati din lemn si chirpici.

:1 -,-,: I medievald au fost atestate circa 7000-8000 de asezdriiltllil i1r11ilff1:r",r rLu i ",I\ -le a,pandla 10000 in secolul al XVI-lea. Numarul'r]0ilitilililililfi'i -.J :r:: al asezdrilor nu inseamnd insi si o ocupare integrala affillllll1lflilL,, :':' - - *:lele exceptii, pidurile rdmdn predominant e, iar zoneleilllililililulrrillirx :,. ,",' - .::::ni par mai degrabi insule intr-un Ocean de copaci.:,,r:",: se impart in trei categorii: domnesti, asezate pe

tlllilUrffliiilllllltnrT: ]],i;:: domniei, boieresti si min[stiresti, care erau inillillrfiil]ililililflrni ils,Jil:*'r :':,1:rilor si mAndstirilor, ;i satele de mosneni sau rdzesi,itiflrum:mlliLu,r; ;.;, ;-rproprietari, descendenti dintr-un singur strimos

itllllill]ilIilIilililillll, s,r-,: cu-,mnesti erau administrate in Moldova, in secolul allgilriLrlii,,, 11;11r' 1,. ::-:z'. juzi sauvatmani',iarmaitdrzltde reprezentanful

illilUlililililfirrrill1;:, :r ;.: :.:; i1ab. la fel cum Se numeau reprezentantii domnuluillllllr iiilriilr'r;:;:* s,:.:-: boieresti si mindstiresti erau administrate in Moldova de uriadnici si vdtimani, iar inlfl,iullm ;ll ir- r:::-i.'a de pArcdlabi, care ii reprezentau pe proprietari. Satele de mosneni sau rdzesi se

L[lllllll]llllflil]l:|.rl:'.,r r,;rl * -:t_rure.T i"r'zu ri si orase. Evolutia vietii urbane in spatiul romAnesc prezintdnumeroase asemdndri, dar si

lllllllllllllllllrll rl lu .', : l.rl semnificative fali de tendintele existente la nivel european. Astfel, la noi ca si in restulLtlilllillilillnlil ::r r,. r::: cir ilizatia anticd,a avut o certd componenti urband de facfurdrllflltillrlrl'nir1 .*,-.:: ri l:srdmarealumiiromaneafostinsotitddeundeclinextremdeIlllllllrllulillutlr;|t-::t: :" ' -:r:i ordsenesti. in occident aceastd situatie se schimbS incepdndrrlliiiulllLr r*n - ., -",-lea. cdnd revigorarea urband se resimte in mod semnificativllllll]llirillill]r iil;irr J.li* , :: roi orase sau dezvoltarea celor deja existente.

ir] ,,r,;r, -r. romanesc ruralizateacare a urmat retragerii stipAnirii romaneirLL ' rirl|ll r -r .*. *:',, : decat in alte foste provincii romane, datoritd absentei unorllllliltnilu l"** :'. :.. i si a unei ierarhi boieresti bine definite.

.*:'%=g= ' t" t 'iri ne omintim i'

ft

,*tg+qgcg* Cele mai vechi orase dinspatiul romAnesc sunt considerate,pAni in prezent, coloniile grecestide pe tdrmul Mdrii Negre: Histria,intemeiatd in anul 657 i.Hr, Tomissi Calatis, intemeiate in secolulal VI-lea i.Hr.rF in spatiul nord-dundrean,in secolele III-II i.Hr. sunt atestateasezdrile cu caracter preurban (detip dava): Costesti, Blidaru, PiatraRosie, Sarmisegetusa, Popesti (peArgeil,Tei (Bucuresti), Poiana (peSiret).* in timpul srapaniriiromanein Dacia, ca unnare a politicii deromanizare, sunt intemeiate doudtipuri de orase: colonii (UlpiaTraiana Sarmisegetusa, Napoca,Drobeta, Apulum) si municipii:Dierna. Tibiscum, Porolissum etc.e Termenii folositi astdzi,pentru a desemna o asezare maiimportantd, sunt de origine strdind.Tdrg e slav (tdrg), oras e unguresc(varos).

(fiescd, MdndstireaCosula, sec. al XVI-lea)" ':-----{r&fia romdneasci persistd incd puncte de vedere diferite

IlrillflutLLulluu'r- i r ;r: : :r:;anismul formdrii oraselor medievale. Adeptilor unei genezei'J$fiIililltlLtLt] rt:rrr1 : : ::- Lnsistd pe rolul primordial al elementului autohton, li se opun

33


17/18

cei care considera cd decisiv a fost aportul din exterio r:bizantinitalian sau gerrnan. in realitate situatiile sunt destul de diferentiate.tdrgurile si orasele medievale constituindu-se sub influenta a dorfactori principali: inflorirea comertului si dezvoltareamestesugurilor.In Transilvania. ap*ritia or"aselor esae strans legatd i.colonizarca sasilor si eic pri.rilcgiiie acorcate :rccstora de regalitai.-,niagi;iarri. Asa au apdrut orasele Sibiu, Brasov, Bistri{a.Sighisoara, Oristie, Rodna, Sebes, etc. in Tara Romdneascd siMoldova centrele ordsenesti au apdrut, de reguld, ?n tArgurileperiodice amplasate in pozitii favorabile fati de cdile comerciale.unde mestesugarii din zonele vecine s-au stabilit pentru a-si vindl::,:i f,i:i:::u.",1:,0,:I,:':,^::, mdrturile. prezenta sasilor se simte si in zonele exrracarpatice'"i:";:;::',::?;;z::i:;":,";;,:;:: I'l'"':""."*ii'"ril'*#;;ff;;;;ffi"#:::s_au construit zi4urile "*lr"rirrr",' "". Baia, Siret, iar o serie de toponime care se referd la nem{i (T6turnuri si un bastion semicircular Neamt, Neamtul) sugereazi existenta sasilor.*""""rt" 1r"i"""""""""' Dupd aparitia statglor medievale, noile centre urbang sdezvoltd in jurul unor cetdti regale si domnesti, unde mestesugarii si negustorii beneficiau de protectidomnilor si de o cerere mare pentru produsele lor. Astfel ?n Tara Romdneascd cele mai importante centrurbane au fost resedintele domnesti: CAmpulung, Arges, TArgovist,mai tdrziu Bucuresti. la care se adauga si portul dundrean Braila. iMoldova, aldturi de resedintele domnesti din Baia, Siret si Sucearprincipalele centre urbane au fost marile porturi comerciale chiliaCetatea Albd. in zonele miniere din Transilvania, cu importan

ll,rilil

l,t

iilit

rtffi

,llmM*llf,

rdil

aglomeriri umane, ca si in centrele episcopale, apar orase iprecum Baia Mare, Rodna, respectiv Oradea si Albaasemenea, drun, urile eornertuii_ri intercontinental carespatiul romAnesc au accelerat tendinta rie urbanizare.Iulia.

strdbdte:

Repere mon0Ercfi(e ole unor orsce medievole.Bucuresti,Dupd atestarea documentari, Bucurestiul, ca formatiune urband, face parte din generatia oraselfeudale. in perioada secolelor IX - XI apar elementele primei faze alocalitdtii, fataie,atg. i" t""ofal XIV-lea in jurul " Cetdtii Ddmbovitei " graviteazd asezdnle sdtesti din apropiere, d6nd naqiere tdrgulsi numelui viitoarei asezdriurbane.Pe vatra Cetalii Dambovitei, Vlad Tepe$ a ridicat funciatiile noi cetdti a Br:cure stiului, clupd cu:o atestii hrisovul domnesc din 20 septeurbrie 1459. Este perioada in care localitatea se dezvolt6, trecdndelafaza de tArg la cea de oras, datoritd functiei politico-militare. in secolele XIV - XV orasul se intinpe o suprafati de circa 15 ha si avea, aproximativ 1500-2000 locuitori. La inceputul secolului al X\lea avea 1500 case si circa 20 000 locuitori, pentru ca la finele lui, numirul caselor a ajuns la 6000, ral populatiei la circa 50000 locuitori.Dupd prima atestare documentard,, din 1459, timp de doud secole, Bucurestiul va fi, in aceltimp cu orasul TArgoviste, capitald,a Tdrii RomAnesti. Hrisor.ul domnesc din 1659 ne aratd,cd. la cereexpresi a turcilor, capitala Tdrii Rom6nesti s-a mutat la Bucuresti.

Casc td ri n esti(bc rde ie)

34


18/18

a do-

c.

s-

se

cltr:

ia

\ icllVl.) -iii--\ e i" asezat la un vechi vad, acoio unde rnarele drun: continentai ce urca de-a lunsul: -": Silcevei, a precedat intemeierea statului rloldovean. in prima jumdtate a secolului al

lfinii [ * u; ' :r:i:lte de ndvilirea tdtarllo4 vechea asezare a primit un apreciabil adaos de populatie prinlilllillril Lilun::,,it ;*=r si unguri, dupd cum se mentioneazd intr-o scrisoare papald din 1234.r::*r mentiune documentard dateazd, din 11 februarie 1388, cAnd voievodul moldovean petruiitlilllilltttlrLLtrrriiiriii,--r::'-u:icd din "cetateasucevei"regeluipolonVladislavJagiellocd-limprumuticu3000rubleillilllljn iMru$mr, '* nrnpul lui Petru Musat a devenit resedinta statului rrroldorr"un si se construieste cetatea'#lililurrrrur.r',,'1"- :':e a tbst mdritd si consolidati in timpul domniei lui Stefan cel Mare.'' Lr:,-ele localititii vine de la rAul Sucevei, iarnumele apei este de origine slavi (sinuos, cu coturi,lllllllllllllllllilrltttti| ; iii: L.-rcuintele sunt din lemn, acoperite cu sindrild, fiind atdt de suprafatd, cdt si bordeie si

llummil]m ih rnlr-: Frdvdliile si dughenele, din lemn si ele, erau grupate pe ramuri de productie sau meserii:liiitiiururllnirrulrr':- : : ' -,;.rii. pesc[rii, birbierii etc.:l '.l i'rr.".i, : aproape toate caztrlle,

l$fi"lillrr,, ',", it ;:; o existenti anterioari'llllffi-'lll"'Irrrrl: - - ::.:' -ni SCriSe.r :j::: documentar in 1235 (in"'rlr',611l; ,r 't,r ."i:rjyensis") sub denumirearuilffr, - { - . orasul s-a ?ntemeiat la

rrltlllllllilffinrrriulliir;.,1.r, ".::-;l : etdti medievale ridicate deLrtiiiillllltr ,'rllLlll,nt'il1 i .. -:,: ni. in secolul al XIII-lea,rlrffflil]'lullll|ltlll1ti].| i.rl:t3 cunoaste un nou avdnt,tllllull''rilr rr . : i:r geffnani adusi de regii

..rtttlliltill'liiLlul1ttt,: r-::zerea primeSte de la SaSilltlllulllttlilllllr( r :: K:u'instadt, adicS orasullluillrlltttniiiillttrmrll" r: :-:np ce maghiari pd,streaz|lrll0lljjilillllltillr(iirit rl*': -::l:e romano- sla vd - zicdn-1fi1611-' $x"'1,;5r: \-:meleorasuluiaparesubformaBrasuinl2Tl,Brasoinl288,Brasovinl2g4siBrassovlullllilt I'u*'t ' :: - ' - : : '. secolui al XIV-lea, Brasovul cunoaste o dezvoltare rapidd, in special. daioritd pozrtieitllllllliltll

lflffilnlnilNriirr,,','rLlL :: -:3sle dreptul de tdrg anual de la regele Ungariei, Ludovic cel Mare. in 136g, domnitorulffiniNn': il,,,,r:m i;:"s::. \-laicu Vod5, incheie primul acord comercial cu brasovenii, care conferd legdturilorrNllrlrrililltlrlllrrlllllnllrl .: ; ; - :".'litice dintre locuitorii de pe ambii versanti ai Carpatilor un statut juridic de refeiint6.-ri -- ':relinea un comert infloritor cu tdrile dundrene, prin pasul Branului, pe drumul prahoveiilil rlilll ,L , rll, r-= :e drumul Teleajenului si pe cel al Buzdului, ce ducea la Brdila. Un alt drum comercial

irilllilllllllLlllllllllLrllrLll;iL :- : :esu1 Oituzului, in Moldova. Brasovul ajunge treptat sS.joace rolui unei adev5rate pieteii,rr*llr Lit-:, i .:.i jr'le trei tdri romflne.

, \ledir-r siitul a reprezentat asezarea dominantd in spatiul rominesc.:rrea urhan5 -c-a manii'estat in I},".r1 Mecliu romanesc, din seccie le XIii - XI v mairi,. el ir-rai :edus decit in Occident.

Laimea ruralti - Lumea urbunia a a a aa aa a a a t i atala ta a aa r t i a i t tt i t t t I t i t t I I I l aaagaatal? *itatlaataa

I,u "g.* '-'

manual istorie 12 cap 1

Documents