“Sindicatele sunt organizaţii fără caracter politic...” (Legea nr. 54/2003)

PUBLICAŢIE A SINDICATULUI INDEPENDENT AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR TIMIŞ

ISSN 1841-8260 ANUL VIII, NR. 3-4 (28), decembrie 2012

www.sindicatspiruharettimis.ro

În vremi de adâncă restrişte, când asupra noastră se abăteau duşmanii de moarte ai neamului, marii voievozi se retrăgeau din faţa urgiilor păgâne şi pârjoleau totul în calea lor, pentru a-i slăbi pe agresori şi pentru a le tăia “pohta” de-a râvni la bunurile altora. Astfel, pe acest pământ blagoslovit de Dumnezeu s-a ivit, de nenumă-rate ori, prilejul de a se spune: “Ţară, ţară, vrem ostaşi!”. Adică oameni cu braţul tare şi iscusiţi în a mânui arme-le. Aşa cum or fi fost ele în decursul vremii, de la aruncatul cu praştia şi lovitul cu sabia, până la rachetele in-tercontinentale şi armele inteligente ale prezentului. Iar atunci când spun “arme inteligente”, analogia mă duce, volens-nolens, şi spre “inteligenţa” ce-lor care au creat ori mânuiesc aceste arme pentru că, în timp, deşi luptăto-rul trebuie să aibă şi astăzi o condiţie fizică foarte bună, centrul de greuta-te al reuşitei unei bătălii s-a mutat, ca şi pondere vorbesc, substanţial de la muşchi spre creier. La fel de ade-vărat este că marile războaie au fost câştigate, de cele mai multe ori, de către cei care au fost în inferioritate numerică, prin tactică şi viclenie, de unde se poate lesne înţelege că tot de la inteligenţă, instruire şi disciplină se pleacă… Oricum vreţi dumneavoas-tră, tot aici se ajunge!

Cert este că o ţară, o naţiune, un popor nu mai pot supravieţui în

acest fraged început de mileniu trei fără să aibă oameni instruiţi, şcoliţi şi disciplinaţi. Şi asta se poate lesne constata şi la noi. După aproape ju-mătate de secol de învăţământ bazat pe doctrină şi ideologie socialist-co-munistă, care a urmărit îndoctrinarea până la îndobitocire a populaţiei, au urmat două decenii de experienţe şi para-experienţe, niciuna dusă până la capăt, încât învăţământul românesc a devenit unul eclectic şi precar. Numai bun pentru a nu mai promova valori esenţiale, ci a livra anual, generaţie după generaţie, o masă de manevră facilă în mâna unor politicieni fără scrupule şi corupţi. Bazaţi pe politici staliniste de genul “dezbină şi stăpâ-neşte”, “ţine în sărăcie şi manevrează”, “timorează, umileşte şi urmăreşte”, politicienii vremii stăpânesc această ţară la discreţie, neschimbând nimic esenţial în bunăstarea oamenilor sau a ţării, ci doar schimbându-se între ei, alternând la “puterea” care să le dea putere să fure cât mai mult. Pentru că, în aceste momente de cumpănă pen-tru ţară şi naţiune, nu se face altceva decât să se mintă, să se manevreze şi să se fure. Trist este faptul nu doar că au distrus învăţământul românesc la temelie, ci, mai ales, faptul că au re-uşit “să cumpere” şi să-şi aservească elitele intelectuale, tocmai acelea care ar fi fost o ultimă salvare pentru noi. Oameni de o cultură impresionantă,

care ar fi trebuit să fie “locomotive” şi “paratrăsnete” ale neamului, pentru a ne duce înainte şi pentru a ne feri de ce este mai rău, au dat dovadă de o precaritate morală jalnică. Astfel, de la cei care aşteptam izbăvirea suntem nevoiţi să învăţăm să lingem labele unor “animale politice” şi, de parcă nu ar fi de ajuns, să cădem în grotesc şi să ni se spună cât de buni sunt aceş-tia!, cât de frumoşi sunt!, câtă nevoie aveam de ei!, şi, mai ales, să fie pre-zentaţi ca o ultimă soluţie pentru sal-varea neamului. Cei care ne conduc se prezintă drept “unici” şi de neînlocuit, pentru ca să se dovedească, mai apoi, că sunt “unici” în corupţie şi de neîn-locuit în hoţie!

Pentru că am ajuns în această si-tuaţie fără precedent şi pentru că nu se întrevede scăpare, se naşte o nevo-ie aspră de a striga: “Ţară, ţară, vrem şcolari!” şi nu politruci precari, “Ţară, ţară, dascăli vrem!”, nu hoţie la Gu-vern!

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Editorial

Ţară, ţară, vrem… şcolari!

Colegiul TehniC „henri Coandă” din Timişoara ...

pagina 2

muZeul și grădiniȚa ...

pagina 3

o Treabă bine făCuTă la şColile din Comuna giulvăZ

pagina 4

SimpoZionul inTernaţional „Columna 2000” din nou în aTenţie

pagina 6

Tradiţia performanţei în eduCaţie, un nou CapiTol la giroC

pagina 7

Toleranţa – o leCţie de viaţă

pagina 8

reZoluţia Conferinţei naţionale a federaţiei SindiCaTelor din învăţămânT „Spiru hareT” buCureșTi, 5 oCTombrie 2012

pagina 10

viCTorii Celebre ale oşTilor române - baia

pagina 12

SPECTACOL DE TEATRULa solicitarea Asociaţiei Pro Timişoara, Sindica-

tul Independent al Învăţământului Preuniversitar din Judeţul Timiş, s-a implicat într-unul dintre proiectele iniţiate de aceasta , concretizat printr-un spectacol de-osebit intitulat “Eu când vreu să fluier, fluier”, în regia artistică a Mihaelei Lichiardopol şi cu o distribuţie de tineri talentaţi alcătuită din Alan Mickael, Angelo Duciuc, Vanessa Berla, Raul Başten şi Adrian Cozan.

La spectacolul care a avut loc în data de 22 no-iembrie 2012, în sala mare a Teatului Naţional din Ti-mişoara au participat peste 180 de cadre didactice din unităţile afiliate la S.I.I.P. Timiş.

D.S.

S.I.I.P. „Spiru Haret” Timiș urează membrilor săi

Sărbători Fericite și un An Nou cu bucurii!

decembrie 20122

www.sindicatspiruharettimis.ro

ŞCOALA NOASTRA

Un grup de 7 elevi din clasa a X-a aflaţi în formare iniţială în domeniul de pregătire generală: „mecanică de montaj, întreţinere şi reparaţii”, din cadrul Colegiu-lui Tehnic „H. Coandă” din Ti-mişoara a participat cu succes la Proiectul de mobilitate Leonar-do “Dezvoltarea competenţelor profesionale în domeniul mentenanţei industriale prin sta-giu european de formare practică”, în vara anului 2012.

Proiectul a promovat dez-voltarea de competențe cheie în formarea profesională inițială, în special a competențelor cheie din curriculumul pentru clasa a X-a, domeniul de pregătire mecanic, şi învățarea limbilor străine în scop profesional.

Stagiul de pregătire practică

în domeniul mecanic, cu o focali-zare specială asupra mentenanţei industriale, s-a derulat timp de 3 săptămâni în Dijon-Franţa la pre-stigiosul liceu polivalent : Lycée Hippolyte Fontaine.

Participanții au beneficiat de o instruire practică de înaltă cali-tate, la nivelul standardelor actuale in UE în domeniul mentenanței industriale. Ei şi-au dezvoltat ca-pacităţile de adaptare la schimbă-rile tehnologice şi organizaţionale la nivel european în vederea unei integrări optime pe piața muncii.

Un intens program cultural a completat pregătirea profesională de bază. Organizat împreună cu partenerul francez, acesta a cu-prins vizite la obiective culturale şi istorice din Dijon precum şi o vizită la Paris, care s-a concretizat

într-un circuit cultural-istoric ce a cuprins punctele majore de atrac-ţie culturală ale oraşului, cum ar fi Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Bulevardul Champs-Élysées, Grădinile Tuileries, Muzeul Louvre, Catedrala Notre-Dame de Paris.

Derularea şi implementarea acestui proiect a determinat in-tegrarea Colegiului Tehnic „H. Coandă” Timişoara în aria euro-peană a formării profesionale ini-ţiale şi integrarea în fluxul euro-pean de schimburi de experiență între furnizorii de pregătire în do-

meniul mentenanţei industriale.Certificatele de mobilitate

Europass obţinute le vor asigura participanţilor o mobilitate mai facilă şi o inserție mai rapidă la piaţa internaţională a muncii sau a studiului.

Proiectul poate fi conside-rat unic pentru participanţi, prin prisma pregătirii complexe de care au beneficiat, adaptată la standardele de calitate recunos-cute în spaţiul european, aceştia intrând în contact direct cu meto-dele de instruire practică utilizate în învățământul tehnic francez. Tot odată au avut posibilitatea să cunoască si să lege prietenii cu co-legii lor francezi cu care păstrează şi acum legătura.

Ing. Herișanu Nicoleta

Colegiul Tehnic „Henri Coandă” din Timişoara – promotor al dezvoltăriide competenţe profesionale prin stagii europene de formare practică

De câţiva ani, am început activităţile cercului la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Timişoara, convinsă fiind că rolul tea-trului şcolar este şi acela de a descoperi, ghida şi cizela la elevi sensibilitatea naturală, care să-i înveţe să-şi controleze emoţiile şi să le domine, să-i ajute să-şi dezvolte creativi-tatea şi să-şi deschidă sufletul spre autocunoastere. Jocul dramatic îi poate asigura copilului o bază solidă pentru a deveni un adult complet şi sigur pe sine.

Am considerat încă de la început că cercul este un ate-lier de experimentare şi de recuperare a celor cinci simţuri, a tuturor tipurilor de memorie şi imaginaţie, precum şi a tuturor proceselor psihice de prelucrare afectivă. Dar, ceea ce mi se pare foarte important, este faptul că fiecare partici-pant va învăţa să-şi descopere nevoia de exprimare artistică.

”TOTUL DESPRE TEATRU” este, în primul rând, o modalitate diferita de a aborda procesul de învăţămant. Eliberat de “grijile şi obligaţiile” zilnice, elevul se va putea simţi liber, deoarece va face ce-şi doreşte, şi, foarte impor-tant, pentru că va putea lua singur o serie de decizii.

Acest cerc a dorit să dezvolte capacităţile de receptare, înţelegere şi utilizare a mesajelor scrise şi orale, să trezească elevilor interesul pentru literatură şi pentru lectură şi să-i determine să-şi însuşească valorile pozitive, morale şi artis-tice, pe care le desprind din textul dramatic.

“ Viaţa ca spectacol “ şi “Spectacolul vieţii” sunt devi-zele sub care s-au desfăşurat orele care i-au ajutat pe elevi să pătrunda în miracolul celei de-a şaptea arte, dar şi să

înţeleagă faptul că scena e o lume cu poveşti din viaţa reală. Participarea la festivalurile de teatru a stimulat spiritul

de competiţie al elevilor şi a contribuit la integrarea socială a lor. Au fost cu toţii mulţumiţi când, participând la dife-rite festivaluri sau manifestări, au fost răsplatiţi cu premii sau cu scrisori de mulţumire pentru implicare şi dăruire.

Iată care au fost participările şi rezultatele noastre în ulti-mii ani: participare la Festivalul de Teatru Şcolar “Thalia”, ediţia a II-a, 24-25.05.2011 şi premiul special pentru sce-nariu original “ Scufiţa roşie”, acordat prof. Ştefan Ionica; participare la Festivalul de Teatru pentru Copii şi Tineret

“Copil în Europa” cu sceneta “Scufiţa roşie”, ediţia a IV-a şi menţiune pentru interpretare pentru elevul Mitin Saşa pentru rolul Copacul, 2-3 iunie 2011; participarea extra-ordinară cu sceneta “Poveste de iarnă” în cadrul evenimen-tului caritabil “Poveste de Crăciun”, la sediul C.R.A.F.T. , în cadrul “Târgului de Crăciun”, decembrie 2011; partici-parea la proiecul “ Poveste de Crăciun”cu sceneta “Poveste de Crăciun” , în care au primit pachete un număr de 30 de elevi implicaţi în desfăşurarea activităţii, decembrie 2011; participarea la acţiunea organizată de Consiliul de cartier cu ocazia Crăciunului (Piaţa Traian), decembrie 2011; pre-gătirea elevilor şi participarea la activitatea „Eminescu prin teatru de umbre”, desfăşurată în cadrul poiectului „ Lucea-făr de ianuarie”; participarea elevilor la serbarea şcolară din cadrul proiectului “Ziua Europei”, cu spectacolul “ Copil al Europei”, 9.05.2012; participare la Festivalul de Teatru pentru Copii şi Tineret “Copil în Europa”, ediţia a V-a, şi premiul al III-lea pentru spectacolul cu piesa “Ridichea uriaşă”, teatru de umbre, 2-3 iunie 2012; participare la edi-ţia a V-a a manifestării “Toţi copii în stradă”, Mall, 2 iunie 2012; participare la ediţia a V-a a manifestării “Toţi copii în stradă”, în Parcul Copiilor cu un atelier de teatru de păpuşi din ziare, 3 iunie 2012; participare în cadrul Simpozionului local “250 de ani de învăţământ timişorean”, la secţiunea creaţie cu piesa de teatru de păpuşi “Crăciun cu bucurie- să ai prietenii aproape” , având ca autori un colectiv de elevi, Raicea Mihai, Gortzyca Mihaela, Rusu Alexandru, Axinte Adar şi prof. Ştefan Ionica; participare în cadrul Simpozio-

nului local “250 de ani de învăţământ timişorean”, în cadrul programului artistic de prezentare a şcolii cu piesa “Poveste de iarnă”

De asemenea, teatrul a oferit copiilor o sumă de im-presii ce au contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă, a mărit capacitatea de înţelegere a unor situ-aţii complexe, a dezvoltat capacitatea de reţinere, a stimulat memoria, capacitătea de concentrare, de supunere la anu-mite reguli, de a lua decizii rapide, de a rezolva situaţii - problemă, într-un cuvânt le-a dezvoltat creativitatea. Astfel capacitatea de creaţie a copilului, capacitate bazată pe pro-pria experienţă s-a îmbogăţit cu noi elemente, cu noi achi-ziţii corespunzătoare dorinţelor sale. Am avut şi o speranţă legată de dezvoltarea capacităţilor de creaţie în domeniul textului dramatic, căci există la copii o putere deosebită de autodepăşire, de inovaţie, o prospeţime care m-au îndem-nat să insist în a-i stimula să scrie.

Pornind de la exerciţii care i-au ajutat pe copii sa-şi exprime sensibilitatea, să-şi construiască personalitatea, să-şi formeze capacitatea de autocontrol, să-şi dezvolte imaginaţia şi creativitatea. Am făcut apel în permanenţă la concentrare şi dăruire, pentru ca astfel fiecare să îşi găseas-că locul în cadrul grupului. Elevii au înţeles că trebuie să învaţe să ţină cont de rolul partenerilor, să-i privească, să-i asculte, să-i respecte. Teatrul a creat deprinderi pentru lu-crul în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii unui scop comun. Astfel, câţiva elevi s-au organizat pentru a crea un text nou pentru o piesă de teatru de păpuşi, care să aiba un mesaj generos pentru serbarea de Crăciun din acest an şcolar. Aşa a apărut scena-riul “Crăciun cu bucurie – să ai prietenii aproape”.

Prin faptul că în asemenea activităţi elevii se supun de bunăvoie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, ei s-au autodisciplinat, au dobândit o gândire independentă, tole-ranţă faţă de ideile noi, răbdare, şi-au dezvoltat capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare al lor şi au descoperit posibilitatea de a critica construc-tiv. Iată de ce consider ca activităţile desfăşurate în cadrul acestui cerc, deşi sunt devoratoare de timp, sunt benefice şi aduc multă mulţumire, ajutându-i pe elevi să-şi depaşească unele complexe, să-şi descopere talentul, să-şi organizeze altfel timpul liber sau, cel puţin, să socializeze. Prin acest tip de activităţi, am avut şansa să-mi cunosc elevii, să le îndrum dezvoltarea şi să mă apropii mai uşor şi mai frumos de obiectivul principal al învăţământului de orice nivel, pre-gătirea copilului pentru viaţă.

Prof. Ştefan Ionica Şcoala Gimnazială Nr.1 Timișoara

“TOTUL DESPRE TEATRU”CERCUL DE TEATRU –TALENT ŞI CREATIVITATE

3decembrie 2012

www.sindicatspiruharettimis.ro

VIAȚA SINDICALĂ

Protocolul pentru Parteneriat Educațional, încheiat cu Muzeul Satului Bănățean, are ca obiectiv prioritar colabo-rarea dintre muzeu şi grădiniță în proiec-tul: ,,UTILIZAREA PEDAGOGICĂ a MUZEULUI SATULUI BĂNĂȚEAN : INTERVENȚII

EDUCATIVE”, bazat pe asemănarea dintre scopurile educației muzeale şi cele ale educației şcolare.

Colaborarea dintre unitățile noastre este una mai veche şi prin acțiunile organi-zate în comun,atât în spațiul deschis al mu-zeului ,cât şi la clasă, s-a avut în vedere o deschidere a muzeului etnografic în aer liber tuturor elevilor, cu scopul de a li se descoperi universuri diferite într-un mod activ, cu fa-vorizarea dezvoltării atitudinilor afective în raport cu timpul, a sentimentelor pozitive față de obiectele culturale prezentate, cu care preşcolarii au venit în contact direct, sensi-bilizându-i astfel, cu privire la importanța cunoaşterii şi păstrării valorilor etnografice tradiționale în spațiul bănățean.

Organizarea de activități educative în cele două locații, în muzeu şi în grădini-ță , au atras copiii şi pe părinții acestora într-un număr considerabil, aceştia apreciind o astfel de inițiativă .Acțiunile comune cu partenerii de proiect contribuie tot mai mult

la însuşirea unor norme de compotament şi antrenarea micuților preşcolari în activitățile practice de la muzeu îi responsabilizează atât pe copii , pe educatorii acestora cât şi pe părinți.

Îmbinarea elementelor tradiționale cu cele moderne urmăresc eficientizarea actu-lui didactic, în scopul formării cetățeanului de astăzi .În cadrul acțiunilor de la muzeu s-a urmărit traiectoria evoluției deprinde-rilor artistico-plastice, practice, cognitive. Dintre activi- tățile organizate amintim vi-zitele ghidate şi comentate de muzeografi , în funcție de tema stabilită, plimbările pe aleile muzeului sau în spațiul de lângă lac ( activități de recreere) , concursul de desene pe asfalt sau modelaj .

Atât părinții copiilor participanți la aceste activități în parteneriat cu muzeul cât şi educatoarele lor ,mulțumesc pe aceas-tă cale domnului director şi colectivului de muzeografi pentru sprijinul acordat în reali-zarea acțiunilor care au contribuit la lărgirea orizontului copiilor şi sădirea în sufletul aces-tora a sentimentului de apartenență față de regiunea natală prin cunoaşterea tradițiilor şi obiceiurilor din Banat. Aş aminti doar câ-teva din acțiunile deja derulate.

Astfel ,amintim că s-a desfăşurat ac-tivitatea de pedagogie muzeală ,,A FOST

ODATĂ...” care a inclus prezentarea, pe fi-rul unei poveşti, a unui set de fotografii des-pre modul în care gătea străbunica într-un timp trecut, pe când lipsea curentul electric.Şi astfel, într-un dialog cu muzeograful, co-piii au fost antrenați într-o călătorie imagi-nară spre trecutul rădăcinilor lor.

Activitatea practică de formare educațională ,,TOAMNA ÎN MUZEU” a reunit un număr mare de preşcolari ai unității noastre, cu scopul de a apropia copiii de lumea satului, de a-i familiariza cu spațiul muzeal , prin joc şi exprimarea creativității. Astfel, ei au modelat ulciore şi frunze de toamnă, au realizat colaje din fructe şi legu-me de sezon , iar cei mai mari şi-au imagi-nat, pe asfalt, căsuța în care au trăit bunicii lor .

De asemenea, copii au invățat câte ceva din tainele olăritului, au confecționat felici-tări, au plantat crizanteme, plimbându-se pe aleea etniilor, vizitând casele reprezentative (casa germană, maghiară, slovacă şi sârbă), sârbătorind şi trâind momente de neuitat cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paşte.

Ziua de 1 Iunie a adus pentru cei mici, momente de destindere, aceştia bucurându-se de participarea la carnavalul organizat in incinta Muzeului Satului, locația fiind nu doar un loc de vizitare şi învățare pentru

preşcolari, ci şi un loc de joacă şi relaxare.Strădania lor şi a educatoarelor care

i-au pregătit a fost răsplătită cu diplome şi o vizită la Grădina Zoologică ,spre bu-curia acestora.O preocupare constantă a noastră va rămâne organizarea unui spațiu educațional adecvat programului de instru-ire şi formare , şi pentru a,, ieşi din tipar”, periodic vom derula unele activități în alte locații decât sala de grupă .

Prof. ALEXANDRA M IRCOV

Grădinița P.P. nr.33 Timișoaracoordonator proiect –

MUZEUL şi GRĂDINIȚA ...

SCOPFederaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” îşi

propune îmbunătăţirea capacităţii organizaţiei de a apăra drepturile prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, trata-tele şi convenţiile internaţionale ratificate de România sau la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă aplicabile şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi.

În condiţiile în care societatea românească se află într-o continuă şi profundă schimbare, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” îşi propune adaptarea acţiunilor sindicale la noile realităţi.

OBIECTIVEO1 Promovarea şi derularea unui dialog social real la

toate nivelurile.O2 Creşterea capacităţii de dialog şi negociere la toate

nivelurile (internaţional, naţional, judeţean/al municipiului Bucureşti, local).

O3 Colaborarea şi consultarea reciprocă, pe principii de egalitate, cu toate forţele sociale şi politice pentru pro-movarea intereselor membrilor de sindicat, mai ales în plan legislativ.

O4 Modificarea legislației muncii şi a dialogului social, în acord cu directivele internaționale, cu interesele membri-lor de sindicat şi ținându-se cont de specificul anumitor sec-toare de activitate – între care şi învățământul preuniversitar.

O5 Semnarea unui ACORD POLITIC PENTRU EDUCAŢIE.

O6 Adoptarea unui PACHET LEGISLATIV AL EDUCAŢIEI, format din Legea învăţământului preuni-versitar, Legea învăţământului universitar, Statutul perso-nalului din învăţământ şi Legea salarizării personalului din învăţământ, în acord cu principiile şi recomandările inter-naţionale şi ținând cont de necesitatea: redefinirii statutului socio-profesional al salariatului din învăţământ, într-o so-cietate care pune accentul pe calitatea actului educaţional; menţinerii titularizării în sistem; finanţării sistemului de învăţământ preuniversitar de stat, în sistem descentralizat, prin alocarea fondurilor de la bugetul de stat direct la uni-tatea de învăţământ, prin eliminarea verigilor intermediare şi a sistemului de finanțare per elev/preşcolar; dezvoltării şi modernizării sistemului educaţional, ţinând cont şi de tra-

diţiile învăţământului românesc; modificării adecvate a pro-gramelor şcolare şi a curriculum-ului; creării şi dezvoltării unui sistem de formare iniţială şi continuă a forţei de muncă specifice sistemului de învăţământ; diminuării, până la eli-minare, a birocraţiei din învăţământ; depolitizării sistemului de învățământ.

O7 Încheierea ACORDULUI SOCIAL PENTRU EDUCAŢIE.

O8 Asigurarea stabilităţii forţei de muncă din învăţă-mânt, prin repoziţionarea socială şi materială a acesteia în sistemul bugetar.

O9 Crearea de noi departamente şi dezvoltarea funcționalității celor existente.

O10 Dezvoltarea de proiecte şi programe pentru îm-bunătăţirea nivelului de informare şi pregătire al membrilor de sindicat în ceea ce priveşte problemele sindicale şi cele profesionale. Derularea de către Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „SPIRU HARET”, în colaborare cu partenerii interni şi internaționali, a unor cursuri de perfecţionare sin-dicală şi profesională.

O11 Promovarea unor raporturi deschise între organi-zaţiile sindicale afiliate; dezvoltarea şi consolidarea colabo-rării cu alte organizaţii sindicale din ţară şi din străinătate.

O12 Implementarea politicilor de egalitate de şanse şi de gen la toate nivelurile.

O13 Asigurarea resurselor financiare; identificarea unor surse de finanțare suplimentare, care să permită abordarea unor proiecte realizabile.

O14 Dezvoltarea bazei materiale a federației pentru creşterea calităţii activităţii sindicale.

O15 Creşterea numărului de membri de sindicat.O16 Promovarea sindicatului, ca element esențial al

unei societăți democratice.

MIJLOACE DE REALIZARE – ACŢIUNIA1 Participarea reprezentanţilor Federaţiei Sindicatelor

din Învăţământ „Spiru Haret” la toate formele de dialog.A2 Declanşarea unor acţiuni sindicale, în cazul în care

transpunerea în practică a strategiei nu poate fi realizată pe calea negocierilor. Participarea la acţiunile organizate de alte structuri sindicale din țară sau din străinătate.

A3 Schimburi de experienţă cu structuri similare din țară şi din străinătate, precum şi între sindicatele afiliate.

A4 Organizarea unor „caravane sindicale”.A5 Elaborarea de proiecte de acte normative şi/sau acte

administrative cu caracter normativ.A6 Elaborarea de materiale, observații şi propuneri pri-

vitoare la legislația în vigoare sau la proiectele inițiate.A7 Adaptarea structurii organizatorice.A8 Angajarea de personal de specialitate sau încheierea

de contracte de colaborare.A9 Întâlniri lunare sau ori de câte ori este nevoie ale

structurilor de conducere ale Federaţiei Sindicatelor din În-văţământ „Spiru Haret”.

A10 Organizarea corespunzătoare a şedinţelor de sin-dicat, la toate nivelurile – naţional, judeţean/al municipiului Bucureşti, local – în vederea asigurării transmiterii corecte a informaţiilor, în ambele sensuri.

A11 Redactarea unui ziar/buletin informativ propriu, crearea unor puncte/mijloace de informare sindicală la toate nivelurile.

A12 Informarea permanentă a membrilor de sindicat prin materiale scrise şi prin intermediul internetului, pe teme profesionale, sindicale, legislative.

A13 Organizarea unor sondaje de opinie, anchete so-ciologice, referendum-uri şi altele asemenea, pentru o mai bună cunoaştere a punctelor de vedere ale membrilor de sindicat.

A14 Organizarea unor cursuri de educaţie şi formare sindicală prin care se vor realiza instruirea şi ridicarea nive-lului de pregătire teoretică şi practică a liderilor sindicatelor organizaţiilor afiliate şi a personalului angajat.

A15 Dotarea sediului federației cu tehnica şi aparatura necesară desfăşurării activității în condiții optime.

A16 Demararea, împreună cu sindicatele afiliate, unui program de amenajare a unor centre de perfecţionare şi spa-ţii pentru petrecerea timpului liber şi concediilor de odihnă. Încheierea unor contracte cu furnizori de servicii turistice, în condiții avantajoase pentru membrii de sindicat.

A17 Atragerea unor sponsorizări/donaţii. A18 Elaborarea unor elemente de imagine: pliante,

broşuri, afişe etc. A19 Organizarea de evenimente (mese rotunde, sim-

pozioane, conferinţe, congrese etc.) pentru dezbaterea unor probleme de interes sindical şi profesional.

FSI „Spiru Haret”

STRATEGIA Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” pentru perioada 2012-2016

decembrie 20124

www.sindicatspiruharettimis.ro

De la începutul anului şcolar 2012-2013, funcţia de director al instituţiei de învățământ din Giulvăz este deţinută de Gina Milovanov. Domnia sa ne-a spus că la Grădiniţa din Ivanda s-a zugrăvit, s-au schimbat geamurile şi s-a instalat o sobă de teracotă, pe lângă central termică. La Gră-diniţa din Giulvăz s-a zugrăvit şi s-au achi-ziţionat materiale specifice pentru întreţi-nere şi didactice. La şcoala din Crai Nou s-au instalat sobe în fiecare clasă. Printr-un contract cu firma “La fântâna”, la şcolile din Giulvăz şi Crai Nou s-au instalat filtre la reţeaua de apă potabilă, astfel că elevii şi dascălii beneficiază acum de o apă curată, fără impurităţi. “Sunt de şase ani în această

instituţie. Am predat, în acest timp, la toate şcolile care au funcţionat sau funcţionea-ză pe raza comunei, adică la Giulvăz, Crai Nou şi Ivanda, până când aceasta din urmă a fost închisă. Prin urmare, cunosc nevoile fiecărei şcoli în parte şi sunt sigură că voi găsi soluţii de rezolvare a tuturor probleme-lor”, ne-a declarat noua directoare.

Pentru anul 2012-2013, structura educ-ţională în comuna Giulvăz este următoarea: Grădiniţa Giulvăz – 41 de copii, Grădiniţa Ivanda – 23 de copii, Grădiniţa Crai Nou – 43 de copii, Şcoala cu clasele I-IV Giulvăz

– 118 elevi, Şcoala cu clasele V-VIII Giul-văz – 73 de elevi, Şcoala Crai Nou, clasele pregătitoare – IV – 72 de elevi, Şcoala Crai Nou, clasele V-VIII – 53 de elevi.

În ceea ce priveşte cadrele didactice, acestea sunt repartizate astfel: Grădiniţa Giulvăz: grupa mică – educator Manuela Voicău, grupa mare – Ecaterina Mureşan; Şcoala Giulvăz: clasa pregătitoare – învă-ţător Florentina Ioschici, clasa I – Alina Raca, clasa a II-a – Ovidiu Dorobanţu, clasa a III-a – Corina Tărtăreanu, clasa a IV-a – Maria Hopide, clasa a V-a – diri-ginte Monica Bercea, clasa a VI-a – Gigi Glăvan, clasa a VII-a – Gheorghe Totan, clasa a VIII-a – Cornelia Bugnariug; Gră-

diniţa Ivanda: grupa mixtă – educator Zor-ca Dinu lescu; Grădiniţa Crai Nou: grupa mică – Slagea Petrov, grupa mare – Zlatco Bachici; Şcoala Crai Nou: clasa pregătitoa-re – învăţător Răzvan Tomoş, clasele I-III simultan – Iuliana Moldovan, clasa a II-a – Măricuţa Ardelean, clasa a IV-a – Mirela Toader, clasa a V-a – diriginte Mihai Io-nescu, clasele VI-VIII – Nelida Sabău, clasa a VII-a – Iulia Ienea; ceilalţi profesori de la şcolile din Giulvăz şi Crai Nou: Florica Şalaru, Rodica Oprean, Iaşa Cirici, preoţii ortodocşi Cornel Bercea şi Aurel Fediuc.

La Şcoala din Giulvăz, ne spune doam-na directoare Gina Milovanov, se derulează mai multe proiecte educaţionale, majorita-tea dintre ele vizând sănătatea şi dezvoltarea sănătoasă a copiilor. De trei ani încoace se desfăşoară Campania “Viaţa”, care are drept scop schimbarea comportamentului copii-lor în ceea ce priveşte grija pentru sănătatea proprie. “Sunt patru direcţii pe care mergem în cei cinci ani cât e prevăzut să se derule-ze proiectul, şi anume consumul zilnic de mic-dejun, consumul a trei legume şi două fructe pe zi, consumul de apă în detrimen-tal băuturilor acidulate. De altfel, acest din urmă punct este trecut şi în Regulamentul de Ordine Interioară al Şcolii, respectarea lui fiind urmărită cu stricteţe. Proiectul este un parteneriat al Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România şi Banca Naţio nală a Norvegiei, iar la noi în şcoală sunt par-te din acesta copiii de la clasele I, a II-a şi a III-a. Mai derulăm activi tăţi şi în cadrul proiectului Educaţie pentru sănătate. Ast-

fel, cu şcolarii din clasele pregătitoare, I-a, a II-a, a III-a şi a IV-a am vorbit despre rolul alimentaţiei în viaţa copilului, au fost infor-maţi despre cum să se hrănească sănătos şi le-a fost prezentată piramida alimentelor. Mai apoi, cei mici au făcut singuri salate de fructe pe care le-au consumat împreună. Mai derulăm, de asemenea, proiecte a căror finanţare este asigurată de Consiliul Jude-ţean Timiş, cum ar fi Educaţia – şansa la un viitor mai bun sau Vine toamna. Şi pentru

că suntem foarte stricţi în ceea ce priveş-te alimentaţia copiilor, pentru acest lucru

având o strânsă colaborare şi un dialog per-manent cu părinţii acestora, în fiecare vineri din săptămână organizăm aşa-numita zi dulce, în care, pentru că sunt copii totuşi, cei mai mici dintre elevi sunt lăsaţi să con-sume dulciuri”, ne spune directoarea Şcolii din Giulvăz, doamna Gina Milovanov.

P.V.T.

O treabă bine făcută la şcolile din comuna Giulvăz

Exemplu de civismZiua de 29 septembrie a fost una

însemnată pentru aproape 30 de elevi de la şcolile din Giulvăz şi Ivanda. Aceştia au participat în mod voluntar la ediţia din acest an a tradiţionalei campanii de ecologizare „Let’s do it România”. Con-cret, copiii au adunat gunoaiele aruncate pe raza comunei de către cetăţenii cer-taţi cu bunul simţ, dând, prin acţiunea lor, un exemplu de civism oamenilor mari. Una dintre priorităţile adminis-traţiei locale din Giulvăz este aceea nu de a avea doar o comună prosperă, ci şi una curată, ştiut fiind că orice formă de curăţenie te apropie, cum se spune, de Dumnezeu. Astfel, elevii au fost pre-zenţi la acţiune la solicitarea scrisă a viceprimarului, adresată în scris şcolii. Copiii au fost rugaţi de către doamna director să participe la acţiune, care a fost coordonată de viceprimarul Iovan Milovanov. Pentru gestul lor, elevii au fost răsplătiţi şi credem de cuviinţă că merită să le menţionăm numele, în cele

ce urmează: Giulvăz – Dani Olinici, clasa a VIII-a, Patricia Marincu, clasa a VIII-a, Angelica Apro, clasa a VIII-a, Denis Isfan, clasa a VIII-a, Andrei Bo-tez – clasa a VII-a, Cosmin Bota, clasa a II-a, Amalia Popovici, clasa a III-a, Darius Maixner, clasa a V-a, Diana Ma-ria Duszardi, clasa a V-a, Claudia Bu-dimir, clasa a V-a, Alex Maixner, clasa a V-a, Robert Voinea, clasa a V-a, Denisa Aanei, clasa a V-a, Paula Bojin, clasa a V-a, Marian Maixner, clasa a V-a, Alin Florea, clasa a V-a, Claudia Budimir, clasa I; Ivanda – Vasile Bot, clasa a VII-a, Maria Iuga, clasa a VII-a, Rebeca Maximov, clasa a IV-a, Lidia Maximov, clasa a VI-a, Ştefan Ţiplea, clasa a VI-a, Florina Iuga, clasa a IV-a, Alexan-dru Troscot, clasa a IV-a, Brigitte Pura Ventzel, grădiniţă şi Denisa Alexandra Maximov, clasa pregătitoare.

E. SAMFIRA

ŞCOALA NOASTRA

5decembrie 2012

www.sindicatspiruharettimis.ro

Instituţia de învăţământ din Beciche-recu Mic are sălile de clasă curate şi primi-toare. Aceasta pentru că în perioada vacan-ţei mari, la şcoală au avut loc, acolo unde s-a impus, lucrări de renovare, reparaţii, dar şi igienizări şi amenajări, mai ales că, înce-pând cu acest an şcolar, s-a introdus obliga-tivitatea clasei pregătitoare.

Raimond Ovidiu Rusu, primarul loca-lităţii, îi asigură, şi pe această cale, pe das-călii şi pe părinţii elevilor din Becicherecu Mic de sprijinul necondiţionat al autorită-ţilor locale în bunul mers al procesului edu-caţional din comună.

Precizăm că în comună sunt înscrişi la grădiniţe 70 de preşcolari, iar la ciclurile primar şi gimnazial învaţă 307 elevi.

Îi menţionăm în cele ce urmează pe dascălii care se ocupă de formarea copiilor şi tinerilor din comuna Becicherecu Mic: educatori: Marinela Ghibu, Lu cia Boier, Alina Coroamă, Ecaterina Va silica Neaga, Mihaela Vinchici; clasa pregătitoare: Dani-ela Elena Tămaş; clasa I: Iosif Lupu; clasa a

II-a: Alina Vladu; clasa a III-a: Elena Popa; clasa a IV-a: Iasmina Oana Ienciu; clasa a V-a: diriginte – Sonia Laura Szabo; clasa a VI-a: diriginte – Luminiţa Cojocaru; clasa a VII-a: diriginte – Eugenia Angela Schwab, clasa a VIII-a A: diriginte – Adrian Mur-goci-Faniciu; clasa a VIII-a B: diriginte – Cătălina Vărzaru. Celelalte cadre didactice de la Şcoala Gimnazială Becicherecu Mic: Viorel Macovei, Mihaela Codruţa Crăciu-

nescu, Dragoş Bonţa, Adela Foda, Mirela Lăcrămioara Podaru. Directoarea instituţiei este profesoara Delia Cian.

Samfira ELENA

Procesul educaţional în Becicherecu Mic are sprijinul autorităţilor locale

În anul şcolar 2012-2013, la Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni” din Ciacova învaţă, la toate ci-clurile educaţionale, în jur de 550 de elevi. Dascălii care se ocupă de educarea tinerilor din oraşul Ciaco-va sunt: Ciclul primar: clasa pregătitoare – Lavinia Mihaela Ianoşel, clasa I – Violeta Octavia Trauş, cla-sa a II-a – Corina Minda, clasa a III-a – Anca Sil-via Guleş, clasa a IV-a A – Ana Veliciu, clasa a IV-a B – Ancuţa maria Grad; Ciclul gimnazial: clasa a V-a – diriginte Elena Tanţa, clasa a V-a B – Camelia Nedelcovici, clasa a VI-a A – Ana Maria Otrian-Te-cingină, clasa a VI-a B – Ovidiu Buică, clasa a VII-a A – Nicolae Răzvan Rusu, clasa a VII-a B – Cornel Eugen Iovan, clasa a VIII-a A – Violeta Marcela Drăgulescu, clasa a VIII-a B – Adriana Petronela Costoiu; Ciclul inferior: clasa a IX-a MI – Paulina Seculici, clasa a IX-a SS – Darinca Giotină, clasa a X-a MI – Pavel Babescu, clasa a X-a SS – Romeo Albescu; Ciclul superior: clasa a XI-a MI – Elena Monoranu, clasa a XI-a F – Diana Martie, clasa a XII-a MI – Anghel Măgăran, clasa a XII-a F – Co-rina Focşan.

La Şcoala Primară din satul Cebza învaţă 22 de elevi, în două clase – pregătitoare şi clasa a III-a, fi-ind pregătiţi de Alina Micu.

La Şcoala Primară din satul Macedonia sunt înscrişi 25 de elevi, la clasa pregătitoare şi la clasa a III-a, dascăl fiind Lia Babescu.

La Şcoala Primară Obad învaţă 32 de elevi: la clasa pregătitoare şi clasa a II-a dascăl este Tabita Silaghi, iar la clasele I şi a III-a, Sanda Maria Dan.

La Şcoala Primară Petroman cei 36 de elevi sunt împărţiţi astfel: clasa pregătitoare şi clasa a II-a, învăţătoare Liliana Spăriosu; clasa I şi clasa a III-a, învăţătoare Slobodanca Motoc.

La Grădiniţa cu Program Normal Ciacova sunt înscrişi 67 de copii, grupa mică şi mijlocie fiind în-drumată de Florentina Albu, iar grupa mare, de Car-men Loghin.

Grupa combinată de la Grădiniţa cu Program Prelungit Ciacova numără 22 de copii, de care se ocupă educatoarea Viorica Saytos.

Aproximativ 30 de copii sunt înscrişi şi la Gră-diniţa cu Program Normal Cebza, într-o grupă com-binată de care se ocupă educatoarea Carmen Daniela Dugalici-Croitoru.

La Grădiniţa cu Program Normal Macedonia sunt 25 de copii, de asemenea, într-o grupă combi-nată, pregătită de educatoarea Aurora Garamia.

La Obad, Grădiniţa cu Program Normal găzdu-ieşte o grupă combinată alcătuită din 21 de micuţi, de care se ocupă educatoarea Elisabeta Doţ.

În fine, la Grădiniţa cu Program Normal Petro-man, cei 25 de copii din grupa combinată sunt pre-gătiţi de educatoarea Gabriela Marincu.

Elena SAMFIRA

Structura anului şcolar 2012-2013 la Ciacova

OLIMPIADA MĂRŢIŞORULUIŞcoala Gimnazială Săcălaz, sub conducerea d-lui director prof.

Petrica Ioan, se mândreşte cu iniţierea şi organizarea unui concurs desebit: OLIMPIADA MĂRŢIŞORULUI.

Totul a pornit de la premiza că şi elevii din mediul rural pot avea o olimpiadă numai a lor ceea ce a presupus participarea şcolilor nu-mai din mediul rural. Şcolile participante în număr de 22 au răspuns totdeauna cu plăcere invitaţie, dar şi alte şcoli ar fi dorit să participe.

Prima ediţie a avut loc acum 12 ani.

SCOPUL ACESTEI ACTIVITĂŢI ESTE: � un antrenament de cultură generală; � o provocare pentru fiecare elev; � o modalitate plăcută de confirmare a calităţii cognitive a fi-

ecărui elev participant; � o bucurie pentru fiecare cadru didactic; � o întâlnire a cadrelor didactice de la mai multe şcoli; � socializare între elevi de la şcoli diferite.

MODUL DE ORGANIZARE A CONCURSULUI � Cadrele didactice de la şcolile invitate vor elabora subiec-

tele împreună cu profesorii şcolii gazdă pentru eliminarea subiectivismului;

� Între timp elevii participanţi servesc micul dejun, fiind tot timpul supravegheaţi şi îndrumaţi de cadrele didactice gaz-dă;

� Elevii sunt repartizaţi în clase unde susţin probele de con-curs;

� Profesorii vor corecta lucrările, timp în care cu elevii parti-cipanţi se organizează activităţi distractive dar şi sportive;

� Activitatea se încheie cu premierea elevilor.

REGULAMENTUL CONCURSULUI � Fiecare şcoală participă cu câte 3 elevi pe nivel; � Elevii vor susţine probe scrise la următoarele discipline:

-Limba şi Literatura Română; -Matematică; -Istorie; -Geografie; -Biologie; -Chimie; -Fizică.

OBIECTIVE URMĂRITE � Rezolvarea în timp util a subiectelor de la fiecare disciplină; � Respectarea regulilor de desfăşurare ale concursurilor; � Îmbogăţirea sferei de cunoaştere cu noi experienţe.

Prof.psih.drd. Diana CRASNEANU

ŞCOALA NOASTRA

decembrie 20126

www.sindicatspiruharettimis.ro

La ora 15, în ziua de 30 noiembrie 2012, au debutat, în incinta Bisericii Paro-hiei Ortodoxe Române Timişoara-Dacia, lucrările celei de-a XXIV-a ediţii a Simpo-zionului internaţional COLUMNA 2000, ediţie dedicată Zilei Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul românilor şi Zilei Na-ţionale a României. Manifestarea a fost organizată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” din România-Filiala Timiş, Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” Timişoara, Universitatea „Ioan Slavici” Timişoara, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Li-ceul Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoara, Mitropolia Banatului, Arhiepiscopia Ti-mişoarei, Protopopiatul Ortodox Român Timişoara I, Parohia Ortodoxă Româ-nă Timişoara-Dacia, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, So-cietatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş-Federaţia „Spiru Ha-ret” şi Centrul de Cultură şi Artă al Judeţu-lui Timiş sub egida Consiliului Judeţean Timiş (cofinanţatorul simpozionului).

Programul manifestării a cuprins: un ceremonial de deschidere; o binecuvântare a simpozionului de către Prea Onoratul Pă-rinte dr. Ioan Bude, paroh al Parohiei Or-todoxe Române Timişoara-Dacia şi pro-topop al Protopopiatului Ortodox Român Timişoara I; un cuvânt de salut din partea organizatorilor (Adrian Negoiţă – consi-lier judeţean, preşedinte al Comisiei pen-tru Învăţământ, Cultură, Tineret şi Sport din cadrul Consiliului Judeţean Timiş; dipl. ing. Răzvan Hrenoschi – director al Direcţiei pentru Cooperare şi Informati-că din cadrul Consiliului Judeţean Timiş; Prea Onoratul Părinte drd. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului; prof. univ. dr. Titus Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ

„Ioan Slavici” Timişoara; prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara; prof. dr. Cornel Petroman – inspector general al Inspecto-ratului Şcolar Judeţean Timiş; prof. Virgil Popescu – preşedinte al Sindicatului In-dependent al Învăţământul Preuniversitar Timiş şi prim vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Ha-ret” din România şi conf. univ. dr. Tibe-riu Ciobanu – preşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” din România - Filiala Timiş, director al Liceului Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoa-ra şi responsabil de proiect); prezentarea oaspeţilor și a invitaţilor de onoare (Vasile Barbu - preşedinte al Societăţii Literar Artistice „Tibiscus” din Uzdin [Voivodina – Serbia]; dr. Ioan Haţegan – cercetător ştiinţific I la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române-Filiala Timişoara şi preşedinte al Socie-tăţii Culturale „Banatul” din Timişoara;

prof. univ. dr. Doina Benea - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest Timişoara; prof. univ. dr. Adrian Bejan - Facultatea de Litere, Istorie şi Te-ologie, Universitatea de Vest Timişoara; prof. univ. dr. Radu Păiuşan – preşedinte al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni şi pre-şedinte de onoare al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România–Filiala Timiş; Vero-nica Balaj - scriitor, jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, redactor la Radio Timişoara; Mariana Gurza – po-etă; prof. Doina Drăgan – preşedinte al Ligii Scriitorilor din România-Filiala Ti-mişoara, Banat; Monica M. Condan – re-dactor şef la revista „Coloana Infinitului”; Aurel Matei Bancu - secretar general de redacţie la revista „Coloana Infinitului”; col. (r) Constantin C. Gomboş - vicepre-

şedinte al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere - Fi-liala Timiş „col. Ion Enescu”; prof. Petru Şandor – inspector de specialitate la In-

spectoratul Şcolar Judeţean Timiş; prof. dr. Mihai Pârvulescu – director al Eco-şcolii „Take Ionescu” Timişoara şi preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România–Filiala Timiş; prof. dr. Ludwig Holczinger – istoric; prof. Ionel Cionchin – vicepre-şedinte al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni; prof. Alexandru Gyuris – istoric; prof. dr. Sorin Ionescu – istoric; prof. Delia Georgescu – lider sindical S.I.I.P Timiş „Spiru Haret” la Liceul de Arte Plastice Timişoara; drd. Laurenţiu Nistorescu – istoric, redactor la cotidianul „Renaşterea Bănăţeană” Timişoara; Elena Posa – con-tabil şef S.C. Linde Gaz SRL; Andreea Mnerie, Vlad Rusalin Tiberiu Sarca ş.a.); comunicări știinţifice în plen (au susţinut co-municări următorii: Zaharia Pereş, Ioan Bude, Vasile Barbu, Ioan Haţegan, Radu Păiuşan, Adrian Bejan, Dumitru Mne-rie, Virgil Popescu, Cornel Petroman şi Tiberiu Ciobanu); lansări editoriale (cu această ocazie a fost prezentată revista de cultură istorică „Columna 2000” nr. 51-52⁄2012 şi volumul O prezentare a cadru-lui istorico-geografic al Banatului medieval [Editura Eurostampa, Timişoara, 2012] de Tiberiu Ciobanu. Despre revistă a vorbit Ioan Haţegan, iar despre volum a vorbit Radu Păiuşan).

Începând cu ora 17 s-au susţinut co-municări știinţifice pe secţiuni (trei secţiuni: istorie, istorie culturală şi învăţământ). Manifestarea s-a bucurat de o largă parti-cipare (aproximativ 180 de persoane, din-tre care cca. 80 au fost elevi şi cadre di-dactice de la Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş” din Timişoara) şi de o intensă mediatizare în presa scrisă şi audiovizuală locală şi nu numai.

prof. DIANA SARCAVicepreședinte SIIP Timiș – Federaţia „Spiru Haret”

Simpozionul internaţional „Columna 2000” din nou în atenţie

Festivalul internaţional de creaţie literară religioasă românească „Lumină lină” este organizat în fiecare an (în-cepând din 2004) de „Înălţarea Sfintei Cruci” (14 septem-brie) sau în jurul acestei date de către Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara în colaborare cu Asociaţia Naţi-onală „Cultul Eroilor” din România – Filiala Timiş, Des-părţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Sindi-catul Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş – Federaţia „Spiru Haret”, Centrul de Cultură şi Artă al

Judeţului Timiş, iar începând din anul 2011 şi cu Protopopiatul Or-todox Român Ti-mişoara I, Parohia Ortodoxă Română Timişoara-Dacia, Fundaţia pentru Cultură şi Învăţă-mânt „Ioan Slavici” Timişoara, Uni-versitatea „Ioan Slavici” Timişoa-ra şi Liceul „Ioan Slavici” Timişoara. Festivalul a avut loc, de la început,

sub egida Consiliului Judeţean Timiş (cofinanţatorul mani-festării), iar din 2011 şi sub cea a Arhiepiscopiei Timişoarei şi Mitropoliei Banatului. Ediţia din acest an a festivalului (cea de-a IX-a) a debutat în data de 14 septembrie 2012, ora 15, la Biserica Parohiei Ortodoxe Române Timişoara-Dacia, ea fiind dedicată memoriei iniţiatorului Festivalului, binecunosctutul şi valorosul om de cultură Aurel Turcuş (la organizatori s-a readăugat, după o întrerupere de doi ani, Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoara).

După Binecuvântarea manifestării şi a participanţilor la aceasta de către Prea Onoratul Părinte dr. Ioan Bude, paroh al Parohiei Ortodoxe Române Timişoara-Dacia şi protopop al Protopopiatului Ortodox Român Timişoa-ra I a urmat un Cuvânt de salut din partea organizatorilor (Prea Onoratul Părinte dr. Ioan Bude, paroh al Parohiei Ortodoxe Române Timişoara-Dacia şi protopop al Pro-topopiatului Ortodox Român Timişoara I; Prea Onoratul Părinte drd. Zaharia Pereş, consilier cultural al Mitropoliei Banatului; Adrian Negoiţă, consilier judeţean, preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ, Cultură, Tineret şi Sport din cadrul Consiliului Judeţean Timiş; dipl. ing. Răzvan Hrenoschi, director al Direcţiei de Cooperare şi Informa-tică din cadrul Consiliului Judeţean Timiş; prof. univ. dr. Titus Slavici, preşedinte al Fundaţiei pentru Cultură şi în-văţământ „Ioan Slavici” Timişoara; prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, rector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara; prof. dr. Cornel Petroman, inspector general la ISJ Timiş;

prof. Virgil Popescu, preşedinte S.I.Î.P. Timiş-Federaţia „Spiru Haret”; poeta Ana Caia, soţia regretatului om de cultură AUREL TURCUŞ, Alina Codruţa Bernecker-Turcuş, fiica marelui dispărut şi prof. dr. Tiberiu Ciobanu, secretar general al Societăţii Culturale „Patrimoniu” Timi-şoara, preşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România – Filiala Timiş, director al Liceului Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoara şi responsabil de proiect) şi Pre-zentarea oaspeţilor și a invitaţilor de onoare.

După decernarea premiilor concursului de creaţie li-terară religioasă aferent festivalului (ca şi la celelalte ediţii numărul celor premiaţi a fost de ordinul zecilor – peste 40 –, dat fiind faptul că şi numărul celor care s-au înscris în concurs a fost, ca şi până acum, foarte mare) au mai avut loc: o comunicare în plen, un amvon literar şi lansarea volu-mului de poezie: La margine de ... Cer (Editura Eurostampa, Timişoara, 2012) de Ana Caia (prezentat de criticul lite-rar Rodica Opreanu), care a primit Marele Premiu „Aurel Turcuş”, instituit cu această ocazie.

Manifestarea s-a bucurat de un real succes la ea partici-pând un numeros public spectator, iubitor de creaţie literară religioasă. De asemenea a avut parte de o intensă mediati-zare în presa scrisă şi audiovizuală, locală şi nu numai.

Prof. OTILIA BREBANPrim Vicepreședinte SIIP Timiș

– Federaţia „Spiru Haret”

„Lumină lină”, la cea de-a IX-a ediţieIn memoriam Aurel Turcuş

CULTURĂ

7decembrie 2012

www.sindicatspiruharettimis.ro

La Giroc, autorităţile locale s-au îngrijit ca, acolo unde s-a im-pus, să fie efectuate în instituțiile de învățămând lucrări de reparaţii, igienizare şi curăţenie.

”Cred că am reuşit să asigu-răm la Giroc condiţii materiale pentru elevi, competitive cu cele mai bune şcoli din judeţ şi chiar din oraş. În aceste condiţii este firesc să aşteptăm ca şi rezultatele elevilor să fie pe măsură. Cu atât mai mult cu cât şcoala giroceană are o veche şi bogată tradiţie, iar în timpul în care a fost director dom-nul profesor Octavian Gruiţa, ea a cunoscut o dezvoltare constantă şi a avut rezultate dintre cele mai bune. Vrem şi sunt sigur că putem să aducem şcoala de la Giroc acolo unde îi este locul, adică în frunte. În acest sens, începând cu anul şcolar 2012-2013 avem un direc-tor nou la Şcoala cu clasele I-VIII Giroc, pe domnul profesor Petri-şor Dorin Treta, venit la noi din oraşul Ciacova, unde a fost timp de aproape un deceniu directorul Liceului teoretic „Alexandru Mo-cioni”. Este un cadru didactic bine pregătit şi are o bogată activitate managerială în învăţământ”, ne-a declarat Iosif Ionel Toma, prima-rul comunei Giroc.

“Faţă de anul şcolar precedent, consemnăm cu bucurie o creştere însemnată a numărului de elevi, cu 77 de copii. Începem, deci, actua-lul an şcolar cu un total de 785 de copii, dintre care 337 de preşco-lari, 260 de elevi la ciclul primar şi 188 de elevi în clasele V- VIII”, a precizat şi domnul director Dorin Petrişor Treta.

Anul şcolar la Giroc a început cu următoarele cadre didactice: la

clasa pregătitoare: înv. Liliana An-tal; la clasa I-A: înv. Sorin Erse-gean; la clasa I-B: înv. Daniela Si-mionese; la clasa a II-a: înv. Zorina Ciolac; la clasa a III-a: înv. Iudita Monea; la clasa a IV-a: înv. Bian-ca Câmpeanu; la clasa a V-a: dirig. prof. Melentina Costa; la clasa a VI-a: dirig. prof. Miloranca Gol-ban; la clasa a VII-A: dirig. prof. Mihaela Crăciun; la clasa a VII-a B: dirig. prof. Ioan Oprea; la clasa a VIII-a: dirig. prof. Violeta Li-seţchi; la Grupa mică A: educ. La-ura Gherban şi educ. Lăcrămioara Babescu; la Grupa mică B: educ. Simona Leontescu; la Grupa mică C: educ. Lidia Blidăran; la Grupa

mijlocie A: educ. Mihaela Manzur şi educ. Sofia Uţică; la Grupa mij-locie B: educ. Eleonora Mimiş şi educ. Simona Blaj; la Grupa mare A: educ. Lenuţa Terteci şi educ. Alina Moroşanu; la Grupa mare B: educ. Rodica Pienaru şi educ. Andreea Manolea; la Grupa mare C: educ. Janina Terteci şi educ.

Florina Berindeiu. În anul şcolar 2012-2013 predau următorii dom-ni şi doamne profesoare: prof. Mi-loranca Golban – religie ortodoxă; prof. Melentina Costa – chimie şi fizică; prof. Mihaela Crăciun – limba franceză; prof. Ioan Oprea – matematică; prof. Violeta Li-seţchi – limba şi literatura română; prof. Liviu Rămneanţu – istorie şi geografie; prof. Octavian Gruiţa – geografie; prof. Doru Drămnesc – matematică; prof. Otilia Con-stantinescu – limba engleză; prof. Lelia Lal – educaţie tehnologică; prof. Pavel Drăghici – educaţie plastică; prof. Boris Babici – edu-caţie fizică; prof. Mircea Sturza – educaţie muzicală; prof. Emanuel Nicolescu – religie baptistă; prof. dr. Petrişor Dorin Treta - limba şi literatura română.

La Şcoala Gimnazială Chişo-da anul şcolar 2012-2013 a înce-put cu următoarele cadre didacti-ce: la Grupa mică A: educ. Simona Cheie şi educ. Oana Simion; la

Grupa mică B: educ. Cosmina Mărguş; la Grupa mijlocie: educ. Ileana Cionca şi educ. Andreea Ghibirdic; la Grupa mare: educ. Camelia Donoiu; la clasa pregă-titoare – înv. Claudia Drăgan; la clasa I – înv. Georgeta Barna; la clasa a II-a – înv. Delia Florina Ion; la clasa a III-a - înv. Gab-riela Condrea; la clasa a IV-a – înv. Cristina Lupu-Savin; la clasa a V-a – dirig. prof. Liviu Răm-neanţu; la clasa a VI-a – dirig. prof. Boris Babici; la clasa a VII-a

– dirig. prof. Georgina Iancules-cu; la clasa a VIII-a – dirig. prof. Gabriela Vlasie. Cadrele didactice care predau la structura gimna-zială Chişoda sunt următoarele: prof. Constanţa Onose – limba şi literatura română; prof. Mircea Sturza – educaţie muzicală; prof.

Graţiela Nenu – matematică; prof. Simona Duiuleasa – fizică; prof. Mihaela Crăciun – cultură civi-că; prof. Melentina Costa – fizică şi chimie; prof. Pavel Drăghici – educaţie plastică; prof. Miloranca Golban – religie ortodoxă; prof. Lelia Lal - educaţie tehnologică; prof. Emanuel Nicolescu – religie baptistă; prof. dr. director Petri-şor Dorin Treta – limba franceză; prof. director-adjunct Marieta Deneş – matematică; prof. Liviu Rămneanţu – istorie şi geografie;

prof. Boris Babici – educaţie fizică; prof. Georgina Ianculescu – biolo-gie; prof. Gabriela Vlasie - limba franceză şi limba engleză.

Elena SAMFIRA

Tradiţia performanţei în educaţie, un nou capitol la Giroc

ASIGURĂRI GRATUITEComitetul S.I.I.P. Timiş a hotărât să

încheie asigurări de viața şi sănătate pentru membrii de sindicat. Trebuie subliniată ideea că oamenii nu plătesc nimic, sume-le pentru achitarea acestor asigurări se vor asigura din cotizații. Ei pot încheia această asigurare fără a exista riscul să fie afectată asigurarea pe care o parte din membrii de sindicat o au deja.

Durata asigurării este de un an, cu

posibilitatea reînoirii acesteia. Riscurile asigurate sunt: deces din orice cauză, suma asigurată fiind de 3 500 de lei; invaliditate permanentă (parțială sau totală) din acci-dent, suma asigurată fiind de 3 500 de lei; spitalizare din orice cauză (indemnizație zilnică), suma asigurată fiind de 10 lei; intervenții chirurgicale din accident, suma asigurată fiind de 2000 de lei;

Prima anuală de asigurare /persoa-

nă este de 20 de lei. Remus Lăpuşan, Preşedinte Director al UNIQA Asigurări de viață SA, a precizat că primele de asigu-rare se pot plăti şi cu o frecvență subanuală (trimestrială sau semestrială) şi vor fi fă-cute în moneda contractului de asigurare. Asiguratorul îşi rezervă dreptul de a modi-fica primele de asigurare în funcție de da-tele reale primite de la contractant ( vârstă, sex). Pentru a fi eligibil, Asiguratul trebuie

să aibă cel puțin 30 de zile consecutive la locul de muncă. În cazul în care Asiguratul numeşte beneficiari, este necesară semnă-tura acestuia. În cazul în care nu numeşte beneficiari, beneficiarii vor fi moştenitorii legali ai Asiguratului. În cazul numirii mai multor beneficiari, suma procentelor nu poate fi mai mare de o sută de procente.

M.B.

ŞCOALA NOASTRA

decembrie 20128

www.sindicatspiruharettimis.ro

În localitățile Liebling, Cer-na şi Conacul Iosif grădiniţele şi şcolile de pe raza comunei au fost renovate şi igienizate, pen-tru ca elevii şi copii din grădinițe să beneficieze de cele mai bune condiţii de studiu în anul şcolar 2012-2013.

Aproape 400 de copii învaţă la şcolile din Cerna, Conacul Io-sif şi Liebling, cărora li se adaugă cei 142 de copii înscrişi la grupele grădiniţelor din cele trei localităţi.

Îi trecem în revistă, în cele ce urmează, pe educatorii, învăţăto-rii şi profesorii care se vor ocupa de tinerii comunei în anul şcolar 2012-2013: Grădiniţa Liebling: grupa mică – Florentina Bodea, grupa mijlocie – Doruţa Guler Haţegan şi Ileana Domşa, grupa mare – Gianina Loredana Suciu

şi Doina Costa; Grădiniţa Cona-cul Iosif – Lucica Oancea; Grădi-niţa Cerna – Elena Sorca; Şcoala cu clasele I-VIII Liebling: Clasele pregătitoare - Daniela Berindeu şi Valentina Papp; Clasa I-a A - Cornelia Ţica; Clasa I-a B - Mi-nodora Iordache; Clasa a II-a A

- Delia Năstasă; Clasa a II-a B – Daniela Vlaic; Clasa a III-a A – Mihaela Constantin; Clasa a III-a B – Maria Roşu; Clasa a IV-a A - Anca Mihuţi; Clasa a IV-a B – Corina Şimon; Clasa a V-a A - diriginte Raia Ruja; Clasa a V-a B – Maria Petrovici; Clasa a VI-a A – Liliana Budure; Clasa a VI-a B – Rodica Popa; Clasa a VII-a A - Luminiţa Bibu; Clasa a VII-a B – Steluţa Moldovan; Clasa a VIII-a A - Laurian Murariu; Clasa a VIII-a B – Adrian Mi-

huţi; Clasa a VIII-a C – Ciprian Drugărin. Cadrele didactice de la Şcoala cu clasele I-VIII Liebling: limba română – Liliana Budure, Steluţa Moldovan; limba germa-nă – Laurian Murariu; limba en-gleză – Gabriela Lazăr; matema-tică – Nicoleta Mărghitaş, Raia Ruja; fizică-chimie – Luminiţa Bibu; biologie – Rodica Popa; is-torie – Corina Lungu; geografie – Ciprian Drugărin; religie – Aneta Mureşan; educaţie tehnologică – Maria Petrovici; desen – Andrei Bledea; muzică – Cristina Noje; educaţie fizică – Daniela Mun-tean, Adrian Mihuţi. Elevii din ciclul primar al şcolii din Conacul Iosif sunt îndrumaţi de Delia Da-lea Calancea, iar cei ai şcolii din Cerna de Alina Suciu.

Să mai amintim că în clădirea care până anul acesta a găzduit grupe ale grădiniţei au fost ame-najate două săli speciale de cursuri pentru grupa pregătitoare, care au fost dotate cu mobilier nou şi cu toate cele necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului educa-tiv. Astfel, copiii vor putea păşi cu încredere, în toamna viitoare, pra-gul clasei I.

Începând cu acest an şcolar, postul de director al Şcolii cu cla-sele I-VIII din comuna Liebling este ocupat de doamna profesoară Nicoleta Mărghitaş.

Elena SAMFIRA

Educaţie la cote înalte în şcolile din comuna Liebling

Ziua de 16 noiembrie a fost proclamată drept Ziua Internaţională a Toleranţei, cu scopul de a mobiliza opi-nia publică în favoarea toleranţei şi a educaţiei pentru toleranţă. Declaraţia Principiilor Toleranţei - adoptată în 1995, la Paris, de UNESCO - defineşte toleranţa ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor, felurilor de expresie şi manierelor de exprimare a calităţii de fiinţă umană.

Toleranţa este încurajată prin cunoaşterea, deschide-rea spiritului, comunicaţie şi libertatea gândirii, conştiin-ţei şi credinţei. Toleranţa este armonia în diferenţe.

Educaţia pentru toleranţă înseamnă a vedea lumea prin ochii celuilalt, prin ochii celui singur, izolat, jignit, bolnav, nesigur, vulnerabil. Lecţia pentru toleranţă este de

fapt o lecţie de viaţă.Toleranţa este mai necesară astăzi, în lumea modernă,

decât oricând. Este necesară atât între indivizi, cât şi în cadrul familiei şi al comunităţii.

Succesiunea ce se vrea de-acum tradiţională pentru clasa I B de la Şcoala Gimnazială din Giroc - marcarea celor mai importante zile din calendarul mondial - a cu-prins şi Ziua Internaţională a Toleranţei.

Învăţăceii au surprins şi de această dată, prin mijloa-cele lor de expresie, specifice vârstei, şi anume prin desene, acest sentiment uman, sentiment complex şi înăl ţător, dar care necesită o matcă din fragedă pruncie, conturată cu delicateţe de toţi cei care fac educaţie la modul propriu. Şcolarii mei m-au impresionat prin căldura cu care au sur-

prins scene din cotidian: ajutorarea vârstnicilor, grija pentru bolnavi, asumarea unor sarcini în familie şi gospodărie pe măsura puterilor lor. Ca de obicei, lucrările lor nu au rămas în clasă, ci au poposit pe „simezele” galeriei ad-hoc din şcoală: holul de la parter, care a strălucit din nou de prea plinul sufletesc al elevilor clasei I B. De aici la „Îmbrăţişări Gratuite” n-a fost de-cât un pas. La început oferite elevilor şcolii care au ieşi în curte în recreaţia mare, apoi şi celor-lalţi dascăli, îmbrăţişările au ajuns în final şi la părinţii şi bunicii din faţa şcolii. Înarmaţi cu fly-ere fixate pe piept, micuţii au uimit într-un început, apoi au înduioşat, reuşind în cele din urmă să-i electrizeze pe toţi cu acest simbol, îmbrăţişarea, simbol al respectului, aprecierii şi

al bunătăţii sufleteşti.Iniţiativa mea se doreşte a fi, prin intermediul sufle-

tului pur al copiilor mei, un mesaj şi un semnal pentru familiile acestora, care – sunt convinsă – îl vor recepta cum se cuvine. Astfel, copiii pot fi mesagerii unor nobile atitudini şi sentimente oriunde s-ar afla, în familie sau în comunitate.

Prof. înv. primar Daniela SIMIONESE

Toleranţa – o lecţie de viaţă

ŞCOALA NOASTRĂ

9decembrie 2012

www.sindicatspiruharettimis.ro

Nr. Denumirea programului de formare Nr. ore

Categoria Didactica specialităţii1. Didactica predării limbii şi literaturii române 322. Didactica predării limbilor moderne 323. Didactica predării ştiinţelor umane 324. Didactica predării matematicii 325. Didactica predării ştiinţelor naturii 326. Didactica disciplinelor tehnice şi economice 327. Integrarea educaţiei antreprenoriale în formarea profesională 328. Noi abordări curriculare în învăţământul primar 409. Educaţie pentru societate în învăţământul preşcolar şi primar 24

Categoria metodică şi didactică generală10. Proiectarea didactică în învăţământul primar 4011. Evaluarea didactică în învăţământul primar 4012. Metode moderne de predare-învăţare 24

13.Interaktív tanítási módszerek alkalmazása a diákok kompetenciafejlesztésében – Metode activ-participative pentru formarea competențelor elevilor

24

14.Methoden mit aktiver Teilnahme für die Ausbildung von Kompetenzen bei Schülern – Metode activ-participative pentru formarea competențelor elevilor

24

Categoria Management educaţional15. Auditul resurselor umane 24

16. Managementul finanţării învăţământului preuniversitar în contextul descentralizării 24

17. Administrarea şi gestionarea patrimoniului 2418. Managementul resurselor financiare în unitatea şcolară 32

19. Managementul şi auditul sistemului calităţii în domeniul educaţional 32

20. Leadership şi comunicare în educaţie 40Categoria Management de proiect21. Managementul proiectelor de tip “Lifelong Learning” 2422. Vreau să scriu un proiect cu finanţare nerambursabilă 40

Categoria Tehnologia informaţiei şi a comunicării23. Inițiere în utilizarea calculatorului personal 4024. Utilizarea platformei e-learning Moodle 2425. Power-Point, prelucrare audio-video 40

26. Utilizarea programului Microsoft OneNote în procesul educațional 24

27. Proiecte educaționale cu ajutorul programelor Photo Story 3 şi Windows Live Movie Maker 32

28. Inițiere în AutoCAD 2D 3229. Profesorul modern şi noile tehnologii 24

Categoria Educaţia pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului30. Educaţie pentru democraţie 24

Categoria Educaţie ecologică şi pentru dezvoltare durabilă31. Educaţie ecologică 24

32. Fenntartható és tudatos fejlődésre való nevelés – Educație pentru dezvoltare sustenabilă şi durabilă 24

Categoria Comunicare, relaţionare şi gestionarea conflictelor33. Dezvoltarea competenţelor în domeniul educaţiei adulţilor 2434. Consiliere şi orientare 2435. Dezvoltarea abilităţilor asertive 2436. Dezvoltarea competenţei relaţionale 24

37. ”Situațiile de criză sunt situații normale de viață” Curs bazat pe învățarea experiențială 38

38. Comunicarea eficientă cu adolescenţii 2439. Să ne cunoaştem elevii – o continuă provocare 3240. Prevenirea violenței şcolare 32

41. Prevenirea şi combaterea delicvenței juvenile în unitățile de învățământ preuniversitar şi în zona adiacentă acestora 24

42. Dezvoltarea inteligenței emoționale 2443. Controlul corect al vocii 2444. Gestionarea conflictelor în clasă. Introducere în LSCI 3245. менеџмент конфликата - Managementul conflictelor 24

Categoria Educaţie incluzivă46. Educația incluzivă 3247. Profilaxia dislexo-disgrafiei 3248. Recunoaşteți ADHD – învățământ primar 24

Categoria Educaţie pentru egalitatea de şanse49. A doua şansă – învățământ primar 2450. A doua şansă – învățământ secundar inferior 24

Categoria Alternative educaţionale51. Pedagogia Freinet în perspectiva învățământului românesc 32

Categoria Dezvoltarea abilităţilor de lectură şi gândire critică52. Abordarea textelor scrise în educație: de la lectură la alfabetism 24

53. Metode de predare şi gândire critică – ”Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice” 40

Categoria Educaţie nonformală54. Managementul activităților extracurriculare 4855. Şcoală după şcoală 24

Categoria Educaţie pentru informaţie56. Promovarea bibliotecii şi a lecturii 24

Director CCD TimişProf. Cristian Gabriel VLAD

Oferta programelor de formare continuăa Casei Corpului Didactic Timiş

Anul şcolar 2012-2013

CURSURI ACREDITATENr. Denumire program Nr. ore Nr. credite Responsabil program1. Evaluarea didactică – dezvoltări recente 43 11 Prof. Aurica Rogobete2. Educaţia în şcoala incluzivă 80 22 Prof. Simona Duiuleasa3. Cetăţenia democratică şi combaterea violenţei 60 15 Prof. Călin Diaconescu4. Competenţe transdisciplinare în învăţământul preuniversitar 72 20 Prof. Adriana Botea5. Proiectare - evaluare didactică diferenţiată 73 20 Prof. Simona Duiuleasa6. Educaţie interculturală în şcoli fără discriminare 60 15 Prof. Călin Diaconescu7. Astronomie şi astrofizică în învăţământul preuniversitar 84 24 Prof. Simona Duiuleasa8. Calitatea în educaţie şi formare 60 15 Prof. Aurica Rogobete9. Democraţie participativă. Proiectul Cetăţeanul 89 În curs de acreditare Prof. Călin Diaconescu

CURSURI AVIZATE DE M.E.C.T.S

INFORMAȚII NECESARE

decembrie 201210

www.sindicatspiruharettimis.ro

VIAȚA SINDICALĂ

Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor din În-văţământ „SPIRU HARET”, desfăşurată la Bucureşti, în data de 5 Octombrie 2012,

ANALIZÂND: situaţia actuală a învăţământului românesc, rezultată

în urma nenumăratelor „reforme” la care acesta a fost supus, conținutul legislației din domeniul educațional şi

sindical, contextul social, economic şi politic românesc actual, contextul social, economic şi politic european, confruntarea cu fenomenul globalizării şi al evoluţiei

societăţii bazate pe cunoaştere,

CONSTATĂ URMĂTOARELE:1. Principalele acte normative care guvernea-

ză învățământul – respectiv Legea educației naționale nr. 1/2011 şi Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salaria-zarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ (în vigoare şi în anul 2012, ca efect al Le-gii nr. 283/2011), dar şi Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice – au fost adoptate de Guvern prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, cu ignorarea totală a partenerilor sociali şi a regulilor de dialog. Legile în cauză (şi, în special, Legea nr. 1/2011) au fost criticate de personalul din sis-tem, de organizațiile sindicale, de asociațiile de părinți, de organizațiile studenților şi elevilor, de specialişti români şi străini, pentru prevederile contradictorii, injuste, fără sens şi discriminatorii, precum şi pentru faptul că nu au ținut cont de realitățile sistemului de învățământ românesc şi de nevoile resursei umane (prin resursă umană, înțelegem nu doar salariații din sistem, ci întregul factor uman – incluisv elevi, studenți, părinți).

2. În acelaşi mod au fost adoptate şi Legea dialogului

social nr. 62/2011 şi Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, fără a se ține cont de regulile elementare ale dialogului social şi cu intenția vădită de a lovi în salariați şi în organizațiile sindi-cale care îi reprezintă.

3. Sistemul de învăţământ trebuie să răspundă actua-lelor cerinţe sociale, economice şi politice, prin pregătirea unei forţe de muncă apte de a se integra pe piaţa internă şi europeană a muncii.

4. Parlamentul European a adoptat, la 18 decembrie 2006, Recomandarea privind competenţele-cheie pentru în-văţarea pe tot parcursul vieţii, pe care cetăţeanul european trebuie să le aibă pentru a beneficia de dezvoltarea profesi-onală, incluziunea socială, locuri de muncă bine plătite, în spaţiul european şi mondial – document care constituie ca-drul de referință european în domeniu. Educația, ca funcție deopotrivă socială şi economică, are un rol fundamental în dobândirea de către cetățenii europeni a competențelor cheie necesare pentru adaptarea la o lume care evoluează rapid şi este în continuă schimbare.

5. Forţa de muncă din sistem migrează atât spre alte domenii de activitate, cât şi spre alte zone geografice.

6. Este necesar ca toți factorii de decizie să ia atitu-dine şi să acționeze pentru salariații din învățământ – sub această deviză este celebrată în acest an şi Ziua Mondială a Educației, pe data de 5 Octombrie.

În consecinţă, în considerarea scopului său de apă-rare a drepturilor şi de promovare a intereselor membrilor de sindicat, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „SPI-RU HARET” va ACŢIONA pentru: semnarea unui nou ACORD POLITIC PEN-

TRU EDUCAŢIE; adoptarea unui PACHET LEGISLATIV AL

EDUCAŢIEI, format din Legea învăţământului preuni-

versitar, Legea învăţământului universitar, Statutul perso-nalului din învăţământ şi Legea salarizării personalului din învăţământ, în acord cu principiile şi recomandările inter-naţionale; încheierea ACORDULUI SOCIAL PENTRU

EDUCAŢIE; redefinirea statutului socio-profesional al salaria-

tului din învăţământ, într-o societate care pune accentul pe calitatea actului educaţional; menţinerea titularizării în sistem; finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar

de stat, în sistem descentralizat, prin alocarea fondurilor de la bugetul de stat direct la unitatea de învăţământ, prin eliminarea verigilor intermediare şi a sistemului de finanțare per elev/preşcolar; dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional,

ţinând cont şi de tradiţiile învăţământului românesc; modificarea adecvată a programelor şcolare şi a cur-

riculum-ului; crearea şi dezvoltarea unui sistem de formare ini-

ţială şi continuă a forţei de muncă specifice sistemului de învăţământ; asigurarea stabilităţii forţei de muncă din învăţă-

mânt, prin repoziţionarea socială şi materială a acesteia în sistemul bugetar; diminuarea, până la eliminare, a birocraţiei din în-

văţământ; depolitizarea sistemului de învățământ; promovarea şi derularea unui dialog social real; modificarea legislației muncii şi a dialogului social,

în acord cu directivele internaționale, cu interesele mem-brilor de sindicat şi ținându-se cont de specificul anumitor sectoare de activitate – între care şi învățământul preuni-versitar.

FSI „Spiru Haret”

REZOLUŢIA CONFERINŢEI NAŢIONALE a Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”

Bucureşti, 5 Octombrie 2012

Voluntariatul este o componentă fun-damentală a societăţii civile. El însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii – pa-cea, libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele.

Voluntariatul – la nivel individual sau de grup – reprezintă o modalitate prin care pot fi întărite şi susţinute valorile legate de co-munitate, de serviciul adus aproapelui şi de ataşamentul faţă de aproape; persoanele pot să îşi exercite drepturile şi responsabilităţile de membri ai comunităţilor, în timp ce învaţă şi se dezvoltă pe parcursul întregii vieţi; se pot stabili puncte de legătură între diferenţele care ne despart, astfel încât să putem trăi împreună în comunităţii sănătoase, puternice.

Voluntariatul este o forţă creativă care construieşte comunităţi sănătoase şi

puternice care respectă demnitatea tuturor persoanelor; învaţă persoanele să îşi exer-cite drepturile ca fiinţe umane şi astfel să îşi amelioreze vieţile; ajută la soluţionarea problemelor sociale, culturale şi a celor le-gate de mediu; construieşte o societate mai umană şi mai dreaptă, prin colaborare la nivel mondial;

Aşa cum în orice familie încrederea, respectul şi ajutorul sunt acele atitudini care dau forţă şi echilibru celor ce poartă acelaşi nume, aşa şi în comunitate, în so-cietate în general, aceleaşi repere conso-lidează traiul firesc, civilizat şi bunăstarea semenilor. Fiinţa umană şi-a stabilit din zorii preistoriei norme de convieţuire, legi scrise şi nescrise ale coabitării. Biblia, alte

texte religioase, cărţi de învăţătură, coduri de legi şi numeroase scrieri au stabilit, încă din vechime, drumul de urmat, sfaturi şi poveţe, norme ale vieţii în comun.

E x i s t e n ţ a contemporană nu poate fi diferită, deşi realităţile lumii mate-riale au evoluat spre confort şi utilizarea tehnologiilor până la alienare. Esenţa

relaţiilor dintre noi trebuie să rămână în albia sufletească eternă, în zona empatiei

şi a toleranţei. Ba, mai mult, trebuie să-i educăm şi pe cei cu sufletul crud întru senti-mente de bunătate şi întrajutorare. Dascălii au ştiut din totdeauna să reverse şi această lumină peste sufletul copiilor, pe lângă cele-lalte cunoştiinţe: „aur şi mărgăritare”, cum frumos glăsuieşte Tiberiu Ceia în cântecul

bănăţean „Dascăliţă, dăscăliţă”. Revenind în actualitate, menţionez un

fapt poate cunoscut, şi anume că ziua de 5 decembrie a fost declarată în anul 1985, de către  Organizaţia Naţiunilor Unite  „Ziua Internaţională a Voluntarilor” şi e sărbători-tă de atunci în întreaga lume. Clasa pe care o îndrum, clasa I B, de la Şcoala Gimnazială Giroc a marcat acest eveniment după pute-rea şi priceperea copiilor. Desenele şi plan-şele pictate de micii cetăţeni ai Girocului au reflectat modul lor de înţelegere a temei şi au înfăţişat scene prin care îşi ajută părin-

ţii în gospodărie, preocuparea de a-i ajuta pe cei nevoiaşi sau bolnavi, grija şi interesul sin-cer faţă de mediu şi natură. Acţiunea s-a conturat ca fiind una de succes şi pentru faptul că au trecut efectiv la fapte, oferind în această zi ceai cald colegilor din alte clase. Aco-perind traseul şcoală –biserică – primărie şi retur, micuţii au

oferit cetăţenilor şi fly-ere cu îndemnul de a păstra curat Girocul. Ei nu s-au limitat doar la mobilizare verbală, ci au făcut pur şi simplu lună şi bec zona amintită, umplând mai mulţi saci cu deşeuri.

Binele sădit din pruncie, educaţia pri-mită la şcoală, dublată de siguranţă şi în lea-gănul familiei, îşi vor arăta roadele cu certi-tudine în felul de a fi şi a gândi al viitorilor cetăţeni ai comunităţii noastre.

Prof. înv. primar, Daniela SIMIONESE

Ziua Voluntariarului, marcată la Şcoala Gimnazială GirocŞcolarii din clasa I au dat dovadă de spirit civic

11decembrie 2012

www.sindicatspiruharettimis.ro

ŞCOALA NOASTRĂ

La Parţa învaţă 174 de elevi la şcoală şi 57 de preşcolari se pregătesc la grădini-ţă. În ciclul primar, clasele I-IV, sunt 86 de elevi, iar în ciclul gimnazial, clasele V-VIII, 88 de elevi. La clasa I învăţător este Ioan Horvath, la clasa a II-a urmează ca postul să fie ocupat prin concurs, până în data de 24 septembrie, la clasa a III-a dascăl este Mihaela Ghera, iar la clasa a IV-a,

Moni ca Dunca. Diriginţii din ciclul gimnazial sunt: clasa a V-a: Radu Gruin, clasa a VI-a: Virginia Buzilă, clasa a VII-a: Ioana Orha, iar la clasa a VIII-a: Emilia

Drăgan. Lor li se alătură pro-fesoara de limba română Andre-ea Pop, cea de religie ortodoxă, Carmen Cotoc şi profesorul de educaţie fizică Daniel Dră-gan, directorul instituţiei. De prichindeii la

grupa mică a grădiniţei se ocupă educa-toarea Ana Sabou, de cei de la grupa mij-locie – Loredana Cădărean, iar de cei de la grupa mare – Maria Bizău. Pentru ca şcoala să funcţioneze în condiţii normale nu este de neglijat, ne spune directorul Da-niel Drăgan, aportul personalului auxiliar: Elena Roşu – secretara şcolii, Ana Maria Codreanu – contabila instituţiei, îngrijitoa-rele Lenuţa Schauer şi Daniela Bălănescu, muncitorul la întreţinere Nicolae Milovan şi fochistul Emil Puşcaş. Cu toţii îşi aduc aportul la buna desfăşurare a activităţii şco-lare şi crează condiţii ideale pentru ca elevii

şi preşcolarii de aici să poată învăţa.Elevii şi preşcolarii de la Şcoala cu

clasele I-VIII din Parţa au avut o plăcută surpriză chiar în a doua zi de şcoală. Ei au fost vizitaţi de reprezentanţi ai companiei Smithfield România, în cadrul unei acţiuni iniţiate de aceasta. Acţiunea a făcut parte din programul educaţional Smithfield Ro-mânia pentru sprijinirea accesului la edu-caţie şi încurajare a performanţei şcolare, intitulat „Din nou la şcoală”. Campania se află la cea de-a şasea ediţie, în program fi-ind incluşi până în prezent peste 10.000 de elevi. Astfel, fiecare dintre elevii clasei I de la şcoala din Parţa a primit câte un ghioz-dan şi rechizite şcolare. În plus, elevii clase-lor pregătitoare au primit pachete care au conţinut cărţi de colorat, acuarele, creioane colo rate, carioci, hârtie glasată şi hârtie cre-ponată.

Iniţiativa a fost primită cu bucurie de cei mici şi a fost apreciată de cadrele didac-tice şi conducerea şcolii din Parţa. „Este o onoare pentru noi să sprijinim comunităţile locale unde ne desfăşurăm activitatea şi ne bucurăm că avem privilegiul să sponsori-zăm în acest fel elevii şcolii din localitate, precum şi pe cei mici, din ciclul preşcolar”, au spus, cu prilejul vizitei la şcoala din Par-ţa, reprezentanţii Smithfield România.

Elena SAMFIRA

În comuna Moraviţa, administraţia locală a înţeles că rolul educaţiei este unul primordial în formarea viitorilor cetăţeni ai comunei. Tocmai de aceea, în timpul va-canţei mari, la şcolile şi grădiniţele de pe raza comunei au fost efectuate acţiuni de igienizare, de reparaţii şi de renovări, acolo unde acestea se impuneau. Astfel, au fost create toate premisele pentru ca debutul anului şcolar să fie unul reuşit din toate punctele de vedere.

Sprijinul autorităţilor locale pentru dascălii, preşcolarii şi elevii din comuna Moraviţa a fost reafirmat şi la ceremonia de deschidere a anului şcolar, la care au par-ticipat primarul Ion Fiştea şi viceprimarul Francisc Hopitean.

În anul şcolar 2012-2013, la grădiniţe-le din Moraviţa şi Stamora Germană sunt înscrişi 90 de preşcolari, în timp ce numă-rul total al elevilor din ciclurile primar şi gimnazial la şcolile din cele două localităţi este de 207.

Educatorii care se ocupă de preşcola-rii de la Grădiniţa din Stamora Germană

sunt Danela Andrei şi Draghiţa Preda, în timp ce preşcolarii de la Grădiniţa Mora-viţa sunt îndrumaţi de Rodica Hopitean şi Melania Dumitriu.

Învăţământul primar la Stamora Ger-mană are următoarea structură: clasa pre-gătitoare plus clasa I – învăţător Emanu-ela Mioc, clasa a II-a plus a IV-a – Dana Săndulescu, clasa a III-a – Adriana Alina Toda.

La Şcoala Moraviţa, dascălii sunt re-partizaţi astfel: clasa pregătitoare plus clasa a II-a – Ecaterina Pârvuţ, clasa I plus clasa a III-a – Cătălin Buţiu, clasa a IV-a – Ele-na Trifu, clasa a V-a – diriginte, Elena Tă-toane, clasa a VI-a – Marian Pripas, clasa a VII-a – Marian Strizu, clasa a VIII-a – Adrian Gheorghe Baciu. Director al insti-tuţiei este profesorul Dumitru Turculeţu, iar celelalte cadre didactice sunt: Liliana Măran, Lavinia Ţura, Lavinia Ienuş, Mă-rioara Pera şi Violeta Lăcătuşu.

A. BORBELY

Educaţia, o prioritate la Moraviţa

Anul şcolar 2012-2013 la Parţa

decembrie 201212

www.sindicatspiruharettimis.ro

Baia, noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467. Pe neaștep-tate limbi de foc împresoară târgul. Îngroziţi, maghiarii ies din adăposturile lor vremelnice. Porunci repezite se aud în noapte, de-a lungul și de-a latul așezării. O parte dintre luptători în-cearcă cu disperare să stingă pârjolul care se întindea tot mai mult. Profitând de situaţie, oștenii lui Ştefan pornesc asupra inamicului. Ei atacă din mai multe părţi, pătrunzând în oraș.

Într-un vacarm și-o dezordine infernală începe măcelul. În încăierarea de la periferie, numeroși dușmani sunt uciși, iar cei care scapă cu viaţă se retrag în neorânduială în inima târgului. Aici, încleștarea capătă proporţii dramatice, ungurii luptând cu disperare pentru propia lor salvare. Atras în vâltoarea luptei, Matia Corvinul se încovoaie de durere sub loviturile a trei săgeţi.

Spre ziuă, scăpând din încercuire, regele gonește disperat spre munţi. El lasă în urma lui un cer brăzdat de flăcări, spre care se înălţau gemetele și ţipetele mulţimii de răniţi din rândurile „neînvinsei sale oș-tiri” și un oraș unde cei mai vajnici dintre oș-tenii săi zăceau uciși cu miile pe întortocheatele uliţi, în timp ce strigăte de slavă răzbat de peste tot din piepturile neînfricaţilor valahi est-carpatini.

Dorind să-şi impună dominaţia asupra Moldo-vei, regale Ungariei, Matia Corvin (1458-1490)1 lansează în toamna anului 1467, o agresiune de proporţii împotriva lui Ştefan cel Mare2 (domnitor al „Moldovlahiei” între 14 aprilie 1457 şi 2 iulie 1504)3.

Pretextele folosite au fost ocuparea cetăţii Chilia (stă-pânită de maghiari) de către moldoveni în 14654 şi sprijinul dat de Ştefan cel Mare răscoalei nobilmii transilvănene din 14675. Aceste două acţiuni ale Muşatinului au fost socotite la Buda ca o veritabilă provocare.

În realitate, Matia Corvin urmărea să obţină controlul asupra gurilor Dunării, motiv pentru care marele Ştefan trebuia înlăturat, iar Moldova înfeudată politicii ungare6.

În această campanie fiul „ultimului mare cruciat eu-ropean”7 era însoţit de Petru Aron şi de Berendei, doi pre-tendenţi la tronul moldav8. După îndelungate pregătiri (care au avut loc în lunile septembrie-octombrie)9, arma-ta maghiară va pătrunde pe teritoriul românesc, forţând trecătoarea Oituz, la jumătatea lunii noiembrie a anului 146710. Efectivele oştirii invadatoare însumau, după izvoa-rele vremii, 40.000 de soldaţi, dintre care 12.000 erau lefe-gii (8.000 călăreţi, şi 4.000 infanterişti)11. Baza acesteia o constituia celebra „armată neagră”12 (alcătuită din călărime cuirasată şi pedestrime mercenară, echipată cu armament greu), căreia i s-au alăturat unităţi de infanterie şi cavalerie uşoară, utilizate îndeosebi în misiuni de siguranţă, legătură, cercetare şi hărţuire13.

Trupele inamice aveau în dotare numeroase tunuri, majoritatea de calibru redus14. Referindu-se la numărul os-taşilor români angajaţi în operaţiunile de la Baia, cronicarii vremii vehiculează cifra de 12.000 de luptători15. Datorită echipamentului uşor cu care era înzestrată, oastea moldo-veană era foarte mobilă.

Luând în considerare disproporţia de forţe dintre cele

două tabere, Ştefan nu se va angaja de la început într-o bătălie decisivă, ci din contră, folosindu-se de tradiţionala tactică românească, va reuşi să macine potenţialul militar al adversarului. Exploatând cu dibăcie şi avantajele oferite de natură (teren, condiţii atmosferice), îi va pricinui mari pier-deri potrivnicului său încă din momentul forţării trecătorii Oituz de către acesta16.

Greoaia armată duşmană nu-şi va putea pune în valoare superioritatea, deoarece voievodul român

va evita sistematic o confruntare de amploare înaintea asigurării unui cadru favorabil care să-i aducă victoria. O mărturie, în acest sens, ne este transmisă peste veacuri de către cro-nicarul polon Jan Dlugosz din însemnările căruia aflăm că oastea marelui Ştefan „nu cuteza să se lase în luptă deschisă ci-l hăr-ţuia din locuri ascunse şi pline de curse”17 pe invadator.

Pentru a-l determina să accepte o lup-tă deschisă, Matia Corvin (supărat şi de nesiguranţa totală în care se aflau soldaţii

săi din cauza repetatelor atacuri întreprinse de pâlcurile de călăreţi moldoveni), porun-

ceşte distrugerea totală a aşezărilor ocupate astfel că „pe oriunde mergea pustia totul, sate şi

oraşe, cu foc şi sabie”18. Înaintând tot mai mult în ţinuturile molda-

ve, armia regală se confruntă cu mari probleme legate de aprovizionarea cu cele necesare existenţei. Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, frigul agravează şi mai mult starea lucrurilor. Slăbiţi şi cu moralul zdruncinat, năvăli-torii ajung în ziua de 14 decembrie, la Baia, unde Matia Corvin intenţiona să-şi refacă forţele înainte de a porni ofensiva împotriva Sucevei, capitala Moldovei19.

La Baia, regele a ordonat să se execute în grabă lucrări de fortificaţii. În zonele cele mai expuse s-au constituit „zi-duri” alcătuite din care de luptă după sistemul husit (tu-nurile fiind puse în căruţe)20, iar locul unde era încartiruit

suveranul maghiar era vegheat de un corp de elită, format din 200 de oşteni21.

Luând în considerare oboseala războinicilor unguri (după lungul marş pe care-l făcuseră), Ştefan hotărăşte să-i atace chiar în prima noapte după sosirea lor. Aflându-se la 1,5 km de Baia, el dă poruncă călăreţilor săi să descalece şi folosindu-se de întuneric va încercui aşezarea incendiindu-i apoi cartierele mărginaşe22. „Socotind că a sosit timpul când puţini să poată bate pe cei mulţi, lăsându-şi caii şi sar-cinile în tabără, sosi cu pedeştri uşori la Baia. trimiţând mai înainte oameni care să dea foc oraşului din câteva părţi”23.

Intrând în urbe, moldovenii au declanşat un teribil ma-sacru. Vorbind despre acest episod, iată ce spunea Bonfini: „începu un mare măcel, mai întâi la poartă apoi, pe uliţi şi la răspântii”24, trupele regelui luptând cu disperare „mai mult pentru viaţă decât pentru onoare”25.

Rănit fiind, de-abia spre ziuă Matia Corvin realizează că numai printr-o manevră abilă şi curajoasă mai putea să iasă teafăr din împresurare. Alcătuind o trupă de şoc din cavalerii cei mai loiali şi îndrăzneţi, încearcă să străpungă frontul26. Reuşind în cele din urmă să se salveze, îndreptân-du-se spre Târgul Neamţ, el va trece munţii pe valea Bistri-cioarei, în Transilvania, ajungând cu mare dificultate, în 25 decembrie 1467, la Braşov27.

Pierderile înregistrate de cotropitori au fost foarte mari, atât în oameni (cam un sfert din armata maghiară, după cum aflăm din cronica lui Jan Dlugosz în care stă scris că „în acea bătălie [cea de la Baia-n.n. T.C.] au pierit 10.000 de unguri”28) cât şi în echipament de război (aproape toată artileria, corturile şi bagajele)29. Supravieţuitorii, în cea mai mare parte răniţi, cuprinşi de panică, se vor retrage în grabă spre munţi. Trecătorile fiind însă blocate cu baricade, alcă-tuite din copaci tăiaţi, ridicate şi păzite de ţăranii români30, trupele ungare (ale căror mişcări erau în permanenţă supra-vegheate şi controlate cu stricteţe de valahii moldoveni) îşi vor distruge sau îngropa piesele de artilerie şi restul mate-rialelor de război, iar apoi (dispersându-se) vor încerca să scape de la pieire furişându-se (în mici grupuri sau chiar individual) pe potecile de munte care duceau spre Tran-silvania. Urmăriţi îndeaproape şi atacaţi în permanenţă de cetele aprigului voievod de la Suceava, soldaţii maghiari vor suferii, în continuare, grele pierderi, astfel că falnica armie a lui Matia Corvinul va ajunge acasă cu efectivele şi mai diminuate decât fuseseră, deja, în teribila confruntare de la Baia31.

Această biruinţă a oştirii moldovene, condusă de Şte-fan cel Mare, este a doua mare umilinţă, după Posada32, la care a fost supusă oastea maghiară (considerată ca fiind una dintre cele mai puternice armate ale Europei medievale) dar şi cel dintâi conflict militar de proporţii derulat între forţele armate „moldovlahe” şi cele maghiare conduse de către „marele voievod şi domn” Ştefan cel Mare şi respectiv „serenissimul” rege Matia Corvinul33.

conf. univ. dr. TIBERIU CIOBANU

(Endnotes)1 Istoria lumii în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972, p. 564.;

2 Istoria militară a poporului român, vol. II, Editura Militară, Bucureşti, 1986, p. 297. ; 3 Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 457.; 4 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 297; Istoria Românilor, vol. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 369.; 5 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 298; Istoria Românilor, vol. IV, p. 369.; 6 Şerban Papacostea, Un épisode de la rivalité polono-hongroise au XVe siècle. La campagne de Mathias Corvin en Moldavie (1467) à la lumière d’une source inédite, în „Revue Roumaine d’Histoire”, nr. 6, Bucharest, 1969, p. 970.; 7 Este vorba despre Iancu de Hunedoara (Ioan-Aurel Pop, Numele din familia regelui Matia Corvinul: de la izvoarele de epocă la istoriografia contemporană, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVI, Bucureşti, 2008, p. 138.; 8 Şerban Papacostea, op. cit., p. 970.; 9 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 298.; 10 P.P. Panaitescu, Contribuţii la istoria lui Ştefan cel Mare, în „Analele Academiei Române, Memoriile Secţiunii Istorice”, seria a III-a, tom XV, Bucureşti, 1934, p. 63-65.; 11 Istoria mili-tară a poporului român, vol. II, p. 298.; 12 „Armata Neagră”, mare unitate militară de elită din cadrul forţelor armate regale maghiare, alcătuită din mercenari foarte bine pregătiţi şi excelent echipaţi. Aceasta a fost creată din iniţiativa lui Matia Corvinul şi folosită de el ca instrument de forţă, prin intermediul căruia şi-a impus domina-ţia şi controlul asupra turbulentei aristocraţii ungare. Comanda „Armatei Neagre” a avut-o unul dintre cei mai valoroşi generali ai Regatului maghiar, şi anume Blasius Podmanyczky, zis „Magyar”, adică „Ungurul”. Aceste trupe îşi trăgeau numele de la faptul că echipamentul lor era de culoare neagră (Tudor Sălăgean, Matia Corvinul, regele născut la Cluj (I), în „Zia rul de duminică” din 16 mai 2008, de pe www.zf.ro ; Huniazii: Matei Huniade [Corvin], de pe www.hunyaditura.eu).; 13 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 298.; 14 Ibidem. ; 15 Antonio Bonfini, Historia Pannonica sive Hungaricarum Rerum Decades IV et dimidia libris XLV comprehensae, Coloniae Agrippinae, 1690, p. 395.; 16 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 300.; 17 Jan Duglosz, Historia Polonica, tom II, Lipsiae, 1712, col. 417.; 18 Antonio Bonfini, op. cit., p. 396.; 19 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 301; Istoria Românilor, vol. IV, p. 369.; 20 Ibidem, p. 302-303.; 21 Ibidem, p. 303.; 22 Ibidem.; 23 Jan Duglosz, op. cit., col. 418.; 24 Antonio Bonfini, op. cit., p. 397.; 25 Antonio Bonfini, op. cit., p. 396.; 26 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 303.; 27 Ibidem, p. 303-304.; 28 Jan Duglosz, op. cit., col. 418.; 29 Potrivit unor izvoare ungurii „aflând drumurile înţesate cu arbori au ars carele şi bogăţia îngropând 500 de bombarde pentru ca moldovenii să nu se poată folosi de ele, trecând cu fuga în Ardeal” (Ibidem, col. 417-418).; 30 Participarea populaţiei civile, alături de oştenii de meserie, la luptele pentru apărarea gliei strămoşeşti este consemnată de către Nicolae Costin în Letopiseţul său în care stă scris: „Şi prin munţi, pe poteci, le ţinea calea ţăranii, trimişi de aceea treabă gata, îi tăia cu coase, fuşturi şi topoare, pe câţi-ş tâmpina” (Nicolae Costin, Letopise-ţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, ediţie de Ioan Şt. Petre, Bucureşti, 1942, p. 109).; 31 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 303-304.; 32 Este vorba de victoria obţinută, în 9-12 noiembrie 1330, de către oastea Ţării Româneşti, con-dusă de domnitorul acesteia Basarab I Întemeietorul asupra celei a Ungariei coman-date de trufaşul rege Carol Robert de Anjou (vezi Tiberiu Ciobanu, Aniversare 680. Victorii celebre ale oștilor române: Posada [9-12 noiembrie 1330], în „Columna 2000”, Anul XI, nr. 43-44 [iulie-decembrie], Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, p. 22-24).; 33 P.P. Panaitescu, op. cit., p. 66; Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI. Publicate de Ion Bogdan (ediţie de P.P. Panaitescu), Bucureşti, 1959, p. 195.

Preuniversitaria la dispoziţiadumneavoastră!

Aveţi de spus ceva?Vreţi să semnalaţi abuzuri,

nedreptăţi?Vă preocupă ceea ce se întâmplă

în învăţământul românesc şi timişorean?

CĂUTAŢI-NE! Tiparul executat laS.C. FED Print S.A. Timişoara

Virgil Popescu -fondator şi director

Colectivul de redacţie:OTILIA BREBAN - redactor şef

ŞTEFAN IONICA - redactor - profesionalAVRAM GABRIELA - redactor - social

IOANA BERARU - redactor - juridicResponsabil de număr DIANA SARCA

Redacţia “Preuniversitaria”:Timişoara str. Dr. Liviu Gabor, nr 4,

tel-fax: 0256/490 267

DIN ISTORIA NEAMULUI

VICTORII CELEBRE ALE OŞTILOR ROMÂNE - BAIAANIVERSARE 545