1

- !'

I l

(

STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI

Sec XVIII-XX Secolul al XVIII-lea

lnceputul secolului XVIII-lea a adus mari modificari in ceea ce priveste evolutia Principatelor Romane si a conturat dorinta romanilor de unire. Afirmarea1proiectelor- pal1ti~a sufer it fluctuatii in functie de evolutia dominatiei otomane st.de pozitia boierin1ii, iar du pa 1750 are loc aparitia si afirmarea constiinte i nationale.

Primele proiecte politice care au anticipat faurire_a statului roman au aparut in sec. al XVIII-lea sis-au conturat in raport cu realitatile autohtone si dinamica r~ de forte in politica europeana.

,pf-ev...:'9fifri.id proiectelor viz au : --a)...rE}.g!~nizarea a 9..,mini~t_ratiei s~~]..(10teri.1iJl l 1J.Ui i.Q istrus al tarJl;

repturi si libertati cetate11esti - dezvoltarea invatamantului

- -liberalizarea comertului -dezvoltarea mestesugurilor -sistem fiscal rational si eficient etc.

b) noi forme de guvernamant ; - domnia luminata sau despotismul luminat - monarhia constitutionala

Pe plan international are loc aparitia PROBLEMEI ORIENTALE, ce consta in disputa dmtre lmperiul Habsburgic si Rusia pentru mosteniarea lmperiului Otoman aflat in criza ireversibila. lmperiul Otoman era comparat cu "omul bolnav" al Europei. Problema Orientala a fost mentinuta in conua itilie in care Anglia si Franta e(au interesate in

-- .., ....._ sustinerea lmperiului Otoman. - ,....,......... "" -- ;;::_~ ,

Chestiunea Orientala a avut urmatoarele onsecinte - Tari le Romane au devenit teatru de razboi, pe teritoriu or avand loc 6 razboaie ruso-austro-turce intre 1711,-1812, timp in care au suferit P\erderi teritoriale semniflcative:

I

~ -1699-> prin Pacea de la Karlowitzl[ransilvania intra sub dominatia lmperiului Otoman

,.,.. ... '" ..-:"'IJO _ ...

~ -1718-> prin Pacea de la Passarowiti,-ii!!)-tSill';,n.[~unt ocupate d~ ln:i e,eriul Habsburgic - _ t... ,:/,

Oltenia pana in 1739-Pacea de la Belgrad (??) /?.~ ~ -1~17Jfs -> pri!J~ea de la Kuciuk Kainargi / Tratatul de la;:.~ Constantinopol~u.cov)~ntra sub stapanire ~bsburgica ......._) ~ -1812 -> prin Pacea de la Bucuresti,~fsa~este ocupata de

&ls,ia__ ill * Pierderea Bucovinei a starnit reactia domnitorului roman

.... ~~-~~........... . Grigore Alexandru Ghica. . _

- **'1n ~cest20'0text, creste interesul nl"arilor put~entru Ta.rife) ... -.......,...,. ,.........___ --;-

Romane, datorat imprejurarilor legate de Pro~lexu.a Orj~_ntala si astfel " elit~ [.OJJ'.lg_Qg_a_g_a are o conjunctura favorabila de afirmare a

-- - . ----

revendicarilor.

lnceputul modernitatii este legat de instaurarea regimului --fanariot in Tari le Romane, inlocuindu-1 pe eel al .domoiilor pamantene.:

- 1711- instaurarea in Mo ldova -1716- instaurarea in Tara Romaneasca

Domniile fanariote au produs nemultumire datorita: grecizarii institutiilor si domniei

-agravarliclominatiei otomane, care conduce la o cresterea obligatiilor o restrangerea autonomiei

-domnii erau numiti de sultan si transformati in si~pli~ujbasi in administratia lmperiului Otoman, insa in ciuda acestei realitati, Tarile Romane au fost considerate ca avand un statul international distinct in ra_port cu lmperiul Otoman. -fiscalitatii excessive

...

- conectarea Principatelor tot mai mult la lumea QrjentyJui - la sfarsitul sec al XVIII-lea - inceputul sec al XIX-lea are loc deschiderea in Tara Romaneasca Si Moldpva a primelor agentii si consulate ale Rusiei, Austriei, Frantei, Prusiei, Marii Britanii.

c

Primul reprezentant al REFORMISMULUI DOMNESC a fast CONSTANTIN MAVROCORDAT (refarme politice si sociale) - a domnit alternativ in> Moldova intre 1730-1769

>Tara Romaneasca -a avut 10 domnii > 6 in Moldova

> 4 in Tara Romaneasca -domnul a inceput avand aprobarea Portii (lmperiului Otoman) pentru politica sa de refarmef onturata intr-un proiect de Constitutie din Franta

rin Reforma sociala are loc desfiintarea serbiei, inlocuita de clac~ er!'

1749 in Moldova .. d.v juridic, dar lipsiti de pamant. -Reforma fiscala prevedea desfiintarea darilor multiple-> o dare in 4 rate/an -Reforma administrativa - a introdus leafa pt dregatori

- a organizaijudete conduse de ispravnici -C-tin Mavr. dorea ca refarmele sa realizeze o monarhie moderata prin puteri intermediare (Adunari de stari).

MARIA TEREZA (1740-1780} du pa care a urmat IOSIF al II-lea (i780-179QJtau aplicat politica de refarm"Ila nivelul Imp. Habs, producand efecte si in Transilvania. Maria Tereza - prin edictul din 1759 1. "Reforma religioasa" prevedea restaurarea ortodo~iei pt a salva unirea religioasa

-1777- "Ratio educationis" - Reforma invatamantului prevedea ->sporirea scolilor de la sate si dezvoltarea invatamantului confesional

losif al II-lea, prin "Edictul de toleran~ din 17811asigura libertatea de afirmare a religiei necatolice.

Primul Cod de legi fanariot (refarma domeniului juridic, invatamantului si administratiei) s-a tiparit in 1780, din initiativa lui ALEXANDRU IPSILANTl, "Pravilniceasca' condidf' care se va aplica in Tara Romaneasca pana in preajma revolutiei lui Tudor Vladimirescu, cand a fasiliocuit cu Legiuirea Caragea (1818)/ redactata ION CARAGEA.

"Codul Callimachi" (1817) "s-a redactat din initiativa lui SCARLET CALLIMACHI in Tara Romaneasca.

REFORMISMUL BOIERESC are la baza : - intern2tionalizrea problem~i frincipatelor - adica implicarea Marilor Puteri in Problema Orienta la (Rusia, Austria,Turcia ) - c_o_n_tu_r ... a ... r~ ..... ~ .. P~~.!!:! .t!_~ti~n~ - adica constituirea elitei boier~ intr-o grupare receptiveJa modelul occidental si contestata~ a situatiei existente ->cautare de solutii prin memorii ce aveau in vedere statutul juridic al Principatelor.

Boierimea romana a adresat: f4ocie memorii prin care cerea inlaturarea domniilor fanariote ,-10 .. memorii(adresate Constantinopolului, rusilor si austriecTior ) prin care cereau WEfil>~r.1.9.fil!.t~:

c 0 OV\M' .. ~ ' -~ ---lntre 1768-18301iu fast elaborate :fog proiecte de reform

adresate Rusiei, Frantei, Austriei. Princip;felecereri ale boferilor, regasite in aceste pro1ecteera"U: ---domnii pamantene -uni re -independenta -desfiintarea raialelor -neutralitate -refarmarea institutiilor -noi farme de guvernamant ). -putere politica

Lda f':!ationala condusa d~:~a-Zrl!. ~(7;:..-.;~:;. t:m1.!!!f Pttaj.~care propunea instaurarea unei c.e.pJ!b.li.ci. {Lt._(;.

a.rlsto~atice condusa de R mari ~oieri --1772 - proiect cu ocazi~'l,ti~,eJ.t_d.e la Focsani, unde a avut loc razboiul rusg-aystrjac intre 1768-1774

.-domnii pamantene ;~~ni~a Tarii Romanesti cu Moldova (stat tampon) sub protectia Rusiei, Austriei si Prusiei . ..

--

-1791 ~tratativele de la Sistov I I

- desfiintarea raialelor - domn pamantean - neutralitate si independenta sub protectoratul Austriei si Rusiei

~,_u:, .,: ~~ Ct.i.p.:_Wj_-~-r~-:;1_1' Q A~ fl,\.Q-&~/lAA a& ~uhi 4;Pf- Budai -Delea nu.~

Tarile Romane intra in atentia dezbaterilor internationa le; i apar incercari externe de organizare a Principatelor Romane precum: -proiectul dacic al Ecaterinei a II-a a Rusiei, prin care propune crearea unui stat tampon, independent, intre cele 3 mari imperii, format din Mol_dova si Tara Romaneasca, cu numele de Dacia, dar se loveste de un esec. -tratatele internationale incheiate in urma razboaielor ruso-austro-turce cuprind prevederi referitoare la Tarile Romane

-1829 - > Tratatul de la Adrianopol survenea in urma unui conflict ruso-turc din 1828-1&29, izbucnit datorita nerespectarii Conventiei de la Akkerman , ti mp in care Principatele sunt ocupate militar de armatele tariste.

Prevedea: -ocupatia militara tarista pana in 1834 - Imp Otoman recunoste~rotectoratul rus asupra Tarilor Romane -otomanii isi retrag garnir=i1de la Turnu, Giurgiu si Braila, eliberand raialele, ele revenind Tarii Romanesti - acest tratat continea un "Act separa~cu privire la P~;,.,+; .. ,,, ;1,. si Valahiei".

aJW:,.{o-- - ~r:>c.cil~q,6. c Q lnainte de acestea, in 18027Dumitrache Sturza elaboreaza

"Planul de obllduire aristro-democratililr', iar intre 1817:1818 SECOLUL al XIX-lea lordache Rosetti Roznoveanu elaboreaza 8 proiecte de reforma in care

In secolul al XIX-lea apar si se afirma societatile secrete, se omnia are rol de supraveghere si control. mentine Problema Orienta la, creste influenta Rusiei, iar in 1822 se revine 7 la domniile pamantene. Tot la inceputul secolului al XIX-lea, popoarele ortodoxe din

O~ urmare a razboaielor ruso-austro-turce, care apare la Balcani :grecii, sarbii si romanii au inceput lupta de eliberare nationala de inceputul secolului al XIX-lea este data de instaurarea protectoratului sub dominatia lmperiului Otoman. In orasul Odessa, aflat pe teritoriul rusesc (1829-1856) asupra Bucovinei si Basarabiei, ceea ce va schimba Rusiei, a fost creata o organizatie secreta a grecilor, numita Eteria, statutul juridic international al Tarilor Romane, iar Principatele vor condusa de Alexandru lpsilanti. Aceasta miscare revolutionara si-a deveni subiect de discutie in dezbaterile internationale dintre Ma rile propus eliberarea Greciei si chiar refacerea fostului mare lmperiu Puteri.

Principalele tratate si conventii incheiate pe fondul conflictelor ruso-turce au fost : - 1826 - > Conventia de la Akkerman (Cetatea Alba), care prevedea:

-limitarea posibilitatilor sultanului de a se amesteca in Principate, avand trecere mai mare Rusia

- domnii erau alesi dintre boierii pamanteni pe o perioada de 7 ani

-scutire de impozit pe 2 ani -libertatea comertului

Bizantin.

Simultan cu actiunile grecilor, izbucneste Miscarea revolutionara condusa de Tudor Vladimirescu, pornita din Oltenia in ianuarie 1821, mizand pe ajutorul rusilor. Aceasta miscare revolutionara de tip burghez avea ca obiective principale : -inlaturarea domniilor fanariote - asigurarea progresului societatii romanesti si societatii pe baze capitaliste

nevoia de reformare a

Programul revolutiei este cuprins in "Proclamatia de la Pades", adresata locuitorilor Tarilor Romane, care justifica actiunea lui Tudor Vladimirescu, fiind un apel, o chemare la lupta si in cadrul careia se formeaza "Adunarea Norodului", cu rol politic si militar.

I 'f 21

~ "Cererile Norodului Romanesc" reprezinta o sinteza a

memoriilor boieresti precedente, un program politic cu caracter constitutional. Dintre principiile de organizare interna a Tarilor Romane, cele mai importante sunt : - aplicarea principiului suveranitatii poposului - domnul era ales de tara - desfiintarea privilegiilor boieresti - promovarea in functii pe baza de merit -desfiintarea veniturilor dins lujbe -armata a carei intretinere sa cada in sea ma manastirilor (4000 de panduri si 200 de arnauti) -reforma fisca ltimpozit platit in 4 rate -desfiintarea vamilor interne

Revolutia de la 1821 si-a atins scopul : fanariotii au fost indepartati, in 1822 revenind domniile pamantene. la conducerea - Moldovei ajungand lonitaSandu Sturdza

I - Tarii Romanesti ajungand Grigore al IV-lea, Dimitrie Ghica

Boierimea pamanteana sustine revendicarile din programele Revolutiei; aceam.o!llent march~.~}.~ inceputul erioadei de renastere nationala si ~celen~~ii/aprcic~~defenaster Boierim~a mica si mijlocie a avut initiativa unor woiecte politice in conditiile unor aprigi confruntari de interese intre puterile vecine pt suprematie poJitica in S-E Europei.

In 1822, lonicaTiutul a elabora-/e "Constitutia carvunarilor'' care: -cuprinde revendicari din ideile Revolutiei Franceze -domn pamantean -Adunare Obsteasca -autonomie fata de Poarta ../, -drepturi si libertati cetatenesti (dreptul la~i-Bertate) plr -.1:/,.: .a.k

In 1826,:tlinicu Golescu redacteaza "lnsemnare a calatoriei mele", in care sustine unirea provinciilor rom1nesti sub forma Daciei Mari. ' - Dar domniile pamantene dure_gza pana in 1834, du pa introducerea in - 1831, in Tara Romaneasca si

- 1832, in Moldova a REGULAMENTELOR ORGANICE. Acest lucru a fost posibil datorita Conventiei de la Akkerman (1826) si prin Tratatul de la Adrianopol

~o

(1829), cand Principatele Romane au intrat sub protectoratul rusesc, aflandu-se totodata si sub suzeranitate otomana.

REGULAMENTELE ORGANICE macheaza actul de nastere al parlamentarismului romanesc(ideea de alegeri pe baza de sufragiu) , ideea de limitare a puterilor regelui. Prevederi : -.reguli de organizare a statului -norme de drept administrative -desfiintarea dregatoriilor -norme financiare / instituirea bugetului -aparitia armatei interne -dispozitii de drept civil - aparitia scolilor in limba nationala - realizarea recensamantului la fiecare 7 ani - organizarea serviciului sanitar si a arhivelor - Principiul Separarii Puterilor in Stat:

>- DOMNUL - ( Puterea executiv~ -& ~v .. { -f ef ,,_

era organ central era ales pe viata de catre Parlament ~ - -avea drept de initiativ~egislativa

numeste ministri -poate refuza publicarea legil9r votate in Adunare -are drept de a dizolva Adunarea Obsteasca

>- ADUNAREA OBSTEASCA / PARLAMENTUL - ~det i nea Puterea legislative)

-adopta proiecte de lege trimise de damn -elaboreaza legi

>- SFATULADMINISTRATIV / GUVERNUL alcatuit din 6 ministri prevederi privind domeniul edilitar, sistemul de pensii si social, invatamant

(ll~.(J.- ICC ./-,'..>'ii,

~

In 1831!i ~I, cu acordul Rusiei numeste domnitori k reg~entari:

- pe Mihail Sturdza (Moldova) - pe Alexandru Dimitrie Ghica, iar mai a poi pe Gheorghe Bibescu (Tara Romaneasca

Acesti domnitori au fost numiti, nu alesi asa cum era prevazut in Regulamentele Organ ice, doar Gheorghe Bibescu a fost ales. Toti 3 au promovat o politica de reforme la nivel institutional. confruntandu-se cu puternice contestari.

In Tara Romaneasca s-a creat "Partida Nationala" in 1838, la initiativa lui Ion clmpineanu, care a elaborat 2 documente cu caracter national, prin care se cerea : -unirea intr-un regat la Daciei - alegerea unui domn ereditar -inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului rusesc.

In 1843, in Tara Romaneasca este creatfi.organizatia secreta "Fratia" de tip masonic, care a ju cat un rol important In pregatirea Revolutlei de la 1848 si prin care se cerea : -unirea si independenta -emanciparea clacasilor -egalitatea cetatenilor in fata legii Liderii au fost : Nicola{'Balcescu, Ion Ghica, Christian Tell

ANUL 1848 - PROIECTUL POLITIC PASOPTIST IN TAR/LE ROMANE

Revolutiile eurpene de la 1848 au fost o continua re a Marii Revolutii Franceze de la 1789, care a reusit sa impuna pentru o scurta perioada de ti mp, principiile liberale moderntde organizare a statului democratic burghez.

Pe de alta pa rte, aceste revolutii reprezinta _reactia popoarelor conservatoare europene impotriva sistemului politic si a progresului capitalist impus cu forta la Congresul de Pace de la Viena din 1815. La acest Congres, dominat de figura autoritara a cancelarului Metternich s-a impus revenirea la sistemul absolutist feudal, care exista in Europa inainte de 1789.

Revolutiile europene din 1848 au inceput intai in S ltaliei la Palermo si Napoli, a pois-au extins in Franta, la Paris, Viena(capitala Imp Habs.), Budapesta, iar revolutiile din Tara Romaneasca si Moldova au fost ultimele avanposturi europene.

Revolutiile europene au fost doar contextual favorabil izbucnirii Revolutiei Romane de la 1848, care aveau drept scop modernizarea societatii romanesti. :_..r: r-::':, ... ,. ~volutiile pasopti; e au avut cause profund7specifi stapanirea otomana si protectoratul rus in Tara Romaneasca si Moldova

> stapanirea habsburgica din Transilvania > lipsa drepturilor nationale ale romanilor din

Transilvania > fa(amitarea politica ,

- grave probleme economice si sociale (problema taraneasca) - intense! activitate de presli de pregatire a revolutiei -> ~: "Propasirea", "Arhiva istorica", "Magazin istoric pentru Dacia".

I Astfel !"icolae Balcescu1afirma "Revolutiile europene au fost ocazia si nu cauza revolutiilor romanesti".

E . cfilJ?:d~ . I "I . t . I x1sta 1 ee care sustine ca revo ut11 e romane sun o s1mp a imitare a celei frantuzesti deoarece principalii conducatori au fos tineri intelectuali liberali care si-au facut studiile la Paris. (";,, f)~cdwAJ

~

Revolutiile pasoptiste prezinta mai multe puncte comune. In toate proclamatiile : - este prezenta ideea err:ianciparii de sub protectoratul Rusiei si suzeranitatea Turciei - obtinerea autonomiei/inDesi unele docum~e programatice nu au inscris in mod explicit ideea de uni re, ea a fast afirmata : -in ziare precum "Pruncul rom~n", "Poporul suveran" - C.A. Rosetti in articolul "C'atre fratii nostri din Moldova" , -cu prilej !;J I Adunarii de la Blaj (3-5 mai 1848) - s=a scandat, "Noi vrem sa ne unim cu tara". ( 1~~ fM.f..c.1~ 1rj Rolul conducator ~-a jucat boierimea mica si intelectualitatea.

Ca orice revolutie democratica, s-a actionat pe doua planuri : -in plan traditional, taranesc, care cuprindea marea masa a populatiei -satisfacerea revendicarilor taranilor - in plan burghez, liberal-democrat, al elitei intelectuale si al burgheziei, animate de ideea emanciparii nationale side ideea unitatii, a realizarii Unirii - reforme burgheze

La inceput s-a mentinut traditia legalista, petitionara din miscarea revolutiei (satisfacerea revendicarilor pe cale legala), apoi s-a trecut la Adunari populare cu caracter plebiscitar ..

Revolutia din MOLDOVA a durat o zi/ 3 zile La 27 martie 1848 (pana la 29 martie) se desfasoara o Adunare la

lasi, la hotelul Petersburg, in cadrul careia es~e adoptat documentul programatic "Petitiunea proclamatiw,v?laactat de Vasile Alecsandri, Alexandru loan Cuza si Gr. Cuza (liderii politici), avand caracter mpderat si in care erau formulate urmatoarele revendicari/cereri: - "Sfanta pazire a Regulamentului Organic" ~ modernizarea statului (functii acordate dupa merit)

~ desfiintarea pedepselor corporale/combaterea coruptiei -crearea unei banci nationale / 0 -reforma scolilor

~ drepturi si libertati cetatenesti (desfiintarea cenzurii, siguranta personala)

'-

-responsabilitate ministerial 6>--- adunarea obsteasca etl "Iii u ee111,itiei

:grabnica imbunatatire a situatiei taranilor.

Programul este respins de domnitorul Mihail Sturdza, care datorita primului punct " Sfanta pazire a Regulamentului Organic" side teama unei interventii a armatei rusesti, adopta masuri represive. Astfel, o pa rte dintre revolutionari sunt arestati, iar altii se refugiaza in Transilvania si Bucovina, ceea ce inseamna sfarsitul revolutiei.

Revolutionarii moldoveni au mai elaborat alte doua documente programatice. La 12 mai 1848, Vasile Alecsandri si Costache Negri, redacteaza, la Brasov, c:_el mai radical program : "Principiile noastr pentru reformarea patriei", in care se cerea : - desfiintarea boierescului si a oricaror altar dari -desfiintarea tuturor privilegiilor -egalitate in drepturi civile si politice -unire si independenta ("Uni rea Moldovei si Valahiei intr-un singur stat neatarnat romanesc"

In august 1848, la Cernauti, Mihail Kogalniceanu

In primavera-vara IUi 1849 aa toe tratative intre revolutionarii maghiari si romani, esuate in prima faza, dar in conditiile ofensivei habsburgice, Nicolae Balcescu semneaza cu Lajos Ko,th , la Seghedin. _ "Proiectul de acificatie", in care maghiarii recunosc unele drep_t~ romanilor. lar i ugust 184 , revolutia maghiara este infranta I~ odata cu ea si revolutia .romana.

In BUCOVINA, la 20 mai 1848 se desfasoara la Cernauti o Adunare Populara, condtlsa de Eudoxiu Hurmuzachi, in cadrul careia se adopta programul intitulat "Petitia Tarii", prin care se cerea: - autonomia bisericii ortodoxe - dieta reprezentativa -conducere proprie in administratie, justitie, politica -libertatea presei - desfiintarea clacasiei -autonomie.

In BANAT, la Lugoj, pe data de 15 iunie 1848 are loco Adunare prezidata de Eftimie Murgu, in cadrul careia este conceput prog ramul "Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat" si in care se regasesc urmatoarele solicitari : - autonomia bisericii ortodoxe -limba romana -recunoasterea natiunii romane -limba romana sa devina limba oficiala -autonomie -emanciparea clacasilor prin despagubire.

URMARILE SI IMPORTANTA Proiectelor Politice Pasoptiste au fost accelerarea dezvoltarii de tip capitalist si impulsionarea in lupta de eliberare nationala.

1859 - PROIECTUL UNIRll PRINCIPATELOR

I. CONTEXT

-Dupa 1848, ideea Unirii a devenit un obiectiv central, ...:::--:--- - ...... -

Nicolae Balcescu afirmand in 1850 "Revolutia viitoare va fi revolutia ' .. f

nationala".

Contextul intern

In 1849 se incheie "Conventia de la Balta-Limon" intre lmperiul Russi l1nperiul Otoman, care prevedea :

- reintroducerea Regulamentelor Organice -accentuarea tutelei politice a lmperiului Otoman si a Rusiei -intarirea autoritatii domnesti - Adunarile Obstesti dizolvate si inlocuite cu Divanurile Ad- J..ec

hoc (mari boieri numiti de domn si otomani) -~ni numiti pe 7 ani de catre puterea suzerana si

considerati inalti functionari ai lmperiului Otoman

-domnii regulamentare : - Tara Romaneasca : Barbu Stirbei -politica reformatoare de tip

' iluminist - Moldova : Grigore Alexandru Ghica - a perm is reintoarcerea revolutionarilor

Aceasta Conventie era incheiata in conditiile in care in Principate au stationat trupe ruse pana in 1851.

Contextul extern Razboiul Crimeei (1853-1856) desfasurat intre fu!_sia' si

Turc(f c_u_ implicarea marilor puteri, a insemnaureaescnfcfere problemei orientale, in contextul careia problema romaneasca devine problema europeana si a avu( consecinte importante pentru statutul politic al Principatelor romane.

II. PROBLEMA ROMANEASCA - PROBLEMA EUROPEANA

In aceasta Tratatul de Pace de la Paris, in cadrul careia este abordata si problema unirii Principatelor Romane luandu-se urmatoarele hotarari:

mentinerea suzeranitatii Otomane si garantarea independentei - -

celor 7 Mari Puteri (Anglia, Franta, Rusia, Prusia, Sardinia, Austria, Imp. Otoman)

-"P~egulamentelor Organice (organizarea internal - a abordat problema Unirii Principatelor Romane

-Rusi~oldovei S Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail)

PROBLEMA UNIRll :. In timpul Congresului, propunerea de unire a fast facuta de

reprezentantul Frantei, Contele Walewski, Principatele urmand sa fie conduse de un orint Stra in.

>state prounioniste : Franta, Sardinia, Prusia, Rusia >state antiunioniste : Austria, Anglia, Turcia

-::rs ? 12. .+ltT

Astfel s-a hotarat consultarea romanUor_cu privire la unirea Tarilor Romane, convocand Adunarilor Ad-Hoc.

1857 ~dunarile Ad-Hot trebuiau sa aiba un caracter reprezentativ

consultativ, hotararile trebuiau comunicate unei comisii si apoi unei conferinte interna

Au existat incercari dg_ falsificare a lis~ pentru Adunarile ~d-Hoc, de catre caimacanul Nicolae Vogoride, in Moldova, Puterile

Garante fiind sesizate, motiv pentru care se va realize doar ~ ma~ datorita unui compromis dintre~s~ Rezolutiile Adunarilor Ad-Hoc (1857) cuprindeau:

--> Unirea intr-un singur st~ cua2umele >print strain dintr-o dinastie ~ropei; > neutralitatea si inviolabilitatea teritoriului statului; > Adunare legislativa si guvern constituite,reprezentativ sub garantia celor 7 Mari Puteri .

unt -4i mi~e celo~l, ai caror reprezentanti se intalnesc in cadrul Conferintei de la Paris, unde s-a semnat Conventia de la Paris, care a jucat rol de Coostitutie si a stabilit statutul politico-juridic al Principatelor/ Prevederi : > mentinerea suzeranitatii otomane; > garantia colectiva a celor sapte Mari Puteri;

...

> unirea sub numele de "Principatele Unite ale Moldovei sJ Tarii Romanesti" (guverne diferite, adunari legislative diferite, domnii diferite) > institutii comune lnalta Curte de Casatie si Justitie (detinea

putereajudecatoreasca) Comisia Centrala cu sediul 1.:\Focsan[ elabora legi

de interes comun) > principii de organizare interna :

Principiul separarii puterilor in stat: - executiva t'domn (numeste ministrii, sanctioneaza legile

\ si dizolvaAaunarea) - guvern;

- legislativa: r domn; \ adunare legislativa;

-judecatoreascae.lnalta Curte de Justitie si Casatie . > sistem de vot (cenz1tar -domn ales); >drepturi si libertati cetatenesti: egalitate in fata legilor, desfiintarea -privilegiilor si rangurilor boieresti, garantarea proprietatii, libertatea individuala.

OBS. Pana la al~erea domnului, s-a hotarat o conducere provizorie, farmata di{1 3 caimacamf.

Ill. INFAPTUIREA UNIRll

Unirea a fast pregatita de Adunarile Elective, care isi desfasoara activitate@ upravegherea caimacamilor sip e fandul campaniei activ ' ' -ca domn:

5 ianuarie 1859 - in Moldova 24 ianuarie 1859 - in Tara Romaneasca

Alegerea lui Cuza a fast expresia tacticii faptului implinit. Dubla alegere a lui Cuza a insemnat unirea deplina si actul

de nastere al statului roman modern.

IV. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (7 ani)

A avut loc int r-un context complex : - unirea personala ilirera recunoscuta de Marile Puteri;

--

- guvernele, adunarile, institutiile functionau separate {lipsite de -unitate).

Obiectivele domniei lui Cuza : -

- consolidarea unirii prin: - obtinerea recunoasterii internationale; - unificarea institutiilor;

- politica de reforme modernizatoare.

a) Obtinerea recunoasterii internationale In toamna lui 1859, in cadrul Conferintei Marilor Puteri de la

Paris are loc recunoasterea international a dublei alegeri a lui Alexandru loan Cuza, insa lmperiul Otoman se OB,l,J!le.

_.,~ ........ -.. Dar in decembrie 1861, in cadrul Conferintei Puterilor

garante de la Constantinopol, se va realize recunoasterea unirii deplil')_e, oDAR pe durata domniei lui Cuza.

b) Unificarea institutiilor Pe plan intern, domnitorul se confrunta cu problem administrat~e, j nstitutionale, precum si cu problern..privind reglementarea relatiilor agrare. Treptat, au fast adoptate masuri

~- - -pentru: - unificarea serviciului telegrafic, vamal si postal;

unificarea rnonetara; --

...... ____ _,.,

unificarea agentiilor diplomatice; ~ unificarea arm-;rt; i si creareafprimului minister unic:J !Jdiniste_rul de Razboi

stabilirea capitalei de Bucuresti ; infiintarea Comisiei Centrale si a lnaltei Curti de Justitie si Casatie la

Focsani;

~

existenta a doua Guverne si a doua Adunari Legislative ingreunau l;IM.ollll .... ~ .... -

functionarea statului, iar colaborarea for era ineficienta. In consecinta

o la 22 ianuarie 1862 - se fo~~~z~rimul guvern unic (condus de Barbu Catargiu)

o la 24 ianuarie 1862 - isi incepe activitate~ pr~mul Parlament WW

CA,.\..

La 2 mai 1864, Alexandru loan Cuza dafprima lovitura de stat, in urma careia : - Parlamentul(Adunarea), cu majoritate conservatoare este dizolvat --- ---

- - -("Proclamatie catre armata si popor); - se adopta printr-un plesbicit, "S!~~~~~~y2lta~g~ fil. C:.:.JV~ la Paris"(cu rol de Constitutie),care a fost recunoscut de Marile _.., ....... ;....

Puteri si prin care : )> se instaureaza un'tegim.~ uto!~~.:care conduce la creste~

ag ibutij!QJ:jor:rrnului s~~lent~e~e_!!tivului in fata legislativului. Domnul : - are initiativa legislativa;

........

- drept de veto; - numeste presedintii Camerei

Deputatilor si ai Senatului; )> este introdus Parlamentul bicameral (corp ponderator=

~nat); )> este infiintat Consiliul de stat, care avea rolul de a elabora

- --legi~

- este data o noua 1''Lege electorala" in care era mentinut votul cenzit~r, numarul a~egat9rilor era marit, iar alegatorii erau impartiti in doua categorii, : directi (stiutori de carte, peste 25 de ani) si

-.::;;;:._-... - ~ primari (platitori de cens) .

La 14 august 1864 se adopta ~ei-t~ur.a~ care prevedea : emanciparea clacasilor prin despagubire (pe 15 ani);

- s -

-pamantul ri~putea fi instrainat timp de 30 de ani; improprietarire in functie de forta de munca - palmasi, fruntasi,

- , clacasi; - sa fie platita o rascumparare pentru pamantul primit.

-

IMPORTANTA REFORMEI RURALE: - au fost i~rnp.roprietarite 460 000 de familii (30 % din suprafata agricola a tarii); - a contribuit la dezvoltarea agriculturii;

---- a usurat situatia taranilor;

'

lef- - a avut efecte politice: desfiintarea serbiei; libe~a circulatie a taranului, libertatea de transmitere a proprietatii catre urmasi.

Limite ale reformei : suprafata mica de pamant, multi tarani fara pamant.

Alte reforme: pe plan juridic:

- Legea pentru organizarea Curtii de Casatie; - Legea pentru organizarea judecatoreasca; - 1864 - Codul Penal - 1865 - Codul Civil - are ca noutate : garantarea proprietatii private, toti cetatenii sunt egali in fata legilor, asigura libertati personale pt individ.

pe plan administrativ: - Legea pentru organizarea administrative; - Legea comunala .

pe plan economic: - Legea contabilitatii; - Sistemul metric de masuri si greutati; - lnfiintarea CEC.

pe plan educativ: - 1864 - Legea instructiunii publice, care prevedea obligativitatea si gratuitate :::;:as - :::..

pe plan extern: - lnfiintarea Ministerului de Externe; - lnfiintarea agentiilor diplomatice romanesti in strainatate; - Limitarea jurisdictiei consul are; - lncheierea unor conventii vamale, postale, comerciale.

Treptat, relatia dintre Cuza si Kogalniceanu se tentioneaza, iar "monstruoasa coalitie" isi intensifica activitatea. Astfel, la

-- ' ..... ..-

11 februarie 1866, Alexandru loan Cuza abdica si moare in exil. Domnia lui Alexandru loan Cuza a insemnat un pas decisiv in

modernizarea Romaniei.

Ca~a Razboiului Crimeei,~libruJ)l intre Marile Puteri se modifica: - 1867 - se realizeaza dualismul austro-ung~r, dup ace in 1866,

---.~-

In acest nou context, sip e fondul chestiunii orientale, se declanseaza lupta romanilor pentru cucerirea indeJ:?endentei.

~

CUCERIREA INDEPENDENTEI DE ASTAT A ROMANIEI {1877-1878)

a) lnainte de obtinerea lndependentei statului roman, au avut loco serie de actiuni diplomatice ale Romaniei, precum infiintarea in 1862, a Ministerului Afacerilor Straine al Principatelor, crearea unor legaturi speciale, prin ~onventii, trata~ colaborari cu alte tari, actiuni comune antiotomane cu grecii, sprijin acordat revolutionarilor bulgari, iar in 1875 se semneaza o conventie comerciala side navigatie cu Austr.o~U.n~Rusia.

Prin aceste actiuni, Romania se manifesta ca stat independent.

b) Afirmarea dorintei de unire, in prin Partida Nationala, care sustine necesitatea obtinerii independentei. In 18; 3S pune in mod deschis problema independentei, in cadrul Conslliului de ministri.

c) In contextul redeschiderii Problemei Orientale. in 1875 au loc miscari in Bosnia-Hertegovina si Bulgaria,~de turci, ceea ce provoaca dorintDde a intervene in favoarea ~~~~in~

In 1876, are loco noua rascoala antjotomana in ~ razboiul sarbo-muntengre.ano-turc.si declansarea revolutiei junilor turci.

d) lntre 1875-1877se realizeaza anumite contacte intre Rusia si lmperiul Austro-Ungar, deoarece: - Rusia urmarea sa obtina neutralitatea lmperiului Austro-Ungar in conditiile declansarii unui razboi antiotoman; -Austro-Ungaria dorea obtiner:eCl-d~

e) In 1876, lmperiul Otoman adopta ~ Constitutie, iar Romania devine provincie privilegiata a lmperiului Otoman.

~o

5) 1876)- Imperiitl Otoma/adopt.ii o nouii constitu/ie: ~omania - profocie priv~gi~t~ a Imperiului Otoman.

Proelq,;,area independenfei 1 p. cwwf .Pcc., ;!l , Confu~ntern: ~--'6J--:i.~ Q cwtt.l'~ - redeschidereag rob!fmeiorientale ~ Romania ale~e calea expectativei i

a neutralitatii ~tivitate diplomaticii intensa: - ianuarie 1876 - Lasciir Catargiu g 8ota diplomatica car~ sus-

tinea neutralitatea Romaniei. - iunie 1876 - memoriu al Guvemului Romaniei catre Poarta

i Puterile Garante in care erau solicitate: - recunoaterea individualitapi stafului; - recunoaterea numelui de Romania;

,- -=-recunOaterea paapoartelor romaneti. , - iuJie 1876 ~vemareliberala (I. C. Bratianu - prim-ministru) ~~ha linia politicii exteme.

- vara 1876 - la Reichstadt se reia compromisul dintre Ungaria i Rusia parafat prin .Conventia de la Budapesta (ianuarie 1876):~ ~

- in schimbul 1,:ie11traliti!tii_ Austro-Ungariei, Rusia promitea Bosnia i l:!ertegovina. \

Actiuni romaneti: -1876~pJ~w-: la J,iyadi& (Crimeea) tr~tative roma-

na:ruse ~ ~prihe 1~7 - CQilventia de la Bucu;a.ii: - tranzitul ttupelor ruseti pe un traseu prestabilit; - obligatiile de intrepnere a armatei reveneau Rusiei;

"""''t"" ~ ~ ~' t'

I 0 .M

I

12

I

- preved ... e_r_i: __ _ -icunoat~ndependentei; - .Qobrgeza, ~lta DunariL Insula Serp iJot @.oman'Jei; - Romania~si:Jla schimk~, Bolgrad, lsmaiJ; - i~depende~ er , - au tonomia osniei ~i Herte ovme-- organizarea marelui principat al@u~riW

Context: - Austro-Ungari~ era u rimea Bosnia yi HertegovinaL -~era ingrijorata de tarirea ' oziei Rusiei in B~ - iunie-iulie 1878 - Congresul de Pace de la Berlin - Tratatul de la

!E"i Berlin.

- prevederi: ------mde enden Serbiei i a Muntenegn.il'lii_ __ ~s11i i H@tegovi~intrau sub stapanire~!ro-UngafY

- principah1l Bulgariei redus pana la Muntii Bakani; restul teritoriului organizata in elia Orientala (tampon); ~rimea~a Cip~ - ~ntru Romania:

- recunoaterea independentei cu d_pua conditii: - n;_i.odificawa-P:2: in Constitutie; - acceptarea sclumburilor teritoriale cu Rusia._

Concluzie: Obtinerea independentei a dus la creterea prestigiului intern \J ~ :\.~ -_M:os~ecedata de vizitele rim-ministrulu .C.

ratian i ale re~elui arol Germania i Astro-,Ungaria..:.- >

Ill~ ~ela~iile interna~ionale ale Romaniei 11 star~itul sec. XIX \!~eputul sec~ >Q sustinerea intereselor sarbilor in

raport cu Austro-Ungaria. - constituirea Antantei (Triplei Infelegeri) - Franta, Anglia, Rusia.

;,. 0-cv.J ~ Rom~~ia are-;oi altematiVe politice in relatiile intematio-~D.aleft>JPropierea de Antanta). -.!!!_~ criza bosniaca - I. C. Bratianu manifesta ostilitate fata

de politica balcanica a Austro-Ungariei. => tatOri.ari ale lui I. I. C. Bratianu i ale principesei Maria de

apropiere fa ta de Antanta. ~

OBS. Romariia"era deopotriva curtata de Puterile Centrale i de Antanta.

r: printii mo~tenitori ai C ermaniei ~iV\ustriei au vizitaf Romania, -Austro-Ungaria ~(Germania au numit noi mini~tri plenipotentiari la

Bucure~ti. - Caroffa fost numit ,,feld-mare~al" at Gcrmaniei. - vizite in Romania ale misiunilor militare din Anglia i Rusia~~i ale

unor personalitati franceze i ruse: vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta.

Razboaiele Baicanice (1~) - evidentiaza reorientarea politicii externe a Roma'niei. - Romania se afirma ca principala putere in zona.

. :;:;,,_;,_

1912 - Primul Riizboi Balcaniq ' '_ Serbia-UUii?aria;-Muntenegru, Grecia impotriva Turciei

. ~~ ... Q-- .- ~ Romania neutra;J

- Tratatuld e pace de la Londra . ~ Conte~t: - neintelegeri intre fotii aliati pe fondul pretenpilor exagerate

ale Bulgariei.

1913 ..:. Al Doi lea Riizboi Balcanic: -; Bulgaria impotriva f

-146

b) militarii: fE:ntantJse obliga:

- sa deschida unele oi:erapuni militare ini .F - -

l t'.l.VU. UU.lU..llMs;. =:>

i~ Romaruei .{garnitura I

~ei

e armatei rornane

_.. .,...----.,., ,."

- 4 iunie 1920 - Tratatul de la Trianon ~=> recunoal?-terea unirii Transilvaniei cu Romania.

- 28 octombrie 1920 - Tratatul de la Paris cu ~a Brita!i!E recunoa~terea unirii Basarabiei cu J

:::====: V. Rela~iile interna~ionale fn perioada interbelica (1920~1940) ~ Obiective:

__./ - mentinerea status-quo-ului ( ordinea instaurata du pa razboi); - mentinerea independentei i integritatii teritoriului; - afirrnarea intemationala a Romaruei.

Mijloace: - incheierea unor aliante politico-militare; - reluarea relatiilor cu foti adversari de razboi; - activarea diplomatiei romaneti la scara europeana.

Relafiile bilaterale cu vecinii - 1921- o conventie politidi i una militara cu Polonia; - 1926 - Tratatul de alianta cu Polonia; - relap..i tensionate cu Ungaria - probleme teritoriale; - relatii tensionate cu Rusia:

-1934 - incercari de restabilire a relatiilor diplomatice (trata-tive intre Titulescu i Lidvinov) - eec;

, ~ -1936-negocierea unui tratat de asistenta mutuala romano-rus ~ ~1-~ .. => \eec in condipil~ in care Titules~ es~e demis). ~ - t. ...u- - relatn tens10nate cu Bulgana - probleme tentonale. ~O...tt ~~

lt.A.>..A. V .... .l..l.L.._u.._,,u...1.u..&.il{ .1..1.1.9u.11.'\J.l..ltllf': ' VVV '-A."-.L.l.l..l..L'-"-'-Y.l..l.L..oV.LL.L'-.L.l.f.l.'""'.l.'-.lt.l.f.l..l.l.'\J.Lt.L/ "ll tcf frontiera

romano-bulgara la nivelul anului 1913 (Dobrogea}. I l

~o l>J-q. -1926 - tratat de amicipe cu Franta; - Tratat de amicitie i colaborare cordiala cu Italia - reinnoit

din 6 in 6 luni pana in 1938.

Rela/ii multilaterale -1919 - Romania adera la Liga Societatii Natiunilor;

..

' u

- se de.sfaoara in sesiuni (incepea la 5 noiembrie cu mesajul tronului, dura 8 luni ~i se terrnina cu mesajul rninistrului);

- pe baza de vot cenzitar ~i, du pa 1918, vot universal.

Ilt GUVERNU.11 lstoric:

1) 22 ianuarie 1862 - primul guvem unic; 2) 1866 - Constitutia punea bazele guvemului modern:

Activitatea:

- riispunziitor in fata padamef).tului pentru activitatea desfi\urata ( guvernul ii conslituie m.ajoritate parlamentara;

- in tirnpul domniei lui Carol (prima parte a domniei a existat o insta-bilitate guvernamentala);

- dupa 1895, stabilitate.

.hy;" :t. ... \;fr aj: ... ,.. .. r1r

IV. JUSTITJA lstoric:

~~ 1) Regulmnentele Organice - instituiau primele instante judiciare moderne. 2) dupa 1859 - dezvoltarea instantelor judiciare rnoderne;

- aparitia Codul Civil, Penal, de procedura criminali:i, Condica de comert;

-1861- Curtea de Casape i Justitie. 3) 1866 - Constitufia:

- puterea judecatoreasca exercitata de curte i tribunale; - hotiirarile i sentintele judecatoreti se pronuntau in virlutea

Jegii i se executau in numele domnului.

OBS. Potrivit Cons titutiei din 1866, intreaga activitate administrativa se facea in virtutea legii.

OBS. Aparatul admin.istr~tiv Jocal era s~bordonat ceiui central. 4) 1868 - Curti de jurati la nivelul jucletelor.

V.ARMATA dupa 1864 -procesul de modernizare al armatei:

-1868 - legea pentru organizarea puterii armatei care sustmea:

tJM.t.~

~

- o annata permanenta, rezerve ;ii unitatile de dorobanti, graniceri, militie, garda civila, gloate;

- principiul mobilizarii generale. -1872 - 0 lege noua:

- creterea efectivelor militare; - cre~terea instruirii ~i pregatirea flotei de razboi; - armata pusa sub admi.nistrarea Ministerului de Razboi.

Vt BISERICA r -1885 - autocefalia bisericii ortodoxe in raport cu Patriarhia de la

Constantinopol; - Legea clerului mirean lji a seminariilor - introducea salarizarea

preo\ilor - biserica ortodoxa a sustinut efortul pastrarii identitatii nationale ~i

spirituale a romanilor.

~ (j) ~

. MA.n ' ~'tk' ~~tdtf-f'qy(,,_ C-

..Nvf

- progrese fu..g.tl.tui:i:}; afirmarea in plan ~~ternational

- 1881 \..~omauJa devine regati I j lT - MW,6-1918:

.taI:aUi./ agri-

GI N

~ iii

-~ i-... ..8 ~

-- f - - Participarea F orr@!J _rn (\ ' . '"' .. "'. . " , __

Wtl\.u.Q CQJ...wc. - Romiinia a obtinut ~gitim~;~a qr~Ehili1_i_~upra pro- _ vinciilqu~q,rpan~~ti.; \ ::93-~

\ "'~i

a ~ u 0 t!

~ -

94 l j

~ - Sh9QhLQ. "' .

- Roman~a a ~t in tab_ara i!)Vinga,.toJjlor la sfaritul 4:?~.!iii =J aj;articj:E.e!..ca sta~ invingator la~-. tivele de pace; .Po_ l/.VLA~ ' - - ......_._.. I .

- Romania a putut beneficia de prabuirea marilor im-erii generate de acest razboi.

afirmarea ideii de Unire => mobilizarea maselor. ... . """-'~

,.

lstoric al ideii de unire: 1802 -Naum Ramniceanu afirma ideei{imirii . . 1804 1838

1848

1852 1871

- Ion Budai Deleanu - sustinea'necesitatea unirii romanilor. - Ion Campineanu i A. Gh. Golescu Albu - prezentau necesi-

tatea unirii Tarii Romaneti cu Moldova. - unirea era legata de prabuirea Imperiului Habsburgic, era

vazuta in vatia vechii Dacii. La Blaj "Vrem sii ne unirn cu tara~'. - Dimitrie Bratianu,. folosea termenul de ,,Romtinia Mare".

< - cu prilejul sar!;>atorii de la Putna, A. D. Xenopol facea referire

' > --..... la Marea Unire ca la un fapt inevitabil.

1891 - Ideea de unire sustinuta de I. C. Bratianu, M. Eminescu. - Liga culturalii - reunea reprezentanti ai romarulor de peste

tot => 1914 - schimba numele ,,Liga pentru unitatea politicii a tuhiror rorntinilor".

1913. - eel de-al doilea razboi balcanic - N. Iorga afirma ca peste Dimare incepe riizboiul nostru pentru eliberarea Arde;tlului.

Unirea In P.rocesuj de u_niB: are, ~l !_?Vinciil_2! romane:ill, au fost parcurse trei etape:

- ~utoilomia; . j .. - mdependenta, n- . I .::i . - unirea. ~ $ ~ ')

\jf B4SARABI! ~~'VI~)__,_ V'

j ~ ~ -

96

'"-- .....,-m----u-- ___ 3 - Congresul General al B1;1c~Y-~-~} I:i-~tara;;te i'!'.. WU --0:. :& TY- ~& ... Q . .-y'W .. \'foi Jill ...

bu. tRANSILVANG\.{ a) Auto110111ia

._.. ,w,,

OBS. In Transilvania, !l!!.carea pentru autodetznr\ipare i uci{~ a avut un ~ar~te&d$ rnasa;

toa~tma 1918 -1~i reiau ac;_t.ivj tatea partidele politice [.N,_B.1 ~ 29 septemb1ie 1918 - ,,l/2.fdarafia ' ,,..._,_ P2.._ ,,

- ~rmarea principiilor auto - libertatea natiunii; - separarea de Ungaria; - plebisc!! A ~ - a fost - - 13-14noiembrie1918 ..... Tratative 1a Arad =:>~partea maghiara

utonomie). .,.....__., ....- -... ........,.

c) Unireq

OBS. Se dezvolta o puternica mi.$'.are urponi~ mai ales pr.in activitatea de resa: ,,Rornt111ul", ,,Drapelul", ,,Glasul Ardealului", ,,Adeviirul", ,,Gazeta

poporului",,, Telcgraful romtin", ,, Unirea".

;,

5 noiembrie 19l8 ~ans~a manifestul J;fitre p~poarele h:n';?; (arata altar popoare ):'..ointa romanilor din Trans,ilvania de a ~-uni). ~ 16/ ~9 !}oiembrie _1918- CNRC 1a117lza. convocarea pentru ,,Aduna-

rea nationala de la Alba-Iulia~~sto~~ cheama la fapte". ~ ' ; ~ - ---------~-~ . 8 notembne l decemliri~~,AJba-~ - 100 000 de oameni, 1228 de delegati; - adunare prezidata de Gh. Pop de Ba~eti~ - raport:ul i declaratia de unite citite de Vasile Goldi9; - s-au ales doua organe de conducere:

v) &arele StafNaJ191)._al\legfalativ); btCohslliul Difigent (executiv), condus qe !ul_iu Maniu.

3) CONSFINTJREA UNIRIJ! - 22 d~cembrie, 1919 - Parlamentul roman adopta.,. _ 0 . _ __ .. __ _ ____ -< ~ . . --15octombrie1922 ~e la Alba-Julia a regelu(.-F-e-rd_m_ -a-n-dJ ....

~i iJii!lei Mar_,ia/ ~. ~Conferinta d~_y.c~ la..,f~~iE (19_19-1920:

a) Tratatul de la Saint-Germain cu ustn recunoatea unirea (Bucovineik u Romania (10 sep tembrie 1919);

. :------.. b) Tratatul de la 11-ianon c~ recunoa~tea unirea\Jran-: Jivaniey cu Romania (4iunie1920);

c) Tratatu.l de la Versailles c n ia, ~rant"'.-. recunoatea apartenent Basarabie -

brie 1920).

GI N GI ...

c Vi

~ ~ a

......

~

-

97

,

~ N) 0 ;: ~

~ ~ N. ;:

----N N. N. ~ ;:: ~ ;: ~ ~ ~ ~ N. ""'t (I'} 0 ~ ~ 0 ""'t ~) N. ~ ;: N. N.

"""""' """""' 0 0 ~ ~

I

~ -;1--

-j I. Semnlflca\ie :!i-Romanitatea presu,E'~ urmatoarea abordare:

~- ideea desce.~rfd.entei, a origiru.'i rornane a romanilor; \- ideea startiihtei elementuluLdru;ic/ roman_ic, rl.. unitatea de@rtl; , - unitatea ~i latinitatea limbii; ~ - esenta romana a unor obiceiuri ~i traditii; - co~tiinta romanilor despre originea romanica.

II. Etnogeneza a) FORMAREA POPORULUI ROMAN

1) Din cine? Daci ~i roma'li ( coloni~ti ~i veterani de razboi) Migratori

2) Cum? '-Prin romanizare - proces de asimilare de catre autohtoni a elemente-lor de civilizatie ~i cultura romane.

Etape ale romanlzarii: I)faza preliminad (de la prirnele contacte cu lumea romana pana la

cucerirea romana - sec. 11.1.H -~) - sunt asimilat~ cu precadere ele-mente de cultura materiala.

OBS. Teritoriile geto-dacice au intrat sub stapanire romana treptat: Moesia

$ ...

c iii

~ ~ 0

......

~

-

~i Dobrogea (46 d.H.) ~i Dacia (106). 7

a ~ 0

-~ "'-~ -

8

OBS. In aceasta perioada geto-dacii au cunoscut o perioada de maxima afirmare.

- Stah1l dac condus de Burebista (82-44 i.H.) - Statul dac condus de Deceba_l (87-106 d.H.)

DECEBAL - conflicte cu roman.ii

cu Domitian (87-88) => Pacea din 89- Dacia devine regat clientelar. Razboaiele din 101-102, 1os..fo6 ::::> Dacia este cucerita )>i transfor-

mata in provincie romana.

II) Rumanizarea propriu!.zisii - elementele romane se generalizeaza la sGara intregii societati .{106'..ml~) ~ htLfto--~ ~f;;._c.

- factorii romanizarii: - administratia romana; - urbariizarea; -armata; - dreptul roman; - veteran.ii; - viata culturala; - ~olonWii; -: viata i;eligioasa. -viata economica;

OBS. Romanizarea a fost un proces ireversibil => Daco-romanii.

III) Romanizarea postaurelianii - de dupa retragerea stapanirii romane ....,;;r: &

- factori: - m._:.~.1i!l~J.ea I:gaturilor economice, pol.it.ice )>i militare cu

Irnperiul Roman; - riispandirea cr_~_,,.t.,.ini=g_m~_-rz:)~.,.tl: aj2 misionari.

OBS. Are loc o uniformizare a romanizarii la scara intregii arii de locuire a daco-romanilor.

Aceasta etapa are Joe in conditiile desfii)>urarii procesului migraponist: go pi, hunii, gepizii, avarii, slavii.

.3) Unde? Aproximativ pe teritoriul de astazi al Rornaruei, de-o parte )>i de alta a Dunarii

4) Cand? Proces indelungat care a debuteaza in sec. II. i.H. (prirnele contacte

cu lumea romana) ~i se incheie in linii generale in sec. VII-VIII d.H. .(602lt..H. - separarea romanitai rasaritene in romanitatea de nord ~i de

~ b) FORMAREA LIMBll ROMANE

- are loc odata cu formarea poporului roman ~i face parte din limbile neolatine.

STRUCTURA - .substrat = d~co-moes~ => vocabular (pastrate 150-

200 de cuvinte dacice); -~ = dgtin.= vocabular ~i structura gramaticala (80% ); - adstrat = slav meridional - elemente de vocabular c::i ~ ';

0netica.

DIALECTE = ramuri ale limb.ii - d,?co-r.oman (N Dunare) -aroman ) -;;-eglenoro~an (S Dunare) - istroroman

GRAIURI - moldovenesc, oltenesc, maramure~ean etc.

Ill. Romanitatea In viziunea istoricilor sec. VII

,,Strateg*on" -Ma~ mentioneaza elementul romanic la N Dunare.

sec. IX 1

1) Moise Chorneati - aminte)>te ,,tarn necunoscuta"(BALAK-VALA-HIA)

2) ,, Oguznaine", cronica turca - se scrie despre o tara a v lahilor (ULAK -ILI)

sec. X 1)

0

,,vlah" - la origini termenul de 11volacae" - Caesar 11 De bello galico" (numele unui trib celt).

- preluat de gerrnani - desemna numele vecinilor .din Apus i Sud (gali romanizati, romani). .

- in timp acceptiunea termenului a suferit 0 restrangere -deserrma pe cei din Peninsula Italica.

- termenul a fost preluat de slavi - Metodiu (,,Aposto]l slavilor") aplica denumirea de 11vlahi" strainilor, adica romanicilor.

- numele de vlah a cunoscut variatiuni: - la bizantini i slavii sudici ~. vlah; - slavii din @sarit ~ .wwlr - slavii apus~ni ~dzalachus; - ungurii ==>:]Lach, olE!!::_,

OBS. Aparitia acestui termen marcheaza sfargitul etnogenezei gi subliniaza caracterul romanic al poporului roman.

sec. XI 1) Gardizi, ,,Podoaba istoriilor" - face referire la romani, situandu-i intre

slavi, rui, unguri, intre Dunare i un munte mare. 2) ,,Sfaturile $i povestirile lui Kekaumenos" pomenesc despre vlahi sud-du-

nareni care traiesc pe raul Sava. , jj.

sec~ xn, 1) Corespondenfa dintre lonita eel Frumos i Papa lnocentiu al Ill-lea -

ideea romanitatii romanilor. 2) loan Kynnamos - consemna despre vlahi: ,,se zice di sunt coloni

veniti de demult din Italia". 3) 1'-nonymus, ,,Gesta hungarorum" (Faptele ungurilor)

- otera informatii despre romani i formatiunile politice exis-tente in sec_1ri spatiul intracarpatic;

- ii desemneaza pe romani cu numele de ,,blachi".

sec. XIII 1) Simon de Keza, ,,Gesta hunorum et hungarorum" - spune caxomanii

erau 1n Pannonia la venirea hunilor, ca o parte dintre ei s~a impratiat ln Italia, iar vlahii, care erau pastori i agricultori, au ramas sa trfilasca 1n continuare. t

;I i !

:

OBS. lncepmd cu secolul al XIV-lea informatiile ;;i izvoarele istorice despre romanise inmultesc pe masura ce cregte interesul fata de romani.

Premise: - formarea statelor medievale ~ afirmarea romanitatii; - declan;;area 11 cruciadei tarzii" = lupta cre;;tinatapi impotriva lmpe-

riului Otoman ~ Tarile Romane - bastion; - Rnastereg__ ~ 1:;!!.!lani~tii manifesta interes pentru Antichitate, pentru

vestigii m:rt"eriale gi spirituale ale romanitatii.

sec. XV 1) Po~o Brag iolini - afirma originea romanica a romanilor, continui-

tatea elementului roman, originea latina a limbii rornane (idei sus-tinute cu dovezi) .

2) Flavio Biondo - originea romanica a poporului roman gi a limbii romane (romanii invodi cu mandrie originea lor romana).

3) gnea Silvio Pi

::i u

~ "5 0 .::i ...

~ -

12

OBS. Ideile lui sunt combatute de L. Toppeltinus ~i J. Traster ~i Benko J6zsef.

4) Nicolaus Olahu.s, ,,Hungaria" - a fost primul roman care a suspnut uniunea de neam, limba ~i religie a romanilor, argumentata tot prin originea lor comuna. '

5) Jan Laski, Conciliul de la Lateran (1514)- semnala originea romana a romamlor (sunt Oteni de ,,odinioara ai romanilor"),

6) Johannes Honterus - o harta (1542) - denumirea de Gacia pentru ]ntreg teritoriul locuit de romani,

sec. XVII Premise:

- apogeul culturii medievale romane~ti. - se contureaza con~tiinta naponala a romanilor. ~staurarea stapanirii Habsbu,!gice ill Transilvania ~ Biserica Urntf

OBS. Realizarea Bisericii Unite a avut drept consecinte: - noua biserica a afectat ordinea traditionala din Transilvania, bazata

pe natiunile privilegiate, prin acceptarea romanilor care adera la ea. - a deschis calea luptei naponale a romanilor sustinuta - prin argu-

mente legate de romanitate imtaietale, prin aparitia unot carturari romani care au sprijinit cauza romanilor.

- acceptarea ideii originii romane submina principiul intaietapi ~i ideea superioritapi de civilizatie a natiunilor privilegiate.

1) Grigore Ureche (1590-1647) - ,, Letopisetul Tiirii Moldovei" ;_ sustine latinl.tatea lii:nbii romane i

, ' ' 'S demonstreaza romanitatea.

2) _Miron Costin (1633-1691)

ldei:

- ,,Letopisetul Tiirii Moldovei" - continua opera lui Ureche. - ,,De neamuf Molcfavenilor" - p1im_:il~ sa~ consacratori~or.

- istoria romanilor incepe cu afirmarea elementului dacic modelat prin cucerire romana;

- continuitatea populatiei daco-romane dupa retragerea romanilor din Dacia, rezistenta In fata migratorilor ~ aparitia POPORULUI ROM.AN; .

- originea romanica a poporului roman este atestata de: a) numele pe care strainii i inii romanii 1-au dat populatiei:

,,rumani"; b) latinitatea limbii romane; c) urmele romane lasate in Dacia - ,,de la Ram ne tragem".

3) Stolnicul C-tin. Cantacuzino (1640-1716)- ,,lstoria Tiirii Romtine~ti " . ~

ldei: - continuitatea dacica sub stapanire romana; - originea romanica a Yomanilor; - unitatea i continuitatea romamlor; - romanii se mandresc cu originea lor.

4) .Dirnitrie Cantemir (1673-1723) - ,,D1scrierea Moldovei" - problema romanitatii ill tre1;wat ~:onicul rom&no-mcrldo-vlahi"'F3- cea mai complexa lucrare istorica

care trateaza originea romanilor; marcheaza efortul istoriografic de a fixa locul romanilor in istoria universa!a.

ldei: - continuitatea i unitatea romano-moldo-vlahilor in spapul carpa-

to-dunarean; - damuirea elementului roman i dupa retragere;

. - descendenta EJfin ~ - p urismul la tin anticipand ~coala Arde-leana.

5) Cronicarii SC19i - sustin presu pusa origine dacica a sailor ( confuzia venea din identificarea getilor cu goti ~ originea romanica a romamlor.

6) Valentin Frank von Frankenstein - desfiinteaza teoria sustinuta anterior, dar suspne originea latina a rorri.anilor.

7) Martin Schmeitzel - contribuie la raspandirea ideilor despre romanitatea romanilor In strainatate.

8) Martin Opitz - originea roman.a a romanilor con.firmata de limba romana, cea mai apropiata de latina.

9) loan Lucius - dubii ~i rezerve cu privire la romarui nord-dunareni.

QI N QI ...

c iii

- ~ !-.. a

.......

~

-

13

;:s '-' ~ 0 . ;:!

)...

~ -

14

sec. XVIII ' . Premise:

- se afirmii consecintele Bisericii Unite. - se afirmii lupta de eliberare nationala ? romarulor - etape: a) 1744 - Episcopul Unit. Inoahentie Mien-Klein - ,,Supplex Libellus" --- .

'f.:r suspne obtinerea drepturilor pentru romanii din Transilvania j (recunoasterea natiuruim~:an~a:limbii r ane, biserica unita) ~ . __,_, --=:prin ~a r itate. A Aietat , .. oritat . ~ b) ~1-,, Suppl ex Li bell us Valachorttin": - sunt re uate ideile i argumen-

tele lui Micu Klein, dar pentru toti romarui indiferent de confesiune. c) Reprezentanfii $colii Ardelene: Gh. $i.ncai, Petru Maior, Ion Budai

Deleanu, Samuil Micu.

Concluzie: - ideea romanitaW devine arma de lupta politidi.

OBS. Dei abordarile pred6rninante ale secolului sunt impregnate de dimen-siunea politica, au existat i abordiiri corecte:

ldei:

1) Iosif al II-lea (1780-1790)-romanii sunt incontestabil cei mai vechi i mai numeroi locuitori ai Transilvaruei.

2) Contele Teleki (1791) - spunea despre romani di sunt cei mai vechi locuitori ai Transil vaniei.

3) Huszti Andras (1791) - facea referire la latinitatea limbii romane i spunea ca romanii, vechii locuitori ai Transil-vaniei, sunt urmaii coloruilor romane din Transilvania.

a) Franz Sulzer (ofiter in arrnata austriaca) --

- romanii nu se trag din colonitii romaiu; - parasirea completa a Daciei de ciitre romani in timpul retragerii

aureliene; - romanii ca popor s-au format la S Duniire, de unde au emigrat pe

teritoriul din N Dunarii in sec.~

~ .~.! ' I

ldei:

b) J. Christian von"Engel

- neaga ideea continuitatii elementului roman 1n Dacia. - adauga teoria raufacatoriJ..G?r i ~xilatilor lansata de istoriografia

umanista poloneza. ~.,...,,,;,- -

c) LC. Eder, Bolla Marton - au sustinut i ei idei ale teoriei imigratio-ruste.

OBS. Aceste idei au fost contestate 1nca de la aparitia lor de catre: , Q.J__ a) Michael Lebrecht (1784) - romanii sunt urmaii romanilor i sunt 1 cei mai yechi locuitori ai acelor regiuni.

~ b) E. Gibbon.(1787) -istoric englez- sustffiea conti.nuitatea daco-romana. ~ c) Reprezentantii $c~lii Ardel~ne (sec. XIX)

ldei: - in Dacia a riimas o mare parte a populatiei => continuitate dupa

retragerea stapanirii romane. - de la daco-romanii migratorii vor deprinde agricultura i bineface-

rile civilizatiei.

d) Paul Josef Schafarik (1844)

ldei: - vlahii de la N i S au aceeai origine; - romanii sunt rezultatul amestecului tracil01~ geto-dacilor i romanilor.

sec. XIX Premise ~ 1859 - Unirea principatelor -1877-1878 - cfltigarea independentei

=> trecerea la alfabetul latin, adoptarea numelui de Romania (expresii ale contiintei romanitatii) . -~ualis:rriul w&tro-ungar lupta de eliberare nationaia (~ i afirmarea intelectualitatii)

=> ideea romanitapi este folosita ca arma politica in obt]nerea de revendicari nationale.

~ QI .. c iii

-~ i.... .8 ~

-

15

;:s u

"' "' ..s:: \..) 0 .s

!-..

:s j I'}

~ ::; ) ::: :;: -< ~

-

18

ldei: - diminuarea contribup.ei factorului roman (caracter asupritor); - exacerbarea elementul~ - exacerbarea elementulu~ ' - poporul roman era format eJa inainte de cucerirea rorhana.

1) Mihail Roller, ,,Istoria romanil_gtj"j:-- tr--.......,

Perioada postdecembrista Premise: - Romania i statele vecine - Ungaria, Bulgaria - fac parte din

U.E. -problema romanitap.i i continuitatii nu mai are valoare politica;

- Astfel romanitatea romanilor nu mai are nevoie sa fie de-monstrata i c:u atat mai pupn contestata.

Ex. ~an Boii Romania fara de frontierii a. Europei i Istorie $i mit fn con$tiinfa romiineascii.

l .I i

Democrafie i totalitarism Ideologii ~i practici politice

in Romania ~i Europa

1(~ -~~ AU~ ~Q/U'.V~ (\ , ! L/'J -" _ I" ---'. ~ /J n fall ~ f~ ~Jifl/YJ-e c_:~ -~~ ~Molt J~~o'-t. l 0 lvu-U

II 1.J~h. tr.7- ~kJ,J IJotfoo~: Soctokd ~ ilwv,CI.~~ ok; ' r;,,,)-,.Ji~ {MM. ~ r . politice (sec. al XIX-lea); sociale (sec. XX).

- constitutionalismul.

II. ldeologii ~i practici totalitare

I ~ ~ - .

:~ .

f Masuri]- ~QA/.~ ~ -) cid FOrMA.t~~CJ: - desfiintarea sindicatelor =::> infiintarea Frontului Muncii; -inregimentarea rnaselor (Tineretul hitlerist- Hitlerjugend); -cenzura; - polit].a secreta (GESTAPO); - controlul ~bisericii;

OBS. Acestea s-au afirmatin~rima jumatate a secolului @re f~du~iM~ cintelor Primului Razboi Mondial.

- propaganda; ~dt'AMi.M 0r-{ii (Y>)~~- s ... .

A . ~I_ c>k F~~./~ -declangarea politicii antisernite: ~ l CJ.ft'1~o.~ H ~)

f -~ a utitelmLun ; (3.S. I fWM1u ~ ;rt. a) FASCISMU:~ ~if~-

e~oho.~-~~ ~~ -> (lA..ct,~a. t4* l\U.A(. ~ . fVtu u llt\J. """"at~ o.. .e~ - suprimarea libertap.i preset / ~O.....

... - interzicerea activitatii partidelor => partidul nationalist /. ~ fascist; j ~ -inregimentarea maselor (Dopolavoro, Ballila, Avanguardia);

adoptarea solutiei ti.hale: exterrninarea evreilor => Holo-. -

caustu!f Sho~-:_ (lpgarele d~ la_Aus0witz, Treblinka, Maidanek)/11jwu,~ ...fQMt,Cc;n c) PARTIDE $1 GRUPARI EXTREMISTE DE DREAPTA />-OJ' ,, ,.,-h. ~

- in Romania, Ungaria, Bulgaria, Spania, Portugalia, Belgia, M(lrea Britanie. ~

Id . _p j .-e1: r e-0-- naponalism; - antiliberalism; - antisemitism. ~~ ~ polia secreta (OVRA); ~ e -or~,i:ruz.atii paramilitare (Camasilip~egre/I}aWJ a), OBS . In unele dintre aceste tari artidele extrern st d dr t ' . !... . . - eJZi/\.U{.~Q.. o..~Wu.x~ p~Tlu . . , . . '". ' 1 e e , eap a au aJ uns

b ) NAZISMJJL ((!if; /l.Vifl/flrrXLJfl! H-l:teJi ' o_ t.. J ,, ia cona1:cere, ungan , . ehoslovac; ,_,om3ni~ fl rr=r.:r.-tt -b~ ~ -) ~;~ ~ MWot.t. ~ 4~"'-' .. 't'a..K ~ l;:;:!!.;..I . ' ' - /\1 /'.' n-... r.i1'9. d)COMUNISMUL(EXTREMASTANCiA) Q""-m>r,,j~ '2U5l"4 iY . - Sl!Jtinute dt;._ffitj~~J., 1 Mein Kamr (Crezul meu);- ~NV\ ~--Qhi,Q. tVo.>Ucw..-k: "'~~rvw,J '1 /"' A+M.~ _It t ~ JJ. ~ponalisrn;.'it~id~tatura =>eel de-al treileaReich(imperiu); -Jo...':/ CY)~~ . )911-oN.. floe. ~~o.. ~CE. 0-01.t.~tr dJ. ..LeMU>1 ~~ - rasismul =::> antisemitism. er. 'f~ avuf ia baz]'teoria marxista; Practica o itica - .~J ~ J ~1uh.e.. - ideea lup tei de clasa: ~ 933 Hitler preia putereafakgeri "W) => cancelar. / ~ - ideea dicta~rii proletaria~ui;

~ artie 19 - Hitle!JP.~ dictatoriale =::> sfaritul Republicii Weimar. - rolul statul~ ~ I 19.. moare~cienburg,. iar Hi-~~ibutiile pre~edintelui ~ ..:. pre~uarea put~ri.i p~rin revolu~e; ~ . 1.U.hrer). -/ C4J/iJ. ~co,,~ -societatea sociahsta ca treapta spre cea comunista.

4

1. :~ 11 .. , ii '-I 1 \

! . ..

. ."""11

Masuri: - partid unic ifO.;... - controlul statului (dirijism economic); - proprietatea cofectiva; - poli~ia secreta ~CEKA. NKVD, KGB);-- cultul p~rsonql~ . _ ~ ~ -:Y ~1~1 . ' c,\.U~ .;;:...;;.;;.;,;;.._ _ _

OBS. A existat ~tr~ ~i 1'r2ill. cu privire l~ortul de revolu/i.. ::::> incercari de a exporta revolutia in Ung.aria, Polonia, '" ermarua. _,,,.,~,riJJ {;iQ r~~ifk ~~,~J.r Jti~iut'R i;f''' J'l;''l.MOll . 1 i

"A yC95 filtiu. 10~1~61~;~.4ii~ut>t11t!l ~J...V&. ~~vlt.i (,./d.ccul./ Ji" (''~111/t .,,. ('~oWCA Uf: SS f'cA.J.o ~ l~""i!, ' \ ~

Caracteristici:

Contestari:

OB tesc: - mi~cari de disiden!a: Vaclav Havel l..Cehoslovacia), Adam

Michnik, Bronislaw Geremek, Lech Walesa ~i sindicatul Soli-daritatea Polonia . 197 988 rezistenta mujahedinilor din Afganistan.

Caracteristici: - cconomie centralizata 9i planificare riNda; t7 { --12. ~ ~colectivizareafortata;.:;,~-~'{(~~w~ .. . . . . - industrializarea fortata-,J~c:tJru:.a~ of""-. -&!A. ~f"t. Ill. ldeolo 11 ~1 pract1c1 democrat1ce

' I "I N.A.f.>l.Q.. f'M..~ ~ - planuri d.Rcinale; ~ .... p,.~ ~ t'C6-1.C4 If" ea_{t, . ' ~ CP-1.1. - cenzura, ' r . Storie: - cultul personalitatii dus la extrem. 1) Antichitate - problema drepturilor este abordata in primele coduri de

Nikita Hru~ciov - critica regimului stalinist Mihail Gorbaciov - a lansat, in 1985, Perestroika ~i Glasnos~

(reconstruc\ie ~i deschidere) Mongolia - stat comunist inainte de 1945

It) a doua jumatate a secolului XX Comunismul in mai multe tari

/

dupa 191,li.J comunismul se instaureaza in mai multe tari din Euro!, Asia, America. --

' I

legi. ~) ,poca luminilor - a pare ca teorie a drepturilor omului.

., ~ 1 7 Declaratia de indpendenfii a SUA 1789 Declaratia drepturilor omului ~i cetiifeanului => egalitate intre oa-

meni, dreptul la viata, la libera exprimare etc. 3) Epor.a contemporanii

> - _--o, K eclarafia universalii a drepturilor omului {ONU). Convenfia europeanii a drepturilor omului (Consiliul Europei).

~1Primul Razboi Mondial - democrap.a victorioasa. \

l!I Cll ....

c iii

-~ i.;.. 0

......

~

-

25

5

;m eriilor multinationale- - aparipa d oi Sti,\te . adoptarea, de catre aceste state! de~

republicane sau monarhii parlamentare (Iugoslavia); - consolidarea regimurilor democratice ill vechile state democratice

sub impactul a doua elemente: vot universal (~ne;lia~SUA ~ reforme agrare. , II) perioada interbeli~~riza democratiei => ) nstaurarea regimurilor

totalitare. ' Ai I

Concluzie: pozip.i revizioniste fata de tratat. - crize economice ~i sociale; - c.:riza postbelica imediata (1918-1924); '.::: cnza econom1ca de supraproducfiEY(1929-1933) => _greve, mi~c~i

sociale, in!!filie, cre~terea lenta de salarii; -~ politice generate de raspandirea ideilor socialiste:

- 1918 - Revoluj:ia spartakista din Berlin; - 1919 - Republica Sovietica Ungara; - scindarea mi~carii socialiste 1n partide social-democrate ~i

comuniste.

Concluzie: in fa ta h1turor acestor incercari, democraj:ia n-a mai gasit solup.i S declinul dernocratiei'.'"

- crize politice ale democr~p.ci europene interbelice: ~~Lloyd George; . .

- scindarea liberalilor in diverse grupari => unii adera la tota-litarism; .

-ponderea crescanda in viata politica a partidelor populare socialiste, comuniste, naponaliste.

- disparipa unor partide politice moderne ~i aparitia altor particle .

OBS. A existat o revigorare in perioada cre~terii economice de~

~1 . ;1 -

I t

" j ' :.-"'\

III) perioada postbelica (dupa 194~)~cfia democratiei. OBS. Ordinea politidi instaurata e_upa raz~a fost expresia comwomi-

sului istoric facut de democratie URSS-ului ~ polarizarea lumii 1n cele doua sisteme.

~ ,...~~~.,~w .,luralisrnului ~i_liberalismului democratic: deologiilor. populare ~i democrat-cre~tin~ (iau locul

liberalismului); crfirmare~i ~-v-o~l-ta-r-~i:artidelor social-democrate ~~ socialiste (Franta, Germania), chiar ~i comuniste (Italia, Grecia);

- aparitia mi~carilor ~i partidelo ecolo 1s , __: afirmarea tot mai putemica a orgaruza, 1 or dfo societatea civila; - iniP,erea ~i :tnanifestarea unor acuni anticomuniste:

.-Planul Marshall; - Razboiul din Coreea (1950:-1953); ,. constituirea NATO; - Razboiul din Vietnam (1961-1975).

OBS. Toate aceste aqiuni sunt e?