istoria scolelob - upload.wikimedia.org · istoria culturei nationale istoria scolelob de la...

ISTORIA CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOLELOBDE LA

1800-1864CU O SCURTA INTRODUCERE COPRIROES BOTE DIII ISTORIA CULTURE! RATIORALE ANTERIORE SECOLDLUI AL XIX-12'.

cu

NUMENOSE FAC-SIMILE DE DOCUMENTE, SEMNITURI, AUTOGNAFE, ETC.

DE

V. A. URECHIAMEMOIR AL ACADEMIRY ROANE, PROPES011 DE ISTORIA ROMINILOR LA FACULTATRA Di LITTER ono Bocuzzscl.

MEMBER CORESPONDENT AL ACADEME/ SPANIOLE, MENDER AL INSTITUTULUT ETNOGEAPIC DIN PARLS, AL SOCRITETEI ECONOMICE

MATRITENSI Di AXICOS DEL PAIS, AL FELIBRILOR, MENEM/ DR ON6111 AL SOCJITITIP

OMEXILOR DR LITERE, DELEGAX GENERAL Al. AsocumummT Imam/mom/am DE wan i SC/INTE,

V/CEPRITIDIETE p KEMBRII PREDATOR AL. ATENE01.111 ROALtX, ETC.

ICCOMT.J1_,CU MAI MULTE FAC-SIMULE

OP INCONDNAT DE ACADEMIA AMA

--21A10-

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUI1892

-2-r

ISTORIA. CULTUREI NATIONALt

.00.-0ct'YUCA

ISTORIA SCOLELORDE LA

1800-1864CC O scaeri INTRODUCERE COPRINIIPND NOTE DIN IffORIA CULTUREE NATIONALE ANTERIOARE SE1'01,110 AL XIXla,

t'd CU

NUMER6SE FAC-SIM1LE DE DOCUMENTE, SEMNÄTURr, AUTOGRAFE, ETC.

DE

V. A. URECHI A.MEMBRU AL ACADEMIP.T RO4NE, PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LIME DIN BucuarscY,

1lEmeRu CORFSPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLF, MEMBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIFTXTET ECONOMICE

MATRITFNSF DE AMICOS DEL PAIS, AL FELIRRILOR, MEMERU DE °ORE AL SOCIETXTET

OMENII OR DF ITERE, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNET INTERNATIONALE DF LITERE t saixTE,Vace-Parvniwm I mrmnau FUNDATOR AL ATFNEULUI RON;tti, ETC.

FrO11T-3-1-8Cu MAI MULTE FAC-SIMILE

OP 1NCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

diegvga,

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUI-1892

PREFATA

In anal 1889, Academia romänä a publicat concurs pentru scriereaunei istorii a scólelor n6stre, de la inceputul secolului al XIX pänd la1864.

Cred cä c,eea ce a Indemnat pre invétatul corp sä publice asemeneaistorie, este convingerea, ca aprópe top acel barbatl de Stat, carl 10 pro-puneati sä reformeze instructiunea nósträ publica §i cart', dinteo i In

alta, inundail arhivele ministeriale §i parlamentare cu proiecte de ase-menea specie, probati, in lucrärile lor, o mare ignoranta de tot ce s'afacut §i a existat In tenle romäne, in directiunea scolarä, in sfera acéstaculturalä a Romänimel.

Ca material, ca arhiva portativa, pentru luminarea presintelul, a pro-vocat Academia romänä scrierea ce dait aci.

Presintata la concursul publicat, in mod anonim, ea a avut on6reasit fie disting de Academia romänä, care 'I-a acordat premiul Eliad inanul 1890.

Strimtorarea budgetara a Academiei, ar fi lasat, pe multi anY, sä, zaca,

fä'rä de profit, lucrarea mea, In arhiva ei, dacä In Septembre 1890, mi-

nistrul de culte i instructiune publicä, D. Teodor Rosetti, nu dispuneatiparirea Istoriei scólelor" la imprimeria StatuluT, procurAnd pentruacésta hArtia necesarä, cu unica condiliune, ca sa las ministerului, pen-tru despagubirea sa de härtia cumpèratd, un numen de exemplare erhi-valente cu suma cheltuita.

Gratie acesteI bine-voitóre dispositiunI, ast4 pot pune primul volumdin lucrarea mea la disposiliunea celor cart doresc a sci cäte ceva dinistoria nóstra culturalä.

Sunt departe de a pretinde cä lucrerea de fatä are alt merit de cAt dea pune la indemAna fie-cui, estrase, informatiuni §i documente, greii de

consuitat, in sute si mii de dosare din arhivele publice si private. Neu'i-tatul met magistru i amic, Mihail Kogalniceanu, sustinénd lucrareamea in sinul Academid, dicea cum mi s'a spus intre altele, cà amdovedit, prin acéstä lucrare, el sunt un neobosit drece de arhive.

AtAt si doresc sä dovedésca lUcrarea de fatä, cd este resultatul cerce-tärilor a unel mund de 30 de ant in arhivele publice si private i nu oelucubratiune nedocumentat& i fantastica .a pgerulul

As% am procedat pentru cursul meil de istoria Romanilor ; asia amurrnat i cu lucrarea de fath, estrasa din chiar acel curs al meú de istorie.

V. A .URECHIA.BueureseT, 1S92, tuna Martie 12 (16).

POPESCU BAJENARU

AUTOR..r4.2/z7eck.i..di a-C.44t7M?7:.st.V OL I.4

INTRODUCERE

Cultura n6strel nationalci este produsul a diferitI factorI, precnm se intknplá eu orT-ce civilitare omenésc,ä.

Ace0I factorI sunt, séil &tali, sea' de earl' natiunea are consciint& deplina.Dintre factoriI pre earl 'I numiram fatali, vorn cita aci :I) Infininta vechatateI. Cercetarea cat de suprafacialä a produselor natiuneI romane,

din directiunea culturala, pune in evidentä influinta ce all avut asupra desvoltare neistreculturale fie-care dintre natiunile vecine séd conlocuitóre.

De aci unele deosebirI in produsele spirituluI 0 ale arteI, in secolii anteriori, la romaniidin Transilvania, din Moldova 0 din Téra Muntenésea.

Tot de aci intardiere séii grabire mal mare spre culturä, a fie-cäreia din aceste provincilmmane.

Influinta de vecinAtate a fost mutt mal bine-faceére pentru moldovenI decat pentrumuntenI. Polonia, in secolul al XVII-lea, ha chiar i in al XVI-lea, era o Ora de la careMoldova putea primi inriurire cultural& destul de inaintata.

Renascerea italiand i in genere apuséna, ail dus lacia civilisät6re in Polonia prin sc6-lele iezuitilor i prin universitatea Cracovian& ").

Conseil* originel latine s'a desvoltat in primil no0ri scriitorI din contactul lor cuinv6tatorif italianI din Polonia. Frumosul al/dirt ce ié istoria Inca cu cea mal veche scriereanonimi Letopiseful nostru tnoldovenese," cum Il numesce Ureche, i cu Letopi-801 latinese" i chiar cu Alte isvidcle ale ndstre", 10 are, de sigur, explicatiunea In in-fluinta bine-fac6t6re a culturei Polone.

In 1401, in Academia Cracoviand aflám intemeiatä o bursa special& pentru moldovenI,litvanI i galitianl. Acésta bursa a fost intemeiatä de Episcopul Cracovian Petru, cuscop de propaganda a catolicismuluY. OrI-cum, ea probé* ea la Academia Cracovianäurmail i tinerI moldovenl i hid din secolul XV **).

Déc,& influinta slavond este un factor cultural necontestabil, acea influinta, c,are de laslavona din Sud avea sa adueä putin bine culture nationale romilne, din partea GalitieI,din contra, acea influinta slavonä, gratie Scedelor din Polonia, urma sA aducA in Moldovafohise marl culturale. Tot tjmpul cat galitieniI ortodoc0 furl persecutati de catolicl, bar-

*) Veçrf cursul de istoria romanit de V. A. Urechiti. VeçlT Schite de istoria literature, partea I. 80,Bucurescr, 1885.

**) Veçrf Anuarul general al instructiunel publice de V. A. Urechitl, 1864-65 la pilg. XVIII,

- 2 -batiI de carte din Galitia gäsirä acläpust la curtea moldoverinä. EI intretinura aci, pe multtimp, domnia limbei slavone in bisericä §i oficialitate ; dar, de altä parte, inavutirà Mol-dova cu cunoscinte reale §i cu desteptarea gustuluI artelor puse in serviciul bisericeI.

Dupe ce galitienii ortodoc§I se impäcarä Cu scaunul Papal, afluinta galitienilor cärturarfIn Moldova incepe a scAdea, §i atunci limba slavonä perde iute stäpanirea el, §i acésta inprolltul desvoltärei romäne.

Am demunstrat aiurea, in cursul meri, cum diacilor slavonI se substituesc diaciT mol-doveni.

Diacii moldovenb due cu harnica lor pista destul de departe limba romanései, darcine o inavutesce, din respectul cugetárel §i al sufletuluï, sunt scriitoriI moldovenI de lainceputul 8ecoluluI al XVII-lea. Apo'l ace§tI scriitorI mai totI ì1 fac educatiunea in sc6lelepolone. i prin ace§tia, decI, influinta culturala polonii este necontestabilit in desvoltareaculturalä moldovénä.

Muntenil nu ail beneficiat de un factor cultural atat de inaintat ca al Polonia Veci-natatea cea slabä in culturä, intàrie mal mult desvoltarea eulturalä a MunteilieI.

Acéstä provincie romän6scii are noroc cu t6te acestea din vecinatatea mediatii.Numaf cdderea Constantimpolel 6casionewi pentrir munteni un factor neasteptat cul-

tural, prin emigratiT gred din Bizant.Mal apoI Muntenia primesee inritirirI culturale si de la un alt nea§teptat factor, din

partea Transilvania AicI natitinea rornána '§1 mentine limba, nu invOtti unguresce, intrealtele, gratie §i ca oficialitatea unguréscä se serva de timba latina. Ast-fel,primiI arturarI romilnI din Transilvania se adapä in fántäni latine, itir nu unguresa Nu

apoI, desvoltarea limbeI este patronata in Transilvania de necesitätile de propa-gandä ale reforme! religiáse.

Racoti, spre a face calvinI pre romänil ortodoc4I, patronkti el insu§I tipärirea primelorcarti in limba romilnéscä.

OrI §i cát a putut neliniti consciinta bisericéscA a Mitropolitulifi Varlam, d'ama inbiblioteca slovesnictdia seA prieten Ullri§te Nästurel, a Catiehism erestinesc, tipärit decalvini in Ardeal, nu maI putin era acésta o carte ronninesca, si ca atare a avut influintasa de§teptät6re in sens romilnesc. D6cá n'ar fi fost hicrul a§a, nu se emotiona MitropolitulVarlam la vedemt acestei cärtI, §i nil ajunge tréha sa se conwice Sin )(lid din TreY Erarcht.de la IasT.

Inflainfele culturale ifuntenia i lfoldova concretisat lui monumentele biseri-cesa', ha pänd §i in odrikliile acestora.. Ochinl ceva exercitat, mima! la privirea obiectelorservind ciiltulu i, distinge notabile deosebirI intre orldjdiile moldovene §i cele muntene.Tot asernenea architectura bisericilor din Moldova pinä dupe Petru Rare§ §i a bisericilordin Muntenia din aceeasi epoc,ä, sunt documente plastic,e ale deosebitilor factor! cultural!,harI ají inriurit in ambele térI.

Un fel de unificare a directiuneI culturale se impune ambelor numaI din r,litia cândincetézä inriurirea culturel polone §i latine, substituindu-i-se inriurirea din ce in ce malputPrnid, prin rézérnul el politic, a cultureY gyeer-bizantine.

Originele. Un alt factor fatal al cultureI naliuneI române a fost, precuin continuaat;11 a fi, originea. cilt de depärtatI, in curgere de secoll, de tulpina latinitätei, ro-

mänii ail pästrat traditionalmente calitätile, dar §i defectele de stirpe.

3

EI nu aú Ineetat de a fi latinT, chiar dind eonsciinta latinitäteI era aprópe stinsä din-tre el.

In diva cánd, sub influinta culturalà a scólelor polone, consciinta acestel latinitätI sehiminä din nue si streluci cu vioiciune in operile tul Ureche si ale Costinilor, culturanationalä allá. In insusi indolul natiuneT, scutul de aperare contra netermuritei mai aptainriurirI a greco-bisantinilor.

D6c4 netermurita putere a Domniel seculare fanariotice n'a isbutit sä facä din terneromäne 160 grecescI, o datorim, evident, desvoltäreI consciente a individualitateI romine,sprijinitä nu numaI pe vechiul curent literar al secoluluI al XVII-lea, dar mal cti deose-bire pe neadormitele aplearI, provenind din originea latinú a neamulta romAnesc.

III) Seúla. Un al treilea factor, acela nu rnaI mult fatal, ciconscient, al cultiireYnale din secula XV-lea Orla la XVIII-lea a fost seda.

Psaltirea din timpul lta Stefan-cel-Mare, codicele voronetian, codicele maliacene, s.1 uri-cate alte de asemenea naturii vor fi zacend tanate in praful secolilor, probéza a priori unce, care e posibil ca studiul ulterior al documentelor stabileze a posteriori, ca lucruitediscutabil. Ac,e1 ce este, a pentru ca romana sä fie putnt serie asemenea codice, trebuesä fie existat, unde-va, in terne romäne, scol1 in carI sä fie putiit inveta scris6re romänesca.

romänl', adicä scriitura de la divanurile domnescI, de i seria actele oficiale inlimba slavonä, dar el ineä din secolul anterior lta Mate! Basarab i lui Vasile Lupu,scifi serie si in limba romfinéscä. Cuvintele din barata): a D-ha B. P. Hasdee i propriIdocumente din colectiunea n6strä aduc zapise din secolii anteriorI luI Variara si lul1 'l'eche.

Diacil sunt, cum am dovedit aiurea ), pioniI ceI mal activI al limbeI romäne. Lor li sedatoresc,e tótA propäsirea scrisoreI romAnescI. EI nu erafi numaT caligraff, ci i concepistI.UmilI i necunoscutT soldatI aT triumfuluT linabeI romäne, el meritá .mentiunea istoricultaliteratureT nationale.

NoT nu avem a face aci acéstä istorie, de aceea ne märginim a recunósce in el un im-portant factor cultural.

Dar acestl diaci, cari romänesce, in acelasI timp cAnd se credeail obligatT aserie slavonesce, la cancelarie, a totil trebuit s'A invete unde-va si la cinc-va. §i iatä cuma priori ajungem la conclusiunea, cä a existat scólii de limba romtinéscli intérile ronidnesi di gratie acelor scóle aviireim pre diaci 0, pre anonimil scriitori codirelor ptinhastdcli descoperite.

O simpla aruncare de privire asupra acestur codice, cát i asupra zapiselor celor malvechI romAnesci, ne arétä, a exista o directiune bota' rità, fie gralicei, fie artograficei ,

ira in secolul al XV-lea. ApuI un asemenea resultat, proba unta consens stabi/it IntrescriitorY, nu e lucrare de o diduce, ci a unia timp indelungat. CAnd vedem ce se in-t6mplä sub ochiI nostri, unde, niel pana' astädI, de la Petrii Maior si Tentamen criticumpänä la ortografia hotäritä de Academie, nu s'a ajtins la un consens ortografic intre scrii-torl, nu este óre un minunat document al vechimeI scriereI romänescI cu litere ciriliane,

*) VedY Schite de istoria literatureY romane. Bucureser, 1885.

4 --

acordul tAcut, dar fära sovaire, al celor diacI si al celor scriitorI de cartibisericesci, si de isvcide de cronice?

Existenta vechia a seóleI Cu limba i seris6re romanéseä o doeumentéza dar si aeestconsens grafic i ortografic din secolul XV si de apoI.

§i nu eratt In secolul al XV-lea numaI diacI orI traducètorI de carti bisericescY.Inainte de ce Mitropolitul Tamblac sesI fie seris, °el numaI sa'sI fie cuvéntat in roma-

nesce predicele séle, gasim numitI prin diverse hris6ve barbatI din direetiunea culturala.Asa Intr'un hrisov de la 6931, Martie 3'1 (1423), se face mentirme de un moldovean nu-mit Moise filosoful

Niel cadrul lucrareI nóstre, obligat de a coprinde numaI secolul al XIX-lea, niel säraciarelativa Inca a colectiunilor publicate de hris6ve si documente vechT, nu ne permit saadueem aci, an dupe an, scólele carI aü existat inainte de epoca de care ne-am obligat atrata.

Credem totusl a face un servicitl i a inlesni viit6rele colectimil de documente inserändaci cate-va date din istoria culturei mistre din secolil XVXIX.

Este o er6re aprópe generalmente rèspandita, ea prirnele sc6le ale romtlnilor ait fostinfiintate pre längä bisericI, i cd nu existara in secolil XVI pina la al XIX-lea decatscoll bisericesci, In care, mal Intéifi se inv'éta numaI putinä carte slovenésca caí- era denevoe pentru indeplinirea slujbei dumneçleesci"

O carte specian **), scrisa de un barbat care prin positiunea sa mn scólä da deosebitaputere afirmatiunilor sale didactice, çlice, ea Stefan Toma Vodä, copil mic i sèrac, ainvätat carte la scéla din &ida qeni, i c.& maT apoi ajungAnd Domna venit la Rádd-seni fi a facut bisericei "")."

Acéstä informatiune, dupe noi, nu era proprie a intemeia conclusiunea de maI susarétatá, a prima l'Ostra sc6la a fost o so:J.6. bisericéseä.

Tomsa Vocla zidesce biserica la Radasenl, unde inainle de biseriea existase scólá, lacare Invèlase Toma, copil sèrac.

De altmintrelea noI nu combaterri asertiunea D-litT Xenopol decat fiind-ca este preageneran.

Admitem, nrd dificultate, cd multe scóle vor fi existat i inainte de Donmia luI VasileLupu §i dupe, pe langa anumite bisericI, nu din alta impregiurare dedil pentru ea cinescia cea bruma de carte, eraii servitorii altarulul ; dar sustinem lucrul cu acel tempera-ment, ca ad existat si scoli inclependente de biserica.

Nu putem numi sc614 bisericésca ori-eare seta sittiata in eurtea une! bisericl. In asaconditiune a fost i insäsI scóla esa mare infiintatä de N'asile Lupu in coprinsul monastiretTreI ErarchI, dar cine nu scie, ca acea scólá nu avea de invqatorI mal mult din servitoriialtarulttI si niel o directiune preponderanta bisericéseä ?

In decursul secolulul al XVIII-lea devine, ce e dreptul, fórte frecuenta alipirea de scóle

*) Acest hrisov este mentionat In Anaforaua No. 3.385 din 1838, peistratd sn condica ininis-teraltut justifiei din Moldova pe 1838. A se vedes condica in archiva ministerulai justifiei dinBucurescI.

**) eSerbarea acolará de la _rae», acte si documente de A D. Xenopol i C Erbiceanu,1885.

***) VeslY Hrisovul de la loan Mavrocordat din 1743, carde amintesce acest fapt. VeslT Uricarullul T. Codrescu, tom. V.

.5--.pe linga bisericl séú monastirT. Acesta se va ilustra destul de insemnata cule,gere 4 do-cumente cu referinti la scóle, ce vom aduce la vale, documente earl singure ne pot ajutaa face istoria culturei nóstre nationale.

Cadrul asemnat de Academie lucrárel nóstre nu ne permite si descindem mult i custäruintfl in istoria schlei române din secolii anteriori secolului al XIX-lea, dar nu malputin nu putem a ne ocupa de scóla secolului de fati, Mil a indica Gil de sumarmenteoriginile inveliméntuluI din anterioriI secoli.

SecoIul XV. 1401-1433. Ne de ajuns documentatä este existenta une scolI, ha incia unei Academil de lee, la Suceava, pe tirnpul lui Alexandru-cel-Bun. Ci va fi existato sc611 cu linThá rominéscä pe timpul lui Alexandru-cel-Bun, lucru de si nedocumentat,este probabil.

Nu putem Msá cu aceaeas1 probabilitate Inregistra existenta une Academil de legI.Se póte cá introducerea unora din legile bisantine in Moldova, sä fie necesitat traducerealor si e mult probabil, cfi codicele de legI, intocmit de Eustratie logotétul, sub Vasile Vodi,a coprins unele din vechile traducen l din legile bisantine, traducen l earl' serviseri justitieitèreI pini la Vasile Lupu, numal ca manuscrise.

Secolul XVI. Acest secol ping acum e representat prin scóla intemeiati de DespotVod5 la CotnarT, la care, slice Miron Costin, «aduna dascili din Ora nemtéscä si din téra

papistasi *)» Tot la CotnarI Despot Vodi a infiintat i biblioteci, slice acelasIcronic,ar. Despre aceste institutiunT amintesce si Anton Maria Gratian in istoria luI Des-pot Vodä. (VOI Aten. Rom. din IasI, pag. 97).

Din scrierea lul Gratian vedem cfi intre invètatil adusi de Despot a fost un 6re-careLismaniu, de lege calvinä, adus din Polonia, nu numai cu gind cultural, ci i pentru a pre-dica poporulul reforma luTo Ioan Calvin. Miron Costin slice, a eel adusT de Despot ere/papistasi si a de la domnia lui in térä s'an. inmullit «iezuitii i alIT popi de aI bisericeiapusenel. Ackstä asertiune a lul Miron Costin este in contraslicere cu informatiunea Me-morialului bisericeI catolice din Iasi, care scrie, cum a din causa necontenitelor rèsbóiecu turciT, scaunul episcopal catolic Sereto-bacoviense «reste lude vacante, per un seculoincirca, clo6 nel seculo XVI **).)o

OrI-cum fie, necontestabil este cti, de si resistind din punctul de vedere religios, socie-tatea moldavi a trebuit si primésci óre-care finbunätätire culturali de la Whati doctI,cum purl a fi fost mal multi din invdtitorii adusi la sc6/a din Cotnarl. incai, dupe loan-nes Sommerus, amintesce futre acestI bärbati pre Lusinie Casper Peucer, ginerele lui Me-lancton, Ioachim Reticul, Ioan Sommer, care a fost i biograful hei Despot Vodi, s. a.

Dupre Sommer, la sc61á erad intretinuti pruncI moldoveni nu numaI cu invétitura,dar si cu hrana. Acestl scolari erag silifi .s6 urmeze la see& din CotnarI ***).

*) Miron Costin. Opere complete de V. A. Urechilt, tom. II, pag. 320.**) VedT Atheneul roman din lag, semestrul al II-lea, pag. 109.***) Iatit ce dice despre acéstii. sc6111. Sommer : 4Laudis alioqui plus aequo fuit cupidus, quique

omnem illustrandi nominis occasionem libenter arriperet. Unde etiam eximium illius in hac re extititstudium, ut quos doctrinae nomine commendari, et in pretio esse sciebat, undique ad se pertraheret :Casparum Peucerum Melanchtonis generum humanissime scriptis literis Witteberga evocabat, loa-chimum item Rheticum, in Mathematicis disciplinis virum celeberrimum, viatico misso, Cracoviaexcitare conabatur, plurimum omni studiis illis delectabatur, et instrumenta artis, magno undiqueprecio conquirebat. Nec Bibliothecae construendae cogitationem abjecerat, quod principibus viriseam rem plurimum ornamenti et dignitatis aclferre haberet persuasissimum Scholam item in opvidci

6

O altá scka, de care se face mentiune in secolul al XVI-lea, este acea din Reidd§eni,(tinutul SuceveD, de ca.re am maI amintit ceva maI sus. NIA &stall' nu avem absolut decat nedocumentate paren i asupra acestei scále. Chiar i existenta eI nu este documentatädeck prin actul posterior, din 1743 de la Ioan Mavrocordat ').

Déch Oita astall, nu avem de inregistrat scoli anumite, din secolul al XVI-lea, nu ur-még, precum mal sus am lis, a de acestea n'art existat, din moment ce gasim numerosimanuitorI de condeiti in limba romanésci si la top ace.stia stabilita ortografia cirilianä. Nudesperam de a vedea, dupe o mai bog,ata publicatiune de documente din acest secol, apa-ränd nume de localitäti din Moldova, cu seal& romanésca si cu invétatori in limba roma-nésca, cari aù prqatit atâtia diaci ai cancelariilor domnescI.

la% numele diacilor c,elor maI cunoscuti din cursul secolilor XV, XVI si al secoluluial XVII-lea:

Diacli Moldove

Teodor Sacara 1453 (arch. stat. Buc.); Ivascu din Cotnari 1454 (Doc. monast. Probo-ta); Luca Gramaticu 1447 (Fund. relig. din Bucovina); Christofor 1439 (monast. Putna);Pasen Gramaticu 1437 (idem) ; Toader din Suceava 1488-1503 (monast. Putna);teiti 1498 (idem); Sandul fini lui Carjá 1497 (la fam.Sion); Costa 1488 (monast.Putna);Lin 1488 (idem); Bradu 1487 (idem); Bra-cea 1481 (Domenii Nro. 7834); Borg 1479(Putna); loan Dasckul 1476 (St. Spiridon, mosia PopricanI); Andreica 1472 (Fund. re-fig. Bucovina); Prodan Teodor 1465 (monast. Putna): Steatico 1462 (fam. Sion). Petru1458 (arch. stat. No. 1222); Alexa 1495 (monast. Neamtu).

DecI 20 de nume de Diacl pentru ultima kin-invite a secoluluI XV. Putine din aceste numese par a fi strAine í intre aceste nume de DiacI avem de notat pe un invsétkor loan Dascalul.

Din secolul urmator al XVI-lea consignam numele acesteaVorescu 1552 (Sft. Spiridon); Vasile Buzdugan 4546 (cron. Husilor); Luca Popovici

1546 (arch. stat., dosar secretar. de stat); Macedon 1539 (fond. relig. Bucovina); Grego-rie Bogza 1537 (monast. Putna); Ion Flocescu 1532 (idem); Dimitrie PopovicI 1529(Putna); Nebojatcovid 1527 (Putna) ; Oanta 1520 (fund. relig. Bucovina); Dimitrie Popa1524 (la general Cernat) ; Duma Cozmin 1513 (monast. Putna) ; Dumitru 1599 (mo-nast. Neamtu); Ionascu 1595 (monast. Taslau) ; Vasilie1594 (St. Saya Ia.s0 Alexa 1594(idem); Michailescu 1578-1593 (monast. Cetatuia) ; Marca Pepelea 1593-1605 (mo-nast. Galata) ; PetraScu Boreanul 1572-1593 (ep. Roman si St. Spiridon Pra-zicl 1590-1593 (monast. Pang,arati); Eremia Baseanul 1584-1592 (Precista i Ra-ducanul T.-OcneI); BMndett 1589 (monast. Galata) ; Roman 1581 (Dom.); Beléoa 1578(dom. Scheuleti); Braledeanul 4577; Chrastea Mustea sart Mustevici 1575 (arch. stk.Iasi dos. 598); Lucoci 1575 (monast. Pobrata); Stefánescu '1573 (idem); Andronic Ham za1555-1569 (St. Spiridon, Popricani) ; Gavril 1561 (Pobrata) ; Dumitru Dusca 1558(dom. Vocatesci) ; Dumitru Vasa orI Vascanovici sin Varnav Calugarul 1558 (monast.Voroneti) ; Luchian Popescu 1569 (arch. stat) ; Ion 1569 (dom. Scheuleti) ; Trifan 1584(Galata) ; Bucium 1558 (idem); Rosca '1575-1588 (St. Saya); Valcul 1584 (dom.4567) ; Pitic 1589 (monast. Bistrita) ; Ghenghea 1579 (cond. Episc. Roman) Durnitru1580-1589 (St. Saya); Damian, fiul luI Charstea 1586-1589 (monast. Bogdana) ;Popa 1591. (dom.) ; Gligore 1592 (monast. Veratic); Solomon 1593 (monast. Galata) ;Dumitru sin Filip saO FilipovicI (monast. Neamtu). Peste tot 45 de nume scase din unnumèr feírte restrans de documente, care si aceste nume sunt mal tke romanesci si co-

Cottanar, quod fame à Soxonibus et Hungaris habitatur, erigere eoeperat, colleens passim exprovincia pueris, quos docere, ali, vestir i ex suo curabat aerario, constituto satis liberali Magistris,pro ea discentium paueitate, stipendio, quo :empore et nos ad clocendum iiluc missi MMUS, sexmensibus prioribus aulam inter seribas secuti».

Vita Iaeobi Despotae Moldavorum reguli descripta a Iohanne Sommero. Witebergae, pag. 29-30.Ve0Y uricarul le( T, Codrescu, tomul V, pagina 262

7

roborkä teza neosträ despre existenta de scoli in Moldova, scolY in carI se inväta i roma-nesce. Socotim util a da aci si o listä de diacii sea grámäticil ori logofetii din téra Mun-tenésa pana la seculut al XVII-lea, incepènd cu al XV-lea.

Madi munteni

Neagoe pe la 1497 (domenii 7788); Radu Grämätictt 1487 (domenii 7181); Marcu1595 (dom. 7568); Neagu 1587-1596 (dom. 7333): Radu Fundeanu 1598 (dom.6153); Stan Sävescu 1599 (cred. func. rural cart. 30); ¡Jara 1588 (dom. 7554);Tudor 1588 (dom.6301); Radu cel mic 1588 (cred. l'une. rural); Cherchelan 1596 (dom.7333); Neculc,ea 1588 (dom. 7181); Mogo s 1582 (dom. 7181); Resmerita Lascar1578-1582 (dom. 71M); Radu Diacut 1580 (dom. 4883); Bonachi 1568 (arch. stat);Oprea 1532-1538 (cred. func. r. i condica Buzet); Drägitici 1580 (dom. 6153);Calotescul 1558 (dom. 7181); liara '1575 (dom. 6153); Florea 1517 (dom. 8539);Badea Gramatic 1572 (dom. 9364) ; Andrei '1575 (dom. 7788); Radul sin Bra-tul 1575 (cred: func. r. 77); Stanciu (ot Miros); 1559 (dom. 6153); Fiera 1574(dom. 7181); Moisi 1516 , 1518 (dom. 7181); Nestor 1599 (?) (dom. 4883);Bercea 1568 (dom. 9364); Stoicea 1569 (don). 7277); Bodinescu 1560 (dom. 9246);Gheorghe Marzaj 1578 (la D-na Macedonski) ; -N'asile 1578 (cred. func. r. cart. 77)Stanislas fecior Tatului 1575 (doc. episc. Buz65); Dragomir 1571 (episc. Buz6i1); Albul1560 (episc. Buz66); Stoica 1559 (Episcop. Buzéti); Stoian 1590 (episcop. Buz64); StanGrämaticu 1565 (dom. 7181); Dan 1575 (dom. 4567); Petru Logofetelul 1576 (dom.4567) ; Oprea '1568 (dom. 8539); Dohrin 1561 (dom. 4567); Neagoe din Negomiresel1565 (domeuii); Vlad 1578 (dom. 8539); Mihnea 1568 (episc. Buz6i1) ; Badea 1593(episc. Buz&I); Cazan 1582 (episcop. Bitz66); Vlad 1588 (dom. 7181); Valcul Mali 1581(arch. stat. Iasi) ; Voicu 1514 (dom. 4883); Michul 1558 (episcop. Buz6u).

Prin urmare, pentru secolul al XVI puturtim aduce, numai dupe hrisove cunoscutenotiä, 50 de nurne de scriitori. Acestia malin unanimitate sunt cu nume românescl. Undeait inv6tat ei carte romana si slavonä, de nu in yral

lata cate-va nume de diaci din secolul al XVII-lea, apr6pe numai pentru MunteniaNeagoe 1607 (dom. 10,875); Riz Grämätic 1611, (dom. 7120 si 9364); Dumitru

Stan ot Savesku 1608 (dotn. 10.318); Stancitt ot Olanesci 1605 (doin. 8539); RadulDiacon 1601 (episcop BuzAft); Pancul 1617 (episcop. Buzkil); Stancu 1621 (cred. func.r. cart. XXX); Eremia 1608 (7116 Mart.) (dom. (3153); Lepedat 1614-1622-1639(dom. 7333, 4883 si 52:38); Dragomir 1622 (dom. 7788); Drághici Logof. 1621 (dom.7181); Stanciu 1603-1704 (diSrn 10.318); %Tintad Lepadat 1614 (dom. 5328); Stan1648-1649 (dom. 7333, 4883); Dumitru Boldici 1 637 (dom. 10318); Dumitrd Logof.1651 (don). 10318); Sere (.4amiiticul '1630-1641 (episc. Buz61); Lepkiat Logor. celb6tran 1643, (Coudica episcop. BuziKt) ; Stoica Serbanovici 4635 (dom. 7181) Du-mar)) Logof 1638, 1640,1650, 1652 (dom. 5238); Dima 1645 (dom. 6153); Stan1617 (dom. 3407);Serhan 1624 (dom. 6153); Neag,oe 1618 (episcop.Buzki);Dumitrascu1660-1665 (cred. fonc. Heresa) Alexandru din SávenI 1672 (dom. 7181); Mihalcea1672 (dom. 10873); Badea 1673 (dom. 5095); Radu Logof. 1668 (dom. 7554); MichailLogof. sin Paraschiv 1646; Stanciu 1678 1689 (dom. 8741); Lloran Stanciovici.01a-nescul 1665-1667 (dom. 6153); Dumitrascu 1668 (D-na M. Macedonski); Stancu 1677(D. senktor Lerescu); Badea Grämäticul 1693 (dom. 5238); Isar 1696, 1702 (dom.10318); MichaI Stan ot Tdrgoviste 1692 (dom. 7788); Alexandru 1663-4672 (don).7978); Costea Logof. 1663 (dom. 7181); Goran Logof. 1660 (dom 7181); Zodian Du-mitru 1657 (dom. 6153); Rack)]. Szabin 1656 (dom. 10318); Stanciul 1617-1629(dom. 6153); Radu Tudor Oldnescu ot Craiova 1683 (dom. 8360); Neagoe Log,of. 1687(arch. cred, func. rural carton XXX); Dumitrascu 1681-1683 (dom. 718'1); Radul sinRadul 1683 (cred. func. cart. 88); Pátrascu Post ot tara Muntenésca 1683 (arch. stat.mon. St. loan Zlatoust din IasI); Dumitru Boldia(Thrgoviste) 1643-1656(dom. 7181);Mate! sin Stan ot Térgoviste 1673-1691-1707 (dom. 7554); §erban Logofétul otFierescl 1613 (dom. 7181); Boldici 1654, 1655 (dom. 7554); Nestor 1612 (dom.7554); Radul Sdrhul fost pe Muga, marele vornic 1651 (m in. Dealtd); Dumitru 1642

-8-4647 (dom. 1.0875); Udriste 4618 (episcop. Buzéd); Vasile Damian 1685 St. Spiridon,(Dumesci); Corlat 4683 (arch. stat. Buc. St. Than Zlataust); Dumitrascu 1663-1668(dom. 40875); Dumitru 4654 (idem); Stan 1656 (dom. 6153) ;MihaI 1656 (dom. 9364);Constantin 4654 (domenii Nro. 7241); Preda 4656 (domenii Nro. 40873); DumitraseuDumbrAvila 1654-1661 (dom. 8283) ; Ivasco 1673 (dom. 10348); Stan 1604 (dom.5328); Dumitru GrAingticu 1627 (dom. 5238); Eremia 1692 (cred. func. rural cart. VI);Radu Popesccu Stoian 1634 (cred. func. rural cart. VI) ; Tudor Aram& 1632 (dom.10875). Marmure (1610) ; Nebojatco, Vlasie (1628) Carstea Damian (1632), Romascul(sub Vasile Lupul), Callas (sub Gh. Ghica), Sorocianul (Anton Ruset), Stratul (DabijaVodä), Tiron (1653-1662); Corlat Pascal (Ales. Bias VOA); Misail Cäluggrul (1676),Constantin Uricaru/ (Duca Vodg); Borileanu (1639), Axinte Uricartil (trece i in secolulXVIII), Mustea Diacul s. a.

Dec1 pentru al XVII secol nu maT pupil de 86 de bärbap memuitorI de condeiti slavrominesc, maI top romOni, produsI de scolile din WA. Sä' addugim pupil." din sec. XVIII:Gheorghe ufarul ot Térgoviste 1722 (dom. 8379); Gheorghe Logofetelul vnuc Gheorghe§ufarul ot Térgovisce 4714-1716 (dom.7181); Popa Stanciu 4733 (dom. 9225); An-ghelache Logofät of Térgoviste 4734 (dom. 7184) ; Gherghe sin Iane Logof. vnitcGheorghe §ufarul ot Tärgoviste 1700 (epis. Buzäti); Gheorghe sin Iane Diac. 1708 (dom.6764); Stanciu Logof. 4702 (dom. 8769); Radul Logof. fiul lul Badea logof. VlAdescu1711 (dom. 9225); Mihaig sin Stan 1703 (dom. 8379); Anglielache sin Mihaiú Logof. otTérgovisce 1714 (dom. 7181). Negresit cg am putea continua acéstd listd, dar tinémmime sä arätam transitiunea de la secolul al XVII-lea la al XVIII-lea.

In definitiv, repetim, istoria diacilor este istoria insäsI limbeI romOne.Negresit ch. factorul cel maI puternic cultural in secolul XVI a fost -sccikt polona. D. B.

P. Hasdat in articolul sää uncle invéfaa rorndnii vechi", (Arnim% instrucf. publice din4864-65), nu se induoesce, cä i in secolul al XVI-lea Academia cracovianá a fost frecuen-tat& de moldovent Dintre eel' din urmä earl aù frecuentat in acest secol, fie Academiacracovianä, fie wade fondate de iezttip, ai fost Nestor si Grigore Urechiá, negresit Grigoredepäsind cu invètätura si in secolul al XVII-lea. IezuitiI inttinecä in secolul al XVI-lea, cuscólele lor, faima Universitätel cracoviene si cum aceste soon ale iezuitilor erati maTpandite prin Polonia, ba unele asOate chiar In orase aprépe de Moldova, este lucru certcA in secolul al XVI-lea, ca factor cultural al Moldove'l, devine in primul rang scedeledirese de iezuitI.

Secotut XVII. Pe langä factorul acesta cultural, scella iezuitg, secolta al XVII-lea con-tinug a avea i factorul cultural intern, adicg saila romettlà

De astA dati scA5la românä se presintä bine caracterisatA si de ajuns documental/1Impgcarea galifianilor cu biserica Romei racesce i imputineza relatiunile culturale aleMoldoveT cu Galitianii.

Apoi influenta culturalä gréa incepuse a loa ascendent. Lupta dintr'acest1 factorIculturali contra limbeI slavone, favorisézA deplina emancipare a limbeI romeme. De sigurci acéstä emancipare e maI vechiä decal Domnia luI Vasile Lupu. Minunatul i mangehrisov coprinynd 1Tea monastirilor ChinoviT, descoperit de nol in Bucovian, scris pestetot in románesce cti o ortografie ferma, cu maI multi ani inainte de Vasile Lupu, probéM,ca si un numär destul de considerabil de alte acte, anterioritatea intrebitinjäreT limbeiromâne in cancelaria domnésea.

Nu mal putin tusk' triumful definitiv al limbeT ronlilue este concretisat pin scatinfiintatä de Vasile Lupu, 1644, in cuprinsul monastirei Trel Erarchilor si pi-in organi-sarea tipografieI cu scop de a tipgri cArt1 in fimba românéscA.

Historia regni Hungariae a lui Francisc Kazi, tiparitg in Cluj la 17421 vorbind in forma

9 --

al II-lea, (pag. 1.19), despre faptele luI Vasile Lupu, mentionkä ambele instal-ilium. alecelebrulul domnitor moldav, Oichnd

Iticlus literarius apertus. Quadriennio ante gimnasium nonnutlo in Mol-davia splenclore, excitare coeperat, in quo juventus latinis litteris erudiretur. Addidittabernam librariam cum formis Valachicis."

Kemeny Linos, in autobiografia lui *) deserie serbarea pompl5sA a nunteT luI Razivilla curtea lul Vasile Lupu. Din acésta descriere se vede, ca nu era atit de barbara cumputeati crede unja curtea moldoveana. Niel c putea fi altmintrelea la o curte succedând,dupe destuI anT, Domnilor din familia Moghila., a carora culturä o represinta acum Petru.MovilEt archiepiscopul din Chiev. Calètoria luI Paul Aleppo ea si autobiogyafia lui Kemenydovedesc strèlueirea culturel moldovene in biserica i afara din biserica in secolul XVII.

Acésta strèlueire o inmultesce saa lui Vasile Lupu. In acésta scaa se inväla limbarominésea, limha slavonä, latina i limba grecéseä, si de build séma diverse obiecte de sci-jut& in potrivire cu ce se facea in scolile din Polonia vecina.

AlAturea eu scella de la Trei ErareliT, cultura propäsa i prin hiqtatoril introdusi infamiliT. AcestI invèlätorT continua a fi alesT mai mult din Polonia. Putem documentaacésta nu numai prin faptul, ea insusI Vasile Lupu avé in casa sa un secretar polon, dar

prin caetele de studiI ale chiar fiilor luI Miron Costin. Aceste studii de scolarT se fac inlimba Latina i polona. Academia posede manuscrisul in quarto pre care noi l'am descris inoperele complecte ale lui Miren Costin. Tom. II, pag. 151.

Influinta greed, atilt de mare si spornica la curtea lul Vasile Lupu, in calt fetele luInu invèlari a serie romänesce, ci grecesce *"), isbutesee, pare-se, a schimba chiar in scedade la Trel ErarchT, direetiunea slavo-romana si 'I substitue limba gréca cu invätätorl grecl.

Rebelul contra luI Vasile Lupu, Logrof6t Stefan Gheorghita, dupe ce isbutesce a luaDomnia, se preocupa de cele intémplate in Academia de la Trel ErarchT. LuT nu 'I placgrecil i pòte ea nu'l plac din causa, ea eI erail in Constantinopole sprijinitorii lul VasileLupu. De aceea Stefan Gheorghita manifesta plecarI spre directiunea slavona, inlaturanddin sc6la luT Vasile Lupu elementul grec i favorizand revenirea la ea a profesorilor aduslalti data din Chiev. Cu hrisovul säti din Aprilie 1656, Stefan Gheorghita restabilescepre &saki de la Gilley. Eatä ac,est hrisov precum l'a publicat G. Asaki in brosura Reel,a-matia, epitropici sciilelor". in lupta memorabilia ce alntreprins contra eallugarilor greet,revendicAud rnoiile läsate de Vacile Vodä pentru scéla :

,Iata Domnia nästrä cereetand i cu de-amaruntul eitind documentele Inaintea DomnieInästre aduse de calugäril de la Sf. manästire din Orgill nostru, unde este hramul a trelsfintl, marele Vacile, Grigorie Bogoslov i Jón Gurä-de-Aur, facuti de ctitorul el VasilieVoevod,-ce aü fost maT inainte de noT, si dupe citirea documentuluI, intelegend vointa §-;dorinta celui mai sus scris Domn, carele védand mare lipsei de dasceili buni inv'elatoriin tent ncistret, Ara de care Mile mult piimèntul patimesee si se intuneca färä invätäturacartel, drept aceea, mall sus numitul ctitor socotind impreunei cu tot sfatul terei,dorind a face bine intru pontenirea pii »zentului séti, au asedat prin a sa chemare(Wadi buni i rivnitori la invayituri de la Chiev Pecerschi a sfintei Lavre, de laPreasfintitul si de Dumneçleii tentétorid peirintele Patrasco Moghila, ArhiepiscopulKievului, ca sei fle spre invérdtura i luminarea 1nnÇei copiilor peiméntultii nostru,iard pentru acésta le-au lii sat lor trei sate, anume : Rachitenii, Tamdsenii si Juganif,ca sel fie pentru indestularea i hrana acelor dasceili buni invéteitori, si ail lasat lcracele treT sate in pace despre ttite (Wile marl si mid ce se vor afla in paméntul nostru,

Velg Aliron Costin (opere complete, de V. A. Urechilt), T. I, la domnia luY Lupu.**) VeIY documentele despre Domnita Roxandra, publicate de mine, 40 BucurescY, 1890,

10

dark de birul ocfirmuireT de peste an, i afarä de acele sa fie scutiti de óres-care partedin gostina °nor, pentru acele sate, si de anti parte pentru gostina porcilor precum estescris in acel document. lar apoi nu de milt acrunt, ¡rid un fotos bun nw s'a facutdupre acel arcjciment, cad, dupe aceea dascálii aceia s'ati izgonit de la mcinastireyin local lor s'att aches din téra grecésca. Drept acésta noT cu sfatul nostru cercetänd, catde bunT aú fost aceI dascall de la Kiev in invétaturT, ce fusese la acea Sr. mänästire, simult lucru si mare folos rèrrifinénd de la ciénsit piimèntuluT nostru din a lor inv6tAturT,

fiind-cä acum calugäriI grecI nic1 un folos de inv6täturà ca aceia pärnèntuluT nostril nuaduc, pentru aceea Domnia mea cercetänd pentru aceea i vèynd netocrnala i lipsa lor,'T-am miluit pre &ash' cu cele mal sus serse trei sate, ca sä le fie in pace si de la Domnianósträ despre märuntele därY de peste hind si de ills, si de sulgiu, si de miere, si de un t,si de cérä, afarä de darea ocArmuireT i alte dárI asezate in pärnéntul acesta ce se vol.intémpla ca sä dee si eT impreunä ca ceI-laltI, iará cele de peste lunä märunte därT sä fiecálugärilor de la Sf. mänästire pentru hranä i imbriicarninte nesrnintit in vecl de veil.Jara spre acésta easte credinta DomnieT nóstre celui mai sus scris Gheorgie Stefan Voevodsi creditna tutulor boerilor nostri : Iontoco Rusul Logofet, Stefan Boul Ve!Vctsile Hatman i Parcalab Sucevei, Chi riac Sturza i loan 'lab(*sett ParcalabiHotitt, Bantal Parcaktb de Neantt, Goe Parcalab de Roman, llie ?eptelici Vel Post.,Grigorie Ruso Vel Spat., Mogeiidea Vel Paliar., Solomon Barlctdeanul Vel Vist. Sta-mati Vel Stol., Darie Get reti Vel Comis.4

Nu posedem documente despre sc6lele ce ail putut existe in Téra romanésca insecolif XVI si XVII. Nu maT putin insä noT afirmárn existenta lor, de óre-ce result:a pentrunoT documentarea existinte1 de sc6le, i aci ca si la Moldova , din numérul mare algrämäticilor (adusl la pagina 7 si 8), si din numertisele zapise i hris6ve serse in limbarominésa anteri6re luT MateT Basarab, cat si din primele codice si din priroelectirtI tipáritein secolul XVI D. Därn in anexä o carte de judecatä din 7151 (1643), in care se vorbescede un clawed Pahomie, care at invCtat carte la mänästirea Menedicul, (jud. Buz6f1) ").

Pe ling& zapise din secolul al XVI-lea, avern lucrärile lul Coresi, earl sunt e..el maTnecontestabil document despre existinta incä veche a limbei romarie wise, decT invètatäin seoll. Tetravangheltd lui Coresi, carte tipäritä 7069 (1561), eartea cea mal veche ceavem in bimba românescá, presintä o grafic, care repetim, n'a putut fi lucrare initiat6rebimba romanésca, a hit Coresi, ci resultatul la care ajunsese sc6la romänä in scrierea

Existinta uneT scóle in BucurescI in acest secol o probézii sea* de car te romänéseä aluT Pätrascu Vodä. La acéstä seed& a trebuit sá invete i diacul luT Miliaiil Vodd, candi'serie despre acésta in 1581, Lillie in 22. Va0d-se de ambif anexa B.

Diaconul Coresi tipärindu'sT operile sale in Brasov, din lipsd de tipogratie in Thrgoviste,exercitat de sigur o influintä desteptätóre intre româniT din Ardeal.Pentru estinderea limbeT romiine scrisä, in Ardeal lucrézä apoT un fact6r neasteptat

*) Primele cartï romane dupt Ciparin din secolul XVI, sunt : Invdtatura crestinéscit (Sibiii1546), Psaltirea de Coresi (Brasov), Tetravangbelul de acelast (Brasov), Talcul evangeliilor (Brasov58o), Evangelia cu talc (Brasov 1580), Palia II Ortt a WI Moisi (Orestia 1581). Dintre codice

dam : Letopristul moldovenesc, cel latinesc ti unele isv6(le de cronicit utilizate de Urechil in se-colul XVII, etc. Datele tiparirilor din Cipariu nu sunt t6te exacte.

** Vedi anexa respectiva sub A. Veqi i Coda Neagoianus de I. Bian, tu Col. Traj. 1883,pag. 322. Evangeliarul din Britisch museum, de la 1574 de Radu Gramaticul transcris penrruPetru Cercel, (Col. Traj 1882, pag. 48). Idem Foro Miclausi, identic ce cel din 1574. Coresireproduce In parte acest evangeliar in 4rOmiliarul* sN1 din r580.Vedi Rdvasul Banulut CraioverGiurgiu Rat, din i Febr. 1600, scris roranesce. (Vocea Romana,Craiova No. 16, Col. Traj. 1883,pag. 237.

calvinismul. In interesul propagáreI sale se ininultese iute tipografiiile in Transilvania. Sescie cd Ioan Honter, limeta in Brasov la '1498, a fost cel intAiii introducktor al tipografielin A.rdeal ') la 1553, Honter asedd prima tipografie in eare ineep a se tiptiri artI, matv6r1os latinescï. In interesul desvoltäreT acesteI tipografii, prosperrt si prima fabrica' dehärtie de catre Fuclis judele Brasovultif i Ioan Benkner, 1546. Acest lohanes sart HanesBetikner, cum il numesce Coresi in Tetravangliel, indémnd pre diaconul Coresi dinTèrgovistea sä serie romänesc,e impreund cu Tudor Diacul acéstit carte, Tetravanglieltil.

Cu deosebire e mare misearea in sensul limbeI romänesci, sub impulsitmea propagandeIcalvine in secolul al XVII-lea, sub Racoti. Cártile tipdrite cu seopul propagandeT, orIneprimite cu bulla inimd de biserica ortodoxd romeind, probemi un lucru, cä romäni! dinArdeal sciati cu mult mal d'inainte serie i citi romemesce, cáci de altmintrelea pentru ces'ar fi tipärit asemenea cartI de propaganda?

D. l'asile Gh. Bärgovan in disertatiunea sa cititä la Adunarea generalä a asociatitineITransilvanieT pentru cultura si literatura poporuhri romän, finuld in Gherla la 29 si 30August '1885, dice, cä romitniI din Ardeal abea de prin mijlocul ~culta trecut ihcepuráde a avea scolf romAnesci Nu ne impaeä acéstä asertiune, câci, incd o-datä, décáexistat seta unde sä invete românii ardelenI a citi i serie comânesce, úre calvinif s'adresaula romäni ined din secolul al XVI-lea cu edili in limba romänéscá? Admitem cá n'au existatscoli publice organisate; admitem cä fiii de iobagI nu puteaft fi (141 sá invete carie la scolIennoscute, cacI DomniT aveart dreptul sä'i ja de la scóld; dara&sta nu impiedicá sd fie pututrominul invèla a citi i serie pe längä popa ski dascAlul de la bisericd, cu mult inaintede ce la Mitropolia din Alba-lidia a existat un fel de se616 pentru tinerii ce doreatt sa sepreotésca, i unde.invOtart citirea cärtilor bisericescl, dintärile i tipicul.

Secolul al XVII-lea este in delinitiv destul de bog,at si in scolf i in produceri culturalein Principate. Este secolul in care se tipdresc atätea minunate cárt! in IasT, in BuctireseTin Bras Varlaam, DositeiO, la Moldova; lucrdrile luI Radu i§erban Greceantt la MuntenI,sunt de ajuns ca sä ne probeze existinta unui cerc ae 6mettI carI puteart citi ea" elite tipa-rite. Apol mide, de nu in salte se putea invèla citirea s't folosirea cärtilor ce se tipariseräDám in anexd prefetele minunate de la cArtile principale tipdrite in secolul al XVII-lea,cae' ele telte se ocupä de limbti, se interesézá de desvoltarea s't de istoria e! '").

Finca secolultti al XVII-lea introduce cu ina1 multd 'Mere, ca factor cultural, setilabisantinti, in Principa tele romäne. Marea sc6Iti grécd de la Patriarehia din Constantinopole,are disciplí numerosI in Moldova i Téra romtlitéseá.

D. profesor Erbiceanu, a dat la luminá, i sperám cä va continua a mai aduce tinoicontributitint in teacésta, numeróse in formatiunI despre rolul dascálilor greci si in generea setdelor grece in Principate. Numele Spát. N. Milescu, a Cantintirescilor sunt legate dedirectiunea culturala grécä

Principalii daseälI greel de la finca secolului al XVII-lea citatI de zar (Veoelivocl

TeAchtoria, Avivan 1868, pag. 448), sunt : Nicolae Cherameos, Teodor Trapezundul(invètätor la DIO pana la 1695) si Eremia Cacavela, inviitätor la sceila domnésed din Ia,1de la 1698 ).

*) Ved.I Disertatia despre tipograffile romanescT de V. Popp. Sibiii, 1838, pag.**) VedI Preotul roman, diar bisericesc scolastic i literar din Gherla, 1886, pag. 178.***) Ve0 anexa, litera C. La 1633 Dónana Elena scrie lul Racoti Ò. in romanesce. (Bibl. Bat-

thyaniana, T. I. Codex Authenticorum, pag. 62 si 64. Column. Traj 1873/4, Pag.****) Ved! articolele publicate de D. Erbiceanu in Revista teologica din lag.*****) Vesri Sathas. Vesti D. Cantemir In descrip. MoldoveY, pag. 554.

12

Seeolul al XVHI. Vechia scóla a luY Vasile Lupu, continua, transformati in saägrecesa, pana la finea secoluluT al XVII-lea §i pâ§e§ce in secolul al XVIII-lea. In Téraromanése,a nu mal putin exista scóla domnesca in Bucuresci. Un hrisov al monastirei litYSt. George, din 7216, Sept. 1, (1707), ne arétä pre Constantin Brancoveanu interesan-du-se de acésta scóra domnésca, care exista cel putin de la §erban Cantacuzino *).

Domnitorul acesta preface biserica St. George marind'o §i o Inzestréza depunènd inZeca din St. Marco de la Venetia, 30,000 de galbenT, ca cu dobanda acestor banT, (carepe atuncI facea 900 galbenT pe an, iar talere 810), sa intretinä biserica. Din acéstädobanda. insa Domnitorul dispune sä se dea talen: 300 pentru intretinerea a duoIdasc,aII carT se va afla la scóla domnésca, c,are s'a4 facut la St. Saya de aid din Bucu-rescI , care biserica este facuta i innoita iar din ostenéla 'lastra. La acéstä scóla sa sedea talen l 300, insä dintre ace§tia sä aibd wdare la dascalul cel mare talen l 200 §i la aldttoilea dascal talen l 100, caei ace0I duoI dascalT, cate inv6taturI vor fi datorl sä invelepre ucenicI §i in ce chip, lua-vor invelatura din patriarchichsca carte a prea fericituluTpatriarch al Sfintel cetatI a IerusalimuluI §i a teta. Palestina, duchovnicescului nostruparinte C. Hrisant". Domnitorul dispune ìncä ca scóla, sail cel putin ceT duoi dascall,nu Incépä a fi platit1 decat t'arte Urdid i anume la 1750, Septembre 1, pana atunclprátindu-se numaI servitoril Stantuldi George. Däm in anexà intreg hrisovul dupre cumram aflat trecut in condica Brancovenesca de cart1 i hriséve, la fila No. 410-411, carecondica se pästrézi la Archiva Statultil **)

' Din hrisovul citat aci vedan, cA scóla Domnésca exista la Sfantul Saya, i cA prinplata celor duol dascall numai de la 1750, nu este a se hitelege, cA pana atuncT nu aveasi maT se dea invätäturä la disa sala Doinnésca. Din istoricil streinT despee culturapublica sub Domnia luI Brâncoveanu, aducem in anexe, la acéstä pagina, extracte di-verse ***).

Programul de invetäturI al scéleI domnesci, recomandat de Const. Brancoveanu este,prectim din hrisov s'ad veçlut, acel intocmit de patriarchul Hrisanti.

La ce se reducea acest program putem vedea din darea de sémä despee scala din Con-stantinopole, ce o dam in anexa, la acéstä pagina. a n6strä ****).

Documentele ce posedam cu referinte la scoli, maT departe din acest secol al XVIII-lea,sunt, in ordine chronologica cele urmatóre :

Din 1736/7245, Noembre 23

Grigorie Chica Voevod, prin Hrisovul sèù din 7245, Noembre 23, dice ea :scutesce MitropolieT Ia0 mal multe bucate, care dintru intémplarea vremilor i nevoileacestuT pämént, ce este peste top de ob§te, aflandu-se la slabi stare, lipsitä de podaba cese cade.

*) Minunat document despre cultura romana sub §erban este prefata carta «Cheia tntelesulut,de mitrop. muntenesc Varlam, din 1673.- Acesta aréta ca a relnfiintat tipografia mitropolieY, aadus edascalI de tipografiea. Veçll anexa lit. D, tn care clam si alta minunata prefata. a cKrieyMcirgärtitar* din 7199 (1691), cum si lista tuturor publicatiunilor din secolul XVII,

**) VeçlY anexa la acéstìt pagina sub litera E.***) Veslf anexa respectiva sub litera F.****) Ideal sub litera

13

Pe ling aceste scutirI de bucate da. MitropolieI Ile fie-care an 100 lei din vama ceadomnésca. ; 1/2 la Craciun si 1/2 la Pace, WI fie de cérá si de untdelemn de candelapeste ansi, incei de »reme ce sunt 2 sce,li, aicea in orar in Ictg, una grecéscei fi altasiovenésett, sd fie dator Mitropolitul cel dupe vreme, a avea purtare de grijdnecantenitei cercetare asupra dasceailor ca set pue nevoinfet asupra ucenicilor setlinveleprecum se cade fi procopséscei, ca cci ce se vor face preofi dintre dengi, ad fteinvéfari fi pedepsiff sd pad citi orenduiala Biserica dupe cum se cuvine.

pentru ucenicil de la anténduoé saele, cei cari se vor sili cu invëfeitura i vor fisetraci, lipsiÇi de cele trebuincióse, incei set' aibd grijet Mitropolitul ocroti fi a'i,chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu léfe pre alÇii cu imbrciceiminte, peealfii, cit hranit, pentru ca sá nu lase inthfcitura dintru acea pricinet.a Urméza invoca-tiunea la viitorii Domni sa. nu shim regularea i adaoga. blestemul. (Docum. ram Oat inmetr.

Boerii martori : &taut St urdza Vel Logofet , Iordache Cantacuzino Vel Vornic,lordache Roset Vel Vorn. visnei, Const. Ipsilante Hatman i Parcalabul Sucevei,Grigoraru Vel Post., Toader Palade Vel Spät., Gatrril Costache Vel Pah., CostacheVel Vist., Lupul Gheuca Vel Stoln., Aristarche Vel Comis.

1742. Un uric de la Than Constantin Nicolae Voevod din 7250, ridica dajdiile de lapreoti si der, i spre multämire pentru asemenea scutire cere, ca de acum inainte Ceatabisericésd avénd numaI de grija sfintelor.biselici, si aibi a urma porunca sfintel pravile,

curati i fára prihanä sä petréc.ä i cu tot feltil de inv'efd turi impodobifi himinandvrednicia lor precum se cade".

Cu tot felul de invérdturi; impodobifi, presupune existinta de sc61ä. Ceva mai departeuricul dice, c,i far& de invitaturä i fári de cunoscinta intelesului taineT bisericescI, sinu se fad. nimeni tircovnici i ipo-diaconi i diaconl, fi, care se ti r sili Cu inthfeitura ,fdandu-se preofi iscusifi fi cu totul vrednici, unii ca aceia vor avea i mai multd

Te-ai astepta, dupe asemenea apretuire a invititurel, spue hrisovul cam undecat si invete fie-cine, dar el ill di apoI o deceptiune, cid pentru ceI ce doresc si intreIn serviciul bisericei, ca ajunga scopul, nu li se cere de cat o pregätire In soroc de 40de dile

Trebuinta de invitäturi incepe a o simti intr'a duoa jumitate a secolului al XV111,4ea,nu numai Domnitorii, ci i simpla particularI. Asa afläm intre 1748 si 1750 o daniefawirea unel infiintäri de sec& in Téra romanésca. Sandul Bucsänescul biv SärdarJupaneasa sa Maria, zidesc bisericä la mosia lor, Schit la BerislävescI i dandu'si bitäaverea acestel mänästirI i mai lä'stind venit din maY multi munti la mänästirea Pante-leimon, dispun

Ina mai oranduesc i abésta, ca din copiii säraci, fárá parinti, earl nu ar avea nielun fel de chivernisélä, si se aléga. 6 copii, si se invete carte la Sella, la dascalul ce voraseda epitropii,cu o induoitä simbrie, pentru procopséla ucenicilor acestora, i ori-care vainv9a cum se cade, cine din aceia va vrea sä r8manä in schit pentru preotie i cälugariesi fie primit, iar cine va vrea sä iésä, si fie slobod si se dud unde va vrea si in locuifies-cäruia dintr'aceia si se gaséscä altul, ca 'fief odini6d. 6 copil din inv6tatura silipsésci din orénduiala acésta i hrana acelor 6 copil si fie de la Sfantul Schit, atat chi-verniséla mancärei si a odihnei lor, eat i bitä purtarea de grija a imbräcamintei lor, canu cum-va si se pricinuiasd fipsirea vre-unuia din nechherniséla mandrel séli a imbrä-cámintei". (\rep anexa la acésta paginä a lucrärei sub H.).

*) Acest document se plistrézI la Episcopia Roman In pachetul No. 49.

- 44 -

Limba cilia intesnpind eiitre finea jumettileI intaia a secolithil al XVIII-lea resistentade a se estinde si a inlocui limba slavonä din sc615.. Istoria ne aréta lupta, cAnd aseung,cAnd NO, a boerimiI si a level contra Doninilor grecI, acestä reactiune trebuia sa liesporitA, nu numai din simtimént national, dar si din diva cAnd Rusia deveni un factorpolitic in Orient. Indäratnicia boerilor romdiil de a inveta grecesce o dociimentea actillde la Constantin Nicolae Voevod Domnul Muntenesc, din 1746. Main 9, in coprindemli rmdtilre

De vreme ce in pamentul nostru vedem cAde lao seal& de vreme top fecioril de boerIs'au racit de catre invelatural la care mal inainte tiltd boerimea avea multd pleeare sprea's1 da pe fiiI lor,ca sa invele i sA se procopsésca la carte elinéscd, iar actim nu ne putempricepe din ce prieind lenevit Aka parintiI cdt i fecioril lor a urma acestel bunetatede folos si de podOba némuluI boeresc, in cat ail remas mal prostI la invetaturii dectitalte trepte mai de jos; ce dar am socotit en totil de obste ca sa innoim i sa aducein iarla starea cea de mal inainte pe fecioril de hoer!, pentru ca sa nu remAnä de tot in prii-pastia invelaturel i sA fie mal jos deult alte neintui, dupe imprejurul Orel nóstre ; devreme ce inveldtura este podaa i insufletirea cea mai de cinste la feciorii de boerT, eaorY-care fecior de boer, ati din ceI cu parintI, aü aceI fdra Whip, de mi se vor sili sii

mérga la invetatura i sa invete carte elinésca cu tot temeitil el pe deplin, sA nu fievrednic a se inälta la stepena boerid, niel a se primi in orénduiala curteI, cd i M7 S.P. Inallatul nostru Domn lo Constantin Nicolae Voevod, pentru folostil patriei néstre,iar me ales pentru hive/Alura i cinstea feciorilor de bocel a asedat si ail intemeiat atAteaseele de limba elinesa, ca sd nu mai ptita gdsi niel unul pricind, cd nu are unde inveta..Ci dar, in scire tutulor de obste sä fie, cacI care din hoeri nu se va sili sA dea pe ¡lid seilla invetAturd, sea din feciorii din boerI, earl vor fi fdra paring, nu se vor sili spre hive-tatura elinésed, a inveta pe deplin cu tot temeiul, acela va fi lipsit din orénduiala curteIsi nu se va primi niel odiniórd la treptä de cinste. Iar carI vor fi sirguitorI i vor siliinvetatura, acela sa. Aid a se cinsti cu diregiitorie dupe invrednicia inveldtura Carehotarire fiind alési i socotild de t6tä obstea boerimeT, dintr'a nóstr bana-voitqa, nerug,Am M. S. prea ìnälatuilni nostru Domn ca sa o intaresed si M. S. cu pecetialitura M. Sale, ea sä fie nestramtitatá. Maiil in 9 One, leat 7254.

Doinnitorul intäresee anaforana in aceias1 di de 9 Maili 7524, (lieénd cá : Acesta hota-Are ce au faced D-tor cinsti(iz si credineiosii boerii cei mari ai Domniei nzele pentrnfeciorii de been, printr'acésta carte, cunoscend'o Domnia mea, ca este bullet' 0, de fotos,o am. intarit i Domnia mea ca peeetia i iscalitura Domniel mete, ea sei fie nestra-»zzitatit".

Actul acesta e sernnat (lucen de mirare) de boerif eel mai buni romAnI, ca Marele Vornic,Iurdache Cretuleseu, Mamie Ban Grigore Greceanu, fostul Mamie Logofet IordaelieDudescu, fostid Marele Vistier Const. Násturel, Marele Crucer C. BrAncoveann, MareleLogofet B. Vdcarescti, fostul Marcie Paharnic §erban CAndescul, fostul Mare Pabarnie§tefan Dudescu, fostul Mare Stolnic Radu Cornescu, fostul Mare Stolnic C. Obedeanul,fostul Mare Comis Stefan Wear escu, fostul Mare Aga Const. Cornescu, fostul MareSerdar Iordache Cantacuzino, fostul Mare Siatrar Const. CAndescu, fostul mare §atrarNicolae Cretulescu, Radu Vdcdrescu al duoilea Logofet, Toma Cantacuzino al treileaVistier, Pang. Filipescu Vataf de aprodT, Mihaid Cantacuzino CeausI de aprodI, etc., etc.Tot familiI curat rominescI alt semnat acéstá anafora, dicend ca ali fácut acésta am buna

vointa loe. Precauthmea acésta de a declara actul esit din propria lor vointit, liP probézittoemai contrariul, ca ait cedat starnintelor Domnitoruhd. Acesta deschisese numer6se smilecii limbi elinä i boerii ntes1 trimeteall copiil la ele Vodii prov6ca anaforaua, ca silia asupräsi odiosul obligatittnel,... Din ajar resolutinnea ce pune pe anafora, unde dice ciacésta hotarire ce ail fìtcut D-lor ein.stiii i credincio0i boeri, ", se vede domiritplanul DomnitoruluI.

De altmintrele, noi nli suntem neiuuläniií, ci acest Domnitor indemna boerimeainvete carte, fie $ elinésea, dar cine era sa mai trimitä pe fecioril loe la sea) deck ciliarnumerosii subscriitorl al anaforalel ? Afarä de el' nu credem cä mal rëmAneail prea multibuerI, i decI, inch' o-datä, anaforaua de mar sus o consideram ea o invoiala a tèreI ellDoinnul de a invèta la scolile pee earl' pAnä acum le vèluse boerimea roman& en ocItI

La anil '1727 incepuse domnia lui Gr. Ghica in Moldova. El se ilustrase reorga-nisänd scedele. In domnia a treia, revenind asupra primeI organisatiunI, G-rigore Ghica dakun noil hrisov la 1747. Avénd a ne ocupa mal departe de acest al duoilea hrisov, nufacem aci speciala mentinne despee organisarea din domnia intéia, avénd a giii maI incolodespre ambele acte.

1742. Const. Mavrocordat din Moldova, Ina se ocupä de scoll. loan Neculcea serie:Mai socotitatt M. S. *Constantin Vodä pentru sae de inretaturei de le-au mill in-tArit, scellele cele elinesci 0, cele slavonesci **).

,Aisderea an mal facia sedle de invefat ura latinesci i arapesci, 0, au dat wireI utulor mazililor in Vita Ora, ca sa'qi aduca copiii la invéteiturd la sad, ca sd ;lamporl-ce limbic' ce 1,-ar fi voia, pentru ca sd se afle enneni irmOtali fi in pcim6ntulnostra al Moldovei, precum sunt i prin alte teri i parri de loe; iar dascalilor li seda din visteria domréscd".

Const. Mavrocordat de si grec, Enache Cogalniceanu ni'l arati iubind cultura romänésea.El s'a apucat de capul preotilor sal invete carte, framéntändu-se in tot chipul; intaiasIdata ail poruncit de ail scos pe eroynonasiI ealugärI greet de prin mänästirile cele mar),oränduind preotI de mir, dicénd ci green' and tamaiag in biserica, pe muierI stati eke

minnt inaintea flete-cäria muiere de o tämäiaza si o privesc din tälpI Oa in cap,punénd gänd WI in capul lor asupra acelor muieri%

Domnitorul iubitor de carte all pus pe ispravnicI si cerceteze in kid* pre preoll(espre carte, hotäränd sä tréca la bir pe totI ceI incapabilLiUmblaCt preoti invètatI printilte tintiturile sil vadá ce fel de cetenie fac preotif pe la bisericl. Nu patent serie refried tedgeau bletit peori, cd se apuca la bdtrdnete sa invefe carte *y.

Dintre rariI Domn earl ati favorat cultura proprie romilná, Const. Mavrocordat, nu nu-leal nu impune in bisericä limba grkä ci inch poruncesce de au adus i cdrfi pe in telesdin téra romdnésca, aid in Moldova nu se afla evanghelii, apostolii ii leturghii, )

ddiui poraiuyi ,1fitropolitul, acelea cetrfi set le citésed pe inieles pe la biserici."

*) Acest.docannent se pitstré.ca In original la archiva StatuluT mire actele diplomatice din sec,priea istoricli, sub No. 20.

5'1) Nu urmézi di de sc6la rooldovenéscl nu s'all Ingrijit, clid E. Cogitlniceanu ni'l areallocmai (land afarlt din bisericli pe cliluglirit grecY, (let. tom. II!, pag I98).

***) Ce le-ar fi voia ne aria putinK plecare a mazililor cAtre limba grécK.*551 Let. III, pag. 198.*****) In téra rornhascli se ilustrase Antim Ivireanu fondatorul de tipografie.La I:1m1i la I702 se tipirise Invettitara preotilor despre sépte taine; la R.-Villef In i 7o6 un

Iliolitfelnie; la 1712 in Térgovige, Octoichul ; la 1741 Leturgiarul In R.-Vd1cT ; apoY la 1742 Ca-

zania In BucurescY i alt leturgiar, etc.In Moldova literatura bisericéscl este la Inceputul secolula al XV1II-lea In mare scIdere.

§i nu numal' la atäta s'a märginit bine-fäcétórea impulsiune cultural& a lid Const.Mavrocordat, ci aù ordonat MitropolituluT i Episcopilor n84 se facd tipografii fie0e-earela eparehia ini, ca sd tipdréscii cdrti pe inteles, i asa apueat de ad fe(' cutstampd."

Inca pe timpul ha E. Cogälniceanu hinctionail tipografille infiintate din. ordinea luiConst. Mavrocordatk

Urmätorul Domn loan Mavrocordat dupre cum resulta din hrisovul scOlelor lui Gr.Ghica din 1747 de care vom vorbi mal' la vale, s'a& ocupat i dénsul de scOle. htbitor delux, Ioan Mavrocordat aù imbogälit biserica cea mare a curte! cu picturl, cu ve.sminte cumarca tèrel, etc. Neculcea nu ne spune insi ce anume ail fAcut pentru scóle, iar G-r.Ghica care'l urméza in tron, in hrisovul sé& ne spune, cà ail dispus §i el ca i ConstantinMavrocordat fratele lui, sä fie plätiff dascälii din visterie, i c,ä acésta aú pricinuit cadereasedlelor din neputinta visteriel de a pläti lefile dasctililor.

Lui Ioan Mavrocordat succede intru a 3-a Domnie Gr. Ghica.FOrte scurtä fu domnia acésta, abia numal 8 hin! dura ea si se sili sä capete domnia

Téret românesct El isbuti a o dobéndi i fu inlocilit in Moldova cu Constantin VodaMavrocordat intr'a 3-a domnie.

Ail fost insä de ajuns ha Gr. Gliica aceste putine luni de domnie in Moldova ca sa'0repérte atentiunea asupra scélelor §i sä dea in privinta lor un lirisov important, de care eréndul sä ne ocupäm.

Hrlsov de la Domnul Grlporle Gblea Voevod

Noi, Grigorie Ghica Voevod Boj.,Milost. Gospodar, zemlii Moldavscoi. Facem sciretutulor cu'i se cade a sci pentru réndul scedelor de invétatura arteI, de vreme ce in téraacksta din nepurtare de grijä. a Domnilor, neobicinuindu-se mai dinhinte vreme a selinea sale de invétaturd, era multä prostie, ciio cei, puternici, ce cu puterea finectdascali pentru copuii lor, IncA i cu invétätura cea desivérOt& nu se procopsea, rémaindcd mal mulp tot nelnvétatI, iar prostimea cu tau/ se afla iipsità de podóba invgfecturei.

fiind-cä' scólele sunt ca o féntänà din care se adapi ollntescul norod cu indestulareaInvétaturel §i a hitelepciunei, c,are invqäturd 11 face pe tot omul a cundsce dumneçleirea,a pricepe legea ces pravoslavnieä, a procopsi pe érnera cu infrumusetarea vorbei i practicacuvintelor, a invrednici a se face preoff iscusitY i dascAli invétall; de la care curge multfolos, atilt bisericesc ciit i politicesc. Cu puterea invétaturei i sfinti! pärintii ail biruiteresurile liuninat sfänta bisericä, impodobind'o cu multe camine de cantfid i laude,

pre totI ne indémni i ne invatä a ne sili cu invétätura. Acesta rivnind i Domnia mea,care dupe ce DumneOeiasca pronie aü rénduit a ni se da stepena dormid acestel ter!,indatd atuncea in domnia intdift am cercetat i pentru amldméntul seólelor,intdiii am fost fdcut acest afeçlcimênt, rénduind i amlend sá fie patru sale cu patrudascali, una elinéscd fi alta greased, i alta slovenéscd, fi alta romänésed, iar kfa

*) La Mitropolia de la Iag se conservit un hrisov de la Iol loan Voevod, din 7252/17441 Aprilie21, (fo mare in Uniba romAni, co sigilitt mic rosu), prin care scutesce bucatele MitropolieT, coconditie sit pomenésa pre plrintil. sl Nicolae V. V. s't D6mua aceluia Pulcheria si sit ¡dnà celeduo scóle, de care pomenesce apr6pe in aceleag vorbe cum le-am aflat mentionate in bris6veleanterióre.

17

daseeililor se renduise asupra boerilor cu boerii si a dregeitoriilor. Dar pe urmä cunos-noscénd, ea cu acest asedgmént nu vor putea sta scólele, flind-ca era cu suparareboerilor se pricinuia smintéll i cu schimbarea boerilor, i neputéndu-se se6te banil lavrérne, nu lipsea jalobile dascalilor, i vgc,lénd domnia mea ca se da o pricinä de stricarescaelor, i fiind trebuintä a se gasi alt chip de asedémént scédelor maI intemeiat i sta-tatoriti, am socotit domnia mea, lua.nd blagoslovenie si de la preaosfintia sa pdrinteleMitropolitul Orel si a sfintiilor sale Episcopilor, i cu tot Sfatul nostru, D-lorsale boeriIeel mad, am ales hotarind asedarea scólelor de s'ati fácut inteacestasl chip.Fiind-c6 pangla acea vreme preotiI plateati dajdie cate patru galbenI pe an, duo l galberif la SfantulGheorghie i duel galbedi la Sfantul Dimitrie, s'ail ertat dajdia lor, ca sa nu dea eI altadajdie, färg. flume Gate un galben de preot si de diacon, numaI o-data inteun an, scédelor,care banst sal stranga sfintia sa pärintele Mitropolitul, ì sg. plates& lefile dascalilordin banil ce maI prisosesc din lefile daseälitor, Intemplandu-se la acea vreme aicea,reposatul fericitul intru pomenire sfintia sa Patriarchul Sfantuliff Mormant Kir Hrisantie,dupe cererea i pofta sfintieI sale s'aù orénduit sá se dea una suta lei pe an ajutorSfantuluI Mormént, pentru sc6lele de acolo, si aiçi bani ce va mai prisosi sci fie dechiverniséla- copiilor straini i saraci, pentru imbreiceimintea i hrana lor, care aye-d6mént s'ati intarit i cu hrisovul Domniei mele, a nu se strämuta, i acéstä amlare fiindsocotirá Cu bunä rénduialá, nu era sd dea niel o-datä smintélá scédelor de vre-o zaticniresati stricare. Numai, dupe mazilirea giestret, viind fratele nostru Domnia sa ConstantinVoevod, i socotind sa faca alt asedgment, facénd renduialá a se plati lefile dascalilor dela visterie, i sit nu se maI supere pe preotI, cu o nadejde cá va putea birui visteria,stricat aseçlarea. nósträ. Dar pe urmá viind fratele nostru Domuia sa loan Vbila i visteria,dupe cura pururea se aflit cu multe trebuinte, nu s'ail putut plati lefile dascálilor de lavisterie, i ati dat o pricinit de stramutarea scidelor. Ci acum dar miluind Dumnedell deam venit cu a treia domnie la stramesesc scaunul nostru, i cercetcind de réndulsc6lelor, n'ain suferit a remünea orasul acesta [ara sae de invèlaturd , ci am tocmitsi am asedat iarasi acele patru sae ca patru dascali, precum au fost mai inainte,

lefa dascalilor am orenduit'o iarasi de la preofi, ertandul pe dénsiI de alte dajdiI,sit dee eI numal un galben inteun an pentru scóle, Ins& dece potronicI la sfantul Gheorglie

dece potronicI la sfantul Dimitrie. Care haul sal strangä sfintia sa parintele Mitropoliulce va fi, i de la sfintia sa sit iée dascaliT Leine lor, insä dascedul cel mare eline,sc 360 lei,si n/ duoilea dascal 120, si dascaul slovenesc 130 lei, si cel romecnesc 100 lei, i ace.stibanI pe jumétate sä li se dee h sfántul Gheorghie si pe jumëtate la sfantul Dimitrie,din ceI-1-altI banI ce mal prisosese, tot pe réndttiala ce fusese mai Inainte, 100 lei pe an,sá se dee la sfäntul Mormént pentru scidele de acolo, i sä se chivernisésca i copiii ceIstrainI i saraci cu Juana si imbracamintea, purtand de grijä sä fie si acestora tata insuslsliiflia sa parintele Mitropolitul. kid ce va coprinde trelminta copiilor celor strainIstiracI, cu izvod gospod sa se rinduhsca, sa'l dea sfintia sa i sd facá eautare i scidelor,luand s rna dascalilor de duog orI har'un an, at ce fel de silintá se p6rta asupra invétá-turel copiilor, i fieste-care copil eum se Multi, si la ce sporesce. Datoria sfintleI sale sáfie a cerceta aceste t6te si a le aseda. lusa socotindu-se cit uncle tinuturT fiind depártate,nu pot a ajunge totI locuitoril cu copiil lor la sc6lele de la I tsT, i mal vértos cei &almafára putinta, i pentru ca sa cuprindii, sa se impartasésca top de acésta mild, s'au socotitla trei Episcopii a feed sa se mai asede trei sae slovenesci si ranuinesci, la trei Epis-copii: la Roman si si Pentru care sa alba purtare de grija sfinfiitesale Episcopii a gosi dascali iavetali la slovenie ori si la romanie, ori, din cei esifidin, wade de la Iasi, ori .sì sa se asede la fieste-card Episcopie eke o scéla deinvi4atura copiilor, i aceI treT. dascalI de la acele treI sc6le, sä fie datorT a se sili cuinvglatura copiilor, atat cu sérlda crit si eu románia, si 16th lor s'ati rénduit cate 80 leide daseál pe an, care banI sa't ia pe jurnélate la Sfantul Gheorghie si pe jumètate laSfantul Dirnitrie. Msä sfintia sa parintele Mitropolitul sä dée acei burl din banif preolilor,ce arará mast sus, la mina Episcopilor, i Episcopii sit platésca dascalilor, i aceI dascalIsa aibá i seutéla de birul visteriel, niel un ban sá nu dée, numaI sä pazéscá slujba lorgrijindu-se de invetatura copiilor, i iara.s1 sfintiile sale EpiscopiI, sa fad. necontenila

2

48

cerc,etare scellelor, adese luandu-le séma, cum invatä copia si la ce se sporesc, ca i dascaliIsa. se silésc.ä, i copiii sä. se procopsésa cu invétatura lor. lar prävitoriu i zapciu cuputerea domnésca a se implini aceste tóte, sä fie Vel Vist. i cänd s'a plini anul, sä albaa lua séma acestor bala', ce, unde s'art cheltuit, si ce atl remas, i izvod lamurit sä aratela domnie. Ci dar precum aseçlat rénduiala acestor scéle, sä. stea nemutatä i nestrd-mutatä; iar cine s'ar ispiti a statui intealt chip, ca sä mute si s'd stramute acéstä pomanä,ce s'ad facut de folosul obstieI, care este pod6ba téreI i cu °dama i nesupdrarea boerimeI,si cu odihna preotilor, lipsindu-se de acea dajdie ce da m'a inainte, i Mil pagitba 16rei sia visterieI, cine va indrasni a se atinge de stricarea acestui aseipmént, i dintru a caruiapricinä se va lipsi acest folositoria izvorrt, orl domn va fi, ori boeria sfeituitoria, una caaceia sä aibd blästémul sfintilor parintI, celor 318 a Soborului a tótá lumea de la Nikea,si de ai nostri a patru, a térit sfinti Arhierei, cari s'ají iscafit mal' jos, ca de un'Sibor safie datI anatema'. i intdrim hrisovul acesta, intàiit co a nósträ. incredintare: Noi, GrigorieGhica Voevod, i cu a prea iubiti fiaor domnieI mele, Scarlat i Mateid, si ca tot dabanostru, boerii Divanului DomnieI mele, D-lor Costachi Razu Vel Vornic de téra de jos, i

Radul Racovitä. Vel Vornic de téra de sus, i Gheorghie Hatman i ptirciilab Sucevskii, iAlistar Hrisoscoleu Vel Spat., i Enachi Hrisoscoleu Vel Post., i Dimitrachi CdIrasuI Vcd.Ban, i Dimitrascul Paladi Vel Pahar., i Vasilie Roset Vel Vist., i Die Costacbi Val Stolnic,i Vasilie Razul Vel Comis. §i pentru mal mare intemeiere am poroncit cinstit i credin-ciosubil boerulta nostru D-sale Sattdul Sturza Vel-Logotét, ca sä serie si a ristra pecetesä pue i s'ati scris hrisovul acesta aicea in orasul Esilor, In a treia domnie a domniei,mele, de Gheorghe Vrabie Logotét de taind. Velcat 7256 (1747), Dechemvrie 25.

Nol, Grigorie Ghica Voevod. (L. P. Gospod.)Nichifor Mitropolit

faeov Episcopalloanichie Episcopal Romanaliti.

Dorofei Episcopal Husaliti.Iscalifi si toli boerif de sus aretall.Procit. Vasile Vasilev Bahieseit Bit) Vel Vist.

In hrisovul acesta, Domnitorul constata lipm de scide publice nneobicinuindu-se demal inainte vreme a se linea scaele de invòlciturci", si a pitternici, ce eapaterea lor tima dasceill pentru copiii lor, 'inca ea invét 'atara cea deseiversitei nu seprocopsea". Este cu bunä sémd neintemeiatä prima asertitme, cii moldovena avutscoli inainte de dornnia acestta Domn.

Necontestat, boerimea, ca si pinä astacji, pretera sä tina glivernorI In casa pentrucrescerea copiilor, dar acésta nu impedica invilatura publica, orl in seca, orI cu plata. UnAxintie uricarul cel vestit, de la care avetn atätea docUmente scrise in romilnesce, de lainceputul secolulta al XVIII-lea, un Miistea diactil, un Rosca, cte., ail inviltat carteromanésca in scáld romartéscd. Este deci asertiunea din hrisov o gia curteuire a diaculta,

De altrnintrelea, Gr. Ghica, merad bAd lauda, cacI el inca din domnia intaia, precumne spune Nicola Mustea, cal aseciat sc6lei de invelcitura copiilor si au adas dascalielinesci i slavinesci i ccitei sumei de bani au facut dasceililor pe an, au orenclititsi din visterie D i caí orenduit i boerii cei cu boerie ca si dea aicea bani (la secilei)din atz in an. i ori-cine vrea sersi dea copiii la in vqat ara, invalci fcirci niel o plata".

Mustea este in er6re : Nu din visterie hotarlse Gr. Chica plata dascIlilor, ci de la boerYcate duoT galbenY pe an dare de la preotT i diaconY, care banT aveati s se adune la Mitropolitul

acesta s pltéscL lefile dascàlilor. Domnul care urmli. luT Gr, Ghica, desfiinta darea pentru scélede la preotT i If pila din visterie.

-19

Grigorie Ghica incepe a domni in 1727. De sigui- in urma evenhnentelor memorabilede la finea secoluluT al XVII-lea si care se termina cu pacen de la Carlovit (1699), inurma invasiunilor polone, Moldova a trebmt si va;1ä inchiOndu-se momentan saele,maT ales de pe la mönästirI i schiturT. Un hrisov de la Antioch Cantemir din 1700, Iulie3 *), ne arad cum aceste monastirT i schiturT se pustiisera si se imprästiaserä calugariT

calugäritele Ast-fel, nu facem dificultate a recunósce domnieT lid Gr. Ghica, 1727,meritul de a fi restauwt sc6la publica in Moldova

Intea treia domnie el da hrisovul de care ne ocupäm, in care ne aretä, ca la prima domnieorganisase scóle cu patru dascalT pentru limbele elina, gréca, slavonä i românésca. Boeri-nu voiaú sa dea baniI pentru scólá si de la visferie nu era de unde i decI dasciiIii nueral-1 platitT. Acum Domnitorul forméza un alt fond pentru intretinerea celor patru scóle,rénduind, c,a tot preotii sa dea cate un galben pe an, pentru scóle, in duo6 réndurT, la San-tul Gheorghe i Santul Dumitru, iertánd clerul de orI-ce alte darT.

Cu non' hrisov din 1747, Decembre 25, bunul Domnitor reinilintkä nu numaT celepa tru scéle din IasT, ci inca si c6te o seca cu limba slavona i romanésca pe lfinga Episco-piile Roman, Rädanti i HusT, pentru ca sä p6-tä 'My* i copiii din tinuturile depärtatede IasT.

T6te scaele sunt puse de hrisov sub inspectiunea prelatilor. ET plätesc lefile i anume :dascalulul mare elinesc 360 leT,, la al duoilea 120, dascaluluT slovenesc 130 si celuiromlnesc 100 leT, iar dascalilor de la EpiscopiT cate 80 de leT pe an de fie-care. MareleVisternic are inspectittnea suprema asupra scólelor si este insärcinat cu cercetarea semiloranuale.

Cu bunä sétua, in t6te aceste scolT, reorganisate la 1747, se inv6ta nu numaT limbele,ci i ceva sciinte, i maT ales socotell. Nu avem insä niel un document pentru progranoulac,estor sc6le.

Despre organisarea scaelor sub Gr. Ghic,a V.V. in 1-ia Domnie, pentru limbele &Masca,slovenéseä i moldovenesc,a, i despre prefacerea adusä acelei organisärT de urmasul luT Gr.Ghica, Constantin Mavrocordat i apol despre revenirea la vechea intocmire sub nuoaDomnie, a 2-a, aceluias1 Gr. Ghica, face mentitme Mitropolitul Gavril '1771, Aprilie, intrioscris6re a sa catre Feldmarechalul Rumantiov. Vom aduce integralmente acest act cevamaT la vale ").

La anii 1749-Gr. Ghica fiind Domn in Teca muntenésca, dote un important uric relativla sc615.; acest hrisov pre care Il aducem integral in anexa lit. K.)aréta, cuin so:dele elinésdslovenesca aú existat mai inainte de el, si ca le rénduesce ispravnic i purtätor de grillpe Mitrop. Ungro-ValachieT Neofit. Acesta are sa adune darea de la preotT -pentru scóle sisä imparta lefile la dascalT si anime:

DasaluluT celuT inWiti al invëtäturilor celor filosofice, simbria cea dupe tocm61ä, peluna 45 talen.

DascaluluI al duoilea de invétaturile gramatice, pe luna 20 talen.

*) Lana acest docttment In anexa respectivti.**) Visita In 011 a patriarchuld Crisantie, credem a a putut contribui la reorganisarea sc6lelor

In domnia de la 1727. Ve4t Mustea let. tom. 3, pag. 81 si 82.***) Ve4T Atchiva romá.'n6scli. tom. I, pag. 231.

20

La sella slovenésella duoi dascfill, din care unul pentru romänesce, pe lund fie-carecäte 10 talere.

Deci totala cheltuialä a lefilor pe un an era de 1020 talen.

Acest uric se pästrézd la archiva Statului, in sectiunea istoricä, sub No. 21.

La 1749, atläm in Iasi o miscare scolarä, care nepune in mirare. De si Mitropolia téreia Incäput pe infinite until Mitropolit grec, In contra deprinderilor bisericel moldovene,acesta, Nichifor Mitropolitul, stabilesce o specie de obligativitate a invétitméntului i anuineacre la protopopi ea sä fadä. catag,rafie de copii. Copiii prostimei, de la 3 ani in sus, sämérgil sA invete carte la Sfäntul Nicolae, la Sfänta Vineri si la Sfäntu Sava. OhligativitateaInvètätméntulul pentru copiii prostimei nu esté indicatä pe cAt timp are a fi, iar pentrucopiii de mazil, de negulä'tor si de alte bresle de cinste, obligativitatea va fi de 9 ani,adicAde la 3 la 12. Pentru feciorii de pro* obligativitatea va dura 17 ani, adicä liana la v6rstade 20 de ani a copiilor.

Putine exemple gäsim in Europa intrégä de aplicarea obligativitäteI la epoca in care eaera aflatä i aplicatä in Iasi. In Franta al fost date ordonante, Incä. in 1695, 16981724, de obligativitate la inv8tá turd, dar acéstä obligativitate era numaYpentru copiiI fami-liilor de religiune reformatä, carI eral adusi cu de-a sila la scaele catolice, pentru a'lconverti la catolicism. Mai tärt).il mult, constituanta se prominta chiar contra oblig,ativitatei.Intrebarea obligativitätei este agitata" in Franta cu mult mai 046 de 1749, adieä dedata actului lui Nichifor Mitropolitul.

Latä. intreg actul important de la 1749, dupe copia ce noi mal Inthiù am scos'o dupeoriginalul ce am descoperit intr'o lada de la Mitropolia din Iasi. D. profesor Erbiceantt,dupe ce a fost &cut atent asupra existintei unor asemenea hrislve la Mitropolia din Iasi,s'a ocupat si al publicat unele din ele in Istoria Mitropoliei Moldpvei, dar publicatitmeaacestor documente, regretäm cl o aftäm in cea maY mare parte gresitá. Preferim decT, ada documentul de la 1749, dupe propria nOstrà copie.

±Nichifor, din mila luiDumneçlert Arldepiscop si Mitropolit a Wit Moldova, Smerenian6stra, dupe datoria pärintéscä ce avem a punta de grijä si a invéta spre cele folosibireale sufletuluT; de vréme cl omul din lineretele lui spre cele réle iaste rivnitoril ; iatd clam socotit si am orénduit pentru purtare de grijä oilor celor cuvdntdréte, la Sf. Nicolae,si la Sf. Vineri, si la Sr. Saya, sti fie maY mare si purlittoril tie g,rijä pen tru tóte lucrurilecele necuviincióse, din care eurg velämarea suflettiluI, i molifta ta preotecare te-am oränduit dupä. invèlätura n6strä, cu mare cercare sá iei aminte de aceste trelpopóre intr'o séptämänä de duol ori sä intrebi i sä cerci, mácar cl din inceput, de multeorI si in cate-va rinduri v'am invétat, kith' i actim iaräsi vé inväm si ye pomenim tut-Witt pentru eel' ce vor avea tiitorI i pentru amestecarea de säng,e i pentru copii nebote-zap i pentru altele elite stint bisericesci ; pentru 6meni sträinI ce vor veni tntru acestepopóre, atät pentru crestini cät i pentru eel de némuri sträine : pentru crestini sä avetia ne insciinta pe noY, iar pentru eel de neamuri sträine sI insciintati pe D-niI bojar, sluj-basi, adicA la D-lui Vel Ag,a. Asisderea i pentru copii ce s'ar afla intru aceste popóre,copiii prostimei din trei anI in sus, Msg. care nu va fi de lira* al faceti isvod anume, sämérgA sä invete carte, adicä Invltäturi crestinesci; care vor fi de Mazil, de negutätoritide alte bresle de cinste, sä mérgh sä invete, Insä de vêrsta de la 3 ani in sus Oa. la 12ai (sic) i mal sus ; iar cate or fi feciorI de preup sä Inv* pänä. la 20 ani i maI sus;

pentru ostenéla Moliftei tale, am gäsit cu cale, ca sa ici din WU' cununia 2 parale si detot copilul and 11 botéztt o para si la Oi inteil a lunei patru bani, sä impart.' cu preotu).

21

pdporului, adica 3 banl sä ja cel ce botézd, si 1 han sa ja molifta ta. lar neurmand invä-láturei nóstre si se va intérnpla cat de putind pricind, te void canon' i bisericesce. Deacésta i blagoslovenia smerenieI nóstre sä. fie (sfie) pururea cu molifta ta.

U. Ias. Leat (7257) Iulie 6.Nichifor Alitropolit Moldavia

(Archiva Mitropolid de Iag)

Miscarea scolarä din prima jumätate a secolultil al XVIII are influintl culturale, ce sun-tem datori a le documenta, mai cu sénad. pentru Moldova.

Constatam existenta unel tipografii condusä de un harnic i priceput bärbat Duca So-Iordache Cantacuzino, boer invätat, protege mull pe tipograful Duca, pre carel!

si ennui& ddruesce cu mai multi tigani robi. Tot Cantacuzino recomanda pe tipogra-ful Duca Mitropolitultil laud) i prin protectiunea acestuiasi Domnitoril romani acordilui Duca Sotiriovici hrisóve de scutiri i privileghil. Asa, noi mai Wig am allat, laMitropolia de Iai, hrisovul prin care Constantin Gehan Racovita V. V. confirmä luitiriovici privileghiile acordate luI de catre Domnul anterior Constantin Nicolae Mavrocor-dat. Va sä. 4ieä tipograful Duca all lucrat intre '1744 si 1754 cel putin.

Dar ce art lucrat el? Nu cum-va numai carti grec,escI, decI numaI latural folositéreculturei romAne? Din chiar zapisul prin care boerul Cantacuzino ddruesce 10 Duca ti-gani, la ocasittnea cununiei, cAt si din hrisovul ha Constan tin Racovild. Ohm, care aú fostIttcrárile lui Sotiriovici. Duca poseda limba grecéseä, c,ea latinéscä i cea romanésca ; desi de origina grec, din Tasos, el scia asa de bine romanesce, in putea traduce In limbaacésta ori ce carte. Mid Donmitorul Constantin Racovitä voi sef acorde hrisovul de pri-vilegii pentru tipografie, supusa pe Duca Sotiriovici la un adevärat examen de limba ro-mtinäsca. O spune Domnitorul in hrisovul sfiä, cà l'a ispitit, insärcinAndu'l cu talonicireaoctoicula celui mare O. altele. In adevär de la Duca Sotiriovici si din tipografia lui avemmai multe carp. Ddm in anexä, zapisul luI Cantacuzino i hrisovul Itti Constantin Ra-covild, dupe copii genie de noI, fiind c.d. D. Erbiceanu le-aft publicat cu desävirsire alteratela pag. 23 a Istoriei Mitropoliei Moldovei.

Sincronistic cu tipografia luI Duca, exista in Ial tipografia Mitropoliei; in RädättlIde pe la 1744 o altä tipografie ; in Bucuresci Mitropolitul Neofit cel numit ispravnic alsc6lelor de cdtre mai multi DomnY, aú renouit tipog-rafia Mitropoliei. Tot in Bucuresciexista sincronistic o all& tipografie I;lisä. a scael Vita rescilor").

Din tipografia acésta asec,latä in St. Saya ad esit intre allele : Liturghia" cu chel-tmiala Mitropolitului al Chesariel Palestiniei Chir-Anania la 17 42. Din tipografia renouitäde Neofit aft esit: Cazanii de prasnuire a ltil Ilie Meniat, de pe limba grecésca pe cearomAnésc,a talmäcitd".

Din tipografia Mitropoliel de la Iasi, vom aduce in anexa titlurile cdrtilor tiparite. ")Asemenea cärtile de la tipografia din Bucovina.

Citärn dintre acestea carp pe urmat6rele : a) Dumneleestile leturghil a celor dintresfiutil párintil nostril loan Zlataust, a Itil Vasile cel mare, si al prejdesfesteniei, acum ¡rite-acéstasi chip tipdrit de Duca Sotiriovicl, tipografttl de la Tasos, in Iasi, la anul de la zidi-rea lumei 7256, Decemvrie23 (deci '1747); b)Ceaslovul, cel citat de Vasile Popp, la pag.79 din Disertatia despre tipografiile romAnesci.

*) Cu grepla Vasile Popp in aDisertatie. despre tipografiile romanescT* (Sibiti 1838)* numesce peSoliriovicT : StoicovicY. Popp confunda tipografia luT Duca cu a MitropolieT (pug. 76).

**) VedI aDisertatie despre tipografiile romanescI* de Vasile Popp, Sibili 1838, pag, 64.4`**) Ve0 anexa corespunslétóre la acésta. pagina.

22

Este dé mirare, &And pe de o parte constati insemnati pasf inainte in directiunea cul-turala, fie pum scoli, fie Fin tipografie, fie Fin influinta ce ail in societatea romanamulti barbatI invktati veniti din Bisant, este, qicem, de mirare, sa intémpinI acte de na-tura celuf ce aducem la vale si inch' sent-mate de un Mitropolit atat de luminat ca. Jacob.Acest Inalt Prelat cere Domnitoruha, ca togmelele sa ñu se mai faca din via graiii, ci inaxis, c,aci fäcéndu-se numai din graiii, impricinata jura adesea pe stramb i cimitirileajung pline de órneni afurisit.l. Dam intreg actul in notä mai la vale ").

Eata anaforaoa :

«Prea Inàlçate &nine,

elrèçlénd noi multe lucruri bune si indreptäri, care ea 'Malta intelepciune facl Maria Tala patrie i supusii Mdriei Tale, si mai virtos rivna si osirclia Marie! Tale ea care in totcbipul te silesci, ea sd aduci hite lucrurile la bund rinduiala, indräsnim si noi a aduceaminte Marie" Tale pentru 6re-care lucre. Adied aici in paméntul nostru s'ati obicinuit,atat partea politicksca cat si bisericésca, la t6te tocmelile ce fac el unii cu altii, cat i cuslugile náimitilsi pastoril lor, cand li tocrnesc eu sambrie i alte pricini, cd acestea tóte lefac fard de scrisóre si fail de martini, si cand se intampla intre unii ca ace§tia vr'o pricinide judecatä, nu ail cu ce sa dovedi unul cu altul, si judecitoril mcd n'ati de unde se lu-mina, nefiind niel scrisére, nid marturi, pentru care cele mai multe judecati nu se potindrepta intealt chip fda numai Cu juramént, orI cu carp de blastem, i asa pe t6te Oi-lele pier multe suflete, dupg cum vedem cit tintirimurile bisericitor se afki pline tot deinneni afurisiti, did unii pentru säreicie, iarä altil nesciind ce este juraméntul, indras-nesc de jurä si asa unil de altii se indémna a plini acest pé'cat, care este lepadare de Ditm-nOefi, care jurdmént véçlénd noi, ca se face pe túte Oilele, ni s'aii parut, cit este un lucrufórte strasnic si pägubitor de suflete crestinesti. Pentru care, cu aducerea aminte indrds-nim a ne ruga Inallimei Tale, de vel socoti si Maria Ta, ea este bine, sa poruncesci sit sefad. un testament statator la Mitropolie. Asisderea si carti de insciintare pe la tóte tinu-turile cu hotaritóre porunca, ca de acum inainte orl-cine ar avea a face tocinéli cu altom, sad cu sluga lui i näimita si pastoril lor, sad orl in ce chip ar fi, care séasémina canisce pricini ca acestea, far& de scrisori si fiira de marturI, niel o toemélä si nu faca, iarcare ar mai face de acum inainte tocmeli lira de scrisori §i martori si i se va intkmpla saiasá la vr'o judecatd, si nu i sä tie in séma, ci inca sit fie si de pedépsa, si acésta fac6ndu-se, noi socotim cd vei avea M'aria Ta mare lauda de la tort, si vecinica pomenire pentru unlucru ca acesta de suflet folositor. Nol am indrasnit a aduce aminte Mdriei Tale, iardsavérsirea o Warn la prea Malt si lesne cunoscat6rea intelepciune a Märiei Tale.

Jacob Mitropolitul Moldovei.Iordache Canta Logofet.

Ion Palade Vel Spit' tar si alte 4 subscrieri.(Archiva Mitropolie din fag).

Póte nu ni se va imputa, ca hu-egistram un act stain istoriei culturei nationale, andvom aminti si bldstemul de la 1 Ianuarie 1752, pentru neprimirea de straini la tronu-rile Mitropoliei si Episcopielor Moldovei. Dandu acestui act un loe in anexa,") vedem de-

*) Eatg resolutiunea Domnului pe anaforaoa Divanuluf : 4Bine ait socotit SE. So Pirintele Mitro-polit, Impreung cu D-lor Velitif Boeff, care i noi gltsindu-o co cale, o Intgrim, poruncind A sefaca ispisoc stlitIttor de acéstIt pricing s't A se sale cgriT pe la totI ispravnicif de pe la tinuturband in stire tutulor pentru una pa acésta A o stie. Acésta poruncim, Iunie 5-1753,. Sigiliul Cuinitialele: 1ij I. IrOeirod i mgrcile ambzlor OrY si data 1753.

**) VedY anexa corespund6tóre la acéstit paging.

2:3

curg6nd din el consecinfi multiple pentru mersul culturei nationale ; bärbati ca Spätarulloan Canta, Enache Cogälniceanu, Vorn. Niculcea, carI scrifi romanesce i cari nu suntpartizanI al Grecilor, mal ales Niculcea, ne explica momentul psichologic in care soboruldin Iasi, sub presedinta lui Iacob Mitropolitul, ail semnat actul din 1752, IanuarietTre-Cerca prin scarintil Mitropoliel Moldovei a lui Nichifor, Mitropolitul de origina greca, a fostocasiune numai de explosiune a sentimentului general, care se manifesta viii i spornicin divertirme Cu totul romaneaseä.

Constatand aseinenea avemit, care are culmina* sa in actul de la 1752, lanuarie 1, re-greti de a gasi o resistentd din partea une partI a clertilui roman de a'si da birul desti-nat scedelor. In adeviir, in Episcopia Romanului, pe la 7258 (1750), preotii doinnesciboeresci fáceati greutati de asemenea natura, asa in cat Domnitorul Constantin MillaI Ce-.hm Racovita s'a l'Out nevoit a da porunca urinatOre:

JAI, Constantin Michail Cehan Racovitd V. V., etc. De vrerne ce ne-amn insciintat Dom-nia mea de la ruglitorul riostra Sf. Sa Kir Ioanikie, Episcopul de Roman, cum ca popiidomnesci i boiaresci se pun impotrivi si nu vor sa dea banii scedelor i pana inir'atataunii din bojari s'ail ispitit sd batá i slugile Sr. Sale, pentru care dim volnicie Sf. Sale säapuce cu virare tdrie pe popif doninesci i boiaresci si M'ara din mi ce ar fi avénd cartileDomniel muele de sentéld, de pre la alfil de pe la top nu mal de cat sa plinésci banii sed-lelor. Intr'alt chip sd nu fie.

Sigil oetogon rosu. leat 7258. lunie 2.(Archiva Episcopier de Roman, pach. No. 49)

-La 1752 Mateiti Ghica inca se ocupd de scedele din Bucuresci ca i tatál siii riposatulGr. Ghica. Cel puf in ditpa o apologie a invAlltureI cu care incepe hrisovul, apologie in careconfunda pe apostoli cu Aristotel, cu Isus Christos, cu Solomon, dispune ca si Gr. Ghica)cd banii birului scolastic de la cler si se adune in mana Mitropolitului iar nu la Vis-tiene fijad-di vistieria are multe trebi si deosebite cheltueli si de multe ori 11U le-aufost viind rdnd dasecililor a'si lita plata cit te 1, 5 boli." Mitropolitul va putea mal binesd pf:desea simbriile dascalilor. De altmintrelea budgetul de pe 1752 este identic ca celde la 1749. Darn documentul intreg in anexi).

Un an (lupa aceea, la 1753, Octornbre 18, pupa Florea, dascdlul de la sceda din StantuGeorge, serie hrisovul cel noil dat de Constantin Cehan Mihaiù Racovitä V. V., care hrisoveste aprépe identic ca cel anterior al lui Mateiti Ghica. In el budgetul lefilor dascälilorla 1753 este de 1020 talere pe an. Dm documéntul in anexa ").

Mateitl Ghica, trecénd Domn MoldoveY, se ocupa in 1753, Septembre 25, de scedele dinIasi. La Mitropolia din Iasi se pistreza, un farte mare hrisov de la acest Domn, frumosscris de Petrache Macarescu, ce ail fost carnavas de isvelde. Domnitorul, cu sfatul boerilorBadu Racovitä Vel-Logofit, Velitil Vornici Manolache. Costache si C. Bale, Hatm. C.Razul, Post. Alex. Sufu, SOL Vasile Razu, Ban Dumitrascu Calmasul, Vist. AvistarCrisoscoleu etc., dispune scutirea Mitropoliel din biruri, cu obligatiunea ca ea sa intrefinäcele duoi scóle.

*) Ve 41 anexa la acéstit paginI.**) VOT In anexti. dupl documentul de la 1752, phstrat la arch. Statul Y intre actele din sectiunea

istorictt, sub No. 25.

24

La 1754, Martie, exista si in Buzefi scella romänésca. Se vede acésta din testamentulce am descoperit In condica EpiscopieY, testament al SetrareseI Cafile!, scris de dasceilulscéleY, anume Vasile.

In 7264 (1756) Aprilie, Constantin M. RacovitA se ocupa si dênsul de cele duck scolidin IasY, scutind bucatele Mitropolief, cu conditiune, ca ea sa intretina cele duo e scat Ac-tul acesta, conservat la arch. Mitrop. din IasY, este un Im ¡nace, scris de Tanasie Logof.sigil ros mic cu marcile ambelor principate si data 1753. Aduce credinta Boerilor:loan Bogdan Vet Log., Hanoi. Kostache Vet Vorn, de féra de jos, lbrclache Balg VolVorn. fijrel de sus, V. Bazul Hahn. 0 pare. Suceavel, Lase. Gent Vel Post., V. RosetVel Spät., Dunz. Palade Vel Vist., loniáCantacazino Vol Ban, Constantin SturzeaVol Pah. lord. Kostache Vel Stolnic.

Importanta Invetäturel este'aretata la 1756 de Mitropoli tul Iacob prin urmaterea«Invélelturei pentru ca sal/ dea fielte-care om fedora ha, la carte *).eNu se pete &a' fie mal fericit omul, ca i cAnd pune tot gändul i purtarea luI de grijä,

In ce chip i cu ce midlece va putea sä vada copiii luIrenduitY spre procopséla invetAtureI;dupi cum vedem nu numaY in Santa Scripturä, ci si la tete istoriile, fericind pe parintiiaceia, earl pun sib* lor cu neadormitif ochI pentru invetätura copiilor lor. De vremece invetatura cea de Dumnedefi insuflatä este lumina trupuluf i cunoscinta credinta ceIdumnedeesd, este o inältare a firel omenescI, este o dogma* a prea Ina1tulu i ceresculufImpèrat si o pazA a tutulor poruncilor sfintief sale. i acéstä invelfituri ail facut pre filo-soff de ail cunoscut tete firile, nu numal cele paméntesci, cisi cele cerescI. AcestA inve-'Mutt este o lama si o inchipuire DumnedeiascA, si o cármA ce ocarmuesce pre sufletulce se and. Intru acest vas pamentesc; acésa invetaturA, sunt strunele mintel, carl strune,lovindu-se cu creding si cu frica ha Dumnedee, slobod viersurile bunatätilor i ajungInduleirile lor Ora la scaunul cel Domnesc. Acésta invetátura dar, vedéndu-o noI, ca esteadormilä lntru intunerecul lenevireY, ni s'ail 0414 mima de femetea acesta, ce se aft&inrädacinati in sufletele a unora din parintil, carl cresc copiiI lor färä invetaturA.DecY, fleste-care om ce este invétat, se chiamä om cuventAtor ; iar cel neinvetat este ase-menea dobitecelor. Si de voip sá ve fie fecioril vostri asemenea dobitecelor, este maregresélA i orbire ; cad ca se lipsesc de invetatura cu cace fára de aceea cu greil este acunesce pre Dumnedeff, numai atäta cunosc, precum cunosc i debitecele cele ne-simlitere. i adeverat i incredintat lucru este, ca InvetAtura este asemenea Cu florae celemirositere, carY cu mirosul invelfiturei tämaduesce tete ränile cele trupescI, iar cel nein-vetat este asemenea copacului celuI uscat, i precum serele incah,lesce i cresce tete celece odräslesc pamentul, asa i invetätura dä priceperea omulul spre tetA cunoscinta. SiiarAsI in ce chip departändu-se s(irele pe crugul dilei, se face intuneric, asa i invf.ltalurafijad depärtata de ticalosul acela om, se allá la intunerecul necunoscinteI, i maY in scurteste orb: macar de i se 0 pare ci vede, cAcI ochil celuI neinvetat i nepedepsit sunt orbI,0 mil mult aI suiletuluI, ca sufletul i Mintea sunt care ved, i cand mintea nu pricepecarI sunt de tréba, érbA este de tot. Vederf dar payintilor, carY ve lAsari copiiI vestri ne-pedepsitl, calk' stricAciune i nepricopsélä pricinuesce feeiorilor vostril lipsa invetAtureY.Pentru care WA dar, cl ve indemnäm, ca sávé desteptarf inimile vestre la bunAlatile cele

*) VedY : Cerésca Fiore, orY artulie, de Iacob Mitropolitul, IaÏ. 1756.

25

sufletesci, cart curg din sfänta invétä Writ, i sa ye daft copiii fieste-care parinte la in-velatura, ca nisce desavérsili parinft i purtatort de grije de cele de folosul feciorilorvostri. i urmand poruncei i invelaturet nústre, veï avea nadejde a ve bucura si a veveseli de fiil vostri, ca de nisce infelepfili de Dumnedeti, i et ve vor pomeni pre vol.

Domnul sä ve blagoslovésca pre voi, i bIagoslovenia sa se adauga spre vol i sprevostrip.

La 1757 Scarlat Ghica, ilind Domn al Moldot el, scutesce clerul prin hrisovul din Iunie1.2, acel an, de dajdia domnésca si de ploconul vládicesc, numat sa'st platésca dajdia sc6-lelor *).

Scarlat Ghica, end lui Gr. Ghica, in acelas an 1.757, la Iulie 6, mai dä un hrisov princare acordá unele fol6se Mitropollet.din Iasi, cu condifiune, sä intretind cele duoéAcest document, aflat iartisI de mine, la Mitropolia din Iasi, il resumam ast-Id:

161 Scarlat Ghica V. V., fiul lui Grigorie Ghica V. V., daruesce ¡n 7G5 (1757), N-ile 6, cáte 300 lei pe an ilIitropolieI i seutesce de biriirI hilebucatele ei, cu conditi unesa intrefinei ea cele duoé scoff,. De acestea pomenesce intocmot ca i anteriérele lirisave.

Itrisovul este sells de Ionifá sin Pavel Caimans. Este ilustrat cu titluri rosil í Vulturlnegri. In frunte bourul cu inifialele Domnulul, in scut, care e suprapus pe topuzsabie.

Boerii: Radu Racovild Vel Log., C. Balq V. Vorn. férei dejos, Vas. Ruset V. Vor-nic Ord de sus, Alexandru Val Post., Aristarh Heisoseoleu Vel Vist., I. Palada V.Spat., Panaiote V. Pan, lord. Costache Vel Pah., I. Sturzea V. Iratman i Pc:Ire. Su-cevei, V. Kostache Vel Stoln., Ianarhe V. Caminar, Afateill Ghica V. Comis.

Miscarea seolarä, atilt de vedita la 1757, ne va explica aparifiunea primel gramatici ro-mane, care in manuscris a strabätut pima la not, aceea a 10 Dimitrie Eustatievici. Damin anexa prefafa acestei importante i inca needitata lucrare, cum si o mica dare de Anadespre ea ). Cu gramatica acésta i acé a tut 'Rider Scolarul, se schimba legenda, ca primanamatic roman este Vacarescu la 1.787.

Un decret domnesc, de o importanta exceplionalci, avem de inregistrat la anul 1759,din Moldova *). Ioan Teodor Calimach, Domnul Moldovet de la 1758, se preocupá de stareaseedelor din Iasi si din Vita Moldova, negresit solicitat de Mitropolitul Iacob.

Domnitorul numesce pe Mitropolitul Iacob si pe Vestitul la invefatura Chritean, mareleclisiarch al bisericei celei mart a resaritulut", ca si cerceteze starea sc6lelor din IastComisiunea de ancheta raportézá Drannitorulta, cA sceila elinésca se allá in présta stare,nu din pricina dascalilor (cum era sa acuze pe claseälit grecesci marele eclisiarch al bise-ricet grece ?) ei din alte duoe cause-: 1) Ca unit din ucenicf itibind mai mult cinsteacuije' si aIii fiind straini, seracl, parasesc se(ila inainte de a termina studiile, si 2) Causaprovine din inmulfirea scOlelor private, cu care se sparge scéla cea mare domnéscá. Con-statam cu regret ca un Prelat ilustru ea Iacob propune, impreunä Cu grecul eclisiarch, ca

*) Veçrt anexa corespunpt6re.**) Se afiX la Mitropolia de Iasi', ende l'am descoperit eti cel Anttitl. E un folio mare cu initiale

rosil i sigiliul mic, octogon ro su.

ntésurI de intbunatrifire a sc6lei mari dornnesci, nitnicirea invéldmentului privat prin sc6leorganisate de dascall, fie straini, fie romani, ba ciliar si a sc6lelor de pe la monästirl.Invelarea in casa pärintesca a Mor de boierl n'a putut'o lovi deplin hrisovul de la 1759,dar si aci a dispus, cä invétatorii ludri de boied prin casete lor sä fie supusi prealabil laun examen in filfa dasceitulta cel l'Izare de la sc6la dornnésca. Va si 4ica, cu alteentinte, cel care era interesat s'A ntt mai existe inv6täment privat, avea sri fie arbitru dea ingadui ori nu acest invi,itamOnt pana si in casele particularet O altä mèsura din careAlitropolitul Iacob spera imbunfitätirea sctilelor din Iasi era obligatiunea pentru scolari dea urma cursurile in timp de Ose anI.

Din acest docutnent resultd : a) Ca nu exista in Moldova numal sc6lele publice qinumal sc6le grecesci. Documentul insusi constata, dupe clan se p6te vedea din anexä,märturisesce, cá exista in léra secile atclt moblovenesei cett i slovenesci ; b) CA exista sipe la mänästiri sc6le 6re cura private ; ej Cd scóla grecescd principald din IasI nu sebucura de opiniune bunä, de vreme ce era bullid, cd are dascalf neprocopsili; cl) Ca fecioriide boieri se grabeaïl sä páriisésca sc6la pentru a intra in vre-o slujha ; ej Ca prop,Tamtilstudfilor era pe sése ani ; Cd marele dasedl de la 1759 se numen Nicolae ; j Cd erafrde top trei dascäli la sc6la principala ; h) Cd mai existail scoli domnescI i prin

De altmintrelea hrisovul lui 16n Teodor Calimach, cat privesce sc6lele din térd, se inte-meia pe Itrisovul anterior al NI Grigore Ghica, pe care hrisov '1 reintaresce.

O singurä scoild asegata la monastire scapä de sub lovitura data invèlámtIntului privatprin hrisovul bit Ión Teodor Calimach: mitropolitul Iacob arétá DomnitoruluI, cä la mo-nastirea Putna exista scólä romanéscd de mai mult timp, care are dascal bun, care a strinsmuIí ucettici i cd alte scoll fiind depärtate, -acéstä sc616 este de lipsa pentru partea lo-cului. Ast-fel scapä sc6la din monastirea Putna, ce va ilustra-o nii tdrçliú archimandritulMazareantil, ba chiar e transformatä lu saild domnésch de un rang cu cele prevOute inhrisovul lui Grigorie Ghica. Se face aliar si lefa dascaluluI de la monastirea Putna, dinbanii scedelor, ce se aduna de la preolf, cate 60 de lei pe an.

In budgetul lefilor dascafilor din Iasi, (tupe cererea Mitropolitului Iacob, DomnitorulIoan Teodor Calimach ridicä lefa dascalului al treilea (cel moklovenesc) de la 10 la 45lei pe lunä

Din acestasi an 1.759, Ioan T. Calimach mal da un itrisov prin care reinfiintkä la Bo-tosani,scóla domnéscd, care pare el incetase. Acéstd sc6la se va plati din venitul D6mnetde la tergul Botosanilor, de cätre Vornicul de Botosani, insarcinat cu adunarea acestul ve-nit. Uricul insärcinéza pe Vornicul de Botosalif sa gäsésca dascal pentru scóla de acolo,cäruia '1 va plati cate 5 lei pe treI huff, acordandul Domnitorul i diversele scutiri pebucate s'r de bir, etc. Dm in anexa acest document dupe Uricarul tom. II, pag. 51 ''').

Scarlat Ghica trecénd apoi Dorna in 'era muntenescä, s'a ocupat eu s'ami* de scóleledin Bucuresci. El a rezidit cu cheltuiala sa si cu blagoslovenia Mitropolitului Filaret in-

*) Ocaua de carne, dupe nartul de c4!-va anY maY thstiti, de sub Ipsilant, era In BucurescY 2-3parale ; decY la compara.tiune ca `pretut de astlii,IT, léfa dasalulut de 15 leT representa la 300 ocade carne, iar a eeluT mal bina plOtit prof.sor de liced actualmente represintit cam la r5o ocale decarne, pe pretul de asta0T din lag si din BucurescY

**) VestY anexa corespunpb5re.

27

taja localul set:40 din S-tu George la 1759. Vestitul caligraf românesc,si slavon, dascalulFlorea, a fost ispratmic la zidirea localululacesteI seoli, unde el era invdfátor. Indemnátorpelanga Scarlat Ghica a fost Banu Constantin Brancoveanu, care de sigur amintit, eaDomnitorul Brancoveanu, la inceputtil secolulta al XVIII-lea,fusese i elunul din infiinfa-toril si sprijinitoriI acestel scolI Exemplul dat de Scarlat Ghica gasesce imitatori in férá.Asa Sandul Bucsenescul Biv-vel-Serdar ea femeia sa Maria &ti averi frum6se monastireiBereslevesti, i intre condifiunile de inzestrare a monastireI pun, ca la monastire sd fie tot-d'a-una, un dasc,al, ca sä. find scóld romanésca. Pe Litiga plata dascalultiI e vor intrefinein monastire si 6 scolarl internI cu cheltuiala monastireI.

La 1760, Aprilie 20, Domnitorul Scarlat Ghica, fiul luI Grigore Gltica Vodd, da uricde intarire a danieI lui Bucsänescu ""). Din uric se vede, cd la S-tul GeOrge in Bucuresciexista sc6/a publica. Uricul este scris cu frum6sa scrisóre românésca i Cu pretenfiI cali-grafice, de popa. Florea, dasctilul slavonesc de la S-tul George-cel-Vechiti.

Acest dascalul popa Florea de care mai sus vorbirdm este until din caligrafil celdistinsI din BucurescI spre anii 1750-1770. Bánuim cA seia puinä carte slavonéscá

ca mal mult profitail scolarii lul intru ce'irea i scrierea romana '").

Anul 1761 e semnalat in istoria culturei malionale, nu pentru c,d acum intaiasi data(cum Ojee D. Orèscu, rectorul UniversitaleI in discursul sèii la ocasiunea serbarel a 25-aa existenfei UniversitaleI, 1889 4) s'ar fi organisat sc6la la S-tu Saya de catee Const.Nicolae Mavrocordat, ci numaI prin reorganisarea acesteI scoll cu brisovul din Decembre28, 1761 6). In adev6r, insusi hrisovul ce deim in anexa 6) aréta, cd sc6la exista larnonastirea S-tu Saya de sub mal mullI DomnI anteriorI, carI aii miluit monastirea pe cats'ad putut, pentru ca sä fie sc61'd elinésci de itwèfatura copiilor. Const. Mavrocordat aaflat localul i ciliar i biserica in prósta slare, decI dispune administrarea averilor mo-astirel de un comitet compus din egumenul monastirel Vdcaresci si de acela al S-tultaGeorge. Din venitul monastireT, epitropia acésta sa repare chiliile i biserica. Ca si liemal' mult loe pentru adapostirea copiilor, cata vin la sc616, Domnitorul saite, in infelegerecu Mitropolitul, pe egumenul i 6meniI s61 din chiliile de la S-tu Saya si le da locuinla lamonastirea sa proprie la VadrescT, iar in S-tu Saya si nu mal locuiasca de cat dascdlul

uceniciI. Ba pana i preofil la biserica S-tuluI Saya si fie niimaY dintre erodiaconiI seo-

*) Culegem acéal inform-ttiune din vechea inscriptiune, cara exish pa frontispiciul zidireY, In co-prinderea urralit6re :

cSc6la acésta s'ad fdcut cu cheltuiala Prea luminatultd nostru Domn loan Scarlat Ghica VV. Cublagoslovenia P. S. Mitropolit al tdreY Chiriu Chir Filaret, ca mijlocirea blagorodniculd DomnuldBauu Const BrAncoveanu Vel-logofdt, cu osdrdia popal Florea, dascllul slovenesc, 1759».

**) Bucsduescu fosase mal nainte orênduit de Grigore Ghica Vodd ispravnic a zidirea monastiretPantilimon si a spitlluld de acolo; de aceea pare-se are tragare de inim i cittre Pantilimon i 'T

lasa o parte din venitul schituluT ce 'nterneiazi la BereslevescT. Ditm ta anexa de la acéstit pagindhrisóvele monastireY BereslevestY.

***) Archiva StatuluT, dosarul ministeruluY de culte No. 249 din 1840.4) Pagina 4.

T6te aceste br;s6ve relative la scolT s'ad publicat maY Intdid de V. A Crechil In anuarulinstructiuneY publica pa anul 5863/41 Pag. 247 si cele urmlit6re.

6) Hrisovul din anuartil instructiuneT publice de la pag 253.

28

larY. Domnitorul inched hrisovul söuí mai land si o dispositiune curiásä : aceea ca peviitor la biserica S-tului Saya sa nu mal pitä merge partea femeiasca.

In revista noul din 15 Octombre 1888, Agin urmat6rea curiási notitä dupe dascalulManasses Eliade, de la St. Saya:

Un daseill gree de la 1754-1761

«Intre dasc,51iI greci, cari compuneafi falanga profesorilor de la scOla S-tului Saya dinBucuresci, in secoltil trecut, era si un Manasses lliade, macedonean din satul Melenic,care 's1 Meuse studiile in universitatea din Bolonia. Sub Alexandru Ipsilante, el a fosttrimis in Italia si*Germanii, ca sä se perfectioneze in sciintele fisico-matematice, i ca sáampere instrumentele necesare pentru predarea acestor sciinte.

De curiositate extrageni cate-va din notele allate intr'un portofoliii al seu :«1754, Maiii 30, am inceput cu Dumnesleil a preda Logica.«1755, Iunie 10, am terminat Logica.«1755, Iunie 19, am inceput Fisica cu Retorica lui Coridaleu.«1756, Maiil 28, s'a intdmplat epidemie in Bucuresci, si de aceea am plecat la téra,

apoi la Giurgiu i mai tardiiii la Cernavoda, (probabil Cerna-Voda).«1757, Ianuarie 13, ne-am intors, fiind-ca a incetat epidemia, si la inceputill uil Fe-

bruarie, am reinceput lectiunile.«1757, Aprilie 9, terminand cele duo6 retorici, a liff Coridaleu si a WI Ermogen)

precum 0 a lid Alex. Mavrocordat, consilierul intim, am inceput Cosmograiia dupa eru-ditul domn Teofil Coridaleul, predindu-o dupe terminarea Fisicei.

«1759, pe la inceputul lui Decembre, am fost numit al treilea profesor la scOla de laSfantul Saya, in sfilele prea inaltatului i bine-cuvéntatului de Dumnet,leil Domnitor IónConstantin Mavrocordat, care a domnit pentru a 5-a (ira in Dacia.

«1756, Decembre 11, am terminat despre Cer i prima carte despre Suilet».

Urmatúrele note aréta veniturile i cheltuelile dascalilor de atunci.«1762, Maid 15, am luat cu nutriment Cle la mine pe fiul boierului Cluceriu Constantin

Zagorian, cu plata de trei lei pe luna.«1762, Maiil 16, m'am tocmit Cu Hagi rani Boletoglu puntru nepotul sëü Dumitraki,

ca sa manance la mine, cate 50 lei pe an. Am luat de la el un leil.«1762, Aprilie 26, am tocmit pe Xanoil, ca sa'mi facä bucate i sa mä servésca, Cu

20 lei pe an si alt nimic.«1762, Maiii 3, am tocmit pe baba Nastasia ca bucatardsä, cu un lea' pe lung.«1754, Noembre 22, am tocmit pe barbier cu 5 lei pe an, ca sa vie sa m6 radi nag..«1755, Decembre, am tocmit pe spälätorésa cit un leil i jurmitate pe an.«1761. Nutrimentul lui Eustati pe Martie i Aprilie 2 lei. Cheltuiala a duo6 anteree

10 lei si 25 parale».Acest dasdi a murit in Bucuresci, la 1785.

Din anul urmator 1762, la Itinie 2, Grigore Calimach, in domnia intaia, intaresce dinnoù hrisovul scédelor din Iasi ; acest hrisov, aftat tot de noi la Mitropolia din Iasi,amintesce existenta noel see& grecesci i altel slavonesci, in care, in acéstä din urma,

1

precum urma i la S-tu George din Bucurescl, avea locul el' i limba romanésca. Domni-

torul moldovean da unele folése nouI Mitropolief, ca si peota fi adose la starea euvenitasa intretinfi si cele duoi scolI. Printr'acest hrisov Mitropolitul este din noi insarcinat cupurtarea de grija i cercetarea asupra dascalilor, ca sa puna nevointa asupra ucenicilor,

invete si al pricopsésca precum se cade, ea ceI ce se vor face preoli dintre dénii, sifie pedepsiti cu invilatura la WA rénduiala hisericeI i pentru ucenicil de la aménduoiscolile, carI se vor sili cu invilatura, i vor fi säracI, al intretina in s)cotéla scedeI

Din anul 1762, Iulie 6, tot de la Const. N. Mavrocordat posedem un document informa de pitac catre Mitropolitul, prin care amintindu'l ca dupe legile preI Domnitorulare dreptul sa mostenésca averile celor ce Wail clironomi, Domnitorul renunta la aseme-nea beneficii i dispune, ca averile farä clironomI sa se dea in folosul obstesc, pentrufacerea de podurI, la spitaluel i pentru sac. Dam in anexa acest document mai intaidpublicat de noI in Anuaru/ instructiund publice, pag. 253 **).

Const. Mavrocordat, om cult, se preocupa de scóle i cautfi a le asigura veniturI pro-prii. Visteria, care platea lefile dascalilor i intrefinerea ucenicilor, de multe orI nu era instare sa dea baniT necesarI la timp. Const. Mavrocordat hotari sA scurésea monastireaGiavaciocu de orii-ce därI pentru mosifle sale si constitui aceste mosiI ca fond scolastic.Asemenea averI fuiä läsate in administratia Mitropolituldi cu sarcina de a intretine bise-rica i scolile din veniturile lor ").

La anul 1763, Iunie 26, Const. Mihaiii Cehari Racovig V.V., fiind Domn a duoa 6rala MuntenT, intiresce din noll disposifiunea de mai sus a lui Const. Mavrocordat, prinhrisovul ce dam in anexa 4) i fix6za iaras1 budgetul dascalilor din venitul monastireI Gla-vadocu, ast-fe!

DascaluluI cel mare de la S-tu Saya cate 40 talere pe tunaal duoilea, idem 30 talere pe lung ;al (reilea, idem 10 talere pe luna ;antéiii de la S-tu George elite 15 talere pe luna;al duoilea idem 10 talere pe luna.

*) Hrisovul din 1762, Iunie 2, pe care 'I copiaam dupli original, este In format mare ca initialerogf l ca sigiliul de mitrime midlocie: bourul intre duoT let ca suportY 0 data 1761

Gregorie Calimah VV. scutesce Metropolia de all i 'T d 16o leT pe an din vama dom-néscit, ca sa aducit Metropolia la starea ce se cade. i Ind( de vreme ce sunt 2 scéle aicea Int6rgul Ia§T, una grec-Iscit 0 alta slovenéscit, sit fie dator Mitropolitul cel dupe vremT, a avea purtarede grija i necontenita cercetare asupra dascitlilor, ca sit pue nevointa asupra ucenicilor, sit'T invete

pricopséscit precum se cade, ca ceT ce se vor preoti dintre dênsiT, s6 fie pedepsitT cu Inv4I-tura la tali rênduiala bisericeT, dupe cum se cuvine. i pentru uceniciT de la anAndulA sehlele,ceY carT se vor sili ca Inv6tittura l vor fi si(racY, lipsitY de trebuintele lor, Ina sit aibit de grijitMitropolitul a'T ocroti i a'T chivernisi de cele ce le vor trebui...4

Ifrisovul e scris la Tag de Nicolai cdmara§ul de isvdde.Domnul aduce credinta fiuluY : loan Voevod, _loan Bogdan Vel Log., Andronakt V. Vorn.f.-de-Jos, loan Palade V. Vorn. de 1.-de-Sus, Vasae Rasta Hattnan i Párc. SuceveY, Pe-

trache Vet Post., Ionifsi Canta V. Vist., Const. Sturza Vel Spat., Iordache Costache V. Ban,Costache Conache, V. Pah., G. Sturza, Vel Stoln.

**) VedT anexa.***) VedY anexa corespund6t6re,4) Ved! anexa.

no

Cheltuiala bisericeI domnescI pentru unt-de-lemn, Ora, tamale, etc., pe luna 20; pean total, talerI t500.

Prin hrisovul acesta, Domnitorul continua a läsa asupra MitropolituluI inspectiuneasc6lelor.

Anul 1763 este plin de o miacare religiosa exceptionala, provocatä de preamblareaprin tenle romäne a lemnulul SfinteI Crud, pecare a fost réstignit Isus Christos. Acésnprearnblare a SfinteI Cruel, dice un document din Iulie 8, acel an, de la Const.Racovin Voevod, scris de popa Florea, dascalul de la scéla din S-tu George, a fost oca-siune de s'afi ard tat minuni §ibine§aguri" in Wile romine.

CalugariI greet culeg pe urma SfinteI Cruel numeróse donatittnI de averi i inchinarIde bisericI i monastirI la monastirile din S-tul Munte ai de pe aiurea. Pint( i buniI ro-manI SlätinenI, fondatorii bisericel din Slatina, all inchinat'o la Xeropotamos, cu tiganI,cu Vi], Cu moaiI, etc. Domnitorul Cunst. Racovin intaresce dania Slatinenilor: repausatulVel Medelnicer Iane, frate-séa Nicolae, apol a luI Radu Biv-Vel Comis i scutesce mo-nastirea din Slatina de orI-ce dänï. Intre obligatiunile puse acesteT monastiri, insemnampe aceea de a tine pentru tot-d'a-una la monastire in Slatina ,un dasced de inverd turncopiiloe Existinta sael românescI din Slatina, asigurata ast-fel, o confirma marturiileboerilor din divanul luI Const. M. Racovin, i anume: Pana Const. Cretulescu Vel Ban,Mihaiil Cantacuzino Vel Logofèt, Dumitraacu Racovin Vel Dvornic de téra-de-Sus, ParvulConstantin Vel Dvornic de téra-de-Jos, Badea tirbeiú Vel Nicolae Caragea \TelPost., Constantin Catargiul Vel Clucer, §erban Greceanul Vel Singer, Mihaiii GhicaVel Spatar, Grigoraa Balian Vel Sto].

La 1764 urmAnd in tronul tèreI romilnescI §tefan Racovin, fratele luI Const.Racovita, reintaresce dispositiunea acestuia a"' a luI Const. Mavrocordat, eta privesce con-sacrarea venituluI monastireI Glavaciocul. la scolI. Stefan Racovin Ina introduce prinhrisovul sèll din 30 Mail"' 1764, sells tot de popa Florea, dascalul slovenesc, i alteschimbarl. Aaa, biserica tutulor sfintilor scutind'o de clajdil pentru averile sale, o obligasa dea la scída cate 10 talerI pe lung, cu care sä se platésca al treilea dascal care s'a fostaters de Const. M. Racovin, din causa ca léfa pentru al treilea &seal s'a dat dascaluluIantén, fiind acesta nemultamit numaI cu 30 talere pe luna. Ba chiar luat ai din léfadascaluluI al duoilea 10 talen l de s'a facut léfa celuI tintéiù 50 pe luna i cel de al duoi-lea a rémas cu 30 pe lung. Acum, Stefan Racovin, cu subventiunea ce pune tutulor mo-nastirilor pentru scOld, reinfiintéY.a dasalul al treilea cu talere 10 pe MO. Dascalilor dela S-tu George-Vechn li Se dä celuI Antéiti 15 ai celuI al duoilea 10 talere pe luna.

Acésta i cheltuiala bisericilor domnescI ridica budgetul scolilor la 1.620 talere pe an.Dam in auexa intreg hrisovul luI Stefan M. Racovin, allator in archiva StatuluI

secliunea istorica, acte diplomatice sub No. 36 '').

*) Acest document, pergament mare, scris In Bucuresa, are In frunte armele ambelor tarT bacon-giurale de buzdugan i &flip( si initialele I K. M. 1,1. In. colorT diverse. Initialele aurite. Sigiliulca data 1756 si inscriptiunea.: ei,ili inoldavscoe, coprinde In scut bouiul i corbul sub cor6naleSe vede a Domnitorul Inca nu avusese timp fad pecete pentru Domnia munténii, de at In-

trebuintat sigiliul ce '1-a avut ca Damn al Moldova ; In adev6r, uricul este din primele stile aledomnia luT In Muntenia. Uricul descoperit V. A. Urecliiii la Domenif, unde este inscris subNo. 6.423.

**) Vedl anexa corespumlatóre,

81

Grigore Ghica, venind la 1764 Domn al MoldoveI, se preocupa de starea bisericeT i aBiserica o Oa in decadere si atribue acésta decadere la inmultirea peste mèsura a

preotilor, bcarI se did fórte pupal' la numir, earl, dupe cum se cade, infra prin usa la sca-unul acesta, iar ceI maI mulff sunt aceI ce se sue pe aiurea i talharesce, din earl pe unilindémnà nevrednicia, ticälosia i lenevirea, ca sà ràpéscä i sa apuce darul preollei, a carorar6dà este neaverea, saräcia si supèrarea, neavénd de aiurea alt venit de chiverniséläcastiga mai lesne i fárà ostenéla far% numaT pe biserica i pe altar; iar pe allii Ii invitéza(sic) iubirea de argint si nesa4i6sa avere..."

Hrisovul Domnitorului, din 15 Iulie 1764, care se ocuph de hiserica, citéza camlnele pebaza eirora pe viitor nu se vor mal preoti dead persónele cercetate, cu silir4tt i cu multipriveghiare, de insusI Mitropolit ski de EpiscopT, i numal dupe ce prin anafora la Domnpersha care este a se hirotonisi se va fi scdslut din catastisele visteriel. Preotil cari sevor chirotonisi peste hotarele WO, pe finis, nu vor fi consideratI ca preotI.

Hrisovul de care ne ocupam, maI face o punere la cale törte buni. Domnitorul consi-dera, ca eaderea bisericeI vine si de la inmullirea prea mare a bisericilor :

Multi neorénduiali curge despre zidirea bisericilor ce se zidesc asa fiesce-cum i uncle

vor, fära de trebuintä, cu rapeslire nesocotitä i cu cuget fail de tréba i necuvéntator amultor crestiiii, din carI unit dintre ceia de mandrie si de desarta slävire umfländu-sede fandasie biruindu-se, poftesc Cu acel chip ca sa castige lauda vecInica si in viéta si dupem6rtea lor, i cer mai mult slava lor cleat slava luI Dumneslei ; iar al/a din nesocotithrivna a lor, sail din sfatul celor neinvitatI i fait de minte i cu adevirat °HA... din carese pricinuesce de sunt multime bisericile i paraclisurile cele pr6ste, si la acele de obstelocasurI nu se face acea de obste adunare a noroduluT Insä multimea bisericilor prici-nuesce, ca sä se pustiasci acele vechl bisericI i sä r&natiä locasurI drumetilor, sail a tal-harilor, saù cuibul dobitOcelor, pana cand din vrcme in vreme lenevindu-se grija lor, vorajunge i acele noue fäcute spre pustiire DecI, dupe canonul al 5-lea al soboruluI dela Gangra si al 25 de la Leodinat. («Unde ajunge un preot, episcop sä nu se Nei i undesunt bisericI de ajuns, biserica nouil sa nu se zidésch, ca sa nu se micsoreze a bisericeiadunare si numele)».

Domnitorul otarésce

«De acum inainte nicT unul sa nu cuteze sá zid6scä din temelie biserica nouii fära descirea i voia MitropolituluT, (canon al 1V-lea al sobor a tad lumea) a nu zidilsca"fieste-cine biserieh. si aceï ce n'ail putere sa inzestreze biserica cu cele trebuittirespre chiverniséla din teite slilele a preotilor si a slujilorilor ce se allá intr'énsa

Domnitorul maI opresce i pre ceI ce se calugaresc, de a lipsi pe clironomiI lor de avu-tul lor, dandu'l monaslirilor i bis.ericilor. «Deci, orT-cine va afiorisi cava la monastire,sa aréte intaiii lui Voda, c,are va cerceta sa vada de nu face vre-o nedreptate une! rude.»

Asemenea hrisov ce am aflat in archiva AcademieT, Condica No. 1, ) a trebuit si aibio todurire in bine, obligand pe candidatiI la preotie sà scie maI multi carte ; oprirea dea se zidi bisericT waft, inutile, s'ar ctiveni O. fie si generaliunilor nOstre de inv'étatura

*) Vt(¡It Intreg hrisovul tu Uricar, tomul I, pag. 147.

32

In anul 1765, venitul scedelor devine nesuficient din venitul monastirilor afectate lascolI. Lefile dascalilor nu mal sunt plätite regulat i Mitropolitul aréti DomnuluI SlefanM. Racovitä, care mai di la scOle i monastirea Dealulut Ac6sta resulta din hrisovul lul'St. M. Racoviti, 1765, Iunie 10, cel scris de popa Florea, dascilul de la S-tul George-

Sporind venitul sc6lelor, se dispune a se reinfiinta i al treilea &n'Al pentruinvéfeiturile gramaticei.

Anexan-1 hrisovul acesla care se pistrézà in archiva StattiluT, Sectiunea istorici, subNo. 39 ").

La 1765 se infiintézi la GalatI, in monastirea Mavromolu, o sc61i, prin hrisovul luIGrigore Alexandru Ghica, din August 13, acel an.

Domnitorul amintesce, a de curénd a dat o nona aseqoare scólelor din IasI i cfi acum

Indemnat, ice, de Mitropolitul Gavril, consacri venitul monastirei MavromoluluT, ca sise org,aniseze acolo o sala

Institue o epitropie din parcilabul de Galag si 4 negustorI fruntasI impreuná cu egu--menul monastireT. Dispune ca si fie duoI dascilI, din care credem; cá. Ipodidascalul urmasi fie pentru limba românésci; gicem a al duoilea trebue si fie fost limba prel,pentrucd ciliar in hrisov se face o deosebire, Oicéndu-se: «insi dascilul elinesc si fie nesupusintru a sa .» Dascalul elin va fi plätit de Epitropii sc6lelor din IasT, cAte 200lel pe an, si va avea mal multe sculirI ar6late la finea lirisovuluI, de care ne ocupim,pe care '1 anexim aci ").

Despre Grigore alex. Mica, Domnul MoldoveI, cronicarul Itin Canta, in cronicac'a fost om %lote intelept i inv6tat 1 itibind ca i altil sä se indestuleze cu inv6tatura, afäcut minunate scoli aprope de S-ta Mitropolie din L'O', intru care si se invete multefelurI de invilliturI si multe limbI. Adus'aii si dascill f6rte invi441; (Acure' i oranduelIdascililor i ucenicilor, ca sesI scie fiesce-care 16fa §i orkiduiala lor ")».

Am aflat in archiva EpiscopieI de Roman copiä vechid, amintind lirisovul de organi-sare a scOlelor sub Grigore A. Ghica; Il dim aci in anexi ").

Prin hrisovul acesta Gr. Ghica, dupe ce aréti importanta i scopul invtlátureI, spune«Mal inainte se afla sc6la necoprinsä cu cele trebuinci6se spre pricopséla ucenicilor

ci cleci dénsul vrea si aducä acéstä scOld la starea cea mai desave.r§ild a lov6teitureT,pin inmultirea dascäblor si a ucenicilor ; ca si ridice din tic:Cosita stare si vrednici delacrimI a neinvtitAtureI pe norod i mal' Ortos pe cinul preotesc, s'a hotirit si zidésca«din temeliez acésti academie längl Mitrop die.

Inscriptiunea manuscriptuluI de retorici pe care ad invetal. 114 lui Miron Costin,amintesce de existenta uneI scoli publice séd domnescI la IasI, care avea i biblioteca eI.

*) VOT anexa la acata pagina.**) VedY Uricarul Tom. I, pag. 113. VOY anexa la acésta pagina.***) Letop. Tom. III, pag. 187.****) VeslY la anexa hrisovul pentru scolY al luY Gr. A. Ghica, de la 1766.

38

Acest manuscript din secolul al XVII-lea (1664), era in posesiunea sad Met maridin Iag, la 1714'). Decl, afirmatiunea din hrisovul WI Gr. Ghica, el a facut sc6la «dintemelie pe a sa cheltuialk slobodi, indestulata si cu tate cele trebuincilise lucrurID, estea se intelege cat privesce gdirea, iar nu ci asemenea sal& n'a existat inainte de 1766.

Domnitorul amintesce apoI, a a orénduit dascall nu numaI la Academia ce a zidit inci i in Vita téra, la fie-care eparchie si tinut cite un dascal, ea totI crestiniI tèrel

acesteia mirenI i copiiI preotilor si se procopsésca cu invèlatura i fapte bune.Domnitorul dispune prin acest hrisov, ca din dajdea cea orénduiti a preotilor s ero-

diaconilor din t6tA Ora, sa se platésca lefile daseililor. Dajdia de la preop pe an si de ladiaconI, va fi cite 4 leI nouI, platiti:2 la S-tu George si 2 la S-tu Dumitru. Hrisovul in-fiintéza o epitropie a sceolelor, compusa din Mitropolitul, Hatmanul Ioniti Cantacuzino,Vist. Iordache Costache, Vist. Hrisoscoleu, Pach. Manolache Bogdan, Visternicul ce va fidupe vremI, Bas Costi Avram, Bas Sandul Panaite, Bas Costea Papafil i Bas ConstantinPanaite. AcestI EpitropI aú sarcina de a purta de grija in /Ma viéta lor cu silintineadormire, de acésta Domnésca Academie, pentru cele eä4ute i trebuinci6se. Mad vamuri unul din Epitropl, ceI rèmasI sal inlocuiasca, prin alegere, cu altul, cerènd aprobareaDomnésca. Epitropia are a se aduna o-data intr'un an la Mitropolie, sa se caute deadunarea tutulor veniturilor i cheltuelilor, si care nu va fi luat sférqit s't nu s'a implinitdupe acest al nostru Domnesc hrisov, sa. le caute t6te cu cercetare buna i cu silinte».

Aplicatiunea hrisovulul urma a se face la 23 Aprilie 1766.Urméza apoi budgetul AcademieI), care hotärasee lefile urmat6re :Dascalul cel mare Epistimurilor (sciintelor) pe an eke 1.500 leI i dascaluluI celuI

d'antéia. elinesc 600 lei si ipodascälului elinesc 300 leI i dascaluluI ce invati carte gre-césca bisericésca cate 180 leI i dascaluluI latinesc cite 240 leI i dasciluluI moldovenesc(120) lei, iar pentru 20 de ucenicI straini i sèracI ce se vor afla la walk pentrumancarea lor, Brae i cernéla, eu bucatariul i apariul lor, prin purtarea de grijaeconomia epitropilor, sa se dea pentru trebuinta lor 1.000 leI si la 30 care lemne; pentrutop ceI ce vor locui in seal& 375 leI.

La Academie Domnitorul nu nit& a ordndui la bibliotecii un bibliotecar, cu léfa 120 delei pe an. Chiar si de instrumentele pentru matematica i altele, hrisovul dispune: «ce vaprisosi din venituri si din cheltuelile ce se vor economisi de catre epitropY, si se cheltu-iasca la eartI s't la organe rnatematice O. la cele-alte trebuiaciése ale academieb.

Nu numai de scedele din IasI se preocupa Gr. Ghica, ci si de scalele din OM Ora. Secontinua si pe alocurea se infiintéza din noti scoli. NumaI in BotosanI i GalatI scélelesunt cu dascall grecescI, iar alte 23 de scan prin judete, si cele treI scolI de la EpiscopiaRomanuluI, RadautuluI i Husilor continua a avea dascali romanI, eu anume budget, cese va putea vedea in anexi.

Alexandru Scarlat Ghica, cu pitacul din 1767 Octombre 5, numesce o comisiune compusadin Mitropolitul, Vornicul Racovita, Mamie Spatar i Marele Logofét, cu insarcinarea de

*) Ve0 Miron Costin, «Opere Complete* de V. A. Urechil, Tom. II, pag. 151.**) La Mitropolia de lag existli un zapis al Catrina, nepáta Pope/ UrsuluI, prin care vinde Mi-

tropolituluY Gavril un loc flincl trebuitor saelor ce s'ait facu,t acum, dand i alff megiegf locu-rile ce así fost prin prejurul Imam" Acest zapis este din 1767, Iunie 4, g probézti. solicitudinea cucare Domnitorul i Mitropolitul all fost pentru a mIri locul destinat la zidirea sc6la de lfingl Mitropolie.

Acest sinet, aflat de mine, este publicat aria de D. Erbiceanu, tn istoria Mitropolia Moldo vet,pag. 33.

3

34

a merge la S-tu Saya §i a inspecta scòla, sá vadä cum 41 fac dasc1il datoria? Domnitorulcere raport de resultat, tot-d'o-dati ordoni, ca uceniciT s6raci,s6 se a§esle prin monastirT,unde sA li se dea hrand i eke 2 talen l pe lund. Dim in anexa pitacul domnesc, care sepdstrézi la archiva StatuluT, in sectiunea istoricd, sub No. 41 *).

De abia se organizaserä scedele de dire Gr. Ghica in Moldova, 0 la 1769 rèsboiul is-bucnind intre Rusia 0 Turcia, invasliunea o0iri1or rusescI i ciuma ocasionézd inOtd-méntuluI public regretabild incetare ; in localul AcademieT din la0 se mutä cancelariaDivanuluT 0, de build sémd, tóte localele publice de scoll pätesc aceea0 sórtd, fiind ocupatein interesul o4ireT de invasiune. Mareplul Rumiantov, de la inceputul anului 1771,dinteun indemn pe care nu '1 putem documenta astdsIT, se preocupd de scólele celeinchise ale MoldoveT, i provocd pe Mitropolitul Gavril dea un memoriti despre stareadin trecut a acestor softie.

Mitropolitul, cu anaforaoa din A prilie 1771, IT spune, cum repausatul Gr. Ghica Vodd,la Antéia domnie, a a§eslat in scede dascAlT de limbele elinésca, slovenésci.0 moldovenéscii,r6nduind léfa lor din darea boerilor Cu dregtoril i maI apol de la preotT. AMä cd ur-mätorul Domn, repausatul Mavrocordat, a iertat birul scolastic al preotilor 0 a ordonat,ca lefile dascalilor si se platésed de visterie. Dar in urrnd, revenind a duoa órd Domn Gr.Ghica,din noii s'afl wslat wade ca Ant& 6rd 0 a stabilit budgetul sctileT din Ia§Y, &Ind

360 leI dascAluluT celul Antdid elinesc ;120 al duoilea ;130 slavonesc,100 moldovenesc.Acéstd dispositiune a respectat'o DomniT urmatorI, pand la Gr. Ghica, care a adaus de

prisosit Wei dasceilului elinesc. Mitropolitul arétd, cii dasciiliT ad fost top deplin rind lainchiderea scedelor, in anul trecut.

«De intëmplarea vr'emilor i din-bdla ciumei imprei stiindu-se atat dasceilii, cat siucenicii, aú rémas scaele feirei de lucrare, neputendu-se scete i banii de la preoll, totdin aceste

«Acum, cA ail maT contenit nenorocirile i neodihnirile, slice Mitropolitul, voim casd se pupa scaele la cea maT bund stare.» Deja Mitropolitul scrisese Episcopulia de Ro-man, Leon, ca sii incépd a aduna birul de la preotT, dar acesta intémpina dificultätT, preearl Mitropolitul cerca luI Rumiantiov sd le inldture

De observat este mea anaforaleT MitropolituluI Gavril. El, fost archiereil la Salonic,unul din MitropolitiT ceI mai grecisatT, da dovadd, cd nu este prea exageratd iubireade grecT.

Creslénd cd dupe invasitinea muscalilor influinta grecilor in Principate a scAslut, Mitro-politul Gavril voesce sa o scadd i in sedle 0 (lee!, propune lui Rumiantiov, ca sd se reducdlefile dascalilor grecT i sä li se dea dupe cum lua i alp dascalT, cu mesura i pe dreptate,ca sä pótá ajunge i c,elor-altY i pentru chiverniséla ucenicilor s'éracT "").

*) Veslr anexa corespunslgt6re.**) Din anaforaoa maY la vale analisatti a MitropolituluY Gavril s'ar plrea, cà acesta, cu de la sine

impulsiune, a provocat redeschiderea sc6lelor in 1771.***) Episcopul Leon arétl, cá preotri doresc slt se suprime limba elinl din sc611t, ca s se Ind

scaslit 0 din birul lor, de 6re-ce copiiT ce '1-ati dat la scálit n'aif tnvtat apr6pe nimica de la das-cliliT grecY. Conf. t. spunsul luY Rumiantiov catre Mitropolit din 1771, Aprilie 22.

****) In timpul ,ltrY Gavril Mitropolitul, se pregittise spre tipIrire i gramat;ca romfinéscit deArchimandritul Macarie. Eatl titlul acestuY manuscript (Academie, Cod. No. 102, 1 vol. lb).

Din actul ce analisäm mai Sus, mal vedem, al la redeschiderea scedelor propuse in1771, cursurile superiere de filosofie i matematici nu se mal pot face momentan, pentrucä n.0 ah scolarT, cAd ucenicii streiini ce le urmaii se duseserä din pa, din causa rèsbo-iulul. Nu ne putem de ajuns explica, cum de aceste cursurl aù fost urmate numai de scolaristräipY. Pede cA scolariI romänT, incepènd scéla la 1766, nu avuseserä timp in 3 anT säajung pänä la cursurile inalte i dascàlil grecI de epistemii, adeci de sciinte, ii popula-serä cursurile inalte cu scolarI aduqI de el din Orient, pregAtiti in téra lor pentru ase-menea cursurl.

Däm in anexä anaforaoa acésta a MitropoiituluI Gavril

Feldmare§alul Rumiantiov, in Aprilie aceml an 1771, rèspunde MitropolituluT, cd nueste de plrere sä se suprime limba grecésca,hind cea mal mare parte a cärtilor bisericescIscrise in acéstä limbä, §i ilind-cA dénsa este i la ele AcademiI,§i mal ales la acelea undeexislä o facultate de teologie. MareRlul nu admite decI scaderea lefilor dascAlilor elini**).Cu tot nesuccesul r6sboiului inireprins de Episcopul Leon i Mitropolitul Gavril, contralimbei grecescI, din scede, istoricul culturei nóstre nationale e dator sä inregistreze acéstaincercare, cu laudä din punctul de vedere ai românismuluI, de i nu ar putea-o justificadin punctul de vedere al cultureI §i al scedel, cät privesce inv'étäméntul limbeI eline, calimbä clasicl, ce nu lipsea i in alte scoli din Europa. Adevèrat, cA pe acolo limba elinänu se impuné ca vehicul de predare al sciintelor ; dar in locul limbeI eline, in ate Uni-versitätI nu fäcea acéstä functiune limba latinä ?

O a treia corespondintä in privinta salidor, din 177l, este in fine scrisórea Mitropoli-tuluI Gavril cAtre Feldmare§alul Rumiantiov, prin care II cere interventiunea, ca sl se

«Gramatien Rumiad a Pfirintelni Macado ArhimandritulIn ylilele Prea luminateY si de Dumneyle4 tncoronateT nástre EcaterineY .Alexievna a t6t11. Rusia si a

naslidnaculuT eT, a MareluT cneaz TesarevicT Pavel PetrovicT, acial= cu mila Domnula Dumneylett i atáteT Moldova tinpIrátitóre fijad tiplrit tn Sfanta i Dumneyleiasca Mitropolia Iasilor, cu blagos-lovenia a PreasfintituluY archiepiscopuluT i Mitropolitula a tátel Moldavia, Kirio Kir Gavril si cu t6t1tcheltuiala a Preablagorodnicula i pravoslavniculuT mareluT cir.az al Moldove loan Cantacuzino De-leanul, a mamila Vistier . . (anul lipsesce).

In stihurile Odre Cantacuzino ylice

Stilturi adonicesciNumelePrin mine fi-vaSdre lumiT

esind din trupNu te va uitaDatiia. IasiTMuntele Corbul

Autorul cum5sce prosodia lada. si face la finele arta stihurT cu un tratat de poeticl, cu exemplede versurT.

Intre acestea este o poesie, dadt ca model de vers alemanicesc» i adresattt cdtre prea puternicade Dunznet,lea incoronata Augusta fi iniperatricea a ttítii Rusia fi a Volgaro-Serbo-M'oldovialtUgroviahiilor Stiipanittire, Ecaterina».

*) VOY anexa.**) Entm In anea& rapunsul Feldmares duluY Rumiantiov, cIttre Mitrapolitul Gavril, din 22

A prilie 1 77 .

scettà din localul Academid, Divanul Cnejid MoldoveT, fiind-cä uceniciT s'ad adunat 9idascill s'ad aflat i ati luat iards1 incepere Academia. «Sunt case boerescl deerte destulepentru adunarea Divanulub, slice .Mitropolitul

Cu pacea de la Iiiuciuk-Kainargiidin 1774, §icu reintúrcerea in Moldova a luT GrigoreGhica ca Domn i numirea la Domnia Munteand a luT Alexandru Ipsilante, cultura ua-tionali face bunT pad inainte, precum din actele ce mal la vale avem sd aducem se vavedea.

Alex. Ipsilante, indata ce ajunge tanga BucurescI, la 13 Februarie 1775, inaintecu 2 slile pana ce nu intrd in BucurescT, Weptand si 'd intocfnésci alaiul de intrare, sd

gräbi a serie un pitac cdtre Mitropolitul, cerendu'l un memorid despre starea salelordin Bucuresd, din trecut i actuald. &Id acest pitac Domnesc: ((P. S. Ta Pdrinte Mitro-polite, vrénd Domnia Mea a vedea sala elinésci la starea cea maT bund, care pote a fi, cudascälT buni i cu ucenid multT, carT prin sin* dascdlilor sd se procopsésed MAL fecioriTde bojar!, cat i altiT de mal jos, eati rénduim pe Prea Santia Ta, sä cercetezT ce renduelTavea sala dines* adecd cap dascAll era, cap ucenicT avea, ce matemate le paradosea,cate clase, dtà léfá avea dascAliT §i de unde anume li se da ? Asemenea i pentru scOlaslavonescd, cal! dascdli era, pand la catT ucenid avea, ce invetituri le da, §i lefa dascii-lilor de unde i cate cal li se da? D'ye acésta sd facT, Prea &lupa Ta, cercetare de stareade acum, la ce renduiall se afld, atat elinésca eta i slovenésca, cal! dascd11 sunt, §i desunt bunT, invetatI §i de se silesc spre procopséla ucenicilor ? CatI ucenicT ad. §i ce inveld-turT le paradosesc anume, cum am slis mal' sus, cate cata léfd se dd dascAlilor, de undeanume i de ad scelle, la ce locurT anume? De tette cercetând, Prea Sfintia Ta, cu anaforasi insciintezT DomnieI Mele. Acésta am scris Domuia Mea '`).

Regretam ci nu ne-a venit la mand respunsul MitropolituluT la pitacul de sus, dar desigur acel respuns a fost unul din elementele, carI aù servit luI Alexandru Ipsilante pen-tru hrisovul de reorganisare a inveldméntuluT, din anul urmdtor 1776.

Anul 1775 este bogat de documente din directiunea scolard. InrogistrAm aci cate-va,carT ad remas necunoscute pana astdsli :

Boierul Mihail Cantacuzino Biv-vel Spdtar, dupe ce a ridicat monastirea Coliea, acut lana monastire §i o scad **). Domnitorul pentru cheltuiala el consacrd prin hrisovdijma de la ocna SläniculuT.

In 26 Aprilie 1775, "") Alexandru Ipsilante incuviintéza, ca monastirea Obedeanul dinCraiova, si nu mal fie mitoc al monastireT. Primesce acésta i Episcopul Chesarie, mdcarci Mula Obedeanul o inchinase Episcopid.

Localul din monastire se destind a servi de locuintä doctorului, ce se va intèmpladupe vreme in Craiova i unuT seminar, care sd pregdtéscd candidatii la preotie, inveleind

*) Anexa dupe Archiva istoricl, tomul I, pag. 231.**) Documentul e plistrat tu archiva Statulul, sectiunea istoricl, sub No. 51.***) Veg Condica Domnéset de la archiva StatuluT, cu No. 3, pa& 20 verso, hrisovul monastireT

Coltea.****) 1.1rméxà In anexti. hrisovul ce mil aflat In Cond. Dom. de la archiva Statalul, cu No. 3.

-37

cele orénduite i trebuincióse la acésta i ludnd adeverinfei de la dascalii, ce se vororéndui la acéstd manastire, apoi set se aréte la Archierefi spre chirotanisire. Domni-torul gasesce asemenea regulare conformä cu diata ctitoruluT Obedeanu, ca si fie in mo-nastire, : Spitai nu numal trupesc, cl §1 sufletesce.

Ipsilante, ocupindu-se, precum am v6lut i vom me vedea, de scolile din térä, nu ne-gligia, in interesul influinte ce voia sa pastreze la Constantinopole, de a ajuta i sc6lele dinOrient ; asa in Cond. No. 3 de la archiva StatuluT, la pag. 35, din 1775 Aprilie, damhrisovul pentru talen l 300, mili pentru Patriarchie, ca sa tina cele duoè scoff, eliniaraba. Dice Voda Ipsilant : avénd nol mare dragoste, ca sA vedem sporind i isbutindinvkatura, nu numaT aicea, unde Dumnesleti ne-a daruit acésta obladuire, ci i la Ritaparte care are trebuinta

In 13 August 1775, Domnitorul Ipsilant se °cup& de scka Domnésca de la S-tu Geor-ge-Vechiii. Din hrisovul de la acéstä data, se constatä, cA acum nu me traesce dascalulPopa Florea, caligraful Domnesc cel vestit, ci ca dascaliT actualT, am6nduoT pdménteni,sunt Constantin si Dragomir; cA dascaliT rénduiti ati plat& de la Domnie, ci intre uceniciTsmile Bunt nu numaT copiT paménten1, ci i strainT de prin alte tk-T. In fine, Domnitorulacorda diverse scutirT celor duoT dascall de la scóla slavonésci i rominésci de la S-tuGeorge-Vechiii, dupe pilda vechilor si bkrinilor repausari Domnl. Acest hrisov are demarturie pe flit lui Vodi : Constantin si Dumitrascu si pe boieriT urmatorT :

Pan Dumitrache Ghica Vel Ban, Pan Nic. Dudescu Vel Vornic de Tema-de-Sus, PanRadu Vacarescul Vel Vornic de pri-de-Jos,.Pan Pani Filipescul Vel Logof. de pra-de-Sus, Pan Stefan Nrscoveanu Vel Logof. de pra-de-Jos, Stefan Misoglu Vel Spat., EnacheVacarescul Vel Vist., Scarlat Caragea Vel Post., Dumitrascu Racovita Vel Slug., Const.Ianolo Vel Pach., N. Bérseanul Vel Stol., Manolache Crefulescu Vel Comis, Barbu

Vel Sluger, Nicolae Vel Pitar. Ispravnic al acestul hrisov e numit Pana Filipescu,Logofk al Pre-de-Sus.

Déca la monastirea Obedeanu se institue un seminariti, putem constata cu document,ci biserica tot maT numka in sénul sèü i uniT What! invkatI. In documentul grec, do-nat AcademieT romine de D. N. Cretulescu in Maiti 1889. document scris in primiT anTal secoluluT al XIX-lea, dupe Alex. Moruzi, se amintesce de decaderea bisericeT din causaabuzulta Mitropolitilor si a Episcopilor, earl pentru banT preoleati sate intregi de pranTnesciutorT de carte *). Totusi vedem ca cel puf in biserica Mitropolitani din BucurescY,poseda un predicator in 1775, de care Mitropolitul era feu-le multamit, i DomnitorulIpsilante, prin hrisovul din 20 Noembre (1775), IT acorda, ca rèsplätire, scutirT i patruliui; acesta era cuviosul Alexi Erochirica, «carele se aflä slujind de a purureanelipsit, nevoindu-se a face didachiT, serbkorile i Duminicele, pe la Sfintele bisericT, sprefolosul sufletelor crestinilor, dupe cum ne adeverim Domnia mea, din anaforaoa PreaSfintieT Sale Parintele Mitropolit, cum ca fari lenevire çi Uri preget urmézi acésta buni

Eatt acest pasagit din actul cit at : Mitropolitul i EpiscopiT din vreme In vremb aflind pri-lej, maY cu sémii In vremurY tacurcate i In mazila de DomnY, prin midlocul Marilor Visaed g alIspravnicilor de judete, iliceaii diaconI i preoti nepriceputY, maY cu sémit ta judetele mtrginase: laTeleorman 0 Oltenia (Olt), se glsesc sate, unde sunt ceY maT multi ttranY preuti si diaconY fart sitscie carte, g altiT din fruntas1 si nu numar cii eT tnsug se scutesç de cltrY i angarale, ci i fiiY

gineriY lor.

38

slujbAy. Acest document pus in comparatiune cu desfiintarea din anul 4889 a Predica-toruluT Mitropoliei din IasT, lasa observatoruluT de ginditl *).

CAtre finele anuluT 1775, Ipsilaute hotOrésce, sA se zidésci un mil local pentru scélaDomnésch de la S-tu Saya. Cu cite-va Oile inainte de dares hrisovuluT general al scilelordin Ianuarie 1776, In 10 Decembre 1775, Ipsilante organisézA o administraliune specialä,ciria incrediniati i afacerea clOdireT scedel, cum i administrarea pe viitor a tutulorsaelor.

Acésta este Epitropia obgescii, compusA din 8 boieri, 4 din tr6pla a duoa si 4 dintr'atreia, cu o cancelarie de 7 logofetI. Leine tutulor Epitropilor tae la 600 talerT.

Acéstä Epitropie are epistasia obstestelor interese, si anume are grijA :Pentru mestesugurT i alle folositire pfiméntuluT i pentru iznafurT ;Ingrijirea i facerea podurilor orasulta Bucurescl ;Tinerea j administrarea cutieT de milosteniTEpistasia scelleT, (ware cu ajutorul lui Dumnegeu se va amla, ca set sévir§ili

pre larg prin domnescul hrisov, pentru acésta té arátám. Fiind dar mai inaintetrebuinfei ca set" se zidésal scaa, set' ingrijili ca al se [acá planul, care rni'l arëtasit se geítéscei felurimile cele trebuinci6se de materie, ca in vreme set se lucreze cu celerenduite pe anul ântêiu, care de nu vor fi de ajuns sit ne insciinlati, ca set punem lacale altele D

In 22 Decembre 1775, Domnitorul numesce pebaieril epistatI la Obqtésca epitropie,anume pre Biv-Vel Sard. Ianache Lechliu, pe Biv-Vel Medel. Dumitrache (autorul istorielevenimentelor de la 1769 la 1775, descoperiti de noT), Biv-Vel Medel. Ianache Vilara,Biv-Vel Cluc. de arie Lupul, Biv-Vel Logof. Constantin, Biv.-Logof. de la visterie N. Piles-teanul, (copistul istoriei lul Medelnicerul Dumitrache), Post. Std. Greceanu i MihalacheGramatic **).

In fine la 1776, In primele Oile din Ianuarie, apare hrisovul obstesc al scòlelor, carefiind scris in grecesce, il credem de instsT mina DomnitoruluT, care Ina nu scia, probabil,rominesce.

AnexAm acest hrisov in limba originalA si In traducere, iar aci Il resumam.Domnitorul in preanibulul hrisovulul face apologia invälAtureT i fobisele pentru direc-

liunea economici i politicA i superioritatea eT asupra foliselor materiale. ApoT (pee, cA asimlit de neapirati trebuinlä infiintarea i imbunAtAvrea scélelor i internatelor dinlérA.

Constati cA aO gOsit in saila Domnéscl din BucurescI, neglijatA din causa intèmplärilortimpuluT, numaT duoT dascAti, unul pentru limbi i filologie i altul pen tru cursurile

Domnitorul vrea sA indrepte acéstA stare de lucrurT, i decT hotArésce, sO mal in-fiinleze alte duoä scolT inferiiire la cele 2 EpiscopiT, una in Craiova si alta in Bugg. Deasemenea reorganiség in Bucurescl scila cea vechiA slavonésel, fiind trebuinci6sA acéstAlimbl la cOutarea hrisévelor vechT DomnescI. ApoT si in OM téra in fie-care orgsel seit-1[11*d sae, atit de limba täreT, cat si de limba slavonésd, pentru ca sA Inv* bAiefilcunosciniele elementare, si nu fie ignoranti.

Programa reorganisateT sceile din S-tul Saya coprinde materiile urmdt6re, predate de

*) Archiva StatuluY, Condica Domnéscl No: 3, pag. 146 verso.**) Condica Domnéscl No i de la4archiva StatuluY, pag. 35.

-39

6 dascali : sciinte gramaticale cu 2 profesor!; matematicele (aritmetica, geometria, as-fronomia, cosmografia), un profesor. Istoria pare-se ca a fost predatti de profesorul de ma-tematicI ; sciintele naturale, un profesor ; teologia, un profesor ; limba latini siun profesor.

Sciintele naturale, urmAnd pe Aristot i comentatoriI s6I sa se predea in limba elini.Cel de matematicA, dascAl, de nu va sci elinesce, va preda, séii in limba latini, séii in ceaitalianA.

Lefile dascAlilor le va fixa Domnitorul dupe aprecierea meritelor fie-druia.Se va organiza un internat pentru 60 scolarT, cite 12 de fie-care .clasO (deci clase erad

5). DascAlii vor minca impreunA cu eleviI odatO pe çli. Ce! 60 de scolarI vor primi de 2orI pe an haine de uniformg. De fia-care clasA va fi un efor, séii pedagog, séii supraveghe-tor al scolarilor. Admiterea scolarilor se va face de la 7 anI inainte, dintre fil de boer I, orIde mazilI, dar i dintre mojicI i tèranI; iar baetil de negutatorI i meseriasI, dupe ce vorcAp6ta cunoscinte elementare de carte, vor fi scutip de a urma maI departe la sc61A,ca siinvele meseria pArintésca, avtind in vedere inclinarea /or firésa. ScolariI de ennenI cu prin-s6re se primesc in internat ca solventT, plOtind analogia mincAreI, la epistatul sc6lei.

Elevii incepOtorI vor urma un curs de 3 anI cetirea, gramatica, apoi bleep i limba la-tinä, ca in curs de treI anI in acelasT timp sä aibä destula cunoscinti de limba grécide limba latinfi, dindu-li-se de invAtat pe ceI mai insemnatI autorI acesteI limbT. Dupeaceea urméza alt curs de treI anI in care scolarii sunt ocupall, diminéta, cu poeticaretorica i fac teme de limba elinA i latink mai cu sémi insi studiazA morala luI Aristot.Dupe amiaslA se predi limba italianO, care este facultativä. Ast-fel dupe 9 ani de pregi-tire la limbT, scolariI tree la alt curs de 3 anI in care diminétA li se predA aritmeticageometria, iar dupe prinz elemente de istorie i geografie istoricA in orI-care din limbeleinqtate, iar nu numaI de cat in grecesce.

Scolarii maI ascultaii diminéta i filosofia luI Aristot, iar dupe prinz astronomia (cos-mografia), in fine in ultimul an se invèta i sciintele naturale. Pe ling5. aceste studiI, lamitropolie se rAnduesce un dascAl peutru S-ta teologie, iar la S-tul Saya va fi si un das-cal de musid.

As% dar un scular care ar fi urmat regulat cursurile, trecea printr'un curs primar de3 anI, urma apoi un al dueilea curs de 3 anI in care invèta bimba latinA, apoI un nodcurs de 3 anl tot pentru limbI i numaI in fine alti 3 anI pentru sciinte, adicA in total12 anI. DecI scolarul admis la 7 anI ajungea la 19 aril', ceea-ce numim noI astAsII, baca-laureat, cAnd slice hrisovul, putea sO iasA din sail& i si alégli fie-care viata ce dores, orIbiserichscA, séri

La cursul de teologie erail admisl nu numai scolaril, carI se destinad la preotie, ciorI-carI

Intre studiile obligatoril pentru toti scolariI era si gimnastica, in timp de o ori, in fie-care gli dupe prinz. Duminica erad cathichisifi.

Hrisovul coprinde i reg,ulamentul de ordine i disciplini in internat i scólä. E de re-marcat cu deosebire, cA bAtaia i biciul nu sunt ingAduite. Corectarea scolarilor, slice hri-sovul, se va face prin mis116ce potrivite cu impregiurArile, dupe cum pedagogia ne invati.a

Pentru intretinerea scetleT,Domnitorul,gOsind acésta conform cu dispositiunile bine-M-c6t6re ale inzestrAtorilor de monOstirT, impune tuturor acestora o dare, dupe analogia ve-niturilor, ceea-ce produce, pe lingi sumele prelevate de la monastirile consacrate scèlelor,suma de 10.000 lei.

40

ApoI darea preolilor i diaconilor, cari sunt in numér de 3.500, platind 11e-cave cite3 leI pe an (din carI pe jumatate se del la casa milelor), se urca produsul la 15.000 leT.

Hrisovul dispune existenta uneI bibliotecI pe langa sc61A, care va fi administrata de unepistat séü bibliotecar credincios i ordonA sa nu se dea carp decat cu adeverinla i sale reclame in timp indarat.

In fine hrisovul randuesce o epitropie a scaelor eompusä din mitropolitul, cel duoIepiscopI i boeril din divan, de la marele ban pina la marele pestelnic ").

Din anexa se pote vedea numele boerilor, cari iati parte la acésta insemnati reforma.Vficarescil i CrelulesciI nu lipsesc dintre acestI boerY.

Din acestas1 an 1776 sfilm cate-va documente, carI se cuvin a capata loe in acéstä is-torie.

Asa aflam un proces in 12 Octombre 1776, 'filtre loan dasalul romanesc din Cerna-Voda i Sterie Camarasul. loan 'l-a invalat copilul 6 anI de çlile. Sterie Camärasul s'a le-gat sA platésca simbrie dascaluluI cite 50 talerI pe an. Acésta simbrie Camarasul n'aplatit'o i dascAlul cere dreptate la Domnie. Sterie arétA, cA copilul nu este al lul ci al luIMihaid Croitorul, care l'a rugat sA'l dea la desea Domnitorul hotarésce insA, cIL: »Devreme ce Sterie a dat copilul la dascAl, Cu acelasY aseqamant, precum niel el n'a tagAduit,s'a hotArat, ea Sterie stt platéscA dreptul dascAluluT i in urma Sterie, ce va avea sh'sYcaute cu Mihajil Croitorul tatal copiluluI ").a"

Din acest zapis vedem, cá limba romanésel avea invatatorI pina si pe larmul drept alDunAreI, unde, decI, populatitinea romana. era destul de numer6sA, ca sA necesite allareaIn miçllocul el de dascall.

Din acestasI an 1776 avem documentele infiintareI scellelor domnescI de la PloesaAcolo exista dinainte sc6le private romanescl. Unul din dascaliI, carI linea sc61A pri-vatä, anume DascAlul Barbu, aflAnd ca Domnitorul a hotarat si se infiinteze sc6la publicadomnéscfi pentru limba romanésca in PloescI, cere sa fie recunoscutä scéla JuI ca atare.Domnitorul insArcinéza pe mitropolitul, si cerceteze despre sc6la luI Barbu. Mitropolitulinca in 1776 a dat informatiunI bune despre acésta sc61A, despre capacitatea i silinladascaluluI Barbu. TotusI mima! in 1777 August 11, dupe o nouä anafora a mitropoli-tuluI Grigore, prin care arda DomnitoruluI, cA dasalul Barbu se energhisege, adecd intot chipul se silesce spre inveffitura copiilor", dar di nu p6te trai numaI cu simbria dela parinliI lor si se afta in scApiitAciune, fiind om cu copil, Mitropolitul propune, cl dupecum este sc6la publica la Térgoviste cu lefa de 5 talerl pe luna, asemenea i Ploescil fiindoras ca Tèrgovistea, si se dea luI Dascalul Barbu cate 5 leI pe luna "").

Domnitorul Alexandru Ipsilante la 26 August 1777, aprobd propunerea mitropolituluiGrigore al H-lea i ast-fel, acum 122 de anI in urma, se desehide in PloescI prima scélidomnésca, cu dascilul Barbu.

Domnitorul Ipsilante, organisator de sc6le nu putea, sa nu simta nevoia de a protegetipografia si de a incerea sa introduca. in /Ora fabricatiunea hartier.

*) Arch. Stat., Condica domad., pagina 301.**) Condica domnéscl de la Arch. Stat , No. 5 si No. 4 filete 178 s's 29.***) VedY In anexii. documental descoperit de mine, In cond. dom. No 6, fila s3.

41

La 1876, August, dascAlul Constantin de la S-tul George serie hrisovul domnesc princare Ipsilanté Voda amintesce infiintarea pe mosia FundeniT, la apa ColentineT, proprietateavisterniculuI Dumitrascu RacovitA, a uneI harturghiT i autoriza infiintarea i alteI hartur-ghiT la apa Leuta, pe mosia Batiste, judetul Prahova, a schitului TurbatiT. Domnitorularéta c Ora acum n'a mai fost in téra asemenea fahricI de hArtie, cari sunt de folosfórte trebuincióse at& politiei cu trebuinta scrisorilor, cdt i bisericel cu tipd ritulcdrfilor." Dam intreg hrisovul acesta important in anexa ').

Scólele din Moldova functionézA sub Domnia lul Gr. Ghica pe la orase, eparchil, i chiarpe la unele sate; asTa aflam scóla cu dascal roman la sat la Ruginósa. Capacitatea acestuIinvalètor satese o putem afla din frum6sele versurI ce dénsul a scris pen tru a deplangeuciderea infama a DomnitoruluT Ghica, protestatorul contra räpireI Bucovinei "),

Cum cä continua scaele a functiona si dupe tragica mArte a DomnitoruluT Gr. Ghica,resultA si din sareina ce are Arhimandritul Mazareanul de indreptid (or al weldor dam-need, episcopesci i monastiresci ale Moldova"

Intre seólele care le cercetéza inspectorul general MazAreanu, este dóra i acea scóla amonastireI Putna, unde dénsul funclionézA i ca profesor irnpreuna cu Eromonachul Ra-tion ,,mildular al filosofilor PatmosuluIa precum se numesce insu§I ''').

In scóla de la monastirea Putna se invèta romanesce si dupe ultimul résboiti al mus-calilor contra Turcilor, Mazareanu introdusese i putinä rusésca, apoi : Ciaslovul, psal-tirea, octoicul, catechisul moldovenesce i rusesce, aleatuirea scrisoreI moldovenesce,psaltichia dupe melodia grechca, Gramatica, geografia cea talmacita de episcopul Amfilo-hie, dupe Bouffier, retoric,a, peatra evangelieI, asupra despartireI bisericeI rèsaritulul de aapusuluI, epistolia arhiepiscopulul Eughenie, istoria bisericeI dupe Eusevie i altI istoricide la inceputul crestinatateI 'Ana la soborul din Florentia i scurta(ä teologie platonésea.'

La predarea acestor obiecte Mazereanul i nation erail ajutati si de uniI Vataji, adecapedagogI. Cum ca acésta seóla funciona de ma mutt timp i in regula, póte sa fie de do-vadd diploma de absolvire a seóleI, data la I Aprilie 1778, unuia dintre scolariI absolve*ai sc6leT.

Acésta diploma care aréta ce studif se faceart in scóla de la Monastirea Putna, meritaEA ocupe loe aicT, si o dim intréga :

Smeritul arcbimandrit monastireI PutneI Vartolornei Mazeranul madular academices-teI teologiI Chievultd i Indreptatoriii seólelor domnescI, episcopesel i monastirescI aMoldavieI; asisderea eA Harlon ieromonach, madular a filosofilor Patmosulul i invèlatoriiipsaltichieI seólelor MoldavieT, dam adeverintä cu acéstA carte a nóstrA, cum ca tinerelulloan, fiul preotuluI Gheorghi VasilievicI Balasescul, de aid, tinut in grija nóstra, dela Ikea luI cea de 5 pank" acum la vérsta lul cea de 12 anI i s'afi invétat de nol i prinal nostri Nitajl a seolil de aid: ciaslovul, psaltirea, octoihul, eatehisul moldovenesce i ru-sesce, alcatuirea scrisorilor moldovenesce, psaltichia dupe melodia grecésca, gramatica,geografia cea talmacitA de episcopul Amfilochie, dupe Bouffier, retorica, peatra evangelieIasupra despartireI bisericil rèsaritulta de a apusuldf, epistolia archiepiscopuluI Eughenie,istoria bisericeI dupe Evsevie i alti istoricl, de Li inceputul crestinatAtiI pia la veacul

*) Hrisovul descoperit de mine In cond. dom. No. 3, fila 195.**) Aceste versurY nefiind tncl editate, socotim util a le reproduce In anext***) VeslY MemoriT presentate la acadernie de V. A. Urechill, ta smut 1887/1888, pag. 26.

42

al IX, i pana la soborul diii Florentia, i scurtata teologie platonkcä, tOte bine, uuelede rost i cu intelegere, i astalI cu voia tatälta sèfi çlis maI sus si a maicei sale Anasta-siei nascuta Glierle i cu blagoslovenia parintilor duhovnicY Gherman i Zenovie, s'a im-bricat in cinul monachicesc, i i s'a pus numele din cin Isaie, asIa déca. i este el in vér-sta mica, dará in pricepere bun, II aliorisim noI pentru cinul ierodiaconieT, ca dupe aceeasä ile i al duoilea dascal in scOla de aicI.

S'a scris in monastirea Putna la 1 Aprilie 1778.L. S. episcopiei de RädautI. Am vèçlut, blagoslovim i ìnLáiim : iscälit, Dositeiu Epis-

cop Deidaulutui.

(L. S.). Arhitnandrit Bartolome': Mazereanu.(L. S.). Darion Ieromonah illeidulariu a Filosofilm. Patmosului.

Din diploma ackta aflim, ca geografia lui Bouffier a fost tradusä de Episcopul Amfilochieal HotinuluI mai multI anI inainte de lipärirea el. Tiparirea se face numaY la 1795, iarmanuscriptul traducereT era asIa dar in uz in saele publice ale Ièrel cu mai bine de 17anI inainte de tipirire.

De Amfilochie Hotiniul noI posedem si o aritmetica tiparitd in quarto, la Mitropolia dinnecitata in bibliografiiile de pana acum, la numele lul Amfilochie. In volumul «Ser-

barea scolard de la Iaï cu ocasiunea implinireI a 50 anI de la infiintarea invdtaméntuluIsuperior in Moldova», de D-niI Xenopolu i Erbiceanu,la pag. 284, este insä citat& ackticarte, färä sä_ se spuna, cd e de Amfilochie.

Credem ca i acéstd carte a fost utilizata in scellele din Moldova, mal inaiule inca de afi fost tiparita, la 1795, ca si geografia.

Ackta aritmetici coprinde i putina geometrie si este recomandabil& in comparatiuneace face intre mkurile cele romarie si cele romane. Studiul mésurilor dà ocasiune luI Am-filochie sa constate, cu o vdditä multamire, latinitatea neamuluI nostru.

Intre cArtile tipärite in uz in sc6lele din Moldova, dupe 1755 i inainte, O. nu uitamde a inregistra

«Buhvar-alfavetar pentru copii,tipä'rit la Mitropolia din Ia§T, la 7263 (1755), de IacobMitropolitul. Acésta carie, D. Papadopol Calimach çlice, a a fost impartita gratis pe la

Mal' e posibil, ca s'a se fi fost intrebuintat in scòle, tot ca manuscript, i gramatica ro-mankca, de care me In unna am vorbit, aceea a ha Dimitrie Eus(aiie Brasoveanul, din1756 ').

La scella de la monastirea Putna, este apr6pe sigur, ca a fost utilisat& çi alta carte aluI Amfilochie Hotiniul, intitulata «gramatica teologhicéscei», care s'a tipdrit numaI maItarçlid, la 1795, sub Alex. Ioan Calimach **).

CAL privesce cartile orI manuscrisele utilisate de dascalii gred, in téra, nol dam inanexa, bibliografia intocmita de un bärbat forte competent in acésta materie, D. Erbi-

*) VedI eSerbarea scolarl de la IasYs, pag 251 i 252.**) Din epoca 1750 pana la 1799, D Erbiceanu Inregistralt, la pag. 332 a (SerbdreY scolare»,

artile urmKt6re : TIrnosania tiplritl la 1752 In ; Sinopsis, t'odia adunare de multe invNiturIIasT 1756; Liturghie, IasT 1759; Ceaslov, IasT 1763 ; Indreptarea platosilor, Iag 1766; Dumne-deescile i Sfintele LiturghiT, Buz M 1799; Ceaslov, lag 1772. NoT cun6scem dinteacestl anltnaT multe artY tipKrite, de caz< aiurea avem a vorbi.

43

ceanu, pentru aniI de care .ne-am ocupat pânä acum i spoi treptat pentru secolul alXIX-lea *).

In séma Visterid Moldovei pe 1776, de sub Grigore Gbica, la fila 41, se vede cacheltuit 69 de lei pentru «gazeiturile« de la Brapv, prin Sandu Sardaru.

Nu scim la care anume gazete era abonat Domnitorul, dar nu.putem contesta insem-!Mates acestei introduced de jurnale in Ora.

Acest document de la 1776, important din multe privinte, de allmintrelea nu coprindealte informatiuni relative la cultura publica.

Dintre shaeni1 maI invétaff de la curtea luí Gr. Ghica, putem cita, dupe documentulde care ne ocupam, pe doctorii Dracache Iacob, Caragea §.1 Fotache, §i pe dascalul Teodor.Dintre romani, Enache Kogálniceanmarele primesce din condica Visteriel 6 liuli, pe canddoctorul Fotache are 10.

Dasellif scòld grecesci din IaqT, de la 1776, sunt numiti in séma de la acest an,anume Gheorghe dascAlulsi Evloghie dascAlul, cad ambii se bucuri de cate 2 liuty scutiti.Mal' este i un s'Atar la sci)1A, nenumit in séma, si care beneficiaza de un liude "):

Dintre profesiuuile carI se exercitaii de minara', mai cu s()mi- in Muntenia, la inceputuljumètätei a duoa a secolului al XVIII-lea, se cade a nu uita sA numAram arta zugra.-vire!. Sunt destul de numerosl acei cari se ocupa cu zugrivia, pentru ca si pita fi in-fiintata din eT o adevArata brésla, care se deosibea in brésla zugravilor cle iceone qi de por-

trete ctitoricesd pe la biscrid §.1 ta brésla zugravilor boiangii i de caseUnde invétati a zugravi, zugravii de subfire? Nu exista anumiti scòlä, ci lie-care

zugrav avea ucenici. La 1779, Iunie 10, Domnitorul judeca un proces futre Const. Zu-gravu i intre Radu copilul de casa. Aceste a dat pe fiul sAii si invete profesiunea picture!la Const. Zugravul, cu conditiune sei platéscA cate 30 de leT pe an.

L'a invAlat profesiunea in 5 ara i jumètate i ei-ct aretat tot megequgul i cu meg-tesugul lui se hninesce». Dar ucenicul nu mai vrea sa. stea la lucru la Const. Zugravu,pana la timpul cat se obligase a rëmanea pe Muga inv6tator ; de aci procesul.

Domnitorul hotarésce : eNegasindu-se Cu cale, om slobod a se linea ca un rol), l'Ara devoe, s'a hotarit sa fie nesupèrat flul lui Radu copilul de catre Constantin, hraniudu-se cumeqte§ugul luI unde va gAsi aicea».

«Iar luT Constantin, caci invAlat me§teug dea plata ceea-ce se va gisi Cu calede catre mqteriI zugravf, socotindu-se catre acésla taled 30 pe an §i cm are sa tinaConstantin in séma 'm))).

La anul 1780 soilele din léra romanésca, in urma hrisovuluI Domnitorului Ipsilante

*) VedI anexa dupe lucrarea din cSerbarea scolarits de la IasY, de la pagina 351.**) Acéset séml se pdstrézit In archiva Academiet***) Din in aneLkt importante e documente relative la aceste bresle, descoperite de mine in Con-

dica. Domnéscl din archiva StatuluY.****) Condica Domnéscli. No. 4, actul din 1779, Iunie lo.

44

din 1776, sunt in prosperare. Posedem budgetul general al scedelor pe acest an, si ildärn in Vota intregimea in anexa ').

Observénd budgetul acesta cu data 1780, Martie 17, afläm ca

La S-tu Saya erail dascali: Manasi, Neofit, Teodor, Pantazi, si de limba latina, Anas-tasie

La Eparchia Mitropolitana erati 11 dascall si anume : Const. Iloveanu, cu ipodidas-d'u], la scella primara, (de sigur romanésca din Bucuresc1), i 10 dascalT la scàlele dinjudetele: PloescT, Tèrgovistea, Campu-Lung, Slatina, Pitese, Monastirea Arges, Rosi-de-Vede, Gaesci, Gherghifa i Urziceni ;

In Eparchia Buz'éuluT erati 5 dascali i anume : unul de gramalla la Episcopie,unul la Ramnicu-Sarat, unul la FocsanT, unul (primar) la Buzad i unul la Saac ;

In Eparchia Ramnicu-Valcea: un dasal elinesc la Craiova, unul slavonesc tot acolosi cinc! romanescI, cate unul la Romanati, \T'aleta, Gorj, MehediniT i Craiova.

Se intrelineall 44 de scolarI, costand fie-care cate 4 talerT. Numele acestor scolarTne aréla la ce clase din societate apartineall s! cam cap erati din orient, adeci strairif

Totala cheltniali pe luna pentru sctSle se urca la suma de 636 leT, adica pe an modicasuma de 7.632 de leT.

Fabrica de hartie organizata sub Al. Ipsilante, se pare a nu prea lucra la 1783.Domnitorul obliga pe proprietar sa produa hartie. Eala actul din care vedem acest fapt :

«Astad1 5 Aprilie 1783, MiercurT, Nicola Lazar (Varnesu), inaintea 'MarieT Sale luíVoda la Divan in S'Atarle, de fafa s'ail pus soroc cm-a de astadI pana in 30 dile soroc,va aduce MärieT Sale ea s'A vada, din cea maT buna si de frunte hartie ce are a scate dinfabrica de aicT din léra

DecT, din porunca Gospod. s'a facut zapt trecandu-se inteacestä condid a DivanuluTsorocul ce are DumnéluT Lazar la acésta ")». Post. Stanciof.

In Moldova fondul so:Helor sufere o scadere sub domnia luÌ Const. Mortal, care urmézadupe flama luT Grigore Ghica, la Beilic. Acest Domnitor dispune, ea preolii i diaconiT,

sub pretext a le-a iertat unele därT, sa platésa pe tot anul cate 60 banT la Mitropolie, cadin banii acestia Mitropolitul sa trimitä cate 1.200 leT pe an la epitropil sctileT din Tari-grad, pentru ucenicl ce sunt la inválatura, dupe cum pe larg se arétä printr'un greceschrisov al domnitoruluT

Cu asemenea dare in favewea uneT scele grecescT se ingreuia clerul, de nu putea plátiapoT darea pentru scedele romanescI.

Anul 1781 este semnalat ruin bune progrese ale scedelor din Transilvania. EpiscopulAron capata decretul aulic din 12 Decembre 1781, prin care cele duoa seminarii exis-tente in Blasiu se contopesc in seminarul clerical existand pana asta0

*) Vedi la archiva StatuluY, Condica Domnéscil NO. 7, fila 186 i cl.**) Condica Domnésca No. 9, archiva StaluluY.***) Acest hrisov a fost descoperit de mine bite° lada de la mitropolia de lag.****) Ve dl 1st. bisericeY unite de Dr. A. Grama. VOY Preotul romfin pe 1886 (Gherla) pag.

-45

Finea anului 1780 (Septembre), ne arnintesce de tipirirea in BucurescI a codiceT luTAlexandra Ipsilante, carea, Caragea Domnul urmitor ordonti in 25 Octombre 1782, a seaplica intocmaT *).

Acésti pravili este un in 40 de 48 file pe duoë colane, grecesce i rominesce. Prefata(lice ci cu cit este trebuincios povituitorul la un calétor, ce va si tréci prin locurT pus-tiT, ca sä nu 'Vaasa' din drum in locurT neimblate, i cu cat are trebuintä de luminiunul ce imbli intru intuneric, ca si nu (lea peste pripastii i adinaturI ; atit sunt detrebuinciase i pravilele la o politie a Domnitorul in hrisovul WI, care constitue pre-fata la codice, dice, ca ivainte de el, avea putere pravilele impäritescI i obiceiuriletuluT, de cAt cä and cu pravilele stricail obiceiurile, dud kris1 cu obiceiurile se impo-triveail pravilelor." Domnitorul a pus in concordang acestea trite, pina in al VI-lea an alDomnieT-Sale si a constituit noul codice. Cartea are la inceput armele Orel, iar la dréptaingerul dreptiteT ca cumpèna in mini, cu inscriptia Drepiatea" si la stinga chipul St.Patriarch Alexandru. E opera unui xilograf romän.

Domnia luT Caragea in téra rominésci ne-a läsat din respectul cultureT, unele acte, nitlate de naturi a'l

Cu pitacul din Septembre 22, ami! 1782, catre ispravnicT, el le recomandi pre protoRopiinumill la judete, ca sti fie ajulatI in misiunea lor de a cerceta de pod6ba sfintelor biserici,de a griji de sfintele taine, cum si le Vila preotil, de botez, de slujba bisericései deindemnarea crestinilor la paza bisericilor, de ispovedaniI i precestuit apol ail si'acéstii slujbä: a cerceta trebile bisericescl, adeci de curviT, "de hripirea fetelor, de posatni-ce, de amestecarea singeluT, de paragonicii nuntiT a patra, de fermecitorl, de vrajba in-ire bitrbat cu sotia luT, a

Iati cum slcietatea rominésci era aprepe intrégi lásatä in séma protopopilor

Cu tate acestea, Nicolae Const. Caragea, intrebat de Divan, ad admite ca judecitilein genere administratiunoa justitieT si se faci tot dupe codica ha Alex. Ipsilante din 1780,räspunde cu pitacul din Octombre 25, 1782 afirmativ. Infra cAt se impaci justitia cu a-tributiunile acordate protopopilor, este lucru cam nedemonstrat. Se vede, ci nicItéra nuse prea multami cu justitia lui Caragea, de are-ce inci din primul moment, istoria con-statA multe agitatiunI i rèsvritirT.

Ca si se apere de acestea, Caragea avu recurs la multe mesan, din call unele furl indauna cultureT nationale.

Pitacul cAtre Vel-Spitar si Vel-Aga, din 1 Septembre 1782, ordoni ca dupe ce batetoba de stréja de séri, orT-cine curtean, séa de gall, si fie dator a &Ala cu felinarnumai décA are nevoe a imbla i si fie dator a rèspunde strajuiculuI i raper,' ntiafului"

sub pedépsi de arestare si la recidivi i maT mult ***)

A cere lumina pe strade, nu era 'until MI; dar f6rte rèt1 este a impedica lumias mintit.ApoT acest domnitor.este primal care introduce mäsurTo contra libertiteT cugetilreT.

*) Ddm In anexK actul tntreg al lut Caragea, din condica No. 9, fila 46.**) VesIT anexa corespunigt6re.***) Cond. No. 9, fila 24.

46

Opositiunea ce se faca. DomnitoruluI rèsufla prin cafenele. Domnitorul se grabesce ao impiedica, dand pitacul din 1 Septembre 1782, catre Vel-aga, prin care ameninlä custrasnica pedépsa, pe proprietariI de cafenele, carI vor permite sa se vorbésca rail de Dorn-nie in stabilimentele lor ").

A duoa sli ordona Miaja in vileag i surgunirea apoI la Snagov, a lui Toma Calinescu,turburcitor si amestcceitora

Dar cum opositiunea incepe a se servi de tipar, ca s'a exprime nemulltimirea sa de dom-nie, M. Sutu, ajunge in curénd dupe aceea, cum vom vedea, a lovi, libertatea tiparuluI,,introduc6nd prima censura.

Tipografia nu pare si fiemeritat acéstä sarta. InsusI Caragea in 1783 incuragiaza tipo-grafia, ordonand epitropieT scalelor si cumpere de la Nicoli Lazar Vamesu, proprietarultipografieI din Bucurescl, pentru 250 taleri, filadre tiparite de el pentru invalaturacopiilor.

Nicoli Lazar este acel bdrbat, care, sub Ipsilante, infifintase duoa fabricI de hartie. Elutilisa o parte din hartia fabricata, pentru tiparirI de dril i altele la propria sa tipogra-fiä. In favèrea tipografiilor romane, DomnitoriI mal de curénd proibisera aducerea decarp din Ardeal. Caragea insusi amintind acesta in pitacul sèü, recunasce, cA tipariturilelui Lazar sunt impodobite i mal bogate decti t cele vechi, ce se aduccan din lenistrei ne ***).

Din ale scélelor sub domnia lul Caragea, la MuntenI, vom mentiona urmateirele fapte :In 1782 Septembre se petrece un mare scandal in internatul de la S-tul Saya. Un scolarcumpära de la un bacan, soricióici spre a o da la alt ucenic, (de nu la un dascal grec I)Intervine Domnitorul cu pitac la Vel-spatar si la Vel-aga, bacanul e pedepsit cu batae latalpe inaintea privalid. De sigur ca i scolarul culpabil a fost aspru pedepsit. In orI-ce cas,esi acel resultat din ace4ta afacere, a se regulamenta linerea si vinderea otravilor nurnaIin spiteriI "").

In contra dispositiunilor hrisovulur sc6lelor din 1776, Nicolae Caragea ordona in De-cembre 1782 baerilor eptropY, sa ase0e pe un Constantin, fiul luI Basilie barbier-basa, lascéla din S-tul Saya, unde sa aiba tata intrelinerea ).

In 1783 Caragea prin circularI catre prefecp, voesce si intarésca religiunea in sufletullocuitorilor din Ola /Ara. In apropiere de postul mare (22,Februarie 1783), Caragea a-mintesce /arel, a a patimit in curgere de 7 anI cand locuste, ciad secetä, cAnd piatra,caud bola in vite dovada, cA crestiniI acestei tkrI abatut din calea ceaDomnitorul indémna pe top sa'sI faca datoria crestin6sca : «pe lana lucrul paméntuluf,nu uitatI biserica, iubifI pe Dilea din tot cugetul i sufletul vostru i 'I aretari dragostea

curatI de fapte vele, pfizitI biserica insa in qilele de sarbatorT, cum si inilele lucratare, intéia ve facetI inchinaciunea i luand numele luI intru ajutor, a-

pucati-ve de manca, iar nu vé purtaff dobitocesce; postitI i spoveduiti-vé, grijifi-v6 vol

*) Vec,14 In anexl acest ciudat pitac din cond. domn. No. 9, fila 23.**) VesIT In anex.1 pitacul de surguniit din cond. No. 9, fila 25.***) Ves1T In anex. acest pitac din cond. No. 9, fila 547.****) Ve0I 4n anexli. 3 acte urmate In acéstlicausL*****) Ved! In anexil acest document din cond. domn. No. 9, fila 102 verso.

47sotiile veostre i copia vo§tri ; nu facetT de sila poruncilor n6stre datoria västra, ei111.I eu fierbintélä.ff ).

Proclamatia acésta catre locuitorI era alaturata pe langa pitacul catre ispravnieT, eärorali se ordona, sa infrico§eze pe locuitoril ce nu's1 fac datoria de credincio§T, acum mal alesin post, cu jugul i alte pedepse

In 1783 aftarn un frumos document relativ la o se61ä romanésea infiintatfi inteun sat,eu contributiune de la locuitorl. Pe mo0a HagiuluI Stan Jianu Biv-vel pach., acesta a era-dit biserica de piatra i chili! pentru calugArT 6menT seracI neputincio0, carT sa'0aiba hrana si chiverniséla loc.' Lang acéstä biserici Jianu a fault i sceli romanéscapentru a se Inveta copiii de pomana.a Locuitoril dupe mo0e, earl* aú bun ca0ig din mese-riaceexereita eu tälicirea pieilor de eaprä, vétAnd acéstä bun& fapta a paharnicului s'atiindemnat i eI pentru pomenirea lor i aft dat zapis, in 15 Octombre 1783, prin care seIndatoresc, ca din *tip' meserieT lor, sa dea ajutor cate 10 parale de tie-care suta depiel ce vor lucra. Domnitorul intaresce in 12 MarLie 1784, acesta invoialä i mal adaugein favärea bisericel 0 a se6leI 5i alte veniturl, precum : din vama balciulta, ce se va tinepe acea mo0e, sa aibä a da varnewl din Craiova talerT 100, din orT-cat venit se va stringedin ac,e1 bálció, ca sä fie acésta milä pentru chiverniséla bisericeT, de Mehl, tamale, unt-de-lemn i pentru plata dascaluluT ce va inveta copiii i pentru hrana seracilor ce se vorocroti in chiliile biseried 5i tre'l preotT 0 un diacon sa fie la biser.ca ").

In 1783 1ncepe Domnia luT Mihaiil §utu la Munteni.La inceputul anuluT 1784, (Ianuarie 24), afläm un pitac Domnesc, care ordona catre

Mitropolit, EpiscopY i Velitl BoierY, de la Ve! Ban papa la Post., le ordonä a se adunala S-tu Saya, a aduce pe boieriI epitropT i sa le eéra socotéla de veniturile scélelor pinaacum dupe coprinderea hrisovuluT sc6lelor i sä fad. anafora de resultat ").

In condica No. 12, arch. Stat., fila 110, aflarn i pitacul care velitl logofell din 1784, Ia-nuarie 24, si catre Mitropolit i parintI Episcopl, ca «adunandu-se la monastirea S-tu Saya,se aduceti pe D-lor boieril epitopT i sä le emit sa ne dea socotéla de venitul 0 de chel-tuelile orfanotrofieT, pana acum, care socotélä sa theorasitT eu de amaruutul, urmand dupecoprinderea hrisovuluI orfanotrofieI i incheiand socotéla sub iscaliturile Sfinpilor Västre0 ale D-västre, si ne aretall Domnie Mele in scris prin anafora ea sä. vedem».

Din acela0 an, iata-o

Carte ciltre bolerlI epitropi

üFiind-cti pentru trebuinta ob0eT politeT acestia am renduit Maria Mea Donor pe Ca-raca§ doftoru, poruncim ca de la 1 Maiil a lunel ce vine, sa avert el da léfa pe luna PotalerT 100.

1784, April e 25.

NB. Cu alta., carte din aceea0 data, Caraca§ e nurriit doctor 0 la spitaltil din S-tulPantelimon, cu léfa talerT 50 pe tuna de la 1, Maiii "").

*) Arch. Stat. cond. No. 9, fila go verso.**) Condica Doinnéscl No. zo, fila 355.***) Coo:ilea Domnéscl No. 12, fila 112.

****) Condica Doinnéset 'N'o. 12, fila 152.

48

Hrisovul scélelor de la 1776, dupe 8 anI de functionare, nu mul(Amesce pe Domnitor.In Maia 25, anul 1784, el adreséza Mitropplitulul qi la maI mulJ boierI din Divan unpitac, sA faca ancheta la S-tu Saya, sA va0A, cum se aplica hrisovul i sa propuna Imbu-natatirile dorite. Domnitorul ()ice:

«Fiind-ca ne adeverim Domnia Mea, cum a la sc6lele DomnescI de aid, din orasulcurescI, din r6ii obiceiii se urméza un nizam seidac, in urmA dupe atatea cheltuell ce seface pentru folosul ohtiei, jata dar orénduim pe P. S. S. Mitropolitul, pe D. Vel BanMica, Vel Logofét de Téra-de-Sus §i pe D. Vel Post., ca adunandu-se la un loc,citésci hrisovul Domnesc al scaelor, sa vadi i orénduiala ce se unnéza acum la seda §isa socotéscA nizamul acela ce va socoti ca va fi maI temeinic i mal stApAnitor i sprebine urmator. SA ni se arételn scris

Pe timpul acesta Patriarchul de la Ierusalim visitéza 16ra "*). Nol b5nuiin, ca pornireahit Vodi Sutil In potriva scad Domnesci, n'a fost fara de legaturd cu preamblareatriarchuluI prin Ora.

Nemulfamirea PatriarchuluI de resultatele ce se dobéndea in sc6le, Impinge pe SuluMihaiil contra lor, i sub pretext de a le Imbuntitati, ele sunt la un moment amenintatede o mal mare grecisare..

Ele scapA, prin faptul, ca nu rèmane mult Domn in Muntenia acest

In 1784 se inregistréz3 mòrtea dascAlului Neofit, de la S-tu Saya ',").

Pe de o parte Sufu da carte de scutire luI Stanciu tipografu "") de la tipografia Mitro-polid din BueurescI, in 1784, Februarie 29, si pe de alta, tot data urand tipografia cat

seelele, lovesce libertatea tiparuluI prin urmatorul pitac catre Mitropolit((Fijad-ca se envine a sci Domnia Mea cele ce se del in tipar la tipografla grecésca, séti

romanésca, atilt de aicea din Bucuresci cat ai de arara, mi:a ca acest pitac dam P. S. T.In scire, ea de astOI inainte, Mil de a nu ne aréta P.S. Ta Antéii.1 cu anafora i ara a nuse da A ntéifi voia Neistra, gnu se cuteze lipografiI, niel vre-un vivlion, niel Ore-carede scrisáre, ski Baje ântéiü veri-cum a da in tipar. Aussta iniciintare sa o dea P. S. T.

parintilor EpiscopI, cum i tipografilor sa le poruncésea ).

1784, lidie 25.

Prin brisovul de la 1776, s'a prevNut un profesor special de musica. In anul ac,esta1784, Decembre 1, acest curs se infiinléza la scerlele din S-tu Saya, rénduindu-se lave--

*) Condica Domnéscil. No. 12, fila 163.**) Veslt condica No. 12, fila 16o.***) VeslY condica No. 12, fila 169.****) VesIT condica No. 12, fila 134.*****) Condica No. 12, fila t8o verso. In August 1, Domnitorul ordonli acata i EpiscopuluT

Filaret R6mnic.

,49

tätor de M. Sulu, pre dascOlul Mihalache cântareful. Eata pitacul de Onduire a acestuiinv6tOtor, adresat catre epitropiI scólelor

Fiind-ca am hotarit Domnia Mea, dupe cum si in hrisovul schlelor este orénduit, ca siwpm la sun& ot S-tu Saya si un dual musicos, orénduim la acésta pe Mihalachedascalul cintarelul, pentru a 'Inv* ucenicil mestesugul cantarilor ; eat& ve poruncim,catatI hrisovul scaelor, ca sa vedell ce plata se randuesce dascalulta musicos, si pe atva fi scriind hrisovul, sa ne arkall in scris; asisderea sa orénduip numituluI dascal duo6oat alfiturea la un loc in launtru In monastire, dintre ale scedelor : una pentru sedereasa si alta pentru ucenicil, earl sunt sa vie spre invètatura cantarilor, care odaI gatindu-le,D-vóstra, sa i le facell teslim ; insi ucenicit, cart' vor fi la invátatura cantarila, sa scillD-vOstra, ca n'ati si ranana cu sederea la scóla, nicI o alit{ rénduiala mal mult n'ait de lascóla, WA de numaI pentru invqatura sa mérga i sa vie *)

1784, Decembre 1.

Deja in Noembre 29, acelasI an 1784, Domnitorul adresag catre Mitropolit un pitacprin care 11 invita, sä insdrcineze pe egumenn de la monastirile din BucurescY, ca si ga-sésca fie-care cite un scolar cu glas bun, si sa 'I intretina cu Ole cele necesare pentru aurma la clasa de musica.

Eati acest ordin al Domnitorului *)«P. S. Ta Parinte Mitropolite, sá adunl pe totI egumenil de la tóte monastirile de aicé

din ora5u1 Domniei Mele Bucuresd, cärora di le daY strasnica poruncit, ca fiesce-carele säObi a gasi un copil cu glasul bun, cäruia copil säl pate de grija pentru demancare ipentru imbräcaminte si pe acestI copil sal tramita pe We ilele nelipsit pentru inv6IO-tura cantdrilor la sceda la S-tu Saya, unde s'a orénduit de Domnia Mea intr'adins dascalulMihalache, dasal cantaret obstesc. Pentru care acésta tréba, nu numaI acum sa le dalporunci strasnici egumenilor, ci sal i silescY, farl voia lor, a fi urmatorY la acestluau cu cale, ca s6virrsca in fapta i sä se fad. rod dinteacésta, (lind-ca avem a facecercetare pe urmi pentru acésta, de ail fost urmatorI egumenil séti nu.'

1784, Noernbre 29.

La Decembre 2, acelasI an, Domnitorul tramite urmatorul pitac Care epitropi : «Po-runcim Domnia Mea, D-vOstra epitropI, fiind-ci prin Domnescul nostru pitac catre P. S.Mitropolit am dat porunca la fies-care egumen din monastirile din Bucurescl, sa gaséscacite un copil cu glas bun, canora copiI O. le porte de grija egumenii pentru hrana siimbräcamintea lor, i sal tramita in t6te Oilele la S-tu Saya, unde am orénduit DomniaMea dascal musicos pe Mihalacbe, ca sa le paradosésca inv6tatura cantarilor, eata v6 po-runcim, ca. de acum peste 20-30 (Ale, sa cercetafi la &seal de af_t tramis egumenii mo-nastirilor din Bucuresd cate un copit sea nu, si pentru aceia ce nu va fi tramis panaatuncea, sd ne insclintaff; cum si peste Old vremea sa c,ercetatt de urmézi toll egumenilacésta poruncd i srt aveti a ne aráta pe cel neurmator.a

1784, Decembre 2.

Cu tóte aceste ordine s't dispositiunI, clasa de musica intar4;lie a se realisa, cad egu-meniI nu se supun ordinuluI dat, asta ca in 27 Februarie 1785, treI din epitropiI scaeloradreska DomnitoruluI acésta anafora :

*) Condica No. 12, fila 210 verso.**) Idem.

4

*) Condica No. 13, fila 175.**) Cond. 12, fila 259 verso.

50

P. I. &trine!InsciintAm M. Tale, ca dupe ce cu luminata poruna a I. Tale, s'aitamlat in S-tul Saya

dascal musicos Mihalache, s'ad facut oranduiala iarad cu porunca M. Tale, ca peste copa cese vor stringe la invAlatura psaltichid, de voie, sa fie datere Bi 24 de monastirI de aid dinBucurescl, cum Bi cele din impregiurul Bucurescilor, s'AV trimita cite un copil spre lava,/Laura psaltichid, care copil si'BI aibl mAncarea, alte trebuincióse din monastire, hota-rindu-se de M. Ta i soroc de a trimite monastirile t6te copiiI, care soroc a qi trecutpana acuma numaI duoI copiI ati venit la sc616, lusa unul de la monastirea S-tul Georgealtul de la monastirea Marcutd. De acestea insciintam I. Tale.

1785, Februarie 27.

SemnatI : Ienache Leh. (Lehliu?), Nicolae Stolnic, Ioani Mate' D.

Numd in 15 Aprilie 1785, Domnitorul da o noul deslegare in sensul primelor ordiueosandesce la amende pe egumeniI recalcitra* lata: acésta nota ordine

ItA Mihail Const. Sutil VV. etc., de vreme ce inteatata prelungire de vreme n'ad fosturmatorI egumenil monastirilor la acest lucru cuviincios, aretAndu-se cu acésta neiubitorIde podóba sfintelor biserid i neurmAtori la domnésca hotarire a &ostra; lata dar, peutrunesupunerea lor hotArim sA dea trepad de tot egumenu de la sineBY Po talerI 10, caretrepad ia dascAlul musicos; pentru care oranduim pe sd apuce pe fie-care egu-men cu strinsóre sa dea acest trepad, Bi apoI sA le faca zeapcealic, ca sa aiba cate un copilla invattitura cantärilor, negreBit, dupe oranduiala ce am fost faca."

1785, Aprilie 15.

Un alt pitac din 18 Maid 1785 ordona boierllor epitropI, BA dea din banii cutid, luIMihalache dascalul musicos, cite 15 talere pe luna, d'ara de orAnduiala ce are de la bise-rica Gospod. I se va da acésta lefa, nu numaI cal va Bedea la S-tul Saya, ce Bi dupe ce seva muta la mitocul episcopid de Römnic fiind-ca iarad are a urma 'fui/altura cantäriT,lusa din banii saelor."

1785, Maid 18.

Apare de la acest pitac, ca clasa de musica in fine a functionat Bi ca maT apoI dascalulMihalache a trebuit sa se stremute cu locuinta de la S-tul Saya la mitocul episcopid deROmnic **).

Preda óre dascAlul Mihalache numaI musichia bisericesca ? Ne este permis a crede, cauceniciI de la S-tul Saya invetail In clasa de musica i alt-fel de cAntAri decAt cele biseri-cesci. Deja musica instrumehtala intrase in deprinderile societAtil. Nu numaI tarafurlde tiganI delectau boerimea si pe Domnitor, ci Bi musica disa nenzfésta. In alaiurile di-verse de la acésta epoca, gAsim mered luand parte Bi o musica. nerntéscd, organisataplatita de Domnitor. Ast-fel era natural, a alaturea cu metercheneaua imitata de la turd,in óstea romanésca, sA se introducA, prin imitatie de la musca!!, musica dupe sistemul Eu-ropean. Numerósele balud i petrecerI, carT se introduc in societate, in timpul ocupatiu-neI rusescl, de la 1769, ad imboldit desvollarea cAntarilor de danturI europene i decI adintrodus destul de iute musica europea.

Institutiunea orfanotrofid continua a fi preocupatiunea DomnitoruluT, dar da ocasiuntsi de crearT de lefl pentru anumiji boeti. As Ta vedem, ca. In 1 Februarie 1785, Domnitorullranduesce special epitrop la orfanotrofia pe Biv-Vel Pach. Enache Vilara si'l asemnézade 120 talen l pe luna, din baniI cutid ').

De cat orfanotrofia Inca nu exista, cum se probéza prin actul ce dam mal la vale, din20 Martie acelas an.

In acestasI an 1785, lulie 24 Domnitorul voesce sa introduca reducen l in budgetulscellelor, sub pretext, ca prisosul sa se intrebuiuteze la alte lucruri folositóre. Ne cam In-duoim de aceste bune intentiunT, cand vedem, ca Domnitorul incepuse aceste ImbunattitirIprin a crea léfa lul Vilara.

Domnitorul randuesce cu pitacul din 24 Iulie 1785 o comisiune compusa din episcopulRômniculuT, Biv-vel Ban Ghiea, Biv-vel Logof. Brancoveanu i Biv-vel Pach. Romaniti.Ordond Domnitorul acestora, sa mérga la sedla domnésca din S-tul Saya si sa aduca inainteaion pe boeril epitropI i impreunand veniturile, atat ale scelleT, cat si ale orfanotrofiieT, «sacercetaff cu deamènuntul, atat veniturile cat ì cheltuelile lor, de peste an, a lefilor, a lira-neI i altele ce all curs pana acum si dupe ce vetT face acésta cereetare cu perierghie, safacep i cumpètarea acestor tuturor cheltuelilor, ca puma cat vi se vor pärea i bunapia a orandueleI wad i pentru maI buna procopsélä a ucenicilor i pentru orfanotrofie,cele euviinci6se cheltuelT, acelea sa se hotarésca de a se urma de aici inainte, iar ce vise va parea, ca este zadarnic i Ma de folos, cum : hrana ce peste oranduiala i altele,sa o seadetI, ca prisosul acela sä se metachiriséseä la alte fol6se iar de obste i pentru ur-marea ce yeti face, In scris si avem insciintare '')». 1785, Iulie 24.

Originea biblioteceI de la S-tul Saya este mal vechia decät hrisovul scdlelor din 1776,totusl nu cum5scem pang astaçli pe vecliii bibliotecarT. Gel maT antéig numit bibliotecaral S-tuluI Saya rämane, pana la descoperirea altor documente, dascalul Ambrosie. Acestaprin acelas act cu care este numit de Domnitor in slujba de bibliotecar, este Insarcinatca pedagog al internatuluT. Pe länga dascalul Ambrosie, vivliotecar i purtator de grijaucenicilor, Domnitorul, in pitacul catre boerif epitropT, de la 14 Martie '1785, maT ran-duesce un al duoilea pedagog. Atributele acestora se pot vedea in pitacuI urrnator : «Fiindca la scella domnésc.A ot S-tul Saya am oranduit Domnia Mea pe Chir Arnvrosie das-cal, a fi vivliotecar i purtator de grija ucenicilor; asisderea am mal oranduit Domnia Meaun al duoilea pedagogos peste cd-alt1 ueenici al seedd, care s'a fie nelipsill intre eI sprea'T povatui a'sI invèta rnatemele, cat i intru a cerceta intru t6ta vremea pe la t6telor, sa vadi a nu lipsi din sc6lä nicl unul si a nu se face intre ei vre-o pricina de galcéva,cärora le-am oranduit Domnia Mea si léfa din banil scedelor, !ma lui Chir Amvrosie Poti. 60 pe luni i lui pedagogos po tl. 10, incepéndu-se a li se da de la 15 ale trecutuluiIanuarie inainte **)». 4785, Martie 14.

*) Coud. 12, fila 259.**) Cond. 12, fila 288.***) Cond. 12, fila 235 verso.

Vilara are léfi ca epitrop al orfanotrofieI maI importanta mult deceit dascalil ce oste-neaü in scólá, iar orfanotrofia, precum maI sus aretaräm, Inca nu exista decit pe hartie.In adever Domnitorul insarcinéza la 20 Martie 1785 pe boerif epitropY, sa se ocupe deveniturile de creat pentru tinerea orfanotrofief i sa cerceteze i despre modul cum bise-rica Tuturor sfintilor a fost alése din trecut pentru aseçlarea orfanotrofieI. Jata pitaculdomnesc in acéstii afacere, din care maI vedem, cA Stol. Dumitrache, autorul istorieI eveni-mentelor de la 1769 la 1775, este om de incredere deosebitä a luI Ipsilante:

«Pitac cAti e boeri epitropI: Ve Insciintam, ca vrend Domnia Mea a se tocmi i a se punein faptä orfanotrofia, ea un Meru sufletesc de obste vrednic i folositor, am oranduit cate-vavenituel pentru cheltuiala 0, adeca din dajdia preotilor, de la bragagiI, de la eéra si dinaltele ce se va gesi cu cale. Pentru care ve poruncim, ca dinpreuna cu D. Stol. Dumitra-che, adunandu-ve la un loc, sä socotitl maI antéid pentru veniturile orfanotrofid, al duoileasä socotitI locul locuird copiilor sermanI si pe langa acéste, sa cercetatI pentru monasti-rea Tuturor sfintilor, cu ce hotärlre i oranduiala s'a fecut orfanotrofie i miçiiocul cu carese cade i folosesce a fi acésta monastire orfanotrofle ? si de tete acestea sä ne aretatl Inscris eu anafora *)».

1785, Martie 20.

Epitroph impreuna eu Stol. Dumitrache presenteaze In 29 Martie 1785 anafora Dom-nitoruluT, prin care areta c,A n'ati gasit locul maI bun pentru orfanatrofie, decat la mo-nastirea Tuturor sfintilor, fiind in politie i in indemti net a se putea gäsi de kite ca. tesunt trebuincióse, attit spre hrana i crescerea copiilor s6rmani, cat i acelor ce o vorposloqi

BoeriI cer insä strämutarea egumenuluI in alt local si sä se ja veniturile monastirdpentru Intretinerea bisericeI i facerea coperisuluI odäilor i sä. se dea i duoI tiganI deaI monastird, unul pentru biserica, i altul pentru portärie.

Domnitorul in 1785, Aprilie 24, gesesce buni i eu cale anaforaua i aproba cerereadin ea, adäogand cA, i cantärep si fie la biserica nelipsitI" '").

Vacanta facuti prin men-tea 'di Neofit, din 1784, la saele de la S-tul Sava) pare ca.'este Implinita in 1785. in acest an 1785, Ipsilante trimise in Italia i Germania pe dascä-lul Manasi Iliad, sa aduca instrumente pentru see& de la S-tul Saya.

Jata un pitac Domnesc, care ne areta, cum fn 11 Maia 1785, se proceda la numirea das-caluluI de gramatica ce lipsea la S-tul Saya:

«Fijad cA pentru a se face alegere de dascal la gramatica a se aseçla la sc6la domnéscaot sfet. Saya, oranduindu-se de catre Domnia mea, cu pitac, pie P. S. Par. Mitropo-litul terd, DumnialuI Vel Log. de téra-de-sus i D-lui Vel Post., ca sa cerceleze din catIse afla aid pe ceI vrednicI a lua descalia asuprasI, aü aretat Domnief-mele prin cu vént 3anume, ce gäsit P. S. S. Parintele i cu D-lor boeril vrednicI, ca dinteensiI sa hole-rim unul. Dec1 iata am hotarat Domnia mea pe Paisie, pe care 11 oranduim a fi obstescdascal la gramatica, cu hoterire ea insusI cuviosia sa, sA aibi alege pe care 1 va so-coti vrednic de al duoilea dascal, sa ni'l aréte ca oranduim, dupe a sa alegere ; i iaresI

*) Cond. 12, fila 236 verso.**) SemnatY: Enache Leclaiu, Pcia. Ion Vilara, Stol. Dumitrache i altY duoY.

***) Cond. 53, fila 176.

*) Condica No. 12, fila 258 verso.**) Cond. No. xr, fila 107.***) Cond. No. xi.****) Cond. No. 12, fila 327.

53

insusi cuviosia sa se faca' alegere, prin fee, de uceniciI ce sunt vrednicI a remane la inva-tatura, sa ni-I arate; ce dar P. S. Ta Pir. Mitropolite, D-ta Vel Logof. de tera-de-susD-ta Vel. Post., impreuna l cu boeriI epitropT, dupe hotarirea neistra aseçlatI, ca demane intrand la sceda sa i incérd tema, lar cel de al duoilea sa paradosésca iarasT a luimatemi deosebit. Asisderea, sà aiba oranduitul dascal cel mare, a deorthosi de duoape s6ptemana. themata.

Asisdere se urmeze a face si technologic, pe téte çIilele nelipsit, silindu-se a iesi roddinteacésta, urmand si dupe cum deosebitul nostru pitac d'an téiii aù poruncit

1785, Mali& 11.

In decursul anuluI 1785 aflam mentiunI despre cate-va scoli de pe la sate. Asia suntcele urmät6re :

Sc6la de la Agesci. In al treilea an al domnieI luT M. C. Sulu, la 15 Martie, acordavenitul din vinericii, de la mal multe pop6re, iubitului sèfi fiù Gr. Sulu, sub pretext deintretinere a scélei si a bisericeI de pe mosia Agescil, a acestei bezedelel. pice hrisovul,ca aü acordat asemenea venit bisericel, fiind-ca ase4at la ea (saga pentru inveitel-tura de copiipàmênteni, fei rei de platei i feírei. simbrie. Iata pitacul cu care in 8 Au-gust 1785, Domnitorul volnicesce pe representantul BezedeleI Gr. Sulu, de a percepe vi-naricia pentru scóla çi biserica din Agesci, judetul llfov.

Fiind-cä vinariciul din popor Putreda din Deal si din Vale i Cherasci i Zaplati i Badu-cesci i Belciugata i Maxinenil sud Slam-Rimnic, i din popor Ursoaia i Arva i Valea Hu-meI i Valea Urloia i Tocilele si UngureniI i Ceptura, sud Saac, este afiorisit cu hrisov lascóli si la biserici de Agiesci, prea iubitulul nostru fiú Grigorascu Sulu, cate 5 haul devadrä, am dat Domnia mea, dupe hrisov, acésta domnéscA a n6stra carte la manilece s'all oranduit din casa prea iubituluI nostru fill, a stringe venitul acestuI vinericiti peséma numiteI scede çi bisericI ***).

Cum ca venitul vinericiulul nu merge tot la biserica si la scdla din Agesci se vede side acolo, ca. In 8 Octombre 1785, mail di Domnitorul tot scòlel si vinericiul de la pop6releRogozele, Bäneasa, Slavitesci, i Bärzescil din Cretesci. Cate 5 banI de vadra vinericiul dela a tatea popére, e lesne de inteles, ca producea mal mult decat biei catI-va lei pentruléfa dascalului çi pentru tamaie, unt-de-lemn si plata servitorilor bisericiI I

Pe mosia Preajba din Dolj, a luI Hagi Stan Jianul, continua vechea scedä rominésci deinvalatura copiilor parteT loculuI. t Care acésla ffind lucru sufletesc si de folos, Oice hri-sovul din 1785, a luI M. Sulu, pentru ca sà lumineze prin scóla cunoscinta copiilor. ...»,Domnitorul intaresce sc6lei din Préjba, veniturile dupe anterióre hriséve.

Scarlat Greceanul Vel-Logof. de téra-de-sus, la strèmosésca sa mosie din judetul Dam-bovita, face sc6la si biserica de zid. In acésta scedi vor invita fard platä, cu Intretinere dela fundator, 20 de cop'. Domnitorul acorda pentru intrefinerea sc6leI dreptul de balciala mosie, prin urmatorul document: ***)

*) Cond. No. 12, fila 342 verso.**) Cond. No. 12.

54

«De vreme ce D-luI Cinstit çi credinciosu boer D-luI Scarlat Greceanu, Vel-Logof.de téra-de-sus, la stramosésca D-sale mosie, ce se numesce Cornesci ot sud. Dambovita,facénd biserici de zid i imprejur chiliI i sc616 pentru Invölaturä de carte, cu plata de. laD-luT, de invata copiT, cu oranduiala ca tot-d'a-una sa fie 20 de copiI nelipsiti la invöta-tura, facut rugaciune, sa dam voie a se face hilad pe an °data la numita mosie, in3 dile dupe Pasa, la Duminica tuturor S-tilor, ca cu putinul venit de vaina si de alte obi-ceiurI, ce se vor stringe de la acest balcifa, sa se ajute scola, spre a se putea jipe nesträmu-tata. Decl vödénd Domnia mea, bun proerisis a D-IuT Vel-Logof. i silinta ce a pus mimulta cheltuiala de a fäcut acest lucru fórte trebuincios i folositor locuitorilor partii lo-culuI, am bine-voit, etc.» (Aprobi cererea de balciti, 1785, Octombre 20).

In 1785 Septembre 1, aflam randuit doctor la scéle, pe loan Manicat, cu urmatorul pi-tac catre boerii epitropI

lo Mihail Sutu VV., etc., fiind-ca la sceda domnésca ot. S-tul Saya am oranduit D. Meadoctor pe kan Manicat dohtor, poruncim 0-v6stre boerilor epitropl, sa fitT insciintatI deacésta i arötatI cazvach orânduitulul doctor, cele ce coprinde in hrisav pentru datoria saurmind darea lefa' de la acésta qi lnainte a i se da».

1785, Septembre 1.

Trimiterea de doctor! prin unele judete ale töreI este inca un midloc de a pune in con-tact pe romanI cu nmen1 mai cultl. Intre judetele favorisate din acest punct de vedere in1785 si 1786, sunt Craiova i Römnicu-Valcea. Inca de la Alex. Ipsilante am völut orga-nisandu-se spitalul de la biserica Obedeanu. La inceputul anuluI 1786 (Martie 5), Dom-nitorul fi/cha lefile doctorilor i spiteruluI din aceste judete prin pitacul urmator ")

«De vreme ce léfa dohtorului i spiteruluI de la Crainva si a dohtortiluT de la Römnic sudVAlcea ala fost oranduite alat de catre Domnia Sa fratele nostru D-nu Alex. Ipsilante VV.cat i de Domnia Mea, sa se dea inteacestasI chip, adecä

TalerI 200 din vama Craiove ;200 de la Ocnele-MarI ;200 din vindarea oierituluI;200 di jmäri tulttI200 vinäriciulu!.

CarI fac talerI 1.000, afara din baniI cämäril, ce se vor da la vindare ; dér pliroforisin-du-me, Domnia Mea, de silinta cg pun la tréba acésla ceI ce sunt oranduitl, care este al ob-stieT folos, ne-am milostivit, si peste acésta 1.000 ce li se da pana acum le-am mal adaosinca 100 talerI, tot din cestea mal sus numite slujbe, ca sa li se dea de la ocne a1ï 20 talerlpeste 200 talerI, de la oerit inca 20 talerI, de la dijmärit 20 talerT, de la vinäricI 20talerT, de la vama CraioveI 20 tale'', peste tot 200 taleri M'ara din baniI camaril "

AcestI bani aü a se imparti la doctor! i spiterl.1786, Martie 5.

*) Cond. No. 12 fila 248,

55

Cu WA prop4irea necontestabil Willa de téra in ultimi an! ; cu toll doctoril traixiisïin drépta 0 in stanga ; cu tóte predicile, sea didachiile tinute la biserid, duminecile i sèr-batorile, in unele puncte extreme ale Orel, ha chiar çi in Capital& persista a domni pre-judeatile i superstitiunile. O istorie nepartinitóre a culturel nationale nu p6te sa nu in-registreze cu regret un document, ca cel ce dam aci, din 1.6 Aprilie 1785. Acest act con-stata existenta credinteI in strigoI i narkti fapta impie, din MehedintI, a violarel mormin-telor, a desgropariI de mortI, bänuitT cA sunt strigol, a arderd lor i aruncard cenuseI lorpe apä. Ne impadm infra cat-va cu M. Sulu pentru ca inferézi asemenea fapti i cautasa lumineze poporul asupra el. Jata documentul :

«Cind carp legate la 5 judele de peste Olt 0 la caimacamul GraioveT.(Am fost luat Domnia Mea inseiintare, cum ca. intracestea trecute Oile, la Mehedinfi s'a

hitèmplat de ail murit caff-va 6menY de peri-pleumonie, i 6meniI aü intrat inteo Werecum a ar fi eait strigoi i dinteacésta ar fi nourit, dupe care pirere a lor ail pus 0 ail 0desgropat pe uniI, arddnd i trupurile lor, dandulke pe apa. De care lucru ne-am miratDomnia Mea, de ce sa ingaduesd, D-ta, cat 0 ispravniciT, pe locuitorI a avea acest fel deideie nebunéseä 0 cum sá se cuteze la o fapta ca acésta, care este 0 impotriva legii i vi-novat de pedépsa eel ce o urmézä. Acum fára a nu.ne insciinta, nid te-ta, nIcl ispravniciI,intelesem,, a 0. la Dolj s'a aw,lit de una ca acésta; pentru care iata cA scriem D-tale, säalb! a sc6te pe 6inenI din acésta ideie i sal fad sä. inteléc,ra, cA acésta este o pärere nebu-nósc.i 0 a nu mat' cuteze la fapte de acestea, cad cel ce va indräsni, va &lea in pedépsaaceea ce este randuitä dupe pravila la sapätoril de mormanturl; de care iatä scriem i deo-sebit cartile Domniel Mele, catre ispravnicil judetelor, a00erea si P. S. S. Par. Episcopde Rimnic aü scris cartile S. S. catre potropopI i preott, sa dea noroduluI invitaturä,care cele ce veI primi D-ta, sà ai a le trimite la fie.-c,are judet, i fiind-ca se AA ai de unadata, i doftorul Craiovei aicea, i se dete porunca DomnieI mele, ca sa se sc6le sa vie acolo,ea sa caute si vadä, ce este patima acésta0 de va fi trebuinta sä mérga 0 la MehedintI, sävada i si avIem Domnia Mea insciintare cu pliroforie pe larg de patima ackstab.

1785, Aprilie 16.

Sá ne fie permis óre a ne indigna mult contra superstitiund poporuluI, cand pana.prelatii bisericiI cred in farmece i aii rugAciunl de deslegare de ele ? lata anaforaua Mi-tropolituluI Grigorie al duoilea, mitropolit care a patronat mult inv4itura, conlucrandeu Ipsilante la hrisovul se6lelor din 4776; jata, iicem, anaforaua acestuI Mitropolit, din1776, din care este vata credinta ha in farmece:

(Dupe jaiba ce ati dat catre M. Ta Stoica, ce se allá acum in BucurescI, la S-talrinerl,pentru o nep6tä a luI de sora anume Maria, tot de aicea, cA sunt dol anI de cand ail dove-dit'o facéndu-I farmece i alte lucrurl dracesd, WI i nevestei luT, din care i s'ati intamplatgrea bólá trupuluT, inc,at i mintile i le-ai pierdut ; intru a curma jaiba, poruncescI M.Ta, sa incunosciiiitä'm curgerea acesteI pricinI. VeI sci M. Ta, ca numitul Stoica a dat jaiba0 la no!, iar41 asemenea ne-ai aritat i aducénd pe acea numitfi nep6ta-sa, unde fat& fijadaménduoi inaintea nósträ 'I-am fäcut cercetare, de ce pricina 0 cum s'a amagit de a fa-cut acele lucrurl rele çi netrebnice i sinp-urä ea nu tagadui i marturisi, in frica luI D-I;leti,

fiind ea fatä mare 0 §eldnd tot inteo casd cu numitul Stoica, iar fi bätut capul multavreme o mkt* a el anume Zamfira, ce se a% maritata in Térgu-Välensi Sud Saac, ce este

*) Cond. No. 5, fila 437 verso

56

nevasta lift Ion Vascu, fratele lui Stoica jäluitorul, invèfând'o pe ascuns in ce chip sh facdsi cum si le atinga acele farmece i rele unsorI de aménduoi, adecä de Stoica ì de nevastalui, i scolénd'o din fire, Vise, ci 'i-ar fi dat Zamfira dinteacele rele lucrurI i cäutand pri-lejd I'-a uns atat pe haine, c,at si pe la locurI pe unde le era umbletele si de atunci nu-ptial* deck, bolnävindu-se din acele lucrurl, Ina Oda acum tot pätimèsc ; decI la acéstafiind-ca numita Maria singurä nu tägädui, i acea Zamfira nu se aft& aicea, ca sä stea faläaménduoi, sä se descopere adevirul, cu cale ar fi sa fie luminatä porunca M. Tale catreD-lor ispravniciI ot sud Saac, ca sd o trimitä aicea, sä fie aménduoi fald, sd li se facd cer-cetare pre larg, mdcar eh ne aréth Maria, cum ca acea Zamfira fórte se apärä i Vágaduesee,

cd n'a fost la sciinfa el acest fel de lucru i faptä, dar pang nu vor sta aménduoi faldniel in un chip nu se peite dovedi, etc.

1777, Aprilie 4.

Domnitorul aprobi cererea Mitropolitului, ca ispravniciI sd träinita' pe Zamfira la judo-catä

In Moldova, scaele reorganisate de Gr. Ghica cu hrisovul de la 1766, ar fi trebuitprospere, cu at:at mal mult, ed i Patriarchia aprobase organisarea lor, prin urmatorulact, ce din eróre de impaginare n'a fost dat eeva mal inainte :

«Samuel cu mila lu Dumnesleet Archiepiscop Constantinopolului, Bowl nouapatriarch ecumenic.

«Cate in adevir sunt bune i placute luT Dumneleti din lucrurile sivIrsite cu dragostecitre el, prin pronia mare nistre biseriel a luI Christos, introduedndu-se pentru sigu-ranla i continuare in viitor, pe acestea nu numai nu le refusdm spre a se Indepliniconfirma prin autoritatea biseriedscd, dar si pe eel ce's dispusT spre aceste, cu cuvenitelaude fie-cdruia i cu rue spirituale 'I Indemnäm. Dar in o ast-fel de stare miserd de a-cum a némulur, ce alt lucru ar fi de preferat, deck infiinfarea i ocupalia despre sc6lesi ingrijirea celor ce cugetà la instrucfie ? Séri cu ce cuvinte de laude anevoindu-ne amrecompensa mal generos, dupe vrednicie, pe ceI ce iad asupra lor o lucrare din cele atatde strelucità, atat de glorielsa, atat de bine-fäcètelre i maI cu sémi placuti luT DumneVed?Nu, negresit, i niel n'am putea iubi cand va alt-cava maI mult cleat instruclia i nicIam putea sal infrumusegm cu laude dupe vrednicie, pe cel ce se ingrijesee atat de ea,ci mg ales recunoscAndu'l instruclieI datoritul merit, fiind cea mal Malta din bunurT, petéte infrumuselandu-le, pe We stdpanindu-le si care presta inaintea luT DumneVeii si aingerilor pre cel ce se ocupa atat de generos despre ea, cat e posibil nod, &al incuragidmprin rugaciunI, iar fapta luT de acolo si o sprijinim i cu intäritura s'o asiguräm, spre arimanea cu ajutorul lui DumneVeii nestramutata i sa crésca cu timpul. O ast-fel de in-grijire, miscat cu zel spre obstdsca folosinfi a némului, a pus prea lnällatul i prea pio-sul Domn i Egemon a WM Moldo-Vlachia, Domnul Domn loan Grigore Ghica Voevod,fit' in S-tul Spirit iubit al modestieT n6stre, fiind din radacind bunk din ném strdlucit, cuo veche i prea renumita suceesiune, esceland prin functiunI politice si demnitäfT i cudeosebire mal insemnat cleat tofT prin virtute.si religiositate, odräslind ca ramura ceamal frum6sd ; i nu flume succeddnd gloriei stramosilor, In We, dar Ind ambifionand

57

se aréte maI puternica in el, mai mult decât in or'i-care altul savir0rea virtutel ; in catreu0nd deja in bite, se admirA de catre top. UniI povestesc admirabil iubirea 1u de drep-tate i intre ace§tia mal ales pio01 si supu0, fiind administratI cu cea mal mare drep-tate ; iar a1íi lauda cu surprindere intelepciunea acestuI bärbat ; unil marturisesc rela-tiv de eel' lovitT de s6rta, a este uman i dispus a ierta, ha Inca i cu bland* in t6te.Alfil predicind purtarea sa Iinititä i domnésca clitre top; Domnitor i Pärinte, cum*tat la viata, il numesc ingrijitor al vietel in nevoI ; realisand minunat pAni acum asupracelor present' like cdte-s spre folosul comun a celor ce traesc sub stralucita sa Downie :infiintArI de spitale, vindectirI bolnavilor, celor lipsit" intraripare, deposite de ape preacurate 0 feirte abundente prin cismele, lucrate frumos, facen i nivelad de drumurI ceduc spre scopul propus nu numal mersul 6menilor celor ce calatoresc, dar 0 uptrarea a-nimalelor celor ce cad cele de trebuinti.

Dovadd ca asal acest barbat cu virtutea i maI cu sama cu religiositatea, este 0 prearenumita sofa (Mountov) infiintati acum in Ia0, lângä Metropolie, care caracterisänd pu-ternica sa iubire de invaritura i zelul dumnec;leesc pentru folosul némului, confirma laudadupa vrednicie a barbatuld. Cad nimio alt nu este maï de respectat decat invataturanicI maI insemnat, séù mai potrivit °mad ; cAd din cele-alte creaturT, unele sunt fAraminte i suflet, i prerogativele unora dintre hcele cu mult superi6re, iar altera intrugala le lipsesce invatatura, cat fiinta, suflarea prea nesigura a valurilor din Evrip,0 le folosesce celor ce li se par al obtin intrebuintarea ; iar invatatura insadeste in noIminte, i ne prepara a ne deosebi prin ea de cele-alte fiintl necuvéntatóre ; invataturapatimele le ad6rme, i aprinderile corpuld le lini0e0e; Invalatura i moravurile le regu-164 i nobletea adevarata ne aduce ; invatatura i prudenta produce si egalitatea flaretotT o predica; invatatura singuri este asilul bogatid, i avutie nedeslipita ; invataturaeste ornament al sufletuld, pentru care nu se schimbi nicI pentru téta lumea, dupicuvéntul Mintuitoruld nostru ; frivatatura dar, este instructorul religiositateI i apara-torul Ortodoxid.

IubitorI a acestia aü fost nu numaI eimeniI invétatl, dar 0 insu0 DumnesleesciIparintI aI bisericeI i niel voesc si expun acum Iaudele invataturel, fAcute prin scris defie-care din acestia; cad nu ne este acum noua. intentiunea de a in0ra una ate una lau-dele instructieI, ca fiind cea mai superiora diutre bunurile cele recunoscute intre 6menï,precum i insu0 gura cea nemincin6sa a Mantuitoruldi nostru Christos, adesea o confirma.

Dar numaI pentru a acum pentru acest lucru bun sa laudam dupe cuviinta, ingrijireasavir0ta de acest barbat, fiind-ca scim ci se ingrijesce de invatatura, dupe cum ne-ati a-ratat noua in scris, trimitandu-ne copie de pe scrierea hrisovuluI intarit de catre InaltimeaSa. Mai Antaid prin cheltueri fdra crutare a ridicat din temelie in Iad sofa, facènd'o tot-°data incapat6re, inzestränd'o cu tde cele necesare 0 de trebuintä, i insw" dedarandbiserica i see& din ea liberé, in care se praznuesce amintirea IntrareI in Biserica a Man-tuitorulul nostru Is. Christos. ApoI numind i profesor!, nu numai in acésta sc61A, dar 0in cele-alte sae, din no hotarite de el in t6ta provincia (Egemonia) supusa lul, numitatéra, In limba ApoI a randuit salarele profesorilor 0 cele pentru nutriment elevi-lor lipsitT, ca sA dea neintrerupt, din ceea-ce platesc, dupe vechiul obiceiti, in OM Ora a-ceea, civilil, preotil i ierodiaconil. Avénd ingrijire despre acestea i-a u§urat de aceea ceplatead la Visteria Domnésca, ca nici-de-cum de la acest timp sfi fie incArcatI cu o supra-dare, sad pretestare. De aceea a ränduit : ca la 23 a luneI lui Aprilie, fie-care din (1641preotii i ierodiaconiI, si platésca färä impotrivire cAte duoI lei, numill nut:4, iar la 26 aJune luI Octombre iarasi cite duo! de asemenea, declarand ca acésta hotarire si fie ne-

58

schimbati ; dar hid preingrijindu-se a rinduit si recompense celor ce vor progresa lainv64ituri, ci déci s'ar aréta cine-va, din cel ce se vor inainta in preotie, probat in cu-vént si invilátura si nu plätésci dare, luind in scris de la Domnie; ha inca si din cel mald'inainte &CA s'ar aréta aplicat la preotie, apoI va dovedi prin inv6lituri ci póte prin cu-Wilt si folosésci pe evseviosi si aceia de asemenea si nu plätésci cele citre Visteria Dom-nésci, ca, wrap' de ast-fel de sarcini, si fie maT dispusT spre invétituri si tot-oda a maigata ca si folosésci pe altii. De asemenea Tinduind a hotirit profesorilor salare anuaie :profesorilluI de sciinri 1.50010, iar profesorului de gramaticI 600, celtfi al II-lea profesor240, iar celar de la sc6lele primare 180, celuI de latinesce 240, iar celuI de limba Orel120, anual iarisi 1.000 lei pentru intretinerea si inclestularea cu cele trebuit6re a 20 deelevI grmani, apoi pentru 1.000 care de lemne 375 lei. Bibliothecarului 420 leT, psal-tului 250 lei, predicatorului fn limba gréci apla 300, iar predicatorului in limbo. moldo-venksci 180, si tot asemenea profesorilor scólelor din téri. Pentru care a asedat epi-tropi si supraveghelori si pe Arhiereul locului Preasf. Mitropolit al Moldovei, si preprea nobilil urmatori hoed local! : pe Hatmanul Ioniti Cantacuzin si pe Vistierul Gheor-gachi Costachi, pe Vistiarul Gheorgachi Hrisoscoleu, pe Paharnicul Manolachi Bogdan sipe vistiarul dupe vremi ; iar dintre comerciaorf pe Basa Costa Avram, pe Costa Papa Filu,pe Constantin Panagbiot, si pe Sandul Panaghiotachi. Voind ca si aibi mai multisiguranti cele randuite de El spre urmare neintreruptä a acestuT lucru bun obstesc, a ce-rut, sä se intärésci si cu juriminte bisericesci. Acéstä cerere a Ináltimei sale cu cea maimare bucurie primind'o, scriem prin acésta si ne pronuntim sinodie,esce impreuni cu PreaS-ti Mitropobri din jurul nostru in S-tul Spirit ca amintita scéli spre pi-zire neclintitä a acestuT bun lucru plicut luT Dumnedeil.

1767 in luna lid Decembre Indictionul al XV.Subscrierile

Samuel cu mila lui Dumnedeil Archiepiscop Constantinopolului, RomeI non& s'l Pa-triarch ecumenic; Macarie al Cesariei; Meletie al Efesulur, Gherasim al Chiricului; Nici-for al Nicomidiei; Ioanichie al Hale,edonului; Dionisie al DerculuT; Teodosie al Tesalonicu-la, Gherasim al Critului; Antim al Mitilinei; Iosif al Vidinei; Anania al AnchialuluT;Benedict al Naupliei; Dionisie al Sandorinei.

(Dupe!. traducerea D-lui profesor Erbiceanu).

*

In cursul Domniilor lui Const. Moruzi si Alex. Mavrocordat, suntem grad de datescolastice *). Este neinduoios insi, ci Alex. Ipsilante apucind tronul MoldoveT la 1785,acesta orI-cit de desilusionat de nerecunoscinta Muntenilor, a nutrit veden i culte si pentrusc6lele din Moldova. Din nenorocire, de putin timp se va bucura Alex. Ipsilante, cicIsuntem in prediva a nou6 r6sbóie 'hare Rusï, Turci si Austriaci.

Cum ci institutiunea scólelor era intratä pe deplin, intre ale Wei, in Moldova, se pótevedea si din faptul cá Logof. Gheorgache in « Condica ce are intru sine obiceiuri vechi§i noué a Prect Inclitatilor Donini» scrisä in Iasi la 1762, Noembre 5, dice, a scóleIe ailobiceiul de a'sT trámite ucenicii a duoa-di dupe bobotéza, impreunä cu dasciliT de spunDomnitorilor eng,omii. Acésta se repeta si la alte s6rbitori ").

5) Se scie clt condicele DivanuluT domnesc din Moldova, In numgr farte mare, ail ars Impreunacu cartea Domnésca. la 1827, 'die 19. NoT am descoperit, totusl, cate-va acte la Mitropolia dinIasT, de care, maY ales pentru inceputul secoluluT al XIX, ne vom folosi.

**),Letop. tom. III, pag. 309.

59

Progreiul limbel romäne in scóle ni'l demonstrd nu numaI diverse lticrdil, call ail strä-batut pAna la noT, dar 0 constatarea ce face Gheorgache,cä chiar de la domnia luI M. VodaRacovitä, nu se maI gäseae de at dintre bétrilnI 0 forte pulini uricarI cunoscetori delimba slavond*). Din nenorocire, deed dascAlul scOlel slavonescI nu mal pune la cräcitinpe unul din ucenicI, sá slicd engomion slavonesc, in locul limbel slavonescl, aldturea cu limbaromAnésci p4esce limba elinesca. Ghorgache ne arétA, cum a duoa çli dupe sliva n,ascereI,nu vine la curte in spätdria mare numaI dascalul romänesc, cu ucenicul see, sd icà cu-véntarea romAnescä, ce, se maI presintä, i Inca in prima linie, i dascaliI intdie 0 al duoi-lea grecesc, carI eI incd pun ucenicI de çlic engomione in grecesce; de sigur cá bagi§ul ceDomnitorul, prin milna visterniculuI dädea dascälilor greet i ucenicilor lor, era maI maredeck cele date dasedluluI i uceniculdi care grdia romänesce

Domnia atAt de agitatil a luI Mavrogheni in téra Muntenéscd, de la Malí 1786 pAnd lasurprinçlét6rea i nedrépta ucidere a WI de cdtre Turd, ni'l aréla tot atilta de Domn bray

dgtept, cAt 0 partizan al inveldturet Nedréptä a fost uciderea luI de cAtre Turcil peearl servit cu credintä nedréptä tot atät i istoria, care pAnd acum s'a scris despredomnia luI Nicolae Mavrogheni.

Nu spre a reabilita memoria acestuI Domnitor (del acésta nu e tréba lucrdreI nepstrede fard), ci pentru cä oglindesce bine starea tereI 0 in parte 0 situkiunea culturalä a eY,incepem Domnia lul Mavrogheni, cu actul ce 0 insu§I l'a semnat in prima çli a sosirelsale in BucurescI, cu proclamatiunea ce adreség cdtre tea :

«I65 N. Mavrogheni etc. D-lor boerilor ispravnicl, boierilor judecitorl, cuvigilor egumenI,molitvelor vestre potropopilor, preotl, diaconI, mazililor, cdpitanilor, neguletorI, bresIgI,pdre,glabilor de prin sate 0 tutulor locuitorilor teranY din judetul de obOe ve fa-cem Domnia n6strä in scire, ca cu mila i ajutorul marelui D-slee geçléndu-ne in dom-nescul seaun, al acestei crgtinescI érï, cea d'Anteiü rAvnä i grijä a DomnieI Mele este ase urma 0 a se pazi dreptatea norodului 0 a supu01or ce ni s'ail incredintat, intru -Votepricinele i trebile lor, dupe cum gYa suntem povAluiti 0 de la milostivul DumneOeil atot Iiitorul, cela ce ne-a invrednicit la acéstd stdpAnire i spre acésta suntem orAnduitIde la prea puternicul imperat (a c,äruia stdpAnire sä o lAtescd DumneçIed peste tot pamen-tul), ca s'd curkim toríte urnidrile cele fled de cale 0 nedreptatile; deci fiind-cd din inceputn'a iubit sufletul nostru nedrepta tea, 0 este fórte nestiferitd la firea Domniel Mele, Bindinpotriva porunceI luI Dumneçleil, laid ne facem datoria i ve aretdm Dumnesleiasca po-runcd, dupe care asemenea este 0 a nestrd poruncit6re, cea maI d'Anteiii vointd a fie-eä-ruia din D-verstre ispravnicilor, see judecdtorI, see verI-ce zabet a orI-ce pricind a noro-duluI, sd ve purtatI ferte cu dreptate dupe tete i cu frica lui umnezed 0 a DomnieIneistre, sd päräsésed fe-care de cele ref' obicInuite trecute ; hot driri judeckifor, sd le fa-cetI dupe SfAnta pravilä; de jafurl 0 de hiipirI diafendipsitI 0 nu numaI D-vestre sdfitI curatI de unele ca acestea, ci nicI pe emeniI D-vestre, earl '1 aveti orAnduiri cu zapci-licurl i verI-en ce epistasie asupra satelor, sd ingiduitI a jdfui, ci fig-care sa semultdmésa pe ceea-ce este hacul see drept, WA de a se ldcomi, ed. aceea ce este drepteste 0 blagoslovit de la Dumnesleil i indestulég atAt pe dénsul cat 0 pe fiul lui, iar ceea-ce este nedrept, este praf i ca väpaia foculuI arde 0 nu numaI nu se folosesce d'intru a-

*) Letop. T. III, pag. 305.**) Gheorgache, Cond. de obiceiurT, letop. tom. III pag. 305 306.

60

cest fel de nedreptate, agoneselI, dupe cum el socotesc, ci si copiiI si casele lor reman lapustiire, precum avem la acéstä pildä multe case, ce s'ali stins si fig remas copiiI lor fertesend ; pe locuitorI WI primin cu hune voire si cu bland*, and vin la D-vestre de a seplange pentru cate cava si la cele ce vor fi cu cale sin ascullatT, iar la cele fär de cale sele dap réspunsul cu blandee, fecendu'l cu cuvént si cu deslusire a urma a poruncilorlul Dumngell 0 a pravilei, ea si 1110 ei se intelége si se pricepe bine ; iar nu färä de cu-vent infruntandul sal isgoniti. Usa sä vä fie deschise 0 auslul destept in tot c,easul ; senu sheep seracuIuI : eDute, a nu este vremep" niel WI tinell pe la curfile D-vestre Cuslile indelungate, pan a ye gesi vreme de a ve impreuna, dupe cum am auslit a patimeaiilocuitoriT, pentru ce acésta Ririe mult ne turbure duhul, and vom ausli ; luatl pilde dela lupine noI 0 urmatl, ce usa DivanulnI este deschise a primi far de preget in tot césulpe fie-care; si in scurt, intru tete se paziti dreptatea si buna oranduialA si cel ce va slujibine 0 cu credinte, chivernisind si ocrotind pe locuitorl cu bung oarmuire si dreptate, sefie incredintat si cu totul adeverit, eft negresit va dobändi mila lul Dumnesloi si evnia Dom-niel Mele, iar impotrivä, val de acela ce va alca poruncile S-tel pravile si ale prea pu-ternicel imperetil si ale DomnieI nestre si '1 vom dovedi, a a %cut vre-o nedreptate, orI ajefuit, ori n'ail pezit poruncile si povetuirile nestre; unul ca acela nu numai a va fi lip-sit din slujba DomnieI mele 0 nu va mal fi 1nvrednicit niel gate la slujba si mila Dom-nieI Mele, ci va petrece si ceea-ce n'a soeotit niel a &Wit.

gPoruncim Domnia Mea si voe tuturor breslasilor si teranilor de obste, fie-care pentru*mile si necgurile ce "Teti avea, se va plangen la ispravnicl si la judecatorI pentru ju-dean si alte nevoi ce yell avea, si nedejduim, a dupe povetuirile si poruncile ce ail de laDomnia Mea, a ve face tetä indestularea si dreptatea; iar and de la ispravnici, sal jude-clitorT, nu veil* afla dreptate, se nezuitl cu bun& nedejde si cu multa bucurie la mila Dom-nie't Mele si bite usa DivanuluI nostru este pururea deschise, de unde veti afla telLindes-tularea si dreptatea vestre cu cale 0 .... , insä calling de ve päresip si voI de cele cesuntetT reg obicInuitI de mg nainte si rugändu-ve milostivulul Dumnesieli pentru sänä-tatea prea puternicel impereti!, voI cu sonde si cu copiiT vostri, pentru sänetatea nesträ;se ve läsati de minciunT, se umblatI cu dreptate la tete, sä melachirisitli munca drepte,ca sá ve fie spre indestularea caselor véstre ; nu ve cutezatI a face par! si ¡AU mincinesesi nedrepte; nu fitI viclenT, pentru ea se ve ajute Dumnesleil, si pentru ca se ve iubim sinoï; purtati-ve cu ascultare si supunere la imperätescile poruncI si la ale nestre, care levom da in scris, prin ispravniciI judetultd, pentru ca dupe cum voifi pedepsi pe cel ce vajäfuit, si v'ail luat adichisit, asTa vom pedepsi si pe cel ce vor cuteza dintre vol a umbla cuXVi si cu OK mincinese, sea impotrivire atre oanduitii nostri, si cu viclenie nu yellputea Indrepta cu cuventul prostimeT si al nesciintei ; si asia dregatorii A se porte atrelocuitori cu troposul cel cuviincios, si locuitorii se se porte dire dregatorI, cu astute o-randuiale 0 supunere la poruncile nestre.

«Asisderea poruncim, molitvelor vestre protopopilor, preotilor, se autatT dupe cum sun-ten' povetuiti de parinta arhierei, se pezitI si se. urmatI slujbele sfiintelor bisericT cu ceaaslutä oranduiate, far de cusur, si se ve petrecen viata dupe oranduiala cinuluT, pezindcinstea daruluT ce awn*, si sä nu lipsiti intru a sfätui cu inveteturI duchovnicescI pe lo-cuitorI si insusI a indemna spre cele ce sunt ale datoriel crestinescl, ca sá le urmeze, si lepezésce si se aibe evlavie catre Dunanesleil si fie curatI ispovedindu-se si grijindu-se invreme, si cite se cuvin la datoria-ve tete A le sevirsitT. Pentru care iatä. Inteadins amtrimis omul nostru cu aceste Domnésch a Islestra carte, anteill la D-vesta is.

pravnieiT, ea si le cetip si si ne trimitetT rispunsul in scris, ei at.T inteles, apoT si mérgiprin ora§ele §i satele acelor judete, si o cetései intru audul tuturor de obste, i sa isci-lésci in dosul el preotiI i parcilabii satelor intru adeverire, cA ad inteles'o top D.

1786, Maid 21.

Slam RimnieBuzèùSaac

IalomitaIlfovVla§caTeleorman

PrahovaDimhovitaMuscel

RomanatTOltDoljMehedinfi

VileeaGorjArge§

1 Stoian Cafegiu Iamac.

IAnastase 'elogian.

Constandin 'elogian.

Ioniti 'elogian.

§tefan 'elogian.

61

Cu putine çlile inainte de acestä proclamatiune, sosise Domnitorul in Bucuresci. In urmaluT, la 16 Maid, sosesce §i ainma. Mavrogheni cu pitacul sèd de la 15 Maid 1786 or-dona insu§I alaiul de reeeptiune al Deimnei. In acest alajú ad loe §i scedele din Bucuresei.

Nesciutor de limba rominései i dorind de a cumisce de apr6pe bíte pricinile, in inte-resul de a face dreptate tuturor, Mavroglieni, care insusi pare ed nu prea scia grecesce,ordond Cu pitac domnesc, ca anaforarele Divanulul si se serie in aménduoi limbile, gréci

rominéseä. Iati acest pitac, datat din 1.786 Iunie 12PoruncA la velitir. boerI. Poruncim Domnia Mea D-v6stre einstitilor i credinciog

boerilor velii aï Divanului Domniei Mole, pentru judeciti eäutatT §i a'11 cdutat,a eirora anaforale, séú cirti de judecati ad a veni inaintea néstrd sA le audim, tóte aceleaanaforale sed eärtl, induoind c6la de hartie pana in mi1oc, si. se serie de o parte romil-nesce, iar la o parte grecesce §i a§Ta dedesubt sA iscAlirf D-v6stre. Asemenea poruncim sAurmeze i boeriI judeca-tori de la fiescecare depertament, negresit, de care sA arètatID-vés-tre, velitT boerT, porunea nóstri depertamenturilor tuturor. Care anaforale, séd cArrf,avetiD-v6stre ale serie eu mit,llocul care am aritat D-vóstre, pe seurt scriind temeiul in carespinzuri tóti pricina i hotirirea dreptiteT, care ave/1 a face dupe pravila. i inteacestchip este voia i porunca n6stri si urmati."

Introducerea in mod formal a limbei grecesci pentru unele acte publice nu imite fi

considerati de istoric, ca o premeditatiune contra limbei nationale. Un Divan domnesc incare Enache VAcirescu avea a§ia de important loe n'ar fi ingiduit asemenea lovire a lim-be! romine.

*) Cond. luT N. Mavrogheni, Arh. Statuld No. 17.

62

De allmintrelea trebue si constatam, cä porunca lui Mavrogheni in acésta privinti n'afost indepliniti de cat la rare impregiude. In adever importantele condicT din domnialuT nu ne-atl pistrat decit t'Orle putine documente in ambele limbT, ci numaï in roma-nesce, i acelea pote datorite, cele maï mulle, mal ales numerOsele proclamatiunI din tim-pul resboiuluI Austro-Ruso-Ture, condeiuluI ager i minunat rominesc al luT EnacheVicirescu. Si scie cá acest ilustru patron al limbei romine a fost pânä târiú visterniculvitézului Mavrogheni i ca numaT catre finea Domniei, Mavrogheni a fost cti nedreptulabandonat de Vicarescu.

De scele, in mod special, Mavrogheni nu putea si nu se ocupe, din moment ce dupe procla-matiunile lui, il afläm interesindu-se de imbunitätirea niravurilor Ora Unul din prime-le documente, cu referinti la sdli, este acel din 21 lunie 1786, prin care rinduesce doctoral scedelor pe un numit Constantin. Prin acest decret el numesce doctor politieY pe cu-noscutul doctor Caracaq, iar la orfanotrofie recuneisce ca doctor pie Silvestru, care dejafunctiona acolo. Acelaqi decret fixéza 1611 profesorului de musici Mihalache i bursele atrei coristI, din Mitocul EpiscopieI Rámnic si a pedagogulul, sea vitavuluT lor).

In August 25, Mavrogheni numesce Nazir al sc6lelor DomnescI i purtätor de grijäpre Episcopul ROmniculuT Filaret, prin pitacul sed Domnesc, adresat cifre ucenicisi de lasceda Domnesd din Bucurescl. Din acest pitac, ce d'ara la vale, se pete presupune, ci uce-nicil internatI la S-tu Sara manifestased nescaT-va nemultamirT pentru modul cum eraftintretinup. Domnitorul amintesce ucenicilor, eä sunt datorT si se multämésd cu ceca-celi se da, cid ceca-ce li se da nu este o datorie a Statului citre eT, ci o mili, si ci decir pecel ce se va arete nemuljämitor, vom lipsi sin vom isgoni».

Iatä intregul pitac :anind-ci D-lut iubitorul de Dumneqed pirintele Episcop de Relmnic Filaret este oren-

duit de Domnia Mea asupra scedelor Nazir i purtator de grija, poruncim tutulor uceni-cilor de la scedi, si nu al-U* impotrivire povituirilor Sfintiei Sale, ce sä fitI urmatorTascultatorT, multimindu-ve cu mila ce ve este orenduitä de Domnia Mea, care si nu osocotitT ca lefa i datorie, ci si o cuneiscetT o mili de la Domnia Mea, renduita spre min-gaierea i ajutorul vostru, in vreme ce voI nu slujitT DomnieT, sed altuia, ci insu0 voä veslujitl, pentru folosul i procopsé/a v6strä. Pentru aceea dar, multimindu-ve la mila ce veeste orenduiti, si flp sirguitori la invetituri, ca sa aretatT rod, pentru cä cel nemuljimit

neurmator, pre acela aritandu-ni'l &infla Sa, 11 vom lipsi i il vom isgoni».1786, August 25.

Orfanotrofia ind continua la 1786, dar pare, ca fondurile speciale ale eT, nu sunt sufi-

*) Acest document 11 Irnpartasim dupe copia din cond No 17, fila 39 verso.

Pitac cidro boerii epitropi1D-lor Boerilor EpitropT, fiind-clt m'am pliroforisit Domnia Mea pentru Caracas Dohtorul po-

litieY de sic!, cum clt este practicos i prothimos la trebuinele rel, de carde totT sunt multamitY,iatrl-oranduim i Domnia Mea a fi iarlt doctor al politieY, caruia poruncim datT din baniTcutieT, pe luna cate xoo talerT; asisderea s datT i luY Silivestru, ce este dohtor la orfanotrofie, peluna. cate 25 talerT i lul Constantin, ce s'a oranduit dohtor la §c6lci, pe luna cate 25 talerT. Asis-derea v poruncim, datT luY Mihalache Dascilul cantaret, pe luna cate 40 talen l ; la 3 copifcantareiT de la Metohul S-teT Episcopii R6mnic, pe luna x5 talen. Cum si vatafulta copiilor, iarasTde la Mitocul EpiscopieT, pe luna 5 talerT, Toli etc.

1780, lunie 21.

6J

ciente, de vreme ci, cu pitacul din Noembre 1786, Domnitorul Mavrogheni ordoni platalefeT epitropuluI orfanotrofie din baniI scedelor ).

Supravenind mai apol resboiul, la care Mavrok,theni ja o parte atit de insemnati, Vis-teria isT slei telte resursele, cu inmultirea ostireT i intrelinerea et. Inteo proclamatiunecitre pa, a Jul Mavrogheni, acesta aréti, cA pentru infretinerea Wire, in interesul pa-

vindut propriele giuvaere ale Di5mne, ha chiar i imbricimintele sale. Dimin anexi acest inedit si prepos document din 1788, Octombre 8. (Condica No 17 ').

As la flind lucrurile, nu e de mirare, ci in timpul resboiulul, sollele cele mal insemnate,intre/inute din veniturT propriT de pe la monastirl, etc., sä fie fost inchise. Acésta se do-vedesce i din pitacul urmitoruluT Domo M. Const. Sulu, din 1792, Februarie, (pe careit dim maT la vale, la acest an), in care se amintesce, ci «s'aft stricat venitui wacky invremea repausatului Mavrogheni».

Acesti isbire a culture nationale, prin incetarea scollelor, aü trebuit si urmeze numaTdupe ce prorupse resbelul in 1788.

In adevär, in anul 1786 aftäm pe Mavroglieni preocupat inci. de cultura publici, aju-tat la acésta de Enache Vicirescul.

Domnitorul intAlnind dificultate de a gisi in WA romani cunoscätorI de limba turd.,se botAn sA. fad. sc61á la palatul pre rominese din Constantinopole, in care sti trimiti 7tinerl muntenT ca sä Inv* acolo limba turd limba cea mai trebuincitisi intr'acestä téri".Prin pitacul säii din 1 Decembre 1786, Domnitorul serie citre boerii epitropT, imputindpredecesorilor seT, ingrijit de acésti invèläturi. Intru acésta Mavroglieni se insali,del Constantin Mavrocordat, la 1735, incercase sA introduci studiul limbei turcesci insc6la din Bucuresci

Se vede frisk ci incercarea de la 1735 nu isbutise. Dupe pitacul acesta al Domuito-ruluT M ,vrogheni, bursierii de trimis la Constantinopole urma si fie alesI dintre 1E1 deboerT seal:Ina-II, cat si din ceT de trépta a duoa, orfani sea si Cu pirinfT.

El aveil si fie intretinutI cu cheltuiala domuésci. Pitacul insciintézi pe epitropT,Enache Vicirescul Mande Vornic, are insärcinare de la Domnitor, si examineze Os& alégitineril, de la cari se cere si aibà cunoscintä de gramatica gréci. Dim in noti intreg acestpitac

Din actul acesta se vede, ci Domnitorul isI pusese in gind, si infiinteze catedra de limbaturci chiar i in BucurescI. Imprejuririle rèsboiuluT ail impedicat realisarea acestel

Pitac catre Epitropii din 1786, Noenibresi ma/ tnainte vreme nu ajungea baniT la cheltuielile i lefile ce se deli la orfanotrofie,

fiind ierat mic, se da din baniI cutieI, i acum fiind-cit nu se ajunge, poruncim Domnia , Mea,D-v6strit boerilor EpitropY: léfa ce am or6nduitlt boeruld Epitrop al orfanotrofieY, talen 120 pe lunl,am or8nduit Domnia Mea sA o daft din banil cutid sc6lelor si la socotélli vetY ar6ta». (CondiceNo. 17, fila 118.

**) In proclamatiunea luY, Mavrogheni dice: tóte hasnalele n6stre ant cheltuit i cheltuiniOn/ In sfersit tot ce am avut, i neput6nd hitêmpina grelele cheltuielY, am vIndut i t6te tacamu-rile, rachturile si hainele Domnie Mele....»

***) VedI Tunusli, editia grecact, pag. 294.

**x*) Pitac ciltre bouti epitropielle vreme ce Intre alte necuviincióse lucrurI, ce prin bfigare de sémit am vgdut Downie. Mea,

a se afill aidf In téra DomnieI Mele, este unul i acesta, de a nu se al% lntre plmantenl, nitl In

64

Continuarea scedelor in primii ani aï Domniei o probézi pitacul sill din 1787, Iunie 8catre boerii epitropi aT scedelor prin care dispune, ca si se dea cate 15 talen l dascalor,ce s'afi oretnduit cu deosebitä carte a Domnier. Mete la Focsani si la Tèrgovistea dinDambovita').

Mari le evenimente petrecute in Ardeal, revolutiunea lui Hora, Closca i Crian, termi-nal& cu tragica mórte a autorilor lor, in 1785, nu púte fi neconsiderati de istoricul cul-turei nationale. OrI cat eel 20.000 de romani devastéz& sate nemesesci, deraptini curtidomnescI i biserici unguresci, ei nu fac numai a distruge, ci din miscarea lor, din sin-gele vérsat incoltesce nu tärslii, o nouä stare de Inane'. pentru Ardeal, pentru tèranul,romin, pentru nailunea roman& de acolo. Ba i in principate strebate curentul In fav6reasitènului. Femte numerése acte ale lui Mavrogheni oglindesc acest fapt: cuvintele de man-giere, promisiunile de dreptate, ce prin proclamatiunile sale adresézi citre siteni, Dom-nitorul Mavrogheni, sunt inspirate In mare parte de evenimentele din Ardeal.

Dupe inceperea risboiuluI, prin intrarea muscalilor in Moldova, la 1788, scólele din Mol-'dova un moment reinsuflepte pare-ci sub Alex. Mavrocordat Feraru, aù trebuit si numal Ora funciona. Tot asemenea se va intèmpla cu scolile din téra Muntenésc,i, dupe ceCoburg putu inainta spre Bucuresci i Hohenloe ocupa Craiova. Niel vorbá nu mai potefi de scéle domnesci In principate,*in çlilele grele cat 'inn résboiul i Oa dupe pacea dela Sistov din 4 August 1791!

Sub Domnia luT Mavrogheni, Enache Vacarescul tipäresce gramatica sa romanésci, la1687 **). Episcopul Filaret Nazirul scedelor a simlit nevoia acestei carp. Enachigrescul aduce editorului séii, ilustrului Filaret, laude deosebite, in prefata gramaticei sale ***).

oranduiala boeracit, nicY In cea de al dmoilea, vre-unul, ca s aibit sciinta de carte turcésca, ce estelimba cea mat trebuinciósa intru acésta férci, care se afla sub stapanirea Prea puterniculuTothomanicesc Devlet, i socotind Domnia Mea, c i La ac6sta nu este pricinit alta decat ne?mpli-nirea datorieY, ce se cuvin6 sit tail. luminatit DomnT, selefil nostriY, asupra acester facerT de bine, amcugetat Domnia Mea, din rivnit parint'sca. fiind pornitY, ca s Impodobim téra tntru care Dunine-sleiasca providenta ne-ail oranduit otcarmuitor, maT vartos pentru aceste facerY de bine si cu bay&tatura acestuT cinstit i trebtuncios dialect, pentru ca s. ne r6mae deapururea ; drept acea deose-bit de scopos ce avem, ca s. aducem i aicea dascart de acéstit invV.tura, fiind-cit am hotiteit sit facemsc6/c1 a férd /a rarigrad, In saraiul ferei roratinescf, cu cheltuiala Domnid Mele, unde sit 'inve;e7 pamantenT acésta. limbt, poruncim D-v6stre, st cercetatT farit zabavit, ca st aflatY 7 pamantenT, atatdin fiT de boerY scapatatI duoT; tre, cat si din oranduiala de al duoilea treY patru, séa Cu parintisén i fárt parintT, carT sit voiascit a merge a dobandi acest lucru rivnit, dulA cum slicem, cucheltuiala Doranésca si de vreme ce acesa uceutcY, pentru ca st se Indestuleze fart zitbava de a-césta. Invatittura, face trebuinta a avea 6resT-care Thsciintare g de gramatica grecascit, am oranduitDomnia Mea, cercetator acesteT pricine i purtator de grip., pe D-ltif Vel Dvornic Enache Vacitrescul.Dec/ D-v6stre, afland ace0 ucenicT, dupe midlocul ce vg poruncim, sit i ì trimetetY la D-lui Vel Dvor-nic, ca urmand a face cuviinciósa cercetare, dupe porunca ce 'T-am dat, a-Y griji i a-T gati dupre vointaDomnier Mele, i asTa sit'T pornésca la Tarigrad, In nurnele luT Dumnesleit i cu blagoslovenia Domnu-luY, ca st ttivete si sit se procopséscit, sit fie folositorT vreY, bucurie stitpanireT, pomenire Domnid Melede-a pururea», 1786, Decembre

*) Cond. No. 17, fila 199.**) cObservatn sat bitgarY de sémit asupra regulilor si oranduelnor gramaticeY romanesd adunatealc.atuite acum tntlia de D. Enache Vacitrescul, cel de acum Dicheofllax al bisericeY ceT marT a

r6sitrituld si mare Vistier al principatuluT ValachieT. In tipografia SfinteT EpiscopiT a RdmniculuT, 1787.***) Vest/ anexa corespuns16t6re acestd pagine.

65

De si chiar in titulaturd Enache Vdarescul Ojee, c gramatica sa e cea dintäid, ast41noI scim, cd maI veche gramalla este cea de la 1757, de care mal sus vorbirdm. Numai pulln insd, de la anul acesta 1787, se inmultesc gramaticele tipdrite, In hite tenleromäne. AO'a este acea din 1788 a luI Molnar D.

In anul urmätor 1779, se tiparesce la IasI, Inteo tipografie çlisä politiascd, de catreMor Scholcru, o gramalla, prin care MoldoveniI sà OVA invdta rusesce i RusiiMoldovenesce. Acéslä seriere, descoperitä de noI in Octombre 1889, are o dedicatiune a luInider Scholeru ealre invglatorii

DecI, se constata existe* de sc(ild romänésa, din care sald era e.sit sco/ar i TäderScholeru. O analisä din acéslä pretielsä arte däm in anexd ").

La anii acestia, functionézä in partea BasarabieI o tipografie a ProtoereuluI MihailStrilbilky. Acest preot este un agent al Rusilor, i intretine o corespondent& feirte urmd-ritä Cu Mitropolitul MoldoveI, chiar inaintea isbucnireI resboiulul 1788. Credem cdacéstä tipog,rafie exista, nu ata in interesul cultureI nationale, cât in acel al politicei mus-Calesa

Un factor important cultural se introduce treptat, in Principate, mal ales In cele treIultime decenil ale secolulul al XVIII-Iea ; acesta este timba francesa, care pe bita 011ase rdspandesce maI mult In Principate

Dupre cum DomnitoriI ati secretan, ba i profesorI de limba francesa', acum d boieriiincep a da copiil lor, nu maI mult gred, ci francezT.

Introducerea limbeI franceze deschide minteI romäne tesaure nouï, in carpe serse Inacésta limbd.

Deja sub Iacob I, Mitropolitul Moldove, boieriI nu voiail sä vorbésca grecesce, serieRaicevich (pag. 255). Acéstd indignare contra limbeI grecescI merge sporind, sub influintaculturald a limbeI franceze. Ba nu târçlid, Incd la inceputul secoluluI urmätor, incepeboerimea a trdmite copiiI lor la studiI in Francia.

In anii acestia cultura nationalä in Ardeal este condusä de nemuritorul §ince. Rein-tors in patrie, intre anii 1780-82, functiond mal Ant6ii ca director al salelor romänedin Transilvania, functiune ce ocupd pana la 1794, in timp de 12 anI. incal" publia. la

*) VedT anexa. Despre acéstl gramatici cilim In 4Beschreibung und Schicksale von Bender, Bu-carest und Orsova (s Lo Wien 1790): aine Wallachische Sprachlere, so zu Blasendorf gedrucktworden, und Herrn Doktor Molnar's deutsch-wallachische Sprachlebre, wekhe im labre 1788 al-hier in Wien die Presse verlassen hat.» (pag. 507).

**) VOY anexa despre gramatica romAnéscl a lut Vder Scholaru. VOY ce ara slis deja lapagina 35 despre gramatica lut Macarie.

***) Raicevich pe la 1788, serie: la Francese e moho in yoga, e vi sono anche del le Dame chela parlano". Asemenea tu aBeschreibung und Schisksale von Bender, Bukarest und Onovaz (Wien1790) la pag. 109 citim : tIn den Schuler ist auch ein lehrer der laternischen und FranziisischenSprache. Letztere ist stark im Sobwunge, nnd wird anal von Damen geredet. Französis-che Sprachlehrer sollen hier iiberhaupt sehr guten Verdienst baben, zum alen wenn sie des Walla-chischen nicht ganz unkiindig sind.»

66

1783, la Blaj, gramatica latino-romana, in care si regulile romanescI erati publicate culitere latine. Este gramatica, care rimase In sc6lele ardelene panä dupe inceperea seco-luluI al XIX-lea.

Tot la 1783, . incaI tipdri Catechismul cu litere ciriliane i duoi Abecedare *), cum sio Aritmetici la 1785.

Papiu Ilarian, din discursul cäruia inaugurativ, la Academia Romani, spicuim acestedate '"), spune a sub directoratul luI incal*"se infiinV,zi in Ardeal 300 de scoli. OrI-catar fi exagerare in acéstä cifra, nu e mal pulin de eterna, lauda, activitateapentru cultura nationald a romanilor de peste munit

In Principate, dupe pacea de la §istov, sc6la este in scAde.re i faca culturel luminkämai mult despre Ardeal. Cu telte acestea, in 29 Octombre 1791, noul Domnitor al preIMuntenescI, M. C. Sulu prin pitacul cätre archiereti, ordona si ja socotéla EpitropieIObstescl de tete veniturile pâná acum ale cutieI de milostenie, ale podurilor, ale scedelorsi ale orfanotrofieI **').

Dupe asemenea cerere de socoteli s'ar crede, cA Sulu are gandurI bune pentru scóle,dar In 4 Septembre 1791 deja el dispusese sä instaleze curtea in localul scéleI de la S-tulSaya si insArcinéza prin pitac domnesc pe ispravnicelul curtiI VasilelLogofétul, ca im-preuni cu boeril epitropl i cu cunoscutul Dumitrache, sa repare localul see,-leI din S-tul Saya wide este ca sei fie mtttarea Domniel N6strea Sc6la elinésck semuti la Deanna Map.

Strèmutarea Domniei in localul scedeI, dà ocasiune DomnuluI a se ocupa de bibliotecasc6lelor. Iusemnatatea el o vedem din faptuI, cO. epitropia intampina greutate de a'i gäsilocal sd o strdmute.

De o-cam-datA, in Septembre 24, Domnitorul insOrcinéza pe boerii epitropI sA inven-torieze cärtile din biblioteca ce a fost a scélelor i sä urmArésa reintrarea in biblioteciia tuturor artilor ipstreinate sA se fasA cäutarea cartilor din vivlioteca ce a fost a

ot St. Saya, dupe catalogul lor,ce este pentru bite felurimile de carp anume, unde sdmérgA cu un dasc5.1 de sell* a multe feluri de limbI, la locul unde sunt puse In Os-trare i pentru cele ce vor lipsi sA apuce pe ceI ce le-ai fost in pOstrare sA dea sérnä deVote, de care fAcénd foie, si o aréte M. Sale.' (Cond. No. 20, fila 34).

*) Vel¡li anexa corespunslaóre.**) Vestf anexa corespunslt6re.

***) Condica No. 20, fila 131. Autorul anonim al scriereY Descrierea i evenimentele de la Ben-der, Bucuresa i Orsova (Viena 1790) ne arétit, ca. la data acésta tot maY exista ceva scéle in 1611 :cEs ist hier (in Bukarest) eine Hans Schule fiir Prienter and andere Uffentllehe 'novon griecbischen (?) Lehrern die gramatik und eine Logik des Aristoteles vorgetragend wird. Inder Schulen ist auch ein Lehrer der lateinischen und französischen Sprache..» (pag. 108).

****) Pita° domnese de la Alih. Coast. Suta Y. Y.cFiind-cit sc6la de la S-tul Saya, unde este ca sit fie mutarea DomnieY N6stre, are trebuinta atfit

casele de meremet, cum paturY, usY, ferestre i altele, cut si Impregiur jos a se face un sopron, un grajdmic, curtea Impregiur de lemn, iath oranduim Domnia Mea, pe Vasile logorétul ispiìtvnicel curtiTDomnieY Mele, care Impreunit cu D-v6stre boerilor epitropY, land pe ma inare-basa cu mesterY lemnarY

zidarl, sit mergetY la S-tul Saya, ca sit facetY cheflu de cele trebuincióse pentru lucru : câit. cherestea,hearit, i zidire ? ca ce cheltuialI de banY trebue la acésta ? de care filcUnd foie anume, sli arKtati DomnieiMele i vom porunci. La care chefsu se fit i D-ta Biv-Vel Stolnice Dumitrache i sit ne fad anafora.

Condica No. 20, fila 39. 1791, Septembre 4.

67

Se ghsi in fine loe pentru stremutarea biblioteceI, la schla de la S-tul Gheorglie-Vechid.Domnitorul dispuse stremutarea biblioteceI, ajutandu-se la inventoriare Panait Daschlulcu vre-unul, sed duoi din ucenicI procopsig, in presenta unuia din epitropl. Acésta resultadin resolutiunea Domnitorului Mihail Sutu, push asupra anaforald epitropilor, in 23 Noem-hre 1791.

Iath acésth resolutiune i anaforaua

lo Mactil &tul V. V.

«Poruncim Domnia Mea, Daschle Panaite, ca orI insu0 s'A mergi, sed sh trimeti duoIucenicl procopsiti, ca sh faca alegerea acésta ce am poruncit Domnia mea.

1791, Noembre 23, V.-log.

Prea Indllate D6mne,

«Dupe luminat Pitacul Inallimel tale, am gdsit odae cu ttite cele trebuinci6se, in monas-urea Gheorghe-Nod, pentru a§eqatul vivliilor scedelor Domnesci ot. S-tul Saya,ci fiind-ch trebuesce a se face alegere felurimilor de viviT, ca sh se puna cu orhnduialh lalocul lor, Sd lid luminath porunca M'Aria Tale chtre Panait Daschlul, ch, ati insuO, sedvre-un ucenic a 141, sed duni, ce'l va sci ea sunt procopsitl, sh mergh impreunä cu unuldin noI epitropii, ca sh le facem alegere, i prin catagrafii sh se pue pe la locul lor in nu-mita odae. De acésta insciinthm Inällimel Tale».

Costantin Clucer, Dumitrache Varlaam, Dumitrache Stol., Nicolache

Daschlul Panait i ucenicil numig in pitacul de sus, sunt proba, ch tot mal existä in Bu-curescI umbrh de sciith domnésca. MaI existh asemenea in BucurescI sceda de la S-tulGheorghe. Se constata acesta din pitacul lid M. C. Sutil, din 22 Ianuarie 1792. Aci secontinuh invätätura limbeI românescI i aceleI slavone. Prin pitacul acesta daschlul Con-stantin i ipodidasccilul séu, amenduol peimenteni, dobendesc de la M. Sutu inthrire pen-tru scutirile i folosintele ce le avead daschlii de la S-tid. Gheorghe, de la DomniI ante-riorT.

De vreme ce sc6la slovenésch, ce este qe0ati aicea, in orwil DomnieI Mele, Bucuresci,la S-tul Gheorghe-cel-Vechid, care este de invetatura slovenésci i rominésch, unde nu nu-mal din copiiI pamén Lenilor se Ah la acésth sc615., ci9i altIstainI din alte ten l sunt venir,care schla este fórte trebuincidsä la t6th ob§tea acesteI 1611, pentru invetäturh, flind mela-chirisit tot norodul cu acésta inväläturh la tete trebuintele, spre a chrora dare de invelh-turi, de ved §i betrhni reposatI Domdf sunt oranduitI, cu plata domnésch;duoI daschli, casi se afle in teith vremea, sh invete copiiI, la care sceilh se afld Constantin daschlul slove-nesc cu un ipo-didaschl al sed, carI dind phmentenI, cu cale socotit-am, Domnia Mea, tre-hui* ce ar avea §i nu 'I-am lásat s'A fie de tot lipsip « Urmézci scutirile ca inhristivele urngit6re din 1792, l'armarle 22, in al duoilea an al domniel lui MiltailConst. Sula° *).

Un alt act de la acesta§1 Domnitor ne aréth, ch. daschlul Constantin a reclamat sh i se

*) Cond. No. 59, fila 44. In Beschreibung und Schicksale von Bender, Bukarest und Orsova (1C0Viena 1790 la pag. 5°6 se amintesce despre altl bibliotecK existand la Metropolia din BucurescY, com-pusl din o parte din artile r8rnase In tea de la Inv'étatul Domn fanarlot N. Mavrocordat. VedY In anexacitatiunea din acéstl °pea.

) Con& 17, fila 599.

68

p1ät6sca léfa pe timpul de la stricarea veniturilor scedelor de dtre Mavrogheni. Domni-torul Sufi' a tramis reclamafiunea dascaluluI Constantin la boeriIepitropI, cerèndu-le in-formafiunI. Prin anaforaua din 1792, Februarie 5, scrisä in dosul jalbeI dascaluluI Con-stantin, epitropil spun, cäaüplätii léfa acestuia ate 25 talen l pe luna de cti nd ordn-ditit rdnduiala saelor cu veniturile ion", adica de la (776, dar ca de la stricarea veni-WIWI* scólelor de catre reposatul Mavrogheni nu i s'a maI dat léfa dascalului Constantin.Domnitorul pune resolutiune pe anafora

Poruncim Domnia Mea, D-v6stra boerilor epitropi, sä avetI a da de la mile dascaluluIConstantin slovanu, a cate 25 talerI pe lung, urmandui-se de la qi ântêiü septem.g

Vel-Logof., 1792, Februarie 21.

Iata intréga anafora a epitropilor

Pratt Inediate &Mine!

«Ascultand luminatä porunca Ina/fimeI Tale, la acéstä jaiba, insciiniam,MärieI Tale, caprecum sa jaluesce asla este cu adevärat: a avut 16f5, pe luna cate 25 talerI, care i s'ailurmat de la epitropie de cand oranduit randuiala scólelor cu veniturile lor, iarä. deand s'ati stricat veniturile sdlelor, in vremea reposatuluI Mavrogheni, de la epitropie n'amal luat, ci rämane cum Duhul &lilt va lumina nästavu Inàlimi Tale, macar cä el aréti,cit acea oranduiata de 16fa, s'a urmat cu darea de catre Prea Sfintia Sa Parintele Mitro-polit, pana la buna venirea InallimeI tale." *)

Constantin Clucer, Dumitrascu Stol., Nicolae Stol. 1792, Februarie 5.

La Monastirea MotruluI exista so:4a romanésca pe la 1793. Alexandru Moruzi V. V.,In acel an, Martie 5, si apoI la 1793, Septembre 8, Domnitorul Const. Ipsilante, daftdascaluluI de la Motru, hrisóve de scutire. Acésta scaa continua 0 in 1813. (CondiceNo. 47, fila 121).

In 1792 Sulu reguléza din not darea preotilor pentru sc6le i pentru cutia de milos-tenie. Prin pitacul catre Mitropolit i episcopl, din 11 Iunie 1792, se aréta ce sumI aiia pläti diversele eparchiI, darea fijad de cate 3 galbenI pe an. Se amintesce, a pe trecutasemenea dare nu s'a plätit regulat, din causa evenimentelor din urmä 0 se regulézaplata de acum, pe viitor, de cate duoä orl pe an. Documentul acesta spune ca : Dinsuma preolilor i diaconilor, ce se aflà in eke trele eparchille, dupe catagrafia ce s'afacut, la Noembre trecut, facem Dom-1k Mea musadea la plata banilor cutieI de milos-tenie i aI sagelor i scadAnd cu analoghie Oeciuiala ties-aria eparhie, rèmane bunIla hrisov 5.000 tocmaI, aded Mitropolia BucurescI 2.450, Episcopia Rdmnicu 2.020

episcopia Buz6ii 530, ca sd rèspunqa aceI cate talerl treIpe an, dupe coprinderea briso-vuluT, la cutia milosteniei si la scóle. Din care banI sunt sa se dea jumätate acum, al anu-luI acestuia, pentru S-tul George ce a trecut, iar jumétate la S-tu Dumitru ce vine. Dec1

pentru alle multe trehl ale färiI, cu earl am fost ImpresuratI, zabovindu-se niza-mul acesta al preofilor, nu este sciutä i liotarita suma ce are a se cere la implinireasfertuluI S-tuluI George trecut; acum dar, pe acésti sum& s'a oranduit P. S. .V6stra a seface implinirea banilor sfertuluI de S-tul George trecut, ca si se dea la epitropil obstieï,urmand si La al duoilea sfert asemenea, Iulie 23». 12rméza poruncI legate, la aménd uoI epis-

*) Cond. No. 19, fila 179.

69

copii, ca sä proftacsasca a trimite.baniI scaelor epitropiei, ce stint hotarifI a da din epar-chiele lor, sfertul S-tuluI George trecut. /Fag. 757, Conti. lui Sufq.

Tot asemenea in 1.7 August 1792, Sulu serie urmatorul pitac catre Mitropolit:

Io Mihail Const. Sutu V.V.

«Prea S. Mitropolite, san'étate, monastirile de obste sunt datare a da la cutiascialelor baniI ceI oranduiti dupd hrisov, scriem Prea S. Tale, ca ajungandu-te i cu parintiI

EpiscopI i facénd dréptä analoghie a banilor dupä hrisov i chip& starea fies-caruia, shor(Induifl mumbasirl, ca t3. implinéscä de la monastirile Eparchiel P. S. Tale, cat si de lamonastirile eparchlilor episcopescI, spre a se da la epitropie, fiind-ca in destul s'a zäbovitpapa acum».

Din aceste acte resulta, cä scedele se redeschid dei cu anevointa, in 1.792.

De la M. Sulu mal avem de inregistrat un Inisov, cu data de la 1792, Iulie 19. Acestaeste *)

«Hrisovul scaeI din satul sérbesc Dragoiu-Chiuiu, din drumul Tarigradulta, undetot-a'a-una conäcese i gAzduesc boeril i all slujbasI Domnescr , in care sat fiind-ca.locuesc i multi crestini pravoslavnicI bulgarI, care in neclintita credinla bisericei r6sä-rituluI, a avut i dascal cu sc6la in limba grecésca pentru invèlarea i procopséla copiilor,

care dascal a avut mila de la Domnia 161.6 acestia...» Domnul reinnoesce mila de la Ocne,talen I 60 pe fies-care an, pentru dascal.

Din nenorocire akIa s'a proiectat deschiderea scólelor i sbucnesce ciuma in léra. Acumtata activitatea DomnieI se concentréza pentru a combate flagelul. Condica e piing de acterelative la acésta, unele de o naivitate ce te mill. AsIa pentru combaterea ciumeImijloc preventiv, inca din 5 Iunie 1792, Domnitorul a ordonat, sä se fad In WA OrarugaciunI i aiasma.

Mal practic era combaterea bólel prin arderea easel si a obiectelor din casa undemurea cine-va de ciumä. Dar ce ingrozitor spectacol era pentru aceI viI asemenea incendiide lima voie. Dar apoI, cand ciuma secera cumplit in BucurescI, faptele oribile ale ciocli-loll Par-ca. citescl o pagina din aProntessi spozb a autorului italian, cand citescI pitaculDomnitorului Sutu, din 1792, Iulie 7 **) : o fala a fost rädicata ca bolnava de ciuma,ciocli voia sa o inmorménteze de vie

Mal era timp de scide in asemenea triste dile Cu tate acestea, in 1792, August 28,M. Sutu autorisä pe boierir epitropI, sa cumpere 30.000 olane, din venitul sc6/elor, pentruînvelitul caselor pentru scaa de la S-tul Saya.

Domnitorul Sulu platea din casa scedelor acoperirea ca 61e a localultd scaleI din S-tuSaya, unde locuia el

*) Condica No. 19, fila 760.*11) Ponturile nizamuld, care gisim Cu cale si se dea pentru paza de bola chimer. VeslY i Anaforaua

Divanuld din 5786, Noembre 26, ponturile i resolutittnea luY Nicolae Petre Mavrogheni Vodit.Sunt 23 de articole. Cl tntâiti poruncesce adunarea tutulor móstelor la Mitropolie, uncle sit se

faci sfestanie si sit se adune totY 6menif din mahalale la acésti serbare, i preotiT si ja din aiasmii si boteze gratis t6te mahalalele i In tOte diminetele dupe leturghie preotiT si citésci molitfele

pentru ciumi, si la vecernie si belt paraclis. Din aiasma ficuti la Mitropolie sit se trimitit In vasemarl pe la sate In judete, la protopopY. Ace,tia si mal Inmultésci aiasma, ca si fie de ajuns pen-tru sate I (Condica No. 17, fila 1).

Condica Domnésa din 1792,

70

Stol. Dumitrache, vrednicul bärbat, care de la 1774, l'am anai actor in tóte evenimen-tele, nu se sfiesce de cumplita MIA a ciumeï, pentru a obtine de la Domnitor un hrisov,care'intereseiä istoria scólelor din Térgu-Jiu.

Acest hrisov, din 1792, intereskä de ase'menea i biserica Sfintilor Voevoql, tot dinJig. Stol. Dumitrache a restaurat acéstä bisericä si a intocmit se616 cu dascd1 de roma-nesce i grecesce.

Dice hrisovul lul M. Sufi' :

Tóte facerile de bine ce le sevirsesc Domnii i obläduitoriï térel spre intärirea i aju-torul sfintelor lui Du* mneçleti locasurï, sunt dupe datoria i evlavia crestinéscä, iar cele cepricinuesc i deosebit fotos i mängtlere in parte norodului politicesc, cu atAta stint maImult vrednice si bine primite lui Dumnedeti i 6menilor ; drept aceea, in orasulTOrgul-Jiuldi din sud Gorj s'ati aflat o S-tá bisericä, intru care se cinstea si se präsnuiahramul S-tilor VoivodY Mihail si Gavril, pustie, päräsitä, därApänatä i lipsità de tóte celetrebuincióse, cum si top oräsanii din Térgu-Jiulul i locuitoriI partil loculul afländu-selipsitI í depärtati de scóle cu daseäll, pentru inv6tätura siluminarea copiilor lor, indemna-tu-s'ail D-lul cinstit i credincios boer al DorranieI Mele, Dumitrache Biv-Vel Stolnic, isprav-nicul judetulul, din rAvna ferbinte crestinflscä., atilt pentru S-ta bisericA a o preinoi si ao cäpui si a o aduce in stare de slujhä a S-telor leturghii, cAt si pentru invelatura copiilorpäriï loculdf, farl de platä, a intoemi lAngä. acéstä S-th bisericä o scolä, Cu dascAll romA-nese i grecesc, spre mAngAiere, luminarea i bucuria orasenilor i locuitorilor pip loculuï

asla cu cheltuiala i truda D-Iuï, s'ati apucat de lucru cu zidirea i lucrarea in faptä,atilt la S-ta bisericA, spre noirea i podóba eï, pe din läuntru si pe din afarä, cat i deo-sebite case de sedere, fäcénd i odäï de sc616, pentru daseglI i ucenicï, silindu-se i tru-dindu-se pAnd la s'evirsirea a tótel trebuincióseI imprejmuirï ; de care acéstá faptA blandce nu aduce numaI podóba i infrumusetarea orasuluï, ci i fotos sufletesc i pornenirevrednicä pricinuesce cu inv6tätura i luminarea copiilor la cele DumnepeseI i cu deschi-derea i luminarea unuI locas DumneçIeesc, care färä de euviintä i fail de einste. se aflapäräsit, pliroforisindu-ne Domnia Mea, am bine-voit, ca sinoI sä facem ajutorulcel cuviin-cios, din domnescile mili, ca sä se pótä tinea acéstà faptä bunk dupe vrerni i ltwgä ponie-nire si dupe acésta sä.' facem si o euviinciósä intocmire de o bunä orAnduiald a chivernise-leI si a economiel venituluï, ce ortbaduim maï jos, la bisericä i la seólä, ca sä nu se risi-pésc,A i sä. scaçlä seóla i biserica din starea i orAnduiala lor».

Urmézä veniturile bisericeI apol trece la sc61ä.«Al duoilea, orAnduim sä aihá i seóla vinericiü dintre aceste pcpóre, din sud Jorj, ce

se numesc mal jos cAte duoI banI de vadrd i ptrpärul de la tor' eel ce plätesc vi-

. . «Asisderea orAnduim se-61eI, de la billciurile ce se fac, de duce orl pe an, unul la Cár-bunescï i altul la Térgul-Jiuluï, ca sä ja de la prAvälia cAte un left, dela prävä-lia a duoa cAte 20 parale si de la prävälia a treia die 10 parale.

. . . cAsisderea orAnduim la seólä eke 10 hull scutelnicI . . . i frind-eä in casele cedeosebit de odäile seóleI sunt facute, prin silinta maI sus numituluI boer al Domnieï Mele,pot gäsi odihnä' i edere i dregätoril Domnieï Mele, ce vor fi ispravnicï, dupe vrerne, çli-cem cu hotärire, ca boeri'l ispravnicI ce vor avea trebuintä i vor vrea sedere intr'énsele,

7 1

sa nu pagubésci S-ta biserica i sceld de tolosul si venitul chirieI, ce se cade a avea de ladénsele, ca de la un acaret al bisericeI si al scolil. Care acésti S-ti biserickca o sloboda cea fost din inceput, asemenea slobodd o facem i Domnia Mea, d'impreuni i cu scela, nein-chinata i nelegatd nicairea, ca si se iconomiséscd i sä se chivernisésci veniturile lorbuna oranduialä a lor prin epitropI miren!, adeca duo! dintre negutatorl i orasena ceI maide frunte i cu maI buna stare, aI TerguluT-JiuluI, prin naziret si al D-sale dregatorilorDomniei Mele, ispravnicilor, ce vor fi dupe vremI aI judetulul acestuia, ca prin acestI epi-tropY i prin purtarea de grija i episiasia lor, sä se string veniturile bisericeI si ale sc6-

dea t6te cele trebuinciese bisericeT, si se tie pururea treI preop i un gramfitic can--Orel la biserica, un &seal gresesc i unul románesc, cu ucenicI indestuI la scaa, pentruinvqatura carpi, dupe starea i mesura venitulul oranduit, de la care copil i ucenicI,nu se cérd nicI o plalä..§i asla acum sd aibi maI sus numitul boer al DomnieI Mele Dumi-trache Stol., ca un incepetor, lucrätor i sävirsitor acestel fapte bune, a socoti si a ortin-dui duol din negulatorfi pre care '1 va cun6sce D-luï de 6men1 credinciosI i vrednicI, cufrica lul Dumnef,leti, dändu-le In scris carte la mini de epitropie, i ficándu-le teslim lamaul i acest Domnesc al nostru hrisov, 1ntru 'ma i pästrare, cari sä aiba a fi epitropInelipsip, in cat se vor purta Cu oranduiaLl ; iar murind acestia, séd gasindu-se In villa, anu economisesc bine, si se alégd altiT, de catre obstea negulatorilor i oräsanilor de acolo,iarag dintre pdméntenI, ca cu sfatul de obste prin naziretul i al ispravnicilor aI judetu-

sä se orinduiasca altil ; care epitropI pe fies-care an WO dea socotéla la top negus-torii i oraseniI de acolo si inaintea ispravnicilor judetulifi, i acea socotéld sa fie datori ao trámite ispravniciI la Domnia Mea, ca sä o vedem. DecI rugam si pre alp DomnI, etc.

La 1797, fall budgetul scedelor muntene :

Iratul cutiel scaelc»r pa teat 1707, GhenarTalenl

9.310 Seinta Mitropolie cu Episcopia ArgesuluI, insa :5.710 BaniT monastirilor, cu talerI 30 a monastirel Glavaciocu, din Eparchia

ArgesuluI.3.600 BaniT preoplor, lude 4800, Po talerI 2, dead S-tul9.310

4.820 Episcopia Rômniculta, frig2.380 BaniI monastirilor.2.440 Banii preotilor; lude 1.220 po talerI 2, sfertul S-tul Glieorghe.4.820

1 460 Episcopia Buzáuluf, lug :500 BaniI monastirilor.960 BaniI preotilor, lude 480, pu talen! 2, sfertul S-tul Gheorglie.

1.46045.590.

Cheltuelile acesteI cutiI a saelor, cumcalilor elinestI si a allor dascall de aicl dinpopresc de la S-ta Mitropolie, cu Episcopia

i alte cheltuelI, de se del, pe cum maI jos

arétd, pe acest let 1797, 10.296. Lefile das-Bucuresci, de pe afara de prin judete, ce seArgesului i de Episcopia RámniculuI i Buzedse aréta, Ins& :

72-TalerT

4.850 Léfa dascalilor elinescI de la monastirea DeffnneI Masa, ) pe un an deplin, adicäde la 1 Ianuarie, leat (17) 97 si pana la sfOrsitul luT Decembre, leat(17) 97, impreuna cu emiclicul, insa :

1.880 La dascalul Lambru, pe un an, de luna Po talen l 150.1.500 Constantin filosof., pe luna talen l 125.

350 al treilea Gheorghe 29,20.1.200 Emiclicul acestor dascall, de luna talen 100.

500 Léfa dascalulul Iosif Misiodacos, pe 10 lunI, insa de la Martie i pana la sfarsi-tul Decembre, pe luna Po talen l 50 dupe porunca gospod.

160 Léfa dasctiluluT Dragnea, ce invatá copa latina **) pe 8 ludí de la Maiii i panala sférsitul luI Decembre, pe luna talen l 20 dupe porunca gospod.

360 Léfa dascaluluI slavon cu ipodi-dascálulul i cu vataf, pe un an depliu, pe lunäpo talerI 30.

60 La dascalul de la Zemnicea, iar pe un an, de luna, tal. 5.525 La uceniciI din sceda elinésca, cu porunca gospod., insä :

120 La Manolache Tenedos, pe luna, po Ial. 10 un an deplin.200 La patru copil aI Postel. Niculai Budisteanu, de la Martie i pana' la sfôr-

situl luI Decembre pe luna, po tal. 20.105 La Grigore Sin Paharnicul Gheorghe Filipopolitu pe 7 lunT, insa de la

Iunie si pana la sférsitul luI Decembre, Po tal. 15.70 La Serghie Andrei Metovitul; pe 7 lunT, po tal. 10.30 La treI copiI aI Cluceresei MarieI PetreascaT, pe duo6 luni: Noembre

Decembre, po tal. 15 de luna..525

1.400 S'ail dat de la S-ta Mitropolie, la acestl maI jos araap, si a tinut epitropia insemi la socotélä, Irisa

500 La dascaliI elinescI, rèmäsita din léfa din trecut, leat (17) 86.360 Léfa dascalului musicos, pe un an, de luna Po tal, 30.530 La 9 dascall de prin judele, insa 6 din eparhia MitropolieT, hez cel de la

Vlasca, ca lipsesce, si 3 din eparhia EpiscopieI ArgepluI, pentru un andeplin, de dascál cate talerl 60 pe an.

1.4001.400 S'el dat de la Episcopia RdmniculuI la ceI maI jos aritatI, carI banT tinta

Epitropia in sémi la socotélä, insä :500 La dascAlul elin din Craiova, pentru un an deplin, de la Ghenar 1 i pana

la sfèrsitul luI DeceNbre, leat. (17) 97.300 La 5 dascalI din 5 judele, Po (lasca]. talen l 60.120 La dascalul slovean din Craiova, pe un an.240 La alt &sal elin la Rómnic, sud Valcea.240 La un cirac, iar la Rômnic, tot pe un an deplin.

1.400670 S'el dat de la Episcopia Buz6uluI la acestI mal jos arètatI, tot pe un an deplin

tirad Epitropia in sémä la socotélä, irisa

*) AsTa dar la 1797 tot la D6mna Masa era vedija sc61K din St. Saya.**) Clasa de gradul unde %veta citirea, scrierea, etc.

73

TalerT

250 La dascalul grecesc, ce sine seálä in Pum'.180 La treT dascäli din 4 jildele, po tal. 60.240 Banii ce sunt ortinduilI de se da ti ajutor pe tot anul la spitalul ce s'att

facut la GarlasT, sud Buzit.11.

670371 S'A mal dat i s'ail fäeut cheltuialä la acest mal jos aré.tat, bis&

88 Imbracamintea uneI case in sceda elinéseä, la dascalul Lambru, curn estein pitacul domnesc.

130 Cu pitac gospod, dat cheltuiala hrisovulta depertamentulia Epitropie,care hrisov s'a facut acum.

150 La meremetul scedeI slovenescI de la S-tul Glieorghe-Vecliiii, cu poruneagospod.

3 La legatorul de carlI ce a Meta toc pentru un lirisov.(Condica de copii de documente, in posesiunea mea, pag. 198). Condica este din 1801.

Pe când in Ora Munteneascä scelele dupe pacea de la §istov le afläm in scddere, in Mol-dova, cu avenirea la tronul mitropoli tan al eta lacob al duoilea, invétatura capätä un pa-tron luminat i energic, de si DomnitoriI Alexandru Moruz i succesorul s6i1 Mihaitl Sulunu pot fi considerali ca ajuidtorI zelosl aI culturei nalionale.

De' la Iacob al II-lea istoria saelor posede o minunata anafora in chestiunea scedelor.El nu are data in publiealiunea facutä despre ansa de D. T. Codrescu in uricarulsi este lucru regretabil.

Editorul dice, ca originalul l'a aflat in archiva ministerulta instr. publice din Moldova,dar nu indica dosarul sed numérul cartonului, unde se pästréza i dupeterte cercetärile ceam intreprins insine n'am dat in archiva ministeruluï, niel in cea a StattiluT, de aseme-nea document. TotusI autenticitatea lui nu o punem niel un moment la induoialä i decI '1anexam ad*).

OrI-care fie data acestei importante anaforale, ea se referä la anii unde am ajuns cunaraliunea nóstrd si ne areta ceea-te am afirmat i mal sus, a scedele din Moldova func-lionail dupe pacea de la Sistov. Mitropolitul lacob, despre care Wolf Andreas, in aBeschrei-bung des Rirstenthumes Moldau» (llermannstadt)aü adus multe laude meritate, ocupatde salid eu multa inimä i n'au negligiat, sA inlesnésca cultura nllionalä, reinnoind tipografiamitropoliei. In urma incendiului-de la 1797, sub Alexandru Calimach, incendia care ni-mici i mitropolia, Jaco)) o restaura si de sigur restauraliunea privi i localul scedelor.Scela de la S-tul Nicolae, cun9scuta i sub mitropolitul Nichifor, inca aii fost restauratä

imbunätälitä de Iacob.Dar principaful document, care face gloria MI Iacob va r'émânea anaforaua de care vor-

N'u mal sus. Conlucrätoriii la acéstä anafora a putut fi Gligoras Logof6tul Mitropo-Multa **)

SA analisäm pulin acest doeument important. Mal antela Mitropolitul cercetézä semelebudgetele scedel, apot face istorieul zidireI localului, de Grigore Ghica Voda, amintind

de hrisovul acestuia, de care hrisov ne-am ocupat la locul cuvenit; deserie intinderea lo-

*) Anexa dupe Uricar, tom. III, pag. 12.

**) VeçlT Wolf, tom. I, 141, 284 Ti tom. II, 19, nota m.

74

cului scólei, marit de Mitropolitul Iacob ; apoi aréta din ce si cuni a constituit Gr. Ghicavenitul sale si cum din acest venit s'a hotarit plata invelatorllor din tóta féra. Cons-tali Mitropolitul Iacob, ea Venitul scólei este hotarit a se stringe de la preolii i diaconiice sunt in Eparchia Mitropoliei si a Episcopiilor, cari ail sa platésca nestrèmutat fiesce-care preot i diaconii (afarä de s6racii i nevolnicii) cate 4 lei pe an si cate 4 parale la leilrasurä, care aceste parale e dail pentru ostenéla protopopilor ce string acestl banT, lar4 lei se dad in venitul scalelor. Acesti bani se siring de duo6 ori intr'un an, impreunäcu obicinuitul plocon al MitropolieT, aded duoi lei la S-tul Gheorglie i duol lei la S-tulDumitru ; iar episcopil fiesce-care stringe iususI la eparchia sa i adunandu'i ii trimitela duo! Idgofeti ce sunt randuili asupra veniturilor i cheltuelilor sc610.

Venitul acesta serva pentru plata lefilor tuturor dascäblor in genere din tóla16ra atiltde limba elinésca cat si de cea Moldovenésca." Mitropolitul Iacov facand acest istoric, cons-tata, cit pentru scolile existente pe iimpul lui acest venit era suficient, numai din causaea eral vacantemaI multe catedre, 866 scoll pe afarä, adeca in féra; va sa qica nu funclio-naft tate scolile create prin hrisovul lui Gr. Ghica in Old Moldova, din lipsa de dasceili.

Constotarea ce face Mitropoli tul Jacob despre invalktura elinesca i despre dascalii deacésta invOlätura, estememorabilä. Insemnand principiul pedagogic atat de recomandat demodernii pedagogi, cit invèlatura trebue sa proc6da de la cele scivte la cele nesciute,principiii care face ontire perspicacitalii geniale a lui Iacob, el face minunat critica demodul de predare a daseälilor greci, care proced de la cele nesciute la cele nesciute", in-eareand mintea scolarilor cu numiri i cu canóne i cu mullime de cuvintesi ea papag,alil sa le invele de rost, nimica cu totul sellad, séft inleleg6nd din cele ce frivalä,din care priciná mai 010 si 42 ani imbatranesc in ,gramaticä uceniciiMitropolitulIacob compara metodele dascalilor din Europa cu a dascälilor greci sicondamnápractica acestor din urma, &Ind povaluirI minunate, cum sd se urmeze in viitor.

Trecand la invépítura sciinlelor Oice, cA o academie fail sciinla este o casä fart feces-Ere. Necesitatea matematicilor i in special a geometriel o demunstra eat p6te mai bine.Te miri insa cum un cap asia de bine organisat ea a Mitropolitului Iacob, ajunge aci laconclusiunea, cit predarea geometriei sa se faca in limba elina I

Dupe asemenea eronatä Were te mangai, cand la cap. V, had) recuruisce apoi insem-natatea limbei latine pentru invOlatura pravilelor i in/elegerea S-tei Sscripturi si a bi-bliei si nc i spre indreptarea iimpodobirea Umbel, moldovenescié

Mitropolitul Iacob, om cunosc6tor de ale Wei, propune sa se organiseze la Academiadin Iasi o clasi de inginerie practica, pentru formarea de inginerI, atat de necesari la nu-mer6sele procese pentru pamént. Acésta ideie a fost urmarita mai apoi de GheorglieAsaky.

Cap. VII se ocupa de scolarT. Se organiséza un internat de 24 de ucenici. Cursul estede 6 ani. Examene vor fi din 6 in 6 luni. Scolarii sunt pusi sub jurisdicfiune specialächiar i pentru delicte sèvirsite in afara din sc615.

Pe Janga sc614, cap. VIII prevede existenla unei biblioteci, sub privigherea unui epistat.La biblioteca sunt datorl toti negulatoril, earI vor aduce carli in ii.ra, sa dea cate una

gratis. Déca cartea este prea scumpa i se va pläti jumètate din pret.

La 1.793, Septembre 30, Mihairl Const. Sulu reinnoesce scrila din Botosaril pe langämonastirea Adormirea Maicei Domnului.

In acésta sal/a se va invéfa carte bisericésca, elinésca i moldovenésea. Domnitorul dupe

75

indemnul Mitropolitului Iacob, constitue deosebite veniturI bisericeI i sc61d, dar léfa das-calilor sä se platésca din venitul special al scedelor, de mitropolia din IasI ').

&Ala din Bitu§anI carnita floü hrisov de intdrire de la Alexandru Calimach, Domnuliirmätor, In 1796, Februarie 15 '').

In anul urmätor conslalAndiDomnitorul, curn cä veniturile bisericeI Ospenia din Boto-saui nu ajung i pentru sc61ä, II maI constitue, ca venit, dreptul de a sentí 300 de bol denegot de vamä si de cornärit. Acest hrisov este din luliti 1797 ".

Voni vedea la inceputul secoluluT XIX liris6ve nuoI in favórea sc6leI din BotosanI.

Nu putem päräsi secolul al XVIII fára de a'l aduce, cu tóte seäderile hit constata te, sio altà lauda.

Ori-care fie punctul de vedere din care, nu numaI DomniI romanT, ci i chiar DomniIfanariotY, aii conservat organisarea corporatiunilor (bresle, isnafuri), acestea inca aii fostun factor important pentru propäsirea culturei nationale. Neinstreinarea comerciului si in-dustrieI din mande päinktenilor, a contribuit mili la mentinerea, in actele breslelor, alimbeI romìne. Organisatiunea tare si neinstreinatä a corporatiuud, a fost o cetale incons-cientä a limbel i nationalitäteI romäne. A. putut str6bate in cancelario, Divanurilor limbagréca, dar nu i In cancelarla Shrostillor de bresle. Dupe dreptul acordat bresleI, tie-caredin ele era o sc6lä pentrumeseria respectivä. Breslasul a simtit nevoe de a inv64a pe längämesärie i carte i acea carte a fost apr6pe tot-d'a-una romilnéscä, fie la scOle domnesd,fie la dascall. particulart.

Dintre corporatiunile, carI, In deosebI, a contribuit, la rèspändirea cultureI pe Valga cor-poratitmea tipografllor in care intraù i xilogratil, sApätorl de icóne pentru cárile biseri-cesd, vom cita corporatiunile nobile a zugravilor si a sapalorilor de pecetT.

Sfragistica romänä meritä hit& atentiunea cunosc6torilor moldovenI. Minunate sunt si-giliile Domnitorilor, maI ales in secolul al XVII-lea.

Nu putem admite asertiunea unora, cà DomnitoriI i autoritätile fäceari sigiliile pestehotar, de óre-ce avem documente date nurnaI duo6, trei dile dupe intronarea unut Domo,de la caril conserväm sigiliI f6rte frum6se, ce nu puteaii sä fi fost comandate, fabricate

sosite din str6inätate In doné séü tref dile.Sigiliile documentelor muntene sunt inferi6re celbr moldovene. M'in un tabel de dife-

rite sigilii din diversii secoll

Deprinderea strevechiä a Românilor de a zugrävi chipul fundatorilor pe muril biserici-lor, a Intretinut gustul arteI picturd in ambele principate.

La 1786 Sutu aflä monastirile rèü inute, ash In cat i chipurile (titorilor) cele zu-gravite in biserieä le-au lasat de s'au stricat i m'ido de tot s'au ters, alt ele cu ochiiscog, din vremea résmiritei. Domnitorul provócä restaurarea monastirilor i trimete

) Darn In anexIt acest hrisov dupe Uricar Tom. II, pag. 53.**) VeslY anexa dupe Uricar. Tom. I, pag. 55.

***) VOY anexa dupe Uricar, Tom. 1, pag. 57****) VeslY g lucraren n5strt din 1S91 despre sigilografia routflud, In 40 tipografia Statulut

*) Condica No. 17, fila 72.

76

inadins pre zugravul Iordache pe la -bite monastirile din judete, ca sä restaure portreteletitoricese, dAnd pentru acésta urmetorul pitac

«Cuviosilor egumenT, epitropiI, staritilor de pe la tete monastirile marl' i micT, dinVra Domnie mele, v facem in scire, cä intre alte acataslasi i rea chiverniséle ce vedemasupra monastirilor din ne economie i ne purtare de grije a egumenilor i epitropilori

ne-am insciintat, cä i pomenirea repausatilor ctitorilor, ce çu a lor ag,onisitä i strAdanie

zidit i aù intemeiat sfintele monastiri, s'aii dat la nebägare de séme, in cet i chipurilelor cele zugrävite in bisericä le-aii resat de s'aLl stricat i unele de tot s'ai1 sters, altelecu ochii scosi din vremea rèsmeritel, nu Je-aii mai dres i sunt fárä niel o euviinlä, careacéste este un mare cusur s't mare nemultämità a Nestre, de care vi se face si pedépse :cum nu ve temeti de DumneOefi? in vreme ce reposall acei ctitori vArsat suchirea

agonisita lor de ail zidit sfinfele case si le-aLi inzestrat cu atatea acareturI, din earl vehrAnitI i vC indestulati cu tete cele trebuinciese, i apoi, nu aveti nicI o grijä pentrupomenirea lor DecI, nefiindu-ne acésta nici inteun chip suferitä, iate intr'adins amorenduit Domnia Mea pe Iordache Vechier zugravul, ea se vie pe la tete monastirile de obstedin fie-care judet, unde se aibe a drege si a indrepta chipurile ctitorilor, pe unde vor fistricate, nu numai pentru podéba sfintelor bisericI, ci mal mult pentru nenitata purureapomenire a ctitorilor; si dar la acestea se ye arAtatI dar cu bite supunerea i protemia,plata zugravuluI sä o avetI a o rèspunde i a'l multemi cum se cade, ca pre un trAmis alnostru».

1786, August 22.

Asemenea protectiune acordate de Domnitor picture, incuragéze pre zugravI, as'iacal ei acum solicite dreptul de a se constitui in corporatiune. Mavrogheni, in 28 Noem-bre 1786, de hrisovul de constituire a corporatiune zugravilor, i numesce pe loniteZugravu acare s'a arAtat cu silinte la lucru curteI Gospod», se intrunésce pe toll zug,ravii

se constitue brésla, fiind el staroste, séú CeausI-basa.Acest important hrisov credem util a'l aduce aci intreg :«Cartea luI Ceaus-basa de zugravi din 1786, Noembre 28. Fiind-ce. Ionitä Meter

Zugrav, s'a arAtat cu silinte i slujbe la lucrul curte Gospod i a poruncilor Domnese, iatádar ca sä fie de acum inainte cu mai multä silinte, l'am fAcut Domnia Mea nacasi-basa(sic) peste toll mesteriI zugravl, ceruia 'I-am dat acéste Domnésce carte la mend, princare poruncim, ea mal entOitl se cerceteze cati sunt zugravi si se hränesc cu acest mes-tesug, sL pentru cep vor fi vrednicI de mesteri cu sell* mestesuguluI deplin i intrati lavre-o orénduiale de dajdie, sri face felie de numele lor si de mahalaua unde locuesc si lace orAnduialä de dajdie stint fiesI-care ase(;latI, ca se fie sciutii ca se nu fie volnic altulstrein, fere scirea nacasi-basi, pane a nu intra la orénduiala bresleI lor si la dajdie dupeputinta lui, a mefacherisi mestesugul acesta, iar carele din mesterilcesciutT, naeasi-basece vor intra acum la orénduiald i vor fi primiti bresleI lor, se va intémpla a strica lucrulcuivas1 i va insela pe unii allil, sri aibe pentru unul ca acela insue nacasi-basa si a lucrala pagube, fiind-ce pentru aceea suut opriti allil fere de scirea lui a metacherisi i mes-tesugul acesta. Se aibe orénduitul nacasi-basa d'impreune cu top' mesteriT zugravT, a faceintre dênsii alegere de 3-4 fruntasT, earl' vor fi mal procopsitT la sciinta acestuI meste-sug, spre a se numi proesLii bresle, cu care impreune sè face ionge, de a judeca pre eelce intre dénsii de brésla acésta vor avea pricine pentru ale mestesuguluT lor i pentru uce-

71

nici i alfl, pe care dupe obiceiul mestesu,guluI acestuia si dupe dreptate lndrepteze,cum si dintre densiI ceI earl vor face stricAciuni la mestesugul lor, judece dupe vinalor; la carelonijedécä vre-unul din zugravI nu se va supune de sinesI a veni chiding fiind,

aibd volnicie nacasi-basa i cu ceI-alLI proesti a'l aduce si färfi de voia luI cu Ceausullor. Asisderea sá aihá i el a sine cutie, dupe cum tete alte bresle iirmeza, in care sä fiedatorI mesteriI a da ate o para pe septemänä, sd fie pentru milostenia celor scdpätatI,care haul* cu scirea proestosilor sä se cheltuiascä and va fi trebuintä, la loc cuviincios,pentru ajutorul vre-unuia din brésla lor vrednic de mild, iar sd nu se risipesa in zadar.

«Pentru ucenici sä aibä a se urma dupe obiceiul lor, cum este i la alte mestesugurI, anu primi un meter ucenicul altuia, ODA nu va imAini sorocul lul. i flind-eä dupecum s'a 4;Iis mal sus, and se va intempla vre-o inseldciune ver cuivas, casasi-basa estedator a respunde i a da sémä pentru una ca aceea,. dar poruncim ca tete tocmelite delucro zugrAvier la verI-ce fel de binale, sd se fad prin scirea i marafetul lui, i sä aibäla cutia lor acel mester a da din tocméla pretuluI, talerI 3 la sutd. De la ucenicul ce vacsi calfd, adecd mester, sA aibd casas-basa, and va esi calfd, a lua tale" 3, avaetul luT,asla sA intre la orenduiala mestesugurilor a lucra de sinesl mestesugul acesta, dupe cumse urméza si la tile rufeturile de alte mestesugurl, de del la starostiI lor avaet and escan. Drept aceea, poruncim voui tutulor mesterilor zugraVI, sä averi sci pe numitulIonilä de casas-bas, aruia avert al da ascultare, la cele ce se cuvin ale hresiei vestre,dupe obiceill si dupe orénduiala mestesugulul, cum si la vre-o trébä Domnescd, and ve vacllidma numitul casas sA nu ve impotrivill, a pe unul ca acela are voe al duce si fdrdvoia lui

ConstituliuneR acésta a breslel zugravilor sub maInaria mesterului Ionitä nemul-tärnesce insä pre aceI din zugravI, earl' nu sunt numaI naeasi, adea zugravi de binale, cizugravI de icene i chipurT, adecd ceca ce numim astql pictorI-artisti. Acestia reclamälitI MaVrogheni i cer constituirea lor in bréslä deosebitd. Mavrogbeni, in 1 Februarie1787, le acordä cererea. MaI-marele, ski starostele se numesce archi-zugrav. Primul ar-chi-zugrav e ales de pictorl in persena luI George Venier. Ca a se OM constiLui o brésIddin pictoril-artistI, avend starostia i sfatul seü de betränI, cine nu intelege cA acesti pie-torI erail destul de numerosI in BucurescI ?

Este decI necontestat progres i in acéstä artd frumesd pia la Linde secolubfi al

Lai intreg actul constitutiv al logeI, (numele de loja e consacrat chiar in actele deconstituire a corporatiunilor pictorilor romibil din 4787 ):

Litro alte mestesugurI trebuinciese obstieI find i unul al mesterilor zugra vI i nacasT,

pe cari gdsindul Domnia Mea färd niel un fel de renduialä, din care pricia multi dinceI ce aveail trebuinte a lucra acest mestesug se insela, se pägubea i li se striea lucrulde cätre coi ce numal cu numele era mesterl si nu sciati mestesugul desevirsit, vrut'amDomnia Mea, ca dupe tete alte brésle, sä se pung i acest mestesug in orânduiala, pentrufolos de obste, spre a lipsi acele inselaciunI si dupe a nacasilor jälbI i cereff, am fost

*) Condica No. 17, fila 117.**) Posedem un tabel de zugravul Gregorie, represintand In 1789 pe N. Mavrogheni Imphriind

darurY la °pare pi la scolarlY de It S-t Saya, gata a merge la résboiti contra Austriacilor. Opera efiirte naìvz, negresit, dar este pretiásil din multe privinte, (vegT icóna la museul din 13ticureset)

***) Condica No. 17, fila t28 verso.

78orAnduit nacas-basa pre Ionita gat -paste nacas eft si peste zugravI, andul cartea Dom-nieI Mele cu ponturile si povatuire cuviinciósä.

«Dar dupe acésta, in urma, mesteriI ce sunt zugravI, vin cu jalba inaintéa DomnieIMele si araändu-ne, cä mestesugul lor este deosebit i ca nu pot fi tot la o randuialá cunacasi, cerénd a li se orândui lor un deosebit archi-zugrav, am cercetat Domnia Meaacésta si am gäsit cererea lor cu cale, pe carl deosebindu'i din nacasi, inaintea DomnieiMele IsI aleserä pe GheorgheVenier ca sa fie archi-zugrav peste me4eriI zugravI, Jar lonitänacas-basa s. rèmina peste nacasI, färi de a nu avea a face cu zugraviI. Pentru caredam volnicie numitului archi-zugrav mal ânt6iii sa cerceteze (AV vor fi vrednicI de mes-terl cu sciinta mestesuguluI deplin i intrari la vre-o oranduiala de dajdie, sa facäBie denumele lor i cu mahalaua unde locuesc frestul este apr6pe identic cu hrisovul datlui ; de cett se adaoge, Cli calfa care deschide prei vtílie Sei dea la cutia brésleicede 10 talen. Set' mai adauge mcci obligalittnea, ca atunci ca'nd vre-unu/ din zu-(Jravii eel invelati deseversit vor toemi un lueru din cele mai marl, arehi-zugravul setaibei a rtindui Naga' teed zugrav invefat i calfa séu tweniei din yet mai prosti swechicerniseget, a ajunge toli, dupe cum i prin cuvént deosebil am poruneit».

1787, Februarie 1.

A rchitectura inert nu pare sa fi 'limas Cu totul in urma pictura Dorinta de infrumu-setare a Bucurescilor se p6te constata, nu numaI dupe bisericile zidite mire a duoa jum6-late a secoluluI al XVIII-lea '), ci i prin mal multe decrete domnescI. Aci insemnam prea liti Ipsilante Alexandru, care vdipnd imposibilitatea de a intretine un oras prea intins,opresce zidirea ori construirea de case preste linia ce determina prin cruel in jurul Bu-curescilor

Cu alt pitac adresat la Marele Spätar i Marele Aga, in 14 Septembre 1785, s'a proi-bit clädirea a orI-ce bina in BucurescI «de la Mitropolit pewit la cel din urnaci negule-tor», fära de scirea i voia DomnuluI data in scris si cu pecetie Domnésca ").

Mavroglieni aducènd duo6 sorgintI de apa. in Bucuresd, zidi la casa apelor la capulpoduluI MogosóieT un minunat chiosc, care deveni locul de preumblare al orasenilor, cumera si livedea de la S-tul Eleuterie.

Chronicele moldovene ne ar6tä si ele nazuintele Domnitorilor de a infrumuseta Iasipromenada de la Copou, palatul Domnesc, cismele la porta Spiridon, etc. ''').

Veç n anexK princirdele bisericT clitdite In acéstit periba de tinip.*1) VedT Pitacul din 1784, Lille 19. VedT Cond. 12, fila 179.

*at) Cond. 12, fila 311.****) Dm In anexit pasagele principale din chrouicT pontenind de acésta.

ISTORIA CULTUREI NATIONALE

1800-1864

DE

V. A. URECHIA

ISTOR1A CULTUREI NATIONALt

SECOLUL XIX

Academia romanä a cerut, pc calea concursuluï, Istoria sallelor

romdne din secolul al XIX-lea. No" am crequt indispensabil, sä punem In

capul lucrarei ceruta de Academie, cu titlul de e Introducere», o prescurtare

din Istoria culture"' nationale, din secolil, cari preced pe al XIX-lea. Nu se

puté esplica cultura Mani festata chiar la inceputul secolulul al XIX-lea

fart" o cunoscinta prealabila a Istoriel culture" anteri6re.

De aci pa§im in desfa§urarea documentata a Istoriel sc6lelor i in

genere a culture" romdne din secolul X1X- lea.

6

CAP. I.

X RES Oc, i.El 2 fa

Mal mil de cat off unde este locul sa ne inscriem in contra asertiunel, ca numai de laGlieorghe Lazar si Glieorghe Asaki reincep scolile romane, in acest secol. Ca prin acestiase organiséza sc6la dupe un sistem europh, e lucru M'ara' de drI-ce contestatiune; dar ea

existat inain te de eI scolI romane, In acest seco!, orY cd ail existat numal scolI grecescI,iatä ce nu admitem si ce vor dovedi maI la vale un qir destul de mare de documente.

In pragul secoluluI avem, in fruntea bisericei muntene, pe Mitrop. Dositei (1793 panala 1810). Acest prelat Vf-a castigat nume bun, pentru agite românescl i grecescl, a ea-rora tipiirire a paironat'o, ski' a provocdt'o *). El a consacrat averea, precum se scie,culturei nationale, dispiniénd ca din venitul ei, sa se trimitä tinerI la studii in strainètate.

Emul glorios al acestuia affam indata, in Moldova, pe Mitropolitul Vepiamin, despre careMata avem a aminti maI la vale.

Pe o trépiä ceva mal jos vom numi pe Iosif Episcopul de Arges, futre 1793-1820.§i de la el avem de notat publicatiunI diverse..

La 1801 flind Domo Alexandru Moruzi V.V., cu putin timp inainte de inlocuirea lamuntenI, prin Mihaiü Sutil, se preface din temelie seo:4a de la S-tul Glieorghe cu indem-narea i sirguinta Pr. SE Sale Mitropolit al Ungro-Vlachid, Chiriu Chir Dositeiii Ç cucheltuiela M. S. si a P. S. S. a Pärintilor Episcopi si a altor boerI i negutatorI ; fiindepistat Dimitrie Ghizdavä i Dascalul :).

La 1802, Septembre, Caimacamia tèreI romanescI, intre care era si losif de la Arges,reinoieste veniturile acordate din vinericia scOlel i bisericel de la Agieset, a ha Bezedea

Gri,gore Sutu ***)

La 1802 bärbatI fOrle reputat.I, ca Dimilrie Bibescu, Nic. Brancovean, Scarlat Ghica,Manolache Cretulescu, Radu Golescu, Isac Ralet i Scarlat Campineanu, presinta Dom-nitoruluI Constantin. Ipsilante, anafora in care spun ca, edupe ponina aù cercetat soco-

telile epitropieI obstesch i ail constatat rèmasita de banI de primit pe 1802 de la eparchiT,

din veniturile scedelor pe anul 1802.

*) Veçrf principalele cArtt, In anexa la acésta paginl.**) Inscriptiunea care era In fruntea edificiulut sc6leY.

***) Cond. 48, fila 141.

84

IntArsliarea a provenit, dupe cum arété archiereiI, din faptul, cA unii din egumenil mo-nastirilor çlic, el li s*art intémplat pagubA din cutremur. Egumenii refusaii de a plAti su-mele hotérite de la fie-care monastire si sub cuvént, a in urma cutremurulul unele so:51ese inchiseserA. BoeriI DivanistI, prin anaforaua acésta arété, ci egumeniI n'ail dreptate, eAcIscaele sunt deschise, pentru care sunt canonisite aceste eraturl : «Scédele se allA descbiseinvéfénd copii, atét acele de pe afarA din judefe, cat i acelea de aici din Bucuresel.»

Care erati aceste scolI din BucurescI ? La S-tul Saya se mutase, dupe cum am védut,curtea la 1791/2. Scóla elinéseä de aicI Mg se contopise intru cu so:51a organisatàla biserica Wilma Bälasa. DecY velifiI boierI numérä scóla de la Demna Bälasa intre sc6-lele domnescI; apoI numéra sofa de la S-tul Gheorghe Vechiü «a cArora daseAll cerdreptul lor i epitropia nu are de unde si le réspundA).

Velip boerI se rog de Domnitor : ((ea sA orAnduiasa (Mitropolitul) mumbasirI la a-ménduoè eparchiile, sé stringé acéstä rémAsilA de banI i si'l facé teslim la samesul epi-tropieI, spre avea sub pecetie, ea un amanet, pAuä se va da a duoa luminaté poruna aM. Tale)).

eatre acesta ark:Am InAlfimii Tale, a din eratul scedelor opresc eparchiile pe an cAte2.670 talen, insA Mitropolia i Episcopia ArgesuluI 600 talen, pentru léfa a 10 daseAlIde prin judefe, cu unul din orasul PitescY; Episcopia Arges 1.400 talen, 'MA 500 simbriadascAluluI elinesc ot Craiova, 120 aI (lase:Oulu! slovenesc ot tam, 305 dascAlilor de prinjudefe, 240 un dascAl grecesc din Rámnicul-VAlcea, 240 pentru Giarach de Ramie si670 Episcopia Buzèü, adecA 250 simbria daseguluI ot Buzéti, 240 simbria doftoruluI dela spitalul Geri*, 180 simbria a 3 dascAlI de prin judefe. Inefit pentru dascAlul elin dinBuzéfi i pentru doftorul de la spitalul GerlasI scim i noI, cl acestI duoI sunt si acolo laeparchie fac slujba lor, iar aceI treI dascAlI de prin judete, cum si daseäll igiarachi de la cele-alte trei eparchiI, nu scim de ail fost in slujbä, ea sé aibá pentru ce lise da platA;maI vértos in eparchia RémniculuI, din turburArile ce ail fost in partea locu-luI, este sciut, cA dascaliI in Craiova, ski pe la judefele ot peste Olt n'ail fost *) Cu tóteacestea fäcéndu-se luminata poruna M. Tale de a se cerceta, se va lua deplind pliroforie.1802, Decembre 4.

La 1802, Mali"' 19, fugise din BucurescI Domnu M. Sufu sub pretext, cé se temé denAvalirea turcilor din Oltenia. Pérta dé Domnia Valaijiel, la Iunie 1802,1uI Alexandru N.Sulu, deja Domn si al MoldoveI, dar in August ii mazilesee si pe acesta i numesce peConstantin Ipsilante. Boerii semnatarI anaforaleI de mal sus, sunt Caimaczmi, pAnd la so-sirea luI Ipsilante, cAruia adres&A anaforaua in Decembre 1802, dupe ce a sosit in scaun.

Ipsilante (Const.) pune pe anafora resoluliunea urmalere : ((Dupe anaforaua ce ne finD-lor boerl velifI, ce ad fost orAnduip asupra socotelilor epitropiel obstescI, scriem P. S.Tale PArinte Mitropolite al Ungro-VlachieT, sé rAndueseI mumbasirT, ca d'impreunA cuorénduitul EpitropieI, ce este la cutia scédelor, sé implinései acestI banTsi sé ne aducl rin-duitul Epitropiei r6spuns, cum cé s'art flcut teslim, carele nu are a primi, ski a cere vre-osleciuialé de la acestI banI eI scélelor.i **).

1803, Ianuarie 6.

*) i8ox Noembre, ta locul luY Moruz a venit Domn Mihaitt Supt. In domnia acestuia In cele 5judete oltene ad névélit de la Vidin bande turcescY j an pilstiit Ora péné la Caracal, dar s'ad te-mut sé trécit Oltul i spre BucurescY.

**) Cond. No. 45, fila 40 verso.

*) Vedi In anexh. hrisovid din 1803, Lililí 8.**) Condica No 45, fila 209 verso.

85

Din aceste acte se vede, cA salele din téri continuad dupe organisatiunea de la 1776.Intrerumperea invititurilor ad putut sA se intémple numaI in judetele oltene invadate debandele turcescI. Imultirea chirurgilor, a doctorilor si spitalelor prin téri, inci resultA dincelirea actelor de sus.

In 1803 constatim existenta uneI scóle etocmitä de inv6titura copiilor Mil de plata, pemosia Tirtis6sei a postelniculuI al treilea Gr. Bujoreanu. Acéstä scóli a fost miluiti si deAlexandru Ipsilante. Acum Constantin Ipsilante fiul, intiresce dreptul de bAlcitl, pentruca din venitul acestuia sA se ajute biserica si scóla ').

In urma cutremuruluI mare, la 1803, localul scóleI de la Dómna Masa s'a diripinat,r6mAind numaI o singuri camerA, unde niel se pede tine clas, niel' pot locui ucenica sicu atAt mal putin dascAlii. Deja Dositeid Mitropolitul si ali membri din Epitropia obs-thsci, inainte de Iulie 1803, ad fost cerut domnitoruhd, si fie obligatä biserica Domnita BA-lasa si restaure localul de sc61A, dar ea a declarat ci n'are de unde si cA chiar in trecutacest local 1-a ficut pe datorie. Mitropolitul Dositeid, ea s'A nu se piardi acésti. scóli «siprocopséla copiaor si se taie a nu mal fi care niel la atujul M. Tale nu este pri-mili. una ca acésta, ca si. nu se faca un acest fe] de lucru necuviincios si a se lipsi orasulde acésti podóbi , Mitropolitul s'a hotivit, si dea pentru sc616, mitocul de lAnga bisericace se numesce Migureanu, fcu case inalte, cu beciurl si cu deosebite od'al la pórti si cutóte cele trebuincióse, cu indestulare la top' dascilil i ucenicii str6inI, pentru sedere, pa-radosit, pentru cuchuie, pentru slugI, si pentru verl-ce, fiiri de a mal' pitimi verI-o ste-nachorie». .

Mitropolitul insi arétä, ei aceste case ad nevole de reparatiunI, cari dupe devisul ficutde maI-mare-basa, vor costa 3.500 talen. Mitropolitul se r6gA, ca acestI banl si seimprumute de la fondul spitalurilor noI, cu zapis, ei la anul viitor se va restitui suma.Dumnitorul aprobi acésti punere la cale, cu resolutiunea sa din 7 August 1803.

Din 1803, Februarie 10, avem o anafora ar6tAnd DomnitoruluI Ipsilante, istoriculbise-riceI si se6leI de la &atina. Neaga sopa lui Ionascu Mazilu ziditorul si inzestritorul bi-sericei si scóleI din Slatina, a cerut de la Domnitor si i se lase 61 o vie. Ipsilante, asuprapetitiuneI NeagiI, a insircinat pe §etrarid Constan tin, si cerceteze cum stä afacerea si décisc6la urmézi si in ce mod ? Const. §etrariii, prin raportul gil din 10 Februarie 1803,0aré LA, ciscóla functionézi cu dascilI nelipsiti, plätill din venitul bisericei ; ci sunt 3 das-edil si anume ; un preot cilugär grec, ce paradosesce matimile luI, altul iarisl grec inv6-1And latina pe feciori de boerl si al treilea dascAl rominesc pentru copiii ortisenilor. Invè-tAtura este gratuiti si Neaga plätesce prin chiverniséla sa simbriile dascililor.

Dim in anexa' acest raport, care ne confirmi existenta une't seóle la 1803, in Slatina -).

Allá scólä existAnd in 1803 este aceea de la mosia §unta, din jud. DAmbovita, interne-iati de rèposatul MateI Locusteanu Biv-Sluger, in timpul domnieI luI Mihaid Vodif Sutu.Cunst. Ipsilante prin hrisovul din 1803, Iulie 14, amintesce, ei acésti scedi a fost inzes-trati cu óre-cari veniturI de Mihaid-Vodi Sutil 1792, Maiii, si ci aceste mili ar fi fostreinouite bisericeT si sc6leI acestia de pe monja §unta, judetul Dimbovita, de citre Domni-torul Alexandru Moruzi si de tatAl aceluia si de ceI-alp Domni din urmä.


**) Cond. No. 45, fila 197-

86

Iatä acest hrisov :

IIrlsovul eéposatulul Maleta Locusteanu V.-Shmer

«De vreme ce credincios Boerul Domniei Mele, réposatul Mateiù Ilcusteanul V.-Sluger,avénd o mosie ce se nunnesce §una in sud. Dgmbovita, pe care mosie flind i bisericd undese cinstesce s't se prAznuesce hramul AdormireI Prea-Sfin te! Stapdnil néstre de Dumnet)eilNäscètelre, dupe ce aft inzestraro cu odAjdii i cu od6re, cdte sunt trebuincicise, aft aseçlat

preot, care de apururea slujesce S-ta Leturghie. i osebit de acésta att maI impodobitacéstd biserica si cu dascal,.si ati fäcut orAnduiald de t'ImIä copii sgrmani i sgracI färäde platd, avAnd si plata ostenelilor, atdt preotul cdt i numitul dascal de la numitul Boer,pentru care fgAnd rugAciune numitul Boer Domniei Sale frateluI Mihali Vodd Sutul, casd facd ajutor i mild acestii bisericI spre a se ajuta atat la trebuintele sale, cdt i aceicopii sérmanI la imbracAmintea i cheltuiala ce vor avea trabuinte, vgçlum Domnia Meahrisovul Domniei Sale cu 1. 1792, Maitl, prin care ordnduesce mild S-tei Biserid, acelpreot sd fie scutit de telte ddjdiile i angariile, ori cate vor esi pe alti preop dajnici, cumsi de poclonul vlädicesc, de niel' unile supérare sg nu aibä, cum i dascAlul sd fiescutit de téte dAjdiile i angariile orI cale vor esi pe térä de la visteria Domniel Mele ;Asisderea sä ja de la ocna Telega pe tot anul 100 bolovanI, pentru ajutorul bisericei

acelor copii sérmani, cum si lude 6, eimenI stréinl fdrd pricind, pe care gdsindulcercetAndu'l D-lor ispravnicii dupe adeverintele ce vor aduce, sg li se dea si pecetluituride la visterie, spre a fi in pace si nesupgratI; asemenea s't slug,I ce va avea S-ta hiserick sdfie scutiff i apératI de dijmärit, i vinul de vinäriciii s't 300 oi de oierit; care aceste mili

inoit in urma, atat de la fratele Domn Alecsandru Muruzi Vodä, cdt si de Mdria Sapärintele DomnieT Mele si de cei-a11.1 Domni din urmä, precum din hrisévele Domniilor-sale ne-am adeverit. Drept aceea i Domnia Mea milostivindu-mé, inldrim téte aceste mili,ca sd se pdzéscA nesträmutat, sä fie spre ajutor la cele trebuinciése. Adeverind hrisovulacesta cu insds1 credinta Domniei Mele Ioan Constandin Alexandru Ipsilant Voevod i cucredinta pré iubililor Domniei Mele fi!: Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae si IonVoevostf, mar tori fiind i D-ion cinstiti i credinciosI boeri velii ai Divanuliff Domniei Mele,si s'a scris hrisovul acesta la anul ântèiù dintru dntéia Domnie, aci, in orasul scaunuluiDomnieI Mele BhcurescI, la anii de la nascerea lui Isus Ilristos, 1803, Iulie 14, de Chi-

Logofét de Divan.

Un alt boer Dumitrache Locusteanu, sub Domnia lui Miliaii Suhl, afi fdeut bisericascéla pe mosia Greci, din judetul Ilfov. i «ají aseçlat i dascali de invéldtura sérmanilorcopii, rara de platd, cu simhrie de la sinesI. Ipsilante, la 1803 Iulie 31, intdresce téte ve-niturile acordate scéleI i bisericei de Domnii predecesor! '').

Iatd intreg documentul :

Cartea lui Dumltrache Liicusteanu Siuger

«...ZemliVlascoi. De vreme ce repaosa tul Dumitrache Liicu s tea nu in viéta film], din ri v n acrestinéscA a pus cheltuialä i ostenéld de a preinoit si a dres sfanta bisericd de la mosiaso, ce se numesce Grecil, ot sud llfov, la care dupe ce a dat zestrea ce trebuinciúsá si apus preot de slubd, a aseçlat si d'asea de invelátura sérmanilor feírcl de platá, cu

87

simbrie de la sineg; de aceea clara, i fratele Mihaiù Vodä. Su/ni, véçlénd huna faptii a sa,a bine-voit i prin hrisovul DomnieI-Sale a fdcut mili sfintei biserici, pentru a puteatine orinduiala ce a isvodit la acéstä bisericä i se0:51ä, ca si iae de la Ocna Telega pe ancite una sutd bolovanI de sare, si lude 10 6menI sträinI, fird de niel o pricind, fdcéndnedajnic si pe acel dascäl i preot, scutip de terte (Vide i orinduelile Domnesd, Archie-rosa, stupii i vinul din drepte viile bisericeT, de dijmarit, de vindriciti, i oI 400 de oieritsi un sitas de liganY anume Gafiti, a inchinat Domnéscä danie sfintel biserici dintre tiganiiDomnescI, cari aceste mili inoit de fratil DomnI din urmä, precum din Cit./de Dom-niilor Sale am adeverit ; decI,. invrednieindu-ne Domnul Dumnet;leil cu Domnia acesteIpravoslavnice 160, am bine-voit Domnia Mea de inoim i intärim tete acestea mai susarètate mili, cu care sä se pótd linea orinduiala sfinteI bisericI si a sc6leI de acolo; decare poruncim Domnia Mea i la tull, carI se envine si le pizésci i sd le urmeze tóteacestea, ii saam receh gospod».

1803, Tulle 31.

Din 8 Iunie 1803, eati un hrisov relativ la se6la si biserica din Poiana, judetul Jalo-mita. Acéstä scOld continua a existe de la 1792, si Domnitorul Constantin Ipsilantele-ail constituit unele veniturI i scutirI ').

«Zemli Vlascoe. Fiind-cä sfanta si Dumnopiasca biserici din Poiana sud Ialomita, undese ciustesce si se priznuesce hramul sfintuluI i ficitorul de minunl Ierarhului Nicolae,este la loc cu primejdid de ale rdimiriiiI intOmplärI, din care pricind r6masese la deripd-nare, i prin silinta clitorilor s'a adus la stare, care fiind departati de orase s'a intocmit

sc6lä de invèlatura copiilor, si pentru a se putea tine biserica §i, sc6la in starea lor,avu mita Domnésed, ro in cdrple ce le vNum, insi de la Miria Sa pdrintele DomnieI Mele,prin cartea de la lét 1797, Aprilie 10, i de la Domnia Sa repausatul Constandin VoddlIangeri, prin cartea de la lét 1799, Septembre 16, ca sii lie duoT preoll, ce se aftd, cdfiind la numita bisericd, anume Popa Tordache i Popa Minad, scutip de tóte &rae preo-leseI, si un (tasoäl al scOleI de la numita bisericä, si fie scutit de hite däjdiile i orindu-ielile preI, cum si drepte bucatele preotilor si ale dascilului si fie scutite de vinärieitidijmdrit. Asisderea sä lie i ducif lude strdinI i fdri de pricind de dajdie scutill i apiratIde tette dajdiile i ortinduelde Visterie, carora, dupe cercetarea ce li se va face de cätreispravniciI judeloluI si li se dea i pecetluiturI Domnesci. Deci invrednicindu-mè DomnulDumnedeii cu Domnia acesteI pravoslavrtice ëiT, ne-am milostivit de am inoit mila acésta,d upe cum se coprinde mal sus, si se pAzéseä nestrdmutat, spre a fi sfinteI biserici i scOleI

de ajutor si de intärire, iar Domnie Mele i pärintilor DomnieI Mele, vednicA pomenire.Rugdm dar si pe allI fralI Domni, carI in urma l'Astil se vor invrednici cu obliduireaacestei tèrI, si bine-voiaseä a invoi s't a intäri mita acésta, ca si ale Domniilor Sale mili sifacerI de bine, sd fie in urmá de alta tinute in sémä. ii saam receh gospod.»

Altd scOld sätésci existind in 1803, este acea de litiga biserica ce se numesce Va-§ianca din Ilfuv.

Acésti scòlä a fost deja miluitd de Alex. Vodä Moruzi din ambele Dommi....Zemli Vlascoe. «Fiind-ca sfânta i Dumnedeiasea biseried ce se numesce Vetsianca ot

sud Ilfov, unde se einstesce si se präznuesce hramul prea sfintel Ndscaére i pururea


*) Cond. 47, fila 196.**) Cond. No. 47, fila 238

88

feciarel MarieI, la care se allá i sal& de invéteiturd de eopii, siíraci, a avut milä afat dealtI fratI DomnI de maI inainte cat si de la M'ária Sa fratele Alexandru Iroda Moruzi,dintru aménduoi Domniiie, a tine lude 15, 6meni fArá pricina de dajdie, precum i dudpreotI aI bisericd, un dascal si un grgmatic, scutitl i aparalI de réndul dajdiilor, precum

drepte bucatele lor de dijmgrit i vinaricifi ; drept aceea dar, si Domnia Mea ne-am mi-lostivit de am inoit si am intärit mila acestei sfiinte biserici, ca sä i se pazésca nestramu-tat, si poruncim, cA gäsind 6rnedi fara pricing, sa'I cerceteze ispravnicil, de oranduialg,fiind cu adever rara pricini, si le dea adeverintä de numele i chipul lor, dupe care si lidea i pecetluiturl gospod, ca sa fie sfintei monastirI i scedeI de ajutor.»

1803, August.

Din 15 Ellie 1803, Domnitorul Ipsilant Const. intgresce alt hrisov al luI Alexandru.Moruz in favarea schituluI Mareulesci, de land C.-Lung, si a scald ce a in flintat reposa-tul Dumitrascu Roset, titorul schituldi *)

eZem. Vlaseoe. Fiind-ca reposatul Dumitrascu Roseti ce era ctitor schituldi Mar-culesci de Mug orasul Campu-Lung sud. Muscel, prin jaiba all fost aretat la Dom-nia-Sa fratele Alexandru Voda Muruzi, cum ca in orasul Campu-Lung a ficut numi-tul reposatul óresI-care zidire, un hanisor cu odaI de gäzduire pentru folosul schitululpentru 6res-ce ajutor la se6la, ce a intocmit de invèlgtura copiilor, ¡Ara de plata, si pentruhrana siracilor, ce sunt a se ajuta de la acest schit la siracia i neputinta lor i unde as-tepta a se folosi schitul de la acest hgnisor, ca sa peita s6virsi acele ajutorurI sufletescI,carI sunt vrednice de pomenire, si de impottivä, a de pururea este sup6rata de catreboierI pe,ntru conace, cat si de insusI ispravnicil judetuluI, din care pricing nu numaI sefolosesce cu nimic schitul, ci inca este pAgubas si de cheltuiala ce a facut, facend rug-ciune Domniei-Sale ca sa dea porunca de aperare, a cgruia rugaciune fiind cu cale s't pri-mità-Domnid-sale ca o drépta, a dat Domnia-Sa carte de aperare. Pentru aceea si Dom-nia-Mea ne-am milostivit, i dam acésta Domnésca misted carte, prin care poruncim sä fieaperat acest hänisor de conace, atat de catre altI verI-cine, cat si de catre ispravnicil ju-detuldi, ca avea schitul folosul sea de la dénsul, spre a se ajuta i scella ce a in-tocmit de invetatura copiilor fall de plata, cum si sèraci ce sunt oranduiti sa se ajutorezela s6rAcie i neputinta lor. ii saam- reeeh gospod.»

1803, Iulie 15.

Jata acum alt hrisov care amintesce de seeda publie,g de la Florescil-din-Dél, judetul 11-fov, weird anteriéri anuluI 1792 si care continua la 1803, Itmie ").

Zeml. Vlashoe. aDatam Domnésca n6stra carte S-td i DumneçIeesciI biserid de la Flo-resci-din-Dél sud. Ilfov, unde se cinstesce si se präsnuesce hramul AdormireI Prea S-teIstäpand nóstre de Dumned.eg nascètére i pururea Feciaril Marie!, ca sa aibä milä de laDomnia-Mea, a lua pe tot anul sare din ocne, eke 100 bolovanI ; asisderea si fie lude 15,strainI färg pricing de dajdie, earl dupe cercetarea ce Ji se va face si dupe pecetluiturile celi se vor da, sä fie scutip i nedajnicI de orI-ce oranduell i podveze vor esi pe Ora; sä nib&duoI preop, un gramitic, scutip de ori-ce.; cu acesta mili sa póta finé acésta bisericascellä de invèlatura saracilor copiI, fait* de plata, pentru cA acéstä milg all avut'o atat dela fratii DomnI de maI nainte, cat si de la Maria Sa pgrintele Domnil-Mele, prin cartea ceo tqum, cu lét 1792. Drept acea invrednicindu-ne Domnul Dumner,leil cu domnia acesteI

89

pravoslavnice 160, ne am milostivit Domnial-Mea si am intärit acéstä milä, ca sä se pä-zéseti ne strämutat; pentru care rugäm si pe fratii Domni din urnia néstri,sä bine-voiascäa Intiri acest privilegia, cu rävna aceea ce am avut i noI spre intirirea privilegiuriloraltor 1'1.41 Domni, ce aa fäcut la asemenea Stinte locasurI, ?i ale Domniilor-Sale sà fie inurmä päzite. ii saam reeeh. gospod.»

1803, Iunie 8.

In satul Furduesei din Ilfov, la 1803, exis(i scéld de invatätura copiilor. DomnitorulIpsilant ii relnouescé-milele i scutirile, mai 1ntéia in 17 Iunie 1803 si apo prin liriso-vul Septembre 7 acelaq an; din Ose lude cat avea biserica i scéla acésta 'I däruesce 12').

«Zeml. Vlashoe. Fiind-cä S-ta biserici de la satul FurduescI ot. sud. Ilf. i unde este§i, seaci de Inviritura copiilor, afländu-se fi:5de grach i däripanatä, are mili de la &ala'DomnI de maI nainte a tiné 6 lude eimenI sträinT, fär de pricini de dajdie, cum si dreptebucatele sale scutite, pr. stupI i rämä'torI de dijmärit i vinul de vinäriciii, precum nepliroforisim din cartile Domniilor Sale, ce le v'éçlum. Dec1, dupe pliroforia ce am luatDomnia Mea de scäpitätiunea i starea acesteI sfinte bisericI, ne milostivim si peste lude6, ce a avut pini acum, i mal häräzim inca 6, 6nrien1 M'A de pricinä de dajdie, sträinT, easi aibä de acum inainte acéstä biseric5. lude 12 ; de eare'si poruncim Domnia Véstráispravnicilor aI judetulul, suparare 6menilor acestora sä nu facetI, ca sä'i pétä avea bise-'rica de ajutor.»

1803, Septembre 5.

Scóla de la monastirea MotrultiT, din MeliedintI, amintiti la 1793, continitä la 1803.Domuitorul dä in 12 August, innoirea anteriérelor hrisave pentru scutirile i mueleacordate '').

La 28 Deeembre 1803, Const. Ipsilante numesce (lasca' la Craiova pe Dimitrie Gheor-ghiadis, dupe alegerea dasciluluI Lambru din Bucuresa

pice pitacul Domnesc«Intirim Domnia Mea alegerea ce printeacéstä anafora ne aréti didasoilul Lambru ci

a fäcut de Protodascil la Craiova pe Dimitrie Gheorghiadis, pre carele si randuim Dom-nia Mea, si poruncim sfintiel tale iubitorule de Dumne§leil Episc6pe al R(Imnicultd,Dum-neavelsträ. cinstitilor i credinciosilor boierilor DomnieI Mele, Vechilule al Cäimacimiel,

boierilor DivanitI de la Divanul nostru ot Craiova, ca pre acesta sä'l aeçlatïsi salmetaherisitY dascil Protos al salid de acolo, i pentru un ipodidascäl de se allá acolea vreunul destoinic precum trebue, bine, iari de nu, sä se insciinteze iaräsI aicI la dascálulLambru, ca sä fach alegerea si de ipodidascAl

4803, Decembre 28.

La inceputul anuluI 1808, Alex. Ipsilante numesce doctor al orasuluI CraioveI pe Dr.Panait si ea chirurg pe Moral, pe carI archi-iatros, adeci Doctolul principal '1-a examinatsi 1-a gä'sit vrednici.

*) Cond. No. 47, fila 77 L fila 169.**) Cond. No. 47, fila 121.

***) Cond. No. 46, fila 172.

*) Cond. No. 46, fila 443-") Cond. No. 46, fila 164.

90

Tata pitacul Domnesc catre Caimacamul CraioveI«GinstiOlor i credincio0 boerilor Domniel Mele, Dumnéta Vechilule al caimacämieI §i

D-v6strd boerilor divaniti de la divanul nostru Craiova, am v4lut Domnia Mea In§tiintareace ne-atI fácut pentru mal jos numitn Panafot Dohtorul PolitieI §i pentru Mural Gerahu; pecarI flind cd i DumnéluT Arhi-Iatros, prin cercetarea ce ad facut, II adeveréza de vred-

iatti dará 'I oranduim qi Domnia Mea, dupe cererea Dumnévósträ, ca ad fie numitulPanaiot dohtor al politieT acolé, cum §i pe numitul Moral GerJli, avéndu'§I oranduita Mía,dupe hrisovul Domniei Mele).»

In 15 Octombre, acela§ an 1803, domnitorul regulézd veniturile din carT ad a se platidoctorul i chirurgul Craiovei. Tata acest hrisov

Ilrlsovul pentru oranduiala doftorului sl a glarahultd de la Cralova

Fiind-ea Intr'acele-alte bune oranduell §i intocmirT, carT voim Domnia Mea ale aveapolitia nóstra de la Craiova, pentru folosul de (Anta, ca §i acésta de aice, este una §.1 Ud--hui* de un doftor i de un gérah, slatatorI pururea acolo, spre a se cauta la IntOrnplurede trebuinte, atilt familiile boerescT, cat §i cer-altl ora§enT; fácut-am Domnia Mea cercetarede ordnduiala ce a fost Inainte §i atin de la Dumnélor cinstitI §i credincio§I boernDomnieT Mele, Vechilul CaimkämieT, i boerii DivanitI de la Craiova, cat i din condicileDivanuluI, ne adeverim, cä se da de la Domnie inteun an 1.080 talerT, d'inteaceste slujbe,peste banil Camern : ad 220 talerI din vama CraioveI, 220 talen l din vindriciurI, 220 La-

, lerI din oierit a cincI judete, §i 200 de la cene, din cari lua un Doftor 1.000 taleri §i unspiter 80 talen. Care acésta ordnduiala de clarea numitilor banT, nu numal voim Domnia-Mea a se urma cu nesträmutare, ci inca, dupe rugdciunea ce ne-ad fdcut Dumnélor hoerTdivanitT, 'T-am mal adaus peste numita suma de 1.080 talerT, alIT 470 talerl pe an, adecädin vama Craiove 310 talerI, din oierit 310 taleri, din dijindrit 310 talerT, din vindricid310 talerT, §i din ocne 310 talerI, ce se aduna peste tot 1.550, talerI; iard§I peste bannCameriT, cum ad fost mai nainte, din carT ace§II banI oränduim s'a se dea la un doftor1.200 talerl, §i la un Gerah 350 talerI, ca cu adausul de léfd, ce li s'ad t'ami de DomniaMea multämindu-se, sa fie ostirduitorT, atea doftorul cat §i gerahul, intru intilmplät6reletrebuinte, ce vor avea ceI neputincio§I de a'§I dob'endi indreptarea §i tamaduirea lor; decIpentru a fi acéstd ordnduiala bine pazitä i a se urma clarea acestor leff pururea i tot-d'a-una cu nestramutare, pentru folosul cel de ob§te, carde il voim Domnia Mea al Dum-nélor boerilor i al tuturor locuitorilor no§tri din partea locului, am bine-voit a Mariacésta §i printeacest DOmnescul hrisov, adeverit cu insu§I Domnésca nóstra iscäliturä §ipecete, §i cu credinta prea iubitilor DomniI Mele fil: Alexandru, Dumitra§co, Gheorghe,Nicolae §i Ioan Voevonli §.1 cu mdrturia Dumnélor cinstifilor i credincio§ilor boerl velitI aiDivanului Domniei Mele: Pan Durnitra§co Racovitd, V.-Vist., Pan Scarlat Ghica Vel.-Spät., Pan Constantin Cretulescu V.-Ban, Pan Gheorghe Mavrocordat Vel-Post., Pan RaduGolescu V.-Vornic, de téra-de-sus, Pan Isaac Ralet V.-Logof. de téra-de-sus, Pan Cons-tandin Stoilescu Vel-Logof. al ob§firilor, Pan Scärlat Campinénul Vel-Vornic de téra-de-jos, Pan Dumitrache Racovild Vel-Vornic, Pan Barbul Vácarescul Vel-Vornic, Pan Con-standin Falcoianul Vel-Vornic al ob§tirilor, Pan Istrati Cretulescu Vel-Logofat de téra-dejos, Pan Mihälache Manu Vel-Vornic al politieI, Pan Iordache Filipescu Vel-Cäminarid,

91

Pan Constandin Grädisteanu Vel-Paharnic, Pan Ienache Golescu Vel-Stolnic, Pan ScarlatIsvoranul Vel-Sluger, Pan Iancul Vel-Pitar i Ispravnic Pan Isac Ralet Vel-Logofôt de16ra-de-sus; si s'a scris hrisovul acesta la al duoilea an d'intru antéia domnie a Dom-niel Mele aicI in orasul DomniI-Mele BucurescI, la anii de la nascerea lui ilristos 1803,Oetombre 15.»

O nora regulare inteacéstä afacere intervine la 1805, prin hrisovul de la 20 Iunieacel an, care este me jos, in nota.

Hrlsovul dottorului i spilerului de la Cralova de plata ce atí.

«Fiind-ed mire cele-alte bune oranduelI i intocmirI pentru folosul de obste, care voimDomnia Mea a le avea i polilla nóstra de la Craiova, precum se urméza si la acésta deniel, este una si trebuinta de un doftor si de un gerah statatorI apururea acolo, spre a secauta la lntémplarl de trebuinta, atat familiile boieresd, ca i ce!-altI oraseni i locuitoriaI nostri din partea loculuI, facut-am Domnia Mea cercetare de oranduiala ce a fostinain te acolo, si atat de la Dumnélor cinstill i credinciosiI boierI DomnieI Mele Calma-camul i boieriI DivaniII de la Craiova, cat si din Condicile Divanulul, ne adeverim, camaI inainte se da de la Domnie, intru un an talerI 1080, dintre aceste slujbe, peste baniiCameref, ad. talerI 220 din vama Craiovei, si 220 talerI din dijmarit, i talerl 220 dinvinaricia, din oierit a 5 judefe, i talerI 200 de la Ocne, din care lua in dolltor talerI1.000 si un spiler talerl 80, care acésta oranduiala de darea numitilor barrí si in vremeaDomniei 1516stre nu numaI am poruncit de s'a pazit, ci inca dupe rugaciunea ce din anultrecut ne-a fäcut boieriI DivanitI, am mal adaus pentru numita suma de taleri 1.080,altI talerI 470 pe an, ad. din vama CraioveI 310 talerI, din oierit talerI 310, din dijmärittalerI 310, din vinariciô talerI 310, din Ocne Oled 310, ce se aduna peste tot talerI1.550, iaras1 peste banii.CamereI, cum a fost i InaI inainte ; din care acesti banI, amranduit prin hrisovul ce am dat la lét 1803, Octombre 45, s'a se dea la un dolitor talerI1.200 si la un gerali 350. Acum iarasi dupe ar6tarea ce ne face DumnéluI Caimacam, cuDumnélor boierii DivanitT, de acolo, prin Dumnélui V. Ban, cä dupä scumpetea lucrurilorce se urinéza acum Inteacéstä vreme, a se line un dolitor bun trebue plata de simbriepana la talerI 4.000, si cu tôte cá i iubitorul e Dumne4ii Episcopul RámniculuiDumnéluI Caimac,am cu-Dumnélor boieri din bun proeresis, vor ajuta la plata de dolltor,iarit nefiind de ajuns cu ceea-ce a fost oranduit pana acum, facutuneail rugaciune,ca din-tru aceste huzmeturI, sä se maI adauge la acéstä plata a dohtorulta, spre usurinta Llam-ador, iarä cu cea-altá plata se incarca Dumnélor dupe fagaduinta ce el dat ; am primitrugaciunea Dumnélor si am adaus la dohtor talerI 200, spre a lua pe tot anul talen!1.400, care acestI talerI 200, sd se dea tot dintru aceste cinc! huzmeturI cu orânduialace se,arétä mal' sus, si unde da pana acum talerI 310, de acum inainte, fie-care cumpè-rator de hazmet si dea po talerI 350: iara cel-a111 taleri 2.600, pana la implinirea sume!de taleri 4.000, indatorim pe Sfintia Sa parintele iubitorul de Dumnelefl EpiscopulRômnicului ä da taleri 250, si pe DumnéluI Caimacamul CraioveI taleri 250, si pe Dum-nelor ce!-altI boierl top', ca dupa fägaduiala ce aù dat top, sa dea cu analoghie suma cese aréta mai sus, cu care adaus de lefa, ce s'a facut de Domnia Mea, si cu ceea-ce se vada de la nurnitele obraze, sa se lie dohtor bun, care dohtor multamindu-se cu acestea, säpazésca legatura ce va face cu Dumnélor maI sus numiliI boierI, i sa fie osarduitoff, atatdohtorul cat i gerahul, ce are din venitul huzmeturilor, oranduit talerI 350 intru in-t6mplatôrele'trebuinte ce vor avea ceI neputinciosI de a dobendi indreptarea i tamaduirealor, care acest ajutor facem Domnia Mea, nu numaI pentru boieril i pentru ce!-ce ledi mana a plati vizitele in oras si pe afarg, dupe trebuinlä, ci mai vértos pentru ceI sôracI

Cu neputinta de plata a! orasuluI si la eel-ce vin la spitalul de acolo, unde sa fie doh-torul indatorat a merge flird plata; cu acésta dar oranduiala, am facut i ajutorul d'antéiô,

acum am primit de am mal facut prostichiu, cum se aréta maI sus. Deci, spre a 6

92

Relativ la wade din BucurescI, dam in anexa brisovul din '1804, Filie 10, prin careConst. Ipsilante, dupe anaforaoa Mitropolitului si a Episcopiilor, sporesce léfa dascälilorgrecl, fiind-ca s'a scumpit ltrana. Spre a face asemenea sporirI, Domnitorul adaugfidarea preotilor pentru sc6le i ploconul Archiereilor ").

Ipsilante ajuta din baniI tèreI scaele grecesci din Orient. Dam in anexi hrisóvelerelative, si anume acel din 12 Iunie 1803, acel din 19 Februarie '1803 si acel din 1 De-cembre 1804.

In 1804, Iulie 21, Ipsilante Const. da hrisov pentru ceI duo! dasuälI de la se6la de laS-tu Gheorghe. PrimuluI dascal slavenesc si rometnesc», cat si ipodi-dascaluluI séù, amí,InduoI paménterff.

Domnitorul le intaresce privilegii i scutire ca cata in linisce de scóla.Dam in anexä acest hrisov cu numele tutulor boierilor adusi de märturie, Intre care

Ada' pe Mamie Ban Enache Cretulescu si mare Vornic de Téra-de-Sus Stefan Vaca-rescu

De la 1804, avem de inregistrat i importantul hrisov al scéleI de la Gernert', din Me-hedintI, din averea reposatuluI Hagiu Iordache. Acesta prin diata sa a insärcinat pe Pro-topopul Gheorghe, care tine in casätorie pre linea, nep6ta OposatuluI, sa infirateze in ca-sele donatoruluI un dascal de limba grecésci si o soilä romanésca, langa biseriea Domnésca,pe locurile de pravalii ale rèposatuluT si o allá scólä romanésca pe mosia Bänovita,undes'aingropat rèpoiatul, in miEllocul campului. Protopopul i oraseniI cerura intarirea aces-tor dispositiunI in favórea scédeT, rénduindu-se epitropi Protopopu Gheorghe i duoI ne-gutitorI din Cernep. Const. Ipsilrate randuesce pe Biv-Vel Ban Const.GlEica epistatul Lo-gofetiilor mar!, sa faca cercetare la fata loculul despre impregiurärT. Acesta face raportcerénd intarirea donatiunei pentru cele treI scolI i Domnitorul dä hrisovul ce analisarämsi pe care '1 anexam.

ACE urmat in privinta legatului ce aft lasat Medelniceru Ilagi Iordache Sraerinénul decare mal sus pomenim, lungI daraveri cu rudele rèposatuluI, in anul 1805. Dam inanexá t6te acestea documente, earl pot interesa istoria seólelor din CernetI "").

acésta oranduialä bine pazita si a se urma darea acestor lef( pururea i tot-d'a-una cu nestramutare, pentru folosul cel de obste, care '1 voim Domnia Mea, al D-lor boierilor si altutulor 16cuitorilor noslri din partea loculuI s't a séracilor cäutare, care nu al putintä deplatä la dolitor, am bine-voit a intdri acésta i printeacest Domnescul nostru hrisov,adeverit cu insusi Domnésca nastra iscalitura i pecete, cum si cu credinta prea iubililorDomniei Mele CI' *)». 1805, Ianuarie 20.

*) Condica No. 46, fila 377.**) VedI anexa corespundR6re.

***) Vedl anexa corespunslaóre.****) VedY anexa.

93

Inainte de a trece la scedele din Moldova, socotim util a aminti existenta hrisovuluI in-teresand bisericele domnesci din Bucurescl, cu data 1803, Octombre 24. Din acest lirisovce dam in anexa, se peite veden exist6nd pe la aceste bisericl gram«tici, a carora slujbainteresédi de asemenea propäsirea culturei nationale").

Cu hrisovul din 1804, Martie 18, Domnitorill face sciitirI i miluirI until legator decarp al MitropolieI numit Tudor '').

In Moldova ceI d'antéia ani ai secolului al XIX ail mare insemnatate in istoria cul-tureI nationale, maI ales in urma radicarel la scaunul Mitropolitan a luI Veniamin, la15 Martie 4803.

Imediat dupe acéstä venire la tronul Mitropolitan a lul Veniamin, avem itrisovul Dorn-nitoruha Alexandru Const. Moruz relativ la scóle. Domnitorul s'a ocupat de asia disa Aca-demie din Mg, printeun hrisov special ce dam in anexa "').

Indata apoi in 29 Maid 1803, Domnitorul as* sceda de limba elin6sci i moldove-nésca la Monastirea Mavromolulta in GalatT, precum aù fost i mai nainte ").

Anul 1804 numérd intre ceI mal memorabili aI istoriei culturale Moldovene.Gaud amintim de documente referitére la sae, din acest an, pe data condeiul vrea sh

serie numele MitropolituluI Veniamin. Ne-am deprins cu totiI a pune la numele lui túlamiscarea culturald de la acestI ani.

Veniamin Costache (Neget) succede la Mitropolie In! Iacob Stamate. De aceea nu potafirma, eu D. Erbiceanu ) ca «cel ântêiú fapt ce'! sèvirses'ee Mitropolitul Veniamin dupesuirea sa pe tronul archipästoresc, este infiintarea de scolI romanesci, ca contra pond sell-lelor aprepe nurnaI grecesci i din carI nu profitail Mat de mult fiil romanitor in desvol-tarea simtului origineI némulul lor. Limba romanéscä marginita aprúpe numaI in bise-rica se considera pe atunci ca ceva necivilisat, proprie numal pentru taranI; iar in casele

sahluele boierilor nu se audea pe acele timpurI decat grecesee i frantuzesce».Apoi realitatea nu era tocmaI asia: din scedele ce existail (le-am v6dut in urrna), nu

era isgon;ta limba romanésca si ea era bimba statulta si nu numal a bisericei. Duoa, treihrisòve serse grecesce nu pot proba contrariul, cand avem cu miile de cele serse roma-nesce. Se pote cà salón ele despretuiaa limba romanésca preferati limba gr6cä si pe icicolea limba francesa; dar astadl inca putine stint salemele in earl' nu tronézaaprúpe exclu-siv limba francesa? Ba nu cum-va limba germana chiar i dènsa ea stfipa'nire in caseleromanescl maI culte? Apol de aci nu urmég ca ViAdicil i Mitropolitil, carI nu scia Incafrantuzesce séa nett-00e si de aceea graesc numaI romauesce, stint restauratorinationale. Departe de mine de a imputina meritele i laudele MitropolituluI Veniamin;ell nu neg dragostea lui pentru limba romane.sca; dar nu pot, caistoric, conveni, caVenia-

VedY anexa.*4) VedY anexa de la nasal. paginA.

***) VedY anexa.****) VedI anexa (lupe Uricar, Tom. I, pag. 117.

*4**,9 vest/ Istoria MitropolieY Mold° vet

- 94 -

mm, venit la Mitropolie, 15 Martie 1803, pe datä incepe el curentul nalional, pre cAndacest curent exista deja: u i ta t'am meritele Mitropolitultil Iacob S ta mate, din acest respect?

Mitrepolitul Veniamin se pune, dupe D. Erbiceanu, pe &IA dupe ce ajunge la Iasi, säinflinieze scoli romanesci. E de mirare numai, ca nu'l gäsim fAc6nd tot ast-fel in episco-palul WI de 4 ani la HusI si in episcopatul sed de la Roman. din Iunie 1796 pana lä4803 *).

In aceste Episcopate activitatea lui Veniamin este indreptatä la bisericii s'i la spitale s'i

alte bine-facerI. Niel cbiar ca scriitor romfin nil a debutat Veniamin pAnä la 1803.

Conclusiunea nósträ este, cA in Iasi, Mitropolitul Veniamin Oa' un medivambiant for-mat, un cureut insemnat cultural, datorit la Lori predecesorii s6I, fie din cler, fie din lu-mea eivilA. Acest curent impingea scóla spre nationalisare incA de mult. Veniamin aremeritul de a fi intrat cu tótä mima si Cu t6td mintea in acest curent, si in curAnd isto-ricul il va afta päsind in fruntea lui.

Istoricul veridic nu p6te nega niel Domnitorului Alexandru Moruzi merite, in ramulsedan El a provocat unele lucräri relative la scoli de cake divanul tèrei, iar nu de cAtre04leasca Adunare (cum serie prin metacronism D-nu Erbiceanu). Insusi Moruz spunein hrisovul séti al scedelor, din 24 Maid 1803, ca : «0 noi din copildrie iubind intilii-tura), acesta l'a indemnat sä. se ocupe de sc6le. ApoY, ceva maY mult, in brisovul sea nicipomenesce de o prealabilä anafora a Divanului.

Moruz era obligat de a se ocupa de seólele din Moldova de chiar hatichumaiumul PorteIde la 1803, al Sultanului Selim ai IV-lea. Acesta, la art. 44, se ocupA de scólele prilorromâne si impune Domnitorului de a ingriji de ele, de spitale, de drumud, etc., prin oadministraliune päméntéseA si nu grecéscA.

*

Dar revenim la istoria anului 1804 pentru Moldova.

In 15 Februarie 1804, miscarea culturalA romänéscA dobemidesce plrii, prin reorga-nisarea de cdtre Mitropolitul Veniamin, o tipografie a Mitropoliei. Mitropolitul cere Dorn-nitorului Moruz un hrisov in favérea acestei tipografif epentru tipdrirea corlilor de Ire-Incinta Ord, **).

In acestasi an 1804, Alexandru Moruz inflinika o orfanotrofie in Iasi, dupe exemplulceld din Bucuresd, cu hrisovul ce däm in anexA "")%f

Dar cea mal importan la crealiune in acest an esle aceea a seminarului de la Socola.Aci era o monastire de maid. Acestea ad fost strämutate la Agapia.

0 legendä ulteri6rA, raportatA in «Fóia pentru minte, inimA sil,literaturAD, No. 34 din1848, pretinde, cA Mitropolitul Veniamin in pizma boierilor, call nu putead suferi ridica-rea la trépta de boier a fiilor din popor, s'a hotärit sä facA seminarul de la Socola.

Adev6rul este, cA necesitatea rAdicArd clerului o indicase numerosi din Domnil ante-riod si insusI Mitropolitul Iacob Stamati. Veniamin sosesce la momentul psichologic si

*) D-nu Erbiceanu face o er6re punênd data de 1792 la pagina LXI1I din Istoria MitropolielMoldoveY pentru trecerea luY Veniamin la Roman.

**) VeçlY anexa.***) Vec,1Y anexa dupe Uricar, Tom. I, pag. 158.

Uricar, tom. III, pag. 37.

el obline.de la Moruz hrisovul de fundatinne a acestuI seminar. InregistrAm in totalitatealui aci acRst act important ).

«DécA cea maI micA vätAmare a sändtätiI, face pe om a nu'I place, necl bunitätile tru-puluI, neci ale norociref, Cu cat maI ales cea mal micA vätämare infra cele duhovnic,esciaduce cea maI mare bätae a cugetuluI, la aceI ce sunt bine credincio0 DomnI si Qcär-muitorI nor6delor. Intre alte domnescI i périntescI a Domniel Mele privegherI, pentruindestularea buneI vetuid a supusilor, nu am trecut cu vederea si aseçlarea din nog a sal-leI de la monastirea Socola, care acum s'ati alcAtuit spre invétätura, indreptarea i desè-v4rsita catihisie a celor, carI se vor invrednici prin hisericescile canéne a se holdri sä pri-méscä darul cinultd preotieT, cariI maI inainte lipsii fiind de acésta maI äntéiti trebuitOrela dOnsil invOtAturi si sell*, era vélutd gresire intre cele duhovnicescI i socotitä \AAA-mare, dupe insä0 arètarea Preasfintitultif duhovnicescului nostru pärinte a Mitropolitu-luI Ord.

(Spre acésta dar, pentru ca sä p6tä avea si cele trebuincielse a petrecereI vietiI, cu tuaindestularea i multämirea, acei earl vor fi vrednicI a primi acel dar, si mai nainte vorfi oranduitI spre catihisie inv6täturei la acéstä scOl'A, de la numita monastire Socola, iatäbine-voind Domnia. Mea, prin acest al nostru Domnesc hrisov, ränduim, pe Mug& cele-alteveniturI a numiteI monastid, sä se dea din Domnésca Nósträ Visterie, cate 2.500 leI petot anul, luAndu-se cäte o a patra parte pe tot clfertul, precum in inlAritura anaforaleIde obste a birului pre larg se arétä. §i hotärim Epitropia cea desAvirsit la Preasfinti-tul alesul de Dumneçleil duhovniculnostru pärinte Kirie Kir Veniamin Mitropolitul Moldo-vel, pe care nu numaI '1 indatorim, ca sä priméscd haull acestia nestrAmutat pe tot cIfertuldin Domnesca NústrA Visterie, dar osebit sä se ingrijascA cu neapèrata datorie i cu rävnaosärdnici pentru buna invOtäturä i cu deplinä sciinté a catihisiei intru cele bisericescl anumitilor ale0 i ränduiti dire acésta, cät i pentru ale vietuireI lor trebuinci6se, ea pe-trecénd cu indestulare in vremea invOtatureI, i esind destoinicI daruluI, sä nu incetezepururea a ruga, pe dätätorul bineluY, Milostivul Dumneçleti, pentru acéstä térA, i pentruceI ce locuesc intr'énsa.

qAcestea ränduindu-se i hotArindu-se s'atsi dat i Domnescul nostru hrisovul acesia,inlärit cu a nOstra DomnéscA iscäliturä i pecete, cu credinta Prea iubitilor nostril fit, lumi-natelor Beizadele: Constantin V.V., Dimitrie V.V. si Nicolai V.V., 0 märturia Preasfinti-tuluI Mitropolit. al MoldoveT Kirie Kir Veniamin i iubitorilor de Dumneçi.eil, Kir Ghera-sim Episcopul Romanulul, Kir Meletie Episcopul HusuluI si a cinstitilor i credinciosilor

boerilor DivanuluI Domniel Mele, D-lor Costache Ghica Vel-LogofOt de Téra-de-Jos, Ian-cul Razu Vel-Logofdt de Téra-de-Sus, Nicolae Bals Vel-Vornic de Téra-de-Jos, Alexan-drul Iancul Leo Vel-Vornic de Téra-de-Jos, Gavriil Conachi Vel-Vornic de Tora-de-Sus,Dimitrie Sturza Vel-Vornic de Tora-de-Sus, Dimitrie Ghica Vel-Vornic al obstieI, Luca-chi Arghiropolu Vel-Postelnic, Alexandru Mavrocordat Batman, Nicolae Biv-Vel-Postel-nic, Epistat camAreI, Iordache Roset Vel-Visternic, Alex. Bals Vel Agd, Grigorie ChicaVel Vornic, de Aproçll, Dimitrie Bogdan Biv-Vel Spdtariti, Epistat ComisieY, Nicolae BalsVel-SpAtariti, Vasilie Roset Vel-Ban, Nicolai Dinache Vel-Caminariu si a tutulor boierilorDomnieI Mele marI si mid. Poftim frätesce Domnia Mea si pe alt.' luminatl Domnl, earlin urma nósträ vor primi din pronia ceréseä ocArmuirea acesteI de Dumneçleti pAzite tOrIcu crestinesc cuget, pentru a Domniilor-Sale slavA i vecInicA pomenire, sä adaugd ri séintäréscA acéstä milA, ca in veel nestriimutatä sä se pgzéscA. S'a seria la aniI de la Bristos

06

1804, intru a duoa Domnie a MoldoveI, la anul al treilea in luna In!' Octombre, intru alnostru domnesc scaun in IasT.

(Iscalit) IÓS Alexandru Constantin Moruzi Voevod.

(L. S.)

ProfesoriT randuiti la acest seminariii, care se redeschide in temna anuluI 1804, lunaliii Octombre, dupe Diptichul seminaruluI si pre cát din traditiune raportézi D. C. Er-biceanu *),aù fost Dascilul Constantin, Paharnicul Enache, alugarul Ioil, ducal deteologie. Va si ;lick abea vre-o trei profesor! sunt cunoscuti. De altmintrelea niel credema erati cu mult mal multI i gandim, e& are dreptate George Asaki, cand in brosura sa«Chestia invètitureI publico, la pagina 9, ne spune, cA la seminarul din Socola, in 1804,se invéta dOrA cgramatica roman& i alte cunoscinte, ce se socoteati trebuitbre pentruepaughelma de paroch».

OrT cat de putin se va fi fost inv'état in seminarul de la Socola, la inceputul existinteI luIsi pe multI anT inca', nu rimane maI putin un institut important. Din nenorocire eveni-mentele politice, carl succed neintarliat dupe infiintarea luI (d'intre carT invasiunea nouia Rusilor si neintaNiata inliturare din scaunul Mitropolitan a luI Veniamin), n'a fostpentru putin intarslietére desvoltärei seminaruluT de la Socola.

La acésti intailiere de desvoltare a scéleI romana, cal pe ce se contribue, ciliar dinanul infiinfäreï seminaruluI, i imprejurarea cunoscuti a imprästiereT in public, ha pana'si in latir-11,ml palatuluI domnesc si al MitropolieT, de satire politice in limba romanésca.Aceste satire de veneati la cunoscinta Domnitorultei in urma organisäreT seminaruluT, cinepote sci ce isbirI avea si dea acesteT scolT chiar Moruzil Din norocire pentru sceplele ro-mane afacerea este din Martie Aprilie 1804. Divanul tèreT emotionat de aceste pamilete,manifestapunT de altmintrelea ale opositiuneT nationale, nu se di in liturI de a trimitela Peal& un arz-magzar, prin care si 's1 aréte indignatiunea, s't si sprijine pe MoruziVodi.

Acest arz II dim in anexi ca unul ce explia s't oglindesce situathinea 161.0 ciliar si dinrespect cultural ').

In fav6rea seminaruluI de la Socola, intervine la 1806, un no& hrisov al luT Moruzi,din 3 August).

Intereség istoria cultureT nationale i constatarea spiritului de tolerant& religielsi, deaceea vom cita aci, ca acte proband toleranta religi6s1 in Moldova, la data unde am ajuns,pe cele urmat6re :

Hrisovul din 1803, Noembre 8, prin care acordi luteranilor un loc pentru facerede biserici si de cimitir "). Hrisovul aduce credinta si a Mitropolitului Veniamin, i aEpiscopilor Gherasi de Roman si Meletie de HusT.

Hrisovul din 1805, Ghenarie 20, aflitor in Uricar tomul IV, pagina 137. InsusTMitropolitul Veniamin, impreuni cu boieriI: Postelnicul Lucache i Visternicul IordacheRoset, intri cu anafora la Alexandru Moruzi, la 1804, Decembre 22, aritand ci lipoveni!

*) Istoric. seminar. Veniamin din lag, 1885, pag. 34.**) VedT anexa corespund6t6re.

***) Il Entra In anexti. dupe Uricar, Tom. III, pag. 40.****) Ved! Uricaral tont. IV, pag. 170.

97

din tad Ora jeluit ca sunt supdrap i elf i preotil de catre ispravnicI si de catrealp*, carI nu o Iasi sa. exerciteze in libertate cultul. Domnitorul se vede, ca a randuitpe Mitropolitul si pe acestY duoI boierI sii cerceteze temeiul tanguireI lipovenilor.

Comisiunea acésta, prin anaforaoa de care ne ocupam, aréta, cá lipovenif ail douè carp*DomnescI anterióre, de la Alexandru Constantin Voevod si de la Alexandru loan Ma-vrocordat Voevod, pentru nesup6rarea bisericilor, a schiturilor, popilor i calugärilor ion.Deci si Alex. Moruzi le face hrisov in 1805, Ianuarie 20, ca sui fie biserica lipovenescadeplin toleratd, numaI &I nu aibá voie de proselitism ").

Mitropolitul Veniamin, s'a preocupat si de musiea biserirés.ei, cerénd la 1805 lain-tarea unei scat de psaltichie la Mitropolie, prin anaforaoa cdtre Domnitor, care a primitresolutiunea luI Moruzi, din 4 Octombre 1805. Ddm in anexa aceste dotiä acte*").

Inv6fdtor la acéstd sc6la a fost oranduit Proto-psaltul Petrea, cu MI de 300 leI pelung, din earl 100 din budgetul general al sc6lelor.

Intrarea rusilor in Moldova in 1806, Noembre, si a turcilor in BucurescI, acelasl anaceeasI luna, apoI proclamatiunea r6sboiuluI, In Decembre 1806, din partea Turciel,

aduc, repetim, impedicare mersului linitit i asigurat al culturel nalionale, prin inclii-derea celor maI multe, déca nu a téte, sc6le DomnescI.

La 1806, August 5, Vel Vist. Const. Filipescu si Rada Golescu, epitropI aI sc6leI dinSlatina, jud. Olt, supun DomnitoruluI o anafora pl;in care il aréta, a in aceste scéle ur-méza aprepe 100 de copit, invétand românesce i grecesce, i ca aceste scolI nu maIvenit suficient in urma evenimentelor din urma, din care sA. se platéscd simbrie dascalilor

hrana Ion i cheltuiala bisericeI i dresul DIntaniior de acolo din oras. EpitropiI se rägaa se face scedeI milA vinaricill de la Ose popäre din judetul OltuluI si a li se mai da ace-lor scolI i avaietul balciurilor din judet, mal harazaindu-i-se i catI-va 1ui strainI.

Domnitorul la 12 August acelasI an, acordd o parte din vindriciul cerut, si 10 lush'pentru sc616.

Eata resolutiunea Domnitorului i anaforaoa :

Costandin Alexctndru Ipsil«nt Voevoda Gogpodar Zenzli, etc((Cat pe ace_le cate slece parole de privälia mare si cate cincI de prävälia mica, ce ni se

aréta. cd se ja de Ispravnicil judetelor, acesta fiind urmare ne canonisitd i nesciuta DomnieI

Mele este hräpire a ispravnicilor, si nu este cu cuviinta set afierosim mild la scéld jafurilecatahrisis ce se fac, i necI slobodim Domnia Mea, de acum inainte o urmare ca acésta,

fiind-cd numal stdpanil mosiilor, unde se fac acele balciurI, séd térgurI, ail a lua obicInui-tul avaet al paméntuluÌ ; jara pentru vindriciul acestor cincI popäre ce se aréld maI josanume Comana, Ipotesti, A1ilapeti, ViiOra i Saranpoe ot sud Olt, bine-voim Domnia Mea

a face acésta milA.si ajutor i scedelor din orasul Slatina, spre a'sI putea intampina trd-buinciósele cheltuelI ce urrnéza a se face peste an la mai jos ar6tatele trebuinte ; II WA-sim insa, din cincI bani, earl se iart pe séma Domnii la vadra, sd aibá a lua maI sus nu-

*) Vec,11 Uricar tora. 1V, pag. 137.**) Vecp anexa corespun0.6re.

***) Condica No. 48, fila 50.7

98

mita sc6li numai cite duoi bar!; totI sä se ja de vinäricerii Domnesci, careacésti mili sä aibi a stringe orinduitul om al scélei tot cu nee* orinduiali, ce se urrnézisi la alte mili monistirescI; osebit mai facem Domnia Mea mild la acéstä scólä, ca sä fiesi lude slece scutiff, 6menI sträinI färä pricinä de dajdie».

1806, A.ugust 42.

Prea Inditate

«Cu plecati anafora arèt Midi Tale, cá i scedele din orasu Slatini ot sud Olt, unde In-v* aprópe de 100 de copii grecesce i românesce, asupra cireia suntem nol plecateleMiril Tale slugi epitropl, are numaI duoi mosiï Inteacel judet, de la care abea seadunä haul gata 1.000 taleri, cad thud in drumul trecitorilor i Intémplindu-se räsvri-tirea trecutä, nu flume agonisita ce are pe &note s'ati präpädit de catre ostasil Bejenari,ci i satul, rispindit; iard simbria dascililor, ce se di peste an, sunt 920 talerI, afarädin hrana cea tribuincitisi din ate stilele a dascililor, i chieltuiala bisericei, i dresulfintinilor de acolo din oras, cu care aceste se incarca cheltuiala de se fac mal mult de1,000 taleri pe an; all avut i scóla 1.300 taleri strinsi de me nainte, dari Intémplin-du-se de s'ai ucis duo! turd In satul scolei i neputéndu-se dovedi ucigasif, s'a Indatoratsceda, stipina mosiei, de a dat rudelor acelor ucisI geremé pentru sat, st cu aceea s'aft prä-pädit i maI sus numitiI banI, i incà a incäput i sc6la sub datorie, atit pentru neajun-gerea venitului, cit i pentru inveliu1 bisericei, ce s'a ficut in trecutul an din noil; decivislénd, a nu se ptite chivernisi sceda co acel putin venit ce are, alergina la buna mi-lostivire a Mira Tale si ne rugim, sä bine-voesci la acest lucru folositor obstieI de acolo, ase face mil& scólit viniriciul din Ose poporase ce sunt Inteacel judet al Oltului, care s'ailinsemnat maI jos, neinchinat la alte monastiri, unde numai acum de vre-o duoi-trei anis'ati pus 6res-ce viisórä i havaetul bilciurilor ce se fac Inteacel judet, trig slece parale deprivilia mare, cind parale de privilia micA, i cite o para de vita ce se vinde la obor,dupe cum asemenea s'a fäcut ajutor i scedei ot sud Gorjul, dindui-se avaetul baciurilor ce'!lua ; asisderea si se hirezésci scóleI i niscai 6menI striini, fárä paguba visterieI, si va fipomenirea Märii Talmo) 1806, August 5.

Constandin Filipeseu Vel-Vistier, Radu Goleseu.

Pop6re :Poporul Comana;Poporul Ipotesci ;Poporul AliläpescIPoporul ViisóraPoporul Saranpoé.

Sub domnia lui Ipsilant avem de inregistrat i Incercirile de a pune stavili luxulta.Banul Dimitrie Ghica era In frun tea acestei m4ciri i impingea la o lege sum tuarie.Acksta nu izbuti din causa predicilor ce supraveniri prin invasiunile luI Pasvantoght, in-e,endiul din 1803, inundatiile de la 1804, etc. ).

hare dasedlii carii se ilustrég pe la anul acesta, vom numi si pe Preotul PolizuConto, care la 1806 tipAri unele carti tve41 anexa). Despre Conto afläm menpune

*) VeslY art. D-lul Papadopulo Calimach despre legile somptuariY In «Revista Nouè%), anul II,brosura I, pag. 32.

09

in Coleefiunea luI Hurmuzachi, vol. II, supl. I, la pag. 319, Mg nu in avantagiulItii. Se pare a Conto 41 dicluse singur decoraliunea legiuneY de onóre dupe intóreerea sadin Franfa. Din BueurescI in 13 August 1805, agentul frances S-te Luce, seria cdtreTalleyrand, a : ((Je dois prévenir V. E., que tous ces Grecs qui reviennent de France, sedonnent pour des agents du Gouvernement, Rs parlent des premiers personnages de l'Em-pire comme s'ils avaient eu l'honneur de vivre dans leur intimité. Un certain moine, Po-lisoi Condon se donait aussi pour membre de la Légion.»

Pentru a servi ca indemn Romdnilor in résboiul ce Ru0I pregateali contra Turcilor,in 1806, la Venetia se imprima de ieromonachul Neofit, opul : aVestitele vitejil ale liffMihaiii Vodd, ce ad stäpinit Ora românésed 0 Ardealul de la anul mintuirel 1588, 0/And la 1601, care rnaI intéid s'ad tipärit in limha greekseä ")».

*

Tot in 1806, la Viena, se imprima edifiunea grécd a istoriei luT Tunnusli. In acéstAcarte, Capitolul 26, este consaerat sc6lelor domnescI.

Lucrarea frafilor Tunusli amintesce, a sc6la de la S-tul Saya a fost fondatA de §erbanCantacuzino. Pe timpul autorului ea avea :

Un profesor primar la seiinfele filosofiee.Un profesor secundar la litere.Un al treilea la cele ordinare.Scóla slavonéseä a fost maI d'inainte in biserica vechid a S-tuluI Glieorghe, susfinutä

de top' Domnii urmätorI. Acésta are duo'i profesorY, unul prima r si altul secundar».Mal amintesce Tunusli, ceea-ce am véOut, cum lefile dasedlilor se pläteail maI Antéid

din visterie 0 apoI din veniturile monastirei Glavaciocul, care apoI s'a dat in administra-fiunea Mitropolitului.

Persistinfa uneT scóle la monastirea Colfea este de asemenea constatati 0 in fra/ilTunusli, la capitolul spitalurilor. Acesta consignézi de asemenea, de 0 Mee scurt, reformaseolarä a lul Alex. Ipsilante.

Tot asemenea scóla domnésed din Térgovistea, la Capitolul 56 ").

*

Nu tóte seólele sunt inchise din causa résboiuluI. 4'a vedem, el la 1808 funclionézäseóla de la Slatina etc sporire. Epitropii Const. Filipescu Visternicul si Radu Golescu,spun acésta DivanuluT WO MuntenescY, cu anaforaoa lor din 27 Maid Oisul an 1808,fiind léra ocupatä de museall. EpitropiT cer Divanului o indreptare la hrisovul de caremaI sus vorbirdm, al luI Ipsilante, relativ la vindriciul eu care a miluit sc6la din Slatina.

plc boierif epitropI :«InsciinIdm cinstituluI Divan, a seda 0 biserica, i cismelele de la Slatina, jud. Olt, la

care suntem noI epitropI, avénd óre0-care venit, dar pentru neajungerea cheltuiefilor loidinteacel venit, earl, sccila merge spre band rodire 0 sporire, dupä arétarea ce am fdeut

*) Tradusti din grecesce In romanesce de Teodor M. Eliad, g datti la tipar cu cbeltuiala si Cutudemnarea unor iubitorY de trimu4irea artilor In limbs. romanésd. In anul 1837.

Pe contra-PagiuX, la fine, se citesce : *Citesce, frate romfine, si gfindesce la acest litudat erort siudea, cli. cn adev&at a fost al patrieY plirintez.

**) SI se compare cele serse la 1789, de Nicolae Lazar, si tiplrite la BucurescY cu titlul ePeri-grafi tis Vlachias*, la pag. 19, pe care am mlus'o in anexli, la anul 1789, din acest studiU.

100

Mdrid Sale Const. Vodä. Ipsilante, a se hardzi vindriciul de la G popóre, uncle ail inceputa se face viI multe, a primit Mdria Sa arRarea nósträ si a hardzit vindriciul, dar Iliad dingreséla scriitorulul, de desuht, la numirea popórelor lipsesce unul si aunt cinc!, care acelpopor ce lipsesce se chiamd Baldnescf, aseslat tocmaI in miçllocul popórelor celor-alte, cucare se dd multä zäticnire vinäriciului acestd séle. SA bine-voiasa cinstitul Divan a daporuncä, ea si poporul acesta sä lie impreund Cu cele-alte la mila scóld».

1808, Maiä 27.Const. Vist., Radu Golescu.

Divanul «ea pentru un obstesc folos al orasulul Slatina ce este cererea » oaproba *).

In 1809, August 24, Domnul dá in privinta vindriciuluI scóld de la Slatina, urrnato-rul ordiu: «Fiind-cd seóla din orasul Salina sud Olt, prin cárji Domnesd are a lua miläde vinäriciii de la dte-va popóre dintr'acest judet, s'a dat acéstä carte a Divanulta, Me-delnicerului Nicolae Gigártul, ce s'a orânduit din partea scóleT, carele sä »MA a 'LAMimpreund cu vinericeriT DivanuluT, sä scrie vindriciul acelor popóre ce sunt sciute. Decare poruncim DivanuluI DomnieI Mete, taxildariuluT al acestuI judet, indatä ce se vaisprovi scrisul, baniT ce se va face, partea sc610, sl se dea In mane oranduituluT, färd dea pretenderisi vre-o sleciuéld séú cheltuialä dintre acestl han!» ").

1809, August 24.

Pänd dupd, pacea de la 1812, ne lipsesc acte cu referintA la scóle. Cu tóte acestea,acolo pe unde itsboiul a ingduit, acótele tot ail trebuit sä tirmeze, de i cu neinduoiásäscddere.

AsTa seminariul organisat la Socola, nu se inchide intre 1800 si 1812

Dupe incheierea päceT, care la 1812 rapesce MoldoveT jumätate din teritoriä, Basarabia,loan Caragea, Domn al Munteniel si Scarlat Calimach, al MoldoveT, id pórtà pe &it potatentiunea asupra saelor, solicitatT de MitropolitiT Ord.

In Muntenia Domnitorul reorganizézä saga de la Monastirea Obedeanu din Craiova.In acest act Domnitorul constatä, cd in Bucuresci continua scólele. Cat privesce scóleledin Craiova, constatä. cd «din trecutele resmirite ce ail fost in partea loculuT, ail lipsitacea sistemä a mild i maT pe urmd si a cutremuruluT ce s'a intámplat eat': fost zmintit

unele din zidirile el». Divanul Craiovel a cerut reinfiintarea scóleT, i vestesce Domni-toruluI, ci este si zidirea pusä in reparatie.

Din actul ce ddm in anexä "") se va vedea budgetul scóleI Obedeanu. Sun', 2 dasctilI degrecesce i unul de romanesce. Se reinfiintézä un internat de 12 ucenicT tinutI din bud-getul scóleT. Vor maI fi 8 ucenicl internT, tong solventT. Domnitorul astepta ad iasil «din

Condica cit. 56.*41 Condica cit. 57.

***) D. profesor C. Erbiceanu, constatti ac6sta n tIstoria seminariuluY Veniamin», din Tag, 1885,

pstg. 38.***9 Vec,1Y anexa corespunyt6re,

101

silinfa osirdia twertirilor i a dasealilor un roiu de invet«tura O, de folos cuitoseut.»Tot prin acest hrisov Domnitorul redeschide i sc6lele rominesci din cele 5 judete de

peste Olt, dupe pilda judetelor a celeI-alte p5x11 a tkreI romdnescI. In fine numesce o e-pi tropie a scélelor oltene, compusä din episcopul loculuT, Caimacamul Craiovel, si din boierifDivanulul pre Biv-Vel Vist. Dimitrie Bibescu, Biv-Vel Cinc. Cornea BrAiloiu, cärora ledd povätuirI In privinta neintdrOiateI deschidere a scolilor ").

Din anul '1813, Maid 25, sexis de Kiritä. -Logof. de tainä, posedem un hrisov de laGeorge Caragea V.V., al 1.6reI romiinesd, prin care se ocupä de scaa, nouä de mult cu-noscutd din Tirgu-Jiultd. Domnitorul amintesce restattrarea biserice fi a scéleI prin Stol.Dumitrache, in timpul DomnieI lui Miltairi Sutu.

Ca si se peda tine biserica i sceda in starea i podiába lor, Caragea reinnoesce vechileveniturI i privilegiuri acordate acestora. Domnitorul constatà, a in timpul ultimilorresmirile, localul scOlel a ars. Se fäen e,onstatarea acésta priu Logofétul TéreI-de-Sus.DecT, ca sä se Fía restaura localul, acordli vinericiud. Vorn. de Téra-de-Sus, este bunulromAn Radu Golescu.

Ddm in anexi acest document ").

Din 6 Martie 1818, avem de la Caragea un alt hrisov cu referinp la sc6la *bese& siromAnéscä din S-tu Gheorghe Vechiti. Domnitorul constata, cá la acéstä scéld se invétislavonesce çi romanesce, prin 2 dascAlI; primul dascAl este Chirit6, cunoscutul scriitor dehrisóve DomnescI, de origine rornând.

Acestuia i daseäluluI al duoilea, Domnitorul acordä scutirl §i mile

Tot in 1813, luna Martie 28, Caragea confirmd hristivele anterière a scedel i bisericelde pe mosia GreciI, din Ilfov.

Cu putin inainte, la 1 Februarie 1813, confirmase hrisóvele anterietre ale bisericeIscéleI duprem osia §uta

Intr'un non hrisov, Domnitorul Caragea iarässi se ocupd. de scedele din Oltenia si demodul cum va fi administratä averea bisericel Obedeanu i acordi diferite privilegil simili ).

In anul urmator, luna Septembre (1814), Caragea dd o generalA organisare a invétd-méntuluI ). El organisézä ca eforl aI gimnasiulul pentru tot-d'a-una numaI un numérde patru metnbri. De asa' datä sunt numitI la eforia acésta : Episcopul de Bu7.611 Con-

stantie i boieril : Rash i Marele clucer Nestor si cine va fi marele Postelnic.

Acéstä Eforie va primi veniturile holdrite pentru scéle, (carI in timpil din urmi se

*) Cond. cit., fila 162,v.) VOY anexa.

***) Condica No. 19, fila 6o.****) Condica No. 19, fila 8.

*****) Vesrf anexa dupg documentul copiat de D. senator Obedeanu, In 1888.***,=mo) Vesti anexa dupg Condica No. 22, apud Anuarul instructiuneI publice, pag. 261.

102

adunad la Vornicia politie», si le va administra ajutându-se la acésta de un secretar.Eforia va pläti onorariul profesorilor si se va ingriji de tòte imbunitätirile reclamate delocal. La fle-care 6 lunT Eforia va presenta DomnitoruluI socotelile.

Reorganisatä scála din S-tul Saya, va avea 4 profesorl, si anume :

Pentru litere, sciinte si limbi sträine.Acestia din urmä vor prelia si geografia si istoria. Programul si orariele se vor fixa de

Eforie in intelegere cu profesoril.Unul din EforI va inspecta scála in fie-ce säptèmânä.Sceila va avea un doctor plätit din budgetul scOleT.Eforia are grija si inspectiunea si a seedelor din Craiova si din tete judetele.Vor fi duo:16 examine pe an, la 1 Decembre si la 1 Aprilie. Scolaril bunl vor cApèta

premiT.

PärtasI cu Domnitorul Caragea la confirmarea reorganisatiuneI scedelor si la hrisovulde care aci ne ocupäm, nu puteall sä nu fie barbatI ca Badul Golescul marele Vist.,Banul Const. Cretulescu, Vorn. Barbu VAclirescu, etc.

In Februarie anul urmätor 1816, un noil lirisov al luI Caragea revine asupra organi-s'Arel so:Helor, cu gänd a impinge maI departe inv'étätura in térä si in particular in sc6laDomnéscli de la S-tul Saya.

M'in in anexi acest hrisov al luI Caragea, iar aci il analisäm in scurt ).

Budgetul scéleI din S-tul Saya are la veniturI :

54.931 leí de la preolY ;12.000 de la monastirl ;

Total 66.931 , si in plus veniturile monastirei Glavaciocul din Vlasca.

Acéstä sumd a venituluI se imputinkä insä prin inscrierea in budgetul cheltueliloreforiel scaelor a sumeI de 12.250 16' subventiune acordatä de Domnitor Vorniciei po-litiel.

Venitul il va incasa Banul Grigorie Brancoveanu si'l va depune in casa scóleY. Tot acestbuer va face si cheltuelile in regulä prin intelegere cu ceI-alt1 eforI.

EforI, pe läng4 Gr. BrAncoveanul, maI se numesc Mitropolitul Nectarie, fostul mareleBan C. Filipescul, marele Vornic Const. Biläceanu si marele Postelnic actual.

Una* din efori continuä a avea inspectiunea septerntinalà a scedeI.Profesoril vor fi de litere, de umanit(4i, de filosofie s'i de limbl sträine. Ei vor trebui

esa fie de o conduiti butl si nebänuitä si sd aibà credintä in religie »

Singura inovatiune adusä de acest hrisov, este aceea de la punctul 10, prin care recu-nosandu-se importa* studiuluI dreptuluT, se decide introducerea acestuI studitt in scálá.

Marele Clucer Nestor este numit primul profesor de drept de la S-tul Saya.

*

In urma hrisovului de la 1816, avem budgetul general al scedelor de peste Olt s'i albisericei Obedeanu.

IatA acest budget, care ne dä o luminà deplinä asupra organisäreI soilelor in Oltenia

*) VeslY anexa dupl atinuarele instruetiund publices, pag. 263.

103

Venituri:

2.240 talen l de la casa scilelor ot Bucuresel [va sci Ojal subventiune).400 din vama Craiovet300 din venitul monastirel Obedeanu.150 de la episcopul Rômniculul.150 de la D-lui Caimacamulp.150 de la zapciil Divanului Po 50 talen.300 de la eratul podurilor CraioveI.

Total 3.690 ti., venitul scedelor din Oltenia.

Cheitueli,

1.750 talen'''. dascaluluI änt6ii.").600 , al duoilea.240 , la duoi dascäli roman1 in Craiova.800 la dece ucenicI sèrmanI.300 la cincI dascilI romani in 5 judge.

Total 3.690

Budgetul cheltuelilor dupe hrisovul lui Caragea din 1816

2.000 talen i dascAlulta antéiii.al duoilea ellaal treileafrances.

la duoi dascilI romaul din Craiova, cate 150.500 leI la 5 daseill mínala din judge.800 la 10 ucenicI sèrmant

Total 6.100 leI.

Neajunsul din veniturile botarate mal sus pentru asemenea cheltuell s'a acoperit eu onota taxi de cate 2 parale la

Organisarea doctorilor din timpul lui Ipsilante se desvolti sub Caragea.Existenta doctorilor in 1611, dupe cum mal' sus am aretat, este profitnbilä, nu numai din

respect higienic, dar i din respectul cultureI generale.

Dita deci budgetul doctorilor dupe lpsilante, cu modificaliunile tul Caragea :

1.750 lef de la 5 huzmeturT: ocna, vadra, oerit, dijmirit i vinänicii, po 350 ti.250 de la Episcopia Rimniculuï.250 de la (loe amas liber).

2.000 din lefile judecitorilor Craiovesi, cate 2 parale la len.1.250 adaus ficut de Caragea la cele 5 huzmeturi.

Total 5.950 lei.

*) Veniturile p&n§. la acesta stabilit hrisovul luY Ipsilante, iar cele urinit6re hrisovul luYCaragea din 18 2,

**) Acéstii ifr all stabilit'o Ipsilante ; cele ce urrnéa sunt dispositiunI ale lid Caragia din 1816.

1.000500

1.000300

3.000 lei doctorul intkii.1.200 al dttoilea.

600 , la un gerach.Total 4.800 lei:

Excedentul venitultd 11 lua archiiatros, iar mal apoi s'a dat sc6lei, care avea lipsd dupesporirea lefilor dascdfilor ').

*

In Moldova, cu reinttírcerea lui Veniamin la scaunul Mitropolitan, reincepe o littdabildmiscare culturald, dupe 1812.

Seminarul din Socola nu este uitat de Mitropolitttl Veniamin.Programul acestei scoli sä ameliorézd.Se predi ucenicilor gramatica rominä, simbolistica, catichisul, aritmetica, exegeza, ist.

religieT, ist. universali, filosofia, limba latinä, cântdrile bisericesci si teologia -).

Nu exista numai seminarul Veniamin ci continua s't cele-alte scoli din 161-5.La S-tul Nicolae din Iasi, scóla disd normalnicésd, era inzestratti cu profesori romini

si anume : Hristea, Macarie si Psaltul Constautin.lata orariul celor duoi clase de la scéla S-tul Nicolae Domnesc, séti «Desp«rlirect eesu-

tiler», cum dice documentul publicat de D. T. Codrescu in Uricar :

104

Spesele:

*) Dupe hrisovul monastireT ObedeanuluT. Acest hrisov maT coprinde g hrisovul bisericeT Obedeanu,care 41 suprimlim neinteresand studiul nostru.

**) C. Erbiceanu, In erstoria Sem. Veniamin*, pag. 37.

DESPARTIREA CEASURILORPentru inv6taturile scOlel normalnicescT de la biserica Gospod a Sfantulul lerarh Nicolae din last, 14 lanuarie

In acésta programa césurile sunt calculate dupe r&aritul S6reluT, Aja cand dupe usul oriental se c)icea Ose césurt, se scie a era ami a464. AsTa Inacata despartire de asad cfind se içlice 5 césurl, era Ti dupe sestil de asta4T. Lectillnile se lncepeati tot la 8 ore diminéta, si se tineati pAull la 7 séra. In dosulacestuT program se vede o iscalitura. a luT Iordaki Bals ; D. Beldiceanu 'ml-a procurat acest document scolastic important In maY multe privinte. Programacuprinde trel profesorY, auume Hristea, Macarie si Constantin. Manuscrisul este In posesiunea D-1111 Gr. Butureanu. T h. Codresca.

DILELECEASURILE DE DIMINEATI A Itatl'ITURILOR CEASURILE DUPE AMIADX-DI A PARADOSIREI

De la 2 pana. la 3 De la 3 Opa la 4 De la 4 pAna la s De la 7 011a. la 8 De la 8 pina la 9 De la 9 p&nit la i2

Lunititistea ca clasis 1.Semnele mano,cerel literilor.Macado ca clasi4 2.Cet rea psalmilor In tact..

Hristea en dais 2.Tabela talán a ortoepleT.Maoarie Cu ciaste I.Poltorirea untador de litere.

Hristea ca clasis 2.Sinivolul.Mimarle eu dasis 1.Tabela ortopieT.

Hristea eu ciaste 2.NOnvirea.~aria en ciaste 1.'rebela de sloienire In tact.

Hristea en dasis 2.Tal eta de Incepu tal Gramatie,eT

etimologbieT.Matarle en Oasis I.Tabela %Mita de ortoepie.

Psaltd Constantin.CaIntArile en tote desafile, orin-

datada-le In stArT.

Mar liHristea en elasis 2.irilmet tea.Mecerle ea dacio 1.Semnele scrisorel Ir tmesti,

Hristea en clasis 1.0.ebirea semnelor de Mere,mecerle en ciaste 2.Sert,dre de ptube.

Hristea en clasis 2.Tabela a dona a ortoep'd.Maoarie en clasis 1.Tabela latina de ortoeple.

Hristea Cu ciaste 1.Tabela lati na de slovenire.Macada esa elasis 2.Citirea psalmilor.

Hristea ca clasis 1.Unir° pe dinalarl a religieT.Mecerle en clasis 2.Si mole].

s

P-altul Constantin.COntOrile en tote duerna.

rimercaHristea cc clasis 1.Semnele cunoseerel liternor.Mecerte en dasis 2.Cetirea psalmilor In tact.

Hristea cc elasis 2.Tabela Intaill a ortoepier.Maulle cc d'asís 1.Pottorirea semnelor de litere.

Hristea en clasis 2.Slinvolal.Tenerle cu Oasis 1.Tabela ortoepid.

Hrlatea eu &sis 2.Marina.Macado en dasis 1.Tabula de slownire In tact.

Hristea ca elasis 2.Tabela de Inceputal Gramaticel

etimologbieT.Mecerte en slasis 1.Tal ola Inhlia de ortoepie.

Psaltul Constantin.COntgrile ca tete adorne.

JoiHristea en dasis 2.A rilmetica,Macada ca elasis 1.Secunde scrisord !rumba

Hristea en dase 1.onOsebirea snelor de litera.

Minarle ce clasis 2.Serisore de prabe.

Hristea ea clasis 2.Tabula a doua a ortoepleT.atacarte en clasis 1.Tabela Intiitt a ortoepieT.

Hristea en dasis 1.Tabela Inttlitt de slorenire,atacarle en clasis 2.Citirea ralmilor.

Hristea cn clasis t.Tllcuire pe titubea a religieT.mecerle ca ciaste 2.Slmolul.

Psaltul Constantin.COntOrile ca tete clasurile.

1 riTin e matarteHristea ca clasis I.Forma canoRcereT literifor.

en clasis 2.Cetirea ralmilor.

Hristea ea clasis 2.Tal eta !fallid a ortoepieT.Macada ca clasis 1.PoItorirea semnelor de litere.

Hristea ea ciaste 2.SInivolal.Mecerle en dasis 1.'rebela Intalitt de ortoepie.

mrlatea ea clasls 2,NOrovirea.Mecerle en clasis 1.Tabela slorenireT.

Hristea ea elasis 2.Tabela Inceputul gramatieeT.Mecerte cu clasis 1.Tabela de ortoepie.

Psaltal Constantin.tele mulle.COntarile cu &

Samb5taRecreatie de diminéta, eara dupe amia0.-sli poftorirea matimilor ca MartT

dupe amiattla-tli.DascaliT de la scála Normalnicésca din Sfantul Ierarch Nicolae, sa alba

a da Inv6taturlt ucenicilor, dupe acata Dispartire de ceasurY, pana. vortrece mal sus, si atuncea vor lea iarlisT noul povgaire.

1814, Ianuarie 24.

106

Din o jaiba adresata Epitropie scélelor din Iasi la 1835, Septembre 4, de catre IoanSilivescu, vedem, ci acesta de la 1825 si pana. la 1834, a functionat ca dascal la scéla Dom-0st:A din Trei ErarhI. De la 1825-28 a fost singur dascal la acésta sc61a, iar atuncI

reorganizat, sub Ionita Sturdza, de G. Asaki, dupe cum vom vedea mal la vale.La data acésta exista in regula, in Moldova, o epitropie a invatèturilor publice.

Sturdza, fiind Domn mal apol, in discursul de inaugurare a AcademieI din IasI, amintesce,ca pe la '1814 era epitrop scedelor i ea de atuncl chiar ìi pusese in gand si meditase a-supra «miyhicelor de a intemeia o sistema de invatatura publica inlesnitére, potriviteiCu gradul lumineirei Europei i cu trebuinta acestei t'ea, Domnitorul M. Sturdza maiamintesce, ca, inca la 1814 Epitropia scedelor incuviintase «de a paradosi invetaturilein timba tuttionala cu ajutorul celor clasice.» Confirma arétarea lui M. Sturdza, pro-grama ce am adus mal sus, a scelleI Domnesci din S-tul Nicolae.

Constatara in Moldova o miscare culturata, nu numaI prin scoli, la data acésta, ce sidin alte directiunT. Pe cand la BuctirescI, doIarn mal tardiil, se inflintéza cursul de drept alClucerului Nestor, in IasY, la 1814, vestitul Andronache DonicI tiptiresce la tipografia Mi-tropolieI, dedicánd'o lui Veniamin : «Adunare coprInOtere in ecurt, din eeírfile im-pératescilor pravile, spre inlesnirea celor ce se indeletnicesc intru invéleitura (or, cutramiterea catre cartea, titlul, ca pu paragraful impéreitescilor pravi/e. Acum Cm-/din tipa rita cu posvolenia Prea builtatului Domn i Sta' pánitor Mo/daviei, SearlatAtexandru Calimach Voevod i cu blagoslovenia P. S. Mitropolit al Moldavid Kirio-Kirio Veniamin, alcatuita Cu ostenéla i osirdia de boiarul Moldaviei AndronacheDonicit

Necesitatea de barbap posedénd cunoscinta dreptulta, in prediva preddreI codiceltdCalimach, se simte in Iaï. Acésta ocasionézi aducerea din Austria a legistului ChristianFlechtenmacher, fila la 1812 *).

In Basarabia cea intrupata la Rusia, pentru putinI ani tot maI exista o tipografie ro-manes* in Chisinn, unde guvernul rusesc tiparesce in aménduoé fimbile o serie de re-'gulamente i legi din cele rémase tèrei de la mama patrie.

Tm! anI dupe intércerea Mitropolitulut Veniamin in scaunul Mitropolitan al Moldovel,seminarul de la Socola, adesea visitat de acest Prelat, care gasea cea mal deplinä multa-mire sufletésca in asemenea visite mergea prosperand. La esamenul din 1815, tinut infata MitropolituluI si a celor-altI epitropl al scedelor, unul din sedad rostea o cuvéntare demultamire. Intre altele dicea acest scolar : «DuoI ant ah' trecut de cand ne aflänn in acéstasceda, si polla de a pune la lumind atatea inchipuirI inchise de o lunga vreme, rivna de asci atatea lucruri i adevérurI nesciute, totusI aii putut a sèvirsi atata de am putut a Deface idee de gramatica, de simbol, de catiliis, de aritmetica, de cartea faoereI, de istoriareligid, de istoria profana, de cele treI lucrärI ale minteI, de inceputul limbeI latinescI,inceputul bogoslovieI, cantarile i randuiala bisericeI»

*) Ves1T Albina Rom. din 1830, supl. la-.No. 33.**) Vedi 1st. Semin. Veniamin de Erbiceanu, pag. 37.

***) Erbiceanu, In 1st. Seininarluld Veniamin.

107

Sincronistic cu seminarul de la Socola i seo:da de S-tul Nicolae Domuesc era deschisedupe 1812, i asia ;lisa Academie, de la Mitropolia din Iasi. G. Seulescu in scrisareade dedicatiune catre Mitropolitul Veniamin, a Grarnatica romanesci ce a tipärit in Itasila 1833, amintesce, ca fiind el in vérsta de 13 anI, la 1812, *urma la scála acésta incursul filologiei i al sciinfelor. Seulescu a frecuentat scala acésta pana la 1819; prinurmare, neindoios, so:Ha exista pana la eterie. Primii profesor! al scalelor nationale dedupe eterie sunt scolarl aI academia de la Mitropolie, precum mal la vale vom vedea.organisatorii scála elene aii avut in garid, cum cred uniT, sä desnationaliseze prin ea noilegeneratiuni, inselat : inváttind grecesce, generatiunile de la incepu tul acestui secolaù simtit romanesce ! Gaina a cloeit i condus pul' de pasee, cari aa lasat pe vitriga lormama pe malul baltei.

Dintre scolaril Academia de la Mitropolia din Iasi, G. Saliesen a fost trimes dupe1819,s'A studieze mal* departe in scala de la Chio. In urma evenimentelor de la 1821, Mitropo-litul Veniamin a stranutat pe bursierul sal G. Saileseti, de la Chio in Austria. Aci Sal-iesen a continua t a studia filologia, in limbele moderne Europene si filosofia, pana la 1827,dupe care s'a intors in patrie la 1828 *).

k Inca la 1813, in 15 Noembre, sub domnia luI Scarlat Calimach, la Iasi se inaugura deG. Asaki, chiar in sinul Academiei grec,escf de la Mitropolie, clasa speciala de ingineria ci-

Acest studia am v4lut ca exista in scaa gréca, dar inginerii ce acéstä scali a pututsa produca nu eraù de niel o tréba tara, caci nu sciaii timba hotarniciilor vechi Moldo-vare i deci nu putal indeplini hotarniciile, atät de numerase pe atunci, ale mosiilor im-pricinate. Insusi G. Asaki ne spune, ca pentru acéstai clasä el a compus indalA in limbaromânéseä un tratat de aritmetica, de algebra, de geometrie, de trigonometrie si o geode-zie practica. D upe ce aa invatat teoria, desenul finjan i topografic, precum i architecto-nic, elevii practicat la ridicarea planurilor cu instrumente geodezice.

Cinc! ani ail durat aceste cursing. Urma atunci un examen general, in 18 Iunie 1818.Se expuserä planurile topografice de architectura si de fortificatitia. Examenul a 'Mere-dintat despre cunoscintele positive ce elevil aù fost castigat in limba romana, hiteun rarace s'a inicies a fi mai folositor decat arta a scanda elinesce iambele, spondeele i horiam-bele versului Asclepiad i acesta a fost cel Antaii succes al invätétura in limba romana ").

Dintre linera' carii aú frecuentat mai antélii cursul clase! de inginerie i carl apol devin

pioni al cultura nationale, aläturea cu Asaki i cu Mitropolitul Veniamin, furä Asaki Pe-tru, Bals Alexandru (Logofa, Bals Teodor (r6pos. Kaimacarn), Beldiman Va-sile (Vornic), Bran Dumitrie (Vornic), Buchus Mateia (Vornic), Boean George (Postelnic),Vérgolici George, Getu Fotache, Iamandi George, Greceanu loan, Greceanu Nicolae, Dra-ghici Vasile (Postelnic), Calimach Alexandru (Print), Carp Dimitrie, Cantacuzin lordache,Cantacuzin Scarlat, Crupenski Alexandru, Kirangelu Teodor, Mavrodin Miliail, Panu Coas-tantin, Pasti Dimitrie, Pazo Const., Schelet Alex., Schelet Antoni, Sturdza Alexandru(Logofa), Sturdza Constantin (Logofat), Sturdza Alexandru (Vornic), Scavinschi Daniil,Hristea loan, Osvald Scarlat. Dintre acestia sépte ari implinit sarcina de inginerI *").

*) Acestea ni le spune insug G. Seulescu. VesIT prefata Gramaticei séle.**) Ved' cChestia InvlitiLturd publice In principatul Moldovels de G. Asaki, IaY 1858.v

***) oChestia Invtlturel publices de G. Asaki, pag.

108

Negre§it nu totI ace§tia ail devenit ilustratiuni, dar cu top vor sprijini pre nemurito-rul G. Asaki in luptele lui viit6re pentru scóla nationalä.

G. Asaki este pentru Moldova mal mult decal ce a fost Läzär pentru Muntenia. Eleste ape pentru toti romanii un personagiti de mare insemnätate.

Credem o datorie a da in anexä auto-biografia lui *).

La indemnul lui G. Asaki, Mitropolitul Veniamin ja de coleg epitrop al seminarului dela Socola pre Vorn. M. Sturdza, de care mai sus vorbiam.

Tot dupe sfatul lui Asaki, la 1820, sä* reorganiség seminarul de la Socola. Asaki cal&toresce in Transilvania, in curs de 6 lunI, ca sä studieze organisatiunea scólelor române deacolo, in vedere cu reorganisarea seminarului. Din Ardeal aduce ca sine cind profesor!,intre ace§tia era loan Costea, pentru retorieä i podia, loan Marnfl pentru gramaticaromilnä, Fabian Vasile séii Bob 0 Doctorul Vasile Popp, care ape deveni i directorul se-minariului.

Dar am sosit la çliva cea mare, scrisä cu litere de aur in istoria culture nationale ;ne-am apropiat de timpul sosirei in Bucuresci a lui G. Lazár la 1816.

Déa istoricesce este necontestabil, cA limba romanésca n'a fost niel °data inläturatädin scaele din principatele romaue i décä, precum spune Cu atata humur D. I. Gliica,«la bisericä la Udricanl, la S-tul Gheorghe 0 la Coltea se auçlea (§i inainte de 1816) gla-sul ascutit a cAtor-va copii, cari strigall in gälágie, eon mislete, : omu

pocoi,u, on, mislete, : pomuoi ;d6cA la aceste scolI afi Jul/Mat numero§ii diecl de visterie i calemgil ; décA la dascaliIChiosea, Chiritä, Stan, all inv6tat sà. serie românesce Logof. Greceanul, VadresciI, AntonPan, Vänescu, Paris Momuleanu, etc.; nu e mal putin adev6rat, cä cum sosi G. Lazar, limbarominéscä dobandi un loe en totul altul in invKamént, dobändi locul de onóre, care dejail avea in Moldova, in scoll, altmintrelea organisate de curn erail scólele de la Udricani,S-tul Gheorglie Vecliiil, Collea 0 de sigur aprópe in tóte judetele Munteniei.

Nu suntem din ace, carI punem inceputul existente in scólä a limhe române de la in-trebuirea el prin G. Lazar in predarea aritmeticei 0 a geometrie, sciintI predate in limbaromânéscA cu mult mai inainte in Moldova; dar aducem tributul nostru de laude 0 deglorificare acestui bärbat, care avu buna sórtà de a sosi in Bucuresci la momentul psi-chologic al lupte romAnismului contra fanariotilor; carele intelese aced moment psicho-logic §i se puse, inteligent i cu devotament, in fruntea mivärei ; carele avu sciinta nece-sat% §i arta de a aduna in jurul sèù tinerimea Bucurescianä din prima çli cilnd apäru incapitala Muntenie 0 in putinil ani in cap a putut sta in miçllocul ei, o inv616, pite cartemal pull* dar o exalt& prin farmecul simtimintelor nationale.

Istoria lift G. Lazár nu mai este de fäcut ast411, dupe ce P. Poenaru ne-a daeo la 1871,in Analele Academie Romane 0 dupe cate ne-ail scris de dansul I. Eliad, ilustrul sèllscolar 0 1. Ghica. «Cilnd a venit in Bucuresci dascalul Lazä'r, serie I. Ghica "), báetii de laUdricanI, de la S-tul Gheorghe de la Collea 0 de la tóte bisericile aù gait acele scoff 0aii alergat la S-tul Saya, cu Petrache Poenaru, cu EufrOsin Poteca, cu Simion Marcovie,cu Pandele, cu Costache Moroiu i cu multi alti tineri din sofa grecésda

*) VedY anexa.**) ScrisorY cKtre V. Alexandri de I. Ghica, BucurescY 1887, pag. 57.

409

In insusI faptul acesta al alergäreI uneI intregI generaliunI la prima sosire a luí. G.Lazar, care de la Avrigul TransilvanieI nu aducé un nume deja ilustru si cunoscut roma-nilor, trebue sa vedem contirmarea aserliuneI néstre, cA Lazar ajunsese la momentulchologic al redesteptareI nalionale.

Acest lucru probéd i buna primire ce Lazar avu pe lana' eforiI scólelor : MitropolitulNectarie i apoI succesorul sèit Dionisie Lupul, Banul C. Bälaceanul, Vornicul G. Goles-cul i jurisconsullul Logof. Nestor. Numele acestor barba11, istoricul, nu le va desparlinecI odata de a luT George Lazar. EI invoir'ä luI Lazar deschiderea, ciliar in localul vecheIscede dia34,-a uneI scéle romcinesci «de deosebite invjteituri si sciint e predctte romcini-lor in bimba lor.» Legenda despre inflinlarea acestor scoll ladra sa se citésca in anexade la acésta pagina dupe cum ne-ail *trae° P. Poenaru D.

Conclusiunea nélsträ este, ca nu G. Lazar a putut s'A faca inutill pentru romanI profe-sofí renumill ca Lambru, Cornac', Vardalach, Neofit Duca, etc... ., ci situafiunea la careajunsese cultura si desteptäciunea nafionalä. Deja in primul an al secoluluI al XIX, boie-rul Bogdan îi trimisese pe fiul set.' la studift in Franla ; Profesorul Furnarachi, ta-tal D-lui Furnurachi, actualul senator, a condus la studii in Paris pe ceT ântêi ficiorI deboieri din Moldova, in primiI ani aI secoluluI al XIX; Mitropolitul Dositeiti, donand averIpentru acesta, indreptase pe romanI s'esI fad sludiile, nu mal' mult la scolf grecescI dinOrient, ci in Europa apuseank ìnii eforil mal sus cita/I, cu pu/in Mabita de sosirea lulLazar, chibzuisera sa trimitä la invalaturd in Austria, in Italia si In Fran/a, pe dlugárulEufrosin Poteca, pe Pandele Stamate (care nu tärçliti muri), pre C. Moroiu, pre S. Mar-covicI i cava mai in urma pe Petru Poenaru. CATA G. Lazar organiza in Bucuresci sdlasa memorabild, la care In curénd va fi ajutat de I. Eliad Radulescu, deja dintre ceisus numilI tinerI se gäsiail la MI/Apura in streinatate.

CincI anI cat linu sc6la luI Lazar, fie sub directiunea luT, fie mal apoI sub a luI I.Eliad, ea produse ca/I-va inginerI hotarnicY, cali-va profesor); filtre carI la loculva sta tot-d'a-una I. Eliad. Infra acestia insa nu trebue ultat de a se numi cu recunos-cinfa, pe T. Paladi, cel care, cum vom vadea la locul cuvenit, introduse cel d'äntéiii me-toda lancastriana in scela primara'.

Inca °data, ca G. Lazar nu era numaI un dasdl, ci insusT drapelul nalionale romin ovedem i d'intr'acea impregiurare, a pe data ce isbucnesce miscarea grecésd i dascaliIucenicii de la scéla luI Lazar merg sä se puna in sirurile luI Tudor Vladimirescu. De aciscóla devine tinta gónelor fanarioticesa

La 1821, çlice P. Poenarul, scéla luI Lazar fu inchisa i marele dascal isgouit : «lntruale sale mi venit, i al sei pu rail cunoscut», esclami cu indignare Eliad; noi din con-tra, vom ice, ca : Ai, sel rau cunoscut urmat.

Lazar, abia in versta de 44 anI, a murit la Avrigu in Transilvania, la 1823, dar memorialuI, eterna a ramas si va ramanea filtre romanI, de si nu (s'o marturisim in trédt) subaspectul pulin simpatic al statueI ce i s'a ridicat in BucurescI).

*) VedT anexa.**) Din activitatea literarit didacticit a luY G. Lazitr, vom cita aci:

cl)ovItuitorul tinerimeY cKtre adev&ata i drépta cetire». Abecedar lucrat de el i tipKrit nu-maY maY tarditi, la 1826, In Buda. Prefata acestd arlY, scrisii la BucurescT la 1820 (o dKm In anexl),ne arétit, cit la data acésta Luir nu avea tncit multe citrtY scolastice gata. Cartea este editatit deZ. Carcalechi, cu baniT VorniculuY Billeanu.

La biblioteca Munid din BucurescY, exist/ de la G. Latir manuscriptele unnKtóre : (21rib/te-

110

Sc6la grecésca din BucurescI se inchide in urma isbucnireI rèscóleI, deja in Martie 1821.Am aflat acésta la Arch. StatuluI, in dosarul cu No. albastru 2.735. Clironomil dasdluluIgrec Vardalach reclama in 1833, de la Kiseleff, sä li se platéscä léfa luI Vardalach, caremal apoI murise, pe lunile Decembre 1820 si Ianuario i Februarie 1821 eänd facen-du-se resvrettirea i imprei glindu-se nu a apueat numitul profesor see,si pri-»lewd lefa». Mal apol Eforia nu voia sa platéscAléfa, sub cuv6nt cä in timpul résmiritels'ati risipit mobilierul sc6161. Dar dupe interventiunea lui Kiseleff, cu ordinul No. 143 din5 August 1833, Eforia plätesce in fine clironomilor léfä de 225 de lel pe Oisele lunI catad ma functionat scóla grecésca, scuzindu'l ca nu putea dinsul sä supraveghezeml in timpul

Vple anl de doliti si de risipä a Wei urméza apoI de la 1.821 la 1828. Negreit in jal-nicile gile ale r'ézmirilei, sc6lele romAne cat i grecesci aü incetat. Mal apoI piedica marele-afl adus i b6le. epidemice, earl' aft bantuit numero0 anI èrile române.

Totue, icl-colea, tot a licarit eke o lumina in n6ptea négra din aniI earl succed ime-dia t elerieI.

AsTa vedem functionand längi episcopia de la Roman o scólä romanéscit in 1823.Am aflat in Arch. EpiscopieI contractul prin care dascalul Teodor Verescu se invoesce

a fi profesor la acea scóla. Din coprinsul acestuI contract, ce dam maI jos in notä ') sep6te vedea, cä scóla exista i mai inainte la biserica S-Iilor Voivoql din Roman; cit pro-gramul acesteI scoff coprindea : 1) CeLirea regulatä, 2) Scrierea, 3) Gramatica rometnéseet,4) Catichisis cel mare 5) Cartea facerel talcuitä, 6) Hristoitia, 7) Aritmetica, 8) Tälcui-rea Psalmilor, 9) Cântärile i randuelile bisericesci.

Cursul era de 4 adj.

tica Matematicésca, alcittuitti acunt (intgift pe ¿liaba ronuinés'a prin G. Lazar, intra folosulscolaritor el, din sat; din S-tul Saya, Bucuresei 1821, Februarie 26.

Un alt manuscript se intitulézitTrigononzetria cea drépta, aletttuità acum ântêiâ in limba ronainacit prin G. Lazar, infra

folosul scolarilor se i din sac& din S-tul Saya, 2?ucuresci 1821, Illbruarie 26.»Dupe Poenaru ar mal fi avut gata G. Lazar si alte manual de scola, precum : de filosofle, geo-

grafie i istorie universalit Poenaru aduce si unele cuvantarT rostite la 'mete ocasiunT de G. Laiir.*) lata contractul luT Verescu*Prin acésta scris6re eli cel mal jos iscltlit adeverez cum ca. la scala roman6scà de la biserica

sfintilor mal marl Voivo4T randuit sunt dascal din poruncl In. P. S. St(pan Kirio Kir GherasimEpiscop, unde sunt tndatorit a paradosi urmatórele tnvtaturT : i) Cetirea regulata, 2) Scrierea,3) Gramatica ronuinseli, 4) Catichisis cel male, 5) Cartea facereT talcuith, 6) Hristoitia, 7) Arit-tnetica, 8) Talcuirea psalmilor, 9) Canntrile i randuelile bisericescI, dupe cuviintl. DecT, dupe s-virsirea. acestor Inv'elaturT, m6 Indatoresc a paradosi i altele ura nainte, dupe priceperea i starea

ucenicilor. UceniciT carT vor tncepe aceste tnvV.turT sit fie statomicT In sc61a, In vreme hotitritaprin zapis de 4 anT de ita, neavand voYe sloboda a esi frlt adeverinta.

Inteacant cisltóla» (sic) sunt tndatorit a primi copiT aft vor voi a veni. Indatorindu-mpentru Invtarea clericilor din eparchiP, ce an st se hirotonisksclt, trivatandu-Y t6te cele trebuitóre

pentru catihisirT. Eli pentru paradosirea In numita scóla am randuita. 161A 600 leT pe an, din poruncaIn. P. S. Stapan Kirio Kir Gherasim Episcop i inceperea invitaturilor va urma Cu auul acesta1823, Aprilie i. adeca la facerea contractuluT cel bine adeverit prin a mea iscalitura

Teodor Verescu Daseal. 1823, Aprilie

111

Se vor primi in scoli copiI vor veni.Scolaril nu vor putea páräsi Bel:51a inainte de a capita certificat de absolvire.Pe Muga scolaril din acésti. sc61A, Teodor Verescu se obligi a invèta deosehit i clericii

din liparchiI destinan la preotie.

Dásn in anexi budgelul cu socotelile casel sctilelor muntene pe anul 1824 Apriliela Aprilie 1825.

Din socotéla caseI scOlelor acest timp, se constatii, ce. veuiturile scólelor se urcail la149.007 leI si 10 parale.

Acest venit resuliä din urmät6rele cifre :

UY B.

2.663 rèmasI bani la casa scaelor la socotéla din anul 1823 D.8.898 10 restitutiune de la casa dotbrilor, banI imprumutan aceleY case fari dohéndi.

27.4(i5 20 Lana' preoplor sfertuluI S-tul Gheorghe.10.515 tot venitul mosieI GlavacioculuI, pe an, de la mosiile Glavaciocul,

Cernätesci-cu-Via, Tämpeni, Velea ski Nebuna, Silistea, Faragelu,Romanati, Murta, Stoinesci séfi Fôntänelele, Virt6pele, Ciocinesci, Poenilesi din birul tiganilor.

12.000 hanil monastirilor din tOtä té.ra.

Pe ce s'A cheltuit acest venit in anul acesta ?

latä 'dile date la profesen:Le'

1.200 dasciliduI loan Eliad1.200 Riducanu Mainescu, inginer. v1.200 Chirit.1 de la S-tul Gheorghe-Vechial1.200 Ierotie al tircovnicilor de la Antim.1.200 Macarie Psaltul.1.800 trel cântäreti dupe treI poduri.1.800 doctorul scélelor, Panaiotache.1.800 Same§ului scélelor.

100 emiclicul tiganuluI240 simbria chelaruluI scedelor.

Din aceste cheltuell in len' se conslalti, ci pe la 1824 exista un inceput de seminariiicu un singur profesor, dascilul Erotio, la Monastirea Autim.

Existenta reinnoitä a scOlei rominescl de la S-tu Saya, se p6te proba din lefile datodascálului I. Eliad i ingineruluI Riducan Mäinescu.

Pe MngA cheltuelile din lefl, séma pe acest an 1824-25, nc aréti spesele fäcute cuintretinerea la studil in strainatate a urmätorilor bursierI

*) Nu avein sana pe anul 1822-23, dar din acéstit asertiune a seineY pe anul 1824-25, se

vede, el art existat scolile i In anal acesta, de vrente c s'ah' cheltuit veniturile sc6lelor

112

LeT

5.530 destinatI pentru Efrosin Poteca, tusa:3.500 lei bursa lui pe acest an la Paris.

500 ca sä aiba. pentru drum la int6rcere.598 tot pentru drum.440 pentru stramutarea luI de la Piza la Paris.312 ce s'ati dat mumeI lui Pandele(?).

Total 5.530

3.940 luI Simion Marcu (mal' târçliú i seolice MarcovicI), insä

3.500 leI pe an la Paris.440 ca sa se strèmute de la Piza la Paris.

Total 3.940

el 3.590 luI Costache Sin Popa Dumitru, lusa :2.000 leI bursa pe un an la Paris.

840 pentru examen la Piza.750 pentru drum la int6rcere.

Total 3.590

d) 3.000 liii Parache Poenaru, lasa:2.500 leI bursa pe un an la Viena.

500 cumpere instrumenturI de inginerie.Total 3.000 ,

Ar fi putut rèmane multl banI inca din venitul total al sc6lelor, déca nu s'ar fi dislrasacest venit pentru alte cheltueli sträine scólelor. A§Ya de ex. fura cheltuip

35.287 161 pentru prefacerea spitaluluI din DudescI näprasnicei15.223 len' la lazareturile tèrel.

4.803 surpatul turnuluI Gel mare i portile Monast. Glavaciocul i reinfiintarea lor.

MaI este o cheltuiala de :

28.355 leI pentru cumpararea a 1.000 de exemplare din teo Psaltire in treI volume,cate 30 leI exemplarul

Din acésti séma se vede ca In 1824-1825, Eforia saelor nu platea uimic pentruscOlele din judet.

In anul urmator séma scólelor ne aréta schimbarI in budgetul lor.Veniturile ar fi trebuit sa fie aceleaqI ca In anul trecut cu deosebire a salduluI in plus

banI ne cheltuiri i réma0 in casa scaelor la Aprilie 1825. Totiqf aceste veniturI sunt Inscädere, dupe cum se pote vedea din anexa de la acésta pagina'. Suma veniturilor estenumal* 97.762 leY, 26 banl.

Se cheltuesce acésla suma ast-fel :

6.290 lel bursieruluI Simion Marcu la Paris, din capI 2000 leI pentru cumpärarea deinstrumenturi pentru geometrie.

3.000 leI lui Petrache Poenaru la Viena.Acum Efrosin Poteca, s'a intors din streinatate í a fost numit profesor, de la 1 Iunie

*) \Test( anexa precedentl.

413

1825, cu 250 lel pe luna. In séma i se lice Efrosin Filosoful. Se vede decl, caera insar-cinat cu catedra de filosofie de la sc6la de la S-tul Saya.

Tot acolo este si lón Eliad, care are léfa de 1.500 leI pe an.Acolo si Costache . . . . de la 1. Septembre 1825 cu lefa 250 leí pe luna. ApoI si un

inginer cu 1.500 leI pe an; 2.000 de leí primesce Hariton fiul DoctoruluI Teodorache; cadoctor al scedeI, cu bite el maIeste si Doctorul Panaiotache al scellei cu 1.800 le! pe an.

Tot la S-tul Saya e profesor acum si loan Popp, de la 1 Septembre 1825.Ierotei continua a catechisi la Antim pe candidatii la chirotonie si are lefa 1.500 leI

pe an.La S-tul Gheorghe Vechiú nu mal e decat un singur profesor, Chirita, cu 1.200 leI

pe an.La biserica Alba, de pe Podul MogoseleI, se infiintéza o sc611 incepatke, din primele

lunI 1826, ca un dascal roman, platit ca 50 leI pe luna Ianuarie, Februarie i Martie.In fine, pe Ianuarie-Martie 1826, se redeschid scolI, se redeschide scéli la Craiova cu

Dascalul Stanciu, cu cate 125 lel pe luna.DascaluluI din UrzicenI inca de la Ianuarie 1826 i se platesce cate 125 leI pe luna.

Séma pe 1825-26, ne da o informatiune curiosa: Musica, si in particular cea biseri-céscA, la un avant extraordinar. Se infiintéza In loe de treI scóle pe tre strade deosebiteale Bucurescilor, pentru invátarea Psaltichiei, precum era in séma sanului trecut, scaeleurmátáre :

2.300 'el luI Macarie Psaltul aintocmitor cantirilor rominescI al sistema nou6.1.2.400 la patru dascall cantaren si anume :

600 lel dascaluluI Costache Chiosea "), care avea sena pe podul luI §erban-Vodd.

600 , dascalul cantaret Constandin, pe Podul-TérguluI-de-Afara.600 dascilul cântaret Ghita, pe Podul Mogo56eI.600 dascalul cantaret, Iancu S tan **), pe Podul Calitilor.

Aflam dascalI cantaren numin cu cate 300 leI pe luna si in orasele judetene : FocsanI,Buzátl, PloescI, Térgoviste, Campu-lung, PitescI, Craiova, Valcea, Jiü si Cernen ***).

Din sema anexata la pagina acésta se p6te vedea si alte cheltuell fäcute pentru futre-tinerea materiala a sc6lel de la S-tul Saya si a altora.

Un condeiii important, ce descoperim in acésta sera, este acel care ne aréta, a in acestan se introduce metoda mutuald in clasa I-a primara.

Se cheltuesce, prin Stolnicul Clinceanu. 2.000 lel apentru tipeiritul vmprumutateiinvéldturip si aln 1.586 161, 20 parale, pentru prefacerea clase! I-a si lifsestrarea ei cuaparatele necesare la aplicarea metodii mutuale.

50 leI se cheltuesc pentru tiparirea foilor alelo-didactice ; 65 leY. se del pentru slecegramaticI romanescI pentru

*) D. I. Ghica çlice, a la dascalul Chiosea se fInvta nu muna musica, ci i carte romilnésclt(ScrisorT cltre Alexandri, pag. 51).

*5) Despre Dascinul Stan, ves1T ce slice D. I. Ghica, (ScrisorY Ottre Alexandri, pag. 56).***) Aducem in anextt, ceea-ce slice despre av8ntul musiceT din BucurescY D. I. Ghica, la pag. 57,

a Scrisorilor sale clitre Alexandri.8

- 114 -

In 1825 avem de inregistrat, in istoria n6stra, infiintarea sc6leT din ampina, in cur-tea bisericeT Adormirea MaiceI DomnuluI. Grigore Bnjoreanu i Mari6ra Bujoreanu, in1825, Iulie 3, daii averea lor la acéslä biserica, ande aü clädit local special, ca sit Odain el ómedi sèrmanI l'Ara familie ni parte laisericésca dacálii sa invele copia de po-maná». Vor fi un dascal romanesc ni un dascal grecesc. Se vor primi 30 de copil de fie-care dascal, copii sèracT, tiar venind copiT mal mult de peste 30 . . . . , senT in plata dela pärintii lor.» Bisericei ni la sc6lei las& mal multe proprietatI i veniturI.

Din mincarea Merara a anilor din inceputul secolulul al XIX-lea este cuviincios si a-mintim aci urmat6rele opere :

Legiuirea a Prea InAltatuluI i Prea PravoslavniculuI Domn i obladuitor a t6taUngro-Vlachia, 17 Ioan Gheorghe Caragea V.V., cu hita cheltuiala D-lor Const. CaracanDoctor ni D-luI Raducanu Clincénu, Biv-vel Stolnic ni a D-luI D. Topliceanu Biv-velSluger.

Acéstá carte a fost tipdrita la 1818, la tipografia infiintata de acenlia lAnga cinmétiazidita de reposatul Mavroghene V.V., la noséua actuala.

Vedi in anexa prefata acestul op D:Judria norocului séü istorisirea pentru principiul Mencicof, care pe vremea lui Pe-

tru-Cel-Mare a fost slavit in Europa.Acésta bronurä de 125 pagine s'a tradus in românesce ecu órenT-care adäogite cuvinte,

spre podéba limbeI ni a buneI intelegerI, prin prea cucer. Protoiereu a tóta. Moldova, La-zar Asaki, in oranul IanuluI, la anul 1816». Este un in 80 de midloc, fara nume de tipo-graf.

Lazar Asaki, tata]. lui G. Asaki, dedica lucrarea sa Mitropolitului Veniamin.Dam in anexa prefata didacatorid, din care se vede, cum pe cand Lazar in Bucuresci la

acest an pleda causa limbeI rominescI, la lag curentul acesta exista mal' d'inainte**).Oda in limba românésca, tiparita in IanT, la Octombre 1822, de G. Asaki.

Autorul G. Asaki salen, prin acésta oda, ce Asaki o crede cea Antéiti in limba ro-mânésca, evenimentul reinturnareI catre téra a dreptuluI de a avea DomnI paméntenT. Odam in anexa -p.

Lucraren cea mal importantä literara i maI ales cu referinta la bimba, este cea demaT multI ani inceputa, a dictionarulul in 4 limbT, care se publica la Buda-Pesta, in uni-versitatea de acolo.

Dam in anexa") biblingrafia generala pentru aniI Oil la 1828. Printre carpe orimanuscriptele deja cunoscute, din bibliografli anterióre, aci vom mal* aminti numaT precele inca neinregistrate in bibliografide existente.

Intre acestea vom cita urmatórele :a) Lucrarile poetice ale luI Daniil Scavinski ). De la el a rèmas needitatä pana in

*) VedT anexa.**) VOX anexa corespundatfire.

***) Idem.****) Ves1T anexa de la acata. pagina.

*****) Despre Scavinski a scris Costacbe Negruzzi, un articol plin de umur, relativ la biografialuT VedT opere complecte de Const. Negruzzi.

145

1889 o oda scrisa la ocasiunea casatorieT fiiceI Domnitorului Ionita Sturdza, in 48 0e-tambre 1825').

bJ aLoghica care acum Onteift s'a talmacit in limba patriel, cu indemnarea P. S. Mi-tropolit al Ungro-VlachieT Kir Gregorie, in slilele bine-credinciosuluT i luminatului nos-tru Domn Grigorie Dumitru Ghica V.V., intr'al patrulea an al domnieI MArieT-Sale. §is'ah tipärit cu cbelluiala iubitorultff de D-deti Episcop al Argqultff Kir Grigorie, de careeste $i talmacita* (80 BucurescI, in tipografia S-teT MitropoliT, in anul mintuireI 1826,de ieromonahul Stratonic tipograful). In «Precuventare din partea talmacitoruluT acesteilog,hices ce o därn intréga in anexa, la acesta paginä, Episcopul Grigorie trece rapede subcondeiti istoria literatureT romOne, pOna pe timpul lui, vorbind de lucrarile Episcopilor deRemnic Kesarie i Filaret, (contimporanT Cu el), earl' aft tradus i tiparit cele 12 mineearetind ca *Bea putem a dice, ca rivna acésta a intemeere PravoslavieT in téra Distil afost pricina zabaveT de nu s'ati talmacit i cárØ ale intelepciuneI ca. de afard, (ad. laiceV. A. U.), pentru ca sh apuce inainte graiul ce s'ati dis : aCA inceperea intelepciuneT estefrica DomnuluT.a Iar intru acesta versta de vreme, cind ceI de bun item boierI aT patrieTromOnescI, mi§catI fiind de iubirea caminuluT stremo§esc, aft bine-voit de a face predanie

sciintelor filosofescT in limba rumenescaa aacum, die, inteacésta vérsta de vreme s'ahivit i acésta loghica a S-tuluI Ion Damaschin, talmacita din limba elinésca de mine cel maljos numit patriot, carele 0 de nu m'am cunoscut in deprinderea altor destoiniciT, dar intrudirea cartilor limbeT patrieT, cu satin am petrecut. DecI Inca maT d'inainte sciinduniT din dascaliI altor limbI, péte de vre-o patima räpindu-se, nu lipsesc a dice, a cuneputinta este a se muta filosofia in limba rumAnésca, pentru seracia dicerilor §i a numi-rilor, am pus 'eta osOrdia de am talmacit §i pre cele mal nelesniciese graiuri i nume,pazind de aprepe pre intelegerea tälmacirel, pentru ca sa rémOe gre0ta ì desérta parereaacelora, §i sa arete prin lucru dovedit, cum ca bite limbile färä osebire sunt indemOnate cela Vile sciintile. Ca mai mult place muselor a vorbi in fle§ce-care ném cu limba luT, decat cu alta strainä, fiind-ca numaT limba Patriel este destula a invita pre ceT ce doresc ale sci, spre a le inveta cu desluOre, §i cum ca'. färä limba PatrieI nu numal pupa folosi-tére s'aft aratat scalele i cartile, ci i fat% nicT un spor

aIncetéze, exclamä intusiastul aperator al limbeI romOne, traducétorul logicei, ince-téze dar de acum inainte sfiala aceea, care se pricinuia nouä, sea de la claw:Alil altor limbT,carT, precum am slis se indfiracnea pentru ca§tigul lor, séh de la ceT ce invati cite cinc!-ése frantuzesd, sati qépte-opt elinescl, i indata se limn, cascAnd gurile spre a t dethIma

lintba sa ce de patrie, Uri a socoti a pre off-ce me§tquIT, §'t pre off-ce sciinta, vremea lecresce 0 le märesce, cand necurmat sa pun in lucrare *D.»

Am vedut nazuinfele din Ora romtinésca 0 din Ia0 in faverea muziceT in genere §i R-eek! bisericescI in deosebT. Inch din secolul trecut läutariT formah corporatiuni al drorastaroste séh vätaf avea dreptul de a preleva unele darT de la mint! i petrecerT ***).

*) VedY MemoriT presentate AcademieT Romane de V. A. Urechia, 1887-88, pag. 138.*a) VedY anexa.

***) VedY anexa corespumpt6re.

446

G. Asaki, abia reintors in patrie, a organisat pe a sa cheltuiala, la 1817, un teatru desocietate, in salonul HatmanuluT Cost. Ghica in Iasi. Copiil boierilor Ghica si Sturdza atrepresentat mal multe piese in limba romana si francesa. Intre actorif acestia improvi-zatT, carl incérca a introduce in Ialf guitul artel dramatice si a musiceT culte, G. Asakinumesce pe D-nele §itbina pascua Ghica, Agripina Sturdza si pre Iacovache Leon.

Adapat la fántanile artel italiene, G. Asaki va aduce cu sine, de la Roma, nu numaT iu-birea musiceT, ci si a pictureT. NumaT grelele evenimente, mil supravin la 1821 si apoT

dupe avenirea la Tron a luT Imita Sturdza, indepärtarea luT din téra, fiind tramis in 1822agent al preT. la Viena, unde rèmase 5 anT, intarOie punerea in practica a frum6selor do-ring culturale ale ltif G. Asaki. Rèsboiul care urma apoT intre RusT si Turci s'i hile epi-demice vor prelungi starea de atipire a culturel nationale, atat in Moldova cat si in téraMuntenésca.

Din decursul acestuT period dureros pentru Ora am adus mal sus unele informatiunTproprit totusT a ne ardta, a faca culturalä nu a fost cu totul stinsi. Dar intre 1825 si

1828, M'ará de carpe al-Mate in bibliografia acestor anY si afara de unele proclamatiunitiparite in timpul rèsboiuluï, nu avem pana acum alte documente de inreg,istrat. Trecemdeci cu Istoria 'Ostra, la perilida de timp, care incepe cu memorabilul an 1828.

CAP. II.

is2sm s2sIn curs de cincI anT cat G. Asaki petrecu la Viena, ca agent al DomnitoruluT Ionitä

Sturdza, el descoperi si dobandi vechf documente originale, prin care se constata, ca ca-lugariI grecT de la Monastirea TreT-Erarla s'ail fost apropriat si ad posedat in curgere depeste un secol si jumetate venitut a treT mosii : TämäseniT, Adjudenil si RAchiteniT, din ju-detul Roman, care mosiI le-ail fost donat Vasile Lupu VoclA, scedel Infiintatä de dansulla TreT-Erarchi. Reintors de la Viena pe la Inceputul anuluT 1827, G. Asaki '-.-1-a re-luat locul de director sea referendar al scaelor, alAturea cu Mitropolitul Veniamin, cuM. Sturdza si cu Costache Mavrocordat si a reinceput a lucra pentru scede ').

In «Chestia invAtAturilor publice», G. Asaki qice, CA : du cursul desbinärilor politiceIntre Turcia si Rusia, call tineail In Ingaimeall interesele pre, pand la convenfia dela Akermann, la 1826, scaele publice, lipsite de téte mit;Ilecele, at remas inchise in sir desépte anT, si profesoril se respandirä afarl din térA, cdutand alte indeletnicirb ").

AcestA aserfiune a lul G. Asaki o aflAm eronatA. Acésta s'a vegut din documentele a-duse in urma, documente carI ne-ati aretat functionand In Moldova un numer de sale.

In tot casul, Seminariul, ski scòla pentru catichisie, de la Socola, cum o numea hriso-vul de la 1804, exista, orT-cu catä scädere va fi fost, si In anil imediatI d'inaintea conven-tiund de la Akermann. Aci predaii dascalul Enache, Archimandritul Gedeon Proca, das-cAlul Vasite Popovid (repausat la 1827) si pote vestitul Pralea autorul PsaltirieT in ver-sur! "').

In 45 August, 4827, se simte deja in IasT efectele reInt6rcerei lul G. Asaki de la Viena.In adever, cu ocasiunea cercetArilor de catre Divan a semilor diferitelor case publice, cer-cetare ordonatä de catre Domnitorul loan Sturdza, se face Intrebare la Mitropolie si des-pre venitul scedilor, dupe vechile hrisove. La data ce indicAm aci, Mitropofitul Veniaminimpreunl cu alp boierI din Divan, relatézA luT Ionifl Sturdza, prin anafora, cele urmA-Ore

Ca de la inceputul résvratirel si pana la S-tul Gheorghe a urmatorulul an ned un ve-nit de al scaelor nu s'a strins ;

CA sc6la elinéscA a contenit cu totul ;CA venitul acestel seal nu s'aii mai putut aduna de la Mitropolie, Episcopil, Monas-

fief pamentescY, Preofi, diaconT si monastirI GrecescI, din causa impregiurArilor greledin timp ;

Ca nu se scie de s'ail strins mficar venitul scéleI de la Telal-Basa, china dughenei

*) In 20 Septembre, 1827, Domnitorul loan Sturdza rnplittesce pe Gh. Asaki, ridicAndul la ran-gul de Agl, din acel de Comis ce avea. (VeslY decretal dupe Uricar, tom. VII, pag. 96).

**). Velg pag. 13 a acestuY op.***) Istof a serninaruld Veniamin de C. Erbiceanu, pag. 55.

1.18

sc,ó1eI çi eke 500 leI din rusumaturile vame, Ocna, Go§tina, Desetina i v6draritul. Nuse scie la ce se va fi intrebuintat acest venit ;

Ca de la S-tu Gheorghe inainte Mitropolitul a pus iara in vig6re dajdia preotilor pen-tru sae.

Aeum Divanul propune, si se reinfiinteze scOla, insa nu in localul cel ars de la Mitropo-ha, ci la Monastirea Golia, fiind mal potrivit. Influinta luÌ q. Asaki se vede indatä aci inacésta anafora, care dispunand a se reinfiinta sc61a, alti-data. q.isa Academie, adauga el

di se cqeçle dascedi trebuincioqi spre invétatura scolarilor mai änteiti in limba pa-triei i apoi in alte limbi ce se vor soco ti mai folosit6re, dupe indemcinarea ce va aveacasa de plata lefii dasctililorvD.

Mitropolitul i cu Divanul mai propun DomnitoruluT, prin acésta0 anafora, complecta-rea epitropieT invètaturilor publice, care era compusa numal din Mitropolitul i VornicilM. Sturdza 0 Costacbe Mavrocordat. Domnitorul numesce al patrulea membru, pe Vister-nicul Costache Canta (What potrivit §i in tot felul destoinic une! a§a EpitropiLD

loan Sturdza aprobi propunerile din anafora de 0 evita de a dispune in favórea scele-lor de localul de la Golia. Nu ezitä fug a aproba predarea in sciile in limba romanésca **).

Cu téte aceste lucarI, din August 1827, sc6la nu pote fi deschisa imediat. Atund,se pare, G. Asaki, presinta actuI lul Vasile Lupu, de la 1664, la Epitropia

Epitropia interveni pe langa Domnitor. Sprijiniti miFarea provocata de G. Asaki, debarbatI ca acei ce erail epitropI al scedelor, ea ajunsa la isbanda. Inca in 5 lanuarie1828, dupe cum spune G. Saulescu***), Domnitorul Ionita Sturdza ordona i incuviintadeschiderea sc6lelor de la Trei-ErarchT, asupra anaforalel Epitropiel din 1. Ianuarie 1828.

Din acésta anafora resulta cA localul scOleI DomnescI de la Mitropolie a fost prada unuIincendifi in véra anuluI 1827 -**), §i cA epitropia in lipsa acelul local a propus Domnito-ruluI a se stabilésa in localul monastireI TreI-ErarchI, restaurandu-se ad-hoc, o sc616normala i gimnasiul. Acest din urma va rèmanea la Trel-ErarchI numaI provisoritä, panäse va putea destina gimnasiulul un anumit local, dud apoI in Trel-Erarchi va r6maneanumaI scéla normala.

Cursurile sc6leY normale vor fi de duo! anT.Programa va fi urmat6rea : Limba romanésca cu gramatica, caligrafia, catichisis, arit-

metica i niscal-va ineep6t6re inv6taturI.Cursul gimnaziulul se fixéza pe patru anI cu urmät6rele maten!: Limba latinésca,

uMaica limbei n6stre, care 0 de cate némurI se invéta, ce nu ati alta legatura cu ea de cata temeinicilor sale sciinte, precum 0, la teita nrgie0ta Rosie 0 Ora romanésca sA urmézav

*) Vedf anexa de la acésta pagina.**) VedY anexa corespund6t6re.

***) Vasil anexa corespundaáre.****) Albina Romanéscit, vestesce o paguba forte simtit6re ce a incercat literatunt romanésca : focul

de la 1827 ce sa tntemplat In IasY, s'ail intins pustiirile sale si chiar peste faptele duhuluY ; din-preuna ca cele-alte cate a tnghitit, a mistuit i ostenelile cele de 12 anY ale D-lul D. Aga GeorgeAsachi. TreY tragedil tntregY manuscrise I TreY tragedit s'ah ars : .tilzira, Saul, (traduse) L Mi-haid Vodit Vitézul (original) I S'a.il mal ars Inca o istorie a Imp6rittiel RomeT, VersurY lince, Uncurs de Matematicit, oi o culegere de fabule I Trebuie sit tanguiascit literatura ostenéla acésta multprejuita, i cu atata me mult, cl trebuia sit fie D. Aga Asachi ca sa dea Románilor acest fel depoezil. Si ma! virtos Tragedia luY Saul trebuia un duh ca al Oa italienesc, ca sii o traduca bine

frumos in Romanesce. Acest articol l'am udat cu lacrang, cad am perdut, Romanilor, ceca-cetrebuia ca sit trécli vécurT ca sa dobandim."

Voja eCurierul Romanesc» No, 31, VinerY 96/7 Iulie 1829, corespmd-n/a de la lag, din 4 Iulie,

119

Cursul gimnaziului se fixézi pe patru anT, cu urmatórele materil : Limba latinéscit,maica Umbel nóstre, care si de die némurI se invéta, ce nu ail altá legatura cu ea decata temelnicilor séle sciinte, precum si la tótd megiesita Rusie i féra romanésca sà urmézareligia, filologia, biografia, logica, retorica, poesia, istoria, matematica, moralul, economiapiiméntésca çi politidsca, istoria naturala, archeologia, Ole acestea predate in limba rc-manésca. Pe ling acestea, limba elenä. Chid sc6la se va mal usura de cheat ell, se vol.invèta.si limbI straine, in mod neobligatoriti, platindu-se profesorilor din colisatiunile sco-larilor ce vor voi.

Intéietatea in seep% a Umbel romane o indica anaforaua Epitropid invèl. publice Oicénd,ca este antai trebuitére cultura vorbirci nemului, in care se fac S-tele ruget-ciuni, se tractarisesc téte pricinile, si care este cea mai puternied legaturei spre pds-trarea i iinbundtdfirea némului i insuflefirea de dragoste cdtre patrie.»

Un alt motiv ce dä epitropia pentru a preferi limba romana ca organ de inv6laménteste cad in cartile din limbi sträine, tinerii, nepractisiti, pot afla lucrurI vatèmatóre, flindacele cartT ca o cursd inseleitdre.

De aceea Epitropia i hotarésce, ea cärtile ce se vor introduce in scóle si se vorfie prealabil aprobate de ea, ca sa nu coprinda lucruri nepotrivite cu religiunea i cu aqe-daminturile StatuluT.

Pe langl sc61ä se propune inflintarea unel bibliotecl nationale si a unor cabinete decolectiunT sciintifice.

Epitropia cere Domoitorulul pciniecntén, pentru ca sa se OM asada o scad panzéntescd,imultirea veniturilor scólelor aprin hardzirea statornicelor mile DomnescI i prin chib-zuirea a se imulti i &rile ce erail indatorite a face monastirile inchinale locurilor de jos,in vreme ce imullindu-se si a lor veniturT, cu drept i fArà ingreuere pot implini sporulacelui analogon.

O ultimä m6sura. propusä de Epitropie, prin anaforatia din 1 Ianuarie 1828 este luatadin hrisovul sollelor lul G-r. Ghica, din 15 Noembre, anul 1775. Se dispune, a tinerilearl vor termina cursul de cincl aril al gimnasiuliff asi vor avea bune atestaturi, sd seprotimisescd a intita pe la dregd toriile Divanului, Visteriei si a can feleriilor pa* men-tesci, spre a le sluji acestea de resplätire, i altora spre mai mult indemn.»

La prima vedere, in acéstä dispositiune s'a pus originea functionarismului in scólaromana. Cu tóte acestea, déca astäqI salele nóstre pot primi impularea de a pregäti nu-maI solicitatorI la budgete, pentru anii 1828 si cesi urmatorI, istoricul intelege, a era oconditiune de reusire a infiintareI sollelor Ti de nationalisare a organelor administrative

judecatorescI ale Ore!.Primil invqatorI aft scólelor reorganisate la TreI-ErarchT, aù fost Iconomul Constan-

tin, Iereul loan% Vasile Fabian, cel adus de G. Asaki, din Ardeal, la 1820, i G. Seu-lescu.

La 23 Ianuarie 1828, Oice G. Seulescu, s'a deschis scóla normal& la TreI-Erarclif.Acesta a deschis acolea anteiti un clas elementar dupe metodul lui Lankaster *).

La 1 Maiti 1828, G. Seulescu, semnéza cu Epitropia un contract prin care se lega, caprofesor al scelelor din TreI-ErarchT. Acésia diferinti de data, Se explica prin aceea, cagimnasiul s'a instalat mal tàrçliù decat scóla incepétóre.

In adevèr, decretul luI loan Sandu Sturdza Voevod, pentru instalarea sc610 i preala-

*y Este loan Silivcstru de care mal sus am mal vorbit.**) Gramatica romftnéscit, Tag 1833, pag. 2.

120

bila reparare a localului el' din Trei-ErarchT, este numal din 28 Martie, anul 1828 `).Negresit ca lucrari prealabile se facusera de Epitrop. invät. publice. 4ia in 1 Mar tie

1828 s'all incheat contracte cu profesorii Vasile Fabian, Iconomul Constantin, PreotulIoan Silivestru. Dam acestea contracte in anexa **).

La 4 Aprilie 1828, tidula Domnéseä catre Epitropie ordona repararea localuluI de laTreI-Erarchi pe comptul venitului monastirei, fiind acel local ars din anul trecut si rui-nele primejditise pentru cate-va sute de scolarl ce o frecuenta ").

Stäruintele lui G. Asaki, pentru reorganisarea gimnasiului romanese din Trei-Erarchlse pareaù acum ca vor fi incununate cu succes deplin, cand jata a evenimentele politice,o nouè invasiune a muscalilor in principate, vin sa impiedice in mare parte mergerea malnainte a seólei romane.

Ruqii trec Prutul la 7 Maiù 1828. Sosill in Ia§Y, el vor sil inflinteze spitale si depositede räsboill in localele de la Trei-Erarchl si Socola. Pare ca numai interventiunea energicaa Mitropolitulul Veniamin scapa momentan scóla din Trei-Erarchi de a deveni spital ru-sesc. Langi seminarul de Socola, rusa' stabilesc manutante, care ocasionara, aprinyländu-se, arderea seminariului si a bisericei. Prin acésta intämplare, se inchise pentru mal* multtimp vechea sceda patronata de Mitropolitul Veniamin.

Ceca-ce focul facu pentru seminarul de la Socola, avea neintéryliat sil o faca. pentrutóte sctilele din Moldova, ha si pentru Ora romanésea, epidemia ce neintéryliat sbucnesce,In anul viitor '1829, bóla ciumei.

In putinele luni cat all putut finta set:dele din Trel-Erarhi, in 1828 si 29, ele arätailci vor prinde radicina sinat6sA : publicul, natiunea, le urmäresce cu dragoste, ha chiarcu intusiasm.

Cu putine titile lnainte de sbucnirea bòlei din 1829, s'a tinut antäiul examen la gimna-siul Vasilian.

Lata clarea de gima ce face o scristire din Iasi, de la 28 Martie, pfiblic,atä de Eliad inCurierul romanese No. 2, din 19/24 Aprilie 1829: -

(0 scrisóre de la Iasi, de la 28 Martie, descrie teremonia se s'a %cut in acéstä Politie,la Antéiul examen dat in gimnaziul Vasilian, in Sf. M. a Tresfetitelor, la 20 ale trecutu-lui Fevruarie, care s'a facut in chipul urmator. .. Eforii scélelor nationale din Moldova,Pr. S. Sa Parintele Mitropofitul Veniamin, D-lui Marele Vornic Costache Mavrocordat,D-lui Marele Vornic Mihail Sturdza, ati poftit pe telta boerimea, la 19 Februarie, ca silvie a duoa-Oi la sc61a, la 20. Dupe adunarea eforilor, si a celor mai multi din boeril pa-mântenT, Prea Sf. Sa, P. M., mal nainte de inceperea examenului, a fäcut in vederea aVota adunarea o sfintire, in forma, a stégului scólei, cu inscriptia urmat6re : «O tu, Sfinteadevär, luminéza-ne din Cerillo. Dupe acésta Santire, s'a inceput indata cercetarea la fie-care clas pe rand. Rèspunsurile cele potrivite ale scolarilor la intrebärile profesorilor allimplut de o bucurie si mangaere nespuse inimile privitorilor, si ati incredintat publiculpentru bunul metod intrebuintat de profesori, si all arätat invederat inlesnirea, ce simtetinerimea invätand sciintele in limba maicil lor. Dupe sfirOrea cercetaril Prea Sf. Sa P.

*) VedT anexa dupe actul publicat de mine in Anuarul instr. publice, pag. 227,**) VOX anexa la acéstit pagina.

***) Idem

121

M., a impArlit insusT premille.la scolaril eel mai silitori, si a indemnat pe toll tinerii Mr&deosebire a se sirgui din Mt& inima la inv6tAturà, ca sä pità fi folositorT patriei la vremicuviinciése. (lat& pastor vrednic de turma cuvintAtere ce 'l-a Incredintat pronial Pastorcarele pune sufletul pentru turmi, iar nu cu turma sa, Pastor nAscut i ¡Went in po-litie spre imbunkdfirea politiel crestinesci, iar nu venit din pustie spre pustiirea politieT...).

«La urmä de tot, D-lui D. Directorul scellelor din Moldova, Aga George Asaki, a cetitun sonet fAcut inteadins pentru acésti inténiplare, plin de idei poeticesci f6rte frum6se,c,arele s'a vèslut si pe aici tipArit Acest gimnazid s'a intemeiat de Vasilie Voclà. Darfiind-cA Monastirea in care se afla, e inchinatA la altA monastire grecésa, egumenii dupevremi aù näpustit gimnaziul de tot. Dupe intrarea ostirilor impèrätescI in Moldova, lufin-du-se sari de la Socola pentru trebuintele armiei, Eforii scaelor ati prenoit monastireaTrel-Sfetitelor, si aü a#elat iarAsi inteansa scólà. Acum de o cam-datA se invét& in acestgimnaziù: alilodidactica, aritmetica, geografia, istoria universalä, istoria bisoricésca, c,ati-hismul, limba latinéscA, ruséscA i franfuzéscä. Numérul scolarilor se urcA pina la 300.NoT ne socotim indatoratT a impärtAsi tuturor romanilor acéstà vestire veselitóre, pentruduo & pricini : 1. Pentru c& &alit nostri moldoVenT, cu t6te necazurile, ce negresit trebuesA simtà intr'acest fel de vremi grele, tot mAng&e, dupe putintà, muzele, ca s& indrAgésciorizonul MoldavieT, i sä insufle incal in inimile näpustitilor stränepoll al marelui Traiandie un scAnteid mticar de simfiménturi de patriotism, si de omenire, vrednice de aduce-torul lor gel* ; 2. Pentru c& nol romAnil din Valahia, mal cu deosebire trebue sä simlimmai multA bucurie i s& avem 6resi-care parte la folosul ce va esi din acest gimnaziri,fiind-cä duoi din profesori acestuia, Domnul Enache Halunga, i Domnul Andreià Moldo-veanul, s'aii format in shin' patrieT néstre, la scela de la S-tul Sava)).

PAni i jurnalele europene sunt pline de rèsunete despre entusiasmul cu care s'a pe-trecut examenul acesta de la Iasi.

Curierul romtinese, No. 1.1, de Luni 43/Maiü, anul 1829, spune :

«Gazetele EuropeT, sunt pline de insciinfarea examenului de la Iasi, pentru care si nolam vorbit in No. 2. Gazetele Petersburgului, si a FrantuzéscA, si a AcademieT, In nume-rile cele mal dupe urrnä cu mare plAcere vestesc silinta i buna ingrijire a fralilor nostrimoldoveni, el se silesc neincetat a se imprieteni cu muzele, prin buna i statornica lorcäutare, pasurile lor sunt infipte i temeinice ca ins6sT cugetärile lor. Câta mul/Arniretrebue sà avem cand vedem, cà némurile str&inecautä si la cele mai mid miscfiri ale nós-tre, i cer s& afle pricini ca sA ne

Cu tótil invasiunea muscalilor in principate, rniscarea cultural& este atins& numal inunele puncte si ea, in genere vorbind, confirm& activi si tot mai national& in títe pro-vinciile romfinesci.

Anul 1829 este memorabil pentru apariliunea mal multor foi romane.Deja in 1817, Racocia K. K., translator rom&nesc In Lemberg, publicase prospectul

une foi periodice, ce era sA iasA pentru intéiasi data in limba romanéscA.1822, Z. Carcalechi cercA la Buda, pentru a duoa órä, sA wit& o Pie rom&néscA, dar

nu isbuti.1827, 1. Eliad vru s& scot& o fee rom&néscl, dar nu'l dete voe oarmuirea.

192

1828, Répausatul C. Roset, publica la Lipsca cate-va numere din Fama Lipseei"cea d'antéia f6e românésca.

1829, 10 Aprilie, apare Curierul rom.", Dacia Liter." se insalä slicénd ca Al-bina" Ita Asaki, a aparut mal naintea Curierultif". Albina a aparut numaI la 1 Iunie1829, adeca aprepe 2 luni mal tart;141 decat Curierula.

In primul numer al AlbineT, gazeta politica-literara, de la 1 Iunie 1829, citim urmä-torul apel

«Epoca in care ti-km perla semne insusite i vrednice de mirare I Dorul invataturilornu Duma! ca infratesce pe locuitoril uneI ter1 kifi% castigarea acestei moralnice avutil,prin care o natie se face puternica fericitä, ci inca si emen1 neasemenatI Cu religia, Culimba i cu legile sunt insuflatI tot de aceeasi simtire laudará de a pofti unul alluia gra-dul deplinirei moralnice al invetatureI si al maestrid

George Asaki arda apoi ce se face in tete tedie pentru cultura si esclami :«Oare putem noI privi la aceste lucrad urmate inaintea ochilor nostri fara a ne intrista

ca numal natia nestra in cea maT mare parte este lipsita de aceste imbunätatirI i ina-poiata deck t6te némurile Europa i deck multe altele ce locuesc pre cele-cite pärn alepäméntuluI 9

viMbllliAtalirile í inaintarile mintel omenescl cum i cursul Intamplarilor lumel le vorcun6sce RomaniT prin publicatia acesteT gazete, ce sub prea puternica pavea a traper.Rusiel, s'a privileghiat i prin ajutorul evghenistilor compatriotI s'a intlintat.

«Albina rom., astd-OI antéiti vede lumina ilei i tinerelele séle aripI le carca in oste-nitarea sa calkorie; mil si mil de flor! cu felurite vopsele i miresme impodobese canapulpre carele ea vrea sa sbare, irisa numaI acele flor! 'I vor fi pläcute, care 'I aduc mana sivindecare; de insäsI blanda fire povetuitä, se va feri de cele ce sub amagitere frumuseteascund farmec i venin in sinul lor.

«Asemenea si redactia gazeteI nu se va abate de la acelea ce privesc catre imbunäld-tirea inimeT si a mintei; dogmele S-tei nestre religie ortodoxe, sevas catre ocarmuirealegileterel o vor povatui in a sa lucrare; Instiinläri adeit6rate pre cat vor ajunge la cu-noscinta sa, i invatäturi folosit6re vor coprind,± filele sale.,

primul mimar, publica prima serie de abonati, totl hjieni, incepénd de la cele malvech1 familil i chiar nume de cate-va D6mne, precum Catinca i Elencu Ghica.

Negresit, Mitropolitul Veniamin ì catI-va archimandritT nu lipsesc in prima lista.In acestasT prim numer a prime! gazete moldovene, apare si T'aula luT Asaki Albina

tret ntorul

Spune, spune mica-albina

In cotro mergi acum tréçlä

Cand a sereluI lumina

Pe cimpil nu seiinteiazg, etc.»

Din al duoilea numen, Asaki introduce o rubrica, aceea a observatiilor meteorologire,facute la 12 ore din qi, i num6rul 2, coprinde o nona. lista de abonanl iarasI persene curangurI boieresd, in frunte cu episcopul de Roman, Meletie.

In numerul 3, anunta, ca insusI General-Major MircovicT, vice-presedintele divanulutMoldoveT, «pretuind folosul moraluic ce va aduce naliel nestre publicatia acesteI gazete,spre a da redactici semnele InalteT sale placed si ale indemnultd, aú bine-voit i insusIa se prenumera.)

423

In téra romanésci Curierul romanesc" al luT Ión Eliad, nu este singurul care impra§-tie lumina, ad in curénd vom avea a semnala incercarT de jurnalism, ca Muzeul natio-nal, Gazeta teatrului, Curiosul, Rorneinia, Rimenteanul, Mozaieul, apoI §i ilustrulCurierul de ambe-sexe, Vestitorul biserieesc, Cantorul de avise, etc.

Chiar i in Moldova, pe langä Albina s'el facut incercarT cu Alauta roma' nèsca, Cu

Oziris qi s'a publicat i Rice, seitésea.

Ardealul n'a rèmas indärat. §i acolo in curénd vom avea a semnala aparitiunea FoeTMerara, F6ei Duminicei, Gazetel Transilvanief. Fòia pentru minte, inimá i litera-tura, va succede FoaeT literare.

Dar despre acestea bite vom avea a ne ocupa mal la vale la alte multe ocasiunT.

Evenimentele ce avem de notat pentru aniT 1829, de pe timpul ocupatiuneT rusescT, leaducem in mod chronologic.

La 1829, Maifl, epidemia, care inca pana atunci era la induoiala, a sbucnit cu data fu-rie, incat inchis i tipografia, unde se imprima (Curierul», adeca tipografia Mitropo-lid. In num6rul sail 10, de la 10/22 Maiil 1829, Curierul roma nesc, publica insciintareaurmätóre

«Dila ceea-ce pana acum era la induoiala, M'ata s'ají intins, inca s'Oí inchis §i S-taMitropolie, unde si qi tiparesce eCurierul». Se face dar cunoscut la totT rivnitoriT prenu-merantI, cA suntem silitT pentru acésta a trage teascul de aci, §i daca pana se va a§edaaiurea, se va inlémpla sa ramae vre-o sli de expeditie, sà bine-voiasca D-lor, a crede §i aerta un lucru, ce nu este gre§ala a nimuluT, ci numaT a vremilor, carI conjurat (s'aujurat impreunA), in potriva nenorocitilor romanT.»

Cu tóte acestea, Curierul nu va inceta qi se va tipari aiurea.

In Februarie 1829, se stabilesce in BucurescI de librAria Thiern un institut litogra-fte carta necunoscuta n principate», dice cCurierul romanesc» No. 37.

In Aprilie, acela§ an, Efrosin Poteca, eromonachul, profesorul de filosofie, la scóla dinBucurescY, insciintéza din Pesta pe Eliad, care publica acasta in aCurierul romanescp din12/24 Aprilie, acela§ an, ca a tiparit elementele filosofieY lui Ainechie, tradusa din limbagréca §i pe care traducatorul a preclaro in sala de la Bucuresci. Eliad adaugä :

«De aceea, se face cunoscut de ob§te, ca cali vor voi sa dobéndésca acésta carte, §i sad'Asa in limba makil lor, ideile filosofilor calor vechT i noI, sa poft6sca a se prenumarala profesorii scóleY, §i banii 'I vor plati la cuvio§iit sa, cand va veni. Cartea este intr'untom de 23 de cc% in octav, mare. Pretul pentru un trup este 6 sfanti, in hârtie de rand,§i 9, in hartie fina. Cartea e legata.D

Dam in anexa prefata acesteT cartl a lul Poteca.

124

*

0 notä caracteristica a mirAreT literare din 1829, este ca scriitoril din We trele pro-vinciile romane, incep a lega tot mai strinse relariunl intre el. Acesti pioni al culturenationale nu maT lucrézi cu totul isolari unul de altul ; eT sciä unul de altul ; el cores-pund ; el se stima

Din acésta stare de lucruri se va folosi nu numaI limba romanésca, dar 0 insasT natiu-nea, care va pä0 Cu spor 0 consciinta spre unitate.

CAM in Iasl aparu «Albina romanéscii» a MI G. Asaki, loan Eliad in «Curierul» seäromanesc, din 17/29 junio 1829, vestesce cu sincera bucurie acésta aparitiune si des-chide prenumeratiune pentru jurnalul din IasY. Curierul publica Inca 0 poesia lui Asakidin primul numér al fiel Ievine : «Albina .fi treintorul.»

Tot asemenea vom vedea fa'céndu-se la aparitiunea orT-caruT jurnal, orT carp*, fie in Ar-deal, fie in orT-care alta parte a tèrilor romane.

Din miFarea hibliografica din acest an, vom aminti aci urmitérele :

Eliad in aCurierul romanesc», No. 30, din 22/3 lulie 1829, deschide prenumeratiunepentru un numér de opere ale sale, latä insciintarea luT Eliad :

«Un curs de poezie si pro* Poetica luT Boalo, in versurT, cele maI frumelse bucatl,din meditatiile poetice ale lul Alfons de Lamartine, traduse in versurl, precum : Desna-dajduirea, Provedinta, Lacul, Rugäciunea de séra, Tòmna, Suvenlrul si altele, precum sivre-o cate-va elegii originale, sunt gata a se da In tipar. Dinteacestea am alaturat cu foileCurierulul, spre a vedea eel' ce vor voi sa se prenumere, atat limba cat 0 felul versifica-he. Cali din cinstitil prenumerantl vor voi sä alba acésta carte, II rog sa mò insciintezenumaT. BaniT IT vor plait cand vor primi cartea, al caria pret va fi 10 leT.v

Cele me multe din aceste opere n'aii A/Nut lumina qileT.

Un harnic invätätor, care public& numerése opere pentru scéla, este Grigorie Plevianu,profesorul de la Craiova.

Eliad And séma de lucrarile din 1829 ale luT Plepianu, in Curierul romanesc, No.26, din 8/20 Iulie, face 0 una din primele orifice literare `).

lat.& darea de semi acésta a WI Eliad :

«D. Grigore Plevianu, profesorul de imprumutata invèrátura, din Craiova, s'a intorsde la Sibili, Cu caligrafia sa in romanesce, frantuzesce, grecesce si rusesce. In vremea cata §elut in Sibiti, a tiparit §i un abecedar romanesce Cu frantuzesce, a tiparit inca si o isto-riérà adevérati aAneta 0 Lubin», tradusa din frantuzesce, de la Mai montel. La inceputulel are o vorbire intre un om al trebi, care sa chivernisesce cu zapcilacuri si altele, si intreautor insuO, c,are precuvéntare pot Oice, ea ar fi fost un cap d'opera in stilul cel plin deris, 0 de adevér, déca autorul nu §'ar fi luat slobozenie, pile cu dreptul, ca sä aréteme desévirsit haractirul acestor fe! de 6menT, 0 n'ar fi intrebuintat in vro treT locurIvorbe, cart' ranesce urechia, pe care in yea trebue sa o cinstim.,

*) Intre cele d'anteiti lucarT de critica literarli romftnéscli vom aminti si corespondenta luT lancuVItarescu ea loan Eliade din Ianie 1827, apropozit de un sonet scris de Vlictrescu, relativ lapace, sonet publicat de Eliad In Curierul.

125

Lu.crärile didactice ale luT Plesoianu, sunt incuragiate de Eforia scelelor nationale. TotEliad ne spune, :

(KCinstita Eforia scelelor nationale ale caria mfidulare sunt : Prea D.D. Mamie¡Ban C. Bälaceanu, Marele Vornic George Golescu, Marele Logofet Alexandru Filipescu,Mamie Logofet Nestor, si Directorul Obstesc D. Constantin Filipescu, pentru resplatireasi incuragiarea la ostenelile cele vrednice de cinste ale D. Profesor Grigore Plesoianu, adluat din tete cartile sale, ce de curend le-ad tipärit, cate 20 de exemplare din ifiesce-caresi le-ad hotarat a se imparti in dar la scolariT eel sérmani din seek CraioveI, i deschi-dendu-se si in BucurescI scelele vor urma iaräsT asemenea.

«Lang acest ajutor ad mai adäogat Inca cate 600 leT pe fie-care an la léfa ce paniacum avea, pentru profesia sa, D. Plesoianu.»

Logofétul Scarlat Támpeanul Inca propusese si traducà o opera de literatura dinlimba francesa. Iala insciintarea ce da despre acésta Eliad in Curierul rom., No. 48 din25 Septembre 1829:

«D. G. Logofetu Scarlat Tempeanul, fiind unul dintre ceT doritorT de luminarea i in-florirea neamulul romanesc ad introdus din limba frantuzésca in cea romanésca, o cartece o numesce Curs de titeraturcl, in care se coprind bucap liricescI, apologurT, alegoriT, ri-toric,a, bucaff moralicesci i filosoficescI, pline de intelepciune si de ehibzuinte inalte, dincare nu numaT tinerimea, ci i ceI maT in varsta pot dobendi invetaturT bune si departede näravurile cele rele ; tete sciintele acestea sunt culese din ceI mai inteleptI autorT fran-ceif, earl sunt: §atobrian, Bufon, Fenelon, Lessing, Bosuet, Masilon i altiT, cad ad scrisdupe vremT, pentru folosul némuluT omenesc, invelandu'l sä umble pe caile dreptäteiale intelepciunei.

eDecI, D. Tampeanul, voesce sa dea la lumina acestä carte folositere némuluT, dar estetrebuintä de ajutor spre intempinarea cheltuelei tiparuluT, care vine cate 6 lei de o carte.Pentru aeeea se da' in scire tuturor iubitorilor de invetaturi roman!, ea orl-carele va donisa aiba acésta carte, si bine-voiasca a se indrepta catre insusT Tampeanul, la casa sa, pePodul Calicilor, No. 2.289, sa se prenumere i sa platéscà inainte baniT, pe cate carp vavoi sá ja fies-carele, ca printr'acest midloc sä se OM inlesni cheltuiala tipografief. lar ce!dupe dará, sea din alte pärtI invecinate, de vor bine-voi, se pot prenumera, ceT de prin.judetele Valahiel, prin Dumnélor judetelor. Iar eel maT departe, prim corespon-dentil ce pot avea aicea in orasul Bucurescilor.,

La Buda in 1829, se public& Povtituitorul tinerintei de D. Lazar.

La IasI, aparu in 1829, un abecedar destinat scelelor romine.

Ideea national si consciinta origine!, atat de puternica in Moldova in secoliI ante-rior)", sunt conduse eu glorie de asta-data prin barbatT ardelenT.

Din anul 1828, avem g Réspundere cum cci romeinii sunt adevgratii, strenepoti ai,romanilor. de Damaschin Bojincd, tiparit la Buda ''').

Cu ocasiunea resboiuluT dintre rusT i turd, din ani! acestia, atentiunea EuropeT se a-

Curierul rom. No. 45, din 13 Septembre 1829.**) Mult contribui la aspandirea idee! nmionale In inincipate lucrarea Gr. Plesoianu, publi-

cant si In Curierul i In No. 53 al AlbineT din 1829, cu titlul (Idee rIpede despre Istoria Roma-nilor», din cartea cIntftile cunoscinte.a

*) Veig anexa.

126

trage &supra principatelor romAne. Se produe numeròse serien, mal mult WI mal putinfavorabile romAnilor, in acéstd ocasiune. Vom cita in anexa prineipalele cArti *).

CAtre finea anuluT 1829 se gAséü tipArite un num6r destul de insemnat de opere di-dactice.

Tata insciintarea despre aceste opere din eCurierul romAnesc» No. 58.aFilosofia, D. PArinteluT Efrosin Poteca, in romAnesce, Cele d'Antéiil eunoseinte peutru

copii, cu figurT, Caligrafie romAnéscd, un Abecedar rominesc, i altul romAnesc cu fran-tuzesc, o mid. istoriórd, Aneta §i Lubin, de D. Plesoianu i Gramatica romAnésca, sunthicl, in Bucuresel, de vinqare in destuld cätätime. Care din negultilorl de la orasele decdpetenie ale judetelor vor voi sä aibd la prAvAliile Rumnélor de vinqare aceste cArtl, sdse indrepteze catre redactia CurieruluT, de unde se va insciinta pentru pret, §i va puteasd primésci orT cAte trupurI va voi.»

In 4Curierul romAnesc» No. 63, din anul 1829, 15/21 Noembre, Eliad a publicat fabulaCorbul i vulpea, care deveni apoT atilt de tamiliard scolarilor roman!.

In No. 62 a acelea§1 foT, CiocArdie, al duoilea Vist., publicd o od'd intitulati ((Rem-roscinta Valachieb. In acésta autorul laudd pe imp6ratul muscalilor, dar si pe Frania.Transpird in aceste versurT, de alt-mintrelea nu tocmaI nemerite, ambele directiunT poli-tice: iubirea unora pentru ru0 §i a altora pentru Franta.

Din directiunea acésta din urmd vor fi negre§it in curénd i toll tinerii, earl i§T fac edu-catiunea in Franta. La 1829 erati, dupe «Albina romAnéscd», din Octombre acela an,urmatoriI tineri la studiT in Paris: N. Baleanu, C. Brdiloiu, I. Vladoianu, D. Golescu,.Alexandru §i C. LemT, C. Filipescu.

AcestI tinerT, adresézd luI loan Eliad o scris6re de felicitare pentru publicatiunea ((Ca-rieruluI romAnesco, in 4 Octombre 1829.

Iatä acésti serigre, care o afläm publicati in No. 58 al CurieruluT, 28 Octombreacel an

aBurtule i iubite compatriot I

«Primesce as1641 raultdmirea ce prin acésti acris6re, itT daù tineril romAtil (cap se afläin Paris) pentru Curierul romAnesc, ce al bine-voit a ne trimete. De prisos ni se paresd descriem ciità bucurie am simlit top' cAnd am vèçlut cd se tipAresce s in patria 'As-ti% o gazetd. Destul este sd sciT, cd prin vinele m5stre circuléza singe romAnesc, i este Cu

neputintd si nu ne batd inimile de bucurie, cAnd vedem i auçiim, ca sa fie lucrurT i a§e-

Om&turl mintuitóre pentru patria mistrd, i carI inlesnesc a se re\ èrsa luminile l cu-noscintele, carT contribuesc spre fericirea i folosul RomAnilor. Tipärirea in limba rom'nésci a uneT gazete este negreOt intre cele-alte un miOloc deosebit a lumina pe fieFe-careasupra drepturilor i datoriilor sale. §i in tot chipul orT-ce bun romAn este dator a'tTmultdmi pentru buna incepere ce al fault, s. c. 1.

Suntem ai Domnie-tale,ea nisce frail,

Colesehi Soveatnic Margeatcl, Atexandru Lem, Nicoicte Baleanu, C. Bräiloiu, Di-mitrache Golescu, C. Len, I. VIcidoianu, Costaehe Filipescu».

Paris, 4 Octombre 4829.

127

In fruntea acestor tinerI pavea D. Golescu. Vedem acésta vi din scrisérea, care cu oprecede pre aceea a tinerilor din Paris, mal sus adusd.

Publicdm intrégd acéstl scrisére adresatä de D. Golescu luI loan Eliad i pentru caprin ea Golescu profetiség cine va fi, nu târçllü, Petrcwhe Poenaru :

cDAmI voe, Domnule, a'ff argla in deosebitä scrisére, sentimenturile de bucurie si derecunoscinta ce am cereat, cetind scrisérea care am avut cinste a primi. Tot-d'a-una imladuc aminte de strinsul prietevug, care ne unea la Bucuresel, i ¡ml place crede cásiDomnia-ta asemenea ip aduel aminte. D. Petrache Poenaru nu se afta in Paris cand amprinoit pachetul cu scrisorile Domniei-tale, vi incá nu se aflä ; avia am luat eú indrAznélda face cunoscutd gazeta Domnief-tale, d'impreund cu scrisérea, seumpilor i dragilor meIcompatriotl, carI top ett o inimd ad voit sä'Vi arete printeo serisére via lor multdmire.Am trimis D. Poenarului hârtiile ce 'f-aT adresat, earele numaI decat '1.1 va rdspunde.Acest einstit compatriot s'a jertfit cu totul la invetAturile cele maT folositére pentru pä-méntul nostru. Sciintele i mevtevugurile sunt téte indeletnicirile séle ; si acum s'a dussd lucreze impreund cu scolariI din scéla politehnica, o harta' generald a FranteI intregI.Aeest tén'ér este din totT noT, omul care va face maI multä cinste patrieT sale, si prinmare cel mal vrednic de cinstirea i prietesugul DomnieI-tale, s. c. 1.

1829, Octombre 3. Dimitraehe Golesen.»')

Este de mare noroc pentru scélele din Moldova apretiarea ce dobéndesee G. Asaki dela Kkileff, prevedintele DivanuluI ambelor principate. Putènd apropié pe acest ilustru bär-ba t, G. Asaki pledézd pe langd el causa cultureI nationale.

Mal se intlintä, inca dupe ordinea luI Jaltueen, comitetul pentru redactarea Regula-nientului organic, G. Asaki a fost propus de secretar al acestuI comitet.

In acest comitet, din parlea MoldoveT erail patru boierT, duoI alevI de edire DivanulMoldoveI i alVi duoI : Vor. M. Sturdza vi Gantacuzino Pascanu, numit:f direct de cdtreJaltueen. Din partea MuntenieT, ceT duoI boerI alevI de Divan, furd Marele Ban Gr. Ba-leanu vi Marele Logof. Stefan Ralaceanu, jara Marele Vornic G. Filipeseu i Alarde Hat-man Alex. Vilara furä numii. Ce! 8 boierT românI se constituese in comitet, sub preve-dinta lui Mineiaki. Secretarul boierilor muntenI este Barbu tirbeT.

G. Asaki pleed din lavi in Iulid ") 1829, ca sä'vl ja postul de secretar al comitetultilMoldovenesc, care se adund la BucureseI.

Deja seedele, la a cdrora reorganisare Asaki muncise, sunt inchise din causa holereI vi ineurend, la '14 Noennbre 4829, un eutremur mare ameninta de ruind localul de gimnazidVasilian de la TreI-Erarchl

Gat a stat G. Asaki ea secretar al comitetuluT din BucurescI, Alb. rom. n'a contenitde a apare in lasT, dar numerile acesteI foI sunt destul de sérace. No. 53 al Alb., din 28Noembre 1829, publica tratatul de pace de la Adrianopole i actul separat pentru prin-cipate.

*) Curierul No. 59. 13 Noembre 1829.**) VeslY Alb. rom., No. z 1, din 4 Iuli6 1829.

**e) tGoticele boltY de 165 anY ale ghimnasid n6stre Vasiliane ... pe alocurea hait,, scrieAlb tom , No. So, din 17 Noembre 1829

128

Numerile Albinel romelne, in absenta luT G, Asaki, apar sub directiunea luT G. Seti-lescu. Ele coprind abia vre-o doné fabule in versurT i numaT d'AM de senil oficiale de vic-toriile muscalilor, orT despre Te-deumurl pentru acestea, ori pentru aniversArile mem-brilor familiilor domnit6re In Rusia. In exemplarul eAlb.-romAne» pe 1829, ce'! posedàAcademia, cu No. 4.599, Seulescu a insemnat cu numele séé tite articolele ce'l apartin**1 carl nu sunt de alt-mintrelea deat traducerl din jurnale straine, sétli scurte (Riel desémA despre mergerea Miel din Ialf §i din térA.

NoT credem cà chiar putinele fabule pubficate, sunt de atribuit lui G. Asaki.

In dosarul No. 1 curent de la Archiva StatuluT, aflArn duol acte ce le ddm in anexArelative la o donatiune ce face sc6leT din Ia0, de cAte 500 leT pe fie-care an, un grec nu-mit Temelie Tadela. Mitropolitul Veniamin, dà sub-semnAtura sa, o adeverintà in limbagrécl, prin care constaté, cA in 7 Iunie 1828, Tadela a depus la Mitropofie suma donatA.

In Ardeal starea culturall a rAmlnilor filtre 1800-1828, este in spor i calci cu paqIsigurT pe calea deja croità**).

(Scolile BlasiuluT, ale NäsäuduluT i cele de pe marginile sudice ale ArdealuluT, dejaexistente, stAruirA §.1 produserà la romAnI un curent favorabil sc6leT i instructiuneLD

Din primiT ani aT acestuI secol al XIX, (intre ami! 1824-1825), sunt scolile din cele44 comune ale regimentuluT al II-lea de gralaiti "").

De marl consecinte pdntru cultura nationall din Ardeal, qi de reflex pentru cea dinprincipate a fost infiintarea la 1812 a preparendeT romAne din Aradul-Vechié. Acolo sedenumirä ca priml profesor!: loan Mibut, nemuritorul Dimitrie Tichindeal, Doctor IolfIorgovic1 i Const. Loga Diaconovicl.

Cine nu scie de ce pret a fost pentru roma:al ddscAlia luT Tichindeal i fabuleleluT ?Alexandru Gavra, care urml in sc6la acésta luT Iorgovici, la mòrtea lui, a putut scie

versurT nu tocmaT armoni6se, dar n'a fost maT putin un pion harnic al cultureT nationale.Din scóla acésta preparandá de la Arad, girä primiT invérátorT sltescI, bine pregAtip,

4) Veslf anexa.4*) Vasile Gr. Borgovan, In cSpicuire din ist. pedagogier, din cPreotul romAnv, 1886, pag. 183.c

***) In tStatistische skizze der Siebenbiirgischen Militär Gränzer, de I. H. Benigni Edlen vonMildenberg, Feld Kriegs-Secretiir bei dem K. K, Siebenbilrgischen General-Comando (Hermanns-tadt 1816), la pag. 89, ne d informatiunI despre aseslämintele culturale din regimentele de grani-ta. In regimentul I romfinesc de granitä, se gisiad, la 180, 8 scolY normale nemtescY, In Orlat,Hatzeg, Vaida-Rece, Sina, Kudsier, Vestem. Tohan i Racovita. Aci arman 370 scolarY, la 1814.Pe längä aceste scoll, slice acest autor, se glisesc 1i maY multe scolY triviale romänescY, carY sunt ur-mate de scolarY obidnuit mal mult iarna. In aceste scolY romänescY se tnvatä : religiunea dupe cati-chisul mare, cetirea p buc6vna, caligrafia, cele 4 spetiY, legile scolare si un vocabular nemtesc.Dupe autorul acesta, pe la 1814, existaä deja sea( In regimentul al II-lea i erati maY bune ca alecela! d'anteili El spune md, c scolile din regimentele romanesa daä maY bune resultate decätcele secuescY. (Weniger erfreuliche resultate liefert die Uebersicht der Schulanstalten bei den Sekler-Regimenten).

cari «totI ail pus fundamentul sulid pe care se clädi si se mai clädesce si ast4I edificiulculture românescI din acele pärtl'» *).

In pArtile BiharieI gil ale CrisuluI, Samuil Vulcan, incepénd de la 1807 si trecéndpeste data la care se opresce acest capitol al nostru, a fost ilustrul si läudatul conduce-tor al culture române. Gimnasiul din Beius si fundatiunea scolarilor säracl, sunt celeduoè opere marI ale acestuI neuItat episcop.

Gratie propäsire pe cale normalä a inOtäturel in scolile de peste CarpatI, la 1820,G. Asaki va afta bárbatI pregatitI pentru a lua profesoratul din seminarul de la Socola si.tot d'acolo, in curénd Ora Muntenésca" va gäsi demnI urmasT pentru nemuritorul G.Lazär.

Miscarea culturala din Ardeal, pentru timpul de care acum ne-am ocupat, se resuma'In bibliografia timpulul ce am dat'o mai sus, impreunä cu bibliografia principatelor.

*) V. Gr. Bargovan, loc. cit.

129

9

CAP. III.

X 43 3 c XEt 3 1

«Albina rominésci» din lasY, in No. de la 1 Ianuarie 1830, publica in frunte versurilecAnul noft al lifoldo-Romtinilor».

Urarile lui G. Asaki, in parte tot el va cerca si le realiseze. In aceste urarI era negre-sit o parte atribuita i RusieL PutinI, fórte putinI, erafr pe la 1830, romanif carI n'ar fificut ca i G. Asaki. InsusI loan Eliad in 1829, a adresat o orb.' maresaluluI Dibitsch Za-balkansky, promiténdul luI i RusieI recunoscinta eterna a rominilor. Dibitschpunde lui loan Eliad, cu o scrisóre, de la linea luI Decembre 1829, pre care o publica«Curierul romanesc», in Ianuarie 1830. 0 reproducem aci, dupe «Albina rom.», No. 4,din 23 lanuarie 1830.

aDomnule,

«Am primit versurile ce aI bine-voit a'mI trimite, si am citit cu multamire traduce-rea lor, intristindu-m6 in aceeasI vreme, cad' n'arn putut cu des6virsire si pretuesc totmeritul fiterar, necunoscénd limba in care D-ta le-aI compus.

«Imp6ratul Stapanul meti, a stipulat in naritul tractat marl folosirI pentru patria Dom-niei-téle i sentimentul de recunoscinlä, care insufla versurile D-tale, cinstesce, Domnule,caracterul D-tale.

«Din partea mea, nu poftesc alta slay& deal aceea, cad am sévirsit cu scumpèlate inal-tele scopurI ale MarieI-Séle ImpératescI.

«Primesc,e Domnule, incredintarea des6virsiteI meleBurgal, 25 Decembre 1829. Dibici Zabalkansky.

Aceste laude la adresa Rusiel puteatl pe atunci sa se impace cu patriotismul cel maIneinduoios româncsc. AsIa, in aceeasI luna in care Eliad i Asaki canter pe Dibici Zabal-kansky, la IasT, de diva serbareI TreI-Erarchilor, se fäceart demonstratiunt romanesci inmemoria luI Vasile Lupu, fundatorul gimnasiuluI din TreI-ErarchI. No. 6 al «AlbineI»publica in 30 lanuarie 1830, un articol amintitor faptelor luI Vasile Lupu si o dare deséma despre mersul reinflintateI seed& normale si a gimnasiuluI Vasilian, pia la inchi-derea sceolelor acestora din causa epidemiilor.

- 132 -

Tot asemenea loan Eliad märia in 13 Mar tie 1830, formatul Curierului: romdaese,pentru ca mai cu inlesnire sä servéscA culture nationale; dar In acelas timp, el Eliad,care nu Unlit' va face resboiti alfabetului chirilian, acum, pentrii Curierui romd nesc apregätit litere nuoi «in asemd narea celor rusesci»

Dar sa trecem de la aceste consideratiuni generale, a cärora important& nu Ole sä nuo pricépi lectorul nostru, la istoricul propriti dis al scélelor in timpul ocupatiune ru-sescY.

In 4 Martie 1830, general Kiseleff, sub No. 1.680, scrie Divanului Valahie, cä a in-tocmit o comisie sub presedinta BanuluT Brâncoveanu, avénd de membri pe Spat. A. Ghica,Hat. Villara, Hat. §tef. Daläceanu, Clucier Stirbe i in slujba de procuror, Coleschi So-vetnic Mavro.

Datoriile comisiel vor fi : 1) Sit cerceteze t6te catastisele caselor fäcètóre de bine, On&la 1 Septembre 1830; 2) Si aduca intru descoperire cea de acum stare a acestor case ;3) Sl cerceteze t6te pläcutele lui Dumnedefi asedAminte

Comisia acésta este chi4mat& sa proiecteze imbunät&tirea aseliimintelor de bine-facere;sä impart& sume hotäräte pentru sèrad, pentru spitaluri i pentru amlarea de sale,curnpinite dupe capitalurf i trebuinta ce va avea acestea acuma.

Ofisul lui Kiseleff, hotArésce, ca lucrärile sä fie terminate pin& la finele lui Martieacd, trebile la comisie se pot cauta in limba romd néscd , afard din raporturile cätremine (Ifiselef), care, fiind-cd nu sunt tellmaci ladicet cari sci le traducd in ruseve), sepot serie in limba frantuzésas

§colile se pot redeschide in prim&-véra anului 1830, dupe incetarea Mel% Posedembudgetul, séit mai bine socotelile obstescI, de venitul i cheltuelile scólelor dintéra romä-nésa, pe anul 1830, cu incepere de la 1 Aprilie.

Socotelile scólelor obstesci de veniturile i cheltuelile lor pe anul (830, cu inceperede la 1 Aprilie acest an, in urma cercetare socotelilor anterióre, ne dati informatiunilece urmézi

A) La venituri :131.266, par. 37. Acéstd sum& result& din :

Lei 30.093, par. 37 aflAtorI in casa la 31 Martie 1830.42.681, banii preotilor i ai diaconilor, de la

7.848 insi din 4 eparchii, eke 7 leipe an. Acesti banT se stringeati laMitropolie in 2 *find. Din totalasuma incasat4 se värsa 12.250 leila cutia milostenie, pe tot anul.

12.000 Banil ce se rèspundea de monastiriledin tótà téra, dupe dispositiunea fä-cutä de Ron Caragea Vodä, cu fúie

*) Alb. rom , No. 23 din 1830.

133

pecetluitä de suma ce avea si deatie,care monastire.

LeI 26.000 BaniI arendeI a 15 mosil a monastireIGlavacioculuI.

1.800 Birul robilor monastirel GlavacioculuI,d'ara de lel 00 ce se daii epista-tuluf, care stringe pe fie-care anacest bir.

7.900 Arenda tutulor mosiilor monastirer O-bedeanul din Craiova.

4.300 , Arenda a 2 mosiI, Sakia si Batiesen,ale scedeI Ionascu din Slatina.

3, 600 Procentele la capitalul de 7.500 leIdonar' de rep. Episcop Iosif Arges,ca din dobénda acésta sA se tina undascál si un doctor la orasul PitescI.

Total lei 134.374 par. 37,, 3.108 , Se scade din veniturile de sus, din

darea preotilor si diaconilor morfipeste an, si

830 NeincasafI de la monastirea Cotrocenisi monastirea Motru.

116mAne venitul net : leI 131.266 par. 37 pentru auul scolar de la 1 Aprilie1830, la 23 Aprilie 1831.

B) La ce servit'aii acefti, bara, culture, publice?

Se platirA lefile urmAt6re profesorilor wad din BucurescI :

LeI 3.000 par. Profesorulin Simion Marcovid, de la 1 Aprilie pAnA la finele lulDecembre 1830, decI, cAte 333 leI si 13 parale pe lunA.

2.000 , ProfesoruluI 'Eufrosin Poteca.2.000 , , Costache Moroi.

1.250 ,, Iosif Genilie.1.250 , , Theodor Palladi.1.250 . ,, lein Popp.

,, 600 ,, Gheorghe Popp.1.875 ,, de seminariti de la Antim, Erotheifi Ieromonachul *).

*) De io anT trecutY, (la 1831, Noembre) era randuit acesta profesor pregatitor al celor ce vorsa. ja darul preotieT. La 5831, Noembre, el reclama contra lefeT ce i s'a tnsemnat, prin acéstapetitiune :

catre cinstita Eforie a scAleloraPrin zmerita mea jaiba ara cinstiteT EforiT, cit sunt acum trecutT peste ro anT de dad, oranduit

fijad de stltpanire, dascal al celor ce se gatesc spre primirea daruluT preolieT, am pus atata silintaostenéla la acésta slujba, cata socotesc a numaT acelora va fi necunoscuta, cariT nu vor voi a o

cun6sce.cPrea cinstitilor boierT, cat despre stapanire socotind di tntamplarile, strtmtorlirile vremilor, am

fost multamit, nedeosebindu-ma tnsa stapanirea tntru nimic de ceT-l-a]41 dascalT, adeca In léfit,lemne 0 meremeturT, dad lacea trebuinta. lar acum, cand la toti dupe tntelepciunea O buna-vointa

134

Lel 900 , slovan Vasile Nenovid, de la scéla S-tul GheorgheVechifi, pe nou6 lunI.

1.875 Profesorului din Craiova, Stanciu Capätineanu.1.350 Grigore Ple§oianul, din Craiova.

450 Costache Poenaru, deto.450 Barbu Vladoianu, deto.675 Profesorilor : Dumitrache, din Foc§ani *), Popa Preda din Valeni-

de-Munte, Mihalcea din UrzicenI, a cate 225 leI peluna.

1.350 Gheorghie din Slatina.375 30 Alexe din Slatina.900 Nicolae din Térgu-Jiu i profesoruluI Chirita Barbu

din Cernerf **).Din condeele de naaI sus, apare decI, ca la Aprilie 1830, pe langä scólele de un grad

superior din BucurescI i Craiova, nu existaii platite din budgetul StatuluI, deck Oseseal primare de judete. Pe lânga acestea.se mentinuse Ind scepla slavona de la S-tulGheorghe-Vechia i a0a disul seminar din monastirea Antim.

Tot pentru scopurI scolastice s'afi maI cheltuit unele condee i anume :Lei 2.700 par. CasieruluI scedelor, Stolnicul Dumitrache.

600 EpistatuluI said.600 La duoit scriitorI aï EforieI.870 Emeclicul, adeca tainul la 3 tiganI randa0 al scedeI din Bucuresd,

cate 30 de parale de om pe qi.1.200 Lemne pentru sceda din F,4erban-Voda i seminarul de la Antim.3.022 Repararea camerelor de la hanul §erban-Voda **).

Dumneav6stra s'ad Indoit lefile, numaT cli am r6nas nesocotit. Pe Unit cele-alte nedandu-mi-senecY lemne, suit fiind de mila gramaticilor le amp& de la mine. De aceea, cu zmerenie rog, cinstitaEforie, a face chibzuire ca, de maT sunt trebuincios, sa fid i eti socotit, spre a putea a 'ml Implinidatoria mai cu desdvIrsirea.

1831, Noemvrie 57.Al Dumneavóstrlt prea plecat,

*) La finele ltdr Decembre 5831, directorul sc6lelor Efrosin Poteca, ambla sit dea Focsanif laalt profesor. Dam In anexit actele din care se p6te vedea acésta.

**) In decursul anuluT 1831, orasenil CernittenT reclama In contra acestuT institutor cu o petiliunecatre Ebria sc6lelor, pe care o dam In and& la acésta pagina.

***) Eata adresa aComisiel Rerisief ¡i aferjarei easel feicgt6re de bing», catre Eforia scolelor ob-stescY, din 5830, /ulie 21, cu No. 78

cExelentia Sa deplin Imputemicit prezident al Divanurilor, prin graid poruncesce ComisieT, cafard"maT multa prelungire sii se deschicla negresit scóla obstésca, oranduind pentru acésta de o camdata- loc la hanul luY pana va veni vremea a se slobodi sc6la de la S-tul Saya.Comisia dupe datorie face cunoscut, cinstiteT Eforif, porunca ExcelenteT Séle a o pune In lucrare cummaT fali de zabava i deschid8ndu-se se61a, sit bine-voiasca. cinstita Eforie a Insciinta comisieY, casa raportuésdt dupe cuviinta Excelen/eY Séle, cit s'ad s6r8rsit porunca.»

SemnatY t Barka Breincoveanu.Alexandru Gldea.6tefan Baideeanu.

Sc6la de la S-tul Saya a fost Inchisa din causa ciumeT si a resbeluluY de la 1828. Acumduma si resbelul lncetase i Kisseleff, pand sa desarte localul de la S-tul Saya de 6ste pi de spital,ordona redescbiderea gimnasiuluT la hanul §erban-Voda

135

Lei 6.200 , Prefacerea scéleI slavonesci 5i de muzichie din curtea St. Gheor-ghe-Vechia, prin scirea presidentuluI.

700 Addugire la léfa luI Chiritä Barbu din CernetT, dupe cererea saa nu '1 ajunge 600 lei pe an.

250 CoruluI de 12 copil care, cu psaltul Kiosea, a clintat la arindarfatd cu presidentul, in qiva de S-tul Nicolae. Conducdorul co-ruluI ja 50 lel din acéstd suma.

200 Lui Ion sin Popa Pavel, scolar de la seminar.389 Mindire, perne, la scdla de la §erban-Vodd.783 Mobilier i lucru de instalare a uneltelor dupe metoda Lancas-

triand.337 20 DatI pe 50 de gramatice francezo-romdnesci, de Grigore Plerianu.

Aceste gramatice s'ail impArtit la copiiI sdraci din Craiova.2.722 20 Pe 80 de exemplare din «Mdrimea Romanilor», 80 exemplare

«Milhologhiiy, 30 gramatice francezo-rominescI, 80 dialoguriidem, 80 Biblioteci, de Stanciu CdpAtineanu 5i Grigore Pier-ianu. Aceste s'ail impArtit la ncenicil sär,,c1 din scaa dela Bucurese.

3.200 Trtimi5I lui «Chir Petrache Poenaru» prin aChir Zinovie H. Con-stantin Popp» din Sibiù, ca sä i se rdspuqd la Paris.

Cele-alte cheltueli privesc intretinerea bisericilor : monastirea Glavaciocul, bisericascedel Ionarului, biserica Obedeanu si 30.450 lei se plAtirä pe 9 luni la psaltii, sdti

urmatorI, invdtdtorI copii in arta muziehieiLeI 450 par. Lift Costache Chiosea, pe podul lui §erban-Vodä.

450 LuI Constantin, pe podul Térgului-de-Afard.450 LuI Anton Pan taléon, dupe podul MogoreI.450 LuI Dobre, de pe podul Calicilor.450 Lid Petrache Eliad, din Craiova.4,50 Lift Theodorache, din FoconI.450 Lui Ghelase, din Buzdii.450 Lui Ionitä Stoenescu, din PloescI.450 LuI Gheorghe Istrati, din Tdrgovi5te.450 Nicolae Pandele, din Camp-Lung.450 Lui Nicolae lane, din Pitesci.450 Lul Costache, din Rômnicul-VillceT.450 Lui Thoma, din Cerneff (pe 6 lunI *).

*) Wsland acest! veal1 trivV.torY a noiT profesorY sunt mal bine platitY, eY reclama Eforier a$Ya

cedtre proa einstita Eforie a seólelorPrea plecatel jalbei,

«bro.( de and suntem oranduitY profesorl de muzicit, sunt opt anY de dile, call in acésta diastimade vreme nu pa/id ucenid am scos desgvir$it in sistema musice, precura i pana In diva de astadY,urmand drepteT datorieY n6stre, farit contenire ne Indeletnicim de a aduce $i pre altiT in deAvir-$ire. i pentru Mt/ ostenOla astra cea pana acum, nu ni s'a Inmultit léfa deck sése sute de leYpe an, care acésta. léfa pote judeca tntelepciunea D-vOstra de ne-ati fost indestul pentra cbiverni-séla nbstra; ca in diaa de astadi un randa cel mal prost nu se pote indestula cu venital nostru,cu cat maY vartos noT, car! suntem maY cu deosebire de cat densir ? Ci nadajduim din di In i la

136

SA aducem deosebirile budgetare la veniturI si cheltuelI pe 1831, de la Aprilie 28,pana la 1832, Aprilie 23.

A) Venituri:

Lei 267.374, par. 17, este suma total& a veniturilor daci se adunA in acésta sumaintréga ctfrA a veniturilor din anul trecut 1830, in suma de 131.266 lei si 37 parale.Suma in plus la veniturI provine din urmat6rele condee :

Lel 42.681 par. Darea de la preotl si diaconI pe 1831.12.000 BaniI de la monastirI.29.250 , Arenda celor 15 mosiI a monastireI Glavacioculni, de la 23 Apri-

lie 1831, 'Ana la 23 Aprilie 1332.1.800 Birul robilor monastireI Glavaciocul.

600 , Procentele la c,apitalul de 7.500 leI aI sc6leI Pitesciuldi.v

7.900 , Arenda mosiilor monastireI Obedeanu.v

4.300 , Arenda a 2 mosiI a scepleI Ionascu.

Din tóte aceste condee, in 1831. se scad numaI birurile preotilor si diaconilar mortIsi bang 550 leI nerèspunsI de monastirea CotrocenI, total 2.723 leI O. 23 parale ; decItotalul veniturilor rèmane de 227.074 leI si 17 parale.

Dupe glasnirea nouluI regulament, visteria tèrei incepe acum a servi Eforiel o sub-ventiune anualA din care pe examenia din Iulie 1831, a dat Eforiei 41.300. DecI, totalulveniturilor in 1831 a fost de 268.374 leI si 17 parale.

B). Deosebirea de cheltuell in 1831. este : In minus numaI cintaretul Toma din Cer-neri ; in plus :

LeI 30.000 par. Reparatiunea scelleI de la S-tul Saya.2.500 , Reparatiunea sad din Craiova, aseqatA provizoriii la Biserica

Maica Precista.428 Pentru 16 semi-cercurI de fer si 1.6 table marl de tinichea si altev

16 mal mid care s'a trimis ca model la magistratiI din 16 judetepentru intocmirea scólelor obstescI.

.11273 60 de table midi de tinichea pentru clasa de caligrafie.

6.300 din porunca predidentuluI bursa de studifi in Grancia la 2 copiIaI paharniceseI Elenca Cretulescu.

133 , pentru plata GazateI."1.000 , la cincI candidatI si anume : Gherasim Gorjanul, Mihalache Dra-

ghicI, Costache Stanciovicl, Ion Poenarul si Vasilache Jorj.

Séma cheltuelilor la 24 Aprilie 1832 da un excedent do 78.588 le! si 12 parale.

bunItatea D-v6strii. Am teat cc familiile n6stre tu cea mat mare greutate, 0 atad acum vedemd. s'alt sporit profesorilor de tmprumutatli invEllturX, lar not suntem lipsift de acéstit mfingaere, canisce fiT strlint Pentru c§. un pKrinte pe totT fiiT si de o potrivii IT manee 0 SI iubesce prejude-and ostenéla unuia 0 altuia. De aceea ne rughm tntelepciuneY D-v6strK, ca chibzuind, a bine-voitY de a ne spori 0 no l o cuviinciós1E 1.61, cu care sl putem de a tnt8rapina neajunsurile n6stre.§i cum Duhul SfAnt vg va lumina..

1831, Decemvrie 26.AT D-v6strl prea plecate slugY,

Costache Eiose.Constantin Chioru.Anton Paannei.

137

Cu tea stdruinta pus& sceda din BucurescI nu a putut fi redeschisä in 1830. Numaïla finea anulta 1831, scaa fiind stramutati la S-tul Saya, profesora acesteT scoli adre-séza EforieI raportul No. 9 (1831, Decembre 9), in coprinderea urmatóre :

Cittre cinstita Eforie a scòlelor nallonale

RaportaCu mutarea nóstra la sceda cea mare din S-tul Saya, ne socotim indatorall a da in

cunoscinta cinstiteI Efora, cA ar trebui, dupe téta Mina cuviintä, aratat publiculuI prin-tr'o program& inv6taturi1e ce dupe coprinderea regulamentuluI *) ati sa se Inv* la scólacentral& din acest ora.

Acéstá programa socotim cA s'ar putea publica prin gazeta ob$6sca i prin citirea pela bisericile orapluI in Duminica viit6re.

Semnap: : Ef. PotecaIon PoppGheorghiu IoanidGheorghiu PoppCostache Morgiu

lea i .programa anexatä de profesorI la acest raport

Programa de invéteiturile de la scola centralci din 8-tul Saya

I. Metodul luT Lancaster.Gramatic,a rumanésca.Geografia.Limba grecésca, veche i nouä.Limba frantozésca.Limba Slavonésca.Aritmetica.Istoria universalä `')Caligrafia.Pravila.

Eforia aproba publicarea ceruta de profesorI pentru diva inceperei cursurilor.

Inainte insä de acéslä redeschidere a scedeT de la S-tul Saya, sunt importante acte deinregistrat, savir§ite de Eforie, cu referintä la instructiunea puhlica, pentru anul 1831.

*) Acest regulament la care se refer% profesoriT de la S-tul Saya, 11 reamintim ta anexii.**) Arh. Efrosin Poteca, director sc6lelor, nu este mulptmit cu programa pe anY a sc6lelor. Iatd.

ce adresd trdmite el Eforier, in 26 Februarie 1831

cCcitre cinstita Eforie a schtelor

«Am -citit otnwnia cinstiteY eforiY, de la 26 Februarie 1831; am vNut i regulamentul InvNitu-rilor §.1 am primit clasa IV-a, unde este retnduittt istoria Sfantd. i istoria neamurilor de alte alelumiY.

ca am ciaste a arta cinstiteY EforiY, Antéld cd. aceste duo d istoriT nu se pot isprdvi numaY In-tr'un an., pentru cd. istoria cea maY pe scurt pe care o am alcdtuit-o ed, coprinde precum se vede, 52

'138

In 12 August 1831, Generalul Kiseleff cere Eforiei un raport detaliat despre stareascedelor

Eforia comunicd ordinul lui Kiseleff, catre profesorii Ef. Poteca, Moroiu i Simion Mar-covici, cari proced la redeschiderea scedelor i vestesc acéstd redeschidere in 8 Septembre1831. Sceda centrald, ski gimnasiul se arda provisoriii in Hanul §erban-Vodd, precums'a putut vedea din budgetele de me sus.

In 25 Noembre, profesorii scedel : Poteca, Marcovid, L Popp, Genilie, C. Moroiu, lò-nid, G. Popp §.1 Al. Popp, cer EforieI sd. se alégd dintre eI, dintre profesorI români curap,un director al scéleI. DânOlpropun i regulamentul de atributiunile acestuI director ).

F6rte importante sunt lucrdrile inaintate de eforie pentru deschiderea de scoli in ju-dele.

Cu otno§ania din 15 Septembre 1830, sub No 23, Eforia scedelor a scris VornicieI dinlduntru

Fiind-cd.dupe organicul regulament urma a se arda scelle obOeseT inca de la 1 lidie,in t6te orarle de cdpetenie a principatulul, cu a StatuluI chelluiald, acésta in-tocmire a scedelor s'a intârdiat pana acum, din pricina nAprasnicei bede a holereI; acum,Ebria, vdddnd cd acest bicid Dumnedeesc s'a ridicat i cd. o linisce deosebità inwärälesceintru tóte, fdrd cea maI micA IntArdiere, se gräbesce a implini a sa datorie i spre acésta,a luat ce se atinge de a 2-a insArcinare cuviinci6sele mäsurI, dar o mare impiedicare lainceperea invdtáturilor in teltd Ora, este lipsa de case oNtescY, destoinice a sluji de scedein oraqul de cäpetenie al judetelor. Pentru aceea, fiind-cd. maI in telte orarle de cdpete-nie urmézd a se afla monastirI séti mitcice §i case monastiresci séii ob§tèsd, Eforia pe deo parte, privind cA cel d'Antéid folos ob§tese §i al adevärateI fericirI temeiii, este invätd-tura, iar pe de alti parte, hulnd mal cu osebire in bägare de sémd, cererile de sccile

istoril din vechiul testament i alte 52 din noul testament ; pentru istoria neamurilor, am ales pe aluT Domeron,ce este tiplritl rometnesce la BucurescT, In 4 tomurT, iar pentru istoria Grecilor vechTsi a Romanilor, voiU lua pre a luT Goldsmith, In duo 6 tomurT pre care trebue slI am vreme sit o tal-mUcesc din italienesce; si asTa pentru tóte acestea nu ajunge un an al sc6leT. Al duoilea, ara cinsti-teT EforiT i m rog sit bine-voéscii a socoti ceva de cartea mea, de loghica i ethich, pre care oam tipAritli. eti la Buda, cu voTa i cu tndemnul Prea cinstitilor boierT, ca sil. fie pentru sc6lelenéstre, care carte, acum dupe cele ce am cetit In regulament, rftaind sc6sit afarit din sc611t,nu sciu cât. vreme, cli pentru acata socotiT a avea cinste si dreptate de a mg ruga de cinstitaEforie, s bine-voiascI a mi se face o despUgubire si a primi rdcar 500 de exemplare, ca sd sep6streae OLA cinfl vor fi trebuinci6se. Eli cu uuilinit rug6ndu-m, astept cinstit rUspuns de lacinstita Eforie, al curia sunt prea plecati i osarduitére slugtt.»

3 Martie, 1831. Eufrosin Poteca.

*) Eatit adstit :

Ofista tul Kisseleff, cu No. 80 din 12 August anta 1831, catre Eforia scdlelorAsY dori sil mi se fad un raport cu am&entul asupra scólelor obstescf i poftesc pe Eforie

'ml dea asupra acesteT pricinY sciintlt curatl atAt asupra lucrurilor ce sunt acum In fiinjlt, cfttasupra celor ce maf rUmftn a se face dupe regulament.

Intru aceeasT vreme maT poftecc pe Eforie a lua m6surile ce'T sunt prin putintlt spre aflarea mid-16celor celor maT bune, ca d se c6stige vremea ce s'a perdut din pricina tncetlireY Inv6tliturilor,

acest lucru este de neapliratit trebuintli pentru interesul obstescel InvUtliturT; Eforia va punet6tit bigarea de sémit si graba cuviinciód.

Depila Imputernicitul President al Divanurilor, Gheneral Adjutant, Kisseleff.

139

rAvna invapaiata a tinerimeI, eu cinste, poftesc, pe cinstita Mare Vornicie, sa bine-voiascaa trimite eät mal' in graba porund pe la top ocArmuitoriI de judete, In coprindere, caacestia si adune fiercare in parte pe locuitoriI cel mal insemnati ai oraselor de capetenie

facéndu-se chibzuire obstésca, dupe parerea celor mal multl, sá hotarésca pentru scólao casa in fiercare oras, séti din cele monastirescI i ()Mesa, iar nefiind asemenea case, sase inchirieze de catre orasen' o incapere destula, adeca 3 °d'O, pentru locuinta a 2 das-chlI, i alte 2 san märicele pentru inväratura. Dupe ce punerea la cale a cinstiteI vorni-cil va lua sävirsire, Eforia plecat o rele,-A s'A bine-voiasca a o Insciinta, ca sa trimitA das-cálii cuviinciosI i sa se Ineépa Invälaturile.»

Vornicia, eu adresa No. 1.100, din 26 Septembre, 1831, incepe a trimite rèspunsuride reg,ularea de case la judete. CAmpu-Lungenit i CernäteniI aii regulat case, decI Vor-nicia dice : (,Se pohtesce cinstita Eforie ca sa faca punere la cale eu trimiterea prole-sorilor i punerea in lucrare a cursulul invätätureI.»

Putina graba ce pun magistratil de a da locale de scAla, obliga pe Eforie sa innoescacererea catre Vornicie. Acésta, la 17 Noembre 1831, rèspunde Eforid, cA a reinuoit po-runcile la judete i ca sunt gala de o cam data case de scéda in CAmpu-Lung, Cernep,Belmnicu-VAlceI si PloescI ').

Dam aci o serie de corespondente cu unele judete, relative la organisarea scedelor pri-mare

Ispravnicatul judetului Romana!!No. 113.

27 Maui 1831.

Efori, a! scaelor,

Primind cu ciaste otnäsenia CinstiteI EforiY, scrisi din 13 ale urmAtóreY, i insemnatacu No. 15, am vädut cele coprindätére asupra cerera' ce at'l fácut uniI din boed, feciorIde boerI i negutätorI, cu jaiba, dupe care ni-se tramite alaturata copie, sa le oranduiascaun dascal pentru invétätura copiilbr In limba romanéscA si alte limbl, si cele ce se serieispravnicatuluI sA le aréte impotriva, dupe legatura ce ail, s'A tie singurI asemenea dascalIvrednicI cu simbril bune i cu tela odihna lor, i biserica Domnésca, cu tete oränduelile.

cu cinste ispravnicatul face cunoscut, cA vestindul pe top de obste locuitoriI ac,estutoras, prin pitac glasuit cu telal, dupe trel dile, cánd li s'ail pus Borne in di de särbit6resa se adune cu totiI la ispravnicat, numaI din cel mal insemnall locuitorI, boiariI i neg,u-

tätoriI arätat, far din prostime niel unul macar ; i ceI ce aii venit arättind netäga-duire la cele ce sunt datorI, aU dat aceste InscrisurI, facénd rugiciune, ea atta acestea sase tramita de ispravnicat la einstita Eforie, precum i rugdciune sä adaoga ispravnicatuldin partesI pentru midl6cele i nesupunerea prostimeI, earl déca ají facut un putin ajutorsi el', de ail välut zidite curtea bisericiI, clopotnita i °dalle de sceda si s'a asedat un chipde dasal, care de limba luI cea prelsta ronaänésca, are pulla, apol socotesc caImplinit datoria, i maI multe povätuirY nu asculta, nicl se unesc. La care ispravnicatul,luAnd indrazuire, face dorada ca din bagarea de séma ce ají fAcut, aU dreptate parteaboierilor si negutätorilor celor mai de frunte la cererea i rugäciunea ce fac asupra pros-time!, cunosand vértos pe prostime, din nebagarea de séma ce aU arätat la chigma-

*) Dosarul No. 1.775, din Arhiva StatuluY.**) Copa din dosarul No. lo, din anul 1831.

140

rea ce li-s'ati fäcut de caträ ispravnicat. Pentru acéstd, cinstita Eforie bine-voind a argtamilostivire asupra cunoscgtorilor de datorie, lacere de bine obstéscA, va arCla inlesnindmislhícele prin cad, duo g bunätätI pot cresce de odatg, adecg pe de o parte locuitoril a-cestia, rOmanénd tot in ceea-ce din vechime ati fost, si pe de alta cu putina miscare a lor,care din nesimtirea cuviinciaselor mèsurI, o socotesc lucru mare, de o vor face, si se de-plinéscg cu tatA oranduiala si legAturile sub carI sunt supusI, si care vor fi folositare maIinainte lor de cat al tora.

Dimitrie Clinceanu.

Catre cinstita eforle a scòIcior

Plecata carte de raga' ciune

«Duoè datoriI netaggduite si neap6rate, una insä a mareI trebuinte pentru dascdliI deinvèlgtura copiilor nostri, cA le trece vremea si rgman neluminall, si cea de al duoilea,cä dupe uringtarea liniste de impAciuirea marilor impèratI, sä ne implinim si datoria subcare ne cun6scem supusI, cu a aduce dascAll la orasul nostru Caracalul, cu cheltuiala n6s-tea., locuitorilor mosiei Caracalul. Aceste, slicem, duog datoriT ne-dandu-ne loc de astam-pArare, am oranduit catI-va din noI locuitoril, pe unul din noI D-lul Ionitä Perieténu, deail venit aicI in BucurescI, pe vreme impotrivg, astA primä-vérä si cu grele cheltuell, nu-maI si numaI pentru a gAsi acest fel de dascAl intemeiat in sciinie nationale si Cu limbistrAine, si dupe WA silinta ce aii pus, nu ati putut gäsi, afland lipsg aici in BucurescI deacest fel de dascAll. Martorif qciutorl bine de acestea, pot fi singuril D-lor profesoriI alscald centrale din Craiova, illosiu Stanciul CapAtinenu si Mosiu Grigore Plesoianu ; pòteincredinta acésta si D-1111 Slugeru Costache Petrescu, carele a fost rugat indestul si pringraiil si prin scrisorI de D-lul numitul de sus, oranduitul din partea n6strà pentru pri-cina acésta ; de la care voind cinstita Eforie pote lua aceste incredintAt6re sciinte.

Dupe ce am vgslut cA ne-am zAdArnicit din t6te nAdejdile in pricina acesta, alt nu nemaI rèmäsese deck pe la inceputul urmät6reI lunY, am \ alergat cgtre cinstita Eforie, prinjalbä, de aid, rugandu-ne sA chibzuiascd si pentru noT, precum ingrijesce pentru téte po-litiile, sä ne trämitA niste asemänatI cu dorinta nósträ. dascAlT, nu precum este acel care'1-am avut si '1 avem si acum, ci din aceIa carI cinstita Eforie a oranduit cu sciintä inbimba natiel si pe la alte politil, rugand pe de altä parte pe D-nu Sluger Petrescu a fi si

insusI silitor pentru acésta, si deosebit de ceea-ce ar voi, si dea in puterea scrisoriI n6s-tre létA din partene, pang la talen l treI mil', bez altele din cate se gäsesc pe la casele nels-tre, inlesnirI de cele trebuinci6se si ajut6re; si unde nädäjduiam a argta si pentru noI pro-nia acésta cinstita Eforie, vedem altele nenädgjduite, sells adec,A hotdrit cAtre cinstitul is-pravnicat de aicI, coprinsIgtor, cä in soroc de o lung, mult duog, de nu ne vom aducedascAlI vrednici s't cu sciinte bune de invglaturl, ni se va lua mosia Cu scirea deplinuluIimputernicit prezident, dupe cunoscinta ce se va da acolo de tati curgerea pricineI, decatre cinstita Eforie. Fierbinte rugam cinstita Eforie, nu numaI sd nu ingäduiascg a seface una ca acésta, lucru nenAdajduit tocmal acum in vremea Eforiei cinstitelor D-véstrepersone, ci Ind sl bine-voiasca a lua cu denadinsul pronie pentru a ni se trämite dascalIdupe cum sunt oranduitY pe la alte politil, cu plata de la noI orAseniI, fiind-cg noI nu '1-amputut gäsi ; si deosebit fiind-cfi din ceI impreung cu nol locuitorI at acestiI mosil, partenprostimeI (care pretotindenea inteleg anevoe datoriile lora), nu s'a unit cu no)", si nicI seunesc, in nisce cuvinte netemeInice si praste, precum este obiceiul a unor asIa Comenl deash stare, in cat la multe ueap6rate cheltuell ale facereI curtiI de zid, clopotnitiI, alai-

141

lor de sc616, la biserica central& a n6stri, vi allele, am dat numal unil mult, iar ei preaputin i altil nimic. Pentru acevtia ne rugim fierbinte, sä se supue prin stipinire a se unicu noI la VAR cele de o potriv& datoril, subt care cu totii suntem de o potrivi supuvi, sprea implini tepte cele de trebuing ; când s'ar intelege o nedreptate, si çlicem a0a, pe lingiacei neintelegitorI si perdem i noI cei supuvI i cunoscétorI datoriilor nóstre, strimo-vevcile lucruri, pe care nebintuiti le-am avut din ném In ném Ora In noi ?

Semnatl : Dimitrie Jianu, Ste fan Jianu, Dumitrache Greceanu, Mih alache fianu,Petrache Deleanu, Nica Plirvuletu, trete vistier, Andrei ft Prejbeanu, Boruzescu, PetrePopescu, Ionitti Cti ndea Poenaru, loan Varlaam, Dumitrache Florovid, Pti rvu Flo-rariu, Dina Vasilescu, lean Perieteanu, loan Popovici , Mihalache Mofea, kan Kyru,

C.; iar gait de not mai sunt multi, earl nu s'ati intémplat aici, lipsind peafari,dar sunt uniti cu noi de o potrivi.»

Orinteacest inscris facem cunoscut cA noi cei me jos iscäliti am auçlit vi am japes,tòtä coprinderea cirtii de la 13 ale urmitéreI, Cu No. 15, ce a trimis cinstita Eforie asaelor, care cinstitul ispravnicat acestui judet Romanati, dar fiind-c& mai urméziallele, pe earl' le ficern cunoscute cinstitei Eforil printeacéstä deosebiti carte de rugiciunepe larg coprinOt6re pentru t6te, nu lipsim pe de o parte a isc1i acest Inscris uniI, iarpe de alti parte a insoli

1831, Maiti 26.Semnati : Dimitrie Jianu, Stefan Jianu, Dumitrache Greceanu Sluger, Mihalache

Jtanu, Petrache Varlaam, Costandin Varletam, Nica Peirvulefu, treti vistier, Boru-zescu, Andrei ti Prejbeanu, Petrache Popescu, Ionita Cândca Poenaru, loan Varlaanz,Dumitrache Florovict, Pet rvu Florariu, loan Perieténu, Joan Popovici, Mihalache Mo-tea, loan Kyru, Dined Vosilescu.

0:are prea einstita eforie a se6lelor nationale

boeri, boernavi i negutitori, impreunä i totI locuitoril din oravul Cernetii sudMehedintiI, cu multi pleciciune, facem prea plecati arètare prea cinstitei Eforii, cd dupeintocmifile ce sunt acute din partea stipinirei, sub ingrijirea proa cinstitel Eforil, ea lafiev-care ora v In judete, si fie cite un dudl national pentru invèfitura copiilor la carterominésci i altul dintre psialtis, pentru invétitura cântirilor, aù fost inipartävit i ora-vul nostru cu asemenea dascili, cu plata de léfä de la prea cinstita Eforie, precum i acumavem dascil de invétätura cirtii pe un Kiritä Berbovici Brabeteanu, iar dawn de cintiri,din vremea ce ne-ati ars orasul, in lét 1828, ail lipsit cu totul, ne mai trimitându-ni-se al-tul in loc.

Dascilul Kiriti, ne-atl araat, cA. fiindu'i léfa pupil& de la Släpinire i trebuing avéndsi albi vi un ipodidascal, pentru strins multi copiI in sc61ä, nu maI péte sluji,de nu i se va da simbrie mal multi peste ac,eea ce are, vi avia urmézi si ne range copiifirä inv6tituri. De aceea, fierbinte rugiciune facem prea cinstitei Eforii, si aréte milos-tivire i piméntései ingrijire pentru tinerimea i copiii oravului i judetului nostru,bine-voiasci, pe de o parte, si se mal imultésci léfa dasciluluI de invititura cantil, Cuaceea ce se va gisi cu cale, ea si pótä si'ff aThi inlesnirea de ajuns, vi un ipodidascila's1 intémpina cheltuelile ce are. §i pentru ca dasciluI Kiriti nu mai voIesce si fie dascal,si se chibzuésci de citre prea cinstita Eforie a se ale,ge un bun dascil cu vciinti de inv6-tätura artii rominescI, de va fi cu putinti si vcie vi carte grecésci i frantozésci ; lar

442

pentru cartea grecésca i se va da de not pdméntenir talen l una mie duo6 sute pe an, dinvenitul scedeI elinescr, ce este afierosit de reposatul Medelniceru Hagi Iorgake Severineanu ,cum si pentru franfozéscd, ne vom tocmi co dascdlul, párinfir copiilor, cu ceea-ce vomputea sA ne invoim ; II &in dascdlulur i una-mie oca zaherea i casa de sedere pentru In-vérttura copii/or. Asemenea cu umilinlä ne ruggin sA ne orAnduiascd i dascal de cAntärrun bun psialtis, cdruia iar i prea cinstita Eforie '1 va mal imulli léfa, si de catre oras ise va a talere trei sute pe an din venitul bisericiT Domnescl, S-ta TroiA. Prea cinstitaEforie va bine-voi a lua In Ware de sémd supusele nästre rugdciunT i fdrd perdere devreme sd ne Invrednicim a dobéndi aménduoI dascdliT, spre luminarea némulul i Indräz-nim a Oice, cA nemuritóre pomenire yell sevérsi cu ackstd pärintéscd ingrijire si in faptdsprijinire.z

Prea plecafT, supusr slugrStefan Miculescu Serdar, Stefan iuzserdar Jianu, Mihalache Ciupagea Sluger,

Vtori Logofét Petre Buril eanu, Vasile Strâmbeanu Cluceru za arie, treti Logo&loan Geirdcireantt.

Vechilil si din partea celor-altI boierI din CernetT sud Mehedinp.Stamatie, staroste de negustorT, vechil si din partea tuturor negustorilor.,

Catre elnstIta Merle a sc6lelor nationalePrea plecatei cerere,

«GAndindu-ne la buna Intocmire de t6te asepménturile politicescI, de la care va cdstigapatria néstrd o viitorime atat de norocitd, pre cat strdsnicia d'a se conforma top dupenoua organisatie si de a se pdzi prdvilele, va fi maT slivitd, Ø inalta stäpAnire judecAnd laexposifia judefu/ur nostru, i prin urmare la nevoile i patimile ce necurmat ad cercatmaT vArtos orasul acesta, avem cea mar dréptd nddejde, a cererea nnstri va fi primitd.Not incd dinaintea résmirifeI am cerut la Cinstita Eforie un profesor dupe sistema ceanuod, ca sA deschidA i scía obstéscd In °mu/ Cernefu, care cerere primindu-se de cdtreCinstita Eforie, ne-ad orAnduit pe un Kirild Barbu ; s'atl i deschis de atuncr AresT-caresc611, Ins& nu cu metodul ce cerém; care profesor dupe ce cd co niel cu ofaptd n'ad %cutdovadd despre mestesugul i iscusinfa sa, dar de sunt 25 de çlile, fdrä de nici un cuQntsi färd sd aibd voia Cinstiter Eforil, ne-ad Idsat copii in lipsd de Inväldturd, i s'ad fdcutnevklut din orasul nostru. Prea Cinstifi BoerI Eforl, mila ce ne pètrunde, privind la malmult decal 150 copir de Invéfdturd, ce s'ad adanat in oras, cu eel de pe afard, ne silescesd ne grabim a pune inaintea Cinstitel Eforir, si a cere ingrijirea ce afr avut i avefr pen-tru acéstä tinerime, intocmindu-se si la acest oras cAte duoI profesorT, dupe cum s'at In-tocmit la Ole judefele. De aceea fierbinte ne rugäm, sä. ni se tallith profesorl Cu sciinfd,spre a se fritérnpina maI curénd perclerea vremeI la atAta tinerirne ce se rdtdcesce Mil deniel o educalie, i déci nu se vor gdsi acum de loe aménduor, sA bine-voiascd a se trimiterural unul.

Asemenea cu umilinfd ne rugdm a ni se orAndui si un dascd1 de cAntarl, dupe cum amavut i mal nainte i vom r6mAnea in cea mai adAncd mulfdmire i recuuoscintd cdtre bunilnostri patrioll si dire cinstita Eforie, de pdrintésca ingrijire.

Prea precatT slug,Semnatr: Stefan Runcu, Petre Beliu, loan Grecescu, Mihalache Ciupagea, Evstra-

tie Ccileitescu Costandin Hristescu, Stamate Starostea, Impreund Cu top ne-gutätoril i locuitoriT din orasul Cernetu.

Eforia urmärind pregätirea caselor de seda, dispune ca cheltuiala pentru intocmireasedelor, ()data pentru tot-d'a-una, urmezd si fie pe séma fiesce-cdrui oras; dupe ce se vorprimi respunsurile, li se va aräta ce material trebuesee pentru sistemul lancastric. Li seva serie a ingriji sd aibi gata suma de scandurI trebuinci6se, dupe felurimea i grosimealemnelor, ce li se va aräta de aicea, cu deslusire, cit i semi-cercurile i cercevelele de ti-nichea in num6rul trebuincios, socotit pe 8 bdetI in fie-cave din 2 paradosis. Eforia vatrimite modele de serni-cerc si de cercevea. Aceste modele sunt deja prevNute in budge-tele de mal sus.

Cu acest chip, dice Eforia, indatd ce se va trimete de aicI profesorI, acestia gdsindtot materialul gata pe loe, vor ingriji ea in putine (Ale sd se lucreze bancile, cum vor po-vèlui i sä se ase4 t6te cele trebuinci6se, fdrä a se pricinui perdere de vreme la deschi-derea so:Helor.»

Eforia dispune ca scaunele si fie dupe metoda lancastrianä i cid planul unei clase descolarl, ast-fel :

:721:

0 -11

143

Cerc

B A n cl

Tot mobilierul unei clase lancastrice avea sä coste 520 16, 20 parale.

Intirlierea ce intampind. Eforia in corespondinta sa cu judetele, servindu-se de inter-mediul Vorniciel, o decide a se adresa, cu incepere de la 20 Noembre 1831., (adresa &areVornicie cu No. 12), direct catre isprävnicif si catre sfaturile ordsenescI, despre tot ceprivesce se6lele ice sunt a se intoemi pe la orap.» Aceda' dispositiune Ebria o comu-nicA Vornicid, care o aprobd, rèspunslend cu adresa No. 1.501, din acelas an 1831, subNo. 24.

Pe de o parte Eforia se preocupa de cestiunea localelor scdelor judetene si pe de altanu perde din vedere niel acel al 2-lea important factor al salid : profesorul ski institu-torul. Eforia a cerut profesorilor scéld secundare din BucurescI, inca In 1831, sal re-comande dintre scolariI cei maI buni, institutorI pentru judete. ProfesoriI sedel nationale

anume: Efrosin Poteca, Simion Marcovid, Glieorglie Iónid, Costache Moroiä, losif Ge-

Cei.(

CO

cop.

o

oCi)

01 co ci co ci-

144

nilie, Ion Popp si Gheorghe Popp, cu raportul lor No. 2, din 14 Octombre 1831, reco-manda Eforiei pe :

Dumitru Jianu pentru VAlceaMihalache DrighicI DAmbovila.

Ion Gherassim Judetul Secueni.Nicolae Simonide Arges.Costache Jorj Prahova.Costache Petrovie Muscel.Gheorghe Pesiacov Jiu-de-Sus.Dimitrie ConstandinN. Gheorghiu Ialomita.Dumitru Serghie pentru Elinesce la Craiova.Prin raportul lor, profesoriI scóleI nationale din Bucuresa, intrébd pe Eforie : 1) MA

tineriIsceqtia pentru a se indemna sd priméscd posturile, n'ar putea sd cumuleze i func-tiunea celui al 2-lea institutor (se hotArise de fie-cave judet cAte 2 invétAtorY). ProfesoriIpunea hag la acest cumul restrictiunea : ceind insei va putea set implinéscd tréba torfcirei a pricinui cea mai micà z eiticnire la cursul invétei turilor.» 2) Raportul profeso-rilor Oice, cá recomandata tinerI mai ail nevoIe sd maI invete evre-o tá-va vreme lawad, ca sec se deprindd cu ord nduiala imprumutatei invgeituri §i altor sciinte.»Pentru ca sd pót acestl tined s6virqi ma in grabd acksta eeste trebuinfei neapératei apeireisi t6te cele-alte indeletniciri», de aceea profesoriI rógd Eforia ea li se face o Weicuviinciesd cu care sel pea intampina trebuintele hrandintr'acéstei cur gere de vreme.»3) Raportul maI cerea ca Eforia sd grdb6scd a fixa lefl statornice pentru fiesce-caretAtor tea nu pot face nici o mirare pet nei cdnd nu se va hoteiri lefa fief-ceiruiape an,cu statornicie., 4) Paportul profesorilor mal o;lice : ecunoscend prin auçlire cd léfaa 2 profesori de judel este de 3.600 lei pe an, socotesc cucuviintel: 1.200 lei, sei se deaprofesorului, care va inveta cetitul i scrisul i 2.400 celui ce va inv'efa iarái cutodul ha Lancaster, geografia, aritmetica, catechismul, etc.» 5) In fine raportul cereca lefile profesorilor de judet sd se rèspundd de cdtre ocirmuirea judeteand respectivd.

Eforia, ça rèspuns la raportul ce am analisat aci, inchee in 30 Octombre 1831, un jur-nal (Dosarul No. 1.676, de la Arch. Stat., fila 13), in care dispune : «pe Mt& septet' -

metna dascàlii scelei din Bucuresci sei se adune intr'o ;Li i cés hotel rit . . ca tog im-preund inchipuind un consiliii, sd facei examen celor ce se vor aréta cu dorire de afi profesori la wade de prin judge sea din Craiova, i fiind-cd invètäturile la acestescóle trebue si se urmeze dupe metodul luI Lancaster, si sä se asemene intru bite cu du-hul osebitului regulament ce este intocmit P, de aceea : 1) ProfesoriI Bucurescilor se vorindeletnici a inchipui proiect de invèldturile ce se vor cere de la fes-care candidat, sprea fi dasca la jude i asupra acestor inv6tAturI si se va face aicea examenul. Care din-trénqiI se va cunósce destoinic i se va da inscris, iscAlit de profesoriI ce vor alcAtui con-siliul, i in urmd va fi primit de a asculta cursul normal spre a invèla metodul luI Lan-caster, dupe care mergénd la judet sd urmeze inv6tAturile. 2) Cursul normal nu va tinema): mult de duo6 lunI. Candidatul de dascAl va primi ate leI 100 pe lund, inteacéstdvreme, din casa scólelor, insd candidatul bez cursul normal va fi dator a merge in t6teslilele, ca M. fie de fald la paradosis de alilodidacticd, attd la 1-a clasA, cat si la a 2-a si apractisi, ficéndu-se monitor intre ucenicI.

*) Ve01 anexa corespumpt6re.

8) Cursul normal va incepe de la 1. Noembre i va urma in t6te ilele. Dascil al aces-tuI curs va fi D. Gheorghe Popp, cu lefi pe luni talen l 200, insi nu la aceste edsur1 cindeste paradosis la 1-a si la a 2-a clasi de alilodidactici.)

EforiI Alexandru Filipescu, Stefan Vicirescu si Dimitrie Stirbeid dispun finalmente,cA cuprinderea jurnaluluT mal sus rezumat si se dea (in cunoscinta profesorilorsprerespuns la raportul dat Eforiel la 14 Octombre 1831, sub No. 2 i spre a fi urmä-tori, iar pe de altä parte se va da de care Eforie in cunoscinta ocármuitorilor de ju-defe, ca sic se publiciuéseä de obgte adstä punere la cale, da'ndu-se i prin gazete.D

Conformindu-se ordinuluI EforieT, profesora scólel nationale, in 18 Noembre 1831,raportézi EforieT, sub No. 3, (dosarul supracitat, fila 25) intocmirea ce ad ficut prin jur-nalul semnat de dénsiT, la 8 Noembre. El dispun programa cunoseintelor de cerut la exa-mene candidatilor de profesorl de judete. Eati aceste cunoscinte :

Gramatica ;Geografia politicksei pe scurt, adeci : impirtirea paméntuluI in staturI, orasele de ci-

petenie, relighia i stipinirea fies-eireT fèni, munta, mirile si riurile cele mal insemnate.Teoria numerilor intregT si a fringerilor. Catehismul.

Eati tot bagajul sciintific reclamat la 1831 de la profesora, adecä institutoriI din ju-dele I

Ba chiar i acest maximum intelectual putea si se faci in trel lunT de slile, eicT pro-fesoril seóleT nationale, tot prin jurnalul, de care facem mentiune, dispusese ei : epentruinlesnirea candidafilor, se va lace in scòla nationalä din Bucuresci, un curs normalal acestor sciinfe de ccitre profesorii wad, earl, sunt insärcinati cu dénsele, care cursnu va fine mal mult de trei

Eforia aprobi in 1834, Noembre 23, cu adresa No. 23, cele propuse de profesora sc6-lei nationale, de cat adaugi a cere, ea si fie exereitati candidatiT si la practica metodeTLancaster, dupe ce vor termina cele 3 lunI de studa.

Ast-fel sunt pregitirile celor d'intéI institutor! de ¡tide' in téra rominései. Ce!VI, car" invitari cursul intocmit i metodul Lancaster furit : Jianu D., N. Simonide, Dio-nisie Erodiaeonul si Gh. Milureanu, inscrisT de la 1 Noembre 1831.

Dintre vecha invetitorT de judete, carT pare-se ci nicl atit nu sciati cit se cerca acumde la candidata nuoI, se presentézi la examen Chiriti BarbovicI, ce a fost profesor laCernefi. Eforia acre profesorilor si'l examineze «de formic» i profesoriI sad '1 exami-nezi, in 29 Noembre anul 1831, anumai pentru formalitateD çlic el. Atit era de marelipsa de personal didactic primar pregitit I

Intre imbunititirile aduse la programa scéleI secundare din S-tul Saya, la finca anu-luI 1831, si nu uitim de a inregistra i introducerea limbeT francese.

Profesoril seóleT nationale, cu raportul lor din 22 Decembre 1831, aréti Eforiel im-portanta studiuluI limbel franceze. Raportul lor (dosarul supra-citat, fila 31), amintind,ci odinióri Platon scrisese pe fatada Bade : eMlBet; awgzplzoç itat86), 4.ie a asti4I sepóte serie pe fatada ort-cirel scoll : (We/ ce nu scie frantuzesce sä nu intre.» Profeso-riI, recomandi pentru scolariT inaintaff pe Simeon MarcovicI si pe Ion Popp pentru ce!incepitorI.

10

1.46

tupe ce v5i;lurAm cum s'a procedat in Muntenia la reorganisare,a invèlaméntulul pri-mar judetén 0 secundar din BucurescI i Craiova, este locul sA amintim i despre aces-ta§T intrebare cu refering la Moldova.

Am vNut in capitolele precedente, cum atät in secolul XVIII-lea, cAt 0 In primiI ani dincel al XIX-lea, sc6la moldovenéscA a avut o organizare superiärä celeI muntenesa Veci-nnatea MoldoveT, de Ora relativ mult maT culti a PolonieT, a inlesnit Moldovei propi-Orea culturalfi, ce Muntenia nu o putea dobändi de la toll vecinil séT. Reorganizaren sc6-lelor prin stAruinta luT Veniamin 0 a luI Gheorghe Asaki i mersul acestor scoli 'Ana la fineadomniei lui Ionità Sturdza, sunt cestiuni pe earl le-am desbAtut ma! sus. Invuiliunea ruséscäde la 1828, când deabea se redeschisese sofa Vasiliana (7 Maiii 1828), apoi epidemia din1829, epidemie r,are tinu pina la inceputul anuluI 1830 '), puse stavilA fatal& mersuluiinainte al reinfiintatelor i reorganisatelor scolT de la Socola 0 de la TreT-Erarhi. See&leacestea se i inchisera mal ales din causa Ma"). Gheorghe Asaki, fiind numit secretaral comisiunel pentru lucrarea regulamentului organic, petrece de la finea anuluT 1829,panä in primdvéra anului 1830, in Bucuresci. Aci de sigur, Gheorghe Asaki, avu con-tad Cu Wimp, cari lucraii pentru invètämént in Muntenia. Islazuintele din 1830 de laBucurescI, pentru a se deschide sc6la din Bucuresci i necontestabila protectiune ce Ki-seleff &ilea culturel publice, a putut avea oire-cari influinte asupra luI Gheorghe Asaki.

Scolile din Moldova se redeschid maI anevoie decAt cele din téra romänescA. G. Asakise intärce de la Bucuresci la Ia0 la 7 Aprilie 1830, d'impreuni cu M. Sturdza §i Vis-ternicul Iordache Catargiu. La 16 Aprilie sosesc de la BucurescI In Ia0 i eel-alp duoiboierT din comitetul regulamentului organic: Vist. C. Cantacuzino 0 la 18 Aprilie Vorn.C. Conachi "').

Conachi era amicul luI G. Asaki. El ajut5. Ina din Ianuarie 1830, publicarea cAlbi-neT românescia, aboandu-se la un num6r de 10 exemplare.

Cum sosi in Ia§I, referendarul scélelor se pune pe lucru, pentru a redeschide scedele.In 13 Aprilie 1830, se publieä de la Directiunea invéfei turilor publice urmAtórea ins-ciintare :

«Prin DumneOeeasca indurare i sirguinci6sa lucrare a guvernuluT, curmandu-se rèulornoratóreI b6le, ce ad certat, pentru care se inchise,se scéla nationalA, acuma din po-runca EpitropieI invétäturilor publice, avänd a se deschide i salt, se face sciut tuturorscolarilor i stipendiSilor, carT ail in gimnasiù locuinta i hrana, cum 0 acelor ce vorurma de acum inainte, c.1 la 1 Maiii viitor se va incepe cursul public al inv6tAturilororänduite, in monastirea S-tilor Trei-Erarchl* 'rn).

*) Despre tncetarea b6leY in lag la Inceputul anuld 1830, se citesce In (Alb. rom.a No. 3 din19 Ianuarie acelas an : «La 5 ale acesteia, din orinduirea In. OcarmuirY, dupe o aprópe de duoaorY Molta total revisie, s'aii publicat, ca sa. se deschip. orasul i t6te dughenele cele de 3 lunY In-chise, ce este o urmare a tncetaril Auld omortt6reY b6le, prin sirguinlele i strinsele mgsurY Intre-buintate In aceste primejdi6se tmpregiudrY apropiad acum de starpire.a

**) Seminarul de la Socola a fost tnchis din causa, di la 22 Inlie 1830 ail ars tmpreunli cu mo-nastirea, din causa manutantiune rusesd. (Alb. Tom., No. 56, din 24 Iulie 1830).

***) Alb. rom., No. 26, de la so Aprilie 1830.****) Alb. rom., No. 27.

*) Alb. rom. No. 33, de la 4 Mala 1830.**) Alb. rom. No. 39, de la 25 Maid 1830.

***) Dos. No. i corent de la Arch. Stat.

147

O alta insciintare publica G. Asaki, ea referendar al scedelor, cate-va slile dupe aceea, la22 Aprilie 1830, prin care di o nuoi impulsiune studiilor de la gimnasiul Vasilian :

a Gimnazia Vasilianei

cEpitropia Invetaturilor nationale a MoldoveY ingrijindu-se, dupe marginirea midlece-lor sale de a imbunatati §i a spori ramurile inveliturilor publice, atara de acelea ordinareinveráturY, ail luat aminte §i la neaperata trebuintä li folosul de a indemna doritorilor desciinta legilor chipurile de a o c4tiga prin metod inlesnitor, spre a o aplica la deosebitedregatoriI ale Statulta. Drept aceea, privind la vrednicia 0 deplinatatea invetaturilorD-sale legistuluI (Nomicos) Chr. Flechtenmacher, din Transilvania, care in curgere de 18

anl n'a incetat a da aicea publice dovedl de cunoscinta legilor, flind asemenea §i la alca-tuirea condiceI politice§cI impreuna lucrator, Epitropia imparte§indu'l cu titlul de profe-sor extra-ordinar al gimnasiel Vasiliane, l'a imputernicit a deschide in bimba romanescaun curs privat de sciinta legilor minarle, ce se va incheia In diastimä de duo! anI, pen-tru un hotarit numer de linee, din starea boierésca, carY vor indeplini conditiile pentruaceste statornicite.

«Ala dar, iubitoriI de acéstá sciinta, sa arete dorinta lor In scris catre Epitropia scedelor,de unde, prin Directie, facéndu-se mal anteiil cercetare de insuOrile cerute ale ascultato-ruluY, se va orandui catre profesorul legilor, unde parintiI, sed mal maril téneruluI si is-ealésca in féia ascultatorilor, cu indatorire de a indeplini numitele conditiI, a carora cu-prindere se pede vedea la cancelaría Directiel gimnasid». Asemenea extraordinar a se pa-radosi Epitropia a oranduit si acestea urmatére :

Limba grecésca prin D. Caminar G. Terapianul, care o va paradosi de 3 orI pe septd-mana: LunI, MiercurY qi VinerI de la 11 pana la 1 d. a. ;

Litnba frantuzésci se va paradosi in Une dilele de la 4-6 d. a. ;Limba ruséscä se va paradosi de D. V. Peltichi, de 3 orI pe septemana: Marga, Joia §i

Sambata, de la 11-1 d. a.Spre inlesnirea InvetareI acestor limbY streine, atat gramatica cat pi tablele se vor M-

inad in limba romanésci.Invetarea insemnarel planurilor va urma Lunea, Mereurea qi Vinerea, de la 11-1 d. a.,

prin D. G. Filipescu.Mara de acestea se pote inveta in gimnasie privat limba germana 0 musica vocala.Aga G. Asaki, referendarul scaelor ale Moldovei.» be, 24 Aprilie 1830 D.

*

Kiseleff a cerut in Maift, ata in Ora Romanésca, cat §i in Moldova, (de la téte Epitro-pille caselor publice) socotell pentru intrebuintarea veniturilor qi de situatiunea caselor

la acea data. Intre aceste Epitropil de case publice se numera: salele, spitalele, podurile

tli apele **).

Ae,este semi s'ati trimes in cercetarea Comisiel* ad-hoc (de cercetare a semilor caselor

obOescI). In 15 August 1830, comisia acésta serie Epitropid seedelor, cu adresa No. 18"):

e Comisia achata Incheind cele d'anteitl lucrar ale séle spre a le supune prin prista-vlisire catre Inalt Ex. Sa Imputernicitul prezident qi urmand ea acésta inehiere a lucra-

448

maI intéiii si se almicései in dialectul rusesc, cát de lograba, spre implinirea dato-riel acestia, apoI spre plata tAlmacilor ce s'ad gAsit, acéstá Epitropie va da 10 la sutl dinveniturile case, spre multdmirea ostenelei lor, intru cea fará niel o inardiere gAtire ahärtielor acestora si acestI bani el va trece in socotelile cele-alte a EpitropieI in séma ur-mAtorulul an, ea si .se scadi..»

Abia avu timp G. Asaki sá puni in mirare scolile din Iasi, iati el impregiudrile '1silesc sl absenteze din Moldova pentru mal multe lunI, mergénd cu deputatiunea moldo-vénA, trAmisl de térl la St.-Petersburg. Asaki insolesce pe Vorn. M. Sturdza representantal MoldoveI; din partea pie romanescI merge Hatmanul Villara; top -acestia pleci la 13Maii 1830.

Numg la 21 Noembre 1830 se intórce G. Asaki din Petersburg, la Iasi, impreunl cuVillara '), iar Vorn. M. Sturdza, revine numaI la 25 Ianuarie 1831.

In lipsa luI din téra, schlele din TreI-Erarchl continufirii, cum continuä i fóia Jul «Al-bina romänésclz. Miscarea era dati i ind din Ianuarie ami* an 1830, s'aü putut ve-dea, a deja existail in Iasi birbatI cu simiri rominesci in stare a urmfiri lucrarea natio-nall a luI G. Asaki. D'abia incetase epidemia si la ocasiunea serbireI hramului TreI-Erarchilor (30 Ianuarie), (Alb. Roin,» publica articolele despre Vasile Lupu. In acestarticol '") mergea pänl a sublinia cu laudi entusiastid incercarea de a uni ambele princi-pate aMti ntuitor lucru lásat la alta epoca' §i la mai puternice micil6ce.» Amintesce deaducerea móstelor S-te Paraschiva si mai ales infiintarea seólei domnesel sub nume degimnazie; face istoria acestel seóle, i reinfiintarea el prin stiruinta lui Veniamin Costa-che, a Vorniculul Mihail Sturdza si Hatmanulta C. Mavrocordat, epitropi! scólelor natio-nale i prin purtarea de grije a referendaruluI Aga G. Asaki, dänd séml de invèllturiledin noua sal de la Tre-Erarchl panl la isbucnirea epidemid, cum s'a fleut examene in1828 Iulie, i in 20 Februarie 1829, examene despre earI aü vorbit aGazeta *jala dePetersburg, asemenea gazetele franfuzesci §.2. cele ale Germaniei.»

Ce este de mirare ded, cA scaele din IasI merg inainte si in absenta ilustrulta refe-rendar al lor ? G. Asaki r6scolise cu entusiasmul s6i national chiar i stratul cel malcult al societAtiI Iesane.

Vorbind in articolul de la 30 Ianuarie despre zidirea monastirei TreI-Erarchi, aminteael epistasia acesteI constructiunI a fost avuro un spAtar Catargiu. Pe data VisterniculIordache Catargiu, serie lui G. Asaki o scrisóre '") in care se vede impresiunea bunA cet'Acuse asuprel lucrarea luI G. Asaki. Cänd citescI scrisórea lul lordache Catargiu, simtItot ascendentul moral, ce un moment avu G. Asaki filtre boierime si cum gratia acestuiareinvie in citI-va din el simtul timpit al nationalitätd.

La munteni acest simt era exaltat in sc6le, dar i afarl din seóle, prin versurile luI

*) Alb. rom. No . . din Noembre 1830 gi No. 109 din 25 Ianuarie 1831. In No. roo al Alb.rom: de la 26 Decembre 1830 se face mentiune de decoratiunea acordatit de ImOratul rusesc lu!G. Asaki; S-tul Vladimir cl. IV.

**) Alb. rom. No. 4.***) Alb. rom. No. is din 183o.

149

Logof. I. VdcArescu. O simpli irnbricare de uniforml ostenéscA de cAtre un numèr deromAnI, face pre poetul renascerel romine sA strige:

gSlava strèmosilor vestittIn cale v6 astéptiLa r6nd, RomAnilor, e.sitIMergetI pe cale dréptAD ").

E timpul cAnd un MA" abia de 20 anI, Vasile CArlova, adres6zA odele sale duióse laruinele Térgoviste :

zidurI intristatel 0 monument slävit» ").

De sigur nu preste tot intilneaI in societatea romAnti boied ca VficArescu i poet! caCArlova.

Erati si de acela cart petreceati slilele i noptile numaI in intrigT, WI in vitil.Jocul de cArtI ajunge la atAta ImpAtimire, pe la 1830, incAt generalul Kiseleff re-

innoesce porunca datA la 1828 de Contele Palin, predecesorul seO. Prin acéstit mdsurAproprietard de tractirud, str6inl, la cad se gAseaft jocurI de cArtI, urmati sA fie surghiu-nitl din oras peste granite, iar eel* pAménteni surghiunitI afarl din oras.

Dar sA revenim la G. Asaki.Din o dare de sémA asupra saelor, semnatä de Vornicul M. Sturdza, dar care nein-

duoios este opera ltd Asaki, culegem informatiunile urmitóre, cu referintä la acestescoll e")

In cursul elementar ) se propunea de profesoril Teodor Verescu si 1. Nanu : citirearomAn6scA, scrierea i socotéla. Clasele cele-alte primare ) se numea scóla normalA si seinvèta in ele : inceputurile catechismultd, gramatica, geografia, aritmetica, caligrafia, ci-tirea latinA. Aceste materil se predati de pArintele Ion Silvan Sachelarie i Gheorghe Fi-lipescu """).

Din compararea aceste programe cu programa schlelor primare muntene, evidentA estesuperioritatea scóle moldovene. In Moldova nu s'a infiintat imediat numer6se scoll jude-tene, dar sala din Tre-Erarld, era mal buni decAt t6te scolile normale muntene din1830 si 1831, precum i seminaru/ de la Socola era cu totul superior pretinsultd semi-nar de la Antim, cel dirigiat de Ieromonachul Ierothei.

dam acelas lucru putem o;lice i despre reorganisarea gimnasiuldi din lasl. In 1830-31,ce e dreptul, nu esistA de cit clasa I-a, dar aci se invèla : Sintaxul rominesc, GramaticaLatinA, Istoria vechiA a Persie, Palestine, Francie si a Staturilor Asie-Mid; din geo-grafia: Germania si Austria, din Aritmeticl: numerile complexe i frAngerile.

Aceste obiecte eraft predate de profesorii : Economul Constantin, George Sdulescu, Va-

5) Alb. rom. No. 48 din 26 Iupie 1830.*5) Alb. rom. No. 27 din Aprilie 1830.

***) Alb. rom. No. 67 din 31 August r830, anuntil. curindi aparitiune a poesiilor marelut Lo-gofa Vacitrescu.

****) Pag. 74 a Alb. romanesd. Ve01 tntréga lucrare In anexIt.*****) In 1881 se afta In acéstII. clasg. 136 de elevY.

******) Populate In 1830-1831 cu 65 de elevY.*******) La 23 Ianuarie 1828, Gheorghe S6ulescu, slice a a deschis la TreY-ErarchY, tntaid un clas

elementar dupe metodul luT Lancaster (prefaja gramaticeY romanescY de Gh. Rulescu, Iast 1833).

150

sile Fabian §i George Filipescu, la 20 de scolarT, atifia cif' fuseseri apfT de a urma cur-surile claseT gimnasiale*).

Preocupaliunea reorganiziriT legislative a fèrei cerea imperios pregitirea de impiegafTpentru magistraturi i administraliune, de aceea, Gheorghe Asaki, dupe reintórcerea sa dinBucurescI, stirui sá se adaoge, precum se ficu apoT §i la Bucuresci, cursurl complimen-tare si anume: Dreptul privat al Rominilor, un curs practic de legT, incredinfat luT HristeaFlechtenmacher, care lucrase la codica luT Calimach la 1817 "); Limba elinésci, predatAde Ciminarul Gheorghie; Limba francezi, predati de Etienne Marius Mouton, consul alFranfeT ***); in fine limba rusésci, de Vasile Peltichi "").

Negre§it aceste clase complimentariT, maT ales cursul de lee, eraii pripit introdusenu puteafi si aibi auditoria pregitit. O recun6sce acésta insuql G. Asaki, in darea desémi de care maT sus vorbiTA, a luT Mihail Sturdza; dar introducerea acestor studit era onecesitate urgent& a situaliuneT ffireT.

In 1830 Septembre, Epitropia adaose intre studiile neobligatoril ale gimnasiuluT Vasi-lian j limba germani. Anunciul publicat in Alb. rom. No. 68 (17 Septembre 1830),vestesce, ci Samuel Botezatu, roman sosit de curénd din Bucovina, fost profesor de limbanemléscil la scóla normali din CerniulT, in provisornicul reglement al gimnasieT Vasilianiva paradosi acésti limbi, ca un obiect extra-ordinar in gimnasiu, de la 11-1 d. a. Deci,tofI tineril doritorI a invéla acésti limbä, si se infilo§eze la acesti Direclie spre a li-seface cunoscut condifiile sub earl pot urma acest curs.

Despre invèfiméntul sitenilor in scoll ale Statulul "*") nu aflim nicT o urmi pentruaniT 1830 §i 1831. Ba acum scólele de prin unele sate i monastirT pe la earl, in secoliTtrecufT afl -putut invèla Meta de féranl, ba pia i in primiT alai din ace§tI seculT, precumam arfitat in prima parte a acestei lucrArT, incepe ca si nu le recunósci Eforia scólelornationale, séil le ignori existenfa. De alt-fel nicl chiar regulamentele organice ale Moldo-veT qi ale MuntenieT nu ail creat inv6fAmfintul de la sate.

Regulamentul Munteniei la secliunea IV, cap. VIII, art. 306, se ocupi numaT de scó-lele incepfitére pentru ambe sexele de prin capitalele judefelor.

Regulamentul MoldoveT §i el, §i Ina in termenT mal pulin limpeçll, la anexa lit. F,sectiunea I, art. 66, abe,a indici decisiunea de a se infiinfa scoll incepètóre prin capitalelejudefelor, §i art. 420) ba inn& nicT nu cere pentru 'Lae judefele scolT, ci numaT pen-tru Roman, HuO, GalafT, Foc.,sanT, Bérlad i BotopnI.

") VeslY Alb. rom. din 1831, pag. 221.**) In No. 38 al Alb. rom. din 22 Maui 1830, se vestesue c s'ati tnscris de ajuns doritorY de

a tnveta legue si a la viit6rea luna Iunie In 3, diminéta la to ore, profesorul va tncepe parado-sirea printr'un discurs, continuend apoY dupe amiaçlit de la 4-6 ore; se invita tnaltul cler i boieriYla inaugurarea cursuld de legY.

*14) Acesta tinea si o bitainie; el muri In Noembre 1831 si fu tnlocuit de C. Tissot.****) Ve0Y Alb. rom. 1831, pag. 221,

*****) ScolY infiiintate de particular!, maY ales In Muntenia, am aretat c existati. La 1830, existaoi tna ce mare progres sc61a. Infiintata la GolescY, avend de profesor pe F. Aaron. Ve41 darea desérna a examenuld din 35 Martie 183o, In Alb. rom. pag. 141,

151

Pe &Ind Statul nu avea nicl o ingrijire de inv6tatura satenilor, ingrijaii 6re de ea scoliprivate ?

Am adus mal sus pretióse documente inedite, care r6spund afirmativ pentru un numar6re-care de sate. In Moldova, maI putine scori Wesel infiintate prin fondurI private IAputut constata. Grape existentel aceior scolI private de pe la sate, putura gasi Domni-toril de la Alexandru Ipsilant inc6ce, numarul de impiegati si mal ales de condicarl dejudete, cu cunoscinte de carte rominésca.

Care era regimul acestor scolI, fundate de particularl, pe la sate ? Cum le priveatt gu-vernanp de la centrul

In Moldova nu aflam niel o dispositiune fata cu asemenea scolt Chiar i in Muntenia,numal prin Regulamentul organic, alin. 3 al art. 364, se hotari, ca inv6tatura privatistea sub privigherea Eforiel scaelor, i mai ales in privinta met6delor de invatament.

Vom vedea, nu tar4iii, Eforia sc6lelor inchiOnd scoli private, maI ales dupe la bisericIdin oras. Cat privesce sc6lele private din sate, Eforia mult timp n'are nicI o scire despreansele.

Din respectul culturd generale, Moldova Inca face papi necontestatI. Musica capati unclas special, la scéla din Trei-Erarchl ; la inceputul anuluI 1831, profesorul Paulicec,harpist insemnat, este insarcinat cu clasa de musica vocala, dupe staruintele luI Asaki,asa ca 22 de eled formara un cor, care acompaniat de harpa, and la Impartirea premii-lor, din I Iunie 1831, imnul scris de G. Asaki in limba romanéscA, pe o arie din operaaMoise» a ha Rossini.

In Sept. 1830 s'ailinfiintat prima music& a militieT pam6ntescI, prin subscriptie. Din trecei subset* notim Mitropolitul Veniamin 1.000 de le1, General Major MincovicI 1.000,FIat. Efrosina Rosset 315, Vorn. Ecaterina Ghica 200, Post. Elenca Mavroieni 200, M.Logof. C. Cantacuzino 500, Vora. A. Cantacuzino 500, Hat. C. Pallada 1.500, Vist.A.. Sturza 500, Vorn. C. Sturza 300, Hat. Th. Bals 200, Spat. D. Cantacuzino 400, AgaT. Ghica 320, Aga Alecu Roset 200, Aga Alecu Bals 300, Aga C. Sturza 300, Aga lor-dache C. Latescu 1.000, Aga Th. Bals 300, Cam. Spiridon A. Pavlu 315. In No. 77 alAlb, rom. din 5 Octombre 1830, se publica o scrisóre a redactorulul aCurierulul rom.,,catre redactorul Albinei, prin care felicitä pre intlintatorii musiceI si 'I comunicaaacesta are(ä trepta de civilisatie a natieLD

D. Theodor Burada, membru corespondent al AcademieT, in excelettul s6ti calendarmusical pe 1877, aduce precióse informatiuni despre incercarile musicale de la 1830-31.(VeslI si Alb. rom. pe acelas an, pag, 112).

*) Despre av8ntul luat de musica vocalt, asi se vaslit ce scrie D. Ion Mika n eScrisoris pag.57. Ve0I in acéstli scriere a n6strit %nett, pag. 48 et seq.

452

Paralel cu incercirile musicale, BA nu negligem de a insemna importanta crescèndAa productiunilor tipografieI, in anil 1830-31. DécA, ea fol periodice, la 1830-31 nuavem de inregistrat de cat : «Albina romAnéscAD') a luI G. Asaki, din IasY i (Curierulrominescp a lui L Eliade, din Bucurescl, pe 1AngA Gazeta oficial a Orel, Muntenesci, decate se pomenesce in raportul profesmilor scelei din S-tul Saya, de la 1831, DecembreIn 9, adus mai sus, de care ne-am ocupat, avem ILIA de notat i urmAtórele cárjl *D:

Biblioteca romä néscci séú adunciri de multe lucruri folositare, intocmite in 12pärfi, äntéia drei talmäcite de prea invélafi bd. rball i tipärite pentru némul romä-nesc prin Zaharia Karkaleki. Buda 1830, in 4°.

Autorul acesta a inceput .publicaliunea de fag in 1829, dAnd in acel an parten 1-ea 0a duoa ; in 1830 a dat partea a 3-a i a 4-a, care ail fost i ultimele.

Lucrares sa a dedicat'o lul Veniamin Mitropolitul, pe care '1 laudi pentru cA : «scalenationale a! ridicat, eu profesori le-cti. intemeiat, gimnaziumul strémqescce se derapanase, iarci§i au, triumf rai introdus in cea mai mare luminare, i nicimunta carpaticesci aú putut opri inaltele invégituri ce isvor'esc dintr'énsul, a nu seivi. §i, pe aid.» Mal departe '1 numesce dtatal culturei romancee!.»

La pag. 25 a acesteI publicatiunI se aduce urmarea vielei lui Mihaii, iar la pag. 33,sub titlul aDialog intre duo! tineri rornti nesci» Karkaleki ne-aii pAstrat frum6se notiledespre istoria culturel si a scolilor romAnescI. Ad putem culege informatiunT despre prin-cipalil bArbati, carI la anul 1830 lucrézA pentru cultura nationall ;

Poesii de Ion. Vciccirescu, despre care Karkaleki Oicea : «este intru inv6tAturapoesia romAnésat un Anakréon RomAnesc.» (Bibl. rom. part. IV, pag. 36);

Cäntece de stea, de Anton Pan. Anton Pan 0 cu Costache Kiosea, lucrég pentrumuzica bisericésci, fiind invègtorI de acésta in BucurescI. Anton Pan va deveni din anin an, scriitorul cel mal popular ;

.Dregettorul bumf. cresceri, de Damaschin Bojinca. Buda-Pesta;Gramatica franceso-romänä , de Grigore Plevianu"). Sibiù, vol. in 42°;Gramatica franceso-romänä, de acelcq. Sibit, 1 vol. in 12°;Invéleitura pentru minte, de Mitropotitut Grigore. BucurescI ;Anu/ mänos, bucuria lumei, de Vasile Aran. Sibiii ;Triumfui virtufei in potriva patimei amorului, séft IA* Comitclui de Cominy,

trctclucere din limba franceset, de Simian Marcovici, 1 vol. in 12°, Sibitl;Biblioteca desfcität6re, de Stanciu Cápáçmneanu"").Mitologhia elinilor §i a romanilor, cu 68 de figurI, un vol. in 12°, din franfu-

zesce, de acelas.Mä rirea i diderea romanilor, de Montesquieu, traducere de acelag. SIbilI;

*) Gheorghe Seulescu tu prefata gramaticet sale din 1833, dice, ed gramatica sa a fost, normacorectid filologicgotn foile cAlb. roman6sca», de la Inceputul tafiintNreY sale, cu a careY redactiecorectie, am fost tnsiircinat in diastema de duoY anY si a clituY stil í proba de compunerea cuvin-telor ce se urméza pAna d'Anteia data s'aii urat (urmat ?) cu placerea filologilor natiers. Va..sile Fabian, Incl era redactor. (No. 6, Alb. rom. 1830).

**) VeslY 1i anexa, corespui4gt6re.***) sUn thlir prea tnvqat i molar al raposatulut Lazar i acurn o si tipliréscl tot acest ten&Telimahul romanesce cu 24 de icóne.sKarkaleki. Bibl. Tom., pag. 35, partes a 1V-a,****) Acesta ca i Grigore Plesoianu, erati profesor! la Craiova,

VeslI anexa corespunpt6re,

153

Antropologie, prelucrata de Paul Vasieti. Buda;Calendar romanesc pe 1830, cu tabloul luT loan Huniad ;Istoria Biblidscei , in 8°. Buda ;Culegere din nopfile Jul. Jung, de Simion Marcovici. Bucuresci ;Regulele séú gramatica poesid, de I. Eliade. Bucuresci ;Abecedar ruso-romemesc, de Vasile Peltechi. ;

Calendar pe 1831, de Stefan Neagoe. Sibiù ;Calendar de perete pentru 20 de anti., de G. Gorjan ;Zadik sea' urzitdrea, din Voltaire, I vol. in 120, de Stanciu CApatineanu. Sibiii;.Heraclie, tragedie in 5 acte, trad. de I. Roseti. Bucuresci;Fanatismul sac Moharnet, din Voltaire, trad. de Heliade. BucuresciPavel si Virginia, de Bernardin de S-t. Pierre, tradusä de Iancu Busnea. Iasi;Iubitorul de infelepciune, de Sergio Mecreul, tradus din grecesce de V. C. M. M.

Iasilntempletrile luti Telemac, in 4 tomuri, trad. de Grigore Ple.soianu.Diatetica, de Paul Vasici Ungureanu. Bucuresci;Bordeiul indienesc, in 8°. Iasi;Culegere de infelepciune, nouà editiune dupe cea din 1827. Iancu Busnea. IasiErmiona séü mirésa lumeti celeti-alte ;Floreiriti pentru folosul iubitoruluti de invgei turd.

Pe längi aceste cArti a mal apärut diferite opere eclesiastice, precum : Aghezmei tarulportativ, tipArit la Iasi ; Funia intreitei dogmaticei , idem ; Acaftisterul EpiscopuluiNeofit, la BucurescI; Mineiul pe 12 tun:1,, la Mon. NémtuluT; Psaltirea i ohtoicul mic,la Ion Bart, in Sibia ; un céslov i catehismul mic din Buda, etc.

AU mai apärut i unele publicatiunI oficiale, precum : Beigeírti, de sérnà asupra plu-geiriei, proect la obstésca Adunare, tipArit la tipografia Eliad ; Hrisovul luti Mateift Ba-sarab, BucurescI, (Clinceanu) ; Cuvéntu/ generaluluti Kiselef la deschiderea obge§tel,aduneiri a Valahiei, din 1831, Martie 10, Bucuresci ; Povéfuire pentru holerci, Bu-curesci.

NB. Aci e locul de a anunta cl lipsa de cirri didactice era mare la data acésta. Efo-ria scélelor din téra romanésci, serse atre profesorii sc6lei nationale, in 1831 Noembre23, sub No. 32: ((ea ei, set' se indeletnicéscei a alceitui fiiere-care in parte un curs pre-scurt de tòte acole sciinfe ce este neapératei trebuinfei sei le Inv* candidalii profesorice vor merge pe la judge §i aceste alceituiri sei le infeili§eze gata panel la 15 ale ur-met' t6rei luni Decembre.» Mirabile dictul se cer cirti didactice de la 23 Noembre, panila 15 Decembre D.

Tipografiile carT functional:1' in principate aú fost, in Moldova : Tipografia MonastireiNeamtului, aceea a Albinei a WI G. Asaki si aceea a Mitropoliei in lafi. Karkaleki serieci eraii numai 2 tipografii, nepomenind de aceea a lui Asaki. La Bucuresci, functiona ti-pografia lui Eliad si a Mitropoliei i cea a EforieT scélelor. i aci Karkaleki nu inregis-trég tipografia lui Eliade, ci Oice ci se tipäresce Curierul rominesc, la tipografia Mitro-poliei.

154

Cali& i public,atiunile acestea unde se vindeatt ele ?In IasT, nutrid tarsliù se inflintézA o librarle speciallt. Pe la 1830 inca se vindeati eArti

la dugheana de brasovenie a Companistilor Dimitrie i Gavril de lAng& 'Arta MitropolieT.Aci, slice eAlb. rom.» din 1830, se putea cApata ((de curénd tipiritul micul calendar debuzunar, in 16°, intitulat Calendar slilnic pentru tot-d'a-una.» Catre film anulul 1830,Ion Bogus, asociatul luT Wild, librar din Lemberg, deschide librärie in casele VornieuluIN. Pascanu de la Iast, eavénd cartI in felurite limbl, stampe botanice de florI i ierburT,stampe zoologice, architectonice, portrete a felurimI de perseine insemnate.» Se fac abo-namente de lectura cu 12 leI pe luna. Se vind instrumente musicale, clavire, flaute, ghi-tare papeterie, etc.

Librarla era tinuta si in BucurescI in mare parte de bra.sovenT; ei aduckaii mai cu sémiartile din Ardeal.

Bètrânul Hasdeu a publicat la 1830, in (Véstnic Evropéi», eantece istorice a Mol-dovd si povestea lui Duca Vocia. In Molva din 1834 a publicat o legendi asupra lui Pe-triceicu Vodi: judecata la Sardana de Orchd i cugetarI moldoveneseT, In Telescop : Des-pre literatoriI Basarabid 1834, eantecele populare ale Moldovei, in privire istorica 1833.

scrislire asupra importan/el limbeT rom'anesci, etc. ").

Déca, precum Nrèsluram, catalogul cartilor rominese maI Imultit pina la 1830,presa s'a imbunittätit si ea. Albina românésca incepe a publica unele articole originale.Vom mentiona acelea semnate de anonimul Cidétor moldavean. Acest anonim este nein-duoios G. Asaki, carele publica cälètoria s'a proprie in Rusia.

In No. 12 a Alb. rom., din 1830, se publica' un alt articol adespre literatura, ro-intinci.» In acest artieol '"), care este ea 6 prefata la publicatiunea «Oda catre D-4all.»versuri scrise de Const. Stamate din Basarabia ), ne aréta pre autorul acestuI articol,destul de cunosektor de istoria veche 'iterara a romanilor. Autorul, fie Seulescu, sétf G.Asaki, cun6sce si pre moderniI scriitori si din alte ten romine. Dintre acestia citéz& peBanul I. Vadreseu si pre Ioan Budescul sé& BudaI, cu care scim positiv ca G. Asaki astat in corespondenta si ale cirul opere numaI in anil acestia din urma, inca cele malmulte netiparite, ail fost cump6rate de guvernul Românid de la clironomil lul de pestemunti

aCurierul romanesci al luI I. Eliad, din 1830, nu este superior cu mult aAlbineT ro-

*) Alb. rorn. No. 96 din I830. Din acésta se vede, di este In er6re D-nu Xenopolu, cand dicecil, Bell a fost primul librar 'in lag.

**) Dacia literail, pag. 349.*44) VedT anexa la acésta paginit.

****) Este o imitatiune dupe poetul rus Darjavin.*****) In 1831 G. Asald fiind numit archivist de Stat, se ocupl ca adunarea documentelor privi-

t6re la drepturile tgreT. tqa el are ocasiune sA facl maT de apr6pe cunoscin/it cu trecutul gloriosal Romilnilor.

155

minescID. Semnallim in anexl principalele articole din acest an, cu referinta la mirareaculturall.

Nu numal literatura incepe a se impaménteni in Iërile romAne ; seiinta inel se mani-festa prin unele luerarT. A§a vedem publicatiunea doctoruhd Zotta despre apele minerale

. din Moldova. Doctorul Zotta amintesce de o altA publicatiune analog& din 1811. Acéstaera a doctorului Plusk, din Ia§1, care a ficut Antéia sistematica cercare a apelor mineralede la Borca, din finutul SuceveT.

Doctor Zotta dä. la 1830, Mail'', o analisA anterióra a doetorulul Pinsk ').

Nu trebue a se uita, el G. Asaki a facut cele intdift observatiun1 metereologice i le-apublicat in Alb. rom., incepénd cu No. 2, din 6 Iunie 1829.

Higiena publici preocupi pre guvernele din BucurescI i Ia§1. Din lucrarile anterièreaduse, s'a vq.ut ca existail spitale i doctorT In unele orw. In Moldova exista la 1830/31

epitropie a easel doctorilor,» care avea veniturT destul de mattIntre acestea era venitul majariel de la Galatl.

Artele toi daft mina. Am constatat progrese, séti macar názuintl dire progresul mu-siceT. Egalmente am constatat reale progrese in poesie. Nu va fi de mirare, décA in 1831semnalAm aparitiunea unora din primele luerarT in arta pictureT. TénOrul Const. Leca,atrage atentiunea lumeT romOne la ace§tI anT, prin lucrarile sale In pictura. eCurierul ro-manescp vorbesce de Const. Leca in maT multe réndurT. Pe la inceputul onulul 1830, Cu-rierul rom., scrie urmAtórele :

«0 scrisóre din Buda vestesce, cA ténèrul roman Constantin Leca, care se indeletni-cesce la me§tevugul eel frumos al zugrAvieI, gvér§ind o ic6nd pe care infato§éza mértea luTMihaiù Voda cel Vitéz, a inceput o alta ic6nA pe care inchipuesce pe Eroul Stefan-Vodial MoldoveT i sOvir§indu-le, se gatesce a veni cu aménduoe in BucurescT, cu gaud, ca pecea d'intéiu sA o inchine §i s'o diruiasca sae! Nationale din Bucurese, iar pe cea de alduoilea sa o 1nchine gimnazieT Vasiliane din IaqI» ').

Despre acestea§1 lucrArT ale luI Leca, mal scrie i Karkaleki in Biblioteca romanéseka sa, partea a IV, pag. 31, cele urmAt6re :

(Aprins fiind de zelul patrioticesc i vr6nd dupe putere a sluji némului, a zugrei -vit trista i làeràmósa nuírte a vitéztdui. principe Mihaiii, pe o panzei de un cot §ijumétate de mare qi spre vecinica aducere aminte, ca un suvenir, a dat'o la scólelenationale din Bucuresci, ca set' se punel in sae inaintea tinerimei » Karkaleki

care ast-fel grAesce despre junele pictor propune .a se patrcmi de nalionaligi, ca cuajutorul neamului se/ pótcl merge in Italia §i Franfa pentru intréga procopsire

*) Alb. rom. o. 44 din 12 liMie 1830.**) Veçll g Alb. rom. de la 19 Ianuarie 1830, care reproduce cu bucurie informatiunea de mal

sus din Curierul rom.

156

covirfirel acestei meiestrii, care apoi sei Ord sluji neamului ca maister temeinicprofesor tinerimei romemesci in acéstei, metestrie».

In curénd si in Iasi G. Asaki va provoca o miscare culturali a picture!' prin inflinlareaclasei de zugrivie, care indati va produce urmitorii elevi eminenti :

Lemni Gheorghie;Panaiteanu Gh.;Asaki Alexandru ;Giusci Gheorghie;Anastasianu loan;T. Codrescu.

In afari din acesti elevi, din carI numaT cati-va vor rhninea cu specialitatea picturei(Lemni, Panaiteanu, Anastasianu), se me asap in Iasi, i Ioan Stavsky, care in publi-catiunile sale din «Albina romanip dice, ci «are cinstea a insciinta pre iubitorii demeiestria de zugrei vie», ci este dispus si faci portreturT de perseme.

Mijlocul social in Moldova, c'at si in Ora rominésci, incepe a se imbunititi nu numaiprin scolile naiionale, dar oi prin cite-va bune pensionate private, cum si prin inteircereade la studii din striinètate a primilor feciorT de hoer!' si a tinerilor fosti bursieri al Efo-riei scelelor din Muntenia si cari a devenit deja profesor! la S-tul Saya, precum vtslu-rim ma! sus.

In Iasi, pensionatul privat al lui Victor Cunin, aträgea atentiunea societitei Iesane.In 1830, cetim in Albina romini No. 102, urmitorul avis : Pensionatul privat al luT

Victor Cunin dace in deosebit cunoscut numele scolarilor, cari in examenul sése-lunieidin urmi invrednicit de Ian& pentru buna lor sirguinfi. çi zelul in felul de invilli-turi, nidijduind prin acésta, ca pirintii acelor scolarT, vor vedea cu bucurie numele ftilorsèl insolite de laudi, ca o urmare ce ar putea de-a indemna de acum tnainte acelora car!'

avut aceeasi tragere catre inv4ituri.»In clasul al IV-lea era ,Vastie Alexandrl, care, cu Mihail Roset i C. Virnav, s'ati

deosebit la gramatici, lat. naturalk mitologhie, cele Ant& datorii ale fiilor, la analig *).Dintre primiT feciorT de boieri muntenT, carT se intorc din strAin6tate i anume de la

Paris, a fost fiul Hatmanului Nicolae Filipescu-). El reveni cu diploma de studii in legT.Sentimentele filogalice a case! Filipescu sunt cunoscute Ina de pe timpul Domniei lulAlexandru Sulu si a invasiunel rusesci, care se termini cu pacea de la 1812.

Scirea despre intórcerea in patrie a tdn6rulul Filipescu, este dati cu multimire inNo. 3 al Albinei rom. din 1830, dupi informapunea eCurierului rominesc.»

Din efemeridele anului 1831, notim aci unele, earl, direct ori indirect, ating cerceta-rea istoriei culturei nationale

*) Despre pensionatul luT Victor Cunin grIesce D. I. Ghica in ScrisorT dare Alexandri, la pag. 73.Ilustrul acest bitrbat tncA a frecuentat pensionatul din last D-luT spune, cg. se tnv4a acolo tun picde firm/1126cl, un pic de nemtésca, un pic de grecéset i ceva istorie i geografie pe d'asupra".

**) CeY fintel feciorT de boierY din Moldova furl dusT la Paris de dasalul leurnarache, tatitlD -luT senator actual (1890, ca acestag nume. Intre accia era 0 Atexandri.

157

La 1 Ianuarie 1831, serie «Albina Romani» No. 102 ca :eIntru serbare,a striluciteT slile a nascereT Mantuitorului Nostru Isus Christos, corposul

personaluluI i junimeT gimnasie! Vasiliane urmand invechitelor datoriT, ali infatipat in26 ale acesteia, urarea sa aniversala In. Pr. Sf. Arhipistor D. Veniamin, inviitorul acestelgimnasie, scutitorul ei, parinte si antgul epitrop al scaelor publice nalionale a MoldoveY,carele cu pirintésca bland* pi bun6tate primind rostirile tinerimeT, infatip6t6re multa-mire! pentru revarsatele spre Mina facer! de bine, prin Mina crescere i inv6tAtura.

«Pe ling& malta multamire ce all ar6tat, aù bine-voit a orindui, ca spre mangaerea té-n6ruluI orator pi a conscolarilor se! stipendiptI, sa li se imparta 100 de le!. Vederata afost inteacésta infatipare bucuria i mangierea adunareI care, nädajduim, ca. se va adaogiin sliva apropiatuluI public examen.D

La Martie 1831, Kiseleff da proiectul de regulamentul organic in desbaterea ObptepteIextraordinarel adunar!, convocata in Februarie.

La finele lu! Maili 1831, s'a !kilt cercetarea examenuluI clase! gimnasiuluI Vasilianuin mod maI precipitat din causa sbucnire! holerei.

La 1 Iunie, s'a facut promotiunile i impartirea premiilor. In clasa elemental% frecu-entatii de 106 scolari, s'aií dat 24 premiT. In clasa norme!, frecuentata de 65 scolari,s'ail impartit 14 premiT, pi in clasa I gimnasiala frecuentata de 20 scolarT, s'ati dat 3premiL

Acepti 3 premianSI furl : Teodor Popescu, (ma! tarsliti Scriban), Alexandru Costines-cu, (ma! tarsliii inginer pi profesor), pi Iancu Stavrat, (mai tarp profesor la Academiadin Iap!). La ocasiunea solemnitatel acesteia, publicul a aplaudat un cor vocal din sco-larY, condus de profesorul de musici Paulicec

In August 1831, dupe incetarea epidemieT, notam infiintarea in lapi a undi pensionatprivat de fete de catre slugerul Teodor Burada i sosia sa.

Iati insciintarea de deschidere a aceste! scoli private :aDomnul Slugerul Teodor Burada, cu a sa solie, nep6ta D. Serdarului Chiriac, ati

cinste a face cunoscut, cum ca aù apeçlat in casa lor o Pansione de nobile Dimoazele, fiTcede boieri; in acésti Pansione, dupe bune regule orénduite, pre tang t6te indemanarilecuviinci6se, vor primi tinerile persline o deplina educ,alie in moral, in invèlatura limbeigrecesc! pi frantozesd, in soli* pi in muzica.

aNum6rul din care se va alcatui Pansionea este de 15 persone, iar pretul pe an p6se-steer galbenT. Pana acuma s'ad adunat urmateorele Dimoazele : fiica Dumisale VorniculSandu Crupenschi, duoè nepote Dumisale Vor. Casandra Negel, duo6 fiTce a DumisaleAghi Mihail Veisa, film Dumisale Spatar C. C. Rocsanda MiLlésa.

aDrept aceea, toll boieriI, ce vor don i a folosi pe copii1 lor cu buna educatie, spre aafla tot planul 5i conditiile cu am6runtul, vor bine-voi a se adresui in pers6na, sal in scris,catre sus-numitul, al caruia locuinta este in grarie, pe muchea dealuluT, pi in &la bise-rice! numita Vulpe ")».

In Septembre, se hotarésce pi deschiderea scaelor publico de la Tre! Kraal, la 8 Oc-tombre. Directia sc6lelor vestesce acésta prin urmatorul avis :

aDupl orénduirea Cinstitei Epitropil inv6tAturilor nationale, Directia saelor face cu-

*) VeslI anexa duplt Albina romana din 4 Iunie 183r.**) Albina romana No. 28 din 20 August 1831.

158

noscut, ci la 8 ale viiteirei lunt Octomvrie, se va incepe cursul invétäturilor publice inGhimnazia Vasilianä. Drept aceea, tinerit ce aa urmat pina acuma in una din clasurt,acei ce acuma vor voi a intra, se vor infatosa mal nainte la Directie, spre a fi inscrist infóia scdlelor, si a primi cuvenita adeverinti *)».

In Octombre 25, Epitropia invlaturilor nationale din Iast autoriza deschiderea la Mi-roslava, langa. IasI, a unuT pension «pentru tinerit

«Regulile tineret i invdtaturet vor urma in coprinderea conditillor ardtate in un inadinstipärit prospect, sed plan iscälit de D-lor Lencourt, §efneu si Bayard, intreprinsldtoril,directorit acestui institut. Stima i reputatia ce cástigat in Moldova, D-lor airee-toril in curs de mulli anT, minesc doritul sporid acestut Pansion **)».

In Noembre 26, «Albina Romana* anunta deschiderea acesteT scóle, sdvärsite la 23. PeMuga profesoril francezT, predd limba elina i religiunea Cäminarul Costache Atanasiu,D. Hönig limba nemtésca i inceputurile zugravieT, iar D. Stamati, corectorul cAlbinetrominescID, va preda limba rominésci.

Iubirea ce incepe a *liga scella din Tret Erarcht, o probéza i unele donatiunT ce eadobandesce. In 1831, Octombre22, ((Albina romana» No. 44, da séma despre o asemeneadonatiune in modul urmator :

«O persona anonima din BotosanI, per.jénd in epidemia holeret din véra trecuta peunicul avea, aü afierosit la scéla nationalä din IasT 60 tomurt cartI scolastice,un sunduc, o vi6ra cu tocul et si un galon, i opt sorocovelt, ca si se imparta copiilorsOrmanT sesidtorT in sala, pentru pomenirea rdposatulut san fiA i scolariii, invdtaturelasta pilduiti lacere d.: bine nationali se face cunoscuti patriotilor prin foile publice, re-comendandu-se acésI ä faptd».

Intre scolile private din Bucuresct, de la data acésta, D. I. Ghica pune pensionatul des-chis de Vaillant. Despee acesta avem a vorbi mal' pe larg in viitor.

Adunärile cxtraordinare terminand cu cercetarea i votarea Regl. organic, catre {hieleanuluT 1831, Divanul implinitor al MoldoveT, la 22 Decembre, se gändesce a pregati pu-nerea in aplicare a dispositiunilor regulamentulut in privinta scaelor. Deja in 31 Martie1831, s'ad fost publicat in Moldova jurnalul incheiat de Obstésca Adunare, prin care searéta tèret imbunatätirile principale ce avea asigure Regulamentul organic "D.

In acéstà publicatiune imprimita a obstestel adunad, la punctul B, se (Ama easelareadeosebitelor scéle pe la mal multe locuri a principatuluT, va infatosa tinerimeT, prin m41-locul luminareT, o nuod fiinta.»

Iati acum, la 22 Decembre 1831, ce Oice Divanul in circulara sa catre ispravnict :«Crescerea copiilor este de D-Oeii parintilor increçluta, dar fiind-ci. multor 1)464 lip-

sesc insusirile c,erute de asemenea grea i insemndtóre insarcinare, iar alta prin ale lortrebt sunt impedicatt a starui la crescerea fiilor sei, altit inca rdposéza pina a nu le da

*) Albina romanit No. 36 din 24 Septembre 1831.**) Idem, idem.

***) VedT anexa la acéstll pagintl.

*) Dm in anexli aceste 7 articole.

159

cuvenita crescere si invätituri, drept aceea ocarmuirea a eireia fericire i sigurang serademi pe intemelata crescere si luminarea cetAtenilor sal', ca o malci a tuturor, s'ail in-grijit eu obstésca crescere si invétiturkprin aselarea si a soilelor publice, intre nenurni-ratele imbunAtitiri ce prin org. Re,glement se revarsi asupra tuturor stArilor locuitére incuprinsul Moldovei ; una din acelea de frunte este statornicirea in capitala Iasi, a une!Academii, spre invétitura celor mal folositére sciinte, si prin politiile si térgurile de printinuturi, asedarea scialelor incepät6re pentru de a putea tinerii castiga acea antéi inviti-turi neapiratA, ca prin cunoscinta crestinescilor datorii si peitä aduce ziditorulul sdi cu-venita laudi si multamire, inlesnindu-se Ind prin sciinta de carte la interesele vietuireisale. lar altil avend talent si midlocire, si MA päsi in Academia lasuluT, cAtre mal inaneinvägturl, intrebuintandu-le spre folositare mestesuguri si industrii, aducatare obstiei siin particular statornicirea fericirei; iar alfil din evlaviésa plecare si aibi indemnare a im-britisa sfintita tagmi a preotiesi cu bit& crestinésea rénduiali in seminaria de la Socola.Pre ling aceste, intru a sa parintésci ingrijire, ocarmuirea va pregiti acea mal mantui-tare resplitire si multimitä pentru aceI ce vor sluji pe Stat in publice deregitorii, inde-manand pentru un insemnat 'min& al ililor lor, pre rand sederea si hrana in Academie,unde cu a obstei cheltuiali vor putea castiga acea mai statornici si folosithre invätAturi.Tot acolo se vor primi si III särimani; sell a parintilor scipitatI, de si n'ar fi slujit inStat, numai déci tineriT vor avea plecare si talent in cuvént spre a putea cu sporire a sefolosi de acest mantuitor asedimént, potrivit cu cuprinderea rénduelelor intru telte acesteade Epitropia invétAmintelor publice statornicite; drept aceea legiuindu-se prin regulamentprecum mal sus s'a slis a se statornici prin orase si térgurT ale principatuluT, scale inci-p6t6re cu cheltuiala StatuluT, si trebuinli fiind spre acésta de o casi indemanatici, Diva-nul pune indatornicirea acelei Isp., ca ea indati dupe primirea acestia, adunand in can-.eelarie pre celea anteid fete ale tinutului din boierT, si alte clasurI si impärtäsindu-le ase-menea bine-cuvéntat scopos, si face' punerea la cale a se gisi o casi cu 4 °MI, din earl'In duo6 vor locui invétatoriT ce se vor trimite de catre Epitropie, iar in alte duoi vor in-Ma pe tinerime dupe instructiile ce vor avea. Se intelege ca. In orasele unde se vor gisicase obstesei statornicite din vechime nu va urma vre-o greutate in urdirea acestui aye-slämént si ci acolo unde asemenea nu vor fi, va trebui ca D-lor tinutasil si gisései o casiBM din acelea monastiresci, séii particulare, pe care indati inchiriind'o pre vreme de treianT, cu de la sine midlocire si inched, in una seii allá intdmplare, jurnal limurit rostitoracestei incheieri, pre care jurnal isprav. 11 va infitisa pe langi al WI report firi intar-sliere, ea pe temeiul acestuia si se faci inchipuire in trimiterea dascililor, cari vor urinea se indestula cu lefl de la stapanire.

*

Inainte de a pisi mai departe cu insirarea analelor culturei nationale, se cede si amin-tim principalele puncte din regulamentul organic al ambelor terl romane, relative la in-vAtämént.

Regulamentul organic muntenesc, consacri in sectiunea IV-a a capit. VIII, sépte ar-ticole la invétimént *).

Negresit, nu In 7 articole se putea cuprinde o lege pentru scéle, dar n'am fl drepti caistorici, déci n'arn recuniasce in aceste 7 articole enuntarea a cator-va marl si méntuitére

460 .

principil. Asa buni-6ra art. 364 ne spune el ainvétatura publici trebue sa fie obiectulingrijird si privigherd stapinird. a

Art. 366 prevede scolT pentru ambele-sexe in fie-care resedinta judetiani, cum si uninstitut superior de fete in capitalip.

In ce a pleatuit regulamentul, inscriind aceste 2 primordiale principiT, a fost in ne-prevederea de scolT pentru sate. S'ar parea el pentru boieril earl ail redactat regulamen-tul organic, poporul incepe abia cu tergovetin

Un al treilea mare si mintuitor principid inscris in mulamentul de la 1832, a fostproclamarea limbeT romanesd ca limba a StatuluT, a bisericeT, a justitiel. Alin. II de laart. 366, preveslend acest mântuitor pentru natiune principit, se interes&A de insaslpro-gresele de desvoltare a limbeT. Generalul Kiselef admitend asemenea principiti nationali-sitor, merita tóta recunoscinta istmiculta culturd romine.

alta dobendi nationali din regulamentul organic este inscrierea in el a dreptuluTcelor earl ad invetat de a fi admisI la functiunile publice de preferinta calor neinvetall. Eposibil ca din acestal privilegid acordat sciinteI si se produca in mare parte plaga func-tionarismuluI, ce subsista pin& astayll, dar nu este mal putin adeverat ea, prin acésta dis-positiune s'a dat o democratici si neresistibila lovituri dirapinatóre oligarhieT boerescI.

NoT credem insi ca. acesti importanti mesura nu este tocmaT datorita influinteT gene-ralulul Kiselef, ci o reproducere din anaforaua si hrisovul de la 1828 din Moldova, in earlacte G. Asaki, insinuase dispositiunea el : atoll tinerii pei ménteni ce wr petrece .cursulpublic al scdlelor nalionale gi vor avea bune atestaturI, sd se protimiséseä a intra incancelariile ptimêntesci, spre ale fi ca o dréptii multdmitä a ostenelilcrrlor § i inlesnirela implinirea slujbelors *).

alta disposinune buna din regulamentul organic, pune se6lele private sub controlulStatuluT. Cine scie ce influinn exercita si astifill intre romanT sail privata, mal ales inurma und rele interpretarT date asai;lisd libertan a invétimentulul inscrise in Constitu-tiunea de la 1866, va fi recunoscetoriti celor earl la 1832 ad dispus prin Regul. org.ea Statul sa vegheze asupra invenu-nentuluT privat.

Regulamentul organic nu a inventat, precum unit cred, Eforia scaelor orI Epitropia in-vetaturilor publica. Din documentele ce am adus in partea I a lucrard de fall se p6tevedea, el institutiuni analege ad existat in lad si in BucurescI inainte de 1830. Ca orTsi care institutiune omenéseit, Eforia si Epitropia ad avut sciderile lor. Felix Colson inlucrarea sa de la 1837,***) critica institutiunile acestea, carI ar fi absorbind a 10-a partedin fondurile anuale. El gasesce ca ceT 3 boierI eforT, sunt o superfetanune, si maT alesfiind-ca nu pot fi EforI de cat boieriT marl.

De sigur, ca. alegerea Eforilor si Epitropilor exclusiv dintre boierime, era unlucru red,care s'ati alinat numaT prin faptul cli acestor boierI,adesea ignorann, li s'ail dat, in Mol-

*) VeslY pe lane art. 366 si alin. III al art. 367.**) E posibil ca Gheorghie Asaki sli fie justificat tnaintea boierimeY acéstit democraticit disposi-

tiune, argtandu-le el ea exista deja In hrisovul sc6lelor luT Grigorie Ghica din 1775, ce am adusIn partea I.

Void aditogi observarea, a tnscrierea acesteY dispositiunT democratice este imediat paralisattt deart. 367 din regulamentul organic, care prevede tnfiintarea internatuluY gimnosial si al sc6leY defete In favárea fiilor de boierY si a functionarilor 1 Acéstd dispositiune, maY ales la Moldova, afost tnlituratit In practicd de abilitatea luY G. Asaki, precum ma sus s'a veslut.

***) Etat présent et de l'avenir des Principautés Danubiennes.

161

dova, un referendar ca Gheorghie Asaki, §i in Muntenia un colaborator, mi un directoral scaelor, ca Efrosin Poteca, li mai ales ca P. Poenaru. Introducerea boierimeI in Eforie§i Epitropie era de huna politica irisa, del era miOlocul de a interesa catu0 de putin bo-ierimea la cultura nationali. Revenind asupra lor laudele opiniuneI publice, provocate delucrarile referendarilor, orI a colaboratorilor §i directorilor scalelor, una din EforI §i Epi-trop! '0-ati luat In serios rolul i ail isbutit a bine merita de la istoria culturei nationalepentru protectiunea energicA ce ail dat acestel culturI.

le

Regulamentul organic al MoldoveI prevede §i dènsul principiile maI sus enumerate. §iaci constatäm marea lacuna a invitimOntului satenilor. Art. 421 coprinde dispositiuneadin aliniatul al II-lea, a art. 366 din regulamentul organic muntenesc, relativa la limbaromandsci.

De asemenea se di administratiunea scólelor une! EpitropiI, (Art. 418 §i 419) care vaface ulteriormente legile O regulamentele necesare scalelor.

Art. 422, alin. al II-lea dispune Infiintarea privilegiatuluI institut de educaptine pen-tru 50 de fete de dregatorI aI StatuluI. Alin. I-iti de la acesta0 articol regulézi zidireaunuI colegia pentru 100 de fiT de dregatorI...

cólele aceste ati a se tine, Oice art. 423, cu venitul produs din çleciuiala lefilor dre-gatorilor Statulia §i din pensiunI.

O dispositiune care °nora pe legiuitora de la 1832, este acea prin care se da profeso-ratuluI o situatiune onorabilä in Stat. Se dispune ca profesora de facultan si fie consi-deratI pe_aceea§I trépta ca directora de minister; profesoril de gimnasia, adeci secundad',sunt pu0 pe ti-Opta §efilor de sectiune din minister; iar profesoril primarI sunt pe o liniecu Stolnacialnie.if, adeca capI de brama din minister. Putin timp, ce'I dreptul, s'a tinutsérna de asemenea frurnósa indeptatire a profesoratulta, cacI nu tailia lefile impiegatilordin ministere s'el urcat In desproportiune tot maI véditi cu ale profesorilor asimilan cuposturile din minister ").

Regulamentul organic fixéza cate-va puncte nurnaI cu referinld la §c6lele din ambelePrincipate.

Art. 418 pune invétaméntul in grija §i privegherea guvernuluI, spre a fi basat peprincipiile moraleI sinitósti. AcestaqI articol prevede studiT de drepturI de sciinte §i apli-catiunea lor la artele cele mal folositóre.

Se vor redacté speciale statute de catre Epitropie pentru §coll. Aceste statute vor fisupuse aprobare! Domnitoruliff. Epitropia corispunde cu Domnitorul prin miOlocireaministruluI din launtru.

Guvernäméntul promite protectiune deosebitä corpuluI Academic qi §colarilor carI aildat dovada de talent qi de burla conduiti.

Art. 419 pastrég urma viciad a conlucrireI ha G-. Asaki, del se recunósce in vigoreactul de donatiune al luI Vasile Lupu, de la 1664, In favtirea Academiel de la TreI E-

*) Vesti ta anexit articolele din Regulamentul organic, relative la scáltt.11

162

rarhI. Fijad-cA Mg in /ocalul de la TreI ErarhI nu Incape decAt sc61a normal, se ho-tdrésce, prin acestasI art. 419, asesl.area AcademieI in monastirea Golia, in local special-mente construit.

Cu art. 420 se dispune Infiin[area de scoll primare pentru aménduoè secsele, la Ro-man, HusI, GalatI, Fogaril, B6rlad si BotosanT.

Prin art. 422 se decide infiiniarel unuI internat de 100 de hAiel.I orfanT, copil de im-piegatI. Asemenea un interriat intr'o rnonastire apropiatA de Capitalà, pentru 50 fete siorfane de impiegatI aI Statulta.

Pentru intrejinerea acestor internate, se va preleva cate 10 la sutA din lefile impiega-tilor civili si de la täte pensiunile, (art. 423).

In secfiunea a 1H-a de la cap. IX, la art. 415, se dispune de a nu se mal facé preoridecAt din ceI ce vor termina sludiile la Socola. Provisoriù Mg, Orla vor esi candidaliI dinseminariä, se vor utilisa si din preop supranumerarI actualI, neesirf adecä din seminariii.

CAP. IV.

Nt X.. 3. 8 3 2

In 12 August 1831, Generalul Kiselef adreséza EforieI §c61elor din Muutenia, ofisuisub No. 80, In coprinderea urmAt6re :

Je désirerais avoir un rapport détaille sur la situation des Ecoles publiques et j'invitel'Ephorie a me donner à ce sujet des reuseignements exacts, twat sur ce qui existe, quesur ce qui reste a faire d'apres le réglement.

Je rinvite en méme temps à prendre toutes les mesures, qui peuvent dépendre d'elle Areffet d'aviser aux moyens les plus propres à réparer le temps perdu par suite de lasuspension des etudes. Cet objet, étant de la plus grande importance dans rintérét del'Instruction pulique, l'Ephorie doit y mettre toute rattention et toute la célérite pos-sible.'

Eforia cea nou6 a §cédelor, constituitA din D-nil Alexandru Filipescu, E. BAlAceanu§tirbeI, réspunde luI Kiseleff, tocmal la 24 Septembre 1831, sub No. 24, in modul ur-mAtor

A SON EXCELLENCE MONSIEUR LE PRESIDENT

fEphorle des leeolesRapport

aLa nouvelle Ephorie des Ecoles, dés rinstant de sa nomination) mit le plus grand em-,pressement à faire reprendre aux etudes, dans les Ecoles publiques, leurs cours ordinai-res, que des circonstances graves el extraordinaires avaient fait suspendre.

Votre Excellence, rayant bien voulu mettre à sa disposition le Han de Serban-Voda,aphorie fit de suite faire les reparations necessaires ; une école centrale fut aussitôtouverte, et bientôt lea éleves y affluèrent de toute part. L'ardeur avec la quelle la jeu-nesse reprit des ètudes trop-longtemps interrompues, son assiduité, le zele des profes-seurs, tout promettait des progrès rapides, qui auraient pu réparer en quelque sorte letemps perdu. Malheureusement ces espérances s'évanouirent bientat. L'apparition du cho-lera vint de nouveau nous forcer de suspendre des cours, qui avaient commence sous desi heureux auspices; dans cet intervalle, Votre Excellence voulut bien ordonner de mettrerancien local de St. Savva, destine aux cours publics, A. la disposition de l'Ephorie ;celle-ci s'occupe d'y faire des reparations importantes à reffet de remplir le but auquelil est destine, en y établissant les trois classes ci-désignées : savoir : L'Ecole premiere,récole centrale, qui en attendant ont ouvert leurs cours à Serban-Voda et récole com-plementaire qui sera ouverte dans lea premiers jours de Novembre.

L'Ephorie s'est en méme temps occupd des écoles de districts ; le local destiné à cet

*) Arhiva StatuluT, dosar No. 32,**)_Dosarul supra-citat.

164

effet, a Kraiova, ayant regu différentes destinations dans le cours de la guerre, vient seu-lement d'étre mis a la disposition de l'Ephorie, qui va s'occuper de le faire réparer im-mediatement; elle ose se flatter, que sous peu il sera à mdme de recevoir des élèves.

L'Ephorie s'occupe en méme tems de se procurer des batiments dans les autres villesdes districts; plusieurs ont deja été trouvés, les autres le seront sous peu, mais le besoinde professeurs se faisant sentir pour ces diférents établissements d'éducation première,l'Ephorie s'occupe en ce moment de l'établissement a Bukarest d'une école normale d'en-seignement mutuel, qui ouvrira dans peu ses cours.

L'Ephorie se trouve heureuse de pouvoir annoncer à Votre Excellence que, jusque a cejour, elle ne s'est pas vue dans le cas de disposer des fonds, qui sont assignés aux écolespar le réglement organique, sur les caisses de la Vestiairie ; elle a pu suffire à tout parles fonds disponibles, qui se trouvaient dans ses propres caisses.

Cependant elle ne peut dissimuler à Votre Excellence, qu'elle éprouve en ce momentquelque embarras par suite des arriérés qui lui sont dus par la métropole : ces arriérésprésentent un capital de 6.300 piastres pour rannée 1829, de 26.198 pour l'année1830 et la totalité des sommes pour rannée 1831. Quelsqu' aient été les efforts de l'E-phorie jusqu'a ce jour pour se procurer la rentrée de ces fonds, tout à été inutile, LaMétropole nég,lige méme de répondre depuis quelque temps aux invitations, qui lui sontfaites. L'Ephorie a cet affet ose solliciter les ordres de Votre Excellence, seul moyen dedonner de l'efficacité à ses reclamations.)

Signés : Alexandru Filipesco, E. Balaceano, Stirbey.

Acest réspuns al Eforid nu pare si fi fost deplin multämitor pentru Kiseleff; el decI,pe de o parte se gandi la Inc,lestrarea invèiännéntulni cu o lege speclalä, iar pe de alta,ajuuse la convingerea, cA trebue a se rändui o comisiune, care si studieze mal de aprelpestarea scedelor i nevoile lor. Vom gräi md la vale despre acésta comisiuue, dupe ce maIîntàiù vom aréta, cu acte, principalele imbunätätief, aduse scedelor, de cAtre Eforie, inanul 1832.

In Ianuarie 1832, magistratul ora§ulni Buzèù, raportég Eforid a a aflat casa descedd dupe porunca. Eforia n'a putut randui institutor la acéstá sc61ä, decal in Martie 12,pre Dionisie Erodiaconul, care, ylice ordinul Eforid, are sciinli elementarä de téte inv5-taturile cerute, 0 a invälat desävèr0t cursul normal dupe metodul luI Lancaster ').

In 10 Martie 1832, se deschide scéla de bdietI de la Campu-Lung.In 29 Martie acela0 an, Eforia randuesce institutori la 3 scoll nou5:La Caracal pre Mihail Dräghiceanu ;La T.-Jiu pre Costache Stanciovicl ;La Valenil-de-Munte pre Gherasim Gorjan.Tuturor acestora li se fixézi léfa de 200 leI pe lun5.").Negre0t cfi deschiderea acestor scede se face numai in primele Oile din Aprilie 1832

dupe sosirea la kid* institutorilor.

Sceda secundará mutata in St. Saya la Martie 1832, a primit 0 ea unele imbunAtatirl

165

prin deschiderea de cursurl no!, i chindu-se fle-colrei ramuri de invataturet o intoe-mire mai, regulatit *)

Tot o-data: s'a intocmit in St. Saya un pension, unde se da copiilor o ingrijire maT deaprópe la a lor portare si invèfatura. Inteacest pension, se pazesce acum o Mina oran-duialä, si p6te sluji drept model si pentru alte asemenea asepménturI ').

In 1 Maill 1832, Eforia angagiazi eu contract pre francesul Valliant ca director alpensionuluI din St. Saya. El se obliga a tine un internat de 50 de pensionar!, si Eforiava stipendia 12 bursieri in acest pensionat, piätind cate 100 de lei pe lunA de fie-care.

La deschiderea sc6leT se otärisà ca sa se stipendieze ca internY numaT 5 bursierT, deci,la Maid 1832, s'afi maT adaos sépte.

Top scolarii internT de sub directiunea lui Vaillant, ere' obligati sa urmeze cursurilece se fAceail la St. Saya.

Lui Vaillant nu 'I convine acésta dispositiune, i incepe a lucra in sensul de a adaogicursor! deosebite pe langa internat, cercand sa impedice bursierii s6I de a merge la self:01apublica. nationala. Eforia se supira i public& prin Curierul Rominesc" No. 13, o de-saprobare a incercarei luT Vaillant***).

Mare svon face Vaillant, ajutat de 110 paring, cad doreati ca copiii lor sA invele ma-teriile in limba francesa pentru a se intari in acésta. limbi.

Eforia tient bon... In locul b6tranuluT profesor Efrosin Poteca, care avea O. abandoneprofesoratul din causa vérstel i s tréca ca egumen la o monastire, ****); director ski

provisor emn se maT çlicea al sctilelor, intrase de pufin timp Petru Poenaru ""*).Acesta serie luT Vaillant

L'Ephorie des écéles vous fait savoir, Monsieur, une fois pour toute, que la pensionn'a été établie dans St. Saya, que comme une annexe au Collége national et par cons&quent les Ogles de la pension doivent étre en conformité avee celles du collége. Les élèvesinternes ainsi que les externes doivent suivre régulièrement les &ides qui ont été établiesdans le collége et d'après le sistème adopté par le gouvernement.

Vous voulez etablir la pension sur d'autres bases, en écartant les conditions de votreengagement, mais I'Ephorie qui doit veiller à e que la règle établie soit religieusement

*) VedY discursul rostit de Vornicul StirbeY, Eforul scálelor la 1833, Februarie xi, in ObstéscaobicYnuita Adunare. VedI anexa.

**) klem.***) Vedt ce dicea Eforia in ,,Curierul Romanesc Ved't anexa.

****) L'Ephorie, prenant en consideration d'un ceité les honorables services rendus aux écolesdepuis longues années par un des professeurs, le père E. Potéca. et de l'autre soit fige avancé quine lui permet plus de vaguer à ces pénibles fonctions, a l'honneur de le recommander à la bien-veillante sollicitude de Votre Excellence, et de la supplier de daigner, dans le cas oh Elle lejugerait convenable, lui accorder l'Egouménat d'un Monastère parmi ceux qui se trouvent vacantsCe Monastère, vtt les qualités qui distinguent le reverend père, pourrait devenir un exemple desamélbarations dont est susceptible la gestion des domaines Ecclésiastiques 3.

Alexandre Philippeseo.EtienneBallaciano.Le Vornic B. Stirbey.

No. 357ce 5 Septembre 1832.

Bukarest.

*****) Ved! despre Poenartt r6spunsul ce i s'a MLA la Academie la discursul sétl de receptiune§i discursul D-lut Odobescu Pa. serbarea de 25 ant a UniversitXtet din BucurescY.

166

observée, vous fait savoir, que si vous croyez, que votre plan soit le meilleur, vous pouvezsur ces bases établir une pension partout ailleurs que dans le college de St. Saya."

Petru Poenaru adaoge, cA décA acésta nu convine lui Vaillant: Votre engagement doitcesser et l'Ephorie se croit en droll de declarer a son tour définitivement que votre pen-sion cesse d'exister dans St. Saya et qu'elle est consider& comme fermée dés aujour-d'hui."

Pour les membres de 'Ephorie, le direeleur des doles : P. Poenaru.La acéstA energicA adresg, din 11 Mairt 1832, Vaillant r6spunde çlicênd, ca Eforia n'are

dreptufsel alunge din internat decAt dupe 6 lunI.Eforia, cu adresa din 20 Maiti, No. 154, recun6sce luI Vaillant dupe contract acest

drept, dar adauge: jusqu'à ce terme cependant les Metres de la pension devront continuer-A suivre leurs etudes dans les cours publics et se conformer entiérement aux regles de

Ast-fel, romAnesca i bArbAtesca directiune a IttI Petru Poenaru, opresce lovitura ceun strèin i cAtI-va pArintI inconscientI eraft sá dea, de abea reinfiintateI scoll nationalede la St. Saya *).

Intre cursurile adause la sceola din St. Saya, in Martie 1832, ail fost : cursul de geo-grafie, incredintat luT Genilie ; acel de limba francezA, cerut de profesoriT scélei in 22Decembre 1831, precum mai sus arètarAm, i cursttl de fisicä si geometrie, incredintat luIPetru Poenaru, indatä dupe intércerea luI din Paris.

Pentru acordarea celor 5 d'Antail burse in pensionul alipit de St. Saya, s'a putt con-curs inaintea membrilor EforieT, a colonelulul Fanton, si a Marelin Logofèt, la fineleanuluI scolar 4832. Acel juriti a deliberat asupra celor de admis ca bursierT, i EforiaraportézA resultatul cAtre generalul Kiseleff, adAugend cd: ne reste plus qu'à obtenirle consentement de leurs parents par un &lit revau de leur signature, declarant que,conformément aux dispositions du reglement des écoles, leurs ills exerceront les fonctionsde professeurs pendant dix ans, après avoir termine leurs etudes aux frais et sur lesfonds de la caisse des écoles.

Dans le cas ou les parents de quelques uns de ces boursiers refuseraient d'acceplercette condition pour leurs enfants, ceux-ci seront remplacés, par d'autres éléves qui sesont montrés également dignes de ce choix."

VNurAm niaI sus cA prin contractul luI Vaillant s'a promis sporirea bursierilor plAtillde Stat de la 5 la 12.

Comisiunea rAnduitä de generalul Kiseleff, ea sA cerceteze starea scélelor, a fost com-pusA din : Locotenent-colonel Fanton de Verrayon, asesorul de colegiil Sulu, consilierulonorar Dendrino i doctorul in medicinä N. Piccolo!), medicul favorit al luI Kiselef.

Dosarul de la arhiva StatuluI cit No. 3.279, arét5, cl acestA comisiune tdminatlucrArile si a depus raportul sèú. Generalul Kiseleff il comunicA cu ofisul No. 403 din48 Iunie 1832, din Rannicul-VAlcea, prin Logofelia treburilor bisericese, Mire EfuriainstructiuneI publice. EatA adresa luI Kiseleff cAtre Eforie :

*) VedT dosarul No. 3.279 de la arhiva StatuluT.

167

,A irEphorle de Instruction publique de Valachle.

«La comision chargée d'examiner rétat de l'instruction publique dans la P-té de Vala-chie, vient de m'adresser par un rapport en date du 31 Mai, le résultat de ses recherches,qui conformément aux directions transmises à cet égard ont du étre dirigées, sur rappli-cation que les dispositions du reglement ont pu trouver jusqu'ici, sur l'emploi du budgetalloué a cette branche du service public et particuliérement sur rétat actuel de Fen-seirnement et les ameliorations dont il est susceptible.

En transmettant, aujourd'hui, ci-joint ce rapport, je crois devoir, avant tout, applaudirh resprit qui a guide la commission dans raccomplissement de la thaw, qui lui a 60 re-servée et reconnoitre le zéle tout-h-fait honorable, que ses memhres out deployé pourremp/ir mes vues et atteindre le but qui leur a Re indigne.

Les premiers pas faits dans la carriére de rinstruction publique, considérée surtoutsous les rapports de son ensemble et de la briéveté du temps qui s'est écoulé depuis ré-poque de son institution, n'ont pu que produire en moi un veritable sentiment de satis-faction; rhonneur de cet heureux début rejaillit entièrement sur les membres de rEpho-rie, comme sur le directeur, et nul doute qu'en s'attachant à amelliorer de plus en plusJe regime scholaire, rEphorie ne parvienne a se concilier la confiance du gouvernement etla gratitude publique "), le moyen d'ailleurs le plus sur pour atteindre ce but, serail, cesemble, de s'appliquer particulièrement h. organiser et h. coordonner la marche de l'ins-truction, de maniere que les &eves distingués des secondes classes des écoles primaires desdistricts, puissent passer successivement aux écoles centrales et complémentaires, et qu'enacquerant, dans ces derniers établissement les connaissances nécessaires, ils puisseut yétre suffisament prepares, soit pour aller poursuivre, avec fruit, leurs etudes dans lesUniversités étrangéres, soit pour former une pepinière d'hommes propres aux différentsservices, et exigeances du pays, d'aprés le dégré de sa civilisation actuelle.

Je crois en consequence devoir recommander le rapport précité et mes observationsmises en marge, à l'attention toute particuliere de rEphorie, en rengageant de me faireconnaitre le résultat de ses deliberations et ses determinations, sur ce qu'il y auraitadopter des ameliorations proposees par la commission et qu'en mon particulier, je con-sidere comme essentiellement utiles.

A cette ocasion, et afin que le public puisse se convaincre de la sollicitude que le gou-vernement apporte dans ramélioration de l'instruction et apprécier ainsi les efforts tentéedans ce but par l'Ephorie, il ne serait pas sans ulnae, qu'un extrait de ce rapport soitlivré a l'impression et publié par la voie de la gazette Valaque.o

Le president plénipotentiaire des Divans, aide de camp, General Kiseleff.No. 402. Remnic sur 1'01E0, le 18 Juins 1832.Ad i s'a pus cu slovi cirilianá resolutia cu creionul: efispEL;tpriç din raportul

sä se facà i sh publicuiasca prin Gazetä.»Ebria primind asemenea ofis, s'a povätuit de resolutiunile puse Cu creionul de catre

Insu0 Generalul Kiseleff. Eatä aceste diferite resolutiuni«Ce rapport est remarquablement bien fait et je commence par remercier les membres

de la commission et le rédacteur du zele tout à fait honnorable qn ils ont mis à remplirmes vues.

*) Aci este Inseinnatit cu creionul In slove chirilice acéstI resolutie : ,Dotnnul provisor va In-chipui instructiI pentru profesorY, spre a se Intocmi des6v6qit Inv6ttituri1e cu chipul ce se arétil.tnteacest period."

168

Après cela je ne puis qu'étre tres-satisfait de la marche de rinstruction publiqueen général, eu egard surtout au peu de temps qui s'est ecoulé depuis son institution etj'en donne tout rhonneur aux membres de rEphorie et au directeur, qui seront remerciéspar mes offices publics dans la gazette.

En il faut chercher a coordonner les études de la haute classe de manière queles écoliers distingués des écoles des districtes puissent passer a l'Ecole centrale et que del'Ecole centrale les &eves supérieurs soyent suffissamment preparés pour aller continuerleurs études aux Universités étrangères. Enfin que la masse des écoliers soyent instruitsde manière A pouvoir former des hommes utiles pour le pays, selon le dégré de sa civili-sation actuelle.

En conséquence je recongnande ce rapport et mes observations aux méditations derEphorie et j'attendrai ce qu'elle décidera et adoptera des rectifications projetées par lacommission, que pour ma part je trouve essentiellement uliles.

raurais a désirer de plus qu'un extrait de ce rapport fut rendu public, afin de mon-trer aux habitants, que réducation publique, n'est pas oubliée et que rEphorie a droit ala reconnaissance publique.»

Fanton de Varrayon, unul din membril comisiuneI de ancheta a stare scélelor, a co-municat in Noembre 1832, cu adresa No. 80, luI P. Poenaru, directorul scaelor, origi-nalul raport al comisiuneI catre Kiseleff, cum si budgetul i regulamentul sc6lelor dinacel an. Eforia a fost invitatä insä sä. trimitä copiI vidimate pentru cancelaria luI Kise-leff. *)

Dam aci dupe chiar originalul raport, intocmai reproductiune in limba franceza, in-semnand in note 0 specialele resolutiunI ale lui Kiseleff relative la materie :

Fila 35. RAPORTUL COMISIUNEINo. 974.

Regu le 22 Juin.

A son Excellence le Prdsident plénipotentlare des Divans, etc., etc.

Rapport de la comission des écoles

«La eomission chargée d'examiner les écoles a rhonneur de soumetre son rapport aVétre Excellenc,e.

D'après les directions qui lui avaient été données elle a comparé en premier lieu lesdispositions arrétées par rautorité dans l'exposé du budget avec les mesures d'executionprises par l'Ephorie.

Elle a cherché en second lieu a constater rétat actuel de l'enseignement dans la, prin-cipauté en se faisant donner communication d'une par tie de la correspondance de r Ephorierelative a l'instruction primaire dans les districts. Quant a récole de Bukarest elle aacquis, par des inspections répetées a plusieurs reprises, les données qui lui étaient né-cessaires pour asseoir a cet égard une opinion positive et pouvoir ainsi offrir a Votre Ex-cellence quelques considerations sur les améliorations dont rEnseignement public pourraitse trouver encore susceptible.

D'après rordre ci-dessus exposé, la commission en s'empressant aujourd'hui, de sou-

*) VeçlY fila 25 din dosarul de la arhiva StatuluY cu No. 3.279. La dosarul No. 27, (ArhivaStatuluY), se afll o copie dupe raportul comisiuneY acesteia, din 31 Maifi 1831, dtrtt GeneralulKiseleff. Se vede ca a fost trimistt hif G. Asaki.

169

mettre à Votre Excellence le résultat de ses recherches, a cru devoir diviser son trai,ailen trois parties.

Emplei des fonds alloués pour les dix mois de rannée courrante, d'après le projetd'organisation approuvé par V. E.

Etat actuel le rEnseignement.Améliorations désirables.

Pour ce qui concerne la première partie, la commission s'est assurée que sur le fundde 330.200 pt. accordé par ce budget, 170.600 pt. ont trouvé jusq'à ce moment uneapplication conforme aux dispositions du budget ; la somme restante de 155.600 pt. sedivise ainsi qu'il suit :

Instruction primaire

Écoles vacantes dans les districts de Telleorman, Ourjitscbeny, Brayla, Fokchani, Ter-govichte et Pitecht. pt. 27.000

Observation : D'après les renseignements obtenus :Les administrateurs de ces districts n'ont point encore préparé de local. lis

a ttribuent cette lenteur au refus les habitants de concourir pour les frais deconstruction ou de loyer.

l'Ephorie n'a pas &signer encore les professeurs nécessaires par manqued'individus capables.

2 des classes vacantes dans les écoles primaires de districts restants," et de laville de Craiova 28 000

Observations : Mames motifs que ceux énoncés dans la remarque précédente.1-ères et 2-eme classes vacantes dans les écoles des quatre arrondissements de

Bukarest 24.00079.000

Observation : D'après les renseignements obtenus, rEphorie s'est occupée avec zèle derorganisation de ces écoles d'arrondissement. L'imposibilité d'en venir à quelque resultat,'amoins d'entreprendre de nouvelles Masses lui ayant été démontr6e, 12.000 piastres prisessur la somme de 35.000 affectées pur /e budget à des constructions â ajoutter à récoleSt. Saya, ont été employés à préparer l'installation de 3 de ces écoles dont rune devantêtre composée de deux classes et deux par une classe, seront incessament ouvertes; quant

la quatrième, ainsi que pour les clases vacantes dans les deux écoles ci-dessus désignées,l'Ephorie à donné l'assurance qu'elle s'occupera sans délai.

Écoies centrales

Pour la ville de Bukarest, chaires vacantes de langue russe, de langue turque et dedessin 9 100

Observation: D'après les renseignements obtenus, l'Ephorie avec la quantité du traite-ment fixé, n'a pu se procurer un professeur pour la langue.russe, dans la quelle plusieursélèves ont témoigné le désir de s'instruire.

Quant à la langue turque, l'on n'a pu de méme trouver un professeur ; .mais aussiaucun élève ne s'est présenté pour demander A. suivre ce cours.

Pour la ville de Crajova, deux chaires de grec et trois de francais vacantes . . 9.500Observation : l'Ephorie &dare n'avoir pu jusqu'à présent se procurer des professeurs

avec les traitements fixés.

170

Ddpenses extraordlnalres

Entretion de cinq boursiers qui manquent5.000 piastres.

Observation: Le local et les accessoires it retablissement d'un pensionnat n'ont pu etrejusqu'à present prepares, vu que l'allocation de 5.000 ptres se trouve insuffisante pourorganiser un pensionnat special et que l'antreprise particuliere qui devait servir de baseb. cet établissement n'a point encore été essayée *)

Observation : Cette somme originairement portée au budget A 30.000 ptres se trouveréduite ainsi h. cause de la nécessité ou rEphorie s'est trouvée de distraire 12.000 ptrescomme il a été dit plus haut, pour organiser trois écoles d'arrondissement et la sommeactuelle de 18.000 ptres, devra servir suivant les renseignements obtenus, A completerautant que possible cette partie du service '').

Frais de bAtisse pour récole de Crajova.35.000

Total . . .i5.600Observation : L'Ephorie declare qu'elle s'occupera successivement des moyens d'appli-

quer cette somme conformément au budget.11 résulte des observations qui precedent, que la non application des sommes ci-dessus

dénombrées doit étre atribuéeAu peu de temps qui s'est écoulé depuis la mise h execution du reglement des

écoles ;

A ce que les administrateurs des districts ne montrent pas une égale activite, pourl'organisation et rinspection des écoles, qui leur sont exclusivement confiees; et h ce quele choix de rEphorie, qui ne dispose que d'un seul réviseur plur les 12 districts, est tombesur une personne recommandable il est vrai, pour les nioeurs et pour les connaissances,mais qui jusqu'à ce moment "') ne s'étant point rendu sur les lieux, et ne possédant pasla langue du pays, se trouve are completement étranger aux fonctions qui lui sont con-flees, et qui demandent indispensablement activité et cormaissance parfaite de la languevalaque ;

A ce que d'apres l'Ephorie la quotité des traitements fixes pour les professeurs setrouve inférieure aux emoluments que différentes "") administrations offrent dans leursburaux. Pours obvier ces inconvénients et mettre réphorie plus en mesure d'activer ror-ganisation du systeme approuvé par V. E., la commission croit devoir proposer

1) De créer trois nouveaux réviseurs ) dont les deux pour la grande et le 3-ème pourJa petite Valachie. Le 1-er residers a Pitesti, le 2-eme a Bouzeo et le 3-ème a Craiova. Cesagents, relevant de l'Ephorie seule, auraient h exercer dans l'arondissement universitaire

4') AicY pe margine Kiseleff scrie cu creionul : clsie pourrait on pas eng-iger un professeur 6. secharger de ces 5 boursiers ? Quant au choix des boursiers l'on se conformera h l'article du régle-ment et h. cet effet il y aura un concours auquel assisteront le Comte Fanton, Picolo et Soutzo.a

**) Resolutiune marginal K a luY Kiseleff cu creionul : (C'est indispensable, car l'école est tresmal placée.*

***) Pe margine, aicY, Kisseleff scrie cu creionul : (C'est toujours la maladie des protégés quien est cause.*

****) Pe margine, Kiseleff scrie cu creionul ; eL'on peut faire des inscriptions en faveur desprofesseurs pour les . . . . . . Nu se pote vedea bine, cred di e sciences spécialcs".

*****) Cu creionul : «Je le veux bien si l'on choisit des hommes capables et non tels que celuiqui se trouve en ce_moment.*

171

une surveillance active, nécessaire au maintien du bon ordre, et connaltraient exclusive-ment de tous /es delits contraires aux bonnes moeurs dans l'interieur des écoles ; ils se-raient en merne temps charges immédiatement de mettre à execution les ordres de l'Epho-rie*) en s'entendant avec les autorités du lieu, et recevraient un traitement mensuel de250 piastres ; un supplement de 4.400 piastres pris sur les épargnes existentes et réunisaux 4.600 piastres actuellement fixes par le budget pour traitement du réviseur, suffi-rait à cette dépense ;

2) Que l'Ephorie suit autorisée à assurer des avantages honorifiques aux personnes quise voueraient A la carriere de professeur pour l'instruction primaire).

Pour ce qui est relatif A. la seconde partie du travail de la commisssion, corcernantl'état.actuel de l'enseignement, il appert des recherches faites à ce sujet, que dans les dis-tricts, l'instruction se borne actuel/ement A /a lecture et A l'écriture, enseignées avecbeaucoup de succès par la méthode Lancastérienne-p, que dans récole centrale de Cra-joya ****) les cours de grarnmaire, de &graphic, d'arithmétique et de langues valaque,grecque et frangaise, sont suivis avec un succes égal et reunissent de nonahreux éleves.

Quant à l'école de Bucarest, la commission en ayant visite toutes les parties A plu-sieurs reprises, A acquis la certitude que les deux premières classes où la lecture et l'ecri-ture, l'arithmétique pratique; le catéchisme, les principes de la géographie et les princi-paux faits de l'histoire valaque sont enseignés d'aprés la méthode Lancastérienne, se trou-vent sur un bon pied, et promettent les résultats les plus satisfaisants ; ces deux classesreunissent 421 élèves. Les clases de l'école centrale, qu'elle à également visitées, se sui-vent avec succes; l'arithmétique raisonnée,la geographie, les grammaires valaque, grecqueet frangaise- el la calligraphie y sont enseignées avec une bonne methode et d'apresles ouvrages les plus convenAbles ; le seul cours d'histoire*****) sacrée ne remplit à aucunégard le but que le gouvernement doit se proposer de cette partie si importante del'enseignement public : les extraits tires de l'ancien testament sont offerts à la jeunessesans ces explications qui seules peuvent rendre le vrai sens des apologues eminem-ment moraux de ces inapreciables traditions, qui ineulquées aux exprits vierges decorruption, réussissent à former des hommes religieux à l'état. Cependant en generaltoutes ces etudes présentent des progres remarquables si l'on a surtout égard au peu detemps qui s'est écoulé depuis l'institution de chacune de ces classes ; 139 éleves fréquen-tent maintenant l'école centrale.

Les cours suivis à l'école complementaire sont ceux du aroit, de la littéra Lure frangaiseet latine et des langues allemande et slavonne; bien peu d'éleves les fréquentent.

D'après ces différentes données, la commission s'est remise A l'avis suivant :

1) Que la jeunesse de Valachie, et principalement celle de Bucarest, nourrit le gofit desbonnes etudes et possède les qualités intellectuelles qui peuvent promettre des talents dis-lingués au. gouvernement qui s'occupe sans relAche des progrès de la civilisation du pays;que le provisseur de l'école, Mr Poenar ) remplit ses devoirs avec un zele digne d'élo-

*) Pe margine cu creionul : ell faut qu'ils soient assez instruits pour corriger les bévues desmattres d'école et des soi-disants professeurs, que j'ai eu l'occasion de voir.»

**) «Que l'Ephorie fasse un projet pour l'assemblée.»***) «Pas tout h fait, par ce que les instituteurs ont mieux compris les formes que le sens de

cette méthode, ce qu'il faudra redresser par les révisseurs.,****) eL'ecole de Craiova est plus en arrière que toutes les écoles.*

*****) «11 faudrait faire là dessus un bon ouvrage concis.»******) Pe margine de Kiseleff : tRernerciements publics.»

172

ges ; qu'il serait seulement h désirer que rEphorie soit invitee a se conformer dorena-vent h. l'art. 122 du reglément, qui vent que les membres se réunissent h. des joursfixes *) pour expédier les affaires et vaguer aux devoirs des fonctions que ramourdu pays les a porte h accepter de votre confiance.

La commission en abordant la question des ameliorations à introduire, se (ait un devoir(l'exposer qu'elle a été guidée par les ordres spéciaux de V. Ex. relativement: 1) h la for-mation d'opérateurs praticiens, capables de remplacer utilement les empiriques qui ex-ploitent la bonne foi des populations des campagnes; 2) d'une pepinière d'arpenteurs **),possédant la théorie de l'art, en etat d'offrir à la proprieté des services reels et moins dis-pendieux, et de parvenir successivement a faciliter le cadastre general, bienfait dont l'ob-tention ferait cesser les innombrables proces d'empiétement, qui retentissent contin.uelle-ment dans les tribunaux ; 3) d'architectes assez pénérés des principes de rart, pour réus-sir à faire prédominer le goitt du beau et de l'utile dans les constructions privées et pu-bliques.

La commission h cru également se conformer aux vues de V. Ex., en soummetant sonavis sur la manière de completer renseignement publie de Valachie, en coordonant lesetudes entre elles et en remédiant aux omissions que l'expérience a fait ressortir; cesameliorations auraient d'ailleurs pour but d'offrir à la jeunesse Valaque des moyens deperfectionnement, sans sortir du pays*") pour se transporter à grands frais et le plus sou-vent sans guide dans les universités étrangeres, où plus d'une fois releve h perdu, contreles brillantes espérances d'une haute instruction, le fruit d'une première education mo-rale et pure.

D'apres cet expose la commission h rhonneur de demander pour la médecine une chairede pharmacie, comprenant les elements de la botanique el la ma tiere médicale. Une se-conde chaire de petite cbirurgie et pathologie spéciale, fort abrégée ; une troisième chairetranatomie et de physiologie, el une quatrième d'hygiene et d'histoire naturellen ces dif-férents cours dureraient trois ans et les étudiants commenceraient à suivre les hápitauxdes la seconde année, h la fin de la troisieme ils subiraient l'examen pour le diplame ;apres quoi ils fréquenteraient encore les hdpitaux pendant un an. En proposant ce projetla commission ne s'en dissimule point les inconvenients, A cause de la difficulté de contro-ler les officiers de sauté exergant h la campagne.

Observation : Le laboratoire qui doit are établi à la pharmacie centrale, pourrait étreassis à récole complémentaire de Bukarest, pour servir à ces differents cours. On pourraiten outre établir un jardin botanique ; indépendamment de son utilité pour rétude de lamédecine, cet établissement contribuerait encore à répendre le gait des jardins, tres fa-vorable à la santé el facile a satisfaire dans une ville oil la plupart des maisons sont en-tourées de vastes cours. Ce serait d'ailleurs un des moyens d'assainissement pour la ville.

Pour l'arpentage: une chaire pour le maniement de la plume et du pinceau à l'usagedes plans ; une seconde chaire de trigonométrie rectiligne et sphérique accompagnée deleçons d'astronomie, autant que rapplication de cette clerniere serait indispensable ; unetroisieme chaire de &desk., qui se diviserait en trois parties : la premiere contiendrait

*) gEt surtout jusqu'h l'entier établissement des écoles.»**) gEt ingénieurs civilss (pe margine de Kiseleff),

***) gC'est bien vrai».****) ail faut préparer au moins des chirurgiens et des vétérinaires, et faire tous les sacrifices

pour y parvenirs (Kiseleff, cu creionul).

178

la maniere de fake les fonds d'une carte, rexplication des différentes projections h l'usagede la trigonométrie dans le calcul des distances, la seconde où ron s'occuperait d'enseig-ner les diverses méthodes de lever les details d'un lieu quelconque, et ainsi que l'emploipratique des instruments, tel que le théodolithe, le sextant, l'astrolabe, la planchette et laboussole; la troisieme où l'on donnerait un appercu sur rutilité de cet art dans son appli-cation à des proces pour des terrains contentieux, éclaircie par des exemples, on y don-nerait aussi des notions sur les lois d'arpentage usitées par les nations de l'Europe, en lescomparant aux usages du pays ').

Observation: Pour faciliter ce plan d'études, le cours de dessin des figures, actuelle-ment marque à récole complementaire, serait remplacé par un cours complet de dessin to-pographique et des principes de la perspective.

Puur rarchitecture une seule chaire divisée ainsi qu'il suit:Appercu sur la naissance de l'art et les 5 ordres étudies separement dans leurs de-

tails ; connaissances des matériaux, maniere de les employer ;Principes de construction; maniere de Mar sur des terrais différents, edifices sim-

ples et composes, prives ou publics, manière de dresser les devis ;Application aux moyens du pays, but que l'instruction doit montrer aux &eves en

préférer rutile au beau absolu, pour &Ref' les hautes theories de la mécanique ; com-paraison des beaux résultats de rart avec les constructions défectueuses qui couvrent le

PaYs**).Pour ce qui est des moyens de completer l'enseignement public à l'ecole complémen-

taire, la commission propose d'instituer une chaire de belles lettres comprenant les prin-cipes du beau, du style, de l'eloquence et de la poésie, avec une histoire abrégée de la lit-térature, une chaire de philosophie qui comprendrait l'analyse des facultés et des idées,leur deduction ou la logique, la morate, la science des principes et une chaire de physiqueet de chimie expérimentales; en méme temps le cours de droit actuel serait remplacepar un cours de l'histoire du droit romain

La commission propose en outre de retrancher le cours de la haute littérature fran-gaise et latine, marque au budget, mais n'existant pas de fait, le cours de langue turqueet le cours de sIavon pour lesquels il n'y a pas d'eleves. Avec le produit de ces economies,les ameliorations proposées ne coûteraient qu'un excédent de dépenses de 40 h 50 millepi as tres

La commission en terminant son rapport se fait un devoir d'assurer V. Ex. qu'elle aremarqué, autant que les recherches le lui ont permis, le meilleur ordre dans radminis-tration inférieure de récole St. Saya, résultat dCt principalement au zele des fonctionnairesel h la docilité renaarquable des éleves.»

Le lieuteuant-colonel, Fanton de Verragon.L'assesseur de college, Soutzo.Le conseiller honoraire, Dendrino. N. Piccolo, D. M.

Le 31 Mars 1832.Bukarest.

") «Ceci est très facile» (nod mIrginarit a Itif Kiseleff).**) «Indispensable et facile; un peu de mécaniquo pratique ne serait pas de trop.» (Nota luY

Kiseleff).***) «Tout cela est fort bien rencln» (ou pensé). Nota luY Kiseleff.

"") cOn peut retrouver cette somme ou un partie du moins par les inscriptions pour les cours

supérieurs.» (on spéciaux). Kisseleff.

,174

La fila 53 a dosaruluI supra-citat am decopiat raportul Eforiei, provocat de lucrareade mil sus a comisiuneT. Pe acest raport cu No, 279; din 18 Iulit" 1832, Kiseleff a pusresoluliunI directe pe margine. Le reproducem intocmaT.

EatA i acest important document:

A Son Ec. Monsieur de Kiseleff, lieut.-général, aide-de-camp general de S. M. l'Empe-reur de toutes les Russies, president plénipoten. des divans de Moldavie et de Vala-chie, chevalier grand croix de plusieurs ordres, etc., etc., etc.

L'Ephorle de l'instruction publique

RAPPORT

traprouve parfaitement ce rapport mais j'aurais,desiré qu'il fut suivi d'un autre avec le programmeou le réglement définitif concernant l'instruct pu-blique en Valachie.s

Le 22 JuiHet Eisseleff.

oL'Ephorie des éc,oles a regu l'office de V. E., en date au 18 Juin, No. 402; apres avoirpris connaissance elle a lu attentivement le rapport de la commission des écoles qui yétait anexe, ainsi que les apostilles apposées en marge de ce rapport.

En consequence l'Ephorie s'empresse de porter à la connaissance de V. E. conform&ment aux ordres qu'elle en a regus, le résultat de ses travaux et celui de ses deliberationssur les ameliorations proposées, en suivant pour plus de clarté l'ordre et la marche durapport de la commission :

Depuis que la commission a hdressé son rapport a V. E., deux écoles primaires ontété ouvertes dans deux arrondisements de la ville de Bukarest, elles sont en pleine acti-vité, et l'Ephorie s'occupe sans relAche du soin de faire préparer les locaux nécessairesaux deux autres ;

Les cours de langue russe et de dessin ont commence a l'Ecole St. Saya; le pre-mier a été confié a Mr Konintzky, le second a Mr Valenstein ;

Les deux clases de langue grecque qui restaient vacantes a Craiova sont ouvertes ;les cours ont commence, ainsi que celui pour l'une des trois classes de frangais; le man-que de professeurs a pu seta retarder roUverture des cours des deux autres classes danscette langue, et l'Ephorie s'empressera de satisfaire à ce besoin, des l'instant qu'elle enaura acquis les moyens;

Quant aux boursiers, on se conformers a l'appostille de V. Ex. Un concours seraouvert le 15 Aoilt pour l'admission des cinq bursiers qui seront cboisis parmi ceux des&eves qui se distingueraient le plus par leur progrès et leur aptitude dans les etudes,réunissant d'ailleurs les qualités requises et sans prejudice de deux autres qai vout étreadmis dans quelque jours par l'Ephorie, run fils de GardAranu de Cernetz et l'autre deKineso administrateur du distr. de Valcea, que votre Ex. a eu lieu de distinguer dans savisite aux écoles pendant sa tournée dans differents districts;

Les accessoires nécessaires à rétablissement d'un pensionat ayant été prepares, cepensionat à été ouvert aux &eves; il est en plaine activité sous la direction de Mr Vaillant,avec des clauses arrétées par l'Ephorie; il compte aujourd'hui 15 &eves, tous de bonnefamille. L'Ephorie à cru devoir faire cet essai, pour servir ensuite de base A un établis-serpent définitif, et satisfaire en méme temps A des demandes réitérées qui lui étaientadressées de tous ones;

1.75

6) Les fonds destines 6. la construction d'une grande salle 6. récole St. Saya, ainsi queceux pour la construction d'une école h. Craiova, étant assignés, le ' seul retard apportéest le défaut d'un plan arrete; et d'un devis dressé par une personne de confiance, vu quetout ce que l'Ephorie a pu obtenir i cet égard n'a pu la satisfaire, aussi l'Ephorie osesupplier votre Ex. de vouluir bien transmettre ses ordzes où elle jugera convenable), àl'effet de designer un ingénieur, qui a cet égard s'entendrait avec l'Ephorie, pour arréterle plan et le devis que l'Ephorie se ferait un devoir de soumettre ensuite à rapprobationde V. E.

A ce sujet rEph. se fait un devoir de porter à la conaissance de votreEx., que le besoin deconstruction de deux grandes salles-) dans chaque chef-lieu de district se fait éminemmentsentir, vu que ravantage esentiel resultant de la méthode Lancasterienne, savoir celuid'enseigner un grand nombre d'eleves au moyen d'un seul professeur, e§t perdu à causedu peu d'espace des locaux. Les plus grandes salles ne peuvent aujourd'hui contenir aude ld de 50 &eves. B. sagirait de faire dans ces chefs-lieux des constructions b. peu de frais,soit en c'ayonnage, s'il etait possible de les rendre tenabIes pendant l'hiver, soit de toutautre manière, qui pourrait presenter le plus d'économie. Les plans et le devis une foisarrétés, les habitans des vines pourraient se coti§er pour subvenir aux dépenses; ce queron pourrait peut-étre facilement obtenir, vu qu'il ne s'agit que de la construction de deuxgrandes salles propres A recevoir chaqu'une 400 élèves et d'une simple chambre pour leportier, les proffesseursn'étant pas loges dans rintérieur ; ce moyen facilité, l'Ephorie em-ploirait tous ses efforts pour en activer les Constructions dans le plus bref Mai;

L'Ephorie sent toute la sagesse de la disposition proposee par la commission relative-ment à la nomination de trois nouveaux réviseurs, dont deux pour la grande, et le troi-sième pour la petite Valachie. Cette disposition serait éminemment utile, et rEphories'empressera de s'y conformer des rinstant qu'elle en aura les facilités: mais le peu deressources qu'offre le pays en fait de sujets capables et dignes de toute confiance pour rem-plir des fonctions de cette importance, lui laisse peu d'espoir de pouvoir combler au ssitô t cettelacune dans la direction de rinstruction publique ; un seul sujet avait paru propre A l'E-phorie a remplir cet objet, puisqu'il avait exerce l'état de professeur plusieurs années etqu'il réunissait a rinstruction les qualités morales requises "). Néamoins il manque à cetindividu, l'Ephorie n'a pu se le dissimuler, la connaissance approfondie de la langue dupays, quoique la parlant avec facilite.

Relativement aux récompenses et avantages honorifiques propres i encouraper les pro-fesseurs et a soutenir leur zele, rEphorie pense qu'on pourrait, comme recompense, leurappliquer les dispositions de rarticle 24 du réglement sur les pensions à. accorder auxfonctionnaires publics.'"); sauf a établir que ron ne'conciptera que les années de service, ainsique les dispositions des articles 25, 28, 30, 31. qui régularisent le mode d'exercer ce

*) «Inviter de ma part Blaremberg h. soigner cette affaire.» Kiseleff.**) aPréalablement réunir les renseignements sur les batiments que l'on pourrait.., et en atten-

dant avoir des maisons pour que l'étude marche.» Kiseleff.***) «La chose est si essentielle qu'il faut y mettre tous les soins pour trouver ces gens lit et je crois

que la chose est possible.. Kiseleff.****) Article 24. Celui qui aura honorablement servi l'état durant 8 ans, recevra en cas de re-

traite et b. titre de pension viag&e, le tiers du traitement de ce qu'il avait touché dans son dernieremploi, les deux tiers s'il a servi 16 ans et enfin la totalité du traitement s'il a servi 24 ans. Lesannées de service ne commenceront A. compter qu'après la publication de ce réglement,

176

droit, et commeavantage honorifique leur appliquer les dispositions de l'art. 351 du reg16-meat organique*), et en conséquence établir que tout professeur qui aurait exercé sesfunctions durant 30 anné es consécutives, aurait des droits incontestables à des titres denoblesse, soit personnels, soit transmissibles, d'après le degré de ses services. Si ces basessont agréées par V. E. elle daignera permettre a l'Ephorie de préparer uu projet pourdtre présenté à la prochaine Assemblée générale ordinaire.

Pour ce qui est relatif aux améliorations proposées par la commission et que V. E.desirerait voir s'établir, l'Ephorie s'estime heureuse de pouvoir porter A sa connaissancequ'elle s'est empressée de se conformer aux dispositions du rapport relatives A r arpentageet qu'un cours de dessin topographique et de perspective est dejà ouvert. Que le professeurG. Popp continue son cours d'arithmétique raisonnée. Que Mr Poenariu le professeur derécole, dont le zéle est infatigable pour Wills ce qui peut contribuer aux progrès de rins-truction et qu'on trouve toujours prét a faire roffre de ses bons offices, s'est chargé pro-.visoirement du cours de géometrie, qui est suivi par G. Popp, r un des professeurs les plusinstruits sur ces matières, dans le but de succéder a Mr Poenariu en 1833. Celui-ci sechargerait alors des cours d'algare et de trigonométrie appliquée a l'arpentage et aprèsavoir formé un professeur qui puisse le remplacer, il commencera en 1834 le cours degéodésie accompagné d'observations astronomiques, au [ant que rapplication de cette sciencey est indispensable; au reste quand méme des professeurs se présenteraient en ce momentpour faire ces cours, il n'y aurait pas d'élèves préparés pour les suivre; ainsi l'Ephoriecroft avoir rempli, autant qu'il était en elle, l'objet indiqué par le rapport de la com-mission.

Mais pour pouvoir faire avec succés un cours pratique de la géodesie et de la topogra-phie, rEphorie supplie V. E. de vouloir bien l'autoriser de .faire l'acquisition pour récole,des instruments suivants, dont le prix d'achat coitterait la somme de 6.200 francs, sa-voir: 1) Un cicle répétiteur Théodolite de 0 metre, 22 centimetres de diametre, 2.200 fr.;2) 1 Chronornètre de Breget, 1.200 fr.; 3) 1 Baromètre portatif, 120 fr.; 4) 1 Thermo-mètre, idem, 50 fr.; 5) 2 Graphomètres, 550 fr.; 6) 4 Planchettes à rouleaux, 400 fr.7) 4 Alédades à lunettes achromatiques, 320 fr.; 8) 4 Boussoles, 320 fr.; 9) 4 Equerresd'arpenteurs, 240 fr.; 10) 2 Equimètres, 400 fr.; 11) 1 Lunette de Prachon, 300 fr. ;12) 1 Mesure de 100 mètres, 100 fr. **).

Francs 6.200.

Quant aux autres améliorations a introduire relativement A la formation d'opéra-teurs praticiens et autres"'), dont l'Ephorie apprecie toute rutilité, elle n'éparguera rienpour s'y conformer ; mais a cette fin elle osera prier V. E. de daigner leur adjoindre Mr.Piccolo, de méme qu'il a été placé a rEphorie des hôpitaux ; ses connaissances étenduesseraient d'un grand secours aux autres membres de l'Ephorie, et dans le cas où leur de-

*) (Tout valaque qui sans apartenir a la classe nobiliaire, se distinguera par des services pu-blics, sera signal6 par le Prince a l'Assemblée générale, afin que des droits personnels ou transmis-sibles lui soient accordés d'après rimportance des services rendus.»

**) Tóte aceste instrumente sunt indicate necesare de P. Poenariu In un raport la Eforie, din 16Iulie 1832, alipit la dosarul din care estragem actele de mal sus. fila 9-15.

***) «Je desirerais et j'invite l'Ephorie a rédiger un regiment conzplet qui soit pour l'avenir l'ar,che de l'instruction publique et quant a Piccolo j'approuve parfaitement.» Kiseleff.

177

mande sera agreée, rEphorie pease serait juste de lui allouer sur les fonds de récoleun traitement mensuel de 400 piastres, à reffet de le mettre à méme de subvenir auxdifférentes courses qu'il serait dans le cas de faire pour le service.

Signé: Alexandre Philippesco.Etienne Ballatzano.Le Vornik B. Stirbey.

No. 279. Bukarest, le 18 Juillet 1832.

Unul din membrii comisiuneI de ancheta scolara, Constantin Sulu, a presentat acesteIcomisiuni un memoriti deosebit D. Prin acesta aréta care sunt, dupe parerea lui, scade-rile culturale romane si care apoI sunt, dupe opiniunea lui, indreptarile de adus.

Prima causa de scadere este ignoranta si obiceiurile lumescI ale clerului de joS. A douacausfi este lipsa de grija a parintilor de a face educatiunea morall a copiilor, dandu-le relepilde din casnicia proprie. A treia causa este lipsa de cariera pentru un War de talent side oneire. El and téte &Cie inchise, esind din sceilä: In administraliune, lepra clientelelor;In electiunI, lipsa uneI opiniuni publice sanateise ; in industria mosiera, aviditatea nepri-ceputa a proprietarului; in comerciii, rétia credinta...

Pentru indreptarea tuturor acestor rele, Sutu propune:Ca invéldméntul primar sa. fie incredintat exclusiv cleruluT, de indata ce seminarile

vcr fi dat numérul necesar de preolI invétatIIn loc de opt clase umaniére sä. fie lece, spre a putea reduce de la 5 la 9 iore Inv&

laméntul oral. Pentru studiul Umbel nationale sa se dea scolarilor cartI scrise dupe unulacelas sistern. Cat privesce invèläméntul istoriet, evangeliul sa se ea de bag, iar nu

marea admixaliune a faptelor grecilor si romanilor. Sci se introducei studiul filosofielfcira de care nu se vor paid pricepe °pelvic antice.

Dam in anexa acest act.

Regulamentul organic al pre muntenescI nu &elm o lege suficienta pentru scolT ; casi in Moldova, se ceru redactarea und legi, séti a unui regulament spacial al scaelor.

Dam in anexa acest regulament, pe care generalul Kiseleff, v6i;luram caq cerea prinresolutiunea de mal sus, pe raportul EforieI").

Dupe acest regulament***), instructiunea este impartiti in: Scott incepéterre, umani6re,invèldmént complimentar i cursurT speciale.

Scolile incep6b5re sunt pe curs de 4 anl cu urmatérea programa:Clasa I si II. Citirea i scrierea dupe metodul Lancastric, cele patru lucrar ale ariL

metice din gand, cu numere simpleClasa Ill. Catichismul, elem. gram. rom., geografia, elem. art. practica pana la frac-

tiuni inclusiv ;Clasa IV. Inceputul de geometr. si de mecanid practica, scriere prin regule gramati-

*) Vesli anexa.**) Vesa anexa de la acéstit paginn.

***) Nu este exact ceea-ce slice D. profesor Vitzu, cif regulamentul era lucrat n i83. Apareacésta evident din faptul cA Kiseleff '1 cerea IncA In lad t832.

12

Regulamentul prevale maï departe la cap. II, povaluirile pentru aplicarea metodeT Ian-castriene in scolile incepetére i regulamentarea primirel i trecerea scolarilor din.teo

178

cese, desemn liniar i cintarea bisericésca. Nofiunile de geometrie si de mecanica vor aveaIn vedere meseriile, dulgheria, zidaria, etc.

Umanierele se impart in 4 clase:Clasa I. Gram. rom. complectd, caligrafia, desemnul, elem. de 1. francesä;Clasa II. Gram. rom. (theme), elem. de geografie i chronologie, desemn, analis. gram.

de limba francesaClasa 1H. Partea 1, din istoria universala, art. ralionatä pana la fractiunI inclusiv,

limba francesa (analis logic), limbele greca i latina;Clasa IV. Terminarea ist. i aritmeticeT, linerea registrelor, 1. francesa (literatura), 1.

greca i latina.

Invetaturl cornplimentare urméza apt:4 in 3 claseClasul I. Retorica i invet. slobode, geometria, algebra, limba gréca i latina;Casul II. Ist. literatureT, logica i fisicaClasul III. Morala, archeologia i chimia.

Cursurile speciale vor coprinde: legile, matematecile aplicate i agricultura practica.Cursul legilor este pe treT anT:Anul I. Dreptul civil si comercial

II. Dreptul criminal i procedura;III. Istoria dreptuluT i economia politica.

Cursul de matematicT va fi de 3 anT:Anul I. Trigonometria aplicata la arta ridicireT planurilor si algebra sup.

II. Calculul diferenfial i intregal; apoT geodezia in vedere cu triank,rulatia;III. Mecanica i architectura.

Cursul de agricultura, iarasT pe.3 anl:Anul I. Principiile culturei de obste, botanica i mineralogia aplicatä la agricull ;

H. Veterinaria i economia forestiera ;HI. Economia industriali i practica. si tot felul de lucrarT folosit6re ce se pot

da paméntuluT românesc.

Se me ved pe 'Ana aceste categorii de scolT i cursuri slobo le; aceslea vor fi cursu-rile de ist. naturala, de limbele greca moderna, slovenésca i rusesca.

Scolile primare din jude/e vor avea local si mobilier de la primäriile locale silefile de la Stat.

Téte scolile judelene afara de cele din BucurescI i Craiova, vor avea numaT cele d'ân-têiü clase.

Urnaniére vor exista numaT la Craiova i BucurescT.bye/Muffle complimentare i cursurile libere se vor face numaT in Craiova i Bucu-

rescI.

179

das& in alta. Se mal face indemnarI institutoruluT de clasa a IV-a sa nu pérdd din vendere a aplica invétatura spre meseria ce aa sa exercite uniI din scolarI.

Sectiunea a II-a da povatuirile pedagogice pentru predarea materiilor in umanióre. Re-marcabile sunt vederile autorilor regulamentultil cu referinti la studiul 1. romanescI. Levom aduce mal* la vale, unde avem a vorbi despre progresele culturale din acest an.

Invataturile complimentare impartite In 3 clase, se vor face in 2 anl.In sectia III a regulamentului se daa programele cursuluI si povatuirI pedagogice.

La cursurile de agricultura se dispune alipirea unel mosil peutru ferina model in a-propiere de Bucuresci. Numai pe anul I, se va libera din casa StatuluI 150.000 lei pen-tru cheltuelile de instalare a scedei de agricultura si a fermeI model, iar pe anil viitorlspesele se vor preleva din fondul scaelor, iar beneficiile fermeT vor servi la imbunatatireat xploa t Arel'.

Cap. III, din regulament vine, cam taNia, sa arate organele administrative ale scedelor.Eforia este in frunte si se compune din 4 efod', 1 director si 1 revisor. Trel efod se

aleg din boieriI paménteni; al patrulea avénd a implini slujba de inspector pentru scedeledin BucurescI, trebue s'a' fie om cu sciintä. EforiI la vot deliberativ si '91 impart lucrArileintre el.

Atributele EforieI sunt :Administrarea avutuluT miscator si nemiscator al scedelor ;Privighiarea si imbunitatirea invalatureI ;Alegerea si numirea profesorilor si privighiarea asupra lorPrivighiarea asupra scolilor in genereAdäugirile de facut in invqamént, cu anafora, séa raport din partea EforieI catre sil-

panire.

Eforul insarcinat cu partea economica va implini functiunea si de dire3tor general alcase! scblelelor.

Inspectorul §i un membru al EforieI vor Ingriji de mersul invaläturilor, de modul cumprofesoril 'si implinesc datoriile, vor corespunde cu judetele, vor inspecta clasele, vor do-jani profesora* abatufl de la datorie, insa in mod secret.

Ce! 3 membri dintre boierI nu vor primi lefa.

Budgetul si socotelile se supun DomnitoruluI pentru fie-care an, impreuni cu un ra-port despre starea scedelor s'i de noile trebuin/.1 ale lor. Socotelile se cercetézi de control.

In judete se vor organisa comitete de inspeciiune dintre orä ent maI invatap, sub pre-sedinta ocarmuitoruluI judetuluI.

Sectia II de la cap. III, aduce a tributiile directoruluI sc6lelor.El ajula eforil la punerea in lucrare a intocmirilor pentru scorf;Va fi provizoria in colegiul S-tuluI Saya;Va carmui cancelaria scólelor;Va avea scire de tot ce se petrece in scolile din téra, prin inspectie personala, séa co-

respondenla;Va raporta EforieT despre t6te bagfirile luI de séma si imbunatatirile dorite ;

480

Va da profesorilor instructiunile necesaril ;Ca provisor la colegiul din S-tul Saya, va ingriji de scolari O de internat.

Sectiunea III, se ocupa de cancelaria scedelor, compusa din un secretar, un casier, unregistrator s'i 2 copistI. Urrnézi atributiunile si indatoririle acestora.

La sectiunea IV, cap. III, se dati instructiunile pentru revisor, pentru inspectorul sco-leI din Craiova, care va fi unul dintre profesoriI scelleI si pentru epistatttl materialuluIdin colegiul din S-tul Saya, insarcinat cu iogrijirea materiala a scelleI.

Cap. IV, &ateza despre profesorI si scolarY.Alegerea profesorilor si invèlatorilor este lasata in séma EforieL Cel numit profesor, sefl

invèlator, nu pote fi !atara definitiv prin decret Domnesc de al dupe un an de incercare.De la invètatoriI de sceile judetene nu se cere alte cunoscintI decat studiile incep6t6re

si metodul lancastric, cel vor pu tea invOta la S-tul Saya, primind pe timpul cat vor in-véta o lefa de ajutor de traiii pe 6 lunI.

Cumulul a duoè catedre este ingdduit. De la o a treia catedra, pe care nu o il5te ocupade cat ca suplinitor, va primi numaI jum6tate din lefa.

Sectiunea II, tratég despre datoriile profesorilor si le da povèluirI didactice.

La acestas1 capitol, in sectiunea a III, se tratad despre résplätirile de dat profesorilor. Secere pentru el, sa fie boeritl si bine consideratI si la bètranete si li se dea pensiunI. Dupe24 de anI de serviciii vor primi intréga lefa.

Corpul invNatorilor se imparte in 3 clase:Clasa L Profesorii de studii complimentare si speciale, directorul s't inspectorul;Clasa II. Profesoril de umani6re si revisorul ;Clasa III. InvOtatoriI de clasele Incep6t6re.

Sectiunea IV, de la acest capitol se ocupa de scolarI, de admisiunea lor, si de obliga-tiunile lor. .

Pentru clasele de umanike scolariI vor pliti cate 15 leI pe trimestru si cate 30 pen-tru cursurile speciale.

Suma adunati va servi pentru tiparirea de cartl didactice.Scolarii carI el invèlat in scoll private vor fi admisI J'ara platd numaI la examenele de

clase primare. EI vor trebui sa poséela si atestate de unde ail invOtat. InvOtatorul lor tre-bue sa ile perselna cunoscutä EforieL

Pentru admiterea in clasa II-a pana la a IV-a umani6re, scolarul plätesce jumOtatea in-scriptieI lui pe aniI trecutI si un galben impèrdtesc pentru examen.

La cursurile complimentare pldtesce a treia parte din inscriptiile pentru clasele urna-niore si un galben pentru examen.

Pentru cursurile speciale, a treia parte din inscriptiile umanièrelor §i a complimenta-rilor, duoI galbenI pentru examenul de umani6re si 3 gdlben1 pentru complimentare.

Sectiunea a V, se ocupa de examene 9i de promotiunI.Sula duoè examene punce pe an.

181

Notele se insémnä de la 1-4.Scolarii cari capati nota 4, pot da mal apol un al duoilea ba 0 un al treilea examen

de corigere. Cu nota 4 ramane repetent.Dupe examenul al duoilea semestrial se face un examen general cu solemnitate, in Bu-

curescI sub presedinta Logof. bisericesc lar in judete sub aceea a ocirmuitorului.Urméza aci programa solemnitätei.

Examen general de umani6re i complimentare, set cum n numim astap baca/aurea-tul, 6 prevaçlut la art. 184.

Acest examen se face inaintea profesorilor cursurilor speciale, sub prevdinta celul malIn vérsta. Acest examen da dreptul la diploma de laureat in invèlaturile slobode, pentruumaniore; de laureat in sciinte i mestmguri pentru inv6tatur1 complimentare; de advo-cat pentru cursul legilor 0 de inginer civil pentru cel de matematici aplicate.

DipIomile se plätesc de la 2-8 galbeni.Urrnéza dispositiunl relative la liberarea diplomelor.

Sectiunea a VI tratéza de vacantii : 15 Oile la Pasci 0 o luni pentru scedele incepa-Ore, de la 15 Septembre la 15 Octombre; pentru sceplele umanióre de la 1 Septembre la15 Octombre i pentru cursurile speciale de la 1 August panä la 15 Octornbre.

Deschiderea cursurilor se face cu solemnitate religi6sä.

Cap. V tratéza de internat sad de pension de WV, de orgänele de administratie aacestuia (provisor, censor, econom, easier), de scolaril bursieri gratuiti 10 la num6r, décävor fi 50 de solventl, 20 la numar, de vor fi solve* 100. Pe länga solventii hitretinutidin venitul solventilor se vor intretinea ca bursieri gratuiti 12, direct din casa scedelor,luati prin aleg,ere dintre eel mai buni, pentru a deveni profesori in scaele nationale.

Se cere de la bursieri i solventi vérsta minima 8 alai i maximä de 15.Se admit semi-bursieri, aded call nu dorm in internat, ci aü flume pranzurile.Internatul se aséda provizoriä la S-tul Saya.Urméza feprte pe larg regulamentul internatului cu budgetul de venituri i cheltudi.

Sectiunea a II de la acesta,T capitol se ocupa de organisarea unul pensionat pentrufete.

Programa sc6/ei alipita la acest internat de fete este pe 5 ani, i anume

In anul I:Cetirea i scrierea,Lucrul de mänä ;In anul II:Caligrafia,Inceputuri de gramatica,

aritmeticä,Lucrul de marl;In anul III : .

Elemente de geografie,Ortografla limbei francese,Cetirea i scrierea in limba romand,

182 -.-.

Catechismul legeI crestinescI,Continuatie de aritmetica, desemn, lucru de mana ;

In anul IV:Elemente de istorie, compunere in limba francesa,Exercitil de scriere in limba romanésca,Aritmetica aplicata, desemn,Lucru de mana;In anul V:Elemente de istoria naturall, invétäturI morale,Compositie in limba romanésca,Tinerea registrelor,Mestesugul cuchnieT, lucru de mana, desemn.Fetele carl ati terminat cursul de 5 ani vor rgmane inca in pensionat maI mult timp)

indeletnicindu-se la crescerea copiilor si economia casnica.Limba de Inv6t6mCnt In scóla de fete va fi cea trances& !!

Internele fiind solvente vor plati cate 65 galbenT pe an. Din economiile de la solventese vor putea linea pana la 20 fete gratis, alese dintre cele mal cu merite, fiice de func-tionarT.

Admisiunea fetelor de la vgrsta minima de 7 anT, pana la maxima de 12.

Sectiunea Tiren titlul : «IntocmirI deosebiteD, prevede organisarea biblioteceI de la S-tulSara si din Craiova, consacrand pentru acésta 5.000 leI pe an, pentru cumpgrarea decartI. Se vor concentra la biblioteca S-tul Saya : /A:de carpe si manuscriptele existandacum in diferite locurT publice, precum: Mitropolit, Episcopii, MonastirI, etc. Se dispttneca autoril si editorii sa dé, din orI-ce opere vor publica, cate 5 exemplare, din carl 3 pentrubiblioteca din S-tul Saya si 2 pentru biblioteca din Craiova.

Unul din profesorI va fi bibliotecar la fe-care.

Cind mil' lei se vor intrebuinta pe fe-care an pentru cabinetul de fisica, chimie, geo-metrie, mecanick modeluri de architectura, agricultura, coleciii pentru istoria naturalkstampe si altele.

Duog-c<led mil leI pe tot anul se destina pentru tiparirea chillar didactice. AcestI banIse iali din inscripliile scolarilor, precum s'ari vglut mal sus. Dinteacésta suma Eforia vallorad premil pentru traductiuni si alte lucrurl folosithre la instructiunea publica.

Se dispune tramiterea din cand in cánd a unor tinerT in strginatate pentru complecta-rea studiilor, cu obligatiune de a deveni la inteircere profesorI la scedele publice.

Venitul total al scélelor este cel fixat de regulamentul organic in suma de 350.000 le.f.Regulamentul noti se multamesce Cu acéstä suma pana la 1840, iar de atuncea sperd a

dobéndi adaugia.In fine noul regulament anexéza statul general al tuturor scaelor si institutiunilor

prevNute mal sus.Urméza in fine, ca anexa, un program indicand Oilele si orele de predare a materiilor in

Une categoriile de scoli mal sus argtate, afara de cursurile libere.

-- 483

Intru cat cele proectate mai sus aii respuns Cu realitatea, ne pote areta comparareabudgetului intocmit pentru timpul de la Martie 1832-1833, comparatiune, ce lecto-rul o va face lesne cu prevederile din budgetul anexat la regulament.

Acest budget pe 1832 se resuma ast-fel :

Al La scoli primare s'a prevNut cifra de 90.000 de lei, cate cu 2 profesorT p/atitT,cel de la clasa I, cu 150 lei si cel de la clasa II, cu 200; fies-care d'intracesti profesor! osa aiba numai un clas in care va fi dator sa dea legie (sic) duce cesuri inaintea pranOu-lui i duoe dupe prânO *).

Scolile ce avail sa fie platite cu acesti 90.000 de lei sunt urmat6rele: Cerneti, T.-Jiu,R.-Valcei, Caracal, Slatina, Teleorman, Giurgiü, Urziceni, Braila, Fo4anT, Buzéü, Sa-cueni, Ploesci, Tergovistea, Pitesti i Campu-Lung.

Tot in suma de 90.000 lei infra i onorariile milli- revisor, ca sa mérga sa cercetezeinvetaturile pe la deosebitele scede ale Printipatului"), cu Ida de 300 lei pe luna.

Nu mult dupe redactarea acestui budget, in 1 Noembre 1832, Eforia scedelor luand inbägare de sémä ca indeplinindu-se numerul scélelor de prin judge un revisor numai, nuva putea fi de ajuns ca sa facä cuviinci6s4 inspectie pe la Ole aceste sae infiintézaal duoilea revisor de judge si numesce in acest post pe D. Nicorescu, tot cu léfa de 300leI pe lung»

B). Sc61a centralei din Bucuresci.

Sub acésta rubrica budgetul pe 1832 cuprindea o scela primara cu duo! profesor!,unul de clasa I, plant 250 de leT, i altul pentru al duoilea cu 350. Se maT preved orga-nizarea Inca a patru sc6le primare in 4 plc-0i ale orasului, dandu-se 200 de lei profeso-rului de clasa I si 250 celuI al duoilea.

ProfesoriI gimnasiului urméza apoi ast-fel prevelutiCali gra fla cu 2 cursuri pentru scolaril de la I-iul si al II-lea clas, 150 lei pe luna

profesorul de gramatica,.«va preda inchipuirea") limbeI romanesci, va avea numaT un classi va da leche 2 césuri inaintea prat-141M si 2 dupe praru,1», 400 le!.

Profesorul de aritmetica si de geometrie «Ara avea iaräsi 2 clasurT, unul pentru scolariide la al 3-lea si altul pentru cei de la al 4-lea, va preda in fie-care d'intransele cate 2césuri», 500 lei.

eProfesorul de limba romanesca va face analisul cartilor carT pot sluji drept pilda des-pre stil si va deprinde pe scolarT la 'chipul scriereI (dans l'art d'écrire). Acelas va da lec-tie si de istoria generala. Acest profesor va avea 2 cursuri pentru scolarii de al 4-lea i al5-lea clas si va da 2 lectil pe WO. Oiva», 500 lei léfa.

«Profesorul de limba grecésca pentru incepetori va preda scolarilor de al 4-lea si al5-lea clas si dupe urmare va avea 2 cursuri pe Oh, 400 le!.

«Profesorul de limba frantuzésca pentru scolarii incepetori; va avea numaY un clas decésurl pe Oi.»

*) Nota aflat n chiar budgetul original.**) Nota, idem.

***) Nota din budgetul original, precum aunt §i cele ce urinal la vale, Inchise titre ghilimele.Ve4f In artexa. Intregul budget.

184

«Profesorul de desemn va avea 2 clasurI, pentru scolarii de la al 4-lea i al 5-lea. 300lel 101 v *).

aProfesorul de limba franfuzésca pentru scolariI mi mal inaintati va avea numal unclas de 2 césurI pe di», 200 leI lefa.

Profesorul de limba slavonésca, 250.rusésca 250.

. o turcésca, 300.nemlésca, 250.

Totalul lefilor acestor profesor' de la S-tul Saya, era de 85.200 le" pe an.

C) Pentru scóla centralä din Craiova s'A prevèdut condeile urmateire:O sceda primara cu 2 profesorI, ea la Bucurescl ;Profesor de gimnastica, ca la Bucurecd, cu MI de 150 leI pe luna;

e) Profesorul de geografie «va avea numal: un das in care va Intrebuinfa 2 cesta.i pedi», 150 leI ;

Profesorul de aritmetica «va avea numaI un clas la care va intrebuinta 2 césurI pedi», 150 leI ;

Profesorul de limba grecesca «2 clasurI cate 2 ore pe di de fie-care» 200 leI;fl Profesorul de limba frantuzésca aduod cursurl de cate 2 ore pe 0.1», 200 leI ;g) Profesorul de limba romanesca. «va urma precum s'a dis de cel de la Bucuresci»

350 'el lefa;h/ Profesorul de geografie ala clasul II, 2 cursurI pe di», 150 leI;i) Profesorul de limba grecesc.1 «un clas de 2 ore pe di», 150 leI ;,ll Profesorul de limba frantuzésca anumaI un clas de 2 ore pe 01», 200 leI1) Profesorul de algebra §i de geometrie anumaI un das de 2 ore pe di», 200 leI ;mi Profaor de limba frantuzésca (superior), 200 lein1 Profesor de grecesce, 150 leI.

«Unid din profesor): va locui in sceda §i va 1mplini slujba de inspector, lefa 100 id,»

D). Saga complementara din Bucuresci.Totalul speselor prevNute pe 4832, a fost de 39.000 leI. Jata condeiele principale:a) 'Un provisor insareinat Cu ori-ce privesce directia inv6taturilor si materialul scéle-

lor centra% qi complimentail din BucurescI, precum si cu inspectia tuturor scedelor Prin-cipatuluI, va avea cancelaria sub a sa directie», lefa 750 Id pe luna

bl Profesorul de bimba frantuzései §i latinéscit 4duo6 clase», 500 leie) Alt profesor de acesté§I materii «pentru scolariI mal inaintafi, 2 cursurb, 500 leT ;

Profesor de bimba grecescä «2 cursurI», 500 lei ;Profesor de algebra §i de trigonometrie aplicata la meqtqugul de a ridica planurI

topografice§c1", 500 leIfl Profesor de legI a2 cursurl pe di», 500 leí.El Cancelaria scedelor cu un casier, secretar, 3 scriitorI, 6 eimen1 de slujba §i spese di-

verse, se urca la suma de 31.200 leI.

*) Kiseleff a pus la acest condeili din budget observarea : «Dans le dessin il faut sur-tout la topographie et l'arehitecture chile.» Se scie a profesorul de desemn era Valenstein care s'a-rétit nemultumit cu léfa ce i se actea, slicênd A nu'/ remlne timp A se ocupe ce portrete In uleitl.(Petitiunea sa din 20 Septembre 1832).

485

F) Sub titlul de cheltueli extraordinare se preved intretinerea a 42 copil cu cheltuialasc6lelor cate 1.200 leI pe an, eacestia vor fi primitI in versta numal de la 7 pana la 42anT D;

Pentru cumperatórea cartilor trebuinci6se i peutru talmacirea acelor care se vorsocoti tinerimei trebuincióse s'a preveçlut 4.000 leT, dar in budgetut definitiv s'a redus la2.000;

H) Pentru 2 tinerI scolarI, ce se vor trimite a se desevirsi pe la universitatI streine,12.000 leI pe an amenduoI '`).

Totalul speselor proiectate pe 1832 a fost de 350.000 le!, iara in budgetul rectificativ(Anexa b.), a fost de 370.400 leI.

Veniturile declarate prin acest budget din 1832, erail urmatórele:

78.588 leI excedentul din trecut;350.000 alocatl pentru scólele publice din veniturile vistierie ;

7.900 veniturile MonastireI Obedeanu ;4.300 , de la cele 2 mosiI a scólei Ionascu, din Slatina

600 dobénda capitaluluI de 7.500 leT, daruit de reposatul Episcop de Argespentru so:51a din PitestI

133.700 , Arierat de primit din ultimul semestru al anuluI 4831, din suma de175.000 leI ce a fost destinata scólelor si din care nu s'a primit de cit suma de 41.300 leI.

Peste aceste condeie budgetul definitiv pe 1832, a mal* inscris sumele urmatóre :

3.000 161 pentru 10 candidap, carI vor invelametodul Lancastricesc. la sc6la normaladin Bucurese, ca sil dea mal la urma lectie in orasele judeplor, cate 100 leI pe luna, incurgere de 3 lunI pentru fies-care ;

4.000 leI pentru mobilele trebuinci6se la 4 scoli ce se vor llanta in pláiile Bucures-cilor ;

30.000 leI construirea unuI ski In jurul scóleI si a uneI mare sal! de 500 de scolarialte reparatiI35.000 leY zidirea uneI scolI publica In Craiova, pe locul oferit de oras. (Anexa B.).

La finea budgetu/uI de veniturI, Eforii scólelor : Alexandru Filipescu, §tefan Bala-ceanu i Dimitrie Stirbeiû, aduc urmätórea Insemnare

da anul 1791, Mihaid-Voda Sutu, aa daruit mosia Caracalul, D-luI Banultd Cons-tantin Filipescu, carele a lame() mal pe urmä pe séma scéleI acestuI oras ; dar fiind-cadupe aceea aütrecut multa vreme locuitoril CaracalenI nu 'si-aa implinit legatura, D-lulVornicul Grigore Filipescu tras la judecatä, In Oilele luI Grigore Gbica ; atuncl prin-tr'o anafora a DivanuluI s'ad Indatorat locuitoril CaracalenI sil dea de isnóva in scris, ce incurgere de 2 anI vor implini legatura ce l'acuse maT nainte, iar de unde nu, sil fie supusIosandai dupe judecate. De atuncea ai trecut 6 anI i nicI o urmare despre acésta legaturanu s'aii fecut, dupe cum se vede din documentul ce se afla in cancelaria scaelor.»

*) In budgetul definitiv fu prev6Jutlt tntretinerea numaY de 5 copiY urmand a se adaugi cel-altybursied la urmatorul an scolar, cum explica P. Poenaru 3n cuvantul salí de la 28 August 1832,cuvant ce clam integralmente maY la vale.

**) Kiseleff amintesce cu creionul pe margine, pe bursierul Vacarescu, dupe ce la condeiul celor12 bursierY a pus Intrebarea : aQui les 12?» care a provocat reducerea numeruld la 5.

186

Pe proiectul de budget trimis in observarea luT Kiseleff, pentru 1832, Generalul pre-sedinte al Divanurilor a insemnat, precum véluräm, pe margine, Cu creionul unele obser-varT pre cad ne credem datorT a le iminti pre cat ail fust posibile cetirea lor.

La paragraful saelor primareell faut étre très-actif dans la surveillance des modèles qui peuvent étre mal rédigés

et avoir des conséquences funestes.»La nota budgetuluI cä profesoril din judete vor avea de predat cate 4 ore pe çli, Kise-

leff intreba : eQui dans les districts est tenu de surveiller les écoles ?»Kiseleff putea sa afle trecutä mal la vale léfa until revisor.La condeiul Cu léfa profesorulul de aritmelicä i geometrie de la gimnaziul S-t Saya

«Il faut que cette place tende a former des arpenteurs».Tall ideea urmarita apoT de Petru Poenariu, precum mal sus s'a védut.La profesorul de limba romanésca : ell faut surtout pour cette classe indiquer les cours

et les ouvrages a suivre et a consulter.» *).

Despre starea scélelor din téra romanésca, eCurierul rom.)) publica o dare de sémä pecare o reproduce «Alb. rom.» din 15 Maift 1832.

De asemenea informatiunT se pot culege i In därile de séma de la ocasiu,nea solemni-tätilor de examene,

Iata naratiunea, dupe eCurierul rom.,, a solemnitäteT de Dumined 28 August 1832din Bucuresd, solemnitate incununand anul scolar 1831-32 ").

«Duminica la 28 August : de fata cu Prea Sf. Parintele Ocarmuitorul Sf. Mitropolil,Prea Sf. Sa Parintele Episcopul BuzäuluT, Vita boierimea si o multime de privitorT, s'atifäcut examenul public scédelor nationale, dupe chipul urmator

«Sala cm mare a sc6leI era impodobita de cununI i gherlande de florT, in parlen cead'inainte sta inaltul cliros, i boiera de antéia trépta ; in midlocul saleI, dinaintea uneImese era DD. EforiI sc6161 i Ministrul celor BisericescI s't al Instructiunei publice ; si D.Colonelul Fonton, Unul din mddularile ComisieT oranduite spre revizarea scélelor ; in fatase afla oranduite téte eke erati de trebuinta la cercetare, precum sfere, harte, s. c. 1., si

de aicea se incepea cea-l-alta adunare si se sfirsea pana in fund cu multimea de scolad,unde era orinduit un cor de cantaretT.

«De °data cu baterea césuluI ylece, corul incepu sa cante Cantarea diminetiI, dupe mu-zica Evropienésca, de D. Esse.

eDupe acésta D. Poenariu Provizorul scédelor ail spus un euvént Vide elocnent i sim-titor, in care aú dat o rapede idee despre istoria i inceputul scéleI romanesd, si urma-

*) Veg anexa la paginile acestea A si B. Aceste anexe sunt un concept ta limba francesa, din3 Martie 1832, raportuluI EforieI catra Kiseleff, supunêndul

Comptul venituluT si al cheltuelilor pentru 9 lunT din uraill, din 1830, pentru anul 183e si pen-tru cheltuelile a duo lunT Arita din 1831

Budgetul pe ultimile io lunT din 1832Statul definitiv al speselor scólelor aseçlate dupe veniturile lor, ca At serve de basa la budge-

tele anilor viitorT.

**) VeçlT (Alb. rm.» No. 75 din 22 Sept. 1832.

187

rea invetaturilor pana acum, si pe urine, aú aretat rodul invetfiturilor de 5 luni de arids'at inceput cursurile dupe intocmirea cea noua a sc6lelor.

«Dupe acest cuvent plin de energie, ce ail patruns Ord la lacrimI pe privitorY, Indatis'a Inceput cercetarea scolarilor, scotendu-se din fiesce-care clas cate duo! scolarT.

«Asa, maI antei incepura a se cerceta scedele incepetóre, dupe metodul lancasterian, lacetit, scris, la catechism. Pe urma clasul II dupe metodul luI Lancaster, la inceputudde aritmetica, de geografie ì catihism, la cue examen a fost si D. G. Popp.

aApd se aduserä in cercetare DD. SholeriT salei centrale, i s'ae examinat la cele ur-matere

«CIasuI Ill. Calig,rafie, profesor D. A. Popp.«Gramaticä, analis: Gramatica i logica, adeca desfacerea peri6delor in propozitiT. Exa-

minator D. I. Popp. Geografia pe larg; Examinator D.If. Genili. Aritmetica inaltä, fractil,puterl s. c. 1. Examinator D. G. Popp;

aClasul IV. Geometrie, examinator D. Provizorul Poenariu.«Istoria sacra., examinator D. Ef. Poteca;

«Clasul V. Gramatica Umbel franteze, examinator D. S. MarcovicI.aDesenul, ski zugrävitul, profesor D. ValensteinaClasul VI. Legile, dreptul civil al parnentuluT, Examinator D. C. Moroiii.«Limba grecesch veche, in care talmacirea s'a fäcut d'a-dreptul in limba romanésca,

ia r nu dupe chipul d'inainte, dinteo limbi streinä In alta lar streind, care se çlicea a sechiama Ecsit isis I Examinator D. G. Ioanid.

Sfersindu-se inteacest chip cercetarea, chiämat inaintea adunaril top tineril, earls'aii aretat vrednicl de silintele profesorilor lor, impartit premiurI (darurI) dinmana MinistruluT InstructiuneI Publice, strig,andu-se pe nume de D. Provizorulscólelor, i facenduli-se cunoscut In obste asemenea pe anurne darurile ce primesc, carIaii statut in cele urmateire :

«AtlasurI geografice, gramaticI românesd, gramaticI de poezie, gramaticI de limbafranceza. Marimea romanilor, Biblioteca instructiva. Contes moraux de Marmontel, Dis-cours de l'hist. Universelle et Oraisons funebres de Bossuet, Petit careme de Masillon,Plutarque de la jeunesse, Morceaux choisi de Bunn, Trallé d'arpentage, geometriI fran-tuzesd, AritmeticI, Algebre, Modele si isir6de de zugravie, Istoril, Dictionare ale Aca-demid.

«De aidea ati trecut DD. Erorif scold d'impreuna cu Ministrul Instructiund publicoD. Colonelul Fonton, in alta sala deosebI, i &And hotarire despre rezultatul ezamenuluI,ail ales dintre tineriI eminent!' ce s'ail cercetat, cinc!, carT ati a se tine cu cheltuiala sc6-lelor pana ce vor sevirsi cursurile ce all sa urmeze.

«Nu 'Ate cine-va sá descrie multamirea ì bucuria acesdi adunar! ; vedea cine-va ti-neri uimii i afarti din sine, de coraj, bucurie si de naclejde, allii vestejitl cu totul cadn'aií esit i eI la cercetare, arOnd de cel ma!' nobil foc, sa se invrednicesca i ei o-data, de atata lauda. Vedea cine-va parintI cu lacrimI pe miff privindusI fiii lor, singuranadejde a betränetelor lor, cä deschis un drum prin parintésca Ingrijire a guver-nulul, ca sa se ,p6tä crece ast-fel cum sä fie odalä crestirit adeverati dupe duhul evan-ghelieT, cetateni buirT, folosi tori Statulul, i lor spre mAngaere. Vedea cine-va pe prici-nuitoril acestor inceputurI mautuit6re, insusI in acel Raid paméntesc, a fi atat de fericiti,singurI culege rodul faptelor i blanda lor consciinta, ca un anger ceresc a versa man-gaerea in inima lor cea infrantä. Vedea cine-va pe vrednicil de OM lauda Profesor!, res-

188

platitT de ostenelele lor prin multamirea si bine-cuventarea obstésca ca dobendea o altafinita i remanea fara a sci ce sa respurpg la multamirile pArintilor. In sfersit vedea cine-va un public, din gurile caruia resuna bine-cuventarea, vq.end o generatie noue caMalta, o tinerime, ce este Urea némuluI remitiese, ca si desvolta cu norocire ca sa dea ro-dul unel societAtI temeInice si felicite.

aDesracendu-se adunarea, Prea Sfintia Sa Pärintele Ocarmuitorul Sf. MitropoliI,bine-euventat pe DD. ProfesorT i rodurile ostenelilor, chIamand ajutorul Ceriultif, ca inved sa1 sprijinésca si sal Intarésca intru a lor folositAreOstralucita. carierä. §i pe urmaD. Vornicul pricinilor din Iduntru ad multarnit tuturor profesorilor din partea a Ud&boierimea pentru sporul i silinta ce ad aretat.

aDupe acésta, tuturor scolarilor ce s'ad lnaltat la alte invetaturT niai marI li-s'ad datatestaturT de inveläturile ce ad urmat dupe a lor silintä, insemnand la fie-care dupe me-ritul sed, la unii aretand ca ad urmat invetaturile cu silinta, la alii cu multa silintfi, laabii cu bulla purtare, i la altil cu buna purtare i cu silinta, sed cu multa silintä.»

Jata discursul luT P. Poenarul, din 28 August, dupe aCurierul rom.r No. 61, din 4Septembre 1832

Cuvènt Ois In scOla Nationalit din Sf. Saya, la examenul public, de D. P. PoienarulProvisora' se6lelor, la 28 August 1832

(Uta adunarea ce asta-4I face cinste saelor Cu a sa infolisare aicT, precum tot omulsimtitor de folosul obstesc, este bine incredintata, ca crescerea i invetaturile ce se dad ti-

. nerimeT, sunt ast-fel de legate cu seirta od-caruia Stat, in cat t6ta fericirea uniff ném lamade la buna crescere a tinerimeI; a§a dar buna educatie fies-caruia in parte si fericirea tutu-lor de oNte se tin de mana.

De aceea Napa RomanéscA trebue sa simtä, ca pe langa alte facerI de bine, ce s'ad re-vArsat peste densa, de cand se afld subt sprijineala maI de aprépe a Augustulul protectoral Printipaturilor RomanieY, i incredintatd Ing,rijireI prea vredniculuI i imbunatitituluIsed vechil, cea mal mare dovadd de Ingrijirea parintéscd ce are släpanirea de acum pentrufolosul obstesc, este aseOarea scaelor Nationale pe un bas mal temeTnic ; del Cu Une aacésta. trebuing a fost simtitA aid maT de demult, pana acum inca telte stradaniile ce sefAcuse din vreme in vreme pentru sc6le nu putuse dobendi urmarea dorna. ; felurimI deneinlesnid si de intemplArI aù fost pana mal deundp protivnice intemeeriT uneI scede Na-tionale. La cea maI d'Anteiti a eI intocmire acésta sceila a avut a se lupta cu ideea ce pre-domnca pe atunci, ca nimic nu se p6te inveta In limba roman6sca si multa vreme inca nus'ar fi putut apera de acésta napaste de nu ar fi avut pe cel mai vrednic de lauda roman,despre ale sale sciinte i patriotism, pe George Lazar Doctor de Teologie si de Legl, careel anteiasT data, a propus ideea de a se intocmi o sc6la in bimba PatrieT, si el singur s'aluptat cu t6te neinlesnirile, facend In limba romfinesca cursurT de filosofie si de materna-tica. Acest invelat bärbat, prin a sa nepregetare i infocata iubire de ném, isi dobendise,dupe a sa dorire, sprijinitorI, pentru cultura limbd romanescl, pe ca/I-va din ea. mai curavna boied patriotT, i maI ales pre reposatul Banul Constan tin Baldceanu. Cu al acestorbunT patriort ajutor scdla romanésca in patina vreme a dat dovada netägaduitä de hiles-nirea cu care se pot una invelaturile In limba patriei, cdd din scolariI d'atuncI aù esitbarbatT, carI acum fac cinste némulul: D. Eliad proprietarul tipografiel, si D. Palodi In-

- 189

ginerul; urmindu'sl aménduoI invèfdturile sub r6posatul Lazdr, n putini vremecut vrednicI de a Implini i slujba de profesorI publicI, si ale lor ostenelI ati datmult rod. Dar nu a tinut mult asa, &del scólele peste putin ati avut a suferi felurimI de im-piediedrI, in cdt lateo vreme rèmisese tóti greutatea ei pe singur D. Eliad, care, pentruo singura dragoste a'sT Impartäsi invèfitura tinerimel a suferit tot felul de strimtorarIacest nepregetat tén6r nu numaI ci a scos scolarI, carI astäsiI sunt profesorl vrednicI deacest nume, ci a cultivat si limba prin multe lucrid ce s'ail dat la lumini, filtre eareeste si Gramatica limbeI rominescI, i printr'acésta tineri mea invétä acum In scóld cu In-lesnire a'sI regula ideile i espresiile In limba pärintésed.

Mal la urmi scóla se intocmise de isnóvi i prin incuragiarea ce dobéndise sub domniabunului patriot Grigorie Ghica, se aseslase iaräT cursul de filosofie, de matematici si delegI si se urma cu bun spor, dupe cum s'a vèslut la examenul public ce s'a dat pe atunclfatä Cu Domnul í eu tótá boierime. Putin bis& dupe aceea s'a intémplat iarisI, dupe cumeste sciut tuturor, imprejurdrI protivnice, carI aû fost mal' sus de voia omulul si asa se6-lele, precum bite cele alte institutil public,e, nu ají putut mai niel odaid si se bucure deun ir de anI linistitI, tóte ají fost färd de niel un cipithiii pand mai deundsli, când o pi-6inalti ingrijire ce ocrotesce Natia romänései a dat, ea si dic asa, o suflare de viatd orne-niril dupe aceste locurl, si dupe ce t6te furtunile s'a(' potolit, afländu-se capetenie a oeir-muirei D. de plin imputernicit President Generalul Kiseleff, care s'a ivit ca un lueéfir casi lumineze pasurile tuturor dregätoriilor pentru inaintarea némulul spre fericire, s'a pushure altele iscólele la oranduiala, i acum tinerimea se p6te lesne impärtisi de Invèti-turä in orl-care parte a Principatulul, cdcY s'a ficut chibzuire ea in tóte orasele de cape-tenie ale judetelor si se afie cite o scólä de metodul Lancasterian, av6nd fies-care cite douielasurI, unul pentru deprindere la citire si, la scriere i altul pentru Inviliturile elemen-tare de catechism, de arilmetied, de geografie si de gramatieä. Doui-spre-slece dinteacestescóle s'ai i desehis, si peste o mie de tinerI s'ati impartäsit pAnä acum de invétäturI; iarcele-alte sépte scóle s'ad intarsliat a se asesta din pricini ei nu s'ai dat inci pe la acelelocuri inciperi cuviincióse pentru sceple ; pilda insi de sporul ce fac sc61e10 ce s'aft aseslatprin cele-alte judete, va face si pe locuitoriI dupe la locurile pe unde nu sunt se6le sisimia folosul ce p6te isvori dintr'o ingrijire parintéseä, precum este acésta ce are acumstApinirea pentru Impirtirea luminilor, si se vor indemna a inlesni implinirea acestuIsfèrsit de fofos obstesc.

Pentru Inv6titurI mal inalte aseslat duoè alte sale centrale, una in Graiova s't altaaci in Bucurescl, fies-care eu cite doui-spre-slece catedre, adeci pentru gramatici, arit-metici, caligratle, istorie, compositie, geometrie, pentru limba frantuzésed, pentru cea gre-césed i pentru desen.

In cea dupe urmä, pentru ca si se indeplinésci óresI-ce mai mult Invètiturile, s'al"' a-diogat la set:da din BucurestI i eursurile de legI, de trigonomeirie aplicatä, de literaturafrantuzésed si de limbile nemtésed, latinéscd, rusésci i slavonésci.

Dupe ce s'a intoemit inteacest chip educalia tinerimeI de ob§te, care este cea mai d'in-téiti Ingrijire ce trebue sä aIbi o natie, i cea mai sana datorie a stipAnirei catre fies-carefamilie, s'a fäcut chibzuire lita i pentru aseslarea unui pensionat, unde un óre-care nu-mir de copiI alesI si se ele sub o Ingrijire mal de aprópe la a lor educa/je, si si se dea

490

printeacésta inlesnire pArintilor ce sunt sedetorl Cu depärtare de acéstä capitalk dintea-cesll tinerI pensionisti unii se lin cu a lor cheltuialk iar alii cu ajutor din casa scelelor.

Acesti dupe urine. hotArit a fi in numer de duoi-spre-dece, cari top se vor alegedin scolarii earl' vor face mal mult spor la invetOlurä In vremea urmá'reI lor la scela Napo-nalA ; de astä-dati ins& trebue sä se alégg numal cinci scolarI, pen tru ca sä remanä si laalt examen mijloc a se lacuraja 4colari1 printeacest fel de alerere.

Acum, dupe sfärsitul anulul scolastic, s'a facut cercetare public& scolarilor la invätätu-rile ce ail trecut, ca sa. se clasificeze fles-care pe potriva urmAreI luI la invetaturi i pur-täril sale in sag. Resultatul acestor cereal!!! puindu-se acum inaintea acestii cinstiteadunOri, se va face cunoscutä tetà urmarea ce s'a facut la invetaturI In scialele Nationale,si de se va gasi ca acest resultat nu respunde la ate dupe dorintA, se face rugaciune cin-stiteI adunärì a lua in bagare de sémd, ca. acesta este rodal numaI de cinci lunT; cäci nu-maI de la Aprilie 1 s'ail inceput cursurile in saga dupe oranduiala cea noui, fiind-ci maInainte a trebuit sA se dea scelelor o intocmire maI temeInick sa se facä meremeturile ceera trebuinciase, dupe ce s'a primit seek din SI. Saya pe séma Eforil; aceste chilnuirT,vremea ce a remas fiind ferte scurtA nu s'a putut intinde i deslusi tete inveliturile dupecum trebuia.

Cu tale acestea, cinstita adunare bine-voind a face cercare de sporul invelAturilor princercetarea unora din scolaril fies-cAruia clas, se va incredinta, ca. atat invetatoriT strA-duit ca multä ravna a face pe tinerime sl inainteze la invepturI, cat si din scolarI ceImai mulp ail urmat cursurile cu multä suinta, i ca. uniI sunt vrednicl de cea mal marelaudä ; cu un cuvänt tinerimea ce a urmat in calele Nationale meritéza incurajare. Deaceea s'a facut rugaciune acestif cinstite adunärl sä cinstéscA sceda cu a sa infatisare,dupe ce se vor cerceta inainte-i scolaril ce se vor infatisa de al lor Invetatorl, sä bine-voiascä a alege dinteensiI cincl pentru a se tine la invelätura cu cheltuiala scelelor pánAce 's1 vor sevérsi cursurile ce ati a urma ; i atat acesti cinci scolarl ce se vor alege, cat

cel-alp ce meritézfi incurajare vor primi din marine Dumnéltil Marelui Logofät al tre-bilor BisericescI si al inve/Aturilor, prerniile ce s'atl hotärit pentru fie-care dupe al sellmerit.

Acesti scolarl sunt :Turnavitu Scarlat, cu premiul la geografie si la istorie ;Ghica ban, cu premiul la geometrie i accesit la aritmeticATurnavitu §tefan, ca premiul al II-lea la geografie ;Calinescu Meca, cu premiul al II-lea la geometrie ;Papadonatu Nicolae, ca premiul la aritmeticA í accesit la geografie ;Dragodan Spirache, ca premiul tí.l II-lea la aritmeticA, i accesit la gramaticfi.Cälinescu Costache, ca premiul la gramatici ;Donescu Costache, acsesit la geometrie ;Boerescu Scarlat, cu premiul al II-lea la gramaticä ;Panait George, cu premiul al II-lea la istorie ;Basarabescu Alecu, cu premiul MO la caligrafie;Popa Gheorghe Ionita, cu premiul al II-lea la caligrafieConstantin Grigorie, accesit la istorie ;Lahovari Nicolae, Cu premiul MO la gramatica limbi frantuzestl ;Florescu Iancu, cu premiul al II-lea, idem ;Balcescu Nicolae, accesit, idem ;

191

Georgie Costache, cu premiul Mil' la gramatica grecésca ;NenovicI Nicolae, cu premiul al II-lea, idem;Salacolu Dumitru, acsesit la gramatica grecésca ;Adolf §teghe, cu prerniul Mil la desen ;Costaforu Iorgu, Cu premiul la invätäturile incepéteire in clasul II;Popa §irban Dimitrache, cu premiul al II-lea, idem ;Nae Scarlat, accesit, idemIsvoranu Manolache, cu premiul Mil la invälaturile incepätare de clasul ;

Bajäscu Iorgu, idem, idem ;Lambru Iorgu, idem ;Pandele Georgie, cu premiul al II-lea, idem

tefan Scarlat, idem ;Ruset Iorgu, idemGronau Adolf, accesit, idemIorgu Iancu, idem ;Petrescu Iancu, idem.

aAcesta este rodul Invätaturil de cincI lunI. Cu a tata numaI nu ar fi indraznit scóla siiasa inaintea publicului ; insä trebuia sä se faca un inceput ca sá se legiuiasca pe tot a-nul acésta cercetare la sférsitul anulul scolastic; de aceea se face rugAciune cinstiteI adu-nar!, sa alba pentru asta-data indulgenta, i printeacésta vor dobandi atat scolariI eatinvétatoriI incurajare de a se sili mai cu d'inadinsul i arata la anul mal mult spor. IarEforia scalelor insufletita i ajutati fiind de zelul ce aratati Dumnévästra totI pentru ohuna intocmire a invätaturilor publice, se va stradui a inlesni din ce in ce mai mult inain-tarea tinerimei nOstre la inväläturI, ca sA ja iscedele desvoltare i lnaintare progresiva, deo potrivä cu tdote cele-alte ramurI ale administratiel ce a inceput o noua epoca. sub parin-tésca obladuire a inalter ExcelenteI sale deplin imputernicitului President Pavel Dimitrie-vicl Kiseleff, al caruia nume cat va fi némul romanesc se va afla tipärit in adancul ini-meI romanilor. Vremea nu este departe in care vom putea vedea si in scolile mistre luya-taturile trebuincitise; i acum tinerimea pate privi in viitorime cu drag, caci t6te se gatescpentru o viata. mal ticnita i fericita. §colile vor deschide cararea ce duce la fericire si o'puna carmuire va fi stréja pentru a opri pe ori-care de a se abate dinteacésta cale.

Tinerimea dar, sä Ingrijésca a se folosi de acéstä epoca ce zimbesce, sa nu lase sil scapedin mana o vreme ce'l da atata inlesnire a apuca calea cea drépti ; sa se straduiasci a do-bandi cunoscinte spre folosul 6i si al Statului, Irisa temeiul InvätatureI trebue fie tot-d'a-na deprinderea in fapte bune, caci numal inteacestea se razimä fericirea particulara

obstéscä.»

Ebria scaelor in urma examenuluI din August presinta raport luI Kiseleff de resul-tatele dobandite in anul incetat scolar. Kiseleff, rèspunde Eforiei cu adresa acésta :

A f Ephorle des dcoles

eral recu le rapport que l'Ephorie des écoles m'a adressé, en date du 5 Septembre re-lativement a l'examen des &aves qui a eu lieu à l'école de St. Saya. L'heureux résultat decet examen m'était deja connu : c'est le plus bel éloge que l'en puisse faire du zele

192

éclairé et du dévouement des membres de cette Ephorie, dans la tiche pénible qui leursa été confiée.

Les Ames généreuses, trouvant leur plus dome recompense dans la reconnaissance pu-blique, je me fais un devoir de lui signaler les titres que s'y sont acquis MM. AlexandrePhilipesco, Etienne Ballatzano et Barbo Stirbei, charges de rorganisation et de la direc-tion des écoles dans toute l'étendue de la Principauté, en ordonnant que le present té-moignage de ma satisfaction soit publié dans la gazette.

Je me fais'un égal plaisir de reconnaitre le dévouement du Sieur Poénari, Proviseurdes écoles, pour la surveillance active qu'il déploie au maintien du bon ordre et de lasubordination parmi les élèves, ainsi que pour la régularité gull a su introduire et con-server dans les cours.

Je saisis, en méme temps cette occasion, pour rendre justice au zele, à ractivité etrassiduité des professeurs : Simeon Marcovioz, Jean Popp, Ioseph Genilie et George Popp,dont les élèves des classes qui leur sont confiées ont fait preuve.

Le President plénipotentiaire des Divans, Aide-de-camp, Général Kiseleff.

No. 663. Bukarest le 20 Septembre 1832 *).

Se ptite observa ci impArfirea premiilor cea intéia nu s'a gout in sliva de S-tu Petrusi Pavel. In Moldova, precum vom vedea, asemenea solemnitate s'a facut iarAsI In altaNumaT In anii urmatorT, prin o curtenire catre Kiseleff, s'a ales çliva de 29 A.ugust pen-tru solemnitatea acolará. In aceeasT sli avea aniversarea sa onornastici i directorul scéle-tor MuntenieT, P. Poenariu.

Intre persónele carT aü dAruit cArIT pentru premii in 1832 a fost i Ion Eliad. In Au-gust 2 acelas an el a donat cu acest scop cAte-va cirfT grecescY i cAte-Na exemplare dineGramatica poesieb lucrati de dénsul.

In 5 Septembre 1832, D. director al salelor si profesor din trecut Efrosin Poteca seretrage din ambele InsarcinärT din causa v@rsteT.

Generalul Kiseleff serie In modul urmator EpiscopuluT de Rômnic, si dea betrinuluTPoteca o monastire, unde sa petrécA ca egumen. NoT scim ca a fost numit neintersliat laMotru.

A Monseigneur l'Evèque de ROmnie, faisant les lonetions de Métropolitain.

eL'Ephorie des écoles par son rapport du 5 Septembre, No. 357, porte A. ma connais-sance les services rendus par le pere Euphrosinne Potéca, comme Professeur à récole St.Sawa, et son Age avance qui ne lui permet plus de vaguer à ses pénibles fonctions.

En consequence, désirant, en recompence de ses services, assurer une retraite paisibleau susdit pere, je vous invite Monseigneur, à me faire connaitre avant le 15 du courant,quels sont les Egouménats vacants, en me désignant celui des monasteres, où le susdit perepourrait @tre convenablement placé.x

Signé : Le President Plenipotentiaire des Divans, Aide-de-camp, Général Kiseleff.

No. 614. Bukarest, le 9 Septembre 1832 ").

*) Dos. No. so curent, din 1832, (Arch. Stat.).**) Dos. Nr. so curent pe 1832,

493

*

Redeschiderea anuluI scolar 1832-1833, se face in BucurescI cu mare solemnitate.Asiste la asea solemnitate Generalul Kiseleff cu, tete autoritetile inalte ale tereT. Logof.dreptetei A. Filipescu, tinu o cuventare la aseste ocasiune, In care aduse laude si multe-mirI GeneraluluI Kiseleff si apoI arete modul cum s'ati organisat scelele, etc.

Iatä discursul asesta

Cuvdnt la deschlderea sc6lelor, Ols de D. Logofdtul dreptfiteI A. FIllpescu.

aPutine terl s'ah' ImbogAtit din natura cu aleta imbelsugare precum este Ora Romi-nesce, si cu tete acestea niceirea fericirea n'a fost mal rarA decAt inteacest pemént.

Asestä triste nepotrivire este acum depertatä de noI ; istoria o va descrie, si va unapricinile acestil nenorocirI, iar noe acum nu ne remine alt decit a multfinil Provedintelpentru bunetetile ce se revarse peste noI.

De cAnd sexta PatrieI nestre s'a incredintat frian Ex. Sale D. deplin-imputernicitu-lui Prezident Generalul Kiseleff, cea mal' nepregetate ingrijire a sa a fost se stérge teterelele ce ne incutropise din vechime, si se ne pregetéscä o viitorime de fericire.

Niel °date nu s'a aretat dragostea de binele obstesc cu maI multe celdure, si mal adânceintelepciune. Tete trebuia se se prefece, tete se se indrepteze, si tete s'ari implinit Cu me-sure, cu dreptate, si linistit ; acésta este un fenomen ferte rar In istoria némurilor, si ceeste mal de mirare, tele ad dobendit, in pupila vreme, cele maI bune resultaturI ; asestaeste o dovade netegeduite de buna intocmire a nuoilor asedementurI, si o chiezesuire te-meTnice pentru a el urmare in viitorime. Prin a Ex. Sale ingrijire tete s'el Indreptat :Legislatia, Militia, Tribunalele, Administratia, Politia, Spitalurile, Inchisorile, CarantineleIndustria, Negutetoria, nimic n'a remas darás din ingrijirea Ex. Sale.

Tete ad simtit a se cermuesc de un duh inalt si petrundetor. Pe Muge aseste bulle-teff instructia publice nu putea se remee mal indAret.

Inalt Ex. Sa, dintr'un inceput A avut ingrijire pentru aseste parte a AdministratieI :sub a Ex. Sale bulle proteclie s'ail biruit multe neinlesnirI, si s'e"' descbis tinerirnel is-vorurI de o inveteture temeInice si folositere; dovade sunt , rodurile ce s'ad aretat dinvremelnica intocmire a scólelor.

Acum Ex. Sa, coversind dorinta nestre, voesce se intemeTeze maI cu dédinsul asestefacere de bine, si boterit si ase0e si instructia publica' in rendul institutillor nestre calormaI de temeiii.

§e61e1e nationale s'ea asei,lat pe acelasi temeie, precum sunt ale némurilor luminate.TineriI de orI-ce stare ver putea gesi inteensele inveteturi potrivite su mijlecele ce vaavea fies-care. In scelele incepetere, ce se asNle prin tete orasele de cepetenie ale judete-lor, se vor da tinerimeI cunoscintele ce sunt mal' de trebuinte fies-ceruia om in societate;dintr'aceste cele esind ténerul, si avend mijloc a'si urma InvetAtura maI departe, va pu-tea pesi In scòla de umaniere in Craiova, seil aid in Bucuresd, unde 'si va putea in-tinde si adeoga cele d'Anteie cunoscinte ce va dobendi in scídele incepetere. ApoI din scelade umaniere intrend In scela de filosofie, se va pregeti acolo ténerul in inveteturile ce'lsunt trebuinciese pentru a putea urma In vre-una din facultetI : invetetura doftorieT, oria legilor, sea a matematicei aplicate.

Printr'acéste nota intocmire, ce se di acum scaelor, instructia va dobendi tete intin-derea ce i se pite da in pementul nostru. PArinii1 nu vor mal fi silitI a'sI instreina copiilince lineo versta fragete, mal nainte de a se pregeti printeo educatie cuviinciese si a se

13

*) Vesl1 anexa la acésta pagina.

194

face printeacésta vrednicl de a dobéndi din a lor instreinare un folos potrivit Cu tAtea

jertfe ale parintilor; nadajduindu-se cA fag de a se departa din casa parintésca copiii vorputea gasi, in §c6lele néstre, tóte invatAturile cite sunt trebuinciése a impodobi duhul §ia insufla bune simtiménturT.

O generatie nuoa, povatuiti fiind de inv6tätorI cu bona ciinta i Cu _bune obiceiurI,

aflandu-se sub protectia legilor, ce ne carmuesc, se va deprinde din vreme a simti folosulacestor a§e0menturT, a le iubi, a le cinsti ca pe cea ,mai temeinici siguranta spre pazafericireI némului.

Fericiti tinerimea caria se da acum mijleice desvolta ale lor fireFT aplecarl la orI-ceinvataturi, i prilej de a'0 arata fleFe-care vrednicia sa in slujbele PatrieI i prin lucranfolositére omenireT.

Straduiti-va dar, tinerilor, din téte puterile, a va folosi de inlesnirile ce vi se dail la in-vatatura, 0 pe Ling multamirea ce vetI avea a pricinui cea mal mare bucurie parintilorce jertfesc t6te pentru sporirea velstra la invetatura, yeti dobéndi 0 de la patrie rasplati-rea cuviinci6sa. Ali vadut cu cat entusiasm s'a primit la examenul trecut sporirea ce atiputut ulna la invataturk scolarii ceI dintre voI cari aratat éresi-ce mal cu sill*aú dobendit incurajare i ajutor, fie§-care dupe al sail merit. Acum iarg0 vedeti dig do-rire invapaiazi inima tutulor pentru inaintarea tinerimeT la invatatura. Inalt Ex. Sa D,Generalul Kiseleff, deplin-imputernicitul Prezident, insotit de prea cinstitul Cliros, de ceamaI inaltä nobilitate, 0 de un public din ceI mai doritorI patriori pentru luminarea né-muluT, a bine-voit a da astkll cinste qcélelor, sarbatorind cu a sa inflitipre aid, incepu-tul anului colastic.

Ex. Sa, va da astäçlï, iubitI tineri, incredintare publica de a sa parintésci protectie ;prea cinstitul Cliros va blagosloveFe chiamand Duhul Sfànt sa ye lumineze, i tort patrioliivA ureza din inimi cel mai bun spor la invatatura.

Bucurati-ve, tinerilor, ca v'atI näscut 'We° epoci in care vedeti cä t6te vi-se prega-tesc pentru o vietuire fericitä ; o ca'rare nuoè spre slava vi-se deschide, pe care pirintiIno0ri inca.

Siliii-ve dar, 141 !Ira pregetare la ostenelT ; drumul va este deschis; la mina fie§-caruiaténar este acum a se vedea incoronat de cea mai mare cinste. Astadi vi se area invede-rat sprijinirea obladuireT ; vedetT subt a cui ocrotire se face acésta serbare ; tipariti-ve inadancul mime! chipul Safi ; va veni vremea si va fälitl la generatia viitére, ca. avutnorocirea a va afla la inceputul carariT spre fericire povatuit'l i carmuitT de acela cbiar,care implinind, cu vrednicie, gandul prea inaltuluI i marinimuluI imparat, s'a facut re-generator al Patriei n6stre. Numele sag se va pomeni tot-d'a-una insotit cu'orT-ce lucrubun s'a facut spre folosul Patriel néstre ; acest nume incunjurat de bine-cuvéntarT,pomenit, dintr'un véc intr'altul, ca un simbol de isbavire, va fi vecTnic in inima tutulorromanilor.

dicésta va fi, Excelentalmonumentul ce'lI vor rädica top romaniT; acésta este care secuvine fficatorilor de bine aT. omenireI.D.

Dam in anexa') traduc.erea in limba francesa a acestuI discurs destinata GeneraluluTKiseleff, dupe chiar corceptul corectat.

Kiseleff férte multamit 0 de laudele ce i se aduc 0 de realul resultat dobéndit prinscéle, adreséza Eforiei saelor urmatorul oficifl sub No. 731 din 18 Octombre 1832 :

tat-% 72,e-z

,</--Ke 4,VIAY/8'45,Zt.

t --- )4 #td2oe

44602.f

{et

//I ',2Lt2- 11/oce,,,47 "e4. 4

ti4,tre

czspt,

ei

e )4r Pa" #61.--' t

eli;)tfAft,e irw.) '46 OD

t AA, X,(.0.Ae

'AP ,21

'° V veA, )1.

ak

. .

et, oiX 2-0N.

2"-'s 6t,

,92t.4 ,<fi

,?t,v4p4'eati aoyo

e

.

DD. PROFESORI

195

A l'Ephorle des gel:4es

Owls la visite que raj faite le 17 de ce mois à FEcole de S-t Sawa, ayant eud'étre pleinement satisfait de rordre observe dans les etudes, de la régularité et de labonne tenue que j'ai eu occasion de remarquer dans l'ensemble et dans les différentes clas-ses en particulier, je transmets ici aux membres de l'Ephorie, ainsi qu'au Proviseur del'Ecole, l'expression de ma satisfaction.

11 est mis à la disposition de l'Ephorie la somme de six mine cent piastres, dont troismille cent piastres montant d'un mois des traitemens des professeurs: B. George, I. Poé-Dar, G. Popp, L Popp, I. Généli, S. Marcovitz, Aaron et Cr. Ioannidi, dont rai eu occasionde visiter les cours, pour leur etre distribuée à titre de gratification. Huit cents piastresseront rnises à la disposition du chef de la pension, comme equivalent d'un mois de trai-tements pour les huit boursiers. La somme de deux mille deux cents piastres sera re-mise au Proviseur de l'Ecole, pour le compte des onze éléves, qui m'ont été recomman-dés par les Professeurs respectifs et par le chef de la pension, comme s'étant plus parti-culièrement distingués dans les etudes.

Ces différentes sommes seront prises sur rexcédant de l'ancienne caisse des traitemens,d'apres les ordres transmis A. la Vistiarie.

L'élève Charles Tournavito étant Fun de ceux qui se sont plus particulièrement re-commandés, il sera adrnis parmis les boursiers.

En consequence l'Ephorie est invitee à procéder à la mise à execution du present office.

Le President plénipotentiaire des Divans, Aide-de-camp-général Kiseleff.No. 731. Bukarest, le Octombre 1832.

Ia LI feia pe care ati subscris de primire a gratificaliunilor Generaluld Kiseleff, profe-sorii. 0 dam si in fac-simile ca sa se eternizeze autografele: (Vel;ti facsimile).

Gratificalla ce s'a dat la vizitarea §e6lel din St. Saya, de D. deplin ImputernieltulPrezident General Kiseleff, la 18 Oetombre 1832

D. Vasilache Jorj

loniä Poenaru

Gheorghe Pop

roan Pop, profesor de gramatica rumandsca.

Iosif Genilie, profesor de geogra fie

S. MarcovicT, profesor de limba frantuzescA.

F. Aaron, profesor de istorie

G. 16nid, profesor de limba grecésca

Mr. Vaillant, chef de pension.

el pour les recompenses au trois &eves presen tés

L e Y

1.400

Am primit,250 Vasilache Jorj

Am primit,300 I. Poenaru

Am primit,350 G. Popp

Am primit,400 Io n Pop

Am primit,400 I. Genilic

Am primit,500 Simeon Marcovici

Am primit,400 F. Aaron

Am primit,500 G. loanid

800 Vaillant.

600

196

Gratificatia ce s'a dat la vizitarea sc(SleI din St. Saya, de D. deplin ImputernicitulPrezident, polarilor ce s'a& presintat de la ile-care clas de DD. prolesori.

Generalul Kiseleff '01 esprimA satisfactiunea sa de mersul scólelor sub administratiu-nea EforieT i prin mesagiul de dwhidere a generalnice1 AdunArT, in Noembre 1832 ').

Iatti pasagiul din mesa& relativ la Eforie i scolT :

aStApAnirea pretuind folosurile ce s'el nAscut din a§e0area EforieT scedelor, ad alcá-tuit pentru spitaluri i pentru casete fAcètóre de bine, alte duo6 Eforit **), puind tóte ca-sete de ob§tescul folos, intru atributtile Departamentultii pricinilor biserice§ci. Boierit carIsub nume de Efort chivernisesc maï cu osebire aceste case, s'ail arátat cu totil destoinicide credinta ce am intru clénOT, i prin a lor osirdie fäcut vrednici de recunoscintatèriI. lar mal ales inv6tAtura oNtéscA a facut inaintdrI carI prevestesc o viitorime rodi-Ubre de tóte darurile ce §ciintele folositóre fägAduesc societAteT, i poda* al-Ata chiar dincésul acesta folosul cel de mult pret ce'l va dobéndi Ora de la acésti tinerime, care alérgAdin tóte pirtile la scolile ce'l snnt deschise, inv6tAtura sciintelor celor mal de Antéia tre-buintA, cand omultil o meserie hotaritA prin care dobéndind el mi(;11óce statornice de vie-tuire, impArtA§e§ce fericirei ob0e§ci tótA lini§tirea i buna orénduiald, ce pote sA fAgA-duiascá societAtit o creFere moralA, intemeiatil pe credintA i indreptatä mal cu deadin-sul spre industrie §i me§te§ugurile cele folositóre.»

Se cade a constata, cl dupe cum Reglementul organic, tot asemenea i noul regulamental scólelor nu s'ail preocupat de loe de invèlAtura táranulut. Mal esista Ore mAcar acele

*) cAlb. rom., No. 93 din 24 Noembre 1832.**) In 30 Martie anul 1832, Kiseleff a provocat pe sfatul adm. extraordinar sii se institue Efo-

ril speciale pentru spitale i pentru casa de bine-facerT, din 3 inembri dupe pilda EforieT seálelor.Dlim in anexI 3 documente relative la acést6. afacere. In.titutiunea Eforielor s'a nKscut din vechiaEpitropie °Maui esistand incli. sub A lex. Ipsilante. VedI tom. I din ,./st. Romeirailor" de V. AUrechitt, BucurescT, 1891.

Numirea §colarilorSuma

banilorprimitT

N. Nicolae Scolar sub D. B. George, profesor cl. I i II.

ldem, sub D. I. Poenaru, profesor cl. III .

200

200

,'84-,CZ

D. Bilciurescu . Scolar sub D. G. Pop, profesor clasa IV. . 200 ca

D. Popa §erban Scolar sub D. I. Pop, profesor cl. I de um. 200"al..

S. §erbAnescu. . . . Scolar sub D. I. Genilie, prof. cl. II de um . 200rr4

I. Florescu Scolar sub D. S. Marcovici, profesor d. III. 200CL/

en^C}.)C.)

S. Paleologu Scolar sub D. A. Florian, profesor clasa IV. 200

G. Spahiu Scolar sub D. G. Iónid, prof. cl. I de filologie. 200 .51CL)

r21.,

197

scolI Infiintate de generosI particularI pe la mosiile lor ? NicI un act din numerósele do-sare ce am consultat nu mal pomenesc de ele. E probabil cá promulgarea Reg. organic,introducénd o altä asedare financiarà si de dArT, a isbit indirect esistenja acelor scnle sl-tescY, carI träiaii din ludi, vinariciurI, veniturT din balciurT, etc.

Cred util de a inregistra aci in anexe s't documen tele deja publicate de mine, cu re-ferinid la scellele primare din léra romanéscA din 1831.-32, dupe Istoria sailelor seitescia mea.

Inainte de a termina cu anul 1.832 al Orel românescI, vom mentiona Ind urmätnreleacte

Ocärmuirea judelulul Ialomita, 30 August 1.832, cu raportul cAtre Ebria scaelor,sub No. 3.016, arétA acg Mihalcea dascalul slovenesc din UrzicenT, s'a jeluit, a el pe te-meiul cArtilor de orânduire ce are la mänä, a invätat pre sirmaniI copiT si pe acei ce ailvrut sd vie spre Invätfiturl na-prestan, kill a sa dréptä simbrie ate lei 25 pe luni de laprima Octombre i pänä acum la sférsitul luI August nu 'sl-ar fi primiro de nidirI, ce-rénd deslegare, sä maI Inv* copil' séil nu ? i fiind-ci numitul veni acolea la cinstitaEforie primi dreptul, ocärmuirea spre dovadä a IncredinpreT sale a a Invglat copalnelipsit pänä acum, nu lipsi al da la man& acéstä insciintare).»

Va sa çlicàsi in August 1.832, maI exista icl colea din vechile scede slavono-romäne,dar abandonate, ullate de Eforia scaelor.

La 21 Noembre 1832, Eforia numi profesor de bimba grecA vorbit6re pe CostacheAristia i indatd apoi '1 insärcinä i cu bimba francesä, dändu'I cAte 200 lei pe lunA de fie-care catedrg.

Nu nume prin comisiune se incredinti Kiseleff de mersul scedelor, ci i prin visità di-recta'. Asa, posedem un raport cu No. 7, din 15 Iulie 1.832, al profesorului ConstantinStanciovicI din T.-JiuluI, oltre Eforia scélelor nationale, prin care dà séma despre visitageneraluluT Kiseleff, la sc6la din acest oras

Din acest raport culegem o informaliune noug, aceea cA la scela primarä din acestoras erail admise si fete, de elre-ce doug din ele iati parte la solemnitatea recepfiunel in

scedfi a generaluluI Kiseleff.

Iatä raportul in cestiune

Ctitre cinstita Eforle a scelelor nationale

«Fac sciut CinstiteI EforiI, c'ä VinerI la 10 ale acestiT lunI, fu norocit si acest oras cuvenirea D. deplin-Imputernicit Prezident General aghiotant çi cavaler Kiseleff, i intrecele-alte vizite ce fäcu D. Prezident, fu norocità i acéstä scedi cu vizita ExcelentieT sale ;unde eä bucurat fórte, ram Intämpinat cu destulä slavfi, adeci : cu 3 bdeti si 3 fete, im-brAcate cu haine albe de batisti pana la genuchie, cu cor6ne de florT in cap si cu eke uncrin In mänä, acestT bletT si fete, nu furä asa de vérsti mare, de cit de cAte 7 anT.

*) Vest( anexa corespunpOre.

*) Ved'i dosnrul din Iulie 1842, No. 46.

.198

aMai pe urmi dupe ce stitu Excelenta sa in scóli, incepuri pe rand pomenitil scolarTdoue din scoliritile pomenite, a propune inaintea luminatului Prezident cate un micvent, dar prea frumos. i dad de acestea, Meta si eü deosebit cuvént, pe careExceIenta sa cu sine ; acesti scolari, care cum isprivia propunerea sa, da cuvéntul (careerea prescris de mine), in mina Prezidentului ; i deosebit de acesta, cAnd isprivia fire-care cuvéntul sea, cei-allI 50 scolari, inteun ton striga: Sa triescI Exceleng I Mai peurmi, dupe sevérsirea acestor cuvinte, mulgmind D.D. imputernicit, dete si dar, atAt lascolariT cari propuseri cuvintele, câtsi la eel-alp toll scolarit

aD. deplin imputernicit, rivnitor fiind ca si vavIA inaintarea tinerilor, 1ml porunci ca sifac telti lectia lancastriani, care dupe ce incepuiti, merse singur Excelenta sa din scolarin scolar i cercetAndu1 atAt la seria, cAt si la citit, remase ferte multimit.

qc6la inci fu prea curati i prea bine mobilarisiti, adeci spilati, spoiti; cum intri insc615, drept vizavi cu privirea, o tabli de batistä. zugriviti i scrisi cu bucuria care osimte scolarii din voiajul Excelentiei sale. Pe d'asupra ferestrilor corke de felurimi de flori;telegrafurile inflorate iarid cu felurimi de florT, pe jos asternut deosibite florl mirosi-tóre ; din sala scAleI pin& la pArtA aid de brasil inflorati si la p6rti. deosebite coreine detrandafirT ; pe tabla nisiparilor serie: VIV., i literile cele mal lesne pentru fncepétorisera luminatie; la p/ecarea Excelentif sale, fiind-ci drumul era p'aci am scos toti scolariila peorti, i puindul rAnd cAnd a trecut Excelenta sa, ail inceputiri a Oice inteun ton:SA triescl Excelentiel i a inceput a cinta cintarea diminetiT, unde stAnd Prezidentul inloe bucurat fArte a mulgmit. Tóte aceste mobile s'ail ficut numaT cu stridania i chel-tuiala mea, de care nu me tem nimic, socotind cA a remas Prezidentul

«Am primit porunca Cinstitei Eforil cu No. 224, d'imprettni i cu aliturata poruncicAtre ocArmuitorul, tocmai astäsli la 15 ale acestil urmitAre, unde intelegend cu deslu-sire, void urma intocmai cu chipul acela. Cu chiste ark, cA magistratul de aicea,cerut mie voie ca sA faci analoghie pi scolarT, si plitésci t6a cheltuiala ce ail gent pAniacum cu c61a, Oicend: Ca, Marea Dvornicie a trebilor din liuntru, poruncesce, ca magis-tratul si nu se amestice in cheltuiaIa scold, qi cA acéstA cheltuiará ce ail ficut'o pe nescire,si o ia de la scolari. Dar, efi cu totul am stat impotrivi la acésta, slicend: CA nu se pitefAráscirea Cinstitd EforiT, si faci ast-fel de analog.; de aceea nu lip sil a raportui, dupedatorie, ca si bine chibzuiasci Cinstita Eforie, pentru acest analog, a nu mi se spargescAla, din pricini ci, de va fi una ca acésta cei mal multi dintre scolari, nu ail stareniel de 10 lei.

Asa dar, ell rog pe cinstita Eforie, ca si bine-voiasci, trimite respuns si sciA cesi respunsl magistratului.

Plecat, Costandin Stanciovici.No. 7.-15 Iulie 1832, Tèrgul-JiuluI.

Sub impulsiunea luceärilor comisiunei scolare si a resolutiunilor generaluluI Kiseleff,Eforia activea prin nuoi circuldrI construirea de locale de sc6le prin capitalele judetelor.

De la unii magistrati din judete se ceruri Eforiei planuri dupe care si se fach acesteconstructiuni

*) Ves11 anexa la acéstit paging.

199

IN MOLD OVA.Ca 0 in anuI 1831, (Alb. rom.» incepe anul 1832 Cu urmitorul:

Inmul moldovenllor la anul notit 1832

Din tronul cel de stele,O Dinane ié aminte !

A fiilor pirinte,Asculti ruga 'n cer.

Pe anul, ce acumaDin sinul Ted derézi,

II bine-cuvintéziCu ceI ce'l vor urma.

Niel marea, nici cimpia,Cu grindini, furtuni

Cu fulger ce detuniNu ni le maI certa.

Pre vasul noil ce duceA patriel nistre sórte,

Lin zefir ca sal piirteSpre timid ce! dorit.

Moldovil fericirea,O Thirnne 'ntemeIaz'o,

Urma0i no0rilDin Oi in sli sporind.

Pe-augustuI ProtectorTot haruI, s'acel bine

Ce de la el ne vineRivarsil inmiit !

Simtimintele exprimate de G. Asaki in aceste versurI erati ale unel mare pArti din so-cietatea romini, orI-c,it ast4II nu le am Oa pe deplin corespunOt6re intereselor nationale.

Dar in aceste versurI nimic relativ la scili. In adevir, sc6la in Moldova se despartefeirte curènd de boierime in privinta simtimintelor 0 a aspiratiunilor politice. Nu tir4,1ii,o vom vedea, perte chiar nedréptä uneorI fag cu Rusia, dar impinsi spre Franta de cons-ciinta desteptati a originelor latine a némuluI rominesc.

In 15 Ianuaria 1832, Epitropia inv4iturilor publica di o insciintare prin care aretánoua situatiune Molt& scilelor prin Regulamentul organic. Prin acésti publicatiune cedim in anexi *), Epitropia (Mitropolitul Veniamin, Vornicul C. Mavrocordat si Vist. M.Sturdza), ardti protectiunea ce se acordi corpuluI academic, care este scutit de orI-cedaft i situatiunea ficuti absolventilor scaelor, carI ail a fi preterit! la dregitoriile poli-

200

ticesd D§i militare, pe langd cä ad a fi crescup cu intretinerea pe comptul StatuluI.Epitropia promite curénda deschidere a internatulul de Merl' i aceluia de fete, cum §i

a unuT institut agronomo-iconomicesc. Nu maI putin se va deschide çi seminarul de laSocola destinat pentru candidata la preolie.

Vom vedea intru cdt in cursul anuldi 1832 Epitropia a realisat asemenea promisiunT;ad vom maI aminti una de importanlä deosebitd.

Epitropia spre a se conforma dispositiund Regulamentulta organic se preocupa de me-surile ce sunt de luat pentru sc6lele incepetóre din cdte-va judete, i anume de la Roman,BotoonT, Bel.lad, GalatI i FocqanI.

Pentru pregdtirea institutorilor necesarT la aceste scolT, Epitropia anung a la 1 Fe-bruarie se va deschide la Trel-ErarchI o ma pregi titcire.

Acésta sc616 a fost provocatd de referendarul G. Asaki prin raportul seil care Epitro-pie, prin care 'T slice, la 15 lanuarie 1832

aPentru pregAtirea candidatilor la profesoratul sc6lelor incepetóre de pe la finuturT,trebuintd fiind a se urma un curs de pedagogicä i cu acestà trebuinlä extra-ordinard a-vend a se insdrcina toff D-niI profesor! aI gimnasiei, fie§-care pentru ramul sed, iar pen-tru paradosirea cursuluT de pedagogicd propuind jos iscAlitul pe D-luT Samoil Botezatul,carele a implinit in Bucovina acesta sarcind, Cinst. Epitropie va bine-voi a rendui pentrutotI profesoril un adaus cdtre lefile lor, iar D-luI Botezatul o din noud le% care leff pro-vizorie sd fie pAnd la sliva de 1 Maid, c.ând se va putea pune in lucrare noul regulamentspecial al scelelor **).»

Pentru a fi admis in sceda pregAtitóre de institutor pentru judete, conditiunile cerutead fost: Deplind sell* de bimba românescd, de catechis, sciintä de istorie, geografiearitmeticA.

Saa a functionat pänd in 15 Maid, deschisd fiind la 15 Februarie. lard raportul pre-sentat de referendarul Asaki, cdtre Epitropie pentru facerea definitivelor examene a can-didatilor :

CAtre Epltropie

aDupe punerea la cale a cinstiteT Epitropie, urmändu-se in gimnasie, de la 15 Februariepând la 15 Maid, un curs pedagogic pregätitor candidatilor pentru posturile de profesoratpe la tinuturI, cu cinste aret cA acest curs s'a incheiat ì cä fAcendu-le cercetare 'T-amaflat pregatiji in cunoscintele incepet6re. Drept aceea, punend acestea sub vederea cins-titei Epitropil, rog sä bine-voiascd a hotäri çliva examindreT candidatilor, spre a putea fi,dupe a lor vrednicie, rinduitI la posturile cuvenite.» (17 Maid 1832). .

Asupra acestdi raport Epitropia ordoni:aSemisia. Cu unita socoting §i a P. S., se va da de la 1 Iunie cite 100 leT pe lurid

léfd acestor candidatI in vremea indeletnicireT lor in gimnasie, unde in finta profe-sorilor vor paradosi in tóte slilele spre practisirea metoduluI, dupe care vor urma invetd-tura pe la scedele incepaire, urmändu-se acesta pänä la viitorul examen, and eT cerce-tAndu-se se vor trämite la a lor destinatie en.»

*) G. Asaki In 12 Lille r832 Cu raportul No. 15, cere EpitropieT sli misllocésa a tmpedicaadmiterea prin cancelarit a scolarilor cart n'att terminat deplin cursurile giranasiuluT. (Pag. 15, do-sarul 20, Arh. Stat).

**) Dos. de la Arh. Stat., No. zo, fila 13.***) Maid 27, Dos. No. 18 curent, Arch. Stat., fila x34.

201

La Iulie in 16, s'a facut examenul candidatilor de institutorI pe la judete ').Prin jurnalul EpitropieI de la 16 Iulie /832, (Dosar No. 20 curent Arh. Stat.), se dis-

pune, ca inainte de examenul public facut la gimnasiul din acea qi, cEpitropia in com-plect a pasit intru cercetarea candidalilor pentru profesoria scedelor linutale, spre a caroradeprindere in metodica si paradosire fost r6nduit un curs inadins de la 1 Februarieanul curgAtor. DecI examinand cu amènuntul pe Antonie Gheorghiu, C. Zefirescu, IonZaharescu, Alexandru Corlateanu, V. PavlovicI, Toma Giuscä si Th. Stamate, din irspun-surile lor s'ati socotit in stare a putea paradosi in bimba romanésca, invèlaturile incep6-Ore, s'anume : Clasul elementar si clasul normal. Asa dar, din acei candidatl s'aft alescel mal in vérsta 6, care num6r este legiuit prin organicescul regulament a se aseq.a pe la6 térgurI jos insemnate. Insa, fiind-ca maI nainte s'aft fost arètat la Epitropie D-luI IonNanu, prof. clasuluI elementar din 141 cu rugaminte, ca in privirea casnicilor sale inte-resurI sa fie randuit profesor la scóla de Roman, apol intru multamirea ce are Epitropiade slujbele sale, i s'a invoit acéstA cerere, randuind aicea in locul sAft pe candida tul Teo-dor Stamati. lar randuirea la cele-alto posturI, s'a facut precum urméza :

Anton Gheorghiu la BotosanICostache Zefirescu la HusI ;Ion Zaharescu la B6rlad ;V. PavlovicI (Paulini) la FocsadtToma Giusca la Galatt,NumifiT pana vor da vil doveçll a vrednicieI lor se vor randui implinitorI profesoriei la

acele posturI çi prin formalnic decret li se va randui léfa 2.500 lei pe an din casa scéle-lor si inca la cel de la finuturl ca te 500 leI pe an pentru vatavul si simbria argatuluTscóleI aceleia c primind de la municipalitatea loculul locuinla in casa scóleI, lemne defoc ci luminare, avénd intru cele ate invèlAtureI a se poqui dupe inadinse instructil") celi se vor da din partea Epitropief, care va adeveri i exemplarele manuscripte/or de pe caresunt datorI a face parados, iar trimiterea acestor implinitorI de profesorie se va face färäintarc,liere. ApoI pentru ca prin organicescul regulament, la lies-care din sc6lele linuta/ese legiuesce cate un inspector din persónele cele mal alese a loculuY, cunoscute prin a lorplecare pentru sporirea bunelor invqaturI a tinerimeT, Epitropia a ales de inspector scó-lelor finutale :

Pe P. S. Sa Episcopul Meletie, efor la Roman ;Pe P. S. Episcopul Sofronie, efor la HusI ;Pe D-luI SpAtarul Iordachi Iamandi, inspector la 136/lad ;Pe D-luI SpAtarul Sandul Stamatin, inspector la FocsaniPe D-luI Aga Dimitrie Iamandi, inspector la GalatIPe D-luT Postelnicul Alecu Ralet, inspector la Botosadf.Acestor inspector!, prin inadins scrisóre a Epitr. se va face harazire acestel insemnate

cinstit6re vrednicir, pastrand Epitr. drit a le impartasi intru acésta povétuirile cuviin-cióse.,

La anexa respectiva dam ainstrucjiile pentru scellele linutale» intocmite de Epitropie la20 Iulie 1832.

Din acestea vedem, cA sc6lele incepétóre din judete sunt deschise pentru atinerii fcirei

*) cAlb. rota.) pag. 292, (1832).**) S se vadl aceste butructif in anexa de la acéstI

202

osebirea stiireti fi a religielp, cu esdusiunea numaI a celar infirmI de bede lipiciase si cuvele purtArT.

Admisiunea este de la 7-13 anT. In cIasa elementari admisiunea este peste tot anulscolar iar in eel normal numal la inceputul cursuluT de iarna.

Anul scolar incepe la 1 Septembre si dura pana la 1 Iunie, cand urinéza vaca*.Vor fi dou6 examene publice pe an earnbele cu ceremonii si serbarea cuv'enita dupe

inainte publicafie de 8 sii/e.»Orele de studia de la 8-11 si de la 2-5 séra In timpul vereT, iar iarna de la 2-4.InstitutoriT sunt datorT sä insufle scolarilor curafia cugetarilor, dragostea catre

catre apr6pele, indatoririle catre patrie, respect si credinfä catre Domnitorulière1 si catrelegiuirile sale.

Catechismul va fi predat la scolarT de preotul loculuT, care va fi si confesorul profeso-rulul i al scolarilor.

Invafatoril i scolariT vor merge la biserica sérbatorile. Implinirea datoriilor religi6sese va vesti in raport catre Epitropie, iscalit de inspector, confesor si institutor.

Seda linutaIl se imparte In clas elementar si das normal.In clasul elementar se invéfa citirea'si scris6rea dupe metoda lui Lancaster, pe tabele

ad-hoc tiparite, asemenea numararea i rugaciunile.Cetirea i rugaciunile se vor invèfa dupe cartea Inteile cunoscinfe.In clasul normal scolarii vor invéfa pe scurt gramatiea romanOsca a luT G. Seulescu,

adeveritä de Epitropie ;Aritmetica pana la imparfire esclusiv, dupe manuscrisul prof. Filipescu, adeverit de Epi-

tropie ;Geografia general& dupe manuscrisul prof. Fabian. Intêiie cunoscinfe de la fafa 24 pana

la finea cartel.

Ca mèsura esceptionali la deschiderea scdelor judefene se dispuue, ca pe lana clasulelementar institutora/ va patea deschide i clasul normal, de se vor gasi scolarT ceva pre-gitifT; institutorul va fine cu acestia clas dupe amiazi si se va sili si formeze dintre seo-lar! un supleant pentru clasa norma% un supleant de la inceputul anuldi viitor. Acestsuplinitor va fi plata din casa scdelor cu cate 500 leT pe an.

Intre pedefrele adraise este ingenuchlarea, sederea la local defalmard si In casar.' mal'grave aplicarea de la 5-20 loviturl de varga, dupe virsta scolarulur si dupe prealabilainsciinfare a parinfilor, séi.1 epitropieT scolarilor.

In anexi se pite vedea atabla Oilnid a paradosireI la clasul normal pe trel antz

In genere instrucilunile de la 20 Iulie 1832 sunt bune i afara doargi de pedépsa cuMaja., corespunptare principiilor pedagogice.

In decursul anula! 1832 s'ají deschis de la 1 Septembre treptat scdele judelene.«Albina romanéscap No. 98 serie despre acestea :«Din raporturile primite de la finuturl rinduite a avea sede incepatóre, se insciin-

féza, a dupe cuvenita stinfirea caselor ande avea a se asesla aceste foliositére aseçlèrnantur7,tate acestea inceput si se afla in deplina lucrare.

«La BotosanT s'a inceput paradosul cu 103 scolarT.

«La GalatI cu 44.«La Eérlad cu 50.«La Hui cu 15.((La Foc4anI cu 16.«La Roman cu 56.

aNumarul scolarilor sporesce din çli in (,11, din Une pärtile se aduna tinerI de tedä sla-rea spre a se Rapa la isvorul c,e1 mantuitor, cu care organicescul reglement inrouréapatria mista *).

Macar di scedele se deschid numal la Septembre 1832, profesorit sutit numitI inca dela 1 Iulie, ca sa mérgi la judete sa pregitésca localurile in timp oportun.

Dam aci in intregime un ordin de numire al MI Toma GitIca, rinduit institutor la Ga-latT. Din el se va vedea carY erati avantagiele asigurate primilor instit'utorI judetenI.Eata-1transcris in litere latine

Epitropia Invglaturilor publice in Principatul Moldovel

Cettre D. Toma Giuqed

«Intru incredere ca. principiile mantuit6re a sfintel n6stre religiI si marimile bunelorinvatiturI, te vor povalui in tòte urmärile D-le, spre a fi drept pila altora prin cuvént §iprin fapte, acum, la aMarea ScOlelor tinut ale, pentru paradosirea cunoscin-telor incepat6re, Epitropia pune asupra D-tale sarcina de implinitor profesor la po-litia Galatr, unde, de la 1 Iulie, anul curgator, este randuita D-tale locuinta in casasciilei publice, incaklit, luminare, si pe langa acestea, din casa scedelor o léfa de duoè milcinci sute leI pe an, §.1 inca 500 leI pe an, pentru vataful qi argatul scedel aceea.

Ce sa atinge de indatoririle profesorieI, a§a te veI povatui intocmaI dupe instrucliilescolastice, de la a carora cu sfintenie plinire derézi infiintarea scoposulul EpitropieI tin-titor catre folosul ob§tesc, qi intaritu'ra D-tale in postul sus insemnat» *).

Datu-s'ail la Ia§I, in 10 Septembre 1832.

Veniamin Mitrop. Moldovel, Ghica Matra., Mih. &una, G. Asaki Reforendar

No. 35.

203

*) La BotoanT, institutorele fu Ion Gheorghiu, la Galatl Toma Giucft, la Berlad loan MI-rescu, la 1-lug Costache Zefirescu, (care mal tdrslitt fu trtimis bnpreunti ca Teodor Stamate (1834)In strentitate la studil), la Fowant Vasile Pavlorief (carele mar apoT, sub inlluinta directiveT ro-manizatóre de Muna Itg dise Paalins), la oman trecu loan Nana, (carde la 1831 era triv6t1torla TreT-ErarhY, Impreung ce T. Verescu. 1.

**) Acéstit scáll se deschise la 5 Septembre 1832; Gitwcii era decY, acolo la 5.

*) Dos. No. iS curent, Arch. Stat. (fila 612)

204

La sc6la elementar& din IasY a fost rénduit Teodor Stamati, numit prealabilmente inv6-/Mor la alt judet, la Roman, cum se póte vedea in Dos. No. 20, de la Arch. Stat., pag. 10.Lui Stamate nu se fixézA 1611 mal mare si el locuesce in casele gimnasiuluI Vasilian. Inlocul ocupat acum de Stamate fusese loan Nanu, care acum trecu la Roman.

Indata ce scolile judetene se infiintéza, Epitropia se ocupa Cu organisarea comitetelorde inspectiune judeteane. Chiar in 1832 adreséza la mal multI cetätenl din judetele cuscóle, urmatórea

Carte de rAndalre a Inspectorllor pe la set:dele Onutale

Epitropia intéláturilor publico in Principatul Moldovei

. Catre cinstit D-10 , la

«Cu aseOarea scólelor incep6tóre pe la 6 t6rgua ale MoldoveY, legiuindu-se tot-odatäprin organicescul reglement la fiesY-care din aceleasI scóle i cate un boier inspector, locui-tor in acel térg, carele, pretuind folosurile mantuitóre a buneI educatie, despre o partesa privegheze cea IntocmaI implinire a datoriilor cu carI sunt insarcinatl D-lor implini-toril profesoa rinduip la acel tinut, 6rä despre alta sa apere interesurile scólelor, in pu-terea legiuirilor statornicite ; Epitropia, intru incredere ce are in principiile morale si inaplicarile D-tale catre sporirea invgaturilor in patrie, incredintéza D-tale acésta insem-nat6re i cinstitóre sarcina, de inspector, incepètóre de la , cu indatorire ca im-preunä ca cel de acolo profesor sa indemänezI si sa inlesnitI atat pregatirea i deschidereaaceleI scóle in coprinderea instructiilor ce s'a& dat numituluT, a arma copie D-tale se vorimpartasi, cit i urmarea paradosireI, dupe inadinse povguirT, care pe rand inca se vor slo-boçli Intru acestea de Epitropie.

«Drept aceea, imbratisand cu bine-voitóre plecare acest iteres obstesc, Epitropia astéptacu a D-tale intrare in lucrare si doritul rèspuns

Treand de la invgaméntul primar la acel secundar, aflam gimnasiul Vasilian primindla 1832 un no& contingent de 21 tinerl bursierl printre carI aflam si III de boierl, caAleen Catargiu, fiul Vornicubil Iordache Catargiu, Alecu Mavrocordat, fiul Vornicului C.Mavrocordat, Nicolae Manu, fiul HatmanuluY Manu, etc.; ce-altI sunt III de negutatorI,de preotI si de boierI mal miel. Din acest contingent de scolari, Alecu Catargiu deveni inçlilele nóstre presedintele curtii de casatiune, Mavrocordat fu mare §ambelan al M. S. Ca-ro], iar George Stichi i lancu Vitzu ajunsera in timp profesoa.

Inca de la linea anulul 1831, la 29 Decembre, generalul Mircovia, cu adresa catre G.Asaki, sub No. 8.090, din ordinea presedinteltit plenipotentiar 'I cere «in cel mal scurttimp posibil despre scoli o dare de sema i despre starea caseI scólelor pana. la 1 Ianua-rie 1832.»

205

Din acésta dare de sémi a referendaruluT scedelor se pate vedea, cá maT cu dinadinsulinstitutul Vasilian prop4esce numaI de la 1832 inainte.

In sc6la Vasilianä de la Trei-ErarhI, in anul 1832, ail frecuentat cursul incepètor 129de scolarT, jaiä norma ail avut 47 si gimnasiul 29, din care 21 erail bursierT, iar 8 sol-venti adeci pe propriile lor spese admisI in internat.

De la reorganisarea sc6lei vasiliane din 1828 Ong la finea auului 1832, sc6la Vasi-liana i anexele sale furä populate ränduri-rändurT, cu un total de 875 de scolart Jurna-lul «Albina românéscä» ne-aa pästrat preti6se informatiunT despre mersul treptat al see,-lelor din Moldova.

Gimnasiul Vasilian primesce in 1832 un puternic factor de desvoltare prin un inceputde aplicare a art. 422 din Regulamentul organic. Prin acest articol se hotäria organisareauneI colegiI pentru crescerea a 100 de copii, fil si orfani de functionarT al Statula Aces-tor 100 de copil urma si li se dea intretinerea complectä din Budgetul sc6lelor, ca rès-plätire pentru parintii lor, carI dupe art. 423 din Regulament sufereaa o refinere de 10la sutà din lea, in profitul fonduluT sc6lelor.

In anul 1832, ca inceput de aplicare a acestor disposifiunT ale Regulamentului, se pri-mesc 20 de bursieri, séa cum le slicea Gh. Asaki, aliefi ski alumni. Referendarul sea-lelor Gh. Asaki, aplicând dispositiunea RegulamentuluT organic, care era un privilegiamal mult pentru boierime) sin* nevoia a face ceva asemenea i pentru fill poporuluI. InOiva decT, cand primi ca alley!' pe Theodor Bals, Dimitrie Miclescu, Alecu Mavrocordat,Ilie Hermeziu, Iancu Alexandri, Constantin Duca, Constantin Värnav, Theodor Iamandi,Ion Crupenschi, Petrache Veissa, etc., admitea sub denominaliunea de stipendistl, din clasadejos, pe Anastasie Rtu, Dimitrie Gusti, Iancu Albinet, Iorgu Stihi, Iancu Stavrat, AlecuCostinescu, Vasile Popescu (maI tärslia çlis Scriban), Dimitrie Grigoriu Väsescu, etc.

Pe chid fiiI de boierT si de functionarI eraii admisI in internat prin tragerea la sorri anumelor tuturor celor care cereaa acéstä favare, stipendistiT din clasele Oise de jos, eraùadmisi in internat in urma unuT examen. Ce a resultat din acéstä diversitate de origine aelevilor in ternap, o spune istoria ulteriérà a culture!' nationale: cine nu scie ce ail devenitaslipendigii din clasa de joso Fétu, Dimitrie Gusti, Costinescu, Alhinet, Popescu Scri-bal, etc., si cap din ce! 20 fil de boieri, séa de functionari superior! all dobéndit vre-oinsemnd ta te scan ficä, séa' literara

Tigre inèsurile de imbunätätirI a insiitutului Vasilian in decursul anuluT 1831-1832,se cuvine a se inregistra cele urmätäre, dupe publicatiunile «directie! scedelor» din Alb.rom.

*) Veig anexele la acéstI**) In 7 August 1832, Epitropia, (Veuiamin Mitropolitul MoldoveY, Sturza Mihaiti i Vornicul

C. Mavrocordat) tnchee jurnalul cu No. 27 (Dosarul No. 20 curent, Arch. Stat.), prin care hot&1. sc ca cPrin tnaintarea scolarilor deschiçlêndu-se cfite-va posturY de stipendistY, fiY sermanY, séti deplrinft. scipltaff, carY cu cheltuiala Statuld ar: a lor locuinti i hrantt ta gimnasie,* Epitropia,pentra a acorda aceste IndemlinKrY la ceY maY vrednicT, tnzestraft cu talent 1nsemnat cu bune plearY,

dispune facerea und concurs de admisiune.

206

No. 1.

*La institutul aflAtor alAturea cu gimnazia, i hotArat pentru creFerea fiilor no-bill, trebuintA flind de treT pedagogl, insArcinatI cu priveghiarea i purtarea de grijeacestor finer!, cu care vor avea impreunA locuinta, hrana i luminare, primind cel antéitto WA de 3.000 lei pe an. lar duoT cate 2.000 lei, se face cunoscut ca persónelede bunA crescere carT vor avea plecare pentru acéstA insArcinare i cerute/e insu0rI, sA seadresuiascA cAtre cinstita Epitropie a inv6taturilor, cu dovesli i chiezA0I de vrednic ba-ractir, sub care conditie numaT vor putea ca0iga acele posturI..1

No. 2. **) DIrecla sc6lelor

«Din orénduirea cinstiteT Epitropii a inv6tAturi1or publice, se face cunoscut, cA la pos-tul de profesor a limbeT franteze in Gimnazia VasilianA, randuindu-se D-luT §arl Tiso,cursul acestei invètäturT se va incepe lunea viitóre in 2

«La invélAtura ac,estuT obiect extraordinar, se vor primi scolariT din clasul gimnasiei,cariT vor urma cu spor lectille cele randuite.

eAsemenea se vor putea impArtA0 de acéstA inv6tAtura persónele de din afarA care, spreindeplinirea sciinteT lor ar don i si ca0ige acéstd Iimba.

eSpre inlesnirea paradosirei randuit, in cursul de vérA, ceasurile dupe amiaslOslide la 4 panA la 6 evropene.

No. 3. "*).

eInvoindu-se D-séle C. Botezatu, profesorul limbel germanice, (nemteqc1) a des-chide un curs extraordinar a limbel acegia, se face cunoscut, cA invqAtura el in gimnaziese va incepe Luni in 2 Maid, asemenea in césurile de la 4 pin& la 6 dupe amiasli.

cDrept aceea, doritoriT de acésti Iimba, se vor infAtoa mal nainte la numitul, spre a leface cuuoscute conditiile sub care vor putea urma acest curs de invOtAturA.»

No. 4. ').

Referendarul Asaki, cu raport c,Atre Epitropie din 1832, Septembre 24, propuneck «intro mésurile privitóre ceitre finerea blind randueri i sporirea invéla turi-(or) sl se introducA bilete de dat la mana scolarilor inscri0 pentru admiterea fie-cAruiain anume clas, indicand materia ordinar5, Edil extra-ordinarA.

Fiind-ck din nesciintA, parintii imping pe fiii lor a urma materiT extra-ordinare in pa-guba invètäm6ntu1uT sistematic ordinar, Asaki propune: 1) «La fieq-care aliev al institu-tulul stipendist, sal scolar extern (afari de clasul elementar)» si se dea in fie-care an dela Directie biletul de urmare la clas, Ma de care bilet profesoriT si nu'l admiti; 2)TotTscolariT sunt datorT a una obiectele ordinare, iar din cele extraordinare pot invOta de-semnul, (eel din normi i gimnasiT), care '0 implinesc a lor datorie; 3) NumaT alievil dininstitut i colarii din gimnasiii aù vole si invete pe rAnd una din limbele moderne, séiidou6, déci aù talant i inceputurT intru acésta.

*) aAlb. Rom.» No. 63, 1832,**) aAlb. Rom.» No. 34, i Mait1 1832.

***) cAlb. rom.», No. 34, i Maití 1832,****) Dosar No. 20, Arch. Stat. pag. 3.

207

Dupe propunerilelul G. Asaki, prin acestasi referat, sunt admisI sä invete una din sciin-tele extraordinare, séa din limbele str6ine.

Examenul de semestru de iarnä se nnu la 13 Februarie 1832 in Iasi, cu sciuta solem-Dilate. Aceste examene se fäceail i véra.

latà publicatia despre examenele publice din Moldova prin (Alb. rom.» No. 13, din 14Fevruarie 1832

Ecsam en

Erl' ail urmat publicul Ecsamen In Gimnazia Vasiliang, dupe cum In Programi searètä. Prea Sfintia Sa Arhipästorul nostru, cu inaltul euros si boieriI iubitorI de culturapatrionlor,-aii cinstit acest ecsamen cu a lor fiing, si ail fost martorI sporiuluI, ce, po-trivit cu impregiurile, SholeriI ail fäcut intru inv6titurä. D. ve!. Vist. Mihail Sturdza,unul din EpitropY, ati rostit la acéstA Irnpregiurare urmAtorul cuvént

«Ca simtirile unel adevèrate mângaefi, ne vedem intrunitI in acest loca, Whit in-végturilor, and astAdI tinerimea are WO dee sémi despre bunele sale indeletniciri, deunde atärni a sa fericire si a pärintilor bucurie.

«Indelungate i intristate impregiudrI, de care patria nósträ ail fost certati de la didin urma public ecsamen, ail pricinuit, i moralidsci vitèmare, curmând cursul inv64ä-turilor uneI tinerim1 menite a lucra in cele de obste folosit6re.

(Asemenea pricinI siliud pe Epitropie a tine Shólele publice inchise, in deosebite res-timpurI, in curgere de 25 luni, de la anul 1829, mult aú oprit sporirea inv6gturilor.

«De aceea ast411 nu se pot infAtosa decát niscaI-va prube care, dupe felul lor,sluji de dovadA de acele ce ar fi putut urma pani acuma, de ar fi fost impregiudrI maIpriinci6se i potrivite cu doling EpiiropieT.

oPätrunsi de creding, ci pronia, imblâni;liti prin fierbintele rugI a Pre o Sfintitulignostru Arhipdstor, tintéiul Epitrop inv6gturi1or publice, ni va feri de noae certArl, Epitro-pia are buna nklejde, ci pubidu-se in lucrare regularisirea Shaelor dupi legiuirile nouluiwdArnént, junimea va putea gäsi inbelsugat izvor de invèlfiturä, si patria mAngiiitóremulgmitä a jertfi pentru folosul fiilor sèl.

tiara Vitt stärile se cuvine a aduce prinosuri a di maI vie cunoscintä pentru cele defag si viitóre facerI de bine, ce se revarsä din Malta indurare Argustulut nostru Pro-tector, prin organul D. Deplin-imputernicituluI Prezident, acestuT strAlucit barbat, acäruia pomenire intru nol päsesce in vecInicie.»

Semnele de multamirea Cinstitel EpitropiI i AdunArI, aù fost DD-sale Profesoriloro notiä dovadà de a lor sirguinlä, iar premiile impartite pe la ceI mal silitorI SholarY, aftaprins in aceI-l-aln o doring de a se invrednici i ei de asemenea har.

In alt articol vom tractarisi mat pre larg pentru acésti materie».

Articolul promis mat' sus, 11 alläm in Alb. roinfinésd, No. 14 din 18 Februarie.Fiind-d nimenea mal cu competing decat G. Asaki, directorul AlbineT, nu putea si

dea informatiunI despre scèle, pia la 1832, inregistdm aci intrégi informanunea luI :

208

Statistica invèlaturllor publice in Moldova

«Intémplarile anulul 1821, aü fost adus desfiintarea ramuluY de invèlfitura, a caruIalipsä ast5.0 Cu intristare am simlit. La anul 4828, ail fost Epitropie cu putinta a asedade noll Sholile in invechita Gimnazie Vasiliana, in'temeiata la anul 1644, de Domnul VasilieVoevod. Grele impregiurArT, carI ail inpovorat pe.Moldeva, prin inuoirea ciumel i ivireaholereT, ati nevoit, la deosebite réstimpurl, a tin6 Sh6la in 26 de lunI inchisa, si in acestchip, alío impedicat inaintarea invqaturilor ce se putea astepta de la metodul rénduit decinstita Epitropie prin paradosirea in limba patrieI, care este acel mal inlesnitor mijlocal sporireT sciintelor.

«De atuncea Shóla incep6tóre atí urmat dupi metodul luI Lancastru, cunoscut inlume de cel maT nemerit, i in clasul acela pana acuma ail invètat 411 SholarT, deprin-sléndu-se a ceti, a serie, a num6ra si a rosti Sfintele rugaciunT.

«In clasul NormeT, ail petrecut pana astäçll 166 SholarT, invètand ineeputurile gra-maticeI RomanescI, a istorieI, geografieT, aritmeticei, catihisis i cangalla, (formoasascriere). In clasul Gimnazial, aù petrecut 103 SholarT, i allí invqat SE Scriptura i c,ati-hisis, etimologia i sintacsul romanese, limba latina, geografia generalä si a EvropeT,istoria vechia, din aritmetica fractiile i Oecimalele.

aPre tanga aceste, ca obiecturl ecstra-ordinare, s'ad invdtat legile, limba elinéseä, Ro-siana, Franteza, i musica vocalä (Gantieul).

«In acest de pe urmi curs, aü urmat din cei vechI i ceI noY, la shela incepètere 129,la Norma 47, la gimnazie 29 Sholarl. NumOrul stipindistilor ce se tin cu cheltuialashelel se1;16tor1 in institut, este de 25 ; alfT 8 sunt eu a ion chelluialä, iar num6rul pestetot din acest an, este 227 SholarI; in cat num6rul eelor ce s'ail impartasit de acest folo-sitor institut se sue de la 1828, pana acuma la 680 tineri.

(Pentru paradosirea invqaturilor, D-lor Profesoril aú compus (alcdtuit) cartile ele-mentare si anume: D. S6ulescul, Profesor filologieT, un abecedar (azbucoavnä), GramaticalimbeT Romanesei, o istorie universala si o Mitologhie. D. Fabian Profesor limbeI latinesi a GeografieT, o Gramatici Romano-Latinä. si o Geografie, care tóte acestea carri, acumagata fiind, pe rénd se vor filiad impreuna cu alte de fo/os invdtaturilor incepètóre.

cDe mangaere ail putut fi compatriotilor prubele ce ail dat la ecsamenul din 13 Fe-bruarie, din care se aréta, cA sèminta cea semènatä cliqut teta pe un pamént sterp;asemene dove0 marturisese cele ce ar fi castigat tineriT, carI in vremI linistite, ar fi pututurma In gliimnazie invétaturile publice.»

Examenul de vérä s'a tinut in 16 lulie 4832, dupe programul aci urmator :

PROGRAMAde

ECSAMENUL PUBLIC IN GIMNASIA VAS1LIANA,

PE SEMESTRUL DE VERA I 832, IULIE 16

MATERIILE CERCETAREI

Operatiile LancastruluI.

PROGRAMMEde

L'EXAMEN PUBLIC AU GIMNASE BASII.1EN A

JASSY, SEMESTRE D'ETE 1832

MATIERES

Opérations 616mentaires d'après le systPmede l'enseig,nement mutuel.

Din catehisis

Partea I. Pentru crediniä,

Partea II. Pentru dragosle care Dum-ne;leii i chtre aprepele.

Din graniatica

Clasul I. Despre nume substantiveadjective cu declinarile lor.

Clasul II. Din etimologie, phrtile cu-ventuluI, numeie, pronumele i verburile,impreunh cu perfectele i supinele lor.

Clasul III. ThlmAcirea din istoria natu-ralä in 28 kepi; cu analis- etimologicsintactic.

IV

Din aritmeticei

fractiilor, rädhcina cvadrath,rädacina cubä, proportiile.

V

Din geografte

Asia. Staturile : Turkia asiatich, Rusiaasiatick Thtaria, Mongolia, Imperia Chi-neY, Japonu, Ost-India, Persia, Arabia.Despre Africa in deobste, despre AmericaIn deobste.

VI

Din logicetElementele logiceI curate, pe scurt

ale Metodologiei.

VII

Din istorieIstoria ImperieI Macedonice si a statu-

rilor GrecieI pänd la chderea lor sub dom-nirea universalä a Romanilor, de la 360pAnti la 87 inainte de Hristos.

209

Catechisme

1-re Partie. De la Foi en general, unite deDieu dans la Trinité.

Mérne Partie. De l'amour envers Dieu etle prochain.

Langue latine

Pre Partie. Des substantifs et adjectifs avecleurs déclinaisons.

Mélue Partie. Etymologie, parties du dis-cours jusqu'aux supins.

Partie. Traduclion d'histoire natu-relle, analyse étymologique et syntaxe.

IV

ArithmétiqueFractions de fractions, racine quarree, eh-

bique et les proportions.

V

GéographieAsie. Etats de la Turquie asiatique, Russie

asiatique, Tariarie, Mongolie, Empire de laChine, Japon, Indes-Orienlales, Perse, Ara-bie. De l'Afrique et de l'Amérique en ge-neral.

VI

LogiqueAimee des élémens de logique pure et de

Mélhodologie.

VII

Histoire universelle

Empire de Macedoine et de Gréce, jusqu'àleur decadence, et h la domination univer-selle des Romains, depuis Van 360 jusqu'à 87avant Vere chrétienne.

14

VIII

Din leglPractica judecAtorésa in materia po-

litia.

1X

Limba Rosianti

Ecsercitii din gramaticii.

X

Limba Frantezei

Ecsercitii din gramatia.

XI

Limba Geri-nand

Ecsercitil gramaticale.

*) Vedi anexa de la acésta pagina.**) Vest( anexa la acéstii pagina.

***) Vesli anexa la saga pagina.

210

VIII

Jurisprudence

Pratique judiciaire en matiére civile.

IX

Langue Russe

Exercices de grammaire.

X

Langue Francaise


XI

Langue Allemande


Ambele serbari scolare sunt relatate in Alb. rom., i anume : Serbarea din FebruarieIn Alb. rom. No. 12, si aceea din Iulie, in Alb. rom. No 54 si 57 *).

Epitropia invitA, prin Albina, pre «Itibitorii de invè(ätua compatrioll i staini a fi defatA /a adstA cercetare si a Mehl a lor impärtäsire until asemenea folositor asepinfint,»

Dupe examenele speciale ce se tineati mai multe ile, se Mom un examen public gene-ral solemn, c,are, in 1832, avu loe la 9 ore diminéta.

DAm in anexi **) lista perdnelor earl erati invitate in 1832 la solemnitatea din lulie.Numele din listi vor ar6ta starea generalä a societitei moldovene VI cum G. Asaki autasi o intereseze la mersul invètaméntu/u1 public.

In urma examenelor din Iulie 1.832, de la saele din Iasi, Mihai Sturdza a adresatreferendarului scfilelor G. Asaki o scridre, prin care arétä satisfactiunea sa de progresulconstatat, i intlintézA un premifi de 1.000 lei de acordat la trei cei mai buni scolari, in3 anT consecutivr.

Pentru 1832, acest premifi a fost cfistigat de Alexandru Costinescu i alti duoi.Reproducem scrisórea lui M. Sturdza, care se pästrézA la dos. No. 18 curent, arhiva

Sta Lulu!, fila 2; mai reproducem i darea de sérnA de pe examenele din Albina romanéscAde la 21 Iulie 1832 "1.

Asemenea resultate dobéndite de liceul Vasilian, lndemnail pe Asaki a nu peardä dinvedere creatiunea at mai curénd a invAtAm6ntulul superior, carele sä justifice i titlulpompos de Academie, prevèdut prin Regulamentul organic.

(iu acest scop Epitropia, cAutet personalul profesoral pentru asemenea curstirI supe-riére, incá din Februarie 4832.

latí o publicatiune a Epitropiei, prin care, pentru Academia ce are a se infiinta la Iasl,cere sé se presinte cincl profesori de diferite sciinti si limbe :

PUBLICATIE

EPITROPIA NVÉTATURILOR PUBLICE IN

PRINTIPATTJL MOLDOVE1 .

«Crescerea si InAtAtura publicA a tine-rimel, intArsliatA in Moldova din nefavo-risAtére intAmplärl, aii ajuns a fi astAr1obiectul cei mai vil* doriri a pärintilor sia tuturor ce priesc fericirea Patriei. Ase-léméntul noil al térii ail häräzit acestuiram inseninatoriù mijléce ctiviinci6se siintelepte puneri la cale.

Spre infiintarea unor asemene m6surl,se cuvine a se intrebuinta barbati Cu te-meinice sciinte, si inzestrati ca insusiri ceaii putut cAstiga numai la locurile undede demult se afta statornicite Instituturilede lnv6tAturd.

Drept aceea, Epitropia face obstesce sila top cunoscut: a la Academia ce are ase infiinta in las!, sunt inca vacante ur-mAtòrele ciad posturi de profesorat

Profesoratul de filosofie, logicä, me-tafizick eticA si dreptul natureT, Cu léfdde 200 galbeni pe an.

De sciintele matematice-teoretice, defizia teoreticA si experimentalk chimie,istorie naturalk Cu lefa de 250 galbenipe an.

De sciintele matematicei practice, degeometrie, arhitecturl civilk idraulickmecanica faceret drumurilor si poduritorcu léfA de 350 galbeni pe an.

De economia ruralA (a cAmpului) cutdte pArtile ei, si veterinäria (doftoria vi-telor), cu lérá de 200 galbenT pe an.

- 244 -

AVIS

LA CURATELLE DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE

EN MOLDAVIE

L'éducation de la jeunesse, entravée enMoldavie par les événements, devient aujour-d'hui l'objet de la plus vive sollicitude despareas et de tous ceux qui sont animes dessentiments du bien public.

Les nouvelles institutions du pays, en al-louant A l'instruction publique les moyensconvenables, statuèrent A cet égard de sagesdispositions.

Pour pouvoir mettre A exécution les me-sures y relatives, la Curatelle réclame aussila coopération des hommes instruits, quin'out pu se former que dans les pays, oilles sciences et les arts sont depuis longtempscultivés.

A cet effet, la Curatelle de rinstructionpublique en Moldavie, porte A la connaisancedes hommes versés dans les sciences et lesarts, que l'Académie, qui doit étre fondée AJassy, offre encore cinq chaires vacantes, sa-voir :

La chaire de philosophie, logique, mé-thaphisique, morale et droi t Daturel; les émo-lumens de cette chaire sont de 200 ducatsd'Hollande par année.

Celle de la théorie des mathématiques,histoire naturelle, physique et chimie théo-rique et expérimentale, aux émolumens de250 ducats par année.

Celle des mathématiques appliquées, géo-métrie, arpentage, architecture civile, hidrau-fique, mécanique et construction de pontset chaussées, aux émolumens annuels de350 ducats.

Celle d'economie rurale avec toutes sesbranches et l'art vétérinaire, aux émolumensannuels de 200 ducats.

Top acqtia, afar& de insemnatelecuvine si scie limba rominésci

latini.5. De limba-qi literatura frantezi, cu

Mfg de 300 galbenl-pe an.

Pre ,lingi aceste, DDlor profesoriI voravea in Academie, locuinti, lemne de foe

luminare.Ap dar, aceI cu temeinice sciinte, in-

semnate pentru fiesce-care profesorat, vorimpirti0 Epitropiei In scris cererea ion,adiogénd copiI legalisate (intärite) de a-testaturI i vrednice de creslare recomen-datil, precum i óre-c,are probe- literare,Beg dovesh de implinirea insircinfirilor po-trivite cu a lor sciinte, prin care si sepeltä adeveri-cerutele insu0rI.

NumaI dupe plinirea cerutelor conditiI,don i toriI a se aqe0a in;acésti.téri de os-pitalitate, vor primi r6spunsul EpitropieT,0 &mind inchierea tocmeleI, vor luabanI pentru cheltuiala drumuluI.»

Ia0, 18 Februarie 1832:(Iscalit): Veniamin, Mitropolitul Suce-

ve i Moldovd.Vornic, Constantin Mavrocordat.Vel-Vist., Mihail Sturdza.

IntocmaI dupi original,Aya G. Asaki.Referendar invèliturilor publice.

212

Les professeurs, outre les connaissancesci-dessus indiquées, doivent connaitre le latinet le valaque.

5. La chair& de langue et de littératurefrancaise, aux émolumens annuels de 300ducats.

Indépendamment des traitemens, MMrs lesprofesseurs auront dans rAccadémie : loge-ment, chauffage et éclairage.

Ceux qui ont des connaissances solidesrelatives à chacune des chaires désig,nées,pourront s'adresser à la Curatelle de rins-truction publique à Jassy, en communiquantcopie légalisée de leurs diplomes, ainsi qued'autres attestats dignes de foi, où des pro-duits littéraires et certificats de gestion d'unemploi constatant leur état, et qui viendraient

rappui de leurs concours.Ce n'est qu'après avoir rempli les condi-

tions voulues, que les candidats désirant s'é-tablir dans ce pays hospitalier, auront de lapart de la Curatelle une réponse definitive,et, à la suite des_engagements arretés, il leursera transmis des frais de voyage.

58 FévrierJassy, le Mars 4832.

(Signe): Benjamin, Métropolitain de Mol-da vie.

Le Vornik, Constantin Mavrocordate.Le Vistiar, Michel Stourdza, Ministre des

finances.Pour conforme:h l'original,L'Aga G. Asaky.

Réferendaire-de rinstruction publique.

Regulamentul organic, precum am vislut, prevedea un statut special pentru scelle. In1832 acel statut fu redactat. NoT reproducem in anexi Regulamentul instructiundpublice din Moldova 0 chiar in limba francesi, cum a fost presentat luI Kiseleffinainte de finea lul Martie. Acest regulament confirmi existinta uneI Epitropll compusidin treI membriI, carI aii un vot legal deliberativ.

Epitropia regulézi partea sciintifici, administrativi, a politid interióri a sc6lelor publice0 private, incaski veniturile, fixézi budgetul anual, numesce impiegatil, profesorilpersonalul scòlelor i iI destitue in cas de neimplinirea datoriilor lor.

Epitropia regulézi cursurile lectiunilor, priveghézi redactiunea i privighérea operelordementare 0 ingrijesce si introduci in pa artele folositelre.

*) Vest! Dos. 29 curent (arch. Statuld). Ve41 anexa.

213

Direcliunea speciali a instrucliuna publice este incredinfati referendaruluT, séti direc-torului numit de Epitropie.

Acesta are vot consultativ in desbaterile EpitropieT si este seful cancelarieT i execu-torul disposifiunilor EpitropieT.

Referendarul priveghéza pe profesor! cum indeplinesc datoriile. Pentru acésta in-spectézi scolile din IasT in fie-care çli i presinti EpitropieT raport lunar.

Inspecliunea sc6lelor din provinciT este incredinfata comitetelor speciale.Va mal existe si un Comitet Academic din profesoriT Academia, dupa Inffinfare ; de o

cam-data va fi singurul profesor ce exista (cel de drept), duoT profesor! din clasele urna-ni6re i unul din clasa normalä. Presedintele acestuT comitet academic va fi referendarul.

Intre atribufiunile acestuT comitet, regulamentul pune revisiunea manuscriselor com-puse, séii trad use pentru scélele elementare;

Studiul limbei romanescT, alegerea neologismelor indispensabile, silindu-se otea acestecuvinte sa fie feicute dupe spiritul timba: moldovenesci §i in mod de a putea fi adop-tate de majoritate ;»

Disciplina din institutRecompensele i pedepsele scolarilor.Comitetul academic presinta Academia raport despre Une lucrarik luT.

Acestea sunt organele de administrafiune a scòlelor Moldovei dupe regulamentul noiipregatit in Martie 1832. Tata acum i disposifiunile esenfiale relative la sea!:

Sectiunea a duoa tratéza de scoll; la art. 12, se aréta carl sunt scolile existente: gim-nasiul Vasilian, alaturea cu el un institut provisoriii pentru crescerea fiilor impiegafilorsi a copiilor arad, Ose scoll elementare la Roman, Hui, BotosanT, Bérlad, Galas! siFocsanT, un seminaritt la Socola pentru formafiunea preofilor.

Pe langa acestea se va zidi o Academie si lana ea un institut pentru o suta de copiTde impiegafT si o casa de educaliune pentru fete. Dupe infiinfarea Academia institutulVasilian, va rémanea sal& elementarä.

Programa gimnasiuluT Vasilian coprinde : o clasa elementara, una normal& i patruclase de umanitälT.

In clasa elementar& in timp de Ose lunT se va invOta dupe metoda mutual& : lectura,scrierea, rugaciunile, numerafiunea i memorisafiunea.

In clasa normala, al aruia curs va fi de 2 anl, se invéfi primele cunoscinfT dupe carteaad-hoc, catichisul, dupe cartea tiparita la Mitropolie, prescurtare de gramatica romana,cele patru regulT i aplicafiunea Ior practica, extrase din cursul de matematicl a luT Re-zout, tradusa de D. Aga Asaki, demente de geografie generala i cunoscinfa chartelor,extrase din geografia 1111 Stein, traduse de profesor Fabian, cunoscinfa liierilor, scrisóreasi lectura latina.

Aceste materiT se vor Inväla provisoriù pe manuscrise aprobate de Epitropie, päna sevor tipari carfile elementare.

Scolile din judefe se compun asemenea din o clasa elementara si 2 normale pe 2 anTde çlile dupi instrucliunile speciale ale EpitropieT.

Programa gimnasiuluT compus din 4 clase, durand 4 anT, coprinde materiT ordinareextra-ordinare.

21.4

Materit ordinare aunt: catichisul, gramatica i sintaxa romanésca, gram. si sint.elem. de ist. univer., elem. de matematict, elem. de retorica, elem. de poesie, elem: de

T6te aceste materit se vor preda dupe manuscrisele aprobate de Epitropie, dupe orariulintocmit de comitetul profesoral i aprobat de Epitropie.

Materiile extra-ordinare sunt : limbele elenica, francesi, rusésca i ermana, desemnultopografic, cunoscinta practici a coduldi civ. Moldovenesc.

Scolarit din gimnashl pot urma unul ség duo6 din cursurile extra-ordinare, décatalent 0 timp.

In sectiunea III-a regulamentul se ocupa de internat provisoriti asqat la TreI-Erarcht.Vor fi dou6 felurt de bursiert : 21. vor fi feciort de impiegall i vor locui in catul de

sus (I) 0 in catul de jos vor fi primitY 40, de parinfi orfant, BM de paring Barad.Primirea va fi de la 7-1.5 ant.Primirea fiilor de functionart se va face prin tragere la sortI. Functionarul care a do-

bdndit sortiul bun, pote ceda dreptul acesta fiulut altuI funcionar.Bursieril de paring grad se aleg prin concurs dintre scolarii claselor a II-a 0 a III-a.Urmézi apot regult pentru administratia launtrica a internilor. Noroc ca pentru a sta-

bili mal plastic diferinta dintre elevit III de functionarI i stipendistI grad, legiuitoruln'a hotarit si o hrani diferita

La 15 Aprilie, Epitropia (Veniamin Mitropolitul 0 Canta Logof.), dispun cA aspre a seputea lua drept temeiti in lucrare regulamentul alcatuit, comitetul scolastic va pofti peD-lor Pach. Damaschin Bojinca, Dr. Cihac si pe D. doctorul Cuciuran, carI impreuna cumfidularele comitetului si fad observapile cuviinciése tntr'aceea ce s'ar &Inge de matnemeyite intocmid, i ceea-ce vor socoti de cuviinia i neapärat pentru adaogire, scidereski prefacere, si "si dea socotinta osebit, care se va supune Epitropiet spre regularisire").

In virtutea acestut regulament, populatiunea internatuluI in Septembre 1832, se potevedea din anexele de la acesta pagina **).

Deja mal in urma am arètat ce avea de revoltator divisiunea scolarilor in alievi i sti-pendistl. Tot acolo am arètat cum din alievI ¡fad esit aprelpe nicl un barbat de Deanneajuti i curn din contra piont al cultureI nationale in telte dtrectiunile aú esit dintre sti-pendistI.

NumaI la 23 Decembre 1.832, Epitropia pasesce la infiintarea nouluI comitet academic,in conformitatea nouei legi a scélelor. Acest comitet se compune din : referendarul G.Asaki, ca presedinte, profesorul de legI Flechten.macher, duoI profesorI de gimnasiti : G.Seulescu si V. Fabian 0 un profesor din normi Iconomul Constantin loan.

Scélele cu internatele, precum le vèrsluram, pe anul 1832, traesc din venitul hotaritpentru invèlatura publica din Moldova pin art. 419 din Regl. org. Acest venit era fixatla 200.000 let din Visterie i Oeciuiala de la lefile functionarilor civil!.

*) Dos. No. zo curent, pag. 25.**) Veip anexa.

215

Din efemeridele scolare ale anului 1832, aducem aci urrnatewele :(NO eel din invechime obiceitt, junimea sholastica din EA ad plinit eri, la ajunul

Duminicei Floriilor, pregatirea evlaviiisei terimonii urmate intru aducerea aminte a in-trärel Mantuitorului nostru D. ¡sus Hristos in cetatea Ierusalimului. Sub povaluireaDD-sale profesorilor, pasind dupi steagul Gimnazial tinerii, in skull rénduite, aii plecatla 9 diminéta din Gimnazie Ma Biserica St. Nicolai, vechea Catedralä a CapitaleI; aid,din mana Sf. S. Par. Catihetului si a clirosului primind fies-care On& un stalpar, cuasemenea orinduiala s'ail dus la Mitropolie, unde dupa Arhipastorésca bine-cuvéntare aPrea o Sfintiei Sale Par. Mitropolitului, aii depus aceste ramuri, care astayli s'all Impar-lit intre evlaviosii crestini» *).

S'a proiectat in 1832, infiintarea unel scoll militare pentru Moldova, proiectul acesta,pe 38 de pagine, se OA in Dos. cu No. 27 din 1832, de la arch. Stat.

Nu schn lug pentru ce nu s'a realisat acest proiect.

*

Invétiméntul privat la 1832, continua a fi dat in pensionate private 0 de catre guver-noel, en genere francezI, prin casele boieresclo. In Ora muntenésca Ebria schlelor in-cepea a nu prea veden ca ochi bunI invètaméntul privet, mal ales pentru cursul secundar.Pe and cu Atka energie refusa luI Vaillant introducerea unui curs secundar in limbafrancesi la internatul de la"St. Saya, pe atunci Eforia fu chiamatit a se rosti si asupraaltei cereri de scála secundara privata.

A. Sarail, pastor luteran, prin suplicä eätre presedintele Kiseleff, cere voie sa deschiyiasoil& privati in Bucuresci. Suplica lui e trimisi la Eforie, care o comunica consiliululsc6lei din St. Saya.. Acesta propune a nu se da voia ceruta, de óre-ce Statul are sedle.Consiliul e de opiniune ca Sarail sa deschida maI bine un pension de fete, déci insa Efo-ria nu are de gand si intocmésca Masi o asemenea so% publick

In ori-ce cas consiliul pretinde si se impuni la fie-ce sc6la privati ca «Limba patrieisä fie domnittire, ea pre dénsa mai antOiti Inv61And'o, printeensa sä se invete cele-l-altesciinti si limbi straine... Religia si moralul sä fie cele mai de cipetenie..., Catechismul sase invete dupe dogma rèsärituluI in limba patrieis ").

La Iasi continua big a existe pensionate importante ca ale lui Victor Cunin, ChefneufLincourt, Bagarre, etc. "").

*

Sceda provoca, direct séti indirect, o miscare nu numai literal* ci 0 nationala.Din acest an, vom raporta un curios episod proprig a documenta acésta, cum 0 inso-

lenta cu care inca se purtail cati-va calugarl greci fala Cu romanistnul in desteptare.Cine p6te sa'sI inchipuiasca ca acum 59 ani se petreeea in biserica romanésca din Iasi

*) Alb. rom, No. 27 din 3 Aprilie 1832.**) VeslY dosarul No. 1.677 de la archiva StatuluY.

***) La'examenul de la 1832, afigm premiatI la acest institut pe eleviI: Mihail KogillniceanuGrigore Studza, etc. (VedY Albina romanéscit din 1832/ Pe pagina 24$.

216

de la Trel ErarchT, scene sèlbatice ca acele carT preotil grecI le fac si astadI in bisericeledin satele romanesci din Macedonial Egumenii grecI de la acéstä biserica impiedica cuamenintare de bataie si isgonire pe orI-cine cerca sä citésca Apostolul si Evanghelia macarIn limba romanésca.

Tata unele acte ocasionate de asemenea necalificabile purtare a popilor greci.Le extragem din condice lucrarilor comit. academic, de la Dos. No. 18 curent, (arch.

Statului), fila 613 si 628.

Jurnalul No. 3

«In urmarea cererel din partea tinerimei si a personalulul scolastic, ca in bisericaS-tilor Tm! ErarchT, fiind si biserica scéleY, sa se citésca mal ales Apostolul si Evanghelianu numaT elinesce, ci si romanesce, spre intelegerea tinerimei ascultatiire aicea SfintelorrugaciunI, impartasindu-se rugamintea catre S. S. Egumenul acestei monaslirT, numitulaii dat rèspuns, a S-tii Tre'l Erarchi, fiind monastire grecésca, vointa sa este a isgoni cutottil din acésta biserica cetirea in limba patrieT.

Deci iudreptandu-se rugamintea tinerimei si a personalulta catre P. I. Archipästor, asa parintésca ingrijire de mantuirea cuvéntat6rel séle turme a bine-voit a indatori pe numi-tul egumen de a implini drépta si cuviinci6sa rugärninte, punénd la cale a se ceti in limbapatriel", drept acésta in ajunul epifanieI DomnuluT, unul dintre scolarT mergénd sa citéscaparemiile, parintele egumenul cu °carä rail interit din mijlocul bisericel, orânduind a seceti elinesce.

De acésia insciintandu-se D-luT profesorul G. Seulescu, insarcinatul cu supraveghereasi polilla din launtrul, aii indatorit pe D-lor pedagogil scedel, ca maI mult si nu lase peverT-unul din scolarT A citésca la biserica in fimba romanésca, spre ferirea uneI urmarIscandal6se. In ;liva de S-ta Epifanie, aflandu-se top' al sedal la biserica, dupe aniareatrisaghiuluï, unul din scolarT, indemnat de preotul bisericeI Neofit, nu se scie dupe a etapunere la cale, se infátiséza cu Apostolul in mijlocul bisericeT, la care parintele Egume-nul sarind din strana turburat, dupe ce cu amenintari a alungat pe scolarl si ati ortinduitpe unul din grecii s61 si citésce numaT elinesce, tot inteacésti vreme, intorcèndu-se catreD-lui prof. Seulescu, ce sla aprepe in strana, 1-ail Ois in glas mare :...

(Lipsescil vorbele grecesci).§i ceea-ce covèrcesc.e, precum s'ad oblicit, egumenul a fost oranduit pe vre-o patru

din 6menii s6T, ca de va mal cuteza vre-un scolar sa se ispitésca a ceti cava romanesce,Cu necinste se A scdta pe tot personalul afara din biserica, rara a privi d. asemenea l'aptaatacarisesce dritul si cinstea natiei si vatami folosul mintuireT sufletesd, a nu ingfiduisi se citésci in limba patrieT, maT Ortos Apostolul si Evanghelia, care se pote maturiside tot poporul bisericel si insusi preotil slujitori, clirora cu amenintare le poruncesce sinu gvarsésca S-ta Leturghie in limba patriel; iar de alta parte atacul ce ati fficut pers6neIprofesorulta prin sus arètatele cuvinte si amenintiiii, Comit. scolastic cu cinste raportuindprea cinstitel Epitropil, se relga a se face cuviinciésa punere la cale pentru a se urma cucetirea ApostoluluT si Evanghelie la Sf. Leturghie, dupe orinduirea P. I. SI. Archipastor, elprecum poporul, de asemenea si tinerimea sa se adape din invètitura S-telor Scripturiintelese si tot o-data a se face satisfactia cuviincielsä atacului facut de catre S. S. P. E-gumenul, si punerea la cale a nu se mal intémpla asemenea scandal6se urmirT din par-tea S. S.

Catre acestea se r6gli Comitetul ea S. S. Sachelarul loan prof. clasului normal, socotit

217

si ca un capelan al sceileI, sä se invoiascä a sluji, ca pentru tinerime, S-ta Leturghie, mi-car la a duoa Duminic5, in biserica acésta

Ianuarie 1833».Ce timpurI !Ce asem6nare cu ceea-ce acum se petrece in Macedonia!Dar eVicit amor patriai» la 1832, s't tot asa va invin.ge romanismul si in Macedonia!De asti datà limba rominä va avea in ajutorul el un putinte factor : «cartea», mereil

'Inmultità de la 1832. Miscarea Merar& o aflAm represintali prin urmAterele opere apá-rute in cursuI anuluT 1832, in diferitele provincil române :

«Dasceil pentru timba francesa» D. I. G. Gorjan«Anteiele CIPIOStinte de litera fi de ida, pentru fin. erimea scalelor incepatare» de

G. S6ulescu, (Iasi).Geografia, gramatica romeméscei, aritmetica, dupre metod (pedagogie,) de G. S6u-

lescu si V. Fabian.NB. Acesta este un manuscript oficialmente adoptat mal apoI de Epitropia invèptu-

rilor publice din Molduva, cu resolutiunea din 15 Septembre 1835, ca dérisul sä servésciipentru paradosire pe la scólele finutale.)

Acest manuscris se afti in biblioteca centralli din IasT.

In Reglem. scedelor din 1832, s'ad vèçlut mal multe de aceste manuscrise didacticeaprobate de Epitropie, cât i unele cArtI elementare

Anticele romanilor acum ântdia órä romelnesce scrisc de Damaschin Bojinca,(Pesta).

Istoria Imperial rosiene a tul Ivan Caidanov, tradusa de Aga G. Asaki, (2 volumelas».

(Enhirid, adecei mánclnic al provoslavnicului Christian» in grecesce de AlexandruSturdza, traducere de Alexandru Filipescu, eforul scólelor Vahahid (BucurescI).

*) Alb. rom. No. 6o din 1832, publica acest avis :

In§eiintare Literarie(Lipsa cartilor elementa,e sal 1ncepdt6re in limba patrid, este una din cele sim;itCre pedid

care oprise pana acuma sprirea tnvtItturif. Spre Intampinarea und as-menea neajuns, s'ad prega-tit clrle trebuinciase care pe rand se vor tipari Aceea antditi esitit la lumina, este :

(Intiele eunoscinie de litere §i de ida. pentru tinerinra shélelor ineepet4re, compusit de D. G.Sdulescul'profesor filologieT In gimnazia Vasiliana, coprindand abetedqrul, rugaciunile, datoriilesholarilor. Despre timpurT, elernente, pamantul, sotietatea, naOile cele vechY, natia romanilor, fa-bule, semtentiT, constelatiunT, tabla pitag ,ric i alte tndeletnicitóre i folositore alcittuirt Carteaacésta, tiparitti In tipografia AlbineY, se cillui acolo legata In pret de 5 le! exemplarul.

Albina Romanéscit, No. 84 din 23 Octombre 1832:

Epitropia Inv'étAturilor Publico41.

tPretuind tate cele cate privesc catre tnlesnirea i tnaintarea tnvtliturilor folositare ce sunt te-meiul fericireY §i a tndemanareY, Epitropia, Cu multamire ad primit harazirea de cincT-sutenumite CunoWntele Incep6tóre, care D. Aga G. Asaki, sh6lelor ad adus spre a se tmparti copiilorsitracT doritlrT de tnvallitura, din E§!, i acelor din sh6lele tinutale.

cDecY, randuind a se trimite pe la sh6le cate un numgr de acele clirtT, spre tntempinarea decatahrisis, Epitropia ad randuit a se tnsemna pe titlul carteT cuvantul «Gratis» (In dar), cu carelaceT sholarY le vor primi ara nicT o ciare.

218

aAritmetica lui: L. B. Francoeur) tradusä pentru scéla din S-t. Saya, de I. Eliad,(BucurescI).

aEliezer i Neftalies poerni tradusa din Florian de Gr. Alexandrescu, (Bucuresc».2 Calendar pe 1832, de G. Plevianu».<Epistolic» de obste catre scaunele arhieraticesci ale rèsärituluI, de Folie patriarchul

ConstantinopoliI i aDoué cuvinte» doveditelre pentru purcederea prea S-ft Duh al preaS-ft. Grigore Palma, Arbiep. Tesalonicului, talmacite din limba elinésca de cel de acumMitrop. al UngrovlachieT Chir Grigorie, (Buzäii).

Se face cunoscut, ca. in litografia AlbineT s'aft facut Calendar, de un noä fel pe anul1833, care, pe o mare f6e, cuprinde tóte iIele i särbätorile anuldf, schimbarile luneTalte insemnarT. Acest Calendar; care in forma hartiel se pune la perete, este indemanaticmal ales pentru Canteled! ; pretul este un sorocovet, si pe la tinuturI se afla la D-lorprofesoriT shetielor.

Asemenea Calendare sunt tiparite si pe basmale de moda, cu preturT deosebite .).

0Epitropia scélelor urmarea si ea inmultirea operelor didactice, insarcinand cu tradu-cerea lor dintre profesor!. Asia gasim in dosar No. 21, (archiva Stat.), rèspunsul catredirectia invätaturilor publice, al profesor. V. Fabian, din 1832, Februarie 25.

Directia l'a intrebat, in 19 Februarie, de se insarcinéza a traduce din latinesc,e carteade teologie numiti : cOrthodoxae orientalis ecclesiae dogmata».

Fabian slice: <M6 gräbesc a réspunde ci voiesc a o primi. Märimea i sfintenia acestuTlucru, earl de greutatea materiala, cere o neconteniti i adind luare aminte, a careiatalmacire va si fie curati si pe inteles dupe proba ce am dat inteacésta, va avea trebu-inta nu mal putin de 12 lunT si 150 galbenI ostenéla, prescrisul i bartia.

(Acestea fiind de primirea cinstiteT Epitropii 'ml vor da nouä insufletire spre a slujimaT departe intr'acele de care mä vor socoti vrednic, iar cu acest prilej innoesc multä-mirile mele pentru imbratisarea ce ail bine-voit a'mY deschide in acest pämént de ospi-talitate». Vasilie Fabian.

Din miscarea literal% a anului 1.832, räsare o nota caracteristica : propasirea spornicaa limbel romane Nei in sc61a proiectath pentru fete la BucurescI limba francesa esteorgan de invätamant, pretutindenea aiurea triumfa. limba românesca.

In reg. scol. cel noú, cel antéhl object de invätatura in umanióre este 1. romanésca,(§ 59). «Limba parintésca de tot simpla, slice noul regulament, cu care tinerimea vinein seta, este törte neregulata i gresita, de aceea trebue a se indeletnici fies-care spre ao invéta, a o curati, ftirei a sili duhul ; intrebuintand mal cu deosebire cuvintele celemid obicInuite ale el, iar cuvintele ce vor lipsi, precum stint cele technice si de ideTinalte, si se ja numaI dintr'o limba hotaritä o-dati pentru tot-d'a-una, precum este ceafrantuzésca, apropiindu-se de cea latinésca, firesca mumä a limbeI romanescI ; pentruaceea se va asesia cate-va regule, dupe care si se OM deosebi limba corecti de cea

Aceste reguli ing, nu trebue sä fie nicI prea multe, niel prea abstracte...a

Eforia scedelor insasT, impunea sarcina de a se ocupa de lirnba rominésca. loanEliad publica in Curierul roman din Maiù 1832, articole despre limba i inceputul ro-mänilor, articole memorabile earl vor provoca studiT analoge in Moldova si in Ardeal-).

*) Alb. rom. No. roo din 18 Decembre z832.**) Vesti articolul luT Eliad ta anexa de la acéstli.

219

La aasta datä se ocupa cu gran.atica i iecsiconul romanesc patriotul boier VorniculIordache Golescu.

Cu petitiunea din 15 Octombre 1832, citre Eforia salelor, Golescu 'I presinti ma-nuscriptul gramaticel cu titlul «B5garI de séma asupra can6nelor gramaticesch. Dam inanexa in fac-simile dupe original acésta pelitie Inca necunoscuti

Lecsiconul romanesc IncA '1 avea gata boierul Golescu, dar n'ail voit dea EforieT,hotarlt fijad complecteze cu explicatiunea In grecesce a vorbelor romanese.

Golescu dedica lucrarea sa patriotica luI Kiseleff, terminandu-sI dedicatiunea cu ver-surI "").

Eforia scélelor cu adresa No din 1832, Octombre, Ian& pre Vornicul IordacheGolescu, dar '1 cere manuscrisul pentru al supune uneI prealabile cercetdd la o comisiede profesor!, conform regul. not.

Lucrul, se vede, rèmase baita, acI Gramatica luI I. Golescu nu se tipari de cat 8an! maI tarliti, la 1840, la tipografia lui Eliad, cu spesele propril ale autoruluI.

Prefata opereI luI Golescu, coprinde o constatare, care este si o judicilisa critici a mis-carel literare din 1832, cum si o frurnelsa i profetica propunere.

Golescu constati, ca auna din impediarile spre inaintarea Umbel romanesci, este si«acésta, adeci acésta limba, vorbindu-sa in téra Romanésa, in Moldova, In Basarabia, in«Bucovina, In multe partI ale Transilvaniei si in Banat, nu se graesce prin tsíte pärile«tot intr'un ci cu 6re-care deosebire, cum eel din Transilvania multe cuvinte ne-«regulate, le fac regulate, slic6nd : meow, mane!, mama, in loe de: md ndnc, manand,amananca, precum Oicem noI. i moldoveniI Kicior, kiept, in loe de : picior, peptesepte in loe de sépte i alte asemenea la multe pirri. Cum si la scrigre fac óre-ceadeosebire, scriind uniI cu slove/e cele vechI rominesci, aItil cu slave latinescI, i alfil«prefeiandu-le in chipul slovelor rusesci, iar cel mai mull!, o amestecatura din tóte.»

Ca si inceteze asemenea babiIonie, Iordacbe Golescu propine facerea uneI gramaticeunice pentru toll rominiT.

Cine s'o fad.?

eAcésta socotesc a cu mare inlesnire s'ar gvérsi, and din fies-care tèra (unde se«graesce acésta limba), s'ar aduna la un loc ate unul, ski duoI din ceI mal inv6tatI pro-efesorI ai salelor de sciinta can6nelor gramaticescI i cu totiI intr'o glfisuire ar canonisiesi gramatica i slove obstesd, silindu-se ca si cuvin tele sa le adua at va fi prin putintä,«la o regula, a lipsi neregularitatea lor, i slovele sit le asemeneze cu cele latinead, ce«aunt slove obstescl 0 ce coloson vor lasa spre pomenirea lor cd ce se vor intrece«a imbratisa asemenea lucrare pentru patria lor I»

Ceea-ce la 1832 visa marele vornic Golescu, s'a realis.at prin infiintarea Academid ro-mine, cu membri din telte lerile romine

eCurierul romlnescv nu e prea multamit cu sprijinul di publicul ì anun[adéci nu va afla mal multI abonatI va taceta.

Tail ce Oice loan Eliad cu desperare in jurnalul sAli pentru a doua érli '"):

*) VeslY anexa de la Rasta. pagina.**) Idem, idem.

***) cAlb rom.a, No. 102, din 29 Decembre 1832.

220

((A doua éra redactia «Curierului romanesc», me face cunoscut cinstifilor .prenume-rantl ca, cap* doresc, ca sa nu inceteze pe anul viitor acésta fOie, s'A bine-voiascA a insciintacel mult pana la 20 Decembre, cu bite ca este prea tarditi.

«Ar voi redactia sa se margines& numaI Cu acésta mica insciintare, farä sa mai facaniel o alta cercare, dar socotindu-se drept dat6re a face odata cunoscut, ca acésti gazetaeste a Natid, al caria Orla i numele de «Curierul romanesc», face o mica insemnare,ca de va lasa napa EA cada acest inceput, ce a fost i va fi o §c61ä, ea 's1 paräsesce lucra-rile sale. Napa la inceputul CurieruluT dicea: NoT nu avem gazetä I si iarasI Napa va dice:NoI nu avem gazeta. Redactia este un om, si a fficut mal mult de cat pite un om spresprijinirea el. Curierul este fapta luI, ce a inflintat'o, ca sa dic asa, din nimica, ad bote-zat'o de la inceput cu numele Natieï, aü inchinat'o el i a lame() in trufia el ca sa ocrésca. Ca(,14 acum, desflinieze se si rámaie nume pomenirea I

«Curierul in 4 anI aI sé1, a arátat românilor ce a fost si ce este gazeta ; printr'o pres-curtare de geografie a pregatit pe cititorI a intelege cele ce:1i se vor vesti, facéndu'l a cu-l'Asee impáratiile i stapanirile lumeY, cum si felul lor de ocarmuire. A introdus pe romanIIn relatie cu intémplarile lumeI, fäcut a bine un sir de cele intdmplate, fá-

cut sa cuneisca ostenelile celor ce aù asudat i muda pentru naintarea lor. Glasul luI ade-sea a fost rásplatirea i cununa faptelor celor laudate i pedépsa, sed osan& faptelor ce-lor rele. El insarcinarea sa a sávirsit'o. De nu va me fi trebuincios, el cu sférsitul anu-lui va sfdrsi i alergarea sa, va Oiee adio, i pede maI fallid sub alt nume va fi mal bineprimito

aAlb. romanésca» din IasI pare ca in erge mal bine, din respectul financiar. G. Asakicérca a dobéndi i inlesnire in privinta censura El cere vice-presedinteluYsfatuluI MoldoveI,ca jurnalul sáii sa fie censurat de catre Epitropia scellelor. Sfatul in 12 Ianuarie 1832, aaprobat cererea si a supus'o incuviintareI Generalului Maior MircovicI, inca in 15 Ianuariecu rapof tul No. 77. Acesta a dat aprobarea sa sub 197, in coprinderea urmatóre :

elThindu-má Cu socotinta acestuI sfat pentru aceea ce se atinge pentru insarcinareaEpilropieI scedelor cu censura eAlb. rom.», eü puiri inain tea SfatuluI administrativ case corespunduésca cu cine se cuvine pentru acest predmet, luándu-se drept temeiii a cen-sureI instructia data de D-nul plenipotent DivanuluI implinitor, care instructil trebuese afle in delele incredintate Sfatulul administrativ.» ').

Nu scim décA pana in fine, G. Asaki a invins resistenta ce pare ca o da la Mircovidin privinta InlesnireI censureI.

In directiunea artelor, avem de inregistrat unele informatiunI pentru anul 1832.

Architectura ii pictura se incérca a produce cate ceva, care pe atuncl se parea lucrumare. Architectul Fraivald construesce casele din IasT ale Vist. George Roset Rosnovanu.De S-tu George se inauguréza acest palat printr'un bal, in care societatea Iasani probamuscalilor cum ca nu este asa de barbará pe cat o credéi1 in Europa.

In cuprinsul caselor acestora fiind si un paraclis, fu zugravit de pictorul Balomir, unascedent al mult cunoscutilor farmacistI i doctorI cu acest nume.

*) Dosarul No. 26 curca din 1832, Arch. Stat.

*) a.Alb. rom.s din 1832, pag. i32**) eAlb. rom.s din 1833, pag. 1z7.

221

Camerile ail fost insl zugrävite de artistul Stavsky de care am fficut deja mentiune inurmA ).

La Bucuresd Walstein face portrete in uleiti i preda desemnul. In Iasi G. Asaki estesi el un patron zelos al pictureT. Prin tipografia sa privilegiatä de Stat, Asaki imbunala-tesce in cat-va iconografia national& din carp% In curdnd el se va gandi la crearea chiar auneT clase de picturA.

Clasa de music& vocald intlintata la anul 1831 la Vasiliana, continuà a existe si vomafla resultatele eI la examenele generale din 1833 '').

Concerte in salrme private incep a fi ascultale cu placere. 'aid dupe «Alb. rom.» No.70, din 4 Septembre, o dare de sém& despre concertul din 31 Augrust a cantAreleI Dana

Esse cu concursul liff Hefner, capelmaistru bandeT moldovene si a unor dilelantI sträinI :

«Academia musical& de instrumenturi si de cantare, facia Miercuri 31 August, incasele D-lul Spat. Vasilici Beldiman, in fiinta und adunOrI alese i iubitóre de armoniósAindeletnicire. Madama Esse a infiintat si aicea laudele cari ail propasiro din prile sträine,iar acuma de curénd de la Bucuresd. In cantecele sale, Madama Esse a arnat ceca-ce'Ate un glas bine organisat i indeplinit cu mäestrie prin metodul musiceI Europene.

Curätia, usurAtatea, virtutea si armonia versuluI räsunator, aù adus mirare i pläcereascultAtorilor, din earl unii, de si nedeprind cu musica liana* n'ail putut rèrnane ne-simtitorI in misllocul unel armonii, care fermed simtirile nu numaI a omuluI ci si a fia-relor, precum. mitologia slice :

«De cAntarea lui Orfeos, muntil TrachieI s'umplea,a§i de sunetul cel dulce, crude fiare se'mblanslea.

«Care poetica cimilitura insemnézA, cA muzica imblanslesce naravurile 6menilor, '1 facesimlitorI i politicitr.

«Mal cu sémO aria lui Belini, din opera «II Pirato», i variatiileluILafon, le-aft cantatcu asa mAestrie, in-cat une-ori semana organ, alte-orI privighetóre, care, cand rOvarsAprimdvéra rind armoni6se insufletesce natura cea mutg, si destéplA sunetul lui Eho, princarele 41 rèspunde insgsI laudele sale. In partea instrumental& a contertuldf, DomnulEsse a canlat pe viórA cu dibAcie j cu sentiment ; asemenea i Mademoazela Esse, in duetocu a sa mar* ail vädit bune inceputurI in muzica vocala. In a lor buná-vointa D. Hef-ner, capelmaisterul bande! moldovene, D. I. Cernevschi, D. Maer si D. Verner, ca dile-tantY, aù impreunA lucrat, cu talentul lor, spre a face placuta acésti Icademie, a cariainoire este dorita de toff iubitorii de armonióse petrecert

«Spre indeplinirea placuteI petrecerl, lipsea numai paméntésca banda militare, care dedatoriile slujbeI s'ati impedicat astO data a veni spre cantarea uverturilor prin afisul con-tertuluI insemnate».

In Bucuresd, loan Eliade, cuget& sä infiinteze leatrul romanesc. In No. 2 al Curieru-luI rom. din 1832, el declara, cA impreun& cu familia sa si cu prieteril, gag hotaritde duo6 off pe Irma a se sui pe scenA, (a parastisi pe teatru) in limba romanésca, pentru

222

ajutorul scolarilor sarmanI». Eliade anunti eit se pregitesce o tragedie in versurI, f6rtecunoseuta, intitulati Fanatismul», unde ffind lipstt de o persona care sa fact( pre Zeid,se di de scire, ea cine se simte a putea face acésti roll, si se aréte la redactie. Nei ackstapersónä va fi intrebuintati va primi pentru a sa ostenéli dar 300 leI D.

La 141, Inca vor avea, pentru lama din 1832-33 un teatru, de 0 nu rominese.Iati ce serie Alb. rom. No. 74 din 1832:(Dori* noblefeI 0 a publiculuI cultivit a acestel Capitale, de a avea un te,atru, se in-

. fiintézi. Trupa D-lor Furo face acésta intreprindere i lucrul urmézi in c,asele D-saleTalpan, cu acea sporire, in cat deschiderea teatruluI se va putea face pe la mijlocul luIOctombre.»

*) Ve(,1T Alb. row. No. 12 din xi Februarie 1832.

CAP. V.

A N T_T 1_. 1 43 3 3

Nouele regulamente ale scidelor din ambele principate vor avea putere de lege numaIin 1833.

Regulamentul intocmit pentru téra Muntenésci este supus la cercetarea adunAreT ohs-tescI si sA ja in desbatere de acésta la. 11 Februarie 1833.

IatA darea de sémA ce aflAm despre acésti lucrare in Buletinul tèreT rom. No. 10, din19 Februarie 1833.

La 11 Februarie s'ag infatisat intru cercetarea obicInuitei obstesci adunirT, pruiectulde regulamentul scóletor publice, si cu prilegiul acesla D Vornicul Stirbeiii, ca mAdularal EforieT scólelor, a rostit urmAtórea cuvéntare :

«Mal inainte de a da in cunoscinta cinstitef adunArT regulamentul ce s'a fácut pentruo noul intocmire a scedelor publice, socotesc de datorie a supune cinstiteT AdunArT cursullucrArilor Eforiei, aded starea intru care s'ail primit scólele intru a sa ingrijire, mid16-cele ce a intrebuintat, pentru inaintarea lor, resultatul ce a dobéndit si in sférsit intin-derea ce se nAdäjduesce dupe noua intocmire.

«La sférsitul anuluI 1830, dud eforia cea de acum s'a insArcinat cu ingrijirea de invè-tAtura publicA, dou6 scide erail intocmite numai : una in BucurescI si alta in Craiova caresi acestea se OA inchise din impregiurArile vremil. Atuncl cea d'intdifi ingrijire a Eforiera fost a se deschide indatl sc6la din BucurescI, care a si inceput de loc in hanul luT §er-ban-VodA, primind maT la urrn1 pe sémA si sc6la din Sf. Saya, s'a indeletnicit cu t6t1 si-linta a face meremeturile s't a gAti incAperT nouT potrivite cu intinderea invätAturilor cetrebuinta cenen, *i dud eforiT chibzuiaii a aseda invètitura public& pe temeiuri mal sta-tornice, si a inlesni midlócele pentru intinderea acesteI invätAturT a dat peste noI b6laholereT, si Eforia a fost silitA sä inchizi scóla.

«Indatä insA dupe incetarea acestel belle s'a deschis scóla in Sf. Sava in luna lul Noem-bre, urmAndu-se pang la 1 Martie 1832 cursurile ce ad fost maT de trebuint& a se des-chide atuncT indat& pe potriva scolarilor ce se adunase.

«lar de la 1 Martie s'a dat invèfittureT publice o noul desvoltare; intracea vreme s'aildeschis in Sf. Saya cursurl nuoT, dandu-se fie.5-cAria ramurä de invètfiturä o intocmiremaT regulatA.

«Inteacea vreme s'a intocmit sac' central(' ;in Craiova, si tot in acea vreme s'ail a-seylat scóle incepät6re mal pe la Vote judetele, si astAdi numaT patru judete sunt la carenu s'ail. asedat Ind scóle, aded Slam Rimnicu, Dambovita, Ialomi/a si Teleormanul.

224

eAtuncl s'a intocmit in Sf. Saya un pension unde se da copiilor o ingrijire maT de a-própe la a lor purtare i invèlatura. Inteacest pension se pazesce acum o buna °ran-duiala, i pote sluji drept model 0 pentru alte asemenea a§e(slaménturI.

«Atund iara§T s'a fäcut punere la cale de a se a§eqa in Bucuresci scdle incepétòre Infie§-care plasá a oraplui pentru multimea scolarilor ce nu pot incapea in Sf. Saya, 0pentru ca sa le fie mal ca apropiere urma inv6tAturile in acele sae.

aDinteacestea una s'a a§et,lat in Sí. George cel vechifi, alta la Biserica Amzi, cele-l-alteduo6 nu s'ail deschis Inca, pentru ca nu se gasesc incaperI ; Eforia msA, ingrijesce a seimplini acésta trebuinta cat mal fArá zabava.

4Pe langá altá inlesnire ce Eforia a intémpinat in cursul lucrarilor sale, cea mal marea fost lipsa profesorilor la intocmirea scélelor incep6t6re, i nicT s'ar fi putut birui acéstaneinlesnire, déca nu s'ar fi intocmit aicT un curs normal spre deprinderea acelora ce searéta cu dorinta a se pregiti pentru a fi profesorI, hotarindu-se pentru ace§tia, spre in-curajare, i cate leI una suta pe Ina pe o vreme marginita de treT i patru lunI.»

«Deosibit de mal sus ar6lata Inlesnire ce a incercat Eforia la intocmirea scaelor estelipsa de 'Inca perile trebuincidse pe la ora§ele din judete ; s'a facut msA indemnare dre-

gátoriilor precum i ora§enilor din partea loculuT a chibzui mii;116c-ele de inlesnire, §i pen-tru punerea in lucrare ce s'a ficut la acésta pe la unele locuri ; Eforia se simte datere amultami dregátorilor i oraaenilor dupe la acele locurT, cad prin a lor râvna s'a dat sc6-lelor bune incAperT, unele prin inchiriere si meremeturT i altele prin clädirT inteadins :precum s'a urmat mal cu sém& la ora§ul Giurgifi, unde prin silinia ce are ocarmuitorulde acum al aceluT judet, pentru cate privesc la ob§tescul folos, a ingrijit §i pentru a in-lesni tinerimeT din partea loculuI mislhícele de invèlatura, 0 din a sa ravna s'afi indem-nat ora§eniT, precum i alp iubitori de luminarea tinerimeT, 0 aft ajutat de s'a fäcut ozidire inteadins pentru scéle cu duoè sAIT marl ce pot coprinde fie-care cate 200 descolarT.

«Peste cincT luni dupe acésta nuoii intocmire a invétAtureI publice s'a dat °Intel do-vadi de urmarea invètäturilor prin examenul general ce s'a gent la 9 ale luT Septembrein scála din Sf. Saya. AtuncI cercetandu-se cate 2 scolarT in fie§-care clas, s'a doveditsporirea rapede ce fácuse ucinicif inteacésta vreme de cinc! lull!. La acest examen dupechibzuirea ce se Meuse pentru indemnarea ce trebue sa se dea scolarilor la invètaturá,s'a ficut alegere prin concurs de opt fineri din ceI mal silitorT, i mal sporitT la invèti-turT ce s'aii a§eslat pansionarT al StatuluI cu indatorire ca desèvIr§indu-se In invèráturT

predea in scedele publice acea ramura la care se vor gasi destoinicY.

6La acéstagT epocti gandu-se examen 0 la so6lele din Craiova, precum 0 la cele-l-altescòle ce se afli a§e4ate prin judete, pe la bite s'ail dat dove0I, el i invinatoriT aü impli-nit cu ravna i vrednicie slujba lor, i scolaril aú facut mult spot' la invèlatura.

«Pentru inaintarea inv6tAturilor, Eforia a avut neconteniti luare aminte a se pov4uiprin esperientá de unis116cele cele mal inlesnitAre i cand dupe cea din urma vacantie s'aiídeschis iarag soilele, s'a dat inválèturilor o maT mare intindere, a§eo;landu-se in sfér§itpe temeiurl statornice, potrivite ca trebuinta ce s'a cunoscut, i dovedite prin cercare, te-meiuri dupe call s'a alcatuit regulamentul ce acum sA infatiqézä cinstitel adunan.

Pe acesle nuoT temeiuri se urinéza acum It:Iva/aurae In bite scélele, cu 13E10. °ran-duialá 0 dupe starea lor de acum bite daft bune nadejdi de sporire spre des6virsire.

«In 42 scelle incep6tóre ce s'aii aqeçlat pana acum pe la judetele dupe afarä dobOndesce

225

tinerimea cele d'intéiti cunoscinte printr'un metod fórte inlesnitor si se imparlasesc pesteo mie de scolarI de acesta invatatura.

«In scóla din Craiova, precum si in BucurescI s'a dat claselor incepètóre o intindereme potrivita cu trebuinfele, si starea locuitorilor acestor orase; in Craiova se invéta Incagramatica, aritmetica, geog,rafia, limbele grecésca si frantuzésca ; 250 scolarI urméza as-II aceste 11114/Rue in saele din Craiova; cu intristare lug Eforia ardtä, el de nu s'adat pána acum acestil scéle WA desvoltarea dupe dorinta, si de nu s'a dob6ndit tóta ro-direa ce se nadajduia, aceste impedicarI a fost lipsa de incaperI potrivite cu intindereatrebuintel uneI scóle centrale.

eDespre alta parte cu multamire aréta ebria cinstiteI Adunan, ci magistratul aceluIoras a dat dovada de o deosebita ravni luand pe séma sad in misllocul orasuluI, un locfórte intins, pe care Eforia nadajduesce a se lndeletnici in véra viitóre si chides& o zi-dire dupe un plan regulat.

qInveibiturile ce se urmézä in sc6Ia din BucurescI, dupe intocmirea de acum, sunt :gramatica, caligrafia, aritmetica, desemnu, istoria, limbele latinesca, grecesca, frantuzésca,russca, algebra, geometria si pravilele pamèntuluI, precum in alaturata tabli se aréta.

((Opt sute de scolarI urmesla acum deosebitele inv6fiturT in see& din Si. Saya, si 40_Q.din cele-alto duoè scóle incepétóre de prin plAsT.

«Pe Mug cele-alte Fforia a socotit de cea mal sfantä a sa datorie a intampina tótetrebuinfele scólelor prin cea mal mare economie. La sférsitul anuluI 1830 and s'a °ran-duit acesti eforie, s'a aftat naht In casa saelor Id 73.798.

«Dupe aceea s'a strins pe anul 1831, let 95.808 din vinslarea mosiilor si din contri-butia. preotilor ; s'all adunat si pe anul 1832, leI 53.220 din vinslarea mosiilor Glava-ciocu. lar din suma hotfirita prin regulamentul organic si prin budgetul cheltuelilor sta-tuluy pentru tinerea sc6lelor publice, ce s'ati primit de la Visterie maT mult de cat lei94.660, din suma de 525.000 ce se cuvin scólelor pe 18 lunI, adica leI 175.000 pe se-mestrul din urma 1831 si leT 35.000 pe anul 1832.

((Cu acésta suma de Id 317.486 s'ati intampinat t6te trebuintele scólelor in curgerede duoT anT, de la inceputul anulul 1831, pana la let 1833; d'intre acestI haul Eforia aavut a intémpina nu numaI cheltuelile regulate ce s'aa urmat pe fies-care lung ci si altecheltuell extra-ordinare, care s'ail suit pana la o sumi de lei 60.000, ce s'ati intrebuintatpentru meremetul scóleI din Si. Saya, mobilarea salilor de predare, ingradirea curtii cuzid, zidirea din nog a duo6 odaI pentru portar si pardosirea cu piaträ a uliteI d'inainteaacestei seóle ; pentru clidirea si mobilarea salilor in scaele incep6tóre din Sf. George side la Biserica Amzi, si pentru meremetul si mobilarea incaperilor unde se Oa acuse aye-OM soila din Craiova.

«Socotelile sc6lelor pana la 1 Martie 1832, s'ail cercetat si s'ail incheiat de catre as-tescul comitet, ce dupe deosebit regulament era atuncT insärcinat cu revisia caselor de lo-los obstesc ; iar socoterne pe i;lece lunl ale anuluI 1832, sunt gata a se supune obstescu-lui control.

eAcestea sunt misllócele ce a avut Ebria la maul, si ce a intrebuintat pana acum de&Ind s'a indircinat cu ingrijirea scólelor publice ; iar cat pentru sporirea invqaturilor,spre desävirsire acuse and dupe temeiurile ce s'ail aseslat prin regulamentul organic, téteramurile administrative s'ail imbunatAfit inteun chip simfitor, obladuirea patrunsa fiindde vecInicul adev6r, cA numaI deprinderea in obiceiurT bune póte vecinici legiuirile né-

i 5

226

murilor i ca temeiul cel maI neclintit al orAnduirilor unel societAtI este invètitura tine-rime!, nu putea pierde din vedere un obiect pricinuitor de acest folos obstesc. De aceea,oblAduirea donad a iqe.la pentru viitorime Inv0Atura pe terneiurI statornice, printr'o le-giuire din cele mal de cApetenie, a Ingrijit a alcAtui regulamentul sc6lelor, care se puneastäçli inaintea obstesteI AdunArl si care este o lucrare de multA vreme potrivill cu tre-buintele ce s'aii cunoscut i cu cererile ce s'ad flcut.

ePrinteacest regulament scólele se aflA intocmite ast-fel in cAt tinerimea va putea saurmeze cu inlesnire din tréptA in tréptA invfitAturI potrivite cu a sa vérstA i cu a sa stare.InvAtiturile iarAsI se MIA ase4te pe ast-fel de temeiurI in cAt sA se OA Intinde 6es-careramurA á InvAtAturilor din ce In ce maI mult, dupe trebuintele statuluI si dupe sporireace va face tinerimea la InvAtAturI.

«SAAR tinerimg pentru Vremea viitóre se di acum in chibzuirea obstestei AdunArIla &Ilse stA sA i se dé printr'o bunA Intocmire a sc6/elor, miql6cele de a dobendi bunele in-vatAturI i bune obicelurI, prin care némul romfinesc sä pótä pAsi mal rApede spre fe-ricire.»

IscAlit, Midularul Eforiel scólelor, B. Stirbeiti

Din acest discurs, constattim : cl scóla din St. Saya numèra in 1833, Martie, 800 descolarl si 400 in cele 2 scolI primare din Bucurescl ;

CA la 1830, InfiintAndu-se Eforia, aù' gAsit capital scolar numal 73.798 de leY, pe cAndbudgetul pe 1833 era pe aprópe de 350.000 le.

Salk din Craiova avea 250 de scolarI i Eforia nu era multAmitä de desvatarea cecApatase pAnA atuncI. Zidirea acesteI scóle era hotArAtA pentru véra anuluI 1833.

Programa sae! St. Sava, nu diferA in 1833 de aceea din 1832.

ProfesoriI scóleI Sf. Saya, pentru '1833, stint ce! ce 'I-am Opt in 1832. Hill predaInc,eputurI de limba latinA, profesoruluI de limba ruséscA i-se adaugA Ind In Februarie1833, 50 lei pe lunA la eel 400 ce avea pe atunci ca 1éf4.

DidurAm in anexA legea scólelor votatA de obstésca obidnuita adunare D.

MOLDOVA,In Moldova de asemenea, regulamentul scolar pregAtit in 1832, se studiazA incA la in-

ceputul anuluI 1833.

In 12 Ianuarie 1833, a fost prima sedintA a comitetuluI scolastic.Prima lucrare ce i s'a dat In cercetare a fost proiectul until regulament special scolas-

tic, pregAtit de referendarul Asaki.Epitropia a Indemnat comitetul cerceteze ePothfuili la aeésta de Oilnica prae-

tied a ineturilor.»In 11 Martie 1833, comitetul scolastic, fatA flind referendarul, raportéza EpitropieI ob-

servatiile ce a fAcut asupra proiectulul de regulament special scolastic.

*) Vedt In anexti. Legea scólelor, votatli. de olw6sca obicYnuita Adunare In 1833, VeslY Buletinuloficial din acest an.

227

Iati in t6ti cuprinderea lor cele 3 jurnale incheeate de comitetul scolastic maI inaintede jurnalul de la 11 Martie 1833.

Jurnal No. 1.

aAstiOT JoI In 12 Ghenarie 1833, In cancelaria Eforiei sdlelor publice din eoprinsulgimnasieI, comitetul scolastic rinduit prin oficia aceleI cinstite Epitropii din 23 De-cembre 1832 si sub presidentia D-séle referendaruluI Aga Gh. Asaki, alcituit de D-luiprofesorul de legI Hristea Flechtenmaeher, D-lor profesoriI gimnasieI D. G. Seulescu siD. V. Fabian si de profesorul normeI Sf. Sa pArintele. Econ. Constantin, s'ai intrunit siaú ficut deschiderea sesieI in care D. referendarul a impartisit regulamentul scolastic ci-tind cu amèruntul tdte articolele acestu'i regulament Numitul comitet insulletit de do-rinia a rispunde la pirintescul scopos a acesteI EpitropiT, infätesazi ficutele luirT amintes'anume :

La art. 7, atingtor de cercetarea cArtilor scolastice, comitetul doresce a se limuriprin o anexi in care g fie specificate alit acele ce se ating de noimi chi çì acele ceprivesc la prelucrarea filologici a limbeI rominescI, pentru care s'a ingreinat D-luI pro-fesorul filologieI a face un proiect, ce se va supune de comitet cinstiteI EpitropiT ;

La art. 14, ating6tor de materiile 1111,44aura in clasurile umanidre, socotinta comae-tului este, ea maI nainte de inceperea retoriceï, si se invete partea elementari a logiceIin cit este neapArat trebuit6re pentru retorici. Asemenea la art. 31 prin care se oprescepedépsa trupdsc,a a sco/arilor, çlilnica lor practica' ffind incredintati a fi de neapirati ne-voie de a se ingidui, pentru ceI vinovatI, o mdsurati pedépsi trupésci, fiind-ci prin cas-nica lor creseere nu sunt Inca primitorI de indreptare numaT prin mus trArT si mislhice deem ula tie. »

«Intru asteptarea hotirireI cinstiteT Epitropii, dupe art. 9 al regulamentuluY scolastic,comitetul supune acest jurnal cinstiteI Epitropii.»

(SemnatI), Gel 5 membri al comitetului.

IatA luarile aminte pe care midularele comitetuluT scolastic le face asupra proiectu-lui de regulament scolar pe ling jurnalul de la 11 Martie 1833

a 1 ) La art. ce se atinge de infiintarea comitetuluT pArerea este : ci acest comitet fiindsupus EpitropieI, va forma prima istanti scolari si pe propunerile acestia Epitropia 'sI varizima lucrArile séle.

eAcest comitet de Oilnica sa practici povètuit, se va indelnici cu felurile imbunAtAti-Ore proiecturI privibire care buna reorganisatie a trebilor scolastice si le va supune Epi-tropieT, ea cu acest mod si se OM culege din aplicatie cele mal nemerite regule si pe in-cetu/ si se p6li maI indeplini articolele regulamentulni scolastic special.»

«2) La art. 7, despre reviOuirea manuscriptelor. Comitetul Oice ci cercetarea acestorcirri se va rezema intéii in noTma materiel, care simpli sifárá parecsigisie /*Mg sinu Oki ceva in contra religieT, a moraluluI ei a Statulul ; al duoilea va privi citre lucra-rea filologici a limbei rominescl, povituindu-se intru acésta de regulele filologice pe carIaü pisit t6te limbele moderne ale Europei cultivindu-se. Se vor rislima 1° pe curAtenialimbeT, care pre incetul se va introduce prin stilul scolastic si 20 pe inavutirea el. La ase-menea evgenisire a limbeT se vor intrebuinta mal ântêiü cuvintele adevirate de origineromani, ing uTtate, adoptAndu-le in locul celor strAine de earl s'ai impresurat graiulrominese din neingrijirea carturilor natiei de la un timp Incece. La acésta vor sluji de

r9

*) Dos. No. 21, curent Arh. Stat , pag. 99.

228

isvere, de unde se vor aduna acest fel de cuvinte romanescr, parte carpe vechI tiparite,parte documentele, parte insisI gura poporulur, ce in osebite locurr i provincil locuite deromanr, pastrezi nisce asemenea odóre, o semi unir, si o sema altir; parte de ne vor lipsicu totul, precum sunt mal ales cuvintele tecnice i nomenclatura sciintelor, a politicera maestrilor, se vor imprumuta de la mama limber romanescr, latina, sea de la surorileO, italiana si francesa, modificate ing dupe sistemul i aplicatia gramaticei rornanescl ;lar parte de se va putea indemna un inteles mar lesnicios i mar cuprinslétor, se vor al-catui din alte nume romanesci radacinale. De tete aceste cuvinte se va face cate un vo-cabular alfabetic la sfersitul fies-carer cartl, pani ce societatea scolastich va alcatui unlexicon mal voluminos.

«Una din cele d'anteia de nevoie pentru a se putea fixarisi un regulat curs al invetalu-rilor scolastice fiind mar âtitêiü tipirirea cartilor scoDastice, pentru acesta, dupe:ceautorul prin Inserid cerere, catre Epitropie,.va capata voie a'sl tipiri manuscriptul, cer-cetandu-se de comitet ;

a3) Acest comitet va cauta a inlesni cat se pede mal iute revizuirea manuscriptuluI ceva infälisa profesorul, in cat cólele revizuite indata sa se slobóda a intra si la tipar, iarunde va intampina vro-o nedumerire, despre acesta comitetul va cere t'ara intarsliere des-legare a Epitropier ;

4) La articolul ee se atinge de «Indatoririle profesorilor.p Pentru cea cu sfintenie incurgerea de anl implinirea datoriilor sale, pentru jertfele ce vor aduce napa intru lucra-rea cultivirel duhulul si a literaturer nationale i intru asemenea obositóre indeletnicirrale trudnicilor profesori, pentru ajungerea la neputinti, si se bine-voiasci cu indurareprivite insemnatele temeiuri a se statornici o remuneratie mangaetóre, atat in privireatraiuluT, cat si a rangului cuviincios eludí uneI asemenea profesir, dupe exemplul statute-lor academice. Vrednicia unuI profesor se va cunósce si se va intemeia pe implinirea da-toriilor sale atat cu paradosul obiecturilor, cu. care va fi insarcinat, facend scolarilor serregulatele publice examene, cat i cu purtirile sale moralicescI i oficióse, urmand duperegulele scolastice prescrise. In urmarea acestora, profesorul va fi pururea sigur in dre-gatoria sa si dupe marimea catedrer si a obiectelor ce va paradosi, socotindu-se vremeadin sliva aseslireI sale de profesorat la indeplinirea de un curs, prin misllocirea Epitro-piel* cu deosebire se vor recompensa merituI slujber

«Pururea se vor protemisi la catedrele profesoratuluI patriotir i scolariI ce vor sevirsicu eminenta cursul invetaturilor in aceste scóle nationale *).»

1833, Martie 11, Iasr.SemnatT: F(echtenmacher,

G. Seutescu,V. Fabian,Constantin Economu.

Asupra acestor observatiunI ale comitetulur scolastic din 12 Ianuarie si 11 Martie1833, Epitropia, in 15 Aprilie acelas an, a desbatut si a incheiat jurnalul important ur-Mator :

«Astas% Sambata ha 15 Aprilie 1833, adunandu-se madularile Epitropid invèläturi-or publica, ah cercetat raporturile comitetuluI scolastic din 12 Ghenar si 11 Martie, cu

insemnarea luirilor aminte asupra reglementulul scolastic, dupe care aú a se povetui in-

229

vèl'Atura si ad ministratia scholerilor (9.) din EsI, çi asupra acestora eel fficut urmAt6rea des-legare, care are a se introluca cAtre acest reglement la locurile cuvenite, i anume la :

1) Fiind-c1 comitetul nu are initiativA in a sale lucrArI, apol atributurile lui vor re-mAne precum sunt specificate prin reglementul scolastic, ca adaos de imputernicire, cape temeiul dilniceI cercAri, intelegénd trebuinta a se aduce 6re-cari imbunAtAtiri in par-tea sciintificfi, séií administrativi a scélelor, sa pólá prin raport a supune Epitropiel alesale opiniuni, Indeletnicindu-se de datorie Ind i cu alte lucrAri cu c,are se va Ins&.-cina de Epitropie.

'2) La indeletnicirea filologice, acel comitet nu va uita ea limba este organul i lumi-narea natier, este fondul datoriel sale si cA, privind la starea neculturei obstescI, nu se cu-vine a desgusta pe doritoril de invétAturA, si In loc de a i le Inlesni, el nevoi de a selupta, pe lAngl greutatea sciinteI inca 1 cu rostirea lar straul, ce mai virtos se cuvine ase. sirgui de a cAstiga creditul public cu un infiintat falos, prin sporirea persemelor, numé-ruluI pers6nelor invétate, i cfi apol cu ajutorul acestora se va putea pài cAtre deplinacurAtire a limbei dupe regulele filologiei.

Iasi, cu tète acestea, atAt la alcAtuirea cAt si la tAlmAcirea si la revisia cArtilor ce afta fi pentru scede, la neapératA intémplare, comitetul [Ike inavuti limba cu noue cuvintedupe deosebitele chipurI ce ail insemnat, insi pAnfi a nu fi acestea intrebuintate i tipa-rite de datorie va avea prin raport a supune Epilropief, ca arétarea temeiurilor asupradrora se razimA a lar urzie i nume dupe Incuviintarea Epitropie asemenea cuvinte vorputea avea a lar putere si curs.

Profesorul carele ar face o carte asupra materiel cu care este insArcinat, dator va fia infAtosa comitetului de °data tot manuscriptul, ca din legAtura totumului $A se OMjudeca In special fiesce-care parte si asemenea Intregul manuscript insolit de opinia comi-tetulul (afarA de aceea a autorulta, décA ar fi mAdulariti) se va supune de-odatA Epitro-pieI spre a fi de acésta incuviintatA tipArirea.

DréptA este remuneratia cinstitére i materialä pentru profesoriI carif implinesc cusfintenie a lar InsArcinare in diastima uneI vremi hotArite; pentru acésta Epitropia pre-tuind asemenea vrednicii, pentru mingierea i ajutorul celar ce vor jertfi a lar dile In apatriel. folositére indeletnicire i pentru indemnarea tinerimeI, pinA la Intemeerea lave-tAturilor in lérA, ail hotArit urmAtérele:

I. al Profesorul gimnasiei care in un curs, aded in 4 anI va scéte a treia parte din alséI scolarI cu materia cu care este InsArcinat, pentru cursul Antéiù' va primidecret de multamire ; pentru al duoilea curs de 4 anI va primi o remuneratie de V, léfasa de un an ; la al treilea curs de 4 ani va primi de remuneratie intrégä a sa WA', carela incbeerea fiesce-cdruia 4 ant', implinind conditia de maI sus, va urma de a primi'dreptremuneraiie ; dar cursul normel fiind de 2 aril, profesoril ce vor implini conditia de malsus, vor primi la cursul Antéitt, decret de multAmire, la al duoilea a patra parte, la altreilea jurn6tate de a lar léfási asa mai departe in asemenea analogie.

b/ Ajungénd profesorul la neputinIA, séti dupe indelungati slujbA, séti dupe vre-o in-témplare, ség indeplinind un hotArit num6r de an! in slujbA, atuncea se vor päzi intruacésta legiuirile cari pentru asemenea Were &ail sfintit in organicescul regulament dre-gätorilor politicesci. a StatuluI i anume la cap. 3, anexa lit. B, art. 7 si 8 (ad se citézitaceste articole in intregime, apoi jurnalul trece la No. :)

Indatä ce obstésca Adunare va statornici pentru dregAtorii StatuluI rangurI r6spun-détére, Epitropia de datorie va socoti a midloci ca si pentru profesoriI publicY sA se hotA-

230

résd rangurile potrivite cu asemenea folositóre, nobild i ostenit6re ingrcinare. Ce seatinge de neschimbarea profesoruluI din post si protimisirea pfiméntenilor, acea ant8ifi derag de la cea cu sfintenie pAzire a datoriilor i a purtarilor neprihanite, iar protimisireaeste paméntenilor asigurati in tòte ramurile slujbeI publice In cAt inaintarea invèpturi-lor sciintifice nu va cere intrebuintarea de profesori str6inI. Acésta se va impartAsi comi-tetuluI central spre acea inainte lucrare') »

Semnat, M. Sturza.

In 5 Februarie 1833, comitetul academieI a intocmit regulamentul indatoririlor peda-gogilor, din care regulament nu am aflat la dos. No. 18 curent din Archiva Statulul decit un fragment de 4 articole, pre carI nu le credem destul de importante a le aduce aci").

MUNTENIABudgetul sc6lelor muntenescI pe anul 1833, de la 1 Ianuarie la finea luI Decembre

este resumat ast-fel"):

Venitul . . . 334.462 lel 39 paraleSpese . . . . 320.489 19

Reserva pe 1834. 13.973 20

A) Veniturile

Veniturile pe acest an aii provenit din urmät6rele condeie :a) Reserva din 1832 2 492 lei 39 paralebl Primitl in diferite réndurI de la Visterie 249 000

Dobénda capitaluluI de 7.500 leI a scedeI din Pitesd . . 600dl Arendile a 2 mosil a scólel Ionascu din Slatina 16.300el mosiilor scélelor Obedeanu (pâná la 23 Aprilie 1834) 15.500

Baila scedelor pe 1833 de M-rea Cimpu-Lung 450 .

Arendile a 15 mosii a GlavacioculuI, din carI s'ají scádutprealabil 3.100, cheltuitI pentru restaurarea monastireI . . . . 50.120

Totalul veniturilor. . . 334.462 , 39

B) Spese

al 6 pensionan l la internatul Vaillant 10 900 lei paraleb) In contul reparatiuneI localuldl St. Saya, prin Harte' arhi-

tectul 12.480cl 30 exemplare din cartea luI Gherasim Gorjan, aDascalul fran-

tuzescp 270dl CArtl pentru biblioteca colegiulul 917el CheltuitI pentru aducerea din Paris a lui Dimitrie Pavlidi 5.000

*) Dos. No. 20 curent, Arh. Stat.**) A se vedea Dos. No. 18, fila 628.

***) VoilY anexa la acésta pagina.****) Numai 4n trim. I a fost 6 bursied, apoY s'a platit pentru 5 numaY i pe trim. Iulie-Sep-

tembre; baila s'ad dat In primirea luY G. Pop, luandu-se bursieril sub Ingrijirea EforieY. Pe trim.O ctombre-Decembre, adecli la noul an scolar 1833-1834, s'ad primit 9 bursierY.

231

fi O camp de Brasov pentru trebuinta scólel..... 693 la paraleg) Datl in primirea luT N. Stoian Gabrodtu, cleronomul r6po-

satuluT &zeal Constantin Vardalah, fost dupe vreme profesor alsc610 grecescI din BucurescI, pentru léfa sa ce s'a dovedit a arèmas ne platita pe treT lunT ce a slujit in 1820 4.225

hl Carp' de premiT i tipariturl relative la solemnitate.3.169Subventiune pensionatulul de fete Bonnet 3 000

kl Modele de desen pentru clasul luT Valstein 1 0511) Gradini in dosul scólei, prin Hartel arhitectul 1 062ml Ajutor de studiI lui N. Gänescu la universitatea din Moscova. 2.677ni MagistratuluT CraioveI spre a incepe zidirea sc6leI d'acolo . 30.000ol Suma totalä rèspunsä in lefi profesorale, era in luna lul Ianuarie de 17.909 si a

ajuns in luna luI Decembre la 19.720. &ma din care estragem aceste informatiunT nudà numele porsonaluluI didactic original pre care '1 reproducem in anexa C.

Studiind putin acésta séma, tragem conclusiunile urmat6re :Visteria iar nu Eforia, concentrézi veniturile saelor, afara de aremple mosiilor Bise-

riceT Obdeaenu, a BisericeT Ionascu si a MonastireT GlavacioculuT.Eforia administréza capitalul donat scedeT din PitestT.Se constata existenta biblioteca colegiuluT. Dimitri Pavlide devine profesor al colegiu-

luT, i se da catedra de matematica prin jurnalul EforieI din 20 Octombre 1833.

Pentru inspectiile din kid* Eforia isl face trasura cu cal.Se ajuta un pensionat frances de fete, dupe decisiunea luY Kiseleff.Se sporesc bursieril la 9; Inca de la 19 Iuniti ; pensionatul se pune sub directa privi-

ghere a Eforia, in urma conflictuluI cu Vaillant, dupe regulamentul noii anexatSe restaura definitiv localul de la St. Saya, Fin Hartel arhitectul.Se activéza zidirea scala din Craiova, hotarindu-se la Ianuarie 23, de catre Eforie

se dea pentru acésta zidire ate 20.000 le i pe an.Se platesce datoria profesoruluT Vardalah, de la 1820, de care am vorbit in partea I-a

a acesteI lucrarT.

In 8 Octombre Eforia masi inchee un jurnal pentru clfidirea sccileT din Slatina cu banIdin venitul donatiuna Ionascu.

In 7 Septembre s'a facut solemnitatea publica a esamenelor sc6lelor din BucurescI. Jatacum descrie Curieru/ acésta solemnitate:

doT, la 7 Septembriti, adunandu-se in sala colegiuluT din St. Saya Mosul "), boerimea

*) Regulamentul tntocmit pentru pentionatul de la St. Saya, este coprins in regulamentul celnJd ce am dat la anexlt.

**) Prin ofitta a Ex. S. D. Presidentultd Plenipotent, sub No. L892, de la 22 August (Ohia ani-versarK a 411v:iron/AY M. S. Imp&atuluY), clttre sfatul administrativ-extraordinar. P. S. PdrinteleMitropolitul Grigore se aduce iarKst pe scaunul Archiepiscopal al S-teY Mitropolit (Bulet. No. 3828 August 1833).

232

si o multime_de norod, s'a sérbitorit printeo solemnitate public& esamenul general alsedelor, dupe chipul urmator :

S'a cAntat mal Antdia de scolad rugiciunea, sea CAntarea dimineteT.Pe urma D. Dvornic Stirbeia Logofatul instructid publice a deschis sarbatórea exa-

noenuluI printeun cuvant plin de simtire si dor patriotic, care in inimele tuturor a faulto mare miscare.

Dupe acest cuvént s'ati adus intru cercetare cAte duoi scolari din fie-care clasa alesc6lelor incepat6re de la Biserica Arai, Sf. George si Sf. Saya. Clasul si al II-leas'ait examinat la citire, patru lucrArT ale aritmeticeT, declinatiT i conjugan. ClasuI al¡II-lea la inceputud de catihism, de gramatica, de aritmetica si de geografie. Clasul alIV-lea inceputud de aritmetica i geometrie, cunoscinte usuale, desemn liniar i esercitiigramaticall.

Dupe acésta s'atl adus trite° cercetare dud scolad din fie care clasA de invataturileumaniore, ì s'ail examinat dupe cum urinéza :

Clasul I si al II-lea : gramatica romAnesca rezonata, inceputud de limba frantozéscA,geografia i hronologia ; clasul III si al IV-lea analisä gramaticalA a limbeT frantozescl,aritmetica rezonata, inceputuri de liroba Wink sintaxa limbeT frantozesd, limba grecésca

istoria generalà.Pe urrna cercetat cursurile cele slobode, adeca ceT de la limba rusésca i limba gre-

césca noua.Incepand cercetarea invataturilor complimentare s'ail adus asemenea inainte cAte dud

scolad din fie-care clasA, i s'ail examinat la algebra i geometrie, la pravila civili i cri-minalti, si in sférsit caligrafia i desemnul.

Sférsindu-se examenul, s'aa chiamat pe nume top scolariI ceT silitori i li-s'aii impar-it darurl in cartI spre incuragiare. Cartile ce s'ati impArtit all fost : Masillon, Bossuet, Fe-

nelon, AllasurT geografice, MarmonteI, Gramatica, poesiT, Aritmetica lui Francoeur, InAl-jarea i caderea romanilor de la Montesquieu, Mitologia, Deprinded asupra citituluT si au-tori gred.

Nu pote cine-va povesti bucuria, lacrimile cele fericite ale acesteT pline de rAvna adu-närT I Vorbe nu ajung ca sA dea a Infelege acésta scena simtitére. Cine este parinte si do-resce luminarea fiilor sal si o vede in fapta, cine este pahiot si arde de focul acela cerescspre a vedea in patria luT amiasla filosofiei si a adevaruluT i dintr'un intunerec de vécuride °data i se &MA o diminéta vesela i stralucit6re in WA slava eT; acela pote a'sT inchi-pui stramutarile de bucurie ale acesteI adunan, care cu vederea, cu auçlul insatosat, ne-sAtios sta atintata la raspunsurile cele potrivite ale tineritor. Copil de cate 8 anT si 10

patrunsT de fiinta intrebarilor i lectiilor cad le-ail invatat in limba lor, in misiloculuneT adunArT, farA stiala, intocmai ca nisce profesorT pe catedra lor, se desvolt i '0" areape tabla, séú prin graT, cunoscintele lor cele statornice i incredintate; adevérurile istoriel,pricinele inaltareT i caderiT natiilor, virtutile i gresalele lor, le ausliam din gura prunci-lor, noT car! ne-am perdut WA a n6stra finer* a invata numaï vorbe. Adevarul mate-matic, scuturat de Vta banuiala i nedomirirea, stralucea plin de gratii in gurile cele ne-vinovate. Trei sute de scolari la desemn acoperisera paretil Wei de capo-d'operile Inca-rilor lor de peste an, desemnurl topografice si de arhitecturA, peisagiurl çi iceme istoricein sumA nenumarata, dove& ca nu sunt fapta niel a unuia niel a sleciurT de 6meni, ci asute de mAnY, ce mal nainte de 20 de lunT erail cu totul nedeprinse In frumbsa acest6arta.

233

Pré Sfinfitul Mitropolit, blagoslovind rodurile profesorilor i silinfele scolarilor, a chia-mat darul DuhuluT Sfant, adev6rul, blandefea i dragostea, ca, inv6faturile formandu-lemintea, aceste darurI cerescI sä le formeze inimile spre a putea fi rézemul i nadejdea pa-trieT, patriofT i cre§tinT al EvangelieI luI Hristos, qi pe urma spre ajutorul celor sèrmanIa daruit 1.000 leT.

In sfér9it, adunandu-se boieriI eforI in sala de sfat aii ales d'intre scolariT ceI silitorTpe ce! ce se vor finé In pension cu cheltuiala scélelor. Cu numèrul viitor se vor face cu-noscute ata iumele acestora cat qi al tuturor eminenfilor.

Acum, spre mulffimirea cititorilor no§tri ne grabim a publica tuvéntul D-luT §tirbeiii,carele cu numèrul viitor se va da §i. in limba franfozésca.

Eaca cuvéntul :

aAcum a duoa 6rA se serbéza prin acésta Adunare incheiarea anului scolastic i se daIn cunoscinfa olMésci urmarea inqaturilor de peste an.

«Din sporirea ce s'a arOtat la invyátura, in pufina vreme la esamenul anuluI trecuts'a cunoscut folosul ce isvoresce din am;laménturile ce s'ail intocmit pentru educalia pu-blica. Obliduirea patrunsléndu-se de adevdrul : ca invèráturile potrivite pe principiurTde religa §i de moral sunt cele maI puternice rn416ce pentru intemeiarea fericirei untaném, a aqeslat scaele pe temeiurI mal statornice, dandu-li-se o organisafie potrivita cu tre-buinfa ce se simte i cu mi416cele acesteT len.

aDupe acésta noué intocmire, wslandu-se té te cursurile invOtaturilor, deschis sc6-1eIe la Octombre in 8 printeo solemnitate (serbatorie) ande fati fiind luan Ex. S. D. deplinimputernicitul President a iusuflat in inimile tinerimeT o nemarginita rivni la invèlätura.

(Acum la cercetarea ce s'ail fäcut in parte la sfér§itul cursurilor, Eforia scedelor aavut prilejul a se bucura de intrecerea tine.rimeI la invétatura si a mulfami profesorilorde rivna cu care s'aii straduit a'§I impartfi§i invéfaturile, iar maT ales D. Directorul Poe-naru, caruia suntem datorl cea mal mare parte a inaintariT invéfaturilor publice. Nadaj-duim ci cinstita adunare va incredinfa parerea EforieT prin cercetarea publica ce este cha-mata a face.

«Asta0 se pune inainte acesteI cinstite adunarl rodul ce s'a dobandit in acest a°, cer-cetandu-se cate duoT scolarI de fie-cave clasa ; dupe aceea se vor aréta se olarif ce pentrua lor silinlä merita incuragiare i dinteace§tia uniT se vor alege pensionar! pentru a sefiné la invèlatura cu cheltuiala din casa soilelor, iar aIii vor dobéndi premiele ce s'al'holgrat pentru fie-c,are pentru al lor merit.

(Cinstita adunare va bine-voi a se aréta cu indulgenfa, luand in bagare de sémi ci unnoti aeqamént de invq.atura publica, pana a se intemeia, are a se lupia cu multe nein-lesnirI §i a a trebuit sa se faca cea mal mare economa ca si se intampine cele maT

trebuinfe.

«Cu bate acestea prin osirdia EforieT scellelor ale careia lucrilrI rèmane a se prefui decinstitul public §i mal ales prin esperienfa i slaruirea atat a D. DvorniculuT A. Filipescu,care cu nepregetare de anl tndelungatT se aflá. madular al acesleT Eforif, cat §i a D. Lo-goltuluI St. Balaceanu, cave a primit acésta sarcina ca o nuntenire de bune sentimenteale réposatuluT intru fericire parintele sèü, invèráturile ail sporit din ce in ce mal mult

intrecerea cu care acum tinerim ea se silesce a se imparta§i, di cele mai bune nadejdT.Numèrul scolarilor cresce din çli in sil ; peste 2.000 de tinerI aU urmat in acest an celemai d'antdiil invétaturi In scedele publica ce s'el amçlat in diferite parfl ale principatulul.

234

e De aceea se nidijduesce cA, precum tete cele-l-alte ase0ménturi de fotos obstescinaintézi neincetat, inveiiturile publice nu vor rèrnanea mal inapoi si In ac,ésti epoci, incare s'a urslit tot materialul pentru zidirea monumentului de fericirea némului românescse va lega mal cu tarje temelia acestel zidiri, dandu-se mi016ce de a se desevérsi i inte-meia educatia publici, prin care singurl. se pite obicinui omul a iubi buna orAnduéli Insocietate, a pretui asepmenturile de folos obstesc, a se supune legilor i a'si implini cumultimire tele datoriile de un adeverat crestin si bun madular al societätei.

eFiti dér bine incredintati, iubili tineri, ci téte acum ve pregitesc o viitorime feri-citi. Vedeti cu cAtA ravni toti patriotiT doresc luminarea némuluI; inteacesti patriotiscaele &fi dobéndit acum un protector din mi mal rivnitori pentru inaintarea invetitu-rei i intemeIarea bunelor Pré Sfintia Sa Mitropofitul Gregorie, imbunAtAtitulnostru pistor este cel mal ferbinte doritor de folosul obstesc.

déri, tineri, fiti tot-d'a-una supusl invetitorilor vostri, stricluiti-ve si le adu-ceti multimire prin a véstri silinti si si fiti recunoscetori pentru a lor stridanie. Vedelici top ve voesc binele ca din mima pirintésci.

«Ce! ce a'ti isbutit si vi s'a incununat strädania prin laude i premil si privil acéstanumai ca o indemnare pentru a ve stridui si sporiti mai departe la invetituri. Gel ce

remas mai inderät si nu ve desnidijduiti, ci sä ve siliti mal cu deadinsul ca si veimpirtisiti de acum inainte i vol de aceleasI cununi de laudi, ca i cei-alti tovarisi alvostrii.

(Vedeti ci parintil, fratii, prietenii toti s'ati adunat astiOI ca si se impirtfisésci de bu-curia cea mal simlitére.

aMumele pe a casi astépti cu neribdare si afle isbindele véstre la acésti lupa a tuve-litureI, si ve Imbritiseze si si ve blagoslovésca. Alfil dintre cei mal de aprépe ai vostriiprietenT simt bitaia de inimi, nfidejdea, Indoiala, veselia, cu un cuvént, tOte sitntiméntu-rile cate frimântà in césurile acestea inimile wistre cele fragede.

aUcenic insumi, nu sunt multi ami, 'mi aduc astaiji aminte, de când eram pe bincisallar ca dumnévéstri, i cu o nemArginiti plicere me Impirtisesc de simiirile cele maipitrunOt6re, veléndu-ve stridaniile de peste an incununate cu laude.

eAcestea, iubitI tineri, din inimi de adeverat prieten vi le puiti inainte, tot-d'a-una v'am poftit o viitorime fericiti, iar acum, cind una din indatoririle puse asupra dre-gitoriei ce mi s'a incredintat este ingrijirea pentru invetitura publica', me cunosc norocitci mi se di prileghl a prevedea, din sporul ce a'fi ficut la inveliturii, fericita viitorimece vi se gitesce, a insoti a mea bucurie i multimire a sufletului cu cele mal dulci ni-deja ale pirintilor, cu mullimirea invelátorilor, i cu lauda ce vetI dobéndi chiar de latovarisil cu carI Intrecut.

Gribiti-ve si ve folositi de vremea ce mai aveli inci a petrece In scoll ; ea trece hile,piziti-ve si n'o perdeti in indeletniciri netrebnice. Cu invetituri temeinici i cu bulleobiceluri veti fi odati niclejdea i sprijinéla némului ; vederí ale felurl de miOice deinaintare vi s'a deschis acum ; la mâna v6stri stä sA ve folositi de Muele. Streduiti-ve ale cunelsce, a le pretui s't a ve face vrednici de a le intrebuinta.

«In sférsit tipiriti in inimile véstre acele cuvinte cari resuni inci Inteacésti sala:.Fity doritori de fericirea patria, vi s'a Ois, inbifi intru téte huna oranduiali, lucratI

bimba nationali i stricluiti-ve firi pregetare la invetiturA, cid fie-care va dobéndi res-plitirea ostenelilor séle.»

Cl. I 0. II de incepétori. St. GhcorgheVechiü

Popa Ioniti Andreiii.

Cl. I i 1I de incepRorti. Biserica AmzfiRiducanu Spiridon.Petrescu loan.

Cl. I qi II de incepatori. St. SayaNicolae *tefan.§tirbeia Iorgu.§tirbeiii Grigorie.

11/ de incepétori

Costandin Grigorie.Emanoil Costandin.BäjAscu Iorgu.

Cl. IV de incepétori

Zanea Alecu.Grädi§teanu Manolache.

Cl. I i II de UmanicíreNicolae Dumitru.Papazolu Mihalache.

Incepétori de limba frantozésedCl. I §i

Nicolae Ioan.Dumitru Costache.

Caligrafie. Cl. IDumitru Andreiii.Vasilescu Scarlat.

Desen. Cl. I, II, IV de umaniéreTeodor Iorgu.Mavrodin Costandin.loan Zugravu.Tigara Toma.

Geografw i hronologie. Cl. ll de uma-nióre

Papadonat Nicolae.Costandin Grigorie.

235

«Insola cu aceste cuvinte vi se va aduce in ved aminte sprijinirea ce a dobéndit né-mul Rumaneic de la fAcètorul sèll de bine Pavel Kiseleff.

eAcest nume va trece din generatie in generatie, Insotit cu telte a§ed6mintele câte s'ajíintocmit pentru fericirea acestei §i va fi, intre alte dovedI de nenumèrate facerl de bineale Imp6rAtescei CurtI a RusieT, ic6na cea mai adev èratA de pdrintescele cugetari ale Préputernicului nostru ocrotitor.»

Lisa de §colaril ce s'E& cercat la eczamenul general §1 ail luat premri

Analis gramatical al limbei frantoze§ti.Cl. Il§i DI

Pertica' ru Iorgu.Kircot Alecu.Britianu Dumitru.

Sintacsul limbei frantoze;ti. Cl. IVBâtcoveanul Grigore.Rimniceanu Matache.

Istoria. Cl. IV

Turnavitu Scarlat.Strâmbeanu Toma.

Aritmetica. Cl. 111 i IVBurki §tefan.Florescu kan.Hristea Alecu.

Limba latinéscà. Cl. III§i IVBoerescu Scarlat.Ramniceanu Matache.

Limba grecéscei veche. Cl. III i IVPanait Gheorghe.Zisu Sevastian.

Cursuri slobodc, limba ruséscei

Eatcoveanu Mihalache.Codreanu Costache.

Limba grecéscei vorbittire

Costaforu Iorgu.Ipceanu Iancu.

Invégtturi complimentare, geometricalgebrei

Donescu Costache.Ramniceanu Matache.Kitoran loan.

Invégituri, speciale, legile.

MarcovicT Gheorghe.Lespezeanu Dumitru.PetrovicI Costache.

236

aDumined 10 Septembre, s'a fficut examen 0 s'a impArtit cununI i premii fetelor dela pensionul damelor de Comble 0 Bonnet. Acéstä ceremonie s'a sävér0t dupe chipul ur-mAtor

PAnA ce s'ad adunat persónele ce ad fost poftite sA se afle de fatA la examen, muzicamilitieI rumAnerl a inveselit momentele de a0eptare.

La 11 cesuri mAdulArile Eforiel §c6lelor sub presidentia D-luI Marele Logofet al cre-dinteI 0 al inv6tAturilor publice asedéndu-se la masa de examen, o copilitä in vérstfi de6 ani, demoazela Carniev, a dis in limba frantozéscl un cuvAnt arètind din partea da-melor de Comble 0 Bonnet 0 din partea celor-alte tinere rolare multamire publiculul pen-tru incuragiarea ce li se face, vädend cA acea adunare doresce a se inscinta de urmarea in-vqatureI intr'acest pensionat.

Dupe aceea scolare/e s'ad examinat una dupe alta la gramaticA, la geografie, la mito-logie §i Ia istorie, i pria r6spunsurile ce et dat fie-care dinteaceste tinere copfle la in-trebärile ce li s'ad fAcut, ad dat dovadA de o bunä sporire la invèläturA.

Asemenea s'a vèdut cal tinerele pensionare invati cu multA sill* Î cu spor caligratiadesemnul, musica i lucruri de mAni in tóte formele cele maI grati6se.

Dupe examen s'ail chiAmat copilele ce s'ati arätat mal cu silintä la invqAturä i cubunA purtare, in rólA, si ad luat spre-incuragiare din mAna DumnéluI Marele Logof6tpremiI de cununI 0 de cart/.

colarele ce ad luat aceste premil sunt :

D. D. Smaranda VAcireasca.Eliza VAcAreasca.

Eleni Mavrocordat.Maria Andronescu.Irini VicAreasca.Maria Sulti.

Mavrocordata.BrAt4anca.Carnieva.

Dinteaceste rolare D-el' Smaranda VAcAreasca a luat premii pentru t6te invetAturilece s'ad arätat mal sus.

D-e! Eliza VficAreasca pe lAng'ä cele-alte invqAturT a arOtat mulIA sporire i la cali-grafie, la desea §i la lucrurI de mâni in cusäturI Vide delicate. D-61 Eleni Mavrocordats'a deosibit cu sémi la geografie 0 la istorie.

Cele mai multe dintr'aceste copile se allá in pension numal de un an, 0 cu tóte aces-tea s'a vèdut cA tóte pronuntézA fórte bine limba frantozescA, o sporire din cele mal pre-tióse la inv6tAtura aceqtiI limbi.

Dupe impar/rea premiilor adunarea a vizitat sa/ele de dormire, de mAncare 0 de in-villAturA, 0 in tot locul s'a vèdut ingrijirea ce ad damele de Comble 0 Bonnet nu numaYpentru inv6tAtura copilelor, ci §i pentru a se plzi buna or6nduiall i curAtenia Intru tóte.

Tótá adunarea a e§it dintr'acest pensionat coprinsä de o bucurie nuoä, vèdend deprin-dcrea acestor copilite in inv6tAturA 0 in bune obiceTuri, i fiere-care din persónele ac4-

adunArT 10 inchipuia cu o dulce nAdejde o lume nuoà, care va avea in epoca sa o feri-citä vietuire.

Discursul adus maI sus la ocasiunea actstuT al 2-lea examen general de la reorganisa-

237

rea scaelor ne dispenséze de a aduce documente mal multe despre mersul acelor salepane la 1834. Rezumam inse aci urmatórele date :

Numerul total al scolarilor din scélele publice din WA Ora a fost de 2.000.Membrii Eforie scólelor continue a fi Vornicul A. Filipescu, Logofetul Stefan Bali-

ceanu i§tirbe.Directorul scaelor continua a fi P. Poenaru, care nu este numaI acum numit in acesti

functiune, cum afirma cu greqald D. A. Vitu, inspectorul general al scélelor, in studiulsea asupra invelementuluT secundar din Romania. Am aretat cum Poenaru a succedatbetranului Arhimandrit Efrosin Poteca.

Clasa de desemn a Ira' Val§tein a atras inteun mod deosebit atentiunea publici prinexpositiunea lucrerilor a 300 de scolarI, desemnurI topografice, de architecture, peisa-giurI i iceme istorice f6rte multe, ceca-ce nu de pup avent a fost pentru arta picturela romanT.

In urma aceste solemnitatY presidata de Mitropolitul Grigorie, Eforii presentéza ra-port catre Generalul Kiseleff cu No. 283, din 1.5 Septembre, prin care '1 dad séma deprogreséle realisate prin scéle in cursul anulta scolar din urine 1832-1.833. Iatti acestraport :

A son Excellence le Géndral Paul Risseleif aide-de-Camp de S. M. L'Empereurde toutes les Russies, Pr6sident phMipotentialre des Divans de la Valachie etde la Valachie et de la Moldavle, Chevalier grand-crolx de plusieurs ordres.

L'Ephorie des Ecoles a rhoaneur de porter à la connaissance de Votre Excellence lerésultat des eximens pour les etudes suivies dans les écoles publiques de Bucarest pen-dant l'année scolaire de 1832-1833.

Le 17 Ada les cours ayant été terminés les professeurs se sont occupés pendant plu-sieurs jours à examiner avec soin tous les &eves sans exception, et ils ont assigné à cha-cun la place qu'il a meritée par ses progres et par sa conduite.

C'est atm.& cet examen impartial, fait en public, dans les classes, qu'ont été choisisceux qui devaient obtenir des prix.

Le concours pour le choix des boursiers eut lieu le 7 de ce mois dans le collège de St.Saya en presence de tous les membres de l'Ephorie, du haut clergé, des premiers Boyardset d'un public nombreux.

Le grand Lo,gothète des affaires ecclésiastiques et de l'instruction publique a ouvertla séance par un discours qui a produit sur l'auditoire une vive impression ; la traduc-tion en est annex& au present rapport ').

Ensuite les élèves les plus distingués de chaque classe ont été de nouveau examines,ils ont justifié la preference qui leur avait été accordée et ont rEgu des prix analoguesleur mérite. Ces prix, au mombre de 56, étaient répartis de la manière suivante: 14 pre-miers prix, dix-huit seconds prix et 24 accessits.

A l'examen de l'année passée il y eut 165 prix, dont, 35 premiers prix, 48 secondsprix, et 82 accessits. C'était alors la première distribution régulièrement faite; les pro-fesseurs avaient cru devoir montrer plus d'indulgence, afin d'encourager les élèves et d'in-

*) Veslr anexa relativa.

238

téresser davantage le public au succés d'une institution, dont le pays est en droit d'atten-dre les plus grands bienfaits, mais pour cette année rinstitution &ant en pleine vigueur,on a procédé avec la justice la plus rigourense.

Le nombre des éleves qui ont fréquenté les &des de Bucarest, pendant cette années'élève à mille-soixante-deux, sur ce nombre 798 ont suivi les études primaires, 264 leshumanités et les etudes complémentaires, 398 ont été jugs capables de passer à des clas-ses plus élevées.

Après la distribution des prix, les membres de l'Ephorie et le grand Logothète se sontretirés pour délibérer sur le choix des cinq boursiers; ceux-ci out été pris parmi les 616-ves qui ont le mieux rempli les conditions voulues par le réglement.

Leurs noms sont:Floresco Jean,Strimbeano Tomas,Papadonat Nicolas,Stanesco Demètre,Gouliano Theodore.11 ne reste plus qu'à obtenir le consentement de leurs parens par un écrit revélu de

leur signature, dédarant que, conformément aux dispositions du réglement des écoles,leurs fils exerceront les fonctions de professeurs pendant dix ans, après avoir terminóleurs études aux frais et sur les fonds de la caisse des écoles.

Dans le cas ou les parens de quelques uns de ces boursiers refuseraient d'acceptercette condition pour leurs enfans, ceux-ci seront remplacés par d'autres éléves qui se sontmontrés également dignes de ce choix.

L'Ephorie s'estime heureuse d'annoncer à Votre Excellence que les professeurs ontrempli tous leurs devoirs avee un zèle et une assiduité exemplaires, les éléves ont digne-ment répondu aux efforts de leux maitres par rapplication et la docilité qu'ils ont cons-tamment deployée,s.

Aussi, à la vue du résultat de cet heureux concours, Notre digne Métropolitain a té-moigné une vive satisfaction qui a été partagée par tous les assistans.

L'Ephorie croit ne pouvoir mieux recompenser le zéle des professeurs qu'en les recom-mandant A. la bienveillance de votre Excellence, dont rapprobation éclairée est, h. elle

seule, un puissant encouragement.Mr. Poyénari mérite une mention particulière ; comme professeur, il a droit aux mé-

mes éloges que ses collégues; comme Directeur du collège de St. Saya et gérant de l'E-phorie, son activité infatigable et sa sagesse sont audessus de tout éloge.

Alexandre PhilippeseoE. Ballatzano, Stirbey.

No. 283.-15 Septembre, 1833. Bucarest.

Iati adresa Fin care presedintele plenipotent Kiseleff rèspunde EforieI la adresa de sus:«Am primit reportul ce ni s'ati adresat de cAtre Eforia scélelor, de la 15 Septembre,

prin care mi se arétA isprava si rodul ce s'a vèçlut in examenele ce s'ati filcut in scdeledin St. Saya. Am vèçlut cu cea mail' vie multämire inaintArile ce invèlAtura publicA a fa-cut in cursul anului acesta scolastic. i niel de cum nu asteptam mai putin de la rivnacea luminatA si de la nepregetata ingrijire a mAdularilor ce alcituesc Ebria, pentru caresimt mare bucurie de a le multAmi, in numele palrieT, lor precum i D-lor profesorI earl

239

top ar6lat in fapta rivna i silinta. A lucra cine-va spre invèlatura tinerimeTspre intinderea luminilor este cel maT frumos titlu ce pate dobéndi de la recunoscintaob0eT. Ea nu pot si tree acest prilejli MIA si mirturisesc multinairea cea cu totul deo-sebita catri D. Stirbeiti, carele in indouita sa calitate i ca medular al EforieT i ca Logo-fét al instructiuneT publice, nu incetéza a'§I desveli a sa rivni i a'qT pune Vote silintelecart' tot-d'a-una este cine-va incredintat ca le va afta in D-luT in orT-care prileja ce pri-vesce spre binele de olnte precum i citre D-lui Poenaru directorul scólelor la ale ca-ruja osteneli i lumini téra este datóre o parte pentru fericita isprava dobéndita.»

Raportul acesta probéza °data mal mult, cä vacantele scolare nu incepea6 in bulle deóre-ce examenui 0 in anul acesta se facu dupe 15 August. Regulamentul organic preve-dea in adev6r linea anuluT scolastic pentru scólele incep6tóre la 15 Septembre§'apoi urmapentru aceste scoll vacanta de 1 luni de ile, iar pentru umaniare vacanta era de la 1Septembre la 15 Octombre. Pentru scólele complimentare i cursurT speciale de la 1 Au-gust la 15 Octombre *).

.NumaT scalele din BueureseT aù avut in 1832-33 o populatiune de 1.062 de scolarTdin earl 798 ail* urmat scólele primare 0 264 umaniórele i studiile complimentare. Pro-motiunile aü fost de 398 de scolarT.

Scolaril bursierT aleqI la ocasiunea solemnitatiT de la 5 Septembre, in presenta publi-culuT ad. fost : Florescu Ion, Strambeanu Toma, Papadonat Nicolae, Stfinescu DimitrieGuliano Teodor.

Eforia lauda fórte mull zelul profesorilor i in deoselii serviciile aduse de P. Poenaru.

Eatä scolile tinutale infiintate in 1833 *') cat 0 scólele private de la acésta data.Scala public& din Giurgiu, cu local elädit din noti, cu cbeltu:ala or4enilor.

Scala publica in PiteOT

o o , Braila Avlate in case Inchiriate de ora§enT.o o , TèrgoviSe

Foc§aniT-MuntenT

, partieulara in Fomni I Idem.I% 91

2 Ramnicul-S6rat

Alte 28 de scoli private pe earl le dam dupe o list& originali din acel an indicaud ou-marul scolarilor, locul §i mahalaua in care se alla scóla 0 sub ce inv6tator séti director.

*) VeçlT wsMmtntul tnOt. publice ta anexa.**) Dhm In anexl o atnsemnare de num&ul sc6lelor In Printipat i vremea in care sunt clKdite

cum 0 de mdastirile ce sunt sub a World blgrijires Fiala In 1836.

1

*

Pensionatul de tang& St. Saya se intocmesce in definitiv numaT cu noul an acolar,1833-1834.

aforia sallelor, chibzuind despre acésla lucrare a deschiderei langa liceul St. Saya,fara zabava a pensionuluT de baiep din colegiul St. Saya sub directia EforieT, dupe coprinde-rea regulamentului scalelor, a hotarlt a insarcina pe D. G. Popp, cu inir-frijirea cea maide aprape a acestuT pensionat, numindu'l censor, cu tate indatoririle ce se insemnézi inregulamentul sc6lelor,§..., Asemenea numesce si pe D. I. Hurezeanu, iconom al acestuipensionat, in: slujba de oasier se da vremelnicesce asupra secretarului Eforiel D-lui N.Iliescu.

De aceea :

1-iii. Se va face acum indata un extract din regulele pensionulta, dupi cum se co-prinde in regulament, si se va publica.

2-lea. Se va deschide o subscriptie la cancelarla scalelor, pentru copiii ce vor fi siintre in pension.

3-lea. Lefile censoruha, iconomului s'i casieruha, i ale celor-l-alp 6menT de slujba,se vor incepe a se da din venitul pensionatuluT, numaT dupa ce se vor aduna in pension25 de pensionan l interni cu plata pirintilor, (afara din pensionaril ce se platesc din casa

240

6X

:so s.

4

In ce lirnbase daft Invata-

turile

Local si mahalaua la care

se natl. sc6la

Sub Care bwatator si ingrijitor

se afta. scála

I2

6518

romanésca.e

Oltenilor, vapsétm négra. No. 136Mahalaua St. Ion Tergul-d'afarli

No. 1528.

Stan Lupescu.Mihalachi Vasilachi

3 17 Biserica Precupetif, yaps. galben' Stan Invattitoriul4 16 Mahalaua St. Nicolae §elarY Constantin Ursac hi5 II ). Mahalaua LucacT No. 435. Costache Maruntescu6 17 Mahalaua BatisteY No. 2172 Petre Popescu7 19 grecé:ca, fran-

Oz. si nemtés. Hanul Dervis. S ta ma topol A nton8 28 grecéscit LucacY, vilpséua negra No. 415. Constandin Theodosiade g Ion Talavazu.9

i o1432

,,

,,

Mahalaua Coltea.Mahalaua St. Mina No. 266.

Glieorghie IonHristachi Popa Constantin

II 16 7, Mahalaua Scaune No. 113. Nicolae Caraianoglu12 13 t Mahalaua Popa-Rusu No, 1894. Gh. Angluelu13 26 » Mahalaua St. Ion Mic. I. Jupaniotu14 41 Hanul Stravopoleos. Mihail si Simion Hristides15 13

12 Mahalaua Coltel No. 313. Gh. Alexandra16 17 grec. si roman. Mahalaua St. Nicolae. Zaharia NenovicY17 65 romanésca Dómna Balasa. Tinuat de Baneasa Brancovenui 23 pension bitietY Casele Golescu, Podu Mogos6eX Louis Janiloni19 17 idem Biserica Bradu §arai Pastoral20 22 idem de fete Podu Terguld-d'afara M-me Vaillant21 18 idem Mahalaua Cismegia M-mes de Comble et Bonet22 24 grec. si frantuz St. Nicolae. Ion Mitilineu23 11 romanésca UdricanY No. 88. Nicolae Iorgu24 10 idem Mahalaua Hagiu No. 1019. Stefan StoicovicY25 10 grecesca Mahalaua Negustorilor No. 534. V. Vizantie26 13 romanésca Mahalaua Popa-Nanu No. 1670 §tefan Sachelarie Ionita27 6 idem Mahal au a Popa-S6re No. 789. N. Marin28 9 idem Islahalaua Delea-Veche. §tefan RadovicY

241

sc6lelor), i atuncI iarásT se vor da acele len numaT pe jumètate din cAt se aróti in regu-lamentul scidelor.

lar eánd se va aduna un numár de 50 pensionad cu plata pirintilor se vor da tótelefile intregT, dupi cum se coprinde k regulament.1

1833, Iulie 17.Alexandru Filipescu, M. Bedeanu, B. ?tirbeif

Indati Ebria publica in Curierul avisul acesta :«Se di In cunoscinta obstescA, ci acum de izavi s'a Intocmit pensionul de bAietT din

St. Saya, luandu-se sub directia EforieT, i asedéndu-se cu regule bine chibzuite pentru ase da intr'acest pension copiilor o buni cescere, prin ingrifirea de aprópe pentru sporirealor la invätituri, çi printeo mare priveghiare pentru a lor buni purtare, precum acéstase va vedea pe larg in prospectul ce deosebit se alituri la acesti f6e si se imparte In darde la cancelaria scólelor.

Cine dar va voi si asede vre-un copil in pensionatul din St. Saya, va face maI intéiilgitirea de lucrurile ce se cer ca si aibi copilul. dupi cum se va vedea in prospect. Dupiaceea, va bine-voi a se adresa la cancelaria scélelor in St. Saya, ca si se asede copilul inregistru pensionatulta.»

La ocasiunea deschidereI internatulta, Eforia publicA i extract din regulamentul aces-tuia, arèténd tot-d'o-dati ci pensionariT vor fi primitT la 1 Octombre 1833 *).

Prin jurnalul EforieI din 1833, se cere Logofetiei bisericescl infiintarea de uniformipentru scolaril de la St. Saya ").

Logofetia bisericesciIor treburI trámite la 25 Octombre anul 1833, .adresa No. 2.437,Eforid scaelor, cu copia de publicatiune, ce deteram aci in noti si 'pe care a publicat'oprin gazeti, pe la Ocfirmuirile judetelor si pe la t6te consulaturile din téri.

Eforia apoI dupi cererea LogofetieI bisericescilor treburT, trámite 5 modelurT de uni-forme in desemn, ca si satisfaci cererilor consulaturilor ce comunicat prin Secre-tariatul de Stat, trebuinci6se fiind-ci si le fati cunoscut consulii supusilor lor cu meseriade croitorT, si ca si. nu se insele asupra comendaor particulare ce s'ar putea face, croitorasä fie obligatI a veni la Eforie si intrebe déa uniformele comandate sunt pentru pensio-nara din St. Saya.

OrganisAndu-se internatul cu bursied solventi, Eforia alege stipendistii gratuitY prinjurnalul din 17 Septembre, ce dim la vale, stipendistI carT se destiná la profesorat :

Jurnalul EforieI prin care pe lana eleviT de maI inainte admisT in pensionat, anume :St. Turnavit, M. Kinezu, I. Zalomit si N. GArdäreanu, maT admite bici 5 alta :

*) Veg anexa de la acéstli paginl.**) Iatit publicatiunea relativii. la unifortnN. din Bulet. of. No 49 din 30 Oct. 1833cLa pensionul de bNietY ce este tntocrnit In colegiul din St Saya, pe langit cele-l-alte oranduell,

pensionatil ceT primitY in hiuntru, sunt datorI a avea o ImbrácIminte in uniformI, adicA postavcivit cu snur galben-Inchis, la frac, la pantalonY si la sapc11.

De aceea, se a in cunoscinta tuturor cá, afarK din scolariY ce locuesc In arNtatul pension, nicYun copil altul nu este volnic a parta o asemenea uniformit, iar care din croitorY va IndrNsni alucra asemenea haine, sal ala tu BucurescY, séit In judete, pentru copiT M'alrá din pension, acelcroitor va fi supus la straf, séti i se va 1nchide pavIlia pe o curgere de vreme mltrginitá, i ase-menea co tntinderea vine! séle.»

¡6

24g

cistaçlI, in 17 Septembre 1833, MaduWile Eforiei adunandu-se si potrivit Cu art. 182al regulamentuluI sc6lelor, chibzuind a lua din scolarii ce s'aii aratat la examenul gene-ral ca sunt mal sporitI la Invt4Atura, cati-va pensionan l in colegiul din St. Saya, pentrua se film cu cheltuiala scedelor pana ce vor trece Inv6pturile ce le trebuesce a mal urma,art ales cincI scolarI call s'ail gasit cil implinesc conditiile ce se coprind in art. 256.

eAcestia sunt: N. Papadonat, T. Guliano, I. Florescu, T. Strambeanu s'i S. Grigore.«De aceea, mal antéiii se vor lua inscrisurI de la parintiI acestor scolarI, prim care se

vor lega a dupä ce pensionariI vor savérsi cursul inv6taturilor cu cheltuiala scálelor, sefie datorl a fi profesorI in scedele nationale fiesl-care In vreme de sése alit; dupa aceea, sevor aseçla acestl scolarI In pensionul din St. Saya, plätindu-se din casa scaelor pentrufiesI-c.are cite leI una suti pe luna, carI haul se vor rèspunde pe fiesT-care trimestru.

eAseslarea numitilor scolarI in pension se va socoti de la 1 viitorului Octombre.Alexandru Filipescu, Viz' cdreseu, B. .$tirbeift, N. Picolo iatros.

Eforia, dupa cererea D-luI P. Poenaru, provisorul pensionatuluI de la St. Saya, nu-mesce In 9 Decembre 1833, doctor al internatuluI, vremelnicesce, pre doctorul Vasilopolucu léfa. de 200 leI pe luni.

Cu ocasiunea deschidereI pensionatuluI, profesorul G. Popp, trecOnd ca censor al a-cestuia, sedeschide primul concurs pentru ocuparea catedre ce acela avusese la clasa aIV-a incepèt6re din St. Saya.

Iath in ce mod avea si se faci acel concurs :agoria saelor. Fiind-ca. D. G. Popp s'a insarcinat cu slujba de censor In pensionatul

de baietI ce s'a amlat in colegiul national din Bucurescl, trebuesce a se orandui alt pro-fesor inlocuitor la clasuI al 4-lea de incep6torl in scella din St. Saya.

De aceea se da acum in cunoscinta obstésca, a pentru ese putea alege o persána des-toinica de acésta slujbi se va deschide un concurs in sèrbatorite CraciunuluI, adica in27, 28 si 29 Decembre 1833, la scóla din St. Saya.

Inv6taturile ce se cer pentru acest clas, sunt:Gramatica romanésca, aritmetica, desemnul linar, elementurI de geografie si elemen-

turI de geometrie aplicata.Concursul se va urma inteacest chipFiesI-care din candidatiI ce se vor ar6ta pen tru a ocupa postul vacant, va face pe rénd

lectie asupra tutulor invèlaturilor de maI sus ar6tate inaintea unuI comitet ales de Eforiedin profesoriI colegiuluI. .

Dupi aceea, candidatil vor serie asupra unel teme ce se va da de comitet.In sfársit, madulariI comitetuluI 'si vor da fiessf-care pirerea prin voturI tainice pentru

acela din candidatil care se va socoti maI destoinic a implini postul vacant, iar alegereadesMrsiti se va hotari de catre Eforie dupa cele mal multe glasuri ").»

*

Nu e de prisos, astaçll, dud, cu tot progresul facut in sae, parintii scolarilor suntatat de putin tinutI In corent de catre directorii respectivI despre sill* flilor lar, saardtam ca se practica alt-fel lucrul la 1833.

Jata publicatiunea Eforie/ de la acest an in acésta privinta :

*) Buletinul oficial No. 52 din 9 Noembre 1833.

243

«Se da in cunoscinta obstésci ci de la administratia pensionatuluI de haieff, ce ce atiiaseçlat in BucurescI, In colegial din St. Saya, se tramite la sfarsitul fiesI-careia lunI unBuletin (insciintare) parintilor séti vechililor lor, in care se ara& pentru fiesT-care scolarpensionar cum urmézá la invátitura si cum 'I este purtarea. Acésta insciintare se va trá-mite celor serptorT in BucurescI prin 6meniI pensionatuluT, iar celor de prin judete prinexpeditie.

Invdtämantul privat pe tea çliva ficé maT multa neplficere luI P. Poenaru, carele vedenin scolile frantuzescI un antagonist puternic al liceuluI St. Saya. De aceea el prowica dinparten Eforiei, in 1832, publicatiunea urmätóre in aBuletinul oficial» No. 50, dinacel an:

«Prin § al 3-lea al articoluluI 364, al regulamentuluI organic s'ati legiuit cele ur-matóre :

«,Tóte scaele particulare ce sunt acum intocmite orI se vor intocmi de acum inainte,si fie cunoscute stäpanirei si ea va avea bagare de sémi asupra sistemeI invátäturilor cese envine a se finé In fies-care sc614, prin miçllocirea Eforiel scéllelor.» ).

Pe acest temeiti se da in cunoscintä tuturor :

1) Cate scede particulare i pansionaturI se afli astaçll intocmite, sétí in orasul Bucu-rescilor, séti in cele-alte orase de capetenie, se indatorka ca pana la 20 ale acesteI lunINoembre fies-caie sá trimita, cele din BucurescI d'adreptul, iar cele de prin judete prinocarmuitorT, la Eforia scélelor din BucurescI, inscris sub iscalitura directoruluT, séil a per-seonei ingrijitóre de sedla privata si de pansionat, coprimptor de sciintele un:40re :

De la ce leat i luna s'ail deschis sc61a, sétt pensionatul, cu a cuI staruire i ingrijire?de locuesc scolarii in launtru seil nu si ce plata se ja pentru fies-care ?

Invétamánturile ce se unnézi in fies-care i oranduiala ce se phesce asupra scola-rilor si césuritor de invètatura dupe programa inchipuiti, ca ceruta deslusire;

Numárul scolarilor, Herí séti fete, cu numele, pronumele, vérsta, natia, locuinta lor;2) Fiesi-care sed% privata i pansionat din cele ce vor fi acum, Oil se vor deschide de

acum inainte, vor inprenoi pe t6te 6 lunT, la 1 Martie si 1 Septembre, trimiterea la Eforiea sciintelor coprinse In paragrafttrile B i C de maI sus arátate, precum i resultatul do-'Anda intru inaintarea scolarilor la invqaturl in curgerea fies-cáruia semestru.

3) Niel un pansionat, niel scólá privata nu se va deschide pe vremea viitóre, pina mal'antéid va insciinta Eforia, ficándu'l cunoscute staturile, pentru oránduiala ce are a seurma la inv6ttiturI, i pentru temáiurile ce ati intru tóte a se phi, precum si programede impirtirea clasurilor pentru osebite invátaturI.

MOLDOVA

Programa invá4ám6ntuluT in sc6lele din IasI in 1833 (Jifera putin de cum am adus'opentru aniI anteri orT. Eat'o intrégi ) :

*) Ve! In anext istoricul Inscrieret acestuT § 3 In Regl. Organic, duplE propunerea VornicululMihalache Ghica, din ro Aprilie 1831 In obstésca Adunare.

**) Dos. de la Ministerul de Culte, No. 76, din 18 Iulie 1833.

4. Cetirea. . . .

Scrierea . . .

Numera/ia . .

RugAciunile . .

*) Vestf eitlb. romo> pagina 72.

944

In dasa dementara'

IDupe metoda lancastriana

In clasa normalei

I. Gramatica Moldoveneasca, partea etimologicapana la verburl Profesor Panait Silvan Sakelarie.

Geografia, principiT de geografia Europeï .Aritmetica, cele 4 spefiI Profesor D. G. Fi/ipescu.Intéile cunoscinte pana la fabule . Profesor Par. Economul ConstantinRelig,iunea, I si a III parte a catehismuluT Ì Facas.

In gimnasitt

Retoriea, introducerea i I-a parte a elo-cutieT

Istoria universala, prescurtarea istorieI ro-mane pana la Constantin-cel-Mare . . .

Matematicele, fractii decimale si numere com-plexe

Limba latina, I-a parte a sintaxeI . . .

Geografia, Africa, America i Oceania in spe-cial Profesor Pär. Economul Constantin

Religiunea, a IV-a pana la a VIII-a parte a Facas.catechismuluT

Legiuni, e,xtraordinare

1. LegT : introducerea i I-a parte din codul civil D. Hr. Flechtenmacher.Limba rusései: catire, scriere igramatiea pana la pronume D. V. Pelteki.Limba elinfi: cetire, scriere, gramatica i explicaliunI a cla-sicelor CAminariul Atanasie.Limba francesa: gramatica pana la verburï inclusiv, exer-citiI asupra ortografie, catire si traducere, recitarea fa-bulelor D C. Tissot.Limba germana: catire, caligrafie, gramatica pana la verbe D. Sam. Botezatu.Caligrafie i desemn, scriere in moldovenesce, frantuzesce,rusesce, grecesce; desen de peisagiurI si de flor! . . . D. Iosef de Adler.

Din serbarile scolare din lasT pe 1833, insemnam pe cea de la 26 Aprilie*)AnalogeserbArI incep a se face si prin judele. LocuitoriI din Bérlad si din Galaff, etc., aduc Epi-.

IProfesor!

: D-nil Th. Verescu si Th.

Stamate.

Profesor Gh. Saulescu.

Profesor V. Fabian.

245

tropiei scaelor multamire pentru progres.ul constatat la examenele din urmA, dupe ofunctionare a scàlelor pe alocurea numai de 3 lima, precum era easul la Berlad ').

Mal important& fu serbarea memorat& de la so% Vasiliana. La acésta ocasiune Gh.Asaki pune in gura visternicului Mihail Sturza, unul din Epitropii scaelor, o cuvéntareimporlanti yi care este ca o adeveratA dare de semi a tot ce se t'Acuse pentru scede pan&in acest an. Dam in anexa acésta cuvéntare'). Din discursul acesta constatara ca la finealuT Aprilie 1833 in cele 6 scéle infiintate la judete, invetati 600 de baeti.

*

Pe la finea anuluI 1833 ineepe a se face vorbi yi in Iayl despre trimiterea in streina-tate a cAtor-va tineri pentru perfectionare la studiT, ca si devina profesor! publicT.

In 15 Septembre 1833, Th. Stamate, Anton Velini, C. Zefirescu yi A. Costinescu,prin petitie aii cerut Epitropiel sa fie trimiyi la studii in streinätate spre a deveni buniprofesor! ***).

Eforia a pus pe petitiunea acestor tineri, redactatA in stil cam emfatic de Th. Stamati,yi integral scris& de el, resolutiunea urmit6re : «Fiind-ca sciinta limbeT germane se cereneap6rat spre a se putea urrna cursul invetaturei, in staturile Austriei, se vor indelet-nici jaluitoril cu invAtAtura acelei limbi pAna in primavera ; urmAnd fieyce-carele yi in-datorarea sa in postul in care se afta spre a nu se al-eta fiii necunoseAtori catre facerile debine, parasind acele locuri t'Ara a fi altiT, ea sa se indeletnicescii acum de-odata yi in Apri-lie vor fi trimiyi de Epitropie, care nu are trebuinta de indemnarea numitilor ea una cede a pururea ati avut pentru dényii priincinse ingrijiri.,

Septembre 15.

*

Seminariul de la &cola ineepe a se mira yi el in 1833.La 17 Noembre, anul acesta 1833, Epitropia a scris circular& prin judete, trimiténd

publicatia Epitropiel seminariului din Socola din 26 Octombre 1833, pentru infätiyareala el a fiilor de preop, diaconi li dascAlT bisericeseI spre a fi primiti in seminariü. Dindosarul de la Arhiva Statului No. 59, se vede cat de putini de asemenea tineri se &esedispuyi a merge la 1c611.

Prin regulamentul seminariului se dispusese, ea pina ce vor eyi absolventl din semi-nariii sa se pita preoti cei cari vor invAta pe la scedele publice din judete. Acésta indemnape mulfi din fiil de preoti ea in loe de a intra in seminarifi si nfivalésea la se6la publica.Aya, buna-6rA, profesorul de la Botoyani, Aleen Corlatan in raportul No. 5, din 136,Februarie 9, arel& ca «De la o vreme ine6ce, pe fieyce-eare yli sporesce numèrul lor, tre-culi inca peste paragrafia anilor primirei In se61A, mal ales fiind multi din aceytia 0 gos-podado) Corlatan cere deslegare emir' yi in ce fel trebue si urmeze, da numiiii eer ali se paradosi numaT o gola din obieeturi, farA a urma regulatele cursuri a invAtatureTstatornicite pentru o seela tinutala, dupe c,are '11 pretindirisesc a li se sloboyli atesta-turi ****).»

41) *Alb. roma. pagina 125, (1833).**) tAlb. rom.» 1833, pagina 118, ves11 anexa.

***) Dos. No. 166 curent, Arch. Stat., fila ro.****) Dosar No. 59, curent de la Arh. Stat.

246

Din respectul cultureI generale i a miscireI literare, avem de amintit urmät6rele faptepentru anul 1833.

In Téra ronadnéscA se stabilesce in mod formal si riguros censura.Iati mèsurile luate de sfatul administrativ al tdreI i publicate in «Buletinul oficial»

No. 1, din 1833.

.111-ésuri pentru censurä

«Nácar ci la luna lui Aprilie din anul trecut, s'ati fost dat in cunoscinta obsteI a s'aaseçlat o secsie de censuri pe ling& secretariatul StatuluI, poftindu-se vin0toril de cArti

tipografiI a urma regulilor ce s'ail intocmit despre acésta, dar spre a se opri orI-ce a-batere d'intre aceste regulI, secretariatul de Stat public& prin «Buletinul oficial» rindue-lile ce privesc la acésti pricind, care rénduelI fiesI-care in parte, este dator sd le urmezeIntocmaI, ferinduse de a nu cAdea sub strasnica rispundere la care se vor supune cer in-potrivi urmitorI.

Art. 1. Nimenea nu pote a se negulfitorésd cu vinOare de cirp, cu tipografie, séti culitografie, Mr& a avea inteadins vole datd de la stapanire, i fArd a da chezdsuire si a seIndatora prin inseris, cd se va asemdna intru t6te cu randuelile ce s'ati hotArit.

Art. 2. Acésti voie se va da numaI la obraze cu pur LAO bune, pAtrunse de a lor dato-rie, i cu bune cunoscing de meseria lor.

Art. 3. La intOmplare de mórte, mostenitoriI obrazuluI ce va fi dobéndit acea voie,earl vor da chezasurile cerute, vor putea urma asemenea negutdtorie séti meserie, séri sddea altuia acéstd vole ; dar InteamAndoué aceste intémplArl este de neapdratd trebuinta ase relnoi acea voie de cdtre StApinire.

Art. 4. OrI-ce manuscript, Valid a nu se da la tipar, séil la litografie, se va supune co-mitetuluI censure!, si dupe ce se va cerceta de calve acest comitet, autorul nu va puteaface niel o schimbare fArà voia censure!. Tipograful va fi rdspunsldtor pentru orI-ce im-potrivi urmare.

Art. 5. OrI-ce carte tipdriti, orl la tipografie, ség la litografie, trebue si aibi numeleautoruluI, séti §i al libraruluT ce o va vinde; asemenea se va pune la titlul cirtiI si numeleeditoruluI, prin a druia ingrijire i stdruire se tipdresce, cum si numele tipografului.

Art. 6. OrI-ce carte se va tipiri la tipogratie, sdil la litograGe Gird sd fie supusd la cen-surd, se vor lua t6te exemplarurile, de cAtre stäpinire, çi tipograful se va pedepsi cu lua-rea InapoI a voTel ce i s'a dat de cAtre Stipinire.

Art. 7. Editorul, autorul i tipograful sunt datori a depune la secretariatul StatuluIun exemplar din cartea ce se va tipAri, cincI la biblioteca nationald, de la St. Saya dinBucureseI i duod la biblioteca scélel din Craiova.

Art. 7. Téte téncurile, làçlile i pacheturile ce vor fi cu cirtI tiptirite, venite din Oilstrèine, trebue a le mdrturisi la granitA, ca acolo sá se pecetluiasci cu plumb si si le tri-mitd d'adreptul la carvasaraua central& a orasulul BueurescI, séti la cea de la Craiova.

Art. 9. Vamesii ce! orinduitI /a granitA, sunt datorl intéia a fi cu OVA marea aminteca niel un colet in care va fi cArti tipArite si nu pad trece MIA a se pecetlui, al duoileaa raporta indatA la vama central& din BucurescI, séti din Craiova, ardtind numele stApi-nuluI aceluI colet, numele cdrAusuluI, locul de unde vine, si Oiva In care ati trecutgranita.

247

Art. 10. Coleturile inteacest fel pecetluite, se vor desdrea drept la una din duoévAmI ce s'ati §lis maI sus, call sunt dateire, in 24 de césurI sá raporteze numal de cAt lasecretariatul StatuluI, trimitènd tot lute° vreme copie, iscAlitit de proprietar, de catalo-gul tuturor cArtilor tipArite ce vor fi in colet.

Art. 11. Libreril séú proprietaril cArtilor dupe voia ce li se va da, vor ridica de lavamil coleturile cu pecetile de plumb, ca sA le duel i sA le depue In magaziile lor, undese vor despecetlui in fiinta revisoruluT, c,arele va adeveri indatO acel catalog.

Art. 12. Nee prin revisuire vor dovedi cA in colet se gAsese earl nu sunt trecutein catalog, atuncI acel colet se va face contrabant.

Art. 13. CArtile ce se vor trimite cu transit nu vor fi supuse la aceste regull ce se a-ting de infOtiorea c,atalogurilor i de revisuirea cArtilor.

Art. 1.4. CArtile cele cu totul oprite, se vor trimete iarA8I peste granila sub peceteasecretariatuluI Statulul qi la a lor egire nu vor fi supuse la nicI o platA de vamA.

Art. 15. Fiel-care negutátor ski librar, carele va vinde cArtI din cele oprite, séù vabaga in principat coleturI cu arti tipArite, fArá sl le märturisésd la granità, i se va in-chide prAvAlia, va perde privilegiul de a mal fi librar.

IscAlit secretarul Statultft,B. Stirbeiii»

Asemenea mdsuri sunt férte impedictit6re aparitiunel cArtilor, dar i introducerel decArtI prin

Negutitoril stráinI aù provocat áre-care indulcire a art. 8 de mid sus, protestAnd con-tra luI.

Iatä jurnalul Sfatulul administrativ care fu consecinta reclamatiund comerciantilor :aAstAsli la 28 Februarie, anul 1833. In adunarea SfatuluI administrativ, luAndu-se in

bOgare de sémä jaiba ce ail dat cAtre secretariatul StatuluI negutitoriI libran l din Bucu-rescI, in urma regulilor ce s'ail ob8tit prin suplimentul extraordinar, adAogat pe ling&«Buletinul oficial» No. 1. al acestuf urmAtor an, slidnd numitiI cA cAnd li se aduc cArtItipArite din strèinatate, vin inteun car insolite i cu alte mArfuri, i numaI cu un chiri-giii, iar nu cu om intr'adins, i factura se trámite deosebit prin scrisorI, séú prin po8tie,

a8a nu are cine si mArturisésca cArtile la granitA, Maud rugiciune ca teancurile cucArti sA tréd prin granitA i si vie d'adreptul la carvasara, dupe care vame,gif fAcénd de8cire la censurA, sA mérgi revisorul a le vedea. i pentru ca i scoposul stApAnirii sA seimplinésd dupe duhul pentru care s'a alcAtuit censura, dar i negutitorilor librarI sAse fad pe at se va putea mal mult tótâ inlesnirea intru a lor negot hotArit, ca arti-co/ele insemnate maI jos de mèsurile pentru censurA, sA se alcAtuiascA cu coprinderea cese vede, rémAind cele-alte articole intru WI a lor intregime i tArie dupe cum s'ail pu-blicat prin mal sus pomenitul supliment.

«Art. 8. T6te téncurile, lAslile çi pacheturile ce vor fi cu carp tipArite, venite din WIstráine, trebue a le mArturisi la granitA, ca acolo sA se pecetluiasd cu plumb, qi sA letramitA d'adreptul la carvasaraua centralä a orapluI BucurescI, séti cea din Craiova,»sat spre inlesnirea negutitorilor ea sA nu fie indatorati descArca telta marfa la gra-nitit vor ingriji ca téncurile, lAslile i pacheturile cu cárji sA se aducA pecetluite cu pece-tea StApAnireI loculul de unde vor fi cumpérate acele cártI. Precum 8.1 factura iscilitA delibrariul de la care se va fi fOcut cumpárarea acelor cArti'.»

«Art. 9. Vame8iI ceI orénduitI la. ..»

248

Urm6zA articolele 9, 11, 12 si 15, in tocmaY dupe cum stint arClate in suplimentulBuletinuluI No. 1 din 4 'armarle 1833

In Moldava censura este mal putin impiediatóre de óre-ce G. Asaki, proprietar al ti-pografie i referendar al scólelor, posedénd deplina incredere a. Epitropie si a lul Kise-leff, are mal multalibertate, este supus la un control mult mai usor").

Cu ti:4e dificultalile censure, Ion Eliad, care nemullamit de abonaliI Curierului,~mese ineetasA de duoi lunI publicaliunea «Curierulub, almilla a de la 15 Martieva reapare :

Programa la »Curierul rom." 27 Februarie 1833.

«MultI din rivnitora i indemnitoril a tot lucru ce privesce spre cinstea i inaintareanatie, intristandu-se pina in suflet de incetarea «CurieruluI» s'ad atins de acéstA pa-gula obstésa ca de insas1 a lor pagubi i n'el incetat indemnind pe compatriolii lor acauta Cu asemenea ochiCi la acest inceput folositor ce se intocmise spre desteptarea né-mulla si care slujia obste ca o sala de politia, de moral, si de literatura. Tot acestldoritoe, çlic, pe de alta parte nu ad ineetat a indemna asemenea i tipografia ca s'A se meinsarcineze si in anul acesta eu tipArirea aceste gazete, cereand ca dóra alergarea i spri-jinirea romanilor va intimpina atit ale sale cheltuelY, at i alte neaparate cheltuell aleredactie.

aAasta infocare i neobositA indemnare din partea atator barbari patrunsI de acest felde interes cinstit i obstesc aduand tipografia in stare a se ruina óre-cum de incetareasa, cu tóte a nu me avea niel un miçlloc de jertfire, a hotarit in sf6rsit, nklajduind larivna obstésea, a intreprinde iari si a !acepe tiparirea lucarilor redactie «CurieruluIromanesc».

Asupra aceste botarle a tipografie, redactia are cinste a face cunoscut obste, a panala 15 ale hit Martie «Curierul rominesc» iarasT, dupe o odihnA de duoi lunI, va incepedrumul gil, dupe chipul urmator :

Formatul gil va fi dupe cum se vede in acésta programa, mal mara cu o a patraparte dupe cum a fost mai nainte ;

Fata luI cea d'antdifi mai obicinuit va coprinde o prescurtare din cele mal intemee-Ore legiuie i misurI ce se coprind in «Buletinul oficial;»

0 jumitate a aceste gazete, séli cele duoi fe/e din mil;lloc vor fi hotarite pentruscie din tara, de polilla, imprumutate din alte gazete straine, rusese, frantuzese, nem-'ese! i monitorul otoman ;

Fata cea din ucmA mal obielnuit se va indeletnici cu articole literale, comerciale,varietatl. Va coprinde ind din eind in cind i 6re-cae articole ce privesc la o huna

ingrijit6re i sapina de casi, precum intocmirea odailor dupe comoditatea case, mobila-rea lor cu bulla orénduiall i cu gust, oanduiala mesi la prinz si la eini, cinstele dinpartea stApini de casi catre 6speiI, oanduiala curateniI i alte asemenea euviinte si da-

-*) Buletinul oficial, No. 14, Martie 16 ¡833.**) DKm In anexl numele persánelor cuY se trimetea lntre 1833 40, Gueta oficialit a Moldo-

veT redactatl tot de G. Asaki.

249

toril casnice dupe care träesce lumea cea civilisata. In acésti parte, Cu vremea, se va punedéca va interesa prenumerantiI, i mezaturile çi vinslerile ce se fac, spre sciinta de obste.Inteacest chip va urma «Curierulp pe anul acesta si cu tete a forrnatul lui se va malmari, dar pretul sed va fi ca si Mal nainte, adeca 4 imperatescl si 6 leY in c,apitala, iarafari 4 imperätescl si 12 leI. eCurierul» va esi tot de duoè orI pe septemana, fiind da-tere redactia a da pe un an 96 numere, si se va imparti regulat in sliva eirei, pentrucare, ca si lipsésca orI-ce fel de plangere si superare, redactia va ingriji a trimete foile pela fiesI-care prenumerant insotite cu o condica unde va iscali stapanul, sed cel orenduitsi le primésca.

«Fiind-ca afarA, .nu se pote pune la cale o acest fel de mesura, acolo unde cel putinvor aduna pana la 5 prenumerantI si se va insarcina unul cu primirea pliculuI, acolo re-dactia se indatoréza a le trámite cu sigurantie. Redactia, avénd dovadä, ca dupe pildaindemnul, ocarmuirel si sevérsesca multe lucruri folositere, cu cinste se recomandézitregi pe top D. D. Ocarmuitori, ca Una ce sunt maI mult patrunsI de adeverurile ce potsi aduci la luminare i fericire un norod, si bine-voiasci a indemna dar pe orasenil seIspre prenumera tia acestei fol, si a sprijini intemeiarea eI parandu-le red si supärandu-seca nisce pazitorT ai dreptatil i ingrijitorI de buni oranduiala, de tot lucru ce va puteasi darapene acest inceput, precum deschiderea plicurilor i altele prin care se lipsesc ceIadeverall prenumeranti de drepturile lor.

«Pasirea spre desevirsire a acestuI ase4ament folositor spanzuri de la rivna patrioplor,ca un lucru ce este al lor.

aCu cat prin alergarea rivnitorilor, se vor Ymulti veniturile, cu atat redactia mal multse pote intinde cu tinerea a maI multor gazete streine, cu 1nmultirea corespondentig, cumarirea foeI i cu adaogarea conlucratorilor s. c. 1.

eSunt rugatI ca ceI ce vor don i a se prenumera, pana la 10 Martie si bine-voiasca a tri-mite redactid preful aretat si si primésca bilet de primire.»

Redactorul -«CurieruluI romanesc.»I. Ellad

Pana in Decembre 1833, guvernul Muntean publicat lucrarile in «Curierul ro-m'atiese» si in «Buletinuly ce Eliad publica pe lana «Curierul.» De la anul 1833, finealuI Decembre, Buletinul luI Eliad la un caracter cu totul oficial. In No. 62 al vechiuluTBuletin din. 8 Decembre 1833 se publica urmAterea :

«Programe!: : Dupe punerea la cale a guvernuld s'a hotirit si se intocrnésca un Bule-tin al StatuluI, sed t'eje oficiala, care puindu-se in lucrare se di in cunoscinta obste! ca ainceput a se tipäri.

Acésta feie va esi odatA pe septemana, Joia, dupe formatul ce se vede, pana la sférsitulanuluI acestuia lar pe anul viitor dupe trebuinte se vor da si de duoe orI.

Ea se va imparti in dime partI de capetenie:Partea administrativa i cea judecatoréscaPartea administrativa va coprinde punerl la cale ale guvernuluY, mesurY,legiuirI, crin-

duirI in slujbi i inaItarl in rangurY, resplatirY i pedepse.lar cea judecatorésca : IntärirI de judecatY, mezaturl si sequestrurY.Pe fiel-care expeditie pe la totI slujbasil se va trimite cate un exemplar, spre a lua cu-

noscintA de tete punerile la cale ale guvernuluI i mesurlle ce se vor lua, si dupe care vasci fe-care a.se regula.

250

Cap din particularT vor don i a se prenumera la acéstA faie se va adresa la redactiaaCurieruluT romanesc.»

Pre/u1 prenumeratieT pe un an va fi patru impèratescl.Redactorul aBuletinulul StatuluT.v

I. Eliaap

In 6 Iulie 1833, Eforia scalelor publicA concurs pentru lucrarea unul Catechism des-tinat smilelor incepètrire.

IatO acésti publicaliune, dupe Buletinul No. 25, de la dat maT sus citata :Eforia sagelor. tIntre invdtAturile publice, ce dupa noua intocmire s'afi asedat in scalele

incepOtare, aflandu-se si catechismul lege crestinescI, Eforia scalelor a chibzuit a da Inmanile tinerimeT, pentru acésti invOtAturA o carte alcAtuita dupi cele maT folositare prin-cipiurl, si fiiind-ci o ast-fel de carte nu se afli in limba romani, Eforia O. in cunosciniapubliculuT, ci a hotArit un pre' pentru acésti lucrare si o di in concurs de acum papa lasfarsitul luT Decembre viitor 1833, adeci cine pani la acest soroc va trámite la Eforiecal mal bun manuscris pentru invO/Atura catechismuluT, acela va dobandi o medalie deaur in pret de 50 galbeni imp6rAtescI.

Temeiurile pe earl trebue sA se asede cornpunerea aceste cArp, vor coprinde :Datoriile omuluI ca creatin.Ca midular al societateT.Ca fiinti cugetatare si cunosckt6re de fapte moralicescT.

In cea d'antaiil se va arOta dogmele legeT crestinese, se va deslusi folosul trupesc sisufletesc ce isvoresc,e pentru omenire dinteaceste sfinte invèliturT.

In cea de a duoa se vor arOta temeiurile bunel veluirT in societate, adeci iubirea depatrie, paza bunei oranduelT, supunerea la pravilT, si la ce-ce sunt insOrcinati a le punein lucrare si a le ocroti.

In cea de a treia se vor aseda principiurile moraluluT si se vor aréta datoriile ce arefiesl-care om in parte nu numaI a se depArta de tapie rele, ci si a lucra nepregetat cele bunespre folosul omenireT de obste.

Intinderea acestuT catechism M. nu fie mai multfi de cat 25-30 mile scrise de mind,WI de 8-10 cede de tipar. Stilul alcAtuire sa. fie deslusit si pe infelesul tinerimel pentrucare se gatesce acésti lucrare; idiotismul limbeT si se pAzéscá intreg si si se intrebuintezediceri cat se va putea rnaT de obste cunoscute ; manuscrisul sèfi sa fie curat si cu slovicitétA.

AutoriT 'si vor adresa manuscriptele citre Eforia scalelor neiscAlite, ci numaI insem-nate cu vre-un num6r s'i cu duo6 litere 6re-care, spre a se putea deosebi unul de altul ;se va insoli Ind fiesT-care manuscris cu cate o scrisare pecetluitA in care se va ar6ta nu-mele s'i adresul locuinte autoruluT.

La implinirea soroculuT ce s'a arAtat maT sus, aded la sfarsitul anului curgOtor, Efo-ria va da in cercetarea uneT comisiuni manuscrisele ce i se vor trimite de catre concurentl,si dupa ce se va alege dinteansele unul care se va gasi maI potrivit cu temeiurile cares'afi arOtat mal sus, se va da de scire autoruluI ca si se aréte la Eforie si si priméscipentru rèsplatirea osteneleT sale: g 0 medalie de aur de 50 galbenT impOrAtesa» AtuncImanuscrisul se va da in tipar cu cheltuiala din casa scalelor, al se va aaeda indatA in tatescaleIe incepOtóre din principat ; iar cele-alte manuscrisuri se vor da impreunA cu scri-sorile pecetluite cand_se vor cere dupg semnele lora.

251

In Moldova Ind se preocupaa de certile didactice. G. Seulescu public& in tipografiaMitropolid, pe spesele Epitropid, dupe jurnalul el din Septembre 1832, aGramatica ro-mines* sea observatiT gramaticescl asupra limbeT romenesci pentru mólele normalegimnasiale.)) Seulescu crede el este cea entéia gramatid moldo-rominéscit (pag. VI),credinti ce noT asteçli o scim eronate. In Februarie 1833, Seulescu dedid gramatica saMitropolitulul Veniamin.

G. Asachi referendarul, la 15 Maid 1833, face dtre Epitropie urmitorul raport con-tra certeT de gramatice. a lul G. Seulescu :

«Dupe coprinderea art. 7 a regul. invet. sunt supuse cercetird comiletuluT scolastic tetemanuscrisele care ail se fie de parados la clasurile publicilor scele, dupe care cercetare, ma-nuscrisul impreune cu socotinta aceluT comitet, gad de aceea a autoruluT, trebue a se su-pune C. Epitropie spre întàrire i incuviintarea tipirireT acelul manuscris. De si cu neim-plinirea acestei renduelf, s'ail tiperit si s'aa dat la lumini 'gramatica romed alcetuitide D-nu profesor G. Seulescul, totusT, intemeiat pe sus mentionatul articol si pe princi-pifle care me povetuesc in dregetoria de referendar cu care me aflu insercinat, dupe cer-cetarea numiteT cirp, cu cinste supun din partea mea, urmetérea opinie :

«Niel un lucru nu intereséze in deobste o natie ca limba, avend asupra ei drit deproprietate pad si ace% care nu all alta nimica. Din care urméze, d gramatica spre a fia natieT, trebue se se intemeeze pe firea limbel si pe reguleIe practice ce sunt inteensape care datoria gramaticuluT este a le culege si a le orendui In sistemä lemurite. Ipote-zurT, iscodirl i ideT particulare a le autoruluT nu pot fi regule, iar aldtuirea cuvintelornoue este iertate a se face cu cumpetate si la nevoTe neaperate.

«A supune limba la o sisteme streine, cu de-a sila a o imbreca in forme clasice numaipentru dragostea maicei de la care se trage, este o tiranie filologice maT grea a se stator-nici cleat acea politid. Dupe acésta, cu vie perere de Ma cunosc cA autorul gramaticeT,al druia talant filologic 11 pretuesc, la alcatuirea eT nu aa luat in begare de semi cu-vintele sus aretate, i cfi hoterind a reforma limba dupe a sa idee, asupra regulelor simpleaù tesut atetea paradoxe, in cet acea carte, menitä a orendui regulele limbeT, coprinde insine felurite stihil, carele vor aduce nemultimire, descreditare i ure asupra institutu-10 in al druia sin s'ail nescut.

«De prisos ar fi a intra in acea cu amenuntul aretare a tutulor cuvintelor ce infeti-ézá asemenea neineuviinterT, maI fiesT-care fila le coprinde, atilt in textul romanesc,

si in acel rominesc.

tDupi asemenea luarT aminte, socotinta mea este, ce aceste gramatid nu [Ate fi ren-dull& de carte elementare pentru wolf, ce, pentru ce se alle'tiperite, s'ar putea ingeduica o disertatie filologid i sisteme particulad a autoruluT; iar pentru interesul invetetu-rilor, care D. Seulescu a aretat doves11 de rivnä, se fie D-luT insercinat, cu implinireaart. 7, a face un extract din a sa gramatice cu trebuinciósele imbunitatirI, care alcáluiresimple se respunde la scoposul bine voitor a C. Epitr., de a inlesni inveteturile, fad aurçli din acésta vre-o colizie primejduitére sporulul i cinsteT acestuT instituto)

<Senetesele veden l ale luI G. Asaki despre cultivarea limbel romene au sdpat dincapul loculub literatura romenésd din Moldova, de directiunea gresiti In care Eta aptmai apoI in Transilvania prin exagedrile latinistice. Epitr. a pus urmAterea resolutiune

252

pe escelentele raport de mal sus al luI Asaki : «Fiind-ca acea disertatie filologica nu pellea se intrebuinta de gramaticA spre inviitätura tinerimer, precum autorul sìù a cunoscut'o,indatorandu-se ca sA alcatuiasca o gramatica cu regulele simple alé limbeI 'Ristre, panaatuncea se va paradosi manuscrisul imbunatAtit de Epitropie, asemenea poruncindu-seprof. scedelor tinutale, care sa se ferésca a paradosi acea disertatie filologicA abltuta dela acel adevi'mat scopos *)».

20 Iunie 1833.

Afacerea gramaticeI lui Sétilescu a revenit in 9 Iulie 1833, inaintea comitetuluI sco-lastic, cu ocasiunea tipArirei 0'1-li1 a II-a. Prin jurnalul comitetuliff scolastic sub No. 5,se vede ca G. Asaki nu a adoptat niel acésta parte a II-a «Alcatuith pe principiile celelI-a,... de §i mal mésurata la stil». Asaki n'o primesce pentru clase, ci pretinde, cum s'adhotarit : un estract din parten I-a §i un estract din partea a II-a, cand se va face a II-aeditie. DuoI membri insi din comitet, q'anume Vasile Fabian i Economu Constantin, sus-tin cartea luI Séulescu : «Dupe cercetarea ce ail !kilt cu deaméruntul pArtiI a II-a sin-tactice, aù aflat'o, §i dupe insusirea regulelor limbeI romanesel si dupe stil, asemenea du-pe catatimea a t6tA materia, potrivita cu insuOrile limbeI i cu trebuinta cerutA pentrusco11, precum se aréti atat in estractul prescurtarlf, cat §i in scara intregei materil, in-seinnatA la inceputul gramatical, din carI profesoriI cu inlesnire se pot povatui a da an-téiii o generalnica idee de cuprinsul sintaxuluI s'apoI a urma cu speciala paradosire

Deja in 1 Iunie 1833, G. Séulescu §i V. Fabian, cerusera prin suplica EpitropieI tipa-rirea manuscriptelor lor (Fabian: geografia ì gramatica latino-romana; Sèulescu: retoricacu elementele logiceI pe scurt i estract din gramatica romanésca). AmbiI profesor! Oicca pentru a se statornici un regulat i grabnic curs al invqatureI, cea d'antéiii trébi estetiparirea grabnica a cArtilor i propun ca sA se adune comitetul cate-va Oile pe séptèmana,In césurile afara de ale paradosulta (4-6), ca sA cerceteze manuscriptele cu orl-catlmembril vor fi presentI, flind de fata i autoril pentru s'O sustine opera. Epitropir : Mi-tropolitul Veniamin i Mihaiii Sturza, hotärèsc ca comitetul scolastic sil se adune Dumi-nica i Joia spre a cerceta manuscrip tele §i a raporta).

Jata principalele opere tipArite in anuI 1833 in tenle romane :Dialoguri franceso-romtine, de Gr. Plepianu, edifia II-a;Gramatica practica franceso-romd net, de Gh. Vida, ¡Buda! ;Povëtuitorul tinerimei cätre adetérata i drépta cetire, de Daseidul Gh. Lazdr,

prasavl ;Abeeedar moral fi religios Cu stampe, de Gr. Ple,soianu ;Cele creintêiii cunoseinfe, edifia II-a, de Gr. Plefoianu ;Catalogul carlilor din /ibreiria /uf, Iosif Romano, IBucurescil ;Abecedar rom., a II-a edifie, de Gh. Séulescu ;

*) Dosarul No. 21 curent, archiva StatuluT.**) Dosar No. 21 curent, pag. loo, Arch. Stat.

***) Posar No. 21, Arch. Stat., pag. rol.

253

Gramatica romd néscci *), séü observaiii gramaticegd asupra limbd romemesci, P en-tru se6lete normal° i gimnasio, partea I-a etimologic, partea II-a sintactictiNB. Partea III.a prozodia limbeT romane i versificatia, apare numaT in anul urmitor1834, de Gh. Sdulescu, ;

Despre vestita cornea a anului 1834 i despre sistema sdrelui,traducere de Ion Si-bineanu, doctorul carantinel §i a politiei Giurgiu. (Buda) ;

Alese i frum6se istorii morale. (Brafov) ;Leonat betivul i Dorofata femeea sa, poemti IBucuresci);Oglindel omului celui din intru cu 10 stami e, editor Staretu Dometian. (Monastirea

Némtu) ;Impeiqirea de çjrâú a Sft. Ion gurei de aur, tradueere din grecesce de Mitropolitul

Grigorie. (Biagi) ;

Triodul, Mitrop. Veniamin. (Monastirea Némtu) ;Pupil Sft. Idn gurd de aur. (Monastirea Némtu);Theofron séù iscusitul sfeituitor, pentru neiscusita tinerime. tradue,ere dupe I. H.

Campé, de Ion TeodorovicT. (Buda)Octoih eu catavasier. ;

Ord nduiala slujbeila Puri, etc., Mitropolitul Veniamin. (Monastirea Némtu) ;Engolpion de aur, editiune nouè, de Gr. Plesoianu. (Sibiti) ;Molitfelnic bogat. (Sibii1);Acaftister, Idem ;

Liturgie, Kesarie, episcop Buz6a. (BucurescT) ;Codieä civilá séu politicéscei a Principatului Moldova (Iasi) ;Atexandria sat' viala lui Alexandru (Brasov) ;Psaltire. (86 Brasov);Ale Jul Iosif Monahu Brienie cuvinte 22 pentru purcederea Sf. Dah, din limba

elk* de Mitropolitul Grigorie. (Bugii) ;

Descricrea bael tirsatului mare, Doctor Zissu Conofau. (Bucuresei) ;CamMele soborului mare din 1833. (Blaju);Proiecte de legi pe 1833. (Bucurescl)

In acest an continuà a apArea aCurierul romtìnescn (Bucuresol), «Albina rominései(Iasi), aBuletinul oficial al Valahiel si eel al MoldoveT.»

Din respect cultural inregistrAm continuarea tipografillor de care am fkut mentitmein anul trecut.

Lucrare artistici este un mausoleil ridieat la Monastirea Frnm6sa de Mihail Sturza,In 13 Martie 1833, tatAluT sèfi reposatului Grigorie Sturza. Acéstä oper6 artistici a fostdescrig de G. Asaki intr'o brosurä in 40 de 7 pagine, cu titlul eMausoleti» tipiritä la ins-titutul AlbineT in Iasi.

Desemnul progresézi in BucurescI sub Valstein si in IasT sub Adler.

*) Acéstit carte a fost tipIridt ca banil sc6lelor dupe jurnaltd epitropid sc6lelor din Septembre1832. (Ve0Y prefata gramaticeY, pag. 4).

254

*

La 1833, se intrunesc in lag cati-va doctorI i constituesc o societate pentru sporireasciintelor medicale si naturale in Moldova *); Despre acésta avem a vorbi In anii viitorI.

In August 1833, Rusia, dupe intervenirea luI Kiseleff, decoréza pe urmatorii doctorIdin Muntenia :

Marsil EchsarchGusi Teodosie

Alexandridis FierariBubuchi Vasilache

Ioanis FischlerSeratim §tefan§por Spiferul Raimonte, i rara din acestia luI Du-Arsache mitru Ceapa, medalie de aur pe panglica Sfin-

teI Ane**).

FeIrte considerabil este deja numartil doctorilor carI In 1833 sunt recunoscun de co-misia doctorésca din BucurescI.

«Cinstita comisie doctorésci din orasul BucurescI indreptand catre redactorul a Curie-rulub urmateirea adresa, prin listele urmateire arétá numèrul i numele tuturor docto-rilor i hirurgomamilor ce se allá in anul 1833 in tot Principatultaril RumanescI prindeosibite judete i punturi de carantine. In lista doctorilor ce! carI se insemnéza cu sem-nul acesta * sunt si hirurgI:

Domnule redactor,

«Fiind-ca In lista de doctorI diploman, carI s'ail obsta atat prin gazeta cat i prin Bu-letinul oficial, s'ag vèl,lut multe nume schimbate, iar altiI din asemenea doctor! neinsem-nan intednsa de loc ; acésta comisie spre indreptarea acestil scaparI din vedere, rögl peacésta redactie, ca la cel mal antéia mima* de ganta ï buletin ce va urma, si se tipa-l'ésa de isn6vi numele doctorilor, carI prin aliturata ca cea pe lana acéstä lista searétá :

Catalog al doctorllor In medicina,

NUMELE

D. Petre FerariIoan TucarMihail HristariConstantin A. Filitis*Georgie Grunail*C. Alexandrid *A. Arsachi

Locurile ande s'aiidoctorat

In Pavia. . .

Herlengen .Pavia . .Halla. .

Göting . . .Iena . .

Halla. . .

Vremea Incare s'art doc-

torat

1797179918061808180918091812

*) Ve1 discurso! Logof. Ghica, din x8 Martie 1845, In Fbia pentrh minte, pag. 129, acela an.**) Buletinul No 39, din 22 August 1833.

Catalog al doctorllor in medicinA

UMELE

D. Teodosie GheorghiadS. VretonI. RastiI. SerafimC. Papadopulu

, A. MarsilA. CarazisulAntonie Paleologuloan MaierC. EstiotulC. LaIvel .N. Gusi .

, Georgie Papa ...... .Nicolae PicoloC. FrantiD. Patura *Vasilie FormionPetru Veron *I. SeveniMavrichie Det

UMELE

255

Catalog al hlrurgomamllor

D. Mihail Craus.Iosif BraunStefan Basiliulosif SporerVillem TiglerHristian VenertIosif OlertIgna tie NavaraDaniil HomerIoan BinderTadeil NavaraIosif MilauerLedeng. . .Vazarel.Carol Techeli

Vremea InLocurile mide s'ad care s'ad doc-doctorat torat

In Halla. . .

Paris .Pavia . . . .

Paris .Pavia . . . .

Paris. . .

Viena. . . .

Piza. . . .Viena. . . .Paris . . .Viirtberg . .

Paris . . .

Vitemberg, Piza.

Piza . ...Paris .Paris. .

Minhen .Pesta. . . .Pesta. .

Vremea cAndLocurile unde ad luatdiplome ad luat diplo-

mele

In Ermanstadt .

Pesta. . . .

Viena. . . .

Viena. . . .Klauzemburg .Berlin . . .

Viena.Clauzemburg.ClauzemburgClauzemburg.ClauzemburgClagenfurt .

Pesta . . . .

Pesta . . . .

Clauzemburg

18141814181418151815182218241825182018271827182818281829183018311831183118311833

177418011805180718071809180918291829182918301830183118321832

Din respect cultural avem de inregistrat, la 1833, Decembre, organisarea de Ion Eliad§i CAmpineanu, a societAtii filarmonice. Conformindu-se publicatiunei logofetieT trebilorbisericescI, publicati prin aBuletinul oficial» sub No. 50, de /a 2 Noembre 1833, rela-tivi la institutele private, Cimpineanu si Ion Eliad, adreséza Eforieï sc6lelor urmAtérea

*) Arch. Stat. Dos. No. 1,936.

adresä, care de 0 este datatA de la 19 Ianuarie 1834, are locul aci flind-cA se 'refer& la 0institupune nAscutA In anul 1833.

IatA adresa in cestiune :aPovAtuit de insciintarea C. Logof6pI a celor bisericescI, publicatä prin «Buletinul on-

dal» sub No. 50, 2 Noembre, 1833, jos InsemnapI ati cinste a aduce la cunoscinla cins-tad EforiI, cA sc6la dA musicA vocall, dä declamape 0 literaturä, intocmiti dupe Invoireadorinta 0 ajutorul a mal multor obraze, are a se deschide la 20 ale acesteI lunT. Spresciinta cinstitel Eforif de scopul InvälAturilor ac,estel scoll, de profesoril el, si de mersulinvèlAturilor, jos InsemnapI, aldturA cinci foI «Curierul romänesc» de sub No. 7'1, 7 Ia-nuarie 1834.z

(IscAliff) : aimpineanu, 1. Eliad (cu litere)*).

CAP. VI.

147 T-_7 i. 1 ES 3 .4"

Anul 1834, este de o important& mare nu numal in istoria néstri culturalà, dar siprin faptul, cä ambele tèrI reintri in posesiunea Domnitorilor propriI, prin numirea latronurile lor, a luT Mihail Sturdza In Moldova si a luI Alexandru Ghica in téra Munte-néscA. OrI-cAt protectoratul RusieT face anevoi6sA domnia acestora, nu mal putin respun-derea moralà pentru mersul trebilor i mal cu semi a cultureI nationale revine Domnito-rilor romAnT.

Din capul loculuI trebue sci mArturim, cA si M. Sturdza si Alex. Ghica, In primiT anlai domnie lor, ba Ghica i mai indelung, a remas In fruntea curentuluT national cultu-ral, unul ajutat de G. Asaki i cel-alt de Petru Poenaru.

Anul 1834, este an de reforme si de irnbunatitirI insemnate in ramul scolar. Secreeag in acest an primul institut in IasT pentru educatiunea fetelor.

Seminarul de la Socola inchis i pgrAsit dupi arderea localuluI din causa manutantiu-neT si a spitaluluT militar rusesc acolo asedate, se redeschide. Se aduc profesorT din Ar-deal, intre cari Eftimie Murgu.

In Muntenia se inaintég lucrArI pentru reorganisarea seminaruluI din BucurescT, printransformarea scelleT bisericescT atát de nesuficientl de la monastirea Antim.

Se incep lucririle pentru viitórea Academie MihAileanA din IasT.Se tramit primiT tinerI stipendistI din Moldova la studiI in strAin6tate, etc.VQM vedea acestea t6te mal la vale.

MUNTENIAPentru cheituelile scedelor in genere, Eforia a cerut 350.000 leT prin budgetul proiec-

tat pe anul 1834.In Ianuarie 25, acest an, Eforia a incheiat jurnalul No. 45, ) prin care hotärasce a se

introduce in colegié 6 clase de umankire, adecA 2 maI mult decit in anul trecut.

*) Dosarul No. 73.

- 258 -

Cu jurnalul acesta se dispune, ca pentru clasele cele troue a V-a §i a VI-a, sd. se alégidintre scolariT ceT mal bunT al umaniórelor III 0 IV, ast-fel cd pentru cl. VI s'a ales cit.lva scolarT din cl. IV, i anume 24 de elevI, iar pentru cl. V s'ail ales scolarT din cl.a III-a.

Programul reorganisat coprinde in cl. VI-aSintaxa limbeT latine, de profesorul Hil.Sintaxa limbeT elene vechT, de G. Iónid.Limba francesa, de C. Aristia.Aritmeticacornplectd, de G. Popp.Romina i retorica de Simion MarcovicT.Prin jurnalul Eforiei No. 46, se suprimd din program limba grécd vorbit6re.Se adauga un repetitor la colegid, in Ianuarie 27, (Jurnalul EforieT No. 48, Dosarul

No. 67).Prin jurnalele Eforiei No. 329 qi 571, (dosarul No. 73), se institue un sub-director al

gimnasiuluT **) cu 400 leT.In Aprilie, dupi jurnalul EforieT 155, (Dosarul 73), Eforia urci léfa profesoruluT de

aritmetici din colegid la 500 leT, dindu-i-se i predarea geometrieT. Ufa profesorulta dealgebrd Dimitrie Pavlid, se urea la 800, andu-i-se i trigonometria, ce se cerea de Poe-naru. Ufa directoruluT Poenaru este 1.250 lei pe lurid. In Noembre se adauga 200 lei.

Eforia dispune prin jurnalul din Maid, ca pe viitor examenele generale sd se facd lalinea luT Iunie, impdrtirea premiilor la St. Petru i vacantele si dureze Iulie 0 August.

La 20 Iunie, dupe jurnalul No. 305, se hotdrasce a se face concurs intre scolariT cla-surilor de umanióre 0 a li se da testimonil dupe gradul ce va avea fiesce-care.Dupi porunca superiórd, prin jurnalul No. 178, (Dosarul No. 98), se da pe tot anul osubventiune de 500 leT scolaruluT Panaite Petre.

Nu afläm aprepe nicT o prefacere la scólele din Craiova, nici la scélele judetene.NM se adaugd in Ianuarie, pum jurnalul EforieT No. 17, (Dosarul 73), 100 lel lal6fa

de 300 a profesoruluT de desemn.

La 29 Ianuarie 1834, se incheie la Petersburg tratatul dintre Rusia 0 Turcia, princare acésta din urmi aprobd reglementele organice ce'sl daduserd Principatele. In urma-rea acestuT tratat, RusiI desérti Principatele si se numesc DomnitoriT M. Surdza 0 Alex.Ghica. Generalul Kiseleff, Iasi guvernul provisorid in minile consululul general Baronde Riickmann, 0 se Intórce in Rusia, primind manifestatiunl de simpatie 0 de recunos-cintd. in Bucurescl i Ia0.

*) Intre scolara acestia afhlm pa Alexandru Orescu, Ion Ghica, Dimitrie Brittianu, Scarlat Voi-nescu, I6n Florescu, etc.

**) Acest sub-director a devenit rind apoI censor al colegiuluI.

250

La ocasiunea plecArel lui Kiseleff din IasT,') s'a dat un banchet la care a cAntat musicaiar séranobleta 16reT '1-a dat representatiune la teatrul Varietätilor, incredintAnd

dirigerea serbAreI D-luI Aga G. Asaki.

S'a jucat o pies& de ocasiune intitulatA: Serbarea pet storilor moldoveni, cu cAntecedanturi. «Albinao ylice, cA acéstA pies& infAtosa slava ostenesci a vechilor moldovenl, Deno-rocirile de carI acéstA lérA aù fost certatA adese-orl, facerile de bine ale noultif aseylAment

multAmirea locuitorilor pentru bunul lor ocirmuitor.

Piesa a avut succes, dar Kiseleff n'a asistat la representanfiune.

D-sórele Aristia Ghica, Maria Cantacuzino i Ermiona Asaki, impreunä cu OHIO loraft depus in logea Plenipotentului o cununi de dafini, de florI nemuritére si de frunyle demAsline. AcéstA cunun& a fost adusA apoT luI Kiseleff de o deputatiune compusA de Vor-niciT Constantin si Lupu Dais si Post. N. Canta si I. Chica. Musica pieseI fu cornpusA deElena Asaki.

Din WA plecarà candidatif de domnie M. Sturdza si Alex. Ghica, pentru a'sT primi in-vestitura la Constantinopole. Examenele de iarnA trecurA mai putin bAgate in séma dincausa preocupaliunel societAtiI la ocasiunea noilor Domnil. Totusi Eforia in BucuresciEpitropia in IasT t6tA sill* ca sA dud mai departe lucrarea inceputA.

Noul reg,ulament pentru intocmirea de seminaril ylise preparande (dupe pilda din Ar-deal) pe ling& Mitropolie i Episcopie se intocmesce de Eforie, dar devine lege numaI in2 Noembre 1834.

DAm in anexi ") acéstA lege, care se nAscu in urma legiuirei pentru seminarift, pro-topopi i preoli.

Principalele disposipunT ale allegulamentului pentru inveleiturile in seminaril ili-nerea lor in bunei orenduiald ,» sunt cele urmAtóre Seminariile cuprind patru clase :

In clasul I, se va inv6ta : citirea; scrierea i inceputurT de gramaticA si de aritmeticA.

Pe lAngA acestea se va incepe si se va continua in cele-alte duoè clasurI urmAtóre in-vèlAtura cAntArel bisericesci asemenea i tilcul Evangheliei care se va face in tóte SAmbe-tile diminéta asupra EvanghelieT ce se citesce in urmitérea Duminia.

Clasa I-a se consider& ca un clas preparativ.

In clasa II-a se vor preda stilul scriereT cu aplicarea regulilor gramaticesd, elem. degeogratie, caticheticA, adecA deprinderl in compunerea de cuvinte (cazaniI), complectareastudiuluI aritmeticeT, agrimensura, legile relative la juraffi satului.

Clasa Teologia dogmatic& si moralA, chronologia i ist. bisericescl, cetirea cu in-telegere, In ore libere, a S-teT ScripturT.

Clasa1V-a : Teologia pAstoralA, corespondinfa parochialä, poem registrelor relative laparochie, cAte-va lectii de vaccinatie, medicina veterinark i fisica populard, fficute de doc-

torul orasuluI i continuarea lectureI cu culegerT a S-teI ScripturT.

Administrarea seminariilor este lAsatA Mitropolitultif i Episcopilor respectivT. Acestia

numese profesoril dupe budgetul alipit la Regulament.

*) Albina romlnl No. 36 diu 12 Aprilie 1834.**) VelT anexa la acésth. pagina

260

TJnul din profesor! va fi si inspector al sceleT.

Cheltuiala internatului (20 interni) si a profesorilor se.ura la 32 mii si 500 lei. Nu-merul internilor se pote adlogi.

Sunt la sectiunea a IV-a aretate dispositiunile relative la examene. Este un examen defie-care an si la al patrulea an se da scolarului un atestat general.

Se dispune de a nu se mal face preoli peste 4 anI de esistenta set:del, de cat dintre ab-solventil seminariilor.

O ferte frumesa dispositiune a acestei legi decretata in Noembre 1834, este aceea dela art. 16. Aci se pune obligatiuni tuturor preolilor esiti din seminaria i numitT parochipe la sate si tina acolo sceli in care sa invete copiii tuturor locuitorilor : cetirea, serie-rea i patru operatii.

Prin regulamentul seminariilor preparande legiuitorul tinde sä faca din preot un im-portatat factor cultural. Preotul va sci nu numai cele ale bisericei, dar va putea si vacci-na, va avea cunoscinte si de veterinärie, va cunesce fisica populari spre a combate preju-decätile de farmed, nalucirI i alte paren T deserte. Preotul va mal inveta i arpentajul,ca s peda Impaca pe locuitorY de la cérla de mosii.

Prin art. 16, repetim, seminaristit mal tineri preoliti sunt datorT sa tina si scedd insatul lor.

In acésti sea se va preda cetirea, scrierea si cele patru lucräri ale aritmeticei.Locuitorii din sat sunt obligati a trimite copii la asemenea scela.

Admirabile intentiuni, dar cate din ele s'ají realisat ?

Administratia seminariilor a remas dupe art. 7 sub Mitropolie si, respective, Episcopii.Eatä una din causele nepropasireT acestor institute.

Din moment ce legiuirea ce am adus mai sus, la art. 14, dispunea ca dupe 8 ani defunctionare a seminariilor preparande, nu se vor mai hirotoni de cat absolventiI din acesteseminariT, Mitropofitul i EpiscopiT, cu platine exceptiuni, aft veçlut cu ochi rei asemeneascoli. Acesta cu atat mai mult cu cat intretinerea seminariilor a fost lasata pe cheltuialaMitropoliel si a Episcopiilor din taxele ce se preleva de la preoli i diaconT, apot imputi-narea acestora era superäciesä prin faptul ca scadeaft veniturile marilor prelati.

Personalul seminarielor dupe regulamentul de sus, consta din patru profesor!, uninspector si un econom. Un seminarift cu un asemenea personal urca la suma de lei32.500. Cu 40 de interni, 49.100 dupe budgetul anexat la regulament i reprodus denoi mal* sus.

261

Eat& programa intocmilä pe clase, dile §i ore :

impiírteala invtlyiturflor pe ani, Cu cercetare de num6ru1 profesorflor§I de ceasul pred&rei

T6te stgruintele puse de Eforie sunt paralisate de uniI din prelatT, aa ci seminariileproectate incA liana a nu se intórce din Constantinopole Domnitorul Alex. Ghica, nu sepot deschide nicI dupe intórcerea DomnitoruluI, In urma insistentiI acestuia, de cit Inanul viitor.

IN VETÄ.TURI V1LELE

CEASURI

Inaintede amia01

DupenmiaòT

Anul I

Ce tiren i scrierea In tóte dilele 8A.

DeclinatiI i conjugärIAritmetica pang la frkIngerT .

L M. V.L. M. M. J. V.

91/2-11 2-4CAntarea bisericésca In tóte dilele 4-5

B. Tilcul EvanghelieI,

Anul H

SâmbAta 912-12

ExercitiI gramaticescI Iti tóte dilele 9_91/9Geografia M. J. 91/2-11

C. Continuatie din aritmelicA i ceva cunos-cinte de mèsurarea locurilor 0 de legiui-rile ce sunt atributiile juratilor satuluI. . L. M. V. 91/2 11

A. Cantarea bisericésd In tóte lele 4-5B.

Tilcul Evangheliel.Catihetica

SambitäIn tóte

94/9-127-8

Amid Ill

B. ITeologia dogmaticiHronologia din istoria românéscd .

L M. V.M. J. S.

8-9'/9 2-4A. Cântarea biseridsci 4-5B. Tilcul Evangheliel. Sambati 944-12

Cetirea S-tel ScripturI cu inielegere, In c6-surI slobode.

Anul IV

B. Teologia pAstoralà. M. J. S. 8-9i/2C. Corespondente itinerea registrelor in sluj-

ba bisericésd L. V. 2-4D. Vaccinatia, medicina veterinarA, de fisica

populaa. Continuatie de cetirea St. Scrip-turI. In Ole dilele 9l/2-12

*) Ve4Y anexa la nasa paginit.

262

Alexandru Dimitrie Chica, in 10 August, cu ordinul No. 24, se vede silit a imputaMitropolituluI i Episcopilor intArd.ierea ce ati pus pana. acum de a organisa seminariilepreparande si le ordona raporteze despre lucrarile gvirsite pana acum.

!ata acest act important din istoria seminariilor din Muntenia

allol Alexandru Dimitrie Ghica VV.Cu tulla lui Dumnedeg DOmn al taei (éri Romcinesci

Regulamentul intocmit pentru seminare, protopopiI i preotiI luAndu-sI legiuita inta-rire de la 21 ale trecutului Aprilie, urméza negresit a se fi luat mésurI pentru aducereaintru indeplinire sévirsire, caci o intocmire °data ce se legiuesce nimic nu'l pite stAnginipunerea in lucrare ; de aceea, S-ta Mitropolie i Episcopiile flind pétrunse de gntenia da-tonel ion ce sunt puse asuprA-le urmézi a se fi indeletnicit cu 1.6ti ogrdnica silinta spreinfiintarea seminariilor dupe temeiurile asedate.

larA acum este poftita sä ne dea in graba o curará deslusire de pregatirile ce se vor fifdcut atit din parte-Y, c.« i din partea fiesce-caruI Episcop pentru incaperile trebuinciéseale seminarelor i pentru temeiurile pe carI aü a se organisa hallé/Aturde inteaceste se-minarle.

Nefiind Domnia Mea la induoiala ca In §ése I ml de cAnd dat la lumina acésta le-giuire se va fi facut obiectul celor mal* cu denadinsul chibzuirI, iarA Domnia Mea aftAn-du-me doritor pentru intemeerea aseslaménturilor, suntem datorI a priveghia pentru straj-nica pag a celar ce se legiuesc, i pentru aducerea lar intru desévirsire, éra mal cu seria&a ingriji cu strajnicie si a inlesni clirosuluI in tot felul fnaintarile invétAturilor celor ne-preciuite, ca sa se hgnésci intru dénsul pilde viI de t6IA intelepciunea si «A rèspunda lanadejdea ce este in norodul a astepta de la duhovnicesciI s61

(Semnat), Alexandru Ghica VV.

Ministru Logofetid trebilor bisericesd, B. Stirbeiu.No. 24.Anul 1834, August 10.»

Inca nu erail deschise seminariile preparande i Epitropia se gAndea cu drept cuvént cejosnig nivela culturala se va putea dobéndi din acele scoll, cu o programa atAt de redusa.Cu mult superiére erata studiile clericale din Socola, inca de mai 'nainte vreme. PetruPoenaru impinge ded Vornicia bisericésca sä se infiinteze un seminariù mal Inalt pelAngi Mitropolia din Bucuresci.

In Noenabre 1834, Vornicia bisericésca, dupe ce lua avisul parintilor episcopI ocArmui-torIaIS-teY MitropoliI (scaunul Mitropolitan era acum véduv), asupra unur proiect delegepentru intocmirea urna seminariti central la S-ta Mitropolie, de invétaturI complimentare,ceru in 12 Noembre, cu anaforaua No. 2.585; la Domnitor, autorisarea supuna des-baterilor AdunAril obstescI, dupe ce Sfatul administrativ extraordinar 'I-a aprobat.

Dupe acest proiect ce dAm in anexa*), seminariul ce se va infiinta la Mitropolie subnumele de central va fi pepiniera gradurilor inalte clericale.

Iata programa acestuI seminar :Vor fi 3 clase;

263

Clasa I: Retorica bisericésd (cuvinte dupe modelul S-tuluI loan Crisostomu, Grigore,Vasile, etc.), istoria sfanta, ermineftica, elementele limbeI latine.

Clasa II: Retorica, pravila bisericèsca, istoria universala cu aplicatiune la istoria bise-ricésca, limba latina ;

Clasa III : Retorica, pravila tèreY, pedagogia, elemente de fisica.

Va fi un examen pe fie-care an si dupe ali Ill-lea an se va da o diploma.Pe larga acest seminariii se va tine un internat de 12 bursierT.

NumaT in anul urmatorid 1835, obstésca Adunare aproba o nona legiuire si Alexan-dru Dimitrie Ghica Voda, in 27 Maiií, cu ofisul No. 282, promulga legea acésta, comu-nicand'o Departamentului trebilor bisericescl.

*

In vedere cu aplicatiunea regulamentuluI scòlelor muntene, Ebria in loc de a organisa,cum se face in acest an la IasT, o sc6lä speciala pentru crescerea fetelor, se m ultamescede a subventiona pensionatul privat frances al D-neI Vaillant. Pe 1834, acest pensionatprimesce 6.000 16* In loc de 3.000 leT call erail prevègutI in budgetul acestuT an. Se vedecá acésta scélä era bine patronata de societatea mai ales& bucurestena interesata a invètape fete si vorbésca. frantozesce !

*

La ocasiunea serbareT impärtireI premiilor semestruluI de vérd. Ebria face raportuls6i1 despre mersul scaelor, in presenta noului Domnitor.

Din acest raport, vedem ci Eforia lauda pensionatul colegiuluT, ca este cu mult mal binetinut de cand s'al luat sub directa administrare si s'el pus sub ingrijirea luI G. Pop.

Sunt 48 de internI, din carT 9 gratuitT, alesI la examenele trecute dupe merite.Domnitorul rèspunde EforieT si profesorilor prin discursul ce dam in anexa '). Domni-

torul subliniaza importa* pentru romanti de a dobéndi cunoscinfl relative la situatiunealuT, intre cari ecunoseinta tèreT si legilor patrieT séle si a se deprinde in trebile pämén-tului s6i1.»

Laudele facute de Eforie luT G. Pop, censorul pensionatuluI de la S-tul Saya, sunt ur-mate de o recompensa mal reald.

Jurnalul Eforiel Cu No. 471 din 18 Septembre 1834, prin care gratifictipe censorul G. Pop pentru zelul desfii5urat in cursurile inv60.turilor

internatului 5-tuluf Saya

a Din dovecjile ce s'e.' dat atat la examenul general, cat si in !Ata curgerea anuluT debuna oranduiali ce se pazesce in pensionul colegiuluT, si de o necontenitä sporire a sco-larilor pensionarI la invètatura, se cunnsce zelul cu care D. G. Pop, censorul acestuT pen-sionat, implinesce Mil pregetare datoriile ce '1 sunt puse asuprel.

Eforia scedelor se socotesce norocita orT-cand i se da prilegia a multami si a rèsplatiacelora ce contribuesc mal cu deadinsul la inaintarea institutiilor de invèlaturi publica,

*) Vedt anexa de la acéstIL paginI.

264

de aceea hotárésee sä se dea D-liff G. Pop drept gratificatie lei una mie §i ciad l sute, diniconomia easel pensionatuluI.

(SemnatI), Alexandru Philipescu, St. Bciläceanu, B. Stirbeitt, N. Picolo.

In Deeembre urmator, Domnitorul recompenség 0 pe uniI din profesorT.Cu ofisul No. 227, din luna Deeembre 3, 1834, Domnitorul da boeri'l profesorilor §i

anume : face pre P. Poenarul Vel-comis. ; T. Paladi 0 Simion Mareoviel, Vel-serdarIAron Florian, Ion Pop 0 George Ioanide, Vel-medelnicerl ; George Pop 0 Stanciu Capa:.tineanu, Vel-slugerT.

*

Nu vom termina eu analele seólelor muntene fall a mentiona urmatórele lucrarlLa 24 August, prin jurnalul EforieI No. 440, se institue un registru in cancelarie

in care sa se insemneze lipsirile profesorilor de la eeasurile predäreI ;Un condeiù de banI se hotarésee, care sa servésea pentru tipärirea in 1834 a Evan-

ghelieI 0 CatechismuluT, iar baniI prin0 sä reintre in casa seólelor ;Se infiintéza la Slatina, din venitul sc6leI IonaNu, un doftor al aceluI ora, cu 4.000

leI léfa ;La gimnasiul din Craiova, se adaugä, (lupe arètarea inspectoruluI, cate 50 lei pen-

tru cheltuelile seólel, peste 300 lei pe luna ;Asemenea se adaoga post separat pentru desemn 0 caligrafie, cate 300 leI pe hula

la Craiova ').

*

In 1834, Septembre, Eforia seólelor refuza luI D. Hristea CapitanovicI a'i da, la cerere,o bursa ca sa studieze medicina la Viena, dar apoI tot e silita a'l aeorda cate 100 galberape 1835 0 1836 prin ofisul No. 125 din 24 Octombre 1834, al Domnitorulul.

Eforia rnotivéza refuzul sed pe consideratiunea, ei. CapitanovicI nu a fost inv4at in so5-lele nationale. Obligata de Vodä a aeorda bursa, ea indatoresee pe bursier sa declare eava servi la revenire in térä, ea profesore. Eforia '1 mg obliga sä studieze ea specialitalebotanica.

*

In August 1834, Eforia primesee de la Efrosin Poteca 300 exemplare aElemente defilosofle» imprimate de el la Pesta, dupe juriconsultul Ainekie**), in dar 0 Oice: «le daftBibliotecei ce se formézet la colegiul de la S-t Saya. D

*

«Alb. rom.» No. 34 din anul 1834, Ianuarie 25, anunti redesehiderea seminariuluTdin Socola de la 1 Ianuarie. HI preotilor 0 altiI carI simt chiämare catre preolie, dupe ce

*) Jurnalul EforieY No. 307, Dosar No. 62.**) Filosofia cuvêntuld 0 a aravurilor, mild( loghica si ithica elementarX, aroma se pune tnainte

istoria filosoficéscli, scrisa ant8iti latinesce de Diudatul profesor Gotlieb Ainechie, din Alla, apoYtradusl In limba elinésd. de D-hit Marele Ban Grigorie Brancoveanul, iar acum in limba romft-néscll de Efrosin D. Poteca, Ierom. 0 profesor de filosofie de la Bucuresa, spre pov8tuire la lectiilesale de filosofie. Buda 1829.

265 --=

ad facut pe la tinuturI examene de clasele incepëtóre, vin din tóte pfirtile Moldovei sprea fi primitI in seminariii a cdruia solemna deschidere peste putin are a se face.

G. Asaki, in f6ia sa maI sus citará, t;lice :aLegiuirile organicesculuI regulament, hotarèsc acestuI a§e0mént de bisericésal cres-

cere, sume indestul de insemnatóre, si noI avem M'a increderea, ci povèluirea data decatre P. S. S. Archipastorul acestuI ram de slujba publica, ce are o inriurire atat de in-semnatóre asupra stariI religióse si morale a locuitorilor, va infatosa in curénd cele maIimpacatare isprivl. »

Ce.' seminariul de la Socola nu era cu totul nimicit resultà din conturile acestd scolI)inca pe anul 1832.

In adevèr, la 1832, Mitropolitul Veniamin cu EpiscopiI incheeserä un jurnal pentruaplicarea dispositiunerdin regulamen tul organic, relativa la seminarif. Mitropolitul Ve-niamin staruise sa se inscrie in regulamentul organic obligatiunea pentru Mitropolie siEpiscopI de a da baniI necesarI pentru intretinerea seminarului in suma de 60.000 leI,fiind-ca veniturile mosiilor Monastirei Socola nu eraii suficiente pentru acésta. De aceea,repetim, la 1832 Mitropolitul si Episcopul hotirira :

e Astal;li intrunindu-ne aicI in Mitropolie spre a se face inchipuire si analogie banilor60.000 leI ce dupe regulament se cuvine a se da la seminariul din Socola, atat din parteaMitropolid, at si a Episcopiilor de Roman si Hui qi facéndu-se analogie pe suma calorbisericescI din tus-trele Eparhiele, dupe drépta analogie ce s'a facut, vine a se rëspundepe tot anul din par tea Mitropolid 25.000 leI, din partea Episcopiei de Roman 23.000leI si din partea Episcopiel de Husl 12.000 leI qi implinindu-se suma de 60.000 leI sevor r6spunde regulat pe fie-care an de la 1 lanuarie 1832, in mana randuitulul din par-tea Inalt Prea S-tuluI Mitropolit, spre care sférsit s'a incheiat acest jurnal.»

(SemnatI), Veniarnin MitropolitSofronic Episcop Hafului

Din acest jurnal se vede ca si in Moldova ca in Muntenia, seminariele se intretineatldin alte fondurI de cat budgetul general al sc6lelor.

*

In 1834, reorganisarea seminaruluI, care avea 47 de eled, se face prin Damaschin Bo-jinca, barbat 19minat, jurisconsultul tèreT in urma luI Flechtenmacher.

Numit director al seminariuluI, de si nu primi nicI o catedra, Bojinca regulamenta ad-miterea scolarilor, ne mal primind pe 0d-cine, ci alegéndu'l o comisiune speciala com-pus& din profesoril seminariului, pe baza capacitatiI. Noul director inspecta cursurile siactiva pe profesorI intre mil erail : Paharnicul Enache, Preotul Costache Teodorescu,Igretz doctor in medicina si profesor de timba latina, cfiruia succedi la aceda catedraGh. Olarescu.

Cu Vote acestea seminariul de la Socola, incomparabil superior vechiuluI seminarid dela Antim din Bucurescl si chiar si celuI proiectat prin legea de la 1834-35 din Munte-nia, este Inca departe de a fi corespuns la asteptarea tèreI.

*) Vedr dos. No. 19, pe 1834 de la Mitropolia de Iag.

266

La ocasiunea sacruluT Domnitorului M. Sturdza, scélele ati un loe de onóre in cele 3 dilede festivitate a incoronareT. Adevérat a in comisiunea insarcinata cu pregatirea «teremo-nialniceI intronärb funciona G. Asaki §i Beldiman.').

Epitropia scedelor,.sub impulsiunea luI G. Asaki se gfindesce in 1834 la o noua reor-ganisatiune a gimnaziuluT Vasilian, de óre-ce Regul. organic prevedea intemeierea uneIAcademil. Pentru acésta noui institutiune, activut referendar al sc6lelor pregati localelein carI pana in 1890 se afla liceul din Ia0, dar numai in aunt viitor 1835 se va face so-lemni inaugurarea in noul local. Vom vorbi ded de acésta institutiune ceva maT la vale.Aci vom adaugi numaï, ca eSpre a nu se lasa neintrebuintat semestrul curetor (ânMini din1834-1835) s'ail hotarit de o cam data, pana la so/emna instalatie a AcademieT, in pa-radosurile gimnazie Vasiliane a se incepe MIA preget cursul anuluT de filosofie dupesistemele de alte academiT intrebuintate q'anume : Logica, Algebra 0 Istoria universal&rezonati.").

In 28 Februarie 1834, doctorul in medicina Cihac da EpitropieT inv6taturilor publicoo adresi prin care declara, cA (Insufletit de dorinta a contribuarisi in acest pimént ca-tre sporirea invèlaturilor folositóre i incredintat ca sciintele istorie1 naturale pot prin alor aplicatie infiinta asemenea scopos,.m'am indemnat far& niel o platfi a deschide in limbamoldovenésci un curs public de acésti inv6tatura, pen tru care am 0 alcatuit o carte ele-mental* care doresc a o da la tipariti, cu chipul subscriereLD

aSupuind acest al ma' scopos la cunoscinia cinstitel EpitropiI, rog si bine-voiasci ami se slobodi cuvenita imputernicire i insemnarea loc,alului potrivit cu asemenea tre-buintA "*D.D

Epitropia incuviintand cererea doctoruluT Cihac, acesta publica in «Albina romilnésdiNo. 27 din 11 Martie 1834, urrnatorul avis

,Dorind a spori inaintarea sciintelor positive in acest pAmOnt, jos iscalitul are chiste aaduce la cunoscinta publiculuT, cum ca are scopos a deschide in bimba romanésca,plata, un curs a' istorieT naturale.

TotI aceI:carI ar avea plecare a se folosi de acésta harazire, Bunt puftitT a se inscrie lajos iscälitul spre a putea el mal nainte cun6sce numèrul ascultätorilor si dupe acéstä ho-Uri locul trebuitor pentru paradosire precum i numèrul exemplarelor a call de istorianaturala ce are scopos a tipiri 0 a publica in limba romanésca, si care sa fie carte ele-mentari a lectiilor séle. Tineril in vérsta peste 15 anT, se vor primi la acest curs, a ca-ruja programa i deschidere se vor face cunoscut prin midlocirea gazeteT.

Dr. Cihac, vice-president societ. Medico-ist.-naturali in Ia0 i madular a mal mul-tor societatI.D

Nu credem cA era& tocmaI pregatitT scolarii pentru asemenea curs ; de aceea mentiunimaI speciale despre acest curs nu afläm de cat in 1837.

*) in dosarul de la Arh. Stat., cu No. 55 curent afIlm o adres1 a 4Comisici pregatitioe ¡ere-monicanicel tintronertri» sub No. 34 din 1834 August 23, catre Directia sc6lelor, prin care i se co-municA acestia programul celor 3 side de festivitate a tncoron5ril si i se cere listii de personalul di-dactic pentru care va trimite bilete de intrare In biserica catedrall la sliva tncoronlirit.

**) VeslY «Albina romanéscAD 18341 Pag- 374. Pentru locale, ves1T dos. No. 248 la Arch. Stat.***) Arch. Stat. Dosarul No. 57 curent.

*) Dosar No. 20 curent, Arch. Stat., pstg. 26,

267

La 4 Mani 1834, Epitropia crede a face o Irani reorganisare a internatuluI aducénd ladirectiunea luT pe germanul Tholhausen din Frankfort pe Alain. Acésti disposiliune o jacu jurnalul sáll din anul 1834, Maiii 1, cu No. 12, Epilropia, «Pentru deplina organisa-fie a institutuluT de cre§cere si invátituri, unde, in puterea organicesculuI regulament,si se primésci pini la 100 fiI al dregitorilor Statulub, in cuprinderea art. 190 din re-gulamentul special al saelor, numesce provisor institutuluT pre E. Tholhausen de laFrancfort pe Main, cu contract, 12.000 lel pe an si 50 galben1 spese de drum. I se scriesi vie indati fiad trebuitor pentru pregitirea organisafieT institutuluT

G. Asaki se preocupi de ceI duo! importanti factor! al Localul i profesorul.In vedere cu localul Epitropia presentézi Domnitorului M. Sturdza in 6 Maiil 1835 o

anafora ce se va vedea la acel an. In 24 Septembre, anul 1834, Postelnicia mare a Mol-dove!, (N. Sulu), eu adresa No. 710, vestesce EpitropieI sailelor ci Sfatul a Incuviinfatpropunerea eT din anaforaua No. 27 pentru cumpArarea easelor rèposatuluI P. Casimirpentru a§elarea Academiel si a institutulin de crescere a unul num6r de Ill al dregfitori-lor StatuluI.

Curs acesteI cumpiritorl se di, precum vom vedea, in anul urrnitor.

In vedere cu trebuinfa de a forma profesor!, loci din 1833, August, G. Asaki, elige-tase si trimiti bursierI In stráinitate.

Prin incheerea Epitropie din 10 Mai11 1834, sub No. 17, se dispune trimiterea tine-rilor Teodor Stamate, Anton Velini, Alecu Co4inescu, C. Zefirescu, Nästase Fétu si LeonFilipescu la diferite studiT in stráinitate.

lati importantul jurnal al EpitropieT

«Prin a eI osirdie, din August 1.833, Epitropia a orénduit ca, spre implinireasi triméfi cu cheltuiala scélelor pe la Academil stráine, pe D-lor Teodor Stamate,

Anton Velini, Aleen Costinescu, C. Zefirescu, tus-patru elevT aT institutuluT national dinPrin acésta Epitropia doresce a da numifilor mir,116ce, ea inzestrindu-se cu nouI fu-

losi (Are sciil4e, si fie in stare de a face patrieT slujbe,'a'l fi cunoscètorT pentru crescereasi luminarea ce ail prima prin ea, sporind, dup6 a lor inturnare in patrie, inváliturile pu-blice prin rivnit6re lucrare. Luindu-se apoT aminte la trebuinla de a spori num6rul aces-tor time, cAtri numiliT maT adaos : Nistase Fátul §i Leon Filipescu, asemenea elevTal acestuT institut. Drept aceea in cuprinderea hotirireI de maT sus, Epitropia rinduescea se trimite numiliI sése tineri la universitate i ase0AménturT de inváfituri din cuprin-sul Imperid AustrieT, spre a invèla in public §i in curs de 4 anI urmitérele :

D. Stamati, un curs de filosofie i in special matematica, fisica i istoria naturali, cusciinfele de aceste ai6tAt6re

D. Velini, un curs de filosofie i legile i economia politici ;D. Costinescu, sciinfele teoretico-practice de inginerie civili í militará, mecanici

idrauliciD. Fátul, curs de filosofie i legile i economia politici ;

*) Dosar No. 166 carent, Archiva StatuluT.**) Dosar No. 27 curent, Archiva Statulul.

-- 268

D. Zetirescu, himie, technica i sciinta comerciala, in curs de 3 aniD. Leon Filipescu, economia rurala, botanica i mecanica, asemenea in curs de 3 ani.Téte aceste inOtaturI vor urma numitiY, dupe instructiile generale ce se vor da fiesce-

caruia spre povatuire i urmare.Prin aLéstä dovada a parintesceI incredere, este cu drept a se astepta, cA D-lor se vor

sirgui sä raspundi la nadejdea ce pune Epitropia asupra-le, cum di se vor aréta vrednicIcunoscatori uneI asemenea faceri de bine, purland in cupful si inima lor, principiile

mantuitére ale sfinteI neistre religii, urmând i plinind ale sale drepte dogme i dragosteacea adevarata catre patrie i cu ajutorul acestor sentimenturli ferindu-se de molipsirea,care in Pele de ast411 amenintézä atat inimele 6menilor, cum si sistema cea politick adu-cétére nenorocirilor private i publice. Mergerea sus-numitilor va fi mai nainte la VienaCu scrisori de recomandatie catra cinstit D. Hagi Const. Popp, bärbat invatat i priitornatiei n6stre i carele, dupe poftirea ce i se va face, se va sfatui cu D-lor Directorii inva-taturil de acolo, a se hotäri pentru fiesce-care Wear anume locul unde are sa invete, inprovintie, sétl in capitala, dupe cum va cere materia ce s'ati pus asupra fiesce-caruia dinel, i slob4ind catra numitul D. Popp o polita pentru cheltuiala pe 6 luni, pentru acestI6 tinerT, (afara de cheltuelile, gatirile si a drumului panä la Viena), ce se socotesc pen-tru toti de 300 galbeni, pentru care semesia scélelor va sloboli indata suma cuvenita de430 galbeni, din care o parte sa se trimita pi:MO la D. Popp, iar partea cheltuelilor dru-mulul sa se dea numitilor in numarätére, ce este 130 galbeni.

ApoI pentru ea prin trimiterea numitilor ramäind vacante cate-va posturi de profesorT,Epitropia a orénduit in locul Velini de la Bob:Tani, pe D. Alex. Corlatanul de laHusi, cu léfa de 3.000 lei pe an, cu indatorire a urma la Botosani si un curs public delimba germanä, dupe cererea ce aa fäcut obstea ace! politii. La postul de la Hui se rin-duesce Sf. Sa Parintele Sechilarul Ion. cu léfa ce o are aicea ; locul Sf. Sale in Iai, il vacuprinde provizor, cu suplinirea de profesorie D. Iancu Stavrat, cu Ida de 1.200 lei pean si in locul D-lui Stamati se numesce D. Fotache Ghelu, cu Ida de 3.100 lei pe an,carele pe lingi indatoririle clasului sail va paradosi la ambe clasurile normale Aritme-tica si mai in urma geometria practica *).»

Veniamin Mitropolltul MoldoveiVornicul G. Asaki.

No. 17.-1834, Maia 10.

In 7 (19) Iunie 1834, Epitropia scrie WI A. C. de Popp de la Viena, recomandeindulcel 6 tinerI MoldovenT pe carI trimite la universitate i institutele publice din Austria,s'anume: Stamate, Velini, Costinescu, Rtu, Zefirescu si Filipescu `').

In 26 Mara 1834, Th. Stamate, Anton Velini, C. Zefirescu, Asatasie Fatu, Leon Fili-pescu si Alex. Costinescu, deterä la Epitropie declaratie pentru conditiunile cuprimesc a fi trimisi la Viena pentru studii.

Eata acésta declaratiune«Jos iscalitil, earl din frageda vérsta ne-am norocit a fi primitl la institutul gimnasiei

Vasiliane in Iai, unde in curs de multi ani am crescut, ne-am hränit, i aro petrecut

269

cursul invetaturilor orénduite, avénd norocire a ca§tiga buni-voinia Cinstitel Epitropilcare Inca ne-ail inaintat la post de implinitorl profesoriel. Asemenea nenumerate facerlde bine pätrunendu-ne de datornica frupth ne-ail Indemnat a cugeta la mir,116-cele de a putea fi cunoscetorT patrieT dupe gradul facerilor de bine ce am prirnit. Pentrucare prin jaloba nóstra , ne-am rugat ca sa fim trimi0 cu cheltuiala StatuluI in cuprin-sul Imperid AustrieI, unde pe la universitatile 0 instituturile de inyetrtura sa ne putem,parte indeplini in invetaturile incepute, 0 parte a ca§tiga alte de care mal jos aretam :

Ea Th. Stamate, me indatoresc a petrece in public un curs de filosofie si in special fi-sica 0 istoria naturala cu sciintefe de aceste aretatóre ;

Ea Anton Velini, un curs de filosofie, legile 0 economia politica ;Ea Anastasie Fetu, un curs de filosofie, idem, idem ;Eii Alex. Costinescu, sciiotele teoretico-practice a inginerid civile 0 militare, mecanica

0 hidraulica;Petrecénd noI acestea sus-insemnate in curs de 4 an!.Eti Costache Zefirescu, chimia, technica 0 sciinta comercialä.Eù Leon Filippescu, botanica, mechanica si economia rurali cu partite eT.Nol duol avem a petrece acestea in curs de 3 anI.

Pre Mpg acestea ne indatorim a aduna felurI de sciinte potrivite cu a nóstra chiemare,a phi sfintele dogme a drept credinciósel nóstre religie, 0 prin purtärI bune a ne feri deori-ce... frupt) cum a ne amesteca cu vorbi set' cu fapta in trebuing strainä insarcinareTnastre... trup11... elele (cheltuelele?) nóstre dupa hotarita suma de 100 galbenT pentruorT 0 care (ruptl o datorie care inténaplandu-se, si fie in respunderea nóstra 0 ac4tiga dragostea maI marilor, ca prin a lor priintä O. ne putem indemana intru impli-nirea scoposuluI, care este de a aduna sciinta folositóre 0 inturnandu-ne in patrie, alsluji Cu tóta sirguinta 0 truptl.

Ajungénd la Viena, avem a ne povatui dupa sfaturile ce ni se vor da de catre D. C.Popp, catre carele suntem recomanduiti, carele, dupi hotärirea profesorilor, ne va aset,laacolo orT in alte politiI la scólele cuvenite.

Ne indatorim a trimite C. EpitropiI raport la WA trimenia despre invetäturile nóstreadeverit de directia scólelor, si la incheerea invetaturilor a face public examen §i a do-béndi si atestaturT.

La neimplinirea acestor datorii 0 supunendu-ne la orT-ce pedepse 0 despägubire direscórá, care cu dreptul s'ar hotari catre C. Epitropie.»

Din dosarul No. 166 curent, (arh. S Lat.), se vede ca ace§t1 bursierI ai't dus marI greu-lap din neregulata trimitere a stipendiilor. Unul din eï, Leon Filippescu, la inceputulanului 1839, inveland la institutul agronomic din Hohenheim (Viirtenberg), a fost in-chis pentru datoriI *).

Doctorul Popp avu misiunea de a priveghia la Viena pe tineril bursied d'acolo. Gil.Asaki, in o relatiune istorica a scedelor nationale din Moldova, din «Buletinul oficial» pe1838, No. 35, aréta ca (Atestaturile GimnasieT Vasiliene allandu-se potrivile cu a lorsciinte, acele a AcademieI din Viena, a primit pe tinerif MoldovenI de ascultätorI la cla-

sele de filosofie 0 technice, uncle asemenea facend examene, aii ca0igat intru tóte mar-turi'l de eminentie» ").

*) Verg fila 78, dosarul 166, archiva Statulut**) VeOt «Albina romilnéseiD 1835, pag. 193. VeslY dosarul No. 44 0i 3 de la arch. Statulter.

270

Tineril intretinutI d Epitropia invètaturilor publice din Moldova, la scoli din Europa,sunt decI la anul 1834, pufi sub priveghierea D-10 Popp din Viena, 9i intretinutl inpensionul Furlani in acel ora'. Popp fine corespondenta chiar 9i cu Mitropolitul inprivinta acestor tinerI stipendi91H (ve0 dosarul de la archiva StatuluI No. 44 curent).

Eala tineriI despre care raportég in 1836 Popp :Stamate in ami? d'antéifi, studiind matematica elementara, filosofia, logica teoretica

'aplicata, psicologia empirica i rationala, metafisica 9i mineralogia cu sciinte/e din acesteatarnatine.

In anul al 2-lea, filosofia monda, fisica partea dinamiceI i astaticeI, acustica, opticachimia, geometria analitid, istoria filologie cu sciintele atarnat6re.

A. Velini si A. Fan. In anul I ai II, sciinte 'm'Ignito:5re catre legT, filosofia, materna-tica elementari i fisica ca i Stamate.

A. Filipescu. In anul I: botanica pe scurt 9i economia rurala; in anul al II-lea : mi-

neralogia, matematica elementara, mecanica, veterinaria cu sciintele atarnatene.A. Costinescu. Anul I: Matematica dementara gi desemnul.In al II-lea : Fisica, malta matematici cu urmarea desemnuluI la soila politechuica.C. Zefirescul. Anul I: Chimia generala 9i speciala, tecnologia cu mineralogia; anul al

Il-lea sciintele comerciale, partea comerciului de ob9te, dreptul comerciuluI 9i a rec9e-lulni. sciinta marfurilor cu acele atarnitére asemenea la sc6la politechnica.

Popp da sémi Mitropolitulta pana gi de modul cum ace$tI tineri '91 implinesc daloriilereligi6se D.

Din analele invèlaméntuluI primar de la judete, aducem pentru anul 1834 urmät6-rele scirT:

Buletinul oficial publica un act de facere de bine, in privinta invètaturilor publice dela Roman. Reposatul Serdar Chiriac, inca de la anul 1827 aú a9eqat la S-ta Episcopiede Roman, pe vreme vecinica, o suma de 30.000 le, cu a caria dobéndl sa se tie 9i sa secréscii fiiI sèrmani. Dorind a spori folosul acesteI faceri de bine, Epitropia invètaturilorpublice, ati pus la cale ca din dobènda, ce pana acum s'a adunat, sil se zidésca la Romano scéla publica, in care s'A se fe 9i sa se crésca un numèr hotärit de orfanI, cu dobéndacurgét6re aceleY däruirI, care a9e0amént spre trainica aducere aminte a réposatuluI, seva numi a SerdarultiI Chiriac ").

Anexam 4 acte relative la scella din Cerner'', pentru avesea donata el inca de la 1804,de IIagi Iordan Severineanu Medelnicer. In A vgust 1834, e vorba de a se face din acéstäavere cladirea scedeT de la Cernett

O bine-M:61.45re institutiune ndscuta in 1834, A fost 9i aceea a scéleI pentru educatiu-nea fetelor, creati in Ia9T, conform regulamentuldi organic

*) cAlb. min.» No. 51, din 7 Iunie 1834, anunta ca Epitropia pentru a forma profesprl pa-tantenT ail ales me inultT scolarf de talent si de strguinta si 'f-ail trilmis cu cheltuiala StatuluTIn tarY streine la Invatlitura.

Acestia sunt: T. Stamati, tramis pentru sciintele fisico-matematice. Anton Velini si Nastasa Fupentrn jurisprudenta. Alex. Costinescu pentru inginerie i architectura. C. Zefirescu peutru cunis-cintele technice. Leon Filipescu pentru agronomie.

**) Alb. rom. No. 13 din 21 Ianuarie 1834-***) Actul de fundare se pastréza la archiva StattiluY. Ve0 si dosarul No. 309 de la acésta ar-

chiva.

271.

Epitropia invetd.tureT publice, in 14 Septembre 1834, Cu anaforaoa No. 31, propuneDomnitorului M. Sturdza in urmAtorul mod creatiunea sad de fete din Iasl :

«In privire cd scoposul unei bune-crescerT publica, este a reversa intre clasurile ceti-tenilor principiile mintuitóre ale S-tel religil drept credincióse si a moraluluT, precumCu acele àntêiü cunoscinte elementare, mijlóce de industrie si de manu-fapturd, neaperatepentru agonisirea vietuireT, ca prin asemenea chipurT tinerimea sd se ferescd de abateresi ad se fad folositóre maduldr1 societfiteI, WA a fi de povard i necinste, ad cugetat lamijlócele de a putea implini asemenea scopos mintuitor, potrivit cu intelepta i parinléscaIngrijire a lat. Vistre. Pen tru care Epitropia at socotit a statornici aid in Iasi o sadpublicd. pentru fetele ordsenilor, unde in curs de 3 ani sA fnvele in limba rominésed :cetirea, scrierea, catihisis, aritmetica i inteile cunoscintl si pre lângä acestea, sd se de-prindi la tot lucru de mina femeesc, precum facerea ctiltunilor, cusutul de cAmAsT, destraie, cusutul la gherghef, tapiseria i alte lucrud folositóre pentru cdsnicia economicd.

Drept aceea, pentru de a fi asemenea sad indeminatied pen tru tinerimea femeescA,Epitropia a socotit a se aseyla lu coprinsul M-rei St. Die, s'anume in 2 cdsute, din careuna sd fie de paradosire, iard alta de locuintd femeilor dascAlite ce vor inveta acele ma-nufapturT, pentru care a socotit a se alege de la M-rele CAlugdritelor o maid, potrivit cuinsusimea de a fi privighetóre acesteT sae, unde sA locueascd cu dAscAlitele ce vor invetain practicd aretatele lucrdrI de mind, pe lingd care &A fie si doui profesori ce vor venidin afard, s'ahume until catiheta i cea-l-alt pentru cunoscintele elementare, care acestet6te cheltuelile ce se sue ca la 8.000 leT pe an, sd se Inteinpine din casa scólelor dupdaldturata feie, avend intru bite acestd sc61ä a se supune rinduielelor scolastice, dupd aidaldturatul reglement special, potrivit cu scoposul i firea unel asemenea scile elementarepentru fete.

Acésta supunend cu respect inlelepciund InAltimeT Vistre, Epitropia asteptd o hotdri-t6re deslegai e.

(SemnatT) Venlamin, Mitropolitul MoldovelVornic INedescifrabil), G. Asaky A gcl.

Asupra acestuT raport al Epitropiei, Domnitorul, cu resolutiunea sa din 5 Octombre1834, sub No. 736, a dispus : *Se intocmesce acest de tea cuviinta aseyldment la loculinsemnat, iar de la primivera viitóre, se va alege un loe potrivit, precum este a M-reiDanculuI, unde se vor zidi case cu un rend, adecd : duoe still, fies-care pentru 200 deeleve si patru (Ail a Iticuintel maicilor i a inverdtórelor. De pe acum se vor face si ter-guirile acestor zidirT, cu un pret hotArit, din capitalul scilelor si care la vera viitóre sdse gitésed cat se va putea maT cu grabi. Pe lingd acele cu intelepciune socotite de Epi-tropia scólelor, se mai adaogd, cd dupe implinirea fies-cdruia curs de 3 ant, sd se deje 3premiT cite 1.000 le, adecd: cite unul la fies-care din elevele cele din pfirinti mai scfipd-tall, care eleve, atit prin iscusinta ion in orenduitele invetAturl, cAt i prin un moralintru tot läudat, s'ar invreelnici de cistigarea unul asemenea premid.

Mihaiti Sturdza.(L. S.)

Crearea prime! scile publice de fete a provocat un real entusiasmu In Moldova.Aga Scarlat Donici, cu petitiunea cdtre Domnitor din 18 Octombre, donezd In favórea

scéle1 de fete 5.000 de leT, aspre Inlesnirea grabniceT statornicil a acestuT inceput.»In 22 Octombre, sub No. 2.135, Domnitorul primesce hdrdzirea care se va Intrebu-

272

inta pentru k3difieiul de la M-rea DanculuI, ((iar hfirizitorului i se va face inscris multa-mire de Epitropie, publicarisindu-se i prin Buletin ac,est din partea D-luT DonicT patrio-ticescu prinos».

Eata i regulamentul scael

REGULA.MENTAl seelei elementare a§qate in Jai pentru tete

1. Materii,le invgleiturei,Cursul acesteT inv 61äturI se alcatuesce din 3 anT.Anul I: vor invèta elevele dupa metodul luT Pestallozzi: cetirea, scrierea, aritme-

tica din rost i Sf. rugaciunT, impletitul de coltunI §i. cusutul.Anul al II-lea partea I a gramaticel romanescI prescurtatä, patru spetii a arit-

meticeI, partea I de catehis i lucrul de mana femeesc, precum : cusutul de camfilí, destraIe 9i la gherghef, intaiele cunoscinte.

Anul al III-lea, partea a II-a a gramaticeT romanesd i cunoscinta cetireT cu literelatine; din aritmelica: numerile complecse, fractii, tinerea izvódelor de cheltuiala casnica,deosebite invflaturI a iconomieI i a industriei casnice, catehis i facerea tapiserieT (cov6-reror), a horbotelor §i altor manu-fapturI.

Chipul primirei. i urmarel la invégiturel

Tóte fiicele de religie cre§tinésca, inc,e1And de la Orsta de 8 anI pana la 15, sevor primi la acésti inv6tatura recomanduite fiind de al lor parintI, sed aT lor maI marT,inscriindu-se numele in catalogul sholastic ce va fi la malea privighetóre a acestel shóle.

Numèrul lor se va potrivi de o-data dupa incaperea paradosuluT.Primirea se face numaT la inceputul cursulul de hirma; iar dará de acésta epoha

numaI acele se vor primi, care vor avea cunoscinta acelor ce se vor paradosi pana insliva intrareI lor in shóla.

Invètätura va urma in tóte i1ele, afarä de sèrbatorI, de la 8-11 §i de la 1 dupäpranz pana la 4, i anume :

Clasui I, pentru anul I

§ 8. Elevele vor face de 2 orT pe an un examen public inaintea EpitropieI sh6lelor, iarla acele sirguitóre se vor da premiI.

DIM1N4 A De la 8-9 De la 9io De la io-11 Dupe amiaqfde la 1-4

LunI . . . .

MartI . . . .

MiercurT . . .

Job . . . . .

VinerI. . . .

Cetire-scriere

. »

» »

» »

IstorisirT mora le.

Aritmetica.

RurraciunT.0

IstorisirI morale.

RugiiciunT O elem. S t.

religii.

xtn«eE

-u.-.z;..C.)

n

,gtnE

-as

"E1..un

273

§ 9. Elevele de la 10 anT mai inainte, vor fi datare in tata Duminica, a asculta S-taLeturghie la biserica scedelor. Acele departate cu locuinta vor aduce dupe fie-care serba-tare lidula. de la biserica poporuhil lor, cum el aù ascultat S-ta Leturghie, séri de laparintil lor de pridina neimplinireI acestel indatorirT.

(Urrnéza. 'inca datoriile pentru impartisire, etc.).

De si prin Regulamentul scaleI s'a prevNut mime 3 anY de studiT, in realitate acestese faceail in 4 anT, precum se vede si din jurnalul de la 1 fulie1840, ce vom da la anulacela. Elevele salid erail externe. primit numaT 4 stipendiste plätite de la StatnimenY din profesorI s6i1 dregatorl al scóleI nu putea tine, locuind in sc616, sub niel uncuv6nt altefete cu sederea in casele lor.

Din compararea programeI acesteia cu aceea din 1836, *) se vede scopul timara de ase da scaleI o directiune escelenta profesionall. Pana la Mal', anul urmator, cand a urmatprimul examen al acesteT scóle, ea numèra 72 de eleve.

Personalul scedel fu farte yestrins, fiind compus din Parintele Ecpomul Ión, SamoilBotezatu, pe care l'am N'Out profesor de bimba germana la TreI-ErarhT, si o streina mo-dista 4Madame Llisabeta.»

Progresele realisate de sal in 1834-35, pana la luna lul Maiú, indemna pre Dom-nitor cr avrénd sa dea o nigua dovada a ingrijirel sale», din sliva aceea (4 Mai), si puna.scala fetelor sub particulara protectie a M. S. Damna Safta, a careia duTosie pärintéscasi intelepciune vor aduce noti spor acestuI ase0mént '").»

Intru acésta, Domnitorul nu facea decat sa urmeze un vechia obiceiü, careil aflampana la Domnia luY Ion Sandu Sturdza. In adevèr nu mil scoll publice de fete inainte de1830, dar sotiile Domnitorilor linean in asla Oisul lar Harem un numèr cam de 12 feteorfane, fiTce de boierl, pe care le invèla, ce e dreptul, putina carte, dar le inylestra cu cu-noscinta a orI-ce lucru de mana si de gospodarie.

Acestea era6, óre-cum, Domnisórele de orlare din acele timpuri.

Creati la 8 Noembre 1834, -scala de fete apartine mai mult anuluT urmator; de aceea,acolo vom vorbi mal pe larg despre &usa ***).

Eata acum si lista diferitelor productiuni literare din acest ancAbecedar greco-romein Cu frum6se dialoguri, rugiiciuni, legi moralicesci, ida fi-

sicesci, geograficesci si istoricesci, cules din mal: multe ccirfi pentru ineégitura copiilor,a III-a editiune de Gh. Plesoianu si G. Librar (Petrovicp ?

De prosodia timbal rometnescl, §i de versificalie, la care s'a maT adaos maT multe e-xempluri de versuri, (Tutea a III-a a gramaticei romanescI a lul Gh. S6ulescul (IasY).»

Gramatica rometnéscci pentru clasele dementare, prescurtatit din cea pe larg com-pusa de G. Sèulescul.

*) VedY Albina rornAnéselt pe 1835, No 36.**) Ve0T -maT la vale la acest an.***) Ves1T Dosarul No. 309 de la Archiva StatulitY.

18

274 --

Part= etimologicä (Ia0).Curs de ritoricä , Simion MarcovicI (BucurescI).Elementele geografici, cuprinc,latére preliminarilor i descriereI generale a 5 partI a

piméntuluI, partea I de B. Fabian (WO.Disputariile asupra istoriei pentru inceputul romä nilor 'in Dacia, Petru Major

(Buda).

Relarie de lucreirile departamentului Logoferiei trebilor bisericesci, (Bucurescp.Cuvént la. sfinfirea steagurilor réret romänesci, Radu Tempea (BucurescI).Istoria i ocärmuirea férei lesesci, Alexandru Beldiman.Catihisis poporalnic séü invégitura cre0inéscd, pentru poporenil bisericilor Orel,

compus din oranduirea Pr. Inalt. Doran. M. Gr. Sturdza VV., 0 din a In. P. S. Archicp.Mitrop. Sucevei i MoldoveI DD. Veniamin Costache 040.Disertarie sea deserierea apelor mineral° de la Borca, Dr. T. Plusc.Filosoful indian, traducere din limba francesa de Iancu Buznea (Ia0).Scaa rural(' i dumesnicd , séil invèrätura pentru lucrarea pamèntuluI i imbunata-

tirea paméntulul de camp 0 de casa. Postelnicul Mihail Drag,hicI (Ia0).Din scrierile W. Lord Byron, partea III, traducere de I. Eliad (Bucuresci).Hristoitia séü sacs moralulul, care invéta t6te obiceiurile i moravurile cele bune,

din grec. in versurI de Anton Pan (Bucurescl).

Biblioteca romänéscä, Zaharia Carcalechi *tile II pan& la VIII, in a 2-a editiune dela Buda.

Catechismul omului crestin, moral 0 social, F. A. Aron (Bucurescp..Elemente de geografie pentru clasele primare din Romania, in 12.Oglinda Statului si sfinfirea steagurilor, Protopopul Radu Tempea (Brapv).Potkruire cátre cel ce se pocedesce, Mitrop. Grigorie i Episcopul Kesarie (Buz6ii).Amfitrion, comedie in 5 acte de Molière, traducere de Eliade (Bucuresci).Extract din testamentul vechiü din nemtesce, Ghiriac Kecrana (Sibil).Alzira sdu Americanii, tragedie in 5 acte de Voltaire, tradusa de Grigorie Alexan-

drescu (Bucurescp.Istoria pentru inceputul Romänilor a luI Petru Maior, editia Dimitrie Bojinca

bid. Malinescu (Buda).Evangelii pentru seminariI i scóle 40, Episcop Kesarie (Buzèl1).Aritmeticä elementarà, editia II, G. Pop (Bucurescp.Istoria Sindipii filosofului 8°, (Sibil).Catehismul cel mic, editia H, 8° (Buda).Regulu, tragedie in 5 acte din nemtesce, tradusi de I. Vadrescu (BucurescI).Prisonierul de Silon, lamentariile Tasso Bepo din Lord Byron, palm IH,

traducere de Eliad (BucurescI).

Catehismul cel mic pentru pruncil neunitT, editia II, 8° (Sibil).Poesii deosebite sat cá ntcce de lume, editia II, A. Pan (Bucurescp.Alese i frumeme istorii morale, traduse din nemtesce (Brarv).Viola i pildele 114 Esop, 8° (Sibil).Fldrea darurilor morale, traducere din grecesce, editia III (Sibil).Cazanii la DuminicI i sarbatorl, de Episcopul Kesarie (Buz66).Ermicina séù Mirésa lumeT cea-l-alteI 8°, I. Vacarescu (BucurescI).Liturgii (Bucuresci).

275

Evangelii 40 (Buz6il).Evangelii in 2°, M-rea Nénflului.Penticostariu In 20, idem.Calendar pe 1834 In 320, Plesoianu (Bucuresci).Psaltirii in 80, (Sibil).Caligrafie, editia IV, G. Pop (Bucuresci).Gramatica franc.-rom. de Furnier 80, editia II, de Gr. Plesoianu (BucurescI).Intre publicatiuni : Caseta de Transilvania de 2 orl pe sAptAmOnA,Fóia pentru minte, inirná i literaturel, o-datA pe s6pnmAnA, G. Baritiil i Mureseanu

(Brasov).NB. Aparillunea acesteT fol i activitatea ei In anil urmAtori, ail fost salutate cu recu-

noscinti de totiAlbina romeinel , Asaki (Iasi).Buletinul oficial al Moldova, AsakiBuletinul oficial a/ térei romtinesa, anul al 4-lea (Bucuresci).Curierul remit n, anul al V-lea, Eliad (Bucuresci).

Albina rominésci No. 29 din 18 Martie 1834, publicA o scrisáre a Cavalerului C.Stamati, insotili de un poemu intitulat Streijarul tabera :

«Luna imprastie raze vesele i luminése,In senin admosfera pre cerul prev6;16torEar preste plmént se uitä cu clutAturI mibise

doresce sA gfiséscA pe jalnicul muritor.etc. etc.

Albina romOnl No. 39 din 26 Aprilie 1834:Intru a sa ingrijire pentru tete acelea care pot fi de folos acestui pAmént. Ex. S. D.

Plenipotent ail poruncit facerea hArtei administrative a principatulul MoldoveT, lucrati deD. sub-colonelul Bergenheim si D. cApitanul Printul Galitin, amAnduol oficeri din stat-major, si tipAritA in litografia D D. Eliad i Bilitz la Bucuresci. AcéstA hartil, alcAtuitidin duo6 cede, afarA de impArtirea pe tinuturT i océle, insemnézA rezidentiile administra-tive si judecAtoresci, monastirile, drumurile de postA si alte lAmuriri interesante. Dori-toriI pot afla acéstA hartA la tipo-litografia Albind in Iasi, cu pret de un galben.

Sciintele dobAndesc, pe ling% insemnitatea lor mAritä in programele scedelor, o culti-vire speciall prin faptül infiintArei in Iasi si a desvoltArei societAtei de istoria naturald.

Cetim in Albina roman& No. 15 din 28 Ianuarie 1834:AseftmAntul cel noii, carele de duoT ani ocarmuesce pe Moldova, intemeiazA o nouè

epocA de rinduiall si de statornicie, i spre a inGinta lucrul cel mAret a regeneratieI nea-muluT, el chiarnA spre ajutor cunoscintele folositóre i mestesugurile menite a lAti lumi-nele si a cerceta producturile until* pimént Europei mal putin cunoscut decAt ale altorIeri mal departate.

UrmAnd unei asemenea folosit6re povituiri i insufletirT de simtirT vrednice de URAlauda, D-lor Doftori Zota i Cam, ail alcAtuit in Moldova din alp DoftorT si bArbati in-vAtati o societate numitA a medicinei i istorieT-naturale subt scutirea Ex. S. D. Pleni-potent General adjutant de Kiseleff. Acest institut, carele dator este a sa urzire unel

276

speciale protectiI a Ex. S., serbéd epoca intemeiera la 29 Iunie, Oitia D-luI Plenipotent,a druia nume este adanc sapat in inimile tutulor Moldo-romanilor.

Scoposul de cipetenie al societateI este: a urma de aprópe inaintirilor sciinteT si a lite-ratureI, a intemeia starea sanatateI si a se indeletnici cu istoria naturala a acestul pamilnt,dui:4 statutele (regulele) de earl aci se alaturéza un extract.

In mare numar de ipochimene i boierI vrednicl de lauda, pentru a lor dorinli de aputea impreuna lucra spre intemeiarea unuI asepmént patriei atat de folositor, aid-turat dtre societate sub nume de midularI onorarI séti cinstitori. D-lor M. Logan C.Sturdza si Aga G. Asaki, midulari aI societätei, ait hfirazit pe intreg an sala cea frum6sädin casele D-luI Alex. Bals, spre a fi de incapere lucarilor societateI i unde se afla acumaseslat al ei cabinet ski Muzeum, a caruia solemni (cu serbare) deschidere se va face Du-minica viit6re 4 Februarie. Dupe care apoI, in t6ta Duminica, acest Muzeú va fi deschispentru doritorI de la 10 pana la 2 d. a.

cAlb. rom.» No. 40 din 20 Aprilie 1834, spune ca :aSocietatea de medicina si de istoria naturali din Moldova alésa presedinte pe Mamie

Vistier Mich. Sturdza, la 14 Aprilie 1834».D-ri: Cihak, Zota i Birger, primesc diplome de membri al societäld agronomice din

Ducatul Baden, sub presedinta MarkgrafuluI Wilhelm.

La 6 Maiú, Albina public& decretul plenipotentului Kiseleff No 67, intärind statutelesocietala medico-istorio-naturalä i hotärind acesta societal' o subvenliunq anuali de6.000 la din casa sdlelor.

Din respectul artelor avem de notat in acest an aparitiunea primelor tablourl in gra-vurit din istoria nationala de G. Asaki, séä prin staruinta luI editate...

Ind la 1 Februarie 1834, Alb. rom. No. 16 anunta aparitiunea celuI de al duoileatabel din istoria naturali aisvodit i lucrat in Acest tabel represinti pe Stefan celMare rostindu'sI testamentul s6ii politic.

Stampa Ord informatiunea : atipäritä la institutul tipo-litografic al Albineb.Alb. rom. No. 30 din 22 Martie 1834, scrie :eFrumelsele mestesugurY, acum la a lor nascere in acésta térä, aü facut o nemeriti apli-

catie a odori/or séle, hinoind la vedere fapte marite a vechilor moldovenY, lintitóre a des-tepta sentimentele uneT evgenic6se mandril nationale, si a le formareI i intru urmareavirtutilor (faptelor celor bune) publice. Ex. Sa D. President Plenipotent, a druia Inte-lépti administrape a adus asemenea ferice isprfivT, drept pretuitor si protector de tòtecelea ce pot spori imbun6tatirile, aù adresuit la acest prilej urmat6rea ofitie, ce impar-tfisim din Buletinul oficial : Ofitia Ex. S. D. Plenipotent adresuita catre sfatul adminis-trativ al Moldova, in 15 Martie 1834, No. 71.

aAga G. Asaki infátosat descrierea istorid a cadruluT al doilea alcatuit i lucratprin a sa ingrijire i ating6t6re de o epoca a MoldoveI vrednid de aducere aminte subDomnia luI Stefan-cel-Mare. D. Asaki carele, la We prilegiurile ce a putut Oa, s'a grabita da dovel;11 a until adev6rat patriotism si a uneI statornice dorinte de a spori luminareaintre compatriot!, prin o noui slujba &Are pa, a infiintat opinia pe care a castigafo deWhat folositor si de bun moldovean. Ea nu pot indestul recomandui SfatuluI catit da-

277

torie are ocArmuirea de a sprijini asemenea sirguinte tintitóre a formarisi Duchul ob§teT§i a evgenisi simtirile tinerimeT.

Faptele din istoria tereT infälpte in acele duoè cadre, ce s'ari publicat, §i ale lor des-crierI lAmurit6re care le insotesc, agonisesc, nu numai a impodobi cabineturile acelora cese intereséa de mfirirea patrieT lor, ci a intipari in cugetul tinerilor elevI, spre a'l in-sufleti cu dragostea patrieI §i cu virtutile publice, carele singure Walla' pe o nape 0 facinfloritnre ale séle asedäménturI.

In privirea acestor cuvinte, di indemn pe Sfat, ca din paragraful cheltuelilor extra-or-dinare, sl cumpäre 100 exemplare al acestor cadre, din care 25 sA se dea la a mea can-celarie, iar remita sä se impartA pe la scelle §i asepmenturi publice ; ProfesoriI vor fiindatoratI a da in a lor paradosire, drept temA descrierile lämuritóre fäptuirilor acelorcadre ; prin acesta eT vor afla midl6cele de a intipAri intru memoria (cugetul) elevilor,una din cele mai strAlucite epoce a istorieI patriei lor.

IscAlit : Imputernicitul President al Divanurilor, General adjutant, Kiseleff.

Mare entusiasm a provocat intre top romAnil tabelele istorice nationale editate de G.Asaki. Vorbesc de romAniT in mima cArora simtul romAnismuluT era de§teptat.

In OW casele profesorilor §i acelor carT citeatt cu dragoste tot ce apArea in limba ro-mAnések.se aflarA, in curénd tabelele nationale ale luT Asaki.

*

Musica, §i Mel( musica nationalà, are si ea manifestatiunl de progres. Tot G. Asakipublica o coIectiune de 42 cAntece 0 danturT moldovene, romAnesd, grecescI §i. turcesci)pentru piano, de D. Rusisco.

Kiseleff primesce sA i se dedice acéstl colectiune.

Desemnul face progres din moment ce s'a introdus in programele scolare.Introducerea desemnulul in programa scedel secundare din RIO, avu, din capul loculuT,

In mintea luI G. Asaki, tendinta de a pune baza uneT adevèrate scoll de zugrAvire. Suve-nirile luT artistiee din Roma n. imping la acéstA creatiune. In 1834, August 25, eatidecretul sub No. 78, pregAtit de Epitropie pentru Ion Miller, ea profesor de desemn lagimnasiii :

«Ceitre Cinstit D-lui, Ion Miiller»

«In urmarea reglementuluT scolastic, fiind a se aseda un profesor public de desemnulfigurilor si a zugrAvitureI istoriee in oleiii, Epitropia, pretuind a D-tale talanturT si ghi-bAcie väditA prin seversirea unor asemenea lucrArT, te orAnduesce pe D-ta la AcademiaIesuluT, incepänd de la diva 1 Septembre, profesor public de desemn 0 zugrävituri isto-rid, in care insu§ime sl alhi D-ta a implini datoriile de acésta atArnate IntocmaT dui:4reglementul spetial, cAtre carele, in aceea-ce privesce asemenea datoril, D-ta te veI con-forma, impArtAsindu-te de driturile legate cAtre a Dtale sarcinä; iar Epitropia rAnduesceD-tale din casa scaelor cAte 3.786 leT, hotAriti WA pe ans..

SemnatT : Venlamin, Mitropolitul MoldoveY.G. Asaki. (Nedescifrabil).

No. 28. (L. S.)

278

Acestui profesor, Ion Mailer a succedat ape un pictor vestit, care era adus din Italiapentru a zugrAvi ic6nele Mitropolie cele noué, anume : Giovanni Schiavoni, ale Mitropoliei aclreia fundamente ag fost puse la 3 Iulie 1833. In galeria de tablouri din Iasi, se pAstrézAactualmente mai multe tabloursi de Schiavoni.

Despre Schiavoni vom reveni la anii urmAtorI.Teatrul licAresce si el din cAnd in cAnd.In Alb. rom. No. 8, de la 4 Ianuarie 1834, vedem cA s'a dat o represintatiune de

oiva S-tului Nicolae, in °area imp6ratului ma La acésti ocasiune, o thièrä imbrä-cat& in costum romAnesc, a (;lis prologul Glasul noroduluia.

Acest Glas exprima din partea pre recunoscinta pentru Rusia.

Cu suma cotisatil de membrii societAtei filarmonice din Bucuresci, s'a deschis sc611dramatic& in acel oras si s'a dat pensiune la 5 fete, plitindu-se profesor de declamatie peAristia, de musica vocali pe Bongeanini i apor pe Konti, si de dant pe Duport. In timpde 7 luni s'a fAcut si un mic curs de literaturA; exercitat scolarii la_declamatie, s'ailstudiat musica vocalA si s'a inceput formarea until balet.

ScolariI seed societAtel filarmonice, aú debutat cu tragedia (Fanatismul». Din clasa demusica vocal& Madam Caliope cAnt& in aceeasi sérA Cavatina, din opera Pira tul, deBelini.

In sal fetele i alti treilleci de scolarr, ail invAtat si carte, unii incepénd cu silabi-rea, de la Mihalache Costache, care si el insusi juca in Fanatismul rolul lui Omar").

Nu flume incercAri de teatru atrAgea pe public, ci si diverse concerte date de strAiniitrec6tori. Musicile militare Wean' cea me vie multumire societAte romAne, care se man-drea cum simpli Oranl de la plug in putine luni isbutiserA a cAnta din instrumente dire-rite si grele

O alt& serie de spectacole atrage in Iasi, atentiunea public& in Februarie 1834. Ita-lianul Lutato sosind din Bucuresci, dá i aci duo6 representatiuni de gimnasticA si de ati-tudinl sculpturale '').

Nimic nu [Ate descrie entusiasmul publiculdi la ori-ce scire, dovedind un cit de micprogres al culture nationale. WTI VAcArescu va cAnta steagul, pecetia pre, etc., este ciacésta corèspunde unui simtimént general al clase mijlocie care incepe a se ridica in fajaveche boerimi.

Cu un adevdrat lirism, cele dua, ire jurnale romAnesci, vesteail orT-ce succes cultu-ral rominesc.

aVasul de comerciii rominesc Manila, pentru prima datA a intrat la Constantinopolela 12 Decembre 1834, sub bandiera romAnA.»

Curierul romin al luT Eliade anuntAnd acésta, %lice cA Manta a intrat in Bosfor dinporunca Sultanulta, i ci Ex. Lor Seraskir Pasa, Hall Paso. i Capitan Paya, ail fostfatA la intrarea acestui vas in liman.

t ArAtarea unui no& Pavilion de comerchl din provinciT imbelsugate cu atAtea produc-turi, ail fAcut in Capitall o plAcut& impresies.

*) VedI cLucritrile sociefiltel filarmonice» de la i Decembre 1833, pftn1 la i Aprilie 1835,80 BucurescY, 1835. Tipografia Eliad.

**) Vel;11 Alb. rom. din la Decembre 1834.

CAP. VII.

T-T X 13

Anul acesta are pentru Moldova o insemnatate culturala deosebitä.Inaugurarea AcademieI Mihäilene i promulgarea noud lee a scaelor încä ar fi de ajuns

pentru a ar61.6 acésta insemnfitate.La 1 Ianuarie 1835, are loe o receptiune solemna la palatul nouluI Domn M. Sturdza.

La acéstà receptiune ja parte 0 corpul academic, presintat de referendarul G. Asaki.Eati cuv6ntarea tinutà de acesta :

Prea Ineiltate D6mrte,

lAnul nag ne rèsare plin de nädejdiile unei fericite viitorimT, pentru a areia statorni-cire ai ales de temeiii sidirea virtuteI in inimile tinerimeI i luminarea minteI

aSpre acest scopos se infiintézi in aced an acea de demult, dupi a L Vi5stre plan pre-Oita Academie nationali, unde fiil se vor adäpa cu principiile mantuit6re ale Sfintelcredinte 0 a moraluluI 0 se vor deprinde intru cunoscinta vieteI folosit6relor invèifiturT.

aCorposul Academic inmandrit de a putea indeplini asemenea Inielepte mèsurY, caorgan a tinerime patriei, cu respect depune la pici6rele I. V. In Oiva Antéia a acestui anmemorabil, urArile cele mal invapAiate pentru indelungarea scumpelor çlile a InAltimeiVestre 0 a familiei Sale 0 pentru plinirea scoposurilor I. V. din care stralucesc: evlavia,intelepciunea i dragostea patriel ; carT sunt cele mai adevèrate inchizeOuirI ale fericiren6stre».

Domnitorul a rèspuns :o:Primim cu plAcere uririle ce ne rostig in numele corposuluI Academic. Ingrijirea ce

s'ad hdräzit pânä acum invèlAturilor publice, aú indemnat de a se organisa astä0 petemeiurI mal statornice. Nid5jduim cum ca Domnil profesorI vor urma a implini curivni disposiliile atingkére menite a da tinerime o educatie potrivilfi cu starea fiede-d-reia trepte de locuitorI *)».

*) Alb. rom. No. 1, din 3 Ianuarie 1835.Duptl amiadI in aceeasY i o deputatie a scalel fetelor primitit in apartamentul DamneY, ail pre-

sintat cele fintaiti probe a lucruluY lor de mann si una din fete an rostit cuvéntul urmntor :cPrea Innitate D6mne, pnrintésca V6strIt ingrijire s'att tntins i asupra n6strn, fiicele locuitorilor

acesteY politie, carT cresceam pann acuma tntru tntunerecul nesciinte datoriilor nastre. AstndI and

280 -

Férte abil, G. Asaki, profitd de Antela Ianuarie, ca sä insinueze lui M. Sturdza de a segräbi fundatiunea Academiei, pentru care din anul trecut se cumpärase case. Planulräusi : Domnitorul in cuvéntul de deschidere al Adundrei Obstesti la 21 lanuarie 1835,el atinge chestiunea scellelor Oiand

(cImbundtätirI insemndtére s'ad fäcut si in ramul obstescei invätäturi.Nol ne mä'rginim a face acum despre acésta nume pomenire, rämänén.d a se da Ada-

närei mai intregità, and cel putin dupd trecere de un an folosurile se vor a-deveri.

Capitalul casei scedelor aù indemânat de a se cumpära pentru infiintarea Acadernieinationale o casa care se va inconjura cu zidirI cersute de acéstd. trebuintd. Planul si sta-tuturile acestui asOdmént se vor impärtdsi adunäre'l prin Epitropia invätämäntului public.

O scd16 pentru tinerime parte femeiasci s'a. amlat de curênd. In acésta ele vor puteainväta cele Antéiti cunoscinte de folos stärei lor, vor putea invéta deosebite manolucrà'risi a agonisi sciintele casnicel chivernisiri.

Ele se vor face prin acésta destoInice de a'sl intemeia o fiintd cinstitä si vor aduce insénul familiilor lor cele adevärate elementuff a miel fericirI care in parte n'ail fost pre-tuite pand acum».

La acest paragraf din discursul Domnesc, Adunarea räspunde cu paragraful urmator :«ImbunätAtirile fä'cute in cursul invätäturilor publice i acele pe care I. V. ne faceti

ale prevedea, rèspund intrunitelor nepstre dorinte. No'l adânc simtim tot pretul lor: desvd-lirea folositerelor sciinte, o sistema de crescere inteléptd si morara sunt din numärul ace-lor maI mari facerI de bine, ce patria este intemelatä a ascepta de la intelépta ingrijirea I. V. ")».

Pana sä se deschidä Academia cea noud, scóla Vasiliand este amenintatd de alughriigreci carT. cércä cu stä'ruintä la noul Domn sä dobandescd inlä'turarea scedel la 1828, inmonastirea TreI-Ierarchi. AtuncY G.'Asaki provua o anafora a EpitropieI pentru curma-rea definitiva a pretentiilor neintemeiate ale alugdrilor greci.

Eatä acéstá anafora cu No. 18 din 1835aCunoscut este Indltimei Veistre, ca un Epitrop ce ati fost asupra scaelor nationale,

procesul ce a urmat intre Ecsarchia muntelui Aton asupra Epitropiei sc6lelor nationale,cum i hotdrirea ce ail dat In pricina acésta Obstésca Adunare a Divanurilor la 1830,Noembre 14 intemeiatd pe documentele infätisate de catre vechilul monastirei Trei Sfe-titele la tractarisirea pricinel, prin care documenturl aevea se dovedesce cà fericitul intrupomenire Domnul Vasile Voevod, cumpérand de la un comis Mihaiú Fortuna la la 7149

inima i mintea Incepe a zhri razele cele mântuit6re ale 1nv6tAtureY, de Antéla datorie cundoscem adepune la piciGrele I V. cuvintele de multumire, care prin mine, se revarsK din inimile s6telormele.

Primitlf D6/nnI acéstA. micK pgre a roduluT mânilor nástre i urarea care facem pentru Indelun-garea oilelor i fericirea olntescului nostru pArinte, a M. S. DámneY si a stalucitel Vóstre

Domnitorul a primit Cu multumire darurile copiilor, 4care prin a lor firéscK plecare i statorniasirguintX, aa acnt 'in curs de duo lunT vrednice de mirare sporirI pentru invNttura IncepRórela lucrul de n'AJA».

*) Veçlt Alb. ro= No. 9, de la 31 Ianuarie 1835,

281

(1641), Aprilie 15, casete de aiei in Ia§1, din ulija Ciobotärescä, eu tot loculprin prejurul lui, ah' zidit case de seelle, feredeu i impreunA cu tot venitul, lAudatuletitor Vasile Voevod, le-att afierosit ziditeI de cátre el monastirI a Trei Sfetitelor, färäinduoialä cu condilie ca in ved sä se pazésci cu nesträmutare un institut de fundaliepentru publicul folos privitor cAtre invetAtura 1i cultura némuluI moldovenesc.

Acelea0 scele ail fost numaI pAnA in (Alele luI Mihail Racovitä Voevod, la leat 7232(1724), cAnd ar4nd de foe aù remas locul slobod i pustiii pAnA la leat 7244 (1736),iarA feredeiele nearslend, ail remas intreg,I precum se ved.

In curgere dar mal mult de un veac, de 186 anI, remAind tAinuite documentele dove-ditere pomenitului vecinic aqeslAment, i tinerimea moldovenéscA lipsitä de institutul na-lionalei invégturI de atAta vreme, numaI de particularnicul interes urmat din parteaacelora, cArora imbunAtAlitul ctitor Domnul Vasile Voevod cu osebitä incredere afierosisedania cu conditie spre veeinici urmare; prin care faptA monastirea Trel Sfetitelor l'emaneIn ved resp' unçIet6re inaintea némuluI moldovenesc, che! inchinarea la acel sfAnt loca' desine inchezeqluia pe domnescul ctitor, cA aa mAntuitere voinjä i hotArire va fi cu sfinje-nie in vecI päziti i urmatä.

Earl acum Epitropia InvejAturilor publice, cAnd de nemArginita indurare a pronieIDumneslee§di iarAqI s'ají scos la luminä ingropatele dreptäjI ale naliel moldovenesci, secun6sce indatoriti a pune inaintea ob§tesculuI a patrieI pärinte dreptätile natieI, la acéstäImprejurare apAratA de cAtre Epitropia soilelor i carele sunt desvelite in acturI autentice§i in pomenita hotArire a Ob§te§teI AdunArI a Divanurilor, cu neclintitA incredinjareInällimea VestrA, ea un drept judecAtor, vej.I bine-voi a intAri arAtata hotArire, §i a opune in lucrare spre vecInica nestrAmutatA urmare a SfinteI dfinuirl, remasi de la invecI fericitul in aducere aminte Domnul Vasile Voevod, i intdrind acel vecInic monumentde inveráturA, L V. il velI invia, i prin acestä fapti acendu-Ve un al duoilea ctitor alacestuI Sfá'nt a§eslement, inturnAndu'l averea instreinatit, prin cultura némului moldove-nesc, veli asigura fericirea 9i slava nòstrA §i a urmaqilor noqtri.*).»

Pe cAnd Ob§tésca Adunare se ocupa cu mesurile propuse pentru, infiinfarea AcademieI,Epitropia i Comitetul Academic pregätea un noii reglement al scedelor spre a se confor-ma disposiliunitor reglementuluI organic de la Cap. IX, Sectia

Acest reglement, de sigur °pea a luI Asaki, §i care in originalul semnat se pästrézila Bibl. Univ. Ia0, Il Mili in anexA **).

Prefaja seti introducerea regl. acestuia, este o parafrasare a introducereI regulamen-tulul sc6lelor publice din Princip. lereI romAnescI.

Eati cAte-va rendurI puse fajA in fa/A din ambele reglemente ***) :

*) Dos. No. 43 curen, arch. Stat. No. 118 din 1835.**) Lucrarea acésta Ora urmIttorul titlu :Reglement al sc6lelor publice din principatul MoldoveY, subt auspiciile Prea I. Domn Mihail

Gr. Sturdza V.V , tntocmit de Epitropia tnvtXturilor publice. IaÏ, 1835.***) VedY anexa la acéstlt paginit.

Reglementn1 Mantean

Buna crescere este cea mai d'antéititrebuinp a unuI neam, ea e temeiulchezásia pentru paza tutulor aseslaminte-lor obstescI.

Lucrare'', ce huna crescere lace pentruintemeierea fericirei fies-caruia om in partesi a tutulor némurilor de obste, este f6rtemare si netagaduitä, de aceea mestesugulde a Impodobi pre un om cu bune obice-iuri, aù fost in Una vremea cea mal mareingrijire a legiuitorilor celor mal lumi-nar' sí o adancä gandire pentru ceI malinvatatI filosofl, etc., etc.

282

ReglementnI Moldovean

Educatia se,Ci buna crescere este trebu-inta cea mal de frunte a unuI neam, eaeste temeiul i inchezäsluirea tralnicidtutulor aseslamintelor obstestI.

Inriurirea ei asupra fericireI persemelorin parte si a natiilor in deobste, este atatde mare cat si netagaduita, in cat meste-sugul de a cresce si de a formarisi pe 6-menI, de a pururea ati fost ingrijirea le-giuitorilor celor mal luminatI precum deasemenea ati fost i obiectul cugelareI a-celor mal marI illosoff, etc., etc.

Nu ne este scopul a determina care din duoI legiuitorl aù furat pe ceI-alt in asemenealucrare Eata cum putem resuma regul. adus mal jos in anexa. El este din 5 Ca-pitole, impal tite in sectiunI. Cap.!, Sectia I, clasifica sc6lele in ordinare i extraordinare,cele ordinare sunt indispensabile pentru ceI-ce vor sa invete sciintele maI inalte. La celeextraordinare nu e admis cine n'a trecut cel putin 4 elasurI incepètóre ordinare.

Scedele ordinare cuprind: cele incepètóre, gimnasia si academia.Scedele incepëtóre cuprind : sc6la lancasb icà de un an si sceda normala de 2 an.f.&ella gimnasiala are 2 clasurI pregatit6re de cate un an si 2 umanióre asemenea, apol

urrnéza cursul filosoficesc in care n'II admis cine n'a terminat ce! 4 ani de gimnasiii.Scedele Academice cuprind 3 facultätI: filosofica, juridici i teologica, si 2 cursurl spe-

ciale extraordinare : geometrieo-practic i cursul economieI.

Fie-care din aceste cursuri cuprind mal multe clase de cate un an. La faculta!ea juri-d'ea se admit numal scolarI cu cursul fiiosofic. Asemenea la teologie, care se va paradosiin seminaria.

Scedele extraordinare numara : sc6la realfi, institutul technic, cursurile filologice alelimbelor elena, francesa, germana, rosianä, italianA cursul frum6selor mestesugurI: de-semnul de architectura i geometrie, cum i desemnul de figurI istorice.

Sectiunea II de la Capul I, se ocupa de cursurile ordinare, scedia 1ntepèt6re, sceda nor-mala, scóla gimnasiala, materiile scólelor umaniòre, materiile scedelor academice, cuisu-rile intre care aflam i cursul pedagogic si sc6la pentru fete. Se terminacapitolul cu : aDispositii generale ating6tóre de felurimea scedelor si de a lor organisatie.

Observan' ca cursul economic in 2 clase tinde a da o scóla de agricultura, foresterieveterinfirie.

La § 30 institutul technic are in vedere industria, creand sceda de mesen! din IasI,unde se va invata fabricarea de instrumente agricole si de hydraulica, cum si diversemestesugurI.

Soila real& se numesce al 4-lea das primar infiintat la TreI Ierarchi. Din scolaril a-ceste clase legiuitorul propune a deschide apoI clasa.a 4-a reala la BotosanI, Roman,Bèrlad i Galal. Gimnasil i facultAtI vor fi numaI la IasI.

La cursul de agronomie se primesc numaI tinerI din clasa reata.Limbele moderne i cea elenti, se vor preda in t6te slilele.

283

Cursul de agronomie se va urma inteun institut aseçlat in apropierea Iasilor, la veri-omosie ce va sluji drept model de economie rurala.

Programele tutulor acestor sc6le se intocmesc de Eforie, (§ 65).Capul II se ocupa de administrafia scedelor publice. Secfia I pentru Epitropie, alcituiti

din Mitropolit, 3 baieri epitropI si un referendar ség director. Epitropii fin cate o sediulápe saptèrnana, referendarul are vot consultativ la trebile extraordinare. (§ 72).

Epitropia face raport anual la Domn despre starea i trebuinfele scólelor.S'aluta pentru privigherea scólelor judefiane de comitete compuse din 3 boierI de in-

credere, care vor mspecta scedele din jude i vor asiste la examene.Secfia II fixézi atribufiile referendarului sea directoruluT, carele priveghéza téte aye-

15.ménturi1e din fed si din Iasi.Sectia III tratézi despre cancelaria scellelor i indatoririlor diversilor funcfionarY al a-

cestia: secretan, casierT, scriitorl.§ 100 inflinfezi un inspector peste sctile.§ 101 determina personalul bibliotecei si al cabinetelor de fisica i mecanicit.Capul III, Sectia I se ocupa de numirea profesorilor prin alegere. Se cer atestate de la

candidalT invéfat obiectele ce aft a preda.Profesorul nu este numit definitiv de indata, ci pus la incercare cat-va timp.Profesorii definitivi sunt numifT prin decret Domnesc, gall de cei de la saele ince-

p6tóre, cad se nurnesc direct de catre Epitropie.Profesorul este nestramutat din post «de cat numaI daca nu'§I va implini datoriile sea

nu va avea buna purtare». Se admite ocuparea catedrelor vacante prin supleant, carepite dupe un an, and doveçli de capacitate s't de Mini purtare, EA fie numit profesor.Nu se prea impaca negresit acésta disposifie de la § 104 cu cele anterióre

Mara de la scólele !nee/360re, in hite cele-alte se aséçld si cite un repetitor de fie-careclasi dintre scolarii claselor de mal sus, sunt un fel de agregafT platifT, carT suplinesc peprofesorT in cas de absenle.

Secfia II de la acest capitol tratéza despre indatoririle profesorilor.

§ 112 cere ca profesoril, WO gates& cursurile in limba romanésca. Aceste cursuri cer-cetate de comitetul academic sá se i tiparésea, remunerandu-se autoril.

Profesoril sesT intemeeze cursul pe religiune i morala, pe supunerea si respect pentrupentru guvern, buni oranduiala si patriotismii.

ProfesoriT, earl nu vor face acésta, ci vor propovèclui principit subversive, dovedindu-seacésta dupe cercetare, se vor departa de la catedra si se vor declara nevrednicI de a irn-plini sarcina de profesor la vre-o sc6la publicä.

Sectia III relativ la institutele i profesoriT priva/Y. .Acestia vor fi liberi a fine sae,déci dupi prealabila cercetare de Epitropie, vor fi OW vrednici.

Epitropia le va tinsemna metodul dupci care vor avea a urma», datorT fiind a faceexamenele lor sholastice in fala unui insarcinat din partea EpitropieI.

Sectia IV insira edriturile i réspldtirile profesorilor.a (§ 116-119). «Este de nea-peíratel trebuintà de a indlla in fata publicului vrednicia pers6nelor care se jertfescla acéstci profesiea. DecT li se vor harazi titluri i mulfamite si a... a le siguripsi o sta-re» la loètranele sea neputinfa. Deci, dupi 10 anl de sluj136, vor primi pensie tótá viéla

3 parte din léfa cea dupe urma ; 2/3 dupa 16 anT i léfa intréga dupa 24 ani. Presteacésta, profesoriI aft dreptul de noblefe personala séü mostenit6re.

284

Sectia V se ocupa de primirea scolarilor. (§ 120-124).Sectia VI pentru disciplina. (§125-127).Sectia VII pentru examene.Trecerea de la un clas la altul este subordinatä la examenul de vérä.Sunt 2 examene publice pe an. Se pun 3 intrebarI la fie-ce materie. ParticulariI nu

pot fi primiff la examenele anuale, déca nu s'el inscris prealabil in catalägele claseI.Notele de insemnare sunt 1, 2, 3 si 4.Cu nota 4, scolarul rèrnine repetent. Directorele päte insil permite un alt examen si

ciliar un al 3-lea in tifnp determinat.Urrnéza in urma examenulul semestrial al 2-lea alt examen solemn. Acum se vor alege

bursierif institutuluT si se vor da si premiurile. Concursul acesta se va face inaintea Efo-rilor, séti comitet de inspectie, séti In Iai Epitropia Invèl. Serbarea va fi precedata de ocuvéntare a unuY profesor, iar In IasI a directoruluï scePlelor. Examenele pentru diplomese vor face de profesoril cursurilor respective sub presedinta EpitropieT. Diplomele vor fisemnate de EpitropY, de Director, de Seniorul si de unul din profesor!.

Sectia VIII tratég special pentru diplome.Diploma de laureat in literatura invät. Academice pentru facultatea filosofica : laureat insciinte; avocat pentru facultatea juridici si de ingineria civila pentru cursul de materna-

ticaaplicata.

2 galbenI costa taxa diplome! de umanióre.5 pentru sciinte si arte.8 7/

drept i inginerie.Rana vor fi utilisat! la spese extraordinare.

12 anT dupe promulgarea acestuI regulament, diplomul va fi necesar spre a obtineslujba de la Stat prin protimisis In administratie si in justitie.

Sectia IX dispune despre vacante.Vacantele de véra incep, la scolile incepètäre, la 15 Iulie si la 15 August, cele-ralte

pana. la 1 Septembre.Redeschiderea cursurilor se face solemn cu un discurs public.

Cap. IV. Se referi la internat ainstit. de educatie». Vor fi 50 de fil de dregatod si24 de stipendisti, copiI de 6menl gracI.

Fiji de boierI se aleg prin sortI. Nu plAtesc fiiI de dregfitorI, numaI pe cat timp fatale slujbas. Déca ese, platesc 1.200 lei pe an, afara numaI &di elevul este férte bun, candatuncea nu platesce i rämäne supranumerantu.

Se primesc solventI cu 1.400 leI pe an ; num6rul acestora e subordonat la local.Provisorul priveghéza linera din institut. El locuesc in duoè sectiI : fiiI de dregatorì

deosebiti de stipendistI (I)Spre a fi primit in institut, se cere sa fi absolvit o scella primará publica ski privatä,sa alba atestat de la sc6la primará publica.Acésti mäsura se va aplica de la 1837. Pana atund se vor primi i elevY fArà clasele

primare.Repetitoril ti vor inv6ta aceste maten!.Pentru stipendisll se cere concurs si se vor obliga, terminand cursul, sa paradosésca in

285

scedele nationale inv4aturile la carT se vor gasi mal vrednicT, cu 1A, din léfa in curs de3 mil.

Imbracamintea elevilor i a stipendistilor, este in comptul lor. VOL avea uniforma obli-gatorie la esire din casa.

Sectia II. De personalul dregatorilor institutultd.(§ 165-184) provizorul, censorul, pedagogT, repetitorT, economul, pedelul.Sectia III. Se refera la oranduiala si disciplina institutu'uT.Sect.ia lv. Pedepsele. Mustrarile. AmenintArT.(?) Prarn1 deosebit, pratni dupa ce se vor scula alti! de la masa, neimpärtasire de re-

creatie in dilele sè'ptémaneT, idem in pele de serbatère, inmultirea iectillor peste aceahotarita. Arest in camera, arest la camera institutuluT de la 12 ore la 3 (pie, scedereadin institut.

Sectia V. Despre infirmerie.Cap. VI si ultim are titlu : «IntocmirT deosebite».Sectia I. Despre comitetul AcademieT in fie-care an, la aniversala instituirel AcademieT,

comitetul va alege pe rénd un Senior, carele, la solemnitatile scolastice, va represinta pecomitet, si va iscali diplomele i atestatele liberate de Epitropie. Seniorul va fi vice-pre-sedinte al comitetului, cu vot deliberativ.

Acest comitet este un fel de consilitt consultativ al EpitropieI.Sectia II. Redactia si cercetarea cartilor.§ 222. Invèlätura in bimba patrieT fiind nona si cer6ndu-se mare cumpanire si

zuire intre alcatuirea sea tälmAcirea cartilor sciintifice si inavutirea limbei romanescIpentru mai exactA rostire a Oicerilor abstracte si technice, Comitetul AcademieT, la careva fi de fata si autorul, va cerceta manuscriptul ce i se va trimite de Epitropie, si déca cua sa observatie se va uni auctorul, manuscriptul ca observaiiile comitetuluT se va snpuneEpitropiel cu cuvintele auctoruluI spre deslegarea ponturilor impricinuite si numaT dupiintaritura Epitropier, se va putea tipári asemenea alcatuire si a se paradosi in public.

Sectia III prevede intocmirea pe incet a bibliotecel A.cademiel. AuctoriT si editoriT seobliga a da gratis 5 exemplare pentru biblioteca (art. 225), iar din gazete si lucrar! pe-riodice c,Ate un exemplar.

Pe tot anul se vor cumpèra instrumente de lisia, chimie, geometrie mecanica, modelede architectura, agricultura, colectil de ist. natural, stampe, etc.

Sectia IV. Prevede pe tot anul o suma pentru tiparitul cartilor didactice, din exem-plarele uneI carpí se daa autoruluT. Cartile se vor da gratis la scolariI erninenti.

Din acésta. suma anual se vor da si premiT pentru traduceri i alte lucrarI trebuin-ci6se la invètatura publica.

Sectia V. Art. 233. Se vor forma profesor!, trimitandu-se la universitatI stréine, dinvreme in vreme, tinerT dintre stipendistil absolventI cu eminerttà i cu c,aracter moral.Aesta preferinta se va castiga prin concurs ce se va face la examenul general.

Este in adevèr prevNlut un examen general (§ 139), la !hiele cursului intreg de urna-nióre si la finele invètaturilor Academice, spre a capeta diploma.

Art. 234 final al regulamentultd, aréta cum va fi stema i sigiliul AcademieT, in ceralbastrn, un luceafèr de argint avénd in mijloc pe Sfântul Duh ca porumb, iar la mar-gine vorbele: «Academia Mihaileana, 1834a.

Urrnéza apor programele fe-careT categorif de acolo. (Veqi anexe/e cu intréga lege).

*) Dos. 55 corent. Archivo: Statulut

q86

*

Domnitorul M. Sturdza, primesce in 14 Iunie 1835, urmatórea anafora a Epitropiel,prin care 'I supune la intarire reglementul scolastic maI sus analisat.

Eati acesta anafora :aPovatuita de printipurile pline de intelepciune care I. V. all statornicit pentru lumi-

narea tinerima patrieT in epoca cand all fost madular sfatuluT invdt. publice, acesta Epi-tropie n'a pregetat a urma unor asemenea sfiintite indatoriel.

Drept aceea, in gimnasia Vasiliand, restaurata la anu11828, incheiand unil din scolarTcursul de umani6re, cu inceputul anulul scolastic 1834, s'a pus la cale a li se paradosiclasurile filosofice provisornic in cuprinsul gimnasieT ; jail acurn, facéndu-se cuviinciósapregiaire pentru inauguratia AcademieT si a institululuT de crescere, Epitropia cu respectsupune L V. reglementul scolastic al organisatieT ramulul de invèlatura, dupe care inviitorime aii a se povatui atat dregatoriT salelor, cat si'l tinerimea, si in care se cuprind&aurae si datoriile lor. Legiuirile acestuT reglement, intocmit sub auspiciile I. V., suntintemeiate pe principiile Sf. nóstre religie si pe sistemi de inv'étatura folositóre in apli-catia eT citre sciinti si mestesugurY, prin care sa se statornic6sca si ea se sporésca inpatrie atat sciintele cele positive, at si industria nationala. Cu acea intelepciune, carestralucesce din tóte lucririle I. V., bine-voiti a pdtrunde acésta legiuire si afland'o potri-vita parintesculul vostru scopos, sa dap L V. intaritura, pentru ca acest aseslamént le-giuitor de luminare, prin puternica protectie si cu am6nuntul pazire, ajungénd la a sadeplina desvalire si aducand doritul rod, sa fie acea mal nimerita si mal traInica inche-zasluire a fericireT si laude! patrieT. Pentru asemenea mantuitóre facere de bine, patriaeste datóre I. V. a a recunoscinta. Acésta se pistreza in inimile flete-caruia adev6ratmoldovean, s'i spre a v adi lumeT un semn al acestaí datornice simtirT, Epitropia se r6gacu supunere, ca acest asepinant de invèlaturi, urslit, pregatit s'i adus la indeplinire deI. V., sa pórte nume de Academia. Mihäileauet", spre vecInica aducere aminte a lumina-tulta el urslitor, atat intre fiiT patria, cat s'i intre str6int

Supunand aceste hotarirT L V., Epitropia ast6ptá si insemnarea sliieT cand vetT afla decuviinti a se face solemna inauguratie a Academia.

Asupra acestel anaforale, Domnitorul pune resolutiunea aprobal6re ce o dam aci infacsimile : (Vesli facsimila).

*

Se decide inaugurara Academia pe slam de Duminica, 16 Iunie.Adresa directiunei inv64aturilor publice semnata de G. Asaki, invita profesoril si dre-

gäloriI scolasticT M. se adune in sliva de Duminica, 16 Iunie, in cuprinsul Academia', di-mineta la 64/2 cesurT, ca apoi sa mergA la biserica academiel numita a Talpalarilor, undeva oficia leturghia P. S. Arhipastor pentru inauguraren AcademieT Mihailene.

Cum ca. ail vèslut circulara, iscalesc: S6ulescu, V. Fabian, Freivald, Sakelarie, NeculaiPorfiroghenide, I. C. Adler, Samuil Botezatu, Theodor Verescu, I. Stavrat, N. Simio-nescu, pedagog s'i Neculai, (in limba greca nedescifrabil) *).

Eata darea de sérna a Alb. rom. No. 48 din 20 Iunie s'i 49 din 23 lunie :Duminica in 16 Iunie, a urmat inauguratia a Academia MoldoveT cu t6ta solemnitatea

si =Tanta potrivita unuT asemenea memorabit si folositor aserptingnt.

s,m,

y,04/Att..

-

-ct744:14, cemeop, 4,0,a4.3/4-tvir

f;42° a x.4..otzi -x A yA

(2. laae,.st a 6,2.__z--a,g,./ tf

ns7

Potrivit cu asemenea imprejurare, s'a pregälit inaintea Academiesi un arc de triumf,In asemänarea zidirilor TUT Vasile Voevod, fäcknd aluziune (pilduire) el ináltarea Acade-mieT cu duoä veacuri era meniti de acel Domn al PatrieI fácátor de bine.

Zidirea de apetenie era impodobili pe din gad. si pe din niuntru cu fe-steine de frunzede stejar si de florT, asemenea ca inscriptil tintitóre catre scoposul pentru carele ea esteurzitd.

In sala ceremonialá se afla in asemánarea bronzuluT statuele alegorice (chipurT), a teo-logieT, dreptAteT, a gintilor, a industrie!, agriculture! si a frum6selor mestesugurT; lar infall asupra draperieT incoronate de Stema Prea In. Domn si al AcademieT, care este Sf.Duch strAlucitoril in un Luceafar, se vedea de multe i rare florT ecsotice Wm M. si vis-à-vis in relief in bronz o zugrävélfi Cu un inscris : aIntelepciunea duce pe al eT elevI latemplul virtufeb.

Diminéla la 6 césurT adunat in soli mgdularele EpitropieT i dregáloril scaelor,in curtea AcademieT D-lor profesorif cu eleviT institutuluT si al lor povátuitorl si in prejmabisericeT Academice se afla insiraff ascullitoriT scedelor normale, gimnasiale i aT facultá-leT filosofieT.

La sunetul clopotelor, ail intrat cu toliT in biserici unde P. S. Archiereil Sevastias aserbat Sf. Leturghie.

Dupá care a urmat Te-Deumul pentru de a cherna asupra acestuT de mare folos asep-mént ajutorul cerescului luminátor. La 9 ceasurT dupe incheierea acestor rugficiuni, P.S. S. Mitropolit Veniamin, inconjurat de inaltul cleros, a acut in sala ceremonia, rug-ciunile i Sf. Aiazmá.

In sal& era aseqate posturT pentru curtea InaltuluT cleros, intéile dregátoriT i divanurla StatuluT, D-lor consuliT i agentiT, pentru societatea medico-istorio-naturalä i pentruboierT, i sträiniT ceI mai insemnatT. DD. profesor!, eleviT in uniformá, i deputaliT deose-bitelor clasuri fatá in cerc inaintea EpitropieT.

Portile i uile erail cuprinse de gvardia d'onor.

La 10 césurT, aü sosit P. I. Domn, Wilma i baronul Riikman general consul a I. S.MärirT urat de musica militará. Mädularele Epitropiei aù intampinat pre P. I.Domn jos la usa AcademieT, iar P. S. Mitropolit la usa saliT.

Dupe ce s'ati asezat i s'ail urat de Epitropie, apoT P. I. Domn s'a sculat i a rostitcAtre adunare urmátorul cuvént :

Domnilor,

allucuria care simlira astáslI la prilegiul inaugurgriT AcademieT de invätäturi esle cualäta mai mare, in cAt vedem plinindu-se acea maT vie doriniä de care suntem insufletiV,bine sciind, cA singurul mijloc a fericireT prea iubiteT mistre patriT, este o drépti lumi-nare a flilor el.

Omul dui:4 a sa de la Dumneqeä plásmuire, este locuitor a duoä lumT, acea materialáacea intelectualfi. El este menit a vietui si a ffiptui in am6nduo6. Educalia numaT

päte informa ca sá implinésci cu vrednicie a sa induoilä chemare.

Drept aceea, la anul 1814, indati ce ni s'att incredintat Epitropia scólelor, cugetarean6strä a tintit asupra mijlkelor, de a intemeia o sistema de invälätura publici inlesni-Ore, potrivita cu gradul luminateT EuropeT, i ca trebuinta acestei tárT.

288

Metodul de a paradosi inv8tAturile in limba nationalA cu ajutoruI acelor clasice, princare in epoca cea nouè fórte ail sporit luminare in lume, s'a incuyiiniat oi de Epitropie,trecénd subt Were impiedicArile care pe acésti sisteml aft impotrivit'o in acel period oinAvalirea nAprasnicilor intAmplArI care aft precurmat cursul inv6tAturi1or pAni la intór-cerea l's16strA din emigratie, sosim la epoca ocArmuireI vremelnicescI, subt a cAruia min-tuit6re inriurire impreunA cu P. S. Mitropolit, sin epitropul.

D-lor Vor. Costache Mavrocordat oi referendarul Aga G. Asaki, am aflat indemAnareintru aplicarea acestd sisteme in saele Moldovd, oi dupA trecerea a 7 anI de la deschi-derea gimnasid, s'afi vèslut ostenelele wistre incununate de dorita ispravA.

AjungAnd tinerimea scolasticit la grad de a putea invèta sciintele filosofice, noI in ur-marea organicesculuI reglement, am poruncit a se inflinta Academia.

Epitropia ne-a supus reglementul special a ramurilor de invèlAturA oi dupA cercetareaflAndu'l potrivit cu dorinta nóstri oi cu trebuinta de fag, nol am dat acestui act legiuita15utere intArindu'l cu Domnescu nostru Chrisov, spre a fi de povalA. Bine-cuvéntarea carede la Dumnesleil a chemat astAsll P. S. nostru Mitrop. asupra acestuI aoeftmént, stAru-iniele n6stre de a'l ocroti oi a'l spori mijlécele, a Epitropiei ingrijire de a-1 ocArmui dupAintocmitele legiuirI, sirguinfa profesorilor de a fi urmAtorI indatoririlor oi a tinerimdrivni de a se inzestra cu felurite oi folosit6re sell*, vor desveli nouè mijloice intelectuale,vor spori industria oi vor revèrsa asupra patrieI nouè isviire de fericire oi de slug, caredorite resultaturI vor O. fie cea mal dulce mAngiere oi muliAmitAD.

ApoI aft luat reglem. ramurilor de invèltiturfi, carele pe o perinA de catifea 'Il tinea unPagiii, oi l'ail incrediniat P. S. Mitropolit.

La auslirea acestor cuvinte pline de intelepciune oi de ingrijire pentru luminarea flilorpatrieI, Mt& sala aft resunat de intreit sunet a Vivat Domnul nostruu.

Dupti acestea, oeslAnd cu totiI, D. referendar al Inv% D. Aga G. Asaki, aft rostit ur-mAtórele :

Prea Ind ltate Dómne,

aDupi sliva cea vrednicA de aducere aminte, and patria v'a urat de al di Domn oi pA-rinte, acésta este cea mal insemnati, pentru cA. cAtre acele titlurl vi se adaugA astAsIInume de aci luminettor, titlu cu care va ura pe I. V. vécurile viitóre, precum cu cunos-cinti se pAstréslA hare noI facerile de bine de DomniI eel vechI intemeiate.

In epoca cea mal inapoiatl a stat. Moldovd, de oi invèluitä de grele intémplarI, totuonu era neingrijitA crescerea tinerimeI. 4in Domn atAt de intelept oi urslitor a multor fo-losit6re oi luI Dumnesleft pldcute aoeslémAnturr, precum a fost Alexandru-cel-Bun, n'ailpregetat a statornici oi scelle, din al cArora Mu a eoit Mitropolitul Damian, care pentru asale rare saute, a fost chemat la Constant. de Patriarhul loan, oi dupl sfAtuirea urmathla patriarchie, imputernicit cu epistola sinodalA, a mers la Fiore* impreun4 cu Mitrop.Mitrofan, unde aft figurarisit intre teologil ceI invèlap. Dornnul Vasile I, la 1562, a In-temeiat o gimnasie la Cotnar, care era pe atund o politie inpoporatA, aft aoeslat acolobiblioteca, aii adus inv6Iall precum era filosoful Peutscher oi maiematicul Reticus, in-crediniAndu-le fiiI de boierI pentru invèl.Aturi. Vasile II, numit Lupul, a mal indeplinitacest ram, intemeiAnd la 1640 in cuprinsul monastirel Trel-Ierarchl, o gimnasie cu bi-blioted oi tipografie.

Asemenea oi din aceste scoll aft eoit invèlatI cu care ne putem lAuda, precunsi : Mitro-

289

politul DosofteT, Eclesiastic Cuvios si Poeta bisericesc, Vorn. Costin Miron, istoriografulMoldoveI, Logof. Evstrachie, legist insemnat, si vrednicul Mitropolit P. MovilA, frateleDomnuluT ocArmuitor, a caruia sciinte temeInice si sfAnt caracter, era in stare a inaintasi a indeplini Invataturile nationale, dar nevoit de invaluirile politice a'sI parAsi patria, el'sT-a aflat in Rusia strAlucit adapost. Chievul marturisind cunoscinta si meritul, Pei alesde al sail Mitropolit si aeademiile de Nowogrod, de Cernicof 0 de Moscva, sunt lul datórecu a lor uNire, precum si acea Antéia seminare in Rusia, care aa Intemeiat-o la Chiev.

In cit Ora acésta se ocArmuia de DomnI paméntenT, scedele nationale urma cu schim-bAtare sarta pAnA la invatatul Domn Dimitrie Cantemir, a cAruia serial se pot numaraintre cele clasice.

Dar ajungénd cArma guvernulut in mAni strAine, apoI o sistemi vatamatare intru ates'aii rAdAcinat, aseçlArnénturT de invataturA de paméntenT intemeiate s'ail desfiintat, sciin-tele si mestesugurile s'ail dat uitareT, singura limba elinesca era menitA a indeplini tataeducatia, in cAt cu. InvatAtura nationalA a pierit patriotismul, nouè moravurI si deprin-dere s'ai.1 introdus cu dialectul strAinilor, ramAnénd limbs maiceI pArasitA Intre sAtenI siputin lipsea a fi locuitoril acestei tad impartill in duoa deosebite natiunT.

CAnd pe rotunqimea pAmentultif inflorea civilisatia, ale sale raze cu anevole rasbateaasupra acestui orizont : de suflarea unor agere fortune se starpise ramul DafinuluI nationalsi asupra Moldovei inqestrate cu nenumarate °dare a natureT, plutea o negurA care tuve-lea de intristare si de orbire acésta frum6s6 pd.

In mijlocul unor asemenea imprejurArT, pronia aprinsléndu-ve in mima Sf. scantee asciintelor, a harAzit noua P. I. V. de madular la Epitropia scalelor, cAnd cu rivna si patrio-tismul P. S. nostru archipastor si D. Vornicului C. Mavrocordat all cercat reformareainvatAturilor publica ca un singur mijloc de mintuire morala, si cu imbunAtatireafiintel politice, ce s'ail hArazit MoldoveY, de indatoritoril si prea puternicii monarchT, ailrasArit pentru invatatura ei o noui epoca.

Drept aceea, la 1828, ridicAndu-se din ale el surparI gimn. Vasiliana, I. V. a'11 inte-meiat in ea sisteme de invatAturA potrivite cu acele care astaçlT se numarA pe la natielemegiesite, aded a inveta sciintele in limba patrief, incepénd de la cele elementare OMla incheerea clasurilor umaniare. Lipsa cartilor de paradosire si inmute IngreunArI n'aìicurmat sporul acestuT plan. Indemnat si povatuit de intelepciunea I. V., personalul pro-fesoral 11 urma cu statornicie, in cAt dupe un curs de invatAtura. de 7 anT, acel tinerTcall s'aii crescut cu cheltuiala scéleT la inst. gimnasia!, statornic urmAnd studiile, acumla incheerea trecutuluT anuluI scolastic a savArsit filologia, limba latina, geograf. chro-nolog. aritmet. catichisnd. ist. biblica, retorica, poesia 0 archiologia si ail ajuns in starede a putea asculta filosofia.

In cursul acestor anl, 3.420 de finer' pe rénd s'aii impartasit de invatatura scélelorpublice aicea in IasI, si pe la 6 scale tinutale inflintate de la introducerea reglementului.

6 din ace maT vrednici elevI s'aii trAmis cu cheltuiala StatuluT la univers. si academ.din Viena. Atestaturile gim. Vasiliane aflAndu-se potrivite cu a Ion sciinte, acele academiTail primit pe tineriT moldoveni de ascultatorT la clasurile filosofice si technice, unde ase-menea fAcénd examen ail cAstigat intru tate marturif de eminenta.

La indemnarea EpitropieT, din deosebite partI, s'ail adunat barbatT vrednicl de a para-dosi inalte obiecturl sciintifice, a caror paradosire pina acuma a si urmat de la trecutulanuluI scolastic de o-datä in cuprinsul gimnasid.

19

290

Din porunca I. V., cinstita Epitropie cu impreuna lucrarea nouluT eT mAdular D. Vist.N. Canta, a pregatit locasul muzelor.

Aceste conjurate de ate ale lor atributurT cu incredere intre astaslI in acest templuce Ji s'ad sfintit, spre a inavuti pe tinerime cu od6rele cele maT pretielse si maT trainice avirtutei si a intelepciuneT.

Pentru de a ajunge la acel mAntuitor seopos, I. V. all' bine-voit a legiui provisornic ase-sleméntul de organisatia ramuluT de invetAtura, pAna cAnd aplicatia va al-Ata cele de cu-viintA.

Coprinderea acestuT _reglement in privirea materiilor ce se vor paradosi, este urma-t6rele

(Urinéza cetirea capuluT I din reglement).

Cu acest fel de rAnduiala se intemeiazi astAsIT la resAritul EuropeT un aseslemént deinvetatura, care subt inriurirea Sf. sed simbol, va reversa asupra doritorilor drépta lu-mina, va sAdi in inimile lor simtirT de virtute i va povAlui mAnile lor cAtre folosit6remestesugurT.

Subt povetuirea acestor rAnduelT, pAzite cu sfintenie de D-nii profesorT, i carora eT incuget juruesc credinta, tinerimea fAra a se insträina, va putea incepe si a indeplini totcursul de invelAturA.

In acésta academie avem incredere, ca parintii vor fi martorT de sporul i hnbunatitireafiilor, biseriea IT va adapa cu ale sale sfinte invetAturT si societatea va cAstiga folosit6remidulare, ea este singurul scopos a acestui aseslem6nt carele '1 dat, pregatit si infiintatde I. V. se va impodobi in vecT cu numele de Academia Miliclileancl, intru memoria sislava str.AlucituluT el urOitor i drept semn al recunoscinteT ce ye este dat6re patria*.

Un.entusiastic : SA trAiasca P. I. nostru Domni SA trAiasca MihAileana ail resunat de9 orT din fundul inimeT uneT tinerimI aprinse de rivna invetaturilor i recunoscetdre fa-cerilor de bine ce li s'ai1 pregatit. LacrimI de duiosie ad versat asupra fete betranilorparintY, carT ad multamit PronieT cA ved prin asemenea mijhice incbezesluità fericireafiiilor, i streinil, pretuitori until asemenea bine, ad marturisit aevé a lor multamirT.

P. I. Domn cu toff poftitiT, aù bine-voit a visita t6te apartamentele, dormit6rele, salelede stadia, clasurile, cancelaria si archiva Epitropiel, trapezarul, sala sAnAtAteT, garderoba

cAte atarna de acest aseslemént, urzit dap& pilda acelor mal nemerite in Europa, si totiad marturisit a lor multAmire, pentru buna randuiala, curAtenia si exactitatea cu carepretutindenea este organisat.

Dupti purcederea M. S., ad urmat .pentru poftitiT boierT, pentru D-niT profesorTelevl o gustare, la care s'aii facut tuasturT in sAnAtatea strAlucituluT urslitor al AcademieTsi al impreuna lucratorilor. Séra zidirea Academiel i arcul aü fost iluminate.

In acest chip a urmat inauguratia uneT Academil de inveptura, a cAreia principil suntmenite a reversa asupra némuluT moldovenesc o dreptA laminare, a forma barbatI folosi-torT si in stare de a sluji cu spor patria.

Dam in anexA hrisovul de fundatiune al Academiei MihAilene ").

TreT sliIe dupl aprobarea data de M. Sturdza, ea noua Academie sa se numésca Mihai-

*) Ve()i anexa de la acéstit paging.

291

leana, si a duoa-çli dupi solemnitatea inaugurare! eY, G. Asaki convéca comitetul Acade-mic in 17 Iunie 1835.

Acest Comitet compus din G. Säulescu, V. Fabian, Major Singuroff si G. Asaki, fiindnecomplect, incheie jurnalul No. 1, prin care constatá ca n'ad putut alege in acésta §e-dintä pre eSeniorulo, adeci Decanul Academia dupa cererea Epitropiei. ApoT Comitetulse crede incomplect pentru de a e tractarisi despre mijlócele si m6surile de a intrebuintapentru deschiderea invätäturilor dupd programa insemnata. Drept aceea, fiind-ci acelmal multT din elevl si uniT din scolarii extern1 nu ad insusirile cerute prin art. 159,privitor catre gradul invätatureT lor, apa spre a-I pregati intru acésta, s'ad socotit decuviinta urmatórele :

Vacantele ordnduite vor fi in acest an numaI pentru cursurile ordinare;

Tóte cursurile extraordinare vor incepe indati si vor urma in cursul vacantelorpana' la acele viitóre;

In cuprinsul Academia se vor aseda 2 clase sub nume de pregeitiOre, in care sevor imparti dupä a lor putere eleviT institutuluI si ce! noul externT scolarT spre a invilta :gramatica romana, limba latina, geografia, aritmetica, catichisis si caligrafia ;

In aceste duciä clasuri vor paradosi D. Draghinici de la 8-10 diminéta, D. Stavratin tilde dilele de la 8-10 si de la 2-3 dupe amiaçli, Sf. S. Pdrintele Ion Micul catichetaLunea, Miercurea, Vinerea si San:lata cate 2 pe in fie-care clas de la 3-4 dupe prandMiercurea si Sambata, iar de la 8-10 diminéta LunT si Vinerb. Preotul Atanasie de labiserica Academia (TalpalariT), a fost ales de Comitet «ca sa implinésca provisoria dato-ria de Efimerium la institut».

Disposillunea de sus a Comit. Acadetnic ne aréta a nu se gäsea ind scolarT pentruclasele umani6re. Comitetul voia den! sa implinésca golurile din clasele 1 si 2, pregatindun numär dintre scolarT in timpul vacantelor.

*

In 18 Iunie 1835, Comitetul Academic, sub presedinta VorniculuY C. Mavrocordat,primesce aprobarea incheierilor sale anterióre, si ja nouä dispositiunT.

Una din acestea hotdrasce ca Facultatea fiilosoficA acare pana acum s'a paradosit pro-visornic» la gimnasiul Vasilian, sa rämana acolo pana dupa examen.

Se hotarasce si tinerea examenelor pentru semestrul al II-lea, couform art. 130 dinregulamentul nod.

La 25 Iunie, Comitetul se aduna iarasT sub presedinta VorniculuI Mavrocordat, si janouè dispositiuni prin jurnalul No. 5.

Intre acestea notan'

Impärtirea orelor de clase provisoria s'ad hotärit: top' profesoriI ordinarI si extra-ordinarT vor preda cate de 2 orT pe sOptämana cAte o ora si jumätate. Prof. de matematicIva preda tusa de 3 orI pe sdptdmana ;

Iancu Stavrat este numit profesor de limba francezi pentru eleviT miel.

-- 292

La 29 Octombre 1835, Epitropia adresézi DomnitoruluY un raport in care di sémi destarea scedelor pe anul acesla scolastic, care a avut de a lupta ca Vote intreprinderile nou6.

Dupe raport se constati ci in Iasi ati urmat saele 322 de copil si pe la tinuturI 487,inslestrat cu cunoscinta gramaticeI a maiceT limbe, a dogmelor crestinescT, a

elementelor geogralleI si a aritmeticel"». 87 scolarT in clasele gimnasiale (tag petrecut filo-logia rominése,A, ac,ea latinA, chronologia, matematica pani la algebra.", catechisis i geogra-

fia specialä. Unii s'atl dedat la invèlarea limbeT elene, aceleT franceze, germane si rosiene.26 scolarT ail intrat in clasul filosofieT, dintre earl" 6 pe cheltuiala statuluT urmézi laViena. a50 grmanT se cresc la Vasiliana, iar la institutul Academiei 40 de fil de dregtorT.Numèrul total al scolarilor din lasT si de la tinuturT cu 149 de fete de la noua scedi defete s'ai1 urcat in anul acesta la 1.013 scolarl. Epitropia constati apoi lipsa de localesuficiente i multumesce DomnitoruluT ci in cil6toria lui prin pa a visitat Vote scedeletinutale. Il mal multumesce pentru cA a asistat la examenul ultim a claseT de filosofie.Epitropia declara preocupat mereil cu formarea c,andidatilor de profesorT. Cons-tati cu mângaere cA scedele aü dat deja mal multi impiegatI prin cancelan!; ci unii s'atiapucat de nego i ci «in acésti vreme dorul lunainirei obstesci aU inceput a spori intretinerime. Epitropia termini rugind pe Domnitor si resplitésci pe profesoriT G. Sèulescusi V. Fabian, cariT s'aflati slujind de la intemeierea saelor nationale la anul 1828, peTheodor Verescul, care servi tot d'atuncea, pe Vasile Peltechi, Samoil Botezatul si presecretarul Manoil Mavrodin, in serviciù de la 1831. Epitropia recomandi egalmente Dom-nitoruluT pe Vasile Paulini, foaul profesor din Focsani s'acum la gimnasiù, si pe profe-sold! scòlelor tinutale Ion Zaharescu, Toma Giusci, Ion Nanul, Ion MartinovicT, implinitorde pedagog, i pe pedagogul G-h. Petrupl. In dosarul No. 20 curent, Arch. StatuluT nuaflim ce urmare a dat Domnitorul la acésti anafora ).

Examenele claseT de filosofie se tin tocmaI la 1 Octombre, 11 ore diminéta. G. Asakiconvoca pe top' profesorii AcademieT i ai gimnasieT si fie de fati, cid va asiste Domni-torul *).

Noul institut de fete, avu primul examen public la 4 Maiti, in sala gimnasiuluI Vasifian.Pubficul care don i si asiste la acésti solemnitate, fu alit de numeros, in cit se simti

nevoe si nu se permit& intrarea n sali cleat cu bilete speciale.Iati darea de sémi a acestei serbfirT scolare«In acésti sl.i s'ail gent in sala gimnasier examenul public al sc51eI de fete in finta

DomnitoruluT, strälucitul urslitor al acestuT asedémént, a M. S. D6mnei, a EpitropieT, aacelor Anthill dame a boierilor i strèinilor din Capitali, precum si a until' mare numér depersone.

aGitirea sAlei, expositia feluritelor lucrurI de mini si a fetelor scolare impodobite cughirlande de fief i cu esarfe cu vopsele nationale, infitisa o interesanti privire.

aDupi sosirea P. I. Domn, scolarele aU rostit inteun glas sfintele rugiciunT, dupicare Zoita, fiici de 10 ani a repausatuluT Econom Eftimie, a rostit urmitorul cuvént

*) Itanguri boeretiff la profesod.La archiva StatuluT se plistréztt sub No. 87 curent, un dosar al EpitropieY InvW.turilor din Mol-

dova, cuprindend petitiunT i luartrY dintre aniT 1835-1847, relative la hitritzirT i cererY de ran-guff boeresa la profesorT.

**) Dos. No. a curent, arch. StatuluT, fila 187.

293

Proa Indltate &maze,

De când pArintesca i intelépta ingrijire a I. V. pentru statornicirea binelui patrieI adrespAndit a sale raze si asupra n6strg, Gicele credinciosilor Vostri supusT, acesta este sliva&I:Aga in care ni se infátosésl& doritul prilej de a depune inaintea I. V. pirghia sirguintel,ce de la aseslarea scèleT n6stre, in curs de 6 lunI, cu bine-cuvéntarea InaIt P. S. nostruArchipAstor si sub povetuirea cinstitei EpitropiT, am intrebuintat intru astigarea cunos-cinteI indatoririlor crestinescI si a acelor potrivite cu casnicele indeletnicirI.

In acest timp neindelungat, sporindu-se ale nestre mijlóce morale si materiale ale vie-tuireT, s'ad umplut de mângiere inimile plrintilor nostri, care astAsli cunosc inavutireafiicelor cu slestre statornic5, menit& a inchega sirul fericirei sociale, ce va reversa asupraLuminatului el urslitor, a n6strä i a viitorimei bine-cuvéntare, ces mai preti6s1 si maidorit& mostenire a unul nume hotirit a trill in vecI in inimile Moldovenilor *)».

Ad fost examinate 72 de fete din religie, anteiele cunoscinle, aritmetica, scrierea dic-tando iqicerea fabulelor de rost, cum si diferite lucrArl de mil* (din care s'ad veslutsirguinta profes. PArintele Economu Ion, Samoil Botezatu i Madama Elisabeta», c&roraDomnitorul le-ad arAtat multumire, bine-voind, spre a da o non& dovad& ingrijirel sale,dupä ce ad impärtit premil la elevele cele mai bune, sa punA scóla fetelor sub particularaprotectie a M. S. Winne!.

Institutul alipit pe lang Academie, se aft& in primele lunT ale anuluI 1835, tot subprovisorul Tholhausen. Acesta in August 1835, d& me multe raporturi relative la in-tretinerea localuluT si a internatului. Intr'unul din aceste raporturi, de:la 12 Iulie 1835,se jeluesce citre Vorn. C. Mavrocordat, unul din EpitropT, ci Asaki vrea inlocuésci.cu D. Crassa, (maitre de langue italienne) ").

Indat& dup& inaugurarea AcademieT si a institutuluI sed, dar mal ales in Octombre1835, scolariI afluirl in numer relativ considerabil, de 6re-ce preste vre-o 60 de scolaristrAmutatI din scéla VasilianA, mal fur& primiti alp 40 la inceputul noului semestruscolar 1835-1836, acestia abandonAnd pensionatele private.

Negresit cA nu numai superioritatea studiilor ce putead afla in Academia cea nouà, adatras pe cal 40 de fil de boieri de prin pensionate private, ci i imprejurarea el pe lingAcademie in ttimna anului 1835 s'a deschis un nod internat gratuit pentru fiii de func-tionarI si de boieri, reminend la sc6la Vasilian& internatul mai redus pentru copiii depärinti scApAtatT admisT prin concurs.

Noul an scolar incepe sub cele mai buneEat& programul materiilor si al orelor al scelei normale din Trei-IerarchT :

*) Alb. rom. No. 36 din 1835.**) In Octombre af%m In adever provisor pe Crassa. (Dos. No. 27, curent, Arch. Statulta).

TABLO-CJal imp5r!irel ceasurilor peste Opt6mana pentru obiectele ce se paradosesc in scOla normala din CapItalà, in monastirea

Trei-Sietitelor, pe semestrul anulur 1835-1836

Dosarul No. 18 curent, (archiva StatuluT), fila 638.Ceasurile cate paradobeote fieote-eare Profesor pe septemana: 18 S. S. Economu Joan Mielu. 31 D. T. Verescu Cu adjunctul seu Simionescu, (limba romana, limba latina).

9 D. V. Peltechi, (gramatica romana). 18 D. F. Ghetu, (geografla oi aritmetica). 16 D. V. Adler, (caligrafla si desemnul).

I.MLELE CLASUL LANCASTRU 0 R E CLASUL I NORMAL 0 R E CLASUL II NORMAL 0 R E

LuntInvetatura elementara, catire oiscris6re . 8-11

Gramatica romanésca.Cetirea latina.

d. a.

8-9'h9,4-11

Geografla .Aritmetica

d. a.

8_91,9,4-11

Numeratie 9-4 Caligratla . 2-4 Catichisis. 2-4

Sfintele rugaciunT 8-11 Geografla . 8-914 Sintaxul roman. 8-9'4Mar VI

Aritmeticad. a.

9,4-11 Elemente latine.d. a.

91 2-11

Antaile cunoscinte 2 4 Catichisis. 2-4 Caligrafia. 2-4

Mercar!. . . .

Cetirea oi scrierea 8-11Ca Lunl

8-91/,9'4-11

Geografla .Aritmetica

d. a.

8-9%9' 2-11

Inceputul aritmeticeL 2-4 -4 Desemuul. 2-4

8-11 Geografia 8-9% Sintaxul roman. 8-9%Aritmetica 9'4-11 Elemente latine. 9V2-11Jo! Ca Marti d. a. d. a.

2-4 Desemnul 2-4 Aritmetica 2-4

Cetirea, scrisarea, numeratia. . . 8-11 8-91/4 8-9%Vinerl.. . . . . Ca Lunl

91/2-11 Ca Lunt.914-11

Antaile cunoscinte . 2-4 2-4 2-4

Sfintele rugaciunT 8-11 Geogralla 8-9'4 Sintaxul. 8-9V2

Sambata . . .Aritnietica

d. a.94-11 Element° latine.

d. a.9,4-11

Aritmetica 2-4 Aritmetica 2-4 Desemnul. 2-4

Numeral scolarilor, 103. Numeral scolarilor, 41. Numdrul scolarilor, 24.

Dtm aci asemenea noul program §i orarit pentru cele duoè prime clase de umanióre i cursurile extraordinare in Academia Milaileani

TABLOCJal oblectelor ordinare §d extraordinare, care so urméza in Academia Mihillleanii in cursillo de iarnii 1835-1830

Dos. No. 18 curent, archiva Statului, fila 553 si 573.NB. In acestasI Dos. la fila 636, exista un alt Tabloll de Impartirea orelor a AcademieT Mihailene pe 1835-1836, cu putine modificart Observan.' numaI ea In acest program

este in tate dilele musica vocala de la 6-7 ore.

WLELE CLASUL I O R E CLASUL II O R E LECTUI EXTRAORDINARE O R E

Ingineria 10-12Sintaxul roman. ,Grramatica latina .

8-9% Geogralla .91/2-11 Limba grecésea

8-9%9V2-11

Literatura elinésea.Zugravitura istorica

11-1211-12

LunI . d. a. d. u. Limba francesa cl.I 4-6Geografla . 2-4 Aritmetica 2-4 Limba rosiana 4-6

Limba Rallan. 4-6Desemnul Unjan 11-121/2Limba grecéseil. 8-91/2 Chronologia ist 8-9,/2 Limba germana cl. II. 11-121/2

Martl.Aritmetica

d. a.91/2-11 Filologia romanésca . . . . . .

d. a.91/2-11 Limba francesa el. Il .

Limba germana cl. I4-64-6Istoria biblia. 2-4 Geografia 2-4 Literatura francesa. 4-6

Inginerm 10-12Sintaxul roman. 8-91/2 Aritmetica 8-972 Literatura elinésca . 11-12Gramatica latina . 914-11 Istoria Sfanta. 9112-11 Zugravitura 11-121/2

MercurI . . . . d. a. d. a. Limba francesa cl.I 4-6Geografia . 2-4 Chronologia. 2-4 Limba rosiana 4 6

Limba italiana 4-6Desemnul liniar. 11-121/2

Gramatica lalind 8-9% Limba germana el. II. 11-121/2Istoria biblica 8-11 Filologia 91/2-11 Caligrafia . 2-4Jol. d. a. d. a. Limba francesa cl. II. 4-6Recreatie. Recreatie Limba germana. 4-6

Literatura francesa. 4-6

Aritmetica 8-11 Gramatica latinaChronologia ist

8-91/291/2-11

Ingineria .Literatura elinéhca

10-1211-12

VinerI . . . . . d. a. d. Zugravitura istorica 11-121/2Limba grecasca 2-4 a.

Aritmetica 2-4 Limba francesa el. I 4-6Limba italiana 4-6

Sintaxul roman. 8-91/2 Limba grecasca. 8-21/2 Limba francesa cl. II. 4-6Gramatica latina. 3'/2-11 Istoritt Sfantit. 01/2-11 Desemnul liniar. 11-12Sambata . . . . d. a. d. a. Limbo germand. 4-6Aritmetica 2-4 Gramatica latina 2-4 Literatura francesa. 4-6

296

In vedere cu programul celor duo6 clase umani6re, se aleg in 28 Octombre elevil pre-gatiff in vacanta, precum mai sus vNuram.

Orin jurnalul ComitetuluT academic No. 10 din 28 Octombre 1835, amintindu-sepunerea la cale fäcuta la 1 Iulie 1835, prin care s'ail facut pentru elev! 2 clase pregati-Uwe spre a Inv* in ele obiectele neaparate pentru de a putea urma cursul ordinar ran-duit prin reglement, acum comitetul cercetézi eleviI din aceste 2 clase pregatit6re,dispune a se alege din a 2-a clasi 21 de scolarI mal bunT, pentru a forma din eI clasa Ide umani6re, dandu-li-se de profesor! Seulescu 0 Fabian pentru fllologie, matematica

latina. Elevif mai slab! vor rèmanea tot in clasa a 2-a *)».

Tat& lista exacta a personaluluI didactic pe 1835-1836, in Ia§I :Profesor I al claseI elementare din Tref-IerarchT, T. Verescu.Adjunctul clase! elementare, Nestor Simionescu ").Adjunctul clase! I normale, Iancu Stavrat, (cu léfA 1.800 10).Profesor al clase! II normale, FotacheProfesor gimn. filosofie, Pach. Sèulescu.Profesor al 2-lea al gimn. i filosofie, Pach. Fabian.Profesor de filosofie Eftimie Murgu ***).Profesor de leg!, acum de germana i latina, Flechtenmacher.Profesor de latini in gimnasiù, Nicolae Draghinici.Caticheta clasurilor normale, Par. Economu loan.

gimnasiale, Medel. Verescu.Profesor de limba rosiani la Academie 0 a gramatice! romanescT

(400 lei).Profesor elem. al limbeI francesa, Malgouverné, (3.600 le!).

literature! francese, Répé, (7.000 le!) *).limbel germane, Medel. Samoil Botezatu.de zugravitura,

inginerie, Maior Singurof., limbs eleni, Ghenaton.

literatura elena, Cuculi.desemn, architectura i geometrie, Fraivald.caligrafie la Academie i norma, I. B. Aldler * )

latine, Peltechi,

*) Dos. No. 86 curent, archiva StatuluY.**) Era i pedagog la Trer-Ierarcht VeslY Dos. No. 54, fila 35.

***) D. Xenopol In memoriul sad asupra Invatam8ntuld superior In Moldova, 1. 111Ane cam InIndoialli déca Murgu a trecut de la sc6la Vasiliana. la Academie, oil décit dupe cum 't-a afirmatD. Nicolae Ionescu numaY cat a dat examen cu scolariT s61 In semestrul I la Academie, 'apoY s'arfi dus din list NoT afirmara, ca i vechiul profesor N. Mactirescu, cS. Murgu a continuat cfit-vatimp cursul saa de filosofie la Academie, cum dovedesce acésta jaiba luY Gh. SUM cAsculteitorfiloso fief.» de la TreY-IerarchT, cer6nd In 1835, Octombre zo, O. fie stramutat In intematul Acade-mieY, uncle se e invéfei elasul filoso fief». Dam tntréga petitiune In anexa.

****) A succedat luI Victor de Lincourt, profesor de literatura francesa la Academia din Ta!!,r4osat In ri Aprilie 1835. Era in téra de maY mult de 20 anY.

*****) L B. Adler era in 1835, Ocrombre, de 4 anY tutor al postuluY de tnaltit caligrafie, desemnde planurY topografice la scóla din la!!. S'a tmbolnavit 0 a fost tnlocuit cAte-va lunT de Peltechi,pers16ndu'9Y léfa pe 18 lunY. (Dos. No. 54, pag. 7 0 24, archiva Statuld).

297

D. Vasile Paulini, profesor al gimnasid.Léfa doftorului harazita pentru ajutorul scolarilor stipendistI :Barbierul sc6leI cate 30 leI pe luna, de la 1 Iulie.Ceasornicarul sciáld cite 20 lei pe luna, de la 1 Iulie.

La sccila fetelorProfesor al clasultlf elementar, D. Samoil Botezatu.CatiheteT, Economul loan.Dascilita cusatére, Madama Elisaveta.Maica priveghetóre (Susana Monachia), 30 leI pe luna.VAtaful, carele va fi si priveghetor, Iordache Gheorghiu.

Sccilele finutalc1 profesor de Roman, Pitar loan Nanu.1 Hui, Par, loan.1 ,, BotoaanI, care urinézA si de limba germana.1 » Bérlad, Pitar loan Zacharescu.1 ,, FocsanI.1 , GalatI, Pitar Toma.Lemne, luminad, argall la aceste scle *).

..

Credem util de a inregistra aci si personalul cancelariei scedelor si al internatuluT :Aga G. Asaki, referendar.Casier Spatarul Enuta.Secretar Medel. Emanoil Mavrodin.Scriitorul cancelarid si archivar, Aleen Mavrodin.Provisorul institutuluI de la 1 Octombre, Crasa.Trd pedagogT repetitori: Anghel, MartinovicI ai Malcod.George Petruta, vataf §i stolnic la Tre IerarchI.Un vataf si stolnic la Academie.Doui sofragil.Patru feciod cate 480 leI pe an.Pedelul Pintilie.Un comisionar de purtat pachetele.DouI bucatarY cate 600 10.O femeie la infirmerie.Patru randasT.Un portar cu uniforma de la dénsul.

De cfirti inca se ingriji Comitetul scolar.Comitetul a dispus si se infiinteze o comisie, care se va aduna in fie-ce Durninica la 10

*) Dos. No. 54. curent, (archiva StatuluY), fila 9zo.

298

ore dimineta si in fie-ce Jo! la 3 ore dupe amiaslY, pentru a face revisia rnanuscripteloralatuite de studiile elementare trebuitóre la clase.

Comisiunea va fi din sénul comitetuluI, adaogandu-se ca comisar Christia Flechten-macher

De toti factorii carI constitue scóla, Comitetul Academic i Epitropia ocupat custäruintä In decursul anuluI 1835. DécA corpul didactic '§.1-a fäcut ast-fel datoria, nuputem slice cA i guvernul din IasT facu tot asemenea a sa t'ata cu corpul didactic.In Dos. No. 54 curent din archiva StatuluY, vedem cat de anevoie 's1 primeail profesoriIlefile lor.

In 1835, aceste lefi nu eral"' platite pe mal multe lunI **)

Infiintarea internatuluY pe längl Academie era prevèslutä ind de la finea anulu11834,de óre-ce in Dosarul de la archiva StatuluI pe 1835, cu No. 112, airara petitiuni solici-tand admiterea in acest iuternat de bursierY gratuitY. Cea petitiune din acestdosar cu data din 1 Ianuarie 1835, este a lui Aga Gh. Hermeziu, in favórea fluluIPärinti! functionarI aveail dreptul asesle copilul propriä sea chiar i vre-o ruda deaprópe. Esta ca dovadd petitiunea din 10 Septembre 1835, a CluceruluT Alexandru Po-povicI Urechiä, catre cinstita Epitropie a inväjäturilor publice din Principatul MoldoveI

Clucer Al. P. Urechlii, citen gludecAtoru IlnutuluI Neamiu

Jaib«Asa precum dupe aseslémént este hArAzit acelor aflätorY in slujba patriel a avea la

institutul elevilor cate un copil pentru Invätätur5, cu pleaciune rog pe cinstita Epitropiea primi la acel institut pe nepotul mea Neculai Grigoriu, fiul D-sale Paharnicul Costa-che Grigoriu ***).»

Décä. la intemeiarea internatului de la scóla VasilianA, G. Asaki gäsisemicsoreze nedreptatea Regul. organic de a nu se primi in acest internat decilt fit de boierYsi de functionarl, primind totusY in acelas internat, prin concurs, si cäjI-va copiT de 6menIscäpatarf, acum, cu infiintarea internatului special de la Ac,ademie, G. Asaki nu Ole säimpedice alegerea i separarea in acest internat a fiilor de boierI si de functionarY si re-legares, óre-cum, a fiilor de negutätorI si de 6menI maI de jos in internatul redus, carese va mentine apoY la TreI-IerarchI. Scriitorul acesteI istoriI '01 aduce insusI amintede neconsiderarea in care interna de la Academie, aveaft pe internii de la Trel-IerarchI,carI veneail ca externI, adusI de pedagogY, sa frecuente cursurile de la Academie.

*) (Dos. No. 86 curent, archiva StatuluY).**) Dosarul citat, pag. 7.

***) Dm ca curiositate In anexl scris6rea In timba grecésc i cu traducere a luY Ion SturdzaV.V., (cum semn6z1), In fav6rea a 2 copiY rude Costache Ghica i Gheorghie Sturdza, spre a fipriimift In internat. Domnitorut M. Sturdza, apostilézit favorabil acéstl cerere In 9 Noembre1835. Clucerul AL Urechitt a fost tattil autoruld acesteY citrtY.

299

Despre seminariul de la Socola, nu afldm nimic deosebit de semnalat pentru 1835.O sc6la sitésca exista in acest an pe mosia Flämansli, a DomnitoruluI Mihaiii Sturdza.

Acesta o inspectéza In 25 Maid 1835 *).NumaI studiile literare nu preocupa pe Epitropia scedelor din In". In adevèr, in 26

Noembre, comitetul academic, spre a pune in lucrare un articol din regulamentul sccile-lor relativ la infiintarea uneI scede de agronomie si de osebite mecanice si technice Inv&täturT, cere EforieI

A se alcatui cu un barbat vrednic de a Indeplini intru acésta conditiile cerute ;De a chiAma pe candidatul Filipescu de la institutul din Wiirtenberg, unde, dupe

instructiile date, trebue si fie sev6rsit Inv6tatura agronomieY, ca sa fie numit adjunct inacésta slujba

Acest nog institut agronomic si mecanic, se va aser,la Pe o mosie, care sa infälisezeOle materialurile i Inlesnirile pentru practisirea tinerilor In deosebilele sus ardtate ra-murI **).

Chiar i directiunea de dat invètature" fetelor nu scapä din bigarea de séma a autori-tätilor scolare. Ele von ca directiunea acésta sa fie spre invètarea de meseril. De aceea,la 28 Decembre 1835, Epitropia face contract cu un politechnic i cu sopa sa, angajatide la 1 Ianuarie 1836, la institutul fetelor din Iast Politechnicul se angajézi a predaCate 3 césurI pe (;li : modelurÌ de céra a tot felul de p6rne i fructe, facerea florilor finedin materiT, vopsitul cordelelor, sp6latul de horbote si blonde, vopsitul acestora, spèla-tul, vopsitul, curatitul i incretitul penelor, scóterea petelor din ori-ce materie, lucrulfigurilor din solcJI si tot lucrul de carton, precum i alte ale industrie" i economieI cas-nice.

AcestasI politechnic se obliga a Inv6ta si pre stipendistil gimnasieT mestesugul c,arto-nerieT.

Solia sa se obliga a invèla fetele se faca capele, bonete, berete, tom", päläriele, frize,baiadere, etc.

Sunt °prig de a invèta alte fete strdine deck scolariI *").

Glasa de inginerie ja o importanta deosebita In 1835.Generalul, inspectorul militieI principatulul Moldovel, in 8 Iulie 1835, cu adresa No.

1.380, inscrie Epitropie' multamindul a a primit in clasa de inginerie mai mull" ofi-cien i iuncarT.

EMä numele acestor oficien l : din tre adjutanti porocicul Stamatin si Por. Codreanu.Porucicul Pavlov dintre oficiril de front si Casmir idem, emenea PraporciciT Stata-

*) In 25 Maiii, plecand din Iag, In aceeag sli la ii ore, Domnitorul cu D6mna i Vornicul C.Mavrocordat, adiotantul Major Asaki i Proto-medicul Sakelarie, aii sosit la mosia Domnéscd.allirná.'nsli". Ad 'hail 1ntAmpinat Bas-boierul Th. Bals cu miff proprietarY vecinY i L000 desdtent

Curtea a mers la bisericti, apoY ad visitat sc6la satéscd. Aci un elev a rostit un discurs de oca-siune.

**) Dos. No. 86 curent, archiva StatuluY.***) Dos. No. 18 curent, archiva StatuluY, (pag. 600).

300

chi, Frunza, Danu, Crupenski, Mavrocordat, i iuncarii Ilie Stavrat, C. Gheuca, G. Pan-crate, Mavromate, Evgenie Alcas, A. Mavrocordat, G. Mivglu, Gr. Botez, IacovacheRanet, C. Duca, I. Costin, D. Miclescu, N. Chiriak, M. Catiki, G. Anghelichi, DimitrieAsaki, Manolache Palade, V. Sterian, I. Voinescu, Enache Arghiropol, I. Caiki, Enaka-che Christea, C. Frunza i Feldvebel G. Botesatu.

NB. Inspectorul militieI era Hatmanul T. Balq.

Din efemeridele anulul acestuia al cultureI Moldovene, amintim faptele urmatóre :Proprietatea MareluI Logota Tb. Bals, este numiti de la 14 Aprilie in loc de Ur-

gul Nog : Mihällena, in onórea luI Voda;M. Kogilniceanu a fost inaintat la rang de Cornet in acea§I i cu Principele Gr.

Sturdza, cu carele impreuni are a merge la invitatura in Franta ;

La 21 Aprilie acest an, sub No. 46, G. Asaki !Ilya& tot corpul academic si profe-soril in genere, ca Cu scolaril i stégul respectiv al scedeT, sa mérga la TreI-IerarchI, deunde va pasi cortegiul cu móstele si cu P. S. Mitropolit, spre a face obstésca litaniepentru neploarea ce urméza.

NB. Scolaril erafi duqI in fie-care an cu stelparI de la St. Nicolae la mitropolie, inajunul Floriilor ").

TÉR A MUNTENEASCÄ.Nu aflärn deosebirl esentiale in budgetul pe anul 1835, i de aceea nicI ci le repro-

ducem.Niel o prefacere de remarcat in personalul séú programele scedelor muntene in 1835.Budgetul ce vom reproduce insi pentru anul 1836, va avea si aréte care a fost orga-

nisatiunea acestor scede 0 pe ultimele lunI ale anuluI 1835, adecfi pe primul semestru alanuluI scolar 1835-1836.

Intre nouele crealiunI proiectate de Eforie, afläm una, care suntem linutI a o inregistraaci. In August anul 1835, cu anaforaua No. 406, la indemnul de sigur al luI P. Poe-naru, eforiI Alex. Filipescu i Balaceanu, cer invoke de la Domnitor si publice un jurnalin limba rominésci 0 in cea frantuzésca, sub redactia EforieI pi sub ingrijirea directo-ruluI. Acest jurnal va avea numirea : cMuzeu de literaturä i industrie.» Dam integralad Oisul raport catre Domnitor, din care cititorul va afla scopul frumos ce'qI propu-nea redactiunea furnalulta, cat 0 mic,116cele pentru suslinerea luI.

Prea Inealate Démne,

cCu intinderea inv6iaturilor obSescI se face din ce in ce maI simtitóre trebuinta de ase publica atat luceirile de literaturgi §i de industrie ce se sivérqescti intre alte neamurIluminate, cat i resultatul aplicatieT acelor lucrar in $éra nóstra.

*) Alb. rom. No. 45 din 2 Iunie 1835.**) Dos. No. 55 curent, archiva StatuluT).

301

Acésta trebuinta se pate implini numaI printeun jurnal ce s'ar alcatui intea-dins oi s'ar publica regulat la vreme hotarita. §i fiind-ca pentru asemenea foI publicegustul cititorilor nu este in destul desvoltat ca sa se pat& int6mpina cheltuiéla numaIdin prenumeratil, Eforia a chibzuit cà s'ar putea intémpina fondul trebuincios pentruacésta publicape, cu ajutorul ce s'ar da atat din casa scalelor, cat oi din alte case oboteocI.

Prin urmare, Eforia plecat supune la malta judecati oi hotarire a MarieI Tale urmi-térea chibzuire ce s'a facut pentru intocmirea unul asemenea jurnal, oi pentru mis116celeprin care s'ar putea intémpina cheltuelile trebuinciase la acésta.

Jurnalul va avea numirea cMuau de literaturä oi industrie.» Se va publica de 2or! pe luni in limba romanésca oi in cea frantuzésca, pe o call in formatul hartiei Leon;

Redactia se va face In cancelaria Eforiel scalelor, sub ingrijirea directoruluI ;Acest jurnal va cuprinde articole: Despre lucrarile oi observatiile fisice oi literale ce

se fac atat la alte némurI luminate, cat oi inteacésta téra, in deosebite ramurI ale aoe-tsléménturilor de folos obotesc, precum in scale, la spitalurI, in aotietAIT industriale oi alteasemenea.

Cheltuelile pentru publicatia acestuI jurnal in 2 limbi oi pentru figurile litograficescI,call se vor addoga la text, dud va cere trebuinfa, se socotesc a se vor sui pan& la le!12.000.

Pentru intémpinarea acestor cheltuell, Eforia a socotit ci ar fi de cuviinta al se deamiqlóce de la casele aoeslèménturilor oboteocI, in a carora trebuinta mar cu girl se alcä-tuesce acest jurnal.

Pe acest temeiù se propune dar urmatarea analogie de prenumeratie, pentru o sumade 300 de galbenI impératescI pe an, aded plala prenumeratieI pentru un exemplar pean, fiind hotarit cate 2 galben1 oi prenume.andu-se scalele pe 35 exemplarein pret de 70 galbensi

SpitaluriIe pe 25 exemplare in pret de 50Mitropolia , 35 ,, ,, ,, 70Episcopiile 45 ,, ,, ,, 90Sotietatea de agricultura pe 10 exemplare 20Se aduna o suma de 300 galbenI

care fac le! 9.450. Lipsa pan& la 12.000 leI se nadajduesce a se indeplini din prenume-ratiile ce se pot face pe séma departamenturilor administrative oi judecitorescI. Intr'a-cest chip fiind asigurate miftcele de intémpinarea cheltuelilor trebuincióse, jurnalulacesta va urma regulat oi eu migocul imparprel exemplarelor pe la cele maI insemnateaoepménturI oboteocl, se da prilej de a se intinde cunoscinta de lucrarile ce se fac, sétl cetrebue si se fad in folosul oboteY, oi fieo-care dinteaceste aoeftménturI pate intrebuintaacest jurnal in publicatia articolelor ce privesc la ale lor lucrarI oi observatiI.

Alex. Filipescu, ?tefan Balciceanu, P. Poettaru.

No. 406. Anul 1835, August, BucurescI.

Asupra acestesteI anaforaIe, Domnitorul a pus resoIutiunea :«Se recomandariseoce in chibzuirea Sfatului administrativ extraordinar.» Pare a a

intaNiat solutiunea, cad jurnalul nu pate aparea decat in 1836.

Un farte important decret al DomnitoruluI Alexandru Dumitru Ghica, apare In istoriascalelor cu data din 5 Octombre 1835, sub No. 534.

Este recunascerea dreptuluI °multil de sciinta, a omulul de carte, si fie preferit la

302

slujbele StatuluT inaintea celuT ignorant boierit. Se pate c asemenea dispositiune sa fiecontribuit intru cat-va a face din scale pepiniera de solicitatorT aT posturilor publice, darnu este maT putin acésta o masurä, care in primii anT a fost factor puternic al cultureinationale, favorind scala romana i oborind privilegiul.

Eati acest decret domnesc :

Nol, Alexandru Dumitru Ghlea Voevod

Cdtre Sfatul administrativ

eLuand Domnia Mea cu dinadinsul in bagare de séma pe de o parte ca dreptateaobstescul foIos cere neat:drat, ca tinerimea, ce infra in slujba, sa fie preg,Atita cu invataturltemeinice i cu bune obiceiurY; iar pe de alta si scélele nationale de acum inainte pot aveatate miçllócele sa implinésca acésti trebuinta; am chibzuit, a la intrarea in slujbele Sta-tului, pe viitorime, sa se pue inainte atestaturile ce trebue sa aiba fies-care de la scald, sipentru cursul invataturilor ce ati %cut i pentru moralul sèí, ca dupä temeiul acestorasa facä stapanirea primirea lor in aceste slujbe. Sfatul administrativ extraordinar va facepunere la cale spre a se asesla si a se obsti acésta oranduiala D.»

Eforia scalelor dispune in mod definitiv in 1835, timpul la care afi sa incapa vacantelemar1, prin urmitarea insciintare

«Luandu-se in bagare de séma de care Eforia scalelor, ca vremea caldurilor luT Iulie,este timpul cel mal potrivit pentru vacantele scalelor publice, eel facut intocmire a seincheia de acum inainte cursul invataturilor de peste an la sférsitul luneT luT Iunie. Deaceea examenele se vor incepe est timp maT de timpuriti. §i fiind-cä Eforia doresce aface maT de obste cunoscut resultatul invatiturilor ce se urméza in scalele publice, dA inscirea obstésca, cA examenele particulare ce s'aft urmat, pe anul acesta in colegiul StuluISaya, se vor incepe la 17 ale acesteI lunI si se vor urma In tate çlilele pani la 28. In-teacele Oile totT scolaril se vor cerceta pe rand, la tate invataturile ce vor fi urmatpotrivit cu raspunsurile scolarilor, profesoril vor da in cancelaria EforieT insemnare degradul invataturei fie-caruia scolar, ca sA i se dea atestaturT ce i se cuvine.D

Eforia mal dispune ca examinarea sa se fad. pe rand alfabetic, i invitä pe parintI laaceste examene **).

Proiectul pentru intocmirea seminariului central din BucurescT, de care am vorbit laanul 1834, cercetat de Obstésca Adunare, a fost intarit de Domnitorul Alex. DumitruChica, in 7 Maiä 1835, cu ofisul No. 281, ce dam in anexa ***), impreuni cu legea prii-mitä de Obstésca Adunare.

Comitetul carantinelor prin jurnalul din 20 Februarie 1835, cu aprobarea Domnito-ruluT, dispune, cA «niel un tircovnic dintriaceT ce se vor afta invatand sciintele canénelor

*) Buletinul oficial al Valachid, No. 33 din 28 Octombre 1835.**) Buletinul Valachid No. zo.

***) Ves1T anexa.

*) Buletinul oficial No. 20.

303

bisericesd, in scólele statornicite in politia Bucurescilor 0 prin judete, dupa care eI sefac vrednicI darulul preotieT, si nu se chirotonisésca mal inainte pin& nu va fi indeplinit0 cu me0e§ugul vaccinarisitului. k$ drept aceea, fie-care din asemenea scolad, dupi ce'0 va indeplini cursurile sal& sale, apoI sa se indatoreze ca in vremea cand doctorulparteI loculuI, unde el se afla traitor, adeca in ora§ul Bucuresd, al vopseld 0 prin judeteal ocoluluT, va urma cu vaccinarisitul, sa merga impreuna ca sa i se arete de citre doctorIn cate-va stile chipul de cum trebue sä vaccinarisesci 0 el, 0 apoI sa aibi voie a se chi-rotonisi, supuindu-se ne smintit prin cine se cuvine tog ace0I scolarI pe länga invitaturascedel lor D

*

In 21 Iulie 1835, s'a complectat la internatul S-tul Saya, bursieril gratuip pfini lanumirul de 12, cu jurnalul Eforiei No. 400.

*

Din respect al mersului sciintific, anul 1835 nu este inferior celor din urmi. Inci la13 Ianuarie 1835, coustatam intocmirea und societätI agronomice. Buletinul oficial No.20, de la 20 Ianuarie acela§I an, anuntä acésta cslicénd :

(Cu multumire insciintam, ci in urma und jalbe indreptate catre M. S. pentru intoc-mirea und societag agronomice, Prea I. N. Domn a bine-voit a primi 0 a intari acestaintocmire folositóre. Acésta societate s'a constituit la 13 ale acestei lunI. D. MareleVornic 0 cavaler M. Ghica s'a ales preedinte, D. cavalerul Iacobsohn vice-prepdinte, D.cavalerul Scarlat Rosset prim secretar, si D-lor colonel cavaler Cämpineanul, Comisul qicavalerul Poenarul, directorut scólelor. D-ni! Mayer 0 Zukar madularI activi, din carese alcätuesce comitetul ocArmuitor al societätd.

«Rivna ce insufli pe madularele acestel societatl 0 protectia cea insemnätóre cu care M.Sa a bine-voit sä cinstésca §i sä incurajeze a0a un inceput vrednic de OM lauda, ne face anadajdui cele maI folositére resultaturI pentru lucrarea plimentului, care este temeiulfericireI norndelor.»

In 1835, doctoril Estiotul, Ioan Rasti, C. Alexandrid, A. Carazisul, N. Gusi, analisezaapa minerala de la Boboci *).

In Ia0, societatea istorico-naturall da semne de prosperitate.Domnitorul M. Sturdza donéza societäteI istorico-naturale din Ia0, o flora de 60 vo-

lume cu 400 de ic6ne colorate.Prin Albina rom. No. 22, din 17 Martie 1835, societatea aduce multamirI Domnito-

ruluI, cum 0 boierilor Aga Al. Balq, (al eI preqedinte), care 1-a donat 862 leI, Hatma-nultfl Gr. Ghica, pentru 1.725 de lei, Hatmanului T. Balq, pentru 1.242 de le!, consi-lieruluI de curte C. Balq, pentru 897 de lel, Spat. M. Cantacuzino, pentru 2.070 de lel.

Societatea vestesce ca naturali0i1 ceI maI slavitl aI EuropeI all primit a fi midularIai acestd societatI cu mare placere, 0 aù intrat in corespondintä cu ea, ficend cele malbine-voitóre hfirazid prin daruff, WI prin schimb, cu care se va inavuti cabinetul istorico-natural.

- 804 -

Principele Alex. Cantacuzino, inainte de a purcede din Moldova pentru Rusia, a da-ruit cabinetuluT de istorie naturald, o colectie de medaliT elene §i din evul de mijloc, cuc,are s'a inceput sectia de numismatica a cabinetului ').

Cabinetul de istorie natural se deschide publicului in tea Duminica, de la orele10-1 p. m. Un membru din societate va da explicatiuni ").

Societatea acésta din Ia§i, nu se marginesce la atdt, ci incepe a cerceta Ora prinsiuni sciinhifice. Mia in Maiii 1835, insärcinézi pe botanistul german Iulius Edel, sd facäo excursiune in Carpatil MoldoveT, pentru a aduna Flora mal ales medicald.

D. Edel a plecat din Ia§i la 3 Maiii, spre a cerceta, impretiod Cu un ajutor al ski, nunumaT palele rèsdritene ale Carpatilor i mal cu sémä CeahlAul, i punctele cele maIinalte ale munplor MoldoveI, dar §i malurile DundreI din cuprinsul MoldoveT, ale Siretu-lul §i ale BistriteT.

Edel va maI insemna locurile cele mal insemnaie i pictoresci. Spiterii vor dobéndi dinacéstd excursiune botanicd scire de plantele ce pot gäsi in Ora.

Societatea rógä publicul moldovean sd. primésa favorabil pe cahltorul Edel '").

Despre diversele lucräri s6virite, adunarea generald a societäteI ja cunoscinte in 29Iunie 1835.

Din directiunea artelor se face mentiune despre proiectul din 1835, pentru ridicareaunuT monument in grAdina publicd de la InT.

La ocasiunea receptitmei de la Palat, din 1 Ianuarie 1835, M. Sturdza, in discursul s6i1vestesce : ccu plAcere ne este a ne impärtäsi accinameaua care am primit de la Constan-tinopole asupra indltärei monumentuluT. Prin acest réspuns se laudd sentimentele carev'afi indemnat a invecInici aducerea aminte a uneT epoce aldt de fericite, care va fi cuatAt mal mult cu cdt lucrArile D-v6stre vor urma a fl potrivite cu credinta, dragosteafaptele cele bune, care caracterisesc pre bärbatii cei intelepti ****).»

Se scie cA acest monument este pentru amintirea dotare preI cu Regulamentul or-ganic, care a fost aprobat de Turcia prin hati§eriful primit de M. Sturdza la 17 Ianuarie1835.

.4

OrT 61 de memorabild este data promulgareI Regulamentultfi organic, noi credemmai memorabilä pate fi pentru istoria modernä a culturei rol/Apilar, data de 15 Tulle1835, cand guvernele din BucurescI i Iae aü incheiat prima conventiune relativd la co-merciii, conventiune care pate fi consideratä ca o indrumare spre unirea lörilor, unireprevNuti si in Regulamentul organic ).

*) Verf Alb. rom. No. 28 din 1835.**) Alb. rom. No. 33 din 1835.

***) Albina rom. No. 35 din 5 MaiU 1835.****) Alb. Tom. No. i din 1835.

*****) Veçll Buletinul oficial al MuntenieT No. 4 din 1835. Veqt Reg. organie al MoldoveT, sectiaV, art. 425-427.

305

Musica continua a fi cultivati in scoli.In 18 Iunie 1835, Comitetul academic din Iasi, sub presedinta epitropuluI Vornic C.

Mavrocordat, dispune : afiind-cá cAti-va din elevi invéta musica vocal& i cea instru-mentala, apoi se ingaduesce la acest obiect extra-ordinar sa se WA invgla in una dinscedele Academiei la ceasul islile insemnate cu plata catre &nail musicbiei din par-tea parintilor

Paulo Cervati, care a cantat in Iasi in drama : Caton in Utica, se stabilesce in capi-tala MoldoveI si da lectiuni de cantare italiana ").

La Bucuresci arta dramatici i cantarea, fac mai rapeslI progrese.La 1 Noembre 1835, Vinerl, apare primul numèr al aGazetel teatrului national»,

In 40, tiparit la Eliad in tipografia privileg,iatta.Acésta f6ie promite sA ésA o-dati pe inn& si va costa jumetate. galben pe an.Membrii redactiunei sunt: P. Poenaru, S. Marcovici, F. Aron si I. Eliade, call se coti-

séze cat cate 350 de lei pe an pentru tipar. C. Negrutzi din Iasi, donéza si el pentru acestaf6ie 12 galbenT, séal 384 de lei.

Aparitiunea aceste foi, a decis'o comitetul societatel filarmonice, ***) prin jurnalul §e-dintel sale extra-ordinare din 26 Octombre 1835, pe temeiul art. 12 al regulamentu-lui societatei.

In acésta töie se hotarésce a se publica: actele societfitei, daniile ce se vor face din par-tea sotilor spre inaintarea societateI, productiunile literale din repertoriul teatrului na-tional si critica asupra lor, din respectul regulilor scrisuluI si a gustulul si in scopul celmoral aplicat dupe obiceiul pamentului nostru. Faiia va mal cuprinde i bucatile drama-tice, mil se vor representa pe teatrul national at si pe cel strain si critica actorilor ro-mâni in rolurile lor. Redactiunea se leg ca in lipsi de materil din /Ark sal. culégi ma-terie si din alte gazete de teatre din Europa.

Etiade apelézi la scriitori; el va publica bucuros articolele lor marginite in programulanu se vor atinge de cele mal scumpe puncturi ce are fie-care societate, adeci

de religie, de politica si de buna cuviinta.»Cel anteia numer al foil cuprinde cuvéntul rostit la Panachida de 40 de slile a Vorni-

culuI M. Mama si de 9 luni a fiului sèii Aga C. Mann, membru al societatei filarmonice.Societatea agitéza chestiunea zidirei until tea tru. In primul numèr al foil se inscria

darurile priimite cu acest scop. Marele Logof6t al drepiatei A. Filipescu, donézi in favo-rul zidirel teatrultil banil scutelnicilor pe un an C. Rasti donéza 1.000 de lei pentru ti-pärirea comediei ce ail tradus: Vicleniile lui Scapin, care se va vinde in profitul zidireiteatruluI.

Piesa acésta a fost jucati in 30 Octombre 1835, de catre scolarii societatei filarmo-nice. S'aii distins dintre junil actori Romniceanul, care altà-data a isbutit in aBcIdeira-nu/ boieritp i ca Sgändrild. Acum juca pe Argant.

In No. 2 al foil (1 Decembre 1835), comitetul societatei compus din I. Campineanul,

*) Vedt anexa.**) Alb. rom. No. 33 din 1835.

***) Dltra In anexlt extract de lucetrile societitte filarrapnice de la 1833-1835.20

306

P. Poenarul, I. tliade, I. Voinescul si I. Ruset, da& simi de casa societite de la 1Aprilie 1835, pin& la 1 lulie 1835.

Din acésti sémi se vede ci s'ati representat piesele Mahomet §i. Amphitrion, s't atiprodus in Aprilie 2.519 si in Mai& 4.595, iar in Iunie 4.791 de lel.

Acestl banl s'ad cheltuit :10.155 lefile profesorilor, scolarilor si slujbasilor teatruluI pe 3 lunI, Aprifie, Iunie si

lulie.China teatruluI si a &lid de scili cite 20 de galbeni pe luni, de la 15 Aprilie pin& la

15 lunie.Garderoba pentru piesele date.Orchestra, 14 representatiunI cite 100 de lei.1.279 decoratorul.S'aCt representat in 1835, dupe cum result& din sima de maI sus, piesele urmitire :

Mahomet, Amphitrion, Alzira, Casätoria siliti, *) Amorul Doctor, Vicleniile lul Scapin,Doctorul fir& voie, Preci6sele, §teful nerod, Triumful amoruluI, Orest si Semiramide.

Triumful amorulul, Vodevil de Winterhalter, pune in cunoscinti publici meritele haWachmann, compositorul musical, in beneficiul ctiruia s'a dat piesa.

A representa opera Semiramida cu cintirep rominY, era negresit o cutezare, dar ea i'aficut. Eliade laud& cintecul Madamei Caliope §i demoazeld Vlasto. D-s6ra Ralita sitenorul M. Costache, de asemenea sunt liudatT de Eliade. In Zaira, Eliade laudi pe An-dronescu, pe Curie si pe Caragiale, de acest din urm& face pronosticurI mail pentruviitor.

Cu titi silinta pus& de societatea filarmonici pentru a gräbi zidirea teatrulul, lucrulnu mergea, del fondul era tot mic. Comitetul cercase si'l faci prin actiunI de cite 15galbenI, dar si acestea nu prindeati. Eliade putea si mirésci fondul prin vinderea piese-lor tipirite in profitul acelui fond. Nu credem si se fi adunat mult din vinderea celor 15piese puse la dispositiune in 1835. Totusi cu aceste piese s'a cistigat literatura drama-tick si din acest punct de vedere societatea filarmonici din BucnrescI merit& WA recu-noscinta publiculuI roman.

Cel ma! insemnat capital dobindit pentru zidirea teatruluI national, a fost suma de55.000 de lel donall pentru acésta de riposatul Aga Costache Manu.

Eati insciintarea luI loan Eliade, relativi la fondul teatruluI si la piesele publicate :

IN Ill1NITARE

cDupi dania ce ail ficut riposatul intru fericire Aga Kostake Manul, de 55.000 mil' lela zidirea TeatruluT, dupi inqciintarea ce s'a fAcut pentru impartirea de zapise de cite 15galbeni, adunindu-se o sum& inci nedestoinici spre a se incepe o asemenea zidire vred-nici de Capitala nisträ s't de inaintärile ce a ficut lira Intru tite, mal* multI rivnitorT,ostenindu-se prin scrierl ail tradus ma multe buciti teatrale, si cu un fond ce este hog.-

*) i i Martie 1835. Scolaril societIteY filarmonice din BucurescY, an representat pentru Ant6i41data comedia lut Molièr, aiscitoria silitii, tradusll In romfinesce de Aristia, profesor de declamatie,traducgtorul nemurit6relor tragediT ale luY Alfieri : Brutus, Virginia si Saul.

Curierul rominesc vestind acésta, aprobl limbs traducerd §.1 pe junit actorli.Acestora le da ball sfatul slt gesticuleze mat putin, sit Ineg caricatureze prea mult obrazul.

307

rit, eel dat In tipar spre a se vinde In folosul c,asei Filarmonice, spre a se intrebuintaintru inaintarea scoposulur Solietfitel; insfi fiind-cA cugetul cel principal al SopetAteI esteformarea teatrului, care niel o-datA nu va prospera pinA cind nu se va zidi un local cu-viincios spre acésta, de aceea s'a botirit i acest folos din aryl sfi se intrebuinteze iarti0spre zidirea teatrului. Pentru care sunt rugatI top iubitorii de citit si de Jnaintarea tea-truluI national, ca si bine-voiascA a contribui spre desfacerea acestor cArti, cumpArinddin fiesce-care cite un exemplar si indemnind si pe altil a se subscri; iar cArtile stint celeurmitére :

LeY Par.

Fanaticul 6 30Alzira 6 30Amfitrion 6 30Regulu Evite din tipar 6 30Ermiona 6 30Preti6sele 4§teful nerod 4DAdAranul boierit 6Virginia 6 30Sgircitul 6 30

41. Doctorul MI% voia lui 5Subt ti parVicleniile luI Scapin 5Don Juan 6Intriga i amorul 6 30Gina intre prieteni 5

Suma peste tot . . . 89L &jade.)

Operele produse in cursul anului 1835, sunt cu mult mai numerdse i me importantedecit cele din &nil anteriori, i acest spor grfilesce eloquent despre importanta scedelor,si cum ele ail desteptat gustul cetird in popor.

EatA principalele opere apArute in provinciile romänescl :Gramaticei ronuinésecl pentru dasele incepétóre, I. Pop, editura EforieI scedelor din

téra rominésci, (Bucuresci), tipografia Eliade.Prescurtare de gramatica frantuzéscel, C. Aristia, idem, idem.Geografie istoricei, astronomicei, natura/cl i civild a continentelor in genere qi a

Romeiniei in parte, L Genilie, profesor de geografie i chronologie in colegiul national,(BucurescI).

Idee repede de istoria Principat. Orel romdnesci, de F. Aaron, profesor de istoriagenerala in colegiul national ').

Cuvéntul Prea Inaltatului Domn M. Gr. Sturdza, adresuit cAtre generalnica obici-nuiti Adunare a anului 1835. (Iasi).

Fabule in versuri set poesii: ategorice, de G. Séulescu, profesor public al filologieironninesci si al istoriel universale. (Iasi) **).

VeslI dupe acéstit carte nota ce va urma la anul 1836.CC) Se scie phtania luY Sgulescu cu acéstIL carte. Sctlpftndu'l din condeiti citte-va fabule cam prea

naturabste, a cheltuit in urea raul/I banY ca st( rescumpere exemplarele de pe la abonaiY.

308

Bourgeois gentil homme, traducere de I. Voinescu II. (Bucurescl).Operele lui, Cezar Boliac. (Bucuresci).Din scrierile lu! Boliac, in prod çi poesie. (Bucuresci).Abecedar roman in 16°. (Buzati).Meditalii, opere originale 8°, Cesar Boliac. (BucurescI).Uniforma Feld-Marefalului Velington, dupe Kotzebue, tradusa de Samoil Botezatu,

prof. limbeI germane in gimnasia Vasiliana. (IasT).Elemente de istoria Sfantei in 12°, F. Aaron. (Bucuresc1).Din nopfile lui Young, traducere de I. Marcovid, nouà editie. (Bucuresci).Deprindere asupra cetitului in 12°, (G. P.G. H.)$teful Nerod, farsa inteun act din Kotzebue, traducere G. Nitescu. (Bucuresci).Elzira séfi Americanii, traducere de Gr. Alexandrescu. (Bucuresci).Amphitrian de Moliere, traducere de I. Eliade. (BucurescI).Organicescul Regl. c,apul VIII. (Iasi).instructii povéluitare ispravnicilor. (Ias1).Trei mentuare séú abecedare in 12°, Dimitrie Jianu. (BucurescI).

striltorul prundel i tinerefel., G. Ioanid, profesor. (Sibil).Hrisov sobornicesc pentru danii din 1875, edit. noua. (Iasi).Regulamentul scalelor publice din Printipatul Moldovei, intocmit de Eforia invqa-

turilor publice. (IasT).

Tabloa generalnic al materiilor de invéta turd, care se paradosesc in Academia Mi-haileana i scaele publice din Moldova. (IasI).

Calendar nofi pe 1835, Asaki. (Iasi).Psaltirie, traducere de Tb. Pop, profesor. (Blaj).Geometric, de P. Poenaru *).Viéta Sfecntului Vasile-cel-Noa, vamile voizduhu/uf, i drdpta judecata, Protos.

Rafail. (Sibil).

Filosoful indian, Dimitrie Jianu. (Sibil).Halima, sda povestiri, mitologhiceri, I. G. Gorjan. (Sibil).invèletturet care preofi i diaconi, Episc. Kesarie. (Buzaii).Robinson Crus6e ") 2 tom. dupe Campé, traducere de V. Dräghici.Trei-çled de ani, din viéla unui jucator de di rri, C. Negrutzi. (Jai).Bertoldo i Bertoldino. (Sibil).Paraclisul St. Haralambie 0 Mina. (Brasov).Tilcujéla evange/ii/or de Duminici i sèrbatori. (Buda).Gemenii din Bergam, comedie de Florian, traducere de I. Florescu. (BucurescI).Prefiòsele de Molière, Ion I. Ghica (Bucuresci).Sicilianul aft amorul zugravului, tradus de I. Burchi. (Bucuresci).Aritmetica pentru clasele incepétóre, G. Pop. (Sibil).Abecedarul moral 0 religios, editia II, Gr. Plesoianu. (Sibil).Virginia, tragedie in 5 acte de Alfieri, traducere de C. Arislia. (Bucuresci).Catechismul mis. (Brasov).

*) Acéstil carte a fost cercetattt dupe tnsttrcinarea EforieY de N. Picolo, Serdarul MarcovidD. Pavlide.

**) A apItrut tomul I din Robinson Crus6e la institutn1 AlbineY, In Februarie 1835.

309

Istorii tnorale, G. Lupu/ov. (Buda).Ciaslov mare, Monastirea Neamtulul.Apostoi. (Iasi).Tilcul evangelia. (Blaj).Dracul Fhiop, de Lesage, traducere Cat. Samboteanca. (Bucuresci).Pilde filosoficesci §i rugetciuni bisericesci, edifia III. (Sibil).Piram §i Tisbe, sat perirea a dua amorezati, in versuri, V. Aaron. (BucurescY).Calendar pe 1835. (Buda)Vocabular franco-greco-romän, G. Apos. Scalistiru. (Bucurescl).Lucretrile societatel filarmonice, de la 1 Septembre 1833, pang la 1 Aprilie 1835.Catehis. (Brasov).Cazania. (Bugg.Oglinda stat. bisericese §i politicesc, editia II de Radu Tempea. (Brasov).Bucvariul pentru pruncii rometni (Buda).Molitfelnic. (Bugg).Psaltirie, Episcopul Kesarie. (Bugg).Liturgii. (Bugg).Acaftistieru. (Blaj).Regulu, tragedie de Corneille, editia II, traducere de I. VAcArescu. (Bucuresci).Gazeta de Transilvania, Bareli si Mureseanu. (Brasov).Ria pentru minte, etc., idem, idem.Universul, fede ebdomadarg de Iosif Genilie. (Bucuresci).Curierul romä n, de Eliade. (Bucuresci).Buletinul oficial al tèrei romanesa.Albina romänesca, de Asaki. (Iasi).Buletinul oficial al Moldova, de Asaki. (Iasi).Resumatul istoriei universale, in 2 volume, de G. Rulescu ) (Iasi).Istoria naturalä de Dr. M. Cihac (Ias1).Geografia mica, de Popescu Seriban (Iasi).Aritmeticet,Algebra,I Gh. Asaki (Iasi).Tabla chronologica,

*) Cdrtile de la adds, pang la cea din urmg, sunt enumerate de D. Xenopol ca apgrute in1835.

CAP. VIII.

A. N 'T-T X-. 3. tat s

Tot pe suma de 350.000 de lei este budgetul so:Ile/or pe 1836, dar Eforia profitA desuma de 207.825 de le! ce Visteria 'I-a remas dat6re pe mail trecup; ca sA fad uneleimbunatatirI 0 lucrarI noue, de care ne vom ocupa mal la vale.

Mal anteiti vom observa ca Alex. Ghica Voda, aproband in 8 Aprilie cu ofiisul sedNo. 251, *) acest budget, imputa Logofetiel trebilor bisericesci, ca /Ara prealabila autori-zare, Eforia soilelor a facut adiogirI la budget 0 a luat deosebite mesan. Acestea le po-runcesce Voda acum pe cuvintele ce Eforia dete pentru aceste catre departamentul bise-ricesc, prin otnotrenia sa de la 29 ale lid Ghenarie trecut, dar pe viitorime trebue sA sefind neclatit de oranduelile prescrise prin art. 120 al me sus pomenitulul Regulament,ca pentru acest fel de imprejurarI sa fad raport catre stApAnire 0 sa a0epte a i se daporuncile cuviinci6se.

Eat& acum analisa budgetuluI, pe care l-dam integral in anexa ") :

Total. . . 350.600

Cheltuell:a) Continua sofdele judetiane din Cerneti, (invelator Gh. PleNianu), T.-JiuluI (C.

Stanciovici), Caracal (Ion Trutescu), Ramnicul-Valcei (Toma Serghiad), Pitesci (Simo-nide), Campu-Lung (D. Jianu), Giurgiu (D. Serghiad), Rn0I-de-Vede (Alexe PopovicI),Braila (Ion Penescu), Foquil (Alexe Fortunat), Buzeii (Dionisie Ieromonah), Térgovi0ea(M. Draghiceanu), Valenii-de-Munte (Gherasim Gorjan), Ploesci (Costache Malureanu),

*) /Rim In anext ofisul Domnitoruld, din 8 Aprilie.**) Anexa budgetulüsi pe 1836.

***) Band ce in stuff trecutT se Mead de la Visterie, di a se incasa direct de la Mitropolie, sprea nu se face inar¡liere EforieY la plata lor, cum se intemplit dud it primea din Visterie direct.

****) Veniturile sc6leY Ions4cu ei Obedeanu, sunt prevèslute In budget deosebit.

Venituri:Venitul Ia capit. saelor din Pitesci .

Le! Par.

600Arenslile mo0ilor monastirei Glavacioc . 91 350Din casa centrall a Mitropolie '") 191 983 13Din venitul easel MitropolieI. 66 666 27

312

Numal in cursul primavere din 1836, a se deschide aceda de Ca1ara0, dupi ce se vapregati mobilierul necesar. In budget nu este prevNuti suma de 4.440 de le pentruacésti m'AA, ca pentru tete cele-l-alte de mal sus s').

bl Scaa din Craiova (începétere).Profesorul el. I §i II (Gr. Mihfieseu), a 250 de leI pe luna. 3 000

cl. Gh. Calinescu, profesor al 2-lea, a cite 300 de leI pe luna,deci pe an . 3.600

Total. . 6.600Umaniórele din Craiova costail pe an suma de 24.600 de le.

Nu existara decát 3 clase, cu urmatoriI profesor! : Stanciu CapAtineanu, ") (gramaticaromini in cl. I qi aplicatia regulelor la compunere spre deprindere la stil in cl. II qi III,cu léfil de 450 de le pe luna); A. Vizamont, (fimba francesa in cl. I, U i III, cu 500 dele pe luna); Costache Leca, (caligrafie in cl. I i desemnul in cl. IIqi 111, cu 400 de lepe luna).

Invégitura complementará. Gheorghiu Pop, (aritmetica in el. VI de umaniéregeometria in cl. I complem., cu 500 de le pe luna); D. Pavlid, (algebra in cl. I compl.

trigonometria in cl. II compl., cu 800 de le pe luna). Cursul de legI ocupat de C. Mo-iroi, Cu 500 de lei pe luna.

A. Cesciot de limba rusésci cu 300 de leI pe luna.Era vacan% catedra de logici din cl. II compl., prevègutA cu 500 de leI pe luna..Pirectorul sc6lelor, P. Poenaru, era platit, in 1836, cu 1.250 de le pe luna, iar sub-

directorul colegiulul (Florian Aaron), cu 400 de le pe luna.Se maI platia postul de eColaboratorp, o adevèrata sinecura in favdraa fostului medic

al luI Kiseleff, Dr. Piccolo, cu 500 de lel pe luna. Amintese in trécát §i de lefile mielale functionarilor subaltern! al Eforiet : secretar (N. Iliescu, 300 de leI), casierul (Stoln.Dumitrache, 300 de leI), 2 scriitorY, un registrator.

In internatul scedeI se intretin regulat ce 12 copiI, (14.400 de le pe an).Cu venitul de 16.300 de le '"), al seedel Iona§cu din Slatina, se pläti in 1836 profe-

sorul cl. I §i 11 (250 de lel) omul de slujbá î lemne de foe (120 de leI pe luna), doctoralorapluI (4.000 de le pe an), cheltuiala biserice (100 de leI), pensie de 80 de le pe lunaConstantine, sope réposatuluI profesor al soilet din Slatina Gheorghe Ardeleanul.

Escedentul venituluI scede pe 1836, de 5.700 de le, fu destinat a märi suma de caresi se rezidésca localul sedle;

el Cu venitul moOlor scdle Obedeanu din Craiova, prevNut in suma de 15.500 deleI, se va plati in 1836 le 4.000 spesele bisericet Obedeanu i restul de ball va servi laclidirea seleI din Craiova ").

*) S'a Wslut c In acéstit sumX hita : 250 de leY léfa profesorulut de cl. I si II, si 120 de letpe lunti : omul de slujbl. i lemne de foc.* Decl, 370 de leY pe lunK, séd 4.440 de leY pe an.

**) I se mat &idea altY 25o de leT pe lunti ca inspector al sc6leY acesteia i altY 350 de leY pelunti pentru lemne i spese mIrunte.

***) La noua arendare In 1836, Aprilie, a mosiilor sc6let Ionascu, aremPle se urcarl la 35.300de leI. Dect r&nase din 1836 pe 1837, un escedent de 15.000 leY.

****) S'aii rearendat mosiile scóle Obedeann si s'a suit venitul la 29.750 de leY, dect pe 1837,este un adaos de 14.250 de let. Pentru clAdirea tnceputl a sc6leY din Craiova, s'a r6spuns pAnti lafinca anulut 1836, leY 110.300.

313

Kirita Barbovid, (fost inv6tator la GenieII in ana anteriorT, preda geografia in el. IIchronologia in cl. III, cu 350 de leT pe luna); C. Murdannotu, numit profesor de lim-

b() gréci in cl. II 0 III, cu 350 de lel pe luna.f) Sala din Sf. Sava.Sceda incep6t6re avea 4 clase, ocupate de Vasilache Jorj, (el. I 0 II Cu 300 de lei pe

luna), Ionita Poenaru, (el. III cu 350 de leT pe lunA), MateT Sivai, (cl. IV cu 350 de leIpe luna), 0 un supleant pentru t6te clasele, care era Alexe MarinovicT, (100 de leI pe

Alte 2 scoll incepèt6re din Bueuresd, era acea de la Sf. Gheorghe-Vechif, (invètä-tor C. Petrovid, cu 300 de leI pe luna la 2 clase), 0 acea de la biserica AmzeT, undepreda iar la Cl. I 0 II A. Cretul, cu aceea0

UnnaniòreleIón Pop, (giamatica rom. in el. I 0 deprinderile la stil in cl. II 0 III, cu 600 de leI

pe luna) ; C. Aristia, (limba francesa in el. [i II cu 400 de lei pa luna); Alecu Pop,(caligrafla in el. I cu 250 de 10 pe luna); losif Genilie, (geografia in cl. II 0 chronologiaIn el. III cu 400 de leT pe luna) ; Scarlat Valen§tein, (desemnul in cl, I, II, III, IV 0V, 500 de leT pe lung); Langhion (?) profesor de limba francesa in cl. III cu 400 de Idpe luna; G. .16nid, (de limba gréc& veche in cl. IV, V 0 VI cu 500 de lei pe luna); Gros,(de limba francesa in cl. IV 0 V cu 600 de lei) ; Florian Aaron, (istoria in cl. IV 0 Vcu 500 de 10); G. Hill, (de limba latini in cl. V 0 VI cu 400 de leT); Simion Marcovici,(retorica, in cl. VI cu 500 de lei).

h) Condde prevNute din nof pentru nouè lucarY, condele din care putem vedea fru-m6sele scopurl urmarite de Eforia scélelor muntene, sunt cele urmit6re

Se infiintéza un Muzeu i colectiune de instrumente de fisici. S'a prev6slut lèfa untilconservator al acestui Muzeu, (100 de leT pe luna) 0 un prefect, adeca director al mu-zeuluT, (400 de leT pe luna);

Biblioteca infintanda ié finta separata.Ea este pug sub directiunea prefectuluT MuzeuluI, dar i se di un custode special 0

un ajutor al acestuia, (ambiI eu 200 de leT pe lung).Un condeif de 6.000 de lei se prevede pentru cumparare de carp pen tru biblioteca

pentru tiparirea celor ce se vor socoti de cuviinta ;Se organiség un serviciil special al zidirilor scolare i bisericesd sub numirea de

directia architectorésca, (200 de ld pe luna). De sigur nu era mare trébi, dar era unbun inc,eput;

Se subventionéza jurnalul literar aMuzeul National», cu 2.205 de lel pe an ;Se ajuta, in mod indirect, tiparirea de carti i prin inscrierea in budget a condeiu-

luT de 5.000 de lei pentru cheltuiala examenelor salelor din Bucurescl i Craiova, din

care condele se cumpari evil' de premii.,Se serva cite o bursa anuala studentilor din universitatT streine : Christea Capita-

novid, (botanica, la Viena), 0 N. Ganescu (6.500 de leT pe an ambip.Eata, negre0t, pa0 mari ramp inainte in directiunea multiplä culturala.Dar Eforia se sili sa faca 0 mal mult cleat prevNuse in budget.Ala ea hotarl, in cursul anuluI 1836, sa se faca o sala pentru Muzeu §i alte luerárT

*) In 1836, s'a cumplrat iarliff de maY multe sute de leY modele de desemn pentru colegitt.

314

de restaurarea localuluT St. Saya, priimind aprobarea 'di Vodi pe jurnalul sdii (al Eforiel)No. 565 ").

In Iulie 1836, mg di o subventiune de 100 de galbenllui Hariton, fiuluT directoruluTGheorghiadi, care studia in Edimburg **).

In 7 August 1836, D. profesor si sub-director la St. Saya, dobéndesce, cerAnd inIunie, la Vodi, un ajutor de 2.500 de leI ca prenumeratie pentru tipirirea tomuluT al2-lea si 3-lea din opera sa : Istoria pre rominescI, din care a tipArit singur tomul I inanul trecut D.

§i pe cind cu asemenea mod ajuta publicarea uneT art!, care pe atund ficu o adevd-rati revolutiune morali in sinul natiunel, Eforia nu perde din vedere si nevoile culturaleale limbel nationale. Ea, prin jurnalul sAti No. 515, (dosarul No. 126 al Eforiei), tutor,-mi un cornitet literar dintre profesoril scedeT St. Saya, cu obligatiunea si se ocupe delimbi, de imbunitAtirea eT qi a scrierei eT.

Dim in anexi in intregime actul memorabil al EforieT si cele ce acest ,act a provocatapoT.

*

0 mAsuri importanti a Eforiei in decursul anulta scolar 1835-1836: Ea dispune sise faci examene seri6se, iar nu numaT cum se obicIhuia in fata publipuluï, in 2 séii3 ore, in diva impartirei premiilor. Acéstä m6suri o aduce la cunoscinta publiculul, in-Aland pe *hill si visiteze examenele particulare, adeci nu numaï cel Ceremonial dindiva festivititeI scolare anuale.

La ocasiunea examenelor de véri din anul acesta, Eforia publici o programi tipiritide cursul invNiturilor urmate la St. Saya in anul scolar 1835-1836.

0 dim intrégi in anexi, ****) fiind de o deosebiti importanti.Eati modul cum anunti examenele acestea Curierul rom. No. 37 din 13 Iunie 1836:aMuzeul national» in numArul de la 10 ale acesteT lunT, di programa examenelor par-

ticulare ce se vor face in colegiul St. Saya.Aceste examene incep la 15 ale curgAtóreT lunI, si vor urma pini la 27 pentru bite

cursurile, de la 9-11 césurT de diminéli, iar pentru desemn li caligrafie de la 3-5 d. a.FiesT-care scolar in parte va da examen cu deamAruntul asupra tutulor cursurilor ce

va fi urmat. Pirintil si Mite persónele ce vor don i si se domirésci de inaintarea scolarilorin deosebitele clasurT, pot merge la colegiul St. Saya, ca si se afle fati la examene ladilele 0 ceasurile mai sus arAtate.

Duminici, la 28 ale acesteT lunT, se va face cu obidnuita teremonie, examenul gene-ral, care urmind a se sAvirqi in putine ceasurT, nu privesce atit a arAta mal cu dinadinsulinaintarea scolarilor la 1120/Murk cht al incuragia prin impArtirea de daruri.»

Eati acum darea de sémi de solemnitatea impirtire premiilor ).

((Dupe examenele publice, care s'ail ficut pentru fiesT-care scolar in parte, in vremeacelor din urmi 15 dile, potrivit cu programa ce s'a publicat prin (Muzeul national» cu

4') Dosarul No. 89.**) Verg dosarul EforieY No. 89.

***) Jurnalul Eforid No. 404, semnat de Al. Filipescu, §tef. Blilliceanu §i N. Piccolo.****) Vest( anexa.

*****) Curierul romtn No. 41 din 29 Iunie 1836.

315

No. 37, Duminici, la 28 ale acesteI lunI, s'a ficut impirtirea darufflor cu tóta pompacuviinciósi.

I. S. Printul Stapanitor, nelasand si trécA vre-un prilej spre incuragiarea invetatureobstegd, si de a insufla in Mima tinerimei iubirea de invetatud, a bine-voit, cu aflarea sade fati, a cinsti acésti solemnitate. Inaltul cler, ce" mal* insemnap rad alar! din noble/A,s'ají aflat asemenea de falA la aceda adunare solemne% si o multime nenumerati de pri-vitorI a implut sala colegiuluT.

Marele Logofet al trebilor bisericesd, Scarlat MichAlescu, a deschis sedinta prin ur-mitorul discurs :

Prea Incillate Dómine,

(Folosul cel mal mare ce se pote aduce patria este, t'Ad induoiala, ingrijirea de cres-cerea si invelitura tinerime. Adeverul acesta s'a petruns de catre InAllimea Ta cu duhulunuI bun pirinte al acesteI lea. MArturie netagiduiti pentru acesta este rivna cea fier-binte cu care Inaltimea Ta sprijinesci invetatura acestui aseylemént obstesc, care slujescespre lauda acestei pe.

Crescerea tinerimd, care prin protectia M. T. se lucrézi in sdlele nationale, va slujio-data spre s/avA Inanime Tele, spre nobilarea natia si fericirea de ob§te.

Ispravindu-se anul scolastic, cea mal scumpi datorie ca si se arete 'n'anima Mesporul acestul aseylement pe care 'I sprijinesci cu Mata rivna. Eforia scólelor va avea a-cum cinstea a implini acésta datorie si norocirea cea mare va fi déca ea va putea res-punde la asteptarea I. T. si la multAmirea a telte" acesteI cinstiteI adunad».

A luat cuvéntul apol Comis. P. Poenarul, si a rostit urmatorul cuvént :

Prea Inällate Dòmne,

aImparta'sirea ce M. T. bine-voesd a lua in top anil la acésta serbatóre de familie, in-sufla in inimile tutulor acelor care se intereséza de fericirea obstésca, o incredinlare, caredin yli in 0.i cresce maI mult, despre seda si viitorimea momia a tinerima romanesci.

Protectand cu Mata rivni aseyleménturile de invelitura obstésci, M. T. a dat in totprilejul dovadA invederati de Mcredintarea ce O, ca, ca sA se faca émenI maI buril, trebuesA se lumineze prin invetAtud si d o buna obladuire nu pote fi intemeiati pe nesciinta.Inteadever, ca si fie 6menil supusI si credinciod guvernulul, care fi ocarmuesce, ca sA Olaprelui folosuffle ce dobéndesc a de la acesta, trebue si. li se dea Invelatud bune, spre ase apera de dile celea inselAtóre, pe care prea lesne se pornesc din nesciinti.

Petruns de acest adever, M. T. doresd cu cea Erial ferbinte rIvni a intinde invetaturilesi la clasele cele maI serace dintre supusiI M. Tale.

Familiile cate Mí simlit pretul acesta sprijinid ce dobandesc de la M. T. invelAturile,s'ad intrecut a se folosi de acésii facere de bine, nu numaI trimiléndu'd copiiI la scólaobstésca, ci si Ingrijind de dénsiI de apreope ca sA 'sI urmeze inveliturile regulat si si aibas'i afarA din seda purtare huna.

Aceste fama vor afla resplatirea ingrijifflor in bucuria ce vor simti vet,léndu'd copiilincununap pentru isbutirea la invelAturA.

Inteacésta yli solemni infMisandu-se Inaintea M. T. scolaril, carl s'ad gasa mai destoi-nici a dobandi premil, se vor cerceta cap-va dinteensil la invetiturile ce ad urmat incolegiti, in curgerea anulul trecut. Vremea insA ce se pote intrebuinta astAyll pentru a-cesta cercetare fiind scurti, nu se va putea da o ideie limuriti de resultatuI invelaturilor

316

de peste an. Scopul acestuI mic examen de astasli, ce s'a urmat i in mil trecurt in ase-menea çli solemna, a fost numaI, ca sa se dea de .o cam-data cinstitelor persone dinteacéstiadunare o ideie repede de §irul invätaturilor ce se afla acum wslate in sc6lele ob0eFI,pana a se obienui fie?-care a visita examenele particulare, cart, fiind-ca se urméza in malmulte sfile i fait nicI o paradä, nu putea de o cam-data rà traga curiositatea publiculul.Acum fug dud vedem ca publicul a inceput a lua 6re-care gust a visita examenele par-ticulare, Eforia socotesce de cuviinta a nu mai osteni prea mult acésta cinslita. adunarecu Indelungarea.une seante, pe care timpul i strimt6rea localuluI o face ostenit6re, 0 asupune la Malta hotarire a M. T. cbibzuirea, ca de acum inainte sä nu se mal facä 0 exa-men inteacésta sli de parada, ci numaI impartirea premiilor ; iar cine va voi sa se insciin-teze de starea invétaturilor, sa vie sa asculte la examenele particulare. Este cunoscut,destoinicia i stradania profesorilor nu sunt indestule ca si facä pe scolari sA sporésca lainvätaturi, ci ci trebue sa se Inv* i parintiI a lua subt o ingrijire mai de aprcipe ur-marea copiflor la sea. FelurI de mijhice eel intrebuintat in tog anil, atat de catreEforie, cat 0 de care profesori ; la inscrierea scolarilor in registrurile cancelarie,chifimat i pärintil, séii corespondentil lor, ca sa li se dea in cunoscinta regula dup. carese urméza acum invätaturile i privegherea ce trebue sä aibä asupra copiilor. ProfesoriI

insciintand pe paring prin bileturile ce se dati copiilor in Mote säptämanile pentrugradul invälatureT i purtarea scolarilor, indatorat a se aräta din vreme in vreme lasccila ca sA ale obiecturile asupra carora trebue sa aibi mal cu deosebire bagare de sémain privigherea asupra copiilor. Asemenea 0 la examenele particulare, scolaril all fost inda-torag sa chiame 0 pe paring a se afla fa/A.

Printeaceste felurite mäsurI, parintii invätandu-se din an in an sa cerceteze me deapr6pe urmarea copiilor la scella, lipsiri all fost mal rari i stredanie mal cu dinadinsul.

La examenul particular de estimp, care s'a inceput in 15 ale acestet lunT, 0 s'a urmatIn t6te pee pani alaltaierI VinerI, in 26, s'a väslut ca mulg din parintii, earl all visitataceste examene, erati familiarisag cu regulele scelei, i adevärat ca. copiil acelora all facut

mal mult spor la invätätura.Aci trebue sa slicem, cA déci mal mulIT asemenea paring, 0 maI ales persónele call se

deosibesc prin a lor positie socialä, ar lua cunoscinta de invätaturile ce se urméza in sc6-lele publice, tog* deschide gumi inima la dorire i nadejde de o maI Mina viito-rime; aceia s'ar incredinta ca nu ar fi trebuinti neaparata sa'0 trimiá copiiI la sc6lele deprin sträinatate in vérsta prea frageta i sa se int6rca de acolo orl-ce alt afara de romanI,ci s'ar linea sa tree& mal ant6iii in scedele nationale invätaturile pregitit6re, ce se alláa§eslate aci.

In sfér0t, in urma atator lupte materiale, care de atatea veacurY all intarsliat inainta-rea nearnuluI romanesc in civilisalle, nu am a vea acum i lupte intelectuale, nisce nedo-miriri, care, ca o fatalitate, ne imping si dirimam inteo sli ceea-ce d'abia s'ar puteazidi in mulg anI. Cu t6te acestea, fieal-care cie, ci datoria i interesul adeväratuluI patrioteste a sprijini aqes16ménturile de luminarea neamuluI ; prin impärtirea luminilor se im-bunatätesc naravurile i viét.a fie0-cAruia se face maI ticnitä. Invätatura este trebuincielsila téte clasele de 6menT, la t6te ramurile de industrie 0 la orI-ce fel de indeletnicitt eanu depArtézA pe 6menl de la meqte§ugurr, ski de la meseriI, 0 nu este tot-d'a-una adevä-rat a slice, ca cine invéta carte nu va mal voi &I fie plugar, séti de orl care alta meserie,cad invätätura din potriva nobiland ti5te profesiile, le face pe telte de o potriva cinstite,

a§Ia plugarul nu va perde gustul indeletnicire séle and va sci sa citésca carp de

317

agricultud, and va putea si socotésd tot felul de producte ale pimentuluI, qi va aflaprin invelAtud mipcele de a lor imbunitAtire.

De vom cerceta starea agriculturel pe tótA suprafata globuluT, vom vedea, cA pAmentulinteacele pArti este maI bine lucrat, unde scólele populare sunt mai intinse. Me§terul defer, sal de ori-ce alt, nu va pierde aplicarea la a sa meserie, cänd va putea singur sA

facA socotelile, WA de a maï avea trebuinti de alt scriitor, cand, afländ prin citaniedesever8iri1e ce se fac in me8tesugul see, va putea sà multämései mal bine pe mu8teril.

Asemenea n'ar avea niel un temeiù niel aceia carI ar socoti, cà cu intinderea invetA-tureT se pierde legea; o Were in§elatA ce numal aceia o pot avea, earl socotesc cA religiastà in superstitie, del cre8tinul cel adeverat puter'ar propovedui nesciinta, puter'aruita d 'Domnul Christos inveta insu8.1 pe norod in bisericA, a el poruncia ucenicilor seIsA propoveduésd adeverul, i ei ace§tia propoveduia in tótà lumen, a nu trebue sä seascundA lumina subt obroc. In sfer0t, firA de a mal fi trebuinIA de maI multe dove4I,décA invetAtura este folositóre, de se va loa in de aprópe bAgare de semi ceea-ce resul-ted din urmarea tinerimeI nóstre la scóle, nimenea nu va putea tAgAdui adeverul, cA aceSIscolarI, de o-datA cu deprinderea minteI In idel, earl* sporesc sciinta omuluI, impodo-besc sufletul cu sentimente, care 'I recomanded despre a lor bunA portare intre 6menI.

Dreptatea cere, iubitl tineri, a se face acésti solemni marturisire din partea Eforiel,del cel ma! multi atl fost nepregetatY in stredanie de a ve folosi de invetAturile i pod-tuirile ce v'ati dat profesoriI vo8tri ; nu este induoialfi, cA 8i de acum inainte ve veti silisA meritati asemenea laudA. Nu perdetI niel o-dati din aducerea aminte ci, ea sA ye re-comanduitI i sA fit! o-data 6menT insemnall in buna societate, trebue d nu avetl prege-tare a dobendi acum in vérsta fragetA, acele invetAturI earl in zadar le veil don i mal

ci numal atuncl yell putea avea vietä pläcutA, cand sciintele ce veti dobéndi vor avea detemeie qi de scopos virtutea, ind acea virtute care avendu'8I isvorul in Santa religie, vatipAri adänc in inimiie vóstre acele sentimente de cinste, care fac pe iubitor de al sipgrinti, pe scolar supus i striduitor, pe celAtean zelos patriot, pe prieten cea mail dulcemingaere, pe pArinte cel mal bun rezem al familieT.

Pétrundeti-ve tinerl, de dorirea i bunAtatea prea inaltuluI nostru Domn, care din celemomente ale suirei M. Sale in scaunul acestel terY, a luat in deosebitä bAgare de

semi invelAtura publici ca pe cea mal importantä parte a administratieI.Precum in tot prelegiul a8Ia i astä;II bunul Print, ingrijind de fericirea supwilor M.

Sale, ve incuragiézd a ve face vrednicY de o noui epoci, strAduindu-ve a ve petrunde deduebul veacului de acum, care este duchul sciinteI, al lini8tei, al iubireY de omenire, alsupunereI, al pravileI 8i al obliduitorilor ce le sprijinesc ; in sfer8it, duchul acela pe carecre8tinismul insuflä i inetAtura ni'! lurninézA.»

DupA acésta I. S. Printul a poruncit a se cerceta unil din scolarI la deosebite inveti-turI dupi alegerea temelor atit de dire I. S. cAt i de cAtre P. P. S. Lor Pärintil Epis-copi, spre dovadä de norocitele resultate ce s'ail dobendit peste tot din t6te InvetAturile.

Cu pArere de reti mArturisim, cA scurtarea vremeI n'a ingAduit ca sA se fad cercetareamai pe larg ; cu tete acestea, respunsurile scolarilor aú mullämit pe deplin adunarea.Dupi acésta, s'ati privit caligrafia i desemnul, care asemenea ail tras la sine multAmireaob8t6sci.

In sfér8it, s'aú chiimat scolarii, carI deosebit maI mult, ca sA primésci darurile ce seeuvenia pentru resplatirea silintei lor ; acei din scolarT call aü primit premiul I, primitcununi din maim I. S. PrintuluT. Nu era mal frumos decAt sA ve%1A cine-va pe ace8tI ti-

- 818 -

nerT scolarT tntorcéndu-se la locurile lor cu mima siltind de bucurie, ca si priméseiImbrifi§erile pirinfilor lor si felicitafiile tovari§ilor lor §i ale publiculuY.

In vremea in care s'a ficut impirlirea darurilor, musica polculuT Antéia al milifielnafionale a cintat deosebite bucAi, spre a mili bucuria §i a staluci triumful acestorisbu tirT.

I. S. inainte de a pleca s'a dus sil cerceteze pensionatul, de unde a e§it férte

Din discursurile aduse, cititorul 'Ate afla huna parte din starea se6lelor din féra Mun-tenésci pe 1835-1836.

In cifre iati resultatul dobéndit :«In curgerea trecutuluT an scolar, 3.141 de seolarl ail urmat cursurile publice in scaele

nalionale; dinteace§tia 1.619 in scaele incep6tóre de prin judefe, 337 in scóra CraioveT,320 In scélele incep6tóre din BucureseT §i 865 in colegiul din St. Saya.

Dupd cele din urmi cercetArT, 33 de scolarl aii primit premiile atifia deal duoilea qi 21 acsesifT. 575 de scolarT s'ati gisit destoinicI a trece in clasele mal inalte,§i 290 vor avea si repeteze cursurile anuluI trecutp. *)

Inv6fitura privati, séii care era impArtiti gratuit pe spese private, num6ra énci o sumiconsiderabili de scolarT. Intre aceste scolT num6rim scóla incerétére de la monastireaColtea cu peste 200 de scolarl"); scéla de la Difama Bila§a, pensionatul de fete Vaillant, etc.

In aceste scolT private nu era adoptatä pretutindenea metoda Lancaster. La Colfea sehotiri prefacerea localuluT in vedere cu predarea acesteT met6de o-datä cu anul noiiscolar.

Multa intirsliere continui a pune ceI mal mulfl din prelafiT bisericeT pentrir a deschideproieetatele seminariT preparande. Abia la Ianuarie 1836, se aduni tinerT la Mitropoliespre a se organisa seminariile.

La 3 lanuarie, logofefia bisericésel serie din noil MitropolieT, ca cel mult la Bobotézisi se póti deschide seeda.

*) Curierul roman No. 47 din 20 Iulie 1836.**) Se citesce In Curierul romin No. i din 3 Febmarie anul 1836 :tIn Joia trecuta, fijad hramul monastireY Coltea, M. S. P. 1. Domn, tnsotit de itatul-major

de /nata nobilime, s'a dus de a ascultat leturghia la biserica acestel monastid, la 9 césurf dimi-néta. Dupa slujba bisericeY, M. S. a visitat spitalul ce se afla In zidurile monastire. Cu registruriletnaintea ochilor i tnconjurat de slujbaW acestuT aseçlgmant, Printul, mergand la patul fie-caruYbolnav, a cercetat In t'ate am&untele cautarea ce li se face la bóla si le-a adresat cuvinte man-gait6re. In urma acestel cercetarY, M. S. a bine-voit a'sY arta multamirea catre madularele acesteYadministratiT, pentru buna tngrijire ce se da la cautarea bolnavilor i ajutorul ce li se face flirlitntarsliere.

M. S. a visitat dupd aceea nace ce se One in incdperile monastiret Peste duog-sute de scolariurnazd inte acéstd scael intitaturile incepgtére ; unul din scolari a spus cu multd indrds-néld i infelegere un cuvent analog cu circumstanta. Prinful a bine-voit énsu0 a face intrebdriunor notar; fi s'a veVut cá e rgspundea cu indrcisnéld i eu acuratetd la Intrebeirile ce li s'ajífdeut».

319

lati adresa cu No. 15 a Logofetie/ bisericescI :

Sfdntei Mitropolii

«Fijad-ci deschiderea seminaruluT, dupa saintelece face acésta Logofetie intru pregatireacelor trebuinciése, urméza a 0-avea locul el negresit dupi Bobotéza, cu cinste aduce la cu-noscinta sfanteT mitropola, sa bine-voiésca a chibzui si a hotari profesora trebuincio§Tpentru predarea invètaturilor in seminal., dupe randuiala prescrisa in regulament. Dintrecar/ unul va avea deosebit i insarcinarea de inspector, si tot-de-o-data sa cumpere §icartile de invèlatura cate vor trebui. lar pre Logofelia o va cinsti cu r6spuns de punereala cales

NumaI la 2 Februarie 1836, cu chiù cu vai, se inauguri serninariul cu un numdr de42 de scolarT.

loan Eliade, &and semi **) de festivitatea acesteT inaugurärl, infrunti pre EpiscopI :aDupi reforma ce s'a facut in administratia acestei /60, invèiatura ob0ésci luase o

not& organisatie i imbunatatiri simlit6re se introdusese in acésta ramura. Téra romi-nésca se bucura, de sunt acum catI-va aid', de rodul acestel intocmirI ; dar cu telte aces-tea, tineriI ce ar fi voit sä se hotarasca pentru starea preolésca, rèrnasesera a astepta andmomentul in care a fie ai el chiamati a se impartäsi de folosurile ce doria a dobéndidintr'o invètatura intocmita intrsadins pentru cinul preotesc.

O administratie, ce era cu totul indeletnicitä spre imbunfitittiff, nu putuse läsa acestilipsa in aseftm6nturiIe n6stre; Regulamen tul organic legiuise asupra unul obiect asTa defolositor, si o pravili deosebita, ce s'a hotarit in anul 1834, qeçlase temeiurile ce privia/a intocmirea seminarelor i dadese asupra Episcopilor i Mitropoliel insArcinarea de aintampina fondurile trebuinci6se pentru tinerea acestor ase0aménturT.

Cu t6te acestea nimic nu se Meuse, punerea in lucrare se parea ca intampina Ore-careneinlesniri, in sférsit multämita fie hotarire/ bunel vointe a Mane Sale Prea InfiltatuluInostru Doma i rivnel Prea Santilor Episcopl, t6te pedicile s'ait invins.

Mitropolia dete acum cea pilda cu deschiderea seminarulul sed; spre acestsférsit s'ad gatit de-o-cam-datä cate-va incaperl la Antim, rnetohul Sf. Episcopif Arges,pana ce zidirea in care trebue sa se as* seminarul acesta se va cladi in cuprinsul Mi-tropolieT.

O intèmplare, ce se astépta cu [data dorire, ce se cerea de Vita obstea, si care va aveao infiuenti folosibare in moralul obsteI, i maI ales intre locuitoril de prin sate pe car/nu'l pote cine-va indestul plange, del duchovnicescil lor peistorl, ce avut pawaacum, nu dobcindiserti niel un mijloc de a se pètrunde de sfa' fitenia slujbei lor §i, deIntinderea datoriiior puse asuprci-le, acéstci intemplare, diem, trebuia sec' fie obiectulunei, serbciri oksteri.

Duminica dar, in 2 ale acesteI lunl, M. S. Prea Inaltatul nostru Domn, insolit de onumer6sa suita, s'a dus pentru acésta la Episcopia ArgesuluT.

M. S. s'a coborit la incaperile Seminarulta, unde s'ail prima de inaltul der. Seolaraseminarist/ ad intmpinat pe M. S. cu cantarea until imn de multämire. Dupi aceea, P.S. S. parintele Ilarion, Episcopul Argesulta, a Ois un cuvént plin de elocuinta i potrivit

5) Chiar duplt ce s'a deschis, Mitropolia .refusa la cursul anuluT 1836 de a plati spesele fltcute.VesiT anexele la acésta pagina.

*5) Curierul roman No. 3 din fo Februarie 1836.

320

cu circumstanta, care cuvént se va face cunoscut inteunul din numerile urmat6re. Inurma acestul cuvént, profesorul de teologie D. BAlAcescu, a fAcut o al-atare pre scurt desirul invétaturilor ce afi a se urma si de rAnduiala ce trebue si se pAzésca inteacest ase-dfimént.

Scolaril s'ají adunat pAnA acum in numar de 42; top sunt fit de preop din eparchiaMitropolieT.

Tineril ce se hotaresc la cinul preolesc, gasesc inteacest asedfirrént téte mij16cele deinvatAturá trebuincióse la acest cin: un locas odihnit, o hranA sanAtósa si o imbrAcAmintepotrivitA. M. S. Printul a" cercetat dupa aceea täte ale acestul aseslamént, si s'a f6rte mul-lama de intocmirile ce s'arl fAcut.

InAltimeT Sale era pastratit multAmirea de a intémpina o trebuintA atat de mult sim-lita; de a pune un hotar la o asteptare prea multa vreme prelungirá, si a grAbi mijlócelede a se intinde folosit6rele lumia! lateo dad a societateT atat de importan* precurn estea preotilor, cArora le este maT cu séma incredintat moralul obstesc.

Avem burla nAdejde ca inceputul ce s'a fAcut la S-ta Mitropolie, se va urma curéndin eparchia episcopiilor.»

Zidirea pròiectata pentru sc6la de la Craiova, se da In intreprindere in Iunie 1836.Ebria publica licitare:

aidirea sc6leT de la Craiova fiind a se incepe acum in luna luI Iulie, se cla in cunos-cinta obstéscA ca tocmTala pentru lucrul zidAriel si al lemnAriei acestel scále ce face prinmezat la cancelarla Eforiei in colegiul SI. Saya. Ori-cine din architect! i mesterI va voisa intre in tocmIala pentru acest lucru, se va infatisa, in orT-ce cés din di, la pomenitacancelarle, unde se va vedea planul i modelul scedeT.D ')

In decursul anuluI 1836 a vizitat tarile romAne un ilustru scriitor si profesor fran-ces St.-Marc.-Girardin.

Despre vizita acestul barbat, facuta scólelor serie (Curierul romo:, No. 66, din 9 Oc-tombre 1836, afta:

«D. St.-Marc.-Girardin care este f6rte bine cunoscut in lumea Merara si la tribunaCameriT deputatilor din Franta, petreand vr'o cAte-va slile In Capitala neistrA, a cercetatdeosebite asedéménturT obstese, din care colegiul de la St. Saya a tras mal cu deosebirebAgarea sa de séma. PreAmblAndu-se in Vdá zidirea, s'a incunostiintat cu deamäruntulde la profesor! despre materiile de invatAturA si de metodul ce se urméza. Asemenea avisitat i Pensionatul, i cercetAnd maT multT scolari a rémas prea multumit de prea bunaorAnduialA care se pazesce in acest asedamént si despre chipul cu care s'el asedat si seurméza cursurile de invatAtura. Buna-vointa si lauda ce a arétat acest invatat atAt de deo-sebit, este mArturie de starea cea huna in care se AA acest aseslamént si va fi un boldputernic atit pentru profesoriI nostriT, cat i pentru tinerimea care se consfintesce la in-vétAtura ").

Curier No. 36, din 12 Iunie 1836.**) VOY 'in anexn, ce a scris 'insuff St.-Marc.-Girardin, despre acéstti.

821

*

Noul semestru 1836/7 Anunciu seolar

«Curierul rom.» No. 52, 14 August 1836, publica : aVacanta colegiuluI national din Sf.Saya luind sférsit pentru se6lele incepfitére acum la 15 August, si pentru sefilele umanifirela 1 Septembre, se face cunoseut, ea invfitaturile sc6lelor incep6ttire se jump la 17 ale cur-grAorului August si invfitäturile sOlelor umaniore la 1 Septembre. De aceea, scolaril ceati urmat in anul trecut invfitaturile in clasurile colegiului, precum si acel ce acum An-taia data ar intra in vre-un clas, ati si vie cu parintii séii corespondenta lor la colegifi, cu3 çlile me nainte de a se incepe invètaturile, ea sa se inscrie in registrurile cancelarieI.Cali din scolaril vechi sétl noi, cari doresc a urma invfitäturile colegiuluT, nu vor veni easa se inscrie la inceputul Invèlaturilor, nu vor fi primiti din pricina neoranduelelor ce seintémplä din venirea lor cea tarOie.»

*

Domnitorul muntean manifesta la ori-ce ocasiune buna-vointa sa pentru se6la romAnä.In orl-ce calfitorie prin tea el nu negligia de a cerceta seeda. Asia in 19 Septembre 1836,vizitänd Giurgiul, adupä ce aft cercetat tòte aseemintele de aici ari rereetat fi sc61a, undea gasit mare pläcere énsu0 in persona M. S. si cerceteze pe fie-care scalar despre Inv&tätura sa. Profesorul se6lei a facut un euv6nt multamitor pentru parintescile domneseiingrijiri, si M. S. '1 a arfitat multämirea pentru sporirea in inv6taturi a scolarilor.» D.

aineri séra, la 4 Decembre, ajunul prasnicului bisericil St. Saya, M. S. P. I. nostruDomn, insolit de tot statul-major, a mers la pomenita biserici ea sä aseulte slujba desera, o parte insemnati din cea mai mare nobletä, totI profesora colegiulta .si mulfimede persone de telte starile s'ail aflat fag la actssti ceremonie.» "').

Nu tot asemenea va fi in curénd purtarea lui M. Sturdza din Moldova.

MOLDOVA

Abia deschisa Academia Mihaileanä si pe data incepe a avea detractorl. Spiritul liberalsi national ce sctila romani destepta sit' si intusiast in tinerime, nu intaNie a displäceaRusiei si domnitoruluT. De aci mal antèifi o surdi nemultamire contra Academiei, ne-multamire, care nu va intarilia a da pretexte de a o lovi, ori micar a'i schimba direc-tiunea.

G. Asaki era énsi acolo ca sä pareze lovitura si sa dej6ce intriga.Nu-I bine cum merge Academia ? Dar e bine cum merge St. Saya din Bucuresci ?

§i tramite pre provizorul Crassa la Bucuresei sa viziteze St. Saya, sa raporteze deose-birile de organizare fata cu so:Side moldovene *"").

*) Curierul rom. No. 64, din 28 Sept. 1836.**) Idem din 7 Decembre 1836.

***) La 27 Ianuarie 1836 Epitropia Insircinal pe Crassan, provisorul institutuluT, A mérgl la Bu-curescY A visiteze sc6lele 0 maT cu sénilt institutul de la SI. Saya 0 A facK raport de organisatialor. I se dK pentru cllaorie so de galbenT.

21

322

Deschiderea AcademieT Mihailene in anul trecut continua cu t6te acestea a intusiasmaOra. Negre4it deabia organisate clasele, pentru primul semestru al anuluI scolar 18351836 nu vom avea de inregistrat immediate progrese.

Comitetul academic, infiintat prin legea de organizare a academieT, era o buni institu-tiune, menita, in mintea luT G. Asaki, de a se substitui cu incetul administratiuneI adeseaarbitrare a EpitropieT. Acest consiliu sat comitet academic coprindea pre referendarulEpitropieT, in calitate de delegat al acesteia in comitet, (rectorul academiei era pre§edintelecomitetuluT), a poi ca membri crag profesoriT cursurilor superière.

In interesul imbunatatireT i imultirei personaluluI didactic, activul referendar G. Asakiisbutesce sa chiame de peste hotare catl-va profesorI important!, acTa D-rul Maisonabe, carein 1837 va deveni rector al academid, preqedintele comitetuluI Academic i profesor dedrept public i de literatura malta francesa ; asemenea D-rul Petru M. Campianu «lis §iAlder), care va succede luT Murgu, in 1837, la catedra de filosofie, etc. *).

Anul nog 1836, debutézi cu un scandal, invocat apoT de neamiciT scóleT ca un semnde incapacitatea profesorilor rominT de a mantine disciplina.

O petitiune a until evreú,Sulim Groper, supus austriac, din 1836, Ianuarie 26, adre-salit MitropolituluT, ca presedinte al EpitropieT, aréta cA studentil erad justitiabili de co-mitetul academic i pentru fapte strCine sc6leT. Groper se tanguwe, ci in 23 Ianuarievre-o 20 de studentl intorc4nduse de la academie la TreY-IerarchI, nóptea, aií intrat In du-ghiana luT de mArunti§url si batut.

Mitropolitul trimite fapta in cercetarea comitetultil scolastic. (Dos. No. 120 curent,Archiva Statulul).

Seulescu facénd cercetaie afla pre studentI nevinovatT. (Fila 3 de la acela§T dosar).

DécA umani6rele, bine-rai, se imhebasera, nu tot asia ere' infiintate cursurile supe-rióre. Flechtenmaher, inca la Februarie 1836 dadea lectiunT de I. latinA i germana, darnu incepuse cursul de leg,T. Flehtenmaher, in 15 Februarie, anunta Directia inv6tAtureTpublice, cA s'afi talmacit in clas la limba latina viata luT Epaminonda fäcut temedin romanesce in latinesce, iar din limba germana invdtat din literaturA, partea poe-tica cu exemple din autoriT clasicT germanT. (Dosar No. 21 Arch. Stat. pag. 104).

Acelaq profesor, in 2 Maid (1836), 1ntreba pre Directia scaelor publice : «Când iT va

*) Eftimie Murgul, prin petitiunea din ii Multi 1836, dice, ca aflandu-se pant( acum profesor defilosofie, de la tnceputul anuluT scolastic a propus o parte din Metafisica teoretica i decY cere Epi-tropid sit i se fixeze di de examen pentru elevY cat mal curand apentru cit maY indelungat nu voitSputea znovi aicea.s. 18.01 fixata data plecareY luY Murgu.

Dos. 18 curent, Arch. Stat., fila 186.

323

veni rindul de a paradosi legile positive ale paméntulu! acestuia?» (Dosar citat, pag. 22).

Se pare chiar ci i léfa nu q'o primea Flehtenmaher, niel ca profesor de limba latinigermank cAcT o redami cu jaluire

In 12 Maiii 1836, Epitropia constati, ca ascultatorii clasuluT filosofieT aù cerutele cu-noscinte pentru a putea urma cursul legilor ; decT ordoni ca profesorul de legT Flechten-macher, sA incépä a paradosi dreptul natural dus naturae/ de 4 orT pe sèptemana.

In 15 Aprilie 1836, comitetul Academic incheie jurnalul No. 11 pentru examenele se-vir0te conform programe! Epitropiei.

Examenele aU durat apoT in dilele de 16, 17, 18, 20 0 21. Comitetul constatk cA. unjadin scolarT csocotind a fi destul a s'ad deprins a serie 0 a face socotelile* ati Orbit in-vèlatura 0 ad intrat prin cancelan!, séti in alte indeletniciri.

Epitropia, cu anaforaua No. 71 din 2 Maid 1836, arétä luT Mihal Sturza, ca s'ati sfér-§it examenele speciale cere si hotaréscA o di aPentru solemna infati§are a generalni-culuT public examen, carele sa se norocésci 0 de finja I. V6stre, spre a pdtea ins* ju-deca despre starea invilitureT publice.»

Domnitorul, cu insAgI mina sa pune resolutiune : aPublicul examen va fi SimbAta in9 Maid", pentru care Epilropia va pofti pe ob0ésca Adunare 0 pre alp boeri a se afla !MA.»(In 5 Maid 4836, dos. 18 curent Arch. Stat., fila 228).

Semnat, M. Sturdza.

Vodi chiarni Adunarea ob$ésci la examene, cu gandurT neprietene scólei. Indata apoTva sbucni furtuna contra limbel romane ca organ de predare in mile, cu &id ca sa seinlocuésci inv6titoril români cu streinT, spre a se ezi curentul national.

Despre acésta avem a ne ocupa maT departe.Aci énsi vom mentiona, ci la 26 Maid (1836), Epitropia complectézi comitetul acade-

mic, care «s'allei acum neindeplinit» prin erinduitul de citre P. I. Domn D-lu Cami-nar Costin Veissa, cu insu0re de madultir extraordinar,b i prin provisorul inslitutuluiGherasim Crassau, Maiorul Singurov, profesor filosofiel Caminar Flechtenmacher, pal).G. Sétilescu, profesorul literatureT francese Répey, cad conform art. 120 din regulamen-tul scálelor vor fi datori a se aduna regulat °data pe sèptemina sub preedintamembru al Epitropiel, séd in lipsi a referendaruluT '').

Acésti introducere de noT membri in comitetul academic nu provine din bune inten-tiunT. Crassansi Repey déca nu si Veissa, erati instrumentele, cu c,ari M. Sturdza spera

*) i 4n loc de a fi platitY regulat, li se ceré name lor sa nu faca absente I**) Cu putin Inainte Epitropia a dispus Singurov sbt Incépl un curs de inginerie *care se

va urma pe langa paradosul geometrieT teoretice i a istorieT pragmatice. (Dosar 20 curent, Arch,Stat.).

***) Acest L. Repey va fi silk nu tarslid sit se ducK din Moldova In Muntenia. La Bucurescr vapublica 4n 1841, la tipografia Valbaun, opera : aIstoria elementar, pentru trebuinta tinerimeT mol-do-romfinescT*, in Su 4n limbile frances i ronAnK, dedicat luT Alex. D. Ghica Voda.

324

si isbésci directiunea nationali a Academiei. Provizorul Crassan reintors din vizita di-dactici de la BucurescI, se puse si t'ad., inteles cu Répey, un proiect de reorganizare ascedelor. Scopul urmirit de ce! doi cumetri era : inlocuirea in Academie, in cursurT, alimbeI romfine cu cea francezi. Ce se cAstiga cu acésta? Se inliturati din inv4imént pro-fesoril nationall AsTa ceva va face M. Sturdza si in vremea revolutiuneT de la anul1848, cum la timp vom vedea

Epitropia trimise proiectul Itil Crasan i Répey in studiul comitetulul academic, dupice'l completase cu chiar acestI neamicl ai scedeT romAne. E probabil cá ei i Domnitorutsperail, a si n'A membri al comitetultfi academic, Maior Singurov i Flehtenmaher, vorfi pentru noul proiect. Se inselari ! Comitetul adresi EpitropieT urmitorul raport, in 28Iunie I836:

aJos iscilitilor midulArT ale Comitetului Academic, impirtisindu-se proiectul de re-formi atingAtor de invAliturile publice, inchipuit de DD. provisorul Crassan i profesorulde literatura francesi Repey i Oslénd ci tifite aceste dispositil sunt prevNute de Regle-mentul scolastic, afari de socotinta a nu se paradosi sciintele in limba nationali, dar inlimbI streine, care idee s'ad si anerisit de Cinstita Epitropie, potrivit cit legiuiri/e organi-cesculuI Reglement, ce glisuesc aci cursurile tuturor inOpturitor si se fAci in limbaromAnésci, nu mime pentru inlesnirea inOtireT tinerilor si cultura limbel nationale, dar

pentru ci tóte trebile publice ail a se tratarisi in acésti limbi, care este si limba bise-rice!» i potrivit cu insusI interesul i cinstea natiei ; declardm cA afila de aceea soco-tinta a sus-numitelor midulAri, la bite cele-l-alte ne unim, ea cu acele carde sunt cuprinseIn Reglementul scolastic, precum spre pliroforia CinstiteT Epitropil s'ail insemnat animeparagrafurile pe marginea aceluT proiect, adiogénd jo3 cA acea cu sfAntenie pizirea ReglementuluT scolastic i aplicatia in toltd a luI coprindere, potrivit cu întelépta intäri-turi a Prea InaltuluI Domn, va putea infatosa rodurile dorite precum i cazurile cele ne-prevédute spre anal6ga indeplinire.a

Iscilill : Seulescu Paharnic.Majar SingurovFlehtenmaher Caminar

E0 1836, Iunie 28. Refer. G. Asaki

De-ocamdatli pericolul fu inliturat prin energia membritor comiteluluT academic,mal ales a referendarulul G. Asaki. Lucrul Omase in zacere i Domnitorul de-ocamda Iase mirgini a introduce in Troia calul lui [Mis: el infiintä un post plAtit de procuror alscedelor publice. Acesta avea, in mintea luT Sturdza, sä. privigheze de apròpe la ce se fa-cea in scede. Insulí G. Asaki referendarul avea sä fie controlat de non' procuror, Camina-rul Costin Veisa, deja introdus in sinul comitetuluT Academic.

La 6 Iulie 1836, Epitropia cu jurnalul No. 119, dispune ca profesoriI sA nu, lipséscAde la clas pricinä de b61A adeveriti prin mirturia doctorulul, séll in cas ex traordi-nar incredintat». De va lipsi, Antéiti sA1 facá observatie comiletul academic i pentru fie-care datA casierul iT va trage un anologon din léfa sa. De va lipsi de 3 orT in o lunä vaperde postul säti.

Tot acum se ia dispositia a se pedepsi i scolariT, carT lipsesc de la clas t'AM. motiv. Gel

care lipsesce de 3 orT in o luna se va depArta din scèlele publico.Cu jurnalul No. 19 din 14 August 1836 se dispune, eA scolaril exterial sA urmeze re-

gulat clasele. Parintil sA dea declaratio peutru acésta i ca de nu vor fi urmAtorT sä aibi

325

a Oda o amen& Din suma adunatd din amende se va tine in internat un scolar sérman.(Dos. No. 86 cureut, Arch. Stat.).

In 24 Septembre 1836 se dad instructiI nota observate de domnitor pentru povdtuireaprocurorului scólelor publice, Cdminarul Costin Veisa ; ele se comunicd acestuia si el res-punde de primire in 10 Octombre 1836.

Acum bateriile sunt pregatite si in 2 Noembre (1836) Domnitorul aruncii fulgerile, prinofisul ce adreség EpitropieI, sub No. 77.

Cu mila lui Dumneçleit

Nol Mlhail Grigorle Sturza VV.

Domn 1661 Moldove1,

Cdtre Epitropia invéldturilor publi,ce.

aDomnia Mea avénd pururea plecare a indemâna inijlócele cdtre inflorirea ramulul sho-lastic, din carele odrdslesc imbunitätirile sotiale, &ese neapärat spre a se da luT cuvenitadirectie, a chama tótd luarea aminte a Epitropiei asupra unuI obiect de o asTa mare cu-viintd, pentru a siguripsi cu un chip neclintit fericirea tinerimil, care este acea a invdrá-turiT si a bunuluI moral.

Pentru a se cdstiga acésa indoilä ispravd ar fi cu totul neapdrat, ca Epitropia, färd in-tarsliere, a se indeletnicéscd :

Intru a cerceta décä invéldtorli tim bei romcinesci au cunoscinfele cerqute in obiec-turile ce invétcl, a cerceta metodul ton *) si a atdrna asupric-le o grea rdspundere pen-tru rodal ce are a se culege, holärindu-le i obiecturiie ce eT sunt indatorilf a invèla ele-vilor phi la examenul de peste an ;

Intru a 14muri obiecturile ce se cuvin a se paradosi in limba ronalascd **) precumacele in limba frantuzéscd. ; cdci pentru a invqa cu folos vre-o sciintä trebuesce auto-

61' si o limbd bogatd In felurI de scripturi i almacirI intelepte. Un ritor, carele parado-sesce ritorica, este sigur despre isprava luT i incredintat de a aduce in sérguinti pe elevilsdT, &eh el are in vedere ctirtile tribunilor AtineT, a RomiI si altor luminate neamur1,precum si de a le arèta marele folos ce el pot trage din tóte acele discursurT, culegéndfrum6sele maxime réspindite intr'énsele i invètind a cun6sce osebitele noróde prin felu-ritele mijlóce, ce el le intrebuintézd intru a se face destoinic1 binelul patriel. Anafisindfigurile retoricei, profesorul gdsesce o m ultime de pilde de tot felul, in retoriI de tributnäsi in acel de amviind. i asIa precum no1 ne avénd éncà tóte aceste bogäii in limba n6s-trd, niel, in orighina/vii, niel in bune tdimdeiri, este vederat ai trebuie cine- va invremea de &Id sá alerge la limba franfuzéscd, ca una ce este pretutindenea réspdn-

*) Apare de aci, c principalul scop urmitrit era bilitturarea profesorilor, carY dispiticuserit Dom-nula, séll maY bine RusieY.

**) Argumentare& din lucrarea anteri6rit a luY Crassan reapare alce. Din § V se vede, ct Cras-san nu era nicr de asti-datiL strein la afacere i 'ff trifgea calma pe hin/.

326

ditel i imlestratel cu cele ma matte ortginuluri 0. care este inlesnitewe pentrubogatia imitativei in iscusitele sale teilmecciri.

«Aceea ce noT ylicem de ritorici va putea asemenea a fi aplicarisirá 0 la filosofie; 0 in-tru adevér un profesor, care nu ar avea in vedere Cercarea asupra intelegera omenesci alui Loke, Tratatia simtirilor a luI Condilac, Duhul pravilelor a luT Monteskio pentru drep-tul firesc i acel al 6menilor i indestule alte carp* nemuritére, nu ar fi de cat un profe-sor fie-cum 0 nu pote avea de cat elevl ce se vor desgusta de invetatura. Drept aceea, decea maT neapèrata trebuinti ar fi, ca epitropia sa se indeletnicésca intru a jertfi in cate-vaylile téta a sa luare aminte asupra clasurilor frantuzescI, porunciud profesorilor cea maTcu dinadinsul staruinta la invétatura itintind catre miji6cele sporireT acestuT ram. Iarin cat pentru un profesor bun de filosofie, un asemenea este cu totul de trebuinia a seindemina cu cat se va putea mal in graba, din téra straini, avénd calitatile cerqute de aocuparisi cu vrednicie acest scaun.

Domnia mea am 0 facut trebuitérele punerT la cale pentru ca de aci inainte profe-sora si fie plititT regulat la fie-care triminie, i Epitropia va lua mèiurile trebuinciéseasupra raporturilor, pe call directia Ii va face in Vote lunile, pentru ca profesora si im-plinésca cu scumpétate datoriile lor ;

Referendarul trebue si se afle doué césurl pe yli la Academie 0 procurorul cel putinde treI orT pe séptemana. Ace§tI doul foncsionari urméza a se intelege cu provizorul, pen-tru ca profesora sa fie indeletnicT in clasurile lor, fail a se departa, afara de cazurile ex-traordinare, care trebue a fi aduse indata prin inscris la cunoscinta provizoruluI ;

Provizorul, in lipsa referendaruluI, este ins.arcinat cu aceea0 indatorire ce 0 acestaimplinesce, cad fari de acésta va urma neascultare i in sfér0t confuzie i neorinduiala ;

A§Ia precum pedagoghiI i enzorul sunt orinduitl dupe reglement, pentru a se in-deletnici de maruntele trebY ale slujbiT, el stint, pentru a se Ian provizoriuluI vremeatrebuitére intru indeletnicirea sa la lucrurT de cuviinta maT mare, indatorip a fi cu rivna

energie, cad altmintrelea vor fi depärtatT din postul lorProcurorul randuit din partea ocarmuireT pentru control 0 tenzura, trebue ca sa

aibi qciinti de orI-ce se intémpli atat in academie cat 0 in scéla Santilor Trel-lerarhYinteacea a fetelor, pentru ea sa péta °data pe luna a se face raportul séti intemeiat

pe larg. La sfér0tul fie-careT trimena el este dator a cerceta condica samepluT 0 indeoNte a priveghia ca sa nu urmeze inpra§tiere din baniT saelor ;

Samequl este dator a pliti lefile negre0t la sfér0tul triminieI, fArà sA fie amploiatascelelor indatoratT a alerga adesea i in zadar ;

Epitropia va aduce prin inscris Ja cunoscinta comitetulul sholastic kite aceste pu-neri la cale, pentru ca de pe acum sä se pue in deplina lucrare, asTa precum i acele cepana acum s'aii publicarisit prin mijlocirea tiparuluT.

Mihail Sturza VV.L. S.No. 77, anul 1836

Noembre 2 stile

Oficiul domnesc facea din provisorul internatului 0 din procuror ageutil principall.Procurorul mal ales se substituia aprépe in totul referendaruluT G. Asaki. Lupia era ye-dita in contra actualel organisatiunT a scélelor 0 in contra acelor ce lucrasera i lucraupentru ele.

Prin isgonirea limbeT romane de la maT multe materil de invétamént, se puneaii, se de-deafi la o parte profesoriT romanT nepläcup.

327

La oficiul domnesc, comunicat ComitetuluI Academic, réspunde acesta cu un lung ra-port, care va ocupa un ma .e loc in istoria saki si in particular a limbeI nationale. ()ri-ce am çlice noI va fi maI slab de at insesl vorbele luI G. Asaki, G. S6ulescu, DamaschinBojinca, Flechtenmacher i Singurof. IatA-le

«In urma ofisuluI Cinst. EpitropiT, din 11 ale acestia, prin care se recomanduesce co-mitetuluT a intra in cercetarea urmAtOrelor ponturi, comitetul in cursul seantelor din 12)14 si 24 a curg6t6rel, luAndu-le in tratatie ail Mmurit acestea :

Ce se atinge de vrednicia invèlAtorilor, de ail cunoscintele cersute in obiecturile cucarl sunt inarcinatI a le paradosi ? Comitetul incredintat : respectiviI profesor!,din carI unil ail urmat cursuri/e invèlAturiI aice, iar allí! In Academiile RosieIsi AustrieY,Antéitl, micar a la primirea lor ail fost indatoritI a infátosa atestaturile de la Bade deunde ail invètat, potrivit cu ceruta orénduialA, cu tete acestea comitetul, spre implinirea da-toriel cuprind prin pontul 1-itl a ofisului, aù dorit din noil a i se impfirtAsi, din c,areOdut: vremea cAnd, locul unde si chipul cu care ail urmat invèráturile, precum se arétA1A-murit prin alAturata aice fl5le formulaa sub lit. A, din care cinstita epitropie va cun6Scesi pe aceia din invèlfitorT, caril n'ati infAtosat atestaturl de sèvirsirea invèlAturilor cu earl'sunt inarcinatT, si a judeca despre a lor vrednicie. Insusimile pentru posturile ce ocupa-rises.: se dovedesc : din atestaturile InfAtosate; 2-lea prin aplicatie, cu prilejul exa-menilor publice ce s'ati fficut cu scolariI din materiile paradosite, agonisind multimireacinstit. Epitropil si a publicului ; and de altA parte, uniI din acesti profesorT aù dat do-yelp si prin tipArirea artilor analogice.

In privirea metoduluI a fies-drul profesor, comitetul réspunde, cA, spre a se putea dinnoü cerceta de urmézi profesoril paradosirea dupe regulile metodice, se cere o mal inde-lungatA vreme i aflarea de fatA a comitetulut in vremea paradosirel a fies-aruia profe-sor, dar si fArA de aceste, urmarea ion dupe regulele metodice pAzite pAnit acum se dove-desce iarAsI din rezultatele eiamenelor, fAcute dupe vreme, la carl vèçlut bunul pro-gres intru invèlfiturT, lucru ce n'ar fi putut urma décA n'ar fi pAzit metodul cuviinciosIn paradosim

Ce se atinge de intrebarea, déa implinia profesoril datoriile lor cu venirea la asu-rile paradosuluI, comitetul alAturézi aice, sub lit. B, fóia tenzoruluT, de absente, din carese va lAmuri cinst. Epitropie, cari din profesorI lipsesc de la irnplinirea acestel datoril.Asupra pontuluI de sunt hotArite obiectele ce ail a se paradosi in cursul unuI an acolas-tic, reglementul orinduit de cinst. Epitropie a se urma, regularisesce cu lArnurire, de la§ 10-29 inclusiv, nu numaI materfile ce trebue a se paradosi pe fies-care an si semes-tru, dar si in tot cursul inv6tAturilor de la clasele cele mid micI pAnA la cele mal inalte ;potrivit cu care s'ail fAcut i çlilnica impArtire a asurilor, intArite de cinst. Epitropie,dupe care se si urmézA, iar profesorul pentru neimplinirea datoriilor sale cade in rés-pundere prin § 114 a reglementuluI departindu-se din postul seil;

Asupra IntrebAril de a lAmuri, ce obiecte aunt hotArite a se paradosi in bimba ro-minéscA si care In cea frantuzésa si cum se urinézAl Comitetul cu cinste r6spunde, a po-trivit cu mintuitérea legiuire a organicesculul reglement, cap. IX, § 357, ce dice cA:ccursul tuturor Inv6lAturlior se face In limba romilnéscA, nu numaf pentru in-desnirea scolarilor §I cultivirea Umbel' patriel, el Incii §1 pentru cuvOntul ciia tOte pnicinlie publica, trebue a se tratarisi In acéstii limbA, pe care locuitorlfco intrebuintézä gi in sorban bisericescf.» Reglementul scolastic intfirit de Prea I.Dom. rhAmAndu-se pe legiuirea de maI sus all spetificat osebitele obiecte ce all a se pa-

328

radosi in acksti limbi, ca unele neap6rat de trebuing pentru cetfiteni de ori-care stareanume : Sf. relighie, gramatica romandsci, aritmetica in WA a el' intindere, geografia spe-cial& a patrieï, $i cea universal& hronologhia, filologhia românésci cu ritorica, care este celmai de apr6pe, mal potrivit $i maI indemanatic organ, de a cultivi limba national& prininformAluirea $i impodobirea stilulul $i inavutirea el cu cuvinte ce se dobéndesce cu pri-lejul alcdtuiril i tfilmAciriI a felurI de pilde $i modeluri culese din autori! clasicI vechi$i noi a limbelor cultivite, car! limbT pentru asemenT scopos sunt ordnduite a se invèg indeosebl, precum se $i urmézi cu autorii lor pentru a se putea addpa tinerimea qi din én-se$T originalurile lor cele clasice. Pre lAngd aceste tot in acelaq reglement se legiuesce ase paradosi in limba rominéscd t6te sciintele, atat filosofice i juridice, cat $i teologice inseminarie ;

3) Asupra intrebdriI &el literatura $i $ciintele hotdrite a se paradosi in limbs romi-nésc& pot fi urmate in graiul el ?

Comitetul rèspunde, cd probele pin& acum prin fapte infdloqate, atit in scaele de aice,c,At $i in cele din Ora romAnésed qi in cele pedagogice, infiintate in staturile Austriel pen-tru natia romänésd, Vote aceste dovedesc putinta lucruluI $i prilejurile ce va avea limbarominésci in viitorime, paradosind sciintele, o va face mg vrednic organ al acestor sciintein stare a réspunde cu ajungerea inaltului scopos a rèspindireI folosit6relor sciinte si cul-tivirl graiului national.

lar in bimba frantuzéscd, care in reglementul scolastic este hotfirità a se invèla tot nu-maT ca o limbg, pre ling& gramatick cu tete partite el, se paradosesce ritorica i litera-tura, pe care aceste, comitetul le &ewe de ajuns spre invèlarea limbel frantozesci, cudegvir$ire, ca pe nisce milóce, cari nu numal cA cuprind tad finta i practisirea limbel,dar peal& in sine $i teal pod6ba cu care ad inavutit'o autoril clasid ai FrangI, in vremecAnd prin invègrea $i a altor sciinte in acéstd limbA, nu numal ca n'ar spori doritul re-zultat, ci Inc& l'ar intfirslia prin insircinarea tinerimel cu alte obiecturl potrivite numalpentru c4tigarea ideilor, iar nu cunoscinta limbel.

Drept aceea, pentru inv6tarea limbe! franceze sunt ordnduitY trei profesor! i infiintateOse clasuri, in cât avía se paradosesce acésta la fieq-care clas pe téth sliva cite doué césurI,aded peste tot Ose césuri pe çli, cind obiectele ce se invég in bimba romAndscA fieq-carenu se paradosesce pe gptèrndn& mai mult deck unele de trei orT, $i altele fume dedou6or! i lisind a slice, ci pentru inv6tarea une! limb! cu des6vir$ire sunt prea multe césu-rile ardtate mal sus $i stinghiritóre celor-l-alte invèglurI a sciintelor ; dar cu tke aces-tea décd cinstita Epitropie va socoti de cuviing a se statornici $i in viitorime atate césurY alimbeI frantuzescl, de $i cu jertfirea vremei ce s'ar cuveni a se intrebuing intrutura celor mal neap6rate Kling in bimba national& ; apoT comitetul ja indrAsnéla a faceluarea aminte, cA pentru acéstA limbi nu are trebuintd maI mult de cal doui profesor!$i un repetitor, dintre cari profesor!, unul impArtind lectiile sale in 2 clase, si parado-séscA gramatica cu telte ramurile iar cel-alt impArtind materiile sale deasemenea incloud clase, sd paradoséseä ritorica qi literatura frantuzésca.

La alte universitkI $i academia (afar& de Franta) se g&sesce numaI cd.te un profesorde limba francezd $i cu telte acestea se invéti acea limb& cu desèvirqire, cind de altdparte $i iconomia case! scolastice se intereség a nu fi mal mutt! profesor! pentru unobiect deck cere trebuinta. Tot pe asemenea temeiurT, comitetul face luare aminte $ipentru limba grecéscd, cfi ar putea fi de ajuns un profesor, dud astdslI se gäsesc duo!.

lar in privirea intrebAre!: cite clase din cele ot6nduite prin reglement 's aad infiintat

329

panä acurna? Comitetul cu cinste rdspunde, ci din clasele cele ordinare pánä acum s'ailinflintat

al Clarete normale a cgror curs impreuni cu Lancastrul este de treI anI ;

Clasele gintnaziale a cgror curs impreuna cu umanicorele este de patru ani.lar pentru sciintele cele mal nalte hotirite prin reglement de a se paradosi in acade-

mie, acestea nu se paradosesc In acest an, din pricing a nu s'ad rinduit pana acuma res-pectivil profesor!. Cerand trebuinta a se infiinta i acele clasurl pe viitoril anT, and nu-maI atuncl se vor putea culege in deplina mèsuri rodurile ce se astépti din infiintareaAcademiel ;

cl lar asupra intrebgril in privirea scoposulul infiintard scalelor nationale, a morali-cescil luminarI a némuluY si a culturei graiuluT national, de pite fi ma de folos a se pa-radosi sciintele in alte limbi ?

Comitetul se simte dator a ardta, antéiii ea nu pate fi cu putintg a se paradosi sciinteleIn orI-care limbi straina, &di bite scolile liana si cele incepétére,-at at din capitali catde pe la tinuturT, nu se vor preface din romanescI in aceeasI limbi strging, precum acéstaurméza In Bucovina la MoldovenT, in Galitia la PolonY, in Bohemia la BohemI, unde bitesciintele se paradosesc In limba germana, straina acelor natil. Gael pentru de a putea fiin stare si invete sciintele, ce se paradosesc in clasele gimnaziale, toff scolariI ce vor in-tra vor trebui sg scie cu deplinire acea limbi strainá in care se invalli sciintele, pe carepentru acest cuvant, va trebui sa incépg a o invdta cel putin cu treI alit mai inainte, a-decá la clasul elementar, care limba, de pilda frantezi, ar trebui si fie de obstie pentrutoll lineril scolarT, cad numaI din scolariT acestor clasurI incepètelre pot treptelnic intrain gimnaziurI i maI departe. Al doilea, eh' midlócele cele mal de aprcipe pe care D-deda dat ffipturilor sale cuvintit6re spre a's1 impartasi unul altuia idei, a se povatui catrevirtute si a se lumina prin invaldurY, este graiul natiI; pen tru asemenea scopos,invalètorul i mantuitorul Is. Hristos a insuflat pre Sfintif 561 ApostolI prin Dumnezees-cul Duh de a vorbi in téte limbile, ca tuturor, in graiul lor, sa propovdduiasci cuvéntulmantuitarelor invdduri ale Evangheliel ; in cat de si era a tot puternic n'a voit a faceca téte natiile pgméntuluI sa vorbésci in o limbg, adeca a Apostolilor, dará pre Apostollin limbele natiilor.

Natia i graiul ei national fiind identice, ingrijirea de cultivirea luT, este ingrijirea decultura natid, cg, precum istoria ne adeveresce, atuncf a inflorit un neam, and a ajunsla (hire si graiul WI, si °data cu vestejirea acesteI caracteristice, cel chiar suftet alnatid, vedem ci s'aii stins i acele neamurl de pre fata paméntuluI i niel odiniCal nus'ad putut cultivi poporul acela In eatA vreme grain/ sèd n'a fost introdus la templulmuzelor, in cali vreme nu s'ad intrupat In el Dumnedeescile sedate, si nu s'aii rostitprinteansul, dupi disa celor vechT : Cererile fiinte I

Pe langa acestea, pentru cA scoposul sceilelor nu pite ti altul, de cat a formarisi W-hat! vrednicl in cea maI scurti vreme, cu midl6cele potrivite de a purta sarcinile trebi-lor StatuluI cu cea mal lesnicicisa indemanare, priitére patriotilor i fiind-cit Late aceletrebi atat in ramul administra liv cat si judecatoresc, se pérti in limba nationalk iar nu invre-o limbg straina, apoI de sine urnaéza ca trebuesce a aduce in desdvirsita indeplinirecunoscinta disului organ, adecä a limbeI nationale ; cad invdtand sciintele in limbistraing, ar urma, el dupa ce va intra téndrul in slujba StatuluI, atuncI sa. se yea nevoitde a incepe a invda limba gramaticala, constructiile ritorice i terminile trebuitére, pen-tru a da putere cu hun folos sa implinésci cersutele datoriI ale insarcinaril sale, care

330

acésta nu pupil& ingreuire i inapoere ar aduce tinerimeI menite a se harazi trebilor publice.Ce se atinge de propunerea unora din madulariT comitetuluT, caril voind a face sincatavasis,sunt de idee a se paradosi indoit sciintele, in limba francezi si in românésci, adaogand adice: a in alt-fel nu ar intelege sciintele in limba francez& c,e1 ce le-ar invdta in acea romi-néscA; tuturor sciut este, a de la cunoscint.a limbelor nu deraz& cunoscinta sciintelor, pen-tru cA multT sunt carT sal bine limba franceza si pentru aceast totusl nu at' idee de sciinte,déci niel cum nu le-ail invèlat in limba francezi: filosofia, matematica si altele ; si totusTle scill décli le-ati invetat in alt& limbk.chiar si in acea romanésca; pentru cA dad cinevainvét& o sciintä Cu temeiti, in orT-ce limbA, pote sA o intel4A cu degvirsire in orT-carelimba, déca o scie gramaticesce; asemenT vedem pe GermanT, a Ma a invOta ei sciinteleIn limba franceza, sunt in stare a talmAci orT-ce alatuire malta frantuzésea numaT in pu-terea invOtAriT acestei limbI sade gramaticesee, si din impotrivA. i mAcar el precum estecunoscut, cA némurile aú imprumutat sciintele unele de la altele, precum Grecia de laEgipteni si Romani! de la GrecT, cu tOte acestea, asemenea sciut este, a nicI grecil n'atiparadosit in patria lor sciintele in limba EgipteanA, dar in cea Greasca, nicT Romanii incea Greasca, dar in limba lor latinésca. Pe ling& acestea, déca pentru a lor pozitie mol-doveniT sunt datorT a Inv* maT multe limb.' strAine, apoT de a se paradosi sciintele inlimbile cate se invéla in academie, este un lucru cu neputinta si in privirea misllecelortrebuitetre, cAd pentru fies-care limb& s'ar eere impAtriff profesorT de cap sunt acuma; siin privirea timpuluT, cacT care scolar savirsind cursul sciintelor inteo limba, le va incepede al doilea, ski de al treilea, niel plecarea, nicT virsta iertandul?

De aeest adev6r patrunse natiile EuropeT, eu un veac si jumnate mal inainte, pe andlimba latina stapinia in Europa, atat prin tribunalurT si biseriel cAt si prin sale, de silimbile lor se pAreati förte barbare i nedestoinice a se putea paradosi in ele sciintY, a seruga luT Dumnesleil prin bisericT si a se rosti dreptul cetatenilor prin tribunaluri, cu telteacestea intelegénd, cA toernaT pentru aceea le era graiul nedestoinic si neindeminatic, pen-tru cA in locul luT vorbea si se protemisia graiul eel strain, nu pregeti a'l inlAtura si aintroduce pe al lor national, si micar a la inceput intampinaa greutatl, dar pe t6te, custatorniel sirguinta invingéndu-le, ajunsera limbele lor astAsIT asa de strAlucite i inavu-lite ea si latina, ilia i mult maT autate, in cAt articolul intrebuintAriT graiului nationalin scolile si tribunalurile une! Or!, ajunse a fi asap c,ea de capetenie conditie a traiuluisOÙ politic.

In sfdrsit, insas1 limba n6stra nu este pentru all& pricina astAsIT rémasit alit de ina-pot, fara numaT cA ail zacut aruncatA din intrebuintarea literatâ, atat in cele politicescI

bisericescI, cat si din sale, impilat& fiind maT nainte vreme de atre limba sérbescAapoT de catre cea grecésa, si de asemenT va patimi si de acum inainte décA s'ar ingAduiund altia sa'T rapésca seiintele din rostul el, si tot sa se tie ferecatA in obezile barbaris-muluT, de care nu se va putea scApa fArá numaT faandu-se organ al sciintelor si al invè-Inure, si déa bimba n6stra s'ar fi inceput a se lucra pe atund, pe and graiul natiilorde astaslI cultivite, apol far& indoialä s'ar fi adus si ea tied in asemenea grad de culturfi,séü macar in eel mal deapape cu dénsele. Care adevèr se dovedesce, a in scurla epocade and netemendu-se de greutatI, ravnitoril Wharf aft inceput, uniT in cele bisericeseT,altiT in cele profane, a talmaci si a tractarisi felurite maten!, limba romanéscA din çii cusli se inavutesce ca none cuvinte iar natia eu none ideT. La aeest mare interes al natieT pri-vind Obstésca Adunare, ail legiuit in organicescul Regulament, sit se paradoséscA sciintele

331

prin scolile publice pe card terneiù urdind cinstita Epitropie si reglementul spetialnic in-tarit de Prea I. Domn sil s'i urméza, ca si in scedele teriI romanescl, precum se adeverescedin programa invataiturilor publice.

Iscilitele mädularl, incredintate din teorie si prin aplicatie de asemenea multamitóreprintipiI si legiuirI, ca de unicele midloace mal' inlesnitare luminiriI neamulul si cultivirilgraiuluI si inchizasluithre traiuluI sail politic, se unesc cu desavirsire intru acésta: ca tatesciintele sa urmeze a se paradosi in limba romanésca, avand de ajutor limbele clasice ve-chi si nou'i, pot-ivit cu glasuirea legiuirilor, precum in fapta se si urméza.

Asupra intrebäriT privitare catre cresterea si moralitatea elevilor tinutI cu chel(uialaStatuluI? Comitetul nu pote tagadui, ca precum all ajuns si la cunoscinta cinst. Epitropii,in acésti vreme s'al' ivit abaterI si cazurI neplacute din neurmarea intocmaI a instructiilor,pentru a ciirora pazire n'al) lipsit directia a lua deapururea masurI indrepiatare si privi-tare catre tinerea buneI oranduell.

Asupra pontului daca instructiile privitare de datoriile dregatorilor institutulul suntde ajuns ?

Comitetul raspunde, ea dupi cercetarea lor s'aii vadut a fi indestule, de dora filo-1 nu-maI a se pazi de catre top cu amaruntul; insa daca in viitorime se vor ivi cazurI noue,comitetul nu va lipsi a le supune cinstiteI Epitropii, spre a se legiui asupra acestora in-structiile cuvenite.

Asupra pontuluI al patrulea, de urméza trebuinta de a se maI aduce un profesor pen-tru limbI straine ?

Comitetul raspunde, ca din cele maI sus dise, macar ca personalul aflator pentru obiectulimbeI franceze se vede a fi de ajuns, hui daca cinst. Epitropie va socoti pe ranga douIpedagogI-repetilorl, francez si german pentru deprinderea elevilor in voravi si maniere,a se mal aduce un profesor de insemnähire reputa/je, mal inzestrat cu sciintele inaltelliteraturI, a ritoricel si a stilulul diplomatic in ramurile e!, acésta ramane la chibzuirea siinalta hotarire a cinstiteI EpitropiI.

(ss) Flehtenmaher comis, G. Asaki, Maior Singurotf, Pahar. Dantaschin Bojinca,G. Seulescu Paharnic.

EgT, 29 Noembrie z836 *).

*

Lupta nu se sfirsesce aci, ea va continua si anul urmator. Trebue si recunfiscem ci inconspiratiunea acésta in contra scélelor nationale era intrat si un barbat strain, de vahíre,anume 1. F. Neugebauer. Vom da in anexa cele ce apoi scrise Neugebauer despre scoliledin Moldova ").

*

Cu tate isbirile proieetate, séa presimtite numaI, cumitetul Academic urmari cu sti-ruinta misiunea sa bine-acatare.

Prin jurnalul sail No. 15, din 2 Iulie 1836, dispusfi, ca internatul sä se asedein casa din noll cumparata, fostul hotel Petersburg. Cu acest mod Crasan, provisorul in-

*) Dos. No. 307 curent, archiva StatuluY.**) Voill anexa la acéstli pagina.

332

ternatului, era cire-eum inlAturat din e,alea profesorilor, cari tineaii clasele in casa cea-l-altA.

Dintre tineril ajutatI de Comitet la invèlatura aftam in 1836 pe cati-va sludentl de lafilosofie.

Comitetul academic ajutii cu bani din léfa de peste an harazita de doctorul academieI,impartind'o la studentiI filosofieI: Ionescu, Popescu, Vitzu, Stichi, Platon, Gusti, Maca-rescu si D. Demetriu, eari se cresc cu cheltuiala Statuliff cu scop de a fi intrebuintati inslujba seólelor.

Tot-odatA aréta eA Popescu si Vitzu sunt deja insarcinall cu clasele pregatibire in aca-dernie si ca e de dorit ca Ionescu, Gusti 0 Platon sa fie insareinatT repetitorI al elevilormal inaintati al institutului.

Epitropia nu incuviintézi ajutorul in bani si dispune a li se face la toll imbrAdmintepe comptul el.

Scèlele incepètóre din judete prosperA anevoie.Prin inflintarea academiei r6man in Iasi multi din tinerii, eari ar fi putut, dupa ab-

solvirea scifileI Vasiliane, sa fie trimisl ea invèlatorI pe la judele. Ast-fel sunt fifirte putineadausele ce putem constata in personalul didactic al acestui ram. In acest an se deschidescéla ineepéttíre de baIeVi din orasul Piatra.

Saila satésui de la Flamanip continua si anul acesta, aviAnd invatètor pe G. Econoniu.Domnitorul 'I platea 1.000 de lei pe an, (lar inval'étorul cerénd maI mult, M. Sturdza re-comanda petitiunea la Epitropie, 13 Martie 1836.

Era primul pas cAtre abandonarea scéleI, cad Epitropia n'avea de unde sá mai platéscao seeilA noua sätésca, cand (Musa nu putea sa platésca profesorilor la sci5lele infiintate declènsa ').

In 14 August 1836, cu jurnalul sCil No. 19, Comitetul Academic se ocupa de sceileprivate si cere Epitropiei catagrafiarea tuturor acestora pentru a li se aplica dispusitiunilenoului reglement scolastic").

Epitropia la 28 Deeembre 1836, a seris tuturor ispravnieilor de tinuturI si lui Aga deIasi, sa adune sciinte de seedele private, eu numCrul elevilor si numele invètätorilor.

Catagrafia acésta nu s'a terminal de cat in Aprilie anul urmAtor, (led o vom da-o laace!. an.

Am v&ilut Epitropia trecènd contract la finea anuluI 1835 eu Gustav Hofman si sotiaMI peptru introducerea in sc6la de fete din Iasi a unor profesiuni femenine

*) Dosar No. 54 (fila 21) Archiva Stat. In tara Muntenésa la anul acesta af1Krn Thfiintate scolTla sate : la Vadu-Lat de Hatm. A Vilara ; la Cfimpina de Colonel I. Cfimpineanu ; la Benesd deFratiT Grigore 0 George Oteteleseanu ; la Scilenl de Vornicul M. BlIticesnu ; la Ditrliscr de dra-gomanul P. Serafim. (Ver).1 eCurierul rom.» pe acest an).

**) Dosar No. 96, Arch. Stat.

333

Pe de o parte in 1836 se infiintézA la acéstà sc61A de fete clasa numindu-se la eaprofesor adjunct pre diaconul Bucur, cu léfA de 1.000 de lei pe an, 0 pe de alta se introduceIn programul sc6leI, de la '1 lanuarie 1836, unele modificArl la regulamentul din 1834.IatA aceste modificArI semuate de Logof. Canta 0 G. Asaki

ttEpitropia invat6tur1lor publica

«DtipA ce de la unbrea institutuluT sceileT fetelor, elevele où petrecut materiile orAnduitepentru anul Antéiä si al doilea, Epitropia, in urmarea a§e4Améntu1uI scélelor, ail pregAtittilte trebuitórele i pentru invätarea meste§ugurilor politecnice, dupA urmAtärea programA :

Materiile invétetturei

Cursul ace3teï scéle s'alcAtuesce de 3 anT.In anul vor inväta elevele :Cetirea, scrierea, aritmetica de rost i sfiniele rugAciuni. Impletitul de coltunT §i cu-

su tul.

In anul al II-leaGramatica romAnésca prescurtatä, patru spetif a aritmeticel, partea I de catillisis, An-

téile cunoscinte i lucrul de mAnA femeesc, precum cusutul de clim4Y, la ghergiev, spä-latul pAnzAriilor -fine.

In anul al 111-leaSintaxul vulgar 0 cunoscinta cetireI cu litere latine. Din aritmetid, numerile corn-

plexe, fractiile, tinerea catastihelor de cheltuialA casnid, catihis, deosebite invAtAturi aeconomief i industrie! casnice, facerea tapiseriel (covórelor) a horbotelor 0 a altor ma-nufApturI, facerea din cell a tot felul de peirrie i fructurT, facerea florilor fine din mate-rie ca tota deplinAtatea, vApsitul cordelelor, spèlatul de borbote si blonde, vApsitul aces-tora, spälatul, vApsitul, curAtitul i incretitul penelor de purtat, sc6terea petelor dinorI-ce materie, lucrul figurelor de so141 si tot lucrul de carton, facerea de capele, bonete,berete, tocurr, pelerine, frize, baiadere i alte poi:Mae de gälantArie.

Dorind incA ca invätarea acestora sA fie temelnid, folositäre tinerimel i potrivitA sco-posuluI ocArmuireT, ce este de a inzestra pe fikele orAsenilor cu deplinA sciintä, s'ail ho-tArit urmAteirele :

Nimene nu pede invèla manufApturile insemnate pentru anul al 111-lea MI% a fi pe-trecut mal inainte acele preggitäre invätaturT orAnduile pentru anul si al II-lea, un-mind tot-o-dati si cele ce sunt impreura orAnduite cu aceste ;

Drept aceea pdrintil sea mai maril fetelor scolastice, la priimirea Ion in sc616, vordepune in cantelaria Epitropiel o declaratie, cum ch. fiicele Ion vor fi urmAtóre indatori-reI de a sèvir§i cursul intreg, despre care numal bäla séù extraordinare imprejudrl lepot scuti; iar din potrivä sA fie pärintii séù protectoriT indatoritl a pläti la casa sae!,cheltuiala potriviti cu vremea ce vor fi invèlat acele fete;

Desävirsite la invèlfituri se vor socoti fetele, duptt petrecerea cursuldi intreg de 3an!, facere.a examenulul public si primirea atestatu/ul de sea* si moral, dud aturkl, lacele mai vrednice, se va impArti si o destre din casa sdlelor.

Semnati : Canta Logofét, G. Asaki.

La 18 Ianuarie, cu jurnalul No. 15, 1836, Epitropia adaogfi in programul sc(ileT defete manufacturile in urma numire! luI Gustav Orman si wipei sale maistrii la acéstil

334

seólä, s'anume : Gustav Ofman politechnicul, va inv6ta pe eleve cite 3 ore pe di : mode-luirea in cell a tot felul de póme i fructe, facerea florilor fine din materii, väpsitul cor-delelor, spèlatul de horbote si blonde, vapsitul acestora, sp6latul, vapsitul, curafitul siincretitul penelor, scóterea petelor din orT-ce materie, lucrul flgurilor din soldi si tot lu-crul din carton, precum i altele ale industrieT si ale economiei casnice.

Madama Ofman va inv6ta asemenea, in césuri rinduite, pre eleve tot lueru de manufap-turä: capele, bonete, berete, tocurT, pelerine, frize, baiadere, etc.

Lucrurile lucrate se vor pastra pana la examen. Se p6te prirni i lucru particular.Orman si sotia sa nu pot aiurea da lectiT in oras, efiind hotarit ea numai fetele ce ur-

méza cursul invètfiturilor la instiiut sa se deprindi . . .

Ofman este insareinat a invèla in Ma diva, dupa amiaslii, si pe stipendistif de la gim-nasiu in meseria cartoneriei.

Eata aci originea scélelor nóstre profesionale de fete.

In directia cultureT generale anul 1836 are special& insemnatate.Bibliotecile din Bucurescl, Ia1si Craiova sunt pe cale prospera D. Asemenea colec-

tiunile de instrumentele de fisica, chimie, etc.

Introducerea censure!, pentru publicatiuni de ori-ce fel, a fost de sigur 6re-care piedicipentru libera desvoltare a cugetareY. Din causa acesteT censurT, tineriT scriitori isT trimitlucrarile Ion la gazeta Transilvaniei ski se imprastie in manuscrise, carI anal& din manäin mina, mal ales &and sunt satire ski pamflete contra Domniei ori a guvernului. Lite-ratura acésta anonima este pe tóta diva mal bogata in opere. Culegerea si publicarea Ionar fi de mare folos pentru istoria nationala si e regretabil cä ilia nu s'a ficut.

Eata acum si principalele opere produse in cursul acestui an 1836 in t6te provinciilemarline:

Mentor sé u abecedar, D-trie Jian, 1836 (De la colonisarea DacieT 1730), (Sibiti).Inceputurile limbei ¿atine, pentru tinerimea scólelor din principatul MoldoveT, roma-

nesce si latinesee, tipogr. Albinei. (Iasi).Istoria biblicescd cu intrebarT i rèsplinsuri pentru folosul scólelor romanesci.S-ta Scripturd re scull intr'o 140 istoril culese din biblie si din evang-elie, urmata de

un catehism mare pentru seminariu, trad. din grecesce, de Eufrosin Poteca, Arb. M-reiMotru. (Bucuresci).

lstoria Principatului térei romemesci, tom. si continuare de tiparire cell!! alII-lea, F. Aaron. (Bucuresci).

Poesii de G. Asaki.Invildtura hristiand, ski in scurt sfantiti istorie i catihisis a biserieeI drept credin-

cióse pentru scólele nafionale. (Iasi).Elemente de matematied. Aga G. Asaki, partea I Aritmetica. (Iasi)

*) Dos. No. 188 215 din Arch. Stat.

335

Elemente de desemn i arhitecturei, Scarlat Valstein. (BucurescI).Catehismul cel mare in 8°. (Blaj).Manual creftinesc, I. G. Gorjan. (BucurescI).Cronicul valahilor de Cantimir, tom. al II-lea. (IasI).Culegere de scriere in prosi i versurI, edil. lll-a. (Bucuresci).Elernente de istoria S-tei a noului i vechiului testament, Dimitrie Jianu. (Bugil)?Invèleitura cre0inésedCristianismul la irweputul séu, I. Eliad.Greidinarul orb ski Aloes inflorip, comedie in 2 acte cu cAntece, I. VAcArescu. (Buc.).Halima, tom. III si IV, I. G. Gorjan. (Sibiti).O mie una de nopti, tom. IIV, I. Barac. (Brasov).Vechiul i noul pentru tot- d'a-una ghicitor, A. Geanoglu Lesviodax. (Sibit1).Hiromantia cu trei ftguri, idem, idem.Tilcul viselor, idem. (BucurescI).Prohodul Domnului, Episc. Kesarie. (Buzèti).Ciaslov in 8°. (Sibiii).Idem in 8°. (Brasovti).Idem Mare. (Brasovti).Vicqa Cuvidsei Mariei Egiptence, Episc. Kesarie. (Buz64).Filosoful indian, edil. II, de Jianu. (Sibifi).Octoih in 2°. M-rea NémtuluI.Apostol in 2°. (Buz6t1).

Acaftesteru. (M-rea Némtu).Adelaida ség pAstorita alpicéseä, de Marmontel, trad. de G. Shilescu.Evangelie, Episcopul Kesarie. (Buz6ti).Abecedar romei n edit. III, G. Sèulescu.Calendar pe 7 planete pe 140 de ani. (Blaj ?).Calendar in 8°. (Buda).Gramatica ronui nel pe scurt pentru incep6torI, edit. noult, I. Pop. (Bucurescl).Le courrier de Bukarest, jurnal de dou6 oil pe gptèmânà, Alfred Poissonier. (Bucur.).Véduva ricléná, comedie in 3 acte de Goldoni, tradusi de C. Moroi. (BucurescI).Zgetrcitul, de Molière, trad. de I. Roseti. (Bucurescp.

Pursoniac, de Molière, trad. de Gr. Sc. GrAdisteanu, fiti. (Bucurescp.Saul, tragedie de Alfieri, trad. de C. Aristia. (Bucurese).Triumful amorului i actorul feirei voie, E. Vinterhalder. (BucurescI).funefea lui Carol al X II-lea dc Duval, trad. de I. Voinescu. (BucurescI).Douè bilete séü amorezatul nerod, de Florian, traducere de I. Cretescu. (Bucurescl).

sfintilor din Maiu, etc. (Bucurescl).Gemenii din Bergant, comedie edit. II, I. Florescu. (Bucuresci).Beidetranul boerit, de Molière, trad. de I. Vionescu, II. (Bucurescp.Sicilianul séu amorul zugravului, comedie de Molière, trad. de I. Burchi. (Bucur.).Nóptea i çliva Rosiei, ski mitologia slavonilor i crestinirea lor. A. G. Lesviodax. (Bu-

curesci).

Alceituirea auritei pentru evrei, de Samoil Ravi. (Buzhii).Obiceiul medlar rofii la Pari de A. G. Lesviodax.Bcrtoldo i Bertoldino, edit. pouè (?).

336

Almanahul Statului anul I-iii, de Zaharia Carcalechi. (Buda).Predica la inmorméntarea lui Stoica de BacT Constantin Alantan. (Blaj).Regulu, tragedie, edit. noui, traducere de L Vficirescu. (Bucurese).Vocabular rom.-german si germano-rom. Andreas Clemens. (Sibii1).

Foile periodice continuA a rOspandi luminO, cu t6te greutfitile censure. eCurierul ro-mOnesc» a luIEliad, in BucurescI, impreunA cu «Muzeul national» in Bucurese (PoenaruAron, Marcovid) si a Gazeta teatrului national» ; iar in IasT «Alb. rom.» a 10 G. Asakipublid articole cu referintii la literatura si arta romang, pe cand in Transilvania G. Ba-ritiu tine sus faca culturalk in eGazeta de Transilvania» si ecF6ia pentru minte», de at0-bate luminile e pan& dinc6ce de muntl.

Societatea istorio-naturall a proiectat si publice un jurnal sciintific cu numele «Osi-ris» in 1836 si s'a rugat prin petitiune DomnitoruluI (20 Noembre 1836) si indemnepe Dregatoril administrativi, sO se aboneze, platind 72 de le pe an pentru acest jurnal.Domnitorul a recomandat cererea cfitre Sfatul ad-tiv. Acesta a arOtat DomnitoruluT, cuanaforaua No. 480, c.i. impiegalif sunt insarcinati deja cu plata aAlbineID si a aMonito-ruluI doman» iar I. Sa a Insemnat resolutia, ca si se deschidi o prenumeratie in favorularOtateT foi fOrA a se pune cu datorire asupra cui-va.

Acésta vestesce N. Sutul din partea Sfatului ad-tiv, cu adresa No.806 din 5 lunie 1837,citre societatea de istoria naturalg.

Atentiunea publici, atrasi incA din anil trecuti asupra scrierilor luI Dimitrie Cantemir,a fost viii, solicitati prin publicarea in anul acesta a tomului II din Ghronicul Moldo-Va-lachilor.

In misllocul lupte deschise contra limbe romane din sc6le, in 29 Noembrie 1836,Gh. SOulescu a cerut Epitropiel sO se facd o noui editiune din estractul gramaticei sale.De asti datfi Mitropolitul Veniamin di cartea acésta in cercetarea referendaruluI si a ju-risconsultilor Flechtenmacher si Bojinca *).

aD. C. Aristia traducètorul lui Omer si Alfieri, dintre alte bucAll dramatice ale poetu-luT Italian ce are gata, a pus sub tipar vestita tragedie Saul. Prin gazeta teatruluT se vavedea o sc,eni, unde se 'Nita judeca despre marele talent al traducètoruluT, ce se pite numicu drept cuvAnt Alfieri romanesc. Literatura n6stri e mult dateire acestul ostenitor bAr-bat, s't limba strAnepotilor romanilor din colonia luI Traian se Ole pune, prin geniul siosteniala acestul literator, de alaturea cu sora eT italianO.

Mlädierea si energia limbeT, just* fraselor si a slicerilor, armonia si cadenta versuri-lor, aerul aceleT poesiI sante si suavitatea psalmilor, t6te le-a gciut artistul sä le pazéscitsub pana sa si si dea aripi de a se invòta limba intocmal cu geniul WI, in cat cetitorul,insuflat de tot farmecul poesiel, se simte strAmutat d'impreunä cu David in acele locurisfinte si clasice ale bisericii. Spre inlesnirea cheltuelilor tiparuluI, pe lang ostenefile ce'sT-a pus traducètorul, are trebuintä de o subscriptie. Tiparul este curat si hartia velind,formatul in octavo. Pretul va fi 3 sfanti. DoritoriT se vor indrepla la redactia ((Curie-ruluin ").

Se mal citesce in aCurierul rom.» No. 52 din 14 August 1836.D. Medelnicer G. Ioanid, profesorul limbe elinescI in colegiul national din capitalk a

*) Dos. No. 21, Archiva StatuluT, pag. 103.**) Curierul rom. No. 70, din 20 Octombre 7836.

381

dat la lumini in anul trecut o carticid de 40 fete, talmacita din limba frantuzésca facea romfinésca, cu un s'II simplu §i curat, asupra midl6celor celor mal bune despre eres-cerea copiilor de la nascere pana la vérsla infiel, fiind-cä D-sa printeacéstä lucrare nu aavut alt sfér§it deck a Imparthi ideile cele mal temeinice asupra cresceril.»

Insemnatatea spornicä a biografiei romänesci e manifestä qi prin faptul InmultireT li-brarilor.

La 23 Noembre 1836, F. Belle cere 1111' Voda Sturdza privilegiul exclusiv de librar alCurtiT, al AcademieT §i al sc6lelor publice. Domnitorul nu aprobä acésta cu titlul de mo-nopol, dar incuviintézi, ca librarla lui Belle si fie librarle scolastica*).

In Bucuresd, cu deosebire, libriria romäni prospera.Fratil Mihail §i Simeon Hristidi ") fac cunoscut catre top iubitorii de invatätura, el din

cartile ce se del In tipar de catre dän§il, celea ce sunt gata sunt cele urmätóre :Abecedar mare, coprindätor de gramatica grecései noui 9i dialoguri.Abecedar mic.Istoria luI Enric.Caligrafia grecésca qi frant.uzéscA.Table de alilodidacticä, coprindätére i de cele 4 lucrirl ale aritmeticeT, siOctoih coprindätor de tke trebuinciésele slujbe ale vecerniel O utreniei

lar cele ce sunt sub tipar, sunt cele urmfitäre :Epistolariul lul' Zilblas al cäruI cel d'intéiti tom a e§it; istoria grecilor noI, O noua en-

ciclopedie In 8 tomurl (care va fi cu sholiI §i dictionar fie-cave tom la sfdr§it).Iar dupä tipärirea ocestora se vor pune In upar

Aritmetica, Dopia-Scripturä, Antologia postultif mare, noul sinopsis bisericesc.Cali dar vor voi si dobèndésca ség pe cele gata, séd si se subscrie prenumerantI la

cele ce se tipiresc qi se vor tipari, se vor indrepta catre InsuO, la Stavropoleos,» etc.

Un alt librar din BucurescY, Romanov, inca anuntA in aCurierul românescp No. 33, nu-mer6se carp romäne aflitóre de vindare la el.

lata cArtile de la acest librar :Fanatismul de la Volter de I. Eliad.Amfitrion de la Molier, idem.Regulu de D. I. Vicirescu.Ermiona, idem.Eraclie de la Corneil de D. I. Ruset.Pretiósele de la Molier de D. I. Ghica.Stefu nerod de la Cotebu de D. Nitescu,Bidäranu boerit de la Molier de D. Capa. Voinescu.Vicleniile lul Scapin de la Molier de D. C. Rasti.Sgarcitul de la Molier de D. I. Ruset.Gemenii din Bergam de la Florian de D. Praporc. I. Florescu.Triumful amorulusi compus de D. Vinterhalder.

*) Dosarul No. ar din 30 Iunie 1837, Archiva Statuluf.**) Curierul romiln No. 83 din u Decembrie 1836.

22

- 838

Actorul fad voie, idem.Sicilianul séü amorul zugravuluI de D. S. Burchi.Gradinarul orb seil Aloiu inflorit de la Cotebu de D. I. Väcarescu.Lord Biron partea I.Idem, partea II.Eliezer i Neftali.Barbatul bun i femeea cum sunt prea putine.Meditatil poetice. Din poesiile D. Vaarescu.Culegere de prosa si de poesie D. Eliad.Aritmetica luI Francoeur.Proiecte de pravi16. ale ObstesteY adunfirI din 1831.Idem, idem, 1832.Idem, idem, 1834.Tarife de vama.Pentru claca séü datoriile reciproce intre proprietarI i clacasI.

Muzeul national No. 34 din 1836, publicA statutele um*" «societa literare» infiin-late de Eforia scélelor in BucurescI si la care densa numi un prealabil comitet, compusdin Comis. P. Poenaru, Serd. E. MarcovicI, Medel. George Ioanid, I. Pop, F. Aaron.

Eforia prin jurnalul sett de organisare a acestei societal); dice

((Cu intinderea scrierei i publicaril a feluri de carp romenescI, vedendu-se trebuintade a se a§eda 6re-carI regulI prin carI sa se OM pazi o uniformitate In constructia dice-rilor, ce se introduc in limba romenésca, Eforia scedelor a chibzuit a intocmi un comitetliteral care sa se ocupeze a cerceta cu deameruntul duhul limbeI i lipsele ce are si a in-deplini aceste lipse prin introducer! sett constructii de dicerI si de frase rezemate pe re-guli gramaticescI i potrivite cat se va putea maI mult cu insusirea limbeI romaneseI.Acest comitet se va indeletnici si la alcatuirea unuI dictioner rominesc i frantozesc.

Spre acest sfer§it Eforia numesce madularI intocmitorI acestui comitet pe DD. Comi-sul P. Poenaru, Serdarul I. Marcovid, MedelniceriI G. Ioanid, I. Pop si F. Aaron. Nu-

vor intocmi statutele dupe care ail sa urmeze lucrarile comitetuluI si le vor supuneIn aprobatia EforieLD

: A. Filipescu, I. Bàlàceanu, N. Picolo, P. Foenaru.Protocol, N. Mani..

Regal dupe care all a se urma luerttrile soeletittli literale

Prin jurnalul Cinst. EforiI a scélelor, incheiat in 9 Octombre 1836, No. 115, supt-semnatiI, numitI fiind a intocmi un comitet de societate literala, care a ailaa drept scopa afla si a inlesni mi1óce, prin care s'ar putea introduce cu incetul uniformitatea limbeIintre romanI i prin care ar putea sa se inainteze cultura limbel românescl ; aù alatuiturmat6rele temeiurI dupe care va avea a se regula acestá societate in lucrArile sale.

Aceste temeiurl sunt1) A alitura tóte dialectele rumanescI precum i provintialismele in bite partite unde

sunt rumanI, a alege din Vote cele ce se va parea mal potrivit cit insusirea limbeI, avend

33g

de temeia in pricina acésta maI Cu sera cartile bisericesei 0 a asesla ni0e regule statdr-nice asupra constructie in limba rominésca

A hotari formele la slicerile cele sträine ce sunt primite, ség se vor primi de acuminainte in limba ruminésca dintr'alte limbI; precum la : ném, ortografie, terminatie, adica:daca trebue si se slici clas séti clasti, loghicd séil logied, a favorisi ski favoriza, favo-resc set favorisesc si dad unele sliced trebuesce a se scrie cum se serif] in limba dincare se imprumuti, ski dupi cum se pronunta ; acésta bagare de sémi privesce mal cuséma la numele propriL

Déca. la pronumele compuse trebue si nu se pue sufix deosebit la fie-care persona,precum : eft insumi, tu insuti, el insue. séti si se pue numaI un sufix insu0 pentru t6tepersónele.

Déci la declinarea substantivelor femeesd cu adjective in cazul genetiv 0 dativ trebuesi se schimbe adjectivele viind dupi substantive 0 din potrivi, adica cum ar fi mal binesi se oia : casei frunase sag frum6set 9. c. 1.

Déci la verburile de conjugarea I-id perseina a II1-a de la imultitul presentuluI hotari-tor trebue sa. se fad ca persona I-ill a singuritulul séil cea a III-a de la acelaq numèr,adica : copii invétii séa copii invétd 9. c. 1.

Déci participiile presente precum: murind, strdlucind, se pot face schimbitére sli-cénd : murindul om, murinda femee, streducinda /uncl §. c. L

Déca slicerile trebue sa se scrie intocmal dupa cum se pronuntéza, intrebuintand a-postr6fe la elipsele de vocale, cum: déci scriind case trebue si se pue apostrof cas'a ase-menea 0 ludndul daca trebue si se serie Zutindul q. c. 1.

Déci la çlicerile schimbatdre care se sférsesc in consonante trebue sfi se pue un ti scurtla sfér¡it : om sail omft, invét ski invétil.

Déci unele sliced compuse trebuesc sa se lege cu trasura unireI (-) precum : cele-l-alte9i alte multe.

Déca la unele sliced compuse din prepositiI pote a se indoi consunanta de la inceputulslicereI radicale, precum: suffer sétri sufer, suppuid séri supuid.

Déci in sintax trebue si se urmeze constructia frantuzésca In Ore-carI intémplad,precum in frasurile acestea : i/ n'est que deux heures, nu sunt de cat dota ceasuri, inloc de sunt numal dota résuri. ; c'est ce que je ferai, acésta e acea care eft void face,in loe de acdsta oi, sd fac.

A forma sliced nou6 din radacina rumanésci prin prepunere de prepozitil séll adao-gare de Ore-care silabe la sfér0t, adeci : déci se pOte de la simt, sinttitiv, simticiune,simtimént, simtirnéntal, simtimentalitate de la duc, reduc, reducere, reductie, pro-duc, productie, product si productiv qi c. 1.

A hotiri slicerile 0 frasele ale dror teleles se pote lua in dou6 chipurl, adeca, cedeosebirI este intre slicerea vietuire qi &will,. intre om insemnat 9i om insemnettor ?

A regula pe cat se va putea Ore-care anomalil din limba rumanésca, care se bagide séma, eat in etimologie, la unile din partile cuvdntuluI, cat 0 in sintax la legarea unorsliced intre dénsele, precum si in ortografie ; adeca, déci trebue substantivele neutre 0unele adjective polisilabe si se scurteze facénd din : doftoricesc, doftoresc 9i din analiti-cesc, artalitic, 9. c. 1.

Societatea literall se alcatuesce din madularI, carI seslénd in capitali pot a se afla fat&tot-d'a-una la seantele societätii in cad' se fac chibzuid, dezbaterl 0 hotarid in pricinalimbeI ; 0 din madularI corespondenp, call neputénd a fi fati la seantele societätiI, ajutä

840

lucrarile el, prin trimitere de bagan l de gima asupra limba, dupa temeiurile de mal sus.Madulara carT acum sunt numitI de C. Eforie, pentru intocmirea comitetuluI spre a

se rosti lucririle societatil sunt imputernicitI a alege prin majoritatea voturilor pe capvor socoti de m'ata madulara ordinarI séti corespondentl.

Eforia scaelor se socotesce de prezident al societateI literale al caruia loc-tiitor este di-rector ul sccilelor.

Societatea are inca un vite-prezident §i un secretar. Amèndua ac.e§tia se vor alege prinmajoritatea voturilor pe cate un an.

Prezidentul, séii in lipsa acestuia vite-prezidentul, va fi dator a carmui lucrärile socie-t(4el in seantele sale 5i a sloboçli la midulara alelí de societate diplome de numire, fila-rae cu ikalitura sa, a vite-prezidentuluI li a secretarulta.

Datoria secretarului este a alcfitui jurnalele asupra hotaririlor ce va face societatea.Societatea se va aduna odata pe sCpt6manä inteo sl.i la ére-carY césurY hotarite, cand,

fie§-care 'T'adular ordinar, este dator a se afia fati ; iar intèmplandu-se a nu putea veni,va face cunoscut maI d'inainte prin inscriere. .

Fie§-c,are m'Adular va fi dator in curgerea sptäinaneY a face bagare de séma asupralimbil, dupa temeiurile de mal* sus li ale depune in seantele urmateire pe masa societätil.

Madulatil corespondentI vor fi datori asemenea, cel putin pe luna odata, a trimite ba-gArY de séma ce vor face asupra limba, regulanduse in pricina aceea tot dupa temeiurilede mal BULA *).

*

Nu exista in Bucuresa numa literatura ofici6s4 a Muziului: Cu o vig6re extra-ordi-nara se manifesta curentul Merar §i, filologic in aCorespondentaD futre dila romanY, Cos-tache Negruzzi din Moldova §i I. Eliad din Muntenia, publicata in aCurierulD din Bucu-rescr. Dam in anexa o parte din acésta frum6sa lucrare, care a pus bazele cele mal inte-lepte pentru cultura limbeI nationale. Costache Negruzzi, mai ales, este antecesorul scólafilologice, care in çlilele n6stre, cu atat succes, in sinul chiar al Academia romane, a is-butit sa inliture procidimentele fatale ale scélel latinisatóre la extrem. C. Negruzzi nueste cu telte acestea pirintele intelectual, nicI al acelor ultrati archaisatorI aY limbeI ro-mane, carI sub pretext de a o Ostra romanésca, cauta a conserva ca moneda curenti ael, gologani stersl, ara curs si in tot casul strainl, voim si I;licem vorbe slavone, ungu-reseI, turceseI, mil de si intrebuintate cand-va, id colea, de vre-un traducktor de drilbisericescI, totusl n'ail avut curs niel °datá intre poporul roman.

*

In BucurescI unde se infiintéza acea prima societate literara, avem de inregistrat, tot pe1836, si organisarea una corporatiunI speeiale de spiterY. Sta tutele acesta corporatiunlcuprinse in 9 articole ad fost cercetate de comitetul carantind, compus din : Marele Vor-nic M. Ghica, ObOescul inspector Mavru 5i Doctorul Const. Estiotu **).

*

In directiunea archeologica inca incep a se face lucrar in 1836.aCurierul rom.D No. 48 din 31 Iulie 1836, serie:aMarele Vornic din liuntru trec6nd prin judetul RomanatI qi visitand capitala acestta

*) Vesli Foaia ¿iterara din Brasov No. 4 de la 22 Ianuarie 1838. Asemenea .Thaia pentruminte pe 1838, pag. 2 7-.30.

**) Bulet. ofic. al MuntenieT pe 1836, No. 15 si 16.

341

judet, Caracalul, a fost rugat de cArmuitorul judetultd D. CotofanA ei Prezidentul Petra-che Obedeanu, de a visita ruinele vechii colonii Romane, ca la o jumétate de cés departede ora.

La vederea mAgurilor ficute, ce se intind in laturea oseleI romane, ei a clror adev6-rati Intrebuintare, prin niel o traditie nu s'a descoperit pAnA acum locuitorilor, D. MamieVornic socotindu-le de morminte vechr, a gAndit si pue cAnd-va sA sape cAle-va in folosulMuz6u141 national. Pentru acésta si §i gAsi cu cale sA se facA 'Mat& cercare. Dupi cAte-vacésue, 25 de luerAtorI adunatI pe dati, desehiserA douè movile din cele mal ridicate. Is-bAnda cea mal desévirqitä ei cea maI neaeteptati IncoronA acéstA intreprindere Indrisnétä.Deseriptia frumosuluI sarcoraghl de piatrA, aflat in cea maI mare movili, ei a gropiteI decArimiyll gäsità in a doua movili se va da prin Muz6u1 national, la No. viitor."

aCurierul rom.» No. 50 din 7 A.ugust 1836, di descrierea promisi ').

*) Nous croyons faire plaisir h nos lecteurs frangais, en leur donnant ici le texte de la rela-tion sur la découverte d'un sarcophage antique, qui a été faite dans les environs de Caracala, parles soins de Monsieur le Grand-Vomique de l'Interieur, et dont nous avons donne la descriptionen Valaque, dans le No. 24 du Musée national.

Tombeaux anelensDécourerts en petite Valachie

«Le No. 48 du Courier Valaque contient la relation du dernier voyage de Monsieur le Grand-Vornique de l'Intérieur et des découvertes archéologiques intéressantes faites h son passage par Ca-racala.

Nous avons promis une description detaillée du procédé et du résultat de ces fouilles et nousnous hatons d'en donner la publication avec d'autant plus d'empressement que dejà la curiosité pu-blique la réclame avec instance.

Les ouvrieis, appeles k rexcavation des tumulus en question, situ& le long des acc6tements dela chaussée romaine servant d'avenue aux anciennes ruines- d'Antina (voir l'article y relatif du Mu-sée national No. 7), divisé en deux bandes, ont été places sur deux de ces monticules, choisis dedimension distincte, le premier ayant neuf pieds, l'autre six pieds environs de hauteur au centre.Nous parlerons d'abord du plus grand des deux, qui en est aussi le plus intéressant.

En ouvrant une lar ,e tranchée le long de son plus grand diamètre, les ouvriers, après avoirrencontré une batisse quadrangulaire en forme de cavem défoncé et comblé de terre, faite en lar-ges dalles de terre cuite posées it sec, sans mortier ou ciment et ayant extrait ainsi une centainede ces briques antiques, donuèrent contre un des oreillons d'une large pierre, qui degagée en uninstant de la masse terreuse qui l'enfouissait, offrit le beau sarcophage d'un seul bloc calcaire, quiest ici figure No. 1. La longueur en est de huit pieds de Vienne ; la largeur de trois pieds quatreponces, et la hauteur de quatre pie& huit pouces.

Quatre crampons de fer, battus et fiches dans la pierre, i bain de plomb, retenaient le couverclesur le corps du sarcophage. Ils ont eté ausit6t detaches et le ciment onctueux qui mastiquait lesfissures entre ce couvercle massif et les arretes supérieures du tronc de la tombe, fut égalementdéfoncé. On culbuta cette lourde couverture sur elle-meme et on decouvrit un squelette humainparfaitement conserve.

La figure No. 2 de la planche, représente ici l'aspect qu'offrit alors la tombe et les ossemensainsi degagés.

En voici rexamen scrupuleux :Le corps gisait au fond de la tombe sur des planches ; sa couche &aft composée de laurier dont

les branches entières parfaitement conservées se dessinaient gracieusement au chevet du (Want. Lesparties charnues avaient disparu, mais on voyait que tout Ie corps et la tete pardculièrement,avaient été embaumés avec un soin extrème. Des herbes sèches de diverses espèces étaient repartiesh profusion dans les endroits convenables ; la racine d'iris (violette) y dominait de preference. Aulieu de vétemens on remarquait sur differentes parties du corps des traces d'un tissn léger qui fuyait

342

Ne rèmâne a inregistra aci scirile despre mersul teatruluT din ambele tèrT.La inceputul anuluT 1836, directiunea teatruluT din Bucurescl este incredintatà D-luT

C. Cornescu. Existi trupi strain& sub directiunea luT Zimerman, care a succedat direc-panel foste a luT Miller.

Cornescu laudi printeo scris6re a sa pe Zimerman 0 1 apèrä de intriglle ce'l face dela Viena fostul director Miller ").

sons les doigts aussitat qu'on voulait le saisir et qui semblait avoir recouvert le cadavre de pieden cap.

La tete enveloppée dans une espèce de sachet friable, était ceinte de plusieurs petits cerceauxfort minces et en bois léger, qui traversaient d'outre en outre de petits glo bules composes de feuil-les (de balsamine ou de lotus peut etre) entassées les unes sur les autres et roulées sous cette forme.Au travers de ces cerceaux artistement et simétriquement disposes, il y avait un bandeau en cuir,sur lesquels étaient attachées des feuilles d'or k l'imitation de ceux du laurier et découpées avecsoin. Des feuilles du meme metal imitant le chéne etaient réparties h côté et paraissaient avoirappartenu a un second bandeau pose non sur la tete, mais it cdté du trépassé. -

Tout le squelette était parfaitement conservé; on a été jusqu'à extraire intactes des touffes decheveux qui étaient très fonces (ehettains) et boucles. La denture était blanche et pure. Dans lescoins inférieurs du tombeau on voyait les restes de brodequins en cuir de forme indécise, remplisde petits clous on boutons en fer dont les tetes chatoyantes étaient artistement travaillées en verrerie.

Une médaille très oxidée et tout-h-fait fruste reposait au dessus de la gorge. Aucune inscriptionn'a été trouvée sur les lieux. Tout porte it croire que le sarcophage en question servait d'asylemortuaire it quelque personnage de distinction agé de zo it 30 ans. Il parait que ces depouillesadmises aux honneurs de l'embaumement et placées provisoirement dans un cercueil en bois, avaientd'abord repose long-temps dans le caveau en brique découvert a côté et dont il a été questionplus haut, et que, déposées, bien plus tard, dans le sarcophage en pierre, elles y furent renferméesavec le fond seul du cercneil provisoire, sans lequel, le cadavre risquait d'etre disloqué, et dont.le reste de parois parait avoir Re tellement decompose, qu'il n'a été plus possible de s'en servir.Les clous ramasses ainsi dans les coins du sarcophage, sembl en t avoir fait partie des ornements ap-partenant au cercueil détruit.

La figure représente la coupe transversale du tombeau découvert dans le second tertre de pluspetite dimension. 11 est construit en dalles ou fortes briques, entassées it sec les unes sur les au-tres, avec ordre et symetrie et faisant voute par leur simple juxta.position. Ce tdmbeau parait avoirrécélé un corps de femme, dont la decomposition, au reste était complète. Les ossements mémesétaient en poudre. Deux pendant d'oreilles, en or, un astre symbolique en feuilles du meme metal,des fragmens de sandale en liège ; une médaille fruste, obole d'usage, destinée au nautonier desenfers pour le passage des fleuves Cocyte et Acheron ; deux vases en terre cuite parfaitement con-serves et deposes aux pieds de la défuncte et qui paraisaient avoir servi a renfermer l'huile etl'eau lustralle appartenant aux ablutions et libations d'usage sur 'la tombe des trépassés ; tels onteV les accessoires découverts dans ces debris mortuaires.

L'absence d'indices incontestables et de données positives sur le compte de ces tombeaux et deleurs ossements, nous engagent I. nous abstenir de toutes conjectures, jusqu'à ce que de nouvell esdécouvertes, que nous attendons avec impatience de Mr. P. Obediano chargé de poursuivre sur leslieux un autre essai de fouilles, ne viennent h l'appui des suppositions que nous aurions à. avancerA cet égard.

*) Iatli scrisbrea D-1111 Comescu :TV. d. Bl. (Blaremberg ?)

1836, Far. 21, cOurierul rom » No. 6.Primind urmitt6rea scris6re, ne grIbim a o publica prin glasul acester gazete.

Domnale redactor!«D. Zimerman, directorul truper stritine, a primit de la Viena o scris6re tainicti prin care se ins-

tiintezli cit D. Miler directorul foster trupe strline se silesce prin tóte :melee, in a lur putintli misl-

343

Representaliunile trupei straine se combinan uneorl cu ale trupeT romane. 41'a vedemin 9 Aprilie 1836 dandu-se un spectacol cumpus din : Barbierul de Sevila, urmat de aldoilea act al vodeviluluT romanesc aCina in tre prietenb, jucati de trupa nationali

Despre mersul fondulul zidirel teatruluT i despre representatiunile romane culegeminformatiunT din numerile gazeteT teatruluT de la al VII-lea pana la al XIII-lea si ultimul,aparuta pana la 1836.

'ara coprinsul analitic al acestor foT : No. 3, Aprilie 1836, coprinde un studin tradusdespre Paganini.

Intre notite aflam :S'aii cump6rat pentru zidirea teatruluT locul Dragomanului Serafim, ce se numesce

banul Cet mpinencel, drept 5.500 galbeni. Acum societatea intreprinOt6re zidirei tea-trului, pregate.lce planul teatruluT, care va incepe a fi zidit cel maT tarçlin la Iulie 1836;

Hatmanul C. Cornescu, a donat pe un an baniT scutelnicilor §i 100.000 oca var adusla locul zidireT.

D. C. Lipanescu donéza 25.000 cáramida §i 10.000 oca var, aduse la locul zidirei ;

e) De la finea carnavalului, din . . . pana la Aprilie 1836, s'aii representat de sco-larii societateT filarmonice (cate o-data pe snptèmana): Cina intre prietini, VicleniileluiScapin, Triumful amorului, Beidäranul boerit, Crispin servitar, Rivalul stelpanuluislä , Greidinarul orb, séti aloiurinflorit Anfitria.

In 1836 (prima-véra) a sosit din Ia§T la Bucuresci trupa francesa sub directiuneaB. Furo.

lace, a defitima pe D. Zimermann, societatea acestel intreprinderT, i stapanirea, cu cuget de a spri-jini pe actora ce ar dori si intre la teatrul din BucurescY.

Subt-iscalitul, ca un director al teatruluT, i fiind farte interesa t la acata pricina, nu pate privicu nebagare tu sémi o asemenea despretuitare defaimare din partes unta om catre care tata gre-vala stapanira a fost, ci l'a ajutat tot-d'a una. De aceea de a sa datorie socotesce asupra acesteru-vinase ar&arT prin urmatarele bagltrT de séma

a) D. Zimermann In loc de a nu cauta de datoriile sale, le Indeplinesce din potriva cu o rivnifarte mare, care acésta a tras asuprti'l buna-vointa i stima publiculd, a tnaltd noblete vi a stii-panird. Indestula dovada este subscriptia ce s'a facut In dar pentru desMrsirea tropel prin adau-garea vi de altT actod vrednid.

D. Miller, la sosirea sa ala cu trupa se afta atat de strtmtorat, tu cat a fost silit si faca Incredit garderoba pentru cea d'antOiti representatie ce a dat pe teatrul Bucurescilor. Cu tate acesteaprin jertfele ce aU facut atat malta stliptnire, cat vi alte persone bine-voitóre, dintre care subt-is-calitul, ce tata smerenia ce trebue si pazeasca cine-va, cand vorbesce de sine, a fost f6rte tnrav-nat. D. Miller s'a vNut tu stare de a Int6mpina t6te cheltnelile teatruld vi ale trupeT, i a'vT facevi o stare simtitare. El ar fi putut si se tie md multa vreme, daca réua sa purtare catre actorTo iconomie cumplita nu ar fi adus pe totT la sup6rare.

Cu dreptate se pate dar mira cine-va vN6nd pe D. Miller, care ar fi trebuit si se stapanésca desingurul sentiment al recunoscinteT catre stapanirea romanésca cum vi catre nobleta pi public, aunelti acum defaimarl tu tot chipul vrednice de despretuire ;

Sabt-iscalitul se socotevce ea acest prilegifl dator a declara, ca, catT din DD. actorT ar donisi intre la teatrul din Bucuresd, de vor fi trisa. In stare si tadeplinéset rola lor cu cinste, se pottndrepta catre sub-iscalitul pe care tot-d'a-una tl vor afta gata a primi cererea Dumnealor vi a leda tate cuviinciasele InlesnirT.

Te rog, Domnule, si bine-voitY a pune acata scrisóre In viitorul numer al (Curieruld roma-nescs vi a primi tncredintarea deosebiteT mele cinstirT.

BucurescT, 20 Februarie. /scalit, Cornescu.

'19 Curierul roman No. 20 din 13 Aprilie 1836.

344

Piesele tipärite in un an de la inceperea regulatA a representatiunitor romine, pan& laAprilie anul 1836, total 13, O. anume

Fanatisnzul de la Voltaire, tradusä de I. Eliad.Anfltrita de la Moliere, tradusa de I. Eliad.Replu, tradus de I. Väcgrescu.Ermiona, tradus5 de I. Vadrescu.Eraclie, de la Corneille, tradusä de Roset.Preci6sele, de la Mollière, tradusi de I. Ghica.?teful nerod, de la Cotzebue, tradusä de Nitescu.

delranul boierit, de la Molliere, tradusä de Cäpitan Voinescu.Vicleniile lui Scapin, de la Mollière, tradusä de C. Rasti.Sgâreitul, de la Mollière, tradus de I. Roset.Gemenii din Bergam, de la Florian, tradus4 de L Florescu.Triumful amorului, compus de D. Vinterhalter.Actorul feirei voie, compus de D. Vinterhalter.

No. 3 al foei arétA, a sunt sub tipar inc'á 4 piese i anume :Sicilianul séü amorul zugravutui, tradus de Stef. Burki.Greidinarul orb, de la Cotzebue, tradus de I. Voinescu.Véduva viclénti, de la Gondoni, de C. Moroiu.Virginia, de la Alfieri, de C. Aristia.In fine mai ere' gata a fi puse sub presä piesele urmdt6re, idnumer de 23, §i anume.Matilda, compusA de Cesar Boliac.Saul, de la Alfieri, tradusi de C. Aristia.Marino Faliero, de la Byron, tradus6. de I. Eliad.Zaira, de la Voltaire, tradusA de I. Eliad.Intriga §i amorui, de la Schiller, tradusä de Colonel Campineanu.ants intre prieteni, de D. L Roset.Nebunul de la Perun, de D. I. Roset.Incurceitura, de la Cotzebue, tradusi de G. Munteanu.Doctorul fárá voie, de la Molliére, tradusA de Majorul Voinescu.George Danclin, de la MolDre, tradusg. de Majorul Voinescu.Silita cezseitorie, de la Mollière, tradusä de C. Aristia.Amoru/ doctor, de la Mollière, tradusa de M. Florescul.

Felia cu No. 12 din 1836, (Ma lunA).Pag. 91, coprinde o scris6re a lui C. Negruzzi, cAtre Eliade, prin care laudà mult tra-

ducerea lui Saul de C. Aristia.

In acestq nurnèr, C. Anstia adresézi versuri lui C. Negruzzi, cAci a publicat: «Apro-dul Purice».

Tot in No. '12, Barbu Catargiu, publicä un articol despre Teatrul national. acTreT anisunt de cAnd vointa unit./ om, vointä de acelea ce nu o opresce nici o stavilà, nu se cla-

345

tina de niel o isbire, face pentru antéla datä romanul sa Incalte conturul, BA ia masca co-mica si g fag sa räsune pe scena asta limba, ce maI nainte de 15 anI, socotea cine-va cinu este In stare de cat sä expaime cunoscintele muncitoruluI séii cel mult care era sime réti ratficitele ideI ale logofetilor vremeh.

B. Catargiu, narég cum actora romanT, s'afi Incercat in t6te ramurile. Critica el publi-cul, cacl cu prea marele säti intusiasm a facut räil actorilor, dandu-le o mandrie ratAcitä,ca dór el sunt perfecti . .. Aréta apo'f, ca tragedia si drama franceza n'ati prins la teatrulroman. Niel cu satire 0 canteculn'ail isbutit teatrul roman, aca romanul nu are trebuintade cantare, a nu are pofta de joc . . .» si pentru a asatira mal mult musg de cat facebine, si romanul a fost destul muscat ; acum cere fotos 0 va sä. se vindece ... »

B. Catargiu, gasesce ca cu represintatia pieseY Misantropia fi podlinta s'a facut altinota Incercare In teatrul roman, si ca calea din noil deschig e minunati. Actora romanTreusird deplin in astä pieg, dui:4 Catargiu.'De ce actora romanI fug lute° t;li aceea-cenu putura fi in treT anY ? Pen tru cA ire aril ail amblat incercand, pentru ca In trel anieraft ratacip in drumul lor, si pentru ca lute° çli se vät;lura la sine, se vNura la locul lor.

B. Catargitii este contra comedie si strigi rom5.nilor, eLäsatI, vol fil al* acelor maridomnitorI aI lumeï, bufoneria, lasali satira pe séma acelor suflete Inghesuite, pe sémaacelor spirite grace. PArinta vostri ail fost marl si voI nu putetI fi mid. VreY ca actorulroman s'a se arate ceea-ce este ? Fall sa traiasca In elementele strämosilor säl : Slava, amo-rul, generozitatea, patriotismul, räzbunarea, trufia, dreptatea. lata ce'l trebue luI ca safie mare. DA'l tragedil singeròse 0 drame serse cu lacriml, si le va juca bine. Nu'l dacomedia, ca el nu scie sa fie bufon ; el n'a sciut a se slugAri si a se maim*, nu'l veI ve-dea vre-odata WO scie rola, pentru ca nu'l place niel In gluma a fi mäscariciff.

B. Catargiu cere ca teatrul g fie o sc61A de moral ... Actorul roman sA nu pue pe-ruca bufonulul, sa se fag o caricatura si sä se umilésd spre a se scalamba Inaintea unulpublic, ce si el e sémin si singur nu scie sa's1 dea socotéla de ce nu'l place. Asta e rnisiu-nea teatruluI ... »

*

In No. 13. La pag. 109, se da de redacfiune séma de bani adunag pentru prenumäraresi ajut6re : 2.860 lei, cheltuiala a 16 cede tipar si legatura a 600 exemplare ; 2.860 lel,60 aii fost prenumerata, 600 s'all dat gratis.

Cu No. 43 Incetég gazeta teatruluI.

*) Ve0Y anexa la acéstit pagina.**) VelilT anexa la aOstii. pagina.

CAP. IX.

_PA_ INT T-T X. 1

MUNTENIABudgetul anuluI acestuia este tot cel de 350.000 de lei la care s'adauga. insä 117.000,

ce are a lua casa sc6lelor de la Visterie din socotelile anilor trecutl.Nu vom aduce integralmente acest budget, care nu difera de cat in putin, dar vom

mentiona faptele relative la starea scèlelor 0 deosebilele creatiunt, orT imbunatatirT ce pu-tem constata pentru anul acesta.

Mal inainte de telte aflam, ea internatul scellet St. Saya, este in mare decadere.Vaillant care, cum vaçluram, 'I-a dat primele loviturt cu scop de a transforma soila ro-

manesca din St. Saya in sal privati francesa, a isbutit in planul saii. Eforiar,lice, ca princlevetirile rèspandite contra internatulut de la S-tu Saya n'a mat remas in el, pe langacei 12 Melt intretinuri din budgetul scedelor, din 40 de solventl, cati era in aniI trecutT,de cat 4 0 ca. cu baniI de la aceqtia, adauI la suma ce se acorda pentru bursieril Statu-luT, nu se mai pease I ne acest internat. Eforia cere la Marea Logofetie a acelor bisericescI,Cu raportul sad No. 145) din 27 Martie 1837, ca ort A. se acorde fondurl din cart sase pótA tinea internatul, orI sa se desfiinteze cele 12 burse, 0 mal bine hanil acestora14.400 lel sa servésca pentru trim,terea la universitall streine a duot scolarT, c,art sa se;40e mat pe urmá profesorT la sc6lele nationale. Ebria aréta in lista '') ce dam in anexicheltuiala ce se necesita pentru un scolar intern.

Logofetia bisericesci a pus, in 4 Aprilie, cu raportul No. 1.106, cestiunea in desbatereaSfatuluI Administrativ extraordinar. Acesta nu cuteza sa desfiinteze bursele, de ére-ceregulamentul organic, ceré tnmultirea lor pana la 100 ci, tot amana solutiunea afacereTpana in Noembre aceslaq an, and Eforia mereil staruind sa i se dea miçllócele pentru in-ternat, Sfatul extraordinar decide : sa se acorde suma reclamatä in plus de 13.680 lei.Tot-o-data, pentru a concura pre institutele private, se scade plata la internat a scolari-lor particulari de la 60 de galbenI la 40 pe an. Vom vedea insa ca. nicl acésta masura nu

salva internatul de decadere.

348

Allele erail promisiunile date scolilor la inceputul anulul 1837. La ocasiunea anulutnod, la palat, in BucureccI, P. Poenarul, directorul Saelor nationale a rostit urmitorulcuvént, In numele corpulut profesoral :

«In çliva anutua noù, inteacésti :).i care trebue sä ne aduci aminte vremea trecuti spreimbunititirea cela viitóre, i si adune intr'o unire Imprejurul tronulut Mira Tale peorl-care roman doritor de fericirea nénaulut säft, corpul profesoral a simtit tot cea matdulce plicere a intätosa M. Tale cele mai adevärate ale séle urirI.

Cu acestea urirl ale mistre se unesc si ale tuturor familiilor, cart sunt datére M. Taleceea-ce ele ail mal de mult pret : incredintarea ce se intemeiazi din Oi in çli mal multdespre viitorimea morali a copiilor.

Acum si la not eel mal multi: se afli pitrunsI de adevèrul, ci invitätura obstésci inte-meiati pe religie si pe moral, este una din cele maI neapirate trebuinte pentru acésti téri,un isvor din cele mal Imbelsugate pentru a el fericire, ci acésta ne invéti si ne bucurimcu buni cbibzuire de intocmitele legiuirI i g le pistrim cu scumpätate ; ci ea Ind in-sufli buni ordnduiali, pregitesce supunerea la pravilT si face pe 6menl fericitT, dindu-lemijlóce de a cumisee indatoririk i drepturile lor.

Profesorit insuflatt de necontenita inalti sprijinire a M. Tale si sciind ci a lucra cinevapentru invätätura tinerimel este a rèspunde la nobilele cugetirt ale M. Tale si a'st do-bindi cel mat bun titlu la recunoscinta obstésg, et trebuesc din t6ti mima sä implinéscicu vrednicie slujba ce le este incredintati. Scolarii iaräl väynd ci téte aceste strädanilsunt pentru a lor folos, se indémni din ce in ce maI mult a se indeletnici la invätiturimal fárä pregetare, i sunt bune semne, ci peste pulint ant se vor dobandi cele mat do-rite resultaturt.

Fie Ode Mira Téle indelungate la multI ant', ca si te bucuri de acea fericitä viito-rime, ce noua generatie va fi dahíre pirintesceI M. Tale ingrijiri.,

Pentru intiiasT dati la asemenea serbare a anulut noft se presinti un representant alnouluI seminariù infiiintat la Mitropolie, Nicolae Bilisescu (mal apot cilugfirul Nifon)tine si el urmitorul discurs

«De &And pronia cea Dumneslescä bine all voit a te indlta pe tronul strémosesc, nielun mi9lloc n'at lisat ne cercat, pentru fericirea credinciosilor supusI at Mira Me_ Mir-turie netigiduiti de acésti pirintésci ingrijire dovedescil asepmintele obstesci in tóte ra-murile administratiel. Si tac altele ; ingrijirea pentru crescerea i procopsirea tinerimelfiind sub inalta protectie a M. Tale, se sprijinesc cu cea mai ferbinte rivni çi Inaintégcu spor insemnat citre doritul sfèrsit; si nu firä dreptate, cicI acestea sunt cele mal pu-ternice mii-,116ce spre intemeierea adeväratet fericirl In ort-care societate ; numal omul celbine crescut iubesce buna oranduiali ; numat acesta scie g pretuiasci asei;liménturile celefolosit6re in obste, numat acesta se supune cu smerenie legilor, implinesce cu mul-timire tete datoriile luI.

Numat crescerea cea buni este maica, care nave i isvorul din .carele curge tótä feri-cirea unta neam. Crescerea, dar ins& cea intemeiati pe principiile religiet crestineseI,a moralulul evanghelieI luI Is. Christ.

Religia e temeiul tuturor societätilor, acésta e legitura cea mat tare si mal sinti, cucare e string t6ti omenirea in Religia aréti nu flume in lumea acésta viatä li-nistiti si bunk ci ne di si cunóscem mit,116cele vieta de yea i dincolo de gr6pa. Religia

*) Curierul romAn No. go din ix Ianuarie 1837.

349

formég viata i mima fies-cdruia deosebi ; pentru a ea leg intriun chip necoprins cdsd-toriile ; face pe pdrintI implinitorl de datoriile lor, iar pe fil ascultdtorT, face pe sldpani-tor' blAnslI i temdtorT de D-slefi, iar pe supusI credinciosT; i asTa, ori-unde va lipsi veunadinteacestea implinirT ale datoriilor, putem cu incredintare sd çlicem, a acolo lipsescecrescerea cea bunk lipsesce religia.

De asemenea sfinte sentimente pdtruns fiind M. Ta, al ingrijit cu deosebire pentru edu-catia persemelor bisericescI in a cAror Irani este incredintatd religia ; te-aT milostivit pd-rintesce a porunci sd se infiinteze seminariI teologicesd, in carI s'afi aseslat ticen, sprea's1 dobAndi sfirsitul, pentru care sunt hotärip, a cdrora chamare este, ca si fie propo-véduitori invdtéturei MântuitoruluT i posatuitorI crestinilor in drépta credit:0 i adev6-rata moralitate. Acestia la vremea lor vor aréta cuvéntul adevèrului in tot pdméntul ro-minesc, vor inv6ta pre credinciosii supusi aT Márie'l Tale, eä numaT atuncl vor fi fericiti,deed late° unire vor iubi patria, deca se vor supune sfintelor legT, si déci vor cinstipre P. I. lor Domn, ca pre un obstesc pdrinte, cu un cuvént, le vor aréta calea cAtre ade-vérata foricire atdt pdméntescd cdt si cerésed.

Acesta e folosul cel nepretuit, carele va curge din aceste instituturT publice.Bucurd-te dar, P. I. D6mne odd prea-milostivuluT Durango." asTa 'I-a bine plicut, ca

tocmaI sub fericita obaduire a M. Tale, in acesti epoca insemnaa pentru Téra rominéscAsd se statornicéscd ast-fel de asesldménturI folositére numele i faptele M. Tale nu se vorsterge nicT Wald din analele patrieT si din istoria lumeI. Dar noI ce jertfd de multAmirevom aduce M. Tale pentru atAtea pricinl isvoritére de fericire ? scim cu incredintare, c,AM. Ta nimic alta nu poftescI de la noi, de cdt o mima curatd, spor intru invétAturd, siinaintare in moralitate. Pentru aceea tinerimea seminarului nostru, obstea cea micd si noda bisericil, prin mine representatorul lor, i sluga cea supusi i credinciésd a M. Tale, cala cea-d'Anteiii infAtisare, in semn de multdmire, pentru nenarginita mild ce aT M. Tacdtre densa, ridicA mAnile dire coil", i cu inima lor cea nevinovatd, smerit se rcigd ;ca la deschiderea acestul an non deschisld i cerul usile bunätAtil séle, çi sd verse pesteacest Lament tepte blagosloveniile. lar ei top cu o inimd i cu o gurd strigd : Multl anT sAtrdiascd, sd oblAduiascd, Prea Indltatul nostru Dolan *)».

§i la alte ocasiuni corpul didactic a adus manifestatiunT de incredere in protectiuneaDomnitoruluT pentru invétAmént. AsIa aniversarea de la 30 August, a numeluT Donani-torului (S-tu Alexandru):

eCorpul profesoral aducénd urdrile din partea tinerimeT si a invéldtorilor, dovedesceinAltimei Téle, cd pdrintésca ingrijire, ce pullet! pentru crescerea tinerimeT, singurd pregd-tesce o viitorime maI simtit6re, o generatie petrunsd de recunoscintd, in inimile cdria slivade astdsll si numele I. S. vor fi acanc sApate, si cd singura acéstd ingrijire pdrintésed esteca urarea cea mal curatA ce de sine ea o Male se urea pang la tronul celuI Prea inaltinteo asemenea ; inteun cuvént eh urdrile cele maT inflAcdraie si aripate ce pot do-bandi pdrintil lor, sunt faptele lor, la care tree din veac Land la altul si le vecInicesc nu-mele *pp.

4e) Curierul rona. No. 91, din 13 Ianuarie 1837.*4') Curierul rom. No. 34, Mari 7 Septembre 1837.

3O

Eforia scólelor ficea tot posibilul, ca si asigure sefilelor prestigiul inaintea tèreTa guvernuluI eT. AVía cAutA si oblige pe profesorl la cea mal mare regularitate in fre-cuentarea claselor. Dim aci jurnalul 23, din 14 lanuarie 4837:

Jurnalul 23 din 14 lanuarie 1837

«Färi a se induoi de rivna i exactitatea Domnilor ProfesorT la implinirea indatoririlorce le sunt puse asupil-le, Ebria, ca sii pedi da si dovadi publica, ci (Ario vre-o impedicareneapèrati niel un profesor nu lipsesce de la postul sea, a chibzuit, prin jurnalul incheiatin anul 1835, in luna lul August, ca orr-cAnd vre-unul din profesorI va fi silit a lipsi invre-o çli de la sefili, in césurile prediril, sA aibi a incunosciinta, 'idear cu un ces malnainte c,e1 pu/in, ca si se inchiyli clasul inteacel cés, spre a se departa turburArile ce sepot face 'filtre scolarT in lipsa profesorilor.

Asemenea s'a ficut atuneT chibzuire, ca venirile Domnilor profesorl la sefili i lipsirilesi se tréci inteun registru snuruit si la fies-care trel lunl ficéndu-se extract dintr'acesteinsemnirT, si se dea in cunoseinta MareI Logofetii a invit6turilor publice.

Dupi punerea in lucrare a acestil m6surT s'ají ivit mal la urnni Are-carT observatiT, caremeritézi a se lua in bAgare de semi, ci adeci la insemnirile ce se trec in registru, des-pre venirea i lipsirea profesorilor la césul preddril pfite si se intémple vre-o gresali si siresulteze reelamatie. Eforia ea si depirteze dar tot felul de induoiali, hotirésce cele ur-mitóre :

1) Registra de venirea i lipsirea profesorilor, snuruit sub pecetia Marel Logofetil,iscilit de midulárile EforieT, se va fine pe masa in sala de asteptare a profesorilor i in-teacest registru fiesI-care profesor va iscali pe rénd unul sub altul la césul predireT, maIinainte de a intra in das.

Fieg-care profesor cAnd va fi silit de vre-o imprejurare neapirati a lipsi de la mili lacésurile predireT, va ineunosciinta la cancelaria Eforiel mai inainte de vremea predireT,prin inscris, arètind imprejurarea eare impediei, i acésti insciintare se va insemnaatuncea indati in registru.

Alexandru Philipescu, Constantin Beild ceanu, B. tirbei4 , N. Picolo, PetrachePoenarul.

pilele de sfirbitorT i feriate inci le regulézi Eforia prin urmitorul jurnal :«Din cercarea ce s'a ficut ODA acum, dupe punerea in lucrare a noilor intocmirT in

predarea Invètiturilor, luAndu-se in bagare de sémi, a in unele clase ata scolaril cAtprofesoril sunt ffirte impovorall cu lectille ce se predag in tfite ilele, cA i una si alfil.afi trebuinti de o yli slobodi in sèptémAnA, pentru meditatie; chibsuindu-se pe de o parleea in unele sèptèmAnT intémplAndu-se mai mult decAt o sfirbit6re i tiindu-se tóte seperde prea multa' vreme la urmarea invétiturilor

Eforia hotirésce :1. La lectiile carT se predati in títe (Alele inteacelasI clas, si fie de aeum inainte Joia

çli de vaca*, insi numaT inteacele sèptèrnini in care nu va fi vre-o serbitfire, care tre-bue a se fine, iar de va fi in s6ptèmini vre-o serbitfire, atuncT Joia va fi yli de lectie.

*) Dos. de la ministerul de culte pe anul 1837, Cu No. 132.

351

9. SerbAtorile earl trebue a se linea sunt cele 12 praznice i acestea urmAtóre, adecASf. Ion Boteatorul, Sf. Gheorghe, Sf. Constantin §i. Elena, Na§cerea SI. Ion Botezitorul,Apostolii Petru §i Pavel, S-lii Ierarchi Vasilie, Grigorie i lón, Proorocul Die, Sf. Pante-leimon, Sf. Alexandru, SI. Grigorie Teologu, Cuviósa Paraschiva, SI. Dimitrie, S-IiiArhangheli Mihail qi Gavril, Sf. Nicolae i Sf. Stefan; afarii de acestea ai de Duminici nuse vor linea in scóle.

AcéstA chibzuire se va publica prin circulare pe la bite scólele din printipat.Alexandru Filipescu, Stefan Bald ceanu, B. ,5'tirbeill, N. Picolo, Petrache Poenarup.

1837) Ghenarie 8.Ebria Sealelor Nationale

D-lor profesorti din colegiul Sfetntu Saya

«Din alAturatul jurnal incheiat de mAdularele EforieI, la 8 Ianuarie 1837, veil luaD-v6strA intelegere pentru intocmirea ce s'a %cut de a fi Joia vacanlie pentru lectiunile cese predail in Vote ¡Mete ai de a se pAzi numai serbAtorile ce s'ail insemnat inteacestjurnal.

Dinteacesta se intelege, cá vacanta ce se tinca in scélele incepétére SAmbita dupe amiaçllse desfiinlég ì prin urmare bileturile ce se dati ping acuma SâmbAtA de diminélä sevor impArti dupe amiali, linéndu-se ciasul precum §i in cele-I-alte çiule, duoè césurl.

Pentru mAdularele Eforief, P. Poenaru.

SemnAturile profesorilor de urmare intocmai, F. Aaron; Hill, D. Pavel, C. Aristia,G. Ioanid, G. Popp, I. Pop p, I. Poenaru, I. Genilie, A. Popp, V. Jeorgescu, Gross,Aaron Krefa, I. Petrovici, G. Moroiu *).»

Pentru a impedica lipsirile lungI din Oa, Domnitorul dA ofisul urmAtor :

alloI, Alexandra Dimitrie Ghlea Voevod,Cu mila luI Dumne4i1 Domn a tótti léra rominéscA.

Catre Sfatul administrativ extraordinarPentru arnploiatil tuturor departamenturilor ce '§I cer vole cu soroc hotirit, ca sA mér-

gA afarA pentru in parte ale lor trebuinte, poruncim Domnia Mea Sfatulul, ca pe viitorimesA se pkéscA fárä strämutare acéstd orinduialA : adicii, pentru o lunA sA'§T priméscit léfalor intrégA, iar pentru cat mai mult vor zAbovi depArtati de la posturile lor dupe trebu-inte bine-cuvéntate, sA se orinduiascä loctiitori ai lor, earl' vor primi jumétate din léfa ceinträ in casa departamentulul in lipsa celui dus.

(1.1rmézil semnAtura MAriei Séle). Secretarul Statului, C. Cantacozino.*

No. 486. 1837, Septernbre 15.

In 26 Septembre acelas1 an, Eforia tncbee jurnalul cu No. 465:

JurnalOrin ofisul M. S. Prea InAltatuluI nostru Domn cu No. 486, Sept. 15, se poruncesce

ca : 4pentru ori-care amploiat va cere vole cu soroc hotArit a merge afarA pentru in parte

*) Dos. de la ministerul de culte pe anul r837, Cu No. 132.

M/

a sa trehuintil, s& se pAzésca fill strimutare acéstä orinduiali, adec& pentru o luni sesipriméscfi léfa sa Intrégfi, iar pentru cit mal mult va zfibovi de la postul s611 dupe trebu-in/A bine-cuvéntati, si se orinduiasc& loctiitor al gii, care va primi jurnètate din léfa ceintr& in casa departamentului In lipsa celuI dun.

Spre a se pizi intocmaT cele poruncite inteacel ofis al MirieI Séle, Eforia scdelor diin cunoscint& tutulor amploiatilor acestei administratiI, ca nimérii sä nu lipsésci de lapostul WI*. lar &di vre-unul din vre-o neapérati trebuintd va fi silit a lipsi cite o-datä,si aib& mil intéiii a cere vole prin raport de la Eforie, si sä astepte deslegarea, ce i se va dala accIsta iarfisi prin in scris.

A. Filipescu, Stefan Btileiceanu, B. ?tirbein, N. Picolo.No. 465. 26 Septembre 1837.»

Ast-fel, pe de o parte se WI t6te precautiunile pentru regulata frecuentare a profesorilorla scolI, si pe de alta Ebria se gindesce si stimuleze acelasi lucru si silinta si sporireascolarilor la invélätura. Cu acest scop ea inchee jurnalul urmätor :

J UrnalaPentru a se cerceta mai cu deamènuntul si a pretui silinta si sporirea scolarilor la

invèläturi, Eforia a chibzuit a desvolta prin intocmirile urmitóre coprinderea regula-mentului scedelor, § 155, unde slice : c5. ala inceputul fiesT-cireI lunI profesorul va In-trebuinta o seanti pentru a cerceta pe scolarI asupra invètiturilor ce vor fi urmat inluna treculi, s. C. 1.»

Acésid Intocmire se va schimba precum urinézi. :1.. Se va face in tóte dasurile colegiuluI concurs, care se va urma la 641- care dud-

spre-slece slile o-datä in clasurile ce vor avea de la 50 scolarI in sus ; si pe WA luna citeo-dati numai In clasurile ce vor avea de la 50 scolarl in sus.

Acest concurs se va urma dui:a chipul urmitor :Profesorul va dicta scolarilor subiecturi de compunerl ce se va potrivi cu lectiile cla-

suluI si asupra ciruia vor putea sä Nei. lucr&rile ce vor fi invétat. Acest subiect trebuinda se lucra inteo want& in clas chiar si inaintea profesoruluI, va fi potrivit cu vremeahotäriti pentru acésti sea*.

In vremea lucrireT, profesorul va priveghea, ca scolariI sA n'aibi nicI o comuni-catie unul cu altul, ca si se cun6sci intru adevär printr'acea lucrare sporirea fiesI-cfiruiascolar la Invèläturi.

Compunerile serse pe foI slobode 0 iscilite de scolarul ce le va face, se vor adunade profesor insusI si indreptindu-se de citre dénsul, se vor da scolarilor InapoI mai ina-inte de celli-l-alt concurs. AtuncI profesorul va clasifica flesI-care scolar in clasul sää,dupi meritul ce va ar6ta la lucrarea compositief, dindu'l unui numèr, care va infilisagradul fiesI-ciruia intre tovarisiI sèl. Dupe aceea, profesorul va trimite In cancelarlacolegiuluI, prin ceI d'intéhl scolarI un catalog aseçlat dupe sirul gradelor pentru topscolaril ce se vor fi aflat la concurs si de aceia ce vor fi lipsit. Dupe acel catalog se vortrece in registrele colegiuluI gradele flesi-ciruia scolar 0 acele grade vor sluji de Inala impirtirea darurilor.

Deosebitele obiecturl din care se afli compusä invètitura in fiesI-care clas, se vorlua unul dupe altul drept subiect de concurs, si pentru fiesI-care dinteacele obiecturl sevor da la Impirtirea darurilor cite duoè premiI intéiii si al duoilea, si pin& la opt nu-miri onorabile.

353

Dupe trimiterea catalógelor de concurs In cancelarie, se vor da celor d'intéhl duoIscolarI un testimonii de incredintare, ci ai meritat locurile cele d'intdia.

Fiind-ci se pot intimpla ImprejurirI nenorocite, care si fie pricina de neisbutireavre-unor scolarI la cele d'intiiii concursurI, qi cu tóte acestea aceIa5I scolarl prin induoi-rea slrguintelor si se póti indrepta mg la urmi 5i si se potrivésci cu scolaril ceI mal'Inaintati, se socote5ce cu dreptate a se lua in bigare de sémi si acea sirguing, de 5itirOii. De aceea, se hotirésce, ca concursul cel de pe urmi, care va precede examenele,si pretuésci drept treI concursurI.

Pentru concursurile claselor al 3-lea qi al 4-lea incepitóre, se vor da scolarilorteme, care si fie compuse de tóte subiecturile clasuluI.

Alexandru Filipescu, Stefan Beileiceanu, Barbu $tirbeiii, N. Picolo.

1837, August 15. No. 384, BucurescI.D

0 bunk misuri id Eforia scilelor 5i prin Infiintarea de conferinte a profesorilor adu-nap la Eforie, un fel de congres didacfic a profesorilor secunslarI 5i superiorI.

Jurnal No. 24 din 15 Ianuarie 1837

«Luindu-se in bigare de simi, di pentru a se chibzui mijlócele cele maI inlesnitórespre desvoltarea 5i Inaintarea invititurilor publice, este trebuinti a se face 6re-care con-ferentil intre midularile Eforid 5i intre profesoriI de deosebite ramuri ale invitätureY,Eforia hotirdsce, ca o-dati pe luni, In Duminica cea d'antée a luneT, si se faci adunarein sala colegiuluI, compuindu-se acésti adunare de midularile Eforie 5i de profesorilclasurilor de umanióre 5i de complementare.

Se va da dar acésti intocmire In cunoscinta D-lor profesorT, ca si Ingrijisci a se aflala numita adunare in çlilele hotirite.

Alexandru Filipeseu, Stefan Balceanu, B. ?tirbeiii, P. Poenaru.»

.

Intre misurile nuoe imbunatktitóre studiilor de la S-tul Saya, avem de Insemnat ur-mitórele :

1) Admiterea in corpul didactic a profesoruluI Murgu, care aqIa dar a abandonatIaqiI.

lad jurnalul incheiat intre eaPotrivit cu aritarea ce s'a ficut de citre Eforie, prin adresa sa cu No. 43, la prilejul

supunereI spre hotirfre a budgetuluI pe anul curgitor pentru trebuinta ce este de a semaï adioga 6re-care invititurI in colegiul din Bucuresei, dindu-se in alti deslegare, prinofisul M. S. Prea InallatuluI Domn No. 53, ca pe ling cele-l-alte invititurI ce sunt a seadioga In anul scolar viitor si se a5esle 5i catedra de logici gi dreptul roman subt acela5Iprofesor

Eforia ingrijind a infiinta aceste invititurT, acum la deschiderea claselor;V4lindu-se atestatele ce are la mini D. Murgu, prin care se dovedesce, ci. numitul a

urmat cu bun spor la universitatea de la Peqta cursul de filosofie 5i de legT;Potrivit cu § 150 din regulamentul scélelor, se hotiresc cele urmiltóre :1. D. Murgu este numit vremelnicesce indeplinitor de profesor pentru predarea Inv&

titurilor loghiceI 5i a dreptuluï roman.23

354

Predarea acestor invetAturI se va face in clasul I complimentar In t6te stilele, silectia va tine un-ces-si jumetate.

Lefa pentru aceste duoe inveldturl este de 500 lel pe luna', si se va lncepe de la 1Septembre.

Alexandru Filipescu, Stefan Beilliceanu, Barbu , tirbeifi, N. Picolo.

No. 386. 1837, August 16.»

2) IatA jurnalul EforieI de la 16 August 1837, relativ la organisarea in alt mod acursuluï de limba §i literatura francesd

JurnaiePentru inveldtura limbeY frantuzescl, ce se urmézi in colegiul din BucurescI, chibzu-

indu-se o nuod intocmire a claselor, pe temeiurl cari pot asigura mal multa' sporire ascolaritor la acéstd invetäturd, Eforia hotdrésce :

.

Cursul de limba frantuzescd ce se rAcea pAnä acum de D. Gros in clasul al 4-tende umanióre, se va face de acum inainte de D. Languilon dAnd lectiI in tete Oilele.

Cursul de limba frantuzescd, ce se fama iardsT de D. Gros in clasul al V-lea si alVI-lea de uinanioáre, va 't'anea vacant pAnd se vor lua alte mesurl.

Fiind-cd D. Languilon se insdrcinéz6 pe lAngd cursul ce face de limba frantuzéscdin clasul al 3-lea si cu cursul aceleeasì limbI in clasul al 4-lea, i se adaogli pe Ifingdpatru sute leI ce a avut lefd pAnd acum, tila 250 pe lund, fácendu-i-se peste tot leI §ésesute cincI-OecI pe lund.

Acestil orinduialä se va pune in lucrare de la 1 Septembre.

Alexandru Filipescu, Stefan Bala ceanu, B. .. tirbeiu, N. Picolo.

No. 385. 1837, August 16.»

*

Sc6la din Craiova n'a remas neimbundtdlitd in anul acesta.lali jurnalul Eforiel in privinta imbundtdtirilor de introdus inteacéstfi scóla sub noua

directiune a profesoruluI Maiorescu, stremutat ad de la scella din CernetI, cu inceputillnouluI an acolar 1837-1838:

eln scóla centrali din Craiova flind trebuintä a se da mal multd desvoltare invelituri-lor s't a se lua deosebite mesurI spre mal multd sporire a scolarilor in cunoseinte temei-nice, Eforia hotárdsce

Pe lAngi cele-l-alte invetfituri, se aséslä acum in scéla din Craiova cursul de istoriauniversald, din care o parte se va preda in clasul al 3-lea in locul cursuluI de chronolo-gie, §i cea-l-alti parte In cIasul al 4-lea, de cate treT orl pe septemAnd In fiesl-care clas.

In clasul al 4-lea se vor urma lila bimba elinéscd in tete slitele, limba franpizescdde treI orI pe septemAnd si desemnul de topografie, asemenea de treI orI pe septemAnd.

D. Maiorescu, care a fost pAnd acum profesor la scola de la CernetI, se mutd profe-sor si inspector la scéla de la Craiova, in locul D-luI Sluger Stanciu Cdpätineanul, careeste chidmat la allá. destinalie.

Ca profesor, D. Maiorescu este insArcinat a preda la acéstä sc5111: a) Istoria universa%In clasul al 3-lea si al 4-lea, N Stilul scrierei in limba romAnéseA in clasul al 3-lea si

- 35 -va da lectie de istorie in arétatele clase de cite 3 orT pe Optem131, iar de stilul scriereTin bite slilele; pentru acésta se hotdrésce M'A de 400 leT pe luna.

Ca inspector, D. Maiorescu are a priveghia spre a se phi buna orénduialä intru téte,dupe instructiile date; pentru acésta i se dA Mil de leI 200 pe lunA, fAand peste tot leIOse sute pe luna.

D. Dirnitrie Serghiade, care a fost ptinA acum profesor la mella de la Giurgiu, semutá la sceda CraioveT, insArcinat a preda acolo in clasul Anthiti si al duoilea de urna-ni6re, cursul de deprindere la scrierea in limba românéscA cu aplicarea regulelor grama-ticeI; pentru acésta i se hotArésce léfA treT sute cincI-slecT lei pe lunA.

D. C. BarbovicT, e,are panA acum a predat in scéla CraioveT geografia, va urma totcu predarea geografiei in clasul al 2-lea, dind lectiT in bite slilele ; iar in locul chrono-logiei va face un curs de aritmeticA rezonatA in clasul al 4-lea, dupe uvragiul luT Fran-clin, fäcénd predare in ti:de slilele.

D. Gros, care a fost prinA acum profesor de limba frantuzésci in colegiul din Bucu-rescl, se orénduesce profesor tot de aceeasT limbi la scéla centralA din Craiova, in loculD-1111 Visamont. Acolo D. Gros va preda cursul limbei frantuzescI in patru clasurT,adecà in clasul iintéig citirea si scrierea cu partea cea d'intéiii a gramaticel, fdand pre-dare in thte (Alele; in clasul al 2-lea, partea a II-a a gramaticeT cu tAlmAcirT din frantu-zesce in romanesce, fAcénd predare in tirite slilele. In clasul al 3-lea sintaxul limbeTfrantuzescI si traducen, fAcénd predare de duoé ori pe OpteminA; in clasul al 4-lea com-punerI in Timba frantuzésci si traducen l in frantuzesce din românesce, fAcènd predare detrei oil pe OptemanA. Pentru acésta D. Gros va avea léfA 500 Id pe lunA.

AcéstA intocmire se va pune in lucrare de la 1. Septembre.

Alexandru Filipescu, Stefan Beilciceanu, Barbu ?tirbeiii, N. Picolo, P. Poenaru.No. 383. 1837, August 15. Bucuresa»

Tot in Craiova, in anul acesta 1837, se creeag o soili de fete din fondurT private,dar importantA, pentru a este prima scólA de fete. Acésta e aceea care in Iunie 1837 seIn tocmesce cu fondurile date de Crucierul Iordachi Oteteleseanu.

Intusiasmul pentrit scelle era destul de viii si in Craiova. Un alt generos bArbat, Pa-harnicul Lazfir donézi pentru acéstasi scepla de fete casele sale.

Cu téte acestea, scéla acésta de fete avénd a fi publicA, nu are fondurT suficiente dindonatiunea Oteteleseanu. AtuncI orAseniT cer guvernuluI din BucurescT, sA se acordescedel un ajutor din venitul bisericeT M-rea Precista Dudu.

Vom reveni asupra acesteT scolI in aniT urmAtorT.

*

SolicitatA de atentiunea ce incepuse a da scóleT, publicul din Craiova, Eforia aduceunele imbunAtAtiri acesteI scéle secondare, adfiogénd la ea in August predarea istorieluniversale si a aritmeticeI.

*

Seminariul Metropolitan din BucurescI tot nu merge bine D. In 25 Maiii 1837, Cu

*) Cli rur mergea bine se p6te vedea si din petitiunea de la 2 Tulle 1837, a profesoruluT N.Balavscu atre Logofetia bisericéscg. O dgm In anexit.

- 356

raportul No. 1.729. LogofAtul trebilor bisericesci arèti lui Voda, a : aBanii ploconululce se string de la preotT din eparchia S-tei Mitropolii, sunt hotiritI de regulament a seintrebuinta la cheltuiala seminarid. Primirea acestor bani este incredintati unuia dinamploiatii S-teI Mitropolii, 0 dupe sciinta ce a luat Logofetia, se urca acest venit In leat1835 'Ana la talen i 21.984, iar dupi suma preotilor 0 a diaconilor ce se gasesce incondica acestuI departament alcatuiti dupe cele din urma catagrafli trebuia sa priméscilei 26.000. Pentru acésti scadere, ca de lei 4.000, Logofetia, in leat 1836, ail fost facutbagare de sémi S-teI Mitropolii, a 0 bang ploconului sunt o ramuri de venit 0 se cu-vine si se dea tot in primirea economuldi easel, c,arele va infatip. Logofetiei catast4elecucernicilor Protopopi, cu numele preotilor 0 a diaconilor ce alcituesc acest plocon, ca&Mu-se soglasuite cu suma ludelor din mal sus slisa condici, WI dea lidula a incheeasocotéla protopopului. Dar fiind-ci S-ta Mitropolie niel un rèspuns n'a dat LogofetieIasupra acestei propuneri, 0 primirea se face tot de citre acel amploiat cu paguba semi-narului, din pricina a nu cun6sce adevèratul numér de preoll din plasa fiel-ciruiaprotopop, subt iscilitul supune plecat acésta Were a sa la cunoscinta InaltimeI Véstre,ca, de o yeti gisi cuviinci6sa, si bine-voill a da luminati porunci de a se pune in lucrare. x

1887, Maiti 25.No. 1.729, Masa II-a

Nu era de sigur usor Logofefiei si invingi reaoa voiuta a Mitropolid, care avea Indarea polconului un venit vechiii al sèti, ce i se luase acum pentru seminare. Domnito-rul aprobi propunerea Logofetig, de mal sus, si in Iunie 3, cu No. 1815, departamentultrebilor bisericesci, comunici acésti hotitire S-tei Mitropolii, indemnAnd'o si bine-vo-iasci aa face punere la cale spre a se aduce intru s6vérsire acésta Malta porunci, dupecoprinderea de mal sus».

M. Corneseu.

*

MA partea financiará mergea rèfi, nu mal bine mergea seminariul si din alte punctede vedere. Acésta se dovedesce din noua reclamafiune de la Iunie 30 a profesorului N.Bäläsescu, (mai Milli"' cilugarit cu numele Nifon).

Acéstä reclamare ce posedem in original, se va vedea in anexa ').Insusi Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, intervine peutru compleclarea catedrelor

la seminare, prin ofisul No. 185 din August 20, in coprinderea urmatòre

Nol Alexandru Dimitrie Glilca Voevod, etc.,

Cdtre departamentul trebdor biserieesei

alrèslAnd raportul acelui departament cu No. 1.168, precum 0 acela al ocArmuireiS-te'l Mitropolii, asupra complectuirei trebuinciosului numAr de profesori In seminariulde aicea a S-teI Mitropolil ; luAnd in bagare de séma cuvintele pentru care pomenitaocArmuire sice, cä s'aA prelungit ocArmuirea profesorilor la acest seminariii, poruncimurmitlirele :

Num6rul legiuitilor profesorI si se aduci la indeplinire fara zibava, potrivit cu ofisulnostru sub No. 119, ca si se indeletnicései aceOia atat intru predarea invillaturilor ce-

*) Vesti anexa.

357

rute, cat si intru talmacirea cArtilor trebuinciase. lar alegerea personalulta réminesarcina ocarmuireI S-te! Mitropolil.

D-lu! seful depart. trebilor bisericescI va aduce acésta poruncA a nistri la indeplinireprin intelegere cu ocarmuirea S-tel Mitropolii».

Aledandru Ghica.No. 185, anul 1837, Aprifie 20.

Mitropolia se scuza ca nu gasesce profesor de teologie in téri. Atund Marele Logofétal treburilor bisericescl, M. Cornescu, cu noti raport No. 1.167, August 9, cAtre Dom-nitor combate scuzele Mitropoliel si spune, ci Logofetia a fost indreptat la Mitropolie peun Neagoe, roman din Transilvania, «care este si caligraf desévérsita si n'a voit cer-ceteze diplomele ce le are de a luT invétätura, pe acel temeié numaI... ca la anul d'Antéiiinu era trebuinta sA infiinteze de o-data toti profesoril, nefiind copil imputernicitI de téteclasurile, si prevèçlut, ca limba romanesci 'are lipsa de multe cArtI teologicesd, careurméza a se traduce din limbI stréine, de barbatI vrednid, earl vor fi desévérsitI intruacésti invétAtura, nicI ail judecat cit, profesorul Balasescu nu peote numa! singur sA seindeletnicésca intru asemenea ostenitiire lucrare, farA sa aiba ajutorcu intrégit sciinta,ca si tilmicksca din latinésci, sétl din nemtéscA, cartI teologicescb. Marele Logofèt,ales ca de la Septembre va fi si clasa II in seminariti, propune chiAmarea din Transilvaniaca profesor la serninariti, a unuI roman de legea pravoslavnic,a, care impreuna cu BMA-sescu sa aduci in limba patriei bite cartile c,erute a se preda in seminariile pregAtitéresi in seminariul central al S-te! MitropoliI, tipArindu-se acole carp cu a e! cheltuiala ").

Tata darea de sémi binésci presintata la 31 Octombre 1837, de catre Iordache Zosima,citre ocarmuitorii Mitropolid, pentru Intuit cheltuitY pina la data acésta cu seminariul :

Prea cinstita ocArmuire a aduntirel MitropolieIPlecat raport

Dui:4 resolutia Prea Sfiintiilor Véstre de sub No. 1.813, pusA la raportul inspectoruhaseminarului de sub No. 16, cuprinptére, ca iA rèspund le 5.000 pentru trebuincióselecheltuelI ale seminariuluT, iar ne mal fiind banl de al poclonuluI asupremI si fac arétare,cu plecare fac cunoscut, ci et' Cu scirea Prea Sfintiilor Véstre am inceput si. string bangpoclonuluI dupe la preoti prin pArintiI protopopI a! EparchieT &Intel MitropoliI de la lét836 si pana acum, adeci pe douI anl, si dupi poruncile Prea Sf. Vcistre ce all sloboçlitcAtre mine in scris, '1-am i rèspuns réndurI-rAndur! in primirea inspectoruluI, si nucunosc de o-cam-dati asupreml niscare-va banI, afar& de leI 285, parale 21, si ce! carevor maI fi asupra unor protopopI ce n'aii incheiat inca socotéla cu mine pe ac,est urmatoran, pe care dupe ce wig primi si pe acestia, nu voiù lipsi ca sa'I rèspund in trebuintaseminariuluI, dupe poruncile ce mi se vor da ; iar acum spre ma! buni pliroforie a PreaSf. Véstre de ce haul s'ati primit de mine pe suma ludelor ce ail dat catastih protopopieisi cum s'ail réspuns, nu fipsesc a asterne mai jo s socotéla curata.

Al Prea Sfintiilor Vastre prea plecati sluga,Iordache Zosima. Anul 1837, luna Octombre 31.

*) VeslY anexa la acéstit pagin?I,

358

Suma luçlilor preotilor ce ad incheiat socotéla pärinií protopopi pe lét 1836Lude TalerY

90 900 Eclesiarch Luca96 950 Protopop Pantazi j Bucuresci.

324 3240 Eclesiarchu Gheorghe84 840 Gheorghe al Coziei j Sud. Dimbovita.

157 1570 Andrei sud. Ialomita.89 890 Stan al Mostistei90 900 Petrache al Gheorghitel Isud Ilfov.91 910 Grigore al Sabarului

169 1690 Christea137 1370 Niculae al Cotmeanei sud Teleorman.131 1310 Nun178 1780 Spiridon101 1010 16n al Isvorului } sud Vla§c,a.

140 1400 Dimitrie43 430 Ma j sud Prahova.

294 2940 Elefterie sud Muscel.2'214 22140

21129 se adaoga primili din baniT poclonului leg 1837; 0 nu se arétianume, del n'ail incheiat toff protopopii socotelile.

43269 T6tA suma primiti de mine In lét 1836 0 4837; se scad dapins4 :

5000

42983 19

inspectorului in Mt 836 Cu porunca D. Mitropo-liei No. 1.230.

5000 ipac No. 1.4875000 ipac No. 1.8465000 ipac No. 2.0822080 ipac leat 18372920 ipac5000 ipac5000 ipac5000 ipac2000 ipac360 pentru patru-Oeci cirri i tertage ce s'aii cumpé-

rat pentru copiii seminarului.623 19 s'ail tinut In séma preotului Elefterie sud Mu§-

cel 0 a lui Gheorghe sud DAmbovita, pentrupoclénele ce ail trimis la praznicul Mitropolieidupe poruncile D. Mitropolif sub No. 621gi 622.

42983 19285 21 Adeci lei douè sute opt-Oeci i cincT rhain tot asupra mea.

Zosima.

Abandonim seminarul Metropolitan c,are cu atata dificultate se injgheabA i trecemla maten! mal suripére.

Eforia a hotArit infiintarea in 1837 a unei tipografil a qc6lelor.La Didot In Paris a 0 comandat acésti tipografie, in pret de 2.000 galbeni, care sumi

are sA se rèspun# din arieratele de la Visterie. De cati utilitate va fi pentru scéliinfiintarea acestel tipografiT, vom vedea in anii urmAtorT.

No.No.No.No.NoNo 1

448261447605880445

359

*

Cate-va informatiunI acum relative la scolile primare.Curierul Rom." din 1837 vestesee, ca se va deschide sehli prin subscriere, cread de

locuitora din GaeseT, Curtea-de-Arges si Alexandria.La Craiova, pe lana scóla publica functionézi inca alte dou6 se6le, fondate de fratiI

Craciun si Hristea IvanovicI impreuna cu altI cetatenI.In budgetul anului trecut am vNut inserisä scóla de la Vileni-de-Munte, dar se vede

ca acésta a remas neorganizatfi, de óre-ce in Ianuarie 1837 locui toril din acest oras cerusa li se dea seóla, del' eI an adunat prin contributiune 13.773 lei.

In Februarie 1837 Stolnicul loan Socolescu daruesce o casa cu 8 camere pentru scóladin Pites&

*

Cu tóte aceste partiale imbunatatiri, seólele publice incepetóre sunt insuficiente si Efo-ria, in lipsi de mijlóce pentru nuoI creatiunI, se gilndesce cum ar putea utilisa scolileprivate tinute pe la biseriel prin mahalale s'i care subsistail din vechea organisare a in-vetaméntului.

Deja in 1837 Eforia incepe a recunósce si a utilisa unele din aceste scolI, paute decantare/1 de la biserici, scoli a caror lista am adus'o la unul din anil anterior!.

*

D. Marin, actualul profesor de chemie de la universitatea din Bucuresci, este numit,acum 25 ani, profesor de clasa IV incep6tóre, prin urmatorul:

JurnalLuAndu-se in bagare de séma, ea cu reposarea D-lui Sinac profesorul de clasul al

patrulea de incepetorl, remaind acésta catedra vacanta, D. Alexe Marinovici ce a fostnumit repetitor al claselor incep6tóre din S-tul Saya a implinit lipsa de profesor la ace-sti catedra ca esactitate si destoinicie, de sunt acum 6 luni, Eforia hotirésce:

Potrivit cu § 150 din regulamentu1 seólelor D. Alexe Marinovici este numit vremel-nieesce profesor de clasul al patrulea incepétor, cu 161I legiuita, prin regulament, de 350pe luna, care 16fa se va socoti de la 1 Noembre."

A. Filipescu, Ste fan Balciceanu, B. Stirbeiii, P. Poenaru.No. 527. Anul 1837, Octombre 31.

O huna mesura din 1837, cu referinta la sc61a primara, este retiparirea tabelelor lan-castrice :

Exemplarele de tablele laneastrice ce aii fost tiparite in romanesee, fiind acum rémaseIn prea pupa num6r, si fac6nd trebuintä a se tipari acum de al douilea, cu deosebita in-tocmire, s'ail politit unii din D-niI profesor! si ia asuprile alcatuirea acestor tabele, chib-suind a le intocmi dupa. maI nou6 perfectie, ce s'ají dat acestuI metod.

360

ImpArtirea aceste lucrarI s'ail fAcut dupa cum urmézA :D. G. Pop s'a insArcinat cu alcAtuirea tablelor de silabism 0 de aritmeticA.D. S. Pop cu tablele de gramatica.D. G. Ioanid cu sententiile morale.D. P. Genilie cu geografia 0 cronologia.D. Forjan Aaron cu catechismul, istoria sfanta si istoria pre.D. P. Poenaru cu industria 0 istoria naturalA.Aceste tóte, alcAtuindu-se dupe metodul frantuzesc, se vor tipari cu cheltuiala din casa

scaelor, atAt in table cat 0 in carp manuale, ca pe aceste cArti sa p6tA copiiI repeta 0a cas& ceca ce vor inv6ta in scellit pe tablA.

Cartile manuale ce se vor tipari dupe table se vor vinde cu indoit pre' din cAt va costacheltuéla tiparulul lor, ca din jumètate pretul sa se despagubésca casa scélelor, iar cea-l-alta jum6tate s& se impart& intre ceI cad vor fi alcAtuit aceste tabele 0 manuala inproportia numèruluI cálelor ce se vor lucra de fie-care dintein0l.

Dup& ce se va sevérsi alcatuirea tuturor acestor table, ma! inainte de a se da in upar,se vor revisui cu deamènuntul de o comisie intocmitA de conlucrAtoril acestul uvraj, car!adunandu-se in cate-va sea*, vor corecta cu totil impreuna alcAtuirea tablelor si vorface cuviinci6sele indreptarl.

Tablele si cartile manuale ce se vor compune de o persona se vor 0 corecta la timpde aceea0 persona.

Alexandru Filipescu, , teran Baleiceanu, Barbu Stirbeiü, N. Picot°, Petrache Poe-naru. No. 365. 1837, Iulie 31. BucurescI.

0 alta mèsurA menit& a da pentru cat-va timp bune resultate, a fost intocmirea, in No-embre 1837, de »comiteturti de inspectie, pe la scolile de prinjudele, oranduindu-se, dup&sciinta ce s'a dat Marel VorniciIa mAdularil al acelor comiteturI persónele ce s'aréta maljos, si prezident ocArmuitorul judetuluT, adeca :

La Craiova : D. Clucer Iordache OteteleRnu 0 mid la urma Serdar Chinezu.Cernetti : Serd. I. GardAreanu 0 Serd. Burileanu.T.-Jiul: Logof. Vasile Biungescu CO 0 Medelnicerul Grig. BAlteanu.Caracal: Slugierul Amza Jianu si Andrei Prijbeanu.Rômnicu-lidlcei: Pitarul BorAnescu 0 Vist. N. Giulescu.Slatina: Sard. Deleanu 0 Gr. Obedeanu.Pitescti: Stol. D. BrAtianu si Stol. Socolescu.Giurgiii: Doftor Sibineanu 0 D. Popa Luca.C.-Lung: Stol. Urseanu ai Vist. D. Aricescu.Ploesci: Medeln. Suslanescu 0 Slugerul Cularida.Tergovisce: Sard. K. Hiotu Buzeu, Serd. Gaud 0 Serd. Gavrila.Wileni-de-Munte: Medelnicerul Murzea, cAcI caminariul A. N. Filipescu s'a lepadat.Foc§ani.: Paharnicul Alecu Mfirgarit 0 Serd. Ghill ontu.Rwi-de-Vede: Slugierul Sand u 0 Serd. G. Butculescu.

*

Muzeul national, f6ie literal& a Ord romanescI, di o relatie despre examenele pubficeurmate la colegiul S-tul Saya din 13acurescl, 0 solemna impartire a darurilor urmati

361

Duminici in 4 Iulie in flinta P. I. Domn si a uneI numer6se adunarI de streinI invétatIsi de paméntenI.

Ceremonia s'a deschis de D. C. Bilficeanu Logofétul trebilor bisericesd, dupa acéstain locul cercetariI obicinuite a scolarilor, D. Serd. Simion MarcovicT, profesor de Retorica,a rostit cu un rar talent un cuvint ac,ademic asupra civilisatieT.

Dupa acésta, D. Comis. si Cavaler P. Poenaru, directorul scedelor, prin un cuvint plinde ritorie, din partea EpitropieI scélelor, a infatosat resultatul invétaturei trecute si in-bunatairile ce al a se introduce pe viitorul an.

In urmä s'ail chiamat pe rind scolaril, c,arI era vrednicI a lua premiile (darurile) cuve-nite pentru rèsplatirea silintei lor, iar aceI ma insemnatI ad primit din mina I. S. cu-nunT, carele a bine-voit a adresui fie-caruia cite un cuvint bine-voitor. Muzica regimen-tului suna in tot timpul impartireI premiilor.

Dupa acestea, I. S. cu top 6spetiI stréinI si piméntenI al cercetat Cu amlnuntul totase(ilemintul si ail arétat a sa plAcere EpitropieI pentru buna tinere si rivni ce desvelescein favorul invétäturilor.

Cursul superior Inca primesce Ore-carI imbunatatirY, prin adaogirea la 19 Decembre1837, a doué catedre de legI, la S-tul Saya. Marele Logof. al dreptateI LBarbu §tirbeilcere acésta de la Domnitor: prin anaforaua sa sub No. 15.304 propune adiogirea de douécatedre nuoI de legI la S-tul Saya, pentru a se inlesni formarea candidatilor de amploiatIin posturI judecatoresd. Fiind-ca acésta cestiune intra prin resolvirea eI in anul 1838,vom reproduce diversele acte relative in analele anuluI urmator.

*

In Moldova, procesul, sél ma! bine conspiratiunea contra limbeT romane continua in1837 si ia o forma maI acut.A. Dupa memorabilul raport din 28 Noembre 1836 al Comit.Academic, semnat de G. Asaki, G. Seulescu, Damaschin Bojinca si Maior Singurof, ra-port prin care acestia intimpinal la punctele din ofisul domnese comunicat cu officiaEpitropieI din 11 Noembre, se paru un moment, ca afacerea este terminata. Dar in Martie1837 revine cu ma multa iuteala.

De astA data, alaturea cu brava profesor!, carI luptail pentru limba mina* ja loc siinsa4 Epitropia, sub presedinta MitropolituluI Veniamin. Lung! si frumelse full. desbate-rile EpitropieI asupra raportuluI academic din anul trecut. Prin jurnalul cu No. 66 din19 Martie, Epitropia conchide, cA s'a limurit, ca o mèsura cea mal de priinta: a rémlneacu neclintire statornicita sistema invétaturelor publice in limba patrieI, precum acéstaeste legiuit si prin Reglementul organic, cap. 9 art. 357, avénd de ajutor si alte limblvechT si noul.

Acuzatiunile aduse scedei romane emir" indreptate, precum vNurAm, in contra actualilorprofesor!, declarandu-I de incapabilI. Mitropolitul Veniamin, pe de o parte amintesce cadui:4 Regulameotul organic, limba romanésca nu peote fi isgonita din scolI, si pe de alta,ca sii inlature objectiunea de incapacitate, povatuit negresit de G. Asaki, isbutesce pelana colegil sél din Epitropie a-I face sa ja mAsurl de Imbunatatirea corpuluI didacticcum si a se pregati cartile necesare in limba romanésca. Epitropia decI dispune aducereadoctoruluI Petru Campeanu; chiamarea candidatilor de profesor! trimisi la Viena; adu-cerea unui profesor de limba si literatura francezi; aducerea a doI pedagogl, unul francezIsi unul german pentru institut ; instituirea de care comitetul acadeinic a une! comisiunI

362

pentru compunerea, traducerea i reviOuirea cartilor didactice si mal ales a until lexiconromânese. Pentru inlesoirea acestei de pe urma /wail Epitropia hotarésce a se cumperamanuscriptul lexiconulul reposatuluT consilier Ion Budal care carte impreuna cu lead-conul alcatuit de D-lui COrninariul Costin Veisa, sa inlesnéscA comisia in acéstA lucrare,adunand atat din gura poporialui romanesc câtsi din carp, séO dresuri vechl, -Eke cuvin-tele nationale; iar in locul acelor ce ar lipsi, si se alatuésci acele maI potrivite de pemaim Emil* cu finale romAnescT, intelegéndu-se ins& directia scòlelor in asemenea lucraresi cu directia scelelor din téra romanesca.

Tara apoT, spre sporire, despre o parte a numeruluT lucrAtorilor literal, cat si a carti-lor folositere, stipendistiT cari aü incheiat tot cursul invetAturilor si fie datorT a lAlnikide pe o limbi streind cate o carte, ce se va holdri de comitelul ac,ademic, folosilere inve-liturilor. *)

Un singur punct mal negru in tot jurnalul acesta al EpitropieT: Dupa venirea per-sonaluluT nog la academie si inainte de inceperea cursului scolastic al anului 1837,çlice Epitropia si se he'd o cercetare a Reglementulul scelelor si a personalului allätoracum in a lor slujbA, atât pentru de a se alcitui tot personalul pe viitorime, din aceI cese vor socoti in stare de a purta respectivele lor posturi, cat i pentru economia caseIscedelor, de a putea pune paradosirea a maI multor objecturT asupra unuia din profesorT.'

Va sA shed, Epitropia ceda Intru cat-va curentuluT stabilit de directunea franceg a luTCrassan i Vaillant i banuia si ea cum el scolile nu mergeali bine.

Cu toate acestea, aducerea unui mil profesor de limba i literatura francezd ni se pareindreptatA in contra luí Grassan, pe c,are comitetul i Epitropia voiail elimineze dinAcademie.

La 18 Martie 1837, Epitropia, cu anaforatia No. 67, comunica DomnitoruluT respun-sul sell de mai sus, redactat in modul urmätor :

Prea Inàllate Doamne,

Luminatul oils al InAltime! Véstre, din 2 Noembre, trecut adresat catre acestA Epi-tropie, prin care i se impArtisesce 6re-care propunere atinget6re de ramul invetAturilorpublice, primindu-se cu adanc respect, Epitropia a cunoscut inteleapta ingrijire a I. V.pentru statornicirea i sporirea acestuT obiect atat de insemndtor, menit a intemeia binelepatriel, prin o drépti luminare a fiilor eisi a reversa asupra I. V. o laudà cu drept ago-nisitA. Povatuiti de propunerile I. V. coprinse in acel ofis, Epitropia a cerut intru acéstasi socotinta Comitetulul ac,ademic precum si altor persone a cAror idei Invrednicesc a fipretuite, supuind apol acestea uneT indelungate desbateri s'ail lAmurit intr'o unire a fica o mesurd maI priitere unesi drepte lumindei, a urma invdtAtura publicd in bimba pa-trieT, dupe cum rostesce mantuithrea legiuire a RegulamentuluT organic cap. 9 § 357,avend ins& de ajutor limbele clasice vechi i nouY, a cAror invelAturd. atat in literaturacat i sciinte, are sA fie de model si povatuire, hand tot o data urmaterele deosebite me-

*) Dos. No. 7, Arch. Stat.

363

surI in privinta imbunatätirei invatiturilor : a se cinema pe D. doctor Petru Campeanu,carele atat prin ale sale atestaturI, cat si personale recomandatiI, se aréta vrednic alucra in slujba scedelor in ramul sciintelor politice, precum matematica i fizica.

Asemenea a se chiäma de la Viena pe aceI douI candidati moldovera, cari se vor socotiin stare a paradosi unele din sciinte, pentru a caror invataturd sä fie al treilea an laUniversitate. Crescerea elevilor si a stipendistilor la institut fiind acea mai insemnat6resarcind de la care se asteapIkinformarea insusirilor morale si sciintifice a tinerimeT no-bile, cerand neapärat aceea mai cu amanuntul ingrijire, Epitropla socotesce a se aducedouI pedagogY straini i anume unul francez i altul german, cu haractir recomanduitoracel cu maI potrivite insusirI und asemenea insarcinare i cari tot o-dati sA OM fi decorepetitori aI clasulul german i francez ; asernenea pentru invatarea finabel franceze cua el literaturi si informarea deosebitelor stilurI socotit de neapiratd trebuing a seaduce de la Paris un invatat, carele atat prin al sad haractir, cat si sciinta, sa raspunddacestel trebuinte.

La venirea personaluluI sus insemnat, si se supue revizieI, organizatia scedelor i po-trivit cu trebuinta si se alcatuiasca tot personalul din aceI cari se vor socoti in stare apurta sarcina profesorieT, atit in privirea sporulta, cat si a economieI case! scedelor. larpentru agile scolastice, comitetul academic s'ad insarcinat de a alcatui o comisie privighi-teore, ca profesoril respectivI i candidatil stipendisll sA talmäcéscá cArtile cele maT neapi-rate pentru paradosit invataturile. MaI ales nevoIe fiind a se alcdtui un lexicon rominesecu vre-o limbd moderna, Epitropia socotesce a se cumpara manuscriptul reposatulta con-silier Ion Budai, ca impreuna ca alcatuirea D-ita Caminar Costin Veisa sa fie comisieide temeid, la alcatuirea acelui lecsicon, povaluindu-se intru aceste de metoduI urmatde alta, la asemenea imprejurarI, adunand toate cuvintele moldovene alese i uitate, deprin dresurI i carrt vecla, precum si din gura poporulul; apol acele cuvinte ce ar lipside tot, sd se alcdtuiasca dupa trebuing de la maica limbi, si in asemenea lucrare sa seinteleagi directia scedelor cu acea din Ora romanésci. La acest prilej Epitopia cu respectsupune I. V. resultatul examenelor publice, atat aid la EsI, cat si pe la scolile departamen-tale, din care se aréli ca la inchierea anului 1836 se afla in EsT 436 seolarI, lotre earl42 elevI §i 58 stipendisti, iar la tinuturI 538 scolarI, adeci peste tot 973, a caror Hum&dupa luarea aminte ce s'a facut, in cursul de véra .pururea cu o pitrime sporesce. Dinraportul Comitetulta academic si a procurorului s'ad vaylut resultatul examenelor in de-obste impacatoriti, in care cal.1"-va tinerl invrednicise luare aminte a ocarmuireI si desprecare la generalnicul examen, Epitropia nu va lipsi a raportui, lar cereetarea clasificatii-lor si a notelor aù vèdit pentru acel ce se tin cu cheltuiala StatuluT, cit putinl din eleviaft avut clas bun, fiind unii cu mijlocia talent, i asemenea sirguintd, care fdri smintélise va putea indrepta prin o stAruiteire de aprópe a lor privighere, prin masura unor pe-dagogI indeplinill. Iar pentru acei externI s'ati insemnat ca a lor nesporire urmézi matales din neregulata venire la elas, pentru care smintéli Epitropia naddjduesce cum ava inceta indati ce prin neagonisirea unor bune atestaturi din scale publice tinerimeanu se va primi in slujba canceleriaor, unde maI cu sama staruesce a intra.

Dupa plata caselor cumpfirate pentru scede, cassa, mal are la Visterie 317.057 le! 19parale, afar& de suma cuvenita pe anil curgatorT, incat este in stare, atat a intimpinacheltuiala zidâriel comunicatiei intre academie si instant, cat si de a incepe a cumparapentru biblioteca publica CArlisi instrumenturi pentru cabinet.

Supuind aceste la cunoscinta I. Velstre, Epitropia socotesce astmenea masurI mat po-

364

trivite pentru implinirea pArintescului scopos, in privirea luminireT tinerimeI i ve r6gA

sA bine-moitI a da inteacésta, Malta hotArire, spre a putea Epitropia indatA pi citresus insemnatele m6surI.

Al inAltimeT vestre citre Dumnezed smerit rugAtor,Veniamin, Mitropolitul Moldova,

plecate slugINo. 67. Canta Logofét,

1837, Martie 18. Ghica Logofët,Eat. Assaki.

Pe acesti anafori Domnitorul pune hotirirea urmitére manuproprie :,Se incuviinféai aducerea bärbafilor ce se curosc de Epitropie a fi neapèrat tre-

buinciog.i pentru care va ql primi indatd mésuri, ca sa nu mijlocéscil intdrOiere.aM. Sturdza. In 20 Mar tie, anul 1837.

Grape. patriotismulul profesorilor ai a majoritiiteI membrilor EpitropieT, furtuna careameninta cu ruinare scéla romAni, se termini de astA dati prin un real datig al acesteiseek.

In adevir, un numèr insemnat de profesorl bunI se adaug la personalul didactic alAcademieT, in decursul anuluT 1837. Intre nuoiI profesori vom cita pe doctorul PetruCAmpeanu, pe doctorul Cihac, pe St. Andre (de L francezil A. Costinescu, N. Draghi-nicT, loan Ionescu, N. Singurof, V. Popescu (Scriban), Corinos, Iancu Stavrat, PartenieAntonof, Sulgeru Paulini, Maisonabe doctor in medicini etc.

In urma dispositiilor directieI invètiturilor, D. doctor Cihac, profesor de istoria natu-turalA la Academie, va paradosi Mollie de la 10 pAnA la 11 césurI inainte de amiasli-sli,

Simbiti de la 9 pini la 10 oésurI. (Luna Octombre.)AscultAtoriT externT, cad ar don i a urma aceste intereresante invAtAturT, se vor inscrie

maT Mai(' in Academie, la censorul, D. doctor P. CAmpeanu. **)

Iati numele ascultitorilor cursuluT de istorie naturalA la anul 1837 Iunie 1.:1) Ion Ionescu, 2) Vasile Popescu, 3) Dimitrie Grigoriu, 4) Iancu Albinet, 5) GhitA

Cabman, 6) Dimitrie Gustea, 7) G. Stihi, 8) G. Platon, 9) A. Grigoriu, 10) A. Asaky,11) G. VAlcu, 12) Scarl. Baroti, 13) Ilie Hermeziu, 14) Panaite DonicI, 15) N. Ionescu,16) N. Dumitriu, 17) C. Stratul, 18) Stavrat lancu, 19) Mihalache Cerchez ai 20) IonDonicI. (Dos. No. 57 idem. "")

In primele oile din August 1837 sosesce tri Iaal doctorul P. CAmpeanu (Maier "'). Elnu incepe cursul decAt in semestrul viitor. Cimpeanu e numit profesor de filosofie

*) Dos. No. 45 corent Arch. Stat. Acest profesor este numit la 31 Maia 1837.**) Alb. rom. pag. 19 din 1837.

***) Alb. rom. No. 65 din t9 August 1837 publica:Tiparirea istorieT naturale, care cea Intâla 6ra s'aa compus de D. doctor Cihac In limba ro-

manésci s'att Incheiat. Acéstti carie, inframusetata de 20 frum6se stampe litograficite este rtnduitapentru invatatura tinerimeT, In cat D-lor subscriitoril se vor adresui la libraria D. Bel et Comp.spre a primi ale lor exemplare; doritoril pot a gasi de acestea §i la Inst. AlbineT, iar pe la tinu-WTI pe la D-lor profesorT."

****) Alb. rom. No. 65 din 19 August 1837.

385

censor internatuluT. Instalarea luT in acésle functiune se face cu mare solemnitate, la 30Septembre 1837.

Asemenea solemnitate pine acum neobicInuite, o socotim acute cu 6re-care ostenta-tiune spre a atrage atentiunea publice asupra imbunatitireT corpuluf didactic al Acade-mieT. Introducerea la catedre a doctoruluT Cimpeanu o face nu de mult numitul Rectoral AcademieT, doctor Maisonabe. Acesta sosise in IasT la 1837. Alb. rom. No. 59 din 29Iulie il numea, anuntindu'I sosirea: ,Profesor c oficiant al UniversitfiteT criesci deFrancia." La Septembre 1 Epitropia inveleturilor publica amintesce prin jurnalul sü cuNo. 223, ce aü adus profesor! Medulad aT acelor intée Universiteti ale Europei,pentru catedrele inaltelor obiectea, i apoT organizéze comitetul academieT ast-fel:

Referendar presedinte G. Asaky.Dr. Maisonabe, rector AcademieT, prof. de legT si dr. aseslemintelor scolare din Iasi $i

provisor.Dr. P. Cimpeanu, prof. de filosofie si censor.Maiorul Singurov, Inteiul prof. de inginerie.Pah. G. Seulescu, prof. de filologie, de istorie i inspectorul scedelor normale si direc-

torul cancelarieT comitetuluT.Th. Stamate, prof. de fisice si fnalta matematice.Cam. Costin Veisa, procuror din partea OcermuireT.De si Petra Cempeanu, este deja membru al comit. academic la 1 Septembre, instala-

rea luI, de care mal sus vorbirem, se face numaT la 30 Septembre.

late in ce mod de séma despre acéstä festivitate scolare Alb. rom. in No. sed 78, din3 Octombre 1837.

Jof in 30 a trecuteT lunfla 7 ceasurf diminéta, D. Rectorul, avend sub a sa povetuirepe D-lor profesoril si Ac,ademieT, aft mers la bisericit spre a fi fate la serbarea le-turghiel, care in armares cereriT sale, Prea S-tul nostru Inalt Archipestor a fost orin-duit a se face.

Dupe ce s'ail fnturnat in coprinsul AcademieT, instalat D. doctorul filosofiei P. M.Cempeanu, in fiint.a D. referendaruluT cinstiteT Epitropil si a tuturor elevilor. Dupe cecerut la D-luT loco-tiitorul einstiteT EpitropiT invoire de rostire, D. rectorul a cuvintaturrnätórele :

,D-lor elevi! acesta este profesorul vostru de filosofie, pe carele ve infetosez. Pe MOtitlul de profesor al acesteT catedre, D. dr. Campeanu unesce i acela de censor al studii-lor, prin care se face mal inalt la grad peste colegiT sel, In cat pentru indoit acest cuvinti suntell datorT cuvenitul respect.

Dar D. dr. Cempeanu are foci driturT prin pretiósele focusing asupra incredereT,pot slice asupra dragosteT, care cu ateta ingenuitate at! infetosat-o mie, din slivaand ne-am veslut in acest locas sfintit bunelor invetiturl si lucrerilor felurite, princare rivet! a ve face adeverall crestinT, cetetenT luminatT, adeci berbalf imbunetAtitT. Ple-dirge cu care se afle fnzestrat profesorul vostru intru implinirea indatoririlor sale, suntdupe a mea incredint.are, pentru care respund,-Intru tóte potrivite cu ale mele.

A vd da o temelnice inveteture, care va fi D-v6stre purure trebuitóre sal folositóre,a ve deprinde de a iubi si de a practisi virtutea ; acésta este a sa insircinare, si acéstaindatorire este nedespertiti de acea de a ve love/a a lucra in tóte imprejurerile, cu sfiin-tenie plinitorT indatoririlor v6stre citre Printul, pirintele patrieT, c cetre povetuitoriT

366

sfintei wIstre religil, pentru care niel odine6rA sa nu pregetati a infatosa pururea aceladanc respect.

Eú mè intemeez, D-lor elevi, pe sineeritatea (curatenia cugetului) fagaduintelor ce 'miai dat pentru a mé Incredinta despre hunde véstre plecari.

Atuncea sá fiti mal inainte incredintati de a mea cunosciinia. Prin puterea wistra aticastigai de acum a mea dragoste, i me magulez, ca vé este de placere a primi din par-'tea mea asemenea incredintare, precum de pläcerea mea este a v6 o da."

Dupi aceste cuvinte, D. prof. Campeanu a rèspuns in timba latina urmat6rele:Prea vrednice rector al acestei Acadernii. AstOi me socotesc ca alga mal norocit a

me afla sub ale D-tale auspitn intre colegn meT, carf intrunese t6te ale lor pulen, ea sapedi spori studiile in acest Principat, In eat am avut cinstea cea insemnata de a fi ala-mat la inaltul post al catedrei filosofiei, prin orinduirea cinstitei Epitropn de Invétaturdpublica, dupi autorisatia P. I. Domn.

Drept aceea, dupi ce cu cäçlutul respect am infatosat t6ta a mea cunoseinta I. Salefundatorul acestuT mare aseqamént i cinst. Epitropii, di de aserhenea ve multamesc pen-tru imbratosarea i cordialitatea cu care MI bine-voit a pasi catre a mea incatedruireprofesoria filosofieT, catedra insemnatére, care fagaduesc a o purta cu tètä rivna i sirgu-inta de care sunt insufletit, patruns fiind de dorinta de a insufla in cugetul tinerimei sfin-tenia principiilor, pe care fie-carele dintre noi, nu numai ca orn i 'T'Adular al societatii,ci maI mult de c.« tete, ca un crestin, trebue s'O aiba drept povatii ca a sa religieeu aménunt sA plinésca.

Cu tete acestea se envine a marturisi, ea numai asemenea dispositii din parto mea,pede ci nu ar fi indestule intru plinirea dorintelor mele, déca nu m'as! rezema pe aD-véstri intelepciune, practisire, si ale vdstre lumini, care v'ail agonisit Vd& incredereaAugustului sef al acestui Principat, a cinst. Epitropil si a celor inaf al sél loeuitoritérei.

Drept acea am norocirea a mé putea increde in a Ostra buna-vointa catre mine, inhoiarirea si in mijlòcele véstre de a vé aréta vrednic de postul atat de insemnat la cuelesuntetT chiamat. In spre infiintarea bunelor mele plecari, ved numai ajutor i incurajaredin a v6strii parte, prin care nemerirea sarcinei mele este siguripsita."

In 2 Octombre 1837 Ludovic 'urdan este numit profesor I al limbei franceza in loculuf St. Andrea, care ocupase provisoria acest post si care, Oice un raport al cornil, aca-demic, cu No. 151, catre Epitropie, neavénd cunoscinta limbeI românesci nu pede a fi

profesor.'lata in ce mod comitetul academic rèspundea indirect eelor cari l'Aman si facusera

résboni limhei romine !

Monitorul frances publica In 1837 o descriere lauda-1.6M a inaugurärei AcademieIMihailene si un tabel de starea invétaturei in Moldova. Acésta comunicatirine a gazeteIfranceze inca era o apèrare indirecta si abilii a sc6lei romane, (OO. cu Rusia si cu agentiTacestei tèrI. Verp acésta In anexa. ')

Ve0T anexa.

367

In lulie 11 G. Asaki avu multAmirea sit fad pe chiar ilustrul muscal Demidof a con-stata, cAt de nedrepte erati acusatiunile aduse Academia! MihAilene.

D, Demidof si invétatii francezT aft cercetat Academia si cabinetul nostru de istorianaturalä si ad argat a lor mullämire pentru rinduiala ce ad gisit si pentru cAte-va obi-ecte rare ce coprinde acel cabinet.°

*

Douè visite pretinse primi scolile din Iasi in 1837, acea a MT loan Eliad si Aristia. Dinrelatiunile acestea ale bdrbatilor nostri, dinainte de 1848, se stabilesce curentul politic alunireT Principatelor.

IatA in ce mod anuntA G. Asaki visita lul Eliad si Aristia :D. I. Eliad de la BucurescT, rominilor cunoscut cu. laudA pentru zilosul carele de de-

mult disvalesce intru cultura nationa15, a petrecut tare no' cite-va ile, putine intruadevér pentru multAmirea prietinilor si pentru dorinta mirAtorilor se, dar tAte mintitelepetreceril sale ad harazit intru cercetarea aseOmintelor publice si a persoinelor, call inasTa scurt timp ad tintit a sa luare aminte. ImpreunA cu D-ltiT se afla si rAvnitorul D.profesor al literatureT, Aristias, traducétorul luT Saul, a luT Alfieri si al Wade pe limb.romAnésci." *)

*

ARA visiLA :

D. Logofétul loan VAcirescu a cArut nume este unit cu poesia nAsc6tnre a romAnilorprin numerdse compunerT lince, dui:4 ce ad petrecut aicea la Iasi cAte-va Oile in similfamilial sale si a numerosilor se prietenY, a plecat la BucurescT.° ")

*

Introducerea in personalul didactic al Academiai a luI Maisonabe este semnalul nneschimbArT in disciplina scolarilor. EL lucrézi pentru inlAturarea pedepse cu bAtaia. InOctombre 1838 a avut un adevérat conflict cu bétrAnul profesor Verescu si a cerut de-stituirea luT, cAcT bdtuse pa elevul Crupenski. "') Maisonabe nu isbuti in campania ltiT,eficT Verescu fu sustinut de colegiT sé!.

Tali programa ma teriilor ce se invétA in acest an in 2 clase gimnasiale cAle era (les-

chise, in 2 clase umaniäre si in clasele de fllosofie si de drept

Academia MihAlleantilasa I gimnasiald.

1) Principiile aritmeticeI pAnA la proportif, 2) limba latinä, 3) cronologia de la Mee-putul lurniT pAn5 la decAderea imperiuluT roman, 4) geografia Europe, 5) religia.

C(am II gimnasiatcl1) Aritmetica rationalà, de la proportil pAnA la sfirsit, 2) limba lating : etimologia,

3) geografla: America, Africa si Oceania, 4) cronologia: de la decAderea imperinluT romanpAnA la descoperirea AmericeT, 5) religia.

Profesorl: Sulgerul Paulini si Iancu Stavrat.

*) Alb. rom. No. 36 din 9 Maiu 1837.**) Alb. rom. No. 6o, din i August 1837.

***) Dos. No. 120 curent, Arch. Stat.

368

Cursurl extraordinare :Caligrafia de supleantul Parteni Antonov, mecanica popularti si desemnul liniar de A.

Costinescu.

C/asa I de umani6re1) Retorica, 2) cronologia : dela descoperirea AmericeI pAnA la pacea de la Westfalia,

3) sintaxa latina si analisa, 4) algebra, 5) geografia veche, 6) limba elinA, 7) religia simorala.

Clasa II de umanicire1) Aplicatia retoriceT, 2) mitologia, 3) istoria fiteratureI 0 versificatia in limba roma-

néscA, 4) cronologia: de la pacea, de Westfalia pAnA in slilele n6stre, 5) geometria teore-tick 6) poesie latinA, 7) geografia patriel (a ambelor principate), 8) sintaxa elinä.

ProfesorI : N. DrAghinicI, Ion Ionescu, V. Popescu si Carinos.

Clasa de filosofie

1) Logica, 2) metafisica, 3) estetica, 4) istoria rationalA, 5) matematicele.ProfesorI : Doctorul P. CAmpeanu, Paharnicul Gh. Skilescu, Anton Velini.

Clasa de drept

1) Malta literaturA francesg, dreptul public 0 acel privat al diverselor pop:we.Profesor : C. Maisonabe *).

Se face o exceptiune de Epitropie in favórea luI Maisonabe, cat privesce limba de pre-dare, incuviintAndu-se ca sA nu fie limba romAnéscA, ci limba francesA, sub cuvént ci :(must curs fiind incA noil in Europa, si o culegere de codice a deosebitelor natii fiindtipArith numal in limba francesA, paradosul se va face in acéstA limbil, pAnA cAnd D.profesor va fi format vrednicI elevI de al paradosi in limba rominéscA.D

*

In urma introducereI atAtor profesorI nodi in Academie,") multI din el iaii locul cumOdurAm, in sinul comitetulul academic ; asIa, Doctorul Maisonabe, P. CAmpeanu, N.Singurov, etc. "").

Dintre profesoril de matematicii din 1837, afläm si pre fiul lui G. Asaki, locotenentDimitrie Asaki. Epitropia Cu adresa No. 256, l'a numit la clasa de architecturA profesorfArA WA "").

*

Seminariul Veniamin continuA, mal imbunAtAtit, sub directiunea lui Damaschin Bo-jinca. Administrat in afar& de Epitropie, despre el nu aflAm documente mal insemnate inarchiva acesteIa.

*) VesIT Albina romanli pe 1837, pag. 315, vei;11 §i Buletinul oficial al MohloveT No. 76 din1837; clItin aci, In anexli, duplt dosarele de la archiva StatuluT No. 29 §i 44, statistica tutulor sco-larilor.

**) In No. 75 al Alb. rom., (supliment din 23 Sept. 1837), se publicl compunerea comitetululacolar si programa materiilor ce all a se paradosi In sc6lele publice ale Moldova pe 1837-38.(Vegll Alb. rom. tom. pe 1835).

***) Veop dosarul de la Arch. Stat. No. 348.****) Cond. comitetuluT academic No. 151 curent, fila 7.

360

Dam in anexá tot ce am gasit in Buletinul oficial al Moldovel pe 1837, si in Albinaromanésca. Despre acest an nimica, niel o scire nu aduce scrierea tocmaI despre semi-nariti, a D-lui C. Erbiceanu : Istoricul seminariulta Veniamin. (IasT, 1885).

*

Relativ la scóla primara, iata informatiunile ce putem culege pentru anul 1837In locul trecutuluI din viéta Pit. I. Nanu, profesorul scóleT publice de la Roman,

Cinstita Epitropie a rinduit irnplinitor aceluI post pe D. Candidatul I. Vitzu 1.La 22 Noembre 1837, I. Nanu, fost elev al seminariului Veniamin, indemnat de ora-

seniT din Piatra, deschide acolo sal primara cu 64 scolarl **).Festivitätile de peste an ale scélelor din Moldova, ne dati ocasiune, multe din ele, sa

constatam mersul culturel.In Februarie 8 pana la 15, conform § 130 din regulament, se tin examene publice,

anunlate prin urmatorul avis publicat in Alb. roza. No. 91 din 7 Februarie:«In urmarea reglementuluI scolastic, § 130, avénd a se face examenele publice ale se-

mestrului antéia, Cinst. Epitropie, prin resolutie asupra raportuluI comitetuluT academic,ati hotarit a se incepe acele examene LunT, 8 Februarie, urmand in 9, 10, 11, 12, 13si 15 in tóte slilele, de la 8 diminéla pana la 12, si de la 3 pana la 5 césurT séra, anumedupa programa intru acésta alcatuita pentru deosebi te clasurI si obiecturT ordinare siextraordinare. Drept aceea, top cunoscatoriI si doritoriI invatiturilor sunt poftitI a fifati la acésta cercetare.

Examenele scolilor tinutale se vor face pe la inchierea acesteT lunI, in slilele hotaritede D-lor inspectorif acelor scóle s'i subt a lor Presidentie.x,

Alb. rom. No. 53 din 8 Iulie, armilla examenele urmate pentru examenele de véri siserbarea examenului general pe sliva de 10 Iulie.

Examenele speciale ale claselor incepOtóre, acelor gimnasiale si acelor umanióre, precumsi ale obiectelor extraordinare fäcéndu- se in public, de la 28 Itrnie pana in 6 a curgatóreI,Epitropia invalaturilor tul hotarit, ca solenitaua unuT examen general si se faca Sam-bata, in 10 Iulie, la 9 césuri diminétaa,

1837, Iunie 24, Alb. rom. No. 49.

eAsupra raportulul comitetului academic, lntemeiat pe aseslaméntul invatiturilor pu-blke, Cinstita Epitropie a rioduit a se incepe in IasI examenele speciale a clasurilor pu-blice, pentru semestrul curgatoriO, LunI, in 28 Iunie, urmand pana la 6 Tulle, in tóteslilele de la 8 pana la 12 diminéla si de la 3 pana la 6 dupi amias1T, dupi inadinsa pro-grama aci alaturati, pentru clasele incepatóre, gimnasia si institutul invatatureI felelor.Drept aceea, pirintii si doritoriI sunt poftitT a fi de faja la aceste cercetArT, dupi a eiroraCu amanuntul inchiere va urma si solena infalosare, despre care se va hotari sliva. Iarsliva examenelor pe la scólele tioutale, se va hotari prin mijlocirea cinstitilor inspectorT.D

*

La sc6la de fete din lasT examenul se face in 15 Iulie D.

*) Vesll Alh. rom. No. 37 din 13 Maill.**) Dosarul No. 34 curent, arch. Statulut

***) Vesil dosarul No. 18 curent, Archiva StatuluY.24

870

lati ce spune Albina romana No. 57, despre resultatee dobéndite la examenul scaldde fete :

doT, in 15 ale acecteI lunI, s'ail flout examenul public la institutul pentru invätareafetelor, in tiinta P. S. S. Mitropolit si a une numerase adunarT. Numärul total al ele-velor a fost de 104 fiice de boierT, dreggtorT si negutitorT. Deosebite treT clasurI s'ailcercetat despre religie, gramaticg, antéile cunoscinte, aritmetica simplä si cu numerecomplexe, elemente de istoria naturali.

Elevele ail infatosat probe de caligrafie si ail rostit alese compunerT. Expozitia (aräta-rea) deosebitelor lucrurT de mina, In numär de 216 buc5.1.1, lucrate in acésta Ose lunie,precum : cusaturT, broderiT, strae, florT mestesugite si altele, ail fost férte multamitare.

La prilejul examenuluT, o ténära dam& a harazit spre intrebuintarea scolaritelorelstoria Sfantä» prescurtata de ea in limba romanesca si Rut, Idilu biblic, prelucrat de

pe limba germana. Aceste douä cartT, imbunätätindu-se de cinstila Epitropie, se vor tipärispre a fi la acésta soil& de invätatura elementarg *).D

Comitetul academic cunoscénd dispositiunile spirituluI public fatä cu sceda, Um dinexamene o ocasiune noug de manifestare publica.

Duminica, in 11 Iulie, comitetul cere EpitropieT 1.086 leI pentru cheltuelile de pro-grame, invitatiunr, dill de premiT, etc. In raport semnéza Gherasim Crassa, in litererusese.

Domnitorul fixéza generaluicul examen pe Sambatg, la 10 Iulie.Epitropia invègturilor da in supl. Alb. rom. No. 56 din 1837, o dare de Om& despre

examenele semestruluT de veil incepute la 16 Iunie si terminate la 6 Iulie. La 10 lidie afost generalnicul examen in presenta DomnitoruluT, a L Cien etc. Scolarii gim.s'ati cerce-tat din religiune, Ist. S-ta si testamentul not', din cronologie (de la inceputul lumiI, panala stingere in Franta a ramureT Valesilor), din geografie : Europa; din aritmetici: frac-tine 0 proportiile; din limba latina: sintaxul.

Scolaril duel umaniare s'ail cercetat din geografia veche (Egiptul, Grecia, Italia siDacia), din matem. algebra pang la equatia graduluT II, din geometrie pana la plani-me-tria; din istorie : de la descoperirea America pana in dilele mastre; din retorica si poesie,din limbele germana, rusésca, francezi si elinésca. La aceste, cuvintele olintiace ale luiDemosten si tragediile Ecuba 0 Medea de Euripid.

Din desen s'aii väqut 28 bucitT de architectura, 60 istorice, 6 litografiT, 3 litocromg,3 zugr. de niel, apoT lucrarT de carton si pasen l inpaiate. Tate aceste, çlice Epitropia ailadus adungreT o deplini multämire.

Epitropia cu ocasia serbareI scolare area si cartile nu numaT scolastice, dar 0 in alteramurT tipgrite in cursul ultimuldf semestru WI numal cat traduse si gata pentru ti-par. Carp tiparite ail fost :

al Istoria naturall cu 20 stampe, de Dr. Cehac.b) Cronologia si Istoria universall in 2 tomurI de Pach. Seulescu.cl Elemente de matematicg, partea I, de Aga G. Asaki. Pe langa aceste carp tiparite

mal ere' gata, Oice Epitropia :al Lexicon juridic, sell al pravelelor, de Caminar Flechtenmacher.b) Retorica, prelucrata in limba romanésca, inavutita cu deosebite pilde culese din re-

torT elenl, romanT si ceT no!, de Pach. Seulescu.

*) Era Ermiona, fiica luT G. Asaki, maT tfirçliti D-na Quinet.

871

Drept dovadA de rivna scolarilor Epitropia in0r1 29 de art! i compuned traduse de sco-lar! din deosebite limbl in graiul patrie! i anume: de candit. Ionescu, candit. V. Scriban;candit. I. Albineti, Dimitrie Grigoriu, Dimitrie Gustea, Alecu Grigoriu, Cust. Strat, G.Iamandi, T. Codrescu, G. CAlimänescu, M. Cerchez, cadet! D. 0 A. Asaki, adjunctul I.Stavrat, Partenie Antonof i sulg. Paulini.

Vom da in notA, aci, lista lucrArilor acestor scolad i profesor!.La Februarie 1837, iatä care era numArul scolarilor din Ia040 eled, 60 stipendi01, 166 elementarI, 45 norma I-a, 27 norma II, 17 in clas pre-

gätitor, 18 gimnas I, 19 gimnas 11, 15 gimnas III 0 20 in gimnas IV; total 397 **).

*) Lucrad pregittite de scolarI Is 1837i. Biografia filosofilor, dupa a lul fenelon In 2 partY, dupa limba trance&

Culegerl literature franceze a luT Noel.Din Cicero: Cato bgtrinul, dupa limba latinL D. candidatul B.Cuvhat al tut Masalion, dupa franceza. ScribanN6ptea islina RosieT.Guiliom Tel dupa a lut Florian, dupli franceza.Cornelius Nepos, viata imOratilor, dupe limba latina.Amarozi Cruzoe, istorisire morala.0 culegere de cercarT poet ce. Traduse

to. Gramatica franceza a lut Furnie, pentru moldovenI. de D. Ionescuiv. Cuvinte funerale originale. Scriban

Cuvinte pentru pacea ca apr6pele, a tut Burdalu.Leonidas, set batalia de la Temopili.D. candidat Iancu Albinet Igea sétt universala tnv6ttitura sanetateY, pentru tóte startle so-

cietliteT, dupe limba germana, a lut Sobernhaim, doctor, medic.is. D. Dimitria Grigoriu : Com6ra de istorie ti moral, dupe limbs franceza a luT Dela-Ro.

D. Gnstea : Istoria marelut A lex. Macedon, dupe scriitorit rnatitulutD. Alecu Grigoriu : Descoperirea Erculanuld si a Pompeianulut, ir dusa din limba franceza.D. Costache Strat : Cuvinte olintiatice a luY Demosten, dupe Elinésca.D. George Iamandi : Oglinda fapteY ceT bune, istorisirT morale, dupa limba francezli.D. Teodor Codrescu : Henrik, séd inturnarea a until t8Or pe calea cea drépta, iAorisire moralti.D Mihat Cerchez : Ecuba, tragedie a tut Euripidis, dupe elinésca.D George Calimanescu Recreatia tinerime, invetittura spre folosulCadetul Dimitrie Asaki : Manual, séli poWtuirea pentra desenul liniar i architectura, ca figurt.Cadetul Alexandru Asaki Culegerea istorisiri/or romane.D. Adjunctul L Stavrat Stilul epistolar pentru tinerime, cu pilde.D. Sulg. Paulini : Geografia lumeY yachtIdem : Gramatica latina pentru rominT.Table cronologice de D. P. Antonov.

Lista de mal sus era mania sit dovedésca, c scóla romina. cu limbs romin6sca a produs si pro-duce tinerI folositorY patriel.

**) La examenul din Iulie ail fost examinatt numaY num6ru1 de scolarY aci arRat :Clasele elem. si normale de la TreMerarchT, scolarI 223.

71pregatit6re din Academie 77

20.I gimnasialli r9.

n .. .....Ill11 n 77 14.IV " (II-a umani6r1) . . 11 18.

Total. . . 310La limba germana Itnvtail

11 11francesa In 3 clase 83rusésca

In suplimentul AlbineY romine No. 56, din 1837, Epitropia inv6taturilor din Moldova a sémade examenele de la sc6lele publice de la 26 Iunie ping. la 6 Iulie acel an. (Ve4I anexa).

*) Dos. N. i8 curent, Arch. Stat. fila 437.

312

Numèrul total al scolarilor secundad* este in catalége de 429 din carT 50 elevI la Aca-demie si 60 stipendistf la Vasiliana. Dintre acestia 10 aü sfArsit mal inainte cursul in-vAtiturilor i anul I al filosofieT si pot fi intrebuintalT, slice Epitropia, in deosebite posturfa ramuluT de inv6tAturi, iar 18 aU terminat invititurile gimnaziale i ad si piséscila studiile mal inalte.

Epitropia exprimi multimirT corpuluI academic pentru resultatele dobindite.

Cinstita Epitropie a invititurilor publice, urmézi a primi de D-lor inspectorif scedelordepartamentale raporturI forte multimitewe despre examenele publice.

La GalatT, afari de boerime aU fost fati D-ion consulif i negutitori striinT, carImArturisit cu totiT a lor multimire pentru sporul elevilor. La HusT, D. Spat. G. Cuza,inspectorul sc6lef si D. I. Holban aU ficut darurf pe la aceI din scolarT, cari prin a lorsirguing si moral ai fost invrednicit a primi prenaif din partea cinstiteT EpitropiI.

Comitetul academic nu se mirginesce nume la manifestatiunI de acestea, ci propunemAsurI represive contra profesorilor, carl ail absentat de la clasä, cit i instructiunl

pentru conducerea internatulul in mod maT corespunslitor decit cum face Maisonable.Spre a ridica nivela invAilturilor, comitetul fu mai aspru decit obidnuit la examenelede iarni din 1837..

Iati chestiunile care le atinge comitetul academic la acésti ocasiune :

Raportul comitetuluT nitre Epitropie constatAnd ciderea la examene a me multor sco-larl internI, slice, el provine acésta din »nedeajunsa privi ghiare i neingrijirea ce se a-duce la indeplinirea datoriilor, in sfetnit disciplina de care s'au ttinguit i insu¡i ro-

Comitetul cere EpitropieT de a lua misurile cele me de apr6pe privitére nitre edu-capa elevilor »tara, care personalui profesorilor nu va fi in stare a face cu denqii, cer-§utul spor intru invéteiturcl."

Comitetul mal denunti Epitropief i neregulata venire la clasi a unora din profesorT,ceea ce face o putini sporire cursulul materiilor incredintate lor.

Comitetul propune, si se aplice acestora dispozitiunea din ofisul de la 6 Iunie1836, adeci si se oprésci analogu lefif pe slilele absentate. Comitetul cere, ca acéstiamendi si fie indoiti, ded nu numal analogie. Pentru acésta comitetul cere un noti ofis

ordin nitre casierie : de a opri din lefile profesorilor denuntatf de comitet, cA aU fAcutabsente.

Acest raport semnat de G. Asaki, maior Singurof, Veisa caminar procuror, si G. Seu-lescu, ne aréti nemultimirea contra luf Maisonable carele avea ingrijirea internatuluT.Epitropia se vede ci nu era tocmal de pirerea ac,estor membri ai comitetuluT, cid semirgineqce a pune resolutiunea: Set se aduccl prin anafora Ta cunoscinla P. I. Domnstarea examenelor scolare.a ')

O dui6si fapti avem de inregistrat, din 1837, Februarie 11. Un biet impiegat, se-cretarul Comit. academic, Medelnicerul Emanoil Mavrodin, intusiasmat de rAspunsuriledate la examen, in acea li, din filologie, la profesorul Siulescu, de stipendistul N. Ionescu

373

admirAnd talentul i sirguinla acestuia, declar& care Comitet, d pe socotéla sa uferenurnitulul elev o uniform& non& de postav bun.

G. Asaki primesce darul cu mul/Amire i comunid informaliune despre acésta i Epi-tropid, care ordonA, ca fapta luI Mavrodin sA se fad cunoscutA la intréga scea, pentruindemnarea la 1nv6/Atur& §i a altor tineri *).

Iat& statistica general& a saelor din hp! si judefe, de la finea anuluI 1837Roman, clasa I elevl 31 i 4 fete.

II norma 33 cu fetele.Total 68

Galail, clasa I 72II 27

99

Bérlad, clan I 85, II 37

122

Focqani, dasa I 36norma I 29

11 10

BotopnY, elevI 39norm& 21

NB. limba german& se preda aicea la 27 scolarY, total 87.

Hui, elevI 43norma 43

7 fete90

Ia§Y. Auditori1 filosofieY: Vasile Popescu (Scriban) stipendist, D. Grigoriu, D. Gustea,stipendist, G. alimAnescu, stipendist, Iancu Albinel, stipendist, Ion Ionescu, stipendist,D. Tudori, stipendist, N. Ghiorghescu, stipendist, Iancu Vasiliu, stipendist, N. Manu, sti-pendist, G. Stihi, stipendist, C. Platon, stipendist.

Gimnasie clasa I, 30; clasa II 17, (to/Y stipendiSI).II norma 28I , 36lancastric& 154

NB. La Vasiliana ere). slipendiOI 58La Academie erag elevi internI 40

Salk de fete a num6rat clan I elem. 40, II 39

79

Adunare totald537 scolarY in scellele judelene.

11 la filosofie.

*) Dosarul No. 18 curent, Archiva Statuld, fila 438,

374

30 scolarI clas. gimnasial.64 , din ambele clase normale.

154 , clasului Lancastric.79 tete.

875 totalul populatiunel scolare dupi condica No. 148 de la Archiva StatuluI pe

1837 D.

*

In Inviliméntul primar din judete niel o prefacere notabili. De Agur ci profesoriI dejudete din Moldova, fiind cu studiI maT superióre decat ceT cu carI s'el organisat scéleleprimare in Ira muntenésci, mersul scedelor moldave este mal* asigurat.

In genere se pite observa, ci In organisarea sc6lelor, moldoveniI ai procedat mai incetdar mal cu multi §i serioisi pregitire.

Dificultatea ce si de a invinge sc6lele primare din judele, vine de la Imprejurarea, cáintrelinerea materia% a acestor scelle era %sal& pe comptul municipalitaillor. Ac6sta, orTdin nesuficienti de fondurI, ori cate o-dati qi din rea valla, sil facut, in multe judete,anevoi6si mergerea propiqitelre a sc6lel.

*

Invitimantul privat incepuse a fi o pedid{ scedelor publice. In contra soilelor privatese tanguesc profesoriT scedeT din Roman, BobnanT, FocqanT, etc. La BotopnI scedele pri-vate nu numira mal putin de 280 scolari ").

La Roman, scóla publici In lupti cu cele private, era Incurajati de inspectorul el'Doctor Theodori §i de Episcopul Meletie. La ocasiunea examenelor din August 1837, facmarT laude invititoruluT Vitzu.

eD. Doctor A. Teodori, luminat §i rivnitor inspector al scòlei publice din Roman,prin al gil raport, adresuit citre Cinslita Epitropie a Invititurilor, insciintézi, ci la 1August s'a ficut examenul scolarilor in fiinta P. S. S. Episcopul Meletie, a boierilor §i anumeroOlor ascultätorT.

D. profesor loan Vitzu, a rostit la acest prilej un cuvént, si scolariT s'el cercetat des-pre deosebite matera.

P. S. S. ai adresuit cfitre tinerime felurite intrebirT, carl tete s'ai rispuns spre mul-timirea P. S. S. §i a obOeT. Acest vrednic Archierei ati rostit apoT mi cuvént prin caread ficut cunoscuti O% multimirea cuveniti Cinst. EpitropiT pentru parintésca ingrijirece hirizesce in favorul crescereT fiilor patrieT, adiogénd lila, cum ci este de a se fericide a avea In acest post de profesor pe un elev al institutului national, si a ciruia zilos,§iinvitituri dovedesc nemerirea mijlócelor intrebuintate la acel a§er,limént pentru Interne-iarea bunelor invititurI. Indati dupi acest cuvént, carele s'e:1 ascultat cu cea mal mareluare aminte, ail urmat Impartirea premiilor, cand P. S. S. ati bine-voit a incurajeape scolarT O a le infitop a sa binecuvéntare, Impirtind §i presenturi la aceI maT vrednicT In-

*) VeslY g No. 151, Archiva StatuluT.**) VOY fila 4 si verso la Condica No, rsi curent, Archiva StatuluT.

375

tru a lor sporire la Invètaturä. D. Asesorul G. Hermeziu, a urmat acestei pilde frum6sedate de P. S. S., si ata de nemerite pentru de a destepta emulatia (rivna) tinerilor. ").»

La 28 Noembre 1836 Epitropia a scris la ispravnicil de linuturI i orasenesciI agiI sadea sciinta despre scélele i pensiónele aflatóre, cu numerul elevilor i numele invèptorilor.

In Aprilie 1837 sub No. 6.885, ministerul din nautru comunica resultatul, care e celurmator :

*) Albina rol:alfil No. 63 din ¡a August 1837.

. I 1Tin uri e

t° -z., .5

d dz z

t.7-

2 NUMELE INVETXTORILOB

dz

I5

7

6z

LIMBILE

!toman I 1 D. lán Saya Hagiolu 22 In timba nationall, grecesce ai rusesce. 11 2 DascAlul Constantin. _,_ 17 Nationalá. .Cu particularl1 3 ,,Jean FranLuz 2 Franturesce Qi nemtesce. f aleltuire

Suceara 1 1 lonitA Cadia 20 Nationala. DascAln111 se platearO de cifre ArchimVeoiamin Velisco .

Corurluitt.... I 1 Spiridon 30 Nationallt si grecesce.i 2 Stefanache 50 Asemenea.1 3 Preotal Constantin 80 ,. al cantare hiseric.1 4 Asestase Turca 6 Grecesce.4 5 Dasellul Juan 30 Na,iona15.1 6 Paras 201 7 Gheorglie Logbiotatu 20 Oreaste §i irantinesce.1 8 Panaite Caragi 201 9 Bernardiki. 6 Frantuzesce.1 10 Dascalul Toader 10 NationalL1 11 Verter 15 Grecesce.1 12 lornici 15 Nationalg.n'a / 1 Aoastasie . 111 2 Nicolae sin Diacon 281 3 Diacon PaveI 391 4 Constantin.,, 201 5 Costea 121 6 Diacon Vasile 22 ....

Fuina 1 1 , Mina Papatitiu. 25 ni grecesce.1 2 ,.Alexandra 81 3 Diana Atanasie 3 II =1 - 4 Atanasie o II .../ - 5,, Diacou Stefan1 6 Confin

46

IIGrecesce. I.

1 - 7 Cabilla 3 Franturesce. .>

HolopuT .... / 1 Nicolai Penalti 19 Grecesce.1 2 ,,°regare 5 oI 3 Constantin..... . ...... 21 4 loan . ...... ... ... 5 Psaltichia bisericéscl.1 5 Vade.. 7 Nationa15. .1 6 Nica. 291 7 Simion1- 8 Ion ... .. . ..

78

II

1

..

1 9 Preot lord. n 17T..Burdujed. 1 10 Diaconul 10SleIluesei.... 1 11 Diaconal Ion . . . ..... 8 0115r1Au 1 12 Diaconal Glieorglie 7 71 .Takna 1 1 Naltul Ion Damian 42

1 2 NIstase loa 7 o1 3 ., l'armninke . 301 4 blieorglie CorciovIt . . 20 ..1 5 Costache Popa . ..... 12

Badil1 6 Panaite Ion.1 I ,, Vacile SI rhiski

5019

,

Fran'cez5.

.1

e..1 2 Panaite Grecu.. ...... 9 Grecesce.1 3 Cosma 5 Nationall tn BacIti.1 4 Stelanake. 9

I 5 ,,Dumitrake 'turma i o1. 6 loan 7 II

T..0cneI .... 1 7 Diamandi. 39.,

Orasnl 1a§T...I 8 Isicolae1 1 Idn'Isin Iconomul loan..

5130

1 2 Nicolae Angliel 7

1 3',

Psaltul lán 2

1 Illadame Gare 10 Fete"In limbT slreine.1 4 Dasaul Gli. Panaite 21 Grecesce.1 5 Diacon Nicolae 16 Moldovenesce.1 6 Psaltul Dumitrahe. 111 7 ,, Pal. N. Cunha 44 Ming, Irances5 ui german5.i 8 Seré. Chiriac Trandatir 27 ,

376

Conformindu-se dispositiunilor regulamentulta scolar, Eforia din Bucuresd dispunelinerea de concurs pentru trimiterea in str6inètate a 2 bursierT noT, in Septembre 1837,prin acest jurnal

aDupi chibzuirea ce s'a facut de a se trimite cu cheltuiala din casa scdelor la univer-sal/I, douT tinerT dintre scolara colegiuluT, eel maT inaintatT, spre a se desivérsi la invèti-turi i intorcéndu-se iarisT in patrie si fie profesod in sc6lele nationale, Eforia deschideanume un concurs, prin care si se OM alege acestI douT scolarT.

NumaT scolariT cad vor fi trecut tóte clasele colegiuluT vor fi primitl a intra inconcurs.

Pia in 15 çhle dupi pubficatia acesteT insciintArT, scolariT earl vor voi si intre inconcurs, 10 vor inscrie numele la cancelaria EforieT. La sfirsitul acestor 15 Pe, adu-nindu-se la colegiil profesen!: D-ni! Simeon MarcovicT, I. Pop, G. Ioanid, Florian Aa-ron, G. Hil, E. Langhilon, se vor chibzui impreuni Cu D. directorul pentru obiectele deconcurs ce vor trebui si se dea scolarilor a le lucra.

Temele de concurs se vor da maT Ai:1MM asupra StiluluT limbeT rominesd, dupiacésta asupra compunereT In limba frantuzésci, asupra traducerei din limbs latinésci0 din cea elinésci in cea rominésci ; in sfirsit se vor da si din istoria universali citetreT obiecte de descriere, ins6 unul din istoria romani, altul din istoria grecilor si altuldin istoria virstel de mijloc.

Trei slile se vor da concurentilor pentru lucrarea acelor teme, dar ca si fie mncredin-

lati fiesT-care va lucra numaT din mintea sa ma ajut6re de alte pers6ne séâ dill, sevor ase4 inteo sala si vor putea rèminea acolo lucrind sub priveghiare de la 9 césurTdiminéta pia. la 2 dupi amia4T. Indi ce vre-unul din concurentI va s6Or5i lucrarea ova da in mina D-luT director si dupi ce t6te temele se vor sdvérsi inteacest chip se vor

(Dosarul No. 144 curent, Archiva StatuluY).

Tinuturile

.....

.-.9., ::.#1

I Lk

g 1-1

IgUNELE INVgliTORILOR

g

14..f.g

LIMBILE

Nana. 1 9 Domnul Cuniu 20 Franturesce, mutest°, rusesce.1 10 i andinini 10 Frantuzesce, grecesce si nemtesce.

i M-a Baronne §ubin, lete. 16 Fr., rus., nemt. si alte musicescI practisirY.1 11 Doman! Maier . 21 Franc., germ., ail% chair si zugravit. Cu particulara1 12 ine Parparita. 5 Moldovenesce. f aleatuiro

Tinutul lasT siT.-Frumos .. 1 1 7 16 Nationall.

Mira 1 / Profesor D. Nanu 15

AdunareRoman 3 3 40Swim 1 1 20Covurluill .... 12 12 502'licit( 6 6 122Patna. 7 7 55BotosanT 12 12 124Tutma. 6 6 161Orasul lasi... 12 2 12 250Neamiu 1 1 51T.-Frumes ... 1 1 16

1291

377

aduna iarAsT D-nil profesor! si cercetind cu deamènuntul acele lucrArl, vor insemna gra-dul de deosebire ce va merita fiesl-care.

D-niT profesorI vor face dupi aceea cercetarea fiesT-cAruia concurent si prin graiùasupra obiectelor de invätaturA ce s'aft çlis mal sus.

In sfärsit aläturänd resultatul acesteY c,ercetArT cu mijecele si deprinderea ce va aveafiesPeare concurent a's1 exprima ideile prin scris si prin graié, luind in bägare de sérnis't gradul ce se va aräta in atestatele lor, cá aft dobändit In tóte invätfiturile ce se urtnéziin colegié, D-niT profesor! vor alege douT dintre concurentT ce se vor deosebi la acestexamen, si 'T vor da in cunoscinta EforieI prin raport.

Dupl acésta, fijad-cA pentru scolariT ce se &Ama la universitAti sträine cu cheltuiala dincasa scedelor este legiuit prin regulament, § 246 & 213, a dupA sAvérsirea cursului deinvätAturile ce li se vor botad, vor fi datorT a preda In scélele nationale acele invälAturT,se va lua pentru acksta un inscris de la seo/arii ce se vor alege, prin care inscris sé seindatoreze, sub chezAsia pärintilor lor, ca dupA ce va sAvärsi cursul 1,101W: flor ce i sevor hotArt, sé sé intórcA iarAsi in patrie si sé predea acele inväláturi In soilele publicein eurgere de indoitl atätIa anT, ciji se va fi tinut scolarul in sträinAtate cu eheltuialadin casa scedelor, si pentru acéstA slujbA sé i se dea leafa ce va fi hotAritA pentru inväti-tura cu care vor fi atuncY insArcinaji a preda. Iar déca scolarul se va abate dinteackstAindatorire, sé fie supusT, orl insisT el, ski chezasiI lor, a intórce In casa scedelor, cu do-/Anda lor, banii ce se vor cheltui cu tinerea acelor scolarl in sträinAtate.

Acésti intocmire se va face cunoscutA acelor carT vor don i sé intre in numärul concu-rentilor pentru alegerea acelora ce sunt a se trimite la universitAIT sträine cu cheltuialadin casa scedelor.

Alexandru Filipescu, ?tetan Balaceanu, B. ,tirbeii,c, N. Picolo, P. Poenaru.No. 449. Anul 1837, Seplembre 18.

*

¡até care era situatiunea celor 6 bursierl Moldovenl la 13 Aprilie 1837.* din atestaturile earl tul castigat la universitate si institutul politechnie ur-

mézA, a D-ni! candidap Th. Stamati, Anton Velini si Anastase Fätu, ascultAtorT filoso-fiel, all invätat si aft cépétat eminentia: din matematicA, filosofie, fizicA, istoria filosofieT sifilosofia moralti.

D. Alex. Costinesett a invätat cu sirguintA la institutul politechnic : desemnul, matem.elem. si inaltä, fizica si architetura.

D. C. Zefirescu, la institutul politechnic : chimia speciald, chimia technicA, legea cam-bie! si a negotuluT, cunoscinta mArfurilor.

D. Leon Filipescu a invätat cu sirguinti la universitate: matematica elem., economiaruralA, botanica, mecanica intru aplicatie atre mestesugurT si istoria natura/A.

Din atestaturile oficiale si adeverintele D-luT Pop, insArcinat cu inspectarea acestortinerI, se vedesce cA, totT férA osebire, aft implinit sarcina pusA asupra lor prin istructiilecinstitel epitropil din Iunie 1834, adici ch D-ni! Stamati, Vilini si Fétu aii incheiat cur-sul sciintelor filosofiel si acest dupe urmi a si inceput ascultarea legilor ; lar acesti douId'intaié, dupA inadinsa stAruire a directiel de aicea, art cApAtat voia guvernulul a depunedoctoratul In filusofie, tasé in termen a maT urma alte speciale invätAturl folositére,numal in Austria, care cere Incil doul anT de ile. Dar pentru cA neapärata trebuintieste a se aduce aicea o sumé din acestl tinerI spre a fi intrebuintatI in slujbele scedelor

378

si ci tot o-dati pentru decorul AcademieT se cuvine si aibi titlul de doctori, cind dinsus areta tele atestaturl se vedesce cum ci ail cistigat telte sciintele cerute de facutateade filosofie, noI socotim, ci spre a implini conditia de maT sus, fiind si de folos pentru in-temeierea sciintetor cistigate, a D-niT Stamate si Velini voesc a visita alte aseslèminturTde invètituri de prin Germania, in cAt acestI douI si mérgi in acest semestru de véri launiversititile BavarieT si la Heidelberg, urde vor puf ea pune mal indegrabd docto-ratul, (?) spre a se putea inturna aicea la incheierea luneT luT Septembre, impreuni cu D.Costinescu, carele si depuni ale luI riguróse, spre a fi indati intrebuintatT la respectiveleclasurI. D. Fètu si urmeze legile la universitate. D. Zefiressu practisire la fabricT si tech-nice ases16mtnturI de miniere. lar D. Filipescu la un institut practic de agronomie, inAusteta meridionali, ca la 1838 acestI douT dinpreuni si se peal inturna spre a fi intre-buintatI in respectivele lor ramurt." 1

Epitropia a aprobat propunerea.

*

Epitropia scedelor acordi in 1837 cAte 200 galbeni pe an la douI III al D-neT Ecate-rina Briescu pentru a merge la studiT in tèrI str6ine, dupi stiruinte mal de sus, dupi cemal Antéhl refuzase bursele aceste *).

*

Pregitirile pentru noul an scolar 1837-38 sunt esceptionale. De acum nu se vorme primi in Academie scolari nepregititT.

Iati ce slice in acésti privinti pnblicaliunea EpitropieiPentru regularisirea inv6tAturilor spre a adeveri insusimile elevilor, dispozitia art. 159

a regulamentuluT soilelor rinduesce: ca tineri cart tul drit a fi primitI in num6rul deelevI séfi stipendist1 la institut, afari de semnele cerute, trebue mal inainte si infitisezeo adeverinti a inspectieI cum ci ati petrecut cu lauda cursul normal in public, sétl inprivat, séti si se supue examenuluI inaintea comitetuluT de profesorl. Pentru de a inlesnipe tinerhnea dorit6re de inv6tituri, la 1835, epoca infiintireT institutulut academic,Epitroria a fost aseçlat acolo provisornic si anume pe 2 anT, un das pregititor ; Reumaincheind si acel termen, Epitropia statornicesce in intrégi lucrare legiuirea art. 159, incAt in viitorime niel un acolar nu se va primi la loc vacant in numèr de el, séti stipen-dist, de nu va implini maT int6h1 legiuirea mal sus insemnati " )

Saele se deschid la 15 Septembre dupd un noll plan publicat de Epitropia invètitu-rilor publica après-coup, in Septembre 23, prin supl. Alb. rom. No. 75.

lati acésti publicatinne :

eEpitropla inv45turi1or publico in principatul MoldoveiPotrivit cu dorinta EpitropieI si cu tintirea legiuirilor Reglem. scolastic, cerénd sporul

invèlätureT elevilor, ca, pre HITA clasele normale, gimnasiale si umanióre, organisate pAni

*) Dos. No. 166 fila 199 Arch. Stat. si dos. No. 330.**) In 1837 Pahar. Ecaserina Braescu ceruse la sfatul adminis, in Iulie, sa i se dea cate zoo galb.

la 2 fiT al ser, ca sa studieze 'in Austria. Sfatul aproba, dar Epitropia respinge, ca adresa din Au-gust 1837, catre postelnicie, dicend, ca casa scelelor n'are de unde plati asemenea burse, ca d'abiapote piad lefile si spesele bursierilor set din streinatate si cli are nevoYe de banY ca sit aducl 4profesorY noul din streinatate.

***) Alb. rom. No. 68 din 29 August 1837.

379

acurna, sa se infiinteze si maI inainte clasurI de sciinta facultAtilor, Epitropia, dupti inaltiincuviintare, n'a pregetat a aduce si altI profesor!, m'Adulad a celor intie universitap aEurope, pentru catedrele inaltelor objecturY.

Pre laoga acésta, atat in privirea erutare! case scedelor, cat si in privirea une malsimple administratil din liutru, acest ram s'ati statornicit in chipul urmator si dupi ina-diese dispositil a ReglementuluI academic.

Referendar al Epitropie si al el' loco-tlitorl in comitetul academic, D. Aga G. Asaki.

CornitetPrezídent : rector academia, profesor legisla/id, D. dr. Maisonable.Profesor de filosofie si censor D. dr. Petru M. Campeanu.D. Maior Singurov intaiii profesor de inginerie.Profesor filosofie si de istorie, inspector saelor normale si secretar al comitetuluI, D.

Pach. G. S6ulescu.D. T. Stamati profesor de fizica si de malta matematica.Mari de acestia sunt fati la sea*: D. spat. L Caso, casier si D. Camin, procuror Costin

Veisa.

Acest aseslèm6nt de administratie din nautru scedelor, sub nume de comitet al Aca-demie, intrunindu-se in regulate sesiI, va carmui dupi legiurile statornicite trebile ra-muluI de inv6tatura, care in casurI extraordinare vor cere hotarirea Epitropiel.

PROGRAMAMateritior ce ail a se parados! In scollle publlce ale Moldovei,

pe anul scolastle 1837 38

In coprinsul AcademiaD. doctorul Meisonable propune Malta literatura &anee* legea publica si legislatia

privatti a osebitelor popóre.Acest dupe urma curs fiind inca. noti in Europa si o culegere de codice a,deosebitelor

nata fiind tipariti numal in limba franceza,- paradosul se va face in acésta limba, panacand D. profesor va fi informat vrednicI elevY de al putea paradosi in limba romanésea.

FilosofiaAnul I

D-ni! Dr. Petru Campeanu, Pach. George Saulescu, Anton Velini.Logica, metafisica, estetica, istoria, gramatica, 'Malta matematica.

UmanidreProfesor!: D. Draghinici, D. lonescu, Popescu si Carinos.

Clasul IVal Aplicatia retorice si dispositia, b! mitologia, c) istoria literature si versificatia in

limba romanésca, dl cronologia, de la pacea Vestfalica pana in Oilele nóstre, el limba la-tina : prosodie si versificatie, fi geometría, gl geografía patríe, hl sintaxul limbe ele-nice si traducerI.

Clasul IIIal Retorica, elocutia si inventia, bl exonologia: de la descoperirea Americe pana la pa-

380

cea Vestfalica, cl limba latina, sintaxul ornat gi analisul autorilor clasicI, di algebra, egeografia veche, f) limba elenica : inceputul gi etimologia cu traducen.

Clasurile gimnasiale

Profesori : D. Sulg. Paulini vi D. Stavrat.

Clasui IIal Aritmetica cu rezeme de la proportil pana la sfarvit, b) gramatica latina, sintaxul,

cl geografia: America, Africa vi Australia, d) cronologia: de la ciderea impèrailei roma-nilor pana la descoperirea AmericeI, el religia.

Clasui Ia) Aritmetica de la inceput, cu rez6ne pana la proporfiI, bl limba latina: etimologia,

cl cronologia, de la inceput pana la ciderea impèratieI romanilor, d) geografia, EuropaIn special.

D. suplent Partenie Antoni pentru malta caligrafie.

D. Costinescu, clasul de mecanica populara vi de desen liniar.

Clasurile din coprinsul S-Iii Trei-Erarchi

Sf. Sa Par. Economul loan Melu, D. medel. Pelteki gi D. med. Teodor Verescu. D-nilcandidail Gusti vi Stihi.

Clasui II1) Catechismul tot, cu istoria biblica, 2) aritmetica : patru specil prin numerile com-

plecse, fractiile, regula de treI practica, 3) geografia : Africa, America yi Australia, 4)sintaxul romanesc cu analisul yi compunerea ylicerilor, 5) limba latina.: declinatiI vi tal-macirI din abecedar, 6) caligrafia.

Clasul II) Catichismul vi sobarele, 2) aritmetica cu 4 specii vi numere complexe, 3) geografia

preliminara, 4) scrierea din dictando vi etimologia romanésci cu analise, citirea latina.

Clasul incepètorLocoliitorul D. Gustea.

Citirea, scrierea, num6rarea, sfintele rugaciul.

Tot acestea se propun gi la institutul pentru invètatura fetelor, cu adlogire de lucrurI demana, unde sunt profesor!: D-niI med. S. Botezatu intaiul profesor, S. S. Par. EconomuIoan Melu, S. S. Diac. Bucur gi inv6tätórea Elisaveta.

Obiecturi actraordinare

Limba franceza, D. Sant-Andree; sintaxul. D. Tisso; gramatica, D. Mal-Gouverné; limbaerenésca, D. Pach. Kukuli; limba germana, D. Medel. S. Botezatu; limba rosiana, D.Medel. Vasile Pelteki; ingineria civilli, D. Costinescu; zugrävitura, D. Miler.

Eleva aveylati la institut se impariesc in 4 sec/ii. Capul acel intae D. Gaspar Naimanpedagog repetitor ; aceI al doilea D. I. Albinet ; acei al treilea D. Platon; aceI al patruleaD. Macarescu. Pedagog la S-iiI TreT-ErarchI, D. Simionescu. Mará de acevtI repetitorI,

- 881

carl nicl odinióri nu se despartesc de elevT, un monitor, insArcinat de a inlesni a lorprivighere, este ales dintre eel mal buni a! sectieT.»

Noul an scolar afla seeds de fete din IasT lipsiti de unul din eel mal importanti pro-fesorT al sal. Politechnicul Gustav Hoffmann, in urma conflictului cu directorul SamoilBotezatul, i cu alf1 profesori de la scóla de fete, a fost indepartat la data acksta

Din efemeridele anului acestuia, vom inregistra urmatórele :In Martie 1837, s'a intémplat la Trei IerarchT o mica rebeliune a stipendWilor, cari

s'ail opus de a merge in clas pentru cä profesorul ar fi certat pe un conscolar, EnacachiKogAlniceanu, §'apoi cu top aù e§it din institut, neintorcéndu-se nicT séra, nicT dimineta,la urma lor. In 10 Maiii 1837, comitetul scolastic, impreunä cu procurorul, adeca re-presentantul guvernului pe ling scoll, cereetéza afacerea i inchee jurnal, propunéndpedepsirea celor culpabilT, §'anume : G. GiuFA, G. Vélcul, I. Ponici, N. Dimitriu, Th.Codrescu i liogalniceanu.

Epitropia hotarésce arestarea in scóla pe 7 slile, pe pane 0 pe apA, a acelor 6 d'antéiri,depArtarea din Kea a lui Kogalniceanu, iar parintil tutulor stipendi§tilor sa dea in-

chizeluire inscris ca 'T vor läsa intru deplina dispositie a ocarmuirei scólelor la orT-ceintémplare de neoranduiala ").

qpiva numelui DomnuluT Sturdza s'ati serbat in biserica catedrala prin S-ta Leturghie§i un Te-Deum de catre P. S. S. al nostru Archipastor, in fib:4a I. Séle, a celor antéTdregatori al StatuluT civilT i militarl, a D-lor ConsulT si a boierime, cari aft intrunit alor rugi cu ale inaltului Cleros, pentru sanatatea Augustului Domnitor i fericireaOrd.

Dupa acesta ati urmat presentatie la mute.Indata ce inaltul Cleros 0, D-lor min4tril aù infälopt a lor urArT, Epitropia invèta-

turilor publice i D-lui Rectorul, cu corposul Academic, ail avut cinste a infAtoga tributulrespectului lor, §i I. Sa, prin cuvinte bine voitóre aü rostit a Sa mul¡Amire, adaogand, caacest asesliment menit a fi isvorul virtuteT, a sciintelor 0 a tutulor fericirilor patrieT, vafi pururea unul din cele antéi obiecturi a ingrijirilor Sale.

Un cleric al Seminariului din Socola a avut norocire a rosti un cuWnt analog cu im-prejurarea "*).»

G. Asaki, in numele EpitropieT, invita corpul didactic si asiste in sliva de S-tul Nico-lae la Te-Deum pentru aniversarea onomastica a Impiratulul Rusid. ProfesoriT sa fie inuniforma.

*) Dosarul No. 120 curent, ArchivaStatuluY.**) Dosarul No. 21, pag. 117, archiva StatuluY.

***) Alb. rom., No. 89 din ir Noembre 1837.

382

0 misurit de 'mare consecinti pentru Moldova, pentru cultura eI, a fost declararea Ga-latilor de porto-franco in 1837 ').

*

Din reproducerea statulut de left a personalului didactic, ce dim in anexi, ") dupidosarul de la archiva StatuluI cu No. 412, se póte avea sciinta cea mal exacti despretotalul scedelur din Moldova.

*

Dupi bogatul foileton de documente relative la se61A, in 1837, si trecem acum la ul-tima parte a cercetirilor n6stre, relative la diversele manifestatiunI culturale din ace-lasl an.

In 8 Iulie 1837, Eforia scólelor din Muntenia, infibitézi Muzeul de sciintI naturale side antichititl, si numesce director pre profesorul de desemn Valenstein.

Iati jurnalul EforieI«In colegiul S-tu Sava, aflAndu-se acum felurt de obiecturi de istoria naturali si de

antichititl, culese cele mal multe dinteacésti WA si diruite de patrioti rivnitorI deinaintarea invititurilor obstescI, si chibzuind Ebria mij16ce de a aseçla aceste obiecte laun loc, a le pistra In buni orénduiali si á le inmulti cu vreme, cunósce el este neat:drata insircina cu acésti ingrijire pe o persòni, care si p6tA da WU vremea trebuinciósA la oasemenea speciali indeletnicire.

De aceea, potrivit cu desIegarea dati de inaltul guvern ina din anul trecut, Eforia,numesce pe D. Valenstein profesorul de desemn si conservator al museului ce se intoc-mesce in colegiul S-tu Saya.

Indatoririle conservatoruluI vor fi : si asésle in buni orAnduiali s'i sistematicesce t6teobiectele ce sunt adunate 0 se vor mal aduna ; si prepareze animalele, dupe cum trebu-esce, pentru a se pistra nestricate; si formeze scolarI, earl si se deprindA cu t6tA lucrareaacestei preparatil ; si desemneze in natura lor t6te obiectele ce se WO in muzeti, ca sifie gata cAnd va face trebuinti a se da in tipar; si iffbi indatorirea de a se afia in muzeiiIn telte i,lilele de la 10-12 césuri inainte de arniadi, in care vreme ocupindu-se Dum-nélui de indatoririle séle, si póti fi si museul desehis pentru ori-care va don i si privésciobiecteIe din muzitl.

Pentru acésti osebiti indeletnicire ce se di D-luI Valenstein, i se adaogi pe lingIda de leI 500, ce are ca profesor de desemn, lei doui sute pe luni, si dinteacésti sumiva avea a's1 cumpira Dumnélut si instrumentele ce '1 vor trebui la preparatia ani-malelor.

Léfa numituluI profesor pentru acés'A insircinare se va socoti de la I Julie, s'i se vatrece regulat in statele lefilor pe fiesl-care luni.

Alexandru Filipescu, Stefan Balticeanu, Barbu ?tirbeiii, N. Picolo.No. 313.Anul 1837, Iulie 8. BucurescI".

*

In acestas1 timp In care se deschide la BucurescI un muzeii, Banul M. Ghica, Marele

*) Aseslment pentru porto-franco si tntreposit la GalatY. (Ve( suplimentul la No. 25 al Albi-neY vom. din 28 Martie 1837).

**) Anexa dupit dosarul No. 412, archive StatuluY.

388

Vornic din läuntru, impreund cu Blaremberg, inginerul Statultg, fac excursiunT si ex-plordrl archeologice.

Iatd darea de sémi a acesteI cAlètoriT din eCurierul românescp No. 46, de la 22 No-embre 1837

AntichitAti romanesel

Ariicolui IOomnul Banul M. Ghica, marele vornic al celor din ndutru, dimpreund cu D. Blarem-

berg inginerul StatuluT, a %cut in trecutele dile o cAlètorie in judetele de lingd Olt, easä vadd locul cel not.), ce s'a ales, aprópe de Turnu, ce este pe marginea Dundrel, spre in-temeierea unuI oras, care in potriva de cetatea turcésci Nicopoli va si fie schela nósträcomerciald a DundreT, precum i ca sä facà óre carT cercetärT archeologice asupra aflireTunuT templu inchinat la sóre, ale cdruT semne se descoperiserd de curénd, aprópe de rui-nele asedämèntuluT Roman din vechia Dachie.

D. marchizul ChAteaugiron, agentul consul general al FrancieT in aceste principate, s'adus i D-luT, ca si fie de fall la aceste cercetärI.

Deosebind din acésti cilétorie interesantd grijile ce a avut de administratia din niutru,spre care maI cu deosebire se ai dusese D. Banul Ghica, partea cea-l-altd rèm'Ane un epi-zod tot-d'o-datd i pitoresc i sciintific al acesteT preAmblärT, despre care vom face aci in-teresantA arätare.

Cdtre partea despre amiaza-di i rèsärit, si cu depärtare mai cu douè óre de Caracal,ce este un oras nu departe de ruinele romane cj.i acelas nume) fiind urmele drumuluTceluT antic roman, ce predmbla Ina pietrosul sèuí asternut prin cimpia roditóre a ju-detuluI RomanatI ") in léra romindscd micA i erpue tiindu-se de cotisurile primitive alemalurilor Muhl); se a% in diva de astfidI. Sidveni, un sat alcituit de curind de cdte-vacase. 0 casa cimpenésci a propietaruluT loculuI i clAditd cu douè caturi se inaltd albd

zimbibire, d'asupra, pe creotetul cel maT Malt al sdpdrilor de care vorbirdm. Vederea seafundd in departe in orizonul acesteT cAmpil deschise, i dare r6sirit este si maT fru-mósi. Aci este valea °Unlit!, a acestuT rig rdpede, intins, si mare siroiti ce a sdpat vArfu-rile cremenOse ale Carpatilor, si a trecut dincóce impristiindu'sI apele sale capriciósesgomotóse pe un asternut móle si plin de nisce prejme gratióse. Mal departe sunt si alteinaltirl ale matcel acestuT rift si mal abrupte, care intindéndu-se in departe asupra celuI-1-alt mal al riuluI, il pun la midloc i inchipuesc d'a stänga Intinsa brazdd a domenelorOrel' românescI ce! marI. ''') Intr'un cuvént locul acesta este unul din sitele familiare aleDaciel cc! vechI, ale acestuT pimént bogat inzestrat de cite trele domniile nature); ce afost data vreme objectul nesatiuluI imp6ratilor romanT, si pe urmi biruinta cea doriti.triumful, monumentul al luI Traian DaciculuT.

*) Ve.( No. 7 al 'Muzeula National din 1836, la articolul Intitulat suvenirY istorice, i archeo-logice ale Dacia eel vechY.

**) In judetul acesta a fost cea dintaid descalicat6re gi cele dintlid ageslaménturY romane, undes'a colonizat Dacia transalpina, adicä Ora romanéset din shim de astaslf. Numele InsugY de Ro-manati aréta origina italica, Pt ntru cA sémana cA ar fi venind de la Romana-natio. Romana natie,séil pote de la Romae-nasci, norod nascut, venit de la Roma. (C. Rumanat Im. Romanatr.)

***) Principatul Orel romanegscl de asOslt se Imparte In mare gi mica Ora romanésca, care sedesparte prin rtul Oltulul. Aci ne este vorba de cea dinteit, eta Ora romanésca mica este cuno-

mal ca deosebire sub numele de banatul Craiove, ce mal din vechime se slicea banatulSeverinuluY, de la -numele anticel cetittl Severinum. (VeslY No, 4 al Muzeula.)

Aprépe de acésta locuinta cimpenésca, despre care am vorbit, in pálele rapedeluT po-vérnigT al acestuI peisagii incantator, in punctul unde Oltul vine sa atinga c6sta satuluTdespre care am vorbit, si printr'un unghii sinos 'si sebimba d'odatä directia, ca si se a-propie de malul din potrivi, aci die, isbirea acestuT ripede riti a descoperit de cata-vavreme, semnele unei petre ce locuitoriT locului numai deck o si desgradira, si carepricinui darimarea In parte, ce fu urmati de a se ivi kä o alta Ora asemenea, dar cevamal mica, avénd améndoue sub forma de altare, WI de socle cu corn*, nisce inscriptiunicu litere latinescI. Starea cum s'ai stricat fetele principale ale acestor gramaçlT calchere,a lasat numaT nisce urme abia insemnate si férte intrerupte. Cu Vote aceestea se cif escef6rte lamurit, In capul acestor inscriptii, asupra uneia vorbele : Solis Invicto Mithrae,(La Mitra, sére nebiruit) si asupra alteia : Ara solis. (Altar consfintit la sére,)

Povétuiti de asemenea semne, si chiar la fata loculuI a acestei descoperirl, D. BanulGbica si tovarasiT sai de calétorie, ail statut de fata la saparea si cerc,etarea ce s'aii Wiltacestul act curios. Rezultatele sunt de un interes clasic si cu'-parere de 1.611 trebue aspune, ca. intércerea cu graba a D-lor, a fost pricina de a nu se urma mal inainte acéstacercetare cu o privighere luminata.

In cautarea ce s'ail facut s'a seos multe sfäramatud din nautru unei locuinte subte-rane (de sub pamént), ale careia pod6be fusesera unse Cu o tencuiala de ips zugravite indeosebite fete. Mal inainte, in locul din afara al locuinteT, zacea in caramiOile Nitrate deo märime strasnica, ce semana ca sunt in ternebile unel porse séri peristil, ce slujia eaun fel de intrare la pomenita locuintä. Pardoséla inautru era asemenea cu cArimiçli.

In trupul acesteT pivnitI pusfiate si acéperite cu multe veacuri mal inainte de exploa-tatia nästri, sub darimaturile sale, s'aii descoperit nisce bas-reliefe in marmura, cele malmulte in buckl despartite, si avénd Mel urmele ale acestel diramaturT de mai inainte ;bas-reliefele sunt, care maI mult, care maT putin stricate, se infatiséza intr'o forma malpatrafti si se sfarsesc in partea din sus printr'o incadrare cu bona in forma de petera;inchipuirea fie-careia este o alegorie mistica, care poftoresce pe fie-care din trénsele. Cadeste mai tot acea inchipuire, infatisand un tin& inteo caverni, in cap cu mitra, si pedénsul cu tunica si hlamida; tine pe un genuche un taur ce l'a doborit si i-a infipt un cu-tit In git. Un sarpe si un cane se raped asupra dobitoculuI s't sérnana ca ajuta, ca A res-t6rne jertfe), doué" figuri de inarginea incadrireI stint asezate una In potriva alteia, siinteo pozitie ce lasemnéza odihna. Douä din aceste bas-reliefe coprind, gall de grimadaprincipalá, nisce adause, precum : un om intepand un boil ce l'a prins de c6rne, gurnasfintiti si paserile simbolice poftorite in capul inchipuireT. Dedesubt un sir de inchipuidmitice impärtite in despartiri neregulate in forma de pestere, din care una coprinde uncap de leä, alta o jertfa omenésca, a treia niste 6menT seqénd cu torte in mini. Mal de-parte se vede o eadrige (un fel de carut cu douä räte) in care sunt douT 6menT imbrato-sati, pe urma o figura barbätésca string s'T incolacita de un sérpe; In sfirsit tot acestsérpe se vede in WM lungimea, ca pe d'asupra tutulor despärtirilor acestea, un car trasde don' cal, douè figurT lute° pozitie de rugaciune si in fata unel pasere si a unuT capde taur; o mica statue trunchiata de colo pana dincolo si un simulacru al luT Joe, inchi-puesc atitea fragmente singuratice ce alcatuesc totul norocitelor rezultate a acestor cerce-WT. Talmicirea origineI locuinteT subterane ce s'a aflat, precum 0 a semnelor simbolicé

*) D. Jilarchizul de ChAteaugiron a recunoscut acest simulacra a fi o jertfil la Mitra (sil s6re)dupit cum c.41-va vechT :Wiese si anume pIrintele Bernard de Montfocon ad reprodus In gravu-rile lor tipul acesteT jertfe.

385

ce se ved, alcatuese o disertafe de cel mal inalt interes, ce o pastram pentru al doileaarticol ce se va publico in numerul viitor.

BucurqcY.Antichitilp romaneacl

Artico/u/ IIAlaturand o faie deosebita cu inchipuire a bas-reliefelor de care am vorbit in art.

1, voim a face cunoscut isprava deosebitelor nastre cereetarl asupra acesteI maten!, carecu tete di ne lipsesce cea mal multa parte din ajutarele sciintifice trebuinciase la acéstalucrare, losa pot si dea talmacirel 'lastre rézamul cel mal aprópe de adever.

Din antichitatea cea mal veche si mal departata, magil religiei lu Zoroastru, in Persia,se inchina la sere, sed privindul ca o Mena si ministru al creatorului, sed socotindul caun Dumneded, care da viatil la bita natura, si '1 slivea sub numele de Mitras, ce insem-074 iubitor, sed facetor de bine. Epitetul acesta incetul cu incetul se facu ca un numeproprid al acestuIdeal, ale anda teremonif venite din streinatate, figurara cala-va vremein imperiul roman, peste ruinele mitologig grecesg. Cultul (sed slujba) deului Mitra trecuin Kapadochia si in Grecia. PompeT in résboiul Cu piratif 'I facu cunoscut in Roma, deunde s'a respirada in teta Italia.

Dupi asedimOntul lui Zoroastru, care el eel dintAiti alese o pestera racorita de fantanesi incoronata de verdéta ca sil serbeze misterele acestui eù, serbatorile si tirmoniilereligiese intemeiate spre cinstea luI Mitras se severa in dile hotirite, prin pesteri.

Tata ingenies& taicuire ce face episcopul d'Adria despre un monument Mitriac deseo-perit inteun asemenea altar. Dupi disa luI Taurul ceresc ce se afta in semnele zodiaculuiin care serele (in luna lul Aprilie) incepe a da dovedi de puterea sa, este asemenea sisimbolul lung. Mitras sub chipul unui tener, in cap cu bonetul frigian si imbracatorientalesce si care deberá un tau', insemnéza puterea sereluI, cand se inpotrivesce influi-rilor luneI a se respandi asupra patnentulul ca sel rodnicésca ; de aci iar semnul tau-ruluT este si simbol al VinereI. Cinele este Sirius, sed camele ceresc, in care planetulprincipal aste in cea mal' inalta trépta de putere. El se rapede la taur, ca sal faca a vArsaimbelsugate influeute, ce ad drept simbol sangele ce curge in unde. Deul 'f-a deschis gil-tlejul cu un culit si zema &Matare de viata curge in ambelsugare din rana. Un Orpe sestrecara ca a lingft singele ce curge in unde ; el este simbolul cunoseut al sereluI si alanului, dar mal cu deosebire emblema deuluf Sabazinos, deitate a elementuluT curgatorsed umed.

Tate aceste analoghiT ad nisce relatiI invederate cu aceleasT tipurl simbolice a frag-mentelor nastre parnentescT, ce se ved in alaturata fea, s'a nu e trebuinti a mal face o altataleuire.

Putem dar cu indraznéla sa aretam, a remasitele subterane descoperite la SlAvenT erao parle din templul inchinat la misterele sereluI ; ei inchipuirea de capetenia a bas-re-liefelor nestre, este infatisarea acoperita a rasas! acestel stele si cunoscute sub numele siforma sieuluT Mitras; ca incadrarea cocarjita cu care se vede ocolita inchipuirea acesta,insemnézi petera, sed templul subteran ce 'I era consfintit ; eft aeele doue petre cu in-scriptil ce s'ad afht in acelasI loe ara fost altare votive ; si ca in sfarsit tete petrele deo-sebite ale acestuI loe religios si mistic, despre care am dat ad o desavérsita descrieresunt atatea infatiserl simbolice ce ad relata' cu tirmoraile mitriace.

Cele done figurT asemenea ce se ved stand la marginile acestor doue monurnente, fie-care tiind cate o torta, din care una este resturnata si alta ridicata, sunt ennblemele lid Lu-

25

886

lifer si Esperito, sell ale slilel si nopteT, cloud geniurT din suita obicInuita a luT MitrasPersanul.

Mica statue deosebità despre care am vorbit in descoperirile nepstre si care aci se arétiIn marginea alaturateT foT, sémAni a aduna in sine tipul nedespirtit a unuia din acestegeniurT.

Inchipuirile simbolice, insirate in forma leuluT, simbolul tariei scireluT, ciad ajungela acest semn al zodiaculuT; sub forma aceluT om imbracat ea sleul Mitras, ce este gataa injunghia, si altul ingenuchiat, este un preot mitrian care cérca pe un téner cu una dincele 80 de incercArT prin care trebuia si tréca cine-va ea si fie primit in misterele luiMitra, .5i care aci este Incercarea ce se numea a sAbieT. AdicA cA acel primit este amenin-tat prin Vote chipurile cu ascutitul uneT sibil ce ministrul, sea preotul sleului '1 faceasupra tutulor partilor trupuluT. Cele doue figurT ce sed cu torte aprinse in mini Intl-VOzá o gramada din enneniT introdusl in misteruri ca nisce paznici ai templuluT si in-sircinatT cu focul sfintit. Afar& din acest coprins religios intunecus si in aer, dupe cumse aréta prin lipsa incadrareT pestereT ski a subteraneT, este ApoIon, sleul séreluT la I.regT si romani ce sta in carul set"' tras cu patru cal, a ciror indreptare a capetelor arétaasTa de bine cele patru parp ale lumei, sémanA cA se impartasesce cu Mitras, ce este fuel&puit ling dénsul, intoemaT ca el, exerciliul roditóreT sale puterT, alegorie ingeniosa, adoue culte sell credinte solare ale aceT epohe; adeca a resirituluT si a apusuluT, ea siarete, ei ail un tot acela si singur inceput.

In sfirsit cea din urma figura este un Laocoon, icána al cultulut luT ApoIon, al caruiael este preotul sfintit si care coprins prin mijlocul trupuluT printeun grozav si mare sérpe,Cu o mina cauta si se mantue si cu alta eere ajutorul cerului.

Corbul fiind maT cu deosebire consfintit la Mitras, paserea inchipuiti pe fragrnentuldeosebit, cum si ceca ce figuréza si in cele-l-alte bas-reliefe inda EA dupa arcul tras, sémanAei inchipuese acésta pasere simbolici.

'Rote aceste scobiturT (sculpture) curat romane, sunt d'un stil neingrijit, ce Me si lesocotésca cine-va ei sunt din vécul III, cand superstitia si despotismul bagase in OWsufletele o sistema de nimicie si slugarie, ce se intinse si chiar peste imaginalia artistilor.

TV. de Bl. 1de Blarembergl.

Tezaurul de la Petrása a drift istorie si studiii l'a facut D. Al alobescu, in monii-mentala D-sale lucrare recenta, Inca preocupa atentiunea barbatilor culti din principat...

Alb. rom. din 1837, in Septembre, in supl. de la No. 74, termini o dare de semiOespre acest tesaur.

§i in Moldova se fac unele sapaturT, de si 1.64 conduse. Alb. rom. No. 79 (7 Octombre1837) serie:

Fiinta ruinilor (surpaturT) a uneT politiT romane, aprápe de Galati, s'a LI insemnat aciimmal mult de cat un véc, de invetatul Dome Dimitrie Cantemir.

Dar de atuncea imprejurarile nu se piren favorisitére unor asemenea cercArI archeo-logice. NumaI in Ora trecuta s'ail ficut ére-care cAutare si resultatul a indemnat pe D.C. Ventura a face nouT cercirT, care s'ail incununat.cu o dorita isprava. In 30 a trecu-

*) Alb. Rom. No 9 din 3 Ianuarie 1837.

387

te lunT, s'ati Visit In acele surpiturI un vas cu 3.700 bucatI antice monedi de argint,care indatä s'all trinies aicea spre a fi inparte asglate la muzeul national.

G. Seulescu a dat maT apoT promisa descriere.

Societatea de sciinte naturale diii IaqI prospera. In Aprilie 1837 ea publica in Alb.rom. No. 27, urrnAtorul avis.

,Se aduce la cunoscinta oboteT, cum el cabinetul istorieT naturale, cu invoirea einstiteTEpitropil a invatAturilor publice, aselat in casele institutulul, in prijma AcademieIoi a in bite duminielle este desehis, diminéta de la 10 césurT pana la 2 dupil amiazA4i."

La 13 Decembre 1837 comitetul eabinetuluI de istoria naturali: C. Sturdza, Dr. Olin0 Fr. Bel, ail adresat lui Vodä o petitie cerènd local stabil, proprill a inlesni desvoltareasporinda a cabinetuluT. Societatea propusese boerimer cumpararea case/or D-luT C. Sturdzaprin o societate de actiunari.

Gump& area nu isbuti, del nu se aflase de at 44 subscriitorT din 100 necesarI pentrua se dobandi 3.000 galbenT, pretul easel. Societatea spera sa OM instala muzeele in cattilde jos i sa inchirieze pe eel de sus, ca sa platésci eu venitul ratele imprumutuluT.

Voda. pune resolutia eitre sfat : si se ja in bagare de semi acésti cerere i sa se fadcuvenita punere la cale spre a se statornici acest a§er,limént de mare cuviinta 0 de einstetareT nastre. De care prin anafori A. Ni se aduci la cunoscinti fArá intirOiere.a

Scheletul de elefant, ajuns legendar prin sfaturile prealabileI alegerT a lul Vodi Cuzaa fost cumparat, in parte, prin subscriere publica in 1837. Departamentul trebilor dinnäutru in 28 luna Maill 1837, cu No. 10.018, raspunde societitei de istorie naturala, laadresa el No. 12, a divä raporturile din judete, numaT in Dada s'ati adunat 372 leipentru scheletul elefantuluT.

Deja in lanuarie 1837, cabinetul de sciinte naturale se inavutise cu maI multe darurT.')eSocietatea Istorio-Naturali cu pläcere aduce la cunoscinta publica, cum ea ail prima

pentru Cabinet, in schimb de cire-carl obiecturT din Ora, urmättlrele: 1. De la Francfort55 feluri de quadrupede i pasen l straine ale EuropiT, intre care maT cu sémi se deose-besce Ornilhorinchus Paradoeus de la Noua Olandia (in a 5-a parte a lumil) dobitoc fértecurios, semanand cu quadruped (patru picióre i cu o rap. Nasua-rufa de la America dearnéc,li, ce este un fel de urs al caruia nutret sunt numai furnicile.

Un Irax Capensis de la Capul buneT Sperante ce este un fel de Blero.De la Minchen s'ad primit 11 felurT de quadrupede si de pasarI intre carT se insem-

néza Antilopa pigmea, un fel de caprióra, care nu se face niel o data mai mare de un melde 3 saptemanT.

De la Maki* 17 felurT, intre earl se allá un ténar urs de felul cal mal înalt i eelmaT salbatec al AmericeT de Nord. 0 vulpe de Virginia (America), Mae frumos exemplar.Cate-va rare felurT de Mimi al AmericeT de Nord, a drora aripT intinse sunt de douèpalme.

Mal multe felurT de pasérT apatice de la Marea inghetata.Societatea nadajduesce ca D-lor boeril i publicul vor avea din acésta o proba a a eT

rivna intru lucrare urméza sporind intru adlogirea CabinetuluT.»

388

In No. 74 al Alb. rom. din 1837, de care deja vorbiam, se apune despre congresulnaturalivtilor de la Freiburg, din 4838, la care va lua parte si D-nu Cihak, ca represen-tant al societatel IstorieT-Naturale din Iasl.

In acestasT an 1837, SoCietatea de naturalistl din la0 proectézi editarea une! fol sciin-tifice-practia.

Alb. rom. No. 3, din 10 Ianuarie 1837 acre:aPotrivit cu scopul urzirii sale, Societatea Istorio-Naturala in Moldova, dorind a se face

folositóre iconomilor i Iucratorilor de pamént, ail publicat programa unel' gazete in limbaromanésa i intitulaa Oziris, a cäreia redactie incredintat, D-nilor Aga G. Asaki, Doc-toruluY de Cihak §i D. A. L. Vinkler.

Cartile cele veslite i gazetele sträine in asemenea materie, precum i rodul cerarilorculese aicea in Ora, vor fi imbelqugat isvor, de unde se va adapa acésta fóTe periodica, careva tractarisi tóte ramurile iconomieT rurale si va publica tot-d'o-data preturile productu-rilor prin lark la Gllati si Braila, un extract dupi tóte masurile administrative care Gu-vernul va lua in folosul agriculture! si a comerciuluT. D-nil proprietariT, plätind cate unleg pe réndul tiparit, vor putea publica in aces fóTe vinqarea producturilor lar, séti dareain posesie a moqiilor.

Rift se va tipiri in 40 o data pe Ina, ate 32 pana la 48 fete, Cu stampe litografisite.Pretul pe an este de 72 leT. Abonamentul se face in magasia libariel Bell et Compagn.

ln anul 1837, se tipAresce cartea de versurI a luT Barbu Paris Momulénul. Autorulmurise in 1836.

Eat& tristul apel ce Eliade face pentru tipärirea versurilor luI Momuténu :Raposatul Barbu Paris Momulénul, murind in anul trecut, a lasat o familie nume-

rósi de mid copiT nev6rsnicT, bietT 0 fete, 0 o sotie vacluva fara nicI o stare, neputénd sitlase nimic fiilor sal, cleat un nume cinstit i ate-va poesil netiparite, &Via mal a tuturorce se WM. pe sine vand sa slujésca din putintele sale altora. Véduva acestuT poet, care adat afar& maT multe poesil ale sale, inteo vreme dud nimic nu se vedé in literatura n6s-tra, neavénd nicl un mijloc de a'sT cresce nevirstnica i numerósa sa familie, se aréta com-patriotilor sAT cu sigura mostenire de la sotul MA, cu poesiile lui. Un crestin s'a gAsitcu a sa cheltutali le-a si pus in tipar, dar ca sA se peti face vre-un ajutor acesteT vred-nice de OM ajutorinta familiT, nu e destul si fie tipariti; trebue si se si cumpere de a-matorT, i negotul cartilor pana acum nu este intins in téra nóstra. Pentru c,are sunt ru-gall toll Câ1 simt cA li se bate ceva in inimi, and ved nenorocirea altuia, tremuribuza i i se imple ochiT de lacriml, and aud un prune cA e,ere pane la mumi-sa, care ne-avénd de unde sii 'l-o dea radica ochiT la ceriO, sA alerge spre cumpararea i desfacereaacestor carp pe la cunoscutil lor. Aeest om a cantat nenorocirea patrieT, a veselit pemulti cu poesiile séle, a fost eel d'intélil ce a ficut pe Romani Fri véçlit i el tiparite óre-

*) DoctoriT din Taff ail pus sit bati o medalie comemorativa a protectiuneT ce M. Sturzda a acor-dat sciinteT.

**) Curierul roman No. 4, din 26 Martie 1837.

*) Veçil anexa la acésti pagia.

389

earl poesii maI regulate, a alergat plin de bucurie ca sA slujésca la mil de Cornett!. Masalul era descbisa la multi seracY, casa lui a gAzduit pe mult1 caletori, si e pécat de Dum-nesleii, copilasiI lui sa fie strainI In parnentul lor l Nu intind mina, ca nu scid sti cell, darfie-care tine cite o carte a pfirinteluI lor, o intinde la ce! ce-I aud i slice : Ne e kale I"

Colectia acestor poesiI coprinde urmatcirele :1. Omul in starea fireI si in societate. 2. Patria. 3. MuntiI. 4. Virtuosul. 5. Pécatosul.

6. Nadejdea. 7. Lacrimile. 8. Pocainta. 9. Ishiptea. 10. Luna. 11. Meslul noptei. 12. Co-cop!. 13. Clopotul. 14. Primavera. 15. Temna. 16. Mormintul. 17. Fabule i altele.Prepl cartel este 4 sfantY. Doritoril se vor indrepta a se prenumera la D. profesor de is-torie F. Aaron, in Sfintul Saya; iar la judete la d-niI profesor! al scelelor nationale.

Cartea pina in Pawl' va esi de sub tipar". *)

Un scriitor de merit ca Momulénu lasa dupa el familia in mizerie. Nu se Fite slice insaea tuturor scriitorilor li se intemplà asl'a ceva. InsusI Domnitorul protege pe unilscriitorY.

Citim in Curierul roman No. 8, din 10 Aprilie 1837:«M. S. Prea InAltatul nostru Domn In cuget sa incurageze talentul i sa cinstésca oste-

nelile celor ce se straduesc intru cultura limbeI, a bine-voit a adresa catre D. C. Aristiatraducatorul luY Omer, urmAterea epistola, care a pricinuit o mare simticiune in tete du-hurile invetatilor, ca o 'Aida i frumos inceput de a-0 arunc,a stapinitori1 un ochia bag&tor de séma si la ostenelile si productiile duhuluI i talentulul, pilda care pana acum nus'aft aratat in analele patrieT nestre. Cand un stApanitor Tea de aprepe ingrijirea scélelor

Incuragerea bärbatilor ce se ostenesc a pregali o viitorime intelegatere, tot-d'a-unaa fost semn, ca s'a pus in punctul cel adeverat de vedere al inaltet sale instircinarI, si aveslut curat adeveratele elemente ce-Y trebuesc spre indreptarea i fericirea noredelor sale,

despre acésta M. S. a dat dovada indata dupa suirea sa in scaun, cu cinstea ce a facutprofesoratuluI si cu vizitarea scélelor.

alloT, Alexandru Dimitrie Ghlea Voevod,

Cu mila luI Dumnesleil Domn a beta Ora romanésca.

CcItre D. Constantin Aristia.

ePrimind de la Domnia ta traductia Rapsodiei 1.a Iliadil luI Omer, am *tut silintelesi talentul Domniei tale in acesta frumesi si esacti traductie, care adlogendu-se pe langAcele-l-alte stradanil ce al pus si in alte indeletnicirI, ii castiga, Domnule, un drept de re-cunoscintA din partea Domniei mete si a tuturor Rominilor.

Citind acestA traductie, am veslut iar si cita dovada daI despre destolnicia limbei ro-manescI sub péna de artist, si me bucur cind asemenea barbatI, cu mijlece ca ale Dumi-tale, isT Intrebuintéza ast-fel de frumos cesurile lor de odilma.

Trimitand pe linga acésta o tabachera de aur, primesce-o ca un semn al luarei nestrein sémA a folositerelor Dumitale ostene11.»

Anul 1837, Aprilie 7.

390

Eforia scaelor din Bucuresci dispune a se face o lucrare de o insemni(ate mal deose-bits. Acésta este acea prevNuti prin jurnalul da la 1 Maiii 1837. Eforia hotaresce, ca ocomisiune de 5 perstine (Poenaru, MarcovicI, I. Popp, G. Iinide, F. Aaron) si traducl inroinanesce dictionarul: L'Abrégé du dictionnaire de l'Académie française".

Jurnal,Dupi chibzuirea ce s'a fácut de cinstita Eforie a scölelor, subsemnatif se insareinézA a

lucra un dictionar francezo-romanese cu indatoririle i conditiile urmahire:Fiep-care din subsemnaliT colaboratori va lucra cel putin cate treI fete pe sOptèmani

din dictionarul cel mic al lul Maçon.Top colaboratorii sil se adune cite o data pe sOptemanA pentru revisia acesteI lu-

crad.Foile ce se vor lucra de fiep-care colaboratord sii se tréca intr'o lista insemnandu-se

de la care pi pan& la care Oicere se incep pi se inchee foile lucrate de fie-care. Acésta listasnuruitA cu pecetea Eforiei i iscalita de-top colaboratoril se va Ostra in cancelaria se6-lelor.

Corectura la tiplirirea dictionarului va trebui sil se faca Iras)" de colaboratorI, lu-crand fie-care cu réndul cate o ceda de tipar. lar déca vre-unul din colaboratorI va lipsidin réndul s&I, se va implini trebuinta de acela care va reveni dupi dönsul. Céla de coree-tura cea dupA urmA in care ne mal gasind u-se niel macar o grepélA se va serie imprima-tur, va trebui sa se iscAlésca de acela care va fi facut corectura, i si se insemneze tuteodeosebitA lista, ca si se scie cate cae va fi corectat fie-care colaborator. AcéstA lista se vaOstra iaripl in cancelaria EforieT, pnuruitA i iscálitá, precum mal sus s'aii dis, i pentrucea-l-altà lista de traducere.

Dictionarul si se tipArtiscli cu cheltuialA din casa secilelor in treI mil exemplaredupli aceea, facondu-se socotélA de costul tiparireI si al legaturel, precum pi de plata co-misionulul vindèrei, sA se hotAréscA pentru vindarea acelui dictionar, un pret ast-fel, incat din vindarea a una mie exemplare, si se despOgubésca casa scffielor de bite cheltuelile

apoi dupl ce se va vinde acésta una mie exemplare cele-l-alte dou6 mil se vor vinde ia-1.41 sub ingrijirea cinstitei EforiI in folosul colaboratorilor, ingrijindu-se el la fie-careadunare de leI douè mil sA se impartà acéstA sumA dupa analogul ce se se va ctiveni fie-cAruia, adecä se va socoti coila ttilmaciti i ceda coreclati deopotrivA, i se va da parte debeneficiti fie-carul colaborator proportionat cu numèrul cedelor-ce va fi tAlmicit pi va fi co-rectat fie-care din subsemnatiT colaboratorIa

Iòn Popp. G. knid. Simian Marcovici. F. Aaran. Petrache Poenaru.

aLucrarea acésta fiind fide folositire peutru inlesnirea traducerilor in limba roma-Osa, se primesce cu mullAmire propunerta ce se face intr'acésta pi se intAresce de catreEforie, spre a se urma intocmaI..»

Alexandru Filipescu, Stefan Bällicénu, Barbu . tirbeift, N. Picolu.Anul 1837, Maiù 1. BucurescI.

Alti lucrare proiectati de Eforie, prin jurnalul sOil de la 31 bine, dispune a se da omedalie de aur la acea pers6n6, care va traduce atlasul luI Besaf (?) in romanesce. Cu a-cesa lucrare inslircinéza apol pe D. Iosif Genilie, profesor de Geografie.

391

Epitropia lnvetaturilor publice din Moldova se ocupa si ea de cartile didactice. Se tipa-párese mal multe dril sub patronagiul el.

Profesorul gimnasial Paulini a tradus i prelucrat gramatica romino-latinä, partea eti-mologica, dupa o programa germano-latina utilisati in scòlele austriace.

Profesorul N. Dr4ThinicI a Upara 300 exemplare din abecedarul latin, dup& poruncaEpitropieT.

Popeseu Scriban, in 28 Decembre 1837, propune Epitropiei tiparirea carta intritile cu-noscinlia cu text frances; asemenea gramatica de Fournier; asemenea Ambroise Crusoc,carte momia; asemenea M'Otea lui Socrate, drama ; asemenea Prescurtare a geograflavechi, a Dacia, a Moldova, 0, a Ora' Románesa.

Epitropia aproba tipArirea acestel din urmä, dar Asaky, conformändu-se regulamentu-luI scolar, in 12 lanuarie 1838, cu adresa No. 8, trimite cartea in prealabila cercetare aune! comisil ce o va numi comitetul academic. Acesta, in Februarie 1838, raportég cu No.7, EpitropieT, : dup& insarcinarea pusa asup a iscalitilor de a lua in revisie carticica al-catuit& de D-luI Pitarul V. Popescu, intitulat& Scurta privire a geografieI Daciel, a Mol-doveI si a täre romanescI", i neafland inteinsa nimio in potriva religiel, guvernultif si amoraluluT, se aprobéza de catre iscalitil a se da in tipzr, spre folosul public".

Curiési cercetare didactici ! Comisiunea este preocupata in acéstä critica didactica derol!, de censurS, in loe de a judeca lucrarea din respect didactic si sciintifiic. (Dosarul No.21 curent Archiva StatuluT).

G. Seulescu, la Iunie 1, 1837, conform decretulta EpitropieT de la 1836, qice el, mal-cätuind i paradosind o prescurtare de cronologie i istorie universala pentru clasele

cere tipärirea el dupe resolutiunea Epitropiei din 15 Septembre 1836. Epi-tropia aproba.

Referendarul G. Asaki, la 14 Aprilie 1837, raportéza EpitropieT, e& D. Ion Ionescu, ca-rele din ingrijirea cinstitei EpitropiT a ajuns in stal e de a putea fi folositor ramuluI invä-liturilor, pentru care se allá si candidat la catedra tilologieI romänesef," a tradus acumdin frantuzesce avielele Posofdor de Fénélon». Asaki propune tiparirea acestei cartI cueheltuiala case! sc6lelor In folosul alcatuitoruluI, conform art. 229 si 230 din reg. seo-lastic de la 1835. (Dosar No. 21, Arh. StatuluT, pag. 113).

Prin jurnalul de la 28 Martie 1837, comitetul academic aprobi tiparirea cartel de Is-torie natural& de D-ml si cavaler Cihalel. Cartea fiind deja tipariti de ciliar autoriT, cumulta ostenél& si cheltuéla, comitetul propune a i-se da o remuneratie analog& cu oste-Déla. In raportul lor Asaki i Säulescu, amintesc un fapt, ci Cihak, de î a fost mi-ma profesor de istoria natural& la Academie, cu decretuI de la Septembre 1835, n'a

*) In comisione eran : Petra CAmpénu, preCesor de filosofie i censorul AcademieT sd G. Seulescu.(Dosarul No. 21,curent, archiva Statulul).

392

tinut curs pana astiisli (28 Martie 1837) din pricind eel prescrisul lectiilor ar fi in-greuiat pe scolaria Epitropia in 2 Iunie, 1837, spre dovada multdmirii i spredemnu altora" gratifica pe autor cu 200 galbenl. *)

In 24 August -1837, comitetul cu jurnalul No. 205, aproba ca opere didactice : Cate-chismul in scurt,si Aritmetica luT Aga Asachi, precum i Abecedarul latino-romanescl ")

In BucurescI vNuram c'a se publica o colectie de traducerT din autoril strainT. Despreinaintarea acestor colectil, publica aCurierul roman» in 1837 urmatorul avis;

«Pinit acum din colectia autorilor, ail esit cele urmiteire : Saul din Alfieri, 2-lea.Corsarul din Biron, 3-lea. Lara, idem, 4-lea. Rapsodia intaia din Omer, 5-lea si 6-lea. Ma-ria Tudor, din Victor Hugo.

«Subt tipar sunt : Rapsodia II din lijada luT Omer ; Gubias, i Nuoa Eloiza.Traduse i asteptând téscurT vacante : Angelo, din Victor Hugo, de D. C. Negrutzi,

Cantulii intaia din Dante, de D. C. Aristia ; Novelele lui Florian, de idem : Zafra de I. E-liad ; O poeM A din Osian, de idem.

Cele ce se traduc : Dante de D. Aristia ; Ierusalimul deliberat a lui Taso de D. Ne-grutzi, Aristia i Eliad.

«Pretul pe 24 numere séil brosure, de la 4-5 cede, este duoT galberif i jumatate pe!Artie vein* iar eel' ce vor voi in parte aceste carlY, le afti de vinsiare pana la No. 6, lalibraria D-luT Iosif Romanov.»

In Martie 1837, aparura cartile acestea la BucurescI :

,Partea a treia din editia d'antaiù a luT Lord Byron, care coprinde Prizonierul de §il-lon, Lamantatiile luT Tasso, i Beppo. Se afla de vinslare la D. Iosif Romanov, pretul estecinc! le!. "")

Urmabirele carp fuck se aflati annulate de Curierul roman," in vinsiare, la 1837:

Douè bileturT, comedie, traduse din Florian de D. Creleanu ; se aflä de vinslare la a-ceeasl librarie, pretul duo! le.

A doua brosura .din Galas.Misantropia i Pocaint.a.Omer, Rapsodia, III si IV.

se Ai de vinslare la D. Iosif Romanov.»Omer Rapsodia, V, VI.Noua Eloiza, brosura a duoa.»Lord Byron, Marino Faliero.Istoria ten! a D-luT Aaron. Tomul III.Enriada, de D. Spitariul Pogor.Victor Hugo, Cea din urma nepte a unui oséndit la m6rte.

*) Dosarul No. 21 arh. StatuluY, pag. 115,

**) Dosarul No. 21, archiva StatuluT pa;. 115.***) Curierul romAn No. $, din 31 Mbrtie 1837.

393

G. Asaki, v6(,1énd ei, la Bucuresci, acum apirea fol speciale fiterare, se decide sä scótipe lâng. Albina rominésci, cite un supliment, cu titlul Atetuta romdnésed , destinat litera-tureI i artei.

Albina rominésci, de la 11 Martie No. 20, publica insciintarea urmitóre despre acéstidecisiune :

cLuind aminte ci literatura rominésci aft& intre a nóstra tinerime multi pirtinitori silucrAtorT, i dorind a o indemna si a o inlesni intru sporirea unel asemenea indeletnicid,redactia au hotirit a publica o dati pe luni cite un supliment literal intitulat: Mantarominisci, in care se vor trece, gratis, tot felul de cuviinci6se compunerT, interesante, inversurI séi prozi, pen tru care D-lor autoriI vor bine-voi a le adresa citre redactie subta lor iscilituri.»

Vom observa ci publicatiunile literare ale Alautei rominesd, aunt, in genere, mai in-ferióre decit ale gazetelor din Bucuresci i chiar din Brasov. In acest jurnal, apirind cuneregularitate, articole me importante all fost cele publicate de G. Seulescu. Manta ro-minésci are totud un merit, acela de a tine pe moldoveni in cunoscinti de miscarea lite-rari din cele-l-alte len romine.

Ast-fel iati in ce mod se vestesce prin fóia lui G. Asaki,aparitiunea jurnaluluI literaral societiteT literare din Bucuresd, in No. Albinel rominesci de la 28 Februarie 1837

(Socotim de cuviinta a tinti luarea aminte a compatriotilor asupra und interesante pu-blicatii, care urmézi la BucurescT. Acesta este un jurnal literal, tipirit cu scoposul cel fo-lositor spre a infitisa nischtóriI literature Moldo-rominescI, un mijloc de intrunire, ca unfel de archivi, unde se vor putea depune producturile fugitive, carele adese-ori, din pri-cina lipsei inlesniriI autoruluI, reman necunoscute, in portofoliul tinerilor literatorT. No!nidijduim, cum a o asemenea intreprindere va fi primiti cu simpatie de publicul Moldo-veI. Abonamentul se face in Tad la D-ni! Bel et Compania. Jurnalul se publica in WAluna, cite o caeti de 4 cede in 8, si pretul este 3 sorocovetI pe MA.»

Iati cum anunti G. Asaki, aparitiunea in Brasov a Rei de Duminecd si en de judi-cios Mama spre unitatea de limbi :

ocCu plicere insciiniim, cum a rominil din Ardél ati capitat asemenea o Vie periodiciin limba nationali, numiti: F6ie de Dumineci, meniti de a impirtisi publicului idei in-teresante 5i instructive (de invètituri).

Intreprinderea aù ficit'o D-lor R. Orghidan si Marin, cirora se cuvine tóti lauda yimultämirea. De dorit este, ca Societatea invitatilor, Insircinati cu redactia acesteT foi, sipbséscA cu stilul i limba late° unire cu acele ce se urmézi in PrincipaturT, si care se cu-vine a fi intemeiate pe stilul cirtilor bisericescI vechI tipirite, i pe dialectul acelor ro-minI, cari ail pistrat rostirea lor mal curatä, del nume prin pizirea und singure siste:me, va putea spori literatura rominilor, cad de si vorbesc deosebite dialectud, dupi deo-sebitele provinciI, in e,are locuesc, dar limba literati se code a fi una, precum li este aceabisericésci. Asemenea avem spre pildi pe germanI, din cad aceI din Germania de jos vor-bind abia pot inteIege pe ce! din Austria, totusl cirtile unora i altora sunt sersedeosebire, in tot acea limbi.

Doritoril acestel fol, de care ati esit pini acum 16 numere, se pot prenumèra aicea inIasT, la magazia d-lui Nicoll Georgiu".» ')

*) Albina romilneascd No. 36, din 9 Maid 1837.

*) Alb. rom. No. 49.**) Alb. rom. No. 76, din 26 Septembre 1837.

394

Pe dud téra muntenéscA avea de a plinge mórtea lul Momulénu, Moldova regreta preacea a lui A. Hrisoverghi, On& poet pe care mórtea l'a secerat inainte de vreme. Cre-dem util a da in anexa versurile luT Hrisoverghie Tinèrul la parétl" publicate in AlAutaromAnescA, din 24 Iunie.

Post. Mano'ache DrAghicT represinta pe la anul acesta poesia cum o intelegeari be-trAniT de la inceputul secoluluT al XIX-lea. El a publicat versurT in AlAuta romemésca,sub titlu : ,LuArT aminte pentru släbiciunile omenescT".

Literatura romantic& *fig& mult tèrém de dud societatea romAna Ole citi de ase-menea cArtT in limba francesA. In loCul cartilor popuhre din secoliT anteriorT se substituepe titä diva romanul frances.

In 1837 apare Pustnicul de vicomtele Darlanco.urt tradusi de imobitul P. Pruncu".lat.& in ce mod Albina rominéscA anuntA apariliunea acestel carp de putina valóre :Literatura romAn6sca afi c4tigat un no ti adaos prin tipArirea romansuluT intitulat

Pustnicul, a luT Vicont Darlancurt, care carte s'ail prefAcut in limba nósträ de D. no-bilul P. Pruncul. Acest romans, Mlle interesant, va esi peste putin la lumina in 2 tomurT,cu stampe, 9i se va afla la D-luT autorul si la librAria D-luT Bel et Comp. cu pret de ungalben. Asemerea carte se va putea gAsi la tinut pe la D-lor profesoril scedelor departa-mentale".

Asemenea opera se vindea in IasT la libraria Bel gi de sigur deja maT cu succes decklucrarea seriósA anuntata in acelaa numèr al AlbineT No. 23, din 21 Martie 1837:

,Asernenea se afli la acea librArie harta generalA a lumel cei vechT, spre intelegerea is-torieT, cu tabloil cronologic i sinoptic a intAmplarilor de cApetenie urmate de la inceputullumeT pAna la caderealimperiei romane, adeca : surparea Rornei de Genzeric, la anul 476,de la Chrs. alcatuire de D. Aga G. Asaki i intaia órA in limba românésca tiparita; se vindecu pret de 10 le!'.

In Septembre 1837, legistul §i profesor Flechtenmacher anuntà publicatiunea uneT foTjuridice, care nu scim sA fi reu0t. Totu0 este in istoria culturei nóstre o incercare carenu se cuvine a fi uitata.

Tat& apelul luT Flechtenmacher :aPentru publicarea uneT fol juridice in limba romanéscA in titulati : Jurnal juridic séu

a legilor, pentru luminarea tuturor dregtorilor in ramul judecAtoresc, qi a pers6nelor-doritóre a avea despre legiuire o practicA sciintA. Acest jurnal, carele se va incepe de la 1Ianuarie 1838, va fi prelucrat de jos iscAlitul dupe cele maT bune carl.T, ce se publica indeosebite limbl straine, §i se va tipAri in MA luna die un caet de cincT cóle, pe I-Artie

cu upar curat, in forma 80.Pretul prenemeratieT pe un an este 3 galbeni impèratesci, a se plAti inainte. ImpArti-

rea se va face la casa jos iscAlituluT, iar pe la tinuturl prin D-lor presidentiT tribunalu-rilor. Drept aceea se deschide o prenumeratie, atit aicea la casa jos iscAlituluT, cat 9i pela tinuturT, unde D-lor pre4edintil vor bine-voi a se insarcina cu acésta trebuintA.*P

Com. Flechtenmacher, legist al Statului.

395

*

Nu trebue sli uitärn a nota in acés(a istorie bibliografici si aparitiunea tractatultiI decaligrafie romfinésca a lui S. Neagoe profesor de caligrafie.

Romani! ail avut aprépe aceeasl icana de scrisére inainte de deschiderea scedelor regu-late. De atuncI incéce icenia scrieril a variat mult din causa ca invétatura caligralleI, cumodelele de scriere, ad fost diferiti pentru fie-care provincie rominésca. §i astiO roma-nul ardelean are alta icana de scriere decit munténul, precum si munténul alta dealtmoldovénul. Constatam ;taste, pentru ca sil exprimam dorinta reunificariI icinei grafice,cacI si icina grafica este o manifestatiune nationala. Cine nu cuasce dintr'o mie scriséreaunul francez, a until engles, a unuT german etc? De ce sil nu fie tot ast-fel si cu scrisérearominuluT? Tata anunciul aparitiuneT caligrafieT prof. Neagoe:

D. S. Neagoe, profesor de caligrafie si artist, dupli téte regulele si inlesnirile arteY,cunoscut atat in téra RomanéscA, cat si in Ungaria, a dat afara o caligrafie rominésca, c11tate regulele acesteI mäestril, si cu povetile inlesnitóre incepétorilor. Tablele sunt sépalein amnia si liparite cu cea mal mare exactitate.

Pretul unuI exemplar este, pentru ceI-ce vor lua mal multe, cate 4 sfantI, iar pentruuna sigura 10 le.' *)

Operele produse in cursul anuluI acestuia, inmultesc considerabil fondul bibliografical limbei romane, asTa in cit de unde pina acum cartile eraii numaT ca un supliment demarfil in dughenile brasovenilor, care le pastra intre fierariI, bidinele, peril si allá marfäde Brasov, acum Romanov, in BucurescI, si in IasI Bel, all librarif speciale. Nu'l vorba, aBel gasea mijlocul sa maI tie pe langa carp de vind.are si brinza de Svitera !... Bel nudeschise in 1837 propriamente o librarie de fond romanesc, dar faplul ca putea trai olibririe in Iasi, fie si cu carti franceze, graesce in favérea estindereY gustuluI de cetire siindirect documentéza o mai mare rèspindire a lumineT.

Pe linga cfirtile puse in lucrare de Ebria din Bucuresci si de Epitropia din IasI, decarT cartY am vorbit maI sus, iata titlurile principalelor opere aparute In anul 1837

Biblioteca tinerilor ineepétori, trad. Dionisie Romano, (Buzèii).Poesii, Paris Momuleanu, (BucurescI).Omer, Rapsodia 1-a si 11-a, trad. de Aristia, (Bucurescl).Istoria Principatulta fèrei romdnesci, Tom. II, Aaron Florian, (Bucurescl).Gramaticd unguréscd, a lui Emerie Salci, trad. de Petru Campeanu, (Buda).Descrierea istorico-geografiet, a cetliteI Caput bovis, Gh. Skilescu, (Iasi).Cronologia §i. istoria universald, Gh. Sdulescu. 2 volume, (LW).Vestitele vitejii ale WI, Mihaiti Vodd, in grecesce de Neofit, iar in romanesce trad.

de Theodor M. Eliad, (Bucurescp.Cuvéntul Jul M. Gr. Sturdza Vodet, calm General. obicinuita Adunare la 1837.Cronograf, adeca numérare de anT, de Dimitrie Rostoveanu, M-rea Neamtul.Elemente de geometric, dupa Legendre, tipar. cu cheltuiala EforieI scedelor din Bu-

rescI.Elemente de matematied, partea H, G. Asaki, (Iasi).Tstoria naturald , intéia 6ra in linoba rominésca de Dr, medicine:I s'i cavaler Cihac,

(Iasi).

) Curierul romdn, No. 21, din 19 Ianuarie 1837.

396

ManuaWI meti, carte de olipte folosit6re 'pentru economii de casA 0 de camp, (Bucu-

repel.).

Aprodul Purice, anecdot istoric de C. Negruzzi.Noul Erotocrit, in versuri, Anton Pan, (Sibil).Angelo, tiranul Padova, de Victor Hugo, trad. C. Negruzzi, (BucurescI).Regultd, tragedie in 5 acte, trad. I. VAcfirescu, (Bucuresci).Apele metalice din Romdnia Mare, Dr. Stefan Episcupescu, (BuzMI).Poetice cercciri, anonim, (BucurescI).Cuvinte bisericesci ale Sfinfilor Atanasie, Vasile i Ion, de Enache Papasolu. (Bun).Regulamentul organic al Moldova (Ia0).Maria Tudor, de Victor Hugo, trad. C. Negruzzi, (Ia0).Corsarul, Lara, Strigoiul, Ghiaurul, luarea Corintulul, de Lord Byron, traducere de

I. Eliade, (Bucurescl).

Pravild comercialg din timba germand, trad. Em. Ion Nechifor, (Brapov).Pusnicul de Vicontele d' Alencourt, trad. de Pavel Pruncu, partea H, (IW).O mie fi una de nopri, tomul 5 pi 6, trad. I. Barac, (Brapov).Didahie, séü cuvinte de invètiiturii de Ilie Miniat, trad. Mitrop. Veniamin, (Ia0).Gramatica romand , editie nouè, L Pop, (Bucuresci).Privighiarea ostasului rometn, Gh. Asaki, (Ia0).Carte ea se numesce Ideia, sciinta celul ce adevdrat se poaesce, de Mitropolitul Venia-

min, (Brapov).

poemi de Puschin, trad. A. DonicI, Bucuresci.Antonie, drami. de Dumas, trad. A. Crisoverghi, (BucurescI).Panachidd i Litia micd, (la».Asupra traductiei lui Omer, Eliade, (BucurescI.Buegvnci, (Sibil).Almanahul Statulta pe 1837, de Carcaleki, (Bucurescp.Foile Duminicei, de o societate de invètatT, (Brapov).Lameh Zila, Th. Paladi, (1a0).Pleicerea simtirel, Dimitrie Ralet,Acatistier Episc., Kesarie, (Buz611).Ciaslov, idem, idem.Pragia asupra evreilor pi eresul lipavenilor, (M-rea Neamtu).Gil Blas de Sentilanne, tom. I pi II, Le Sage, trad. Sim. MarcovicI;(BucurescI)..aonomia. rural& §i domesticd, Manol. Drag-hid, (Ia0).Bucciand, (Bropov).Creftinirea unta preot al Isidiaï, editie nouè, Eliade, (Bucurescl).Lapeirouse, drami de Cotzeboue, trad. G. Asaki, (Ia0).Virginia, tragedie de Alfieri, trad. I. Cretianu, (Bucurescl).Cdntece de lume, editia III, A. Pan, (Bucuresci).Curentare scolasticd, G. Bariti, (Brapov).Evanghelia, Episcop Chesarie (Buzèii).Doug bilete, séü amorezatul nerod, editie nouè de I. Cretianu.Curierul romän, anul al 8-lea, (BucurescI).Curier de ambe sexe, partea I, Eliad, (Bucurescl).Curiosul, Cezar Boliac, (BucurescI).

397

Cantor de avise, Carealeki, (Bucurese).Muziu national, Poenaru, Aaron, Mareovici, (Bueuresci).Gazeta de Transilvania, Bariti, (Brasov),FOja pentru minte, Bariti, (Brasov).Buletinul oficial, al pre rominescI, (Bucuresci).Buletinul oficial, idem al Moldove (Iasi).Albina romeméscil, anul al 8-lea, (IasT).Vestitorul bisericesc, ??Harta postelor si carantinelor romanesci, Plesoianu, etc.

In Moldova, censura continua a face difleultatT incep6torilor scriitorT. Cu WA aspri-mea neindurati a f6rfecilor el, cartea romani se inmultesce. Cand inteo limbi se poteceti scrierT ca: cAprodul purice» al lid Negruzzi, ca lucririle lui Anton Pan, poesiile luTMomuleanu Paris, si numer6sele lucrar de tot genul ale lui L Eliade, aeea limbi nu malare de a se teme de pedieile censurei. Cugeta rea a aflat formele in care pote a se imbracasi a existe de plina in ciuda censure. Nume satira i pamfletul politic nu pot Inca aflamijloc de a fi tiparite in Principate.

Tot ce nu se pote de altmintrelea imprima in Iasi si Bucuresci, gasesce loe de repro-ductiune in gazetele din Bras)v.

Amèsurat cu sporirea ciirtilor romanesci, se inavutesc i biblioteeile din Iasi, Bucu-resci i Craiova. In Bucuresci colectiunea de dill de la St. Saya este deja ala de in-semnata, ca Ebria numesce conservator si bibliotecar al el, in anul 1837, pe profesorulIoanid.

Artele nu r6miln niel ele indaratul miseAre literare. Clasa de picturi continua la Iasia impamé'nteni acésti alga, sub conducerea pictorului Schiavoni, care succede la 1 Noem-bre luT Miller ').

In 1837, Noembre 21, ") serie D. Schiavoni, zugrav de portreturl si de istorie, de cu-rénd sosit in acésta politie, s'a numit profesor de zugravéla la Academie.

La BucuresscT, Walenstein este in fruntea miscareT picturale. Un inceput de pinaco-teci se face in muzeul deschis la SI. Saya, sub direetiunea WT.

La Iasi, teatru francez aclimatisézi drama si comedia franceza, si face cunoscut pe

*) Condica registratureY ComitetuluY academic pit 1837-1838, No. 151 curent, Arch. Statului.**) Albina romanéscii No. 92.

398

langa multe opere de putina valdre i unele din operele maT Cunoscute. Se jeci in iarnaanuluT 1836-37, Angelo, sea Tiranul de Padova, a luT Victor Hugo.

lata darea de semi ce face Albina rom. No. 5, de la 21 Ianuarie (837:eActoriT francezT, carT sporek placerile carnevaluluT nostru, ail dat VinerT, in 15 Ia-

nuarie, spre beneficiul D-luT Teodor, dramul Angelo, séd Tiranul de Padoa, a luT VictorHugo.

Cu nu putina placere veslut, in asemenea departare de Francia, nemerita infäto-pre a uneT compunerT atit de slivite.

Nicl odinieri nu s'ad presentat la nol o piesa eu maT placutit multamire, In cat ar fi

putut indestula si pe publicul altor capitaliT.

D-lor Teodor, Iul, Madamile Ieni si Lebrun, ail desvelit mult talent ; adeverul si ex-presia joculuT lor, adeseorT ail adunat de la spectatorl aplauzurT generale si agonisite.»

Impreuni cu trupa franceza, ca si la BucurescI, jecit une-orT diletang in romanesce.«Mari', in 2 Februarie, jucat la teatru In beneficiul D. Valen, vodevilele : Bu-

fonul Printului si Balul lucratorilor. Din deosebiti priinta pentru acest artist favorit,duoT tinerT nobili aill jucat in limba romanésci pe Actorul ftir de voIe, acestI diletantiasemenea si benefitiantu, primit Cu aplauzurl de catre o numeresi adunare.» )

Pe la Inceputul anuluT 1837, G. Asaki se ocupa cu fundatiunea uneT societatI filarmo-nice-dramatice, dupa exemplul cele! din Bucurescl.

Albina romanésca No. 13 din 14 Februarie, amnia ast-fel rausita intreprinderel lulG. Asaki si neintirsliata deschidere a teatruluT national :

societate de boerT, doritorT de musica, ad informat prin miqlocirea subscrieril, unconservator filarmonic-dramatic, unde gratis (Ma plata) se invéla musica vocall si de-elamatia in limba patrieT.

DirectoriI conservatorulul s'at ales D-ni! Vorn. Stefan Catargiu, Aga Asaki si D. Spa-tar Vas. Alexandri, carele s'aii Instircinat a fi si easier al acestuT conservator, aseqat in ocasa particulari aprepe de Sf.

D. Paulo Cervati, tenor, artist insemnat si D. Cuna ail inceput lectiile de la (5 Noem-bre trecut, iar un midular al societatil insircinat cu paradosirea declamatieT. Done-spre-Oece dame si tinere Inv* de 4 orT pe septemani diminéta, iar 16 tined dupe 'TINA-4i.

Spre a infatisa elevilor un prilegid de a se practisi, directia ad pus a se pregati cate-vapiese, earl se vor representa drept cercare la teatru, Inca, precum ni fae a nidajdui, incurgerea acestuT carneval

Acest asepment pete inriuri inteun chip ferte favorisitor, asupra desveliril talentelormusicale si informarea unuT teatru national, ce este adeverata se611 a moraluluT si isvo-rul placerilor nevinovate".

Dosarul No. 212 din archiva statuluT, coprincle documinte despre fundatiunea teatruluTdin Iasi in anii acestia.

In 23 Februarie 1837, se Intempla inaugurarea teatruluT rominese din IasT, Cu titlu.teatru varietatilor". G. Asaki scrie pentru acésia ocasiune un prolog pe care'l dam inanexa, dupa gazeta literara, din 1838 (pag. 153, No, 20). *'.)

*) Albina romhnéscil No. to, din 4 Februarie.**) Vesli anexa de la acéstli paginl. Acolo aducem i darea de séml intusiasticit a prime repre-

sentaliunI cU piesele : La Peruz i prologul.

399

In Aprilie 1837, G. Stichi student in fllosofie dà referendarultif G. Asaki o petitiunecare aduce lumini asupra mersuluT se,dlei dramatice din Ia§T. Cu acest titlu o publicamaci dupe Dos. No. 138, archiva StatuluT.

lata o diastema de 3 lunl de cAnd D. v6strä, indemnat de patrioticdsca rivna, al ordn-duit urzirea teatruluI rominesc 0 in numdrul acelor tinerY trebuitort m'a'l ordnduit §i pemine, care am fost urmator la-t6te cele poruncite de D-v6stra. Acum dupe representatiiledate, am v6;lut ca unii din tineriT intrebuintatI, pentru a lor ostenéla nu numaT ca adprimit de la D-vdstra o remuneratie, dar li-s'ad hotarit i Mfg prin care sa-'0 IAA inchi-pui cele de trebuinta. DecI §i ed ca unul ce panA acum am fost in rdndul celor intre-buintatT, cu tot respectul indrasnese a ve intreba de avert' scop a me intrebuinta i maT de-

parte (cAd eü dorinta am a vd sluji) i emI hotäri léfa prin care sa-mi pot inlesni celede nevoTe, cacl lipsirea lor md vor sili nu numal a parasi conservatorul, dar 0 a ruga pecinstita Epitropie, ea &ca. nu sunt vrednic a md intrebuinta in ramul scolastic precum peeel-I-alp ai meT colegT, apoT si bine-voiasca a-ml da atestaturile clasurilor petrecute, d'im-preunä cu o recomandatie, ca potrivit cu glasuirea reglementuluT scolastic, sa fig intre-buintat in ramul politicesc, cad de a fi tot in lipsA, ca un neputincios (and din a pronieTmilostivire sunt putincios), nu pot a suferi mal mult neertandu-md atAt puterile trupeseTcAt §i cele sufletescT.

Al D-voistre prea plecat i supus serv,

George Stichi.x

A III-a representatiune a elevilor ConservatoruluT din Iasi', intdmplati la 8 Aprilie, in-troduce in scenA drama istorica : Petru Rare.q de G. Aaaki.

Representatiune,a dramatica de la 8 Aprilie a fost alcatuitä din 2 piese ; 1) Petru Ra-re§-Voda, drama serie in 2 acturT, imitarisita pentru scena Moldoveneasca, 0 II) Contra-dantul ski intunecimea de Luna, comedie in 2 acturT, asemenea slobod preluerata de pecea germana prin D. Aga G. Asaki. Drama e,are infato§aza un istoric episod din epoca1538, acea puna de fapturT 0 de haractir nobil a moldovenilor, se deosibea prin a el tin-Lie mom% 0 patriotic& Portul cel adevdrat a stramo§ilor no§tri, A nemerita a elevilorrepresentatie, ca prin o magie infato§ind inainte ochilor o intdmplare de treI vdeurtpatruns pe privitoriT de nobile sentimenturt

lar comedia, care era adaptarisita la intunecime de luna, ce aevea urma in acea sarain cerT, ail adus mare placere prin intriga cea curiésa a sugetuluT, (cuprindere) care de

asemenea Cu nimerire s'ad representat. De 0 urma o plede mare, teatrul era plin,multimea obstel a Wit nu numaT aplausurile nepregatite ce 0 cererea de a se representaacésta pied inca odata., (Alb. rom. No. 29, 11 April 1837).

VinerT in 30 April s'ad flout a patra representatie a elevilor Conservatorulul filarmo-nic. Drama Petru Rareq-Voda s'ad jucat a doua Ora, §i spectacolul s'ad incheiat prin pas-toreasca serbare a ArmindineT (de la armentum, cuvént latin insemnand turma) pe carepastoril no§triT pazesc la 1 Mal, intru aducere aminte de Palia a Romanilor, ce serbd.inacésta çli aniversala de Urzirea RomeT. D. Aga Asaki, ad compus pentru acest prilegid o

*) Alb, rom. No. 34, 2 Mat 1837.

400

IdilA MoldovenéscA, cu cintice i dansurT. Profesorul conservatorulul D. Paulo Cervatijucat asemenea un rol, si prin al seti rar talent, de noil ail bucurat pe publicul, carele cuplAcere auçlea Ihnba national& resunAnd prin cele mal armoniese cAntice ale Italia Co-.rurile celea frutnese, dantul pAstorilor si a pAstorifelor, tablo ce ail infälosat, urarea ceaú rostit un betrin pentru fericirea obstel, si o pleie de florI, ce s'afl presurat piste privi-torT, ail fAcut in acéstA sérA acea maT plicutA petrecere, care s'ail incununat de conglAsui-Ore incuviintare.s `)

Intusiasmul provocat de sudcesele soc. Tilarmonice din IasT e mare. Insusl ministruldin lekuntru, boerul Iordache Catargiu Vel-Logofet, adresezit luI Asaki urmAterea scriserein urma representaliuneT de la 23 Februarie :

Iubite hule simpatriote Archon Aga C. Asaki,

eNimica de la mine, ce de la filopatria D-tale, care inzestratA sciintA i cunoscintA aducerodurT invrednicesc a obstiel mulf.Amire.

IscAlitul, insArcinat astfiçll cu tot aceea ce pote fi de indestulare, liniste, bunil petrecerepublicA din lAuntrul PrincipatuluT, me cunosc dator, cAnd aflu cel maT mic

prilej, a imbArbAta pe aceI din simpatriotT, carI prin fapte i impAcAtere inchipuirT mo-ralicesa urzesc acelea ce pot spori o intelépti civilisatie, citre care suntem datori a pAsi.

Asemenea tintire aù avut alcAtuirea ConservatoruluI Filarmonic, la a cAruia intemei-torT se cuvine tota multAmirea, i a cAruia rod ni Ail infAtosat in public prin represen-tafia din 23 Februarie.

Eü nu voifl vorbi despre simtirile. de care impreuni cu tOtA noblesa i publicul m'amimpArtAsit in cursul acestei plAcute petrecerT, in care intéiasl dati limba patr/el ail re-sunat cu armonie pe versul musicii italiane, de la a cAria maid se trage i al nostru dia-lect ; niel vol insemna cuvintele de moral, care cu plAcere intrunite, s'ad seminat,de pescenA intre privitori; voiii mArturisi flume vrednicia ideiT aceluI, al inceputulul represen-tatieT, rostit Prolog, in care se cuprinde oglinditi dorinta a fiescAruia bun sinpatriot !Acolo am veçlut pe Zina MoldoveT, de inchipuitul duch a sciintelor povAluitA, pAsind cusfiire pre calea cea grea, care duce cAtrA locasul Muzelor; am auçlit vrednice de laudA ros-

prin care a el cAlAuz i infAlosa statornicA fericire, c4tigatA prin jertfe i fapte im-bunAt4ite; o priveam ajund la respintene, unde ar fi putut alege o allA cale mal userit,pe eare firA ostenéli ar petrece a el viag, dar niel cum eram la indoialA despre nemeritael alegere. In acéstA strAlucitA epocA a reformil sale, Muldova pertA in sinul el obstéscadoring a imbunAtAtirilor in tete ramurile, i Mime sAltat de bucurie cand am ye-Outso inaintinduse att.& Parnas, nu numal prin inchipuita representatie, ce chiar aévéprin al se! fil, fil insufletip de minunatele D-tale pilduirI, care prin stichurI, zugrAviturIpatriotice i representa/iI teatra/e, cu energie vorbesc la telte simiiri, la tete vrAste i stArT !Asemenea indeletnicia aducetere de folosurI adeverate i laudi patrieT, ca unul ce soco-tesc binele MoldoveT acel maT inalt al meet bine, pretuindu-le dupe MIA mesura, mArtu-risesc in seria ace.a din partea °Wei aeve veditA mullAmire, prin indesitul numer de pri-vitorl, prin a lor necurmate semne de plAcere, cAt i prin obstesca cerere a se mal faceIn allá aérA acea representatie cu care Ail poftorit i covArsitdrea multAmire a privi-torilor.

401

Pre ling& acestea doresc, ca in privinta liudatelor D-tale indeletnicirl si te intirésciD-Oed Cu putere oi si ail:A intru acésta vrednicI urma0 rivnitorl.

Al D-tale iubitor patrioticesc pirinte,

Ministrul trebilor din liuntru, a multor Ordine Cavaler, lord. Catargiu Vel-Log.»IaqT, 1 Martie 1837 D.

D. Logofètul §i Cavaler C. Conaki, pretuind lucririle ConservatoruluT filarmonic afthirizit easel, dal% de suma botiritä pentru subscriitorT, 0 36 galbenT ajutoril *")

Un anonim, stain &Igor, publici in Al&Ilia rominésci dare de sémà despre impresiu-nile luï, asistind la representatiunile teatruluT romin din Ia§T.

De asemenea Comisul Rasti, unul din patronil teatrulul romin din BucurescT, visitéziIa§iI 0 se intusiasmézi §i. el de succesele dobdndite de ténirut conservator. Cu adresa sa din20 Martie, aréti directief ConservatoruluT filarmonic din IaqT, deplina multimire care ad sim-tit la representatia dramaticA, ce s'a ficut aicea, in limba nationali, 0 donad a indeminaasemenea plAcuti indeletnicire, hiazesce biblioticeT acestul Conservator 17 piese dramaticein limba rominésci, tilmicite la Bucuresci, de pe deosebite limb!, ai tipArite sub nume deRepertoriul TeatruluT national, care piese se representézi pe teatrul acel Capitale.

Directia acestuT Conservator pitrunsi de recunoscinti, vede din asemenea impArtiOreo interesuire a obqtel rominilor pentru o lucrare care va insufleti literatura nationali, oiiT va deschide o liudati carieri -D.,

In Iunie 1837, G. Asaki dispune a se tipAri piesele represintate, §i anunti acésta inAlbina romini No. 46

(Spre a indestula cereril obOeT, care cu bine-voitóre priintA ad imbritopt a9e4lárnén-tul Conservatorului filarmonic-dramatic, s'aii hotirit a publica o culegere a pieselor re-presentate, in cat sub titlul de eRepertoriul TeatruluI Rominesc in Moldova» ad 0 e§it aceaintéiti irami: Laperuz, Cu ciatece, de D. G. Asaki. Acésti carte cu gust browitä (legal:a),se afli la libririile din Ia§I, iar pe la tinuturT pe la D-lor profesorl, in pref. de 5 leI una».

In 17 Octombre 1837, a doua stagiune a teatruluT national urmézi a se incepe. Eaeste anuntati prin acest avis :

«Directta Conservatoruini ill armonic

a Potrivit cu scoposul infiintireT acestuT Conservator, ca pentru indeminarea undi esteticepetrecerT si se intemeieze 0 in Moldova muzica vocali, §i si se informeze un teatru inlimba nationali, directia ad p4it Ona acuma ca a eT lucrArT, pre cat slabile sale mijkicead putut ierta, dind despre acésta, de la inceputul anuluT, patru cercArT dramatice,call s'aii primit de cinstitul public cu ingiduinti vederati de a indemna rivna elevilor.

*) Alb. rom. No. 20, I I Martie 1837.**) Alb. rom. No. 35, 6 Martie 1837.***) Alb. rorainti No. 24, din 25 Martie 1837.No. 13 al gazeteY teatruld din Bucuresa, coprinde duo/ scrisorT din Iaff despre deschiderea

teatruluY de acolo. Una este liiudlit6re si dice, cä ambele piese : Laperuz (opereta) ti Tempera-mentele, sSti Vgduva vicleand, aii rEusit. A duoa scris6re tau./ Conservatored. (Scris6rea paremi-secli e de C. Negruzzi ; iar muzica din Laperuz era adaptatii de D6mna Asaki).

Despre pies/ dice, di limbs este bunii, dar are vorbe ca filotimie : evlavie, evgheniti, etc., 0 leregret/. De actorY 0 r/ii 0 bine (peg. 107-108).

26

402

Avénd acuma a pasi iar catre urmarea indatorirel séle, directia aduce la cunoscinta ob-steT, cum ci Duminici in 17 Octombre, se vor incepe representatiile dramatice a elevilorConservatoruluT si a unor din D-nil diletanfi,carl vor bine-voi a iropreunilucra intru a-césta. Drept aceea D-lor subscriitoril, ce inci n'el plata a lor loje sal scaune, sunt poftitta trimite la casi pretul cuvenit. Pentru ca aceT carT pana in Sambata viitére nu vor impliniconditia catre care insusl s'ad fost indatorit, se vor socoti deslegatT de prenumeratia lo-jelor sal scaunelor, care se vor da la alti doritorl. Cu acest prilej D-lor subscriitorilvor trimite a lor bileturT la casa, spre a fi schimbate cu alte noT, ce vor fi si pentru cele-1-alte representatiT a subscriereT. *)

Dificultatea de a gasi tinerI carT si se destine la cariera dramatic& silea pe G. Asaki sadistraga de la studiT pre tineril scolari.

In 3 Decembre 1837, dupe stäruinta luT G. Asaki Epitropia autorisi pe scolaril dinclasele mal inaintate si urmeze la Conservatoriil.

*

Teatru din Bucurescl merge si el inainte, sal singur, sal amestecat cu representatiunifranceze. In 30 August, de 1;liva aniversali a DomnitoruluT :

aSfatul orisenesc s'a infatisat maT intaiii si prezidentul sal, printr'un cuvént, aducénddin partea orasulul urtirile de fericire, si talmacindu-se sentimentele de credinte si dra-goste ale orisenilor, a rugat pe M. S., ca si bine-voiasei a pofti séra la teatru, mide ora-sul Cu a sa cheltuiali, de Uta cu téta obstea adunatit, doresce a vedea, pe Printul sal, sia-T aréta dovepe de bucurie si de credinta. **)

In Curierul romané No. 40, din 13 Octombre 1837, aflam pregatirile pentru sta-giunea teatrulul din iarna anuluT 1837-1838. Precum am tlis, teatru romanesc pasescealaturea cu cel frances, sub patronagiul guvernulta.

lata ce serie despre acésta tlisul jurnal :aCu incurajarea bi ajutorul Prea InaltatuluT nostru Domn, D. Eugen Hette directorul

trupel frantuzescl pornind la Paris spre a angaja, acolo, actoriT trebuinciosi pentru complec-tarea trupeT sale, se intérce peste putin, aducènd cu sine artistT vrednicT si cunoscutT, in-tre care se afta Madam Dodel, ce a fost in cel dupeurma treT anT in te,atrul St. Martin, cudestuli isprava in rolele cele d'intiiil marl s'i de muro& nobili; D. Buri ce a represen tatcu isbutire pe tatil nobil si rolele cele d'intiifi, marT, in teatru de la Odeon, cure si altI ac-torT, destoTnicT pentru haractire si ban ton, ce ad jucat asemenea pe se,enele capitalet D.Hette, aduce incä cu sine un repertoriù bogat de piesele cele mal insemnate si noué ce sej6ca acum in Franta si o garderai curata si potrivitd, incat dupe insciintärea ea, nadaj-duim el tétrul nostru nu va fi mal* jos decit cele d'intail teatre de provincie ale FrancieT,Intru ae,eia ce se atinge de talent si de arta.

«Pe de afta parte trupa exersati de D. Aristia este gata a da pe Saul, at de curénd, inlimba nationali. Aceste doné trupe vor forma, dupe dorinta stapinireT, un teatru nationaldespartit in doné sectil : Una rominésca, si alta frantuzésca, fie-care cu directorul sé&Trapa cea frantuzésca va fi model de invétatura., si un indemn de inaintare celeT roma-nesci, si bucitile ce se vor representa de romini se vor da in paralel si de francez1. D. A-

*) Alb. rom. supl. No. 81, din 14 Octombre 1837.**) Curierul romfin No. 34 din 7 Septembre 1837.

403

ristia din parte'T va pune täte silintele a da nouilor artistI de sub directia sa lamuririleasupra sujetului bucatiT, asupra haractiruluT personagiilor, asupra frumuseld stiluluT, a-supra iconomid scenelor, asupra costumulul si a obiceiuluT véculuI si va introduce pe sco-lad intru t6te frumusetile i regulele artei dramatice. Ast-fel nu ne indoim, a sub um-brirea si ajutorul stapinirel,teatrul national va pasi catre desévèrsire si catre ajungerea lascoposul säti, de a forma gustul, si de se face o scali de obiceiud.

La 1 Decembre 1837, se anunta representatiunea prima a pieseT Saul in modul ur-mator

aMercurea viitOre la 1 Decembre, scolariT de sub directia i invätatura D-lu! Aristia,vor representa in sala teatruluI tragedia de la Alfieri: Saul. Tete ingrijirile s'aii luat sprea se sui pe scena dupe cuviinta acésta vestita bucata dramatia. Declamatia potrivitä cuacel véc profetic ; costum. ul séú imbracamintea dupe rolul fie-caruia, si dupe locul í vé-cul in care se socotesce scena; deslusirile religiase i literale ale poesid sfintite; nimic nus'a ultat spre a putea a se aräta pe scena romanésa acest fel clasic religios. Ostenell,vreme, cheltuell, tot s'a jerlfit, dupe puterile i miOlócele de acum. Peste 12 miT leT acostisit suirea pe scena a aceste bucAtI. IubitoriT de a sprijini acésta intocmire folosit6revor avé o dovada despre stradania si a D-luT profesor si a D-lor scolarT, si se vor sili a in-coraja acest inceput spre a'sT lua adevärata sa directie, de a se face o sc61A de moral si deluminare, ca prin piMe a se desvolta in public inaltele simtiminte ale religid, pa-triotismuld, cetätenid, cunäsceril drepturilor si a datoriilor,ascultarel atre pravile i a-tre ma! mar!, despre care David este o vita icelna. Déca natia ruistra,prunci IncA, in-cepe in Vote, déca si nor6dele in pruncia lor aft trebuintA de o crescere morala i politicä',

déca fie-care crescere trebue sAI iea un metod ; metodul acestd resor. sal organ decrescere, teatru qlc, este a se incepe prin felul clasic, care contribuesce la formarea si alimbd, si a duhuluI si a inimeI, a acestd treimT, prin care,omul se deosebesce din dobitoc,isT inchipuesce o icana vie a DumneqeireT, care in tclte se infitiséza in treime».

Rep, esentatiunea se dele cu succes i Curierul roman" No. 50, din 16 Decembre1837, aduce urmat6rea dare de séma asupra :

Teatrul Na.tional«Mercuri 1 Decembre, s'a dat pentru intéia 6rA de atre scolarii de sub directia si in-

vistatura D-luT Aristia, «Saul», tragedie din cind acte, tradusa de la Alfieri, de D. Aristia.La 7 4/2 césurl s'a inceput privelistea. Teatru era ina plin de la 6 césurT. Multime démenI s'aii tutors inapd, pentru putut afta locurT. Isbutirea scolarilor,traductie, armonia costumelor si a col6relor, intr'un cuvént suirea pe sceni a acestei bu-all, potrivita cu marea el cuviinta religiosa si clasica le ail exprimat si le exprima in-tr'o inimfi glasul publiculuï. Gaud totul e frumos, nesatiul nostru incepe a ne da pricináspre a ne gandi cum péte fi si mai frumos, dupe cum si and totul e urit, de multe-orTde milä licem si ate o vorbi buna. Aci a fost frumosul in téte, si aceste réndurI ale n6-stre se marginesc numaT a face 6re-carl bagar de séma D-lor scalar!.

D. I. Curie a jucat pe Saul, in WA desévirsirea si adevärul. Declamatia curatä si justa,vorbele intelese pana in cel-l-alt capätaiii al Wei, furiile lul Saul, bine colorate, gesturilefirescl, inteun cuvint rola cea obosit6re atat pètrunsese pe On& si-1 doborise Mat lasfirsitul buciteT, and a esit si multamésca aplaudirilor publiculul, a ,c4lut lesinat pe

404

gunk atat de grozav, twat de la amén doua brate i s'a luat singe, care la inceput nu eseanicT de cum, atata se oprise in vinele sale. Dupi-ce sangele a curs in deshile asvirliturT,abia s'a desteptat tinarul Saul, care va putea slice, cfi '9T-a varsat sal:vie pe scena pentrueinstea teatruluT romanesc, i sprijinirea acesteT reole ant de anevoTe i obositare.

eD. ()Menu' aú ficut pe David. Limba, gesturile, statura, täte favorisézi pe acestTotl ail remas multamitT ; la bin scena era intampinat i petrecut cu aplaude. NoT

insi am don i sa vedem in David, un ostas insuflat de Domnul, un profet cu pavazalancea in mana: iar nu un Ahil i Crest. Trecerea cu vederea a acesteT micT nuante datablouluT public un ce omeric, care n'ar fi iertat in iceinele marilor artisll. Cat e lumeade pretentiésa I 0 cate cere de la un tin& diletant ce abia se vede in tinda misterelora lief

«D-na K. Buzoiasca intaia data a debutat pe scenä. Cu bite acestea a sprijinit peste na-dejdile privitorilor rola Micolil. Glasul Il era atit de curat, in cat gm si se awn fie-care silaba. Simtitate desvolti indestula ; IT vedea cine-va lacrimile. MultI ati bagat devina, cfi glasul IT era prea plingeros. Nu s'ail pus ins& in locul uneI sotiT ce'sY castiga si's1perde sotul cel iubit, ce plange bóla, nebunia i nenorocirea tata-sail, dintr'a caria casa1§I ridicase Dumnesleä mina. Era prea plangeros glasul? *i ce e rola Micolil, cleat o plan-gere de la inceput pana la sfirsit ? Acésta bagare de Mina isT are locul dud cu adjectivulplangeros ar vrea cine-va sa Oki monoton, dar variatia glasulul, acea muzica a declama-tieI, acel diapazon cu trecere pe nesimtite din ton in ton, pate ca e desavarsirea insasT aarteT, sail coróna el si nu o putem cere de la o incepabire.

«D. Mavrodin in rola luT Ionatan, cu téte a era f6rte bine patruns de rola luI Avner,multI çlicea, ca de'aceea a isbutit, cad p6te cine-va a vedea AvnerT maT cu inlesnire : darun zugrav and va zugravi un sérpe in adevarul sail, nu perde cinstea pentru ca gerpiIsunt maT lesne de vaslut de cat leu i elefantiI. NoY Ins& çiicem, ci putea sa facil i maT

bine pe Avner, cand modelele sunt mal lesne de vaslut.«D. Grigorescul, avea MU marea cuviinta pontificala in rola luT Achimeleh : dar de ar

fi venit mal in fata scene!, si de ar fi Scut sa i-se ausla mal bine raspunsul sail, la ocarileluT Saul, publicul nu numaT cfi ar fi ramas multamit, dar ar fi rasbunat i clerul, ce ingura luI Saul este ant de sfa0at. Triumful luT Achimeleh, este frumosul sail raspuns. Nuscim D. Grigorescul déci din sfiali n'a perdut raspunsul sail, dad a vrut sa lase intipariteIn urechile publiculuT netagaduite atacurile nebunuluT Saul. De va fi din Okla, la a douaara nu va läsa sA triumfeze rautalea. De va fi din artä, imT place duhul, dar nu'l las, vréasi debute cu atfita finete de rèsbunare.

FINEA TOMULUI I.

TABELA IITATERELOR TOMULUI I

Pagina

1. Prefata.1-80. Introducere.

81. Cap. I. Istoria sc6lelor de la 1800-1828117. ,, II. ,, ,, 1828-1.829131.III. ,,1830-183177 77 77 77

163.77

IV. ,, 77pe anul 1.832

223.V. 183377 72 7) /7 23

257. 72 VI. ,, ,, 1834279. ,, VII. ), 2) \ " » 18353H. VIII. o 72 77 77 1836347. 2) IX. . o )2 » 1837

1.95. Facsimele dupe tabelul gratificatiunel din 1832.203.

77 Y) sigiliul gimnasiulul de la Trel-Ierarhl..286. ,, de scris6rea MI M. Sturdza Vv.

PUBLICATIUNI DE V. A. URECHIA

1851. - Grin& de aur, nuvelit morala, 80 Mg. Tipografia Berman.1854. - Articol despre Expositiunea universall din Londra, In f6ia Zimbrul" a D-lor T.

Codrescu, D. Gusti, etc..853- x 858. - Diverse poesiY i articole In Zimbrul" i In foiletonul Zimbrulur. Iag, Tipogr.

BuciumuluY roman.1853. - Un vie, In calendarul Buciumuld roman" pe 1853.1854. - AFetrarul Gurluescovicf, in calendarul BuciumuluY roman" pe 1854.1855. - Mosaic, culegere literara, 80 last (Tipogr. Bucium. roman.) 1855.x855. - Logofetul Baptiste Veleli, nuvelit istorica publicatit In .Rotniittia titerard din Iag

40, 1855. Tipogr. Berman.1857-1858. - Diverse corespondente /a limba francesa, In jurnalele Constitutionnel, Le pays, si

. la Patrie, din Paris, despre unire, Principe strain, etc.1857-1858. - Coliba Mariucht fragment de roman, publicat in foiletonul Zimbrulur.

1857. - Opiniunea, jurnalul Romanilor din strainatate sub directiunea hif V. A. Urechilt.Paris, f °.

1858. - Zimbrul i Vulturul ca tncepere de la i Noembre x858 in colaborare ca D-nulIancu Codrescu. Folio mic. Iag. Tipografia BuciumuluY Roman.

¡859. - Biografit - Isoria Rominilor dupe metoda catihetica ; prima editiune a acesteYcartY didactice e din ¡857 8°. Tipografia Buciumuld roman. Din acest op s'ati datvre-o 12 editiud Oa In 1866.

1859. - Schitar1 de literatura romanésca, 80. Iag Tip. Buciumul roman.1859. - Stéoa Dundrei. Colaborare ca M. Kogalniceanu, Vasile Melinescu i Iancu Codrescu.x859. - Vierifes cea frurnósri, nuvelit istorica publicata in Stéoa Dunitrer in x859. Iag.

Discurs rostit la tmpartirea premiilor, ca director Ministeruld de culte i instr.publica, si la care a raspuns Mih. Kogalniceanu, Ministru-presedinte de Cabinet.

1859-1860. - Bondarul", f6e umoristica. - Colaborare cu I. V. Adrian. Iasi. Tip. Bucium.1860. - Bevista egpfémiinald a instr. publice. Singur Inman 40 Iag.

1859-186o. - InstructiunY la profesoril din sc6lele primare cum slt se predee diversele maten!.Regulamentul sc61e1 de musica din Iag in x86o.

ID Hrisoval sc6lelor romane pentru israelitY. x860.Extract din mesagiul domnesc la adunarea electiva, relativ la mersul scolilor in 1859.

186o- x861. - Idem din mesagiul de la 1860.x 86o. - Documentele Universitate de la lag. Octombre I86o.

1860-1864. - Diverse corespondente i foilet6ne in cRomanuls.e86o Sept. 15.- Ateneui .Roman. Revista saptemanalit in 40. Iag. Tipogr. Berman.

1861. - Ateneui Roma, transformat In revista lunarlt 8°. Ial. Tipografia Berman. (LunileMa% i Iunie.-Iulie si August si Sept.-Octobre).

¡86 i. Dacia, jurnal politic si literar, tu colaborare cu G. Petrescu.1882. - Desmintire la raspunsul D-lul Cucas D. Cantacuzino la interpelatiunea D-luT M.

Kogalniceanu 80 Bucuresd, tipogr. jurn. Nalionalul. 1862.1863. - O vorba despre literatura desfr8natit, ce se tncérca a se introduce In Societatea

romana, 80. Iag, tipogr. Berman Peleski. 1863.x864. - Conferinta In on6rea aniversard de 3oo de anI a nascereY lul Schakespeare. IaY. x864.

1864-1867. - Discurs la Impartirea premiilor in Iag. 1864.Inaugurarea noultd an scolar. 1864-65, Bucuresd.

OPActele tnfiintard muzauld de antichitatt Bucuresd 1865.

31864-1867. - Seminarul catolic din Ia-Y, 1864-65.Despre apelul nominal in scolT, 1864-65.eSuntem In progres ? Articol din Amaral schlelor, 1864.nBindle din clase. - Studill. Idem.Discurs la inaug. BustuluT luT S. Barintiu. Iae.Discurs la inaugurarea sc610 de comercitt din BucurescY.It

Proclamatiunea apliard obligativiateY, 1865.n

Contra propagandel maghiare In sate.n

Propunerea gramatical In sc6lele primare.71

CursorT de adultY.a

Discurs de inaugurare a prime sesiunT a consil.-general.ea Actele tnfiintdreY AcademieT romine.

Apel la primariT din sate, sl filed scolY.2 f

Apel la proprietarT g.arendagY sli feed scolY.Extras din meslgiul locotenenteY domnescI la deschiderea..ConstituantetJP

Despre scólele deschise 'penult fete.Inciclopedistul. - Explicarea aparatuluT inventat de V. A. Urechili.e

1865. - Baled mortulur so. Bucuresd, tipogr. Rasidescu. 1865.a Femeea romcinii, prima conferintd la Ateneul din Bucurescl. BucurescY, tipogr. Ro-

setti1/4 8°. 1865.

De clasicism, romantism si realism. - Conferintd la Atened 80. BucurescY. 1865.a Cronicele n6stre.-Conferintd 80. Bucuresd 1865.

z866. - Buletinul instr. pnblice 40. Bucuresd 1866.Elocinta romând 80. BucurescT 1866.Anuarnl instr. publice pe anul 1863-1864 4°. Bucuresd 1866.n

1867. - Alocutiune la deschiderea Ateneulul din Bucuresd x867.Societatea pentru tnvdtdtura poporuluY roman 40 1867.If

Discurs la inaugurarea bustuluY luT Evangelitt Zappa si a SocietIlteT Academice.e

e Almanahul cultelor 4°. Bucurescl 1867.Poesia tnaintea politice!, conferintd, 8°. Bacuresd 1867.Serbarea inaugurdrel Societtltel academice Cu ilustratiunY 40. 1867 Bucuresd.

1868. - Patria Boman& notite etnografice, etc. x60. Bucarescl 1868.a Limbs friuland 8°. BucurescY 1868.

Buletinul instr. publice 40. BucurescY 1868.St Cuna iubiad RomaniY, conferintd. Bucuresd 1868.a Istoria scolilor sltesd 4°. Bucurescl 1868.a PlanurY de scoff slam! 4°. Bucuresd 1868.a Escursiune in Mavro-Vlachia. Bucuresd 1868.77 Anuarul instr. publice pe 1864-63 40. Bucurescl 1868.a Carol L Biografie, corectatlt de Smug M. Sa Domnitorul, folio. BncurescY 1868.

Vornicul Bucioc, dramd, editie lux. 80, tipogr. CurteY. BucurescY 1868a Poesil de V. A. Urechili, editiune de 50 exemplare 16°. idem, idem.17 SemdatoriT de ideY 8°. Bucnresd x868. (Conferintd.)

r x869. - Adunaren nafionale. jurnal In colaborare cu D. T. Pascal, I° BucurescY, x869.La Fiancée de l'Empereur, 40 BucurescY, x869.Faptele natiund tnainte de 168o furl numal instructive sett de consciintd pi

tationale ? Coriferintd la Ateneil, 80 BucurescT, 1869.Infortnafiunile bucurescene. Jurnal f° In 3 formate deosebite, In colaborare en D.

N. Pop la Bucuresd si cu D. G. Milagilcscu la GalatT. BucurescY, IasT si Gala!,¡869-1870

n Ateneul romcin". Revista societItet Cite-va numere din editiunea Bucuresd.F6ia societlite pentru tnvdtIttura poporuld roman, 40 Bucuresd, 1868.eOda la Elisa. Comedie tntr'un act, Bucuresd, 1869.a

1 i 87o. - Fidantata tmpEratulul, 8° BucurescT, 1870.Bevista contimporani In colaborare cu DD. P. Grddisteanu, Zamfirescu, Dr.a

Brinzl, Laurian, Manan, etc.

/877. - Armand Insdatuld I.Treclaill. pe 1870-77.

1878. - Opere complete, Drame, 80. x878, BucurescY, Tipografia pasagiu.n n ComedlI, 80 n n n

Lugubre monumentum Besarabiae, 80 Bucuresd, 1878.Opere complete. Discursuff academice, 80 11

71 Conferinte si discursan t nIncercare bibliograficl despre Istria A Dalmatia, 80 1878.

i880. - Album Macedo-RomAn, folio. Bucuresd, 1880.Annariul institutulul Ilrechil pe ¡88 z.Examene anuale z 88o-8i.Fratilia %tilt dreptate, 40, 188°.

1881. - Inmorm6ntarea luT a (la ocasiunea banehetulut pentru Alexandri).1882. - Carta etnograficA a RomAnilor, f° 1882.1883. - Relatiunile Francio! cu RomAnia, 8°. BucurescY, x883.

Didactica, 80. Bucuresd, x883. Tipografia Curtd regale.Novele-Cugethr1, foilet6ne, bibliografit, 80. r883.Discursurl academice, seria B. Tomul II. 80, BucurescY, 1882.

1885. - Schite de istoria literaturel romAne, 80. Bucuresd, 1885.

1886. Cartografia romArat.

71 Cronica anoniraK, In jurnal ul D-1d Tocilescu.Miron Costin, opere complete, vol. I, 8° BucurescY, 1886.

x887. - Séma are MoldoveY la 1818, 4° BucurescI, 1887.Inscriptiunl dupe manuscrise- 40

1888. - Miren Costin, opere complete, vol. II, 80. BucurescY, 1888.Notite despre SlobosliT, 40. 1888, Bucuresd.Séma Ord Moldova pe 1776, 4°. 1888.

1889. - Activitatea literarl a Arhim. Vartolomei Mazareanul.Autografele lui Varlam Muropolitul, 40. Bucuresd, 1889.Istoria eveniin. din Orient, 4°. BucurescY, 1889.Moratorium, 40. Bucuresd, x889.Documente relative la snit 1800-1831, 40. Bucuresd, x889.Despre bresle ta Convorbirr, 1889.Monumental lul Miron Costin, 80. 1889.Mealorit presintate Academiet in 1887-88, 40 Bucuresd.

1890. - Biserica din Cetatea Neamt, 40 BucurescI. - G. Asaki. Caveat la inauguraresstatud, 80 Buctuesd 1890.

1891. Schite de sigilografie romintl, 40 BucurescY,Discursul asupra proiectuld de lege a instructiund publice, 80. Imprimeria Sta-

tuid, 1891.Istoria .Rometnilor, curs flcut la faculta tea de literei din BucurescY, 80. 1891, t. I.

1892. - Tom. II si III.1867-1892. - Memo/it diverse i desbated literare istorice In Analele Academid romAne.

T-J-3:3 PFC.

Istoria sc6lelor, tom. II-VI.Istoria RomAnilor, tom. IV-VIII.

istoria scolelob - upload.wikimedia.org · istoria culturei nationale istoria scolelob de la...

Documents