istoria tracilor

9
ISTORIA TRACILOR Istoria îndepărtată a tracilor este destul de dificil de reconstituit. Este, în primul rând, greu de precizat momentul în care tracii s-au separat şi diferenţiat ca etnos din marea masă a populaţiilor indo-europene (apatenenta la ramura indo-europeana fiind dovedita de circa 3000 de termeni, marea lor majoritate fiind reprezentata de toponime si antroponime). Părerile sunt foarte diferite. Cei mai mulţi dintre istoricii români şi bulgari consideră că separarea tracilor a avut loc încă din epoca bronzului, când ar ar fi apărut aşa zişii traci timpurii. Există şi voci foarte optimiste (care se înscriu în curentul tracoman), care au curajul de a vorbi despre proto-traci încă de la sfârşitul neoliticului, în ciuda faptului că izvoarele arheologice, singurele de care dispunem, nu sunt capabile să stabilească etnicul unei culturi materiale şi în pofida faptului că epoca de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului şi epoca bronzului nu prezintă elemente de omogenitate a culturii materiale care ar putea fi, eventual, expresii ale unei omogenităţi etnice sau lingvistice. Cei mai realişti dintre cercetători consideră că momentul în care din blocul indo- european s-au individualizat grecii trebuie să fi fost foarte apropiat de cel în care s-ar fi individualizat şi alte populaţii balcanice, precum illyrii şi tracii. Izvoarele scrise îi atestă pentru prima oară pe traci foarte târziu. Cele mai timpurii izvoare sunt Iliada şi Odiseea, poeme homerice scrise cândva în sec.IX (Herodot este acela care-l plasează pe Homer pe la 850 a.Chr.), dar care fac referire la războiul dintre ahei şi troieni care a avut loc cândva în jur de 1250-1200 i.e.n. (Eratostene plasa razboiul la 1183. a. Chr., iar Herodot ceva mai devreme, in jur de 1250), deci spre sfârşitul epocii bronzului, respectiv al helladicului tarziu din Grecia. Razboiul se pare ca nu a avut nici importanta, nici amploarea sugerata de Herodot, fiind, cel mai probabil, un razboi de jaf , Troia bucurandu-se de o mare prosperitate economica datorata, mai ales, controlului pe care-l avea in comertul prin Hellespont. Coalitia aheeana (28 de state) , numarand in jur de 100.000 de luptatori ,imbarcati pe aproape 1200 de corabii (un calcul mai exact, daca se are in vedere textul Iliadei , idica 1186 de corabii), a fost condusa de

Upload: ilona-catrina

Post on 18-Aug-2015

6 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

TRACII

TRANSCRIPT

ISTORIATRACILORIstoria ndeprtat a tracilor este destul de dificil de reconstituit. Este, n primul rnd, greu de precizat momentul n care tracii s-au separat i difereniat ca etnos din marea mas a populaiilor indo-europene (apatenenta la ramura indo-europeana fiind dovedita de circa 3 de termeni, marea lor ma!oritate fiind reprezentata de toponime si antroponime". #rerile sunt foarte diferite. $ei mai muli dintre istoricii romni i %ulgari consider c separarea tracilor a avut loc nc din epoca %ronzului, cnd ar ar fi aprut aa ziii traci timpurii.E&ist i voci foarte optimiste (care se nscriu n curentul tracoman", care au cura!ul de a vor%i despre proto-traci nc de la sfritul neoliticului, n ciuda faptului c izvoarele ar'eologice, singurele de care dispunem, nu sunt capa%ile s sta%ileasc etnicul unei culturi materiale i n pofida faptului c epoca de tranziie de la neolitic la epoca %ronzului i epoca %ronzului nu prezint elemente de omogenitate a culturii materiale care ar putea fi, eventual, e&presii ale unei omogeniti etnice saulingvistice. $ei mai realiti dintre cercettori consider c momentul n care din %locul indo-european s-au individualizat grecii tre%uie s fi fost foarte apropiat de cel n care s-ar fi individualizat i alte populaii %alcanice, precum ill(rii i tracii. Izvoarele scrise i atest pentru prima oar pe traci foarte trziu. $ele mai timpurii izvoare sunt Iliada i )diseea, poeme 'omerice scrise cndva n sec.I* (+erodot este acela care-l plaseaz pe +omer pe la ,- a.$'r.", dar care fac referire la rz%oiul dintre a'ei i troieni care a avut loc cndva n !ur de ./--./ i.e.n. (Eratostene plasa raz%oiul la ..,3. a. $'r., iar+erodot ceva mai devreme, in !ur de ./-", deci spre sfritul epocii %ronzului, respectiv al 'elladicului tarziu din 0recia. 1az%oiul se pare ca nu a avut nici importanta, nici amploareasugerata de +erodot, fiind, cel mai pro%a%il, un raz%oi de !af , 2roia %ucurandu-se de o mare prosperitate economica datorata, mai ales, controlului pe care-l avea in comertul prin +ellespont. $oalitia a'eeana(/, de state" , numarand in !ur de .. de luptatori ,im%arcati pe aproape ./ de cora%ii (un calcul mai e&act, daca se are in vedere te&tul Iliadei , idica ..,3 de cora%ii",a fost condusa de 4gamemnon, regele 4rgolidei. In acest rz%oi sunt amintite, ca participante, i cateva neamuri tracice (peonii, ciconii -spre e&emplu "ca aliate ale troienilor. 2ot n sec. al *II-lea, izvoarele asiriene vor%esc pentru prima oar despre o populaie nou, aezat n 4natolia i numit de aceste izvoare musku. 5e pare c este vor%a de un neam tracic, acela al frigienilor. $ele dou izvoare ne dau certitudinea c pe la ./ e&ist de!a traci. 6esigurca nu este e&clusa posi%ilitatea ca ei sa fi e&istat anterior acestei date, dar sa fi fost ignorati de izvoarele scrise deoarece orizontul geografic de cunoastere inspre nord era deocamdata limitat.Istoria #eninsulei 7alcanice n sec. *III-*I este puin cunoscut n condiiile n care izvoarele scrise sunt foarte puine. 0recia continental este singura care dispune de unele informaii scrise care se adaug izvoarelor ar'eologice. Este vor%a de vestitele i preioasele t%lie de lut scrise nlinear 7, cele mai multe descoperite la #(los. In 0recia se dezvolt, ncepnd cu !umtatea sec. .3 i.e.n. o civilizaie de e&cepie, civilizaia micenian, care ocup ceea ce se numete %ronzul trziu, respectiv 'elladicul trziu. $reatorii acestei civilizaii sunt a'eii care vor%esc o lim% ntructva nrudit cu greaca de mai trziu, a'ei care, ncepnd din sec. .3 mai ales, duc o politic e&pansiv n %azinul egeean, fapt evideniat n primul rnd de izvoarele egiptene care adesea i amintesc su% numele de ahaiua sau akaivaa pe cei din rile mrii, adic pe a'ei. In cadrul activitilor e&pansive se evideniaz pregnant rz%oiul de cucerire al 2roiei, care ar fi durat . ani. ) serie de ar'eologi, pe %aza unor descoperiri ar'eologice coro%orate cu izvoarele scrise egiptene care amintesc in cateva randuri de o invazie a popoarelor mrii, au creat pentru secolelele *III-*I un ta%lou caracterizat printr-o mare migraie, marea migraie egeean, care ar fi avut consecine dramatice. 4ceast mare migraie a a!uns la un moment dat o tem o%sesiv a literaturii ar'eologice din sec. al **-lea, devenind un mit al acestui secol. $ercettori de valoare au crezut n acest mit8 9olfgang :immig, Istvan 7ona, 4malia ;ozsolics, ;iliutin 0arasanin. 6e fapt, totul ar fi nceput de undeva din centrul Europei, cndva n 7r. 6 (.rmrile acestei migraii ar fi fost colapsul civilizaiei miceniene, dispariia regatului 'ittit, pustiirea 5iriei i #alestinei. #rintre populaiile antrenate n migraie ar fi fost si populaii din zona 6unrii ;i!locii i Inferioare. >n rol important l-ar fi avut tracii (potrivit literaturii %ulgare i romneti" sau ill(rii, potrivit literaturii sar%o-croate. $u aceast ocazie,unele neamuri tracice ar fi a!uns s se aeze si n 4sia ;ic. ?enomenul afecteaz pn i Egiptul , unde, pe vremea lui 1amses al III-lea (..@,-..33", au avut loc puternice atacuri ale popoarelor mrii, care, nainte, au pustiit i distrus pentru totdeauna oraul sirian :ade. 4ceste popoare au parcurs drumul n care, rz%oinicii avnd alturi de ei i familiile lor. #rintre cei pomenii su% numele de popoarele mrii se numr filistenii, ardana, sekeli, turusa, zecher. 2eoria migraiei egeene a fost n mare msur demontat de A. 5andars, iar azi aceast tem a fost practic a%andonat, e&istnd doar rari nostalgici. 5igur c realmente inspre ./ are loc colapsul civilizaiei miceniene i tot pe la aceeai dat dispare regatul 'ittit. #r%uirea civilizaiei miceniene se pare c s-a datorat mai curnd unor factori interni, foarte pro%a%il tot unui neam grec, acela al dorienilor, care sunt cei care au profitat de pe urma colapsului. >nii istorici cred c la dezastru ar fi putut contri%ui i o lung perioad de secet care a afectat radical economia agrar a 0reciei, de altfel destul de precar. )ricum, un lucru este foarte clar8 in spaiul 0reciei e&ist indu%ita%il o continuitate lingvistic i etnic. ;iceniana cunoscut din ta%liele linearului 7 esteclar nrudit cu greaca clasic. Aumele unor diviniti greceti este aproape identic n t%liele linearului 7 ca i unele cuvinte. 5pre e&emplu pa-si-reu, care n micenian nsemna demnitar, a dat n lim%a greac basileu, care inseamna rege. In timpul ultimului rege 'ittit, 5uppiluliuma al II-lea, imediat dup ./, ar'iva din +atusa este incendiat, iar unele orae ale regatului sunt i ele incendiate. 6ar regatul 'ittit este n criz de pe la .//, cnd, pe vremea penultimului rege, 4rnuBanda al III-lea,unele cpetenii locale dau semne de insolen i-i revendic independena. 4ceasta ne face s credem c este posi%il ca pr%uirea regatului s se datoreze tot unor factori interni, nicidecum unei migratii devastatoare. 4rgumentaiaar'eologic a marii migraii egeene se %azeaz mai ales pe rspndirea unei specii ceramice est %alcanice, cunoscut din 1omnia i 7ugaria ca fiind tipic 'allstattului timpuriu, ceramica imprimat cu past al%, pe spaii destul de largi, din zona 6unrii mi!locii i #en. 7alcanic i pn n 4sia ;ic (ceramica de la 2roia CII % / este pus n legtur cu migraia frigienilor n 4sia ;ic).Este foarte pro%a%il ca ceramica imprimat s se fi rspndit ca o mod pe spaii largi. )ricum, prezena ei n 0recia sau n 4sia ;ic s-a dovedit a fi mult prea sporadic, departe de a fi un fenomen att de important. 4l doilea argument de natur ar'eologic este rspndirea unor spade de tip central i est european (spadele cu lim% la mner"pana departe,n $reta i 5iria. Este foarte posi%il, ns, ca aceste spade s se fi rspndit pe spaii foarte largi pentru simplul motiv c erau mult mai eficiente. 4zi teza migraiei egeene a fost practic a%andonat. 6e altfel, n 0recia, ntre civilizaia micenian i cea postmicenian e&ist mult mai multe elemente de continuitate dect de discontinuitate.Dn concluzie, tracii e&ist cu sigurana n !ur de ./, %a c'iar se poate avansa ideea credi%ilc ei se individualizaser din masa populaiilor ce locuiau Europa cam n aceeai vreme cu strmoii grecilor, micenienii, cndva n %ronzul trziu. )rice ncercare de a-i data mai devreme de %ronzul trziu nu-i poate gsi argumente credi%ile. >nele neamuri tracice atestate in 4sia ;ica dupa.- a. $'r., m(sii (moesii", care au dat numele unei provincii din 4sia ;ic- ;(sia, i frigienii spre e&emplu,este posi%il s fi ptruns din diferite motive n 4sia ;ic, dar nu este vor%a de un fenomen de mas cruia s i se datoreze pr%uirea regatului 'ittit. TRACIAInformaiile despre 2racia i traci sunt mai numeroase dup ce colonizarea greac ia amploare (sec. CII-CI", fenomen urmat de o mai %un cunoatere de ctre greci a neamurilor %ar%are cu care au venit in contact direct. 2eritoriul 2raciei este destul de vag conturat de izvoarele scrise. 5-ar putea ca prima meniune a 2raciei s fie n ta%liele linearului 7, pe care apare un nume tre-ke-wi care se crede c ar putea fi numele vec'i al 2raciei. +ecateu, n sec. al CIII-lea a. $'r., precizeaz c limita nordic a 2raciei este Istrosul. #otrivit lui +erodot, 5cit'(a ncepe de la Istru n sus, dar +erodotpare a avea n vedere doar gurile de vrsare ale fluviului. 2ucidide, n sec. -, i localizeaz pe traci ntre ;untii 1odopi i ;unii +aemus, iar pe gei dincolo de +aemus, fr a preciza limita lor nordic.5c(la& din $arianda, un autor din sec. al IC-lea,localizeaz 2racia ntre 5tr(mon i Istru. #liniu cel 7trn, n sec. I p. $'r., este mult mairiguros i precizeaz graniele 2raciei ca fiind la A- Istrul, la 5- ;area Egee, la est- #ontul Eu&in.0rania vestic nu este precizat, iar coloniile +istria, 2omis i $allatis sunt considerate a fi parteintegrant a 2raciei. $onstatm deci c izvoarele plaseaz 2racia, deci i pe traci, ntr-o zon carenu depeste spre nord linia 6unrii. Dn ciuda izvoarelor antice care-i plaseaz i pe gei adeseori la sud de 6unre, azi se vor%ete frecvent n literatura de specialitate despre 2racia ca mergnd spre nord pn n $arpaii nordici. 2ucidide, n sec. -, spre e&emplu, spune c dai de gei imediatce treci ;unii +aemus i c ei se nvecineaz cu sciii, fr a preciza grania dintre ei. Este foarte pro%a%il c, n timp geii, s se fi e&tins spre nord, peste 6unre cci izvoarele mai trzii, 5tra%on de e&emplu, care a trit n sec. I a. $'r.-I p.$'r. ne spune c ei locuiesc de o parte i de alta a 6unrii, amestecai cu tirageii i cu %astarnii. 2ot 5tra%on precizeaz ca dacii i geii vor%esc aceeai lim% i-i localizeaz n spaiu pe unii i pe ceilali. El precizeaz c dacii populeaz partea superioar a 6unrii care se numete 6anu%ius, cea situat n apropierea germanilor, iar geii locuiesc pe Istru, adic cursul inferior al 6unrii i zona dinspre #ont. El e&plic ntr-un fel i de ce geii sunt mai des pomeni de autorii antici8 sunt mai %ine cunoscui pentru c adesea trec la sud de Istru, unde triesc amestecai cu tracii i misii. In concluzie, cel puin n perioadatimpurie, tracii (inclusiv geii despre care +erodot spune clar c sunt traci" suntlocalizai pe teritoriul actual al 7ulgariei, nordul 0reciei i n 6o%rogea, rurile de-a lungul crora vieuiesc fiind 5tr(mon (5truma), 4&ios (Cardar", )iscos (Is=er", +e%ros (;aria", Aestos (;esta". 2racia are ca vecini pe ill(ri spre vest, pe cimerieni si apoi pe scii spre AE i pe greci spre 5.NEAMURILE TRACICEAeamurile trace menionate de izvoarele scrise sunt foarte numeroase, peste ., dar despre multe dintre ele nu tim mai nimic, ele fiind uneori doar localizate n spaiu. +erodot spune c tracii erau cei mai numeroi dup inzi. Izvoarele devin mai e&plicite de a%ia dup nii traci, potrivit izvoarelor, ar fi a!uns s se sta%ileasc n 4sia ;ic, pe coastele de AC. 5unt pomenii a se fi asezat aici m(sii (moesii", apoi p'r(gii sau %r(gii (5tra%on". In sec. H, spune +erodot,se instaleaz, n locul p'r(gilor, %it'(nii care initaial au locuit pe valea 5tr(monului i care se numeau strimoni.BIBLIOGRAFIE:0'. 5tefan (coord.", Izvoare privind istoria Romniei, vol. I, 7ucuresti, .@3