istoria rominilor - upload.wikimedia.org™i... · si a ba'tut pe saruge-pasa la diampoli, in...

STUDII I DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR

IlL

FRAGMENTE DE CRONICI I TIRI DESPRE CRONICARI

ADUNATE §T TIPARITE

CU 0 PREFATA DESPRE ISTORIA MUNTEANA IN LEGATOR,"CU ISTORIOGRAFIA SIRRBEASCA

DE

N. IORGAPROPESOlt LA IINIVERSITATEA DIN BUCUREUI

EDITTIR A MINISPERIIJI,TJI DE IN saa=t-ucTIE

BUCURESTI

Stabilimentul grafic I. V. SOCECt, Strada Berzei, 59

1901

1 4. ja "

.

f.

(

..1\

t

-

.,1

7

4 -

4

A

7

STUDII 1 DOCUMENTE

CIJ PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

III

NOTE ASUPRA ISTORIEf MUNTENE CU PRILEJUL PUBLICAREI CRONICIfLUi PEJACEVICH.

I.

Cronica sirbeascd tradusd in latineste, din care reproducernlucrurile ce privesc terile romine, nu e singura forma suptcare se infdtiseazd analele acestea. Existä o formd mai scurtd,fdrd continudri, supt care se intimpind de cele mai multe

formd din care variante s'at1 tipdrit in Spomenikul A ca-demiei din Belgrad de cloud oil pand acuma si inGlasnikul Museului din Seraievo 1. Jar alte ori povestirea emai bogatd, si, dupd sfdrimarea totald a despotatului sirb, seinregistreazd tir asupra celor intimplate la Sudul Dundrii.In versiunea tradusd, pe care o dam aici, prelungirea, carese ocupd. de Mihai Viteazul, de Movilesti, dupd ce mentio-nase si alte evenimente de istorie romaneascd, pare sd fieopera unui copiator romin al analelor sirbesti, poate chiar,cum am propus si aka.' data2, cronicarul Moxa. in acest cas,ar trebui sd se admitd Ca Moxa a inceput innädind pe sla-voneste, innainte de a da o traducere roma'neasca a corpuluide cronici, a cronografului innddit de dinsul.

in aceastä cercetare imi propun cloud lucruri : a analisddeosebitele still relative la noi, pe care le da cronica sir-beasca, luatä in forma ei cea mai complectd, asa cum s'a

1 .S.pontenik, III si ultimul fascicul (1901); Glasnik, VI (1894) cf. Bogdan,in Archiv f. slavische

2 In Istoria literaturit romine in secolul al XVIII-lea.

63473. Vol. III.

;

/Mr.

ort,

Philalogie,

II PREFAT

incercat a o restabili in editia sa, de altmintrelea cu totuldefectuoasd si foarte negliglatd, Ljubomir Stojanovié. Si, peurmd a da lAmuririle de multd vreine necesare asupra unuipovestitor ragusan de la inceputul secolului al XVII-lea, Luc-cari, care, cum vom vedea, a lucrat, intru cit ne priveste,dupa izvoade sirbesti, ce nu ni pdstrat.

I. Pentru intAia oard e pomenit numele Rominilor in analecu prilejul luptel luI Stefan, tatAl lui Dusan «Tarul Grecilor

Sirbilor», cdruia anumite côpii posterioare ale ZaconiculuIsail II dati i titlul de «stApinitor al Ungrovlachid» contravecinului säu Bulgarul Mihal. La inceputul Zaconicului a-ceastd participare a lui dvancos la luptA, ce se dddu in1330 la Velbujd, e expusA ceva mai limpede, si se spune cäDomnul cu acest nume era csocrul lui Alexandru Tarul, fiulTarului

«Basarab Ivancu» e eBasarabp care se luptâ cu Ungurii,si, Basarab fiind numele lui de botez, s'ar putea ea Ioan sãfie acela al pArintelui sAii, «Thocomerus». El era Domnul«Ungrovlachilors, al Rominilor supusi regelui Ungariei dinvechT timpuri, si la rázboiii participard si a1l Romini, Rominii«tatari», din tinuturile rdsdritene care ascultau Inca de po-runcile Hanului. Cronica, din parte-1, stie s. spuie cd in oas-tea biruitorului erau «Basarabl» si «Tatari», Romini de amin-cloud feluri, cad Moldoveni nu erati inca pe atunci2.

pe unii si pe al%ii, pe «Ungrovlachi» si pe «Sciti», carise deosebiau de o potriva ca buni arcasi, II gasim si inna-inte de aceasta supt steagurile lui Mihal. Si acesta insusi,fost dinast al Vidinului, era, dupd Ioan Cantacuzino, e denearn coborindu-se din Misi i Comani», din Bulgari si Mun-teni 3, poate.

Cea tradusa' in Engel, Gesch. von Seraden und Bosnien, p. 293 ti Spo-menik, xxxvn (1900), p. 30 (ms. 157 din Sofia).

2 V. Zaconicul, edicia Novacovicl i Analele, ed. Stoianovié, in Glasnik,seria 1, Lin.

a loan Cantacueino, ed. Bonn, 1, p. 175.

s'ati

Mihail».

Si

0i

PREFAIA 111

II. A doua_menOune priveste lupta din 10 Octobre 13941aRovine, intre Mircea cel Mare si Baiazid, care-i patrunsese intara. La aceasta data, Sirbli, invinT, erau in bune relatii cuTurcli serviaa, dindu-li si trupe in cas de razboia. Prin-dpi sirbi, dintre cel mai vestiti prin vitejia lor, se aflaa deciin armata de navälire. 0 versiune a cronicii sirbesti pome-neste printre jertfele luptei pe «Constantin Jerligovat, peAndreiu, pe Dragos si pe ComenD. Alta mentioneaza numaipe Constantin Jerligova i pe Dragos in altele, in fine, evorba numai de cel d'intdia. Dar toate pun in prima liniepe legendarul Marc Cralievici 1.

Dacd ar crede cineva o versiune a cronicii sirbesti, a pa-tra fan. a Craiului Lazar ar fi fost maritata cu cRadul, Voe-vodul de la Ungurh. Dar, din alte versiuni i documente,se stie cá aceasta principes5 a fost sotia unui alt domn «deJa UnguriD, Nicolae de Gara. Cuvintul de iUnguriy, a produs,fara indoiala, confusia.

IV. Urmeazd o data. de cea mai mare irnportanta : a mortiiJul Mircea. Mai adest off ea e pusa la 31 Ianuar 1419, darsint versiuni care o fixeaza. la -la a lunei, la 4 Februar, bachiar la 3 i Novembre 1418.

Novembre 1418 nu se poate, find-ca Inca de la 5 Iunie aleacestui an gasim pe Mihai fiul lui Mircea dind un privilegiuCisnadenilor pentru a intäri drepturi acordate innainte dedinsul de raposatul lui tata. Cronologia tabelara analiseazaalte doul acte, din «1418» si io Julie 1418, date tot in Ar-ges, de noul Voevod Mihail. Se pare ca Inca din 1415 Mi-hail era asociat la Domnie de batrinul säu tatd, dupd aceiasiCronologie, cum il gasim, de alt fel, si innainte 2.

Trebuie sa admitem deci 31 Ianuar, dar 1418, nu 1419.Greselile in datele de ani nu sint rare in analele sirbesti, si

' Cf., pentru acesta, P. S. Srecicovici, In Spomenik, xxxvi, p. 7 i urm.Cronologia tthelarit am tipirit-o1 in Operth Int Constantin Stolnicul Can-

tacuzino, 1901.

si-T

i

III.

.

I

IV PREFA TA

cle se explica usor prin felul, necontenit copiate, cum atiajuns pánä la noi.

V. Intrerupem aid povestirea pentru a discuta o glosa lacronica bulgara tipAritä de d. I. Bogdan si care a servit deoriginal lui Moxa. in ea se spune el

Si:man, Tar bulearesc, a ucis pe Dan Voevod, fratele lui MirceaVoevod, In anul 6902 [1393], luna Septembre 23.

De la Dan n'avem documente, afarA de unul singur, din3 Octombre 1385, si poate altul din Decembre 1381. Mai emenctonat intr'o inscriptie la 6983 [1384-5]. Stinf cA s'atut cu Unguril din Banat. Si atita. Pare sA fi fost de la in-ceput in luptä cu Mircea si sa-1 fi inlocuit un timp.

Ce s'a fäcut cu el? Rdspunde Chalkokondylas : «Munteniiaü chemat pe Mircea, care stapinise mai de mult acest neam,si, prinzind (auvaXávrec) pe Dan, care domnià pand atunci,

Pacut pe Mircea Domnul Ion>.Uciderea lui Dan nu pare a reiesi din textul Bizantinului.

in 1387, cind gasim cel d'intdiii document de la Mircea, Dannu mai era insä in viatä, cäci documentul ii zice trAposat).

a moartea i s'a tras de la Sis man, as crede. Pe fiul luiDanciul, pe bastardul Joan, ii vedem rAtalcind prin peninsulabalcanica la 1397 si 1400: fugarul era orb. TatAl lui se a-apostise poate la Sisman, si acesta-1 va fi ucis pentru a facepe plac Turcior. Dar nu la data glosei, cind principele bul-gar nici nu domnik, ci cindva innainte de 1387 1.

* *

VI. innainte de a trece mai departe, iatA citeva insemndri decronicA, necunoscute 'Ana acum, relative la Domnia lur Mir-cea. Aceste note, scrise in greceste, pe un volum miscela-neii din secolul al XV-lea, n'au importantA numai pentru

1 V. Arcldv für slavische Philologie, mu; Onciul, Originile Frinci,atelorvi art. d. Litzica in Omagiul Maiorescu; Notes et extraits, seriait 2-a, pp. 70, 88,

ba-

1.an

PREFATA V

no!, ci pentru intreaga istorie a Orientului in aceste timpuricritice.

Le reproducem aid in traducere romäneascl, cu observa-Vile ce suggereaza :

In anul 1402 a venit Timur-Han 0 s'a luptat cu Baiazid-beT la An-gora, In luna lul Iunie 28, zi Vineri, si I-a Invins cu total, si 1-a prins ;si a murit.

Se stie c5. vechia data ce se atribuia bätälieT era 20 Julie,cum se aflä la Hammer si Zinkeisen. Dar, o scrisoare deofiter venetian, din Constantinopol, aratä el in acest oras avenit la 6 August vestea lupteT, date la 26 ale lunii prece-dente. In Octombre, Gerard Sagredo, venit tot din Constanti-nopol, indreaptä data in 28 Iulie, dupä stirT date de un Cre-tan ce fusese ain armata luT Baiazid.1. Cronicile sirbesti, dinpartea lor, ail data de 29 Iulie.

«Iuniep din notitele grecesti se expricA printr'o gresala descripturá sail de lecturl, mai curind. CAcT 28 Julie, i nu28 lunie a cdzut Vineri.

Apoi a domnit fiul lul, Emir Suliman-beT, In zilele stipinirii prea-cucernicului si iubitorulul de Hrislos ImpAratul nostru Manuil Paleologul.Iar, dupi [aceia, In] anul 6918, a venit fratele emirului aceluia Suliman-be!, Musa-bei, din Tara-Ronneascii, unde domnih Voevodul Mircea,si a ba'tut pe Saruge-Pasa la Diampoli, in luna lui Februar, ziva 13,Vinerl, si s'aii Inchinat cetItile Romaniei [Rumeliel], cu tot local.

Luptele dintre fill luT Baiazid presintindu-se in cea maimare incurcaturä posibila de izvoarele, bizantine si osmane,care le mentioneaza, cele ce se spun in aceste rinduri sintnu se poate mai bine venite.

In 1409, admisesem in Chilia fi Cetatea-Albd,Musa eau-tase addpost si ajutor la Mircea, a cardi faimä biruitoaremersese deci foarte departe. Notele grecesti intaresc presu-punerea. La 13 Februar 1410 sail mai bine la 14, cadziva sdptäminii e Vineri se dä lupta de la Iamboli cu Sa-

r Scrisorile In Cronies lui Sauudo ; Muratori, XXII.

rug-6, al carui nume se infatiseaza intr'adevar pe aceasta,vreme. Biruinta fu atit de complecta stim aceasta de aiu-rea incit in, Maid Venetienif aflara el Sultanul Solimanar fi fost ucis chiar in lupta

Si iatd un extract din scrisoarea ragusand de la 30 Maid1410, atre regele Ungariei2, care intareste pe deplin cuprinsulnotelor grecesti : aUn brigantin, care a plecat la 28 din Av-lona, trecind azi pe aict, ni-a adus stirea cã solul Iu Mircea[domnul Avlonet] a venit in cincisprezece zile din partile Con-stantinopolei, cu vestea el imparatul grecesc a luat Galipole [urmeaza amanunte pentru cucerire]. Iar Soliman a venit cu oastemare la strimtori, cerind de la tmparat ?I de la cet din Peratrecerea. Care i s'a refusat si, din causa nacazurilor ce-I facefratele Mohammed, s'a intors inapoi. Evrenos si. sese fruntasiat lui Soliman, veniti sä spioneze la Galipoli, aa fost prinsi de

Notele grecesti continua.

Venind deci fratele lu, emirul Soliman, Impiratul Paleolognl i-aacordat trecerea peste mare. luptat la Constantinoi5o1 me susde Cosmidion, in luna Juni; zi 15, Duminecil. 8i a bitut pe Musa-bel,0 I-a gonit.

De aid resulta indreptari din cele mai insetnnate. Abia inAugust se stia de venirea in Europa a lut Soliman3, dar sevede acum el el sosise Inca din Iunie. Se admitea ca sin-gura sa presenta aduse fuga lui Musa. Se dovedeste acumca a fost o luptä. Se credea ca innainte de 1410 o lupta se da.duse linga Constantinopol intre Solirnan si fratele sad, carear fi fost tradat de Despotul sirb Stefan si ca. in 1410 Musa,clpatind tronul, a incunjurat, ca razbunar6 pentru trecut, Con-stantinopo1ea4. Se hotdreste acum ca lupta de linga Consta.n-tinopol s'a dat in 1410, si e mai mult deck probabil ca

Cf. Clcilia ri Cetatea-AliZ, p. 68 ; Notes et extraits pour servir a this-kip des ceoisades, I (1890), la aceastli. data,

2 In Gelcich, Diplomatarium ragusanam.3 Notes et extraits, 1. c.

4 V. povestirile din lstoriile imperiulut otoman, de Hammer 0 Zinkeisen. Darcf. analiba lui Constantin Filosoful de Stannjevié, in Archly f sift Y. Phil., XVIII.

VI PREFAT.X.

Musa..

'

s'et

pimpATA vir

Musa incercase, innainte de sosirea frateluT säü, sA iea prinsurprindere cetatea impArIteascA si Ca tocmaT aceasta fácusepe timidul Manuil sA cheme in ajutorul säü pe Soliman. 15Iunie a clzut tocmaI intr'o DuminecA. Si, in fine, povestireanotelor se confirmä in toate prin aceia a lul Constantin Fi-losoful, biograful Despotulul Stefan. IarA locul lupteT e acela$Tin Cronica bulgara tipAritA de d. L Bogdan.

SA vedem ce urmeazI in aceastA realitate care se reveleazIdeodatA innaintea noastrA.

Ci, adunindu-se Musa-bel iarkf cu Turcil de dark a venit la Adria-nopol i s'a luptat cu ChirigI i AtrAliv To .., In luna luT IulieVinerl, i iar 1-a bkut. a fugit In tar& Bulgariel, in *tile Vidinu-nuluf cetate, in locul KoVcr,oti, In pkcile Serbiel. i 1-a hefinit cneazulDespot, fiul lui

Chirisgi nu poate fi Sultanul Mohammed, care purta $i elaceastA porecla de : cavalerul. Mohammed era Inca'. in Asia, $iin lupta din Europa nu credea cä trebuie sA se amestece.Arzakip To .. . trebuie si. fie vre-un poate Marele-Vizir de mar tArzia. xi Iülie a clzut, in adevdr, Vineri,aceia$T e data luptei $i in Constantin Filosoful. Si nu sepoat o potrivire maT desävirsitA cu alte izvoare contem-porane si autentice. In adevär, la 24 Iulie vedem Senatul ve-necian discutind asupra mäsurilor ce trebuie luate, din causatschimbArilor ce pot veni in situatia luT Soliman Celebi $i afratilor luind hotArirea de a zabovi cu plata tributuluT,Si ten-lerea de lucruri ce se pot intimpla in Orient ao gAsimin August, la inceputul lui Septembre chiar'.

Ca Musa a luat drumul VidinuluT, fugind, e sigur, dar nuca a rámas acolo, unde nu $i-ar fi gasit deocamdatA un adapostbun. Cad Despotul Stefan fusese in armata invinsului, $i tre-bui insu$1 sá caute un refugiu peste DunAre, la Mircea. Situatiain Serbia era insl astfel, incit Vuc, fratele luT Stefan, $i nepotullor, Lazar, cari luptase pentru Soliman, furd intimpinatl la in-

Notes et extraits, 1. c.

ii, zi

si

able si

1

Lazio.

Halil-Pass,

VIII PREFATA

toarcere de Evrenos-beg si ucisi 1. Dupä foarte putin timp seputu strecura Stefan in patrie.

Aceasta era, ni spune cronica sirbeascA, a doua add-postire a lui la Mircea caci tot la dinsul fugise, si totdin Constantinopol, in 1402, dupl Angora. Fiind-cd stiminsA el pe altA cale, prin Dulcigno, se fAcu intoarcerea Des-potului in 1402, trebuie sA admitem cA aid s'a facut o schim-bare de data. de cAtre unul din copistii cronicii. Cu atitmai mult, cu cit singura versiunea ce reproducem are acestamAnunt, de mare importantA pentru noi.

ContinuAm cu notele grecesti.lar pe urm, in anul 6919, viind iari Musa-bei in pUrtile Macedo-

niel, i coborindu-se la Diampoli, la muntele 'cob; Biip)cooltobc, s'aluptat Cer.VritasAviev) cu Soliman i din cetate in cetate, omul emiruluiSoliman-bet nimic n'a ispr5vit (Rtaftevev). Auzind insg. emirul So-liman-bel, viind cu mulcime de oaste si de domni la Adrianopol, a

pornit s Imparta (izirrlary xtri.Ctv) pop:" la tabix ca iar go-neasca. Emirul Soliman, ca unul ce cUzuse la ).2ozpobc i bea yin preamult (zu irepylaoög), cu bucurie (Tavey.vricag) domnii i meghistaniYail fugit din tabilra hal 0 s'au dus la Musa-bel. Ci, auzind emirul Su-liman-bet, s'a temut si, plecind in fugii 01; EllTpOTCV/ 1-ail prinsin parcile 'a; Brriacc ucis, in luna Februar 17, ziva Marti.

E natural cd la 6 Februar moartea lull Soliman nu se puteaIna sti la Ragusa, si in scrisoarea de stiri cdtre suzeranulungur 2 se vorbeste numai de succesele Sultanului in Asiaam vdzut din notele grecesti cd el lipsia la noua pogorirede la Munteni a lui Musa; de incercArile de impAcare intredinsii si de noua permisie de trecere datd de Greci ye-chiului Sultan. La 16 ale lunii, se stia la Venetia de «nouadiscordie intre fratii Turcio. La 3 April se aflase in acestoras moartea lui Soliman, si poate cd a trecut oare-care timpintre prinderea Id, la 17 Februar e in adevAr o Marti, si

Aid cronicile sirbesti, atribuind omorul lot Musa si cea tradusa in la-tineste fixindu-I in ziva de Inviere, greesc In parte. Tot asa 0 ConstantinFilosoful. Cf. Gelcich, p. 123.

2 Gelcich, 1. c.

0

st.l

omit),lot

PREPATA Ix

moarte. Cdci in analele sirbe$ti gäsim $i o data de Iunie saillulie pentru sfir$itul lui Soliman.

A$a s'a intemeiat tronul prietenului lui Mircea-Vodd.'.

VII. Venim acum iard$1 la cronica sirbeascd.Cea notiã cu privire la noi, dupd moartea lui

Mircea, e aceasta :In anul 6929 [versiune : 6927], August 15, Sultanul Chiri;gl a cu-

prins Tara-Romineasca.

AicT trebuie sá alegem poate o datA mijlocie. In 1419 Tura'aü patruns in Tara-RomAneascd, in adevdr, $i au pus pe Dan,dar luptele pentru tronul muntean, cu Mihail $i patronii sliUngurii, continuati. Numai in 1420 $i tocmaf prin Augustse dddurd luptele hotdritoare, $i Mihail fu ucis.

Nu va fi ard folos sA reproducem aicT mentiunile din cro-nicile venetiene relative la campania din 1419.

a) Cronica Dolfin, III, fol. 749 : Se aude de la Dunäre c Turcillupth cu Unguril supt Pippo de Florenca. Turcil sint Infaiii bhtuti ; mulcI

15.000 morcT, innecaci i600. Dar el revin ;i bat pe UngurT, dupa';tiri din Segna : ce fono malmenadi, peste 12.000.

6) Cronica Zancaruola, fol. 341 Va : La 2 Septembre se afil delupta c de la Dunhrec a lul Pippo cu Turcii. Infaiil, el iea 12.000 de robi,apoi Turcil cl;tigh 7.000 i Inneach mulci duptianl.

c) Cronica din Viena, No 6208*, pe care o reproduce Sanudo in secolulurmitor [col. 928 D-E] (La rota che ave i Hongari dai Turchi e la ba-taia che fo frà lor sora la Donoia. Del 1419, adl 2 de setenbrio, elvane nuova a Venetia chome, siando vegnudi una grandisima quanti-tade de Turchi in Hongaria e fin suso la Donoia, el re d'Ongaria Ii

man& molti zente al inchontro per hoviarli ii pasi ; de la qual fôchapetanio Pipo. t, siando ale man, una gram quantitade ne fonomorti, de una parte e de l'altra, e ale fin el romase prixoni plui dedodexe milia Turchi ; e dapoi Ii Turchi se ingaiardl e fone de chavoale man. E schonfise ii Hongari e prexene plui 7.000, e molti seneanega nel Danubio.c

Notele se afli pe un ms. mibcelaneu de la inceputul secolului al XV- lea.tiphrit In Papadopulos Kerameus,Ispocco).oti.ezi.v.ii BifimoVrizyl, IV, pp.

32-3.

&Mail

prirrif,

S'atio

PREFATA

VIII. Analele sirbestl daü apoi aceast5 stire :

In anul 6940 a mers Tarul Murad la tingurl, supt Bravov.

ExpediOa aceasta o menOoneazd si Cronica din bisericaBrasovului', addogind ca. Sultamil a luat cu sine pe senatoriTorasului, iar locuitorii ceilalti refugiat in cetate.

Domn era atund Vlad Dracul. El urmase lui Dan alIflea, sacrificat prin pacea ungaro-turcd din toamna lui 14292,dar grisi un concurent in persoana lul Alexandru, fiul luT

Mircea, de la care Cronologia tabelar5.5 citeazd acte din 17Novembre 1431 si 15 Mart 1432 (gresit 1433). Vlad mersela Nurnberg sd cistige sprijinul impAratulul Sigismund, siera acolo in Februar 1431. in Ianuar 1432 ii afldm insä in-tors la Tirgoviste4.

Dar la aceast5. data el fusese acum la Poart5. tocmaT laBrusa 5 - si se impdcase. cu Turcil. Acestia-i devenird oaspetTin curind, cad trecurd Dundrea cla inceputul luT Iunies. Oas-tea se imparti in cloud, dupd stirT sosite la Ragusa, dinSerbia, Bosnia, Zenta si Belgrad. Parte merse in Moldova,'in 1VIoduas, unde trdia inc5. Alexandru-cel-Bun, si fu invinsdacolo cu totul, la 22 Iunie, scdpind numaT putinT. Se vor-beste aiurea de o ciocnire a lor cu Svidrigailo, atund pa-tronul MoldoveT6. Iar alta, cu beglerbegul Anatolie)", Iuä caleamuntilor. La ii Iunie, oastea se afla la o miIA de Tirgo-viste7. Ea se presintà, in adevdr, la Brasov, dar fárA succes,prada treT zile tam BirseT si suferi pierderi, la intors, in munti.Ca un invins se intoarse beglerbegul la Adrianopol in zivade 22 Julie.

1 In Quellen der Stadt Kronstadt, IV (supt pre,a).2 V. Notes et extraits, seria a za.3 In Operele ha Constantin Stolnicul Cantacuzino, cc am tipArit.4 V. vol. I. din aceast 5. carte, p. LXXXV.5 Dupi Ducas.

0 raporteazi Windecke, biograful Imparatulul Sigizmund ; Geschichts-

schreiber der deutschen Volzeit, Lieferung 79 (Leipzig, ISS6). V. si mai departe.7 Stirl inedite din Braov, in archivele acelui ora ; copie la Bibl. Ac.

kom. in Synta, uno miliari a Tergovibta, erant constitutie. Cf. Gelcich, 1. c.

°

&ad

PREFATA XI

Sultanui n'a condus deci pe aT sal, dar p.lecarea la eraasa de probabila, incit Ragusanif se gincliau la 17 April1432, cu privire la o lipsä a Sultanului, in rindul inttilu lacValachiab, si luau masurf pentru casul strAmuttirif lui laSofia'.

IX. in [437, analele sirbe3ti pomenesc expeditia facutä deTurd la Sibilu, cu Rominif».

Aceastä expedicie a avut loc, de fapt, in 1438, 5i am ti-parit aiurea un extras din opusculul care o povesteste. VladDracul, Domnul de atunci, juca' un rol de implciuitor.despre aceasta asigura pe BrwvenI Inca din Februar regeleUngariei, care, prin confirmarea sa de privilegif, dácluse lufVlad dreptul de a se intitula i «Domn pe laturile plaiului,al Almaului i Fagar4u1ub>2. Comandantul trupelor osmaneera Mezet-beg, pe care cronica bisericif din Brasov il call-flea. gre;a de beglerbeg al RumelieT. Biruitorii se intoarserá,arzind, prig Tara Birsei;

Campania n'a facut mare zgomot, de i pierderile suferitede cetätile i cimpiile ardelene au fost marl. 0 singura' men-tiune in Bizantini : la Ducas.

Probabil 11151 la aceasta navälire se raportá povestireacronicaruhrf turc Nwi, care o pune in 1435-6. 0 repro-due, pentru insemnAtatea e, dupa traducerea d-lui I. Mois:1,profesor

Se bpul e c't, voind Sultanul Murad sa treaca. in Ungar:a, a trimismai ntãiü oameni la Vulc-Oglu [Desputul Serbian vestilidu-1 : eTrecpe la Semendria In Tara Ungureasca. Gatel,te-tes: Lui Iflac-Oglu [Dom-nul muntean], Dracula, de asemenea i-a trirais vorba : eStrIngell rapedetomb'. armata Innainte*. Dracula raspunse : *Sint gata s tesluje*c, Sultana; gata shit dan calul mica, cinil c vbiatoares.

A;.a dar stapinitorul, 'pleclnd cu o armata mare, a mars spreCaTauzit de Laz-Oglu [Despotul Serbian, a trecut la Victim Trecut-au

toil achingiii, luind mai multe cetaci de-ale Ungariel Calcind

Notes et Ixtraits, seria a za.2 Scrisoarea- regall In Hurmuzaki, I23 Dupã versiunca. ungureasci data de Thary, In Toriik toainitirjk, publi-

calf de Academia maghiara ; 1, P. 54

$i

si

si

`Cain.

Xli PREFATA.

sfarimInd Tara Ungureasci patru-zeci dna de zile, Inciircatcu tot felul de prkl, 4a de multe, Inch mulcimea lor numaY Dum-oozed o

Apol, luind pe Dracula de efilauz, ail intrat nevgilmatI in Tara-Romineascli, undo Iflac-Oglu i-a &mit cu nenumgrate darurl, i li-adat ospece marl. Nici un ghiaur nu s'a pus In potriva stApinuluf :cu tocii s'ab' supus. Iar el era biruitor i izbinditor. Apar a salt co-tatea Giurgiulur, a pus ostaisr inteinsa, i s'a Intors la Adrianopol.Aceasla campallie s'a facut In anul Hegirei 839.

X. Cronica sirbeasca mai noteaza. :anul 6950 a Vatut Iancu Voevod pe Mezet-beg in Tara-Romi-

neasca.

Data e 25 Mart, dupd o versiune, 20 dupl alta, 29 dupao a treia. Spuindu-se cä lupta s'a dat intr'o Dumineca, cead'intaid data trebuie primitä.

Sa urinal-1m aceasta lupta in izvoare ce n'au stat pandacum la dispositia cercetãtorilor.

Izvoarele turcesti vorbesc de o scoatere din S.caun a luiVlad Dracul de care Turd', pe la 1438. .Sultanul s'ar fi gasitla Scopie, si :

Isac-beg ii spune : cMiirite Suitane, eft timp Volc-Oglu [DespotulSerbiel] va fi In Semendria, atita timp nici Caraman-Oglu, nicl Ungurulnu vor fi linitiçi, i nici pe Dracula sit nu 0-1 crezl prietien, ad' e%arnic. Murad rIspunse cS5. ie0r1 numaY din iarna aceasta, i radij-duiesc a la priniftvaril vom isprivi cu amlndolv. Apol, mergind laAdrianopol, petrecu acolo iarna.

Cum s'a despriniaviirat, vesti pe Dracula pe Vuc-Oglu si vie laPoara. Vuc-Oglu nu s'a dus, Dracula Insa s'a dus, cu eel doI flu al

i-ail inchis In cetatea Galipoli.

La aceasta povestire a lui Nesri, Seadedin, care scrie pevremea lui Mihai Viteazul, adauge ca fiii lui Vlad : adecaVlad si Radu, aü fost inchiT i eT, insa la Egrigoz, in Cara-mania.

Ca Domnul muntean a fost prins, e un fapt. h gasim con-firmarea i inteo scrisoare francesa pe vremea cind visuride cruciatä faceau pe Apuseni sa se gindeasca la lucrurileorientale, precum si in cronica burgunda a lui Wavrin. Aceasta

s'aii

La

1.i

ei

atie.

fib

sal. fii

PREFATA XIII

prindere s'ar parea ca a trebuit O. se intimple dupa 1438,cind am vazut ca Vlad era colaboratorul credincios al Tur-cilor. Si scriitorul bizantin Ducas pune prinderea lin' Vlad inlegaturA cu campania ardeleand.

in 1439 constatam cä el era hi Scaun, la 8 Septembre1439, dupä un document solemn eclat in Arges, iarl scrisin Tirgovistex. '. Insä campania contra Semendriei si pedep-sirea farniliei lui Brancovicr se intimplara in primavara aceluiasian. Care ar fi explicatia ?

Aceia cA prinsoarea lilt Vlad a durat foarte putina vreme i ca.,

1ásindu-s1 ca ostateci fiii, el putu A, parAseasca indata inchi-soarea sa din Galipoli, ar pArea plausibilA. Dar propun alta,care se intemeiazA pe alt ceva decit logica singurA a faptelor.

De la 1431 pand la sfirsit, Domnia hit Vlad Dracul a fostvrednica de porecla lur. Un zbuciumpe care nu-1 putem cunoastein de ajuns, obscure framintart pentru neatirnare, o ocupa in-treaga. Intors abia din Nurnberg, el asista la luptele purtatede Moldoveni contra Turcilor, pentru soarta tern' sale. La2 Julie din acest an o scrisoare ardeleand spune ca abia sepoate furia cineva din Moldova, ca ni5te fugart vestesc 0_Domnul Moldover a adunat foarte multa oaste si MareleProvisor al sail cu trupe din bielsug, a venit spre Putna. 4Sezice insa cä merge spre Tara-Romaneasca ; dar altii pretindca spre Ardealx. 8.

Ce sens are aceasta exped4ie moldoveneasca in Muntenia ?Am aratat in alta cartes cele ce avu sa le sufere Alexandru-cel-Bun de la vecinul sad muntean in 1429. Regele Sigis-mund, la care se adresa. protectorul Moldover, Vladislav alPolonier, refusâ sa deie ori-ce fel de satisfactie. AtuncrAlexandru se uni cu Litvanir si, sprijinindu-se pe acesti nor

I Arch. istorica; I', p. 84.2 eNarrant ut Vaivoda moldaviensis sumort cum multitudine congregatu

est et igitur magnus provisor cum suis multiplicibus versus Puttnam venit.Tamen fama viget ut versus Transalpinas suos exercitus moveret, aliqua vero titnostros aggrederetur.s COpil de documente ardelene, In Bibl. Ac. Rom.

a Chilia ;Si Cetatea-A1M.

XIV PREPATA

aliati, el iT va 6 cautat rAzbunarea contra lui Dan *i se unipentru aceasta un moment si cu TurcD, cArora ni se spune ca

fi inchinat chiar Statele sale. Poate cu acest prilejcazu Dan, luptindu-se mai mult cu Moldovenii decit cu Turcil.

Cred ca. el .va fi stabilit un nou Domn, precum Vera natu-ral, in preponderanta pe care o cistigase acum Moldova asu-pra cerii vecine. Cine sa fi fost acest Domn ?

Nu Vlad Dracut. Acesta era un pribeag in Februar 1431. Unpribeag in suita ratacitorului Cesar Sigismund, de la care clu-tase insa a fugi cu citva tiinp innainte, pentru a cluta unsprijin in Polonia, atunci cind regele acestei ter/ ajuta peAlexandru contra luis Dan. Cdci el e <,Laico fiul lui Mircea Voe-vod», care fu oprit cu de-asila, in fuga lui, aproape de grani0.1.

Erau pe atunci doi puternici baler/ munteni : ejupin Al-bul» i un Aldea. Despre Aldea ni spune o scrisoare fàràdata a lui Vlad, innainte de stabilirea lui pe tron, cã mer-sese la Turd/ si II cerea ajutor pentru a ataca din nou Bra-sovul. Din aka scrisoare a lui Vlad ii vedem, impreunä cuAlbul, bucurindu-se de sprijinul moldovenese, pe cind Dra-cul e du5manit de Voevodul celuilalt principat. Exista omenOune a juramintului facut de <do Albu» regelui polon la1403, ceia ce trebuie sä se prefaca, de sigur, in 1430 2.

Nu poate fi Albu, ci Aide. Albu, impacat cu Vlad, caunul .ce era mai putin compromis, se OA in Divanul aces-tuia la 14373. II-10. ca Domn nu se putea numi cineva Aide ;trebuia alt nume. Cele consacrate prin obiceiu erau Basarab,Mircea, Vlad, Dan. Aldea era insa amul lui Alexandru-cel-Bun, i Muntenii avurA si ei un Alexandru-Voda, acela pecare 1-am constatat domnind in 1431-2.

in 14321-am vazut pe Vlad silt sa mearga cu Tura' la Brawv,In 1433 se pazesc pasurile ardelene.

Hurmuzald, 12, p. 566.2 In Inventariul din Cracovia tiplrit de RykaczewAti sau In Jablono*.ki,

7radla dziejowe, IX (1878).3 Venelin, Documente daco-bulgare, pp. 78-So. 0 scrisoare slavonii de la

itAldea Voerod., In Braov.

I

li-ar

PaEFATI XV

Iji anul .1434, pe la jum5tatea lui Maiu, se semnaleaza«Turd in partile muntene*.

in ultima zi a lui August 1436 insä vedern o oaste arde-leand, cu episcopul, Voevodul si vicevoevodul la satul Bodde linga granitA, gata epentru ajutorul lul Vlad, DomnulmuntearD>IPLa 5 ale lunil, Voevodul era ein lagarul de laBoiaD, si-1 vedem trimitind un sol la BrasovenT, al cAror fratesi prietenD se declarä 2 in Novembre, vestitul loan de Ragusa,fiind in Constantinopol, vorbeste despre rdscoala TeriI-Ro-mänestl, care plätia innainte tribut, despre nimicireas el decare Turd, e de putine sAptarninis., si despre vinzarea si chi-nuirea supt ochil sal* a prinsilor 3.

SA nu fi fost prins atunce si Domnul, a cAruI inchisoaresi liberare numai in schhnb pentru scumpi ostatecr ar aveaun inteles ? Nu cunosc nicr un document original de la Vlad-VocIA in 1437. Dar in 1437 se stia in Ardeal de esosireatnfricosatilor TurcifD 4. in anul urmAtor, reconciliat, Vlad con-ducea pe fostii sat temniceel in Ardeal, pe care nu putea acumdecit sa-1 crute, si nu sA-1 apere sail sA-1 ajute in apArare.

Despre vre-o inlocuire a lui Vlad din partea Ungurilor nuvorbeste nimic anonirnul din 1486 sau Nesri, ci numai am-plificatorul tArziti, Seadeddin. in 1441, din potriva, vedempe Voevozii ardeleni luind partea Domnului inteo neintele-gere cu BrasoveniI5,

Campania lul Mezet-beg, un comandant de granita, e ex-pusA destul de pe scurt de cel d'intaiu. Begul intr5. eprinValachiao in Ungaria, si e bdtut. infloririle cu lenea coman-dantului s'ati adaus pe urmA la naratiune. Dar putem primidin Seadeddin notita cA «Voevodul Valachiei a sdrit si elcu o armatA de rAtalciti, din muntif innaltl si nestrAbAtutl ce-Islujiau de cetatev. Aceasta cind oastea invinsä se intoarse,

.Pro succursu d. Wlaad Vaivodae pardum transalpioarum,s Ibid.g Ibid.g Acte 1i fragmente, III, Anexe.4 Adventus sevissimorum Turcorum.a Copiile citate.5" Bid.

1

XVI PREFATA

cad lupta luT Mezet cu Hunyady, fostul aparator, in 1439,al BanatuluT temesan si al Olteniei vecine, se dadu lingaPoarta de fier.

In aceasta d'intlia campanie s'ati dat doul lupte in Ardeal.tnvinsil ail fost Ungurif in lupta de linga Alba-Iulia (nuSibiiu), in Sint-Imre, si episcopul provincieT, Lepes, a cazut, inziva de 18 Mart, prerum spune epitaful lui. Turcii s'ati re-värsat de acolo maT departe, apucind catre pasuitile care duceatiin sesul unguresc. Aid, la Poarta de fier, s'a dat lupta adoua, si dovada o gasim in privilegiul dat de rege la 1444nobiluluT romin Chendris, din suita lui Hunyady. In el senumara astfel succesele Corvinuld : «cel d'intaiti la Belgrad,al cloilea in Transilvania, lingel locul Kapu, al treilea inpartile TeriT-Romanestlx.. Si maT explicit in confirmarea din1462 a actului: an load zis Waskapux., i apoT «in partilemuntenex. I. Se stie cä pang si Huber, care nu avea cunos-tinVa. de aceste documente, pusese gresit lupta din Septembrela Poarta-de-fier, lasind nehotarit punctul : de care Poartä sevorbeste 2.

Aceasta e intaia campanie, si ea inseamna Inca o schim-bare in politica lui Vlad.

Contra luT si patronulta sail, pleaca atuncT eunucul Seha-beddin, beglerbegul RumelieT, cu oastea sa, cu achingiT siIenicerf. FlInd ca. era vorba acum sa. se pedepseascd, nunumaT evagabondulx. de Hunyady, ci si vasalul tradator alSultanuluT, trupele patrunsera iardsT in Muntenia. OstasilteriT se retrasera la muntr, pe Ialomita in sus, Aid veni sa-Tgaseasca pe Turd Hunyady, si-I zdrobi.

Victoria Ungurilor si Muntenilor a fost desavirsita. i ceamaT buna dovada o avem in faptul ca., dui:a obiceiti, ge-neralul turc invins 41 pierdu situafa ce o avuse pang. acum.La 12 Ianuar 1443, Ragusanii trimiteati o ambasadd la Turd,

I Hurmuzaki, 12, 112, la aceste date. in ultimul (p. 139), se vorbete de olupti la gVulcans cu Turcil.

2 Arthiv fir österreichische Geschithte, LXVIII (1886), unde V1 indi-cacia izvoarelor.

PREFATA XVII

care trebuia sa visiteze pe «Sehabeddin, fost beglerbegs sipe «Hasan-beg, noul beglerbegs al RumelieP.

Cronicile sirbesti stabilesc pentru lupta de la Ialomita,care e si a noastra, dacá nu mai mult a noasträ, data de6 Septembre (in alte versiuni, 2, 25). Dar cele ce se spundespre inlocuirea lui Vlad cu Mircea, despre taierea capuluIacestuia de un «Basarabp, despre razbunarea exercitata deTurd, despre pradarea terii i arderea Tirgovistei far&data de lunä si zi par ca se refers la evenimente trecute,si nu la cele din 1442.

.P4 intelege astfel mentiunea. Scotind pe Vlad in 1436,Turd! ar fi pus, nu pe fird acestuia Mircea, care se intim-pina si in 1439, ci pe un alt pretendent cu acest nume,din neamul lui Mircea cel vechiü. Basarab ar fi «Basarabcel Batrin) de mai tarzia. Din Cronologia tabelard, stim cael era fiul Id Dan al II-lea si fratele lui Danciul. Iar ardereaTirgoviste e cu putinta, in innaintarea care munti a Tur-cilor.

Acum, iata mentiunile cronicilor italiene inedite asupracampaniei.

Cronica Zancaruoia, fol. 472V0 - 3 . Notto per memoria de presenti[e] quelli che xe a de vegnir, azi6 che tuti se regrazia el Nostro Signiormesser Yhesu Christo, che tante grazie luy se a degniado de far etchonzieder ali ssoy.Ahristianny, chome antigamente lluy feva ali soypopoli, i qual chombateva vigoroxamente per la fede et per lo ssuosancto nome.

El vene nuova qua in Venetia, adl xxviiij° de hotubrio, per le tereet messy che manda lo Serenisimo prinzipo miser (sic), re di On-garia he di Polonia, he da ttuti quell prinzipy et barony de Rosya, chomeel gran Vaivoda delo exerszito de Tturchy, el qual se chiamava Al-morato-bey, chon tuto el forzio delj Turchy, che jera per numerohominy 8oln, senzia lj soy chareazy et ganbelj et vituarje, loro avevapasado el Danubio et la Sava, et jera andadi in uno paexe che sechiama Taraselvana. Et, siando andady per tuto quello paixe schor-syziando et robando. chome zii moltj anny pasadj loro aveva fato, et

Notes et extraits, seria a 2-a.

63473. Vol. III. II

...

XVI II PREFATA

aveva prexo una grandenisima preda et robaria, et menava zià quellavia in (?) preda, et, sapiando questo el dito Vaivoda di Hongari, semesse in ponto chon zircha chavali lutv m et, arman dose del segniodela Santa Croce, loro andO a trovar ii diti Turchy. Et questo fO adi ijde setembrio. E prinzipia la dita bataia cht ora di terzia, e dura inhnanote. E fo una durjsima bataia, per modo che, con lo autorio dell hony-potente Dio, ii christiany romaxe vensentori ; et fono rechovradi tutala preda, et oltra di sie el le morto et schonfito pluy de 70 ra. Turchy.Et fO tanta la quantita di morti chef Danubio tuto choreva sangue. Etfono trovadi mortti la masior parte di soy chapetany ; et have pavionyVm he cbavaj vivj et ganbelj et mulj innumerabeli quantia, per modoche apena el non se podeva insir fuora de chorpy morty. E questa seinsina qui stada la setima schonfita che abia abudi in Tturchy. E zerta-mente questo se puo dir esser stado solainente myracholo del NostroSignior misser Yhesu Christo ; el qual sia semper laudado et exaltadoin sechula sechulorum, amen.

Fol. 473 Vo :Adl xvj dezembrio el se have nuova per dele parte di Ragussy

chome, adi vuj novembrio siando andato uno notabel chapetanio delTturcho, el qual domynava la Blachya apresso le marane, he jeracrello che novelamente lo aveva abudo Stines, lo qual se chiamavaTtorabey, con xvm Turchy, luy passa la famera (sic). E, voziandoandar a trovar llj christiany despervezudj e, chome volse el nostro SigniorDjo, lo lj fo fato a suvir (?), per modo che lj diti christiany, sapiandoche ii aveva pasado la Sava, loro lor j d .adoso ; et femde mortj quassyotutj de quelj Tturchy ; el dito chapetanio he uno ssuo fiol he quelljche scampava, loro se anega voiando pasar a guazo, et altrj si afog ain la nave ; et la mazor parte dj loro se morti et disfatj ; che Djo deabia belaridj (sic 01.

6) Cronica F 16o din Dresda, fol. 193, povestete pe scurt In ace-lag chip. Numdrul Turcilor uciif e Inqd aid de 80.000 se specified :eVr gambelj, pse amile 1

Cronica adaus d. la ms. 6208 din Vienas, fol; 460 : ecla 500 pavi-oni et 500 ganbeli et mull,.

d) Sanudo, ms. autograf din Bibl Sf. Marc la Venecia Intocmai cain Zancaruola, pentru Intdia stire. Pentra a doua : eScrive eciam come,adl 6 del ditto messe, el capitaneo di Ongari sora ii fiume del Danubio

Cf. versiunea de la Milan : eAncora per lo ditto gardenal fuO schritto comeadl vij del ditto mexe el capitanio de li Ongari e Valachi passe el fiumedel Danubio e fuo ale man con Turchi. E, come piaque a Dio, ii Ii rompe.Se have morti vijm mjC. E molti ne son sta menadi prexoni per i christianisopradettis (fol. 583). Cum se vede, In Novembre a mai fost o ciocnire, laSava sail Dundre.

1

9i.

ITEFATA XIX

fo alle man con Turchi et li rupe, et ne haveva morti S400 di loro, etmolti 6 st 6. fatti presoni.. Cf. editia din Muratori, col. i ro6. A.

Celelalte cronici, Ile mal tirziii, n'aii nimic nog.

In divergenta izvoarelor, e de o mare insemnatate scrisoarealul Bartolomeia de Genova, calugar latin din Constantinopol,.datata din 3 Februar 1443. In ea lucruri adevarate se a-

mesteca cu lucrurT fa4e (Curtea Sultanulul era pe atunci laAdrianopol).

Scrisoarea menOoneaza intaia expeditia luT Mezet, aratind-ca ea s'a facut cou quaresme l'an Ist tiiic et xrApoo. La in-tors, pradatorii turd sint atacatl de iinguri, e et en occirentxxxvi mine.. Lupta s'a dat gou dimence de la Passion»,adeca la 18 Mart. 0 data apropiata de a cronicil sirbqtr,-dar poate cá ihnadins calugarul a cautat 0.110. o sarbatoarecreOna din ziva biruintiT 1

Cele ce urmeaza ni se par- greite. Sultanul, banuind ca.Vlad-Vodä ar fi fost amestecat in lupta din Mart disantgu'zl estoit sachant de la desconfiture faide par les chres-liens , il chiama sa se indreptateasca. I se da la sosire un-ospät, 1 apol e prins i ucis. Mc*ile boierilor sint date laspahlf, i un beglerbeg cu 12.000 de oameni e trimis sa. cir-muiasca Vara. Dar Rominil 1 Unguril it inving i pe acesta.

Scrisoarea are data, i auto:gut el era in situatie sa poatabine observa evenimentele, dar aceasta parte din povestiren'o putem admite. In adevar, e sigur ca. Vlad a luptat con-tra fugarilor lul Mezet. 0 diploma acordata lui Hunyady nispune apol cá in urma succesului biruitorul Voevod arde-lean a fäcut alianta cu cele doul principate romangtI dinvecinatate. Cit de naiv trebuie O. admitem pe acel care afost. totug poreclit Dracut, ca sa credem cd el s'a grabit-sä prirneasca invitatia Sultanului dupa cite facuse ?

Omorul luT Vlad e o grwala a calugarului. Dupa in_-chinarea sa turceasca, Voevodul a fost restabilit pe tron.Dacd s'ar admite data de 1442 pentru prindere, cind sa sefi fäcut restitut'oa ? Innainte de 1444, de sigur, cind Vlad se

i Scrisoarea se aflä In editia Dupont (cSociété de rhistoire de France.)-a Cronicii lui Wavrin, II.

x2C PREFATI

vede iardsT domnind. Atunci n.r trebui sA credem cd TurciT,la rindul lor, era(' asa de naivi, incit sä stabileascä intr'unloc hotaritor, la un pas cdtre provinciile lor, un cm suspect,un iertat pentru vinovdtia de trAdare, si aceasta in aniT cindvitejia lur Hunyady cutremura necontenit impArdtia !

Pe linga Vlad Dracul si TurciT de la 1442, istoricul mo-dern ar trebui sä fie el insusT destul de naiv.

Iar cã aproape aceleasi lucrurf se spun 0 in cronica Bur-gundulur Wavrin, aceasta nu dovedeste O. asemenea lucrurftrebuie crezute. Jean de Wavrin scrie tArziti istoria luptelordunarene, dupd spusele nepotuluT sAii Valerand, care de si-gur cä nu-sT luase note, cind, in 1445, naviga pe DunAreluptindu-se cu Turcii. De altmintrelea, aceastei povestire eplinä de greselT si neconsecvente, si e infloritä de imaginatiede la un cal:at pänä la altul. Domnul ar fi avut un singurfin, in vristd de 13-14 anT si TurciT ar fi lasat taxa in voia luT.Vlad avea treT ET : doT, Vlad si Radu, erati la Turd din1436 macar, ostatecT. Cel maT mare, Mircea, poate va fi fost intarA. Dar nu luT i-ar fi dat Sultanul mostenirea parinteasca L....

Ar fi fost 100.000 TurciT beglerbeguluT si ar fi cAzut80.000 ! La intoarcere, capul luT Sehabeddin ar fi plait in-fringerea, si pe acest PasA I-am gasit in viata la 1443, desi mazil. Locul de beglerbeg ar fi fost suprimat, ceia ce eabsurd. Un .1(CaragabI. (Caragea-beg) at fi. succedat de faptfarA. titlu invinsului, si nicT vorbd nu e de un Pasá cuacest nume pAnA in 1444

Tot ce urmeazd asupra Ungurilor : calitatea de guvernatoracordatä prin anticipatie luT Hunyady, incoronarea luT Vladislavde Polonia ca rege ungur strAmutatA de la 1440 la 1442,asistenta unor Romini la dicta, totul e fals. Abia dela misi-unea luT Karystino in Apus incep,,icT si colo, stiff utilisabile.

TotusT ceva a trebuit sä se intimple in vara anuluT1442 pentru a face ca Vlad sä se cdiascA de schimbarea a

1 Bertrandon de la Brocquière (ed. Ch. Schéfer) mentioneazg. In 1433 PX.Xgentilzhommes de Walaquie, lesquelz estoient ostages pour ledit pays de Wa-laquiep (p. 590).

PREFATA XXI

la fatä. Dar nu va fi fost alt ceva decit inchiderea celor cloTprincipi ce stAteati, in Turcia ca ostatecT. Tinereta kr sifrtsmuseta luT Radu, unul din eT, vor fi oprit hiarea de mAsurlmai aspre in potriva lor.

XL in 1443, cronica sirbeascd mentioneazd ciocnirea, de la3 Novembre, a luT Hunyady si a DespotuluT Gheorghe Bran-covicT cu Turcii, fdra. a pomeni o participare a Rominilor lalupta de la Zlatita. Data e insä a luptel de linga Nis.

TotusT MuntenT ati luat parte la «lunga campanie». in Iu-lie, cind era vorba sA porneasca ostile, cardinalul de Sant'Angelo, legat pontificaL ponienete, intre ceT ce se vor reunicu eroul Hunyady, si pe «Voevodul básdrabesc» cu 20.000de oamenil.

Dupa Wavrin, Vlad ar fi fost liberat din Galipoli maT tAr-,ziu, dupa pierderile Turcilor, si ar fi eistigat tronul in schim-bul unor indatorid. Dar Domnul muntean era, cum am vAzut,Vlad Dracul si nu un presupus Dan Voevod si el isTva fi trimis contingentul. De un ajutor muntean nu vorbeste,ce e dreptul, Hunyady, in cunoscuta-T scrisoare din 8 No-vembre 1443, dar aceasta nu enumerd decit fortele dusma-nilor. Fusese chiar propusA de Iulian Cesarini, legatul, caleaprin Tara-Romaneasca pentru expeditie, si vedem pe cance-lariul BoemieT recomandind-o. Si in Octombre credeau Ra-gusaniT cA regele ar putea sA fie acolo.

XII. in 1444, lupta de la Varna, fArA mentiunea concur-suluT romAnese.

Ajutorul muntean a fost condus acest punct e acumstabilit de insusf Vlad Dracul. La 7 August, treI zile dupdproclamatia prin care regele Vladislav declara cA incepe ia-rAsT rAzboiul, Domnul era la Tirgoviste i intAria tratatulde cornert incheiat odinioarl de «Mircea Voevod rAposatul,parintele nostru», si reinnoit acum, din parte-T, de «domnulThan de Hunyad, Voevodul ardelean»2.

Cfonicile citate mai sus 0 aceia din Acte p fragmente, III, p.2 Copiile citate.

ii.

XXII PREFATA

Peste putin, expelitia incepu. Vlad o urma, reunindu-sela Nicopol, cu maT multe mil de soldati, si se lupta vitejestela Varna, nu fard sl .se ;IndeascA, el sau teraniT saT, inrindul intliti la prada turceascA, din care ni se spune ca. se-indulcise din bielsug la 1442 1

MeritA sA. fie semnalate insA dou1 locurT din cronicile ye-netiene inedite. Cel d'inaiii vorbeste de pregatirile de trecerela Nicopol (trecerea grosuluT armatel se fAcu la Orsova insA) ;

Nota per memorja chelj che xe ad pervegnir per honor dj chris-tianj, chome lo exserzito di christianj e gera andadj per pasar laDanoja, adj xvid de setenbrio i se mese tuti in ponto e aprexe[n]tasesuxo la riva dela Donoja, ad uno logo che se quiamava . .. (sic), chexe per mezo Nicho(sto)polj ; dove li aveva fato far una grandi-nisima quantitade de navilj d'ogni sorta. E, siando apariade tutechose che lj feva de mestier, chon el nome de spirito santo, li semese a pasar; dove lit li ft5 al'incontro molti Turquj; e qul di fo mortiasaisisimi da una parte e dal altra. Pur ale perfin el re de Ongar iacon li soj christianj vigoroxamente hodenne la soa intenzion, zo&

qul pasa tutj. E, adj xxij del dito mexe, tutj fono pasadj, e veneconquistando tuto el piaxe, e in fina quelo .zorno haveva abudo tregrosi luogi. E vit seguando la vitorja. Pregando Idm che sia semper conloro. E quelo segira, di tempo in tempo jo ve ne faro nota. Nota chela zente cristiana ft:, persona xxo e holtra.

(Cronica F s6o din Dresda.)

Poate a e vorba aicT de trecerea Rominilor, cari luard,cum s'a vAzut, acest 'drum al NicopoleT.

in alt pasagiu, ce am publicat innainte 2, ni se descrie olupta la Dundre, pentru o cetate, care, la prima vedere, nuse poate identifica. As pune-o bucuros si pe aceasta in samaluptätorilor nostri, pentru cd de vre-o ciocnire la Dundre aostilor regale cu Tura nu stie nicl un izvor. Dar in realitatee vorba de lucruri petrecute in 1445, cind, in adevar, inSeptembre, esepte coral:AI., cu legatul si capitanul burgund,Wavrin, eraii pe Dunfire, atacind cetatile turcestf.

XIII. Se spune cA dupa luptä Vlad Dracul ar fi oprit in calepe loan Corvin si nu i-ar fi dat drumul decit cu sila si el de

1 L.f. KOhler, Die Sclilachten von Nikopolis und Varna, Bresslan, 1882.2 Ade fi fragm., 1. c.

PREFATA XXIII

aid ar fi resultat intre cei doT oamenT o dusmAnie care nuse mintui decit prin moartea cella mai slab. Aceasta o a-firma Chalkokondylas, un scriitor bine informat despre noT,si Thusicz, jar, cu oare-care modificare, Dlugosz, dupA careHunyady ar fi fost oprit de gal slip (aT luT Vlad) 5i liberatcu cinste de Voevod.

SA vedem ce argumente aduce Bizantinul.Vlad ar fi fost furios pe Hunyady cA ta prädat in cale

cetdcde, Dar stim prin cel mai bun povestitor al campanieT,.AndreT de Palatio ', O. UnguriT n'au trecut prin Tara-Roma-neascI 5i cd s'aii intilnit numaT la Nicopbl cu Vlad.

Hunyady ar fi Pit pe Domn cä tine cu Turcil, si ar fifost o mare ceartA intre dinsiT. Si Palatio afirmA cA la Ni-copol Vlad s'ar fi dezvinovalit pentru cA se inchinase Tur-cilor, prin frica de acestia si lipsa de ajutor din Ungaria.Dar de o asemenea inchinare si de o puttare favorabild Tur-cilor a lui Vlad in 1442-4 nu e nicT o dovadl. Din potrivA,in 1442 el se declarase nu se poate mai lAmurit pen tru crestinT

Dar sA ne maT oprim asupra lucruluT.Palatio nu spune nimic de prindere, ci aratá cA ail scApat

bine numaT aceia pe cari i-au cAlAuzit MunteniT 8.In Maiii 1445, Hunyady, vorbind Papel despre catastrofa

de la Varna, acusa: pe dinastiT vecinT, ai TeriT-Romanesti,MoldoveT, Serbiei, etc., el 1-ati indemnat la luptä fard a-I spri-jini. Dar el nu zice nimic despre oprirea sa de Vlad. Pecind in 1448, arestat de Despotul sirbesc Gheorghe Branco-vie!, el nu s'a sfiit sä proclame public lipsa de credinV1 sinerecunostinVa acestuia.

Actul de violenta al luT Gheorghe se explica prin faptulea in adevAr cara acestuia fusese prAdatä de cruciatl in cale.Gheorghe se inchinase de fapt Turcilor innainte de campanie.Nimic din aceste motive nu intervine la Vlad.

Corvin se intoarse apoi indatä in Ardeal, si despre el nu

1 Un tratat al lul i In anexa la edivia citata a luI B. de la Brocquière.2 Palatio a fost tiparit i In Lewicki, Codex epistolaris, 11 (in Mon. medii

aevi Poloniae).

XXIV PREFAT.A.

s'a auzit nici un zvon fabulos ca despre ce11alt1 sefi crestin1,Si, in fine, in 1445, Papa scrie direct 1111 Vlad, intrebinddaca nu e la el legatul si indemnindu-1 la lupta t. Ar fi fAcut-odaca, informat, cum trebuia sa fie, de Hunyady, ar fi stiutdespre tradarea Voevodulut?

Exp1ica0a e aceia el s'a strämutat in 1444 ceia ce se in-timpla in 1448, atribuind lui Vlad rolul lui Gheorghe. Nimicma usor decit aceasta pentru cronicad can nu scriudespre lucruri apropiate si imediat dupa sAvirsirea bor.

XIV. S'a pretins dupA Walla de la Varna, multa vreme,cd regele Vladislav ar fi scapat de moarte si s'ar fi refugiatcu cardinalul Iulian care si el, de fapt, murise in lupta,zin pArtile Terii-Romanesth 2. Pentru a-1 cauta acolo porniraprin gurile DunArii, pe la Chilia, prin cursul inferior al riului,pe la Braila, cloud din cordbille trimise in Orient, pentrutriumful credintii, de ducele Burgundiei.

Un sol fu expediat in Ungaria, si se lua o intelegere cubaronif ramas1 fAra stApin si cu Vlad Dracul pentru o expe-difie, pe uscat si pe mare, la Nicopol, dupa strinsul griuluf.Stiff in aceasta privinta se dadura comandantultif flotei, car-dinalul de Venetia, nepotul Papei, si el veni, cu toate pute-rile, aducind cu sine si pe pretendentul turc Saugl. Ca locde intilnire se daduse Braila.

innainte chiar de a sosi flota intreaga, Wavrin, gcapitanuloburgund, merse cu tinarul Mircea-Voda. la Vlad si, fiind acolosi delegati unguri, un tratat se incheiè pe la sfirsitul lui Iulie1445. Se hotAri intaiu un atac in potriva Silistrei, pe careodinioara o darimase Rominil. Stim cä aceasta s'a intimplatin cursul marilor biruinti, din 1423, ale Jul Dan al H-leacontra Turcilor 3.

Sosirea lui Hunyady, la care se trimisese Saugl, fu insazabovitA pAnd in Septembre. Pana atunci flota ramase sa

1 Lewicki, 1. c.

2 V. Notes et extraits, seria I, I.3 Cf. Chilia fi a/a/ea ..416.1 i Notes et extraits, 1. c., la aceasti dal.

PREFATI XXX

facd o expedifte contra cetatilor dunArene, cu ajutorul singural Rominilor. Ea pleca din adapostul de la Br Ana la 16August. Silistra, innaintea cAreia se infAtisä intditi, era foartebine apArata, si gindul de a o ataca fu pArasit.

Cordbiile burgunde pleaca spre Nicopol, urmate de tinArulMircea, pe o luntre. Ele se oprira din noti la Turtucaia, garniso-natä numaf de o surd cinci-zed de Turd. Opt tunuri, cite eraupe corAbif, ajungeau ca sä iea castelul pAtrat i turnul cetati1.Totusi, acesta fiind masiv, numai focul putu sä scoatd, in zivade 30 August, pe apardtori, in fruntea lor cu un subasi. invin-gátoril se luarä la cearth apol pentru cistig, in dauna prinsi-lor, can full. macelAriti. Aceasta nu-i impaca insA, si Voe-vodul, se despArti suparat de comandantul frances, pe cind,pe malul bulgar, Turtucaia ardea in bruma noptif cca untärbune, asa de rosif II eraii zidurile). cEt disoient les com-paignarrs de Pybardie que, pour une nuit Saint Jehan, ilsn'avoient jamais veu plus beau feu. ,

Dupa citeva neplAcerf cu cardinalul, care fusese oprit incale si nu se luptase la Turtucaia, cruciatif si Rominif ple-earl spre Giurgiu, unde credeati iardsi cã ati a face numaicu vre-o tref sute de Turd, pe cind oamenil luf Vlad singurrerati 5.000, cu douA tunuri marl (bombarde). Domnul insus1venise sä vadd cum se iea cetatea, pe care tatAl sãO, adecAMircea, o zidise in insulA.

Tunurile fãcurd aid mai multe daune decit folos. Dar,cind mijlocul de constringere al focului fu intrebuintat, co-mandantul, care era, cum vedem din Cronica venetiand,iaräl fiul vestituld Turacan-bei, se predete lui Vlad Dracul,care lua. ast-fel in stapinire cetatea Giurgiu, cia Georgie,pentru Wavrin, iar, pentru bail, informatorul Venetienilor,Yusia (de unde Tusia). Cu acest prilej, Vlad ar fi explicataliatilor saf ce usor pot pAtrunde Turcil la dinsul si in Ar-deal prin acest pas intdrit si ce lesne if poate el face a IrAsplati paguba la intors. El asigurase cã nu era piatrA dincetate care sä nu fi costat o piaird de sare pe Mircea

avind Giurgiul, femeile din taxa luf ar lua Tara TurceascAnumai cu fusele.

sici,

XXVI PREFATI

Turcii din cetate se daduse in schimbul asigurarilor celormai sfinte. Dar seful lor ar fi fost acela care prinsese oare-cind pe Vlad ; si, cum se obisnuia in acele timpuri aspre, eifurl uciT, prin trAdare, de tindrul Voevod Mircea, dupl or-dinul «drAcescului) sAti tatA.

Dupl cererea lui Vlad, cdruia-i venise ziva rasplatirir, cres-tinii merserd la Rusciuc. Aid Turcii fug, arzind tot in urmA.Bulgarii, bucurosi de isprdvile coreligionarilor lor, alergarasd se dea in minile Domnului. OtoriV in cale de Turd, in-cunjurati pe un deal, ei furl liberati de Voevod cu 4.000din al sAi. Ei trecurd ctrei zile si trei noptis. , si ar fi fostde sigur 12.000 de oameni). i ziceati cei ce vAzut cA

eraii asa cum sint Tiganii.)Trecind supt bAtaia tunurilor innaintea Nicopold, bin.e apa-

rate, cordbille se oprira la Turnu lturn rotund, incunjuratcu ziduri en maniere de brayesv, ocupat de Turd, ci.r pagublmare a lui Vlad. Aid, la 12 .Septembre, veni trimisql dinUngaria cu vestea cA sosesc Ungurif. Ei si sosird in adevAr,cu Hunyady in fruntea lor.

Expeditia munteanA a guvernatorului, facutd pe uscat, fi-reste, era cunoscutA pAna mai daunazi numai prin scrisoarealuf cAtra. Papl, cu data de 29 Novembre 14451. AmAnunteleasupra ei se pot afla numai din izvorul frances, de o extra-ordinarA bogatie.

Vedem pe Hunyady visitind pe legat i pe Wavrin bolnavde reumatism, incercind a lecui., pe acesta din urml. El par-ticipà la asediul cTurnuluT). Acesta fiind rotund, flacAra seprelinge nutria pe linga el; sfdrimarea apararilor exterioarenu inspAiminta nici ea pe Turd. Asa se pierd in zAdar cinci-sprezece zile si, pentru a nu se zAbovi prea mult campaniaproiectatA, crestinii merg la gura Jiulul, unde asteptail luntrimuntene pentru trecere. 0 oaste turceascd, in cinci cete, ifurmà pe cellalt mal. in cale, Ungaro-Rominii se opriati incimp pentru noapte, chiuind de trei on sara aà l'heureque on sonne les pardons parmy le pays de France) si

1 in Schwandtner, Scriptores, 11 (Scrisorile 1111 Ioan de Zredna)

1-ati

:

PREFATI XXVII

dimineata, si chiar une off noaptea, pentru a speria pe dus-mani si a face sa nu li se departeze calf.

Ab la in sese zile se suirA corabiile ',in susul ape pAna la guraJiuluT, nu farl sa sperie in cale pe Turd prin chluiturile al ca-car s2cret il aflase de curind cruciatif. Aicl vazura. Rahova da-rimatä in 1396, cu desavirsire, de Ungurii lui Sigismund regele.

Ruinele full Intarite cu tunuff si arcasT, cari tinura in locpe vrAjrnas. Timp de «douä zile si &la noptiv trecurA aporostile. Lupta fu oferitA, dar TurciT se retraserk arzind. Hu-nyady-sT aducea aminte de Varna si, observind el n'arenici provisiT, el porunci intoarcerea. Iar aliatilor apuseni lidAdu sfatul caritabil O. plece cit maT lute din Dunare,unde in curind i-ar prinde ghiata si corAblile ar fi arse deTurd. Cruciatif ascultarA, si la 2 Novembre el erati la Con-stantinopol. Fireste cl eT nu se gindirà a se amesteca inafacerile ungurestT, recomandind un print burgund pentrutronul vacant 1.

DecT, in 1445, Domn in Muntenia era tot Vlad Dracul, sifixarea la aceastA data a scoateriT lul prin Hunyady e ogreseala. Schimbarea s'a fAcut numaT dupd citva timp, si inalte imprejurAri decit cum se crede de obiceiti.

XXV. in 1446 totl facurA pace cu Turcii. Burgunza se in..toarserA ; Venetia reinnoi tratatele sale cu Sultanul. Afacerileinterioare ocupaa Ungaria, unde in Iunie Hunyady fu alesformal ca regent. Vlad crezu ca.-I e iertat si luf sa se im-pace cu Turcii, cari faceati pregAtirT, al caror scop nu-1 cu-noastem, in April al acestuT an. El impaca pe Sultan, pro-babil prin darurf.

Ceva care nu e bine lamurit interveni insa in relatilledintre guvernatorul ungur si Voevodul muntean, de vremece Hunyady crezu ca Vlad nu maT poate fi tolerat. Se pareca. Vlad restitui SultanuluT pe Bulgarii ce se refugiase la

1 Cum s'a pretins. V. Fessler, Geschichte von Ungarn, II. Cele povestitede noi se razimi exclusiv pe Cronica lui Wavrin.

XXVIII PREFATI

dinsul ace$tia ar fi «cele patru mil de suflete cre$tine libe-rate de la Turd in rdzboaie anterioare $i pe care, facindpace, le-a dat iar robier», dupa o scrisoare contemporanaDe Craclun in anul 1446 Hunyady nu era la Buda, ci plecasein Ardeal $i Tara-Romaneasca., in lanuar, el se lupth aid cu«rebelul» Coroanei ungure$ti. La 15 ale lunii Inca, se stiaa el e acolo, cá cTara-Romaneasca a fost supusa iara$1 Un-gurilor», cd e un bun inceput, dar ca pentru a-I desavir$imal trebuie Jucru $i presenta personala a biruitorului. Altfels'ar aduce de peste munti o «praecaria pax», $i invinii eraaInca de temut. Ceia ce arata cä la aceasta data Vlad eraInca. via $i se afla in fruntea partisanilor sai.

Dar Corvin nu-I mai voià pe dinsul. El avea cu sine unDomn mai sigur. Sa ne ocup6m de acesta.

Ar fi fost, dupa Chalkokondylas, «Dan fiul lui Basarab» ;dupa ThurOcz, malt Voevod» ; dupa. Dlugosz, un anume«Stanciub. Istoricii no$tri se $tie ca. au facut din el un «Danal III1ea», admi's de toata lumea..I se atribuia chiar o Dom-nie anterioard, care am vazut ca. nu se dovedesteprin nimic.

insa nici un document de la acest Dan nu s'a pastrat.in 1448, la 31 Octombre, ca Domn se constata un Vlad,care scrie Brasovenilor, in timpul lipsei lui Hunyady, atunciin lupta cu Turcii 2

Acest Vlad e «Vladislav, fiul lui Dan», $i se admite cAel ar fi fost mo$tenitorul lui «Dan al IIIlea), atunci in lagd-rul unguresc. Fiul ar fi administrat tara in lipsa tatalui.

Dar tonul scrisorii e al unui de-sine-stapinitor. Vlad, che-mat la o sfatuire in Ardeal, refusa, pana la intoarcerea dinrdzboiu, nu a tatalui sau, ci a luf Hunyady. El descrie scurt$i energic lupta de la Cossovo, $i, iarai, e vorba de Hu-nyady, dar nu de tatd. «Dubiurn est de vita ipsius», spuneel de viata lui Hunyady, iar de viata tatalui sau n'are nicio grijA. Revenind guvernatorul, spune Vlad, «vom face»

I In Schwandtuer, II ; scrisorile citate, 15 Ianuar 1447.2 Copiile citate. Analisaa In I. Bogdan, Vlad repti, pp. 67-8.

:

PREFA TA XXIX

adecl ez (pace cu dinsu6. Nu scrie asa un ispravnic deScaun,

Deci Vlad era Domnul din 1448. Ce loc amine pentruDan ? Cine 1-a scos? Cind a murit ? Cum ? Nici un aspuns.

Un «Dan fiul luT Basarab» nu se poate, Basarab fiind numede botez, si singurul Basarab ce s'ar putea presupune c5.trAia pe atunci, fiind cu totul tinAr. Se poate insA «fiullui Dana, i acesta ar fi Vladislav, care nu uita sä pome-neascl numele tatalur sAu.

Mai e o greutate insä. Thurócz spun e cà, venind asupraluT Vlad Dracul, Hunyady prinse pe acesta si pe fiul sAti ;Mircea, cari, cum stim pe mai multe cal, furd tAiati la Tir-son Si adauge : «FiuluT aposatuluT Dan Voevod i-au scosochiT2,. Si Dlugosz afirma i el cl pe Stanchf-Dan, «pe careavea de gind a-1 face Domn, 1-a orbit».

E o saradA curatA. Ce cAuta «fiul lui Dam> notati : fizellui Dan la Curtea dusmanului famine sale : la Vlad Dra-cul Sail, dac1-1 adusese Corvin, de ce sd-T scoatä ochii ?Si, dacA i-a scos ochil hei, pe eine a pus Domn, pe altul ?5i, mai sint exemple de scoaterea ochilor in Ungaria seco-lulu! al XVlea ?

A fost insä yorba aid de «loano (1w) fiul lui DanciulVoevod, care rAtAcia in peninsula balcanicA la inceputul se-colului al XVlea. Acesta, ni se afirmA, era orb.

Dan Voevod din 1429, ni spune Cronologia tabelaa, aavut «doT feciorT, pe Danciul i Basarablv. Basarab de pevremea luT Stefan-cel-Mare era fiul luT Dan al IIlea.

Aceasta pe la 1470-80 e vremea cind se manifestAfiii acestui Domn mort tinär, probabil. Vladislav Dan si fra-tele luT, Dan, amin decT sl fie fill luT Iw Dan orbul, fiul luT Dan'

1 in documentele din Brasov tiparite de Miletici In Sbornicul bulgar,slut mai multe scrisori atribuite lui Dan al tII1. Aceia de la (Dan fiul luiDan Marele-Voevoth, mentionind pc cfmparatul reges (Sigibmund) e de laal Weft. Aceia In care se presinta plingeri contra lui Dracul si aceia In careDan iea titlul de C4sSirrtui (cf. Bogdan, Vlad Ttpef, p. 70, n. Ant de

la petendentul Dan, omorit de Tepes (v. articolul mien asupra acestuia, inConvorbirt literare pe 7901).

f

XIII,

1)

x PREFATA

xv.i. Au luat parte Rominii la lupta de la Cossovo din 144g,in care cum spun, dind ziva, i cronicile sirbe0T a fostinvins marele Hunyady ? Bizantinii afirma lucrul, mentionindpe Dan i numarul trupelor

Hunyady nu pomenete nimic despre Munteni, cari n'aadat decit poate vre-un contingent fail insemnätate. Am vd-zut cum Vladislav, Domnul real din 1448, considera expe-ditia ca un lucru cu totul strain de dinsul. i aceasta intr'oscrisoare care Brawvenii lui Hunyady, nu intr'o indrepta-tire catre Turci.

Dar iata cd, in cronicile turce01 chiar, la Ne§ri, se vor-be0e de un atac muntean in 1448, innaintea luptei decisive :

De ceialaltd parte, Valahii, cari eraii cu UnguriT, facut planuls'a treaci Dunarea si sa prade cu fuc i sabie Tinutul Nicopolei. DarPasii acelor margini: Mehmed-bcg, fiul lui Firuz-beg, i Hasan-beg,altil, luind cu sine citeva mil de achingli, aii plecat s alungerat 0 si Thaprastie pe Valalii; care plan reusindu-li bine, crestinil ailfost impiastiati si all suferit o mare Infringere.

tnsa povestirea se aplica la alt ceva. Examinind-o bine,se vede ea ea cautã a traduce pe turcete realitatea expe-dicier de pe Dunäre, din 1445.

Rolul luT Vladislav in razboiul turco-unguresc fu altul : elnegociè pacea i fu cuprins intr'insa.

XVII. Expeditia lui Mohammed al II-lea contra lui Tepq eea pomenitä in analele sirbeW, i se inseamnd inlocuireaVoevodului revoltat prin fratele saa credincios Radu.

Una din cele mai iiechi cronici turceW, anonimul de la1486, povestete lucrul astfel :

Dupa aceia Sultanul Mohammed a Malt expeditie In potriva Teril-Romänesti si a ajuns pana la Dunare. Dracul-Oglu Kazikli, necutezindsi se masoare pe faca cu Sultanul Mohammed, a pranuit un atac denoapte, dar a fost batut si a fugit. Fiindu-1 ostirea din noil batutii, aramas singur i, parasindu-sl tara, s'a dus In Ungaria. Dar regele Un-gariel a ucib pe Kazikli Voevod. Dupa. aceasta Sultanul Mohammeda pus Donau al Muntenilor pe fratele lui Kazikli.

luL

51

--

si-a5

IIInd&

PREFATA XXXII

Ne oprim puctn aid pentru a discuta cunoscuta scrisoarecare a fost causa intemniOriT luT Tepes refugiat la regeleUngarieT. ..Iatä- IntAiU cuprinsul 1 :

Itnperatonim imperatori et dominorum domino qui sub sole sunt,magno admirato et magno Sultano Mahumeti, in omnibus fortunatoloannes Voivoda et dominus Valachiae humilem subiectionem. Servu .ego magni imperii tui, certiorem te facio me hodie ad terram meamproficisci cum exercitu, et confido in Deo obtenturum me illam, nisi tuopraepediar imperio. Ideo Magnitudinem Tuam supplex oro ne meum erro-rem et peccatum magnum meum inspicias, quoniam imprudenter in tepeccavi et malum fed in terra tua, sed misereatur mei tua dementiaatque indulgeat ut legatos ad te mittere possim. Mihi nota est omnistransylvana regio et omnis Hungaria et conditiones locorum rcrumquecalleo. Si placuerit imperii tui Magnitudini, possum pro redcmptione de-licti mei totam regionem transylvanam tuis manibus tradere. Cuius pos-sessionem adeptus, poteris omnem Hungariam Tuae potestati subiicerc.Legati mei plura ad te deferent. Ego, quoad vixero, tuus ero incon-cussae fidei servus. Deus magni imperii tui multos faciat annos. Scriptumin Rothe], VD° idus novembris 1462. Fuerunt et aliac binae litterac,aiusdem fere sententiae: unae ad Bassam, alterae ad Thoenonae [Molda-viae] dominum, ut pro se intercederent apud Magnum Imperatorem.

Se spune si aceia cA scrisoarea a fost tradusA in latinestedin bulgareste.

SA-T vedem acum sensul.La i i lulie Sultanul era in Adrianopol, iar flota nu i se

intoarse de la Chilia decit mai tarzia. Sultanul cinstalase,pe Radu, fratele lui Vlad, numaT de formA, cad locuitoriiteriT nu se vedeati nicAirl. Bailul scrie : eMohammed a läsatpe la hotarele %ern' (circa i confini) pe fratele lui Dracul cuciteva cete de Turd, pentru ca sä ispiteasca pe Munteni casA lase pe Dracut si sA vie la cestAlaltx.

Se auzi in Iulie cã Radu ar fi fost prins de Vlad si trasin tapA cu aproape 4.000 de Turd». Vestea porni de laConstantinopol, ajunse Ia Venetia si se rAspindi pretutindeni 2.

Dar era o zädarnicA inselare a crestinilor, si lucrurile stA-teati altfel. Radu izbuti a pune mina pe familfile boierilor

Commentarii, ed. din 1614, pp. 296-7. Despre aminuntele ce se dau acoloasupra vietil i cruzimil lui Tepef, voiü vorbi aiurea.

2 Cf. Chilia fl Cetatea Alba, unde se daii izvoarele ; Acte # fragmente, 111.

XXXII PREPATA

adapostite undeva pe la munte. Pe de altä parte, poate inurma unei ciocniri cu Stefan, oastea rAmasä cu Vlad se int-prd,stie. Acesta e cuvintul : cdispercio Velladb, spune unizvor contemporanl.

Stirea aceasta sosi la Caffa abia la 21 August, multävreme dupä ce plecase Sultanul, si chiar flota. Iar la 19 scufflui Vlad, probabil instiintati cä nu mai represina pe nimeni,plecaii din oras.

Deci, atunci Domnul f6xä noroc trecu muntii in Ungaria.

De aici avea drept sA astepte ajutor. Regele veni in Ar-deal ; la 17 Septembre, el era la Turda. Planul sdil era säfacä o mare expeditie in principate, de care sal se asigure.in locul lui Radu s'ar fi intors Vlad, iar alt aliat turcesc,Stefan al MoldoveT, ar fi fost scos in folosul lui Petru Aron,predecesorul sáti. Vedem in adevár cä Matei ii cere delaVoevodul Ardealului in 1462.

La 20 Novembre, regele era In Bras.ov si se pregatia, de.sigur, sä treac 6. muntil pentru a pune iarAsi in Scaun peVlad. Acesta din urma plea impreunä cu avangarda, pe careo comandà cineva impAcat de curind cu Matei, Giskra, te-mutul sef de bande2.

La 26 Novembre insä, Tommasi, ambasadorul venetian,care se afla in lagar, trimitea acum guvernului sag vesteacä Dracul a fost oprit (casus retentz'onis Dragulz), i regeleadaugea o scrisoare a sa, cuprinzind, pe linga l6muriri inaceastä privintà, fära indoiald si scrisoarea de trädare a luiVlad. Ea fu comunicath. si Papel, pe atunci Piii al IV', inmemoriile cdruia, redactate mai tArzia, ni s'a si pastrat. Iar,la 15 Ianuar 1463, Venetia multämia lui Mate pentru scrisorile in care i se comunica acest infestus casus al «Domnu-luT de odinioard al Terii-RomAnesti, care a incercat sä facäo astfel de crimä in potriva persoanei regale si a regatuldb2,

Socotelile Caffel, In Acte fi fragmente,2 Cf. Fessler, Gesch. v. Ungarn, Hurmuzaki, II 0 ; cronica austriacl

din MUnchen, in Bogdan, Vlad Tepes.3 Acta extera, la aceasfl datL

' III.112

PREFATA

Se poate spune in ce imprejurari a fost scrisa, expesliata$i prinsä scrisoarea ? Credem ca da. «Rothelo, de unde edatata, este aRochel, Rucheh, curn se nume$te si in cores-pondenta brapveana. Rucdrul. AzT plec in taxa mea cuoastear., spune Vlad, i aceasta se potriveste cu presenta sala pasul de trecere.

Data de 7 Novembre a scrisoril e $i ea potrivitã cu iz-voarele i, ca $i stilul, se poate aduce in sprijinul netagadui-tei autenticitaff a misiver.

Vlad venia cu Ungurii, dar el $tia bine cä numaT cu diniinu poate sà ramiie.. In lumea turceasca se minpa mult $i sepritniaa multe minciuni, pang la ceasul potrivit pentru raz-bunare. Invinsul din Iunie se facu a uita intreaga campaniecare-T zdrobise tronul, $i el vorbe$te numai, cerind iertare,despre pradaciunile ce facuse in aniT precedentr. Si, ca sainduplece $i mai mult pe Sultan, if fagaduia sa-1 calauzeascain Ardeal, ca odinioara Vlad Dracul pe Murad.

Daca scrisoarea ar fi mers unde trebuia, Vlad ar fi 'dom-nit in lini$te despre toate partile. Dar era fratele sàu Radupe aproape, si erau Sash', can incheiase inca din August opace cu noul Domn J. Cineva prinse scrisoarea si o daduregeluT. Acesta intrerupse imediat expeditia, $i trimise luTGiskra porunca de a opri pe Vlad $1 de a-1 trimite la Buda,unde sa se pocaiasca in temni0.

XVIII. Cronica sirbeasca inseamnd la anul I472 moartea luiRadu-cel-Frumos. Apoi. o campanie färA succes a lui Mehmed-Pasa in potriva lui Stefan-Voda, in acela$T an 1472. Dupaaceasta, luptele in Albania ale beglerbeguluT, pe care totatuncT, in 1474, 1-ar fi bätut i ucis Voevodul moldovean.0 iarna asprä. Apoi, in I474. Inca, ucidetea luT eTepe$Vlach de care cBasarab». in sfirsit, campania din 1475 $1.lupta de la Racova.

1 SCum Illustri principe Raclul, nunc yaivoda partium transalpinarum.COpii de documente brarvene la Ac. Rom.

63473. Vol. III.

XXXIII

XXXLV PREFATA

SI vedem ce e adevärat si ce e fals in aceastA incur-cdturA.

Un timp, Radu träi in bune relatiT cu Ungurii. in 1463,Februar, el da tiri in Ardeal despre pregatirile Turcilorcontra acesteT provinciT. In Chilia luT stäteail probabil IncaUnguriT adu0' de loan Corvin, tatAl regeluf Mater.

Dar in 1465 cetatea fu cuceritA de Stefan-cel-Mare, care,innainte de a face acest pas, se inchinase Polonilor.

Aceasta insemna lupta cu Ungurir. Ea nu se intimpra Incain 1466, dud vedem in Septembre pe Turd, supt vestitulsangeac All-beg, apárind la Vidin, cu 10.000 de oameni.Dar regele putu sA treacI in Moldova la 1467, pentru afi invins si gonit.

in 1468, din Suceava, totT boierii MoldoveT, asa cum iTgasirn si aiurea, scriti Brasovenilor, la 27 Iu lie, trimitind ladinsii pe un anume Inas, cAruia spuie ce doresc, intoatà increderea. Era, probabil, vorba de negocierT de pace'.

Iar aceastA pace nu se incheiè decit foarte tArziu. Abiaera vorba de dinsa in acest an 1468, cind se zvonia in pri-mavara de pregairea uneT nAvAliff turcestI si se numia chiaracela care ar fi sl-T stea in frunte : All-beg, blestemul dumne-zeiesc asupra terilor vecine.TurciT nu par sl fi venit insA, niclieff. Dar in anul ur-

mdtor, 1469, lupta izbucni intre Moldova polona si Tara-RomAneascA inchinatA Ungurilor, cafi o sprijiniati mar multdecit chiar Sultanul. La 10 Mart se stia in Ardeal cd ceidoT Domni se gatesc cu ostile,. in Februar insa, la inceput,Radu era la Bucuresti, si nu spunea nimic de asa ceva.iardsT, in Novembre, Vornicul Neagu nu spune nimic desprece s'ar fi intimplat.

E de crezut cA, deocamdatd, dusmaniT se tinurd numaT lapregAtirl si amenintArT.

Dar la 27 Februar 1470 se mentioneaa. de Cronica mol-doveneasa luarea BrAilei, care fu distrusä. A doua zi-1 gä-

Tot ce s'a spus p5n 5. aici se razinia pe copiile de cidcumente ardelene,tn Bibl. Ac. Rom.

s6.-T

Si

PREFATA XX XV

sim pe Radu la BuzAu, plingindu-se Brasovenilor cA vindarme ILA Stefan.

Radu va fi fost acela care a indemnat pe Tatari in po-triva MoldoveT, in vara aceluiasi an, cea d'intliti nAvAlire.a lor. Dar ostile nu se intilnirA incd in cimp deschis.

in 1471, primAvara aduce pe Stefan. Acum se dal o luptA,la Sod, in ziva de 7 Martie. Radu e bAtut ; I se iea sceptrul ;i se prind boierii, din cari nurnai doi sint iertatif. FugarulchiamA pe Turd. si-T vedem veniti in larA. El inthreste ocetate la hotare, CrAciuna, si Stefan e silit a cere mijlocireaPolonilor '.

Acuma Domnul Moldovei se gindia la stabilirea until omal sAti in Scaunul muntean, si-1 si avea la indäminA, pe Ba-sarab, fiul luT Dan, cdruia i se ddclea porecla de LaiotA,insA numaT de dusmanT. El trAise si in Ardeal, pe la Sighi-soara, cu fiul care-T purta numele2.

in vre-o zi de primdvarA din 1472, vedem pe Radu «in ta-Mid», asteptind. El scrie Brasovenilor, «intr'o Duminecd). Ceface regele? S'a impAcat cu Casimir din Polonia (Nu incl, MariaTa !) ? E la rege «fratele Pongracz, Voevodul Ardealului, ?cSi, mai ales, ce face Stefan, dusmanul nostru, si Laiotd? Totweati sA vie cu oaste O. prade sara noastrA ?) ii mai datidijmA (ca O. nu-1 prdde si pe dinsii) Secuil din ScauneleOdorhelulul si Cicului ? cSi sl-mi mai spuneti despre Secuiicelor douA Scaune, adecd Odorheiul si Cicul, precum si.din alte Scaune, dacA aii dat dijma oamenilor cAtre dusma-nul nostru, in ce parte-T va duce3?

1 Crunicile Moldova.1 Scriboare fail data, intre copiile de documente ardelene din Bibl. Ac.

Rom.3 sEx castro tbabor ... Frater Pongracz Vaivoda transilvanus ... Item etiam

-de statu Stephani Vaivcdm hostili nostro et de Layota, si voluerint exerci-tuali venire ad desolandum regni nostri ... Tum etiam de Siculis duorum sedis

videlicet Odwarhel et Cykh, item etiam de aliis sedibus, si decimam homi-nes suorum dederunt hosti nostro, qua parte N oluer int eisdem transferre. ,Documentele ardelene citate.

XXX VI PREPA TA

in neputinta de a se apara a lui Mate, ocupat aiurea cuPodiebrad al Boemiei, cu Casimir, Stefan ajunsese pe tä-cntele stApinul de fapt al Secuilor. Si se stie cum, nefiindel Inca pe deplin impAcat cu regele, ei II ajutau in 1475 lalupta dela Podul innalt, adevArat insl CA si cu stireaacestuia.

In 1472 n'a fost vre-o ciocnire cu Radu. Si nici in prima-vara urm Ato are.

Dar catastrofa lui Radu se intimplà in acest an, 1473. Cro-nica Moldovei e foarte imbielsugatA si precisA. La 8 Novembrese impart steagurile la Milcov, care era acum al lid .,S'tefan.

La 18 incepe lupta la cCursul Apeib. in noaptea de 20 toc-mai fuge Radii in Cetatea Dimbovitei, in «Scaunul ,

Bucurestii. La 23 Stefan ajunge aici: Radu fuge din nou.A doua zi cetatea cade, si biruitorul iea averile fugatului sifamilia acestuia : Doamna, Domnita. La 25, intorsul spre Su-ceava.

Radu se duse la «Turth, la Giurgiu adecA, pe drumuldrept ce ducea acolo. Trebui o lunä ca din ceatile vecinesl se adune citi trebuiati ca sA-1. restituie : in ajunul CrAciu-nului insä, Basarab nu se mai gasia in Bucuresti, ci fugiaspre Moldova, cu Turd dupd dinsul. in sara anului nou,dustnanul ajunsese pang. la Birlad i azapii porniau in sus,arzind cu foc tam acelui ce provocase pe Sultan 1.

Radu rAmase el Domn, dupl campanie ? Nu mai avem nicio dovadl despre aceasta. Nici un 'document de la el, nici omentiune despre el. Ni aducem atunci aminte de mentiuneacronicii sirbesti cA el a murit in c1472v.

Basarab se intoarse atund in Bucuresti, dar el se supuseTurcilor. in 1474,1yestia se luptati in Asia, tu Uzun Hasan,si el merse acolo. Acum el devenia dusmanul.

Cu Ungurii nu se impacase pe deplin Stefan la aceasta.data. Se stia insa de pe la inceputul WI 1474 ca. beglerbegul,

1 Cronicile Moldova.5 Croniat italian'a, in Chilia 1i Cetatea AI61

sü

PREFATA XXXVII

ce lupta in Albania, va veni asupra MoldoveT. Ardealulera amenintat deci. 0 intelegere se va fi acut intre Voevodulmoldovean i Voevodul ArdealuluT Stefan Báthory. Vechi.ulduvnan veni intliii la MuntenT. La i-iii Octombre, el iea cetateaTeleajenuluT i o arde, Bathory se coboard in tard, dart de-ocamdatd, la 5 ale lunii, e bdtut. Cronica Moldover pome-nete lupta Ungurilor cu Muntenii i adauge cá in fruntea.Ungurilor se gdsia Tepelu§. Acesta era Basarab cel Tindr,fiul Domnului muntean, i el trebuie sä fi rdmas in Ardeal.(rSi au fost bdtuti UnguriTo) in schimb, la 20 ale lunif «ailbdtut i pe Basarab», adecd Ungurii 1.

Dar Turcii, cari se gdtiaii sà se arunce asupra lui Stefan,venird atunci. ET ocupard toatd Tara-Rollin-leased i o inn',rill. Domnul MoldoveT se refugie in smircurile pddurcase dela VasluT, unde se intdri. Aid il gdsim in Novembre.

Laiot lud parte la lupta din 1475, in care Stefan izbuti sdinvingd pe Turd. La 11 Iulie era la Tirgovite, in Scaun 2 Elveni in Moldova §i in 1476, cad biruitorul n'avu tirnp OAscoatd. Dupá aceasta insd ii sosi i luT ceasul de pedeapsd:Unguri §i Moldoveni impreund if intrara in tara, cucerird Tir-govitea, ridicind acolo un castel, §i venird la Bucure§ti. Inziva de Crdciun pircgabul noului Vlad-Vodd, Tepes, puteasä anunte cucerirea cetAtii.

La 5 Ianuar 1477 insd, Stefan era cuprins de grijd pentrusoarta luT Tepes. Auzise, de bund samd, cd TurciT, intorcin-du-se, il ucisese, dind iard§T Domnia luT Basarab. El intrebadin Hirldii, ce se tie a despre Maria Sa Vlad, fratele nostru,in Tara-Romaneasca) i bdnuia ceva rdu B.

XIX. Basarab rdindsese deci, dar nu pentru mult timp. Inprimdvara sau vara anului 1477 il gdsim la Flore.51i, recunoscutIndatA de Unguri. Dar in 1479 Domn era fiul luT, Basarab

I Acele1 crowd.2 Miletici, Documentele din Bra.,..ov (Shornicul bulgar, mu), p. 81.2 COpii de documente ardelene; la Ac. Rom. : aDe facto magnifici Ladislai,

fratris nostri, in Magna \Valachya..., aliquod malum..

XXXVIII PREFATA

cel Tinar, iar tatal pribegià in Ardeal. A$ admite cd el fuscos de Turd, cari navAlird in acest an peste munti intr'ovestita expeditie. La jumitatea lui August, guvernul Ardea-lului se ingrijia «dacA sint TOO' in partile muntene $1 dacABasarab are ceva oastev i. Tindrul Basasab merse cu dinsii inoacest razboiti, dar, cind el se mintui prin victoria crestinilor,nu se clAdu Scaunul innapoi batrinului. El fu insärcinat sA. apereSibiiul de cetele pradftoare, $i se poruncia hotarit orAsenilnrO. nu-1 ajute in ginClurile de Domnie ce ar putea 51 alba.il veclem pe dinsul insusi vorbind de invasia ce pregateste«Tepelup. 2. Fugind din Scaun, el luase cu sine pe sotia aces-tui fia al slit. Muri prin 1480, cad in acest an se pomeneste,cAtre sfluit, de «Rominii $i o$tenil raposatului Basarab celBAtrin, cari staii fail nici o treabä in partile Ardealuluit, 3.

Domnia JO Basarab cel Tinar se intinde intre campaniadin 1479 $i moartea Sultanului Mohammed.

DacA acesta ar mai fi trait, ar fi trecut vreme mai putindOnä la sfarImarea Ungariei $i supunerea desavir$ita a tell-lor dundrene. CeT amenintati de peire vor fi aflat Cu o nes-pusA bucurie sfir$itul cuceritorului Constantinopolei.

incl din 1481 auzim iarl$i numele unui pretendent ada-postit de multA vreme in Ungaria, Vlad, fiul lui Vlad Dracul$i fratele, de la alta mamA, al lui Tepe$. Sail, mar bine,Vlad 1-a fost numele Dotnnesc, cAci nu putem sti ace! pecare 1-a purtat mai innainte, cind i se zice numai Calugdrul.E un fapt insa cA era un al nelegitim.

Basarab Tepelu$ voi sA-$I omoare concurentul, dar acestaera sortit sA-1 invingA. Preväzind ce-1 asteaptA, el chemaTurd in ajutor, $i ace$tia venirA Inca din timpul iernii : re-gele Mate! se temu pentru Ardeal, iar Stefan pentru China.

Poate cA s'ar fi intimplat una sari alta dacA ar fi trait Sul-tanul : sangeacii dundreni nu puteati sta multa vreme degeaba.

I ibid.2 Ibid.$ Ibid. : e Walachy et gentes quondam Bozorab Maioris in partibus vestris

otiosi sunt 3,

PREFATA. XXXIX

Dar la 3 Maiii Mohammed ti incheia zilele glorioase, si abiala 20 sOsia urmasul sAii in Constantinopol.

Pe atunci se si pusese in miscare ostile luT Stefan si aleomonirnuluT säü, Voevodul Ardealului. Pe la zo Iunie ele segasiaii in Muntenia, in sesul RimnicuIdi Sarat. VoevodulMoldovel comanda in persoand expeditia. El invinse, ca tot-deauna cind n'avea innaintea sa osti strivitor de numeroase.Turcii si MunteniT furä zdrobiti, si TepeIu lu. fuga, avindabia citiva tovarAsi de nenorocire pe linga dinsul. Lupta seciao:1u la 8 Iulie, intr'o Dumineca.

Expeditia e povestita de cronici, amintita de inscriptiapusä de invingator in biserica comemorativa' si descrisa cuamAnunte intr'o scrisoare a regelui MateT, unul din manifes-tele pe care obisnuia sä le trimeatä in lume, chiar cind altcineva ii cistiga o victorie.

Scrisoarea aceasta se poate apropia de doua, scrisoff a-dresate rudelor sale din Modena de regina Beatricea a Un-gariei 2. E vorba in ele de o intilnire a lul Stefan cu Basarab,dintre cari cel d'intaiu avea la 60.0oo de Moldoveni si Ungurf.,iar al doilea 20.000 de Turd si Munteni Neprevazatorul Basa-rab ar fi atacat intaiu. Dar neprevederea-i se dovedi indatd, cindpierdu 8.0oo dintre aT sal i scapd abia cu apatru oamenl».

Dar Beatricea ar fi scriind la 9 Iulie 1480, si lupta de laRimnic se dete la 8 Iulie 1481. Sint dolia date de indreptat,dintre care, tiindu-se sama ca. / se scria la sfirsit j si ca uncol:0st putea sä uite usor acest j, una se poate indrepta lesne.Pentru a doua, mi se raspunde de la Modena ca e as a in ori-ginal: banAlesc to tug ca a trebuit sa. fit 19 (XVIIII, nu VIIII).

CAcT e vazut cd regele i regina povestesc aceleag lucruri$i ca, e cu totul imposibila o mare campani,e din. 1480, pecare n'o mar mentioneaza nici un izvor, si o zdrobire corn-pleta a luT Basarab, care s'ar fi ridicat pentru a fi zdrobitdin nal, in tocmai aceleasi condicff, cu un an mai tarziA.

Ce s'a fAcut invinsul ? II gAsim la Argess apol, intr'o scri-

l In Arehiva 4iu 1a?1, VI, pp. 475-6.V. Chilia fi Cele:tea-Ala

XL PREFATA

soare cu data de luna, la Pite0T, la 6 August'. Apoi dis-paru, innecat in nenorocirea 1uT2.

«Calugarub domni atuncl, devenind Vlad-Vodd. Sa ve-dem ce lucrurl nouã se desfac din aqiunea luT politica. Ce-tim irr Cronica Moldova la data de 10 Mart 1482 : «Luat-atiStefan-Vodd cetatea CrAciunel, i aü wzat intr'insa pirca-labi. pe Vilcea §i Ivancop.

Craciuna era cetatea de la Milcov, pentru cladirea careiao noua Chilie ! se varsase atita singe supt Radu-cel-

Frumos i urmawl acestuia, Basarab. Stefan o ceruse pro-babil de la omul sati, noul Domn, i, acesta refusind, el oluase cu de-a-sila.

Raspunsul veni mar tirzia, in 1484, fiind-ca pang atunciTurciT n'avura ragaz sã se gindeasca la lucrurile de la Du-näre i Marea - Neagra. Sultanul ce1 noti, Baiazid al II-lea,veni in persoand sa lea Chilia i Cetatea-Alba, §i linga din-sul aparu, cum era de asteptat, Vlad Calugarul. Facuse,spune melancolic cronicarul moldovean, «ea 0 ceilalti DomnTmuntene§ti, de nu se lepadase de Turd).

La o nota pedeapsa a until' not' Domn muntean, nu era de gin.dit. Ungurii traiati in pace cu Turcii §i, multa vreme, ace0ia nu la-sara lini§tita Moldova. PoloniT erau prea departe i prea Poloni-...

Dar nici piciorul Calugarului nu mai calca in Moldova,cum i era de a0eptat cit timp Sultanul nu facea o expeditiepersonald sau nu-trimitea pe tin fill al sal cu oastea. in 1486,anul luptei de la Scheia, Turcif trecurd numal pe la Munteni.

In 1490 muri regele MateT, i tot atuncl expirA pacea un-garo-turca. Zilele de navalire se intorceati. Razbolul reincepuin 1491 incd, §i se credea ca TurciT vor trece i pe la Braila.

In 1492, toamna, pe un timp cind i tefan-cel-Mare platiatribut Sultanuluf, 5.000 de Turd trecurd pe la Nicopolintrara in 'Turnu, pe care UnguriT ii asediase la 1481. De

strabatind tara, patrunserd in Birsa, dar fArA Vlad. El statea

1 Agur i Mileticl, Documente romine (Sbornicul bulgar, 1X), p. 340.2 Copii de documente ardelene, la Ac. Rom.

si

aid,

PREFA TA XLI

cu minile intruci$ate, pe cind o ceata mare turceasca WA-rise la Slatina $i negustorli si oamenii tu stare cautau unadapost in Ardeal.

Dar, la intors, teranii. cei de o parte, ca si cei ddalta , prinsera pe Turcii incarcaii cu pradd, in pasul Tur-nului-Rosu, $i-i nimicira. Noir sangiad, All-beg din Semen-dda si Malcoci din Vidin, comandase trupele'.

in 1493 intrarea «CalugaruJuis cu Turcii in Ardeal secredea iminerna.

in 1494, iarasi frica de Turd, cad stateati la Vidin, la'Arida.

in definitiv, Calugarul nu era pe -placul nimarui, nici alUngurilor, cari nu se incredeati in el, nici al Turcilor,carora nu li se parea om de isprava, nici pe placul boieri-bor. in 1494 venia in 0.11 un ad de Doran* cu scrisoride la pretendentul Mihnea, care se intitula «fiul Dracului),$f era, el singur putea sa stie ce. Emisariul 1$1 pierdu na-sul, iar, in anul urmator, acel care i-1 taiase, tronul.

Bietul calugär raspopit $i Domn mazil, prin voia lerir,trecu muntii, sperind sa traiasca in feodele ardelene aleDomnilor munteni, panall va capata iarág Scaunul. Acestdin urmä lucru incerca sa-1 faca, ba 'Inca, intr'un singur an,de citeva ori, insa in zadar. La urma, in toamnä, regele-iporunci din noa sa piece din feode $1 sä se duca la Voe-vodul Ardealului, care-i $tie destinatia.

Cronica noastra pomeneste si ea aceste lucruri, dar eapune in 1493 chiar moartea lul Vlad, care nu se intimplâdecit prin 1309.

XX. Urmasul Calugärului fu «fiul sail» Radu. Ungurii raspundla solia lui in 1496 prin alta. in anul urmator, ei opresc peMihnea de a-$1 cerca norocul, $i el se duse la Turd, de lacad putea nadajdul mai mult.

in 1498, Radu protesta ca nu e enici un Tun), la dinsul,$i avea dreptate. indemnaV de Stefan-cel-Mare, sangiacii du-

1 Cf. Fess ler fi doeumentele ardelene citate.

XLII PREFATA

nAreni gAsise un alt cimp de activitate in Polonia ; si Podo-lia, Galitia platiad pentru linistea Birsei si Ardealului. inpartile muntene era in sfirsit linistea pe care o doria si ev-laviosul Domn, care incepuse gonind pe tatAl sail din Scaun.

De la 1500 la 1503 se formar d. iardsi planuri de luptdcontra Turcilor, in toatd Europa. Stefan se manifesta dinnod in acest sens, pe cind Radu era bAnuit in 1500 cd si-aadus pdgini in tard'.

La 1503 insd, din nod Unguril se impdcard ou Sultanul ;.in 1504, muri Stefan-eel-Mare.

Atunci venird patru ani grei pentru Radu. in 1504 incd,vara, el fu chemat la Poartd, precum a fost chemat de sigursi noul Domn moldovean, Bogdan. Acesta putea sd refuse,dar bietul Radu cel Mare numai pentru popi se duse.

in 1505, dupd ce revenise, Turcil trec Dundrea si fac unlagdr la Turnu. In 1507, ei ocupd din tard a unele vaduri cuvdmi», afard de Giurgiu si Turnu, pe care le aveati, de Se-verin, care era de mutt al Ungurilor, si de BrAila, care erasA mai rdmiie terif citva timp. ET cer nenorocitului Domn4-5.000 de Bulgari, ce ar fi fugit in tara lui. Pentru acestiadin urmA, Radu se rdscumpdra cu bani, dar la Constanti-nopol trebui sa.' meargd incd odatd. Aceasta-i era rasplatapentru cd se incumetase a cere la 1504 de la Poloni locullui Stefan-cel-Mare si pentru cd, in Octombre 1507, se incur-case intr'un rAzboid zAdarnic cu Moldova3.

De aid se intoarse zdrobit, si muri, la inceputul anuluiurmdtor. Ceia ce stie si cronica sirbeascA.

XXI. Ungurii, cari incheiase abia, pentru Ardeal, un tratat etaRadu, voiad pe fiul lui Basarab cel Tindr, pe Danciul, darTurcii aduserd indatA pe Mihnea, prin Maid. La 21 alelunii el era in Arges si declara cd a cistigat cetAtile siboierii, iar de Turd sA n'aibd. grija Ardealul. Pornind dinTirgoviste, el supusese Poienarii.

' COP de documente ardelene, la Bibl. Ao. Rom.2 Ibid.2 Ada Tomiciana 0 cronicile moldovene.

PREFATI XLIII

Daca nu era fiul luT Tepes, Mihnea ar fi meritat sd fie.El se cufunda rapede in voluptatf diabolice. Un saran ifceru scuteascd de bir sardcia. AT nevasta ? Am.Atunci cum nu pop' pldti birul ? Las nevasta! Dar nute void lasa ed pe tine ! Si nenorocitul fu omorit

in ultimele zile din 1509, cind regele-1 primise acum cavecin, el ig toca boleriT.

Vestea acestui omor, pe care-1 facu tunoscat in Ardeal oscrisoare din [-la Ianuar 1510, se raspindi pretutindeni, sipe un mineid pastrat la Biblioteca din Sofia se ceteste :cS'a scris in anul 7017 . si in acest an a ucis Mihnea-Voevod pe boieriT muntenla

Era un timp cind eel mid isi putead permite orl-ce. Trebuio miscare a %era pentru ca Mihnea BA fuga in Ardeal. Ca uncredincios al regeluT, el fu primit foarte bine aid, si Sibiiulse bucura de presenta acestui oaspete bogat. Se stie cä aid afost el ucis de. Danciu Voevod si de Sirbul Dimitrie Iacsici,un .om important, adese orT trimis in soliT ([3 Mart 15 [0).

Moartea lui Mihnea e mentionata de cronica noasird, cuatit mai mult cu cit Iacicii erad o foarte mare familie sir-beascA. Joan Despot, mort in 1502, tinuse pe Elena Iacsid,si el era fiul pretendentului Stefan si nepotul de fia al Des-potuluT Georghe Brancovid. Dimitrie IacsicT eel batrin, mortin lupta de la Semendria si tatal ucigasuluT luT Mihnea,poate, avuse si o fata, pe care Radu-cel-Mare o marita in1504 cu Pirvu, nepotul sad de soil 3.

XXII. Vlad-Voda, urmasul luT Mihnea, era fiul lui Vlad Calu-garul. Intr'un act din 1510, el vorbeste de cräposatul sati tatä side Radu Voevody, pe care nu-1 numeste insa fratele sad, desi era4. Cronica sirbeasca stie si ea de suirea pe tron a lol

1 Documentele ardelene citate.2 V. Spomenik, xxxvII (1900), P. 304.3 Engel, Geschichte v. Serwien i documentele ardeleue.4 Documentele citate. 0 scrisoare a Iaqicilor, din 1500, in Archiva de

Stat din Budapesta, documente slavone.

sa-i

XLIV PREFATA.

«Vlad CalugArovith, dar nu in versiunea noastrA. Ea face peVlad sã urmeze indatI dupl moartea efrateluT sal).

Vlad (Vladut) fusese stabilit de Turd, i anume de san-geacul de Nicopol. Acesta se numia Mehmed-beg si era, dupAcronica sirbeascl, fiul luT All-beg, cel din 1462 si 1479 ;

All-beg Mihaloglu. Ali avuse un frate, Iskender, si familiaera o familie

El aduse pe Vlad, 11 puse O. jure si-1 aduse in Scaun, im-preund cu MoldoveniT. Dar ace! cari vorbise la Constantinopolfusese altiT : niste boierT de tail, dusmani aT luT Mihnea,

Cine eral eT, acesti schimbAtorT aT Domnilor ? Cronicamunteanl ii tie numaT numele, iar Viata lui Neagoe adaugesi aceia cl se chemail dupl. «mosiev «Banovtii adecl BAsl-rAbestiTD.

Stim pe un Pirvu, fiul luT Staico si ruda dupl mama alui Radu-cel-Mare. Pirvu, care a fost Vornic si Ban, avea unfrate, Barbu, si acesta era Ban al Craiovel Inca din 1499.

Un al treilea frate, Danciu, tot Vornic, se intimpina in 1507.

Mai era si un al patrulea, Radu. Neagoe, care a ajuns Domnin locul luT VlAdut, era fiul luT Basarab (cel Tinar) si al uneTfemei cu numele de Neaga 1 in aceasta as vedea o sorã alui Pirvu, Barbu, Danciu si Radu, ceT patru Craiovesti. Partidao partida locall, de separatism oltean era a Pirvulestilorprin Pirvu, a Banovtilor prin Barbu si ambii BanT,a BAsArabestilor prin inrudirea cu neamul luT Basarab cdThar. Preda, fratele luT.Neagoe, avuse un fiti, case se chematot Barbu si a fost Ban, iar Neagoe insug ar fi avut un fidcu acest nume de Barbu 2.

VIAduta, sfltuit /AO, se indusmAni cu PirvulestiT. ET, cari-1ajutasera a invinge pe Ungurii luT Mircea, fiul luT Mihnea, serevoltarl si aduserä contra luT pe Mehmed. Acesta invinsepe boieriT luT Vlad, ucizind pe un anume Datco «si pe eel-

boierl aT Voevodulal, cu 4-5.000 de oamenTD. Biruitorul

Spomenik, XXXVII, p. 44 (ins. din Sofia).2 Pentra acesta din urmii, v. Pretendeng domnegt; la art. Nicolae Basarab.

Cf. si Rechnungen aus d. Archiv d Stadt Hermannstadt,, I, 1880.

vestitä.

Pirvulestif.

Pirvu,

I-alp

si

PREFATA XLV

alergA in spre capitalA $i, pe neprevestite, prinse pe Domn $1-1t1i6 in Bucure$tr osupt un Faro, in 1512 '.

Cronica sirbeascA dA. data. Alibegovid $i Barbu aa tdiat-pe Vlad la 25 Ianuar. i Cronica terii pune la 8 Februarinceputul Domnid luT Basarab-VocIA Neagoe.

XXIII. Pe vremea lui Neagoe, Tara-Romaneasca avea le-gAturi foarte multe $i strinse cu Serbia, supusA Turcilor. Din Ser-bia aduse Barbu moastele Sfintului Grigore Decapolitul in Bis-trita IntemeiatA de dinsul, la 1497, inpreunA cu fratii sAi Pirvu.Danciu $i Radu 2. Fratele Despotului loan tefanovici, Gheor-ghe, in cdlugarie Maxim, fiul Anghelinei ha Arianit Comnen, ve-nise la Muntenl supt Radu. Am vAzut cl acesta maritase cu untildin CraiovestI pe fata Int' Ditnitrie Iac$icr cel bdtrin. MaximimplcA pe Radu cu adversariul id, Bogdan-Voda, si cApátA carAsplata Mitropolia Ungrovlachiei. Supt Mihnea el fAcu O. fietrimis la regele UngarieI pentru incheiarea pacii. Dar nu semai intoarse, ci trecu iarAsi in Serbia, unde Marco $i tefanIacsid il asezail. la Crusedol 3.

Cind veni in Tara-Romaneasca, Maxim aduse cu sine, nise spune, oasele parintilor. Dar poate $i. pe fata lui Iaqicisi cloud alte rude feminine: pe Milita, fata Id LazAr, unchiulslit, si a Elend Paleologhina, $i pe o fatA a fratelui sari pro-priu /oan: Elena, zisA si Ecaterina. Deci : o varl $i o ne-poata.

Vara se mArita intAia, innainte de suirea pe tron a lulNeagoe, cu acesta.

Una din fetele Militd $1. ale lui Neagoe poartA un numesirbesc ce aminte$te pe un membru al familia Brancovid; eAnghelina : asa se chema si mama id Maxim.

Alte doul fete ale lui Neagoe se chemati Stana $i Ruxanda.Aceasta din urmä se mArita la 21 Ianuar 1526 cu Radu dela Afumati, iar cea maI mare, Stana, deveni sotia lui tefanita-

' Din documentele ardelene vedem pe Vlad eatindu-se contra TurcilorIn 1511.

2 Tocilescu. In An. Ac. Row., VIII: MilAstirea Bistrit:a.3 Cf. Engel, I, c. 0 Vista publicata in Arch. istoricd.

X LVI PR EPATA

Vocla. al Moldover 1 Cu Doamna Stana, fata cea mar marea lui Neagoe, merse, de sigur, in Moldova si nepoatl-saElena. Trecu foarte putinA vreme si Stana-sr omori bArbatul.Cel ce veni Domn in loc, era insurat, dar nevasta lur muriin 1529. Atuncr Petru Rares lug de sotie pe fata lur tIoanDespot,. Urmasif er domnirA peste Moldova.

Totusi abia dacl-sr aduc atninte cronicile sirbestr de per-soana lur Rares. Domnir mtinteni din acest timp li sint ne-culoscutf. Dupä alte izvoare neintrebuintate Inca, vom facelegatura pAnA la Mihai Viteazul.

XXIV. In Septembre 1521 moare Neagoe 2, ruda $i favoritulpartidei Pirvule$tilor. El lasA ca mostenitor pe fiul ság in vristAde septe ani, Teodosie, 'iar ca tutorr pe BasArAbeasA, vd-duva 14 si pe frate-sAg, Preda. Acesta nrmase ca Ban lurBarbu.

Muntenia Mare nu era insA multAtnia cu predomnirea ol-teanA. In regiunile Buzdulul cam aproape de Moldova! seridica. Voevodul Vlad, zis $1 el Viaduta (Vladissa), care fu-sese innainte Dragomir Calugarul. Lupta se dAdu la Tirgo-vi$te, si invinsul fu Preda, care cdzu in luptA. Pirvu Craio-vescul if urmA ca Ban.

In tajutorul, lui Teodosie veni Mehemed, care se intorceaprin Tara-Severinulur de la cucerirea Belgradului de Soliman-cel-Mare, ceia ce-1 zAbovise Ora atunci. in Octombre Inca,se dl lupta. Socotelr contemporane scrig : a Teodosie fu res.tabilit, iar dusmanu1 la, Vlad, ucisx.. Turcir pAtrunserA panain Secuime, innainte de a se intoarce la Nicopol. TeodosierAtnase in Bucurestr.

Dar in Ianuar erag iarAsi. dor Voevozr, $1 Mehemed treceadin nog DunIrea. Bolerii de tara proclamase un nal Domn :Radu de la Afumati, un Muntean, pe cind Oltenir in-cunjurag Inca. pe copilul Domn. Er cerurA de la PoartA in-tArirea Id, dar solif Ina gituitr sag ciuntiti. Mehemed fu

t Documente ardelene la 13ibl. Ac. Rom. ; Curtea-de-Argef, pub1ic,a0e festivii.2 Zvonurl de n1vklisl muntene In 1513 0 1515 In documentele ardelene.

PREFATA XLVII

invins intaiii de Radu, care era un bun ostean, la GI u-bay! si StefenT, se intoarse iarãi, i fu invins a doua oarl,la Clejani. Clejann se aflä in drumul de la Giurgiu la Bu-curesti i, ca i MihaT Viteazul mai thrzi8, Radu stätuse incalea dustnanului. insA, dupä cea ciocnire, Mehemed,care voià, se zice, Domnia, nkscut fiind din vre-o Domnitdde harem, luase la dinsul pe Teodosie. Copilul fu dusla Constantinopole, unde muri.

Dar, de la ClejanT, Turcul nu mai trecu innapoi DunArea.El rAspinse pe Radu intr'o noul intilnire. Boierul BengaincepAtorul Bengestilor amt. Doamna vAduvA, apoi Radu-VodA, pribegira in Ardeal, in April. innainte de a se faceacest pas, el se incercase de mai multe orT cu Turcii : «laCiocdnesti, la Bucuresd, la Tirgoviste», i apoi, in Arges, laArgesel, Plata (?) si AlimAnesti.

In Iunie, Zapolya, care guverna Ardealul aproape dupAplacul if dAdu oaste. In marea lupta de la Grumazi peTeleorman, el invinse. BiruitoriT ajunserA pAnd la Nicopol siSistov.

Dar, cind Ardelenif plecarA, Mehemed se intoarse. Se ba-tura. la Gherghita, la Bucuresti de douA orT, la Slatina. Incao ciocnire la Poienari, cu clocuitorif din mun0»2, Radu seadAposti in Ardeal iardsi (August).

Toamna (Octombre), Zapolya in persoanl vine cu dinsul.Se a luptA, la RucAr. Viitorul rege ungur innainta insA nu-mai panA la Pitesti, si nu stAtu decit putine sAptAmini. UnDomn fusese Mat, altul prins, Mehemed aruncat peste Du-nAre. Crestinil patrunserl pAnA la vadul de la cDidrih» 3. Radufu gonit insd din non, in Februar 1523. intors, el 8e gindicA trebuie sa facA pace. Dar soli! sai venirA cu stirea CaPoarta a numit Domn pe un Vladislav-VodA. Radu se re-trage decT, in April (pe la 25),

1 Feaster, I. c.

3 Acolo 0 in 'Argea erati trupe ungurqti, cu un Nicolae Tomory, castelande }Items (documentele citate).

3 D. Hasded i-a identificat, In Arch. in.., cu Giurgiul.

d'intaiii

Jui',

XLVIII PREFATA.

Vladislav e primit bine. I se inchina la urma si Pirvulestii.Dar el face Postelnic, degradindu-1, pe puternicul Ban Pirvu.Acesta fuge si, ridicina oaste, goneste pc Vladislav.

In locu-i se ridica un fia al lui Radu-cel-Mare, boierul Ba-dica, in Domnie, Radu. La 30 Novembre 1523 el era instalat.

Dar nu- domni mult, de si tinea si cu Turd! si cu Ungurii.Acestia trimiserd contra lui, omul aboierilor batrin!), pecavalerescul Radu, care ajunse, in Ianuar 1524, la Tirgoviste.Pe de altä parte, Turcii se facura a confirma pe Badica, si-1ucisera, in aceiasi luna Ianuar, prin aducatorul steagului.

Parte din boierii lur perira odata cu el. Pirvu insä ramasein viata. Radu de la Afumati nu se läsa inselat prin che-marea la Giurgiu, pentru a i se face cinste.

Ramase Vladislav, in lupta cu Radu, Radu fu gonit inMart, de Turd. In Maiii, Vladislav cere pace Ardelenilor,cari o primird. La urma, acesta gasi sprijin la unii Turddunared, sis! batu concurentul. Ambii furä chemati pe laNovembre la Poarta. Vladislav capata o pensie, iar RaduDomnia. La 28 Eebruar 1525, el era instalat in Tirgoviste 1.Datoria tronul sad lui Balibeg, sangeacul din Belgrad, carelud in 1524 Severinul unguresc. Dar el se räzima si pe Pir-vulesti : Pirvu Banul inlocui pe Banul Tatul al lui Vladislav.

Era in ajunul luptei de la Mohacs, care a sfarimat regatulUngariei.

XXV. Radu nu se dovedi ca Domn ceia ce fusese ca preten-dent. In 1525, anul ce preceda marea batalie, el primi soli' dela Ardeled si Polon!, pentru fericita sa instalare. Protegiatul luiBalibeg facu oferte la toatä lumea. In 1526, el se insura, inIanuar, cu aceia din fetele lui Basarab, fireste cea mai mica,pe care voià s'o ieie si tefänitä al Moldova. Se mai adaugiadapostirea de pribegi moldoved la Radu. tefänitä naval! in

1 E curios a documéntul lui Vladislav - voa din 1524, 24 Iulie, aretntre boieri 0 pe Radice Comis (Arch. ist., II). Trebuie si fie o greseallide datii. Toaul povestirea se razina pe Socotelile ardelene (ale Brasovulul,fn Quellen, I; ale Sibiulta, In Hurmuzaki, XI) 0 pe inscriNia ha Rada deAfumaci, tn Curtea-de-Argef.

PREFATI MAX,

tara vecinului sati, si nu mai gasi nici un sfint Mitropolit caresa-i stea in cale. Se dadu o lupta la Tirsor (5 Februar). inurma cAreia Radu se supuse 1..

in August isi cercara pentru cea din urma oard puterile Turciisi Ungurif regelui Ludovic. Radu promisese in toate partile siscapase sA nu fie amestecat, cu toate proiectde acute, inlupta celor dof puternict2. Dar nu scapa de o noud navalirea Moldovenilor, in toamna. Iar, la intors, nici *tefanita nuscapd de otrava nouei sale sotif.

Dupd lupta de la Mohacs, cearta incepu intre Zapolya si arhi-ducele austriac Ferdinand pentru coroana ungureascd, si inaceasta lupta un rol de capetenie era reservat Domnilor nostri.

La inceputul anuluf 1528, Radu era foarte rail informatasupra celor ce se petreceaii in jurul luf, deosebindu-se in-tr'aceasta de agerul si siretul om ce se suise de curind petronul moldovenesc. Zapolya fugia peste granita si el ilcredea stapin pe situatie. il vedem la 23-4 Februar gilcevin-du-se cu Brasovenil .si Sibiienli pentru afaceri de negot sipentru adApostirea a doi pribegi, dintre cari unul e numit cefel de pretendent fl Sigismund Sasul3. El ameninta cu Sul-"tanul si cu «Craiul loan care a intrat in Buda,. Vedem, putindupa aceasta, pe Voevodul Ardealuluf dindu-1 lainuriri foarte pelarg, care vor fi potolit pe bietul crestin. Se pare chiar ca 1se ddclura ca rdsplata posesiile ardelene «Alwyncz [Vintul]si Borberekz..

Hotarit ca Radu n'avea noroc. Fusese cu Zapolya cind IIinergea rail si, cind puterea incepea sd-i creased, inlaturind peFerdinand, el se dadu cu acesta. i ordinele de la Poarta eraillimpezi: doan Voevodul: trebuie pus pe tronul unguresc.

Eraii printre boierif netnultamiti si de aceia cari stiad cese petrece pe lume. Era, aproape, Rares, care era gata sa-f là-mureascA si mai bine. Traiafi Inca dusmaniile vechi intre Mun-

1 Cronicile Moldova.1 V. 0 Acte fi fragmente, I: Documente din Berlin, I.3 Se plinsese contra lui Ina din x526 (Documentele citate). De aid Inna-

inte intrebuint'am 0 nou'ile documente tip'arite de d. Schuller, In Archiv fiirsiebenbfirgische Landeskunde, XXVI, XXVIII 0 an. 190t.

63473. Vol. III. IV

PREPAYk

tenT si OltenT, pe earl se razima Munteanul Radu. Pe la sfir-situl anuluf acestula 1528, boierii d5 opositie se adunara in ta-bAra la Slatina i pornira. in sus care resedinta Domneasc5.4.

Radu nn era pregatit. El luA fuga in spre Cralova, undecirmuia puternicul Pirvu. Dar calAretii dusmanT se luarä dupAdinsul. Fu ajuns Ia Rimnicul Vilcei si prins, impreunA cu fiul

tovarAsul WI de Domnie, Vlad. Sosind indata i captirascoalef, Neagoe Vornicul i Postelnicul Dragan, el puserAse taie capul Voevozilor, la 2 lanuar 1529.

XXVI. tn locul luT Radu fu ales un cBasarab, fiul celui din urmAcu acest nume de Basarabv. Dar el nu se putu tinea in Scaun, fatAcu mulch' du smanT aT alegeril sale. Il vor fi tAiat Oltenil, cad a fosttAiat indatd. Din partea kr, Turcil tineati la Radu. Mehemed,care fu banuit cd a intetit pe conspiratorT pentru a da un troncfiuluT sAil, fu mazilit si trimis pe mosiile sale, la Plevna.

Un moment, tara rdmase fArA Doran. Dar se afiâ ca o oasteimpArAteascA se apropie de DunAre si, in Mart, noul Doran,Moise, fiul lul Vladislav, care traise cu tatal sail la Constan-tinopol Inca. din 1525, se gAsia la Giurgiu. Dintruboierif rerusara primeascA cu oastea-1 de Turd, amenin-%Ind cA fug in Ardeal. Dar, la urma, trebuird O. se supuie.In April, Moise se afla in Scaun.

Se arAtA un Domn prudent. El crutâ pe sefii revolteTcind, dupa ce in zadar ceruse si el feodele ardelene, Vint siBorberek, trupele muntene intrara in Ardeal (Septembre), lecomandati Neagu i Dragan. Se stie cA ele fAcurd maT multapradA decit alta ispravA si cl in zAdar asediè, timp de ma!multe sAptdminT, Logofatul LAudat cetatea BranuluT.

Puterea luT Dragan, care nu se sfia sA calce pacea cu Ar_deleniT, pe care o incheiase Voevodul, alte motive, necunoscutenoul, hotArirA pe Moise sa-sT schimbe indreptarea. De undefAcuse Ban dupa moartea luf Pirvu, la 28 April 1529 pe unRadu, el se impAcA cu Barbu II si-T dAdu pe 'sora sa de nevastA.

1 Socotelile Sibiiului.2 Tocilescu, Raportul citat, p. 193.

2,

si

pi,

PREFATA LI

La nuntA täiè pe boieri, in ziva de 13 Februar 1530fiind-ca Dragan singur, scapase, il ispiti, 5i-1, taiè si pe dinsul.

Resultatul fu ca ceilalti boieri se dusera Ia Poarta cu plin-gere. i de aid se trimise un nog Domn, Vlad.

Moise facuse poate promisiuni Imperialilor. De nu, lefacu dupa nenorocirea sa. intlig oamenii lur Marc Petnflinger,care se plingea ca, Rams i-a usurpat cetatea Ungurasul $icare cerea, in cas de biruintd, Nicopol, Turnu, Giurgiu siPlevna, patrunsera in Tara-Romaneasca $i biruira pe Vlad :acesta oferi pace, fagaduind 3.000 de florini $1 i000 de oa-meni. Apoi, la 18 August, trecu prin Turnu-Ro$ o noua $imare oaste ardeleana. Erag in ea oamenii episcopului de Ar-deal, era Gaspar Horvath $i Stefan Majlath. ET aduceag peMoise, pe care-1 intovarasia $1 cumnatul sag Banul.

Lupta se dadu la Vii$oara, $i oastea fu nimicita. PerirdMoise si Barbu; iar Majlath cazu in minile biruitorilor.

XXVI. Despre acest Vlad, care domni 'Ana la 1532, $timputine. Ca a fost si el om al Turcilor $i al lui Zapolya, el a luatin 1531 pe fata WI Rares $i el «s'ag innecat in Dimbovitala Pope$tb. in Brasov vestea mortit lui ajunse la 8 Octom:bre 1532. Gritti, care trecuse in acest an pe la Tirgoviste,poate sa nu fi fost strain de acest accident.

Un «Vintila-Vodd din ora$ de la Slatinao fu ales in locuIWI, de tail., $i lua iara$1 numele de Vlad. El i$T primi abia,in Maiii urmator steagul.

Vlad cel nog tale «multi boierb. Si, dupa cit se pare, marmult din Craiovesti. Cind Gritti, care avea totdeauna o miede planuri, trecu prin tall $i ajunse, cu Voevodul impreunkla Pitesti, nemultamitii venirá in lagar pentru a cere acestuiom puternic la imparatie «un alt Voevoth (1534).

Dar Viad afra, prin mijlocirea aliatului sag Majlith, ca.--tuia-i Men niulte indatorirr, in 1536 $1 1537. Stringind oaste,

' Cronica ardcleani reprodusii In anexele la Hurnmaki, II. Notele la socotelile sibiiene, In vol. XI al publicatiel.

1, Si,

LlI PREFA TA

el, fArd a se gindi la rdspundere, incunjura. pe Italian. Acestatrebui sd permitd a i se cduta in tabdrd. Numal din cortullur se scoaser d. septe fruntaa aT boierimiT, dintre acer earlaveati innalte relatiT si adusese serviciT insemnate. PrinsiT furãde totT $epte-zecT si cincT, si eel maT greti bAnuiti furl inchisi,in cetatea Poienarilor. La multi li se tdiase nasul $1. buzele.

Dupd aceastä loviturd, Vlad maT zdbovi citva timp. Aporin Iunie 1537 el porni «sd. vineze preste Jiu cerbio, de aceiaearl ridicati coroana teriT in coarne. Era iards1 un sfat demdcel, intre Vodd $1 boieriT luT. Dar cellaltI ii apucard in.nainte $1-1 Mara. pe dinsul,

Asa ajunse Domn Radu Paisie, cu care incepe o noulepocd.

XXVII. Iatd acum in relatie cu stirile bogate ce cuprindeasupra luT Mihai Viteazul cronica noastrA o scrisoare noud.a luT Mihnea-Vocld Turcitul, care trebuie sd se adauge la aceleace le-am tipdrit in Analele Academia Romine, %VIII. Amgdsit-o la Venetia, intre hirtiile grecesti din Candia.

Cum se vede, e scrisd in Ernie 1595, dar Radu n'a venitin Ragusa decit in lanuar 1596,

A AAA

Trip.rturcite xat lirix[711]e.ve. 'LOU YIT et cuv PaTook Bev-LP/M/1v, ApeYTIleX.POD xspvco, illgtoc vqv p.trripxv utpevvry i. co zepaTo Y. rtivtcp.torturly ItrAt SCrirevEGVIT1 100 iittepet wpm Mcipptiipav noXci xepeto_uip.os a:ao viatar UrYTYla 7a; TO 7COg 70.0ev w 4>pavtCeaxog GT11Y NvoicoVri, wit sTo epprixop.00v GTO 110OTOOY11, %cAl I.LETE (sir) eio iri Oekvip.cc WY.1TCATO CTO GMT/ p.m.), v.:Ts atproc spAropev vx 61.6Pq ap.eva i raihr.i5,ascii; Ord") e6oarh p.rig bekinia. Yrz /Ent aiwrviv Tot), ap.e p.re exaticip.e1COO sp.7C0p2OrAp.E, WAI vjarip.s : Isar. TOOTO CipTLCZY u.) (DritiTCeaxog, up.e Tor.axot; curet) erzete, cre)vo xe rev litptxCriv vr Oa; aoar larc= TO TCPOTO%

go; corapytaaaro cdsap.rcoopw Rove rc Triv TOO ParouX Bou, SepTeptuv tviv porMrcv TOD ho icd tie yip pooVriv 'COY It'Aol, eipxovrovxxt p.i1A.i p.a; Pie),ap.e va'ext va OoksCop.e y.r4 %ft-A anouiia;op.e. &,h rvip.tv witxrAocnvl Toe ne8roo, iunauv u, Orb; yr2 TO CIOE:P. STX.OXM XaPa.Qp.0c TO ISZat KA; -qva 11Y.3 CTO p.S30 t 00..r.L3a, Wh!.. WitapTSq p.e Toe; xprarTivouc, an OX,Xv, IVA ICU:1011SY %C4

!JACO Wally b'oek.firzy, Ica: p.n.s xptacprq ara Ty); wprg. Tore ToPop.e Cg vci!icy exop.e t protium, vi Miro TV p.ciapn. csrpata '11 also rviv Ocactaxy,

solos nal solo

top

PSamen

nalSA.,

los

To vat ospropm, an: opa

sq pax, ant sips

tn,

oolo.Anoll iIz b.xxer. b.vou 5730 1333..A.vim 56.2. b.nodY. Ti.

sr,N .onon/mAr) nit 003d03L713 731% 7312 wub.,:vriod

non -idaX 01 all alimdi `Ab.drodi Li 5ol10 AnIC0 '73d0111dVIAI 73(11% '000 731.3.1A3(1m

13. 17331 '73dtoll.dziv wdlu Ab.l. 173% oon ugiaIrri 411.1 ir,x non r.4.2.36,7,

An0i3d3X 5r,n zy.ou sr,T1 r,lx-,T1r,d) ALI our, nu 'Aotf.x.ap 5noi Sochi

- ;ynlari 5c03 non ldsX 001 noollch 17.% '000 Z1.3.1A47/ ALI A0013dEX 13X02 'AL3.73%

- 301.1.7331,173%ALIZ% 737100X11 '000 so51.3273 b. lzu '51132 73 d:701000K to 1Z1f. 51.1.su

vrtihoduH co '000 73LIA3.610 ski 73b..6./a13 731 173% non r,L.Ittethrl 5114 73LV102

ALI zle aro./ AWAY) 31.3731dX 573T1 1(101 173% 4A7.4X73'(11 ALI 0273 0131M173%

47363 .t.1.3. 73171 737173%3 37173 'Zv.001 b.o%dolis ttooilr,u, rvt 023 1737. 9002 3710X

- 5.10 73A Sorl Ss H 000 73L1 A.3674 5Li. LX13.10 '3110v1) arionadouria Lib. our, 'nu. `57,11 5ooumdiym 5noi arl axrnt, `AoLoy. 1X3 51,4,20 `lnayoub. xut Xa 503L

173% '000 73L1A34.73 ALI 7312 '73103,31 401 Af3A0IdY.L.102 401 311 `3710XLIA10

3101 173% "7343.7113. 1013% 043X31A732 5001 1.7.% 400(A3 6171 734 50,171 0X3 1731C

/7-3%13.4732 20X3 A00(1,43 57371 Thl 500201 30 5003160d0A73 5006311,010 oXs 3117.) '000 73L.342673 ALI 521021).1 0012.0 7:11% 73ittidlig3 A32 Szdro 5b.i. 7:4? Jo kim A020

601 07.3 Andb.1373'r1 art» .00n 7313.143673 ALI arioxbzo 731% 53113 3id9 Ertr,

6063.53 5304. 002M '000 7313.163(1,13 11. 5L113.10 73A 1213C/2 A32 173% '0071311.b. '000 73111

-natho ALI 37100Iold07.g cm% 731000 A7301(4. '5730 73LIA36)73 L 53`(13.103 57A !Alb.

o'y .arlovy 5000t sreri 73r(002 11. LAs.1). rwt 53101 sms '(.030 601 50,11C 50630 3110X3 arly 31l73X sylorcag arlsoadoivii. Liii. oaLss %lib. 5038 co ls.o2 nr) mdou

- omY. 03. 5(0d31 37173 .737173d2 01 1032 0%73% 4111 736 63103710001.) nx '73173000d,

731 02z 4.2.7.,Tw. npun 34th vuTrz,%Ir,% 53172.110 Izz I.00,100[1 03, tan kr31 ALI

02.73 1737. 731d13202 7/10 00473273 (070) 343L 5071007. co 023 31732 trrt73 173% .001 A171L1 ALI 0270 (JO 001D%4002.4.1X01 17.3 mla ose ize.t '573160103 50d371

7363 01 173% 'ALY..011 613.10 731173,32 5310213.1 OCLVIG,3 734 L'(13.10 73XE(J13. 173% r0X3

A32 LIO 313d03V3. 737413 '2073 ois ix (53203 5r(1 33,n00733dX 57311 Id8630 01 5,

3x7323 Idol 17i7. .A371071737.7,1 rm 502 631037107371,61730 1d01 1737. .7311120 731273% an

-roc `531026.1 ttrAbana srai Aze ,57,0 vit42,4cav b. lux 52ria FrA 5odwo ariab. noun) '5013311 o.ro our, '3.17:r2L 171% .A76113 5021, Ab..734d331. 403,0273 107;r1

-trru .0e203 mol2r4f. 113313l 57311

rpt 311

: nour,la 401 37173'1.13.103 173% 500(131.00 1001 311

371730M3X02.3 6*107 7717307,X3 Xip 173% "73074331 13173000135 133. zlthr, 5,3717,07.4e

'53113 -mx Alma& b.)13 'rmbaconourizu 31736e3273

'A0203 0273 FIN '3102141 5045.131 Li AL A73,6171 734 014)73 731 7.1 .31607.200d31

726 vikx 6Go'i z ',Alpe b. 3136371 A32 '52'02 5311131 6001073%1273 473007 5L1so3gi 5310211.1 Anoorfeans 611 336 `5NY.73.ta Ski LiAzio 401 7343710134A1 / zduor3 1737. 'tor/Xs 731C. '6131X73,03 ALID 131.1.031 3IA007.C.1.3413 1737. 53er,16,31331izcl2

36713 L3,00173,1 11.10o itrodx1 '31016.1. 313X3 502 7371.ox 313/7343 6171 7.6 MILMOdth 3343073% ZA 173)4 `b.001,73,1 010 31723 736 313()07.10 731% '50un3l673d4 )

b.r)1(3731 rm (mum Ando, ALI 'r,Ob.g 'Goa zdamii 17.% (r,Ioll

rolvd 0071 311. '016732. 731V 13.61130`(.737. 5038 01 1002 VA 5033 3140%01dge 7,6

11031.01 1%OV.73% Vtt A0013117. 'DA ti.,001.13a 010 Snox1.46 S3Io2b.1 517,3

vdlx 'Goo 704.16367) ii. 5b4radi zet '6.00/.7,d 010 001 rntrfri 611.3. srl noi uthIA3dm b. lor 736 SzTI 006 03. 5,a1173r93. 01673,l 733k .531026.1 cqr, our,

yIvania

65.1011213.

17/4

144411.

LiL

'60=0:3

371/1.

-3211/4101d1Y.14u3

- oa 55.1r012 5.10) 67.C.07

14

ivra '103

A73 74:1011/.

-dnyi ln%

LIV PREFA TA

La piargiuc: AXio, i.a erpaqn5 van vtfko to nantvl aoo, nci t. eTw note as lavenanivv, wd p.e Xeirc ettl rAw, 7-1 tl au; w KrptaCv3 Yu TOY IrfiCTSPECTS.

AXto, nopa Mcipyrcopu, napthrako as YU pa/...5 xOTCOV va ITUYIC OTOS, CATEYT1TOY Kaneltu, r.yj p.e TOY PUMA, arov Repro, va Too; Soas Ts; -par;p.o.o, nal va Tea (sic) naaxratc, prop: ()Al; liyaX/ xocvevx nateppo va yepoor, TOY aye vti anis TO PaTooN, va toy x.taiv, na0o; wsr eo4 opa,%at cuaav neacv coo viRov.

Too tlp.tultato war liTancp.evto p.ou vita) nat jc vqv tep.uotaviv p.00prtepa v.rpa Mapiewpa tyip.roic e)(ii to.

IatA i traducerea scrisorii, pe care am tipArit-o pAstrindDrtokrafia, fArA accente, a originaluluT:

Prea.cinstite si iubite fiule Radu Voevod. Mult m inchin Domniei Talesi mamel Domniel Tale roU Inchin, si rnii Inchin mult i prea-cinstitei si deneam bun mamei mele, doanma Mirioara. Ci Ic1 dad de stire Domniei Talecum c. a veuit Francesco la Nicopol ; si cii slot la Vidin, i nici eli n'amavut voie s'a merg acask la mine, nicT el n'a putut sil vie la mine, cu tabkra (?) ;cu mila Jut Dumnezeil ni s'a dat voie sa vie acasil la el, dar an fficut cumam putut i am venit. De aceia a zk'bovit Francesco, dar acuma aud cii vine,

trimit i pe Chiriazi sA-;1 dea de stire ; infaiu, cum s'a ziibovit steagul numalpentru slujba lui Radu-Vocli, al doilea, cc ajutorul lui Dumnezed i cu voiadomnilor celor bunt i prieteni al mei, ne-am pus si slujim i s slrguim pen-tru cinstea si binele copilului, pe care Dumnezed sa-1 aducil bine 0 bucuros.Ci copilul midi este depart; i e la mijloc si marea, 0 este 0 chiar rUzboiulacesta cu cresting. Si ne-ati trimis i pe nal i facem oaresl-ce treabi bunU,si ad nevoie de nol acuma. Acuma atita &MI avern sd nu fica Impiedecati sailde drumul eel lung sail de mare sail de alt neva. De aceia mi-am pus In glnd

vil Domnia Ta cu mama ta la Ragusa ; i sä cril Domnia Ta, doamn5.MarioarU, clack at ceva prieteni la Ragusa, sa caute un loc bun s'a stea pUniice va da Dumnezell bine. Pentru aceia, fiule al midi, Radu-Voc11, si hi, mamaMI, Viso, in ceasul ce va veni Chiriazi si Francesco, s icijT s veniti la Ra-gusa, si s. staff cuminte, sk.' nu scoateti vorbi cii aveci ceva, gindindu-vli binecii Ragusanil sint negustori si se gUsesc multi In Tara-Romineascri, i ad i

bani iraprumutati la Domnul Teril-Rominesel ; i sii nn afle cineva de pe acoloclad se atti de aceste slujbe, nu sk mai face slujba i slut cari cautk sii o im-piedece (?). Pentru aceia sl nu afle nimeni nimic. Si, despre cheltuialU, asteptatiputin, cacI si eii scum stall tot asa, cUci am cheltuit cu ()stile foarte mult, i altelele-am pierdut and ne-am batut cu Unguril si am trimis pe lancu. Nu-mi mai facetinicl o cheltuiald. Si veI afla de la Chiriazi cum a fost i iarUsi, din altU parte,de unde aveam nadejde i noi i Domnia Ta, nu ni-al trimis nimic, si ne-arnapucat de niste case, si acuma ne minim cum s le facem, i acorn, iar, laSefer, ni se cer alte cheltuiell. Si di bani gata stiti ci n'am, sr am vrut sitrimit ski vind ceva lueruri la Stambul si o parte sinitind, si nu shit eil(?) din cinstei MI. Si iarisi, alta, aid lumea e toata in picioare, g de la

wryi

itta

%al

sd

pi

[PA.,.

PREPATA

Stambul pang la Vidin i djumurile i cimpil sint toate pline de ooti, i netemem sa nu ajunga lucrurile la un sfirsit rau. Dar la inceputul iernil (?), dacava da Dumnezeil sangtate, 1, ce voiii putea, voiii face, dar avem credinta InDumnezeil ca Oink' atunci afacerea mea sa fie sfirsita, dupil cum ni este voia.Alta, dada' mi-al trimis ceva Domnia Ta, all venit toate In bunamultamim Domniei Tale, fial mieli ; si na trebuie s5 trimitl Domnia Ta, careesti In Ice strain, ci se cade ca Rol trimitem Domniei Tale. Dar martur ampe DumnezeU cg acum In acest ceas, ream putut trimit ceva Domniei Tale,dar am trimis oameni In anume locuri sa-mi ante bani cu imprumut, i na-clajduiesc s riu vie farg isprava,- astept In fie-te zi. i atunci, daca vorn

fkut ceva cc Vizirul, care sa trafasca. Intru multi anl, pentru Domnia Taoi cum are sit fie lucrul, Ii voill da socoteala, iar cu oamenii mei ; i, din cevoiu putea, Iti voiii trimite Domniel Tale. Mi-al spus sa trimit pecetea i acolo

faca alta ca aceia, dar am facut una la un Tigan muntenesc. i acuma cde nevoie sa fill aid. largol, pentru slujba DomnieY Tale, oi fratti DomnielTale, Ibrahim-beg si Mustafa-beg, 0 surorile tale, Ihuma-Catitn i Caise-Catint,mult se Inchina Domnie Tale oi-tY saruti mlnile, ca until maY mare frateal tor. i din familia mea [haremul], mult ti se Inchind ?i Declaim TaleInsutY i mamei tale, oi doamnel Marioaret i Dumneata, doamnii Marioaril,cind trimiti vre.o scrisoare. scrie-mi cu mina Domniei Tale greceste, ca sii pot

cetesc. i anif Domniel Tale fie-51 multi oi buni. Amin. lunie.Alta, mi-al scris, trimit Itarcin (cal?) al tau oi eil n'am starin. may

spul alta, despre care, daca-tI va vorbi lhiriazi, sa-1 creel, Alta, doamni Ma-lloara, mll rog Domniei Tale sa fad.chip sh mergl la domnul Capello Impreungcu Radu, oi la Bembo, sll li daI scrisorile mele i sii cerci, poate 5ll scotl vre-ocorabie all dud. pe Domn la Ragusa. i sa-I Ingrijeoti ca i parnh acum, i cape un flit al Dumitale.

Prea-cinstitului si iubit fill al meii i prea-cinstitel mele mame, doamnaMarioara, si se dea cu cinste.

Cronicile sirbesti' ag fost intrebuintate 'Ana acum Ia nofin cloud lucr.ari. Una' s'a scris in secolul al XVII-lea pentrua servi ambitia nobiliard a familieT Brancovici, cealaltä eopera Greculuf Fotinó.

Sa examinam in legatura stirile bune sag rele, aducatoare deluminä sag de incurcaturd, pe care le cuprind aceste doua scried.

Fotinó contine intaig, dupa un izvor sirbesc, stirea el inrázboiul dintre e Mihail Craiul Bu1gariel i «Sisman DomnulSirbieb a fost chemat de BulgarT Dan Voevod al Teril-Ro-mänct i ea el a perit in lupta, la 1298. Se stie intelesul pe

stare,-0-ti

st-ti

st

st-ti

IL

.411

II

sl rsilpIti

LVI PREFATI

care 1-a dat d. Hasdel. 1 acester mentiunr, pentru a intari exis-tenta lungulur $ir de Domnr cu care doria sl inzestreze istoriapoporulur nostru.

.

Un Sisman pe la 1798 a existat, dar era principe bulgA-resc la Vidin. Dar pe acest timp domnih. in Bulgaria Sviatoslav fiul lur Terteres, si nu Mihar. incercarea de a-I identificapre Mihai cu un pretendent ce apare un singur moment,sprijinit de Bizantini, si dispare, mi e serioasA.

Pe urmd, de aceastA luptd nu $tie nici un izvor bun $i con-temporan : nici sirbesc, nici grecesc, cu toate cA se povestescfoarte pe larg lucrurile dunArene. Si niel un istoric pAnAacuma n'a descoPerit extraotdinarul eveniment.

Avem, prin urmare, la Fotinb, o confusie intre hipta de la1330 a lur Mihail Bulgarul cu Sirbir, luptA la care participaraMuntenii, $1 intre $tirea mortif unuf Dan Voevod, ucis decare Sisman, $tire care circula, cu data nesigurA, prin cro-nicile teril $i cele strAine.

A doua stire e aceia despre o cAsAtorie intre «Cralul Ali-hai» $i fata lur Dan. Nu putem $ti in ce forma lucrul eraafirmat de cronica sirbeascI, «a lur Simionx., pe care a avut-ola IndAminA Fotine), dar e, evident, jvorba de incuscrireastiutA dintre fiul luf Mihar, Alexandru, $i fata lur Basarab.Restul e inchipuire zAdarnicd.

Si, find-el e vorba de cAsAtoriile dinastilor veCinr cu prin-cipese romine, nu se poate admite el acel &ppm, VT.; MA-'X'COC;, pe a cdruia fatA ar fi luat-o, dupl Gregoras, regele sir-besc Milutin, era un Domn muntean. Pentru Bizantini, pAnAtirzia, este o singurA BXniv., cea din Tesalia 2 Cind vreafisl vorbeascA de Rominir din. Dacia, er nu gAsesc cuvinte po-trivite $1 culeg la intimplare in vocabulariul archeologic. Un-gurif sint la Cantacuzino atipspot, Rusir 'Pk, Tatarii Scitf.Dar clad, la povestirea lupter de la Ruscluc, intre Bizantinr$1 Tarul Alexandru, cronicaral trebuie si fad. deosebire in-tre Tatarir pagIni, autentici, $1 Rominif de supt stApinirea lor,

I f n Negru-Vodel2 Cf. loan Cantacuzino, I, p. 320 i urm ; III, p. 94.

FREYA TA LVII

cari si el sunä din buciume, gtrimbita scitica», cu gsunetul sal-batecp, cari si ef navalesc calari i arunca sageti din goana Ca-lului, el nu gase$te alta. expresie decit cGeiT de dincolo de Istru 2.

Terteres, tarul bulgar, lupta cu Bizantinif fiind ajutat deg Alanis, si, asa cum ni-i descrie Gregoras pe acestia, am re-canoaste in ei iarasT Romini. Ond in 1330 incepe razboiuldintre tarul Mihal i vecinuf sAa al SerbieT, eel d'intlia treceprin gPanonia$, $i nu ne putem opri de a vedea in aceastatara. pe a noastra '. 0 singura data Cantacuzino intrebuinteazatermenul de Ungrovlahi necunoscut luf Gregoras, luf Pa-chymeres, pentru a fixk o deosebire necesara. tim cain relatiile lor cu SlaviT si Grecif din peninsula balcanica,Domnif hostri adoptara. acela$1 termen. Dar el nu veni de ladinsii, precum nu a venit nicT termenul de cTransalpinat,intrebuintat de Domni in relatiile lor cu Ungaria. Unora $ialtora, vecinilor de la Nord si Sud, li se vorbia pur i sim-plu limba lor.

N'avem prin urmare nici un motiv pentru a inlatura mar-turia altuT Bizantin, ca sotia lui Milutin era fiica Despotuluitesaliot. tim cA acesta era loan Angelos si ca lua si titlulde stapinitor al VlachieV.

fri 1298 Cronica luf Fotin6 ar fi pus ca Doran munteanpe tefan Mailat, care a iatemeiat Fagarasul. tirea se aft,la.. 1300, $1, in Cronica lui Brancovici, care da si ea titlulfdra sens de gVoevod muntean) lul Mailat. Ar fi grea de ex-plicat in ce chip aceasta. notita ardeleana, explicabila la scrii-torul brancovicesc, se gasia si in cronica sirbeasca a lui Fotind.

gDupa cronicile unguresti si sirbesti», mai spune Fotin6,s'ar vedea cum (loan Basarab, Ban al Craioveiv, a ajunsDomn in Ora de dincoace de Olt. Nici un izvor cu inteles$i insemnatate n'a putut da istoriculuT grec aceasta stire.

' Gregoras, I, pp 173, 428, 431, 459, 465-6; Il, pp. 19-20, 303.Pentru deosebirea de sucotealii. In ordinea femeilor lui Milutin, intre pri-

mul al doilea izvor, v. Onciul, Originile principatelor.3

$

LVIII PREFATI

Tot de la «Simioim al sari, pretinde a fi luat Fotin6 siamänuntul cl lupta ungaro-munteatiA din 1330 a fost pro-vocatA de intrigile cAlugarilor catcher, call ar fi fost pedep-siti apor-- clupir turbatr) pentra aceastA actiune a bor.Acest amAnunt lipseste in a Cronica lul Brancovith, care,totusi, pomeneste lupta. Cum e si usor de v Azut, aceastA stirese raportA, nu la rAzboiul din 1330, ci la luptele de maitärzia pentru stApinirea Vidinului.

Cronica brancoviceaseA aminteste de presenta timp de dorani a Tatarilor in 4 Transilvaniax. la 1330. Fotind are inaceastA privintA o povestire intreagA. Pe la 1342, Vlad-VodA(Laic), avind fried de regele Ludovic si de Tatarr, chiamlpe csocrul, WI, *tefan al Bosnier. Cu acesta bate pe Ta-tarT, cari stätuse dor aril in Ardeal, dar nu pe Unguri. Vlade supus de acestia, iar tefan alungat.

in 1342, Banul nici nu s'a miscat din Bosnia. ,Stefan aavut o singurA fatA, care s'a märitat cu Ludovic de Unga-ria, in 1353 insA. in fine, la 1342 nicr nu domnia, Viad-VodA.

Explicatia ar fi aceasta. Ludovic, care a fost mar tArziaginerele Banulur tefan, avu in oastea sa contra Tatarilortrupe bosniace. 1, poate cu acest prilej, Vlad-VodA, fAcindcausa comunA cu acestia, se va fi ciocnit .cu UnguriT, cArorastim el le oferi pacea tot in 1342.

tirea fa1sA despre cAsAtoria uner fete a kr LazAr cu unDomn muntean se gAseste si. ale, dar Domnulur nu i sezice Radu, ci Dan.

in lupta din 1371 a crestinilor cu Turcii, Rominii n'ar filuat parte, pentru cA ajutorul muntean, cu fiul de Domn Dan,ar fi sosit prea tArziii. i totusi , cu Dan saii fArA, Mun-tenir s'ail luptat acolo1.

Cele ce urmeazd: marele rAzboia al lur Hunyady, ajutat

I Cf. studiul mieii asupra Lupelor pentru stafinirea Vidinulur,In Colmar-birile j:)e 1900.

PREF.% TA LIX

,s1 de Vlad Dracul, cu Turcif innainte de 1443, reocupareade Vlad in 1448 a locurilor ce-T fusese luate innainte deguvernatorul ungur, luptele luT Tepes cu Hadim, visita luiBasarab cel Tinar la Sultan in 1470, sint toate greself,si dovedesc, sag cä versiunea cronicif sirbesti pe care o aveaFotin6 era foarte tirzie si desfigurata, cum sint multe pecare invatatT romini le-ail intrebuintat pentru a Clumina.:0timpurile obscure ale istorieT noastre, sag cä el n'a stiut cesa facä din materialul ce-i stdtea la dispositie.

Cit despre «Cronica luf Brancovicfp, ea da, cu cea mafmare incurcatura in date Radu-cel-Mare domneste la 6980!,data 4 mortii, luf Vlad Calugarul, a luT «Basarab-Voda aldoileaP (Neagoe) si a luT 4 tefan Voevodul de la Voloscap(Ste fa n-cel-Mare !).

V enim acum la Luccari.Ar trebui sa am alt material la indäminã decit acela ce

se af15. la Bucuresti pentru a schith biografia acestui cronicar.Era dintr'o mare familie ragusana, care a avut dese rela-

tiT cu %erne noastre. in secolul al XVlea, cind gäsim la Tir-goviste negustori din Ragusa, ca Bogdan VlagievicT, Rata%Boghisici si fratif Iurcevici : Maroe si Marin, un Vucsici, unBosniovicf, in acest secol nu intilnim pe nicT un Luccari, cums'ar putea crede'. in veacul urmator, catre sfirsit (1583), unSecondo de' Luccari tinea balled la Silistra, seirdfie adeca, im-preuna. cu fratele sag Ioan, si facea afacerT cu Curtea munteana.2,

Iacob, fiuI lui Petru Luccari, autorul Cronicii Ragusei sagAnalelor eT pe scurt, petrecuse, cam ni spune insusi, maTmultä vrerne in Bosnia, in calitate de ambasador. El stätuun timp la Constantinopol, uncle facu cunostinta unuf Marocanvenit ca sa invete matematica si filosofia. La Sofia, el avuprilej sa vadd adesea moastele unuT mare Tar sirbesc.Trecuse poate si prin Polonia, de vreme ce vorbeste, caun cunoscator, de teranif de acolo : «hlopzip. Stie ca. laSamocov, in Bulgaria, sint mine de fier. Vede un chip «nel

1 V. anexa la anemia.' Preka.2 V. Coatribu/iile male la Isloria Alimtenier, In An. Ac. Rom., XVIII.

LX PREFATX

monasterio di Santa Maria nella giurisditione di Stanimacca,elite. di Tracias-.

Cronica scrise in 1601, cum iarasT singur iii spune :«in anul 160r, cind scriti aceasta carteD. Se ?tie ca ea aparuin 1605.

Luccari, care a fost invinovatit de neexactitate i pe carenu 1-ail urmat, nici nu 1-ail tinut macar in sama scriitoriT ra-gusani ulteriori, era un om foarte invatat si adunase !Amu-riff din tot felul de izvoare pentru istoria sa. Afara de celeapusene sail de o natura maT generala, el citeaza docu-mente din Archivele Republicil, cronicT de famine ale nobi-lilor ragusanT, cronici sirbesti, bulgarestl, bosniace, armenesti,persane, povestiri despre Hrvoe i despre Stefan Dusan,tratatul ArmeanuluT Haython, calátoriile liff Marco Polo, scrie-rile luf Paul Giovio.

Intre ce spune el si intre analele anterioare din care oparte a fost atribuita unui strämos al luT, Piero di GiaComo,care a fost ambasador la Neapole pe la sfirOtul secoluluial XVICa, nu e nici o asämAnare. intre altele, in acelea lip-sesc or! ce ldmuriri privitoare la noi. CäcT ele urmäresc nu-mai dezvoltarea Ragusa, pe cind Luccari spune tot ce tiedespre felurite lucruri, indatä ce i se oferd ocasia. El credecä trebuie sa-si lamureasca publicul asupra tuturor terilor aaror istorie o atinge.

Ce spune despre nol ?El incepe cu razboiul din 1330. Pretinde cä un strabun al

luT, Nicolae, fiul luT Marco de' Luccari, a fost la VlaicoVoevod, pentru a-1 indupleca sa nu se amestece In razboiuldintre Sirbi si Bulgarf, saü, dacá se poate, sa ajute pe «Dusan».ta schimb, soli bulgarf cereati alianta Domnuluf. La urma,Vlaico s'ar fi hotarit sä ramiie neutru. Lupta s'ar fi dat farade dinsul. Dupa izbinda, Stefan ar fi pus un noti Tar inBulgaria, in loc s'o anexeze, numaT pentru «a nu atita impo-triva sa ura Ungurilor si Muntenilor».

Publicate in doul volume, tn Afonwnenla Slavorum menVionalum, Sert-sores (Analele scurte, Ragnina, Resti 0 Gondola).

si-o

PREFATA. Lxr

Acest Vlaico ar fi fost fiul luT tNegru-Vodg), care in 13 toar fi luat in stApinire tara se plaseazg ceva eruditiearcheologieg, dupg izvoare proaste si amestecate, t o descrierea regiunilor fAcind cetate in Cimpulung si ceva ecortinedi mattoni ziduri de cgramidg, la Bucuresti, Tirgoviste,Floci si Buzáü, farg a mai pomeni Argesul, unde e ingropat.Vlaico ar fi flcut cetatea Giurgiului i o alta lingg Bran.Apoi iarãi, descriptie i archeologie, cea din urmg, proastg.

Mar departe, Vlaico si-ar fi mdritat fata dupg Uros alSerbia', i negociator al cgsgtoriei ar fi fost acelasl NicolaeLuccari. Fata ar fi purtat numele de Slava.

Innainte de a trece la alte notite, sg ne oprim asupraacestora.

Engel .citeazg un trodoslov sirbesc2, care vorbeste la 1368de ridicarea in potriva usurpatorului VucaOn a unei ostiri deTurd si a luT Strasimir de Vidin, din partea Voevodului

socrul lui tiros, victima lui Vucasin r.

in toate aceste lucruri, e un simbure de adevgr i imprejurmultd incurcAturg. Dar sg. urmgrim asemenea tirr sirbestidespre tVlaicop intr'un al treilea izvor.

Prin liberalitatea aceluiasi nobil ragusan, care tipArise Cronicalui Luccari, apgru in 1601 cartea, marele in folio al lui MauroOrbini despre tRegatul Slavilor". Ambele lucrgri staii, evi-dent, in leggturg.

in cea din urmg se afig doug stiri relative la nor, si amin-doug. privesc pe Vlaico, cuceritorul Vidinului, cel mai popularpeste Dungre dintre Voevozil munteni ai secolului al XIV-lea.

Pe la 1350, ni se spune, Craiul sirbesc peti si lug in cgsg.-torie pe «lata principelui muntean). E Slava itif Luccari.

Mar departe, Orbini atinge luarea Vidinului de Ludovic,care lasg acola soldati unguri. ((Sag pentru cä acestia pradauin tam so, sair din altg pricing >, Vlaico vine cu oaste mare siiea Vidinul. Orasul fu ars, iar Ungurii se retraserg tin cas-

1 Gesch. von Serwien, p. 32T.

aid

.cotth,

Vlaico;

LXII PREFATI

telele vecine.D. Locuitorif furl stramutati de cealaltä parte aDunarii, iar Voevodul ramase la asediul castelelor pomenite.Dar in ele, care erail tail de felul lor, se gasiau 400 de ostasfunguri $i $eizeci de balestrieri genovesi. Resistenta dura Ednala intoarcerea regelui: atunci, mai slab fiind, Vlaico se in-toarce in tara sa. «Apoi flicura pacev : Vlaico cia innapoi peVidineni, iar Ludovic cla drumul WI Strasimir, fostul stapinal orasu1ui. Dar il supune la juramint $i-f opre$te ca zalogcele dotia fete, dintre care una, Dorotea, iea pe Tvrtco alBosniel. in fine, mar tarziti Vidinul e atacat de Turd', cariprada $1 in Muntenia. Insa Domnul de aid li iea luntrile, if

ucide $1-T inneaca.Mentiunea lur Nicolae Luccari, care, cum se vede din Re-

formafiunile ragusane, traia in 1330, dar n'avu nici o misiunein Serbia sail la Munteni, nu trebuie sà ne in$ele. Nudin cronica famine sau din hirtiile acestui strámo$ a luatscriitorul nostru $tirile despre «Vlalco». Daca ar fi avutacest izvor, nu ar fi confundat pe adeväratul Vlaico cu «Ba-sarab Ivancox. din 1330. Avem a face mai ales cu o $tirede provenienta sirbeascd, cu un rodoslov necunoscuCde undea luat $1 Orbini.

Vestea despre casatorie e buna, $i din apropierea lui Luc-cari cu Orbini $i anonimul lui Engel se vede ca. Anca, soralui Vladislav, a fost maritata cu Uro$, $i nu cu Vuca$in.0 lupta a acestuia cu ca doi cumnati ai mortulur e posibila.Ea nu s'ar potrivi insä ca data : in 1368, Strasimir era Incain castelul din Croatia, inchis. Va fi fost mai tirzlii.

Dar povestirea despre Vidin, in Orbini, se dovede$te a fiabsolut exacta $i consuna cum nu se poate mai bine cu iz-voarele autentice, contemporane, cu scrisoarea regelui Ludovicdin 29 August 1369. Asa a fost : cetatile au scapat necu-cerite, regele a alergat in graba, pacea s'a facut fail. varsarede singe aid, cele doul principese au fost oprite ca ostatece,clocniri cu Turd avurd loc pe Dunare. Pänd $i mentiuneabalistarilor genovesi trebuie sa fie adevärata: Bertrandon dela Brocquiere ni spune cä in lupta de la Golubaci a Ungu-

PREFATI

rilor $i a Muntenilor lur Dan al IIlea ca Tura', ar fi fost departea crestinilor i «TIC arbalestriers lombars et jenvevoisal.

Cit despre stirile despre inceputul principatului muntean,e o singurA presupunere de fAcut, Luccari, in relatie cu Mun-tenia, a cunoscut, direct sail indirect, acele anale slavone aleprovinciel ce existail pe acel timp2. Si nu e fArA insemnAtatecA ele vorbiati despre descAlecatul lur Radu Negru, la oclan. oare-care. Dar discutarea acestza punct ne-ar duce preadeparte.

Si Luccari i Orbini vorbesc de lupta de la Rovine, dupao versiune particularA, mult mar bogata decit cele ce nipastrat, a cronicir sirbesti. Sultanul ar fi trecut pe laSeverin ceia ce e mar putin probabil, Severinul fiind peatuncr unguresc, si lupta s'ar fi dat esupt ora$111 Cra-lova). Marcu Cralievici ar fi fost ucis, in aceasta. luptA, deun Muntean cu numele de Ratco. Trupul fu dus Msg. spreingropare intr'o mAndstire sirbeascl.

Aid e poate ceva de cules, pe cind cariera lui Musa efats expusA. Protegiatul Voevodulut romin s'ar fi luptat ccuGrecii $1 MunteniTa, i ar fi fost ucis in fuga sa dupA infrin-gerea din urmA, de «teranii regelur Mirceaa. Pe cind tocmarel fugia cAtre acel vesnic adApost ce era taxa lur Mircea !

Luccari stie eine a fost Vlad, «poreclit pentru ciudata sapurtare Dracula. El pretinde CA innainte de abdicarea saMurad ar fi facut pace cu (Grecir i Mantenira. La 14.4.7,loan Hunyady ar fi fost ajutat de «Dan, Craiul muntean,si Daud, fiul lui Siavup Turcula. Neorinduiala care aduse in-fringerea la Kossovo ar fi fost produsl de Muntent.

Se stie cA lupta s'a dat in 1448. CA Dan n'a fost la Kos-sovo, find-ea nici n'a existat, s'a ardtat mai sus. in schimb,David Turcul, prieten al crestinilor, e o realitate. A$a seamestecA la scriitorul nostru ceia ce e not" si bun cu lucruriincurcate i gresite !

1 Ed. Schéfer, p. 225.2 Ne gindim 0 la pove;tile despre originf pe care spus luI della

Valle cllugarii de la Dealu.

LXIII

s'aa

le-aa

LIIV PREFATA.

Luccari adaugA cA pe urtnä Dan a flcut pace cu ban!,aprecum totul se vede din memoriile lui Murgul, trimisulWI)). in Murgul, trimisul lui V ladislav Dan, trebuie sd cre-dem. Dar cine e Murgul, ce sint metnoriile sale si de unde

luat Luccari stirea ?Aceasta e si va fi, multd vreme macar, o problemA. Sa fi

lost cindva la Ragusa un Murgul, care O. fi at-Mat in scrisce a fAcut stApinul OA in aceste imprejurAri din 1448 ? Cevaca «e*unerea la ambasadAz asa de interesantA, fAcutA laVenetia ita 1477 de Caloiani Tamblac, «unchiuh lui *tefan-cel-Mare? SA fi vAzut Luccari in Tara-Romaneasca oare-careinsemndri slavone dintr'o vreme asa de indepartata ? Dinnenorocire nu se pot face decit presupuneri. Dar dintre eletrebuie inlAturatA aceia cd Murgul a fost un cronicar si ca.de la dinsul luat Luccari stirile despre Radu-Negru«descAlecarey).

Luccari pretinde cä dupA 1453 «Tatarir din Moldova', tre.cind Dundrea pe bAsici umflate, ar fi prAdat Plevta.taril din Moldova» sint o nociune din vremea lui Luccari,

ei nu existati cu o sutA de an! in urmA. Iar despre aceastAprAdAciune nu se stie

Acura Intäiü, in intreaga lucrare, se mentioneazA Moldova ;deci, ca si pentru alte tett se del generalitAti descriptive$i archeologice. Vorbind de prAdAciunile Cazacilor in prin-cipat, Luccari aratA cine sint er $1 pomeneste ajutorul ceail dat id «Aron si cu cari art darimat Silistra sialte «cetAti vecine, . Prin el ar fi scos «Imperialiip pe Sinandin Tara-Romaneasca i pe Andrei Báthory din Ardeal.

DupA ce vorbeste decr de «aceastä minunatI sAmintA desoldati mercenarli, Luccari se intoarce la Moldova. «Tara,dupa Iesirea Hunilor,, spune el, «a fost mult timp goala delocuitori, dar Tatarii, intrind de spre partea Niprului, ailimpoporat o parte, lAsind restul pentru tainitele si pesterilefiarelor., In 1358, Dragusa saü Dragoiel acesta e unnume ragusan «nobil din Hust, oras din Ardeab, o su-puse. UrmeazA Sas, ell quale ridnsse la provincia a' parti-colari di Valachia). Dupa el vine Bogdan, care a dat nu-

$i-a

eTa-.

MihaT

al

0nimic.

PREFATA. LXV

mele tern' csi a primit titlul de Craig de la impgratul Gre-cilor,. ,Se enumerd : Latco, (Musatin3, Rowan, Stefan, g careterming Casa lur, Dragop. Iuga,, Alexandru, Eie, care seinching Polonilor, Roman al II-lea, Petru, Ciubgr, supt cares'ar fi fäcut prgdaciunea PlevneT, .urmeazd.

Se stie O. data intemeierii Moldova se aflg si la Moxa,din al doilea deceniu al secolului al XVII-Iea. Dar cea d'in-tgig räspindire mai departe a stirilor cuprinse in Analelemoldovenesti se gaseste la Luccari.

Scriitorul ragusan mentioneazg luarea Chiliei si Cetatii-Albe, cu concursul lui Vlad Caluggrul, de Turd, si inseamngcd pe atunci era Domn moldovean (Stefan cel Bgtrin)(Batrin), explicind si ce inseamnd «bat-in) in romgneste.Se mentioneaza si pagubele suferite de Ragusani cu acestprilej. La una din expeditiile de pradg ale Turcilor in contraPoloniei se spune O. navglitorii ag fost distrusi la intoarcerede Stefan. E vorba, pentru secolul al XVI-lea, de pradaOceacovului si Benderului si de pagubele ce suferirg Ragu-sanii acolo. in fine se dag stiri despre Petru Cercel si PetruCazacul, din care se face un Ragusan.

Aceasta e cronica lui Luccari, si cu dinsa incheiem Prefata.

N. IORGA.

63473. Vol. III. V

EXCURSUI1 1.

Adun supt acest titlu un numar de informatii care mi-aaajuns la cunostinta in timpul tipaririT acestel Prefete. Ele in-tregesc in unele partT expunerea data pe basa materialuluTcunoscut.

I. Alexandru-Vodd, ti OUnpopXaxExc, concurentul luT VladDracul la tronul muntean, da, la 9 Februar 1433, 3.000 deaspri mánastiril ZografuluT la Atos. Regest, dupa Uspenski,in Miklosich, Slavische Bibliothek, I, 1831, p. 173 (citat intaiain colectia W. Schmidt, la Museul national din Budapesta).

II. Pentru relatiile luT Vlad Dracul cu Unguril i posesiu-nile lul peste munti pot aduce acum citeva lucruri nouã.

In vol. VI din cAnalectele) luT Eder (Museul Nationalmentionat, fol. germ. 288, VI) se mentioneaza un act slavonal luT Vlad-Vodá pentru niste boierT ardelenT, din 1441.

Vidi etiam literas in pergamena exaratas et olim sigillo pendente e filisbombycinis fascia rubris mUnitas, quod abest. Character est valachicus, sedvoces nemo Valachorum intelligit. Vicarius Valachorum disunitorum ait esselingua moscovitica exaratas anno 1441 per Vlad Vayvodam Valachiae conti-nereque collationem immunitatum nobilitarium pro quodam Theodoro eiusqueduobus fratribus ; ad calcem litterarum occurrunt characteres onciales, qui, tititem characteres quidam midusculi in ipso contexti et initio literaram, rubrocolore scripti sunt. Conatus sum imitari. Ad latus sinistrum legentis

rAd laths dextrum legends :

........_

6; ti c-c4--°\

-A.

(iv

PFL'i Ef

LXVIII EXCIIRSURI LA PREFATA.

in Exercitationes diplomaticae ale aceluiasT (ibid., fol. lat.2 242 , p. i I) se intimpind aceastä notA despre actul din 1432al lui Vlad-VodA, ca stApinitor al feudelor cisalpine

In tabulario conventus quondam de Colosmonostro extant litterae IoannisVlad Vaivodae anno aerae constantinopolitanac 6940, id est aerae vulgaris1432, exaratae, quibus se non modo Valachiae dominum, sed etiam ducem deOmlas et Fogaras profitetur et Stephano atque Romano Boer fratribus pagosquosdam districtus Fogaras, in his pagum Vajdafalva et quasdam portiones inFelso Szombathfalva donat.

DacI acest act e cunoscut si tipArit acuma, nu e tot asacu cel ce urmeazA i se aflä tot in acel volum al luT Eder

(I). 48)

Prudentibus ac circumspectis viris iudicibus ct iuratis, senioribus consuli-busque Septem Sedium Saxonicalium harum partium transilvanarum, amicisnostris honorandis.

Litterarum ipsarum summa haec est. Quaesti fuerant Saxones Stephano deHedcrfaja incolas sedis Zeredahel a familiaribus Stephani arceri a glandiumusu pro porcis suis in districtu Omlas. Respondet Stephanus sibi pro suis ser-vials hunc districtum a Regis Maiestate cum iisdem iuribus collatum fuissecum quibus eundem decessor ipsius a magnifico Wlad Vaivoda tenuerit, se veroab hoc ipso priore possessore comperisse id semper moris fuisse ut incolaesedis Zeredahel et alii vicini, nonnisi obtenta ab officialibus districtus omla-siensis venia, silvis uti possent. Idem deinceps etiam fieri vult Stephanus.Datum in castro nostro Scharos vocato, feria secunda proxima post festum beatiFrancisci Confessoris, anno Domini, etc. LX-mo quarto. Praesentis vero, propterabsentiam sigilli nostri, capellani sigillo fecimus consignari.

Stephanus de

Hederfaya.

Copia trebuie sl fi fost luatä de Eder dupd original, inArchiva nationala a Sasilor, dar in colectiile Academie! noastrenu se afld altä copie.

III. intre izvoarele relative la campaniile din 1443 si 1444ale crestinilor, nici unul nu se ocupd maT pe larg de roluljucat de Vlad Dracul decit povestirea in versurT, tinguireapoetica a luT Michael Peheim sad MihaT Bohemianul.

Autorul era un soldat rätAcitor, care-0 vindea vitejia prin.terile RdsarituluI, la el acasä sail in Ungaria, multAmita

:

EXCIIRSURI LA PREFATI LXIX

strinseT legaturT de pe atuncl intre cele cloud terT. A servitpe un magnat ungur si a plecat foarte nemultamit, mormAindimprecatiunT versificate ; s'a dus cu cruciatiT cersitorl la luptain potriva Turcilor $1 a avut durerea s5.-$1 vadA $eful, comi-tele de Cilly, jertfit de ambitia $i invidia Hunyazitor.

in elunga campanie, $i la Varna n'a fost, dar a gAsit cinesl-T spuie cum ail fost lucrurile. Acel informator se numia«Hans Magesty, care se luptase poate in amindoud expe-ditiile, dar de sigur in cea din urna («der sell) waz in demStreitex.). Fusese prins de TurcT $i tinut rob timp de $eT-sprezece anT. Dui:4 aceasta, decT pe la 1460, el povesti in-timplArile din acele rdsboaie luT Beheim, care le puse in scris$1 in rimA, fAcind din ele un «Lietlin,, un mic cintec.

Un «Lietlin) de maT multe sute de versuff, care se chiamA :iVon dem Kung Pladislau wyder mit den Tiirken Strait».L-a tipArit Karajan, in c Quellen und Forschungen zur vater-ländischen Geschichte, Litteratur und Kunst>) (Viena, Brau-mutter, 1849), invAtatä lucrare, care pretinde a fi insA numai«ein Denkmahl des treuen Zusammentrinkensx, din partea adoisprezece prieteni vienesT.

Ce valoare poate sà aibA cintecul Cehuld se intelege. DupA$eIsprezece an! un om simplu, care nu-$T lua note, cu greiipoate sA povesteasca cu amAnuntele de cronologie $i topo-grafie ce se intimpinA in izvorul nostru un lung i incurcatrAzboid, prin locurT cu totul strdine. Ce e mar slab, mai putindemn de incredere e dee! ceia ce ispiteste maT mult la in-ceput : datele precise. Ceia ce are valoare e anecdota, inci-dentul.

Asupra insemnatatii lui Beheim au scris Zeissberg, inAnalekten our Geschichte des XV. Jahrhunderts. II. Erin-nerungen an die Schlacht bei Warna («Zeitschrift für dieösterreichischen Gymnasieny, 1871, pp. 81-114) $i Huber, in«Arch. fiir öst. Gesch.x., LXVIII. Ceia ce voin O. fac aid,e numaT sä aleg $1 sA retipAresc partile ce ne privesc, farAo critica pe care cetitoriT o pot face singurl. Dar foarte putinTdintre din$iT puma! ar putea sA aibd la indäminA acest izvor,de care nicl un istoric romin nu s'a putut servi pAnA astAzT.

LXX EXCIIRSURf LA PREFATA.

Campania din 1443 se terminA, si

Die Reczen bliben in Sirvei,Die Walachen in Walachei. (I). 38.)

In cea noud, cind se ajunge la Vidin (cf. textul nostru siizvorul citat acolo):

Im kam zu Ili Iff in kurczer StuntMit krefftiglicher WereTrek le waz er genennet,Der Gross-Waida von Walachei:Siben tausent Man kam hyn pey,Da man dy Stat aussprennet. (vers. 325-30.)

Cind se orinduieste armata, al sesele ebanderiuv, compusdin acesti 7.000 de oamenT, rdmine sA-1 conducA Dracul :

Daz sehst Trakle waz fiiren,Der Gross-Woida von Walachei. (vers. 350-1.)

La cetatea din stincl, «Petrusv turceste, «Peters Piirkz.nemteste, cind se asazd scdrile de asediii, Dracul dA oamenTde aT saT, dar ei sint datT jos de pe zidurT si treTzeci dintreeT pier ; si soldatiT regeltif cad, in numär de dotazecT si cinci,impreunA cu o bucatA de intariturA, de care se acdtase. CindTurciT vreaii sä fuga, Vlad, care stie locurile, ii asteaptA laiesirea lor tainuitA si-T ucide :

Weil der Sturm waz am pesten,Da kam Trakle von Walachei.Sein Steig Leitern praht man hinpei,Da stigens gen der Vesten.Da daz dy Turken wurden gwar,Sy eilten schnelliglichen darlin slugens -von der Maure.Fun disem Velsen dahin danVieln sich zu Tot wol dreisig Man :Sy liten Laid und Traure.Der Kunig mit den Seinen prachVon der Maur ain vach vil drat,Daz schlug funf und zwainczig zu TatMit dem Kamer hineine.

EXCORSURf LA PREFATA. LXXI

Die selben Turken heten ainVerpargen ',adz suss dysem StainHaimleicher durch dy Erden.Da vor lag Trak le Waida nach,Wist er nit umb daz selbig Lach,Dy Turken vil unwerden,Auch nit wisten da vane.Ir vil dy trungen in daz HolUnd mainten auss zu kumen wol,Daz waz Trak le verstane.Waz er der Turken her auss vant,Dy liss er taten allzuhant.Da daz die Turken sahen,Sy lluhen wider in daz Hans, (vers. 547 0 urm.)

FArä sä se dea cu tunurile, pentru a cruta femei cretineprinse, ce apar pe zidurf, cetatea se iea i, firWe, garnisonae omorità. Ca i n anul urmAtor pe Dun Are, cum se vede.Nu se poate o asämanare mai mare : atita doar c in 1445Hunyady evith marea lupta de la urrnä.

La Varna, Dracul face pe spionul i merge noaptea sãvadä ce fac Turcii. Se intoarce in zori, aducind la 0 sutäde cal prin0 i vestea ca. vine Sultanul, cu 300.000 deoameni:

Des Morgens kam gerennetDer Gruss-Waida von Walachei.:Wol hundert Pfert praht er hinpeiTrakle waz er genennet.Der praht dem Kunig do dy Mer :Der Turkisch Kaiser Murat, derHet auffprochen mit MahteUnd zeug mit seinem Her da her :Wol drei mal hundert Taussent werDer Tiirken Ungeslahte

(vers. 627 i urm.)

Cind Murad e gramadit in cstincap, cu lui, elface apel la sentimentele de pärinte ale Jul Vlad, care aveala dinsul dor fii nu ofrati, rob!. Cuvintele-i de ame-nintare n'ar 11 fost fárd folos cum se vede, e o legendA

Ieniceril

LXXII EXCIIRSURf LA PREFATI

ce se purta intre luptätorT 0 Vlad s'ar fi «dat de o parte»,läsind pe cre0inT soarteT lor :

Sy slugen ir aber vil an Mass.Da wart dem Kaiser kunt wy grassDy Seinen Schaden nemen :Do enpot er dem T rakle seit:Wolt er nit lacsen von dem StreitEe im mer Potschafft kemen,So welt er toten lassenSein zwen Bruder, dy er dann hetGevangen an der waren Tet,Walt er sich Streitz nit massen.Dy Turken liessen sich vil dratAlsamen mit gemainem RatHer van den Perg her nider.Weil sy erhuben da den Streit,Da zog der Grass-Waida peseitUnd Bess dy Kristen siderIn den Noten peleiben. (vers. 735 0 urra.).

Ceia ce aflind Sultanul, e indemnat O. atace din noii :

Ach het gehort sagen da peiDaz der Waida von WalacheiVon dan gewichen were. (vers. 798-90.)

Dui:4 care soarta Id Vlad nu mai preocupA pe poet.

IV. Memoriile la iEneas Sylvius (Piu al II-lea) nu sint in-semnate pentru noT numaT printeaceia cä dad scrisoarea luiTepe cAtre Sultan, ci i prin tirile de istorie romäneascAce o preced §i urmeazA.

Se spune intaiti de poporul romin, care vorbe$te cita-lienqte, dar stricat foarte», 0 se aratA cum cu timpul coloniiromanT ati devenit amaI barbarT decit barbarif» ail a uitade eponimul Flaccus.

Se trece apoT la istoria munteanA maT nouA. Detronarealtil Vlad Dracul e expusä foarte bine: motivul du0nAnieT cuHunyady, cpentru cA trecuse de partea Turcilor», lupta, prin-derea DomnuluT 0 tliarea, cimpreunA cu un fiti al ski». Sin-gura data e gre0tA : 1456, care e aceia a schimbAriT Dom-

EXCIIRSURt LA rauFATA LxxIIr

nestr urmãtoare. Despre urmasul lur Vlad, Vladislav Dan,stie scriitorul, care-T da numele de (Ladislaus quidam, ;iar pe «Dan al III-1ea Ii ignoreaza si el. (loan)), Io Vlad,viitorul Tepes, scoate pe Vladislav, II ucide i incepe cru-zimile sale.

Phi al II-lea le enumera, i multe nu se aflg, sag nu seaflä in aceastd formd, aiurea. DusmaniT familieT sale sint dis-trusT. Regiunea SibiluluT e prädata. Se aduc robT in lancurT,si mulV sint trasT in tapd. Negustora sint prädati siEl aduce din Birsa ((ex Vurciax.) 400 de copiT, (ca si cumar fi sa invete romänestex. am explicat in Convorbirt li-terare de unde vine aceastg afirmare grosolan de ridiculg,si.T arde intr'un cuptor (ain aestuario). Rudele sale, boieriTfruntasT sint ucisT. UniT (domesticix. aT sai sint ingropatT inpamint pang la mijloc umbilico tenus sggetati. Al-tora li se iea pielea de vir.

intre victimele e si Dan fiul luT Dan, si iatg cum i sedescrie sfirsitul:

Daym quondam, filium alterius Daym Vaivodae, in bello cepit viventiqueac videnti sepulchrum erexit iussitque sacerdotes exoquias decantare ; quibusfinitis, captivo caput amputavit.

Cind-zedi si trei de soli a! o Arde1enilor i Secuilorx, sintaruncatT in inchisoare. Tara lor e atacatà fara veste si rui-natä cu fier si foc. Trage in tapa pe «Caeilinus, suarum co-piarum ducemx., ca neascultgtor al poruncilor luT crude : (eoquod immanitati suae non satisfaceretv. inteapa si sese sutede calatorT din aceiasT Tara a Birsd. Pe un Tigan (Ze-ganus* , care refusase sa spinzure pe un hoe, II coace (inmagno lebetex., si-1 da de mincare, altor TiganI, fireste(scivibus suis»). innaintea mamelor, prune! de Vita sint sat--mac! de pietre. (Intrind in Ardeal, chemg la sine ca pe nisteprietenT pe toV (!) Rominii cari locuiesc acolo si, stringindu-Tla un loc, pune ostasT sa-T ucida, si ii arde satele.x. JertfeleluT ar intrece 30.000 de oamenT.

Cind, in 1462 (anul e gresit), TurciT II cer tributul, el spuneca-1 va duce singur la Adrianopol i cere pasurT catre san-

ucisT.

lul

i

LXXIV EXCITESURI LP. PREFATI

geacii vecinT, care se chg. Trecind apol Dungrea pe ghialg,pradg, ucigind peste 25.000 de oameni. antre cari si fetefoarte frumoase ail petit, cu toate cg le cereal], Rominil luide neveste.» Multi robT, adusl in tail, sint jupuitT, arsi, pusTin frigarT, fierti in uleiii, trasT in OA formind o intreagg pg-dure. Un orn avind o cgmasg cu mult prea scurtg, Domnul,ofensat in sentimentele sale de pudoare, chiamg la judecatgpe femeia luT, care recunoaste cg. «mestesugul el este sä coase»si o pune si pe ea in 0.0., dind bArbatuluT o alta, cu cali-tAtT superioare in aceastA privintg.

Pig al II-lea stie ceia ce ignoreazg Bonfiniu ca. Tepesa fost inchis la Buda pentru scrisoarea luT de trädare cgtreSultan.

Si el terming asa, in 1463 : «E tot la inchisoare si aoum ;un om mare si frumos, care aratg fAcut pentru Domnie. intruatita se deosebeste adesea fata cuiva de sufletul lull»

VI. Relativ la lupta de la Turnu-Rosu, Eder reproduce invol. III al Analectelor sale citate, un privilegiu din I-iii Sep-tembre 1494, al regelul Vladislav al II-lea, pentru un perso-nagiu, Danes de origine: Carol Schaller de «Leventhal», fiulluT Sigismund, «Status regni Danie mediocris, dum viveret,supremi ministri». Privilegiul, care cuprinde arme, cu un capde Turc, si mosIT, e copiat dui:a original si confirmat adeseoni in timpurT maT tarziT, dar Eder observg, nu fail dreptate,cd sint lucruff ciudate intr'insul.

OrT cum ar fi, actul mentioneazd serviciT aduse de CarolregatuluT Ungarier, supt Matei Corvin ca si supt regele dom-nitor si

Signanter autem cum perpetui quoque fidei christianae hostes Turd, regnumnostrum invasissent, anno videlicet recenter praeterito, apud Rubram Turrim,in gremium illorum prodeundo, proprio Marte et viribus mirabiliter ultra tri-ginta eorum fortiter trucidando.

Ar maT fi ucis, spune, in sflrsit, documentul, «in cavernarupis praedii Kusma ... praedonem ac multarum provinciarumspoliatorem, Podilan nominatum, in circulo civitatis nostrebistriciensis et comitatibus circumiacentibus, dum viveret, la-titantem ; cui frustra tot insidias feceramus».

EXCURSURY LA PREFATA LXXV

VII. in 1522 Socotelile Sighisoarei pomenesc cheltuielile a-cute cu expeditia munteana a Voevodului Ardealulur:

1322. Exactio pecuujarum pro solucione stipendiariorum et duorum miliumflorenorum domino Waywode deputatorum, dum circa festum S. Michaelis Ar-changeli proficiscebatur ad terrain transalpinam et in civitate super quernlibethospitem aspri 20 impositi et exacti.

Exactio secunda vice pecuniarum pro solucione stipendii, super quolibetstipendiario flor, 3, circa festum Omnium Sanctorum, dum stipendium tran--mitti debuit ad terrain transalpinam ...

Petro Lwtsch, eo quod fuit cum iudice sedis in terra l3arcza in quadam ex-pedicione circa festum Omnium Sanctorum ...

Dominis magistro civium et duobus iudicibus certis vicibus ad Zenthagata,ad magnificum dominum Wayvodam pro gentibus, pro expensis . .. Cyphusargenteus domino Waywode donatus .. . Iudici regio, dum discessit ad terramtransalpinam ... Pro duobus lerdis ad currum iudicis regii, durn ibatur ad tel-ram transalpinam ... Magnifico domino Waywoda in terra Barcza .. . Stipen-diariis equebtribus et pedestribus, dum discesserunt ad terrain transalpinam ...Ad dominum Waywodam ad Brassoviam ... Stipendiariis, ... dum reversi fuis-sent ex Transalpina ... .

VIII. In protocoalele sibiiene, I, fol. 23 V°, gasim la 1524o oprire, din partea mesterului Celestin, argintarul (aurifaber)din Brasov, a unor vase pretioase, si adecá

nonnulla argenteria, utputa discum unum argenti et duas scutellas me-diocres continentes marcas sex cum media,care se afla la alt argintar, din Sibiiii acesta, Ludovic Rorer, siapartin vaduvei lui Basarab (Neagoe). Sotul ei, «condam Bazza-rab Waywoda», era dator cu inscris suma de 57 fl. lui Celestin.

XI. Cu privire la istoria Rominilor in intaia jumatate a se-colului al XVI-lea se cuprind lämuriri noud, de oare-careinsemnatate, intr'o opera, al carui unic ms. cunoscut a intratde putin timp in stapinirea Bibliotecii Museului National dinBudapesta.

Persoana lui Tranquillus Andronicus din Trail (Dalmatia),agent diplomatic in serviciul celui d'intaiti Zapolya, nu e ne-cunoscuta. Se pastreazd si opere latine ale lui 1. Dar nu se

1 Oratio Tranquilli Andronici Dalmatae ad Germanos de hello suscipiendocontra Thurcos. Eiusdem Tranquilli de Caesaribus Romanorum invictissimisCarolo et Ferdinando Extrase In ms. Hist. 4-to, 182 al Acad. maghiare.

LXXVI EXCURSURI LA PREFATA

stia pAnd acum cä acest servitor al regelui national unguresc,c6. acest tovards de nenorocire si sfatuitor credincios al luiGritti a povestit pAtaniile acestui din urmd. Totusi de dinsule manusciptul latin intitulat eDe rebus in Hungaria gestis aLudovico Grittbs, din care o copie ingrijitd, cel putin call-grafic, pe frumos pergament, a fost presintatd lui AlbertLaski, vinAtorul de glorie polon, de nepotul autorului, la 1578.

Andronicus, care scria la 1540 din gresald ms. are g1530),(«MDXXXx) vorbeste si de Romini in genere. El primestefabula lui Eneas Sylvius despre cdpetenia romand Flaccus,si o impodobeste Inca, fácind din el un ocupator tdrziu alDacieT, cu colonii careia se contopesc propriii sdi tovardsi decucerire. De la strdmosii lor li-ar fi rdmas Rominilor de astazilimba, amestecatd cu elemente barbare insd, si obiceiul dea-si oznori Domnii, a tiraniI v.

Nunc se Romanos vocant, sed nihil romani habent, practer linguam, etipsam quidem vehementer depravatam et aliquot barbaricis idiomatibus permix-tam; fortasse traxerunt etiam a Romanis civiles discordias et tyrannicidia, quipperani corm Vayvodae (sic enim suos principes vacant) fato morbisque intereunt;inimicitiarum neque modus neque finis est; fratres et cognati principibus sus.pecti stint, nec patiuntur eos in suo regno degere; capti occiduntur, aut, siviles sunt, truncantur naribus, quia deformitate non admittuntur postmodum adprincipatum.

i Dalmatinul, care avu sd sufere de la nol, cu stireaDomnilor romini sag all, adauge aceste cuvinte amare deocard despre trindAvia si necredinta nemaipomenitd a Ro-minilor :

Nulla gens, nec ignavior, nec magis perfidiosa; vitio non datur apud eobperiurio Mere: multa istiusmodi habent nefaria, quae omuia persequi non esthuius temporis.

El mai dá si stiri despre inceputurile si hotarele celor cloudprincipate romdnesti. Ele ar fi format la inceput unul singur

gpriscis temporibus omnes Valachi sub uno principe age-bant) , si Tara-Romaneasca s'ar intinde aproape pänd laMare, fiind la mijloc spre Rdsdrit niste mlastini foarte mail,pe care le face Dundrea («fere ad Pontum, interiectis ab ortuaestivo paludibus maximis, quas Ister efficito).

Tranquillus, pe care, la ruina lui Gritti, in 1534, il cereausi pe dinsul Moldovenii, se ocupd adesea de persoana lui

EXCIIRSURf LA PREPATA LXXVII

Rares, tnestatorniculD, «perfiduli>, e cel mai ticAlos dintretoate bipedele, tipul perfidiei mai mult decit puniceD, tcri-minalul hi:41). Noi judecArn insd astAzi cá minciunile si actelede trAdare ale Voevodului erati provocate de minciunile siactele de trAdare ale lui Gritti, care visa pentru el si familiasa un fel de mare regat dundrean, si scusAm intru citva peacest strAmos, care aye ?. sA apere ceva mai scump decitcapriciile si interesele personale, tara si neamul sati adecä.

Dar aid avem sl tinem samd numal de ce ni se spune,in acest izvor noti, despre contetnporanii in Muntenia ai lulPetru-VodA.

La 29 Februar 1528 pleca din Constantinopol un amba-sador zapolyan, Ieronim Daski, care, multAmitä lui Gritti, iz-butise sä incheie cu Sultanul un tratat folositor pentru stä-pinur sAU. El aducea ordine care Domnul de atunci al Terii-RomAnesti, Radu de la ACumati, tpentru ca acesta sh nAvAleasclin Ardeal cu o puternicl oaste («cum valido exercitu») sisa.-1 dea iarAsi in stApinirea Craiului Ioanx,.

Stim cA, incA cu citeva zile innainte, Radu-Vod1 manifes-tase, printr'o scrisoare ce ni s'a pastrat, preferinta sa pentruacest t Craiu loan p . Totusi, cind Laski se intilni in Muntenia,pe unde i se pArea calea mai sigura, cu Tranquillus, ce se in-torsese din Franta pe calea Ragusei, ei cAzurd, cu totul fat-Adreptate, in bAnuiala cA Radu ar fi inteles cu Ferdinand. tPaz-nicii» ce se dAduse celui trintaiii sint calificati de sentinelemenite sa impiedece o fuga, si se atribuie bietului Domn ne-vinovat gindul nelegiuit de a prinde pe acela ce iscAlise abiaun tratat cu Sultanul. El ar fi stat astfel alaturi cu Rarescare, turmind norocul, se depArtase de prietenia Craiuluiloam>.

Destul c5 vremuriIe erau rele pentru aderentii lui Zapolyasi cä se gAsi cineva pentru a da de stire lui Laski, indem-nindu-1 sä fuga in singura directie unde lucrul era cu putintA,in Turcia : caltfel se va sfirsi cu dinsulo (talioqui de ipso trans-actutn esse»). Tranquillus, care-si reunise soarta cu a celuilaltagent zapolyan, fugi si el tot intr'acolo, cu cAlAuzul säti, carestia Vara si limba. Aveati cal' de schimbat, si erati stapiniti

LXXVIII EXCURSURT LA PREFATI

de o fric A. ce ii clAdea aripi. Printre strAjile ce se aflail inmulte locuri», el se furisarA, in patru zile de alergare, 'Danala Nicopol. i, mergind de aid- spre Constantinopol, el' in-tilnirl pe trufasil, pomposiT soli aT lui Ferdinand, cari credeati,ni spune Tranquillus, c. Radu-sT indeplinise acum indatorireace luase.

Cind, peste citi-va ani, in 1534, Gritti strAbAtu valea Du-nArii, in a doua cAlAtoria a sa militarl despre intAia lip-sesc in acest povestitor off-ce amAnunte , el gasi alt Domn,pe Vlad-VintilA. Am vAzut ce urzi Gritti, in trecerea sa, contraVoevoduluf l cu cità energie stiu acesta sl-s1 apere tronul

viata.Tranquillus povesteste lucrurile ast-fel. Vinovatul pentru

relele relatii dintre oaspete i ospAtat ar 6 fost tot Czibak,victima peste putin a lui Gritti, vice-voevcrdul, urit de acestadin urml, al Ardealului. Prin cdest soliT» (eassiduis nunciis»),Vlad ar fi fost cistigat de Czibak, d atras in facpunea la min-tindu-1 cl altfel va fi despoiat de tron, de oare ce guverna-torul [Gritti] vrea sl puie Domn Muntenilor pe propriul luifia i cä ar sta in intelegere cu maT multi boierT cari eratidusmanT Voevodului».

Fireste cl povestitorul nostru stie ce s'a petrecut, dar nu-Tvine la socoteall sg. spuie lucrurile asa cum ati fost. El in-sista asupra faptuluT cA tovardsii luT Gritti eraii nepregAtitY dedusmAnie in aceste pArti ; el presintA oastea lui VodA ca e-

norml), un eingens exercitus» ; mArturisind cd tabAra gu-vernatorului ea fost incunjuratA zi si noapte, in cimp deschis»,el nu stie de vre-o dare a boierilor de opositie in minileDomnului minios. Ci lucrul se termind asa la dinsul: Pentrucare faptA, e stiut cl Vlad s'a poclit si a dat vina pe Czi-bak, de care a fost impins cu minciuni la aceastA criml...apoi, fäcindu-se bung pace (gratia) intre guvernator si Voe-vod, noi am venit in Ardeal». TotusT si mai departe el spuneel, din parte-f, privia pe Vlad reconciliatul ca pe un ehostispublicus», intocmai ca i pe Rates, al cArui Mare-Logofat in-timpinase pe Gritti in Muntenia si-1 intovArAsise peste munti.

EXCIIRSUld LA PEEFATA LXXIX

Tranquillus afirmá chiar cä Domnul ar fi fost in stare O.opreasa. pe Turd', daa ar fi vtnit in ajutorul guvernatoru-Tui, asediat in Media.

Locurile pfivitoare la MuntenT st aflA in ms., care poartg.signatura : lat. fol. 3760, pe fol. 5 V°, 15-5V°, 21 V°-2. Eln'a fost intrebuintat decit in noua ediie, ungureascl, a stu-diuluT lui H. Kretschruayr asupra luT Gritti (in eColecfia debiografib, maghiara, 2 vol.) dar mi s'a spus, a se pre-gaqte o editie a opusculului. Päria atuncT cetitoruluT rominii vor ajunge cele spuse maT sus.

X. titre nite côpif de documente, acute in sec. al XVIII-Iea,aflgin urmAtoarea scrisoare, foarte interesanta, de la Vlad(Vinti15)-Voda. (Bibl. AcademieT maghiare, Hist. fol. no).

Spectabilis ac magnifice domine, domine frater, amice vicineque charib-sime . Noverit quomodo sepius conquesti sumus ... ex parte StephaniZevorrhey quanta damna in alpibus nostris cum suis maleficiis intulit, quodusque huc nihil restituere voluit, nec vult. Recordetur etiam Vestra Specta-bilis et Magnifica Dominacio dual et quando potentissimus Caesar TurcorumAustriam invaserat, praedecessor, videlicet Vlad, Vajvoda Transalpinensis, tri-butum regni nostri transalpinensis ipsi Cesari Turcorum, media nunnullorumboyaronum nostrorum, videlicet Theodoro supremo logotheto et Sárban Ud-varnyk, per Hungariam mittere decreverat. Cum vero ad civitatem RegiaeMaiestatis Karansebesch pervenissent, tunc temporis civitatenses mille florenosab fis assumpserunt, sub eo colore quod ipsos comitari velint quousque cumtributo filo ad Cesarem pervenire possint. Ferunt etiain eos dixisse quod sineeorum comitiva nullo modo usque ad loca illa pervenire valebunt securi. Extunc cotnitati stint eos usque. ad aliqua loca, feceruntque inter eos tales ru-mores quod Cesar ipse per Germanos prolligatus esset et, sic coacti terga ver-tore [orig. : versus], usque ad predictam civitatem devenisse cum magno pu-dore. Ibique ab iis equos accepisse. Tandem etiam servitores Sarban Udvornykunum ex Karansebiensibus interfecerant, pro quo coactus dari est quadringentosflorenos. Et ipsi Sebesienses unum ex servitoribus Sirban Udvornyk interfecerant,et nihil pro eo solvere voluerunt. Et, quando exercitus Hanna Bani atque aliorumbojaronurn nostrorum, qui per totam aestatem in servitiis Regiae MaiestatisBudam. Estergoniuroque venerant servituri, in reditu eorum ad Transalpinam[erant], etiam equos et alias res in potentiam [orig. : potentiaque] eorum ac-ceperunt. Quapropter rogamus ut, secundum man datum Regiae Maiestatis,omnem communem iustitiam, quam que] iubet dare omnibus gentibus

1 Intala editie a iesit in cArchiv für österr. Geschichtes pe 1896.

[orig.:

0,

I.XXX EXCURSURI LA PREFATA

[orig.: quod suum], administrare digneris. Quod si secus, scandalum erga bo-jarones nostros factum atque damna impensa nullatenus mittere volumus [orig.:voluimus], sed alias de re negotioque excogitabitur isto. Deindo quoque bojarofoster nomine Mailatth Spothar a'Aque egregius Petrus Pithar, secretarius noster,nomine nostro dicent : fidem indubiam cis praestare volueritis siQut et nobis.. .Datum in domo nostra Bucuresti [orig.: Turrest.], vigezima secunda die iunii,anno Domini 1533 1.

Vlad, Dei gratia dominus verusque heres Wayvodaque regni transalpinensis.[Stefano Bathory de Zomlio.]

XI. Ca un cbiv calugaro ce era, Radu-Vodd, fost Petru boierulsi Paisie monahul, Ilia de la inceput apararea calugarilor. La20 August 1537 vedem pe regele Polonief raspunzind luf<do Radul Voevod si hospodar al Terii-Romanesti, prietenulnostru in privinta unor Sfetagoreti de la mandstireaSf. Pantelimon. carl se plinsese fostului lor coleg ca aü fostdespoiati peste Nistru (Jablonowski, Sprawy, pp. 132-3).

XII. Dam aid documentele ragusane mentionate la analisacronica lui Luccari:

Die lid septembris 1438.

Liubissa Ivanevegh 4sters : Bogdan Milunovigh], pro una parte, el BogdanVlagievigh et Rachaz Boghisigh et Maroe et Marinus, fratres Iurchovigh deTregovist, pro alia parte, qui hanc certam differentiam de mercato inter eos factode certis crimesiis ex certa animi scientia se compromisserunt, dimisserunt etcompromissum fecerunt de iure et de facto in discretos et prudentes viros serlohannem speciarium de Ficho, ser Simonem de Duyo et Filipum [rters: Pan-tella] de Silva, de dicta differentia dicti mercati, tanquam in eorum arbitros,arbitratores et amicos communes, qui de dicta differentia et dependentibus ab eapossint dicere, sententiare, terminare et diffinire, pro[ut] de iure et de facto,sicut eis videbitur et placuerit ; promittentes dicte partes quicquid per dictosarbitros, vel maiorem partem eorum dictunr et terminatum fuerit attendere etobservare et non contravenire, sub perm ducatorum ducentorum applicanda perpartem attendentem non attendenti.

novembris 1438.]

Marin chus lurgevich de Vlalachia (sk) dedit, vendidit et tradidit unum equummocellum, portantem, franchum et liberum Mathicho cidilovich, presenti, re-cipienti et ementi pro pretio commercato ducatorum duodecim, quos idem

1 Punctele aratfi suprimhri facute pentru scurtare. Indreptat pe alocurigrosolane grepli de copie.

iubit»,

[5

&aft'

EXCURSURf LA PREFATA LXXXI

Marinchus fuit confessus habuisse et recepisse a dicto Mathico, promictenssupradictum equum disbrigare et liberare dicto Mathico ab omni molestia,damno et impedimento, que sibi Mathicho quoquomodo inferrentur, supra se etomnia bona sua respondendo.

Die vij novembris 1438.

Vlatcho Vochsigh, qui de commissione et consensu de Beirban (!) Bossino-vigh et de Dodoe Vechtinovigh, sociorum suorum, vadit in Vlachiam pro re-cuperando res et robam, de quibus derubati fuerunt ipsi socii, que res et robaerat communis ipsorum et valoris perperorum L, et etiam pro recuperandoequum ipsis robatum cum dictis rebus, se constituit, obligavit et promisit, siet in quantum possit recuperare dictam robam seu partem ipsius et equum autvalorem dicte robe et equi, quod reddet et dabit dictis sociis suis rectampartem suam, partiendo et dividendo inter ipsos tres, sicut de iure et equitatefacere debet, nullo suo labore computando, renunciando, etc. (sic.)

(Ragusa, Diversorum Cancellarie, reg. 1437-8, 1438-40.)

XIII. Pe lingä iämuririle din Gerlach, cuprinse in Contri-butiile mele, e de vazut asupra WI Iacob Luccari, cronicarul,ce se intimpind in Silistra si Sofia, la 1581-2, Fermen2in,in Monumenta Slavorum meridionalium, XVIII, pp. 6, 10.El avu, farä indoiall, re1a0i cu familia Mircestilor, cu DoamnaEcaterina, cu Mihnea-Vodä, fiul ei, si poate cu Petru Schiopul,unchiul acestuia.

63473. Vol. III. VI

I.

CHRONICA SERBICA DESPOTAE GEORGII BRANKOVIC E CODICE SERBICO LATINE

REDDITA, OPERANTE L. B. FRANCISCO %AV. PEJACETIE

P. 16.]Anno 6900 [1392 , tertio anno regni sui, Bajazet, filius

Arnuratis, movit [exercitum] adversus Bulgaros et accepiturbem Ternovo et reliquas circa earn positas et post trans-actos tres annos, nempe 6903 [1395], movit Bajazet contraMircsam, Ugrovlachorurn Vojvodarn, et debellavit Mircsa Ba-jazeturn ad Rovinatn, et hoc proelio periit generosus illeMarcus Kraljevich, filius Vukasini regis, et ConstantinusNiepmirosati, filius despotae Deani Dragasis.

P. 17.1

6906-1398. Combusta est Ravanicza, in quo etiam annoBajazet coepit Vidinurn et Nicopolim.

... Hocque anno [69 to-14.02 Giurgia Vlkovicha despotamStephanurn] in Carigrad seu Constantinopoli captivavit et ablitin Saurornaziam.

Nota:" Hanc vocern correxit descriptor noster et pro easubstituit Daciarn, ubi a magnatibus cum honore exceptus estet tamquarn caput gentis. Myrcha Vojvoda curn aliis magnoaffectu eum ad terras suas comitati sunt ; et aedificavittnonasterium ad Ressavarn, ut supra dixi. Hoc eodem annoin Rodope suffocatus est Georgius Vlkovich, ex captivitateconstantinopolitana [rediens .

63473. Vol. III. 1

2 CRONICA SiRBEA SCA

P. 18.]6927-1419. Obiit Myrche Voyvoda' et hoc anno aedificata

fuit Ressava. Hoc ipso anno obiit imperator Bulgarorum ?(sic) Constantin, Ianuarii 21.

6929-1421. Populatur Sultan Krizas2 Valachos. Post annumunum adeoque 6930-1422] moritur Baosa, Zentae dominus.Hoc ipso anno obiit et Krischio Sultan.

P. 20.Eodem anno [6949-1441], Iancul cecidit Mesit Passam ad

Ialovnizam in Valachia.

P. 2 I .

6951-1443. Jankul mactat Mesit Passarn in Valachia ad Ia-lovniczam ; paucis effugientibus, ex quo tempore Ungari . . .

(sic) resumpsere.6952-1444. Exiit rex Vladislaus cum Despota Georgio et

Iankulo secundum Danubium in Valachiam, exinde in Bul-gariam ad Slatizam, et Passam sub Nissam ceciderunt

P. 22.6970-1462. Procedit czar Mehmed adversus Valachiam et

fugat Drakulichium Vladam ex provincia.6980-1472. Obiit Radul Voivoda Vgro-Vlachorurn, et Mehtnet

Passa a czaro mittitur cum exercitu contra Stephanum Voj-vodam Moldaviae. Nil tamen obtinuit, itno fugatus est cumdetrimento et dedecore,.

6982-1474. Pergit Passa contra Scodrarn, nec tamen earncapit ; et eodem anno eum Stephanus Moldavus concussit etoccidit. Eodem, obiit Radul Ugrovlachorum Voyvoda, fuitqueatrox hyems. Et petit Capes Vlada 3 per Bessarabarn.

I Data de luna, Mart, o d altã versiune a Analelor sIrbesti (in Glasnik,L111).

1 Kirigl, Mohammed al 11-lea.Vlad Tem.1

FRAGMENTE DE CRONIOI 3

6983-1475. Pergit Hodun-Passa' contra Cara-Bogdan, etcoeperunt Turcae Ciephu? (sic)2.

6984-1476. Pergit czar contra Carabogdanum Voyvodamet eum perfligit et, rediens, vastavit Ungaros ad Danubium.

P. 24.]6991-1483. Bajazet movet adversus carabogdanas arces

Bielograde et Kiliam, supra Danubium sitas, et capit cos, utiet Stephani Moldavi arcem Vinamor 3.

[P. 25.]7003-1495. Obiit Valachorum Vojvoda Calugier, et Radul

filius successit.7016-1508. Moritur Radul Vojvoda Valachus, quo eodem

anno occidit Dmitar Jaksich Minu Vojvodu Sibiuu (sic).7021- 1513. Mechmet czar occidit Begum Vladam, Vojvodam

Valachorum, Ianuarii 25.

Ex supplemento scriptoris:P. 26.]

7046.1538. Suliman contra Petrum Vojvodam Moldaviae,qui fugit ex terra sua.

705 I 1543. Redit Petrus Vojvoda Constantinopolim, etCzar ei restituit Moldaviam,

7070-1562. Pergit Alexander Vojvoda Moldaviae Constantinopolim et, accepto auxilio a czaro, in suas terras r edit.

7103-1595. Initio huius anni rebellavit Valachorum Voj-voda et duxit exercitum suum contra Bdinyum [Vidinum], 'ettunc Turcae, conflatq mendacio quodam, perdiderunt arcembdinyensem et religiosos multos christianos, nil reos. [Expe-ditia Turcilor in_ Ungaria.] Sinan Passa vero cum exercitumansit ad Danubium hyematurus. Luarea Becicherecului deTurd.]

1 Soliman-Hadim-Pa.2 Caffa.3 Suceava ?

4 MONICA SiRBEASCA

Porro, redeuntes Persae, Tartan et Circassii aliique innu-men cum praedis magnis ex Ungaria, expectavit uterqueprinceps, nempe Valachiae Michael et Moldaviae seu Bog-daniae Aaron, cum. suis exercitibus ; in quorum manus cumreduces incidissent, ad internecionem deleti sunt, captusqueipse Tatarchan ab iis et missus ab his partibus ad regemin Transylvaniam. Hocque facto, agnovit Turcarum czar quodTransilvania, Valachia et Moldavia a fide recesserint Turca-rum domino. Itaque sequenti anno, nempe :

7104-1596, Turcarum czar exercitum innumerum movetadversus Valachiam, Moldaviam et Transylvaniam, factumqueest hoc tempore Sultani Murath, qui etiam hac hyeme mor-tuus est [nempe ut habet nostrum compendium : 1595, 18Februarii. P.]

7104-1596. [Leventi din Ardeal pradä la Dundre dinparte Serbia]

Dein et Michael Vojvoda rebellis collegit exercitum, Tur-casque, quoscumque repent in terris suis, occidit, et pro-gressus est contra Ruschik, populatusque combussit earn,educens ex ea 700 virgines, pariter viros, mulieres puerosqueet 700 currus mercium . . . (sic) ab Giurgevich.

Dein Orchovo et Nicopoli depopulatus est et, combussit.Et post festum S. Georgii exiit Pherhat Passa adversu Va-lachiam. Tunc exivere contra Bdinyam 3.000 tnilitum ex Va-lachia adversus Hassan Passam, contra quos is, exiens cummagna potentia, conctissit eos ; et Pherhat Passa rediit inRuschik, et deiectus est cum ignominia eX hoc munere ; da-tum est commando (sic) Sinan Papsae. Pherhate autem ab-ducto Constantinopolim, caput truncatum est. Et SinanFassavenit in Ruschiuk et transiit Danubium et cecidit prope quan-dam sylvam, et Valachorum exercitus, abscondens se in sylvaquadam, repente exiens, occidit Mustaffam Passam bosnen-sem et Hassan Passam, temesvarensem Passam, et Sinan Pas-sam ex equo deiecerunt, et dentes ei excusserunt, et duosfilios consecuerunt et unum abduxerunt, et tres begos mul-tasque copias conciderunt. Vesperi a caede cessatum est, etsera nocte aufugerunt Valachi et praedam suam acceperunt

.

FRAGMENTE DE CRONICI 5

ex Buchurest et abierunt in Tergovist. Turcae vero, venien-tes in Bukurest, invenerunt urbem, et aedificarunt ibi arcemcirca monasterium SS. Trinitatis, et templum converterunt inmesitam. Post haec progressi sunt Tergovistum ; Valachi veroinde in montes se receperunt, et ibi quoque Turcae aedifica-runt arcem, et populati sunt Valachiam, et sine numerocaptivos abduxerunt. Tuncque constituerunt Begum in Ter-govisto Mustafam Vojvodam, ex Vuchiternye, et' cum eo ad-huc tres alios begos, et sex alibegos et sex Millia militum,54 tormenta, 810 contas pulveris pirei pro bombardis et 30millia aureorum in stipendia. Rediitque Passa in Bukurest.Et, redeuntes Valachi, occuparunt rursus Tergovist, et qui ineo erant omnes conciderunt milites supradictos. Tunc ergoBassa fugit, ut Valachi eum prosequebantur, usque ad Danu-bium. Bukurestum tunc ipsi et Turcae incenderunt, et tran-siverunt Danubium. Valachi vero, traiicientes Danubium qui-dem, quid repererunt, homines, equos, camelos, armis omniagrassantes et arcem Gjurgevich rursus destruentes, omnesillic repertos occiderunt. Et ita in terra hac triginta miliaAsiatum et 20 milia Turcarum et Janichar gladio Valacho-rum perempta sunt. Fuit tunc annus 7104-1596 Eodemanno Passa per aestatem fuit in Valachia. [Revolta lui GrdanVoevod in Bosnia, cin Miksiche et Onogostix.. Refusä, in 1597,Ianuar, ofertele begului. Bätut la Gacskopolye teribil, facepace cu Ahmed-Pasa Hadum.]

7106-1598. Mense Februario transit Achmet Passa Hadunper Pristinam, et pergit Bdinyam, et in quadragesima vene-runt cum magna celeritate, et ingressi sunt in Tank et noctuid occuparunt, omnesque qui intus erant, ad 15 hominummilia, gladio peremerunt.

[ExpediVa Serdarului in Ardeal. Tataril ce veniau la ielprada in Serbia.]

Perexit Serdar in Transylvaniam cum Tataris ; dumqueesset Serdar Passa sub Varadino, Achmet Passa erat Nico-poli et, veniens Michael Vojvoda Valachorum, dulcissimis ver-bis ad Passam dicebat : efero tributa Caesari et tibi donum,..Et Ungari interea traiecerunt in curribus Danubium et, vi

8 CRONICA SIRBEASCA

ingressi in litus, irruere in Passam adeo ferociter, ut aegroanimo se Passa in urbem receperit, et abstulere equum eiusac pecuniam, et milites eius omnes concidere, et simul Pas-sam quoque Caramanum devastarunt, vique occuparunt, etspoliarunt Nicopolim, Orahovo et Bdiny incenderunt, aegrearce remanente. Datique sunt ei 8o currus opum, ne arcemdevastent, et circumsitos pagos incenderunt, devastarunt, etspoliarunt, et trans Danubium uxores, proles et viros abe-gerunt. Eodem anno 6 Augusti, qui fuit dies Domini, fuitlunae eclypsis. Serdar vero venit Belgradum hyematum.

7107-1599. Fit Magnus Vezir Ibrahim Passa Diakovich. Is,praemittens Ianicharorum Agam Belgradum, Strchi Passam,qui erat Sardar, venit et Ibrahim Belgradum, et advenerelegati ex Transylvania, et a Michaele Voyvoda, et pacemfecerunt. Postea vero perrexit Budam et Strigonium. Eodemanno venit Michael Vojvoda (sic) cum exercitu et coepitTransylvaniam, et vere sequenti ivit Michael et occupavitCarabogdaniam, dixitque se regem Michaelem.

7109-1601. Redeo ad priora. Ante hunc annum [nempe7108-1600] praedictus Mina (Micha, Michael) Vojvoda bellumfecit in Bogdania cum Vojvoda bogdanico et polonico, et Mah-met Passa ivit in Valachos. Transylvani vero conspiraveruntad expellendum Michaelem. Quare, cum iam deberet in duaspartes pugnare, sperabat se auxilia ex Transylvania accep-turum ; verum Transylvani, irruentes in eum, expulerunt eum.

Postquam pugnatum esset, multique ex Ungaris et Serviiscecidissent, Michael Viennam fugit, ad regem viennensem,et petiit auxilia contra Transylvaniam. Transylvaniae veroprinceps pacem cum Turcis fecit.

In Bogdania fuit Ieremias Vojvoda; antea vero erat AaronisVojvodae dvornik seu aulicus. Frater vero eius Symeon inValachia dominus factus est.

Praedictus porro Michael, acceptis a rege viennensi auxi-liis, venit in Transylvaniam, et cum eo Cara Herzog, et oc-cuparunt Varadinum et arces aliquot, et multa praelia fecere.Postea tamen a Germanico Sardar occisus est Michael Voj-voda. Iste Michael Vojvoda fuit dominus Transylvaniae, Va-

FRAGMENTE DE ()ROMIG! 7

lachiae et Bogdaniae: paulo post amisit omnia, periitque. Filiusvero eius obsidem agit Viennae hodieque.

7111-1603. In Valachia fuerunt Vojvodae nunc Simeon,nunc Busich cum Scherbano et cum Radulo, et nunc Radul,Mihin filius.

7119-1611. Venit Batori Gabro adversus Valachiam, et po-pulatus est christianos, et incendit. Scherban Radul verofugit; veniente autem Radul Mihin, rediit Batori in Transyl-vaniam suam. Scherban vero, conducens milites, rediit contraRadul Mihinum et expulit eum, Transylvaniam vero saevis-sime depopulatus est, aegreque Batori auffugit Cibinium.Postea Radul Michalevich Mihin venit cum Turcis; Scher-ban vero et Petrasco fugerunt versus Viennam, et Radulfactus est dominus Ugrovlachorum.

Antea autem, post Ieremiarn, Voyvodam moldavicum, nuncDonanya cum filiis, nunc Symeon, frater Iererniae; post mortemautem Symeonis ambae Domnyae cum filiis bellum inter segesserunt. Symeon vero multis vicibus Valachiam populatusest cum Turcis et Tataris. Tandem vero venit Stephanus cumTurcis. et fecit se dominum Moldaviae. Tunc Bethlen Gabrofugit a sua arce et declaratus est quasi rebellis, et dederuntei regnum Transylvaniae. Scander Passa Serdar vero et multiBegi cum eo [erant]. Stephanus vero et Valachicus, Mihin filius,pergit contra Batorium, et Batorium fugit ; quem tunc, repre-hensum in porta arcis, caput ei amputarunt, et Bethlen fitrex in Transylvania.

[P. 30.]7124-1616. Veniens Domnya Voyvodae Ieremiae cum filiis

suis Alexandro et Bogdano adversus Stephanum MoldaviaeVojvodam bis terque post hoc.

Anno sequenti :7125-1617, Ibrahim Passa Memibegovich et Skender Passa,

et cum his 1 o begi et Radul Mihinich profligant miseramDomnyam, et aliquam partem eius exercitus caedunt et spo-liant, et cum ea ambos filios eripuit. Knez KorsizkP, filiam

' Korecki.

8 CRONICA SIRBRASCA.

vero eius abstulit Tartarus, et omnes abduxerunt Constanti-nopolim; Domnya autem fidem mutavit, ex filiis vero unusin arctum carcerem coniectus est. Radulo vero Mihino de-derunt Bogdaniam, alicui vero Graeco, nomine Alexandro,dederunt Valachiam.

7125-1617 finito, et 7126-1618 veniente, exit SkenderPascha contra Cosacos in terram lehicham, Minorem Rus-siam, et tunc advenit Beth len Gabro et Radul Bogdaniae etAlexander Valachiae; verum non multi ceciderunt, et non-nullae palancae duntaxat incensae sunt.

Postremo venit etiam perfidus Tartarus Cantamir, et po-pulatus est Minorem Russiam et 53 millia hominum praeterpecora abduxit.

7126-1618. Vere adveniente, rursus perrexit Skender Passain Casacos, circa festum Trinitatis. Venit Lupul Valachus,quondam Peharnik Scherban Vojvodae, ex Transylvania, cumcopiis paucis, et expellit Alexandrum et omnes eius Graecosconscindit et omnes thesauros occupant, et faciunt Gabrielem,filium Symeonis, Valachiae principem, eique dant terram Va-lachiae ; et is advenit Tergovistum Augusti 14 die. [Notdultimd : Reliqua ad hunc annum sunt turcica, quae ad nosnihil, finitque in hoc anno.]

(Arkiv za "ovjestnicu jugoslavensku, III (Kukuljevic i Sakcinski), Agram, 1854.)

II.

PREFATA HI SIMON DASCALEL.

Cartea ce sd chiamd leatopiself ce [ fters] a spune cursulanilor f i descdlicarea tdrit Moldova fi viiala Domnilor.

Dup. Prefata luT Urechel Dupd aceaia si eu, care sdntintre cd pdcdto$T, acest Simeon Dascal ; ce el sä numeesteaid, ma! mult sl vede cd ail amestecat $i au turburat istoriiacleat au lucrat ceva$T pentru Ureche Vornicul, carele au scrisacestea, a vesti cd e domn invatat $i intelept, iar acesta $inestiutu $i slab in minte, precum $1 Todera$1cu CantacuzinuVel Vist. In Moldova, $i ahiT, bine cunoscand pe acela, n e -aumärturisit, cä de multd nestiintä $1 de minte putind era acelom, precum iar el esuti, $i aid cd au fost sä aratd, $i langáaltele face $i aceasta, rã ale altora le face ale luT, adecd ceau scris Ureache, el zice cd ati scris Simeon Dascal] apucatu-m'am $i eu pre urma a tuturora a scrie aceaste povesti ceintednse spune scursul anilor $1 viiata Domnilor, vdzindu $1cunoscdndu cd scriitorii ceT maT de demult, care au fostu in-sámnänd aceaste lucruri (ce), au trecut $1 s'au sfdr$it, $1 pre urmalor altil nu vor sd sä apuce. Vdzdnd noT aceasta, cd sl Ord-seaste aceastá insämnare, socotit-am cask nu ldsdm acestu lucrunesdvArsit sd ' nu sd insernneaze innainte, carele maT naintede altii au fost inceputu, pre rand insemnatti pand la Domniialui Vasilie-Vodd, ra sà nu ne zicd cronicariT altora limbi c'ammurit $1 noT cu scriltorli ceT din ceput, sau cà doard säntem

1 In ms. : fi.

10 PREFATA LUI SIMON DASOALUL

neinvAtati 1. Ci cu ajutoriul de la Dumnezeti intdi n e]-am apucata scrie ce-au p[r]iimit $1 ce aü insemnat alt11. Pentru aceaiagandindu i socotind de la inimd ca sä pociu afla cu ade-vdrat acest lucru, sä fie deplin, adunat-am izvoade pre rAndde i-am itnpreunat. i, cetindu izvoade pre rAnd, aflat-am $iacest izvod carele 1-au scris Ureache Vornicul $i, daca 1-amcetit 2, 1-am socotit cä iaste scris adevdr, insA mai mult dincdrtile streinilor cleat din izvoadele noastre. 111sä numai cat $ide pove$tile, mai larga $i diag[i]uns, $i mai de scurtu, iar semnelesaü tocmealele $i lucruri cdte s'ati fAcut in t d]ri, nu le aratdtoate, cä poate fi cd $tiut de toate cronicariul cel lAti-nescu sd le afle. Iar leatopisatul nostru pute de pove$tile ce-[s]scrise mai pre scurt, insa le in semneaze toaate pre rAnd, mdcar cdVornicul Ureachie ati scris mai sus cd leatopisatul cel n-toldove-nese scrie pAnd la Domniia lui Petru Voivod, chiopu13,s'ati stins. Iar eü, adundnd izvoade de limba noastrd, aflat-amizvod de 'nceput, care pre scurtd vreame $i toate pre rdnd insAm-nAnd pand la Domniia lui Vasilie Vodd. [mergea . Pentru aceaia,deaca am vdzut cd lipsesc .pove$tile $i cursul anilor din lea-topisatul cel letenesc, a m lipi[t] dintr' ale noastre izvoade,carele am aflat cd [spun] adevar ; $i me-au adus pove$tile laleatopisgul cel letenesc, carea la locul sAU. Carele toate mainainte sd vor ardta, care$1 la locurile sale. i, toate pre rAndchibzuind $1 insAmnAnd, am izvodit din toate izvoadele intr'unloc, si am fAcut unul din savar$it; de care lucru cu mare ne-vointd am silit sd nu rdmde nimic nesAmnat.

. Preadoslovia a descdlecarii (in) tdril Moldovei din ceputul ei.Aceastd preadoslovie iaste insemnatd de Ureache Vornicul,

din leatopisatul cel letinesc izvodind, iar preadosloviia lea-topisatul[ui] nostru nu am sAmnat aicea.

Vor unii . . .

' In ms. : neinvqat.Ms. are: cinstidu. Iar, maY departe, in loc de gcetits : cinsht

8 Ms. are: 5'ichipu1.4 Urmeaza ca in Kogalniceanu.

n'aii

$i de-aciT

2

4


Martia din postD :] Aceastd poveaste a lui Laslu CraT,ce spune cd au gonit pre ceW Tdtari, nu au scos UreachieVornicul din 1eatopis4u1 eel leescu, ci eu Simeon Dascalul oam izvodit din leatopisdtul cel unguresc; care poveste o amsocotit, prea seamne ce aratd, cà poate fi adeväratd.

Notd. Iata un document inedit de la UrecheAdica eii Urechi Vel Vornic de Tara-de-Jos marturisasc c aü venit in

nainte noastra fiiul nostru Vrabie cu carte si cu zapis de h Neaniul fiiullui Dragancea din Furduesti Tinut Covurluiulul, cazand el innaintea noastri cumulta rugaciune ca s s scoata pe dinsul din dabile (dabila iaste o moneta,ci are numar de 3 talere 1). Pentru care pohtind ea pe clumnealul Mogildea,biv Vel Vornic, dregatoriul Tinutului de Covurluiii, figaduit ciA va sceate,Insa. ca sn-I clè lui una parte a sa de ocina din sat IcWil de pe paraul Lici-covul. Deci, dup l. rugaminte lui Vrabie, iata Mogildea 1-aa scos pe dinsul cuadevarat de buna voe loT din dabile. i atunce Intamplat farli oamenibunl, Toader Jura namesnic de Barlad i Neofit negucitoriul din Barlad i Avramdiiacul si Grozav Ciornocus diiacul si Marcul din Furduesli. scosdin dabile, si el dat toati partea sa de ocini din nurnitul sat ; 0 el säailia a stapani partea sa nestrimutat nici odinioara in veci ; i altul sa nu saamestici Innainte acestiI carci a noastre. Veleat nu are nici cum, niCifi luna,niC[1] zioa.

(Bibl. Ac. Rom . LXVII/ I o. Inlauntru, originalul slavon.)

' Adauge traducatorul, din secolul al XVIII-lea.

[Dupd

:

earl

s'aii

§i I-adi-ad

In.

CRONICA HI VASILE DAMIAN 1 TUDOSE MAU,

... Ce striinii toti priimeasteDe-1 hraniaste i-T cinstiaste,5i ceia ce trecu prentr'insa,Nu sA mai indurd de insa.Nu o mai facu lAudatd,Ca o stie lumia toatA.Ce, pre cAtu e indurata,Pre atAta fu prädatd,Pentru multe lucruri proaste,Pentru plcatele noastre.Ce ne ada, Doamne-aminte,CA pre tine-avem pArinte,SA nu ne Iasi la pierdzare,Ci sA ne dal vindecare.CA trimiti Oralor pace,Ca toate bune s'or face.Ca sA-t lAudAmu MaririaSi numele si 'ntAririain veaci fArd savArsire,Multu pohvalitu peste fire.Si, cine nu ne iubeaste,

FRAGMENTE DE CRONICI

De sargu, Doamne, le plateaste.

13

Conet preadoslovie.

intru multe pofte si ganduri sa aflá cela ce fArä lucru $ia-de, märturiseaste marele, inteleptulu Solomon imparatu, jarcela eel pliniaste gindul, ales cu facere bunk de läudatiaste, pentru ca firia omeneascd dentru firia sa este pornitäa sa muth $i a sä premeni in multe fealiurl. Penteaceia darddestoinicT orasiani si cartulari marl oamenii carie lAcuia indzile vechi la cetaatia cea vestita a Athineal, nu le era altillucru zdbava lor fAra numal peste toatA vriamea a inteleage$i a invAta eke ceval lucru de iznoava, precum märturiseastesi marele filosof Aristotel, de dzice ca toti oameni dentrufirea lor santa indemnatl ca sriaj stie acesta cuvintü, dara nutrebue selpa, ca s[a] nu cAdem suptii vina greseliT acestliace scrisAm mal sus ; zabovim gindul nostru pren taina surdA.Surda iaste pre o parte pentru nesimtiria el, cea den fire'data, iar graitoare iaste pentru deistviia (sic) care ispraveastesi sa face cinie euvintulul statatoriA, fiindti lucru a fire ne-stAtätoare. Pentru cä alte fapte pre lume, alte lucrurl marTPisa fiinta sãntü, iar acestuia, mdcar cä mijlocul mic este, iarmarl lucruri arata cu totul a dzice, cã toema si la lucrurldumnedzAestI, necum pemintestT tinde, nu sA conteneaste, $icate cu trupul a le vedia nu poate, cu aciasta le aflä toatefall -de mijloc oprite. Derept aceia iaste condeiul, si multuii laudarn, ce, ca sl nu ne huleasca nestine cum facem dentr'omused pill, adeel de un lucru mic mare, lasam condeiul, pri-cina si laudam a doa, adecl mintia; cä pre condeitimintia-1 poartd, iar nu mestersuguiaste condeiul nemic dentrusine, ce povata-1 indreptiaza, far de care el intru nemic nuplateaste condeiul. Iar, sä nu iaste de acolo ataltarea pentrucà scriitorI multT sAntu, iar intelegAtori putinT, i intr'altuchip scria intelegatorii $i intealtu neintelegAtorii. Iar imbepartile nemdsura iaste periria $i ori ce savArsit in desert.Derept aceia dard, cindu scriem, sä scriem nu slovele fru-moase, ce sa gindim iscusät, cä mufti santu chematl, iar

de'ntala,

14 CRONICA LTA VASILE DAMIAN

putini ale$T. intfacesta chip si noi, cu vreria 1W Dumne-dzau $i cu indemnaria dumisal e cimstit $i al nostru demultu bine fdcdtoriu dumnealui Theodosie Dubdu, ce-aufost Logofdt Mare, $i aducAndu aminte de toate cdte mai susscrisdm, ne-am apucat ca s[d] scriem letopisdtul tArdi mol-dovene$ti, intru carele sant scrise vietile Domnilor tdrAT Mol-dova Si izvodul am luat de pre un leatopisdt a lui SimionDascAlul, carele i Simion 1-au izvodit de pre un izvod a luiUreche Vornicul, ce $i Ureche 1-au scos de pre cronicariulle$escu $i ungurescu, protivindu aldturia $i cu acest scurtmoldovenescii, $i asia den toate au scos mai ales, aratind incarel[e] cat scrie, au pre largu, au mai pre scurt. Ca ace$teacronicarT, sAvai cd sint $i striini, de alte tard, ce ei, fiindu-nevecini de aproape, n'au Idsatu a nu scrie ce s'au lucrat $i intara Moldovei. Deci $i noT, vAdzdndu cd in t[a ra noastrd in-vataturd foarte putand sl aft, pentru lipsa dascalilor, cd,necum sd fie alte istorii vechi a altor istorici, sA scrie viataa impArati $i a crai striini, ce tocma nice viata Domniloräräi Moldovei nu o $tim, carele cat $i in ce chip au domnit,

luati durnneavoastrd sama cd altiT striini mai bine $tiu ce s[d] lucreadzd in toate dzilele i taxa noastrd decdt nor, iar nor, necumaltele striine sd stim, ce nice ale noastre nu le $tim, insä numaipentru lipsa dascalilor, precum am arAtat $i mai sus ; pentruacesta lucru $i eu, nevoitoriul acestui lucru, nu cu voia mea,ce cu poronca $i invdtatura stApAnuluT mieu, am silt, ca sadia Dumnedzdu dup' inceput sd. vedem $i sfar$it. Tar dupdaciastia toate rog $i cu siate poftescu pre toti iubitorii de ci-tire istoriilor, la cine sA. va tämpla acest leatopiset, adecdscriitori de ani, carele va hi si mai invdtat $i mai bine $tiu-toriu decdt noT la acesta mester$ug a scripturilor, de va hiundeva $i vre o lunecare de gresal a, far de care nu poatehi, au den condeiu, au den mind, sau mdcar si den $tiintd,until ca acela au tocmascd, au potri[vi ascd, cd fugita e de lanol zavistlia. Si nu sd semetascd de acestu putin, cum nune-am $i noT de acestu mai multu, cä numai cine nu va scrie,acela nu va gre$i, iar, cat va scrie, va $i da in gre$al CA

cu aceasta ne cunoa$tem noi pamintianiT ; iar la sudalma nimea].


indeamne sufletul, aducandu- aminte si unul ca acesta,ea' el Inca iaste orn, de T facut[d] fire mai mult spre gre-pla cleat spre nemereald. Ca tiü foarte bine c5 acesta lea-topisetii mai a multi nu le va placia, decat la inima. li-a

pentru cá unii tiü intr'un chip si altii intr'alt chip opoveaste. De care lucru i de aciia sa cunoate cä, margandildoi oameni pre o cale, sail tarnplandu-sa la rdzboiil, vazindamandoi intr'un chip un lucru ce sa facia, si mai pre urmainvartejindu-sa si despartindu-sa unul de alalt, nu spun amin-dal intr'un chip, ce unul o poveaste, altul alta. Inca un omsingur, de tie o poveaste bine, i nici acela nu o poatespune tot pre o cale. Väzindil aceastea toate, si altii nice invreme de acumil nu scriti nime, eü Inca am socotit sa r5s-pundzä pietrile, de vreame ce tac oamenii. Amin.

Predoslovie, adecd cuvintdinnaintia descdlecatal[id] fidlrai.111oldove2. Aceasta predoslovie iaste insamnata de UriacheVornicul, den leatopisatul cel lätänescil izvoditd, spuindu intr'acest[ii] chip ...

De Domniia lzd Istratic-- Dab?Wal-Volid.

Dupd Domniia lui Stefänita, ficiorul lui Vasilie-Vod[51, sta-tut-ati la Domnie Istratie Dabija-Vod[d], Domnu de pamantu,stiind randul tuturor ldcuitorilor Oral' : giudecata cu dreptaateo facia si, domnind 4 al', eu mare inste, s'ati savarOt inDbmnie.

De Domniia lid Ries, ficiorul lid Alexandra-Vadd.

Du[p a] m o ar ti a lui Istratie Dabija-Vod[5.] venit-ail custeag de Domnie Ilies-Vod[A], feciorul lui Alexandru-Vod[d],

deaca s'au aedzat in Scaon in Iasi, fost-au blandu si buntarai, domnind 2 al* p[o]l; 1-ati mazilit imparatiia, s'air datDomniia DucAI-Vod[a].

nu-s

cadia,

si,

16 CRONICA LTJ VASILE DAMIAN

De Domniia Ducal"- Vodpy, domnind Ifl 3 randurr zz af ;vito 7

aceale vremi avand $i asupreale multe de la impara-tie, fost-au i taraf cu multu greu. In a doai Domnie, a Du-cai-Vod[d], cursul ailor 7180, sculatu-s'au Sultan Mahmet cumultä multime de oaste turceasca, Rasaritul cu totul, $i Silitn-Chiri Hanul, cu multime de Tatari, i Doro$Anco, HatrnanulOcrainif cazacesti, ce-s inchinasrie] lor; aü trecut peste t[a ranoastra Moldova, peste toate locurile cu rea oastia, ca izvo-rale apef, de n'au scapat loc sa nu fie imblatu de acef osteani,asea au strop$it peste tot locul. marsu asupra Oral le-$e$tf, la cetaatia Camenita, $i asia, afland-o far' oaste, nicfinlauntru, nice afara, si nemic grijita, i avänd $tire Lea$ifde multu cum sä gatescii Turcli sa le vie asuprd, deacii,legandu-sa $i tabdrändu-sä pren pregiurul cetatif Camenitii,9 dzile s'au batut, i o ati dobandit. Si $'au pus oastia sa incetaate, $1 pen pregiur zamci i bascl, tot au Paramat. Si i-ailfacut hotar den Nistru pan in Siritel, langa Buceaciii. S'aupus oaste $i in Iazlovaltu, cetaate mare $i oras frumos : carehotar cuprinde mutt loc, cetati $i oras[e]. i de la luarea Ca-menitii incepu t[a]ra Moldove! a O. imputina $i a sä pustiide mare asupreale ce avea, cu de toate de zaharale multe,ce poarta in tot al, de baga in Camenita, $i de schimburileostilor ce le ducu de le baga in Camenita, $i a Pasilor. Nupot ajqnge nice cu spusul, nice a scrie cu condeiul, cat greu

cat[a] robie, $i dentealte pag[u be, facindu-s[e] saracilor prencalele lor, plangere $i suspinuri. Läsam la giudetul Domnuruf

Dumnedzauldi nostru de marl pedeapse i asupreale ; dencalele lor tänutul Hotinul, $i Cernautif, i tanutulIasilor, $i Dorohoiul, $i Harläul.

De Domniia lid .Petreceaico-Vodd, vleato 7181.

int? aceia vrearne, dupd ce au mazilit imparatila pre Duca-Vod[1] la Hotin, $i 1-au scos den Domnie, dat-au Domniialui Stefan Petreceaico-Vod a, ffind om bun de pamintu, de

,int!'

$'au

$i

i

pustlitu-s'aii

FRAGMENTE DE ORONI I 17

boiariu de t[a]rd ; au domnit 2 aT, s'au pribegit la Lia$T, dup[ajce au luat imparatiia cetaatea Camenita de la Lea$T.

De Domniia lui Dumitrafco-Vadfd] in 2 riendurf; leat 7 . ..

Dup[a] ce au pribegit Petreceaico-Vod[A] in t[a]ra le$ascd, $i,lasänd Scaunul Om, venit-au la Domnie cu steag de la im-parätie Dumitra$co-Vod[d] si, a$edzandus-[e] la Scaunul sail inIa$T, facut-au multe asupreale taral ; lacom la avutie, cumplitla toate $1 tuturor facand innalt gios ; nice un lucru nu eraasedzat den ceale ce gala ; $i in Domniia luT, de'ntaiil, viindcu 'Mari la Domnie, i-ail asedzat in t[a]ra, de ail ernat int[a]ra pre cateva tanuturT $i multe pradzI $1 robiT facut-auTataraT in t[a]ra, ernändu pre cre$tinT; $'au domnit in 2 ran-durT 3 anT. $1 i-au venit mazilie, $1, dupd fapta luT, luat-auplata de la imp[a]ratie, cä s'au savarsit la inchisoare.

De Domniia luf Antonie Ruset-Vocild]; leat 7 ...

Antonie Ruset-Vod[d venit-ail la Domnie cu steag de laimparatie ; dup[d] ce ail mazilit tmpäratiia pre Dumitra$co-Vod[al dat-ail Domniia lui Antonie Ruset-Vod[a] $1, viind laScaunul sail la Ia$T, fiind om bun, ail domnit 3 aT, $i i-advenit mazilie, $i aa dat Domniia Ducal-Vod[a'.

De al treilea Domnie a Ducen-Vad[a]; leato 7...

Domnind Duca-Vod[a] in t[a]ra Moldovel in al treia Domnie$i $erban-Vod[a] in qa]ra munteneascä in veleatul. . . . inteaceiavreame mare rdzboiil ail facut Turcil cu oastia nemtasca ;sculatu-s'au Sultan Mehmet, imparatul turcescu, $1 Cara-Mus-taia-Pa$a Vedziriul $i Murat-Chiri, Hanul Tatardlor, cu multdmultime de oaste turceasca $i tatarasca, $i Duca-VocItal cuoastea sa moldoveneascd, $i $erban-Vod[a] cu a sa oastemunteneasca, $'ail mársu tot prädandil $i ardzand pan la Bee,

63473. Vol. 111 2

18 CRONICA Liff VASILE DAMIAN

$1 acol[o], ständil 30 de dzile impregiurul cetatal Beciului, cumulte meterugur i cu multa nevointa batand cetaatea Be-ciului, multd värsare de sange fäcut, fiind toate o$tileTurcilor langa cetaatea Beciului -Cabal-ate. Intr'aceia$i Leopol, imparatul neintascu, cu a sa caste nemtasca. Tras-aiiintr' agiutoriii $i pre megiiasii sai, pre Ian Sobetchii, Craiulle$escu, macar ca de Turd'. $1 de Tatar[i] era multime, cänemic putut sta impotriva o$tilor nemte$ti, ca, lovindu-s[e]Turcil cu Nearnt'li, fost-ail mare rázboiii $i multä varsare desange. cu agiutorul lui Dumn[e]dzaii, ramas-aii izbanda laNiamti, $i Turcil aü pierdut rdzboiul, $i toate ale sale pre locle-an lasat ; avirtila imparateasca, ce era pentru cheltuialao$tilor, toata o aü pagubit, $1 curturile, cum at fostu, cu totulle-au lásat pre loc, $1 pedestrimea lor, vestitii eniceari, prenmeteredzuri impregiurul cetatil Beciuluf robi Neam-tilor. i multd vdrsare de sange aü fostii pan la cetaatea Ostro-gonul, $i acolo multi Pa$1' $i beglebel $i in Dundres'ail innecat, intorcandu-sa innapol Wile, de cat au scapat, cumulte pag[u]be. Duca-Vod[a], viind in t[aka Moldovel, la Scau-nul säü, 1 intelegand de Stefan Petrecealco-Vod[d], cum ailpog[o]rat in t[a]ra cu oaste le$ascd $1 cazaceasca, cu o samdde boiari de t[a]rd, ce era e$iti den t[a]ra in t[a]ra le$asca, demulte greutati $1 asupreale, cu indemnarea lui Ian SobetchiCraiul le$escu pogorati, iar, den baiaril ce era cu Duca-Vod[a],ii sfatuia sa nu vie in t[a]ra, facandu-sä atätia amestecaturi. IarDuca-Vod[d], neascultandii sfatul boiarilor sã, au venit in t[a]ra,

mdrsu la sat la Domne$ti, care sat iaste pe Siret in gios,in Tanutul Putnii, $edzand acolo $i, tamplandu-i-s[e] primejdi,mers-aii asupra lui oaste le$asca. $i cazaceasca $i, prindzindude veaste, batut pan 1-aii dobandit. Si 1-ail luat de lasat de la Domne$ti, $1 dus in tr,alra le$asca, la Ian So-betchii Craiul le$escu, $i, fiind acol[o] lapaza, savarsit int[ajra leseascd. Iar Turcilor, luindu-le Neamtil Buda $i altecetäti, aü mai avut parte cu Niamtii, cace pan' astädzi nule iase grij[a] den oase, nice i-au mai läsat Niamtii sà nu-imai d . pan' intr'ace$ti aT leato 7202, ce in tot aibatut cu din$ii.

s'ativenit-ati

n'ati

i

rdmas-ati

$'ati

sailIan

. Mad

FRAGMENTE DE CRONICf 19

Intr' acelas an si intr' aceias vreame, dupd ce s'au bdtutTurciT cu NeamtiT la Beciu, iarna, pogordt-au den tia]ra le-sascä in t[a]rd Stefan Petreciaico-Vod a], cu o sam deboiarT de t[a]rd, ce era esit in t aira lesascd, de multe asu-preale ; si cu oaste lesascd. Pogorand cu indemnarea Ian So-betchi Craiul lesescu, care pusease pre un coun (sic) CuninschiiHatman la CazaC la Ocraina ; pogorand si Conenschii cu oasteacdzdceascd, si intrandu in Bugeac cu oastia lesascd, mars-ausi den MoldoveanT si, prddand si ardzänd in Bugeac, mars-aude au agiunsti aproape de ReanT. Intr'aceia, intorcandu-sd-Mardi de la oaste den tara nemtascd la Bugeac, dat-au preoastea [cd.z dceascä si lesascd si pre Moldoveani.

[De Domnia lzd Constantin- Vodd Cantemir ; leato 71931

. . . . Pand la al patrule an a Domniei luiCantemir-Vodd dom-nind bine, tinind prietenie cu Serban-Vodd, care, pentru megiesiace avea cu Moldova, cu multä nevointd au silitSerban-Vodd de i-auscos Domnia. lard, lipindu-se Cupdrestiipe linga Cantemir-Vodd

stind la sfaturile luI, din al patrule an multe amestecdtuffintre Domnii si intre rT [fd.cut-au Cupdrestil], si la multd chel-tuiald adus-au] ; de care lucru pizma i zavistiia nice un lucrubunu nu aduce, fárä numaT pierzare de suflet si unora rasdpade cas[5, , cum sd vddzu pre urmd. Ca ace priiatini a lui Co-stantin Cantemir-Vod[d], Cuparestif, adusd pre Cantimir-Vod a]pan la atdta, de nu i sd vre hi prilejit moarte in Domnie,pren temnitile Turcilor ar hi putredit, iar in urmä ficioriT nupot scdpa de acealea, pentru priiatini sal Cupärestif. in Dom-niia luT mare prddzi si stricdciuni sä fácea ãrãT cu indem-ndturile unora de a! nostri de t[a]rd, ce era esit in t[a]ra le-sascd. Si Ian Sobetchii, craiul lesescu, cu toatd putearea sa,in 2 rändurf aü venit in t[a]rd: odatd au pogordt pe apaPrutului . . . n . . . FAlcif, cu mare pag u]bd . . . raT s'au in-torsu innapoT . . . nit cu mare puteare de oaste s'au luatuetaatia Neamtului si Soroca cetaatea, i dnutul CerndutilorLeasiT II tan, s'au asezat oastea sa in tärgu in Suceava, la

Al

vi

20 CRONICA Lur VASILE

capistea armeneascd, despre Arenr, si in cetaat[ea] Neamtulufoastea kr, asijderea si [in] Soroca pus-ati oaste cd-

zAceasca. Cantemir-Vod[5.] fost-ati om cinstest la cuvinte sicunoscAtor la giudeace, facänd dreptaate tuturor, numai, tarlfiindu putind i stricatA de nepriiatinil impArAtii, fost-aii greusi täräT, iar carmuitoriti si purtätoriti de grije fost-aci AräT

peste toatä vremea ; s'ati domnit 8 ani, si sävärsitu inDomnie; si cu cinste ingropat la besea . . . ul SOHNecolai in Iasi . . . la Domnie fiiu-sau Antiohie 1

(Bibl. Ac. Rom., no 169.)

Note. I. Asupra Wang:rid lui Istrati Dabija se alibi rimuriri in doeumentulurragtor, al cgrui original a fost dgruit A cademiei Romine scum In urmg de d. D.A. Sturdza :

Adecg. eil Ghiorghi Zhitariul, Meal 1111 Enachi Zliitariul, i noI chiziaitlui Enachi, anume David starostia de negucatori, i Tudori Caminariul si Durai-trasco Brasovanul i alci negustori, vr'o trel-dzecI de oameni, scriem i niarturisimcu cest zapis al nostril cum ag fost Enachi Zigtariul bgnar, i aii cgdzut lamare yin? Domniasci la Mgriia Sa Ion Evstratie Dabij[a] Voevoda ; pusu-l-agla inchisoare In temnitl, si era sg dia Mgriei Sale lui Vodl moo de talerl. Decinot, cu tocil, am Mann de 1-am luat in chieasie din temnid, ca sg-s vd[n]dzg ceare, si plgtiascg band Domnesti. i asia fgcut, ce s'aii sculat i ail fugit laRascov In sara cizaceasei, i ni-ag lgsat pre not pre tcqi chiziasil la nevoemare despre Manila Sa Vodi. Nol intr alt chip n'am avut cum face, ce amluat haine si arginturi i vii de a lui Enachi, ce am giisit, de li-am viindutsi am dat band Domnesti vdndut-am doo fald de vie la Sorogari pirinteluiMacarie ce-ag fost egumen la Golge, dirept siapte-dzki de lei, bani de argint ;care vie iaste 1ntre viia Int Saidir Logofiitul si a lui Pant Caciaune starostia.Si b'ag sculat Sv[i]n0a Sa si ad dat deplin acesti bani Intrn mdnule noastre, dei-am dat la Domnie. De acum acea vie ca sg fie Sv[i]ntiel Saale pgrintelul Ma-carie diriaptg ant i cumpgrIturI In viaci, iard alt nime dintru sarninpile lotGhiorghi sag a lot Enachi triaabl sd nu mai aibg a intoarce vindzarie noastrg,.cgcl pre nol lgsat la mare urgie Domniaascg pentru vina lot i ad fugit.

pentru credir4a, cu totil am iscglit ca sg-s stie, i ni-am pus si peceVle. Sieg Steitulat Diacul am scris.Ias, kat 7176, Mal,54 Noev. 15 Am.

quimalp. `tepottOvaxoq %al noo)syrck.

Az Gavril Clucer martor iscal.

rechiritos (?) 7rotikica TCL 'ap.nac.

Az Gavriild BIrridian biv Armas.Tudorii biv Cgrognar.

;limas

ni-ailSi

pus-an

s'anI-an

Was


IL Despre Damian se Dili lanturirl si in documentul ce urmeaza (Bibl. Ac. Rom.,doc. wom/88). lo Duca Voevod Lim. MA. rums 3EMMI ntwniotscswi dat-am cartiaDomniel Miale slugii noastre lui Vasilie Damian Vatavul sa hie tare 0 putiarniccu cartia Domnid Miale a opri si a cinia a patra parte de sat de La'mlsianI, cesa'nt la tinutul Suciavel din tot hotarul, cu tot venitul ce vor hi pre acea apatra parte de sat. Caria mosie aceasta o art fost cumpkrat Stefan BraesculComisul de la Ivasco ficiorul Ceausulul, nepotul Banului Ghiarghe0 de la giuprtniasa luI Safta, fata Nacului Murgulec si a Mariel fiatel luiCarstiian Logofatul, pentru eaci, find de tinè Vasilie Vatavul pre Ilinca soraSaftei, iarbis fata Nacului Murgulec, art et,it la Divan dinpreuni cu tefattBraescul Comisul, i Domniia Mia, impreurfa cu tut Svatul nostru, am giu-decat dupa. obiceaiul Neal s Intoarca Vasilie banii lul tefan Briescul i s51-s

cii mosiia, pentr' aciaia ca sä aibi a opri cu tot venitul, precum scrie maisus. i nime si nu cuteadze a tinia sail a opri peste cartia Domniei Miale.Tot HMIEM.

-IF C4 43 raimik RfirkA.

Miron Vel Log.

[Pecete

X Ias, leat 7188, Iun. 8.

Bilianul,

ror.]

IV.

CONTINIJAREA MEMORIILOR LIII RADII POPESCII 0 iNTREGIREA LORDE UN ANONIM.

.... Si aceastd intamplare fiind, iar n'au venit Stefan Voevodsi cu aT lor la cunostinta ca sd-s vazd pdcatu ce ad fdcut,pentru care Dumnezeu si ciudd mare au fácut de s'au in-dräcit Doamna Sa , si sä fie cdzut la pocdianie, ci ad zis cdo au fermecat cdlugäritile de acolô, impreund cu o calugd-ritd anume Olimbiiada, ce era matus[d] Doamnif Päuni, sor cumumd-sa. Si le-au pus la mare pedeapsd pe toate, si pe uniledin mueri de acelea le-ad si spdnzurat, iar pe mausd-saOlimbiiada o au trimis la Batcov la mändstire, si o au ziditintr'o chilie, läsdndu-i numai o ferestrue de-i da acole) pitasi apd ; aceasta pocdintd ei, pentru pdcatele lor.

Si nu s'au indestulat Stefan Voevod de moartea WI Costan-din Voevod si a feciorilor lui, ci Inca, fiind Doamna $i gineriiltif Costandin-Vod[a] si alV oameni al la scdpat, pre ca-rele vrea Turcii sd-T sloboazd sd vie in tard, iar el s'ausfátuit cu tatd-sdu si eu sfetnic[i] lor, cd nu sd cade sd.

vie in tard, ci sd-T facd. surgun. Si au facut mestesug cuImbrihor ul , si i-au insdlat de au dat bani 8o de pu n gi,zicdndu-le cd zic Turcii cd, de vor da acesti bani, ii vor s lo-bozi, si ei in nadejdea aceia au trimis prin casile lor aicia intall, de ad fdcut cum au putut de au dat acei bani, si des-pre altd parte scriia la Imbrihor ca sá sä nevoiascd sd-T facd.surgun la Chiutaiu la Anadol; si au fostu cu banii dat sisurghiunit.

inteaceste vremi craiul sfetesc, carele au trecut prin

MEMORIILB LTA RADII POPESCII 23

Tara-Rumaneasca cu oastea ce avea langA dAnsul si s'audus la tara lui la Sfetiia ; carele, fiind scdpat din rAzboiu ceau avut cu Muscali la Poltava in tara cIzAceasc[A], si, viindla Turd, si $AzAnd cAtAva vreme in tam turceascd, la Ben-der, dupe aceia la Dimotiha, iar cu voia Turcilor s'ati slo-bozit si s'au dus la tara lui. Carele multà cheltuialA au facuttaxiI cu merticile ce i O. da ; macar cl Turcii au tinut chel-tuial a] in seaml la hara[itl], iar Stefan Voevod n'aii vrut säplateasc[ä nimului de cele ce s'au luat de s'aii dat Sfet i lor,precum au fost si cAcat ce s'au dat la ImparAtie si cu altelecarele le-au luat cu jafuri, si ImpArAtila le-ail tinut in seamá .la haracr. Iar Stefan Voevod n'au dat nici un ban nimulur, ciati rámas tot cu lAcrAmile pre obrazu, $i altu n'avea ce face,far de numai aceia ce au obiceiu neputincios i], de blestema ;si el 'Inca blestema.

Dupe aceasta Turcii brAileni avAnd $i pizma asupra Orr!pentru Toma Spatarul Cantacozino, cA venise acolo cuMuscali, de facuse mare prada, au scornit si ei galceav Apentru hotarAle ce hotArAsc cu Tara-Rumaneasc[A] $i intracu hotaru in tarA, de lua pamant multu ; $i din toate hota-rAle, din toate satele dup[A] margine, pand aproape deoras Flocii, pusese subas de lua vamd el din bAlti. Dee ijStefan Voevod au trimis la Poartä de au adus un aga alViziruluI cu un ferman de poruncA, ca sa Ve hotardle duprecum s'au tinut mai nainte, sl nu treacA mai mult, $i de aidau rAnduit boieri pe Neagoe Stolnic Topliceanu si pe Draghi&Medelnicer Strambeanul si la Radu Vornic Popesc u , de s'audus, iarna, la BrAila $i strangAndu-sa la cadiiu BrAileni $i cuboieri, au avut multd galceav a], insa in cea dup A urmA aubiruit boeri taxii cu dreptatea ce au avut, $i au luat hogetudel[a] cadiiu, scriindu-s1 hotarele cele vechi, ca sä fie iar peacolea, $i carte au scris de au gonit si pe subas duprin sate.

Intru aceste vremI a Domnii lui Stefan Voevod, vara, aufacut galtire mare Turcil de oaste asupra sari Morela, careo tinea Venetiiani, de cAt- va ani luand-o ei del a Turd, si,strangAndu-s1 oaste multd, singur Vizir All-Pa a s'au duscu ostile $i, mergand in 40 de zile, toatd tara 0 au luat.

24 FRAGMENTE DE ORONICI

Unile cetdti mai numite $i tali avänd innduntru Franca, ailstátut impotrivd, ci, cu nävala ce da, in trei-patru zile lua pefie$[te care de aceia. Iar cele mai multe sate, cetdt s'au in-chinat ; $i cu mare izbAndä s'au intorsu Viziru innapoi. Precarele cu cinste 1-aii priimit ImpAratu, cum n'au priimit altddata imparatu pe altu Vizir. Si Venetieni ati rgmas rusinat,intr'atäta vorbe ce au zis, a au atdta $i atäta galioane, co-rabif $i altele pline de o$ti $i cavalerf de Malta, $1, and aufost pe urnä nici cum nu s'ati iubit obrazul ca sd dea ajutortialo$ilor Greci, de la care intr'atatea ani luase mare sumãde bani, ci i-ati läsat far de ajutor, de s'au robit multime decre$tin[1] pravoslavni6.

Dupe ce acestea s'aii facut, si viind Ali-Pa$[a] Vizir$1, fiind Caimacan Rachel Irnbrihor, care pusese Domnu pe

tefan Voevod, nu $tim din ce pricina au grait Vizir ul]impdratului, $i 1-aii facut pe acest Caimacan Pasä la Ben-deru, trimitändu-1 cu olac sà sä dua. Care nu mula vremeau fost Pa$ä acolO, ci 1-au trimis Vizir[ull om al ltil de 1-atiomordt $i i-au adus capul la Poartä. Pentru care auzind .te-

fan Voevod, mare intristalciune au avut, cd6 acest Caimacamil facuse Dornnu si el 1-au tinut in Domnie at au fost. Iar,dup a ce au perit nädejdea lui, sä temea tare de mazAlie.

Ca de acest fel de slàbiciuni ale Domnului Stefan Voevodcunosand Mihaiu Spatar, unchi-säti, $i fiind neodihnit om $iamesteatorid de Domni, all inceput a umbla cu scrisori lacuscrd-säu Mihaiii Voevod, prin mijloc gineri-s du] Dumit-rase o] Hatman, care era frate lui Mihaiu Voevod, indem-nándu-1 ca sà nevoiascä in tot chipul sg fagaduiasca intot chipul Turcilor bani ca s5.4 dea Domniia Tarif-Ruma-ne$ti. si au $i umblat destul, dar, unde nu va Dumne-zeu, oameni Ina nu pot, cà nu s'au intämplat a$a, cumau vrut Mihaiii Spätar, ci intr'alt chipu.

ca., vrändu imparatiia sä mearga cu osti care Bell-grad si $tiind a Stefan Voevod nu este dreptu imparätii,sd fie spre aceste Orli de loc, deci, and au fast leat7224, Ghenr 9, au venit un Turcu trimis de I a] imparä--tie, anume Isuf-Ag a], cu ferman de mazalie $i cu veste

MEMORIME LUI BADU POPESCU 25

cum cA au pus Domnu pe Nicolae Voevod, care era Domn u]al Moldov[a], cu a doa Domnie, si luI $tefan Voevod,i-ati dat vreme in 5 zile de s'au gatit, $i 1-au ridicat cuDoamna sa, cu coconii, de i-au dus la Tarigrad, $1 au mersusi tata-sau imprauna cu dansul.

Iar Mihaiu Spatar, fiind la satu lui la Comlei, intele-gand cum ca vine Nicolae Voevod Domnu, si [nu] cuscra-sail Mihaiu Voevod, (nu) au fugit sa. treaca .1a Nemti, iarpldiasi 1-ati prinsu §i 1-ati intorsu indarat. Deci peste cate-vazile au venit si cArtile de I a] Nicolae Voevod la boeri scri-hid tutulor sä sa bucure, si scriia Spatar Mihaiu sä fieCaimacan pand va veni $i Mania Sa. Deci o searnä de boedsi slujitori si cu alte gain au esit innaintea Mani Sale laFocsani, si s'au impreunat, si cu cinste i-au priimit, si auvenit cu to1 pana la Buc[u restf.

Dee la BucurestI iaras mai cu mare cinste au esit cei-lalVf boeri, si cu toata slujitorimea, $1 au intrat in Scauncu mare pompa, mutandu-sa de l[a] Domnie iar la Domnie,priimind si Mania Sa pe tot cu drag[o]ste. Iar a lui $tefanVoevod Domnie au fost un an $1 noo huff, 1 7224.

Domnia lid Necuthe Voevod cea d'intiifi.

$1, ramaind Nicolae Voevod Domnu Tarii-Rumanestr,s'au temut de $tefan Voevod cã nu-1 va lasa O. domneascacu pace, ci au facut para mare la Viziru si la Impäratie,$1 au dat woo de pungi de bara Viziruld, de au Mat capul lui $tefan Voevod, si al tätãne-sau ld CostandinStol ni c. $1 pe ceilalti boerl af lui $tefan Voevod, pe Mi-haiu Spatar, unchi-sdu, si pe Radu Dudesc[u], Vel Log.,i-au pus la opreald, apoi i-au trimis la Odriiu la trnpar4ie,de i-au taiat $1 pe dan$11'. Si aid au adus Turd de le-auluat tot ce ad avut, facande-lu (sic) mezat, de le-aU facut totbani (sic).$i pe alt1 boeff i-au tinut la opreala, $1 le-au luatavutiia.

Iar, cand au fost la luna lui Avgust, intr'o Vineri, luiNeculae-Vod a] i-au dat o spaima, cum cä il impresoara

26 FRAGMENTE DE CRONIGI

Nemp, si indata au purces in murgul serif, si i s'ati acutzio in Giurgiul, si ail sdzut acolo ate-va zile. April iar advenit cu GreciI WI' la Buc[u'restI si, isindu-I boeri cd detall innainte, la Fäntdna Rad[u]luI Voevod, iar el ea o heardsdlbatica indatä ad tdiat pe Parase[o] Vel-Dvor[ni]c Breazuia-nul, acolea in drum, si iar au inceput a pune boerI laopreald. Iar feciori DudesculuI si cu alta au sapat in taraungureascd, cu mumd-sa, Manila Dudeasc[a , fata lui Costandin Stol[ni]c.

Iar, and ad fost la Noem: 14, intr'o zi Miercur[i , dinsu s de dimineatd, au sosit Barbul Sdrdar, feeior CornilBanul, si cu alti boeri de tail, cu multe catane, si auprinsu pe Nicolae Voevod, si I-au dus in tara ungureascd,si au tdiat tot Turcil cat au gdsit in Buc *esti. Apoi, pestevre-o saptdmänd, iar ad venit un Domnu mare sarbu, si cumulte catane, si cu Nemtit, in Buc[u]resti, de au sdzut treIzile, pang s'au luat boeri tot ce au avut si s'au dus boeriin tara ungureascd. Iar catanile si Nemtli, luind toate tunu-rile din Buc u resti, s'au dus la munte, de au facut cetate lamandstire la Margined si la Cdmpul lung, si au prdclat Bucu-res tii foarte rdu si tara, neavänd cine sd-I foloseascd.

NumaI, fiind aid in Buc[u restl prea-sfintitul Patriiarhu alAlixandrii, Sfintii Sale, fdandu-i-sä mild de tail, au trimisart1 la Pasa de 1 a Giurgiul, cum a tara piere, si nu estenimic vinovatd. Pasa inca au trimis la imparatie de au facutDomnu pe Ion Voevod, fratele Id Nec[u lae Voevod, la leat7225.

Domniia lid Ion Voevod.

Si au venit cu Ion Voevod un Aschiias-Pa5a cu zece mii de Turdalarime, 5i cu Arnaut multi si TAtarr, si au sdzut in Buc u restIo sdptamand, de au luat tot ce au gdsit, prädänd si jdfuind, sis'au dus innapoi Turcii la Giurgiul. TdtariI Inca s'au dus latara lor, luind multä sumd de suflete de crestin 1 . Iar ManilaSa Ion Voevod, intelegand de aceasta, s'au milostivit spre biet ifcrestin[i ceI robit, de le-au e5it innainte la pod de piatra,

MEMORLILE LIIT RADII E'OPESCU 27

ducand darur[I] scumpe si rugAndu-sa la cel mai mare, auscos multime multA de robi, tot felul de varstA : bArbat, fa-mei, copii, Dumnezea sa-1 pomeneasc[a intru ImparatiiaCerului. Apoi sá venim iar la cuvAntul cel dup[a] urma.

Ducandu-saTatari la tara lor cu robi, iar IoanVoevod au ramasin Buc[u]resti cu o seama de Turd si Arnaut, si au inceputa face pace cu Pivoda si cu ghinaral iTi Nemtilor. Si aa scosvacaritu de vita ate doi orti, si nu au bagat seama legaturace facuse Stefan Voevod cu tot archierei, si au mai scos si har-tiile de nume de om, care aceasta n'aa fost de cand pa-mantu.

Apoi au trimis la Poart[A] 12 boeri : pe Mateia Fal-coianu Vel Vist., i pe Pana Vel Ban, fratele Doamnii luiCostandin Voevod, si cu alte. Si impdratu, daca i-au vazut,foarte i-aa pArut bine, si pe tot i-au imbracat cu caftane, siau trimis silui Ion Voevod caftan si ferman. Si au intrat Turculcel cu caftan in Buc u]resti la Mart, leat 7225.

[Scris de Ionita Log. Soimescu, Logofatul lui ScarlatDraganescu, biv Vel Stolnic, ispravnic de Muscel, la 1792,Oct. 4.]

(Ms. 441 din Bibl. Ac. Rom., fol. 350 i urm.)

Nord. In legaturà cu povestirea Popescului slut documentele ce urmeazh :

1.

gGligorie Postelnicul 1361eanu1 p scrisoare lui cIanache Vhcarecul VelAO, , eprecum sh-s pie ch, and dumnealui varul Rhducanul Postelnicul Du-descul surori dumnealui, vaia-mea Maricai, niste moshe zebtre la Flocos, pePasarea, unde, avand dumnealui Ianache Vichrescul Vel Aga moshe denpreunh , 11 vinde o mosie pentru schimb. 17 Novembre 1698. Martunun Golescu i Toms Cantacuzino, biv vtori L goat .

t La leatul 7226. Dat-am la Manila Sa Domna Mafiia a raposatulut Dum-nealui Costandi?i Ral[a]ceanul niste läzi sa mi le tie : lada zugrävith, tlada albh, -I- z ledith mai veache, iar zugravit, scatulci cu clondire i cu

' Bibl. Ac. Rom., doe. xiv 5.

i

di

+ I ++ I

28 FRAGMENTE DE CRONMI

toe d peale, scatulci legati cu fer i iar cu toc de peale, 2 arare.Aceastea tote le-au fost pus Mgriia Sa Domna Mariia Inteo bola a MiriiSale lui bezdadea si acorn, viindu eli aicea, mi le-am luat de la bolta MintSale. Iu lie 2 A., A. 7236 I.

Barbul BdIdteanu.

t Scrisoare mea la ragn[a] Marl Sall Domnil Marii a r[i]pusatulul 'arban-Vod[i], cum sg-s tiie, cg dat Manila S[a] 4 sepeate cu hainei ca-s le.aibg de grij[i] stea la mine ; i, andil im va trimite Miriia Sa Doamniaceast[g scrisoare a mea, atunce sa aibI a-1 darea i ail aceaste 4 sepeate, Inmina omului Mgrii Sale , i pentru adevgrat[a] credinfa am iscglit mai jos, ca-s

creaza. Mart 8 A., AT 7897 2.Pdrvan Cain[]rafuls.

I V.

t Manila fiposatulut Costandin B.iceanuI, ce all fost Vel Agg. Scriboareamia s fie de bung credinfa la cinstita mina Märii Sale mamel, precum s. sllstie dll m'am rugat Mirli Sale de mie-ail facut bine de mie-ail dat bani tal.200, de acurn ping in doa sgpfamItd, si am a darea Mgrii Sale, toff deplinsi cu rnuipmiti; si pentru mai adeveriti credinfi am Intirit mai jos si cuPeciatea mia, all all mai& i am scris eu, Ion, si marturisescu. Mai 19 A., A.

7218.Mariia.

(Pecete neagrg ovalg, cu arme 8.)

V.

[tefan Cantacuzino di un act solemn] Marii Sale Doamnel Mariel ce agfostu a luminatului riposatului unchiului Domnii Meale Ion .arban Cantaco-zino V oevod, ca all OA a finea si a stapini tot satul Betejanii ot sud Ro-manaff . . pentru cg all fostu al Iffirii Sale de la pirinfi el, iar CostandinVoda Brincoveanul, precum multe temeinice mosil i scaune boierestl ale mul-tor boiari pamanteani de feat* au lgcomitu a le rgdica si a le lua, ca si-sthmulfeasca adaogll veniturile casei, fost-ail luat i acestu satu Betejanilal Marii Sale Doamnei Mariel. de I-au stgpgnit In silg, i fir' de nicY o drep-tate. Decl acum, intimplandu-sll mazilie lu Costandin-Vodg i miluindu-neDuranezeu pll noY cu stapgniria Domniii acestii fiff, Doraniia Mea n'am lasat

Bibl. Acad. Rom., doc. xii 161.Bibl. Ac. Rom., doc. xLv/72.

8 Bibl. Ac. Rom., doc. XII 235.

me-ailsi-s

sIf

i

i sa-s

1

+ 2 +

6

2

NEMORTILE Dili RADII POPESOU 29

ca s aiba Maria Sa Doamna Maria aceasta mare strambatate i sä fie instrii-nati de mo0I a ce o are de la parincil Marii Sale 1 ...

VI.

t Scrisoarea mea la mina dumnealuY vriilut Raducanul Dudescul, cum.sa-s tie ca, ramaind dumneaei mama NeacAl Dudeascal, ni0e zestre nedatede la mo01-meii, m'am tocmit cu dumnealor de all mai lisat din zestream lasat i ea nite bani, tal. 140, care ceream dentr'o randuial[a] ce amde la Duca-Vod[a] la dumnealui tata Radul Dudescul. ii ne am impa'cat li He-

arn aiazat ca s le dal"' dumnealor tal. too, insä m'am rugat sa fie Ingacluial[a]pan la Sfeti Dimitrie, s l[i] dali dumnealor bani far un cuvint; A amiscalit ca sa-s creaza. Iun. I ., AT 7204

Gligorie Bdteanut Post.

[10 Zapisul Bileanului celui batran 2

Bibl. Ac. Rom., doc. x11/177. In acest document al sail, Stefart Canta-cuzino hotare0e in favoarea Doamnel la 28 April 1714, putin timp, 'gine

dupa suirea lui pe tron deci.2 Bib]. Ac. Rom., xi,v/ too.

A

niC[I]

'

rile,

V.

CUM IMBLA VELETDRILE LA 0 SAM! DE INTAMPLART.

Candu au perit soarele de de mult era let 7207.Candu au venit Moscali cei de de mult cu Petru tmpa'rat,

era velet 7219.Candu au venit Nemtii la Mihai Racovita Vod, era

velet 7225.Cand cutremurul cel mare di-au cazut Goliia, era velet

7246, Iun. 15.Cänd a vinit al doile rand Moscalii, au intrat in Ias,

Avgust 20, velet 7247.au esit la Oct. 14, velet 7248 '.

I 13thl. Ac. Rom., doc. XXIV/133.

$i

VI.

GENEALOGIA LUI VASILE LUPU.

Izvod de niamul lin' Vasilie-Voda, cine au fostu sa-s stieanume :

t Gavril Hatmanul, frate lui Vasile-Voda, s'au avut 2ficiori : tefan i Raducanul, holtei, si i-au otravit Stefan-Vocla Gheorghii, care au scos pe Vasile-Voda ; sa pe un fratea mos& me Arhondi Mironesi, Stamate, ce-au fost Postelnic-Mare, holtei, in urma Iorgai Postelnic, iar 1-au otravit Stefan-Voda.

t Gheorghi Hatmanul, iar frate lui Vasile-Voda, ce-aumurit in tara unguriasca la robie, de Stefan-Voda, la Oradie-Mare inchisore (sic); s'au avut 2 fete : Ilenca, dupa UrsachiVist. cel batran, s'au murit, si ficiori n'au avut cu UrsacheVist. ; o fata au fost dupd Alexandru Begzadê, ficiorul luiAntonie-Vodd Ruset ; anume Anita, s'au avut Anita o fata,Zolta, ell Alexandru begzade, ficior mai mare lui AntonieVocla, in Tarigrad.

t Marga si Maricuta, iar surori lui Vasile-Voda si luiGavril si Gheorghii, 'au murit amandoo in Tarigradu.

t Vasilie-Vodd, Inca den boerie au avut Domnä pe Tu-dosca, lath lui Bucioc V ornicul, si aka fata a lui Bucioc aiitanut-o Iordache Cantacuzino Vistier cel bardn, cumnat luiVasile-Vodã, ce sa trag din Buciucesti dumnealor Cantacu-zinestii de pe mose.

t Vasile-Voda au avut pe Ion begzadè, holtei, s'au muritin Tarigradu, si pe Domna Marie, au fostu dupa. Ragivil in'Ora lesasca, §'acolo au murit, ficiori n'au avut , sa. pe

32 FRAGMENTE DE cholird

Domna Roxanda, fatd luT Vasile-Vodd, fostii dupa.Timus Cdzacul, ficiorul luf Hmil, s'au pefit la Suceava ; sd.

Domna Roxanda aü perit de tdlharT la Cetate NiamtuluT,.ficiori facut.

t Iorga Postelnic si Stiuca jdcniceriul sd cu Vasile-Voc11.cu fratii lui ä cu surorile lul, s'au fost tot verT primarT.

Iorga Postelnic aü tAnut fata luiTrufandà Visternicul, den taramunteniascd sa, murindu Iorga Postelnic, ficiorT avut,giupdnesdi luT facut parte den banT si odord, $6. dus

tara munteniascd la niamul ei. Iar mosdi in Moldova nufdcut parte, a mosdile tote ail rdinas la surorile IorgaT

Postelnic, Cherata, Zanfira $5. Alexandra, sd la alp' nepoti aIorgaT Postelnic. Iar mosd-mè Arhonda Mironiasa aü fostunepotd de yarã primare luT Vasile-Vocld, sa cu frafT luT $1. cu.surorile lui; slIorgai Postelnic cu surorile luT, sd StiucdT Jdcni-ceriul, iar nepotd de vard primare mosd-mè Arhonda Miro-niasd.

t Stiuca jacnicerul aü avut un ficior Enache, s'au muritholtei. Mosd-mè aü avut un ficior Andronachi, ce-ail fostuPostelnic al doile la Ghica-Vodd cel bar1n, murit holteT,sa o fatd Safta, fost dupd Sava, ce-ati fostu neguttoriii

Vamds-Mare, murit ; sd ficiori avut. S avutiar o fatd, pe maicd-rnè Marie, ce au fostu dupd tatd-mieuIonasco Ghindd, Cluceriul. Sd-s stie a aceasta, c'au avutmosd-mè Arhonda i alt frate, pe Neculce Vistiernic, tatul dumi-sale Vornicul Ion, insd frate dintru tatd, iar nu sd de o mama;care sd trag tote mosdile dispre mama mosd-m6, yard pri-mare IorgaT Postelnic ; unchiu-mieii Neculce nu incape lamosäT, far de niamul ce sä va trage di pe Vasile-Vodd sidi pe Iorga Postelnic ; asea am audza A till den gura mo-sd-mè ArhondiT si a maica-me Marii, s1. tin minte. Care sädovidescu sa cu scrisorile.

fla ,Ctefan Ghindit biv Postelnic.

Ati mai avut Vasile-Vodd un ficior, pe Stefan-Vodd, cuDomna Catrina Chercheza ; care ail fost si Domnu in Mol-

ce-ati

$1. n'aii

sa

n'ati sIi-au s'au

ini-ail

s'alce-ati

sa s'al n'ail

f

GENEALOGIA LW VASILE LUPU 33

dova ; 'a.Ci murit holteT aprope de Tighine, mergändu laAzac. Care sint tot ingropat la Trei Sfetitele 1.

' Bibl. Ac. Rom., doc. 26/V. WI citeva observatii asupra persoanelorpomenite In aceasta genealogie. tin document din 1654 men cion eaz ape Andreia biv Vel Medelnicer, ginerele lui Gavril Hatmanul ; (Inca-riul, XXIII, pp. 241-7. Gheorghe Hatmanul are pe Maricuta, care semarita cu Necula Varnqul (Urechi5, Biserica din Cetatea Neamt, in An.Ac. Rom., XI, sect. ist., p. 48). In sfir7it, la 20 April 1678, un docu-ment emanat de la Nicolae Racovica Vel Logofat 0 Miron Costin biv VelLogoilt, 0 dat 'ha loan Racovici, Mare-Spatar, se ocupi de mo0a Grecii,data lui Vasile-Voda, la nunta, de Gawar Gratiani, cedata apoi de Dorancumnatului sail Dumitralco Iarali, Clucer-Mare, soml Margai, sora sa. Dupimoartea Margal, ni spune documentul, satul ajunse In stapinirea unei nepoate,Anita,. fata Jul Gheorghe Hatmanul, care se marita eu Alexandru, fiul luiAntonie-Vocla Ruset ; Bibl. Ac. Rom., doc. LuX 134. Pentru satul Grecii,mai vezi un alt act, din 23 Marc 1671, ln Urechia, Mtron Costin, Opere com-plete, I, p. 748.

63473. Vol. III. 3

VII.

EXTRASE DIN LETOPISITIIL PRESCURTAT DIN 1721-4.

A.

Cinstite si iubite cetitoriule. intru acestu litopisät, carile ilam de pe litopisätul raposatuldi NicolaT Co(n)st(and)in bivVel Logofat, cetind si pri acela si pri acesta, in multe locurTye! afla voroava si insamnarili intr' alt chip, mai ales la nu-marul anilor. intii, la aciala, la predoslovii, scrie ca inarile MoisiTaa scris letopisatul lumiT cel de la Zidire Lumii dupl 2400 de anT ;Jar eii am aflat ca. dupl. 4024 de an! s'ati scris acel letopisat,adi[ca] Carte Facirii ; de care insu§ dragoste ta, puind ostineli, veTafla adivärul. Socotesti dar, iubitoriule, ca. acestue IT umblaveletul 7240 de la Zidire Lumif, iar de la intrupalt Dom-nului Nostru Iisus Hristos 1732 au purces ; si de la Moisapänä la Hristos au fostu 1385. Socotind ceT 7240 anf, 1485de la Moisa pan la Hristos, si de la Hristos 1732 panA inteacestu anu de acum, iata dar cä raman de la Zidire LumiTpan la Moisa 4024 de anf. Asajdire si intr'alte locurT multealunicaturf veT afla, carile nu s'or potrivi cu acesta ; nu de-fdimez, numaT in minte It aduc ca, cetind intr' amandol, sanu ne daT pre noT defaimariT. Asajdire, cunoscand si a noastre

=TEASE DIN LETOPISATUL DIN 1721-4 36

gresale, ma! ales din condeiti, rug6m sd las ertariT, ca nuInger, ce ruca brina, adica, tnAnä de tarna., aii ostinit : ce-testi dar cu bun6. sAnitate si priimesti cu dragoste a noastra.ostiniald 1

1 Dup5. ms. 523 al Bibl. Ac. Rom., fol. 3 V0.Nu putem atribui compilatia luiNeculce Insusi, de si anul and a fost scris i. aceasa observatie e tocmai acelaclncl 10 scria cronica, pentru mai 'mute motive : Neculce nu vorbeste In Pre-cuvintarea sa de redactarea until corp propriu de cronici, ci de continuareaultimului corp costinesc ; avem un manuscript datat prin anul de la tIristos,prin Domnul de pe tron si episcopul ce pkstorik la Roman, ms. cuprinzlndcompilatia §i totusi anterior lui 1732; stilul adaoselor, cu adresele repetateatre cetitor si citatia slavoni din Scriptued nu e al lui Neculce. Totusi, men-tionind In Cuvinte anecdota calului lui Barnowski, care se aft& In MironCostin, ca neexistind acolo enumai letopisetul de aceasta nu scrie nimicii,iark oamenii asa vorbesc, a ail apucat unii dintru MO*, ar resulta ea el aavut letopisetul lui N. Costin In aceasti forma' prescurtati. Pentru aceastli com-pilatio, v. ht. lit. romine, I, p. 269 si urm. ; II, pp. 107-8. Locul, cu datade 1724. si in In Uricariul, XXIV, pp. 352-3.

B.

Undea iaste si pand astazi acea sf[i]nta bisearica. De multeräscoale ce s'ati tämplat acestui pamint, pentru a noastrecumplite pacate, aü fost sosit pana de a O. rasipirea ; si,vazindu-o acel de mai sus pomenit chir Calistru, episcopulRadduOlor, fiind indemnat dintru a Sfintului Duhil puterea,dinpreuna cu dumnealui Dimitrie Macrii, biv Vel Ban, sta-roste de Cernau%i, socotind ca iaste de obste a %Arai, precummai sus s'an scris ca sant daruiti banii de Sultan MuratTäutului Logofatului, carii bani an fost a OW noastre, n'aulasat-o la räsipa, ce de a sa bund voia, impreuna cu toatächeltuiala, an acoperit-o i, pre undea au fost si rasipitä, o

-dres si o an tocmit, in zilele prè-luminatului Domnu IonMihail Racovita Voevoda, in anii de la Adam 7229, lunaMai 12 zile. Care vrand sä adeveresti, iubite cetitoriule, ci-teaste pre paretele pre zidiul bisearicii, ca vii afla scris cäbisearica s'au zidit in anii 7007, in zilele lui Stefan-Vodacel Bun, cu cinci ani mai innainte de Domniia lui Bogdan-Voda. Care -vederea aratä adevarul L.

1 Dula' ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., fol. 73 17°-4-

ati

C.

Si s'au agiunsu $1 cu Bator Jicmont, craiul ungurescu, $1cu Rodolfu, impAratul nemtAscu, i s'au radicat cu o$tT un-gurestr $1 cu MunteaniT i cu Moldoveanii Mihai-VodA, $1 s'aufácut in Tara-Munteniasca $1 in Moldova mare sunet dearme. CA Aron-Voda, fiind intr'un cuvAnt cu Bator Jicmont

cu MihaT-Voda, sl vadisl si la impArAtie umbletele lor.Au intales Aron-Vodd, cum au marsu poronc5 la Hanul sàmargA cu oaste sl prade taxa MoldoviT $i Tara-MunteniascA,

sa le supuia iar supt ascultarea Imparatii TurculuT, $i in-data ail trig:11s Aron-Voda la Bator Jicmont, craiul ungurescu,si la MihaT-Voda, Domnul muntenescu, de 1-aii trimis o$tiintru agiutoria, $1 au bAtut pre TAtaru. insä Hanul cu TI-tardi au fost viind cu dobAndA din taxa unguriasca. CariT maidennainte vreame intrasä preste muntif le$e$ff in tara ungu-riasca. Si li-au luat Aron-Vodd toata dobanda ce luasa delaUngurl.

Iara Bator Jicmont sa tinea stäpan tdrAT Moldovii, cum siTarAT-Muntene$tr. Iarl, aceaste lucrAndu, iatA Stefan RAzvan,Hatmanul luT Aron-Voda, au scris pre tainA la Bator Jicmont,craiul Ardealulul, precum Aron-VodA sä cearca pre tainala Turd s5.-$ tocmascl lucrul despre dänii. SI indatA BatorJicmont aü trimis osteanT a1ea.$1 de au luat pre Aron-VodA$1 I-au dus, cu totul ce au avut, in taxa unguriasca, legat ;$i 1-ati inchis in cetatea in Alvinciu. Si acolo 1-au tinut pe-depsit pang ail murit. Iar in locul lui au pus pre StefanRAzvan, Hatmanul, Bator Jicmont de la sine

1 Digia ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., fol. 107 V0-8.

si

VIII.

LOCURf MIN CIINOSCUTE DIN CRONICA LDI NECULCE.

A.

Tara pentru Aron-Vodd a$a sd poveste$te din om in omcum, fiind el de niamul luli Moldovan, de aid din Moldova, $islujind la un Mitropolit anumea Nicanor, fiindu-T nepot Mi-tropolituluT, $i acel Mitropolit fiind ctitor la mändstirea Aga-piia cea veache din Dial, $1 mergea de multe orT Mitropolitulacolo la mändstirea de $i $edea, fiind ctitor. Tar, fiind cudänsul Aron-Vodd, de multe ori e$iia fard $tirea unchiu-sddMitropolitului afard la o mAndstioard de calugarite, afard dinmunte, ce era pre mo$iia mAndstiriT, ce sd chiamd Hilioara ;acolo e$iia la primblare. Si ap, e$1nd Aron-Vodd intr'un randla primblarea la Hilioara, $i intorcAndu-se la mAndstirea, nu-mai ce s'ad tdlnit cu unchiu-sdu Mitropolitul, mergand $1 Mi-tropolitul de la mändstirea la mo$iile mandstirii. Si, tdlnindu-s[e]la un locu, undea iaste drumul tdiat in piiatra cu ciocanul, $ivAzAnd Aron-Vodd pre unchiu-sdu Mitropolitul Nicanor, defried ad fugit drept la dial pre dupd o stdncä mare de piiatra.Si, dupd ce ad fugit, nu s'au mai intorsu la unchiu-saii Mi-tropolitul, ce s'ad dus in tam unguriascd, $i din tam ungu-riascd s'ad dus la Tarigrad $i, apucandu-s[e] la oameni marlde ad slujit, $i zdbdvind acolô cdtdva vreamia, apol au e$it$i Domnu in Moldova. Si, acolo undea s'au intimpinat cu Mi-tropolitul Nicanor, la drumul acel tdiat in piaträ cu ciocanul,ad pus de ad sdpat intru o stäncd de piatrd mare, facAnd $isdninu de-asupra stancii, undea au cdlcat calul cu piciorul ;

MONICA 1,1171 NECULCE 39

scriind $i istorie pre stancd, care acum de multimea an ilornu sd poate ceti sd O. intaliaga cum cd au fugit.

Aa di' anecdota ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., fol. to8-8 Vo. in ms. 112, fol.196, povestirea e pe alocurea deosebit il. saii adang :

Aron-Vodd, a$a vorbdscu oamenii bdtrAnt $i cAlugarii dela mändstirea Agapiia ... cea veche din dial, fiind mAndstireaziditd cu cheltuiala $i agiutorul Doamnii Elena' a lul Petru-Vodd Rare$, care Doamna Eleana ad fost fatd lta Despotcraiului sarbesc. Deci, cu cheltuiala Doamna Elena $i prinosteniala acelui Mitropolit s'aii zidit mAndstirea Agapiia indial, precum s'ail zis. i, fiind $i Mitropolitul ... AvAnd dra-goste cu o calugarita tAndrd ... Deci Mitropolitul sd fie bdtutpe nepotu-sdii, Aron-Vodd, [care, viind Domn], sd fie prinsupre unchiu-sdii, pre Mitropolitul Nicanor, $i. OA fie facuthadAmbu, sd-1 fie scopit; caruia Mitropolit a iaste mormAntulla mAndstirea in dial, $i s'ati fost sdhlstrit, luund shimd $izicAndu-T din shimnicie Nil; care asia scrie pre piiatra de pemormAnt : Shimnoje Nil. Iar acolo unde s'au tAlnit Aron-Voddcu unchiu-sdu Mitropolitul, au pus de ail sapat o sancämare de piiatrd, scriind $i istorie pre piatrd, $i de asuprastAncit Inca ail sapat, ca sd s[d] cunoascd pe undea au fugit ;care aceastd seamne sAnt de sd vdd si pdnd astAzi, $i sa chiamAacea stdncd de piatra Piiatra lut Aron-Vod5.1.

1 in acest manuscript, forma si a celorlalte Cuvinte e mai pe larg si chiara cronicii. Cf. fol. 202 V 0 : cilfihalcea Hincul, ce fuseasia StYrdars. La sfir;aulsecolului al XVIlea aflam, tocmai la Agapia Veche, un aNicanor biv mitropolit,ermonah Serafirn. si a4ii, dind un document ; Bibl. Ac. Rom., doc. Lxx/166.Cf. Buciumul roman, I, pp. 17-18, 548-9. Mitropolitul Nicanor, fost episcopde Roman, se Intimpira ca Mitropolit tocmal dui:A Aron-Voila:, in urma la IMitrofan. V. Relafille cu Lembergul, I, pp. 75, 112-3.

B.

In ms. 1 r2, in cursul Cronicii, afram urmItoarea povestire, fol. 128 V0-9,despre Duca 0 fratele lul :

Duca-Vod5. cel Bark}, ffind de oameni de gios de niamullui, .de la Rumele, din taxa greceasca, dupa ce au luatDomniia aicea in tara in Moldova, au vinit stapAnul luI TurculSpahiul cu ferman impärdtescu la Duca-Vodd, de i-ati cersutdajde, dup5. obiceaiu ce au spahiii de iau de la oamenii s51pre izvod de la impárätiia de cativa anI. Si, dupä ce auvinit Spahiul, 1-au cinstit Duca-Vodd si i-au dat haine, 0 lamasa lui cea Domniascd inc5. Lail pus de au sezut cu dänsul.Dec1 Turcul avand voia a grai innainte DucdT-Vod5., II ziceain limba lui turceasc5.: «Efendi, Efendi, blem la Rumele",iar Duca-Vodà ii raspundea : «mere tu, dar eu nu voimerge,. Si i-au dat Duca-Vodd tot ce i sä fa"cea dajdea, simai mult cleat i sá fAcea, si asia Turcul s'ati dus la Rumele,la Ora sa.

C.

Duca-Vodd avea un frate mai bdtrAn decAt dAnsul,puseasia Vame$-Mare, $i numele lui era CArstea, $i a$ia erade fudul cd, and mergea pin tdrgu, nu vrea sa.-$ ia $liculinnaintea nemdrui, iar nici negutitorii, nici cei pro$ti, dacd1-au valut cd nu-$.1 ia $licul, nici iai nu-$ lua islicele innaintea

Apoi el s'au dus i s'au jeluit frAtine-sdu Ducdt-VoddcA nu-1 cinstescu negutitoril sal ia apoi Duca-Voca1-ati intrebat, el ia-$ $licul; iar el au zis cä nu-$ ia; iarDuca-Vodd i-au zis: «pas pre ulitd. $1-ti ia $licul, $1 apoi,dacl nu $ vor lua iai $licile, yin de-mi spune mie, ca." $tiueu ce oi face). Deci el au $i purces pre ulitd, precum itporoncis[e] frate-sdu, $i au inceput el a-$ lua $licul intAi, iarnegutitorii, vdzind, s'au $i sculat in picioare $i au inceputa-$ lua $1 la $licele $i a i sd inchina; si apoi au mersu laDuca-Vodd $i i-au spus cd, luunduii el $licul, i$ tau $i

negutitorii islicele innaintea lui. Atuncea Duca-Vodd au ziscd, dacd va cinsti el pre altii, 1-or cinsti $1 pre dansul altii,mdcaru cA. laste frate de Domnu'.

Mal. bitilnim in unele mss. de cronici adause ca acestea (in ms. 104al Bibl. Ac Rom.) :

:Macar cii fire01 lucruri sint aceaste cutremure, cind si prilejesc, iar säpoate zice cä aritare i seamne reale sint cutremurile viitoarelor yremi, precum

atuncea all.. aritat acel cutremur multi virsare de singe 0 prada Turcilorpre siraci Moldova, pre alte pirci cre0.ine0T, precum vom arita la locul sillpre rind. Pricina cutremurului din cc 01 face, pimintul á cutrerauri de multiumezeali. De vel vrea si stij deplin, cetea0e la bogovlie, cá veY atlas (fol. 169)

La 13ogdan-Vodi: altitru acest an mare cutremur de pamint ail fost inTarigrad . .. Pre aceaia vreame b'ail ivit i acel vestit Techil izvoditoriul legiiturce01... Pre aceast vreame ail venit Hanul Crimului cc .301' asupra No-bailor a.

luL

slicile;

si-I

(i

IX.

ACTE RELATIVE LA CRONICARUL IOAN NECULCE.

A.

La Mihal Racovita se infatiseaza <don Neculcia, ce-atifostu Hatman, si cu mare jalob[a] au jeluit innainte DomniiMeale pe dumneae Iliana Hatmaniasa rapaosatului Ion Buhus,ce-aii fostu Hatman , pentru 314 lei, < care bani ail. avut oran-duitT Ion Hatmanul cu pecetluit 'cle la Domnie Sa DumitriiCantimir Vod[d], sd-i dia Buhus Hatmanul din piste ordn-duiali ceati fostu strangandu la Tinutul RomanuluT, innainteMoscalilor», si din care o parte ramäsese la Buhus. a$1, viindMoscalif, au fugit Hatmanul Buhus in taxa unguriascä si,ducandu-sä si Ion Hatmanul cu MoscaliT , dupa intoarcereaha Neculce moare Buhus.

Se numeste pentru a cerceta afacerea, o comisie, alca.-tuitä din Dark Donici, Ion Sturdza., Constantin Costachi VelSpätar. Buhusoaia pretinde «cä ia nu stie nimic sä fie ramas,nici un ban, dintr'acea oranduiald, la dumnealorv. «Deddumnealor au chemat pe Dumitrasco Mustia, carele ati fostupe atuncia diiac la Buhus Hatmanul, sa clè sain[d] pentrufeciori cull au fost pe la ocol. Sa dia samd de acea Mina.-sitä sail sa giurea Mustea cum nu stie nimic nici de feciori,nici. au gasit fiscal' izvoade de sama feciorilor. i asia s'au aflatdo'i feciori de aciia cull' au stransu acea oranduial[aj, anumeSturdzea feciorul lui TodiariO. si Ion Copilul, si, intrebandu-Tiara, ef au dat swill ca s'ati dat sama la stapanu-sati, Ion

ACTE RELATIVE LA NECULCE 43

Buhu$ Hatman, de cdt banT aii strAnsg din Tinut , numar,izvoade ce all avut, s'ag prdpAdit cAnd ag cdzut la robie laTaarr. lard, cat ar hi mar rdmas rdm[5.]$4A in Tinut, ag fostuluat citeva vite, trdsurd pentru banT, $1, dAnd MoscaliT, n'atiapucat sd le vAndza., $i o samd de vite $i li-ag luat oamenirinnapor, iard unile ag murit $i de boald ; altele li-at luat $i TA-tardi, cdnd ag pradat dupd Moscali. DecT intr'alt chip nui-au putut creade, ce 1-ag giudecat dumnealor sd margd acerfeciorT impreaund cu Dumitra$co Muste, sd giure preacum nu$tig nimic de ar hi rdmas niscaiva bani dintr'acea slujbdla Buhu$ Hatmanul, sag niscaiva vite dinteacial[e] de trd-surd, sag, pentru izvoade, precum s'ag prdpadit de Taaru ;$i, giurand, sd alba pace. Deci Dumitra$co Muste diiacul$i cu Ion Copilul ag giurat intr'acesta chip, precum ni-auardtat $i mArturie de la Vornicir de Poartd, carir i-au dusla santa besearica ; iard Sturdzea n'ag vrut sd giure pentru6o de ler, carir ag zis cd i-au fostu dat maT pe urmd de ciali-au luat sama, cd. nu $tie nicr el, la Buhu$ au rdmas aceibanT, 6o de ler, ati fost-ag luat niscava banT cu datorie, sddia pentru acea slujbd». Boierir hotdresc .1sä dia pace IonHatmanul ir Buhu$oae $i de acer 60 de leT, precum nu s'agluat sama nicif altor zlota$T, caril ag fostu atuncia). Cit s'aluat, e bun luat, (lard, cat ad rdmas rdmd$itd, nime n'au maistrAnsu nimicd, nici Domni[a] Sa Niculae-Vod n'au mar santpe nime, dupd cia ag vinit dupd MoscalT cu Domnie, sd isto-vascd acea ramd$itd, cdcI, tdmplAndu-sd de au avut altri $imaT multi bani oranduitT sd ia dintru acea orAnduiald, toti agrdmas paguba$T, fiind mare pradd $i urgie a lui Dumnedzeuasupra acestuf pdmantu la acele vreamT cumplite,, a$a incitpoate raminea paguba$ $i el, Neculcea. I se iea deer «pece-tluitul) si cartea de judecata. anterioard. Ia$T, 17 Decem-bre 7229 '.

1 Bibl. Ac. Rom., doc. LXxII/I I I.

B.

Adicä eti, ermonah Varlaam Ursachi, sin Dumitrasco UrsachiStolnicul, facem stire cu acest adeavdrat zapis al midi la mdnadumisali uncu-miti Ion Niculce biv Vel Vornic, precum, denime silit, nici asuprit, ci de a me build vola, am vdndutdumisalea a me driapta ocind si mosie : un sat intreg, anumePriporenii, ce iaste in Tinutul Dorohoiului pe apa Jijiii, cuvad de moard in apa Jijiii si cu hdlesteu ; si tot venitul ho-tarului acestui sat 1-am vdndut dumisale drept doi sute lei.Care aceastd mosila mi sd trage miia de la mosii strAmosiTmid, Iordachi Cantacuzino cel bardm care iaste si dumisaleunchiului Ion Vornicul mos ; si, hiindu-mi dumnelui miianiam mai aproape, am vändut dumisalea, si, candu amvänduti am intrebat si pe nepotul mieu de sord, anumeVasile sari Costantin Silion, i el n'au vrut sä cumperia, slmi-ati flcut dumnelui platd deplind. Si aceastä tocmald s'aufdcut dinainte a multi boeri, carii mai gios s'ati iscalit ; sieu pentru mai mare credinta singur cu mána me am iscdlit.Let 7251, Iun. 22.

Ermonah Varlaam Ursachi.Iar, de s'ar tdmpla sd ies[e] acest rdu, sä aibd dumnalui

altd mosie, den mosi mele, a-s lua.

lordache Balf Vel Ban. Costandin Balf, biv Vel Pah.,Constantin Serdar (?), biv Vel Pit.

am scris zapisul.Neculat Post. Toder 11Tecu1cea, Vet Vist.

'tefan Catargiu (?), Vel Vist.Gavril Pitar, Vornic glotnit.

Ion Grain. Hurfmuzaki?].

ACTE RELATITE EA NECULCE 45

Cu acest zapis au fostu cumpärat dumnealui Vornicul Ionacest sat ; apoi i-au intorsu Vasiliia Silion banil. Si eu am.schimbat cu Vasiliia Silion ; si au ramas la mine satul acesta,cum zapisul ce mi-au fácut Silion aratä.

Sturdzea Vel Log.: la mine au rAmas arestu satu.

[Foaie adausl :]

-1- Ion Neculce, biv Vornic, fácut-am scrisoare me la mAnadumisale nepo[tu]luI Vasilii Sin Silion, precum mi-ati intorsudumnelui bani ceia ce-am dat ea lul Ursache Varlam calu-glrul pe un sat anume Priporeni, ce este pe Jijie, si zapisulce mi-aa facut mie la mänä calugarul Ursachi. Si un ispisocu dela Gligore-Vodd pe cel sat, pe Priporeni, nu i 1-am dat, ne-hlindil mai indamäna ; dar sä am eu a I le da, si el sa-m descrisorire (sic) me. Pentru credinta am iscAlit :

loan biv Vornicull.

1 Bibl. Ac. Rom , doa. 51 XII.

X.

0 DESCRIPTIE A TER11-ROMINE§T11.

Neamurile ce ail stäpAnit aceast[A] Wä maT nainte s'acesteace acum de unde ad venit.

(Bonfinie. Elmaf nainte de Dacht i Goal lacuitort acestorlocuri era nifte neamurt ce le zicea Gavrisli fi Ghestabolt,iar dupd aceftea Dacia fi Gottht, fi sd numea lar' aceastaDachiia,fiinduimpreunat[d] cu . . . Dachia sänumefte)Transil-vaniia, (Tara-Romiineascld,J) Moldova, Basarabiia, ce-T zic Bu-geac, uncle stApAnesc TAtari.

Uni istornicT Misiia o numesc; aceast[A] numire o are tar[a]sdxbeasc[d]. Pe acestf Dachr si Gotthl au supus AvgustChesar, precum si alte locuri si impdratiT ad supus suptimplatiia lul, and s'au nascut Mäntuitoriu Lumii Hristos,fiiu luT Dumnedzed, pre pAmant.

Dup[A] Hristos anT 88, impärdOnd Roma Domnichiian, s'adrAzgusit (sic) Dachi de supt stapanire, si ad lovit cu ostileluT in Dobrogea, unde era Voivod pe ostile Rdmlenilor OpiusSahinus, si 1-a biruit, pri[n]zandu-1 yid pe Opius.

L[a] leat del[a[ Hristos 103, Traian Ulpie ImpArat, viinducu rAzboT asupra Datilor, 1-ad biruit, si ad omordt si peDecheval, craid Dachilor, si ad potopit stdpänirea lor. Acestimparat ad fdcut podu cel minunat peste Dundre, de piatrd,ce este c'un cApdtdid in Tara-Rumaneasca ; si pentru paza

1 Cuvintele terse shit tipirite cu cursiv aici.

0 DESCRIPTIE A Tnati-RonartEpi 47

acestul pod, cat $i pentru a nu mai rAdica cap Dachi, aulAsat o$ti romane. Dar, neputAndu oaste singur[a] a lAcui,au mutat $i o sum[d] de norod den Italiia, precum obicinuiaimpArati romani : cAnd sA multia norod. ii radica $i duceade-i muta la alte locuri. Precum $i acest tmpArat urmAndu,au adus aid norod de oamenT din Italiia $i oste romanA alAcui. (In cap acestut pod este [. .1 felcut-ad fi Tiverie tinturnu in Tara-Romlineascd, de strajd pentru partea loot-rilor acestora, ce sd cheamfdl fi pdnd astdzi Turnul Severi-nulut, uncle ad fost mat nainte fi oraf.) [Pe margine :] Dup[a]Hristos 400, ail supus acest[e] locuri Atila craiu ung[uresc],rAsipindu norod ce ail fost robit adus de Traian. Iar dup[a]aceia iar ail calcat pAmAntu acest[a] Bolgari, ce-aii venit dinVostriia c6 mare, prea leat . . .

Pentru zidiri vechi, mai säntu $i alte zidiri : este un turnuimpotriva Nicopoli, ce este peste Dundre. Este cetatea Giurgiului$i cetatea Brdilii, care ziduri nu sd $ tiu, fost-ail $i pe vremileDatilor, sail pe urmä Romanif le-au facut ; iar alti zic cdGhenovezi, pre cAndil sä atise cu stApanirea, sd fie ziditu$i aceste cetdti. Iar la Targoviste este un turnu innaltu $itare forte, unde au fost $i casA mai pe urmä ale DomnilortArii. Acest turnii s5 adevereaz[d] a fi den zilele Datilor. SAmai vede o zidire de o cetate mare la tinut Romanatilor,peste apa Antuia (sic), in potriva turnului ce am zis maisus, care este in potriv[a] Nicopoli ; zic ca. acolo O. fie fostScaun a Datilor $i la biruinta lor de Traian s'au stricat $1acea cetate. Alt[e] zidiri vechi nu sant, iar cetäti de pa-mantu multe, pe la multe locuri, cu $anturi marl imprejurat[e].dar din multimea vremil s'ail mai astupat.

Pentru Cutovlahi.

,

Pentru numele acestif täri.

(Scris. unit fdrd minte, p.,ntru Tara aceasta Romiineascid7intr' acestaf chip.) Pentru Tara-Romaneasc[1], ce sA numeste

48 FRAGMENTE TiE CRON1Cf

intre alte limb! Valachiia, se zice $i Ungrovlah. Iar vecinilor Moldoveni, cari sAntu $i asemenea lor intru rit $i inlimbd, le zice Munteni. (Pentru care mat intitt era aceast X lardinpreund cu Ardealgub fi aceasti lard sit numea Dackiia). IarTurd! il zic Vlah $i Caravlah, iar mai nainte sd numeaDachiia.

Dachiia sd nume$te dup[d] neamul ce stApdnea aceast a]tar[d], cdrora le zicea Dachi, pentru care ma! jos vom ardta.

Romdni, precum sd numeseu lei ldcuitori ace$tii tdri, sdnumesc pentru cd, dup[d] biruinta ce au facut Traian asupraDachilor, au lAsat o$ti Romani, (de ad ldcuit) pe aceste locuri,dintru care zic cd sd trag ace$tea ce acum sd zic Romdni.

Valahiia, cum sd nume$te intre alte limb!, uni zic dup[d]Flah, arhistratigul Romanilor, ce fusese rnultd vreme stapd-nitor ordnduit den Roma la acest loc ; alti zic cd o fataa lui Dioclitiian, ce o chema Vlaha, care ad fost mdritatddupd unioan, ce au fost stdpAnitor pe aceste locuri. Alti ziced dup[A vorba frantozeasc[d], zicAndu Italienilor . . . (sic) i,fiindu $'aici aduse norode din Italiia, spre acuintd, cAnddad läsat Traian oste Romanilor, cum s'ad zis, de aceia ca peni$te Italieni i-ad numit $i pd id.

Ungrovlahiia sd nume$te $i Domnul tdri $i Mitropolit panastdz[i , $i sd vede titilu$, del[a] cel d'intdi Domnu al ace$tiitarI, cd tot a$a s'au numit a tot Ungrovlah, la care (in 2chipurt) zic cd dup a Romani ar fi cdzut Unguri cu stdpAnire peacest loc al Vlahii, $i, pentru cd. $i Moldova sd zice Mol-dovlahia, luindii adaus numelui dup[d] apa Moldova, ap $iaceast[a], dupla] stdpAnirea Ungurilor s'au adaos numeleUngrovlah.

Turcii o numesc Caravlah, dupd Domnul cel d'intdi, cd-ruia if zicea Negru-Vod[d], (iar numele lui ira Rad[u]), cum $iMoldovei.

S'aii vdzut la uni istornici graind de acest loc a-i ziceMuisiia, care aceast[d] Musiia est[e] numirea taxi sdrbe$ti; ceest[e] in vecindtate. Del[a] care, dup[d] vremi pierzdndu-s[e]invdtAtur[a] romand $i italieneasc[d], aii luat del[a] (Slovenit)SArbi, ad luat invatatur[a , dovedindu-i $i slov[a] ee este $i

0 DESORIPTIE A TERIf-ROMANES,Tf 49

pdn' astdzi sArbeasc[d], si cdrtile cele vechi, atAt bisericesti,cdt si hrisovile, precum sd. va zice mai jos. i cu aceia pot[e]

dAosibiia, ce le da tot aceias numire, care sd numestelocul Sdrbilor.

Munteni le zic Moldoveni, ce sa nutnesc Moldovlahi. Dintrua lor istorie, ce aü fdcut un Miron, Log[o]fdt-Mare a aceitAri, sA vede cA zice cA dup' apa Oltului, ce curge prin taraaceast[a], unde intdi ai fost ldcuitori dintru acest neamRomani, mai nainte de Rad[u]-V[o]d[d] Negru, precum sd vaardta mai jos, an fost lAcuit, del[a] Turnul SeverinuluT,.Mehe-clinT, Craiova $i la apa Oltului ()ci dup141 vremi s' ag schimbatslovele), i, zicAndu-le Olteni, mai pe urm[d] schimbatslov fi azi) schi[m]bAndu-sd din vorbd slova &Ante, le-aii zisMunteni. Aceasta dar ce s'an zis pentru numele acestiiAcum dar sA zicem pentru schimbdrile stapanirilor, viind pdnla vremea de acum cum (s'aii stapeinit acest kc.)

Pentru lege san crestin[i].

Legea ldcuitorilor acestii tad este pravoslavnicia la cre-dintd dupd ritul Biserici Rdsdritului, la tot arl de Mei oddosebire urmdtor. Legea acelui norod roman si italien, ceaCt rAmas del[a] Traian impdrat a lAcui pdn acest[e] locuri,cum s'an zig, dup[d] mulV ani in urinal, s'an rddicat, std.-lucindu in vecinaate lor, la Sarbime, pravoslavnic[a] credintacrestineasc[A]. De unde $i acesti pdmAnteni aü luat luminareasi s'afi botezat, si tot orAnduial[a] Biserici, inch' $i cdtVlebisericesti, tot pe (a kr) limba sdrbeasc[A] le ; la care sdvede cA le-an rAmas $i tot invatatur[a] a le fi, cartea lor tot sdr-beste, dovedindu-s[d], din scrisorile ce sd. gAsesc ; veichi hri-sov[e] Domnesti, zapise de mosii, pAn puOn[d] vrem[e] incocetot intr' acestas chip sd urmh a s'd tinea de invatatur[a] carcisArbesti. Iar, de cAnd s'an imptqinat aceast[A] invaTatur[A] (alimbii) a cArdi sdrbesti, sa arat[A] la orAnduial[a] Dom ni-lor acestii tari, insd (botez este luat mat nainte de a venire).Iar mai pe urmai, pd. la leat 1478, fiind un Rad[u]-V[o]d[d]

63473. Vol. III.

(s'aa

aU

nut

Iari.

a

50 FRAGMENTE DE CRONICI

Domnu, au adus pe Santu Nifon, ce fusese patriarch Tani-grad[ului], i acest[a] le-au intocmit tot A] orAnduial a] Biserici,care, dupd ducerea Sfintii Sal e aicT, din tard, la Sfantagora,acolo pusnicindu, s'au sfintit $1, aducdndu mo$tile in tardNeagfo&-V o d1d Bas[a rabd intregT, au acut mult e] minunT,pricinuindu intemeiere bund credintiT $i invdtaurilor sale, ce$1 pan astAzT credinta sa. aflA cu praostavie in blm[5: stare,si orAndueltle dogmil sd pazesc nestrdmutate. Mai pe urrndau adus la radndstirea Arge$ cap ul]a cestut sant $1 mAnadreapt A , care snit pan' astAzi acute minunT, aceT ce cucredintd nAzueseu

Lucruri rare.

Este un munte mare de piatrA, la Tinut Gorjaiului, ddn careiese o piatrA, ca cum ar fi pusd o polita la un pdrete. Peacea piata. este zidit A] o mAndstire, ce sd numeste Tismana,pentru care sal va pomeni mai pe largu, la serisul mdndsti-rilor. Este aceast piatrd ce iese de[n munt ele , pe care estezidit mdndstirea, innaltd del[a] poalele acehri munte, caurme i dinteacea piatrd in sus pan' in vdrful muntelui iar caurme $i au imprejur, cit tine man[d]stirea, este (imprejur)urme ... Dar mai ciudat lucru este cd. din muntele cel mare, dincare iese acea piatrd, iese o apd dup o gaurd $i sa rd-varsA pe acea piatra ce este zidit[d] mdn[d stirea; care apd,(driosebindu-o) in doao, jum *ate este havuz, dd tine peste,$i trece prin pivnita mAn[d]stiri, unde sdnt vinurile, iar ju-m[d]tate este moard, fricutd de macind acolo de treab a]mAndstiri. Acea gaurd este largd ca 2 urme $1 intra (lungd)prin munte, incdt nu sd $tie obdrsiia icY, pentru cd. nupot merge sd-I vaz[d] inceput[ul , acAndu-sd. pragurf, incal[e], inlduntru, de piatrA ; pe care sd reped[e] apa aceiade curge.

Mai est[e] o pe$terl la Tinut ce se cheam[d] (manfey-stirea unde estfeJ) Vdlcea, intr'un munte, la a caruia munte

Sfir;itul se gilt la p. 62 si arm.

6.]

A]

Al

DESCRIPTIA TEraf-ROMANErf 51

in pole est[e man[A]stirea Bistritii zidit[A] ; $i, mergand caun civert (pe) in sus din mdn1A]stire pe munte, pe o cdrarefoarte rea $i strimtl, Inca, dd nu s'ar drege den mAn[A]stirecu scAnduri, cu lemne, n'ar putea merge nimeni, s'asa drumlards cu grij[1] fiindu rapirile la vale, pan in rdu ce sä nu-me$te Bistrita, $'a$a sd face o gaurd strimt4 ca 4 palme, lungu$i largul, iar asemenea, $i merge ca vre o ... pasaturi totpitulat, apoi sd largeste $i sd face o gaurd in jos, o pra-pastie (cot nu i sd pie), adAncä foarte, in care (aruncand cineva,s-vre o tiatrd sil face un urlet). Pe Mre prapastie este un po-di$or $i, trecAnd, vezi eä sd largeste si sa face o lumind, Cacum incepe a sa face zio ; ,pi, cdt mer[gi] innainte, sd mai lu-mineazd, pentru cd are la o parte o purl intr'o rapd, undeeste foarte innalt de jos den rdu Bistriti, $i din gaurd in susiar surpdtur[A] innainte foarte mult, cat nu este putintA nici&a sd sui cinevas de jos la acea gaurd, cad' a sd rasa in josdin värfu muntelui la vale printr'acea gaurd. i acolo sdntu ochilie a unui pusnic $i un paraclis, unde este gaura ce ad[a.ncd].insemn cd mai este un paraclis (la intunerec)sg.pat in piatra.,dar la acest[a] este apur[u]rea intunerec, cd este daparte de undevine lumina. Este $i un lac, in care est[e] apd ca dd. vre-o2, 3 palme addricd $i lat[d], lungu ca vre o io sau 12 palme ;nici scad[e], nici adaogA ; ap[a] bun[d] de bdut : este loc in,tot[A pestera a incapea 7 800 dd oameni; nevrAndu a gre$A.Nu zic mai multi, dar tot pot mai incdpea '.

Cade-sa dar sd ardtdm $i firile oamenilor ldcuitorilor lo-cului acestuia, pentru care, nu IdudAndu, ci adevdru graindu,vrednici sdntu de laudd de iscosirea (min/it) ce au tot de opste:intru tot (atilt cel pro,ra fi ca din) sAntu sArguitori la slujbA,lesne a intelegere vrednicele treabi (fi la cele ce vddz2 istefi), $inu numai ca au isteciune a face cele ce vdd, ce Inca si celece prin auzire sä inddstuleaz[d], pot a sAvdr$i, lucruri vrednicede mirare $i de laudA, (atilt numai cdt, fiindu lipsip de pro-copseal [a] invizfilturi )S i netzfiandu-sd meftert lucrurilor fi eel

1 Pe marginea acestel pagini: .Lipsuri dasfigqit dup[i] facerea..

52 FRAGMENTE DE CRONIC1

mat profit, iar cel acele); ce sa impiedica gresindu (fi cu ne-putandu a fi pe deplin dupa' cum sd cade) orr in graiu offin fapt a], insalandu-sa vre uniT de parere, nu santu tocmaT dea sa hull cralálmändu-sa de opste. pentru cä le curge (lipsireainvattiturii), neavandu procopseala invdtaturi (epistimiilor ,si daneaflarea celor alalte mefteiugurt), iar nu dan vre-o fireascäraotate, cum si ceT mar prosti lucratorT (fiindu lipsig de in-ditstularea me)rtefugurilor, de me§lefugirea lucrurilor, launile lucrurt a le viznirfi deplin nu pot), la unile lucrurT, cenu pot pe cleplin a le savarsi, este din lipsirea mestesugi-rilor, iar nu din groshnea mintilor.

Tara-Rumaneasc[a].

I. Hotarale dupa imprejur.2. Märimea eT.3. In cat[e] (judet[e] sa desparte) eparhii sä dasparte si

cat[e] tinuturr are fiste-care.4. Cat[e] tinuturi are fieste-care.9. Pentru numele Ora, cum sa zice, si cum mar nainte sa.

numea.1o. Stäpanirile, si ce neam ati lacuit mar nainte, si latimea

stapani[rilor], si candu ati fost samodärjat, adeca singura, sicei de acum de unde santu venit, si lätimea stapa[nirin . . .

14. Pentru lege crestineasc[a] si invatatura cartiT.ii. Pentru zidirl si lucruri vechl ce sa afla.o8. Pentru lucruff . . . (?) rani.12. Cele ce sa afla intru aceast[a] tail venituri, i mademu-

rile loculuT.15. Limba ce graescu.16. Domni ce ati statut la aceast a tall, si ce zidirT, semnile

ce are Domnul pen [tar]A.17. Orasele si bisericile cla . . .

21. Negutatorlia.6. Aerul.5. Apele cele marT si mid' si balti, ape ce sant:1 helestee.20. Obiceiurile.

DESCRIPTIA TERI1-ROMANt5rf 53

22. Neamurile cele On . .. sa afld intru aceast[d] tard maTvechi §i §tiute.

Dupd vremi e . .. stApAniri i cita este acum.19. Scolile.18. MandstirT.13. EpiscopT 1

Pentru obiceiuri.

Dup[d] nestatorniciia intru care sd afl[d], mai nu este inte-meiat obiceiu, Third numai cat sd poate a sd tinea, cdndu denmild dumnezeiascd sd intAmpla Domnu de are mild i va sdle pazeasc[d] privileghiurile §i orAnduial a] ce au avut obiclnuitd;iar, candu Domnu nu va vrea sd pazeascd, tot sd strdinut[d],in cat, dd n'ar fi un dar a luT Dumnezeu a intAri *i cu rd.b-darea cu lAcrAmT, trec cdt[a]-va vreme, pan iar vine alt Domnu,i sA aduce oarece lucrurile la starea bor.

Obiceiu este, dupd ce Domnu vine in Scaun de impardtiei sd face veseliia cu tunurT, cu zicdturi de trAmbite, meter-

hanè, apoi, a doa zi sati a treia zi, dA §i Domnul boierilorboierii, care fiete-care au randui[a]la lor, eine la ce treab[d].insA trebile sdritu aceste :

1 . judecatile la care sAntu boieri, de are acea purtare degrij A] a judeca ;

3. StrAngerea banilor, iar boieru osebit la aceas[td] purtarede grijd a lua, a da i a socoti pe eel ce strangu banT ;

2. Cercetarea de grij[d] a sluj[i]torilor, ca sd s[d] pdzeasc[d]tara de hot, a trimite cu porunci DomnqtT, a ell:or cApeteniTsAntu ddosebit Oz. tot purtarea de grijd intru aceas[taJ sti nupre .. . mai este . . ) ; treab[d] ce sd. intimpld adesea, de a tri-mit[e] pe la Pag sau la Hanul sail la alte slujbe porunci, ceyin din ImpArAtie, cum pentru lucrurT de mAncarea Tarigra-d[uluil: grdu, mere, untu, catramd, sali caKaval, branza, sA leporneasc[d] la vaduri, atunci la acest iar sd rAnduiesc dintreboierT, care sA socotesc i implinesc treab[a].

5. Adunarea la Curte este : dd dimineatA, ca o datorie, a

1 Aproape tot acest paragraf e stero.

54 FRAGMENTE DE ORONICt

merge tot cu boierii; ins[1] si far boierie, de va fi dintrecei ce aü statut boieru mare. Iar, dup[d] mancare, numaicei ce aii treab[a] de a face intr'acest ceas, acel[a] mergela Curte. Afara pe la judet e] santu dregatori ránduitpentru tot[e] pricinile ce s'au crapat mai sus; ate odata satrimit $i den boierif ce[i] mari pe afara pentru cercetarea, sävaz[a] 1

Chiverniseal[a] ce aü saraci de ace! dregatori, $i cum saport[a], si la ce stare este tinut fie$te-care om, ce jalba areface inscris, jalba saU pasu ce are i, dandti la Domnu, sãranduieste la boieri acei ce sa aflá la treab[a] aceia, ce aceljaluieste. Si, da est[e] pricin[a] mica, i1 a$az[a], sä multume$te ;iar, dA est[e] pricin[a] mai mare, face anaforà, dandu in scrisboierii cercetarea pricini, $i sd savirseste hot[d]rarea dinDomnu. Face $1 Divan, adecd judecat[a] ce sa cerceteaz[ä]innaintea Domnului, candu-i pricina mai mare ; ce la multejudecati s'au cautat $i nu O. pot odihni, $i ii sa face ho-tArare de Domnu.

Mitropolit sa face cu alegerea Domnului, a boierilor, $i daDomnu toiag, $i scrie la Tarigrad, la patrier$ie, pentru ale-gerea JuT, 1 vine de acolo carte. i asa O. face, asemenea,$i episcopi; numai pentru el nu sä scrie in Tarigrad, ci, dup'alegerea boierilor, cu Mitropolit[ul] impreuna, ii da Domnultoiag, si apoi Mitropolit[ul] ii hirotonise$te. $i pe arhimandrit,ce santu egumeni la mandstiri, iar asemenea ; numai areprotimisis intre boieri acesti ce s. trag dan neamul celui ceeste ctitor ; si acel, cu Mitropolit[ul], face alegire da egumen ;$i iar Domnul il face, $i da $1 carte Domneasc[d]. La sarba-tor-We] cele mar! sa. fac parataxis frumose, la Paste, la Craciun,la Boboteaz[a] $i la Sfeti Vasile. Ci tot acest asa s'au obici-nuit ; e $i randuial[a] buna a cunoa$te cel mic pe cel mare,a fi liniste, dar deplin or!, cum s'ati zis, mult sä stramutd.

Boieriile Domnul le schimbä la un an ; alte or!, pentru pri-cin[i] cuvioase, mai curandu. Iar mai nainte era nesträmutat$i fárá pricin[a. . PA[nd] la morte nu sa scote iegumen, iar

1 La margine: tAfarä numal dada cu pricin cuvioas[ä] sa Atignesc*.

cei

ceT

DESCRIPTIA TERII-ROMINErt 55

aft pricin[d] nu sd. scoate Vlddic[a ; episcopii sAntu in viatalor nestrAmutat, numal cdndu ieT de voia tor sd lasd, iar,intr'alt chip, peste obiceiu este a-1 scoate.

Pentru pecete.

Pecete acestii tdri este corbu cu cruce in gurd. Zic cum cdmai nainte (incd, pdn' a fi), pänd a nu sA face crestinn un DomnudecT rArndsese pe ostile Romanilor, ce s'au sAldsluit la a-ceast[e] locurT, ar fi avut o tiitoare fatd; pre care imburdu-sind-o si ludndu aka tiitoare, dup' obiceiu legi lor, au fost go-nit pe acea d'AntAT si (fiindu grea), i i-ad dat ur? inel, semnuca cel ce s'o naste dintr'dnsa, luindu-1 inel, sd vie la Domnucu adeverinta aceia (a-1 avea fiia) a-I cunoste de fiiu. i, mer-gandu la locul unde fusese, prostd de rudd fiindu, dupd ceau Idcut copil, ati fost invdtat a vdna cu arcul forte bine.lar odat[d], intämplandu-s[e] langa o antAn muma copiluluT,si vrAndu sd-s spele, au fost pus muma copiluluT inel[ul pe viz-durile fAntAni. i, slobozindu-s un corbu, au luat inel[ul si s'aupus intr'u[n] copa6 langd fAntänd. Zic cä, fiindu inel largu, afost infAsurat cu mdtase rosie. VAzAndu muierea, ad inceput apldnge si, auzindu copil[ul], spus pricin[a], i indat[d] (aa dat)intinsu arcul s'au lovit corbul. Acest copil dup'aceia, cunos-cAndu-s[e] (de tatd-sda) de Domnul tatd-sdu, ad rdmas in urma.mostenitor. Dintru a cdruia neam zic sä fi fost Negru-V[o]d[1],ce all venit intAT Domnu tdri. Aceast[d istorie, asemAnandus e]cu basnile, nu a fi scris-o (PM' numat), cä socoteal[a] me-aufost a fi cat de scurt[d] istoria. Numai, vd.zdndu si pecetileDomnilor tali la hrisov, cum cd. est[e] bdrbat cu) ofanta[nd] langd un copaci aldtu), i in vdrful copaciuluicorbu, si langa copae' o fdmee i un copil cu arcul intinsusi cu sAgeat[d] de in corbu, si potrivindu-o pecetea cu isto-riia, de aceia m'am indemnat a o scrie. Iar crucea in guracorbului, aceia semnul crestinesc (sd vdd, cá is acea) muiere(ce este in pecete are corona in cap fi copil asemenea Cu)aceast[a].

a]

i-ati

(nn fi

56 FRAGMEME DE CRONIM

Scole.

coli de invdtaturd sdntu : 3 $cole eline$ti una in targulBucuresti, unde este Scaun Domnii $i Mitropoliia ; alt a la Crai-ov[a], in eparh ia] episc opiei] Rdmnicului, alta la Buz[eu la cpis-c opia] Buz eului]. Este si $coald sdrbeasc a, iar la Bucure5ti,iar pe limba rumdneascä pen multe locuri invat a, fiindu-le culesnire. Mdcar cà. sdntu lipsit de a avea cdstr, nu numaide me$tewg gramatici, filosofii i alt e] epistimii, ce $i daistora sau invdtaturi a 5finti1or Pdrinti nu au, ce numal ceice invat a] eline$te inteleg. (Pentru) sd afla i vivliothichi, laMitropolie i Bucure$ti, la mdnästirea Vactiresti, ce estezidit Niculae Voevod Mavrocordat, langd Bucure$ti.Est[e] $i alt A vivliotichi, mai mic d], la Sfeti Sava in Bucu.re$ti, uneik este $coala elineasc A 1 in eparhiia episcop ii] 1.

Limba ce sA grdie$te intru aceast a tail.

Limba aceast a] a Romdnilor ce ldcuiesc in Tara-Roma-neasc[d , in tan. Moldova, in Tara Trantilvanii $i la Bugeac,ce sd numea Basarabie, tot intr'un chip est e . Cdt sA vedeRdmnicului la mdrild stirea Hurez, ce est[e zidit[d de Con-standin Voevod Brancoveanu.

I (Nola in ol iginal.)A fust cea mai mare vivliotichi decal tot[e] aces[tea], cu mult[alcheltuial[i] si multe earti elinestY, letinestl, frantozesti, turcesti, la man[h]stireaMarginen[I] in eparhia Mitropolit[ului], la Tinut Prahovii, ce est[e] zidit[i] de Cos-tandp Cantacoz[ino] ce ail fost Postelnic-Mare la Matei-V[o]d[A] Bas[a]rab.Pcntru care mai pe largu la rändu neamului boieresc vom grai. Dar cele malmulte efirti s'ag riklicat cra Niculae-V[o]d[a] si le-au dus la vivliotichi al sitt ceficuse la Tarigrad. la cas'ale luT, la Bata, a ciror itpunere, neprelunginduam fazut cu ochil nostri, cfi, tot ('handle-se toh cgrcile, cal[e] stffinsese, atat"acest[e] fairi dreptate (cdt fi cele cumpdrate cu Gant de ddnsul) luate, cum deltaMfirgineni si de[la] mulct din buieri de ;ark cat i cele de dfinsul cumpa-rat[e], tot[e] luat datornici cc imprumutase haul fitu-siu Costandin-Vod.

[La margine]..A. sori a boeri cart sant pentru parataxia gliri) a Domnului,acest[ea] s desparth In 2 : eel mai de frunte sintu boieri al Divanului, iar

cheam[6] ai casil, pentru care la rand ul] boiertlor vom afita acum pefieste-care cu treaba sa. 6) est[e] purtarea de grij[a] a judecacilor celor vinovac[i].

da

.)

eel.Maid s

le-ao

DESCRIPTIA TERIr-RomANE§Tt 37

4c1 au fost cuprinderea Dachii, sd vAd (rdsdpili fi acefil ce) latot e pArtile cu lacuinta (oameni cu) oarneni cd au acest graiurumdnesc ; care sa dovede5te cd es te] dd cele mai multe cu-vinte (letznesc) limba letineasc A] 5i italineasc a stricat[d]. Cuma zice stipanitoriului tAri, *II zice Domnu, dup a dominus, omu,ochf . . ., apa, si altele multe asemenea. Putine cuvinte cesdntu dA tot osebit e), aceste din vecindtate santu luat e], cumsa vAd, cd multe cuvinte au RomAni din Trantilvaniia, ce niciMoldoveni nu le au, nici Romani ; a5ijdere altele au Moldo-veni, 5i la celelalte 2 tdri le au acele cuvinte intr'un chipasemenea ; si la Tara-Romaneasc[A] sa osebesc in rnult e] cu-vinte de Moldovenf 51 de Trantilvanienf. Ci dar limba lorest[e], precum .5i ef, izvordt[d. din Italienf 51 din Romani.

Negutatoriia.

Afländu.s a in tard. roada pdmAntului din semandturi, atatde hrana lor : grau, orz, ovds, meiu, porumbu, pdnichiu (sic),ri5cd, apur[u]rea fac 51 vdnzare de bucate la negutatori, cevin cu corAbii pe apa Dunari. Asijderea 5i vaci, cal', capre ...,rAm[Aitor]i sA OA, la ..., [5i] multi negutdtori in tard ce strdnguof, afard clan ce sä strange pentru .. . ; care 5i acelea cu bani sdia. Vite de boi, de vaci, sA fac cirezi marf . . ., care, dupäce sá tae, la zalhanale, seu, pastrama, cerevi5, le duc la'Ora ... Pietle, saftienile, iar O. \rand ; Lana oilor, miere, ceard,untu, ca5ca[val] .. . ui forte mult. De cal, ramator I) (iar sdvdndu), iar sant negutatori. Si acest[a] est e] negutAtorlia c . esedin tad., de-5 agon ise5te] . . . 5i birurile 51 alt e] greotati.Sdntu negutatorr cari, avAndu a fa6[e] .. . cu d'aceste ce s'auzis mai sus, ce iesu din tard, aduc marfd de Lipsca, deGratu, dd. . . . ; alti, de Tarigrad, 51 lucruri de mAncare, ba-cAnif 5i or ce treb[uie] . . ., si sa face ali5veri5 mare. Incd, vre-mile (cele) cumplite fiindu, est[e] lipsit de multime. De 51 nusd. lucreaz[A] pAmAntu cea mai mult[A] parte a locului, iar,cAndu ar fi multimea oamenilor, ce pe la alte [ocurf sAntu,atunci nu cu altA tard de potriv a] iel, care a fi dAnd venit


mai bun, s'ar putea potrivi, ci pot zice cd atunci cu 3 $i cu4 Orr d'acele mai bune ar (fi) putea da venit de o potriva(asemenea), pentru cd nu tot cd[t] [sd] lucreaz[d], tot tin[e] $idup[d] imputinarea oamenilor. De'e[1] ddstul est[e] a socoticineva$ cdt[ä dare au pe tot anul, nu numai birul $i alt[e]$tiut[e] $i obisnuitele cheltuele, (ci napdor, asuprele de la ceci laste) i alte intampari si pagube au apur[u rea si, de s'arsocoti cdt[d] sum[d] vor cuprind[e] acest tot, incd p'atAt sailmai mult pldtesc pe tot anul dobAnzi de ban! la Turd ce-Tindatoresc, $i tot den ost[e]neal[a] lor, ajutAndu-s[e] din bir-$ug[ul] pamdntului, de sd face mult[A] negutdtorie, cu care sd.biruiesc la tot[e] necazurile

2. Tarile cu care sä vecine$te :DA cAtrd Rdsdrit tar[a Bulgarii, ce est[e] pest[e apa Du-

ndrii; de caltrA Amiazdzi, tot cu Bulgariia ; de cAtrA Apus cuSarbila ; de cdtrA Miaz[6. -nopte cu Trantilvaniia si cu tar[a]Moldovii (de amiazei mal). Ddspre CrivAtu est[e] departe de Ta-rigrad 300, intre 48 $i intre 53 stdri in lung, iar, inlat, intre 47 $i intre 4912.

1. Starea unur2. Atinderea.3. ImpArteala in trei eparhii: Buc[u rest!, unde est e] Mi-

trop[olia], Rdrunic, episc opie , i Buzdu, episc[opie].4. Ddsparterea in 17 judete.5. Scaun Mitrop olie1].6. Numirile targurilor, cum intditi numesc.7. Aerul.8. PdmAntul.9. Cele ce ea din chiverniseala oamenaor si din ne-

gutAtoriia.10. Negutatoriia ce sd face.tI. Lucruri vrednice $i rare ce sA afld.

1 Pe restul paginil se afla, de o mlna tarzie, un Inceput de oracle la nuntaaceasta mernorabill notita : Sa-s stie ca aceasta carte mi-aa daruit lelea

Sultana, fiind noi la dragoste. Ch;rica. Cap[itanul].. Dar tot el spline, pe p.55, a a luat de nevasta pe cMarit4av si c manuscriptul 1-a vindut und calf e.Aici e casul sa se spuie . habent ma fata libellil Si cine le däruieste...

milurf

sd

lat.

...

DESCRIPTIA TERIPR0MANE§T1 39

12. Arhierei.13. .$ colile.14. Firea lácuitorilor.15. Limba ce sA grlete.16. Stapdnirea.17. Pecetea.i8. Legea 1.

I Bibl. Ac. ROM., ins. 266. Manuscriptul luY Miron Costin, de care vor-besc in ht. lit. rom., I, p. 502 si orb., e precedat de lucrarea fiului siI Ni-colae, para la cap. i6.

XI.

ACTE RELATIVE LA CRONICA BALACENEASCA.

1. Adeca noT, fiicele rdposatuluT dumnealuT Ioan grof Bald-ceanu : Smaragda, Mariia, Ilinca, dat-am aceastä carte a noastrdsfintei $i dumneza.e$til mandstirT Cozii, parinteld igumenuluT chirGhenadie archimandritul si tuturor parintilor cariT sant l'acuitoriula sfanta manastire, $i carii vor fi de acuma innainte, mo5iia Bell-toriT ot sud Telorman, toatà mo$iia, peste to tu hotarul, din ho-tar pdn' in hotar, si cu tot venitul ; insa far' de RuminT, numaimo$iia ; sd alba a o stap[a.n]i sfanta mdnastire pentru pomenireardposatilor parintilor no$tri $1 a mo$ilor no$tri. Pentru eade intimplarea vremilor s'au facutu rdzmirita in taxa aceasta,$i, fiind noT la Ardeal, s'aii intorsu raposatul tatal nostru aidin tail, ca sä ia ce aa fost ramas in tail, $i, intorcindu-sedumnealui din tail, s'au bolndvit la sfanta ma.ndstire Coziia, $i,fiind oaste neinteascd in Coziia, vi viind Turcii asupra lor $iintimplindu-se $i dumnealuT acolo, fiind bolnavii, au perit demiinile paginilor, ajungindu-1 la Lotru. Si, dupd acea primejdie,dumnead rdposata mama au trimes de i-au stransu oasele dupedrumu $i le-au dus de le-aa ingropat la sfanta mandstire Coziia,in biserica cea mare, $i, intimplindu-se in scurtd vreame moarte$i dumnead mameT, au asata in diatd, la sfir$itul dumnead, casd dam aceasta mosie mai sus numitä pentru sufletele dum-nealor amindurora, pentru ca. $i dumnealuT raposatul tata auläsat in viata dumnealui, ca, unde s'ar ingropa, sd se dea omosie. Pentru aceasta $i noT am dat aceastd movie danie lasfanta mändstire, $i dui:4 rdnduiala sfinteT manastifi sd aiba

LA CRON1CA BALICENEASCA 61

parintif datorie in MY anir a face pomenire tatei la luna lurMartie in 15 dni, seara, pavecernita, si a doa zi sfänta litur-ghle si parastas. i, cand au perit dumnealui, au fost leat1738. i [in] numele raposateT dumnead mama Ilinca 0, i sefaca pomenire la luna lui Ianuarie 24 dni, asijderea tocma casi dumnealut tater, si in toate zilele sä fie pomeniff la sfantaliturghie impreuna cu numele carele le-am pusu la pbmealnicu,ca sä fie aceasta mosie sfintei manästiri statatoare in veacl.Iar nimenea din rudeniile noastre n'au trealoà ca sd stea im-potriva, pentru caci nu iaste mosie veachie de la stramosi, ciiaste cumparata de mosul nostru Costandin Vel Aga Bala-cean[ul] ; O. o stapineasca sfanta mandstire cu buna pace ;pentru cd fiat! n'am avut, ci numa! nof am ramas ; si, pentruintarirea, am dat aceasta carte a noastra iscalitä ; si am scriseu Popa tefan de la Episcopiia Rimnicului cu zisa dumnealor.

Fevruarie 3 dni, leat 7251.

Smaragda grofma Balaceanu.Maria comit. Bálaceanu.Ilinca comit. Balaceanu '.

2. a Adic[a] eti Smaragda Balaceancap dd.* un zapis, pentruo Tiganca vanduta, dlincli Sardaresdp. 19 Mart 7261.<Eii Smaragda Balaceanu vanzat[oare].. <Pecete cu cerneala :pare a fi o coroana de-asupra si un vultur cu doua capete 2.

3 . <Adica. ell, Smaranda Bal[a]ceanca, fiica raposatuluf IonBalaceanu), vinde cloud Tigance luT Nicolae Dudescu, VelPaharnic. -- 2 Mart 1754.

<Smaragda Balaceanca», <Mariia Balaceancav, <Ilinca Bala-ceancal., cSafta BalaceancaD semneaza. <Si am scris eu PredaLogofatul, cu inva0tura Domnealor; martur8D.

4. cZapisul SmarandeT Balaceancai la maim. Bade! tirbeiu

1 Arch. Statului, Cozia, pach. XXI, doc. 14.2 Bibl. Ac. Rom., doc. x1182.8 Bibl. Ac. Rom., doc. R1/83.

62 FRAGMENTE DE ORONIC!

Vel Sluger, pentru vänzarea, din partea ei, a mosiei Bre-zoaia.x. 2 Iunie 1754 1

5. cAdica eU Smaragda Bäldceanca, fiica räposatuluT IonitaBaläceanus, vinde luT Nicolae Dudescu un sälas de Tigani.21 Februar 1755. Pecetea, cu un vultur simplu, a Sma-randel. Ma mulfi boierii marturT. i am scris eU Preda, Lo-gofatul, cu invätAtura Domneael ; si martur, 2.

6. «+ Tigani ce s'au cumparat cid la dumnei ZmarandaBril[A]cianca, cum aratd.x. 1755 3.

7. Aleandru Scarlat Ghica intäreste luT Nicolae Dudescucumpärätura a doul salase de Tigani de la gZmaragda BA-läceancas . 9 August 1768 4.

8. Wohlgebohrner Herr,

Die Vorstellung welche die Grafinn Belaccia in ihrem und ihrer zu Bu-karest sich aufhaltenden Schwester Name hierorts eingerichtet hat, wird manveranlasst, Euer Wohlgeboren in originali mit dem angelegentlichsten Gesuchehierbei zu sc hliessen, sich für diesse grafliche Belaccianische zwo Tochterwegen Zurackerhaltung der ihnen abgenommenen Gater und sonstiger Reali--Olen bei dem Herrn Farsten der Wallachey mit allem Nachdruck verwenden,zu dessen Ende aber von jener Schwester der Supplicantinn, die sich zu Bu-karest aufhalt, die nahere Information und die nothigen Documenten zur Handbringen zu wollen.

Ich bin mit vullkommener Hochachtung Euer WohlgebohrnHerrmannstadt, den 26 Octobr6 784.

gehorsamster DienerP. v. Preiss rn. p. 09.

9- An den Herrn Hofagenten von Raicevich.

Ihro Excellenz !

Hochgebohrner Herr Baron und General!

Gnadigst gebietenster Commandant und Herr, Herr,Euer Excellenz ein- und mehrmal mir mildest erzeigte Gnaden bewegen

mich Hochderoselben meine unterthanigste Bitte in meinem und meiner SchwesterNamen gehorsamst vorzulegen, in sicherster Hoffnung einer mildesten Behorung.

1 Bibl. Ac. Rom., doc. xf.f132 Bibl. Ac. Rom., doc. X1184.3 Bibl. Ac. Rom., doc. x111175.

Bibl. Ac. Rom., doc. x11149.

LA MONICA BALICENEASCA 63

Wir beiden Balatschanischen Schwestern hatten das darbende Ungliick bei demTode unsers seligen Herrn Vaters, der in kaiscrlichen Dienst als Obrister ge-dienct and ira letzten Tiirkenkriege im Feld gestorben ist, unserer Giiter inder Wallachei durch die dortigten Kaluger, samt den dazu gehOrigen Unter-thanen, beraubt zu werden, aus dieser ungerecht von ihnen angegebenen Ur-sache, well die kaiserlichen Volker ihnen Schaden gemachet und folglich wirals kaiserliche denselben ersezon müssten. Meine dort sich aufhaltende Schwestergewann endlich die gerechte Sache durch das allerhOchste Vorwort der nunseligst rphenden Monarchin Marien Theresiens, die Outer wurden gfinzlich,vermOge eines kaiserlichen tiirkischen Befehls zliriickgestellet. Wir behielten sieauch durch den ganzen jiingst verlaufenen nssischen Krieg mit den Unter-thanen ; allein nach geendigten Kriege nahraen gesagte Kaluger aber wiederungerecht die Unterthanen zuriick, und besizen gie noch heute. Zu diesemwurde uns auch das von unserem seligen Grossvater, der in der Moldau undWallachei als kaiserlicher commandirender General gedienet unterlasseneDorf Moshaia, ira Distrikt delle Orman, sarat den Unterthanen, entrissen, undholten es selbst die Unterthanen, nur darura weil sie im Kriege mit Wagenund Pferden kaiserliche Truppen gefiihret. Nebst diesera wurde uns eben auchnoch ungerecht eiu Weingarten bei Betescht entrissen und bei einem Spital,Sanct Bantilimon, verschiket.

Unsere demiithig gehorsamste Bitte gehet also dahin, Euer Excellenz ge-ruhen die hohe Gnade zu haben, den dortisten Herrn Consul Reichovites tinsgnadigst anzuempfehlen, damit er unserer wahrhaft gerechten Sache in gewu-gensten Schuz nehmen und vertheidigen wolle. Meine in Bukarest sich auf-haltende Schwester wird ihn3 die Sache reifer zu entwickeln die Gnade haben.Ich bitte ergebenst um eine gnfidigste Behurung und Riickantwort, damit ichmeine Schwester belehren kOnne; und habe die Gnaden zu seyn

Euer Excellenz

Kronstadt, den 20-tell Octobris1784.

ergebenste Dienerin

Helena Grfifin Belaceaniu.

[Presentatfi la 22. Decisie de anexare la 26.]

ro. Sibiiu, ro August 1785. Generalul Fabri cfitre cancelistul de Spaun :

*Die zwo Grfifinnen, Maria und Helena Belaciani, Tochter des in leztenTiirckenkriege gebliebenen Oberist Feldwachtmeister Belacianis, i-ail dat ce-rerea anexati. Nu se poate negocia direct pentru aceasta cn Domnul. S'o fad*el *tinter der Hand, auf eine schiksame Art and ohne ein Ofentliches Geschfifftdaraus zu machens. Fad'. i raport.

64 FRAGMENTE DE CRONIC!

1. Ihro Excellenz,Hochwohlgeborner Herr Graf,Kommandirender Herr General,Gnadigst hochgebietendster Herr, Herr,

Euer Excellenz geruhen die hohe Gnade zu haben, eine demilthigbte Bittegewogenbt zu erhOren, die wir beide Balatschanische Schwestern hier vorzu-tragen uns erkiihnen. Unber Vater, der im lezten Tiirckenkriege als ObribtFeldwachtme6ter der k. Truppen erblasste, hinterliesse uns nebst den Giiternunberes Grossvaters, auch einige Grundstücke in der Wallachei, die uns aberaus dieser falschlich erdichteten Ursache entrissen wurden, weil die kaiserlichenV5lcker in die Tiirkenkriege sie beschadigt hatten und wir als kaiberlicheUnterthanen diesen Schaden ersezen müssteri. Aus dieser Ursache nahm manuns das Gut in Moschaia, in Destrikt deli Ormán, den Weingarten in Be-tescht, bei dem Stift Sf. Bantelimon und die Giiter bei den Kalugern desKlosters Schiittyán, nebst den Unterthanen. Diese letztern Giiter wurden unszwar mit den Unterthanen auf Befehl der tiirkischen Pforte und durch dasvermogende Vorwort unbers allergnadigsten Hofes wieder zuriickgegeben, aberdie Unterthanen wurden uns wieder nach dem jiingst von Russland mit denTiirken geendigten Kriege entrissen. Meine Schwester befindet sich nun inder Wallachei, um unsere gerechte Sache zu betreiben ; wir bitten auch ebendeswegen, Euer Excellenz geruhen giitigst far uns, die wir noch immer ausder mildreichesten Huld des kaiserlichen Hofes leben, bei dem in Bucku-rest sich befindenden kaiserlich-lconiglichen Consul Reickowitscs eM gnadigesVorwort zu ertheilen, damit unsere Sachen den gerechten Ausgang nehmen.Wir werden für diese Gnade uns immerhin verbunden wissen und haben dieGnade zu sein

[Ciitre Fabri.]

Euer Excellenz unterthanigste Dienerinen :Maria und Helena

Gräfin von Belaciann.

12. Die Helena von Balatschan, deren Supplique die k. k. Hofagentzie un-term 21-ten des gegenwartigen Monats hieher begleitet hat, halt sich nach derAusserung des hiesigen Cameral-Zahlamtes bereits seit ein Paar Jahren zuBukarest auf, und hat bisher immer durch Beibringung chyrurgischen Attestatenihre Pension aus der Kronstadter Dreyssigst-Amts Cassa erhoben.

Da jedoch, der Vorschrift nach, keine Pension ausser den diesseitigen Erb-landen genossen werden darf, so ist die Einleitung schon geschehen, dabs auchder Gnaden-Gehalt far erwahnte Balatschan in so lane bis sie nicht nachKronstadt zurückkehrt, vorenthalten werde.

In welcher Gemassheit daher dieselbe weiter zu verbescheiden ist.3 Maki 1793. Mitrowski 1.]

1 Toate se eta In Malik necatalogate ale Academiei Romine. tn CondicaMirropoliel Bucuresti, ms. 641 al aceleiasi institutil, gasim o declaratie a Ma-ria Balficeanu, cu data de 14 Mart 1795.

[Sibiiti,

CRONICA BALACENEASOA 65

13. eFoica d zestre a fiici noastre Marii, ce arala in jos pi anume, dela nol. 1797, 8 Februar. Semnaci: Elenca Biliceanca, Costandin Clucerul,martur, [Biliceanu), Hristea Medelnicer, martur. 1.

14. eScrisoarea Marii B1cenci, ce scrie citri Prea Sfintia Sa pirintele Mi-tropolit ca si Intireascii cu iscilitura Prea Sfintii Sale o carte de asizimintce o &Atli Petre feciorul el de suflet, cum i ca s mijloceasci Prea SfinciaSa a si Ineari si de citre Miria Sa

Urmeazi, pe fol. 12 i urm., carlea : Fugind in Brapv, acum 27 de ani,*din pricina rzuniriçii cu Muscaliis, ea a luat pe Petre, ccopil mic de Neamtu

sirac de pirintly, creftinal i adoptat. El se cisitoreste si are cincicopil : la dase casele din mahalaua Sf. Dimitrie precurnsi o parte din mosia §antestl, In judeul Ilfov. Sernneazi: Maria si llenaBilicencele, Constantin- tint-erul, Grigore biv Vel Medd:neer, DumitrachiRaeovici Vel Ban, Constantin §tirbeI biv Vel Vornic. 13 Mart 1797.

15. Diata Maria, Mentionacl §Itrar Biliceanu, riposatul StolnicConstantin Bilicearm, care Iasi o fati, eriposata sora-mea Zmarandas. Epi-tropi se numesc Mitropolitul i Banul Racovki. *Iar moiile si nu si dea Inmina sorii-mi, c dumnei n'aii crescut aid In arä, s tie ce iaste mosiia.sMarturi : Constantin Ruset Clucer, Nectarie de Rimnic, losif de Arges, §tirbel

Racovici. 20 April 1797.

16. La 3 August 18oi, Elena declari ca*, recunoselnd viclefugul cu careConstantin Biliceanu Clucer a ficut-o sii aneriseascd testatnentul riposatel elsurorl i a-I lisa lin tot, Ii restituie iii vigoare. Marturl Calinic de Sevasto-polis, Racovkii, tirbeifl, Scarlat Clmpineanu, Mare-Vornicl.

1 La 1803, avein, Intre hlrtiile necatalogate ale Academiei, ca i acestea,o peticie a eStancil Bilaceancas, adresati AgetkieI imperiale din Bucuresti.La 26 Iulie din acelasi an, ea se plinge c Gheorghe §indilarul n'a executatun contract Incheiat cu dinsa.

2 Bibi. Ac. Rom., Condica Mitropoliel BucurestI pe anil 1796-801, fol.8-8 Vo.

63473. Vol. III. 5

l-anunta-I

ni

iooiçS

1

XII.

NOTE DESPRE ROGALNICENI.

La un exemplar din Dorotel de Monembasia, en lipsuri, se allä tnsemniirIde familie ale Koelnicenilor 1:

«Ioan KogAlniceanu, fiul rAposatului Stolnic Costandin , ,mArturiseste de cAsAtoria lui cu Smaranda, fiica JigniceruluiPav Al BantAs, la 1780, Februar 22 ; cununat de Iordachi Luchi(?),biv Vel Stolnic, in mAndstirea Sf. Neculai, «ce este in Ti-nutul Botosanilorv, cetind cununia archimandritul Gherasimde acolo.

Fiul Constantin, nAscut la 1781, Ianuar 7. Botezat deEftimie Lazul cGrecu), egumen la Casula. Mort la 1808, Ia-nuar 8. ingropat la Sf. Paraschiva din Botosani.

Safta, nAscutl la 1782, Ianuar 31. BotezatA de mama lui,Safta Stolniceasa. MoartA 1814, Octombre.

Maria, nAscutd la 1783, August 24. BotezatA de sora luiJoan, Catrina, mai raja. decit dinsul.

Efrosina, ndscutA la 1786, April 2. Botezatd de «Zoita Du-mitroae, sora soacri-meD. Moartd la 15. Ingropatl la Boto-sani, in Sf. Paraschiva, «afard, langA soacri-m6).

Ilie, ndscut la 1787, Maid 26. Botezat de MedelnicereasaCatrina «Hrisechioai, fata lui Macrir,

[Mihai KogAlniceanu inseamnd cA tatA-sAu, Ilie, Vornic Mare,a murit la 6 Mart 1856, in Iasi.]

1 Bibl. Ac. Rom., ms. 715.

NOTE DESPRE ROGAINICENf 67

Fiul loan, nAscut la 1790, August 2 I, supt Rusi. Botezatde Catrina.

Alexandru, nAscut la 1792, Ianuar 14. Botezat de DimitritaIoan Arghirie Lippanu, Vames la Botosani, ccu mine,. Mort1815, Ianuar 6. Ingropat in Iasi.

Catrina, näscutä la 1793, Octombre 8. Botezatä de aceiasi.

Nicolae, la 1795, Iunie 13. Botezat de Stolniceasa Maria.Mort la 1795, Decembre 2.

Soltana, nAscutal la 1797, Mart 29.[Sters ; apoi repetat.]

La 1800 Ianuar 10, moare Ioan Kogalniceanu. ingropatla Botosani, in Sf. Paraschiva.

* *

La 18o8, avem testamentul Medelnicerului Constantin, carepomeneste pe mama sa, pe sotie, Safta, copilul si copilele

La 1813 se IntimpinA un Grigore Kogalniceanu2. AcelasidA un zapis la 6 Februar 1816 3.

in 1819-20, gasim pe Smaranda Kogalniceanu, mama Pa-harnicului lancu, i pe acesta din urmA, care tre un procescu cCasa. räpAusatului Stolnicului Ioan Chescu» 4. Smarandaera, se pare, sotia Serdarului Kogalniceanu 5 avea §i oflied, anume Catinca, máritatä in 1814 6.

in 1825 se vorbeste de .Kräposatul Gheorghe Kogalni-cianull 7.

* *

1 Bibl. Ac. Rom. doc. xvI1/164.2 Bid., doc. xvi1 194.a ibid., doe. LI/S9.4 Ibid., doe. xvn/136 i xv4163.5 Ibid., doc. mr.u/147, xvIT/156*6 ibid., doc. xvn/129, XVII 162.7 Ibid., doc. :cm/123.

1.

si

68 FRAGMENTE DE CRONICf

La 1766, 25 Mart, un «tefan san Neculaid cupetz si fillluT vind lui Nicolae Kogalniceanu Vel Pitar mosia Cduesti,in plasa Turia, judetul Iai, motivind ast-fel vinzarea: «Fiindudumnealui ginerele Costandin Gändul biv Vel Atrar i dumneiainepot[a] Mariia, giupg.neasa dumnealui, nepot de sor, si mo-siia trägandu-sA de pe parintai nostri, cazut dumilor salesà o ia, 1.

In sfarsit si un. Oran muntean, clocuitor) din Dolj, poartänumele de Kogalniceanu, in 1793 2.

Bibl. Ac. Rom., doc. x.xxvri/ix8.2 Urechii, .Domnia lur Aloruzi, in An. Ac. Rom., xy , p. 680.

sail

XIII.

ACTS RELATIVE Li CRONICAREIL DUMITRAGRI STOLNICUL,

I.

Wohl Edelgebohrner,

Insonders hochzuverehrender Herr,

Werthgeschatzter Herr Gefatter,

Es ist mir recht lieb das sich diesse christliche Leuthe,nehmlich H. Stolnick Dimitrachi und seine Schwiegersohne,an dieselbe gewendet, weil ich ohne diss nicht wuste wieich selbigen von ihren bey mir in Verwahrung gegebenenund recht wohl versorgten drey Kiisten, sambt den Micherndes alten Herrn Stolnicks, einige Nachrichten, guthe Beruhi-gung geben solte. Es ist also alles wohl behalten in Cron-stadt angekommen, wo ich ein eigenes Gewölbe um diesseSachen zu versorgen aufgenommen habe. Freylich versprachenmir diesse Herrn mir noch bey meinem Daseyn sogleich dasGelt vor die Fuhr und Kpsten zu bringen ; aber es blieb auss,und ich konte mich auch nicht langer warthen. Ich ersucheSie also, teurester Freund, diesen von mir unterschriebenenund petschirten Revers nicht anders als nach Erlegung dergehabten Unkosten ausszuhandigen, und bitte solches an meinenReinhart abzugeben. Vbrigens ergehet unser beyderseitigefreundschaftligste Ernpfelung an dieselbe und die werthge-schazte Frau Gefatterin, und winschen das sie sich sambt derowerthen Angehtirigen im besten Wohlstandt befinden mogten.Der ich mit slier erdencklichsten Hochachtung verharre.

Euer Wohlgebohrnyrin 17881 ergebenster Diener

M. Marckler, In. j).


Monsieur M. Michael Marckelus, secretaire aulique de S.Mayesté Imp. Roale, praesentement a Bucarest .

II.

[Pentru 4( j alba ce au dat care cinstitul Divan dumnealuTStolnic Dumitrachi pentru dumnealuT Nicolae Lipanescu biv3 Post., da la care cerea lipsa da zestre). Se presintä pentruprhnul «Aleco biv 3 Vistiernic, fiiul si vechilul dumnealuTStolnic Dumitrache). Reclama 1250 de taleri ei cinci vite devacT si de haine ... si o chibitca cu doT telegari«.. arta lu-crurile. Va plat in patru luni. Reclamantul aratase «cà nicTdaruff innaintea nuntiT dupa obiceiti n'ar fi adus numitul Li-panescuy.

1790, Novembre i8 2.1

I Bibl. Ac. Rom., hIrtii necatalogatc.2 Ibid., ms. 653, fol. 9.

7GA v12 3/11.1:3 )i)A 1COOLr( 'kOQOth. cm319 `112LZ% 502 9 9

.15.94d1s33 x2e, koo9oxil.A2 no idX,1 5.1sAtx, sonlo sormc .5ontoA 4_1 1dElL DitZ1dG% '1000,13X .to2 65o,03., Aorka 91

c§upo Arx(o9 rk% AIOL1BA91 'AX/MOThd3)1 ii m AtcgoaDV93

A0.1 9020 092 !O .40202 A 993 `50/107) EA9T)R 7?tt SpOX701D0d1G

`lxVoo3vriryox 'ob.? 51fAxXoop. 11.9kAs?odic AGM )?tt zlg '3rx 'r3(9A e.t.a 9)41q '5r2o9cloi.G.c1J o 51 EgG311312

- clva/T. Aooqvii lxot Solvapo 12OVEIGovn7 ? TDY, Atyri )prt v12

5rIA13, 5)..7)1DOCJIL D.01/.0,(0A10% 691 )?A D.L.(9T101M?

SVC101M177 Z1A390.77 Aga 20(14114 Ore 01 02p. '1A310X 92, 59(32 5m

`oorgArtzt QO AZ1OZ111013 it4.1 :EDV)9 5o4r) vi,2 92 can? 61md-Az)

513 SvuoAndr9 irx 'rtti.2q09r rto2, 519 M21901911 1ZZ ZIArlidSI 7)1

SNO3ID2 5104 9 5oArricurpxopo 5t-2 Lp. 9 5rldtc0mpoth 'cluz99zo chAplowda3morl2z. chs "kkep2, .5o29,o IzA13 5ord9 5opnosx91 0,

1:01A0d311d311, '1040412 10X

-1(02 10L0X GO1 o0v9A)n co2, GO1L9Ch 001 1d22L Smyyrio

LzAis rriplo? 11z12 t:onio Acrap:, 9j AsiragVaccm 1A2 'zgo9dolkci ooa?drx2o71 (o2 ZI)k2MGAOD AcrJszoN( A0.1Z1V1227?. x19 K000

ASTiopa VA311C01STH/.039 (:)3.9V 6 irx warlogra IL A9171.12., 001d9W1

- %0 54.1).1 qz.u. OI °A1Y)312.3. ACOWIZ-1,173 noi2ondk1(no M09i2 ,1;GIC

Aga esoaqie. (1.1(1A112 AZ3dE1itL( S 4A01(0114,3.$7172 A119).9 54.a.cp:) i912

- OAGO AOX10 ,110% D.1 D.LVIL "t% A( OA39O1Th Asooze -4#03710Z310101V4 =DIA Abs.thOdOIC 57D Nopin

')ot,s1197.99 tr?9dxa 5ILY.orl) 5,00p9 51/2 Az3sealcis A14.1

.alloarua NVILNIIW aa POA-VOIH9 1111 111110N YEILLS3A0c1

'AIX

g

&Lig !A, Al).1).

,t

ri q 4/1

laR -051[ Smaip.

90 D.X0I

'-ocv,(1Dx,9 es93,

.".0131.

01

c.911

TX,1C .60`,(412

ç.

641

'11111'10dOELI1(

72 FRAGMhNTE DE ChONICI

crtixthcrQ th rcpiyti.aza Tor) FtaxapEroo. sTs rórsov n..)8..ivT71; iattOpi6016 77.do-ip 1.1.iyac apcqophvoc Loatax-ric Mo9po6C1c, %alr6rov Spaiov.avou irpo:ceis01 6 NtxoXix-fic KapatCac,, &rob stxsvgX0-fi sic Tay xatpbv To& p.axapErou TCrziv-ti zaCp.v.szai.i.71c. "Ak-X-17 TIITOTSg Tv.paxii xat ccóeoc v gitvev, gew p.Ovov, (0;

Opomot 67cortsuOv.svot. 7cotos tb gva, 7totoc 0,X0 61.1.-0.e, 6 xa.-eatg tO Soxobv. Bkip, c`o; Xiio y4vivav 6iSacov Siv gzOCIEV.

MXtora 6 64qXchatág p.ac a.6egvz-fic, Airowcck vac xat' ixsivacTag lgtepac itspt),6rouc, xat irepoOtsp.ivouc, p.ac irapv6plas, irt-ty.cipirac rc Tb va p. XaXobvtat )ó10 o tot xal aSio7COTOL,

1.1.6VOY &à vi Tap,gouv Tag xapSEa.c Tthv avOpUnrow, Irpbc otiSiv Si6.XXo ii,faXoc. Aka elvat 67rob iSco iixoboap.ev, xat CLUT4 7cX.q.-

po?opotiv.sv Tfiv dr(ivstav 5a.ç 6 a thb; ti p1v7 vá p.ac aLoc-poxia.g actysE; xoa aaw.X03.611T0,1; arb cr,ç vanfac irpooeoX-ir,xat weptatacmoc. Tar.t a. siixartxthc. xat ET71 an.; sYricm Os6Osv

lroXXa xat s;Salp.ova. Oxto*: :a' 1777].67evefa.; an;

8tinstpo; xai sicthbv Azirrig,

'0 0;-(iposSXazEac Frocraptoc.

De mina lui:] Tiv e37C202pitt:a 'EXiixoo two 644,67pc siixwp.svxa2 sbXoy6). Tbv apzovra Graeapil, 'thy INExa, aiiptov 'cbrap.chvowthcToy sic rip xobprtp, 6&4) tbv ear,i rthc tbv ouAXonsio8s'.

t Bibl. Ac. Rom., doc. V1I/I30. 1at traducerea scrisorilDin adincul sufletului i inimil rugindu-ne pentru dumneata, salut!! m foarte

bucuro0' cinstitu-ci cap (!). Cerind de la Dumnezeil pentru dumneata si toathicasa dumitale sinatate nestra'mutatk fericire trainicit i orinduiala tuturor min-tuitoarelor cereri, dupi dorinOl. Cinstita-ci scrisoare de la 13 Octombie amprimit-o, 0 am vizut cele lnsemnate ln ea si dar, despre jalnica Intimplatede plIns de n'ar mai fi fost a raposatuluT Grigore-Voclii, cu totul ne-amIntristat. lar pricina, pentru cc s'a fa'cut, c Inca nevditi, i pentru feliul demoarte se poarei prin lume feliii de felid de vorbe.

Cele din urtn5 sint insl acestea. Cum a indatil, SImbdtit trecutlf, vcrundAga aicT, fKcindu-se a fi bolnav, a trimis firmanele mehtupurile la VodilplIngindu-se de boalI, pe de o parte, a grA bit plecarea luT vorba mergea

E 'ray

Tb

p.Et

rI

:

at

as-

Tfic

pi 51,

MOARTEA LTA GHICA-VODA 73

Cinstitulul blagorodnic si al Smerenii Noastre intru DuhulSfintu prea-iubit fid sufletesc, Dumnealul pan Nicolae Du-descu, Vel Ban, cu blagoslovenie sä se dea.

[Pecete de cearä neagra.]

ct spre Hotin, iar, pe de alta, a tn$tiintat pe Domn a vrea sd-1 tntilneascIpentru ca spuie oare-eare porunci impdriitesti, ca sl nu se Intimple sAmoar i ele 0, nu dinlie ne Indeplinite. i ast-fel, Increzindu-se Grigore-Voclii, avenit noaptea, si, ca sti nu se fad turburare Agdi pentra alaiti, hotdrind s viesingur, de-a dreptul iesind, cer dor cari Intovdr4it, ca pentru cerernonie, 1-atiucis i i-ad dat amard moarte, cum se spune, Dumined, pe la 3 sad 4 ale noMiT.Alt ceva Ind, nu s'a auzit pdnd acum, si nu s'a dovedit. Iar cel de-al doileacapugiii, despre care s'a auzit, se spune a a venit ca a scoatit averea rit-posatuluT. Deocamdatd s'a hottirit ad fie Domn fostul Mare-Dragoman CostachiMoruzi, $i In locul de dragoman a fost Innaintat Nicolachi Carageh, care a fastnumit cu prilejul mortir lu Cehan In calitate de Caimacam. Alt turburare $ifried n'a fost, numar, ca oamenT cu bdnuiald, unul spune Una, altul alta, cumi se pare fie-druia. Dar numaT, cum spuo, Vre-o sigurantii. n'avern. Marales prea-Inndltatul Domn, vAztridu-ne In acele zile plid de supdrare si spdi-mintatt, ni-a spus a dorege sti nu se fiedreasca lucrurile nesigure i frä te-meiii, name ea sd se tulbure jnimile oameniori si Ord nicr un folos altul..Acestea sInt ce le-am auzit aid, i acestea ti le cldm de $tire dumitale. larDumnezeul pdcir s ne pdzeascti neatin$T i neprimejduiti de vre-o vointd dus-rnand $i de vre-o tulburare. Acestea i le spunem, ca un rugdtor, 5i snit sl-tifie de la Dumnezed multi si fericiti.

Al dumitaleIncercat i rugdtor la Dumnezed

al Ungrovlachiel Grigore.

Pentru Spdtdreasa Elencu rad rog din toad inim i o binecuvIntez. Pedumnealui Spitarul Ghica, Infilnindu-1 mini la Curte, ii void spline a-1 com-patimiti.

1-au

sl-r

XV.

ACTE RELATIVE LA CRONICARUL MANOLACHI PERSIANO.

1.

28 Septembre 1787.

Generalul Fabri trimite AgenOeT din principate o scrisoarea lui Persiano.]

Acesta explica generalului ca Domnul a adunat trupeg pour éviter, s'il est possible, rentrée d'un pacha dans lesterres de la Vallachie,. Nu sä mire de vor fi i pe la ho-tare : totul fiind in linWe acum, le-a distribuit pe la orw.Nu creada à des bruits faux, que le public aime a repandreen exagerant les choses,. -- Oficial.

Semnat: E. de Persiany, secretaire de S. A. S. le prince-regnant de la Vallachie,.

BucuretT, 10/21 Septembre 1787.[Copie.]

[12.1spunsese Fabri. Urmeaza un not" raspuns, pentru primire,lámuriri pentru trupe, de la Agencie, la 2 Octombre 1787.

Concept.]

H.

Tiv eirievskv vq;, aulip asnperdpcs, npoaxovw.

Tb p.s:vC-6XE, xxi rb ypiplist rb aXXo iirov anb ixeicxxi fiOeXce và rb arilXco crilliepov sii8trir p.i rb vCi

Elrov arc cinspiaere xsti arnsrs Ort 'Lop:Cs:re, inpOap.etvw rthpctEth ,th vet f3Xino gr: apyoro. ioi Oro!) aac TO n6p.nai sta. roblicbvara, & 67roEo; stvat x7.1 an' apxil; yvaiciró; aac. 'Ayandisot

si

to-p.ov, p.:.

ACTE RELATIVE LA MANOLACHI PERSIANO 75

Zp.wc vEt iivtatioAkbp.e irptv you ti.toeuv.o5 claç ilipx,, av Ait901.1 %It

pbv ailliepov. ,OiXo.) gX011.

31 'lavouctpEou

11 (DeupoustpEou1788.

"Mon eic Ta irpoath[illata]rpaectio;

Em. Persianyl.

Monsieur,

Le porteur de la presente, Monsieur le Schatrar Persiano,ayant donne avant quelques jours une requette a S. A. S,Monseigneur le prince, par laquelle il exposoit le delabre-ment de sa sante et prioit avec instance d'avoir la permis-sion d'aller prendre les bains en Hongrie, j'ai eu ordre deprier Monsieur l'Agent I. R. Apostolique de lui donner unpasseport, afin qu'il puisse aller librement selon sa demande.

je saisis .. .Bukarest, le 17 mars 1802.

Votre très-humble et tres-obeissant serviteur

[Catre Merkelius.] Constantin Rasty 2.

1 0 traducere complecti nu e necesari, fiind vorba numal de un biletde pqfa.

2 Bibl. Ac. Rom., hirtil necatalogate.

XVI.

DOCUMENTE I REGESTE PENTRU VIATA Ulf IENACIII fACIRESCU.

I.

1245. Neagoe Vdcdrescul, fiiul lul Dan Vdcarescul, Voevod alFagarasulul, nepot de sor a lul Radul-Vodd Negru ; venit-aucu iel tett creionu 1 : §i Doamna lul, Anna], la Cimpulung, inacesti al ; zidit-ad biserici doosprezece in satele care a std.-pinit, pd Dimbov4d in jos ; ldsat-ail fila, pd Radul si SArban,i fete sase ; a murit in virstä de anf 59 ; numele sotii sale

fost-ad Maria ; acesta fost-ad foarte bogat.[Adaos: S'a näscut la] 1554. Parascu Vdcdrescul viteazu

[s'a botezat de Pltrasco-Vodd cel Bun, tatdl Jul Petru-VoddCercel si al lul Mihat-Vodd Viteazul]. Zidit-aii biserica la Valcd-retl, lingd Tirgoviste, la 1584 ; fost-ad ingrijitor zidiril bisericilDomnesti din Tirgoviste in zilele Jul Pätru al doilea CercelVoevoda ; fost-ad Ban al Cralovil, si cu Mihaid-Vodd Vi-teazul fost-aii in toate rdzboaiele . . .? [adaos].

1685. Spdtaru Negoltd Vdcdrescul, bascapuchehaia lut Sdr-ban-Vodd Cantacuzino ; a murit in Tarigrad ; [pecetluite hal-nile]. A avut fif pe Ianache Cliucerul si Ivan Vdtaful.

1704. Banul Craiovil Ianache Vdcdrescul, ce este ctitor sifiiul lui Negoita Spdtaru 1

II.

At& rtic 7Cap0667ic iiti(IW iv inroipaqtp 6p.oXoTEac 6p.o),Oiliv oi6roxZed1v Templiin Ora iXipap.sv 248i Sconak at xpEav p..x;

' Bibl. Ac. Rom., ms. 303 : Observaliile lui Icrifichy. Vickescu, fol. 3vo.

ACTE DESPRE IENACHI VACARESCII 77

zap& toü 7cOp Z6600 A'37CItiNCP) ipóivz 8500, 07.zb x:Xti.Sag xli.rzyta.zOat7., Ta 'aria. va 6-xouv yi trkpouy (!) Ji tOy acdcf0poy sowicpbc ypOsvz Sixo '03 rouvr4 tOy xxO' gz,oasolo p.Evay s't St0piayirrivi4 Mc 7cops1806071; a=2 T-71; Stopictc, YO, gzoov tpizew, [La rOyfx'atoy atippoy. 30sv eig 3ap7losuy 7.7.1 Co7;00,lay ia6xccp.sy Tipropooaot tujiy 6110,07Exy .y.7.1 garw s'ig gv6tki. B00-40upgatl, 16'In.wiou6,.pt. 1758.

(L. s.) KOOCITCS.0.610; MiCp7MGOPivog prOyog.

(L. s.) .171p.-/isp6,x,ilq TaxopoEtCac Xoyoeitts.(L. s.) Itg?ayo; Ilxxopicx00Xoc ptcrcligic.(L. s.) iroOpoc 2:00,7/Cig.

[Copie din i8 Maiti 1783 1.]

Scrisoarea mea la mina dumisale Ianache, Vel Caminar,precum O. sa tie ca mi-au facut dumnealut bine cu banicu dobinda, taler1 300, adecä cinci sute, la punga da lunapo taleff to, de acum pan' in doao luni da zile ; decI lasoroc sa aibu a da dumisale bani cu dobinda lor, cit säface, i cu multumitd. Si pentru adevärata credintä am iscalitmai jos, ca sa. O. creaza.

Octomvre 12 dni, 1760.

R[adu] Vac[arescu].C[onstantin] Vel Arm[a4], chez[a].

[Pe invalitoare :] Wechsel an die Venezianka per 500 Piaster ;mit Zulasten moo Piaster2.

1 Bibl. Ac. Rom., documente necatalogate. E un sinet pentru 8.500 de leide la eel treI boieri iscillict, ealtre Lipscanul Zotu.

2 ibid.


Iv.

14 Septembre 1783.

Petitie cdtre Donan.

Se cere a se rdspunde la petitia «ZotiT negutatorul, ce faceprin dumnealui sicritaru chesaricescu sinior Raicovici, pentruun zapis al pdrintilor noWi ; ci, cit pentru aceasta, filnd cdi dumnealuT iaste om impdrätescu i darea zapisuluT acesta

ail fostii iar4 cu pricinuire da treaba imparAteascd, fdrd po-runcd impardteasca nicT nor nu indrdznim a face raspunsul,ci ne rugam InnalthniT Tale, ca prin poruncd impärdteascd,marifetiferilen, sd ni sd izbdveascd aceastd judecatd, .

Nicolae Vist. ; Dumitrwo Racovita Vornic ; Ienache Spätar.

[Vo.] Copia della risposta dellie bojari nell' affare Warta '.

V.

[Petitia luT Wartha ; Viena, 23 Mart 1783.]

So viel dem Endesunterzeichneten bekannt ist, so lebt noch...So wie von dem Wacarescula gleichfals ein Sohn, Johann

Stephan Spatharius, beim itzigen Fiirsten in der Walacheyvorhanden.

vI.

14 giugno [1784.].

Una supplica di Vassili Vladul contro \Testiar Ianachiza,per debiti antichi.

Comunicata al medesimo.

' Negustorul era Zottu cl'anox.

ACTE DESPRE IENACHI VAGARESCU

VII.

79

Bucareste, 22te11 A [r 784].

Contract geschlossen zwischen den Herrn Westiar Janakitzaund Maurer Polier Johann Ratner.

Zapis ce au dat Ioan Ratner Neamtul pentru casile ce laface dumnealuT boer Vistier Vdcarescu la Bdneasa : sd lucrezemila de caramizT de ros cu talerT doi i jumatate, pan O. vaisprdvi casile, insd el din preund cu doisprezece mesterinemti ; santurile sa le facà el, gatitu (?) parilor, gratiT, ostrete,Baton, vesre (? !), hardae, funii, lopetT, salahori la tot lucru ;si apa sa fie iar de la el. Si sa inceapa de orT cind va fidumnealui Vistier gata si va vrea. 1784, August

VIII.

Actum.

Bucareste, den ii May 1785.

Es ist ein Contrakt zwischen dem Vestiar Bakareskul unddem Tischlermeister Theodor Janos allso geschlossen worden,dass er ihm die in seinem Landgute zum Saal gehorigenFensterrahmen zu 312 und die iibrigen zu 11/2 Piastre ver-fertigen solle ; welcher Contrakt auch von mir ist vidimirtworden 2.

IX.

illustrissimo Inio Signore,

vero che sono 15 giorni the nessun mercante non haportato lettera alla mia cancelaria per spedirsi a Cronstad :impeditte nê sono, nê mai possono essere, anzi ii ordinariopostiglione Ira a Kimpina al suo tempo. Con simile risposta :

Cf. Literaturd si arta romind, IV, pp. 688-9.2 Urmeaid trn contract el lui Rathner cu Banul Filipescul, pentru refacerea

din piatril a manhstiril Poiana (Prahova). V. articolul citat.

II '.

E

1

80 PRAGMENTE DE CRONICt

cioe, non essendo 1e4ere di mercanti con questa posta, nonvi ha mandatto; onde non posso pensar altro, perche daliamia posta ne pure si ha perso mai lettera, nè si ha aprito.Se non che dal tempo, dal qualle si ha datto permissionea li Prahoveni (quelli canalli che sh lei che rubbano le lettere)di venir a Bukarest, da quel tempo anno cominciatto a nonportarmi lettere li mercanti. Dunque posso credere che annocominciatto il loro usatto arte, e non so se deve a scriverelei qualche cosa al signcir Reviski per questi, o mi consigliad'impedir di nuovo 11 Prahoveni.

PuO essere ancora che mancano certi mercanti fuora, a lipasari che si anno fuora ; con tutto ciO, oggi fart!) chiamareli loro homini e domandargli la causa. Finalmente il miodovere sopra questo affare mi pare che sia di mandare consecurith le lettere di quelli che mi le danno a spedirle e diguardar a non mandarsi, nè spedirsi con Prahovani ; ma nonsO se posso vietare alcuno de scrivere.

Il militare deve venir da me per dirmi il nome della suamoglie e quanti figliuoli ha e dove si trovano, come si chiamail vilagio ; e subito sara pronta la mia lettera e insegnatta alui, con quella di Sua Altezza. L'aspetto dal altro giorno, dalqualle he) fatto lei sapere questo, con il suo huomo ; ondel'aspetto, essendo sempre pronto a servirla in ogni affareche sono degno, come un vero atnico e fermatto nel ami-citia. Avendo per honor mio di dirmi

Di V. S. IlustrissimaDi Casa Domenika [1785].

.0' 0 i"-pzeft

cyZ a 4

ACTH DESPRE IENACEI VACARESCU 8,1

X.

[Din Jurnalul Agentiei.

Ce 19 fevrier I 78i.

Vassile Vlad donne supplique contre le Vestiar Vakareskulpour une dete de 298 fl., 20 para, sur différentes marchan-dises, a cause d'une faute qui s'est glissée dans les comtes,qu'il avait déjà demande plusieurs fois sans rien obtenir.

Xl.

Bucoreste. Ce 7 mars 1785.

Vassile Vlad, sujet imperial, donne supplique par rhpportune dete du Vestiar Vakareskul, de 298 lee, para 20, ou iiprouve que Joaniza Glatzer de Craj ova avoit deja rendu conteet que la chose dependoit seulement du dit Vakarescul.

XII.

Boucorest. Ce 26 mars 1785.

Vassile Vlad porte derechef une supplique pour la detede Vakareskul, montante h. 298 lei, 20 para.

XIII.

3 Decembre 1786.

Gh. Wartha, negustor vienes, sta'ruie iar pentru datorialui tefan Vg.carescul i celorlaltf dor.

63473. Vol. Ia. 6

Sibihi,

82 PRAGMENTE DE CRONICI

XIV.

[18 Ianuar 1787.

Agentia cAtre Herbert-Rathkeal.]

Ganz unverhofft hat der Fiirst am Veil dieses seinen Lieb-ling Brancowan von dem Dienste des Gross-Veztiars entlassenund den Gross Wornik Vacaresculo darzu ernannt; die Ste lleeines Gross-Wornik aber dem Bruder des Fiirsten Brancowan,der bishero gar keine Charge hatte, verliehen.

[Mirare. Se crede cA e intelegere, i Brincoveanu va fi numitSpAtar. Dar Ia. urmA Brincoveanu e arestat de patru ArnAutlacasd. Se plinge fratele ; garanteazd pentru el.] Der neueVestiar Vacaresculo gieng ebenfalls zum Fiirsten und stellteihm ganz ernsthaft vor, dass dieses Betragerl hier ganz un-gewöhnlich und noch von keinem Fiirsten geschehen sey,und frug ihn. worinn Brancowans Verbrechen bestiinde. DerFiirst sagte ihm, man müsse seine Rechnungen untersuchen.Darauf antwortete Vacaresculo, dass dieses noch kein Rechtgebe, einen der ersten Bojaren zu arretiren und tiffentlichin denen Augen der Welt so herabzuwiirdigen. Brancowankönne nicht davon laufen, und, wenn in seinen Rechnungeneine Unrichtigkeit sey, so könne man sich allemal an seinemVermtigen regressiren. Der Ftirst änderte jedoch seinen Ent-schluss nicht. So stehet diese Sache heute, und man ist be-gierig, die Folgen davon zu sehen. Sonderbar ist aber, dassalle Bojaren, welche Brancowans geschworene Feinde sind,allsogleich seine Parthey nehmen, sobald es darauf ankommt,die Wiirde eines Bojaren zu unterstiitzen und nicht kränkenzu lassen.

XV.

Expediert 2. Februar 1787. Agenct a cAtre Herbert-Rathkeal.]

Da alle Bojaren, und selbst der neue Gross-Vestiar, demFtirsten ernstliche Vorstellungen iiber die Arretirung desFiirsten Brancowan machten, Bess er die Wache aus deren

ACTE DESPRE IENACHI VACARESCU 83

Hause wieder abrufen und befahl pur dem Gross-VestiarVacaresculo die Rechnungen seines Vorfahrers genau zuiibersehen. [La 22 Ianuar, 11 chiaral pe Brincoveanu la dejun.it mustrl t er liebe ihn sehr, er habe ihn aber öffentlichdemdthigen mtissenv. La miezul nopciT, iar ii chiaml. t Diederbsten Worte» ; vorbeste lay de arestare ; deie macar 400 depungi. La 23 dimineata, chloral preutT cu icoana MaiceT Dom-nuluT ; se roaga cu fga la pl.mint, mult. Apol la Divan. Vaface dreptate. Face o comisie de patru Banul Ghica, Du-desc a, Filipescu, Marele-Vornic Briscowan), pentru a cercetaconturile. Se zice cl e deficit de 300 de pungi sau i5o.000de ler.]

[6 Mart (?). Voil hanr de la el. Comisia nu aratä lipsäde o para.]

XVI.

[26 Februar 1787. Agenfia cltre Kaunitz.]

Vor vier Tagen kammen einige der ältesten Bojaren,der Metropolit und zween Bischoffe bej dem Euer Durch-laucht bekannten Bojaren Vacarescul, der itzt Gross-Veztiar(Schatzmeister oder Finanz-Director) ist, zusammen, hieltenRath, und beschlossen, einhellig, des anderen Tags in corporezu mir zu kommen, und mich zu ersuchen, ihre Bitte meinem

_allerhöchsten Hof vorzutragen. Welche darinn bestehe, dass,wenn es ja zwischen Russland und der Pforte zum Kriegkommen sollte, Seine Kaiserliche Mayestät sich Uber diesesLand erbarmen, es unter seinen Schutz nehmen, mit seinenTruppen besetzen, oder nach allerhochst dero eigenem Gut-befinden was immer ftir eine Einrichtung treffen möchte, nurdamit kein Russe und kein Turk in das Land kom men-mochte. Ich erfuhr dieses ihr Vorhaben noch des Morgens,und meine Uberstandene Krankheit diente mir zum Vorwande,mich bej dem Vacarescul, der sich bald darauf allein bej mirmelden hess und die Anderen unangesagt mitbringen wollte,-durch tneine noch fortdauernde Unpasslichkeit zu entschul-

84 FRAGMENTS DE CRONICI

digen. Vacarescul kain gestern unangesagt zum Herrn vonPetrossi, erzahltd ihm Al les im engsten Vertrauen, mit demBeysatze, dass er und seine Collegen mit Ungedult den Augen-blick erwarteten, in welchem ich wieder hergestellt und siezu empfangen im Stande seyn wiirde. Er bat ihn mir indessenzu melden, er habe sich vor fiinf Jahren bej Euer Durch-laucht miindlich die Erlaubniss ausgebetten, sich in wichtigenVorfallen an Hochdieselbe wenden zu dörfen, und dieserZeitpunkt sey itzt da. Wenn die Russen wieder als Feindeder Tiirken in diese Gegenden kämen, so miissten sie sichwieder alle nach Siebenbiirgen fliichten ; das ganze Landwiirde verheert und zu Grunde gerichtet und keinen Tributbezahlen konnen ; welchen die Pforte doch gleich nach demFrieden wieder fordern wurde ; ihre Lage sey viel zu bitterund kritisch, und sie wiinschten alle (nur zween oder drejausgenommen, welche anderst dächten) denjenigen Herrn zuhaben, den ihnen der Schöpfer durch die geographische Lageselbst bestimmt zu haben scheine. Petroszi antwortete ihmnichts anderes als dass er es mir hinterbringen wiirde, ihnaber indessen versichern könne, class ein solcher Besuch vonihnen allen in corpore mir gewiss nicht angenehm seyn wiirde,weil er ein Aufsehen machen und zu vielen Argwohn undReden Anlass geben könnte. Vacarescul antwortete ihm,dass er dieses selbst gedacht habe und dahero indessen alleingekommen sey ; er wiirde auch zu mir allein kommen, sobald er wiisste, dass ich einen Besuch annehme.

XVII.

[15 Septembre 1787. Agentia cdtre Kaunitz.]

Der Gross-Vestiar Vacaresculo hat endlich, nachdem ersich mit dem Fiirsten so oft entzweyet und zu wiederholtenMalen seine Entlassung verlangt hatte, solche heiite fritherhalten, und der vorige Gross-Kanzler Cornesculo ist an seineStelle ernannt worden.

ACTH DESPRE IENACHI VACARESCII 85

XVIII.

Jenatyi Vakareskul stellet als Gross-Schatzmeister sein Re-ferat der k, k. Unterthanen Koman und Makoje vor Beja-regen (sic) 1

XIX.

Ti. intosigIstontliva 500 7p6ota, firot. Issvtav.ócita, empLepcoeivra

Th is p 6,-; xxl ,3spxa,,14 Ito/ Tor) iv aii.ot; naspb; -1.111.),) BuaapEcovo;to5 Oscup.x.co,v-05, inovo[t<opktg Tor) Ao65v.o,), rupi to6 siSysve-aritou arrtovro; Btastirni zopEou 'lcoivvon BazapiunoXou, iv )wpfy'I.I.E9 noefivorarv) 6v)5, ri. ax3:.... rcg.pi T7); eirievsEn.; c6rof) ijxx.OP iivh.; &TE,x irris1oroXE1 Tilq 0?)1ypopXxxEg.; '3i:decoy cdlinotov,

7.xl gzst v3: azoxpEverat tt frii0sEali ispq ILovt to5 Ao6antoi) xn.z8cko; jcvet tptixovtx xal C' ypos. zpovtxbv irtjotov. 'ET;Cp xal incor3E-paco5v.sv to ropbv (issi tar/ rrIp' .iti.-c iv Xpyirio i8EXcptio, vein)

Oso'ptleatitcov artcntárcov, el; althvLov gvasteni. 'Ev ks: ahtiC', pap-TEo)

XX.

Dositie (sic) al UngrovlahieT adevereaz5.. Macarie de Rdmnic,Iosif de Arges, Costandie de BuzAu.

Cu aceastd carte a mea incredintez sfintel si durnnezeestiimandstirT ce s5. numeste Duscu, din eparhiia LarisiT, unclesI afil, ca o comoar5, de mult pret, sfintitul cap a celuT dintrusantl parintele nostru Visarion, episcop LarisiT, flcAtoriuluT de

1 Toate in Bibl. Ac. Rom., hirtii necatalogate.2 lath' traduccrea: Cele 500 de lei Insemnate mai jos, adec 5. cinci sute, daruite

sfintel 0 cucernicii niani6tiri a celui Intru sfinti párintelui nostru Visarion fa.-ciltorul de minuni, ce se zice a DuculuT, de dare blagorodnicul boier Vistierdumnealui loan Vhcarezcu, fiul nostru cel prea-iubit intru Domnul, le-a luat dela dumnealui Sfinta noastri Mitrupolie a Ungrovlachiel, ca danie vepliei, 0are a faspunde acel sfinte mingstiri a DuFului pe fiece an treizeci de lei,venit anual. Pentru care Infirim accasta, impreuni cu cel de pe lingg noi frailprea iubiti Intru Hristos episcopil, spre ve?nica Mirturie. In anul 1797, Mart I .

1; 2.

86 FRAGMENTE DE CRONiCI

minuni, cd, bine cugetdnd in chipzuirile mele ca sä oränduesc-pentru ajutor[ul] pärintilor ce hälAduesc intru aceastd sfdntd.mändstire o danie din care sd-s izvorascd pe tot an[ul] folosul,cel dupg. putinta, pentru evlaviia ce am la Sfántul Visarion,clan ajutoriul al cdruia am vdzut mai multe minuni, am in-chinat la mai sus zisa mAndstire taleri cinci sute, cariidat din mäna mea imprumut la Santa Mitropolie a toateTarii-Rumanesti, precum adevereazd intr'aceastA carte prea-sfintitul si alesul de Dumnezen pdrintele Mitropolitul ;alitnoastre, chir Dosithie. Caril bani sdnta in veaci imprumutaVla signta Mitropoliia noastrd, fArd de a putea vre-odinioargsd-i ceard sfãnta mAndstire Duscu ca sd-I ia dela MitropoliaUngrovlahii. Iar Santa Mitropolie sä alba a plalti la mänds-tirea Duscu dobända acestor bani, pa fieste care an cdtetaleri trei-zeci i ase, necontenit, ca sg. fie pentru ajutoriulcel dupa putintd al sfintii numitii mAndstiri Duscu si pentrupacatosul mieü suflet si a neamului mieU vecinicd pomenire.Drept aceia am dat aceastä carte intdritä cu iscIlituramea si cu pecetea neamului mieü, adeveritd si de pdrinteleMitropolitul Ungrovlahii, chir DositeU, la sfänta mändstireDuscu, ca sä o aibd spre incredintare. La leat 1797, in lunalui Mart.

Ianache VtIcdrescu, Vel Vistier fi mare dicheofilax al Bi-serici cer Marl a Rdsdritulur, adeverezu.

Constandin biv vel Satrar i logofat al rämäsiturilor, scriitorsi martor

Diata Mariei Vdcdreasca, «afländu-mä in patima neputintitemAndu-ma de moarte». 1797, Septembre 13.]Datoriile ei : «La Diiamandi Viniteanul Rosca, dupg.

«La Domnita Ecaterina Caragek cumnatl-meav (100 de talerrla aceasta). Avere : Cojdstii (Ilfov), Bahnele (Rimnicul-Sdrat)r

giuvaiere amanetate, Tigani (si unii tee sant ramasi de

Ibid , Condica Mitropoliei Bacure?ti, 1796-801, fol. 6o.

s'ail

'XXI.

simara».

vii,


la zestre la chunnealui Ban Brancoveanux., cal, «caretA), vaci,porci, haine. 80 de sarindare. moo tal. la cutia milelor. 600,ingroparea. 600 la sese fete sarace. 300 schitului Dalhäuti,unde e si ctitoare. 250, «la manästirea Sfäntului Joan, undeeste sa. ma ingroapex.. Si «saracilor ce lacuesc prin chiliilede la biserica Ceaus David». Mosia Cojesti, nepotu-mieaAlexandru Vacarescu, drept taleri zece mie, ca O. nu intreintealtä mama streina, fiind mosie parinteascay. «Optsprezecepogoane de vie din Valea-Mare le las nepoplor miei Nicolae

Iordache, Vacaresti, si Eleni, sorii lor, sa le sthpaneascafrateste, luandu supt stäpanire, dupa ce s'or culege estimpx..«TreIsprezece pogoane vie in Bucuresti le las nepot uluimieAleco Vacarescu, care si dumnealui dupa cules sa. le stapa-neasca)>. Bahnele, tot la «Una suia derliiamant i floare dediiamant le las stranepoata-mea, Marioari, fiicai. nepota-mieaAleco.)) «0 pareche cercei de diiamant 'Pi las stränepotaiSafticai, fiicai de al doilea a nepota-miea, Aleco. Un po-rumbiel de diiamant si io siruri margaritar le las stränepota-mieu Enache Vacarescu, fiiul nepota-miea Aleco. 0 floarede diiamant in chipeturile (?) o las nepota-miea NicolacheVacarescux. (si niste Tigani : o familie). «Un soare de diiamant,o floare de zamfir sapat le las nepota-miea Iordachi Vacarescu.o pareche cereel de zmaragd cu aripile de diiamant ii lasnepoata-mi Elenco Vacareascal.» (Si Tigani.) Libereaza sociasi fetele unui Tigan al «fratinemiea, ce 1-aa ertab.

ce «sant la dumnealui Ban Brancoveanu, ce me-aa fostsotie, ramasita din lipsa zestrilor mele; pentru care il rog padumnealui, aducandu-mi aminte el am fost amändoi intruinsotire, si cä i dumnealui este muritor, si cä dreptul jude-cator nu sa amageste, sa nu se bucure sa mi-I popreasca,ci sa-i dea ca un drept al mieti ; insä nu Tigani de lae, cide vatra, ca acesti me-aa fost zestrea)). Aleco sa-i primeascapentru bani. i ma rog dumnealui sa ma erte de am gresitceva, si Dumnezea sa-1 erte si pa dumnealui.) 0 rochie alba,«vara-mi Catincäiv. Si o blana (egiuleae). Si o careta. Simargaritare. «priotesix., care o slujise «peste dazed deani». Argintaria, Marioaref. Doi telegari murgi epitropulur,

Alit Ti-ganT,

$i

si

88 FRAGMENTE DE MONICA

Sluger Panait, (ca sA umble cu ei >. Epitrop va fi, cspAnzti.-rand sufletul mieu in grurnazii dumnealui*. (De vreme ce,nu numar este om vechiu al casii pArintilor mieT, ci 1-am cu-noscut $i om cu frica lui Dumnezeu, $i doritor mie $i casifnoastre. Rog insd pd. dumnealuf Ban Ghica, ca pe unul cedin inceput vietff mele I-am cunoscut al doilea dupA tatd-mieu $i om cu temere de Dumnezeu, cum si pA nepotd-mica Alecsandru Vdcdrescu ii pohtesc, dAndu-i cea din su-liet pdrinteasca blagoslovenie, ca in toatA vremea sd fie pro-tector $1 ajutor numitului epitrop, ca sd urmeze nestrAmutatcuprinderea ace$tif dieV, care am fAcut-o.) De facd, dubov-nicul. Prevede casul supardrii epitropului de cineva (dinneamul mieu saü altii). Nu poate fiind bolnavA demAnAz. ; o iscAle$te duhovnicul.

Martur Dumitrachi Ban. Ierei Teodosie duhovnicul. A-lexandru VAcArescu, cbiv Vel Clucer). A scris scriitorul dinordinul (durnneei cucoani Mariqt Vdcdreascdi . Eraii$1 Mitropolitul i Banul Ghica 1.

XXII.

Fiind-cd la mezat ce s'au fAcut vAnzdri mo$iilor ale rd-posatului Costandin Hangeri Voevod, ce din poruncA impd-rAteascd s'au vAndut in luminat Divan Mb:di Sale AlexandruMuruz Voevod, am fost fAcut vichil pa dumnealui logofdtulDone, orn casii noastre, ca din partea sd-mi artoroseascA(sic) la mo$iia CojAsti $1 la mo$ia Ulmeni ; la care, dupAhotdrAre $1 sfar$itul mezatului, rAmiindu asupra numitului vichilaceaste mosii, am trimis om intr'adinsu ca sd vazd toatA pu-terea $i venitul lor, $1, dupd cercetarea ce s'au fa:cut, am luatpliroforie de starea amAndurora mo$iilor. DecT, fiind-cd mo$iiaUlmeni m'am multAmit a o luoa, am $i numarat bani, iar,pentru mosiia Cojd$ti, vdzAndu cd are venit foarte putin, $1pArandu-mi-sa scumpa, n'am vrut ca sá. o priimescu $i, find-

M. citat, fol. 30.

lain, <

fall

1

al]

:


ea de la mezat aü ramas asupra numitului logolat Dona cunumele mieu, $1 neflind pa plac,amIncärcatpa numit[ul] a opriimi sau a o vinde la ori-cine va putea ca sä numere banitaleri 15.100, adica cincisprezece mir o sutd, ce au e$it lamezat. i, neputandu gasi in grab mu$tiriti, au numarat insusiaceastä sumä de bani, prin dumnealui Vataf de Divan, cecu porunca gospod au fost oranduit a strange ace$ti bani ; $1

aü ramas mo$iia asuprd-i. Ci, pentru cad surec ferman sä cu-prinde numele mied, da aceia am dat aceastä carte a mtala mana numitului Done logofat, pentru ca sa.-I fie da bundcredintd, de a o stdpani numita cu bund pace, cla catra mine$1 cla carä copii miel, $i tot neamul, ca una ce de la Sultanmeza am cumparat. Luandu $i toate sineturile acestii mo$1i,Cojastii, carii au $i numarat toti bani, dup a] cum mai sussä aratd. i spre incredintare am intarit cu iscalitura mea, puin-du-mi $1 peceatea.

1799, Avgust 19.Ecaterina Caragea. Nicolae Va-cdrescu'.

XX",

Dositei al Ungrovlachiei adevereaza.

Adeca eu, cel care mai jcis ma voi iscali, ineredintez cuacest zapis al mieu la mana Marii Sale luminatei DomnitiiEcaterina Caraged, ce au tinutu intru casatorie pa raposatulintru fericire Ban Ianache Vacarescu, cá, cu zapis de la 5 aletrecutului Iulie, avdnd eu cumpdrati de la dumnealui cinstitulbiv Vel Spatar Costandin Slugearoglu in bani gata, taleri doämiT, zece salla$5. de Tigani lae$, cu Tigancile i feciorii $ifetele lor, nepoti i nepoate, cari sd trag din ei Ora astazi,cum si insemnarä mai jos familiile pa anume ; carii Tiganifiindu fost avut $i dumnealui cinstitul Spatar dintre Tiganidomne$ti, haraziti da Miriia Sa Alexandru Constandin Muruzi

1 M. citat, pp 124-5.

f

f

90 FRAGMENTE DE caomci

Voevol cu cartea Mrii Sale din leat 95, Fevruar 18, si inurrni intarit[d], dar ark de Max lia Sa Alexandru Ioan IpsilantVoevod, cat si de Marlia Sa prea-innaltatul nostru Domn Cos-tan lin Gheorghiu Hangeri Voevoci ; carele carti Domnesti

. Aum Marlia Sa Domnita, cu pro timisis de rudenie, cum-nata find cinstitului Spatar Slugearoglu, neingaduindu-mdmai stdpani, numarat talefi bani, adeca dooa mil' toe-mai, Si am dat Maxii Sale acest zapis, impreund cu mai susnurnitul zapis si toate sineturile pomnesti . . . Deci de acuminnainte si stapaneasca Mania Sa si coconi Marii Sale paacesti mai jos numiti Tigani, cu buna pace de card' mine side card tot neamul mieti . . . 1798, Dechemvrie 16.

HokriCixt AyilitspEou HoXiCou 6s6F.Ovov th Ovio13.5v.

Nntcactoc Ma6poxopaitog pprt: Costandin Iorasco p.n.prcc.

H[agi] Moscu Paharnic, martor

Ibid., fol. 73.

a-Imii-ati

1

XVII.

NOTE DESPRE DOMNIA LIA RAMAT CALMAR.

1819, Iunie 8. Duminica, in vreme Domnului Scarlat Ale-xandru Calimahu Voevod, s'an intimplat zurbalac in destulde samtator in targul 4iI, in cat vr'o 24 oamenI s'au omorat

i vr'o 26 s'au rAnit din norod, impwandu-i ArnAutil dinCurte. i s'au intamplat aceasta tragodie bietilor nevinovatila portile Curtii gospod, i aceasta s'au pricinuit mai multdin pricina lazaretului pentru boala ciumii ; mergandu noroducu manile goali, cerandu indestulare lor ; i pentru alte jacurii napastuirl i strambatatl ce an facut Domnul in tara i

pe la tax-gut-I. Ati mai tanut zurbalacul i a doi zi, omorandu-sädin norod. Inca vr'o 1 o oamenI de card rail, nemilostiva i

lupif Arnautl ; i a trie zi s'an mai potolit, dwhezindu-sa i

poarta CurtiI; i apoi an continitu.La 1819, Iunie 13, s'an mazalit prapadenie oaminilor, Scar-

lat Calimah Voevod, facandu-sa Domn in loc Marie Sa MihainGrigorie Suciu Voevod la Moldova ; imbracandu caftan deDomnie din Dragoman-lVfari a Portlf ; i, la 24 a lunif acetiia,au i venit in oraul EOI capiolanif Marii Sale cu aceastavestiri.

La 1821, Fevruar 21, an venit de piste Prut Exilentie SaLuminare Sa Alexandru Ipsilanti, fiiul la Constantin Voe-

vod, impreuna cu dol. frati ai sal' ipsilanteti, i cu cniazuCantacuzinO, domnindu in Moldova i fiind in E innaltameSa Mihaid Grigorie Sutu Voevod. i piste noapte, spre Mier-cuff, spre 23 Fevruar, s'ail intamplat omoru in Turd in oras

si


si asdmine s'au omurdt si ceialalalti Turci de pe la cealalaltetarguri a Moldovii, dupa aceasta, si s'au vestit goana asupraTurcilor, inna1tändu-s5. cornul crestinAtätil. i, pornindu-säGrecif cu totii asupra Turcilor, din toatä epicratie turceascd,si au inceput intliu a O. faci oaste crestiniasca in EAT 1.

% Bibl. Ac. Rom , Coresponden/e diverse, 1663-1849, fol. 188.

XVIII.

PRIVIRE LA. ALECU BELDIMAN.

Cdimelcdmie.

Cinstite frate dumneta Alexandru Beldiman, biv Vel Vor-nic. Odihna si liniste obstiel cere ca numaT de cit sd conte-niascA cu lucrurile enicerilor a stringe avaetul poduluT, precum

obicinuit de cind aü intrat ostile aice aducind agalileenicerilor, s'au pus la cale ca sä s[e priimascA de la dum-neata cite una mil lel pe toatA lund, si mai mult sä nu sa.amestice. Pentru aceia sä scrie dumitale, ca, sau sä daT dum-neata bani acestia si sA orinduesti oameni pe la culucurT astringe avaetul dupA obiceiü, saü, cu pretul ce veT gAsi maTfolosAtoriii dupl stare vremii de acum, sA-s vinzA, si de ban,care, precum vel pune la cale, sA va urma a sd da la toat[a]luna cite una mie leT. CUT intr'alt chip nu putut icono-mia in scurt, off ce stiT sA fad, si as linisteasa pricinaaceasta.

1821, Octomvrie 12,ET. Boyopibic

1 Bibl. Ac. Rom., doc. xicvn/82.

CU

eat

eat

ANEXE.

In tcfan Cantacuzino Voevod, dm11 mila lui Dumnezeil Domn i obladuitoritia toata Tara-Rumaneasca.

Cei cc s'ati alebrt de Dumnezert sa fie Domni si chivernisitori orasalorrttaralorri, au datorie ne Incetata, mai intil de citrt toate, cu multi nevointacu mare grija si pastoreasca pre leage i pe dreptate si sa chiverniseascll cufolobinca de obste pre toci cici sIntti suptU stapinirea i oblastiia lorti, facindsi lucrindll toate trebile spre binele i sporiul norodului, pre cumrt obiciaiulDomnilor celorti dreg( o cerceteaza, ne alegindti mai multU folosulU saii dechit binele celtt de obste. i mai vartos sa cuvine a purta grija ca ceale dreaptesi de folosti sa le intareasca i sll le lucreaze pururea, iara ceale ce dela altii artavutil inceapere, i spre paguba si stricaciunea carai s'art facutii, si le dezra-dacineaze, si de sivarsitti di le piarza, de pohtescrt sll clstige lauda veacinicadela oameni, i deh Dumnezeil plata cereasca, ajutoriu l 1ntemeiare. Dreptriaceaia i not, de vreame ce dint"' mila lui DumnezeU si diu Pronila cea necu-noscuta fara de nadcajde ni s'art datti obladtnrea Taril-Rumanesti, avemil da-torie cu chiverniseala cea dreapta, citti va fi prin putinta omeneasca, sti cu pur-tare de grija spre cei supusi sll ne aratamti mulMmitorY, i cu bun cuget catraDumnezeti, ce ne-ail diubtitll, l cu dragoste parinteasca, sa ne nevoinni la cealece sintti spre usurarea greutatilorti a toati taro., si la ceale bane i direapte

adaogamil bunatatile dreptiOle, cu ajutoriul lui Dumnezeti, iara ceale fara deleage i stricacioase, care inviteaza. pre Dumnezeti spre minie, si le taemti si dinitmijlocil si le lepadamil. Pentru aceaia darti, cu multi scarbll si tntristaciune ainimii noa[s]tre, uitindu-ne la atitea nevol i ticalosli ale carai, patrideY noastre,si la ranele ceale nevindecate, ce pricinuitit la totil norodulti dinti stram-batatea care n'arr fostu nici odinioara ca In zilele lifi Costandinti BasarabaVoevodu Brincoveanulii, ce art domnitti mai nainte de not, amti cunoscutrtcu adevaratti, dll lacomiia i nedireptatea si neobicinuitele dart all adusti patriianoastra la aciasta stare ticaloasa si vreadnica de lacrami, si mai virtos bleste-matul aceAa de vacaritrt, carele thtli s'ati izvoditti In cara noa[s]tra spre pa-guba, de celu ce s'art zisit mai susii, dll ati pusu suptii dare si dobitoacele,lipsindu cu aciasta nemilostivire $i laptele pruncilor celor mici cu carele sllhraniia. Care dare nesuferita poruncindrt fara de Irina sa se stringa pe vreame

A

si

ci

due

ANEXE 95

de iarng, ticglosil de sgraci s'a siliia, de multi sgrIcie, s fugg ding licaseleloril, i unil s. ascundea in munti, altil in pesteri, 3.10 in paduri, alçil pringstufur li alta pring ggurile panaintuna, inpreung cu muerile 1 cu copal lord ; Incare knurl', unil muriia de foame, alçff degera de frigg, pre altil ii mincafiargle, i aIiT cu alte multe fealiurl de patimi iT sgvirsiia -viata br cea pe-depsitg, ne avindii cu ce sgtura nesgtioasa lacomie a nemilostivului Doinng ;lucru cu adevgrat ticgitil si piing de jale. A ciruia strigare mai pe ming ailajunsil pink la Cerig, ca i singele nevinovatului Ave lii, si, indemnindii ur-giia lul Dumnezeg cea direaptg spre izbind asupra nedireptului, surpat depe Scaunii, 1 fgra de ogdeajde 1-ag pogorit, ca pre unii vrajmasg alii sgracilorgsi aid patrief.1 De care lucru vgzindil nol aciastg dajde ne direaptg,

fgrk de leage, carea si mal denainte fiindu-ne peste you, de vreame ce,cumil amid zisg, Dumnezeiasca Pronie ne-ati inglcatil pre Scaunulii Domnielall/ Tgral-Ruminestl, ca s minglemil cu pgrinteasca dragoste pe sgraci,si ca Ca vindecämii ranele ceale reale, Cita va fi priniz putinfa, ce sprepierzarea norodului ad deschisii in toatg tara ne sgtioasa lacomie, ding,Hy/A dumnezeiascg indemnindu-ne, si cu osirdie spre inilostivire plecin-du-ne, cu stgpinire cc dela Dumnezeil prin puternica Impgratie iii s'aii data,cu acestg hrisovii alg nostru lepgdgmii i ridicgm aciastä dajde fgrg de leagea vgcgritului de totii, si de astgit inainte, pan g. ce va fi i,ara aciasta, hotirimsg. fie sJobod do aceasta povarg tyraneascg, totg norodula el, cel mici si caimari, bogatii i sgracif, streinil i pgmänteanii, boiaril i supusii, toçl preotii

toate mangstirile. Ina ski niminea datorie, verI ce feld de omii ar fi.a mal pad veil pentru ce nevoe, neci multil, nici pucing dajde, pentru dobi-toacele lui, adecg pentru cal, pentru iape, pentru boi, pentru vacI i pentrubivoll, ci, cite i s'arii adaoge, sã fie de totii slobode de dajdea vgaritului.Deci, de vreame ce socoteala noastri haste sg. fie ne schimbatg in veacl aciastgfacere de bine, care dintru a noastrg bui, g. voiatg atnil hotaritii noroduluicelui ce iaste supusil Domniei Noastre, ne mem [s]i Domnilord, caril inurma noastrg vorg fi dupg vremi stapinitori, ca unorg intru Hs. iubitlpentru veacinica lord ponaenire, s plzeascg. nemiscatg acestil aseigmintii algnostru, carele iaste de folosg pentru chiverniscala lriI, i pentru odihnausurarea a supusiloril dintru atitea nevoi. Iarg, carele ding Domni cel ce vorgstgpinl dupg vremi a.ra aciasta, ofi ding neacoulg nostru, off altii Domnil detarg, sau striing, biruindu-se de racomie, sag si de alta nevoemgcaril i dind niscare boiaff fang de socotealg Indemnindu-se, va vrea sa in-noiascg vre-odinioarii aciastg dajde a vacarituluf, sag veil in ce chip va so-coti ski orinduiasca, ail sa o numeascg, silind pre norodii si pre politie ski oprimeascg, cálcindd hotarirea noasträ si facind lnpotriva hrisovului nostru,Domnuhl acela ca ung vrgjmas al caril si al folosului celui de obste, asij-

derea impreung cu elii i din boiari, sag din rinduiala cea preoceasca sad dincea mireneasca, ciil vor sfatui i vor indemna la acest ne cuvios lucru pc Dorian,

macar de ar i vrea Domnul s fug una ca aciasta, de vor suferi socotealaluT, ne milostivindu-se spre saraci si pre targ, totl dinpreung, unii ca aceia,

Aidedsi

si n'aibi

fratl,

silindu-si, ail

sail,

1r00

si

96 FRAGRENTE lIE CRONICI

dinteun cuget, i dintr'un rostil, alii thturora prea sfln4i1orui arhierei, celorilde loch si celoril streini ce aflath astazi in panaintulti acesta, sa fieafurisiti de sf[I]nta cca intr'o fiinta desparcita Troica, care iaste intr'o fireuna llumnezeil, si procleti ne ertaff, si dupl. moarte ne dezlegati ; ptetrile,leamnele, fierula sl. se topeasca., iara' ei Mei cumil; sa crape pamintul sa-i in-ghita ca pre Dathanil, ji ca pre Avirona ; soarta lora sa: fie cu vanzatoriulaIuda ; avutiia lora i casele lor sa fie spre stricaciune si spre pierzare ; mu-erile lora s ramie vlduve i copii lor same/ i ceretori ; procopseala savaza in toatli viata lor ; sl. aibl. si blestemul celord 318 sfinti de Dumnezeilpurlatori parinti, carli all fosta la soliorulu Nicheii, i acelora lalte sfinte so-boare ; ii supusi sa: fie anathemei cal veacinice, pentru ca n'ail crucata celuisaracil si celui nemearnicii, nici de mill. i de dreptate nu s'all adusii aminte,old pe Dumnezeii n'art chiemat Intru lucrurile borll ajutoril. Inc. hotarim

volnicie noroclulii, i fieste carele dinti boiari, dl. traga Ora in potrivaacelui Domnil Inainga putearnicil tnparacii, pentru ca sa-sl is cazuta pedeapdaca un tyrant.' si lacomIi. Drepta aceaia amil facuta acesta hrisovii alil DomnielNoastre, adeverindu-I cu iscalitura si cu peceate Domnii noastre,si cu sfatul a toata boerimea Divanului nostru : Pan Constandinu tirbeai VelBan i Pan Bunea Gd;steanuhl Vel Vornic i Radul Dudescul Vel Log. iRadula CantacuzinO Vel Spat. i l.rbanil Boj[o]reanula Vel V.1st. ; sg.rban Pri-secianulii Vel Clue. i Patrasco Brezoianul Val Post. i Statie Leurdeanul V elPah. i Neagoe Toplicianul Vel Stol. I Mihal Cantacuzino Vel Corais j ar-ban Herlsculii Vel Slugiar i §arban Grecianul Vel Pitar. i ispravnic Con-standinh Contescula vt. Log. Iara hrisovulii acesta 115 lasamii la Sfinta Mi-trupolie, ca s5. Pre suptii paza Prea Sfintitului Mitropolitii, ce dupl. vremi va fi,pre carele ii si juramil inaintea lui Dumnezeil, sI. alba datorie ceteasca dedoao orl pre anii, de fata lntru auzul tuturorti, ca sI ramie nemiscati acias-ta orinduiala de folosii, intru slava celui ce in Troica sI proslaveaste Dumnezeil,cIruja ne rugamii sI pazeasca tara noastra, si pre toçl pravoslavnicil crestini detoata nevoia i scirba, amin. i s'ail scris in anul ding tai alil Domniel Noastrein Scaunul Bucurestilor la It. 7222, ms. Mar. 4. [Monogram. Domneascl. :]Io tefan Voevod [L. P.] Emits Marrho VCAP.

Iar mai supar pe Maria Ta pentru bani, cal ieti am avut nadejde cum sane vie o suma de bani mai mare ; iar, cand am fazut numai 20 dep[u]n[gI], i iar scriindu-rn Maria ta cora mpanir tzer dintarg nu-I dafi nicicum, numaT ce am amortit. i mI mir ce voi face, ca nu-m[I] este de alta,numai de aciasta urgie a: lu Dumnezai, de ciuma, dl. s'ati umplut mai petu-tindini. i inca astaz zis cura si la saraiul Vezirulur s fie inceput.Ce stail, mor (?). Ma rog Maria Tale nu mI rasa intr'acest foc. CrezVona tze ver da Maria Ta, iar It vet lua. Ca, de n'ar fi acest foc, zail caalt, ce a ti el. as Ai, filmic nu te-a; supara, ci m'as Fasa sl. pa; ce voi

s'arti ne

nu

ib

Intarindu-lii si

sii-1

se

naima

ANEXE 97

miicar de ac sedea pan la Craciun ; iar aciasta im di In cap. lat ca amficut Midi Tale o foita pe scurt, de undo cc s'aii luat i cc am dat, i ceart limas, de cer acum. Care, pan nu sa vor da, nicI at ml inicu nu mavor lass.

Ci, cum vet socoti Maria Ta.

Pdrintele .Dionisie iuc a venit alalta sara, Marçt, L am mersu de m'amimprennat cu id la .1Cutzuk-A7oi. Nuinal atat câ n'ar fi trebuit sit vie tot de-odatd dirept aitze, ci A* fie stdtut mai departc, la un sat. lel ad venit dirept.Tsi acum ne mita a-I ascunde unde-va fidnd von: veaQ cc vom putea face,&and cartea Marii Tale la Kilmiao,cit len i astiiz nu o am putut da, avand.1Ciluziao alte trebY, find .tot uspeaiele Inparatulu[1] la Vezirul. Este aciastael Iacov,vdzernd ca-i prea supara totl de toate partile, iel Inca socotitfacä ce va putea, ci acum munceate facii Patriersia mucarer, ri mit tema a va fatze. Cu direptul, este om bun ti cu direptatea va birui nifoi I (?)Inca va intinde de va da ele. Cum va fi, face-vom stire Marii Tale.

De Ungurr, Inca, cite-m[1] scril Maria Ta, am luçeles, mai vartos de Tzaki, sanevoirn. De care vet tti Maria Ta c de jai era sa-s ispriveascia iar de &andsa facu aciasta cu Franpzii. i iar, despre Left ceaia ce sarovit. §i lelaii fácut ca sd meargd la Odri[t]. Alt chemat pe Tzaki Si pe ceia laltile-au zis 55. ;a.za. bine, ca nu le este vreamea. Ci pe seamne pe Apaji iar 11tarneiaz1, cci aü grizi dupintr'alte locuri ; ce poate fi ca alt socutit ski nu maiscormoneasca si acii. Cc le-al trimis Maria Ta, da-le-voi, ca. mare pomanaeste. §i, cum va mai fi, iar voi mat scrie Mari( Tale. De se va Intampla a veniniscar solr de la Apafi inteacoace, Miiria Ta cinste, ca. nu stricii. ; 0, deacolo de la caste, ce s5. va mai lnvoi, scrie-ne Maria Ta i noao.

Turtzir ad mart* musaverele In toate zilele. Ce va rasufla, vom vedea. DeOdrii gatescu tare dupe Bariam sa. mearga. Vezirul mare, putearnic. hr i peSuleiman sifpuiuc-fmprikor impdratul tare it are ; nic sd nu arYmpovascer acolo.

Balasache Peh. aS. roagi. Marii Tale pentru copilul lui s5.-1 priime?ti MariaTa cu ; iel Inca, ce poate, muncea5te cu slujba.

Notd. Aceste doult acte, care slot in legaturà c tragmentele de cronicY ceam editat, fost comunicate de d. Nerva Hodo. Cel e tiparit, oveche 1 rani tiparitura. poiitic5.; cellalt sa. afl5. Intre documentele Academieisupt cota Ii228. El are o mare Insemnatatc, nu nuinai prin faptul ca e sin-gurul traport de ambasadas romanesc ce ni s'a pastrat in original, dar i prinaceia cii u parte din el, cea tiparita in cursive, e in original le criptografie.Meritul de a fi deslegat aceasta criptografie, ficuta, cum se vede, pentrucorespondenvi greceasca, revine tot d-lui Hod(.1.

Cine a scris scrisoarea, catre cine 0 la ce data ?

634 7 3. Vol I! l.

si

fide

IMAM

pep,

s'aiial,t

s'aii

rabal &Mail


E o scrisoare de capuchehaie i, vorbindu-se de interventil in afacerile pa-triarhatulul de Constantinopol, de cipuchehaie muntean i anume supt

erban-Vodg. Cantacuzino.Cine ocupa atunct aczst ? Din Manumenta comitialia Transylvaniae,

XVI, p. 632 Si urm., se vede cg interesele luT erban, Inca' de la numirealui, din Decembre 1678, emit represintate de cunoscutul lenachi Porphyrita,care-i procurase i Domnia, luptind contra Ituetetilor, sprijinitoriT Ducal-Vodg.

Ungurit, cirora le scrim des Ienachi, cdomnil unguri de la cele §epteTurnurIp, eraii duplanil lui Apaffy, principele ardelean, venicI sg-1 p1reasc i sg.

cearg pentru vre unul din ei Domnia. Erail Beldi i Csáky, dizitre cari cel dintiüera mort In vara anului 1680. erban, ccre0inul erbart-Vocigs, geese de lainceput, de la z-iu Decembre 1678, protestgrl de prietenie lel Apaffy, dar in-data &pi aceia se peso la lucre ca sg.-1 tnlocuiascg. prin Csiky.

Dar CCia ce fixeaza data, e chestia patriarhilor. Cum se vede din Orientthristianus al lui Le Quien, pe clnd plstorig Iacov, Dionisie, patriarhul mazil,veni din Tara-Romineasci la 30 Iulte 168z i izbuti recapete Scaunul.

S'ar mai putea aunt motive pentru datare in mersul ciumil, 111 situatiademnitarilor turceti. Dar ceiace s'a spus, bni pare ca' ajunge.

Despre Cronica lui Carol al XII-Ica de Amiras voiu vorbi cu alt prilej.

&a-0

to:

XIX.

0 SCRISOARE A LEI CONSTANTIN STOLNICUL CANTACUZINO

Illustrissime domine, domine observandissime,

Prioribus suis ad me exaratis asserebat Illustritas VestraCelsissima principem Rakoczi ad diem 28-am mensis Martiiventurum in Transilvaniam. At, cum iam longum a praefixotermino transivisse tempus pateat absque quod quidpiam abIllustritate Vestra de eodem Suae Celsitudinis in Transilva-niam ingressu certi mihi constet (quametsi ab aliquibus prae-sentia Suae Celsitudinis actu in Transylvania esse fatur), eapropter, fiducialiter Illustritati Vestrarn praesentibus pro antiquaeaque syncera amicitia affectuose invisendo, requiro quatenushuiusce rei informationis aliorumque occurrentium notitiaeparticipem me facere velit, ut, dum certo scivero, congruadebitaque vicinitatis praestare possim officia.

Ex his partibus pro nunc haec Illustritati Vestrae notifi-canda habeo. Porta 0 ttomanna, intendens fortalitia confiniorum,Cosaciam versus existentia (ubi sunt Vozia et alia, praesertimTegene vel Bender dictum), reparare atque omnibus requisitisfortificare, ordinavit Seraskerium Babensem eo proficisci (quilam ex Baba Danubium versus, ad Izaksi, movit), ut id quoda duobus annis renovare ac amplificare inchoarunt, hoc annoperficiatur ; quod ut citius fiat, ambos principes, nostrumscilicet et Moldaviae, sufficientibus operariis et militia eo de-legavit ; ob quam causam etiam supremus aulae praefectusMagni Vezirii hic cum ferman missus est. Unde princepssecundum mandatum Portae diligenter se parat et, Deo dante,

100 FRAGMENTE DE CRONIC1

post Pascha hinc movere meditatur, praemittens hodie partemoperariorum et militiae. Sed an personaliter Sua CelsitudoTegenam usque iturus sit necne, ad hue certo non constat.

Per eursores Celsissimi principis nudius tertius Constan-tinopoli venientes haec habetur notitia quod Hanus Tarta-rorum (Kazigerey nomine) depositus sit et in eius locumconstituerint minorern fratrem (qui Galga erat), nomine Kap-langerey. Pro quo con firmando missus est Krimeam supremiSultani supretnus itidem stabuli praefectus. Haec pro nunc:si quae posthac occurrentia scivero, Illustritati Vestrae, utisyncero et fido amico, communicare non deero. Interim mebenevolentiae et affectioni commendo et maneo semper

Illustritatis Vestraeaddictissimus et obligatissimus

servusConstantinus Cantacuzenus.

Datum Bukuresti, die 18-ya Aprilis 1707.

Illustrissimo domino domino Laurentio Pekri, comiti dePetrovina, Celsissimi principis Rakoczi totius in Transylvaniaexistentis militiae generali commendanti, domino observandis-simo, Transylvania, ibi ubi.

Notd. Scrisoarea se arra In ColecOa de autografc a Archivelor de Stat dinBudapesta. Tot acolo i o scrisoare ungureascit a Id Mihatl Cantacuzino.frà adresi, purtind data: Bucure0i, 16 Maiu 1708.

Pentru Constantin Cantacuzino, v. 0 panegiricul grec al lul Neofit Pate-laros, Mitropolit al Cretel tIpirit de curind In culegerea: e0 iv Ktovvcav-ttvoustaet ak.rivvlb; c6)Ao1os, xxvii (1895-9), 1900, pp. 287-94-

XX.

0 SCRISOARE A LW §INCE.

Spectabilis domine, domine mihi humillime colendissime,Ad propositas mihi quaestiones sequentia quam brevissitne

respondeo. Et quidern:Ad primam. Utrum Miron suum chronicon ultra annum

594 produxerit, ignoro, nec Sulzerum metnini illud magis ex-tensum possedisse, sed initium deesse clarum est, cum in-cipit a capite (quantum recordor) 16-to. Si quo pacto (utippero) affutura aestate cum spectabili domino M. G. Kova-chich in Transalpinam et Moldaviam divertitnus, cuncta so-lertius indagabo.

Ad secundam. De superexistentia operis Ureke Vornici(quem titulum ab antiquis Romanis haereditatum esse noncredere nefas esse duco, quum in inscriptionibus dacicis sae-pius occurrat) nullus dubito, ast ubinam latitet deinceps in-dagabo, tuncque de eius aevo certiora proferre potero.

Ad tertiam. Chronicon Balatsanianum mancum esse exexordio et fine eius evidens est; num completius alicubiexistat, pariter investigabo. Quis illud concinnaverit e con-textu erui nequit, ideo Balatsaniani titulum a familia possi-dente originate illi indidi. Reor nihilo secius operis authoremextitisse aliquem e praedicta familia. Quemadmodum enimExcellentissimus ac Illustrissimus Said, principatus MoldaviaeSzerdarius, atque infelicis principis Gika apud AugustamCaesareo-Regiam Au lam legatus extraordinarius, narrabatanno 1779 mihi, id temporis Rornam reduci, solent prae-

102 FRAGMENTE DE CRONICt

cipuae boericae familiae suos annales privatim conscribereeosque cum aliis aut nusquam aut difficulter admodum corn-municare, ne odium aliorurn incurrant: in iis enim etiam se-cretissimos aliarum familiarum, praesertim quibuscum tricashabent, defectus perstringunt; ita perstringit codex balatsa-nianus vitia familias cantacuzenae. Livor hic inter plerasqueillustriores familiae ex externis etiam titulis, quorum tamenusum sub turcica clientela nullum habent, prornanare dicitur.Sunt etenim Brincovin, quoad utrumque sexum, principes,Cantacuzeni, Balatsan, Sturza et plures alii comites SacriRomani Imperil. Multi sunt barones, uti Langenthal et alii,pro quibus titulis tamen reliquis praecipuis baronibus nonmagis respectantur.

Ad quartam. Chronica Balatsanianum et T. XXD et MironiscT. XXV, ideo signavi, quia ego plures eiusmodi tomulos,quosdani etiam maiores, conscripsi, eosque, incipiens ab t.I usque ad t. XXXIX produxi; in quibus adnotavi (quantumfieri potuit) quidquid ad meum opus facere iudicavi, partimex typis editis, partim e manuscriptis authoribus, fugientiaetiam non pauca hinc inde interserta habeo; quae omnia enu-merare per tempus haud vacat; numerurn quippe eorum, exquibus mea adnotavi (utut exactum calculum nunquam fe-cerim) existimo transcendere 1200, et in dies augeo inqueordinem chronologicurn redigo, quidque invenio.

Talia audendi et patrandi primam mihi ansam et occasionempraebuit Eminentissimus cardinalis Stephanus Borgia Romaeanno 1775, id temporis a secretis Sacrae Congregationis dePropaganda Fide ; quo patrocinante, Bibliothecarius de Pro-paganda Fide creatus sum, et insuper aditum ad secretioraetiam Bibliothecae Vaticanae, Barberinae, Sopra la Minerva,ad Aracelli et Benedictinorum, ipsiusque domini cardinalisimpetravi. Viennae etiam uno anno, 1779,80, e BibliothecisCaesarea et Nunciaturae Apostolicae, eodem domino cardi-nale me recommendante domino comiti Garampi, multa col-legi, quae omnia, redux in Transylvaniam, adauxi, usque adfatalitatem mihi per Excellentissirnurn episcopum Babb cau-satam. Ab anno 1794-to usque ad praeteritum me ferme

0 SORISOARE A LT.71 VITCAt 103

neglexeram, sed lam, divino opitulante numine, rursus melaboribus adcinxi, et ubi cuncta, inter ceteras meas occupa-tiones, quae ad opus meum faciunt, excussero, textus au-thorum, quos solos, variis linguis scriptos, in annos redegi.in latinam linguam vertam et in talem ordinem collocabo, Utunus alterum explicet et, si opus fuerit, edam refutet. Itaadornaturn opus in lucem emittam.

Sane quam qui maxime doleo me caruisse fortuna hucusqueetiam mea obsequia offerendi Spectabili Dominationi Vestrae ;quod in futurum facere non intermittam, dummodo mecummandare dignetur; qui interea etiam iugi venerationis cultusum

Spectabilis Dominationis Vestrae

Budae, die 24-a Aprilis1804.

humillimus servus

[Cdtre I. Crist. von Engel.]

Nom. Scrisoarea se affa. In Corespondent-a lui Engel, care formeall ms.Quart. germ. 359 din Biblioteca Musequi National maghiar.

In ea se mai afl, pe 1ing scrisori de multa.mire, de la episcopul din Ar-deal, Mártonffy, 0 de la guvernatorul provinciel, Gh. Bitnffy, pentru trimitereaIstoriel Terii-Romineti i Moldovel, urniatoarele tirT ce ne pot interesa, maiales:

Eder crttre Engel ; Sibiiü, 19 April 1803. Crede ck a scrie istoria princi-patelor ii e o ePlages ; IT d ce are. eKlein hoffet nachstens nach Wien zukommen und Ihnen den Miron und andere derley Subsidia mitzubringen. Dochich hoffe Sie werden sus polnischen Scribenten sich mehr behelfen ktsnnenIch vermuthe der sgchsische Pfarrer Thorwächter in Bolkiits hat mancheSchriften ilber die Waiachey, die er gerne mittheilen wird, wenn Sie ihmschreiben.e S scrie i loT Andreas Wolf, In Sibiiii, care, ebei seinem langenAufenthalte in der Moldau, viele Kenntnisse gesamrnelt. Es sind beide eitleLeute und die es gerne sehen werden, wenn Sie ihnen versprechen, ihrerrilhmlich zu gedenken, und flit- die Sache ist es viel besser, wenn die gesam-melten Daten dieser Herrn durch lhre Feder eingeschleicht erscheinten., Iiface atent la documentele din eDisertatiiles lui Pray 0 la cele din Raicevich,in Istoria tizboiului diu 1769 de Burscheider.

104 FRAGMENTE DE CRON1Of

In ms. fol, germ. 296 din aceiasY biblioteci, se cuprinde o traducere aAnonimului, alta, partiala, a luY Mfron Costin, o lista a Domnilor nostri deEder, &pia manuscriptele lul Sulzer, o parte dintr'un manuscript al lui Klein,despre Mihal Vitcazul, plirci din Cronica Baliceneasca, i scrisorl analoage,adeca :

1. Thorwfichter clitre Engel, Bolkatsch, 17 Decembre iSoo. Despre manu-scriptele lui Sulzer. Reproducem aicl unmai partea din urmii, care dezleakii oenigma' din literatura istorica relativa la Romlni

(Soil aber aus diesem Vorhaben etwas werden, so dachte ich, thatten Siegut, wenn wir Sultzer's Werckchen : Illustratio articulorum XIV a SerenissimoMoldaviae princile quondam eruditis Ifraepositoruth, historiam Valachorumconcernentium, a celebri Sultscro fada et per Andrearn Thorwaechter notis cu-risque praecipuis edita, als Quintessenz der walachischen Geschichte zu ersteinem Verleger gaben. Es liegt auf meinem Schreibtisch fertig, ist deutlichgeschrieben ; nur will ich es noch erst Herrn Carl Edern zeigen. Es diirfteim Druck ohngefahr 54 Bogen ausmachen, und hat interessante Materien, zumBeispicl cArt. I. Quis et qualis nam ab initio per certos incolas inhabitataeValachiae ac Moldaviae ad finem saeculi XIII usque utriusque huius provinciaestatus regimen et dependentia fuit ?s Despre ms., care s'a pastrat, am vorbitIn Istoria. liter rom. in secol. al XVIII-lea, II, p. 22, nota 2.

2. Parohul loan Filtsch catre Engel ; Urwegen, 3 August 5803. Trimite nilprivilegiu al 1111 Mihai, ce-I fusese cerut. In hIrtiile luY Seivert n'a aflat nimicdespre scrierile dorite ale lul Benkner i Filtsch scrie i lui Marienburg,rectorul din Brasov. In existenta ceiner Geschichte der wallachischen Fiirstenvon Gunescha nu crede lucra'rile acestnia s'aii pierdut dupa moarte, dintiinta mostenitorilor. Se opreste asupra unui sCommentariolus de ducibusWalachiaes de Soterius [azi In ms. fol. lat. 3743 din aceias1 Biblioteci].

Dagegen aber hat Herr doctor medicinae Wolff in Herrmannstadt, der sichmehrere Jahre in der Moldau und Wallachey aufgehalten und zu den FUrsten,Bischöffen und alien Grossen daselbst Zutritt gehabt hat, seine daselbst fleissiggesammelte Daten, seit ein Paar Jahren geordnet und eine sehr lesenswerthehistorisch-statistische Beschreibung der Moldau, mitunter auch der Wallachey,aufgesetzt, die in Kurzem gedruckt werden und einen massigen Oktavband&lien diirfte. Sie verdient lhre Aufmerksamkeit vorzaglich.s

:

: sa

nes-

istoria rominilor - upload.wikimedia.org™i... · si a ba'tut pe saruge-pasa la diampoli, in...

Documents