cu privire la istoria rominilor - upload.wikimedia.org_și... · comunicat de d. nerva hodos, si el...

STUDII I OCUMENTE

CU PRIVIRE

ISTORIA

LA

ROMINILOR

XI.

CERCETART SI REGESTE DOCUMENTARE

L)

N. IORGAPrufesur la Universitatea din Bucure,

FlE./11911F2. A MINI,. S U11.1 LT LTA 13E IN t!,nrrutricTum

BUCUTIE$TT

A telierele mike SOCEC & Comp., Societate &minima'

59, STRADA BERZET, 50

1906.

STUDIi *I DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

XI

I.

DIN RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEr

MUNTENE SUPT ALEXANDRU-VODA GHICA.

1143. Vol. XI. 1.

La vre-o douä ceasurf de Bucuresti e castelul din Pascani,in mijlocul unuia din cele mar frumoase parcurí din tarä. SiclIdirea $i aceastä frumusetä de pare Isi datoresc fiinta lulAlexandru Dimitrie Ghica (nascut la 1-iti Maiii 1796) L, celd'intdiii Domn al Terii-Románe$ti dupä Regulamentul Or-ganic, Doran pe viatä, dar a cärui stäpinire, inceputä la1834, a fost intreruptä prin mazilia din ii. Stäpinul Pa--canilor s'a mai intors hi tara, supt Stirbei-Vodä, care La sHitsä. piece. Dar peste cîtiva ani, in 1856, el inlocuia, in cali-tate de Caimacam numal, pe Stirbei. Dupä o cirmuire deciteva luni de zile, el fäcea loc in 1858 celor trei boieri caritrebuiaa sä supravegheze alegerea unul nor' Donin, care afost Alexandru loan Cuza. Ghica, acuma un bätni foarteobosit, a mai väzut $i Domnia lid' Carol murind abiain 1862. 0 stampä, din care am gäsit un exemplar in ar-hondaricul de la CAldärusan, infátiseazA strälucitulfunebru. Cu aceastä pomp& mare a fost el dus la necropolaghiculeascä a Pantelimonului, unde se odihneste supt un uriesmonument de marmurä, cu inscriptia francesd.

La Pascani se päistreazI sabia de onoare, biuro, I, sfe$ni-

cele däruite de Sultan, caleasca de ceremonie, auritä, biblio-teca, culegerea de portrete si tablouri ale WI Alexandru-Vodä. Din corespondenta 10, imprästiatä poate intr'o micäparte, distrusä in partea cea mai mare, nu se mai aflä deckprea putin in resedinta de varä de odinioarä. in ArchiveleStatului se gäsesc, fireste, in multe dosare, actele de admi-

I V. Annuarre de la principauté Valaehie, I3oukarest, IS4z, Imprimerie

de la Cour de Fr. Walbaum.

I-itiI-iii,

s'ail alaiü

de

4 RAPOARTELE CAPUCHEMAIELEf MUNTENE

nistratie, insä aid e vorba de corespondenta intimg, persp-nalg, secretg

Am putut culege numal. unele programe, cataloage $i hirtiTscolare, care se dati in Apendicele la n3emoriul miet'i despre«Viata $1 Domnia lui Barbu Dimitrie Stirbeiv, in AnaleleAcademic! Romine. Mai sint apoT o sumg de caietele carecuprind adresele, imbielsugat iscalite, pe care deosebite oraseale teriT le-aii trimes lui Alexandru Ghica in 1856, clad ellua Cdimäcámia oarecum ca represintant al ideilor de liber-tate, de reformä indräzneatg, de Unire a principatelor. inacela$T Apendice tipäresc, ca probä, una din ele (de almin-terea nu maT iscgliturile se deosebesc, textul fiind stereotip).

Cea mai insemnatg descoperire a fost insä, de sigur, aceiaa unor scrisorI grecestI, pe Mitt! lungärete, in care am re-cunoscut indatg rapoarte ale capuchehaiele! din Constanti-nopol. Una, cea d'intgia, era scrisg de insusii acest agent pelingd Poartg, care era Nicolae Aristarchi, iar celelalte sintcopiate mai ingrijit de secretariul acestuia.

*

Astfel. de rapoarte sint aproape un unicum. Unul, dinvremea lui Serban Cantacuzino, scris in romäneste, mi-a fostcomunicat de d. Nerva Hodos, si el a fost publicat in vol. IIIdin aceste Studa fi documente, pp. 96-7. Nu-m! aduc aminteacum de altul.

Aristarchi era, cred, fiul cel mai mare al lui StavrachiAristarchi, Mare-Dragoman al PortiI in 1821, Artnean deobirsie si pretins coboritor al luT loan Tzimiskes, impgratulbizantin de vitg. armeneascä. Stavrachi fusese bancherul luiScarlat-Voclä Callimachi, apoi represintantul lui la Constan-tinopol, fiind onorat cu titlul de Postelnic al Moldova Dra-gomania lui a tinut putind vreme, in mijlocul prigonirilor,surgunurilor $1 uciderilor aduse de Eterie. La uring, si ,e1avu soarta atitor frunta$1 a! Grecilor din impgrätie. in Aprilera trimes la Boll, $i. aid 'II ucidead pe furis, eind se intorceasara de la un ospät al PaseI de acolo.

Grecii eraii deprinsi a nu se teme 1nsg de un sfirsit coacesta. Fiul luI Aristarchi fusese cu tatäl sgii acolo in Asia.

RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEÍ MUNTENE 5

DupA ce se linistird lucrurile, el putu sd se intoarcd la Con-stantinopol, i aid', dacA n'a ajuns nici-odatä in locul de marecinste $i priniejdie al tatäluT sAil, a fost mdcar capuchehaieal Altetei Sale din Bucurest, $1 supt Alexandru Ghica (poatechiar supt Grigore Ghica, innainta$ul $i fratele acestuia, cAclfl pomene$te), $i supt Bibescu (1842-8), $i supt Stirbei chiar,pAnä la sfirsitul stäpiniriT acestuia La 1842 el purta titiulde Logofät-Mare, baf-capuchehaie, si era impodobit de Turdcu o decoratie saü un nifam, ca unul ce fusese hi 1835Dragomanul luf Ahmed-Fevzi-Pap, trimes in principate,apoi al Palatului. Situatia de capuchehaie dupd 1834 p cl-pAtase el prin numire de-a dreptul din partea Port-ff. Si gi-nerele luT Aristarchi era intrebuintat la Agentia munteanddin Constantinopol 2. Ru0. II priviaii ca pe un om credincios,g destul de istet pentru intrigi, dar foarte putin deprins in afacerlb3.

Rapoartele lui Aristarchi privesc deosebite felurT de su -biecte. Cea maT insemnatä, $1 maT pe larg expusä, e insächestia tarifeT vamale ce trebuia sä se aplice dupA Regula-mentul Organic negustorilor cari veniaü in Turcia propriuzisA cu märfurT din Tara-Romäneascä. RominiT din princi-pate, ca supusir aT SultanuluT, räspundean dreptul de 30/0.N'a fost greii sä se capete deci o hotärire in acest senspentru g negustorii muntenT».

Dar acum negotul Teril-Romänesti era cu mult mal crescut$i, odatä cu avintul sAii din aniT de pe urmä, el cApAtase

alt1 mijlocitori decit Turcii, Lazil, Armenii, GreciI supu$IturcestI de odinioard. Pe ruinele cetätiT turce$tI BrAila seridicase biserica Sf. Mihail, dupd numele MareluI-Duce Mi-hail, $i un intreg ora$ de negot. Gred, din noul regat aTGrecieT, pe lingd Grecl din Turcia, Italieni $i alti Apusenlse asezaserd aci. Griul romAnesc era dus pe cordbii alemultor neamuri, care trebuiall sä pläteascA dupA tratate 5 0/0 .

Cf. Acte Fi fragmente. II, p. 637, no i ; Epammonda I. Stamatiade, Bio-grajiile Marilor-Dragomanr Greer, trad. de C. Erbiceanu, Bucureti, 1898,pp. 105-8 ; Annuaire de la principauti de Valachie, p. 168.

2 Hurmuzaki, X, p. 652.3 Bld., Supl. I4, p. 462. n° cCoxir.

'.

si

$i

1

6 RAPOARTELE CAPUCTIEHATELEt MUNTENE

Pentru a se da amgnunte, Anuariul Statulul din 1842 scrieastfel despre portul brgilean. cu care se mindriä si din carese imboggtia acum tara: «BrAila a ajuns debuseul de cape-tenie al negotului muntean cu sträingtatea. in timpul celbun al anului, portul e plin de corgbii turcestl, grecesti,austriace, sarde, francese, englese si rusesti, care vin sg in-carce tot felul de produse muntene, pe care le transportgla Constantinopol, Genova, Marsilia i alte porturi din Me-diterana ; clteva incgrcgturi expediat chiar de-a dreptulin Anglia. E de observat insg cg pavilioanele prusian, danes,suedes $i hanseatic naü apgrut hied la Brgila.»

in 1840, statistica oficialá dd urmatoarele cifre pentrumiscarea portului Bräilei :

321 de corgbii turcesti duc 2.500.000 de kgr. gria, 3.500.000porumb si 10.500.000 orz. Cu 197 de corgbii grecesti pleacadin aceleasi producte : 15.000.000, 4.000.000, 5.000.000, decicu o treime !vai mult. in al treilea rind vin corgbii sarde,48, cu care se exportg. : 3.500.000 kgr. griti, 2.000.000 po-rumb, pe and 39 de corgbii rusesti duc numai 2.600.000si mai putin de 1.000.000 din aceste articole, la care seadaugg insg 1.300.000 orz. Austriacil stag cam tot asa :32 de corgbit, 2.300.000 kgr. grîü, 1. 100.000 porumb. Peatunci mg era incg un guvern engles al Insulelor Ionice: 7coräbiI grecesti din aceste insule duc vre-un 1.000.000 de kgr.grine de tot felul. Urmeazd 7 corabii cu pavilion romgnesc,cu 170.000 kgr. grit, 195.000 porumb, 50.000 orz, - cumse vede, foarte putin, si, la capgt, 5 corgbii napoletane, 3englese, cite una din Franta si din insula Samos, cu ni-mica toatg.. Englesii ieati si sämintä de in, Francesii maimult sä, cerut si de Turd, Greci, Rusi, pe and Austriacere binisor lina din tail

Deci grija lui Aristarchi era sg capete vama de 30/0 pentru

1 Pp. 124, 130-1. Cf. Alica geogrqfie a DacieK, Moldavia fi a Terit-Ro-mîneg, prelucratä. de Pitartu V. Popescu-Scrtban, elev AcademiiEsiI In tipografia Albinel, 1838 sí Geografia prit-Ramtne,rtr, alcatuttä deSerdarul Scarlet TImpeanul, tipografia Pitarulul C. Pencovid. Bucuresti, 1840.

s'ati

i.

Mthailene,

RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEI MUNTENE 7

mice negustor ar aduce produse muntene. $i vedem din ra-poartele sale cä mijloacele pe care le intrebuinteaza el, in1835 1, era intocmai cele vechi : «Were la picioarele puter-nicilor», dare de sinete in mina lor, rugäciunI de a ocrotipe e Vlah-beiul». Astfel se ajunse la tintä, cu ajutorul lui Reis-Efendi mai ales.

IaräsI de aicl se vede cä Turcii nu se sfiati a cere si dupäRegulamentul Organic tributul in chip neregulat. DomnulMoldovei, Mihal. Sturdza, se pleacä innaintea abusului, Ghicatrebuie sä-1 urmeze. Numal pe incetul rinduiala impusä deRusI se introduce in legäturile noastre bgnesti cu suzeranul.$i de sigur cá Bibescu, in administratia cäruia, spune urmasulsäú $tirbei, Turcii nu s'ati amestecat mai de loc, a avut no-rocul unor legäturi cu totul altele decit acelea care tineatiin umilintä pe cel d'intäiti Damn regulamentar.

ri.]E6Tevazate. !lot dùObra.,

'Ert Tor) rapóvtoq ov ve6)-Tepov repEepTov Exolisv iyzefieev

&Cc vec. Tpicla) rrp gIFEL rept166av rqq, el IL eat zpò Tpt(i)v

alrecpaCECOTI xae' 641-

Äiv 6aatÄmi¡v iztta.7-0 vet 8o-06xst Tfi ()COGOln rpecs6ef.á abta

zOaciaaq rourreisc, Ezt Cosávto

T6A) 8,.pecloti.bow airoCyll.ta4asoni,

zepl t"iw xai *veto irEnlogxotvorou-flacq &X Opooç Tor) T.

1.1.1g rpecs6EE4.

r pcinv ei»tottpEctv rapa-

EI

Prea-nobilul mieä Domn,

Deocamdatä n'am nici-unsubiect noü de scris innäl-timil Tale, spre stiinta ei,deck cg. acum trei zile s'ahotärit, dupä innaltá po-runcá impäräteascd, ca säse dea legatiei rusesti zecemil de pungl, tot in samadespägubirilor datorite : pen-tru care s'a fäcut si o co-municare oficiald din par-tea lui Reis-Efendi al nostruambasadei rusesti.

Cu cel prilej mä

1 Data rapuartelor se vede dm aceia c. lntr'unul din ele se vorbeste demoartea Impäratulul Francisc al II-lea.

'Er. 'Et .

Tqc

inlepctio

Mi d'intale

8 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEÍ MUNTENE

%OS) va I.LE CSTaX@CSLY gv a6za-

ptar4pcov lrepi T05 Ts),covíou ecs

kcéa, rtiq, repi TE To M : IIa-oáv 11.ocq xat .ciI v (x. Hóprav,Sca, vert to6s %aim)) TCOLTElit.

Kca6v xat 7rpóaepopov elmva Tpach, ?iv iTxp[v, icspE TSTo K.-Tcy.)1 xai T. 'Ecp. t.Loc;.,

%at iacact6p0ug itspi Tofyrou s6-xocpco9pEoug iooxiasq riT.;..

E'cg ogq va C-fiq aoci TO xt-116.ct .u.iiv, 8ca Ttv TEÄBEav atiTcc-

tv rtig 6Xocz : TapEcpag, IcaOciTc.

6 xouttepx: a6avpo7nat zo0, nailc-

Tou (sic,» iliv ivaéznat vex xouvo-

ropt" Elg ,s6 vex 66.o7,¡ .c.iXog el.;

Tip Tapirpav, ODuov va atapcXo-vetxci) Tip kctEmatv rci)V irperr-tlaccov p.sta .r06 6o6Xou T.M' b'Äov grc. 116.xpc T05S5 aecx-

v6sc gcpeacv %at rpoOuvlav sigTi¡v TsÄeíav arcorepecnosw xatacsa06vicv aiyclig, CITOXCutLCU.

3p.tos 6 Sokoç rrIg 3.rt dcfp' o6

dcpx[Ccollev Tip' irepl. To6.cou

7cp2miateLav, va lit Oellia.g va[La; ápy0ir0r107,1 Sta. ye( 7sai

86)71 xcapbv aoci v' aú7'ia.f,1 xalt@v 7rpantizow, zip 6-

Irof.av fiaTi zat TIA etvac zoXÄdc

1.1.sypEa. Kai iírav xaOopOwOrp 8c'

e6xliv T.:1g va X6c61-1 Téko '6871

xat vapEcpa li.ocç, Tózs oi. gliiropot

!lag zai oi ivitopeuóilevoc 1.1.è Tip

rog sä mi se trimeatä undar de multämitg pentruvarng, cAtre regelele (spri-jinitorii) innältimiI Tale, sipentru M.-Pasa al nostru $ ipentru innalta Poartg, ca säli-I fac present.

E bine si folositor sA serifMg:6a Ta, dacg socotf decuviintä, lui Chehaia-bei siluI Reis-Efendi al nostru simultginiri maI deosebite pen-tru aceasta.

in care scrisori sg eel innAl-timea Ta si ajutorul lor pen-tru orinduirea definitivg atarifei muntene, de oare cevamesul se lasA greti $i .. .,de unde se poate sg. facginovatie, ca sg dea capgttarifeT, vrind sg desbatg pre-tuirea lucrurilor cu mine, ro -bul innältimii Tale. Cu toatecä päná acum aratg aplecaresi disposit'ie pentru definitivamintuire si indreptare [a afa-cerill, totusl robul innAltimiiTale se teme ca nu cumva,and vom incepe negociatiiin aceastä privintg, sg nuvrea sg ne zgboveascg, pen-tru ca sA dea prilej si sA

creascA si pretuirea lucruri-lor, care pretuire e acornfoarte cumpätatä. $i, clodvoiii aduce lucrurile acolo,prin rugaciunile MgrieI Tale,

tztrq

RAPOARTELE CAPITCHEETAIELEÏ MIINTENE 9

BXccxfocv Xoriv ITX-t1pcb.9 axe-

abv Súri sie ixotTáv.

[2.]

'0 etpxtss)Avile i81p,o)asv

TO6e ip.lcópoue xainouNToue icipi 6Xocztxoti

TEXorao ixSoOsiamv estatXtxtv6cpyiX1v irpriaraTilv, met &it?)

ot'orris TO5 TrapeXOávto; CtÄmtai

ipctv vet rpbe313/0 ix Ttiiv kircápow. 'AÄX'

ir ol BÄdczot grcopotxov xxl X 000c j& TO5TEXuweiou iTrATepov, ie cry) IS-

zipxouctv aoaxoXf.ott sEvie

(.1.,ET46 T(i)V, Ó aokoq ri xa-Talivoltat vet xxOdcpcno ocircie,

xoa (Am 7°5 Xotiro at' ei)x63vTÇ OÄop.ev ..atrzetait ma&TO5T0v, arATC tes.6per.. sò Os0-

ppo6pyrov iigJoe Tile 3st TcávTose

Tà. Tota.ka. sie VI; apxecg Tawgzonof. stvae ItepticXoxie, °tamestak6owcocc eim6Xtoe, 3sav

ate TO5 ókou etvat asspel.

[3.] a't"9

'Ex stir) 7cpoXaerivrcov TiVEl-

vcbv Tpap.ptiTtov !Lori

sò °so?. 31)oe Tile ivOuvriti)it T/e auaxoXEcce Tate l7cEE-

ca sä iea sfirsit si tarifanoastrg, atunci negustorifriostri si cei ce fac negotcu Tara-Romäneasca vorpläti aproape cloud la sutd,

[2.]

Marele-Vames a declaratoficial negustorilor i sudi-tilor [nostri] porunca impg-räteascd ce s'a dat cu pri-vire la vama munteanä, si dela a trecutei luni Zil-cad a inceput sg. iea 30°/ode la negustori. Dar, pentrucg negustoril munteni avearisi datorii de mai innaintecgtre Vamd, din care vinunele greutáti intre noI, robulinnältimii Tale incep sä le des-lusesc, si astfel de-acuma,prin ruggciunile inngltimiiTale, ne vom odihni in pri-vinta aceasta; cad innältim eaTa stir cd totdeauna astfel delucrurT aú unele incurcAturila inceput, care se desfacusor, cind temeiul intregiIsituatii e solid.

[31

Din scrisorile mele supusede mai innainte a aflat in-nältimea Ta pe scurt greu-tg.tile cele nesfirsite si incur-

frp6;Ttv

1LTj'.Ô Xa.116i.v7,1

EZ-

i7X1potpo-p-11871

toocr4u.54

48T

eri-

-in

10 RAPOARTELE CAPUCHEHMELEÍ MIINTENE

p0Oq Met 7COXtrzÄóxouq sob re-

Äcovfou, xal Tois xata6X710btaqayúivaç rap& to5 8o6Äoo rqgetc; rip iotxovdmatv taútriv.Tb rpayp.,a Tofito, siy.gvearateLQt) a.60ivra, aottLop-f(ooiv

r,74}' ivTaGOa ata.tpte.0 To5 i400qrts ZaXey; la)q, xat aviNsp-

77Mv lin TaEç -00Jc:ca.; ßiasoc,av lOmpTo 7s),iov 6.4 i7cco-

ciosÄs lipbq Tbv Irov, xaO'7vwpf.Cit, iyittp,61is vls76)v aye( zetpag npoiv.ao-

Oivrtuv Thte 61). óptopAir, : 6

axeltog r-ti; 6(1). T-tlq %at 6 repi

TO6TOD T(Yre iitov

aLa va csocrrOt nô 6Ä2zusbv

ilmcápcov arspebv Osp.,iXtov,

xai 1.11 sip &rout oolignv Elg

'Lb') Tó7C0v odo0coTtxtv ioc,c),stav,

lax' Bic 116tr7ly airg6T13ly oE

tóte ay6weg, zocO6v.,

TwopEcv, iyg9st2 atizot4tszspi To .TivExo5 13Xaq&p:rtopoo, &ÄÄn. p.sptxt avrópow 6X,±zwv, xai ozsabv nay-Te:/.171Lv aVOYfEkiiq B v 170-

0-tyci¡v ikeodepEoty To acottzo6iliropíoo, xaO6st O 1114 iv.-

rof-Eo6p,evoc BÄizot 6Äíyot, v6

aè eXaztxbv ipiróptov moX6,

ini To 6no[oo gaet va lj

dordrpocatg. Tobraw oiíra)g izóv-Taw, 64). El ópTa xxi 6 lorat302

apxrceUng %MT& 6Excetov XÓTov

ivOictavTo rig ta rap' .4.6)%,zpo6aÄÄá1isva, Cv.ivovseç sZç

cate ale Vämif $1 munca ceam cheltuit pentru impdca-rea lor. Aceastä afacere,innd Itimea Ta, alcdtuitä in p e-trecerea de aid' a InnältimiiTale in alt chip si condusdpe basele cunoscute, nu semai vedea a fi folositoareteriI, precum stie innältimeaTa din poruncile prea-in-nalte ce dat atund inminile innältimii Tale: scopulinnältimii Tale si lupta ceamare ce se dädea atunci inaceastd privintä era : sä seaseze negotul muntean pe otemelie solidd si cu folosulsimtit pe carel cerea tara,dar silintile noastre de atuncIaü lesit in zddar, de oare ce,cum stie inndltimea Ta, nus'a fácut orinduiald pentrucomertul national al Terii-Romdnesti, ci una specialdpentru negustoriI muntera,si in general aproape fdräfolos pentru libertatea co-

mertuluI romänesc, ce sedoria, cdcl putini sint Mun-tenii negustorf, iar negotulmuntean e mare, si cu pri-vire la acesta trebuia sä sefacd declaratia. Asa fiindlucrul, innalta Poartá si Ma-rele-Vames de acolea cudreptate impotrivit lapropunerile noastre, stäruind

£7.

rriç

&yaw

-finely) 64V

-rév-rj

s'a

lo

a

&irm

Ili

et;iv,-

RAPOARTELE CAFUCHEHAIELEt MUNTENE il

Tb yee itapaXatt6ámuscv ix To5ßÄaztxoù irpecniaTog, literaTe-poliévou 'zap& nouSiTow xxl

7EmScov cd 7CEpazMacov ItivTe

Totg ixotT6y, íug ellhoTou, x206íg

x(xi zapeXciiißaviv 6 â.pzETEX6-

1.1g ËWCOTS ti,t(pt TObae xaT'

aircbv Tbv Tpó2Tov autmpúricog

irpoixSoOsEcrt,i Irspi To6Tou Coro-

Tricot, xaí, 3Äov iiTt. ix Tibv

it.I.rópcov p.ouoTeilivcSig xcú BÄdt-

-zot 163ocoOivTeg imp& Tcbv

T6OI curnpó?tov TOW, 07. I.LÉv .-7EXIirmoactv irivTE Tolg ixaTóv, ol

Si iStSov axóvTo xotO' 6S-vícc)Ito!), Si%) 1)8tyri¡Olcsav vec &pro-

al.oluac a7CMET1OW TO5

Teld.wou, xaTiFyrov Big T&C ILL-

atóvag Tiiw St& wit 6;TeriaarEcuoat

Tb irpey..p.ot xat vee Irk-qp6no.v5c

Tp[a To lg ixaT6v, Oa alcn6vca Stà Totig aoes:yraq TÖTE

IrEpi Torno muCaxspiSag Siv.-2186VCCVT0 vec zpo660w)af. TC,

TOI3ZO, 64. palSiva ÄÓyoy, /.1.11TE

txxicolict .gzounat. '0 a of.)xog Trig,

ivb; LoeOo Xi2tur, soòg

p.E.Tpicp Cc-I'd-wag T6.w itinápowTO6Tcov, c'og izÓvTopi

play tzetp-tittocurily acyTevip-

Taco, Cog wpbg Tb TBXWytov,

xoci ev,o' iTipou OecopCov 3Tt. 66-

Settiot eorpiXitot. 7iwilaiTon Irpbg

TÓI) Tenrov, inTozán071v 3TE. Irpi-

net vac gliem eig T3yvaio076)votç, ICi ToczetptC4Levog

zciOe !limy npócrpopoy eig vs)

in pärerea c trebuie sä selea de la riegotul munteancare s'ar face de suditl $iraiale si berathi (privilegiati)50/o, cum era obiceiul, pre-cum a si luat Marele-Vamesde atund $i pánd acum inacest chip, dui:a declaratiace a iesit in aceastà privintä,si, cu toate cä mustemeniisi Muntenii cari recu-noscut de catre asociatll lorde aicI, unii aü plait 5° o,iar altii ail dat numal acont,dupä sfatul mieü, totu$Iputut sä. impiedece cerereaMarelul-Vames ; el luatrefugiul la Misiunile lor casä sprijine interesul lor

pläteascä numal. 3 IN,

dar Misiunile, pentru cä se(Muse atuncI chiar no-te cu privire la aceasta,n'aü putut sä foloseascä cevain aceastä privintä, ca unelece n'aveati niel-un pretextsi nicI-un drept. Robul MäriefTale, väzind pe de o parteclestulele silinte ale acestornegustorf, care nu avuse nicI-un efect real, cit privestevama, $i, de alta, väzind cá

foios nu va veni teriI,a crezut ca trebuie sä ajungäla silintT cum trebuie, $i,

intrebuintind orice mijlocde folos pentru a îndrepta

tia-

T'il

to!

(26-

Sir/ Cy-At-

=pi.

a?' iiri

ril lvticSe-

a-

s'ail

n'aü

$i-ail

$i

sä

nici-un

12 EAPOARTELE OAPUCHEHAIELEf MUNTENE

xasopO(oo) 3otoivoc %al xcr.O'

SET Tb 704.141a TO5TO, irpo-

St6oecsa 18E1. so5 b(p. M.

'48E, %al gretsoc xus60-

yov 1J p.opEooq spároug zpbqTbv liexotTteurerly, 35-

TC ripzilq rivrgTELVE I.LST'

bulLovilq, OEcoriciw sty soaatísily

octa6owsncoltá.sylv so5 ssXmf.00eopeXstav, xocf., 3),.ov 3sc

Äoat8Cog sip áv68v4ot 6st &Ng-

%cdiev ce(,,75tg 4-0,6VITCO

rflg ilsov s0t26s1 It al ilft TOE.-

26sotg 34.5ecc, met XecOos iyé-

VETO, civ OVOiV V& sby IrsEaw,

ótvststpo34ÄÄ0vroc sty .7rEtp0v

Cviav so5 AE6ÄesEoo, xott ltpbggvaetetv vfig TrocOepagazotpigek

TOO 1106X7re vo'c p.oc imasp6qrg

xod TV XPECOCSTLEip TC6v 55.000

7p0ar7Euno 3p.oX07f.a.v, TV &duo.

TOE-not) 8o0ar.lav, X67cov vot. 3sc

sty= Spostv,7IT 6pa. TO5 AB6-

Ästloo evicéXeux Ef.rcò sty 13tott-

s6pcxv. CO 6o5Äoç T, 6XowsoLx6s7lv 67rt4Lovilv, tilDov

Óti.oXoyEav, eoq

sira zpo67pcvpov, IftXÄ' gireact eiq

TOk 76,35.q TOO, 1tapcf.v.0,6,"

Cleppiíg sty ixXotii: Too eig Tòvee aoptacsocq sig Tag 1apx-x7'astç xcd vet asEh E?)-

E To5g xasobtooqsiFiç BÄaxEctq, cd vpocssaaEocv

7Cpbq TbV BÄiZZET1p, g3TCg OE0J-

pef. sò 1.1.6vov gpstalla

Temp TOO Tip gZ),c(11,: TOO,

temeinic $i cum se cadeaceastä afacere, am pus lacale mntuiú cu M.-P.-Efendi alnostru $i apoi am alergatin fel de chipuri la prea-stralucitul Chehaia-bei, carede la inceput se impotriviacu statornicie, iind in samb."atita folos foarte sim%it alvämil, si, cu toate cä in multefeluri i-am aratat cá cerereade la inceput a innältimiiTale era aceasta si pe acestebase, si s'a facut gresald,n'am putut incredintez,cáci imi aducea innaintefoarte marea pagubd a De-vletului. i, ca sn-mi al-Mecit e de statornicd hofairirealui, a vrut sd-mi dea innapoisi sinetul de 55.000 de leiced dasem pentru aceasta,spuindu-mi c'á e mai presus folosul Devletului decital lui hi deosebi. Robul in-nä.4imii Tale, vázind atitastatornicie, nu numai cä n'aprimit sinetul, cum am scrissi mai innainte tnnábimiiTale, ci a cazut la picioa-rele lui, rugindu-1 cu cldurApe Strálucirea Lui ca sd se in-voiascä la rugdciunile melesi sa." aräte mila sa faá de lo-cuitorli Terii-Romänesti siocrotirea-i fatá de beiul mun-tean, care priveste ca singur

6

Itpots,

no-

0?)

rtv xoii

tioo,

a2rÄccavEctv

xii npo5-

sä-1

2:044:ale

511/

22,4

120x05'

RAPOARTELE CAPUCHERAIELEt MUNTENE 13

TtVc Loep INELO-

13iiq xp*Lara,irp6g rip axÄcy, : TOO

xcd Äc ps.rec zoÄÄo5 xó-Itou TV 61.1.oXoTíctv, 61rocrzólis-

vog ivasEast.g TavvatoripagpcoLio6v &x p.épouq ro5i4oug Trig 1.1,stà rip Eotorip&-VOCCV rfig 67roe&moç rati'qq.lictriTuTov el; r6v ircpWip

xLrild.wip EuXE)c-Ilipp, avOpo.)-Irov eúdiroYfov xcd oixstov [tag, r6v

ózotov xod grim,. vac aupirpr-r7,1 /Ise 4.o5 xcd ÄskilOárcoq v&

aLBVSFA icpbq iûxoXf..ow ro5

2rp47pArog, &XV arTng iT6vETOÖCCXE., %Ca anow:c6orl b

iroX6rÄoxog xcdS6axoXoq, irrrov Si xodampt6i¡s 7C0Cparqpitilq elqjvp6XeCtzv TO5 TeXcovfou, Eo-ortg xod

6..p.icaoq Iterdc sip ciiroxstr4cFor.-csEv TOO inicpips Tag liz72Ä7i-r6pag SocotoMocç cv.ptil.p.ilva)g

ro5 KB-La:pins-11. 'Evrcp tiera.V) ta ro6rou aupArapi-Xa6ov or.)Rtaxov r6v ivaoa : T.

p.g4, r v aktiOef4i6o-tp-rias r8t, pIT.C3TCC.

MO% iravrazáfiev 6 So5XogSucxoXEceq Soacuravrilroug %at

grc riXoq Irávvov xcd zpoÄa-6o5ciat SoaEccr. xcEvovrat, xcdä.vompl.vow gtc xar' akby rbvrpemov rò 6Xccxrxòv ipir6pcovSiv ()ay. X6c611 rip azcdrou-pév7v kraacv, isroxicgiip avay--

razirn i ocrotitor at sü peSträlucirea Sa. i, dupà cite-va zile, imprumutind banii,ani venit anume la Strälu-cirea Sa $i am plätit cu multdostenealä sinetul, fägaduin-

dovezi mai bune de re-cunostintä din partea innal-timii Tale dupä sfir$itulacestei afacerl. Am alergatla fostul Mare-Vames Salih-bei, om usor de inriouritprieten al mieti, pe care 1 am$i induplecat sa lucreze im-preunä cu mine $i sa fäptuia-sea pe furis ce trebuie pentruusurinta lucrului. Dar penea$teptate a fost mazilit $1in locul luI a venit Tahir-bei,orn siret $i gred de convins,$1, pe lingä aceasta, $1 obser-vator exact pentru folosulVdmii; care indatä dupä strä-mutarea sa a adus cele malmari greutätf, dupä voia luiChehaia-bef. intre acestea,am cdpatat ca aliat pe prea-vestitul Reis-Efendi al nostrucare cu adevarat m'a ajutatfoarte mult. Väzind din toatepärtile robul innälVimil. Talegreutäti neinvinse i cä laurma urmeT $1. presenturilece am fäcut slut pierdute,judecind cä in acest chipnegotul muntean nu va cl-pata orinduirea cerutd, am

xce3. tLET4

ti arrilÄ6ov garb

6-

Cep-

Tv.pip-1167eg, &will)

oúz

OiXipat

BX6-

rj

du-T

si

slags

Ci

nip

efl

ni

J4 RAPOARTELE OAPIICHEHAIELEt KONTENE

xatázazov iô va, xiitoiLev rxpavstva aocEav, T 6aYITEq x.ai

irroozaToo [Lag M. 11. 'DOvatEing idixptve va coyxx-

TeXCOTI elq Tofiro FlOpta,

64 p.,6pog avai6tt5vov eiq ixstvolitvtat6ptov, xai 6(.11Xótv;

TOO va atstA6v7,1 Tbv zoÄozp.elstÄs:a EEaov r0v4 2riv-Tow 6 sofixtiq l5sr.

we); sEvaL aa6vatov vet eLoao.)61,)

Tò toato, xal iroplvtogi6taaOlv va zap) rip rxpavTal)rfp Soclav, xata itize-pmÄstólievov , xalrpoorreotbv p. imp.6voo; za.pa-xX-Oetg 7Cpbç Töv liexa.Ttar6ylv,

Töv xat6pOtoaa TáXoç navroDva iva( lyna z6 va 76v7,1

7ta.pixkriatc two, furoozálisvog

Zrt tò On?. ;t1r)og T71q BEV=

iblorrIttévov rd VE611/Td. Too,

za/ Fin at« Travrbs east si)-ivtottol, xal. Oikst asocv6r,iaslee4 vijg p.sydOolg stiruy.o-a6nq vqq, 7CpöcmeTzeov r ix-Xav.... Too xai xpecoattx-4vgvexa. To(nou 611oXoylav: TOLOtYCO-

Tp(57:04 itpocievexhi4 7cpbq gym

gX,CCOTO10 Tibu Xotiribv xartl)pOtona

aoixaTalhalv Taw, xat rpònayrtov Tòy 'Ev :[Lag, 3cyrtq xca pAvoq EirJpEV

xovaUt Tip gItOSOL'), xa6'

()toy ijOeÄov Tpózov, tota6-Ta 6acistç, Coats OÄBr. p,s1'11

sig al@vac Trepsa

socotit cä trebuie innaintede toate sä facem un micdar, cu sfatul $1 al sprijini-toruluf nostru M.-P.-Efendial nostru, care a judecat cätrebuie sa se atnestece inaceasta $i innalta Poarta, cao materie ce priveste acelministeria, $i innaltimea Tasä staruie pe linga Maria Saimparatul. A väzut la urmaurmelor robul inn ältimii Talecäaltcum e cu neputinta O. seducä la bun capät acest lucru,si prin urmare am fost s Hitsä fac acest mic dar, dupäinsemnarea ce inchid aice,$i, cäzind cu rugaciunl sta-tornice la Chehaia-beI, 1-amadus la urmä sä facä a seindeplini rugäciunea mea,flgaduind ea ca innaltimeaTa este legata de sfaturile lui$i ca neaparat va ft recu-noscätoare $1 va arata do-vezi ale maril el recunostinti,oferind SträlluciriI Sale $i

sinetul mieü pentru aceasta.Tot asa oferind fiecärua dinceilalt, am capdtat ajutorullor, $i mal ales pe al prea-stralucituluI Reis-Efeudi alnostru, care si insusi a pus$i in scris raportul sau, ince chip am vrut ea, eu ast-fel de base, incit pe vocI varäminea solidä $i nechim-

Tor.)

64,

(Lag,

ç

itpaytta

TO

iv-

[Lou

rip13: a:

EÇ 'Cò

il

zai

nee,rj

ob ij

alUo.4

aid

sic

i»3o

ktsTd-

RAPOARTELE CAPUCHEHAIELE/ MUNTENE 15

zperrroc avaxTopott arrril c'x-

iráfpcxarg, 37rep 06Äst

7-11 elq cb aovapireptxXeróp.svov

eivrEypapov To5 Te5xep6i-aorp.ty,

CorocrcaÄévTog mad Tb eicabçTò ßacstX: 67r0ltáSrov. To5

67coi00 isvopivou, iT6vatooç xott ron-rtoopooM1

64: nóptas 7cpbs Tbvapyr.teXdrirp, o6 ca rb zoo,0.7rEprx)ire.rov., iTpOCITáTTOV 'Cir)

Evid.XTO p Ott 10 Ta6T1IY &IT 67) To tv

Cip.Ezirpervrov xott -6tvalXo[oycov,

xx664 %xi slaorrocrimb9c,oapp.ivtorpbç Tip E6p.ev6oc: p.or

vrizú. TTig, 37rap crovell7CE(LX),Ef.-

szat. 'Ex r(i)v 6roEctri To6trov

árroaTEÄÄopivro iyyp4/.prov 00ic

ir)olpoTop710.?¡ Tb 6q)og vis TVCororrepitwarv xod ov-

p.6vritry. Tot) irp6.7pixTog. 'Exaí-

Sovtat xat' )c&ç xo1 pep-phyta rrepl Tofyrop elq 3ka Tet

Toup.EXEotq xat 'Avcr-

to)diq irpb LV T6-.)v z TE-

ÄOPOS[COv %xi a pro psoo pivcov,

xadcbg irri.o71;. OéXouar aoOtItribg Tex; icuotóvaç xod p.opCor-

xsp68sq IrEpi Toírroo, ixOs-rmoirijg awcrxroprz?ig Tc/.6rrig C1ro-

?ciaso4., p 'rag &rroutooplyaglIpbg 8è

p.tc;t6von) ia6071 ZECPI 7CPOZ4OK

xai kl7t0"i1P.E0c, rrapà. TOO T :

'Er: a, p.ot, ov TO17) ixao0wrog

11871 el3onorrycmo5 6(1): 6prop.o5.

Kcd oiirro OELIr aVTLX1p4EC xxi

batá si stgpinitoare aceastähotärire, pe care o va vedea$1 inngltimea Ta in copie, in-chisá aice, a teschereld, tri-measg dupg obiceirr la pi-cioarele impgrätesti. Ceia cefácindu-se, s'a dat fag zg-bavg si buiuruldni (poruncg)desävirsitg a innalta Porti,cdtre Marele-Vames, a cgruicopie e cuprinsg in aceastäscrisoare, poruncind sä setie aceastg poruncg impgra-teasel neschimbatä i nepre-fgcutg, precum si un firmande instiintare care mie prea-binevoitoarea innältimea Ta,care e inchis si el aid. Dincare acte ce trimes vafi instiintatg Innältimea Tadespre indepliniiea definitivasi trainicia lucrului. Pe linggaceasta, se mai dati si fir.mane cu asemenea scop latoate pgrtile Rumelief si Ana-tolia, pentru stiinta vame-silor si a celor ce fac negot,precum de asemenea se vorda la Misiuni si notepentru aceasta, cuprinzind a-ceastá poruncg impäräteascd,impreung cu ingrijirile ce-

rute. far cgtre arnbasada ru-seascd s'a dat in ming sisolemn, de care Reis-Efendial nostru, o copie a prea-inngltatei porunci de instiin_

Scp:

Ei4

at/6-ivreX-

Tema Tfig

6qap,ci-

ivvoiag. fmoo.xtv

c

ivra)M

86

pipt oip

Tip

nip

s'ad

16 RAPOARTELE CAPUOREHAIELEÍ MUNTENE

1.1.è rb zrtep.év. T-Tig

xaTcúpOwcsa Toto&rov rpayp.a.,ÚSCSTE pAvoy zap& Trr.daciA,

irpivaíacov xat xapa. 'cibvOa rpicAeubv ix-1'0601v Sta

Ta.únlv, &ÄÄ& xotE Trap&

ITOÄÄ6P.0 61.1.07EV6W xat xap' 3-

Äcov abv ip.76pcov, OZTE.VG:q Tyco-

piCoocst 76071 a)cpaeca OiXel

xpoiv-tIOTI x tofyrou elq toòç%oxoo ç BÄaxiag. Kato:-7Evoilat ata T6)v sûyfitiv v( g

va azESEalo) tL& to5 apzETE-)Avou tapEcpotv toto6tov Tpó-irov, xpoaSEopECow rcbv xpay-p.aTcov rV axtíp.lstv, WCYCE rb

TeXcE)vtov Tot) eXocztxo5 ilixopEoo

va xaTa.ßt.6a.C-tirat OXE.rdycepov

TGV tpubv tors Ltatóv, xaE,

yevotting Tor.26T71g, ikxECo.) a6v

esej) aporrql o pxívoy MaxougitL16pooq aouatTow IT ivtabrava p.Era.cpipEo Eig thy xatptovgouaEav ÄÄd cd etÄÄoug

itoÄXobg ip.xopiuol.thvouç, ataTip) 7Cpocp2 osozcirip met ',302v-

Ttwill) eurfiXstav. KaO6v. %GCMG-

TEvoliat vet 8Esvesp-Ncio) xoti oao,

b'xip aooxoÄckaTov Xcd arm-paSeratatmov, 87povátt. 3csov

xpayp.a Toopxtxbv Oa va axip--karat etg BXazEav, va xX-qpówy,¡

VZ at'ycò TpEa TOig &)VITÓV

Eiyea6Ox irepaTXEas; xatao6avot ia(ovtiç rpotbv 717igeACJIJIMOM-71C irExpaTeíaç xoti. içei)pontaCxtv V xkilpEE)voultv

tare. i astfel, cu ajutorul luiDumnezeti si cu norocul in-ndltimil Tale am orinduit unlucru ca acesta, care nu nu-ma's' cd s'a Idudat, pentru ovrednicie ca aceasta, de cd-tre multi efendfi (domni) side cdtre ambasadorii de aid,dar si de multi conationali$i de toti negustoriI, cariinteleg ce folos se va aducede aici locuitorilor Terif-Ro-mänesti. MA' ocup acum, curugAciunea innaltimiT Tale,sd stabilesc cu Vame$ul-cel-Mare tarifa in acest chip,hotdrind pretuirea mdrfuri-lor, asa inch vama nego-tului muntean sd se coboarela mai putin de 3N, $i, dacäse face aceasta, nädäjduiesccu ajutorul lui Dumnezeiinu numaI pe negustorif ro-mini suditi aduc la si-tuatia lor cea veche, ci si pemulti alti negustori, pentrucel mai vddit $i simt'st folos.Cdci mä ocup a face si altlucru foarte grea $i färdexemplu, adecd : ofice marfdturceascd ce ar veni in Tara-Romäneascd sä pläteascd.ea 3°/0, pe cind beratlzil (pri-vilegiatip de aid $i suditiicari exportd. produsele Im-periului Otoman $i in Eu-ropa, pldtesc, dupd tratate,

6(1): rsc

oi)

CCdogoo

Si

ILE

rov,

iv

Tip,

oi

cf,

064

si

RAPOARTELE CAPUCHELIA1ELEI MUNTENE 17

;tat& Taq csovOlptaq 6.4 oi-(cciaag 1.c&ITE TOIg .s.17.a.T6'),

TO5TO igntat e6z6)v

EgÄst !LET' i'AETov Roupbv

BÄazía Totot-nov aòowniaiFropmbv xcd z ooain-qv

Xstav, (Lene va OcullaCoxstv ol

Xotroi Ästof.. Eove06p.,s0a [Leta

Tliq 6(1J: 116pTag xai Tor) apzt-teXi4voo csapecn6pav iagavtor) TaXoMou, 3sc, 3Cov irpama6X2r.xòv 06Xst gryzeTat. itqKovatavtwo67coXtv, vec xiintx6ptuaw z oi o6Xou rqq, 86:va 7Ewovzac. xataxfniastqxcd anitat zap& Tcbv iprópow.Kai icept TG6TOO 866'0 Tagava.ptsdaq inctayag TO iSI)o

wig Bic 'ca. 66.1.L2z0. %at 37C0o

aXXo5 aez, verc &atom xatva a.rOacoat 7rribg totiq ivta5Octavarópoog giipacpov IseptexTtxòv

Tor) ispxotilvou aca Kcovatav-ztvounáÄecoq 6Xazototi icpoY6wcoq,

aacppaytatov v 60030tvTOE) 6ey.IT0q, at: 0; MX .(iffricsca-

CóliEVOE giircopot Irpbs zbv

aoÄov va Xati6avcoaiv a-7C08ELV.V.)tbv 2pô ô xoup.6pm.Teoxspév (lop. Kai i.i irpúrrqv

ExatpEav mxpaxcaeo" vaa7tocita4 xat 7.C(TicsTLy.01, ii)qo

abv ispxoplvcov IrpoZávTowBXaxEag, ata V& p.t iXÄEE411

ca si raialele, 50/o. i, dacáse face aceasta cu rugáciu-nile inndlOmii Tale, in pu-tind vreme Tara.Romdneascdva vedea atlta adunare denegustori si atita folos, ki-ck O. se minuneze alte nea-

Ne-am inteles si cuÎnnalta Poartd si cu Vame-sul-cel-Mare, spre mai bunastiintä a vdmil, ca, mice marflmunteand va veni la Constan-tinopol, sä ail:4 visa robululinnältimii Tale, ca sd nu se in-ample abusuri si greself dinpartea negustorilor. i pentruaceastasd dal innälVmea Taporuncile ce trebuie la vdmiunde se mai cuvine, ca sädea si sd trimeatä la negus-toril de acolea un act cu-prizind cifra produsului mun-tean exportat cu destinatiela Constantinopol, pecetluitcu pecetea vdmii ; prin careajungind negustorii la robulinuältimii Tale, sd iea ca mär-turie la vama turceascä tesche-reaua mea. i cu cel d'intdiaprilej märog sd mi se trimeatäsi lista tuturor productelormuntene ce se exportd, ca sänu lipseascd nici-unul din elein tariface e sd se redacteze

Anuariul citat inseamn5. (la p. 126) pentru 1839 ; grill (68.726 kgr.,

8.400.000 leí vechi), s.ií (2.820.350 ock 7.000.000 1.), llni (1.531.185 0.,6.000.000 1.), fasole (5.489.023 0., 4.100.000 1), pord (65.456 capete, 3.000.000

1143. vol. Xl 2

()a-

xai,ay acvils, i.8-i,)

'31

elyp6-

ag

etq

lily

lit

64

Sr.&

Ilé

oi.

Tylç

Itot

T"tiq

1

mull.

si

18 RAPOARTELE CAPUCHEHATELE1 MUNTENE

Mf.vev eakci)v elq v Tenaopl-yip 26,371 TapEcpcev. Eilieviarcrce

cc60évvoc ! 11ócsov iiTcovía-

OTIv xca 7c6aooq w57cooq xaT66a-

Äov at& ztv cacgocv acitorepeaco-

otv TO5 IrrianlATOg. T06TOD, Sev

Etvat auVCI.T61,, V& 7rEpt7p,p0).

'Apxst 1.1.6vov tichX: Và.

OTO'pa0 fi lL 7rÓcs0uq Tp6roog

xoa tie rof.ocç tieOéSow etym.aovcczby vec aNcapairi,) irpo-exaoosEao: Ftvamopost sta[1,6p-cp coat; md altório2ac.4, v&

yen 2481 Toccc6n1 atetTaet,g, iriTtq

Big 1lb Tb Xopii,épx,t irpoeevet

C-qp.Eccv ocicsOcnntx-4v, eig Se Tip

BXCVEOLY tisTEgtv avpeXecocv.11 -

a-qv ae e5xXec2w irpd4éncev eigTird 641Ä: rtis ccb ip-rci2ev TO5TO

ezczeEp7i[tisc, xiOs oÄvccxbq vo5ç

irpoa-fpátatec Tò ivvoet, cd kco-p.evcoq kopicCec 6c8c TbV

TabOa iroXvccxbv 8copyvArtop.bv

T.714 cc6Oevcce(cK r. 'Azope6yo),

evp.evecTraTe [Lot c(606yzoc, vet

ITspcocuToÄopicm, atcpeig Tee 7cpecr-

liccra ccindoca.0' ictoTeccpoccvólievcc,

vec acccaaÄrEacoac y [LeTaX6vo-

:ay Toti Oeocp: iicpooq vriq ma Tip

Prea-bune Doamne ! m'amluptat si cite ostenell amcheltuit pentru prielnica in-deplinire a acestuT lucru, nupot sg. scria. E de ajunsnumaT ca Innältimea Ta sägindeascg cu cite chipuri simetode e posibil sä se schim-be o alcdtuire si hotdrire im-pgräteascä si sä se facg. [inloc] o orinduialä ca aceasta,care aduce vämiI o pagubgsimtitoare, iar Terii-Romä-nesti un mare folos. i citä'glorie a adus innältimiI Talefäptuirea acestei intreprin-

orIce minte politicä o in-telege foarte lAmurit, si deciadmirA organisarea politicgde aid a innAltimil Tale. MAferesc, prea-bune Doamne,de a md láuda, lásind cafaptele insele, apärind ele,sä vesteascä mgrinimia in-nältimii Tale si &it de maree dibAcia i incercarea ro-bului inngltimiI Tale. Ci mgrog ca atotputernica dreaptg.a Celui Preadnnalt sá in-

1.), porumb (37,295 kgr., 2,000,00010, pie.: de vitd (49.307 b.. 2.000,000 1.),piei de oaie (318.373 b., 1.400.000 1.), vite (15.173 c., 1.300.000 1.), sare(2.918.274 0, 1.300.000 1.), orz i ovds (22.107 kgr., 1.200.000 1.), oi i carne(52.173 c., 700.000 1,), unt (208.980 0., 700.000 1.), cal (2.583 c., 650.000 1.),miere (193.300 o., 400,000 vin (60,827 vedre, 250.000 1.), sdinIntd de in(295451 0., 200.000 1.), piei de iepure (77.669 b,, 16o.000 1), spirt (10,000vedre, i6o.000 1.), tabac (107.663 o. 60.00o) 1.), meld (2.717 o , r4o.000L), ceard (7.041 o., 80.000 1.), slinind (45.121 0. 60.00o 1.), catlii i mdgarl(243 i 25 c.; 50.000 1.), pie de cal (1.037 b., 14.000 1.).

[Lot

p.ot

vtlç

xcd

eti-

deli,

o

Cit

1.),

RAPOARTELE CAPUUHEHAIELET MUNTENE

o7c6o7r) irtascrjrtrza zatitatptav To5 So6Xou EiSzo-

7ravaesviig SaLa Tor)

WaTou va suaue6v1-, icacsotg Tag6ouXag rir; acp. ri, acpopWcat

sig Tò zotri,) copLOpov, xat vaTag citsiTy,1 XavriAg zal si)-xXst-og zaTa v x01.10^0 i7CLOD-

p.:7N !lag.

[4.] 6't°1".

'Ezet.c3ii zat Tb 6acv.X, zoo-D.64.1.6avs t.1,6xpc Tobas 5°/0

a7c6 Tag 6Äa7mag Irpayti.a.TsEag,

iv qi ito6Tt 8teTtlovetzetTo zatatszpaypzas6sTo Tb v6ov akb

Tie) 4. IlápTavTa.V) iv.o5 xat To apzcTeX()vou,ITrio6Tem 6 So5Xog TrIg

ioacba7,1 Tò zoutigpx:

TO6g 0,7c6poug pÄáxoug zatcsouSETougxat Xotzo6g, 3aov zoo-

gÄae,a Trap' aúr6)vptasóTspov T& TpY, arb Tijv

Tor) zposzao0vTog (pep-

p.avtou, avaXOTO5v sig To6g

(inciaeg T xpar. Bacm.Lstag6Xixoug, O ixXati,. Kezaita-reTrig aatívaTov iaTciO1 va Guy-xarocze.011, 7:porsívcov rpbg TOt..g

aXXotg 3st Tò xotwipzt071. %at Ely= 70,6:ov ivavTEov

TO5 zapizqpog xat T06 csa-vcTo5 (?) T05 8E6XETtou Tò vet

torpan zaT' ainbv Tbv TrA-irov, arp' 66 p.iXtaTa Tb

19

drepte toate hotárIrile innal-timif Tale, care privesc bi-nele obstesc, si O. le ducala capät strálucit si glorios,dupd obsteasca noastrá do-rintá.

[41 2.

De oare ce si vama impà-rAteaseä a luat pänd acutn5 0/0 de la márfurile muntene,pe clad urmá discutie sinegocierl pentru acea rîn-duialä nottä la innalta Poartäintre mine si Vamesul-cel-Mare a cdutat robul innál-timii Tale ea sá se pläteaseävama negustorilor muntenI

sudiV si tuturor celorlaltI,citä vamä li s'a luat peste3°/o de la data iesirii firma-nului, ca unele ce sint sumedatorite raialelor munteneale Puternicel impärätiI. Peprea-strAlucitul Chehaia-bei afostcu nepu tin tä sä-1 induplec,aducind el innainte, pe linglaltele, cá vama s'a luat, si cá ecu totul impotriva earacteru-luI si demnitátif (?) DevletuluIsä se intoareä in acel chip,maI ales pentru cä prea-in-naltul Devlet págubeste &it

Trig.

p.=

p4ixt.

vtCip.t EZÇ p.e.-

116vcog va

papa

iug

6(1):

§i

iv.-

V,

ilo

no-

iamzija

20 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEt MUNTENE

ai6Xitt C7)lito5rat zpocptxvi,yravx

&si) cb viov aiizò occa

ôtro60:kat Tip iÄrE3cx Tiicop vijg Itovi8aq Tot)

irrpEou 6Äayjxo5 rlocipou

ÄsEocg, rtiv 67coEav ßiGtv iapaíztv

gzovreç viva oi iroXux: iamb%)

xpatotivte, äviXoteov yevyaimsrird cppovao; To5 V& riEcmotTby iroÄux. L&V aVIXTOL S'Lg

Tb vet zogylial TOtiTO Tò 7rpo-v6p.tov tor) 'cakonLou rig pAvov

Toòç iprópouq 6Xdrzoug.CJ

aotiXog TIN noÄÄixts xcd ivi-

ÄLG iiTLZEtOLGOEig xott rofrco,

Sovitievoç irÄov, pdireTo Xpi)v V& vuxpo6ow eiçroL26s7 izEtiovov Irpeyraawaxkotp,: TOO, xoa xa-r6pec000t sic tò vec 6o86)3w 6-Itiin.1 am:Nu rd 7p6otoc, 3ior.

iÄ7oO7pav naria stiiv ivroaiOcc

itiptaxotiiwov OviCVOY

a vec Evapatg iZTE-

Ä6OEO4 Tot) viou toinoo vtCce-p.Eot) eirb Tip) a"ly vo5 Irapep-zoliivol) ail 7CEpt Tec

TiX71 Tor) 6.7roEou i!e86071 6 6a-

tÄ' ipmak, xal té 61). rpbqTb10 etrixt:EX6wp rouTtoupouX6E.

Ki ()kw.; 2461 té xtyetihrtTor) ticpous TI)g É-xTslei".zat Tb

yLC4p.t. TO5TO.

se poate de vädit de la aceas-tä noul orinduialä si pierdenädejdea cistiguluI din deo-sebirea de monedä a tribu-tuluf anual muntean pecare avind-o atunci ca basästatornicd stäpiniI nostri, aüluat bucuros grija de a in-credinta pe implratul nostruca sä märgeneascd acestdrept al vämiI la singurifnegustori romini. Robul in-nälVimil Tale, adesea si inmulte chipurl ocupindu-se sicu aceasta, si neputind maimult, nici indräznind sä máimpotrivesc la aceastä sta-tornia poruncä a StrAlucirifSale, am cdutat ?I am fin-duit sä se dea Innapo acefbani, luat de la ne-gustorif muntenI ce sint aicI,si sä fie inceputul aduceriila indeplinire a orinduieliiacesteia notiä de la aletrecutei hug Zilcadè, la stir-situl cdreia s'a dat iradeauaimpäräteascd si innaltul bu-iuruldiii care Marele-Vames.Si astfel cu norocul Iting.l-VmiI Tale se va indepliniaceastä rinduiall.

1 Tributul era de 2.000.000, dar nu se plätia Turcilor aceastä suml. dupäcursul lor crescut, ci dupä acel scäzut din taxi numai 1.415.730 ift 1842

(Annuaire, la p. 116), iar supt firbei-Vodä., ceva mai mult : i.600.000 (Do-eumente pirbe)- Pinta, 11).

vt.civa,¡X

xat pTtV

aCirripa

iti.lcápow,

Ten

*vocal,

tte

1,

ci.%1 s'ail

c1caps-

rC

sijs

RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEt MUNTENE 91

[5.] a"

ncaq xca-pbg aC 31) oi zauz. xpccTofiv.Tsg, iamapeaTornao, Xoctf.-

66-mwTs; TO,Eictv &et Tciw

Civec xetpag T6w 611,o),Orciw To6

3(poog T-fl; i,;(y.r6pwatv, CSTE,NO-

7.01p061LEVOq 8ti. Tag it oakcc6-c6w acucivccs, g-tow %at

ripf irx-fp 6 6o6Xog ,c-flg Big

sirf nrfjo TO306TOU xatpor) ate-vsyloup.6v71v 67:60eow T05 TE-

Ä03VEGO, 8tà Toi4 p.oa.ctx6),36.)

,c6 xcce apy.ay p. v srao-rov

Talk-fly xv.i. clvaixcaow Cucázt.--

T) zp6oug TO6-cou, zspi7Coaaxtg p.o irotp6voccf, 6tacs-

Osts .4c;),0,-riact cftcv 6[Lo-

).crplav To5 iv8e 'P. 'ET. "atps, xcd xTtó7CC10 xasex atw6-csatocv xca Tcjw Xotnciw aziwcow,

aavataaig caïTò. 7capi ,cciw i'v-

Tafi62 ivirdpow, Grig %CO-

fY7CEZpa'6.187i67N oE

Zaptcsr-fieglecEg zzi xocT6: Tobro

ôcre, ilaTi

7rpòg azopity Toti TrAzwrogTóxou, xca && ;irk atotT-qpijcsmiev

Irept ouvaaccmaTtxa67ca-frptiv i6ticsev v6c6-ficsco 26ÄtTCocv ypon:ow 200.000

1.11 r oÄÄ8( 6)apv aTCcov siq

KavoMyti.y0D7CO3sco; Irkri-

poyr.ispocv 7Cpòç x. Mócszov,ilti.iprxg gvasxa. p.sTet

rap' aEow trig. 'Ex sciw 200.000

[5.] 4.

De oare ce a trecut multtimp in care stApiniT s'ati su-pärat pentru cä n'ail primit in-treagä plata sinetelor ce ail dela innältimea Ta, fiind strinsde multele lor cheltuieliavind robul innältimii Talesi nevoie in afacerea vämiI,negociatä de atita vreme, casä- indulcesc de la inceputcu aceastä áîreasc i necesarlplatä a datoriei, pentru carede multe orl si dat aintelege, - silit decI am plaitîntäiü sinetul prea-gloriosulufReis-Efendi al nostru, i apol,dupä rindul lor, si ale celor-lalV totl, imprumutind aceIbull' de la negustoril de aid',la cari erail i datorl Efendiif(= dumnealor), fiind astfelmultämiti si pen tru aceastade cAtre innältimea Ta. Dar

pentru a evita crestereadatoriei, i ca sä päzim pla-nul nostru cu privire la trate,am fost silit sä trag o politäde 200.000 de lei, cu foarteputin agiu, dupl cursul Con-stantinopolel, plätibild la d.Moscu, dupä unsprezece zilede la inf4sarea el. Din a-cest 200.000 de lei- luatde robul innältimiI Tale, s'aildat unek sume pentru afa-

'Enstai¡ wap-0,0e

aè

va

Or)

i?'zú-

Tip) Úlrfd, rqq, DA'

ref.

Itag, spa-

miip-coy

rbv

PA' rilv

mi-aa

*Lied,

wi'Hr.,

s.

ráv

grog.,

si

92 RAPOARTELE CAPIICHEHAIELEÍ MINTERS

TO6TOP) Äricp6ivauv imp& TO13

8o6Äoo rriç iad)O7piv TM( acEtTi1V irpoxect.dv-tiv 6r-tp To)

TelowEou kceAscin), (i) V TCp

laccuTipcp p.m) cpczívSTIA. rw.60-

06Ecrilç Äoucbv xaTivicyo6oriqTa6T714. etvipmq, St' ip iTpc,..-6-00-1) iratTCoc aSIT-1), 'Napa-

64)-(1Ä: 'mg vex irapa-

)(07,] Tijv cso9-40scocv oivec pOVi Vó p.ot aTccki;]

xat iroo6rfig xfm-7Cpbg ieomov61.1mocv TO-

105swv avarmiiv Tvo.v3T6ív

Tcj) Oso? i3,1)et, zaTa-

2tc6cop.oct Ocnylpl, h Sovális-voq vet ecrocpetívo T6( Totoc6Tag

Friáriccc. K1 itpò 7C4APCOIV vr±

OOYOh7l `ócsoy 057C(9 'Le( &-

& T6)v xt'Alcov

irooraion, "OrpecX6p.svo-. TCp VP :

Cararx0C1) sta7Cept i7ov h xe:-

Tcos -)sai 6 LOâ c xccEr

iircTaTilv. TrpontieaTco arc

4 : Too grecas Tòv 6.vcosTa

¡Lag vec xectly,1 ptmag.g.8:sv sig Tò

véov Torno vCdi 2W.i irpove-

pov, ;;mroaxey.evog ix.p.ipoog T05

iítpooç T-qq zcd To5 so6ÄooTatryc6pocv ÓtiráTLOLV

ÓTSLÄ011,61 Ta6rfiq 7t066,T7iTOq.

'Avec-pm Xotirbv zaTereiToona

cerea de fatd a vätniI, cumse aratä intr'un raport maIspecial al mieti. CunoscindapoI innältimea Ta nevoiace mä impingea sä trag a-ceastä poli, o rog aposd o recunoascä dupd obi-ceiti l sä se aiba grija dea nii se trimete $i o sumäde bani indestulätoare, pen-tru punerea la cale a atitornevoi, cunoscute $i innäl-timii Tale, de care sint su-pärat in fiecare zi, neputindsä scap de asetnenea nevol.$i, innainte de toate, sä sepund la cale neaparat rämä-ita celor o mie de pungI,

ce se cuvin mmbiel$ugatuluiArsenal pentru Domnia in-nälVimiI Tale 1, pentru carem'a strins ddunazi Pap, nos-stru, dupd porunca prea-in-naltd, arätind cä innältimeaTa al adus pe impäratulnostru sä faed o concesieacestef noud orinduielI si unprivilegiu, fägäduind din par-tea innaltimii Tale $i a ro-bului eI plata &it maI rapedea sumei acestela datorite. Nesile$te nevoia sä punem lacale, cum socoate intelep-

Era vorba de orgauisarea artileriel turcW1 celei noua, Tratatal de laAdrianopol (1829) prevedea numal plata uneT sume potrivite (proportionnée)en tnbutul, la schimbarea de Dorant

i%al@ rip)

vjiz ixa.vil

xxi6cp' rip)

vatroXiqt3ivrx

rip ilielioviavT1N, i6Eactiv

rt¡çThy tip

'

garg

Om,/

OtItt

RAPOARTELE CAPUCHEHAIELET MUNTENE

'481 v6: aot7tovoirli, 3cstoq iy-xpf.v7,1 í 6atO6voti T./1g, xcd TO5TO

rb 7tetp416:tov alq siictpaargatvTO5 6C/.5LX604 tiztç, xcd. eiç Trpcty-

pmazip) vB!.r. r ouXotijq

p..ag &?oluboatog.

'0 aza.Xeiq xxXolpials lL

al:Systy To Oo:vo'ctou Taaûzo7tp:Topoq rijç 'Aountplots482,3vi ivrotOot rij 6ty2 To

Tpéxo,,,Toq, Irapl Tip) 867a:r7p)

&Spay T pépç, axvei'871Gtç ctiírtl lip!) 4 'fi-

lial:AV T ôtsuog TOE) 7to:X2-

pin} amtvoltotighl 7cpbc 76 64):8AxaTt imp& TOE) B. Ezo6pliap,Itat.L6vrog ctúrilv 6't7c6 116w-fig

8,2 inErtias 7touptan, 7,0acsa.v-tog eig KcowycotvzwokroXtv 7rup'

aX7rEacx Bi xch ateca-

tylp.a an-6 Btavng, 6 SoÄngTylq, allot Xa6(301.) Tet Tpktliotta,7tXtv7p7ic; TÓTS il')%), 6606g g7patlJot

Tò TECizapy lipbq Tòv M.

II:ET: at tiotg, zott ilirceptaxXatoot

Tbv aptCév T71g, Tp4.1)0Cq b4,71-

X0r1Ft TOD eat 6 ilrEwiaaq asct-Äaiç xaXctpótaylq, ay ab iiro-&CBro xctO) 686v siç Tac

7tivt2 8tec rip) xv.zo7t2tplcod,OBÄB tpOdta-r,1 Irpò TÇ atpt4au)g

23

ciunea innItimil" Tale,acest capitol, pentru multä-mirea impäratuluT nostrupentru dovedirea prin faptea devotamentuluT nostru derot:A.

[6.] 5.

aldrasul trimes cu stireamortii imparatului Austriefa sosit aid la 6 ale lunifcurgätoare, pe la al zeceleaceas din zi, dar, de oare ceaceastä veste fusese impärtä-sitá innaltului Devlet cu patruzile innainte de sosirea cä-lärasului, de cätre baronul deSturmer 2, care aflase aceastade la Viena prin curier anume,ce a sosit la Constantino-pol pe neasteptate in spatiude zece zile din Viena, robulinnältimii Tale, luind scriso-rile, fiind atunci bolnav inpat, a scris indatä o teschereäcätre innáltatul M.-P.-Efendial nostru, si am inchis in-näuntru arzul (raportul) in-nältimif Tale, scriind innäl-timil Sale cá acel cdlärastrimes anume, dacä n'arfi fost impiedecat pe cale,in Balcani, de vreme rea,

3 Francisc al II-lea muri la 2 Mart 1835.Sturmer era ambasadorul austriac pe lIng51 PoartN.

irret-

LEp6w

5cl):

Hal-fi-

si

2

Tip/

r¡

11

si

RAPOARTELE OAPUCHEHAIELEt MUNTENE

TO5 douTcpcxxoti zoupLpl. CH64111X : TOO süztxptar4071 I.Leyet-

Äuog at6,. Tip) 'rep: TO6TOO zpo-

Oupl./.v r-qq, xxl ap.kaug ávgiecse

T61) aptCv rqg tivca TOÙ TBO-

wsp6 I.Lou eig rö 6ctotXtxby 6zo-7cóacov, xpitog Tou

661.Lewbg tòv Cip,ov vtigTorycov, 'IT"ifiVECIS Tip ar5X`P.0%,

ItSpi Totaryca r.ppowciacx rqq,

TietXV II/16,. tlaq Yd T.-,-;1

p64-0 cIJ. at7roxptTLx6v, 37rap met

&p.zEptxXsiery.,... Ti;) a?yrid- crcvnit

-(pv(lJ1 7Cp TO6rou xoci T(T) &V-

aocyrrity 'P: 6L

e613écog ate.a60-qrpbc; 3Xouq Toòç

zoÄuy : xpo:Tobvrots xoci

T71C TOD va rpalvyrcat r6f.wcy,1

6:ootmilvog E Tet au(Jiopovra.

TOE) xpocTato5 aiETEOD.

[Autograq cstatkot

aid Tor) ao6Äol) TfÇ Tpotti.1ccrt-

xo5 pm Td wept zof" x. &ME-xcd B. Drof.ipp.sp : &Cc Toti

xotkapirrq 0,001/T2C

xovoo6Xwv Top.

[7.]

flpò vijq doOsvelaç [lot) i(3-

TiÄ-tiv inEviaag rapet TO5 xpd-

ar fi sosit innainte de curie-rul austriac. innälVmea Saa multdmit mult pentru grabace s'a arätat intru aceasta,si indatä a innaintat arzulin nälthniI Tale, impreunä cute$chereaua mea, cätre impä-rätestile picioare, $i MáriaSa a primit binevoitor aceastädovadä de rivnä a innältimilTale, $i a läudat grija neo-bositä ce al" in astfel de lu-cruri, poruncind Pa$eI nos-tru scrie i un räspuns,care e $i anexat aicL inaceiag clipä am scris pentruaceasta $i prea-gloriosuluinostru Reis-Efendi, $i indatäs'a rdspindit intre toti puter-niciI de aid i aplecarea in-nältimif Tale de a se arätain toate devotat cätre cele fo-lositoare puterniculuI Devlet.

[Autograf:] indatä am tri-mes prin robul innältimifTale, grämäticul mieil, celeprivitoare la d. Butenievbaronul Sturmer prin cä-läras1 vin scrisorile consuli-lor lor.

[7.] 6.

innainte de boala mea amfost trimes anume de cätre

i Ambasadorut Rusie la Constantinopol.

24.

xal 'cò

%at

Tà

tia;, xal

gTeak

'Ap.6acuç

vtè7;

TpapliaTaT6r)

g'.

0.41

si

.6-

44507]

sq

RAPOARTELE CAPUCHEHAlELEÍ MUNTENE

zoo; zoo 7cp6g zby B: Erobp-p.sp at« vet Tcp ouX"Xtr7r7106.) ix

Opoug rtilg MCIOLÄECOTITTOg TOD

'rep: TO5 Xoirylpob robrou aop.-66671x6rog ro5 Oavirou ro5 cr.6-roxpiropóg TOO, xca vex za-pctszlicko r?fi Sv6611.0ZOVX67C7IV

T05 Xpdf.TOOq TOO 7C1 T alto-6o41 iv6g rotobroo eiltxptvobgxn.1 itaXatob tpRoo xxtt xx6.ymrob as6ÄsrEou, iro:p' 06 xty.07

3Äov robro r6 &Aar-fitly. riigzotystmÄeofig 6n.atXstag Too i-Ticúptcse Tpwicoto'vrag iVaEleetr;

EiÄmptvEE/g. METà rabro:,öti.tXiotg el; 6p.XEctv, 6 ao5Xoq

T71; rctrAcyrtica. 665Z^0.0.4 Tetq

X,MT6t xcapoòg 7svop.Svag %/.TCC-

XplIGELq iv BXa.xoiroyaotvEn; imp&

rtirÌ EXB vrtacov, oZroisg

aèV 7CU.6006LV 6a71ip xa.rcx-

Tp6:T0 vreg aoo8Eroug Chitivavrt

r6A0 /lera.V.) rciiv 86(o 6otot),sttimr

cov0.71x6w, 7d 6itsp2czEC0vregxotz& icaochv lrepEara.atv rogaouaEroug TOW, ¡IC!? pO005tV

TOZO5Ca" &NV:MX(0W Elq

iITLTO7V.01, StObtTiltv 7.Cti t.11.E.760.71v

auoxoX1av Els r?iv iotoreptxtvatEOOF:T71CRIO T(bY 7cpotiv.ol.r0), md

ter, napaxdOssoa. vet xim zy.-p.Srr Irpbg T05To ilauxEctv rob

TÓ1TOO. `11 iaoz6r-tlg rot) irpinaoactpsaroblisvog, xa1 etirsv

grt, p.' 3Äov 3rt. Irp6 xottpob g-7pa.4,ev sig cciiÄ7v TOO &ex

vet ipiro8[0ioar. ref.g roto:67a.g rtind

25

Märia Sa [impäratul] la baro-nul de Sturmer ca ardtcondolente din partea MarieSale pentru aceastä tristä in-timplare a morth impäratuluIsäti, si sä.-I presint intristareaintimä a Märiel Sale pentruincetarea din viatä a untilastfel de prieten vechiti siadevärat si sprijinitor (?) alDevletuluI, de la care in totcursul glorioaseI impärätiia lid a cunoscut cele malvddite dovezI de sinceritate.Dupä aceia, din vorbd invorbd, robul innältimiI Talei-a presintat cu cuviintä a-busurile intimplate in vre-muff in Moldo-Valahia dinpartea Agentilor de acolocari inscriti zilnic suditi im-potriva tratatelor dintre celedouä impärätif si, sprijinindla mice intimplare pe suditillor, aduc o nelinistire ce nus'ar cuveni, administratiei lo-cale si o mare greutate inorinduirea internd a lucru-rilor, si 1-am rugat sä ieamäsurl pentru linistea terif.Escelenta Sa a pärut nemul-tämit si mi-a spus cä, de siinnainte de aceasta scrisesela Curte ca sä se impiedeceastfel de abusurI ale Agen-tilor, si de acum innainteva avea grijä sä le impie-

TCp

eat

o;Tip rip

p.oi

rv

s6.4

le'

26 RAPOARTELE CAPUCHEHATELEf MUNTENE

&.(6vTta)V xsucazp7per4, a6v 06-

Xec XeEtFet xcd To6 Äomo cppov-

TECaw alg irc66cov cdycciw. 'Exat-

Osv airsÄ0clw 7Cpbs Sby x. BOOTC-

V,irp, -71votsc Tip/ ockily ó1iÄcv xsd

6.1-1COV 7coÄÄ&7cept'co6tou,1rpocs-

04TTOW ÖVL fiXtrzEot a.6v x et. x4-

v6v 7C2pet7covov 7cccp& (-)coacn-

xclw xcwcsóXaw, elq Tò orcept aou-

&Tow Tow xvpiXaccw, atÓTL 7Cpocs-

rp6povzat xotze( T06TO X0C0' 3X1IV

&xpf.E5stotv T6n otwO7pcciw. TCp

etrcov lióvov epi T'Tiq ix70A-

aacoq Tciw atxaCop.évow, 3tc xoccet

Tb 64J ixao06v Teripicw. gxxXylatg

xpfzecoq axxazo5 aèy 67cpeze. %a

76vvcac 7rap' oúaev6q, xal tt-íj icapot6Escs.4 TO6Tou i1ttf7c6pec

gX6c67¡v acac6pOurrov it; Toòq &-

Irá.Towcag avcc(ovot)Ç ivzo-rEol.)q, cs67zostv Big zip E6-TotEccv 'cob ráiroo. ig To5ro ioia7expE071 3tt v gzolLev abcatov,

xal 3TE xcctet Tà.g cmvOlixag 6-xouoc rb amcdo.TA oE ao6actot vdc

iv6.Tcoutv sig ri¡v 7c6Ätv. M' 3Xa.

tc(irca., Ilópta at.wsvvol-Ot súcsz7J.coç vept T06T0O ILETà

2rpso6scciw, &ox6-T7)q TOO Va acetAertiOt xcd 'ro6ro.

'Ay &ixpEv7,1 Tò OBOT. iitpog

V.OL wpoatdca7,) vec zpo6rAw xcd

ccTiOtg rcepi soúzew CoretMOV ÉV

xcupcj, E.60a."-Tcp Irribg Tof.R; 7coÄox:

xpocTO6notg, aci vet T6v7,1 %sec

xcaex TOTO ScópOwcscg.

dece. De aid plecind la d,Buteniev, am deschis aceiaîvorbä, i i-am spus multedespre aceasta, argtindu-I cdTara-Romäneascd n'aresupgrare din partea co nsulilorrusqtlin ceia ce privete pesuditli lor, de oare ce consulifse poartä intru aceasta dupätoatä observarea tratatelor,dar spus numai pentruchemarea impricinatilor, cä,dupg innaltul firman ce s'adat, chemarea in judecatä nutrebuie sä se facä aiureade nimeni i cg o cälcare aacestei mäsuri aduce pagubdireparabilä localnicilor, pin--toff saü piriti, i tulburarein buna orinduire a terii.La aceasta mi-a räspuns cän'avem dreptate i cä dupgtratate aü dreptul sudiii säfacd proces la Constantino-pol. TotwI, dacä ÎnnaltaPoartä s'ar invoi bucurosin aceastä privintä cu lega-tine, Escelenta Sa näcläj-duiqte sg se puie la cale siaceasta. Dacg socoate Innältimea Ta, poruncqte-mi säaduc vorba i aka datä pentrutoate acestea, and va fi prilejpotrivit, cgtre puternicil deaice, ca sä se facd rinduialä

in aceastä privintä 1Agentul austriac era Casimir Timoni, iar consulul rusesc Iacob Da-c o v.

abv

zip)

s.6

:

xat

&v útiJ

zeiw iX7rECsr

Trig,

54

-11

nicT-o

i-am

si

ij

RAPOARTELE CAPUCHEELAIELEI MIJNTENE

[8.] C

viaa6'oY rapta ç ayz afjOa

a6toxpaTopriliq fricumi-iqwig T64 ataXsEo-aq p.oc 35.000

Ta.; -7.[Aq Curivrriono

ixsiOev atdsou -rob" eig 'A-1-(Mav

azap-zop-ivou 60coli2vnto5 np6a-'6Ecoq, xaTa TY 6topEav6o0ab3aq

rcapa To5 6o6Xou zoeL 6-sparzaptsrcb Oso? : 3(14.st

TÇ 6Li sty irepi Toko Tpoy-TE6a T-qq. Taq 6c( xcd aú-Ocope: gam% 7CCIp' o6 Tdcg sIzoy

6aveto0-Ta, Irpòç azocporV labvsiotaplwoy 6apuTaauv-46iv tómov.

[91 1'.

'0 iv6oa. Cap-x-zavyaCE[aig,tLETC:ocaXaccgizEtYlaegzby 6o5Xov

s-rig zat -c6v BoyopE6-v, iCirc-q-asY aztp.,6ywq 'zap' ya sCp

6Wcsmi.ey xcd -zp-ipo.ata %at Tbxa-c' gOo 67ros-zsztaby gyypa,foY

'Kepi Tiiq Tot) cp6pou *anorEasok;

ii ispoOsapia 6Myou zatpoö.rpoutElvotp.av aiisio 3TE.

6E6op.ev p.v Tò C7061.1LEv0v TO5-

To ()7coo-zetntby gyypacpoy, &7ci.

611.04.TOti :Oa nÄylptoOt

iriptoq TÓpog sig 4 xioztoc,

27

Am primit de la postaimpäräteascd de aid a Rusiei35.000 de lei ce mi-a tri-mes inngltimea Ta pentruacoperirea cAlgtorieI de aicIa TrimesuluI otoman ce plea-cd in Anglia, date la so-roc de catre robul inngl-timiI Tale, si multgmesc In-ngltimii Tale de Dumnezeüpäzite pentru grija ce al' a-vut-o in aceastä privintä. Pecari bani i-am dat in clipg,pe unde trebuise sg-Iprumut, pentru a scApa dedobinzile negustorestI obis-nuite, care sint foarte grele.

[9.] 8.

Prea-strálucitul nazi/. al Arsenalului, chemindu-mg anu-me pe mine, robul innältimifTale, si pe Vogoridi ni-acerut stgruitor sä-I dgm baniIsi sinetul fäggcluit dupg obi-ceiù pentru plata tributuluiin termin scurt. Noi i-amintimpinat cá sintem gatasg dgm acest inscris de fd-ggduintä ce ni se cere, dactinsä se invoieste sä. se plg-teascä tributul anual in pa-

1 §tefan, fostul Catmacam al Mo1dove i acuin capnchehaie a acestei yeti.

író-

-rpm, rilc;

TTÇ,

Tg)

ip.nopt.-

aur.pcoyEg.

6

[8.] 7.

itn-

`117.atc

01

28 RAPOARTELE CAPUCHEHA1ELEf MUNTENE

Zara TptppEoto, otitEcx; Xii

rijg 7ravtEÄVy..; azgliourEac, xcet

aucixoXf.a; Eiç rip/ ieorho-vómacy T/6.r71g rtig IZ0056TTFOq,

r'riy xotTri zp6o; zottct-

rdo:Uolt.i.vvi cppoyttal xii arrou-zcily 11'1E1tól/coy itocc,-. '0 Cap-

zzotv6-vo'CEplq ety",:itstvey eiq

1:06TO 76 7rpógXvia, xczt xccr'

06va. rpózoy 240E),E vO: ivacKrfi,

zpo66:?acoy zr3,,q iveat6Jaaq xpEf.ocç

Toti acclgÄok C2p7zav.7capExocÄaccliev otbrby Yet

mterpO-fl %psi:troy Tb Irpó-tyita,

ktoyzeq b'rt .6.;Qaug Civ6,pcxzog

iiumovómotg To6Tou, xotl

3oo( Bet Irepl To(yrot)

roÄoz : xparotisc.ttNaq pç iv

octro igtótg, %at L& stirsv 3.ct,

3ÄTIV ZrifalaTtitip gXÄ-Zt-

riP.V Toni Of..p7czavé, auptaTxti.-

Ostat EZ,.; rb 7Cp66X-tilla pAg,

TrÄ-? Cqrn 01ZatosbY )5)-

Erfpapoy xavi V

ourf covíay 0. vet 701pco-

ficboty "evps.6xtco /J-Ezpt TEXouc

Top Map.cEot) oi 7rpb xatpoti

Tsv6p.svot 7rpbq za6c(kiaag

Tor) Cotrizr." Tbv zoozou-rciTt-vaCEnv ii && Tbv xacso'cr -

7rototY, ax 'rob Ópoo vim/ Scíco-irrE-

p.ovubv. 6'toY. Na kgpc'oocop.sy

Eig Irv/tap:0er/ anò oCvisvouotp. 1835 gv xEstt Eig Tby iJ :t:araczavE, sic Terpoomvicc/

a'7" (sic), %Mt

tru cistiuff, la cite trei luni,$i din pricina desdvirsiteicrise de haul', si a greutdtilde a pregdti adtia ban, cutoatd grija $i sirguinta ce,dupd datoria br, cheltuiescDomniI nostri. Nazirul Ar-senalului se impotrivi la a-ceastä propunere si nicf in-tr'un chip nu voi sä se in-voiascd, aducind innainte ne-voile ce apasd asupra im-bielsugatului Arsenal. Darnoi 1-am rugat sä considerelucrul mai bine, spunind cdaltfel e cu neputintd orin-duirea acestui lucru, $i amadus innainte cite trebuiailpentru aceasta, stdpinitorilor.Dupä citeva zile, iar ne-achemat, $i ni-a spus cd, cutoatd lipsa de banl a Arse-nalului, se invoie$te la pro-punerea noastrd, decit numalcere inscrisul nostru de fl-glduiala, pentru intelegerepe viitor : sä se pld-teascd negresit pänd la sflr-$itul lui Mart cele de maiinnainte havalele, venite asu-pra noastrd pentru Arsenal,din partea lul Hububat-Na-ziri $i lui Casap-Basa, dintributul celor cloud tell. 2-lea,sä plätim in cinci luni, ince-pind de la Ianuar 1835,un cîtiü cdtre imbielsugatul

dip

àv.sTépoliev

roE; MsripzEnta,),i-

rird

Tb

idph.;

'laN-

rb e'" 7.7).

S/

triz

Ili a/cgs

at

tr.'

8tie

g-

est70(

s-iti

RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEt MUNTENE

Tb TsÄsuTcdov siç TptpivEav,

zspi. Tex Tikri T06 Tp6z0VT0q

grouq. Kai %Ott& 'HIS/ gyvOCOLY

Tabrriv iatbacctiev etrp6Tsporwooxittx.i gnpvioct ioppeticaToc7rpbç Tbv acc(p: Cotprzctvé, xcd

6 So6kos wig Ti,i iprapcxXsEco

Tb rgov T06 i-apiTou

'AvarriXcov Äourby To5To

xscrex xpioç irpbç Tb Osorio:

TIN, Tip/ TrapocxaX6 espy.64xctra6C(XX7,1 reicsocv cppowri.aor

Eig TV TO:ZEIGV) irpoOnatv860) TO6Tow zotócalam, TO6-

TE ZOU7CODTCda-vocCErni xcd %cc-

a4.7r7racr7, autirocsot.w.ivcov eiç

312.500 Tp 6ot: xod 7CX1po073-aop.vcov acps6wroar; Trept Tec Tákri

T05 Tpixovroç MotpTiou, oacvsç6cri1Lipocç [Li 6EaCoucy., xcd i7ro-

1Livo4 vex xilly,1 XL14T a;Oev-Trxbv eis Tb vet irportiOs6ortrativ %mp() 'Ca avaXoTotivTa Tpcíat :

avbç iXi3T011 TLi/V VOTEM, xcd

Tocmiyry 1.1.0,X6v, 3a(p Tb

TO6TO 6".XX(14 8iv intSizeTar

Tooa6r7lv irapiTotatv, 6); Trpocs-adopcollévov V Sra Tip 6ocatÄt-xi¡v Tar : (?).

CO rloySivnerlç 8topiCer TCpBoropEar,1 V& Tpaqi ivTe5Oev

2rarrCav siç pÄcupEct St& T6v

rIcópov, zcd pl TV 12peÄ0o6actv

99

Arsenal $i apoI, dupd patrulunT, al doilea $i al cincilea(sic), $i cel din urmá pestetrer luni, pe la sfirsitul anuldcurgdtor. i dupä aceastdsocoteald am dat amindolinscrise de fdgälduiald, pecet-luite, care imbiel$ugatul Ar-senal, si robul innältimiITale-$í inchide aice incrisu-10'

Pe 1ing5. asta dindu-Vde $tire aceasta ÎnnlimiiTale, dupä datoria mea, orog cälduros sä se gin-deascä innainte de toatela ingrijirea rApede a hava-lelelor acestora cloud., a luIHububat-Naziri $i a lui Casap-Basa, care fac la un loc312.500 de lei $i trebuie afi plätite negresit pe la sfir-$itul luniI curgätoare, Mart,cáci ei mä zoresc in fiecare zi,si in urmd sä facä o poruncädomneascl ca sä se ingri-jeascd la timp baniI ce vinpentru fiecare din cistiuff,$i aceasta cu atît mai mult,cu cit acest lucru nu primestealtfel o zdbav d. a$a de mare,cddi a fost orinduit prin actimpärätesc.

Domnul Moldova porun-ceste luf Vogoridi sä tragäaid o politä pentru baniItributului, $i cu po$ta trecutd

!mu.

54)oç

v&

aiw

[IA

WI.

6-

2p27-

30 RAPOARTELE CAPUOREHAIELEt MUNTENE

r6orav 6 BoTopEarlq pa6riaev

200.000 7pocs : 7C6XE.Tco).

[1 0.] O.

lloyabireTylg 4pa4eBo7opi87,1 3Tt %ate,: Tin) Tevo-

vivriv [LoX8a6txtv iOvoctv an-viXeuotv areTaafaChi va itpol-Ts0(bac 86%a 7póat : Sig T6

Xo6800pov IrpOg iotxovdt.,:qatvTeby TOITLVAbv ie6Suni, xca oová-

p.a gazetÄe ref). To6rou mati6TOO It pö; ticF : Ildvcav, Cii-TGw va ixsoeif, 6. pepv.4vt

Eztxupaynxby T26rilq vliq &a-Tar. CO Boyoptigrtiasv ivcinnov 'rob CP. Ey

ilivEto TOttY.6T71 Tc.q rpoa-011%71 xal iv BÄazEa, %at ay8tvan6XX)a TiA 64): Jáçic zò9Eorp: ii(pog sPilq rep: TO6TOO.

CO 8o6Äog riq alrexpEO-tiv 3Tc

SZOftE o63evlavirepi Torou axpt..-

A i86av gxeo, xai coxiColiatZTL, Tfiq atva-pmEag

Ta6s7r. ItpooOlixyig,Ttiaovatviaec

Ttis (A)G0L7t1ls v'ne 136Ätu

Tas SE1 Z71 Irpoa-Tayciq 'cob rOD T7. ovecs-

takti Xoultbv o Bo7opEalig,aèv ivixptve xai 6 T: 'Eyti.c( ye( ITe4filiCItaa01) s't4 Tip

;y1). Ilóptav 6 x2ev.6q, iv 3a()86v auvevvo76-7,1 64). 116pza.

irept To6Too iirtcnIlictY; xal xaT'

Goç ityeatiem icpsa-

ZsEag. '0 8orAoq rtlç rpoXati.-

Vogoridi a tras o politä de200.000 de la

[io.] 9.

Domnul Moldovei a scrislui Vogoridi c in Adunarea014teasa a .Orif s'a hotäritsä se puie cite zece leide liude pentru acoperireacheltuielilor principatului,tot odata a trimes raportdespre aceasta la innaltaPoartä ca sä se dea uninnalt firman intäritor alacestei orinduiell. Vogoridim'a intrebat de fatä cu Reis-Efendi al nostru dacä unastfel de adaus s'a fäcutin Tara-Romäneascä, i dacAinnAltimea Ta dä de tireinnalte Porsl despre aceasta.Robul innAlfimii Tale a räs-puns cä n'am incä nici-otire sigurä despre aceasta,

cred cd, de s'ar face, cuvoia Curtif rusqtl, un astfelde adaus, atunci void aveainstrucOile §i poruncile ÎnnältimiT Tale. La urmd, nus'a increzut nid Vogoridi,si n'a crezut nid Reis-Efendiat nostru cä trebuie s5. seinfàtieze la innalta Poartàraportul, de oare ce nu s'ainvoit in aceastä privintä inchip oficial i dupd obiceidinnalta Poartä cu am basada

TCp

iJp(1)-

;.v

7evop.ivri.;

Cd)kfig,

xat:

11.6tdE

si

si

si

'0

20

piin lino

ai

icaç

RAPOARTELE CAPUCHEIIAIELEÍ MUNTENE 31

6ivcov latdtCw tò 7Cpa 'WA pòsTò Ow? : ii%bog vrlq, xcd Ccrvo6,

zby 0%07161), 7Gal &woo) 1.11 Tbv

Tpów.ov p.oXaa..6txiig atotx-ostos, ivavetov Tfig Twiy.-tiq %atav8smuotievTir.; atufgaeo.4 ci

c/.670-4p2T0ptvgiq

[1 .] C.

'0 ivaoa. T. 'Erp.t /lag wpo-itetve 7cpb LBpÖ xat atet 1100-

CEp iç TV fmcsotxtv p.tot6vewar). tgiq C-t1Toottev-slq ataPPoO-

Ilia-20.4 air) p.ovaortipEow Tciw

8663 awctpxt(i)v, xoti ô x. Boo-ttveT, Cap' or) Ä6.67,) 30ev 8E Taq

wept Tatirfiq T'Fig 67C006GEW r(b-

astc; OéÄEt CuroxptOt wpbg

ütl) : liáprocv.

'Ep.weptxÄaietat xcd zrofi a006v1og p.ouCexep6

[12.] to:'.

'0 Boiopta-fig, cicp' o) i'.6(oxe

únocszestxtri icept T05 irtlatoocpópou gy7pa90v Teo 8wpaetCaprzave, noc6ev ax6vso To5irtiatoo pápou MoXacc6Ectq

ixavec zry-6p.C(TCC imp& TO5 x.

'AXtú)y, xcd gcnatle 7CóXvECocç

T-Tig w6(yeaq TC pôç .rbv Hoy--

itr)v awkrjpwae

[ruseascd]innältimilvreme latimil Talepäzite, $is'a acut,ce normá

de acolo. RobulTale aduc dincuno$tinta innäl-

celei de Dumnezetinu $tiii cu ce scop$i nu mä pricep

are guvernul mol-dovenesc, impotriva päreril$i apleclrif märturisite aCurtiI impäräte$ti.

[I I.] Io.

Prea-strälucitul Reis-Efendial nostru s'a indreptat acumciteva zile i printr'o muzeche-reh cdtre Misiunea ruseascäcu privire la cäutata orin-duire a mänästirilor din celedouä terI, $i d. Buteniev, dupäce va primi de unde trebuiestiinte in aceastä afacere,va räspunde catre innaltaPoartä.

Aid se cuprinde $i copiamuzechereld (notei), ce s'adat.

[121

Vogoridi, dupä ce a dat in-scrisul de fägäduintä pentru'tributul anual cdtre imbiel$u-gatul Arsenal, a luat in samatributuluf anual al Moldoveidestui bani de la d. Alion[bancherul], $i a trimis politecatre Domnul Moldove. Dincari bani a plätit acum trei

ç

cdAtiq.

rv

t'oov

ti)

Tfig

Stà36v-115333.

32 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELE1 MUNTENE

rpò Tpubv xoti. Ter) ^AU-

6aXi T06 zo1)7r0urritt-vaCípil,

3cnts xOèq a1t2vr4accq [Le eig

76 Mcoretvt, iCtrIpev iztp.óvcogxv.i Trap& Tot) 866Xou rts xp7)-11,2T2 â.x6vso Titiy 6cpetlop.bo.w.

IIX:riv 6 666koq Tig ac\ae.act7CiXLV TO npaylioc /.1.6zry. Taw);

To5 Tco(pc'Arroq Filvóc, 'Pit Tiplist& TOE) Carinzavé-vaCin ,34L-

f.F.O.WECV) p.Ag. TOLODTOTp67Mg

zpocrfsp6v.svog 6 Boyora 71g, g-'nut TbY

8caoy vrig imp& Toiç 7roXtyz:xpa.toixst, teog cip.sksi StsyBp-

-(oTyna ,cdt 7TpbC Tr!) auticOpov

T^Tiq xpoczat5"4 6g.atÄsEcxq

Ate) xcci a.+JOLg IrapcotaX6.) ivO6p-

ti.wr; Ib a.i)OsTrty.by vqg Iser).

Totíroo xp196TL.

[13 ] t6'Tov.

'0 116766.v-zsTriq, Ihkow vet

8eiE7,1 7t,4T' i7C,..,faysE2v Tip 5.-xpocv EctpooEcoaiv Too rpbq rò64): met Ib iSa.cpLaiova6eccç 37rep atarripsi eZq

xpizog Ton, iCur(pcptcsev

six6vm p.eyecÄou 1isi6000; Tb

Xpel.T0q TOD, 06TE.V0q Te) CmITETD-

710%) garetÄey gvta5O2 St& Ti-Tn.P1 ispbg Tir. Boyopiav, St&vet 71ocj3(RptcoOt rp6ç Tily ME-

zile i havaleaua lui HububatNaziri, care intilnindu-mäleri la Mabein Cablnetulimpdrätesc], a cerut stdrui-tor §i de la robul ÎnnUimiiTale basil' in sama celor cedatorim. Dar robul innäl-timii Tale a zabovit lucruliar4i pinä la sfirOtul lunifacesteia, dupà invoiala noas-trá cu Zarphané-Naziri. Ast-fel, oferindu-se Vogoridi, ur-meazd de aid' cd el compro-mite pe lîngä stdpinii [notri]

pe robul innältimii Tale,ca §i cum ar neglija de alucra cele ce sint pentrufolosul puternicei impärätiia noastre. Pentru care iardsimá rog cu cäldurd pentruporunca domneascä a innäl-timii Tale in aceastd privintd.

[13 12.

Domnul Moldovei, vendsd ardte mai vädit marele luidevotament fatä de innaltulDevlet i temeinicul respectce pdstreazd fatä de Innälti-mea Sa, a zugrävit intr'untabloü foarte mare pe innäl-timea Sa, a cdrui reprodu-cere a trimis-o alci, prin.tr'un Tatar, lui Vogoridi,pentru ca O. fie inatisatä

iiirepcbv

V& o[urpotievin

8e.6),ftt

Tb

si

pas.

biz

H

BAPOARTELE CAPUCHEHAIELE1 MUNTENE 33

rotlevirqta TOO atet TO5 M.-: 8t p.aq. "OoTtg 00,0'

vet arocp6pa e6.3711p.coq

'ClOEV TOO Tc6rtiv, ir sr!) Bo-

T0pE- TL V 6ti0tiCet ivTeXcbg

p.è TÖV zapcmtilpa. Tot') v..p.Tot4

TOO, Ma ,i7C01.16V(Og (3,) ipcpEvec

7rcq.frylcsta.o0i";¡. Kcd ogzo.) ks(-

eeuv icdnor.) 7ráÄv n.6tó,BoyopEa-qg &7cotviP,On eiq Ta4

Yaca. Euv64Loc i'lra.?,frirsEccas

T(T) TE 1.1.ccq xod

bcp: Fldlyr4 recq únip TO6 xpci-Touq TOO eixp-tg.LEag TÇ 1.1.oVax-

(3tx.iiq iplp-spE8oç, Irpò xcupoii

Ts7pa11116vag.

[14.] (-1/.

'0 1110,6,3-qg gorstlev &vraii02

ar.ET18eg gva r6r) intoopT6w ToE),

6voy.a.Cólievov Pepp.iv, Tvuocrrew

xca Tc7; 51)el. fp6povr2 [LBO'

otozoii tilco Ilesocr3t.)601.ttatv Tor)

IroXtrosor) aoon'p.azog Eap-

6Eaç, 61« V& Tiv 6t.7tup(l)a.ti

641: Ilcipra. Oyroc iXO6v k:OC?)-(S116L6tcsO7 -6.1.1.6awg Big TbV

xod &T-ketpEciaq

otinCp TV 1.1,Brar3()601.1.tatv

Irpoftetve vdc irotopcofit. '0 CP:-'Ep : [Lag TCp Curexpl071 ETL

Tò TOLO5TOV XEV7g1.2 TO5 moAcyri

Tq) FEEveTd.t IroXXec irapOt8o!ov

%al Crcirsvá.vrt rcialq 1roXurntilq :

oûaéiroTs Äóyog zerii tieTa400-

Mgriei Sale, prin M.-P.-Efendial nostru. Care, voind sáscape politicos de aceastgcerere, a spus lui Vogoridicá nu samäng deplin cu fdp-tura Märief Sale si decinu crede cd s'ar cuveni afi presintatg Si astfel, luindcu el innapoI tabloul, Vo-goridi s'a intors acasg. Totodatä a presintat innalteIPorti si felicitgrile, scrise maide mult pentru Mgria Sa,ale gazeteI .moldovenesti.

[IQ.] 13.

Milos a trimis aid anumepe until dintresdf, Gherman (Ghermaui), pecare-I cunosti i inndltimeaTa, ca sä aducd o noud orin-duire a sistemului politic alSerbiei, pentru ca s'o intg-reascg innalta Poartd. A-Cesta, cum a venit, s'a pre-sintat fgrä zgbavd. prea-strálu-cituluI Reis-Efendi al nostru,si, dindu I aceastä noug orin-duire, a cerut sä se '14101-

i-eased. Reis-Efendi al nostrui-a rgspuns cä o pornire caaceasta din partea luI Milosi se pare foarte ciudatd

1143. Vol. XT. 3

11.-'ETy'rp

vez

ti.s.6'

6

;t,

rqq,

rijg

T:-'E?: a, pats,

at

af-

Ti

M.-11.-Tp, Tt

mob:

I

ministrif

si

34 RAPOARTELE CAPUCHERAIELEf MIINTENE

p(smg aep6naig IrparceOcu ILB-Tote?) T6)9 61"mo suplierew auv61.-

1.Lewv, Etym. róXingia vdc

Tot.ofrcov sc avEu Ttiq COT-

7.1.TO'fiCSE.04 (maanqg A6-?dig. CO eptiiv 8) iZsupsv' 6oroxpt0t, x206.ct. 6 4.i,,671gsij.) &rEnÄyles =V) %It ata rbxLvygin. Tok.o xad 6t6c

1:Ep6o.w. vErectot TCp

8tWptcse vet 67Tdrfi xcd rp6gTen, X. BOOTEN6p. CO Chiroara-

Äsig ETICE 7Cpò roE 6ÄXo Ct

ÉV80e6T7ITE TOO 3TL arf3 cYti ir-xupcoOt p.s.ra[4)601/..tacg cciSsyl,

OéXe 0,07,1 xcd. 6 Alt.XWcyrig elg

rjv KOWOTCYNztvo(nroXtv ati

ITpocsvw07,1 rp000ymcbg rò ec-atÄ : fyroróStov, vec siiza-pco'clpy,¡ útp. AE6XE-ct.

CO [Y/10Eig ärip,OE 7cpög TbV

Bourcv6/p, xcd ieozóvtigTOO, .iiría-riq int7EX7gag otirce0

ÓTL zpiiret

vet gmiTA 4s67.,c(og 6 IVIOAcs-qg

sig Kwvar2vrtvo6roXtv, xod ótc,414 Toc.a.6T1 p..E.T0iltat.gijvcd avayksd(, 1é2r v at2-ltpg:nicccEn0-/101-1 1/...szotV.) T;tig 64, :

116procg xat ()waat.x...-tig

`) [fq0Eig -71),Os zat rpbgTöv aoiao.) p.E'ca TOE' iv-

,c2502 acyévzou TÇ EerißEcts, xoti

!Lot EXEys roaoòg kodvoug6.7cp TOE) Oso?: BqJoug TIN. -1Ip;4

xcd etzov irEpi 'rob dorm--

impotriva offal-el norme po-litice ; nicl-odatg n'a fostvorbä intre cele cloud Puterialiate de o noud orinduirea Serbiet, $1 e o cutezantg slcaute [Milos] a$a ceva fgrä invoirea CurtiTruse$tf, Ghermann'a $tiut ce sä rdspundä, cäcíEfendiul 1-a dojenit molt $1pentru aceastä faptä. $i pen-tru mi$carea Sirbilor. Apoii-a hotärit sä meargg si lad. Buteniev. Trimesul [sirb]a spus intre altele SträlucirifSale [id Reis-Efendi] cä, dacgse va întäri aceastg orindu-ialg, va veni $i Milo$ la Con-stantinopol, ca sd se inchinepersonal la picioarele impg-ratuluf $i sg multätneascdinnaltului Devlet.

Pomenitul Trimes [sirb] aplecat la d. Buteniev, $i Ex-celenta Sa, de asemenea, do-jenindu-1 aspru, i-a spus cgtrebuie neapdrat sd vie Milo$la Constantinopol i cg, dacdaceastä orinduire e de nevoie,trebuie sä se lucreze intre in-nalta Poartg $i Curtea Rusid.Pomenitul a venit si la robulinnältimii Tale, Impreund cuagentul de aid al Serbiel,

mi-a spus multe cuvintede laudd despre innältimeaTa pdzitd de Dumnezeii.Cgruia i-am i vorbit în pri-

xai

xE-

v-filia TÚ-YI

vet

%al

Tb

x:

ar)svilp(i)g, tip ernev

Ar)-Xtig.

TfJÇ

3v

si

051

el

si

i¡

1;

RAPOARTELE CAPUCHEMAIELEt MUNTENE

T0DII6VOO TeÄmEot) rap& Tor)

AltX6)071 ata Tb EAX1s, xctliaTaU) TEtT6vtov ilyellóvaw

Totot6Tot &iv grpere vet 7EVO)VTCCC,

axxa TO?),,,NTEov yri .)7r6tr)z-ta litEx

oblinvotaxat G.6[Lirpotat4 repl T6n,xovt7,1 csomoarienTow Torq 671-xe)otç Taw. "Oartç xat &re-xpE01 6TL Tec Tomb TO: OiÄol.)at

xaTotzct6Oet atet T ierctU.) Tti)v

a6to ii(ipAycov cptXtmq xott eikt-

xptvobs aziamg, - iíÄov

irrelieuv Tot) etvTairoxpEviTott

6ape2pósriTa. xoti Tpotx6rtiTct

sig sinivem 'tat 8eXtmer6-TCn» To5 ii!l)oog TIç.

['5.] La'.

T-7,1 tot'vg TO5 TP6X0VTOg Trepi

Tb ltp6, iT6707} T4 ) XotÄ7Ä-

1icae; rilqat)C6rou TOO, ooÄ-

Tb iazipotq ixervoetir0.0ev &xi Tb xpiTOg TOO,%Cd p EiTtiara zapaç xcet et.S--zotptar6oacog c'twepAcse. Tdv %on-

TezObTa6vo1Ict Tor) aetprOTOU 7CaTpóç

COD,EODXTetv XatLEToi), xotOottpi-

sow atet illotoTot) (sze)cptXotv-

OpmrEctg TOO Tb (00TaTOV ixeitvo

VJog To5 vet IsvEywat Tck, ar3fss-

vat viiv EoArgnion, atiTpttpotíktiv Tiv v6xT2 %Ei, not)

irctpeoT6.071 Y 2ca6rov, rpos-

3b5

virqa vdmiI ce se cere pen-tru sare, si [i-am spus] caintre niste Domni vecinI ast-fel de lucrurf nu se cädeasá se intImple, ci, din potrivd,sä domneascd o singurä in-telegere in suflete si fapte,pentru lucrurile ce folosescde obste supusilor luI. Elmi-a räspuns cä astfel delucrurl vor inceta prin prie-tenie i adeväratä simpatieintre cel dof Domni, - cutoate cä Domnul luI räs-punde cu barbarie si asprimela nobleta si delicateta In-nältimif Tale.

[I5.] 14.

La I I ale lunii curgAtoare,dimineata, i s'a näscut unflú lui Halil-Pasa, din sotialuT, Sultana, si in acea saräa venit acolo Märia Sacu semne de bucurie si mul-tämire a numit pe noul-näs-cut Hamid-beg, dupd numelevredniculuf de pomenire pá-rinte al Märiei Sale, SultanHamid, nimicind prin iubireaei de oameni acel obiceiprea-crud de a se ucide bái-etiI de Sultan. A stat toatänoaptea acolo, unde s'a datsi un balet, pregait de mai

3TL

liot

art

Tip)

I)tbç

xTivi)g, xai

Xapis-116771v,

vein

xx-

si

TEt

p.

pi T6

36 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEI MUNTENE

souriaCóp.evov irpò xottpob, 7Capà

axÄá.6(,)v vcov 01Ä6cov. Tò 6-rolov imep-Osas: T,ô xparoç SOD.

MEL& Toti-yra aTC*7/7CYN 3Xot oE

rcoXozpávtor. xpato6vTeq zpbgzatpettcp.69 Toti Xa.Ä7jÄ-flaaa,7rpocy,c6pcov 6 xaOsig gv 6Copov

TCp VEOTEZO6VTL. CO 6 Xa'4-4X-

Back sEvat 344 7c),./IngXLX OutqaEccq.

[16.] te'ov.

T..?1 g7parpov npoXaFAvvos 3rt

;cp. Hópta. elzev arcw.paa1/27,1

v& stsEX7,1 no) Terratcxç liávov

eig 1v TpiroXtv ata 7c()Xtop-

v.i.av, &XX' g'zstSil &)86zaTat va

TEvyj xpeía %at ouptpoi)ask te-voq, TjOslav

nO) aka TrÄo-ia, i-vexpE071 va ara.X6)ocv áxreo TCO-

Äettnta xat álvra) Tor)s-Tra

6.000 orpitstv.a, T6.1V 67rokovap-,(7176,.; 8co)f)(00,1 sig Neo-zOipt. xatotx6)v Irépt)T. Netan-flaaaç, Tbv 6norov i7v6)ptcse xat

Osvf : títpog T71q 7t1T6c Ttv

ivTabOa at2rpt6-6v xal g-Xa6ev TETÄov cpapEval. Kas'

aka.; Xotiröv ot.p.(1136vTa 06-

Xot)v ano7Xe6ast `)TEf.glev eig

rbv 7Cpbg 3v (sic) ópov. X0iqirepi W pLeo-fit.d..pt .giirXel)aav

á at oXEcnco orycog.

innainte, -de roabe tinere ;de care s'a bucurat MäriaSa. Dupä aceasta ati merstotl puterniciI spre felicitarela Halil-Pasa, aducînd fie-

care un dar noultd-näscut.Tar Halil-Pasa e intru toateplin de veselie sufleteascä.

[161 15 .

Ti-am scris maT InnainteTnnältimiT Tale cä. innaltaPoartä era O. se hotäreasc .a trimete cloud fregate numaila Tripoli, pentru asediu, dar,de oare ce iese cä va fi nevoiesi de oaresce luptä, pentrucare n'ar ajunge acele douäcoräbiT, s'a gäsit de cuviintäa se trimete opt vase derdzboiù si opt de transport,cu 6.000 de ostasI ; a c.a.-

ror cäpetenie s'a hotätit afi Negib-Pasa, care locuiamaT manainte la Neochori,

pe care 1-al cunoscut siTnnältimea Ta chid stäteaTacolo, si a luat si titlul deferic. Astfel pregätite, dealtminterea, vor pleca de aidspre acea tintd.

[P. S.[ Teri* pe la amiazia plecat aceastä flotilä.

(PO-

V (3,)

6 Tb

Tb

rilq,

SZÇ ia.p-xiaTj ed

ce

600

RAPOARTELE CAPUCHERAIRLEI MUNTENE 37

[i7.]

CO 'merit Tà.q Suatt&Ç To6 aciu

e,s y zoaréÄynsoç Kowitawavoql'o5TCog, 6 xai tCaTav6g, gypa(pe

zpò xacpoii T(i) Osop : ficpEc

GaXdC, 'MX6)1) IVIVEX-

Xiprpou FLzoxpEask 7;,Tp6ifet Itod aiSetç, ItapaxaX6-

aaq [Ls iairocsTriXto TÓ

p.a TOD, 37rep %xi ipitsptxÄrico.'0 7cpez6úrriq otizoq eivaL izat-

vgrri xa't 8oaTCtilq 8o0-

Tozet 'set tiiytcrra, C6w ie &Xioog.

[ xat TaÄrotaiov.

'0 &yraijOa e6pccotálksvoq K2-'A)4avapoç EsZavòq,

?flog %al obteog wt v, ira-pexiXsary im.v.ówog Tbv o5Äov

riq vd p.eouze6cm np6g tb Oso-TroApvcov iStpoç vtiq rapt Tot)eiq tec 2in66L ScatpieovzogSe)vpoil Too Kop.icsou recopliouEer.avoii, ItaOóvtog mad iri

to5 eiç NntóroÄtv xai K oi3XexazowtszaTtaktpdoo TOO, xaizpootastoplvou Imp& rotisp.v-iprou 260évrou aúta66Äcpot)

qq, xcd uaruxo5vzog '01 'Eagazara, xaOcbc xal Equrrilq

Too ötv6cpspe irpb rb 6eocppo6-

pvcov 54,oç tric. Kai at roXliti)Stet TobSe io to5 tazetvo6 verc

icapczcÄ&o rb tpoç riN vex

[1E7] 16.

Postelnicul Constantin Su-u,t zis Tiganul, care e pe

la sfirsitul vietif, a scris simar innainte innAltimii Tale,dar, necdpätind rdspunsulsträlucit al innältimii Tale,scrie cdtre innältimea TaiardsI, rugindu-md sá trimetscrisoarea lui, pe care o sianexez. Acest bdtdn esteldudätor i davagiiitor) al innältimii Tale, sie foarte nenorocit, trdind dinmilosteniL

[18.] 17, si cea din urmd.

Cdminarul Alexandru Sei-anos, care se aflä alcI, i eprietenul i omul de casd al

s'a rugat stäruitor derobul innältin-iif Tale sä mij-locesc cdtre innältimea Ta,pentru fratele säü, ce stä in

Comisul Gheorghe Seia-nos, care a suferit multe cindera capuchehaie la Nicopolsi la Cule (Turnu), si fiindorinduit de cdtre vredniculde pomenire Domn, frateleInnältimil. Tale, si care a-cuma e foarte nenorocit, pre-cum si prin jalba lui a a-rätat inndltimii Tale. i deciincirdznesc prin aceastá scri-soare smeritä a mea sä rog

vac 'way,

xat

p.noirtig

Et-

&-

si

(jälui-

mieti,

io.".

"

zoi271.;, ut

eitIe

iC'es,,

It'

lard,

38 RAPOARTELE CAPUCHEHAIELEY MIINTENE

sbv avc06:8/1 el; V irpoCiTa-

of.av %Mi. Tii) xstpaColiOsf.a; ripo bir6Oeatv sou,

iírcog s6x-g To5amaí.ou TOO, atf5st

xecvescp. cpav.t.XX76v 67r6 s-71;

Suosuzíaq.

pe innältimea Ta s5.-1 pri-meased supt ocrotirea ei i

dea mind de ajutor inafacerea lui, ca sa-sl capetedreptatea ; pentru cd de sä-racie i se pierde mica fa-mine.

se)1 Vet 86.1crril

ei4 s3.1

ANEXE.

741X6rars xat s6p.svistati 11-116v a666:97C(,

fritocpatvótievot i.X6.-ztatot

a6rilç &Jam, TvcoptCovreq rtv ant

natatv fyIrriXilv a?.)Oevrtxtv akilgnpÓvatav, xat xptcrEcavtxtvöt-raOotg int(ifio'4v xal t)nepet-litetpov B7L Tolq xpl)Couat 6m1-(Istc/4 xast atvz tÄMJerug 6nspiont-

atv r, npoatpéxotiev [LEO' 3X7igtercotelcsetoq sta napoiS-

mw tiaq Ta7CECAÇ avatIGG paq, (3C-

VaT7É ÄOWCEq 3zt, y.ov.req

Eq.t.i.rOvrov a7CÓ'fd.CRY iv

ta 68 ev avaztor,Ipit rciiv 62,30a-xtbv aTety.Teup.arm v& auv2n41-

06.y.ev met iîç, xat oi nepta-aótapot Gw iizcoptcov, Zva. irso-zetio)p.ev ata navrbq iliac!)

'EVA) exasÄcpcuv JcÇ zpEcrctavr6v,

vet 240eXi anvxatavs6cry,1 aút3ev-

Ttx6ic re, %at naTptx&g, iXeo5aa

-0.6ts 57r2vrocs, B Tò vet p.asauyxasaTiall irnò Thy (*lilycnttecv t1, xat vd i,a;

eig Tò vet 8La4l3tvroliev

kaXapacsív 1.1.É SeatirAs

Tot4, 6n06 vet atermuliav iv

cu ortografia originaluluL

I.

Prea-mnnAltate $i bunuleDomn al nostru,

MaT jos iscglitil robif TAT,eunoscind grija Ta Domneas-cg în toate si crestineasca a-plecare cätre cele bune $inemgrgenitul ajutor cgtre ceilipsitT si ocrotirea Ta vred-nicg de rdsplatä, venim cutoatä lncredintarea, prin ceade fatä umilitg jalbg a noas-trg, vestinduTí cA, avînd nolhotArirea neschimbatA ca, laretragerea de aicI a impárA-te$tilor otirí, sA plecAmnoT, si eel maf multI dinlocuitorI, pentru ca sä ne o-dihnim cu totul in tnijlocul fra-tilor nostri crestinT), - [decTte ruggm] sg binevoiesti,domneste i pgrinteste, mi-luindu-ne pe totT, ca sä neasezi supt innalta-TI umbrire,si sg ne orindjiestf a rämineala CalAra$T, cu legaturi nedesfácute, ca sg. ne cunoastemintru toate, noT i af nostri, ne-supgratT si lib erIde ofice venit

OE

clq

aiirip,ri,1" iv-

iv

(30,6-

$1

expO

Pen-

Tglgix

40 RAPOARTELE OAPUCHEHAIELEt MIINTENE

rxvr jc r xd 07. 1.1.9:0'

civenEtp6acnor. zcd D,s6Ospot

x7.Tet ninot Curb xi.Os av 146 -tisv ov aumosipoy npbq 'rely [tool-

vtivov, x6pLov r ti,opaEaq,

zal fip,st; isóits0a irpó0up.ot

eiq rb vdc arcoad)alphi.Ev gzaccoç

3aa ayxptOt EiSÄoyov %at

xatov eig iraomv szívCtvav, xaTef,

tbavaXoyov cr(h.ÄÓzare xa't eòsp7EvAórcara

n;06.vra, OLEO V& ap-v-fiektsv Eict nap' iitiffiv a-natT001,1b71 rfiq

aúOavroCtig npoaracsEaq T714

aiírr,1 avaasE7,1 3rsov ornm Tbrotirmóv aTb Kdkapiat,6-zt. iroX5 pzIaÄÄYFEpov 14.'11.urpat)s7q, toAaztorov icsó-

tiErpov T(I) TC6,)

vétov iptaTo!xoy., incoaz6[Levot

ctûrilv 'Ott 6861roTs o8sVp.BOot

Tbv 7capalltzpbv 670) 3notov

nose zeoptov ix 'air.) 67coxitilévtuv

T tip.ssipl "4,71).6r-tirt., [3attc]fi0sÄs Cirr-07,1 Sta

HapaxxXobv.ev kotnbv Oip-p.órazot vet 240sÄiv ei'Aox:51,1 iú-

v.eviog ItaTa 'coin() z aupta-Tave6axl TevaEcon BÇ Tip) OEpp...4v

!tag taiyrylv icapiA-gatv,x60ul2 TiV iazup4v Try; Tcp6-votav %al tirepia2U6CV

a.60-avstx.4 ot6Tils ant/inst.,Zvc iL europ.axpovOcipilEv T-Tiç

rotTpf.aog p., at6Ttpat rb TwoptComv avixaOev

ce s'ar cuveni mo$neanultil(sic) sail domnulur mosier, $1nor vom fi gata sä ddm fie-care cit se va crede cd tre-buie $i e drept pentru fie-care stInjen, dupd parteafiecdruia. Prea-mrind4ate siprea-binefäcdtorule al nostruDomn ! Nu putem sä tdgd-duim cd hotdrirea,ce o cerem,a innaher domnesti ocrotiria innälVimIT Tale va ardtainialtimir Tale cä micul o-ra$ Cäldra$ii de azr se vaface, dacd nu cu mult marmare decit Bräila, cel pu-tin dinsa, prin multi-mea locuitorilor nor, fägd-duindu-r cd nicr-odatd nu vomprimi chiar pe niment dinmice !cc, din cele supuseinnältimif Tale, care ar cdutasd. vie.

Mal rugdm cu cea marmare cäldurd pe inndltimeaTa sd se Invoiascd bin evoitorcu aceasta $i sd se indu-piece, din bundtatea ei, laaceastd cdlduroasá a noastrdrugdminte, revärsind provi-denta er puternicd. $i ocro-tirea el asupra noastrd, prindomneasca er hotdrire, pen-tru ca sd nu ne depärtdm

iLi

i

ivbç ixiaToo.

Sèv

izTi),[s]etq

7CX70e:

vi

ip'

rb Kcf.Xx-

cit

tp419

i&

kiss

av

ooiotç,

ail-

Stu-

falia

RAPOARTELE OAPUCHEHAIELEI MUNTENE

[LET& aiyr& ev.110Cra, %al oti &a-

xpEvotiev ainò Ey1),Ä6srpot

Tífiv Itspi "OOrv

irtaa.clAXe67 ,1 iJtitv V eiiep-0-

0Eav triq s6p.evciig eig vó

ectcoOftillev iv Tizet i.vpiX-71s

a6Orlanaig a7roxpt.rmiil

irp ooTaytiq, &et vec oTERcop.sv a6co

TpETÇ rpòç etor.pcasta.v vim/ yen-

cv«w iyip4pcov met 67Pai,vCm:1746E0W Vig, dtpx0o)p.ev

,rixç izocp.aEas, ceog 7rX-110716.Cov-

Tog Tor) Zatio5 xcii Tti; ipo-avO' Cov cirecvuov ir6-

p.sOcc acix &op Ilag F5Xov

61rox'Atvg d6a.g.EberiTecrioni.-

vr6 Tgrtik6TITOqao6Änt

Tfi 6 louvvEou 1836,1:71XX.6arpa,

Hagi Tanasa Toncovi,Kchozoc Xp*rrou,

Hristu Calu, AnghilüIvanufü, Dobri Calinoviü,171Mtp-qs E6.6a, Stan Triful,Petrache CAntäret, 'Hßecv cli-66moußt.TC, Hagi Ivanu Sava.Kai oi Xotr.oE.

41

de tara noasträ, cäci Cälä-rai1 II $tim de mult, vA-

zindu-i cu ochii nostri, si

nu-1 deosebim de Silistra side imprejurimile ei. Deci säni däruiascä indurätor bine-facerea ei ca sá ne invred-nicim in curind de innaltaorinduialä domneascä de räs-puns a innältimii Tale, sprea trimete doi-trei pentru si-guranta inscriselor ce se vor

face si a hotäririlor el nnalte,si sä incepem pregätirile, deoare ce se apropie vremeasi sorocul. Pentru care toatevom urmäri pe innältimeaTa,toatä viata noasträ, cu totrespectul cel supus.

RobiI ceI mai mici ai prea-binefäcätoare innältimil Ta-le : [numele ca in fatd].

Silistra, 6 Iunie 1836.

[ResoluVa:j Il sera écrit 5. Monsieur de Ruckmann pourlui communiquer le con tenu de cette petition et lui demanderson avis sur la réponse que le gouvernement doit y faire, vula possibilité des réclamations que le gouvernement turque(sic) peut adresser ä l'égard des (sic) ses (sic) emigrations.

Met etç

Tò

26-

Tva

p rb

Ptis úlistipa.;Anzio-

TOL :

ni7"

aftrip.

v514

limpla4,

42 RAPOARTELE CAPITCHEHAIELEf MUNTENE

IL

erchÄótave aúdivza,

IImpootocX(i) esocppotípvcov

5tpog Trig vet irpocstgrilgvOot

mt. St& và. Sohlf,¡ el; vtj ou-

csEav oo Mapxo6TCa., xasa'Eck iepet xceL ävan6cnroccrra

xotta Tex 67ro vpca rb ax-TeXecstcxbv opp.ßoóÄcov grt gzst

LátLvcs. Xeccina cr

x&v1-71, ifittq 8t7MUCEt ainbp.ovacsviiptov xcd zposziystSt& iS,Lcop.ccrocor) im.tportxo5VIS yet CSOVEV07166.) VET& T05 6-

zoupTO Tti)v imallatacsrcxEw67C0OiOstOv, WITS X Tor) 0.60-aigiatOq MÚTO5 yet Guarirscotiev

azoÄefov valv(i)v eis riVzarpf.8n. Bowtoop[6srd.

aircYj

71p0bOortg, artiptCottyl eiq dcavacirirca 8ExccL2 T-71r; AelIng-met EuroßÄ6ropcsa TV xotvipiorpastav To tózoo, v 06Äet

ápr4aet vec Äiki &v71=ml)6roSoxip 7rpò ix.c6Xsacv Taw

Osap6cruov Epyco.

Eipl p Ofncyrov .366ag

Tor) Oeocppoury4Tou útkA.4 rrig

SoCaog imo7,,Äcvftitaro; :

TptcvnicpuÄÄoç K. I2TCo6p-q.5 Es7rt. 1835,Booxoupiart.

Prea-innältate Doamne,

Rog pe inndltimea Ta pd-zitä de Dumnezei1 sá orindui-ascd, un de se cuvine, a se d a insama mea [mänästirea] Mdr-cuta, dupd sfintele si indis-tructibilele drepturi pe carele-a recunoscut Sfatul Execu-tiv cd le are prea strdlucitaDoamnd Safta Ipsilanti, carecere aceastd mänästire si-miporunceste prin rinduiald deepitrop sä Ind inteleg cu Lo-gofdtul Trebilor Bisericesti,pentru ca din venitul mä-ndstirii sá alcdtuim o scoaldde mestesuguri in patria ei,Bucurestii.

Nddäjduiesc cl aceastä ru-gdminte, intdritd pe dreptu-rile nezguduite ale Doamnelsi privitoare la folosul deobste al loculuI, nu va zd-bovi sd capete cuvenita pri-mire pentru indeplinirea lu-crurilor pldcute luiDumnezeil.Sint cu cel ma adinc respectal innältimiI Tale päzite deDumnezeii rob prea-plecat

Triandafil C. PaciuriBucuresti, 5 Septembre

1835.

Doarnna Safta Ipsilanti era dm familia Thic5.rescu III 1834 se face jude-catà cu privire la mosiile Afum0., Mosia-Mare, DoncestI i Ifouidji2, care

ti)

,Ety-

&-

ir.ÄrzirL:

rrr.;,

3TL eaptit

rip

1

elEr

'EareKru 1,1

RAPOARTELE CAFUCHEHAIELEt MIINTENE 43

Perilipsis de acturile ivile, adicd de näscuti, cdsätor4Imortf, dupd stiintele ce s'ati adunat prin eparhiile printi-

patulul. p un an in treg, de la Ghenarie pind la sfir-situl luI Dechemvrie din anul 1834, dupd gldsuirea Organi-cesculuI R egulament.

Näscu i sad botezati

Cästi-toriff

Morti

Numirea eparhiilorPartebärbl-teascli

Partefemei-asel.

Toati .

sum

ParteHrbl-teasel.

Partefemel-aseä.

Toatä

suma

10230794947262915

25820

82

8315622740182448

21008

70

1854514176

87445363

4907312420441437

6072612129092372

5060495424722162

111321107553814534

Eparhia Sf. MitropolilEpiscopii ttlmnicul ul

e Buzgul uft A rgesulul

Neamurile streine dinBucurestI,

46828

152

11512

67

17474

65

14648

57

32122

12225902 21078 46980 115791

1

11539 14705 32244

[Iscdli turd.]

fusese ale lui Alexandru-Vodä Ipsilanti si fusese luate de fial acestuia, Con-stantin-Vodii, iar acum le reclamaii loan $ i Gheorghe A. Manu, fill Marelui-Logofat al Sinodului, Mexandru Manu, i ai fiicel lul Alexandru-Vodi,Ralit gnaàiese vaduvg. la 1813 si peste citva timp ea peria In marele foc aleasel Ipsilantestilor din Terapia; la 7 Mart 1819, patriarchul de Constanu-nopol märturiseste pentru garderea cea grozail, de este acum mai mult de unan, la arderea carea intr'un ceas ad prefäcut In cenuse prea-frumuasa aceiacasä de la Therapia a räposatului Marelui-Logoflt Alexandru Manul, si, im-preunä cti luminata sa sotie, Domnita Ran Ipsilanti, ail as Doti de mill siatitea insig. Pe de altä parte, stäruia sä i se piistreze mostenirea, Ina din1832, Doamna Safta (Elisabeta), aseeata, ea familia ei, la Cosnita, In guberniaCamenitei. - Se anexeazä. sinete ale lui Alexandru-Vodá fafi de HXtrnineasaRuxanda Ipsilanti, sora sa (unul e din 1-iii April t 786) (Arch. Statulul, do-sarul judeatoresc an. 1834, n° 15359 rosu). Cf. si Genealogia familiel Mann,[13ucuresti, 1904] Itabelii.).

-in

Ralù.

si

II.

DOCUMENTE AMESTECATE

.t.

MOLDOVENE*Tt

A. Colectia d-lul AI. Cantacuzino-P4canu,T. HusI, - (rupt). Petru-Vodä [Rare], pentru Nicoard akx-ap-

HaKoy ream (13äharnicul Doamnei), care cumpdrd cu ziotItätäresti o mosie de la fiii luI Gavril rrkKetk8 (cintdretul). SisiNtea Serbanca, la Ciuluc. Boieri : [Efrim Hur]ovicf, [B]orcea

Sturdze, pircdlabI de Hotin, Dan6ul Huru, Miron, [pircAlabide Nearnt], Scripca lurk Spatar, Mohild Vistier.... PlaxaComis. Pergament. Fdrd pecete.

E din a doua Domnie a luf Rares (1541 6). Cf. Uricariul, XVIII, pp. 130-I.2. Ia51', 24 Februar 7095 (1587). e IIETA 110EIKOM, (färä 1w) dá

luI cllie diiacü fiul KOHAIROAE din Suceava» o gsiNte pustie, anumeUngura0f, care este pe apa Sucevef, care sat a fost întäidomnesc din ocolul SuceveI», aceasta pentru slujba ce-ifácuse tla greutätile noastre, cind aú venit in tara DomnielMele acef fdcdtorf de rele Cazacif». Iscäleste însuí Domnul :o iscäliturd enormd. Strold V. Log. Dumitru Filzpov scrie.Pecete micd, rotundl, ruptd.

CrImcoaia e mama Mitropolitule Anastasie CrImcovid, Cristina, vAduva luYIon Crunca. V. articolul mieti : Mama Marapolitulur Anastasze Crimea, In Con-varbirr Iderare pe 1905.

3. 1594. Nume : g Stefan sin Rete$te» (T. Hirldü). - Regestde Gh. Evloghi.

4. Ia0", 5 Februar 7108 (i600). Ieremia-Vodd, pentru yin-zare la satul Muntenl. Pomenit Nicoard al luf Toader Reate.eNicoar[ä] Logft. ucil.» (Frätiman.»

5. Ia0', 7110 (1602). Ieremia-Vodä, pentru satul MuntenT.Stroici Vel Logft. iscal. Bdseanul.»6. 22 Septembre 7112 (1603). Ieremia-Vodd, pentru yin-

zarea satuluf Munteni cdtre Isac Balica: e rdscumpärat apoT. -Regest de Gh. Evloghi.

si,

-

-

48 DOCUMSNTE AMESTECATE

7. IasI, 21 Iunie 7112 (1604). Ieremia Movild. Judecatä pen-tru Toader fiul luI Grebencea. Se pune ferie (4szolio) I I zlotf.Stroici. ApoI adaus la urnad «Ieremia Bäseanul», dupá onoug iscgliturä a lui StroicI.

8. fag, 26 Iulie 7112 (1604). cAcest catastif de cheltuialg ceail cheltuit ficioriI luI Iosif din MunteanI pentru satul MunteanI,afarg de semintia lor, clod s'a pirit cu el' Toader Grebenceasi cu Nechifor si cu alte ale sale semintiI In zilele lul Iere-mia Moghilä Voevod, Kau+ aRli WHH WAUTAAH H3 CM0 Clt HAHH

HCHHCOK (ITO HMAAH WHH WT HA IMIK8AA B.OEKOM HA KhCEP CMO,

H KI0031HAH HA HHX- 8 3AKOH EH KONCHTE Ch AKA AECET H tieTH0H

AIO,VE, "EH ENKHTE, H3KONSHAH (cd el. i ati aruncat din sat cuun ispisoc pe care l-ati avut de la Iancul Voevod pe totsatul, si puserg asupra lor lege ca sd jure cu 24 oamen, siail jurat) fill lul losif cu acesti 24 de oameni dupg legeaterii la sfinta evanghelie : 2 talerI Ha AKA "Fir AISKa, K. Sr. Ha pmH SHTSpH H ApSrHx norirre (szc) (pentru dol. sac! de fainá sidot' ughI pentru peste si unturä si alte bucate), 4 ug. medmn,A,), 5 talerf ferie Marelur-Logoat, 1 ug. ispisoace,3 potron (szc)pope! cind KOMI" KOMHAHHL111(a jurat jurätoriI), 9 talerI HOKOKA AAA

3AKOH HAM H HOKOKA nomfoni KOKHAHHH,H, li TH31 HOTON1 WHH

HE AEPKAAHCA 3" 3AKOH (ITO I1060MIlillirk, ,A,OICOM IIAKH31 fAHA

HgA (pgng ce ni-a dat lege, si pgng ce am adus juratorii, ;iapoI eI nu s'ati-tamt de legea ce ati jurat, si am ma! statiardsT o s'aptgming); si am cheltuit 6 talerI si 308 aspri;... (rupt)talerI ,A,a,A,oxaAS (am dat) uricarulza Beiseanul,i un cal MareluLogoat, de 20 de talerl, pentru di HEROA, "KO 611" TH)K "ore,*e'roK OAAI ,ITO ChT1100H11 (aceastg nevoie, si o iapä logofgtu-IA fiindcä a fgcut) ispisoac[e] de martorie 1, KAKO H3HEAH

KOAH H/111 KARA HOKAK. MH}K AIOAIE AORPH 3HAEAAH Ch HAM AllIAMH

wara KEirrSran (cg unele s'all pierdut cind a fost Baba Novae -NoI, oameniI bunI,stim cu sufletele noastre de aceastg cheltuialg),Säcuiti vatahul din Bältearg, Costin din Sod, Gatea din Dänu-teanl, Grozav din Holceanf, Mäteifi de acolo, Nechifor din Bel--

1 In cursive F e dg. partea care e ronagnete In original. Locurile intere-saute se publia $ i In slavonete.

$ i

DOCUMENTE AMESTECATE 49

teatil, Petria din HälceanI, Gligorcea din Forästi, Chirila dinDänuteanI. Despre aceasta dätn in stire prin acest zapis, säse stie. Si noi marturi ni-am pus pecetile (nEttettn) pe acestzapis. Scris in Iasi, anul 7112 [1604], Iul, 26.» Douä. peceti.

Interesantä si men tiunea 1'21 Baba-Novae, marele capitan slrb al MI MihaiVtteazul.

9. Ia$1, 27 Julie 7112 (1604). Ieremia-Vodd, pentru lonascodiiac, cu mosie la Munteatn. Pomenit räzäsul Tomsea.«Stroi Vel Logft. u[il]. Jacov.» Pe cealaltà foaie, alt act,färä pecete, de alt uricar, cu aceia$1 datä.

Io. Iag, 21 April 7128 (1620). Gaspar-Vodä dä mänästirilPantocratorului (BurdujenI) silistea Mereanil. Iscälitura e semi-cirilica, cu duct dalmatin, si sfirsitul latin : «Io Gaspar Voe-voda, m. ppa». Pecete rosie cu forma' rotundä, bour mare, 11-tere foarte fine, cu totul sterse. Iscäleste pisarul Lupul (incolt).

I I. Iasi', 1 1 Januar 7129 (1621). « Alexandru-Vodd fiul luiDias Voevod» dä mänästirii Pantocratorului silistea Mereanilt.Pecete mare, cu bourul incoror at si legenda : t Iw AniAati,e,pSHAIM ROEKOM 11 [I'CAOIA 364114 MOMMICK01. Ghianghea Vel Log.

12. Ia$1, 14 Januar 7130 (1622). Stefan Tomsea-Vodä dämänästiril «anume Pantocrator, unde este hratn Sf. innältare aDomnuluI Dumnezeti si Mintuitoruld nostru Isus Hristos», si-listea Mereanif, in T. Sucevii. Ghianghea Vel Logoft. Pecetemare, ruptä. - Slavon.4 13. Iasi', 22 Iulie 7132 (1624). Radu Mihnea-Vodd, pentru

Miron Bärnovschi Hatmanul, dindu-I, pentru slujbe, JucsaniI,«cu vaträ de helestat, care acel sat ati fost drept al DomniiMele : lipit de ocolul tärguluI Sucevii», si «hotarul» Ungu-ra4iI, «care iaräs ail fost lipit de ocolul tärgului SuceviI».Mare blestem pentru cine ar cälca dania. Scrie Toma Soco-tianul. - Traducere din 1798 a 10 «Ionitä Stämate cdp[i]t[an]de därdbanI». - Si originaluI pe pergament.

14. Härläii, 7 Februar 7134 (1626). Miron Barnovschii Moghila,pentru Gavrila$, pircälab de Hotin, care are satul Jucsanii peapa SuceveI, «care sat a fost drept domnesc, cu slujba(npuc,Suuni) la ocolul tirgulul SuceveI», $1 care fusese dat !III

1143, Vol. XI". 4

50 DOCUMENTE AMESTECATE

Barnovschi de Radul-VodA. Pomenit satul Grozentii (T. Hotin),ecare sat a fost adevaratä cumparatura unchiuluT (SHKS) Dom-niei Me le Simion Stroi Vistearnic, de la Ivanco diiac Silesianul(ilammcia0), din uric de cumpäratura». : do Miron Barn.Moghila Voevoda» (ultimele doua cuvinte in litere mult malmart). Pecete rosie rotunda, cu : t 1W EapHORCIdlimoria ROEKOAavind la mijloc bourul cu steaua, soarele $i luna. BorAleanul.

Gavrila e Gavril Mätelas, socrul lui lordachi Cantacuzmo. V, si no 20.

15. Dumneta Comise Soldane, se dal celi cinsute de leice-s la dumneta pe mana nepoto-meti lui Ursachi, ca aüdat inteu loc pentru noi. MA rog sä no faci dumneta in-teaalto chip, cA el ati luat bani cu camAta de ici de la nigo-facet', de ati plait pentru mine. Deci se no-1 faci sminteld,$i pecetluitol t'a hi dumitall di sam[A]. Mai 15 &la.

Az . . Ursachi (?).»Dumitracu Soldan era ruda cu Vasile Lupu, In 1638, el era acum Vornic.

.Ursachi cel b5ltrin, a Onut de Ilenca, fata luT Gheorghe Hatmanul, frate allui Vasile. El era Vanie in 1662 (v. tabla la vol. III-1V),

16. et Cinstite dumnata frate Ursachie, dumitale co buna sá-nätate mä inchin. Alta, in serif dumneta ca m'aa oränduit dom-nalui Visternicol sá daü dumitale cinsute de lei. Ce ea cuatata nu ma *tit' sa hiü datoriü dumisale. Ce voi merge $iea acmu cu Maxie Sa Duamna la E$I ; dece m'oi sucoti cudumnelol Visternecul ; dece, co cat voi hi datoria, ea totma rog dumitale ca unui frate sal mal hii dumnata ingAclui-toria, pana in c toamna, dara s'a vinde mi[e]re ati caí sailalta, ot, $i voi da dumitale. Numai acmu n'am nice-un ban,ca stn. $i dumnata eta cheltuiala am avot acmu la triabam, nece akä nu sä vinde acmu, nimicä, precom $tii $i dum-nata. De aciasta poftescu pre dumneta, si sa fit' dumneta sdna-tos ot Hrista, amin.

Fratele dumitale, Soldan Comis, mA inchin dumitale.[V0 :] La cinstita mama dumisale frateloi Ursachie cu sanA_

tate sá s[A] cl.»Pecete mica, octogonala, cu cruce $i semne peste hirtie.17. lag, 28 Februar 7144 (1636). Vasile-Vocia, pentru eVasilie

Bal$ fiiul lui Gheorghie Bal$, Logft., nepota Barlacleanului»,

Iscillit

at

.

t


care vinde mosie la Forä$0 luI Bälan Postelnic. Paltra$cuBa$otä. V. Log. - Traducere din 180o a epolcovniculuiToader Debris [ot] Mitr[opolie]).

13Irkideanu a foss Logoatul-cel-Mare al luT Aron-Vodà. Cf Pretendengp. 53, nota i ; Oräsanu, Cronicard moldavenr, pp. 38, 41 i urm.

18. Ia$I, 8 Mart 7144 (1636). Vasile-Vociä, pentru Bälan Pos-telnicul, care schimbd parte din FordstI cu ctilugärii «de lasfäntä män[ä]stire de la Bärnova, ce este in codru Ia$ului »,egumen fiind Lazär, luind satul RadeniI (T. Hirläil), dat mänäs-tirii de Barnovschi-Vodä, care-1 avea $i el «de la fiorii a lui Pro-copie Cäräiman Visternic, din uric de danie si de miluirece avut tatäl lor Procopie Caräiman de la CostandinMovila V[oelvod». Pätra$cu Ba$otä V. Log. - Traducere din1800, de Debrit.

Pentru Procopie, fratele Agi Caraimau (=Caramanul), V. vol. IV, p. LX.ENTII

19. 15 Decembre 7154 (1645). Vasile-Vodd, pentru «sluganoastrà MihaI Arbana$», ce aduce zapis al I ui Tica biv Postelni-cel, Savel ginerele luI Vorontaria, Ionascu Jora, Grigori Poroh,Nicoard Dupnicl «$i de la altf osta$1' de frunte a CurSiT g[os]pod»,pentru o vinzare fäcutal de Safta fiica luí Albotiu laForästI (T. Ia$0. Todira$cu V. Log. Iona$co.-Traducere din1810 a lui «Ion Ianoli, tälma ot Vistieriev .

zo. Ia, 25 Februar 7164 (1656). Ghiorghie Stefan-Vodä, pen-tru «Iordachii biv Vel Vist., ginerile räposatului Gavrila$ Mateia$biv Vel Log », care aratà ea" «toate dresurile i scrisorile ceail avut socrul sáú Gavrila$ Logofätul, de clironomie si räscum-päräri, de la alfi Domni ce aü fost mai Innaintea de nol,pe toati satile ce avut in Tänutul Sucevii $i in TánutulDorohoiuluI, anume satile de la Tint. Sucevii : Iucsanif siSalcea i satul Luzna $i giumätate de sat Crasna $i a patraparte din VascAutf si tref par0 de CorläSale si partea Solomii,mama Turetchiaf (T8prrnw), ce s'a alege din Turiatcd si din Ni-horeanI, i tij satele de la Tänt. Doroholului, tot satul Podragasi ijurbenii si AlisdniI i satul Cäbicenii $i satul Cornestif sigiurnätate de sat Giurge$til $1 giumátate de sat VoscäuStot satul Pältinisul si satul LozeaniI, din trei pgrSI ce sä in-parte tot satul BoroddceniI do? pärSI, $i tot satul Budenii,

El

domnrig

1-08

Ii 08

si


cu lazuli si moil si cu toate veniturile, - acelea dreasuri siscrisorI ce li-ati avut pe acele sati mai sus scrisä, toati s'aü prä-pädit de spre CAzaci, cänd at' venit in pämäntul nostru al Mol-davii Timus Hmilnitchl, feorul lui Bogdan Hmilnitchi, HatmanulZaporojänilor, pänd la orasul SuceviI, si aü prädat toate mänäs-tirile cari ati fost in cuprinsul orasului si, bätänd, ail agiunsusi la santa mänästire Dragomirna, si aü räpit el toate avearileboerilor si a pärintilor calugärI, precum si a altor ce ail fostpastrate acolò, si acele dresuri si scrisorf ce aü avut socrulsäti Gavrilas Logof[ä]tul, de clironomil si räscumpäräri, pre-cum sängurd Domnie Mea stire si am vdzut niste dresuri siscrisori de azacl rupte.» intäreste satele. Ionascu Rusul V.Log. Dumitrasco.» Pecete din 7163 [1654-5]. - Tradus deNecolai Mandrea, la 1 -iü Decembre 1816.

Prada lui Timu s'a filcut In 1650. - V. p n° 14.

21. Iasi, i-iii Februar 7166 (1658). Gheorghie tefan-Vodä,pentru Vistiernicul-cel-Mare Solomon Bärldclianu, ce are mosiela HäncestI, T. Suceava. Sint trimesI la cercetare Dabija Vor-nicul-cel-Mare de Tara-de-sus si Grigore Neniul Logofät aldoilea. intre locuri : Fántána Putredd. Iscaleste Contis.-Copiedupä copie.

22. Iasi', 2 Septembre 7173 (1664). «Alecsandra Stolniasa,sora räposatuluI Iorgal Postialnicul, si cu ficiorul miati Tode-rasco », vind PlopeniI, ece iaste la ocolul Suciavei», «dumisalelui Ursachie Cluciarul cel Mare», pentru «500 lei bdtuti». c'lcb,'AXcuciv8poc HocÄot xoti Tip) poiAct /.1.74. 'ETC° Toaspricmo 65 flog

Tot) tóFiqo IToÄvbsou OT[e]peò 'C'5NOOV. 0 Pecetea, cu cernealä, emicA, stearsä ; poartd. se pare, literele : M. II.

Pentru aceastâ valá a lul Vasile Lupu, v. vol. 114 p. 32.

23. IasI, 12 Decembre 7173 (1664). Ghedeon arhiepiscop si Mi-tropolit Sucevel, Racovitä Cehan Logofät, Toma Catacozino V.Vor. de Tara-de-jos, etc., intäresc vinzarea Plopenilor, «ce iastede ocolul trägului Sucevei». Pecetea Mitropolief, cu Sf.Gheorghe sl : t 11E4LIT VITO PEWIllitl Mprivonomii dit1413CKOi. UnVornic de gloatä are in pecete crucea cu literele . C. C. C.4intre marturi, si «Miron Costin Vel Comis iscal».

24. Iasi, 12 Decembre 7173 (1664).Evstratie Dabijia-Vodd,


pentru «Ghiorghie Ursachie Marilea-Cluclar», care a cumpäratPlopenii. Nicola Buhus V. Log. Tiron pisar. Pecete mare pehîrtie, cu legenda: iw imirrie Am-Dicni soeriom ii rocnomo3EMIIE MGAMECK0[1] ;

25. 167 -. Hotärnicie. MarturI : ePraje de Bul[bulcanI si'Pdlu ot Máläest».

26. «U Cotnari, Fev. 12» [7179 -=1671]. Catre Solomon [Bdr-lädeanul], Marele-Logofät. Se aratä ea an venit oVasilie si Ste-fan Ciusco si Värvara» si altiI, pentru o ceartä de pämint.Iscäleste : «Toderasco Spät[arj». Pecete brunä, ruptä.

Toderaco e fiul cel mal mare al lui Tordachi Cantacuzino Vistierul.27. Iasi, 24 Februar 7179 (1671). Duca-Vodä, pentru «Ste-

fan Ciusco si Gligorie si Anisiia, feèorif Värvarei, fata ha Toa-der Grebencia si a MädäluteI, si nepotul lor, Ilie», din Mun-tearff. .Ati cumparat Damir de la Doca, fata lui Bulboacce ail fost Vätav-Mare, din Hrälän ... S'an aflat pärintiI lorvändutl rdziasilor din partea din sus.» «Bärldcleanul VelLogftu. Eftimie.» Pecete CU : liw ,A,Sla ROEKOM 60Ki0 MAOCTIO

two. amn. MKO. iw; la dreapta si stînga coroaneI, in ci-fre : 1666.

28. 1681. Zapis Nume : oAndre[11 fäclder de Boteni [13ältennsi Praje de Bul[bu]canl..., Magul ot RätestI, Teder Robul».

29. 20 April 7189 (1681). «Trucina, nepoata lui Osip Vis-ternicelul din sat din Muntiani ce sintu pre Mileatin», face yin-zare. Între marturI : «Päpdluf din MäldestI», Gavril Damir,«Andrei fácliarul de BältianI si Gavril Magul de Rätesti» .Scrie «Lupasco feilorul lui Päntece».

30. [7190=1681-2]. Vînzare din partea uneI Märica Go-läiasä.

31. IasI, 15 Octombre 7190 0680. Vînzare la Muntenl.Marturi : «Gheorgh10. Hociungu 6-an fost pärcälabn ... , Pin-teleI din FrätianI».

32. Ianuar 7190 (1682). Vinzare; marturl : «Toader sinUrsu Vddenul si preutul Echim de Tärgul-Fromos . .. , GavrilRä.spop».

33. Ia, 16 April 7190 (1682). «Märie Zupas[a] ot DgjenIsi cu feorul men Mitran» vinde partea luI .Zupcu». MarturI :

f 3110.


«Manole Pojar de pe podul Hagioae , Ion Mavrichi otTrifesa».

34. Iasi, 15 April 7193 (1685). Pornenit satul Pascgrief. Mar-tar : «Pancul ispravnicul de la dumnialui Visternicul cel Mari».

35. 30 Mart 7194 (1686). Zapis pentru vinzare. Marturi :«Dumitrasco Glulescul, aprod de targu , Pancul , PavälHorèag».

36. 2 Iunie 7194 (1686). «Märica Goldiasa, sora Onului»,vinde pamint. intre marturf, «Tanasie tubeiv, epreutul Echimot Targul.Frumosb.

37. 17 Februar 7200 (1692). «Ermonah Cozma, egumen dela sv[d]nta mandstire de la Ocng, märturisescu cu sufletul mieti,la räpäusarea dumisalea Ursachie Visternicul, fiindu-I ea du-misale duhovnic, aü marturisit catra mene si la diiatä dumi-salea scris pentru un sat amume (sic) Plopenif, careleaiaste pe apa SuceveI, cum l-aü latu dumnialuf acestu satudumisalea nepotu-säü lui Costantin Ursachie. Care s'aü so-cotit pentru nestea datorie care aa fost dumisale dator,s'ati dat acesta sato carelea mai sus s'aa scris. A ti imärturisescu cu sufletul miea : pentru credinta am iscälit, sáfie de credinta.» Iscaliturä greceascd.

langstirea fusese chiar cläditâ de Ursachi. AzI e o bisermil cu totul pre-fActifá.. V. Inscritp din bisericile Romdnier, J, cap Ocna, p. 28.

3 8. Iasi, 23 Iunie 7208 (1700). «Preutul Ursu ot Vrat (sic)protopop si Toader sari Drughi ot Däjen[i] si Gavril DamirNeculai Bäläut ot Dänuteni si Savastriia giner[e] Chiriua-nulta ot Rates-a».

Cf. n1 27.

39. 30 April 7212 (1704). Zapis. Nume : «egumenul Evlo-ghie ot Zagavei de la Harläti i Vasilii brat parcalabuluT Ur-sului ot tefänesti [T. Botosanl] i Gavril Zuban si AndreaiHazgpan».

Schitul lui Zagavie e acela uncle a stat Amfilohie, episcop al Hotinulul. Sevede pe o culme la dreapta dcumulul de la Hlrati spre Cotnarl.-V. vol. V,doc.

40. Iasi', I-iü Maiti 7113 (1705). Vinzare. «Ea popa StefanIpcg, hiind ea minion», fgcuse o vinzare. Martur : epreutul

... ...

s'aa

si

...

Callimaclu.

DOCUMEN E AMESTECATE 55

Dumitrasco din tdrgu din Ias, ot Sti NicolaI vis susl».Scrie cIon[*a diiacon ot Sti NeculaI vis».

E Sf. Nicolae cel sàrac.

41. 2 Mart 7215 (1707). Raport pentru hotärnicie la Mun-teni. «Am tras i brazde cu un plug, din piaträ in piaträ.»Pomenitä «Jijioara sacd».

42. IasT, 4 Iunie 7215 (1707). dacobd, nepotul lui Hilotei cä-lugárulul de la Zagavei», face märturie oentru satul Munteni,«preutuluI Stefan din Es, de la Sti NiculaI vis». Marturi«preutul Macsin ot Sti Joan ot M51 i preutul NiculaI ot tamsi preutul Joan ot Vävedenii sl Dumitrasco preutul ot StiNeculaY vis».

43. Iasi, Io Ianuar 72[7 (1709). Märturie de la «preutulStefan din tärgu din Ias, de la Sti. Niculai de sus». Nume:«Märica Zupas[a] de Dijenl», «fiorul eI, Mitrian». Scrie«preutul Ion de Ias. de la Blagovestenii».

44. to Ianuar 7217 ('709). Vinzare. «Si, prilejindu-s[d] deaü murit Darie, si avdnd o sor[d] Marie, é ad zis cd el n'ar[e]ce-I hi bund mosie, s'ad scos-o vanzdtoar[e].»

45. II Ianuar 7217 (1709). Vinzare. «SA.' n'aibd trabd lac petecd de mosie.»

46. IaI, 12 Maid 7217 (1709). Mihal Racovitd-Vodd catreepiscopul de eRadauti», Calist, pentru Mihail egumenul dela Todeareni (Burdujeni), in ceartd cu Ion Bals Stolnic pen-tru satul Mireanr. Pomeniti : «Deadiul Curdlariul, care adfostu la Vlddica la Nichea Vas[i]lie Ropotd si Lämäsanulsi Anton si altii din tir[gul Sucevel] frupt]... Antohie Jolla]V' Logft.»

47. Ia,i, 9 Februar 7231 (1723). Mihai Racovit[ä], pentruSandul fustasullIde spre Domna».

48. Iasi*, 8 Iulie 7231 (1723). MihaI Rdcovit[1]-Vodd, pentruaSerban Catacozunu Postialnicul», cu privire la «egumänulde la BurdujianI», ce are «inpresur[d]turral» la «MirianI».

Acest erban Cantacuzino a avat u viatà politicA =data. V. asupra luicap. I din vol. VI si notele.

1 Grigore, Mitropolit de Nicea si egumen de BurdujenI.

:

1 ...,

56 DOCUMENTE ÂMESTECATE

49. Bulbucara, i6 Septembre 7233 (1724). «Vasilie PopaUricariul» face raport de hotärnicie. «Ne vini Sandul fu$ta$ulde spre Mdrie Sa Doamna, de ni-an adus o luminatd carteaMäriel Sale», pentru a hotärnici pe «Banul Macreinp. Adunäpe «Bejan Jdera Postelnicul $i Andronache Damir $i Vdrlanufiorul Vldsdiase», «Stefan fratile lui Anclronache», «Toaderfiorul Butuasd», «Gavril Ghiga». ARA $i cloud' slug?: ale Ba-nului : «Sandul Ciomärtan $i Zosän». Se aminte$te un act din7128 [1619-20], de la Ga$par-Vocid, pentru ph-a lui Nebo-jatco Logofdtul cu satul Bulbucanil $i cu DänutaniT: IonScutariul hotärnice$te. «Uncle an fost morile lui Bdlboacd . ..Pänd unde se chiamä iazul lui Dumnezen, unde s'ail näruitdealul de an astupat Miletinul .. . An adus [acum] pe Ursulfustasul de la Ostäpciani .. . Ionasco Negreiü . .. GligoreTägdnas .. . Damaschin Cotärcia [Cotorcia] cel bdträn .. .Dintr'acel scruntar din sus .. . and iaste sloatä, stä baltasi nu merge nicäiure apa .. . 0 säli$te Sdngerii ..., altd sä-le$te Muntianif ... Si, fiindu $i rdzäsii de Muntiani, sä li fiezis Axintie Uricariul cä va veni o vreme $i li-or lua mo$ie,si. or zdce cä pe uncle merge Miletinul acmù iaste Miletinulcel bäträn, ce mai bine sd.-1 d o pärechi de ubote, nupre lungi in turiace, sd le pue o pliaträ, iar popa Chiscd sicu alp i-an zis cd n'aii putere, cä ail el' la mänä urice, dele scrie pänd in matca e'a bdtrdnd $i nu sd tem.» - Copie

Axintie e vestitul caligraf td cionicarul.50. Ia$1, 18 Mart 7234 (1726). Mihai Räcovitä-Vodd, pentru

mosia Munteni. Nume : Cotárld, Jderoae.5 I. Iasi, 13 Julie 7242 (1736). Costandin Neculae-Vodd cdtre

Serban Cantacuzinò biv Vel Medelnicer $i Solomon Botezbiv Vel 5 ätrar, pentru hotärnicie la «sdli$te Moreni, de caresä tini Rätunda $i Colacul MO' $i hele$teul ce sä numestiPdscdrie Mitropolitului Grigorie Nichenschie, ce aii fost egu-men la mdndstirea Todirenf, si la mo$ie Todireni, de care sd.tini Ceiriul $i Addricata si Poiana Pustie». Ceruse hotdrnicieHristofor egumenul de Todireni. - Copie.

52. 31 Ianuar 7246 (1738). Grigore Ghica-Voclä, pentru Hris-tofor egumenul de Todireni. Citatä hotarnica din 7244 (1735),


28 Octombre, cu chemare de gtargoveti den Suciavá, Moldo-verd si Armen, anume Ionitá Necsoiti si Dimo Säo le$ siCostandin Olariú, oltuz, si Grigoras Chele-Albá, Arman, $1Toma Ciomag, Arman, si Stanislav, $1 Ion Ciubotariù, siVasâli Paduri, $1 altY multb. Carte de blestern de la Mitropo-litul Antonie. Hotare ,de la crucia Armanuluf pär la Fän-täna BäculuI, tot locul de triaba Domrdi, fiind Scaunul Dom-nieI la Suciav, dar ei nu stiil dat danie, ci dum-[nea]lor hotarnicif ati intrebat si pe dichiu Isaiia de Suciava,ari niscaiva ("sic) scrisori pentru un loc ci sal chiamä Päs-cärie $1 Colacu Bältil. Dichiul aü zis ca n'are nicI-o scri-soari. Iar egurnenul Hristofor arAtat un uric de laIrirnia Moghila Voevod si trif ispisoace de la raposatul Alic-sandru-Vodä si de la Gaspar-Vodä si de la Stefan Tamp-Voda, osAbit ati mai arätat un ispisoc de la Stefan Petru-Vodá, pintru Colacul BMW, anumi ca este danie $1 miluirem[A]n[Astirill Todirenilor. Si, väzänd scrisor! ca aceste,sculat luat si pre alt boeri, cari tämplat acolo,anumi Ghiorghii Turculeti Post. $i Ilie SaptilicT Stol. $[i]

Vasäli Bals si Isaiia dichiu di Suciavä si Toader Bädilitäpärcalab $1Toadir Dämiian Vor[ni]c[ul] de Suciavä si alt oaminibäträn! megies, si aü väzut hotaräle, si ati dovidit pentru acelloc ci si chiamg. PäscArie, ca sänt in hotarul Mirenilor. Numa!aú dat sarnä Hristofor cä in vremile vechi ail fost venitun Mitropolit (lipsa), arn strain de la Nichie si ati fast egu-menu la Todirerd, trimis de la Svinta Agurä, $i pe numileacellia le zic PäscArii MitropolituluT, $i acum fac cá esti loculMitropoliii, mäcar ca aií i stapänit dichili de la Mitropoliede multi oil pe acel numi ce s'ati numit Päscdrie Mitropolituluf,schimbändu-sä numile $i numindu-sd osebit Päscärie $i Co-lacul Bälti, iar säliste nu esti, hotar n'are Osabit $1 aka'bucatá de lac ci sä chiamä Ciiriul, cAnd era Domnie laSuciava, era ac bucatä de loc cuir gospod, pentru triabaDomnid, dar esti din hotarul Todirenilor.z Hotarele le inseamnä.acum «Grigori rotar din Todireni, ToaderMisca, Mihäilk E.oru Todosiei si Chele-Albä, Arman de Su-ciava . $tejar cu crud vechf inteänsul Drumul cel

cuI s'aa

ni-aa

s'aa$'aci

Badilitá,

.

slag

Du


mare ce merge de la Suciava la Botosdn'f, pänä intr'u poenitä cesä chiamä Poiana PutuluI, si esti $i un put vechl pardsit,längä drumul cel mare . . . Pe unde ail fost si aräturI, säcunosc hotaräle, sä chiamä Priloagile, si de acolo loveste laFäntäna Putredä, si apoI la Trestioara, apo la Fäntäna Ros(sic). . . Vale-Mare $i Racovile ... PA la un stejar mare, in-sämnat roate . . . Pi din sus di lunca luI Marcu ... Vadul lufCiuscu .. . Cuibul Hulturulul ... Caput Domnulul, si de acoloopcina cu hotar, Zvordste, pärä in hotaru Dragomirnir ...Inpotriva altui Oita, ce sä pogoarä de la Ples ... Si deacolo drept prin loziI, säsul ... S'ail pus o piiaträ in almadialuluf.» Sandu Sturza Vel Logoft. - Copie.

53. 18 Ianuar 7247 (1739). eVarlam Uisachi egumen ot Sla-tin [a], inpreunä cu frate-meti Gheorghii Ursachi», dati zapis « un-chesuluI Stefan Iani biv vtori Logofät», cä, «fiind maicd nosträSärafima Ursächioae datoare cu dol sälas[e] de TiganI intregIdumisal[e], osäbit de aceste 2 sälasi de TiganI rnai are dum-n[equI datorli la min[e], la Varlam, ce me'ti dat la Insurä-une mè, unile $i altile, anum[e] : un bräti de Tar[i]grad, caree-0 fost cumpärätura 12 leI in Tarigrad, s[i] 20 berbeci, $1 30vedre vin, osäbit de altele ce me'fi däruit dumn[ea]luI latraba nuntif». Pusese zälog Fetestil, geu vecinI», cosäbit dedoI vecinI ce s'aU räscumpärat de la maicä. nosträ». Cedeazásatul. «S'ati priimit-o s[1] dumn[ea]luI pentru acestI TiganIpentru alte datorii, s[1] ne'il dat wate zapisäle ... Sä-I hiidum[i]sale driapt[ä] oOn[ä] s[i] mosii in vecI, si copiilor dum[i[-sal[e] » Iscalese ma1 multi boleti'. Scrie «Costantin Län[ä], Me-d[elnicer]».

Pentru Varlaam Ursachi, v. tabla la vol. III-IV,

54. 20 Ianuar 7247 (1739). Steafan Iani Log[o]f[ä]t vindecumpärätura sa de la cel doI Ursachi. «Sälase de TiganI -anafostu cumpärat de la maica lor, Martha Ursächioai.»

in cálugArte, Marta s'a numit Serafima.

5 5. 6 Februar 720 (1742) Märturie pentru ADarie 6-ailfostu Med[elnicer]u cu NeculaI Drehle de la Rädeni ot TinutulEsulul». Pomenitä e o märturie de la Toader biv Vornic delemne si de la Iacomii Vornic, din välet 7246 [1738], Mai 2».


56. Iasi', 31 August 7250 (t 742). Costandin Nicolae-VodA,pentru «chir Ioasaf, egumenul de la sv[ä]nta mfäln[A]stireaToderenii», pentru dijma Merenilor.

57. 26 Octombre 725 (1742). «Iordache Bals biv Vel Jicni-cer» dA zapis «fratelui mat Lupul Balsi ce aü fost Medelniceri-Mariaz,dindu-I Plopenii, «in Tinutul Sucevei», care «imi estemie daniia de la dumniei mdtusica Catrina UrsAcoe», primindel in loc Vladicina, «in Tinutul HotinuluI, de ocol tärgului».Pomeniti «vecini de Novosilitg». IscAlesc i «Costandin BalsVel Pah., Vas[i]le Bals». Scrie «Toader Bädilit[g] Vor[nricot Suav[a]».

58. I-id lutne 7251 (1743). impArtire. «Paste ce aü fostde bastin[A], frátascA.),

59. i-id Iunie 7253 (1745). «Toader CotArlA» vinde mosielui Ionit[ä] Chiscd. «Unchiul nostru Toader Cristit TrA-gändu-ne i noI tot de pe namul dumNsale, din bAtrAni.»

6o. i-id Mart 7254 (1746). «Anita fata popii lui StefanChiscA», cu flu donit[al si Malitita si Safta», face o vinzare.

61. «Costandin Pahar[nicul] [Cantacuzino]», cdtre Lupul BalsBan, «cinst[it], iubit si al me(' intocrnai ca un frate, cumnat».«Mi s'ad rupt iazul morilor de la Tisut, si, dupa" cum s'atirupt, nu-i nedejde ca sg.-1 mat ezdsc acolo unde ad fost, -nu de alt, numai dum. stii cAt nAcaz, cd in tot anul îl ezgsccAte de dot ori, ce acum am socotit sä-1 fac mai sus si säsap alt[A] gArlA, si, unde vin sg.-1 facd, vine cu un capAt pelocul dumitale ; ce te instiintäz i te poftesc ca sa fii cu voedum. sA-1 fac acoló, undi am socotit, cA, unde voi sA-1 fac,dumitale nu sä: face ni-o pAgubire ; si, pentru adetul mosii,lards, ce-I socoti din sg. dad pe an, sA-m scrii dumneta, cAtsA sad. Numai poftesc, frate, ca sA fie cu voe dum[i]tale, cAed sAnt nAddjduitu dragosti dum[itale].» «Mai 29.,

Pecete neagrA, cu vulturul bicefal, coroanä si literele K. C.Lupu scrie pe dos : «ralvas de la PAh. Dinul».E Dion fiul lur MateI Cantacuzino, Banul muntean, i bunul Mitropoluulul

Veniamin Costachi. V. vol. VII. p. 173 i urm. avea de zestrep. 196). El s'a casatorit i asezat In Moldova la 1735-6 (ihd., p. 193).

Solia luI Lupu Bals, Salta, era fucä a luI lordachi Cantacuzino Pdfcanul, pecind Dinu linea pe Safta a lui Iordachi Cantacuzino Deleanul (y..Inscriplide

Ti.auçií 11

60 DOCUMUNTE AMESTECATE

mele, I, p. 4). Tot acolo, notite despre Lupu Bals. in curtea bisericiT dinRus-Mingstioara, Intre Suceava si Reuseni, in Bucovina, am maI ggsit acestedoug inscriptii blilsestl de pe atunci, puse pe aceiasY piatrg

Aice sg odihneste serbulii lui Dumneziii Ioanil Balâií Veit"! Vorgn[ic] ;aii rgpoosat la valet 7247 [1738], Noemv. 25.

(Ake st fliulil dumisale Vasile Ba1â6 vow Stolnec ; ag rgpoosat la vglet7262 [1753], Decb[emvrie] 25.1.

Pentru Bglsestii mai vechi lnrudirea lor cu Birlgdeanu, boierul acts deAron-Voclä, v. mai sus, no 7. Din regestele date in vol. VI, p. 559, se vedecg. Than Bals, cel lngropat la Plopeni, era frate cu Andrei, Pavel si Anita,dupg care s'a numit fiica lul Ion, märitatg. cu Constantin beizadea, fiul lui Brin-coveanu. Tatgl lor nu ar fi Vasile, fiul Marelui Vornic Ionascu (ibid., p. 589). Cf.In sfirsit tabla Doc. Callimachi st Kozak, Inschriften aus der Bukowina, 1, pp 22-3.

Vanile al 1I-lea Stolnicul, se intimping si in actele noastre, la 1742 (no 61),imp,eunä cu Constantin, poate un frate, si cu rudele lor, fratil Lupu. si Iordachi .

62. 17 Novembre 7259 (1750). Hotarnica. « Satul Grigore$tif aüfost driaptä mo$ie a Saftif Spätäroad lui Neculai Ureche Spa-t[arul], fara lui Andrei Hat[manul]; unde Neculai Ureche acolò aütrait si ad murit, fiind fatä temeliile casälor $i numele lui scrispe pliatra mormäntului, i dupd moarte Urichioaii ad ramas instärdnire niamuluf säü Buhusastii, fiind asezare inteacel sat$i Dumitru Buhu$, tatal Sandului Buhu$, träind triizacI $idof di anY pän la morte sa, si acum träesc $i copii sä i

oameni marturi ce aft adus Buhus [Sandu, Postelnic], anumeGhiorghi Dohotariul din sat din Mandre$U1 $i Vasale Härtieot tam $i Ion Dragu$an si Flore $1 Dänild . a Fusese hotar-nicä intre Dumitra Buhu$ $i mänästirea Sucevita, supt aMihai-Vodä» (Racovqd). - Copie.

Pentru spita neamulul Buhus, v. vol. V, pp. 573-5. Nicolae Ureche, fiullui Vasile si nepotul de fig al WI Nestor, si-a märitat fata dupg Sandu BuhusHatmanul. V. :bid , pp. 574, 578. So;ia lui Nicolae se vede de awl' a fi fostfats. luI Andrei Hatrnanul lui Petru Schiopul. V. Hurmuzaki, XI, tabla.

63. 24 Septembre 7261 (1752). drina Chilculeasä, a lui Cos-tantin Chi$cä biv poro$nic», vinde «salistea Muntenii», înhotar cu dumNsali Aristarho biv Vel Spat».

Aristarho Hrisosculeg era fiul unel fete a Dacgl-Vodg. V. vol. VI, p. 563.

64. Io Mart 7267 (1759). Zapis al lul oCostandin Osmache»,negustor, cu fratele, din Ia$I. Pomenit $i Tanas[e] Fäinä,

fost Vornecu di spre Doatnna la Duca-Voda».65. 25 Iulie 7267 (1759). Judecata a luf cIordachl Canta-

5i

cRatestit,


c[uzino] Pah.». «Ionasco $i Titiia, fiorill ui Gavril.» «Toadercel mare, fior Ursuluf din P4cäner.» «Stäpänire räpousatuluISandul Sturdze Log[o]fat.»

lordachi e fiul DeleanuluY. V. vol. VII, /. c.

66. 8 Septembre 1764. «Lupu Bads biv Vel Vor[nic]* se in-voie$te innaintea «Sfiintii Sale pärintelui Gligorie arhimandritulcheschiofilaxi tis ieras chevasilichis monis tu Aghiu Pavlu ',de la sfänta manästire Sfetagora, ce esti hramul Sfeti Ghiorghi»,$1 cu Timoftei egumenul de la Tudorera, pentru mo$ia MoreniI,in hotar cu satul säil Plopenii. Bal$ avea si ValcänestiI, Fetestii.Se face schimb : «mäcar cd MereniI sänt oarece maT lati, daresti mosii maI scurtä». Bals cheltuise peste o mie de lei cumorile. «Si o carmä ce este langä moarä.» Marturi: «pärintiisfetagoret de la sfintele mänästirl de la Ias, si alti boeff marlcare s'aii iscälit ... Care s'aii tämplat $1 Sfintie Sa parinteleGligorie arhimandritul de la sfänta rnan[ä]stire Sfeti Pavlu dela Sfetagora, undi esti inchinatä sfänta män]A]stire Tudoreni,viind aice cu sfanta cruci». Pecete cu cernealä, cu blason ne-inteles.

67. 22 Octombre 7273 (1764). «I. Cant. Spat.» da 0 poruncahotärnicie la «Costandin Tacul, Capt. Joan Mat-gras $i IoanPäscanul, ot Sängeril».

68. 3 August 1765. a Cost. Ct.Pah » [Cantacuzino; v. n°61] faceizvod de mosii $i lucruri. «Lantuv de aur cu zalidi .. ., inelucu diamanturf de logodna, 2 inele calte c'un zamfiru albu ...,1 inelu c'un zamfiru albastru, de pecete ..., 5 florI de argintùpe hasä . . , 1 stropitoare de argintu poliitä . .., 1 sacriessäpatu $[i] poliitu, 1 sacrie$ mic cu ur$inic de odoarä, 1 sacritimare cu boarfe, flocos ; 1 scoartä mari cu flori, 1 covorumare de ursinicu, 2 covoará de Tarigrad, 2 nafrämI deoglinda.: una prisne cu hiru s[i] 1 de rátäle cu hiru ..., 6cäme$ cu mänicä cu hiru, 5 ca.me$I lesästi cu hiru, i mas[ä]a mas[a] cu pe$chiriurf .. ., 12 $Arvete cu ratale cu hir. . ..,1 beni$ de $tiof galbänu cu samurI, 1 benis de $tiofu albu cucacomu ..., I roche belacoasi verde in sa.trange cu hiru ...,

1 Kat cxsoTtYka,5, Tilg lepdg xai ?e./-10.t.eilg liovis TOO eTiou lloctAou.

62 DOUUMENTE AMESTECATE

rochi de aclazu singepia cu hiru antereü di $tiof cuhiru I oghialu de lasträ cu $ar$aful lui, cusuta cu hiru,..., i prostire cu sirmä peste totu, i prostire de rätäli cuhiru ..., 2 feti de perne mari si 4 mic de papurä (sic) $icu r.täli cu hiru, I arnard.» Satul Soci il pastreazä. socrul.

69 8 Septembre 1766. cGrigorie arhimandritul cheschiofilaxitis eras che vasilichis monis tu Aghiu Pavlu de la sfAnta mänäs-tirea Sfäntagura'), $i egumenul Timofteia de la Todireni daazapis Jul Lupu Bals pentru schimbul pomenit. IscAliturägreceascä. Pecetea mänästirii Sf. Pavel.

70. < t Dum. räzd$ de Drägoten[i], cu fer[i]citä sän[ä]tate ma'inchin dumilorvoastre. Tara* cä ea paartea mea de mosii ce oam acolo, am vändut-o dumisale giupanuluf Costan din Pa [na]tti,Lipcan. Fiinded sä hotäräste alAturT cu mosie dumisal[e],este räzás. Dar, fiincled säntet dum. mai aprope, c säntetula un loc, de vret, dat banif ce scrie in zapis, si va rämänèmosie la dumilur voastre. Nu vret sä dat bani, iscáli inzapisul mea cel de vänzare, cá lea cd ea O. instiintäz, sánu zäcit pe urmä cá n'at stiut. too lei estea pretul vän-zäri mele, si acmu pän la Sfete Dumitru sá venit, or banisá dat, or sä. iscälit. Si sä fit dm. sän[a]tos. 7274 [17651,Oct. 17. Al drn. ca un frate : Ionit[al Chiscd.»

71. 3 Decembre Iordachi Bals trimete Lupuluit, fratelesäti, actele Plopenilor si «peceduitu[1] lui Ursachi de o pungäde bani a lui Cfoldany [= Soldan ; v. $i & 15, 16]. Pecetemicd, neagrä, cu o lebädä care-s ciuguleste pieptul.

72. Ianuar [1777-82]. Jalbä [cAtre Constantin Voda: Moruzi].4Ea am rätnas intunecat, neavänd nici o scrisoare la mäna mea.Si, in trecutii ani, in vreme Márii Sale rdpousatului GrigoriCalimah-Vodd, mergändu ea inpreunä cu dum. boeri -6atifost pribegi inteac vremi, la Cä$la Hanuluf, la Sultanu ceera acolò, am gäsit $i pe väru-miea ce era acolö, robitde Märie Sa Cräng[=Crim]-Gheri-Han, $i, fiind el orn slab

la vársta bätränetilor, mi-aa aräat -pe unde sint mosiilezälog de dänsul, dändu-mi $i märturie innainte a tot boerif

1 V. p. 61, nota.

i ..., 1

...,

-.

$i

DOCUMENÇE AM ESTECATE 03

fost acolo, pe uncle sint amaneturi pusd, cari shitiscAlit 5 boeri marl intfacé márturie, ca sd caut sd-mi

scot parte mè de mo$ie. Si alte pArtl li am scos toate,dupä ac märturie, iar, cat pentru o mo$ie anume Mun-tenil, de la Tinutu HArlduluT, 6-aa fostu pusd amanet lardpousat 11. Panaite cupet, care o stápdne$te acmu fiiul sda,Iordachi Panaite, mergänd la dum , niC intr'u chip nu sádd la cale, zicdnd cd o are cumpárbiturd cld la maica acelulvdr al mieti. Doarnne, ea cehli parte mè i sá rdscumpdxparte vdrulul miea, $i pän acmu n'am putut sd-m caut drep-tate mè, fiind vremile räscoalilor, $i, dupd räscoale, fiind Ior_dachi Panaite cm a ritpousatulul Mdrii Sale Ghicál-Vocid,n'arn indrdznit sd jdluesc, ce acurn má rog Märii Tale, cauntil Donau bun $1 indreptdtor, sä aibu dreptate de la MdrieTa. Si cum a fi mila Mdrii Tale.

Robul Mdrii Tale :lonit[d] Chi$cä, mazil ot Niamtu.»

Fuga boierilor la Han se film supt han-Vod6 Callirnachi, In 1758-9. V.])oc. Callzmachz, T, pp. CHI-W.

73. 3 Februar 1779. Cercetare la Munteni, pentru onitáChi5cd. Mdrturia väruluT sda era din 13 Novembre 7276(1767). Cumpärdtorul aratd un act din 24 Septembre 7261(1752), de la «Irina Chi$culiasd, a lui Costandin Chi5cá -aafost porosnic, muma luI Ioniti Chiscd $i mdi.u$a jäluitoriului».«Rdze$ impregiura$.» Pomentl: «Ionitd Bantä$ diiac $i MacaraGheban diiac».

74. III' Mart 1785. Mih[ai] Sturz[a] Vel Clucer old adeverintäpentru mosí balsesti. «Fand a mándstirii Ocnil [mosia Vld-dicica], datd dal rdp[o]satul Ursach[i] Vist., fiind aastä md-n[d]stire fácutd din temelie dal rdp[o]iatul Vist. Ursache v.n° 53] . . M'am invoit ea cu dumnealui nene Lupul Bals Lo-g[ofälc.» Se pomenesc satele: Nädäbdutif, Novosdlnita. «Cum$i ea cu mätusa Safta Hdtmäneaasa, fiind clironom rdp[o]-satulul Iordachi Bal$ Vornic.» «Schimbdtura ce aa acutmo$A.-miea cu dumnealuï.»

Ton Sturdza, fiul SanduluT, alipit la casa rude sale Grigore Matel Ghica,

6-ail$i


dupä plecarea aestuia In Tara-Romaneascä, aicY lîngá dinsul. Fiul süMihai era deci prin crestere un Muntean i avea si Logofql naunteni ; deunde particularitäple de limb'a ale acestel scrisorf. V. si vol. VI, p. 567.

75. 1793 Plingere de incälcare si pagube a lui Stefan Hur-muzachi V. Vist. contra Stolnicesef Ilinca Bälsoaia. gTrecuvitile lor din Cordon piste hranitä, in parte aasta, din-coace, in Moldova.»

Pare O. fie burncul luY Doxachi de la Cernauca.

76. 20 Februar 1795. Alexandru Ioan Calimah Vodä, pentrugIordache fiiul räposatuluI Stefan Hurmuzache biv V[e]t Vist.»,care stäpäneste mosia eIucsenii, ci se numeste si Salcea, laTin[ultEul] Sucevvii, care ii este clironomie de la maica saBalasa Cantacazinò D.

Un Mate flurmuzak, care face hotarnicie la 1779 (vol. VII, p. 228, no 81).naâritii fata, Anastasia, cu Ionia Canta, cronicarul (1st. lit. ram. 'in secolul

al X tabla). gilasa nu poate fi ded o fiica. a luí Dinu Cantacuzino, desi o Bila, fiica lui, linuse întiiü pe Aristarho Hrisoscoleti (v. maY sus, no 63).BAlasa HurmuLaki e de sigur fata lul Constantin Päscanul. V. Genealagia Can-

tabla la P. 47.

77. F. d. oIzvod de zestrii 6-am dat fiichii meli Bälasil.» c0mash" aliasa cu peschirul O. 0 masä nemtascä cu 12 servitecu horbote, si un peschir de spälatu, cu horbote, si o näframä de märif cu retele . .. 4 mesä in cinci itä, cu 24 ser-vet[e] si 4 n5.främi de mänä, o näframd de obraz in cinci

. .. 4 prostirI varstate de pus pe chilote, 2 prostir[I] d'inatatoghialul 4 pärechf mari i 5 micl de burungicu cu rätelicusute cu tiriplicu . I cärnesä de färedeti . sripetu decele flocoas[e] mad de la Leptcani, i säcriiü säpatu, pollitupeste totu, j säcries micu, inbrdcatu cu ursinicu, cu oglindäcu crilämär[1] s[i] de pus odoarele chilotä de atlazu .

I pologu de taftä lesascä cu oclif coloMocu (sic) depostavu de pus asternutul, i oglinclä mare de cele bune $1cu cheptenii, i catulcd leptaniascä de cele bune, cu 8 säpurIsi cu 5 pdh[are] si carafitI Hamurf de bulgarii rusesti,

cdmarä cu 6 cal' murgI, cu hamur[I] din tarä. » Si mosia.xSociI, la Härläü, pe Militinu».

E zestrea Bälasel Cantacuzino din precedent.

7 8 . Sake, 27 8ber 1800.» [Iordachi Hurmuzachi] cMre un

lactizinilar,

r

E4

1,7

...

... e

D

rd


Vel Vornic, care venise pentru hotarnicie $1 nu isprdvisenimic. «lar d. cereare mè era intru scoposul acestn, ca sä fietriabd adusd la Inplinire $i sävär$ire ei, iard nu pentru casd-t facI dum. numai o prelmblare de la E$ pänd alce si säumbli doao-trel zile pe mo$ie me, nefäcänd nici-o triabd,numai ca la o recregie dupd vdnat, $i, mdcar cä ai venitdum. la mine drept la gazdd, cl, viind, te al dus dum. ladum.-luf Vist. Bal$...

Al 3-lea, im serif cd vreame an fost de tomnd $1, strdcdn-du-sd vreame cu totul, nu s'an potut face deplind hotdrdre.En la aastd dan respuns a$5.: fiindcd dum. e$tI o per-soand plind de intelepciune, plind de inVelegere 5[1] plind $i

de invatd.tur[d], foarte bine $tiI cd vremile de tomnd sdntnestatornice $i schirnbdtoare, intru care nu este cu putintäominiascd a face vr'o trebuintä $i a o aduce la sfdr$it $1,

$tind aasta, pentru ce darä a! venit? Nu pentru altd, numaica sd mä in$eli pe mine $i sä scot de la mine banif cu in-$äläciune, carif färd de nic-un fel de chip de respunderedum. eaf indätorit im a da InnapoI.

Al 4-lea. 1m scrif dum. cd cm insu$ prilmire me t'arn datbutc[d] $i cal' de te af intors innapoI. Cu dreptul este ca cuinsu$ priimire me am dat cal' si butcd, dard $i cu rugdminteGum', väzänd vreame inprotivitoare, $1 cunoscaind trial:4 cdnici-o silintd nu iaste de spre dum., am fácut cinste dumbdändu-tI caI $i butcd ca s[al te intorcI acas[ä] 1nnapoI, iardsä nu umbli crucis drumurile, precum al* fdcut dum.; cu careumblare cruci$ a dum. mi-ai färmat butca $i Mid:me mi l'altrimis acas[d], de unde mi s'an pricinuit multd cheltuiald latocmire el, care cheltuiald s'ar cuvini sd fie inplinitä de ladum.; numaI trec acù cu videre. Ci baniI, ceI ioo # carifcu 1n$Ildciune de la mine sänt lug, cu toatd frätascä drep-tate poftesc innapa» Citeazd : «pravilele giudicdtilor a serif$i Sfäntä Scripturd».

Al 8-le. 1m serif ca sd hi fost socotit ma! nainte $1. a$Asä fi fost poftit pe un mazdl de hotärdre, darä sd nu fi fosträdicdnd un boer de la E. Drept este cä a$d am socotit sinädejduit ea boer de la E$, fiind totdeund practicos Intre

1143. Vol. xi. 5


giudicät si avänd la mäna pravilg, precum Sfint. Scriptuff sia Sfintilor Pärint, ash' si pravilä politicestii giudicgtiI, nu vafi lacom spre insälaciune, ci va fi urmator pravilelor si in-pli[niltor, iarä nu calcator ; pentru aastä am rädicat peboer de la Es, iard nu fiescare mazgl care dä pravile suspomenite abia aude, nu tocmä sa le stie. Socotintä mé sinaciejde foarte tari m'aa insalat pe mine, fiindcg, incun-giurand pe Lupul [Bals], am nemerit la Ursul.»

79. F. d. «Docsache Hurmuzachi am[inajr si cu sotie saIlinca, ngscutä din Murguletl, de o parte, si Iordache Hur-muzache I varul lui Doxachi], de alt[ä] parte», fac märturie cuprivire la satul Camäna, din Bucovina, dat la 1811 de Doxachelui Iordachi in schimb pentru Salcea si Iucsani. Schimbulnu se Indeplineste atunci, si acum se cere extabularea con-tractului.

80. 5 Iulie 1805. «Enache Hurmuzache», pentru o vinzare deTigani catre Iordachi, nepotul säti.

81. 5 Octombre 1805. «Gheorghi Radovici» aratg ca a vin-dut lui Iordachi Hurmuzachi so casä aice in Es, la mahalaoaMuntenime-de-sus, unde sänt gropile de humg. ot Päcurari».

82. 10 April 1807. Chitantä a luí Grigori Dascal catre Ior-dachi Hurmuzachi. «Mal cerandti hac la dumialui.»

83. 1812. Plingere a lid Sandulachi Catichi pentru cd «cVpolcv. Bulhatcov, ginerile rapousatuluI boeriti Spät. GrigorieBasota, ail scos rnosiia VladeniI in mezat».

84. «Cu plecaciuni mä inchin Svintii Tali, parinte arh. Chiril,egum. de naänästire Gäldtat

Mosäe Belcestii, a mängstiriI, sa razdste cu mosie Sängerii,lovindu-sä in capite, s[i], pentru cä sänta randuitu spre ho-Ware a nistor mosäi, nu lipsäsc a nu instiinta pe SvintäeTa ca sä trimetu vechilu, cu scrisorile dinpreunä, sä stei fatain toatä cercetare, pentru ca sa nu sa faca vre-o gresalä. ; ma:I

värtos el ei1 snit al Svintli Tali fici sufletescu. 812, Avt. 30.Plecatu : Ioan Sturza, Spat.»

E viitorul Domn. Meteahna sa de pronuntie se vede si din hotKiirile cepune in timpul Domniel. V., in adev6r, reso1u0a din vol. V, p. 28o, n° 182.

85. 8 Septembre 18 12. Chiril arhimandritul Galätif care Ioan

DOCUMENTE AMESTECA TE 67

Sturza Spatar. «Fiindcd vremile sint precum este stiut dumlesi eü má aflu cu toatä casa mdn[d]stirei in gätire de celetrebuinoasd, si vreme de a cduta de aceste ag incetat, ranmai cu päsuire, pentru aceia má rog de ertäciuni cd n'ampe cine trimite.»

Pacea se incheiase Intre Rug. 0 Turd, dar Doran nu fusese numit Inca,

86. Ioan Sandu Sturdza-Voclä ingäduie a se incepe din notprocesele la judecarea cärora nu s'ag päzit ctoate forrnelepricinilor». SI se cerceteze de acum innainte dreptatea plin-genii : «Färd aèasta sä nu sä aducd., nici sä sorociascd pepirit in zdclar pentru numal pint, sag rd-vointä a jäquitoripor,(rind la eel' chemat in giudecatä acele dupd pravile vadelespre adunarea dovezilor si prilejul infalosärii dupd indemnärfpotrivite cu pricina Iar apol, intru cercetare pricinilor, po-roncesc sä fiti in pace, cu luare-aminte la cetire scrisorilorsi färä grdire, ingdduindu-vd i agutindu-vd unul pe altulintru intdlegeria i cunostiinta pricinil, ca cu acest chip sdputet pätrunde si cunoaste adevärul si a face socotintadumv., incit sd poatd fi priimitä si osänditului. Aceste fiinddreptdple ce vd haracterisäse dupd datorii, le insemndm pärintesti i domneste dumv., mai mult spre aducere aminteintru urmare ce cu prisosintI sintem incredintat cd yeti pIzispre contenire netemelnicilor ziceri, spre multämirea obstieI,spre lauda dumv. i spre bucuriia noasträ. Poroncesc, VelVornici de Aproz, ca sd stai a sä ceti adesä orl tidulaa6asta in adunare boerilor, atit la Mitropolie, cit si in Divan,ca sä sá facd auzitä la acei care, precum maI sus s'ati zis,sat n'ag fost fatd la hotdririle date mai innainte, sag n'agavut la indeminare dovezile in scris, a le ardta, si sä vie inde iznoavd cercetare, unde sd fie cu neadormitd luare amintea sd päzi di-a pururea pacia i buna orinduiald intru totloc[ul], pu(r)tind a sä socoti acolo uncle sä dá dreptate fieste-cäruía si unde acei ce nici sä judeca, nici aü drept a sdjudeca, nu sd cuvine a sta fatd. inplinindu-t dar datoriilece te haractirisäsc intocmai dupd cuprinderia acestii tidulepentru oricare inpotrivä urmare vel face ardtare Domnii Mele,


ca sd fie cdzuta punere la cale. 1827, Ghenari 23.» CdtreTeodor Bals, Vel Log. al TeriI-de-jos. Copie.

87. 20 Novembre 1834. Parte din diata ba,c-boieruluiTeodorBals, privitoare la fiicele fratelui sda Stolnicul Nicolae si alecumnateI, märitatd a doua oard cu un Metaxd. : Zolta siAnica. Aveaü mosia Maxutul, amanetatd la Log. CostachiGhica si altiI. Zoita iea pe Post. Lascarachi Sturza si Anicape Spat. Toma Luca. Li dä zestre si charurf pe giuvaerurI,argintdriI, $alurI, strae, butce, caí, 134, of si altile». Anicamurise. E pomenit, tatal säü Grigore si fiiI fratilor luI, sora luiTeodor, Anica, «ce s'ati sävdrsit in cdlugdrie D. - La 1840Zoita tinea pe rotmistrul rus Cafegi.

B. Documente ale familiel Placa (azi la Ac. Rom.).

88. Iasl, 25 Iunie 7112 (1604). Eremia Moghild aratd ed.Nistor Ureache, Vornic de Tara-de-jos, i-a adus un zapis alluI Gligorie Vel Stol. si Buzul Pitar si Vasilie Tälpis bivstaroste 1-1 st91-1c1p si Burnar tot staroste] si CehanVel (szc) Vist. si Sidor biv staroste, pentru o cumpäräturda lui de la Dräghina Tecmdneasa si fill el, Toader si Cozmasi Ionasco (cu 200 de ughi = 8ropoutiK). Stroic Log. Pe-pelea.

89. C. 1650. Un boierinas din BuhusestI vinde partea lui dinoimdrestf. Marturi : un Capsea, Ionasco Cosug vätdmanul,

Misaiü ot BuhusestI. Capsea iscdleste: Capcea».90. e Adecá eü Chiriiac Medelnicer si gupäneasa m Alexan-

draa, si Vasilie, fiorii lui Gligorie Ureache -ati fostu Vornic-Maria, nepotii luI Nistor Ureache Vornicul, scriem si mdrturisimcu cestu zapis al nostru cum, de nim[e] nevoitl, nid silitl,ce de bund voia nosträ, am vändut a treia partea din satden oimdresti, din partea din gos, ce sintu [in] TdnutulSuceveI, pre apa RäscdI, cu vad de moard. in Räscaa,care partea ne iaste noi cumpdriturd de la mosu nostruUreache Vornicul, de la Drághina Tecmäneas[a] si de lafiorii eI Toader $i Cozma i Ionasco, aasta o am vändut

-

THHi [=---

DOCUMENTE AMESTECA TE 09

lui Gavril Cocris pentru cacT $'aa fostu mosie lui, dreptu osutä $i doldzaci de galbeni, bani buni. insä pentru aastia treia partea de sat de Soimäre$tT, partea din gos, avut-amsi pärà cu dänsul de cäteva ori înnaintea Domniei. Pentr'a-ceia, cät am avut drease de cumpäräturi de la mo$u nostru,de la Nistor Ureache Vornicul, pre aastä partea ce maisus scriem, pentr'aceia Rudetul ne'a dat noi sa tinem. Iarä,dupä pärä -am avut cu Gavril Cocris, noi ne-am tocmit cudänsul, de $'aa intorsu mo$ie $i ne'a dat acei barn' ce mai sus[scrie, ca sä fie] bunT intru manule nostria tot . . . ta, pentr'aceiaca sä hie lui dreptä cumpärätura [$i mlosiia ; $i dres[e] -amavut de cumpäriturä [de ]]a mo$u nostru Nistor Ureache-aa fostu Vornic, toate le-am dat pre mäna lui Gavril Co-cris, si, de sä vor mai gäsi la noi nescar[e] dres[e] oprite,de sä vor lovi In vr'o vream[e], $i acele Inca sä s[ä] dea premäna lui. Si [la] aastaa toctnal[ä] a nosträ s'aa prilejit boeri$i fiorl de boeri, anuna[e] Stefan Rugini -aa fostu Setrar $iSilion $i Stefan Gherghial, VorniciI de Poarti, i Vas[i]lieTalpä -aa fostu Vornic la BotäseanT $i Gheorghie Talpd $iIlie vätavul Visternicului celui Manila $i Earimia fiorul Du-mitra$co si altii multi fiorI de boefi, tined $i báträni, s'atiprilejit la aastä tocmal[ä] a nosträ. Aasta scriem $i märtu-risim cu acestu zapis al nostru. i pentru credinta am iscAlitsi pecete incä ne'm pus la acestu adevärat zapis al nostru,ca sä sä. creadzä. Si ea Ghiorghitä Arsenie am scrisu acestuzapis : sa sä stiia.»

Iscäle$te : AXsai,i8pa (pecete neagrä, octogonalä, cu furn)$i altii.

La 25 lulie 7175 [1667], .Clurii2c fostu Medelnicearn se Judea' laIlias Alexandru-Ved5. cu Cocri i cistig5. Iscalese hot5rirea : Solomon Bärl[51-d[eanul] Vet Log. $ i pisarml Anton, un foarte bun caligraf. - Altfel, v. malsus, cap. I, no 62.

91. Ia$I, 24 April 7177 (1669). Ni$te räzäsi de Bälo$e$ti facvinzare la Soimäre$ti lui Gavril Cocris, cu «doi lei, baragata». Marturf : eGheorghit[ä] Ipifanie, Iriwiia Muntianul, Ga$-par de BärgAani».

Pentru Cocris, v. nl precedent i ale mele Doc. Butrifer, tabla.92. 26 Septembre 7178 (1669). Boierii dati märturie pentru

si

'has


impdrteala fäcutd de Gavril Cocris cu fratif sdi, de Gheor-ghitä 13dlosescul, cu fratii, de Solomonesti $i fiii Tecmdnesei,etc. - Copiat de «Toader Säcard, diiac de Divan», la 21Iulie 7272 (1764).

93. «Träg Neamtu». C. 1670. Un Trimes domnesc aratdcä a fost insärcinat sä aducd pe egumenul de la CetateaNeamtului in procesul cu Cocris. PArtile se impacd.

94. 13dlo$e$ti, 9 Julie 7183 (1675). Sotia lui Ion Muste $i fiiiToader i Gligori, vind o mo$ie. Scrie «Simion proegumenul

de la mändstir[ea] Neamtuld».95. do Nicolae [Alexandru] Voevod bj. mil. gsprä zemli

moldavscoi.Scriem Domniia Mea la toti läcuitori carii sänteti tocmit

cu rupta noi din [Tinutul Miamtului, vä ddm in $tire, iat[dicd aü venit vremea sä s[d] dea banii birului inpär[d]tescu,dup[ä] obiceiul cari este in tot aii, cari voi $tit binea cd.,

andu s'aii dat banii birului, altd dat[ä] sä scotea pe tEar]äosäbitä ordnduiald, afard de tocmal[a] ce aveti. Ce noi amfäcut mil cu voi $i am läsat sä lipsascd alteli toate, $i dintocmala voastrd sd nu fiti sco$1, $1 s'ati socotit de s'ail ordn-duitu acmu o parte de bir. Pentru cari am socotit DomniiaMea, inpreun[ä] cu tot Sfatul nostru, alt sd nu s[ä] scoat[d]pe voI, fdr numal un öfertu din tocmala voasträ sä dap' acmula Sdptenwri pentru ae o parte din biru, precum scrie maisus. Cari $t4 $i voi cä intdia$ dat[d], la a$edzarea ruptii, s'atipomenit cd este cinci derturi inteun an, adecd un fert malmult, cari s'ati socotit sa dati acmu la Sdptemvri, $i, mäcarcd, cdndu s'ati socotit de se-ail fdcut a$eadzari ruptei, s'adpomenit sä fie cinci ferturi intr'un an, socotindu-s[4] sämilepe la Tinuturi mai marl, cari esit dup[d] socotial[ä] $l

m . . . [rupt], iar noI tot am fIcut ma[á] $i am scAdzut, $i

din cuvänt nu ni-am in[depärtat], 6-am llsat sd fie rupta stätä-toari, maI mult pentru binilea vostru. De cari lucru, iatIAcd v[ä] sc[riem ca], viindu-v[d] carte Domnii Meal[e], säcdutatI sd s[i]liti sä vd dati banii acestul dertu la mdna zlo-tasilor stränsu dertul al doilea trecut, de la Avgust,far neamic[d] intdrdziari, pe izvodul din Visterie, ce iaste

ei,

n'aa

-aa

DOCUMENTE AMILSTECATE 71

la mäna zlota$ilor, $i cari dintre voi n'or fi e$1t pan acmu larupt[d], sá ias[d] la acestu deft, sä- i bani, nimea sä nurämde fär[d] rupt[d] pe numile lui, de vreatne ea* noi ruptao ldsäm sä fie stdt[d]toare. Si, dändu banil acestuI fertuce s'aa scos acmu la Sdptemvri, vet fi in odihnd pan laNoiamvri, i alt[u]] pan atuncea n'a iasi, ni it fi sco$ din toc-meald. Si, [pre]cum vd adeverim, asea va fi, $i atuncea, laNoemvri, la vremea v'eti scoate fertul vostru, pe tocmarldi,iar din tocmal[a] mai mult nu-ti da. Si pre banii altor fer-tuff, vetI da $i 5 p[o]t[ronicil de ug. pentru sulgiü, $i pentruili$, $i rdsuri veti da de ug. cdte 3 pt : 2 pt. vor fi a Visteriis'un pt. a stringdtorilor ; insd pe acei 5 pt. de ug. nu-ti da 11-suri. Si vetI da $i cei 4 ban! de lea, dup[d] obiceia, cosorul,cum ati dat $i alta dat[ä] la banil birului ; insd rdsur[d] peace! 4 bani nu-0 da.

Aasta scriem.U. 1as, 1' 7223 [1714], Sä.p. .»

Pecete mica' cu chinovar, octogonald : bourul cu coroand$i initiale neîntelese.

E o intImplare fericttä. cä. s'a pg.strat acest act, unlit din cele mai Insem-nate documente financiare din aceast5I epoch'. Pe lîngâ o multime de nouiainânunte, el cuprinde sigurarqa cl Nicolae Mavrocordat a introdus fferturdesi In a doua Domnie moldoveneasal a sa, In 1714, Indatà dup6 aezarea terii.Cf. cartea mea Geschichte der Rumanen, II, p. 149 i urm.

96. 14 Julie 7271 (1763). Neofit egumenul de Secul seimpacd cu un boier. - Copie.

(cCucoand Mdrioard, cu plecdciune ne inchindm dumilor-voastre.

Pentru vorba noastrd ce am avut cu dum[nea]ta cänd amfostü acolo, noi am venit la Boto$anI $i ne am satuit cucasnicif nostri, $i ne-am priimit cu acestü izvod ce ai datdum[nea]ta $i cu faIdduinta care aT fäcut-o dum[nea]ta cávei ma)" adaoge moard si casa la izvod, dar pentru altelerämän la bunavointä. Cd, de ye! mai adaoge, fiicii dumptalleye! da, dar ma! mult de nol nu est.! dum[nea]ta sälitä, ce predadtoriul de bund voia iube$te Dumnezea. Numai pentruplofirul giubelii poftesca fär de supdrare ca sd s[ä] schimbe,or cu mil (?), or cu jderl, fiindcd la noi nu fac nimine cu


cozi. Fiinda $i noI, dupä fäggduinta ce am dat, adiverezdumitale c ne tinem, si stiut sg fie cg dgm jumdtate casanoastr g. ce avem In BotosanI, in mahalaoa Triisfetitilor, si4.000, adicg patru mil de lel, bani, 1 briöca cu doi cal si al-tele ate mai sAnt lucrurI pentru trebuinta sa, toate negresit.Si aceste de la noi, iar de la milostivul Dumnezeti blagoslo-venie. Si acum, de este $1 a dum[nealvoastrg. bunavoi[n]tä,$i voia luI Dumnezeti sg. fie, poftescti sá s[ä] faa toatg asä-zare prin aCastä primire, $i sg ne trimitit dutn[nea]voasträprin otnul acesta al nostru izvodul cel adevgrat, iscdlit dedum[nea]ta, cum $i de cuconasil dumnetale, impreunä cu lo-godna, deplin, ca sä $tim a urnià pentru celelalte trebi si säfim nädäjduit, cä iatä i noI am trimis de la noi logodnä otabachere cu un ineal cu adiamante $i doaozäcI de galbinIolandezi. Si pofuescil sä avem tot rgspunsul desävdrsit.

819, Julie 28.A dumptlale slugp] :

IIctuct-pcd.yrilç ltoávou

Si sotul mieti Sultana sä Inchinä dum[i]tale cu pleaciune.Si eti mä inchin la dum[nea]vostra la tot cu pgrinta[sed]

blagoslovenie: Theodor Sachelarion [scrisoarea e de mina lul].»98. 2 2 Novembre 1820. Poruna pentru pretäluire de casg,

de la Vornicia Botosanilor, care «Gheorghi Anastasie, sta-rostile de teslarf, cu trel mesterI, $i starostili de chetrari,larg$I cu tril mesteri». - Iscglesc in raport : Fetbgtog N GtOTCL-

aEou, Dumitru staroste de dulghiiarI, calfa Ioan Murat, IonTätar dulgher ; Simioan staroste de chetrati, Vasil[e] Ving-gros calfa de chetrarI, Dimitrachi Vucevaz chetrar».

99. 6 Julie 1825. Scrisoare a hit' «Theodor iconom» atreNitä Tacul.

«Un sfesnicariti n'am gäsit, care scriI dum[neata] cä estea casiI Cuconul iordachi Negrut nu este acasä, $i nustir' de are trebuintä ati ba, dar it asteaptä ca sä vie».

Acest Teodor economul (preot) e pomenit In doc. Callirnachi ale vol. VIn publicatia .Doc Callmach: (v. tabla). .

Iantiq.

...

i


C. Din condica Delenilor'.

ioo. cSatele ce mi s'aü venitti de la pärintl la impdrtala noasträsi ceale -am cumpäratil eil si cari im sintil de danie, $1 depre cine sd trag de inceputil, si care ce pricinä ail avutü,asijdirea si Tigan[i] de bastind ce avemil, dupä cumil dove-desc ispisoacelea domnestI ce s'ail scris la rindul Ion, Deleniiincep intähl. Se citeazd actele «cite s'ail aflatil dupä pradaMoscalilorii, la Horodinca, fiindü acolo».

Aceastà lnsemnare o face lordacht Cantacuzino. cel d'intliil Pkcan. e PradaMoscalilor» e ocupap lul Munnich, In 1739.

101. 7001 (1502-3). *tefan-Vodä, pentru Anusca si sora el'Necsa, fetele lui Manoild, ce \rind mosie la Mändilestl, in hotarcu Dumestii, lui Grigore Sävdscul, cu 270 de zlotl tdtärestI.

102. 23 Ianuar 6958 (1450). Bogdan-Vodä, pentru Stefulfeciorul lui gFumuz si frate cu aländre», cari aü dat lamänästirea Neamt un loc in hotarul Delenilor. Petru V. Log. -Tradus de Evloghie, la 27 Iunie 7269 (1761).

V. Urechig, 1. e , p. 146.

103. 21 Septembre 7077 (1568). Bogdan-Vodä, pentru Draga,fata Alexil diac, care avea uric de la cmosul Domniei MealeStefan-Vod[ä], privitor la o säleste de la Cärligdturd, unde ailsäzutil Iuga ; ce sä chiamd Cucutenii». 0 vinde aanului, dere-gdtoriuluT de Bacdil».

104. 7090 (1581-2). Petru-Vodd, pentru un armäsel.105 7099 (1590-1). Petru-Voclä, pentru pira cälugärilor de'

Galata cu Golde pivniceriul.106. 7 I o6 (1597-8). Ieremia-Voclä, pentru Niagoe pärcalabul

de Hotin.107. 7107 (1598-9). Ieremia-Vodä, pentru episcopul Agafton

de Roman, care e in laird pentru satul Costeni cu Goliestii.Ia. cCind am fostü eü Belcea soltuz si cu doispräze[ce] Or-

gad» (la tirgul StefänestY) vin einnaintea noastrd si innainteaScaunutuI nostrup un numdr de rdzesI, ce si vind moara luI cpopa

1 136%trat1. la d. Gluca-Deleni. Dup 5. o altI. copie, V. A. UrechM' a datextrase In An. Ac. Ramble, XL


Stefan si popa Parcovschie», pe ioo de galbeni. Marturi : «Mus-teatä ofindariul si Belcea si Pancul si popa Vasile i Andrif».Pune cpecetea, precum ad fostu obiceaiul de demultü». -Supt Ierernia-Vodd ; pe la 7111 (1602-3).

La aceastä datä, popii Vind moara lul Cäräiman V. PA-harnic, cu 150 de ughI.

109. 8 Iulie 7111 (1603). Ieremia-Vodä, pentru «Ignatü Cio-golea, pircälabul de Orheid», cu privire la stapinirea lui laSipotean s. a.

V. pentru acest neam V, Bryan, Un vechill monument de lzmbii literardrommneasca, din a CODY. ht., pe 1904.

IO. 24 Iulie 7113 (1605). Zapis pentru Gäilá vdtavul.I I I . 7120 (1621-2). Radu-Vodd intäreste lul Costea BuocVe

Vornic satele Deleanif si Rusil, «6-ad fost la ocolul HärläuluIo.«Am fostù luat Domniia Mea de la dänsul satul Deleanir precuvinte omenesff mincinoasdo>

Cf. Urecha, i. c., p. 138.f 112. 12 April 7128 (1620). Gaspar-Vodd intäreste luI Buoc

Vel Vornic de Tara-de-jos satele: TribisäutiI, Dimideanif, Män-dägäutti, Carlacdul, Romancäutil, Marcovätul, Hinaia, Buzovita,Rästeul, Costestif, PloscAreaniI, Avramenif, NävräutiI, TetcaniI,BäbulestiI, Sätrdrenii, Delenil, «cu cutul Ungurilorz, Rush',Bejenif, PrideaniI, MärculestiI, NemteaniI, Cucuiatii, Tigänestir,Vädenii, Gäoteanil, VlädeaniI, CuriiaciI, Andriutif, Särbestii,«danie de la Bobeasa doamna nemisoaia», Cotujenif, Mänjästil,BältätestiI, Bozdanil, Petiia-Micä, HintästiI, Horodniceanii,Tulova si o vie la Mindru.

Pentru nemei, v. $ catastihul luí Petru Schiopul, In Hurmuzaki, X 1, p. 219.113. 13 Mart 7130 (1622). tefan Tomsa-Vodä, pentru fami-

liile Banul si Moimäscul. «aril sintd fäcutI cu a patra fi-meaia, färä cununie», nu mostenesc.

I J4. 17 Mart 7132 (1624). Radu-Vodd intäreste satul TesäutifluI «Duca 6-au fostd User-Mare».

115. 21 Maid 7134 (1626). Miron-Vodd, pentru [Dumitrasco]vtori Stolnic i fi-atele sad Toader i surorile Tudosca, Can-tachia, Tofana, Anghelina, fil ai lui Pätrasco Logofätul.

Sint ií lul Petrasco oldan. V. Tanoviceanu, In Arch. soc, ft. fi lit. din Aid,p. 27. Cf. vol. V, p. 570. Tudosca Bucioc, Meals. Doarnu g. a lul Vasile111,


Lupu, fiicl. a Candachid, fusese numiti decl dupä mätusa eI Tudósca, pome-nitá in acest act.

116. Suceava, 8 Iunie 7145 (1637). Dumitrasco Soldan VelVornic $ i Toader Sqldan «si fetile surorif noastre Can-dachiei, giupáneasa lui Buèoc biv Vornic, Alixandra giupi-neasa lui Mäla Vist. si Catrina giupáneasa lui Iordachi Can-tacuzino Vel Vist. si sora m Tudosca giupäneasa lul Pisoschi,si sora noasträ Anghelina, giupäneasa lui Cost. Stircea pär-cälab, si Tofana giupäneasa lui Räcovitä Cehan Logofät», im-part mosiile lor.

V. si n1 precedent.

117. 2 Iunie 7146 (1638). Märturie a boierilor (nitre cari siGheorghie Stefan Postelnicul) pentru pira dintre Gavril Hatma_nul si Pätrasco Postelnicul cu privire la IpotestI (Tinutul Su-ceava), «care satd ad fostd danie si luI Pätrasco Postelniculde la Moisäi-Vod[ä] cindü ad fostü mazil in Tarigrad [in1631]», apoI «Alixandru-Vodd Dies, cind ad fostd mazil, inDomnie, aicea in tarä, atuncea ad dat si ad miluit si advindutd acel sat dumisale Hat. Gavril, si ad datü dumnalniban [1] pentru acel sat in minile lui Alixandru-Vod[ä], de adfost de trebile si de nevoile täräl, care vind de la impärätie».Se constatä insä cd «Domnul cind iaste mazil n'are treabáa milui cu sate den tall pre nime».

E vorba de mazilia d'intáiä. a WI Alexandra Ilias, In 1621, clnd a fosttlrit dupl. oastea Sultanului. A doua ()all, Alexandra a fost gonit de Ofá. numazdit. V. notele la Socotelile Brafovulut si Prefap. vol. IV.

I 18. Februar 7157 (1649). Vasile-Vodä, pentru Anastasie egu-men de Tazläd, cu privire la satul Podolean. «Pätru-Vodäcel de apoI [Schiopul], cind ad fostu episcop la RomanAgafton, de postrig de Risga [Risca], si ail datu cel pärinteatuncea 30.000 de aspri la Pätru-Vodä, de i-ad datu intreaba täril.» Se scoate «tincusä dentr' ace1 uricus fals.«Ferde, 24 de florintl.»

Actul fusese recunoscut si de Simion-Vodd, la 26 Novembre7115 (16o6), $i de Ieremia-Vociä, la 30 Octombre 7112 (1603).

Pentra Vlädica de Roman Agafton, v 1st. ht. rehgloase, locurile arätate

in tablä.

76 DOCUMENTE ANIESTECATE

119. 15 Mart 7161 (1653). intgrire de la Gheorghe Stefanpentru «Conta's diac de jitnitä».

Data trebuie A. fie fail copiat'a î condial. Domnia lui Gheorghe §tefann'a inceput dectt in April.

120. 26 Februar 7170 (1662). Evstratie-Vodä, pentru IordachieCantacozinò V. Spat. si fiul säti, Toderasco V. Comis, in 011cu 111áricuta, giupgneasa a Neculii Vamesul, fata lui GhiorghieHatmanulti, nepoata räpaosatulni Vasilie-Voda», pentru Deleni.Se arata c el3u6oc Vor. ati inzAstratti pre Vasilie-Vodd sipre alti cu alte sate si mosii». Iordachie aratä un catastihisalit de Buoc.

V. vol. III, p. 33, nota I.121. 1u Julie 7170 (1662). Sava Mitropolitul si märtu-

risesc pentru satul PodolenI si mAndstirea Risca, unde eegumen Dosoftef.

122. 717 1 (1662-3). Karturie pentru Podoleni, de la Dosoftelepiscop de Roman si Tofan episcop de Rädäutl, Serafimde HusI, Varlaam egumen de Pobrata, Ilie egumen de CA-prian[a].

123. 12 Maiti 7171 (1663). Vinzare a IleneI CIogoloaei,vdduva luI Constantin biv Vel Spätar.

V. Pîrvan, i. c., p. 35.124. 7172 (1663-4). Raport al unui vtori Logofát. A fost la

HusI cu soltuzul i tirgovetiI, pentru a hotäri satul Pog1-nestiI al lui Räcovitg. Cehan.

125. 28 Mail-17173 (1665). eMiron Costin Vel Comis» deschidepîrà: la Dabija-Voda", cu Stefan Boul biv Vornic si David deZaluciia, Peatrea Dronea, Isac, cu fratiI, Savin Hermeziul,cu fratii, pentru jumdtate din satul Waif:leant. Iea vecint la

David e viitorul ofiler polon i pretendent la tron Davtdel. V. Doc. Ths-

triter, II, p. xxx1; Doc. Callzmacht, I, pp. XXV-NrI, XXIX.126. 10 Ianuar 7174 (1666). Serafim episcop de HusI, Teofan

egumen, Ghelasie si NeculaT proegumen, Ioachimvind satul eTatn.a.si1 la Vaslui», etc.

127. 23 August 7176 (1668). Alexandru-Voda face judet.Vin, intre altii, din Härlafi : Nistorti, fiorul lui Ionasco aChirilii, den tirgii den Botäsen[I], si popa Dark den tirgii den

boieriI

CicacenI.

e ,

Bias


Dor[o]hoiti, si Vasile si soru-sa Simina, fiorii luI Toader Lo-ghinescul», si vind un helesteg, «in hotarul tir guluI nostru

luI Toderascu Cantacuzino.128. 5 Iunie 7177 (1669). «Alixandru Buhusti biv V. Spat., cu

giupineasa mea, Alix[an]dra, fata luf NeculaI Ureache», datisatul Stolnicenif lui Ursachi, pentru un imprumut.

V. mat sus, doc. Cantacuzino-Nscanu, no 62.

129. 14 Septembre 7178 (1669). Duca-Vodd, pentru Tofana«Barbovschioae».

130. Mart 7179 (1671). Tudosi egumen de Risca märturisestepentru feciorif vätämanulul de PodolenI, cari-I slut vecznr.

131. 20 Iulie 7180 (1672). Värlan egumen, Theodor proe-gumen si cälugárii de la Agapia märturisesc pentru vinzareasatuluI Stingäcenilor, luI Ursachi.

132. April 7181 (1673). impärtire a Delenilor intre IordachiCantacuzino i Doamna Ruxanda. Se string «oamin [I] bura, sisoltuzul de Härldii si tärgovetiI, si Peatrea Capra pivniceriulde Cotnar, Frincul de acol6, Hanos Feltin de acole . Agiun-gindu noI in satu in DelenI, dumneaei Ruxanda ati si purcesdin satti in sus, zicindu cä mearge la Useriul Andronic ;aing trimis de i-am zis sä sä* intoarcä dumneael, sà: fie la soco-teala loculuf si a vecinilorti . . ce dumneei vrutti ceaü zis sd facii ce oI sti, cä dumneei la hotäritù nu va fi.»Nume : Andries Hamurá. intre vecinl : Tudorutti, Zacoschie,Constantin Chirciul, Ionti Tratco si altil din familie, Romasco,Toader Häria, Vasilie a Nacs[u]luI, Stefana luI Costin, LupulVreames, Andronic Popäscul, Vasihrin (sic), Toader Nehet,Nechifor Turcan, Toader Bortin, Miháilä Covátar, IgnattiZarä, CostinasT a luI Loin*, Larion brat lui Toader Butucti.

Cf. Urechik /. c, pp. 150-1. Andronic era un compatriot al colet de-adoua Doamne a lul Vasile Lupu. I se zicea Cerchesul. Insurat cu Axana, elchpâtà in August urmkor satul PkAuV, ling Botosani. V. vol. V, p. 222si urm.

133. «David de Zaluci» se intelege cu Dumitrasco Log., pentruocinile Öogolestilor». Martur si csoltuzul de Botäsen[i]».134. 18 August 7182 (1674). Dumitrasco-Vodä da o ho-

Wire pentru Toderasco Cantacuzino, ce are de vär pe

}Tar-

lauln»,

..

., n'aa .. .,


Dumitraco MA lain'. Poruncise asä se iä toate dereaseleDoamnii Ruxandif; ce, timplindu-sä de ati venitti impäräViain tatä, s'aü läsatti lucrulti in slabü, pentru sä nu facä iaamestecaturä la Turd, ca sä ià de la dän0 puteare sä tieaöastä ocinä cu impresäräturä, dupá cumu ail amestecat i

la Domniia lui Stefan Pdtru-Vod[ä], cindu eram DomniiaMea capichihae, vazindu cä cu giudetul crestinescü nu-T sacuvine pe aastä ocing., ce, läcuindu la Racovu, cu mijloculluI Doroenco Hatm[an]ul cdzácescu ail poftitü giudetu dela Turd».

Expeditia Sultana lei contra Polonilor prin Moldova s'a fäcut in 1674.Sultanul abia plecase din Iasf. V. vol. IX, pp. 164.5. - Cu ortografie mo-dernisati.. In Urechlä, I. c., p. 155.

135. 24 Novembre 7185 (1676). «Doamna Rucsanda, fiicaMärii Sale luI Ioan Vasilie-Vod[ä] §i Doamnil Tudosai, ne-poata luI Costea Buoc Vornic», lasä dupg -moarte Delenifla «priubitü frate nostru, dumnialuT Thodorasco Cantaco-zino Vel Vist[ier]».

V. Vrechiä, l. c., p. 156, no 1 J.

136. Ianuar 7188 (1680). Gavrilie egumen i cälugärii de laDragomirna märturisesc, pentru o intelegere cu Gavril Hat-manul. «Doug courl de sficlits ail rämas nefgcute i un cer-däcel de piaträ si 7 ccour de piaträ si 3 butI de var.» Epomenit : Spätarul Dubgii.

137. 8 August 7188 (1680). Duca-Vodd, pentru ConstantinV. Post., dindu-I «un loc de odae den hotarul tärguluinostruE§ului, unde sä cheamä odgile Partii, de unde sä impreungcu partea den gos, ce-ati data Stefan-Vodg Pätru lid Ali-xandru beizadea». «Locul posadnicilor .. ., locul Rufenilor ...Pre in Cicaina.» Fiul luT Constantin, Dumitrachie biv V. Ar-ma., o vinde luI Iordachie Cantacuzino Vel Comis, cnepo-tuluT» sg.g.

Alexandra beizadeà era unul din fill fostulul Doinn Antonte Ruset V.Ist. lit. ram. "in sec. al X VW-lea, tahla. - Iordachi Cantacuzino e fiul celuld'intäiü Iordachi si fratele lu1 Toderasco.

138,. 20 Mart 7194 (1686). Ruxanda Doamna aratä cä a dathif Toderasco Cantacuzino 300 de lei : csi, luind dumnalui

DOCUMENTE,MIESTECATE '79

acesti ban[i], sä lea de'nteinsif 80 de lei preosfintitului" Mi-tropolitil de la Odi;can (sic) chir Grigorie, flindu-i datoritl,si, de va milui Dumngzeil sg fie pace in Tara azdascg,precumil ail fostii si mat innainte, sä ià suptü stgpänireadumisale Rascovul, si sg.-1 stgphleascg. precumil 1-am stgpinitilsi ea, fiindu-mi de cumpärgturg, si, luindu-lii dumnalui pre-cum am scris mai sus, O. poarte dumnalui de grije mg.-

nästirif ce amil in Rascov, sä o acopere, sg nu sg sträce, sisg o impodobascg precum sä cade».

a Mitropolitul de la OditcanIn era egumenul Grigore de la (= ot) Itcanl, )3urdu-jeni sau Todireni, Mitropolit titular de Niceia. V. § I, nIe 47, 52, 53-

139. 8 Mai(' 7 t 96 (1688). Irina, sotiargposatului ContAs Stol.,si cu fiul ei Iordachie si fiica Mariia aratá cd, «dupá ce ne-ailprädatti Lesii si ne-ail luattl tot ce am avutil, trecut-am inTara-Munteneascg t,, unde vind lui Gheorghitä Stolnicul osiliste din ocolul tirguluf Suceve. «Mgcar cg si dumnealuiera bogatti de scgpatü de multe de toate si strein inteaatall, ca si noi.» Marturi : Mitrea Stolnic, Ilie Drggutäscul Sär-dar, Apostol Catargiul Comis, Ion Stroescul Jitnicer, Ior-dachie Stroescul Cgpitan, Pgladi Vornic, Ion Stircea, IonAvratn, StAmatie Cgpitan.

Prädäciunea s'a fäcut Ia nävälirea Polonilor In Moldova, In 1686. - Gheor-ghitá Ciudin e Vel Stolnic. El fuge la Munteni, din nemultimire cu Duca-Voclä, In 1683, apol, dupä venirea WI Constantin Cantemir, In 1685 (N. Costin,p. 26 ; Neculce, p. 228). Ion Straiescul fusese Vornic la Cimpulung (Doc.Callzmacht, I, p. xxvIri). Drigutescu fugise intäiii cu Petriceicu-Voclä In Po-Ionia, la 1684 (Nenulce, p. 224). CeYlalti se adäpostiserä la erban Cantacu-zino, ca la dusmanul lift' Cantemir. Pentru eI, v. si Doc. Bz.rtrye, tabla. Pentrulrina Contäs, v. vol. VII, p. CCXLII.

140. 26 Maiü 7196 (1688). «Ianola ipodiacon, vinde o mosie.Martur : «pgrintele Theodosie ce-ail fostu Mitropolit si alVi

multi. CruceanT de locil».Sint iázki: de la Crucea-de-sus, din Tinutul Putna. Cu privire la Mitro-

politul Teodosie, v. 1st. lit. reltgloase., p. 180.

141. 7 Mart 7199 (1690 (sic!). tefan Petru-Vodg, pentru«Sava Dorosan den tirgu den tefgnestl», care dg «un calbun» pentru un loc de moard ' «pre apg. Basgulu,.

142. 15 April 72o3 (1695). DoamnaAnastasiia, a Ducaf-Vodg,

80 DOCUMENTE .AMESTECATE

dA fetel el Deana [sotia lui N. Costin] satul Podolenii, ce-1

are la mdtusa el cAlixandra, data de sotul sü celGrumeadzea Armasul : numele lui chemat LN2Anschle».0 däduse «unii fiice a noastre ce-aa chemat-o Alixandra», caremoare. Acum o trece la Doamna Deana».

143. Secolul al XVIII-lea. Iordachi [Deleanul, fia al lui Joan,nepotul lui Toader Iordachi i stränepotul lui Iordachi Vistierulj pomeneste de acte ce «s'aù innecata in Siretü pevreame catanilor, cind aü venita Franta apitanul ; viind frate-mica *bari atunce la la Esi, s'aa primejduit, de li-a..0 innecatin Siret, cu alte multe de toate».

IVIvMirea lui Ferent se face In 1717. V. Ist. lit rom în secolul al XVIII-lea,I, p. 214 i urm. Cf. pentru Serban, vol. VI, p. 526.

144. Mariia Vistierniceasa, fata lui Miron V. Logofeta, neavindso% si copiI, aftndu-rnä ea la singurätate si släbä'ciune», däaverea ei luT Iordachi Cantacuzino (Deleanul) care-1e ca un fia,anume: eBudele de la Soroca in si altele. Sieden odoaräle ce arna fosta data fiiciI meale Bälaii, i auntluata o samd de la Domnita Safta Cretuleasca, dupd moartenepoati noastre Mariel, fiica fetil meale if dä tot luf.

Maria, fiica lul Miron Costin, fu m'aritatä dup5. Ilie Cantacuzino Vistiertd. V.vol. V, pp. 587-8 ; vol. VII, pp. 215, 240-1. Fitca ei Bklasa fu sotta lui Stefaq,al doilea f10 al lui Constantin Brincoveanu, la 1709 (Neculce, p. 289). Dup5.cronica lui Radu Greceanu (partea media), nunta se fact]. In Februar, cununind

tefan, Constantin Cantacuzino Stolnicul. Ma7a mull. la 23 Decembre1711, i a fost Ingropatä. In Mitropolta TIrgov4tel (Inscrippt, pp. 118-9). SaftaCretulescu era fuca lui "ea Brincoveanu. Cf. Uncarzul, V, p. 367.

145.F. d. Maria Vistierniceasa, fata lui Miron Costin, dä nepo-tulul ei Iordachl Cantacuzino jumg.tate de Cucuteni.

146. April 7225 (1717). Maria Vistiereasa Cantacuzino aratä ha'Mihaf Racovitä cä sotul ei era dator din intäia Domnie, «dencumpärätura ocnii . . . care o cumpärasä inteun anu drept 12pungi de ban[i], den lunalui Sdpt. in 8 dzile, dupä obiceiü, siaa tinutü ocna numai 8 lun[i], pä.nä in 13 dzile a lui Fev., cAcii s'aa intimplatu si Märii Sale mazilie si inteaceale lun[I] . . .

fosta data Märil Sale nre-un ban, urnindu-1 pre MärieSa cu. cuvinte . . . 0 pungd de bani aü fosta mal data MärieSa in datorie cumnatuluI mica, luI Vasilachi [Canta]cozino

1-at

siMovilaa», Uihlibii

Blaii,

nasal lui

N'aa

Spa.,


care if puseasä zalog o pajora cu rubinuri ., a luf UrsachlStolnic.z, Pune ca zälog mosiile Baltate$d $1 MinjestI.

Cf. vol. VI, pp. 418-9, 432-3.

147. 15 Octombre 7226 (1717). Ileana Costin dänite vecinronepoatei meale Catrineb.

Catrina era fiica suroreY Elenel cu Aristarh Hrisoscoleil.

148. 15 Maid 7226 (1718). Sava egumen de Bogdana face ovinzare de vie.

149. 26 Maiti 7236 (1728). «Ea Cozma, nepotul rapaos. par.chir Teodosie ce-ag fostu Mitropolitu tarii Moldovii», dä zapisluf Iordachi Cant., pentru mandstirea Bogdana, fiind «la marelipsä, de prada Taarilor, atita cit ni pioru de vita sag altäceva n'ag ramas». Martuff «Timu $ Logofat, staroste de Putna . . .

Protopopa Mihaf de Focsan 0.150. 7229 (1720-I). Mihal-Vodd intareste ILA Iordachi Cant.

satul Minjestif, epentru a luT dreaptä slujba ce ne slujeaste, pre-cum si la vreamea acestor turburaff ce-am avutg cu präzäleTätarilor, nu putina pagubä ag avutg i dumneld, si la toateo$tile pe unde am mersu, pren Tara Ungureascä [1717-8], $1pre aiurile, n'ag fostü lipsitg de linga nob.

Accst act e citat In altul din 1730 (vol. VI, p, 432).

151. 19 Septembre 7230 (1721). Ileana, fiica luí Miron Costin,vinde satul Deleanii. Parte o avea nepoata, de sora, Catrina,fata luí Aristarho. Îi avea de la mama, $1 ea ode la matu$1-sa,Alixandra, giupineasa Grudrnezir ce-aü fostu Arma$-Mare».

v., pentru Hrisoscoleii, mal sus, no 63 si rom. 'in reco lui altabla, PP. 48-9. Pentru Alexandra, sc/ia. lui Grumedzea Lozonschi, mai sus, no 142.

152. Ianuar 7232 (1724). Mihai Racovita, pentru vinzareaTesäutilor, partea luI Costin Ciudin, ocarele, fiind om rag',aü furatti niste cal tätäre$d a luí Can-Mirzea $1, pen tru fur-tusagul 6-aü fäcut, prindzind pe Costin, s'ag pus la inchisoarel .

153. 3 Ianuar 7234 (1726). Märturie pentru banii luatf deUrsachle Vist. la Constantinopol, ode s'ag plait de ni$tedatorni,.

154. 26 Septembre 7235 (1726). Raport de hotarnicie la Te-$autf, fäcut $1 de Toader Calmäsul biv pircälab.

V. prefa.a la vol. I din Doc. Callimachi, p. my.

1143. Vol. XI. 6

ht. 1st. XI/III-lea,

I4E


155. 27 Septembre 7235 (1726). Mihar-Vodä, pentru satulBältätesti. «Am luat acest satu si 1-am tinut pänd acmit lamazilie», cind H. da lur Iordachi Cant[acuzino].

V. mai sus, n° 145 si nota.-tn adevär, Domnia lui Mihal Racovitä se in-cheie acum,

156. «Prea-luminate, innAltate si de DumnAzdti credinciosäDoamne si oblädultori il a toatd Moldova, chirie, chirie Ioan Grigo-rie Ghica Voevoda, al nostru pr-iubitu frate si prè-indrAgit cus-cre, pre Pr-Luminarea Ta fräteaste sdrutAndu-te, cu amdruntul tebine vestim. Dom nul Dumnezdü sä te pdzascd intru intreagd sdnd-tate si intru neincetatä si adease bund norocire cu lungd viatä..Pricina acestil scrisori ar noastre cdtrd Preluminarea Ta nuiaste altd färd numal intdiii sd cercdmu pentru pre-dorita sd-ndtatea ta si, a doa, sä descoperim tie, pr-iubite frate. Laaceastea ce ne afidm, nu sd cddea sa supárdmu pre LuminareaTa, ce, socotind cd dupd curgerea vremir mar multd. supdrareva avea Pre-Luminarea Ta de spre partea noastrd, amuauzit pentru Vornecul Iordachi Cantacozind cum 6:are pricingcu Gavrilit4tir pentru niste sate a lui Ilie Cantacozinö, vrindca sd. le impartd bund nemuirea lor. Citu pentru aceastea, facdcum vor sti, nor la ceastea n'avemü a face, färd numar pentru2 sate a lur Ilie Cantacozinò, anume Bgltätqtri i Mänjestir,nor cu vreadnica de socoteald giudecata a boerilor tärdi leamilluat pentru 6 pungi de bani, carile ne-ati mincat Ilie Cantaco-zinö. Pentru aasta, prea-iubite frate si cuscre, esind cer mar susnumit boer la domneasca giudecatä a Prea-Lumindrir Tale,ne rugdm sd nu ne sä facd vre-o strämbdtate, cd.cr nor dupäcdzuta giudecatä WM le-am luatu, si, luindu-le, nu ca doar le-amtinutü pentru nor, ce noi li-am däruitti nepotulur nostru IoanCantacozinó, fiiul Vorniculur Iordachi Cantacozind : de la Can-tacozin fiind cele mai de sus nutnite sate, lards la Cantacozin s'drämie am ales. Deci ruggin pre Luminarea Ta ca sd le pe-cetluiascd si sá le intäreascd domneste si Pr-Luminarea Tadupä daniia noasträ, carile le-am datil nepotulur nostru IlieCantacozinò cu domneasca hotdrire si intárire, si vom mär-turirisi multdmit la Pr-Luminarea Ta. Iar anir fa-I sä fie dela Dumndzdti multi' si pr-norocit.»


Autorul scrisorff, Mihal-Vocti Racov45., era cuscrul lui Grigore MateY Ghica,pentru cá fiica celui d'intliü, Anastasia (?), Onea pe Scarlat, unul din fiiY celuidin urnaü (Gen. Cantacuemilor, p. 43). Ioan, apoi Vistier, era fiul lul IordachiCantacuzino Deleanu 0 al unel surorl a lui Mihai-Vodä p. 49). Cf.vol. VIII, pp. 190, 199 ; inseripA pp. Io, 264.

157. 7240 (1731-2). «Manila, fata luI Miron Vel Logofet, giu-pîneasa a räposatuluT Hie Cantacuzinó Vistier», face märturiepentru Moviläa, «unde sä face iarmaroc» ; îl dase In arena' «Bo-teanuluT si lui Zosin, nepotuluI miet1», cu 30 de lei pe an. Eaclä acum totul 'nepotului eT, Iordachie Cantacuzinó Vel Vornic.«M'ati adus i pe mine la Esa, si m'aa chemat Costantin-Vod[ä]despre Doamna, i m'aa Intrebata : al mieti iaste zapisul?»

V. mal sus, nie 143-5.

15 8. 29 Novembre 7241 (1732). «MihaT Micul, Vornic deChnpul lungu rusescu si sotia luI, Safta, fiica Predil Pailad[i]Stolnicul, vInd parte din satul PlesintI.

Pentru Preda Plladie, v. Doc. Bistrife, tabla.

159. to Mali"' 7244 (1736). Apostul Mihulet biv Vel apitanvinde parte din satul Costesti.

Pentru Mihule, care slujise la Rusl, v. Doc. Callimachi, tabla.

i6o. «Smeritul giudecätor Bräilli Isac-zadea Dervis-Mustafa,giudecaoria acestii pricin[1», aratä cä a venit la Iasi pentrua judeca, cdupä pravila noasträ», procesul lui Iordachi Can-tacuzimi, «fiiul lui loan Delianul», cu niste Turd. El luasela 1739 niste oT ale lor, «a HotinuluIl. Le trimete In Rusia,la Radu Costantin. Iordachi distigä procesul.

161. tIzvod de la Cretuliasca, fata BrAncovanuluT, din vlat7249 [1740-I], din odoarä ce-aü data la mätusa VisterniasaIlie Cantacuzino Vistierul, cind aa' märsu la BucurestI, careodoard ati fosta a Bälasii, feti el Un lantuh cu sese nasturicu jmaltu de sese pläsT, un inel cu diamantu mare rozo, de sädeschide, doal ineale, iar cu diamanturi marl rozo, una inelcu zamfir pe unghi, o salbä de galbin 40 chesaricestI . cutabla cetatea Beciulul.»

162. 30 Iamfar 7253 (1745). loan Nicolae Mavrocordat, pentruIordachie Cantacuzino Hatman actele prädata dumi-

(ibid.,

»,

:

..

: t i s'aü


sale de la Horodinca, cîndü aü venitti feltmarsal de ati cäl-catü pdmintul Moldovil cu ()stile moschicesti».

V. maI sus, no IOC%

163. 3 Septembre 7254 (1745). Nichifor Mitropolitul, Theofilepiscopul de Roman, Iacob de Rädäuti, ErotheT de HusT faco märturie.

164. Ianuar 7255 (1747). Al patrulea testament al Mariellui Ilie Cantacuzino. Legatar e numit Iordachi Cantacuzino.

165. 15 Maiii 1786. Alexandru Ioan Mavrocordat, pentru afa-brica de sticle ce este aice in teard, la Tinutul Härldului, caremai înnainte tiindu-se de cätre un jidov, si pe urmä de unPetre Mazi, Neamtu, ati rämas la cea mai de pe urmä, desg tine si pänä acum de catre Sabrà.

pentru Chabert, articolul mieil despre Sträinl oaspet1 al principatelora,In Literal:4rd 51 arid romînd, IV

IV. Acte amestecate, din deosebite locurL

166. 2. 7048 (1539). Stefan fiul lui Stefan-Vodä, pentru Tu-lucä si aliT, dîndu-li «sä1ite Gatei». Pomenit1 ca marturT fiiT :Alexandru si Stefan. Boierr: Huru Vornic, lada, Scripca,Craciun, Popescul si Sapteli pgralabl de Hotin, Manea 5iGrozav pärcglabi de Neamt, Ungurul 5i Mätias (?) pärcalabIde Novograd, Mihul Portar de Suceava, Ioan (?) Spatar, Cras-nes Vistier, Sturdzea Postelnic, Steful Ceasnic, Lohan Stol-nic, Petra5cu Comis. Scrie Ion Täutuloviô. Pergament. Pecete.

Arch. Statulul, Neami, no 4210. - Cf. vol. VI, p. 615, nota I.167. Iasi, 16 Mart 7070 (1562). Ioan-Vodä (Despot), pentru

Pobrata si egumenul Frasin. Scrie Ion. Pecete mare, ruptäIbid., Pobiata, XIII, no 22.

168. 23 Iunie 7081 (1573). Ioan-Vodä, pentru Pobrata. ScrieStefänescul. Pecete ruptd.

lbid., XV, no 3.169. 6 April 7088 (1580). Petru Vodg., pentru vînzarea ce

face Stefan snä Danovi.Ibid., Neamt, no 4215.

v.,

...

..


170. 17 April 7094 (1586). Petru-Vodg., pentru Pav lä (sic)aslujniar». Pe dos : «Pavel slujniCar».

Bid., no 1253.17r. i-ia Februar 7100 (1592). Aron-Voda, pentru mgnästi-

rea Tazlgti, dindu-I satele Ostupeani si Colcesti. Aron recu-cunoaste ca parinte pe Alexandru LIpusneanu. a Vel Logo-fg.t ue[il]».

Bid., .Pobrata, XIII, no 32. 0 condicä greceasea a na'ánaistirii se atli laBibl. din Iasi, si ea cuprinde multe acte lusemnate.

172. Ia$T, 18 Mala 7103 (I595).Stefan-Vodä,pentru Tazläti.aAlecsa Logofet ul.» Scrie cl3orcia». Pecete micä, ruptg.

Ibid., no 36.Alt act, cu aceiasT datä, ibid., 39. Pe dos, cercgrI de condeia

cu titlul Domnului si: sEnachi &lac, ce at invitatu cart[e] la ...».173. Iasi, 22 Maiti 7103 (1595). Aron-Vodg., pentru o mosie.

cOprea Vel Logofät ucil.» Oprea cautä a imita pe StroicI iniscäliturä. Scrie Mihälescul.

Ibid., Neamf, no 4421.

174. Iasi, 20 Iunie 7106 (1598). Ieremia-Vodä, pentru (Bar-bul biv Dvornic».

Ibid., no 2910.175. Suceava, 18 Septembre 7108 (1599). Ieremia-Vodg,

pentru Ionasco Moglgdea Vornic. Pomeniti : Arame biv sta-roste, Cupcea neamis, Hiartea.

Ibid., IV, no I.176. a Zapis vechia, pe särbii, de vänzare.Ea Pgtrasc[u] pärcälab[ul] de Unguras prin aasta daa de stire

cg ail venit la casa m Stanca fata luì Bälos bätränul, soralul. Simion din Oräsgni, si aü vindut doi pämäntuff din pä-mänturile sali Cozma ficioru luI Nicoarg bätrgnul din Bär-bos, si Cozma i-aa dat 25 zlotl. in mginile StancgI, dinaintem 51 a lui Gligace si Vicol si Grigorii din Bärbos si Andonli,$1 Vätcanu din Dulcesti, si altor megies.» Tradus i n 1816.

Bibl. Ac. Rom., ms. 234, p. 2.177, Ia4i, 23 Iunie 7110 (1602). Eremia Moghila Voevod,

pentru Ion $1 fratii luI, Vasilie si apopa Ghiorghie», fifi «Eli-neI», nepotiI de tif al. Sorel, stränepoti lu Ilco si Bglos,pentru jumätate de sat HälästiianiI (T Roman), de la Manea


Sulger (cSnmetpa) i fratele lui, Bälo$, car1-1 cäpätaserä g de labätrinul Stefan Voevod», pentru 500 de etaleff vechI». Amal venit David $i sora luI Titilana, fiii. Catrind, nepotii luiHilimon, $1 $i-ati dat $1 ei partea : ,ITO err 110,NAH WO'Kt-J*11411H pSquiuKH (care este supt pariea doamnei Ru-tine* Tot asa Nastea fata lui Hälä$tiianul, cu fiiI, Oniul$1 Stefan $1 Erina, nepo0 1111 Mihul ; apol Roman fiul ma-MTh, nepot Mihului (parte din Once$ti, zii maI de multVäscanii). Pomeniti : Gligorie zlätar, supt Alexandru Voevod,$1 Husnu Stolnicel, Tombric, Tänasie Robul, Bäla (pen-tru Ränghile$tI), Avraam fiul lui Negrea. MarturI : fili : Cos-tantin, Alexandru, boieriT : Ureche Vornic de Tara-de-jos,Criste de Tara-de-sus, Ghiorghie pircalab de Hotin ; Vasilie$i Nidabalco de Neamt, Lupul Scoarte$ $1 Veaveritl, de Ro-man ; Oräs Portar de Suceava, Simion Stroi Vistiernic,Bränovschii Postelnic, Bosiioc Spätar, Caraiman Päharn1c,G1 igorie Stolnic, Apostolachi Comis. Stroi Mare-LogorätScrie Nicoar[ä]. IscAlesc Domnul $1 Stroici. Pecete cu snuralbastru $i ro$u $1 legenda : AIIITHO MHO iw epfitura MOPHAA

ROEROA H nos, 3EMi1H MOA,A,AKCKWH.Colectie privata.

178. 14 Septembre 7115 (1607). Simion-Vodä, cu TeodosieBarbovschii Mitropolitul, Joan episcopul de RádAu0, Anas-tasie de Roman $1. Filoftel de Hu$I, fac $i ei danie Pobratelmo$iile ei cele vechi. Vel Logofätul.

Arch, StatuluI, Pobrata, XIII, n° 47.

179. I I April 7118 (i 6m). iPetrea Soltuzul CU 12 prd-gaff din erg din Cotnar» adeveresc cä a venit ginnainteaScaunuluI lor» Buzdugan cu Anton din satul Pietri$ $1 aúvindut «loc de douä. case (m-kcro sti ABA ,VMH) in sat inButcäteanI» lui cAlexei din Cotnar», pentru 200 de talerI, cbanIgatal. Aú pus $i pecetea curafulub. Pecete cu fum, neinteleasà.

ColectM d-luI Goilav din Roman.180. Ia$1, 18 Novembre 7121 (1612). Alexandru-Vodä, pen-

tru mänästirea Galata. Iseälitura Domnulul.Arch. Statului, Galata, VII, n0 io.

181. Ta$T, 28 Iulie 7 117 (1609). Costantin Moghila-Voda, pentru


Ilie Vrabie, AROOHHIC rnoTnIu («Vornic de gloatä»), care, prinact de la cunchiul DomnieI Me le, Simion Voevod», are satulBrezeanii pe Elan si cu locul WT rpHHAS, in Tinutul Fälciiuluf(*AktrincKom8), cumOrate de la familia lui popa Lupul (M3noyA),de la Ari, de la urma$1I lui Bode, de la CIoban, de la fata luiLeha, de la Ihnat, de la fin- AUHKKEH, de la Toader $i Tudu-rineasi, fata mopmn, de la Toadea fiul sAATII, nepotul de fiti al luIBerizanul, stränepot al lui Drapanit Berizanul, $i de la Dobra,Ruja, Armeanca «$i altI fif al' NI Stanciulä si Marusca».Apol pentru eBlaga $i sora, Drägilina, $i Pietra, fetele luIToadera nil», Lealea, «$i altä sitf.a, care trälie$te la Fräcest[I],in Tinutul Neamtulul», si Rusia, «fiul lui -», Onaca, Anesiia,Stefan fiul lul Päntelei, Nedelea $i nepotil de fif al' luI Praja(npamn) «$i alt Simion ce i s'a zis K8neacuto WT HAEAM, filll Illi

Zarbul», coboritori al. luI Mihul Poiani, care träise supt Stefan-Voolä cel vechiti,-cari aveafi RrideaniI pe Tutova Ck Act; (cu'Ai:lure): totI vincl lui Vrabie. in al treilea rind vine «Trifanii Crastavitii $i fratele luI, Platonfi, $i sora, Anu$a, fiii Smoli (cmomi), i

Bl[a]ga, Vasilie Träbutul, fiul Simdziianei, Cerna fata Floard,popa Gliga, Barbul fiul ]Jräghind, cari vind tot acolo, aceluiag.ApoI, - 4°) - , fetele luI Toporü, Nastea, Toader Drädulti,Pavil, Gligor[e] Rädiche (cumpäräturä de la Tuturman), GavrilCucolie, fiul lui Toader sSitan, Toader fiul sMirkn, Condroae,exc itsiwku$A, \Find tot acolo. 50) Petrea Berhea, CH1-1 Ste (pome.nit Negrili Hrinescul, CopaC" fiul lui Dragot[d], Petrea Chi-co$, 6ortine$tiI), Ion wsup (zoierul»), fac vinzare la Vrabie,tot acolo. Potnenit Ion Tuda Stolnicel, de la BräsAnestf. Apolse intäreste via din Gure$tI. Pomenit si Trälea. Marturi :Ureache Vel Vornic de Tara-de-jos, Petra$co Vornic deTara-de-sus, Gheorghie pireälab de Hotin, [Gheorghe siStanisflav, de Nean4, Manole $i Luca, pircAlabI de Roman,Isac Balica Hatman, Chirita Dumitrachi Postelnic, GheangheSpätar, Cäräiman Cea$nic, Vasilie Lozenschii Stolnic, NicoaräPrijescul Vistier, Vorontar Coatis. Lupul Stroi Vel Logofät(iscäle$te). Scrie Arsenie Nebojatco. Pergament. Pecete atir-natä de $nur ro$ aprins, cu legenda : mitemo min° IW KWC-Tmihmitik M011-11111 KOEHOA PI rilph 3MA. MOAAMICKOH.


Pe indoitura pergamentuluT : «Cgte sate sgmtu scrise in-teacest uric, toate simtu plätit[e] si tocmite, numal partealui Toader Dgrdul, din sat de [la] RgdeanI, n'aii vrut sg: igbani derept din sat, ce aft toctnit cu dinsul sg-I dea aireasag sä-I curnpere loc derept loc ; prentru acearstal se-ag ras (?)la uric : partea lui iaste dintr'a patra parte ce sg va aleageparte m ... 1, iar, deacg-I va da, faa ... dres de schimbgturg.»

Proprietatea d-lul locotenent Duca, din BIrlacl.

182. 30 Mart 7121 (1613). Stefan-Vodä restituie satul Dg-videanii, ce fusese datI färg drept lui Iona$co Talpi VelCeasnic, lul Toader Boul biv Vistier, räscumpärat de el 'dinrobie $i din minile paginilor». I se luase satul pe cind el era«in Tara LeseascA)).

Mal., Neamt, XXXVII, no 8.183. Iasi, 8 April 7125 (1617). «Radu Voevod Mihnea»,

pentru c Necorg Prîjescul biv Vistearnicü », care a fäcut slujbebune altor Domni si luI. h intäre$te satul HglistiianT CkCTAKOKE, TetcanI, cu mori, jumgtate din Borani, jumg.tate dinOniceanI si partea-I din ButciteanI si din seli$tea Toprgleani(T. Roman) $i satul Mirce$tI $1 CozmestI, cu moarg. pe Si-retiü, jumätate din Purcelest, jumgtate din Stolnióanr, laSiretiti (schimbat pentru Bolde$tI, cu Calapod «hänsargy),jumätate din Britie$d (T. Suceava), Dabovitul, «la Prutp, inT. CerngutI (t lEpHOSERK01-1), BlimIceanf, «pe Jijie , jumdtate dinPrisgcani, pe Miletin (muIvkreH) (T. Hirläti), jurnätate dinTäpglu$eanI, pe Jijia (T. Dorohoig), Rgrighile$tI, isupt 6or-nohal», Bonte$tf, «HA REAIIKAVO titirt$K"», jumgtate din BlindestI,pe Jijie (T. Ia$9, Cotova pe Cginar (Ha KkHlIA(A), Visoca,'la vîrful Cginaruluf 2., Crivceanii (T. Soroca), jurndtate dinCoze$tI (Ttnutul Orhel), VäsiianiI, pe Botna, Prije$tii (T.Läpusna), Rdzboianif, HQ 6MOAA 1107'01111 (la «fiul alb», Valea-Albd, vale fiind tot una cu rig ; e locul vestitet lupte din1476) $i a $esea parte din Rominesti (T. Neamt). MarturI :fiul Alexandru, Dumitru Goia (wl) Mare-Vornic de Tara-de-jos, Nicoard de Tara-de-sus, Iacomii $1 Iona$co pircglabfde Hotin, Ghiorghii si ÖoIpan de Neamt, Lupulti Dragoti$i Duca, de Roman, Mihul Hatman $i pircglab de Suceava,

DOCUMENTE AMESTRCATE 89

Bernat Postelnic Vasilie Spätar, [Dumitrachi] Ceapic, Ghlor-ghli Stolnic, Dumitrachii Visternic, Mihail Furtuna Comis.Ionasco Gheanghe Mare-Logofät. Scrie Nebojatco. IscdlituraDomnului $i a ha «Ghianghea Logofdt». Pecete atirnatd desnur pembea, cu forma traditionald $i legenda : iw paAS BREHOAlt

CHk MHX1rk KOEKOM ren,A,ap HEMAH MOAAMICK01. - Pergament.Colectia d-luT Godav, din Roman.

184. «Pan Bdrnat Velichii Postelnic märturisescu eü cu cestzapis al mea de rändul a ne$te sate, anume Berindee$tii si SI-boanii, aa fost acealea sate mai de ainte vreame tiindu-le un-chia-mea Brut [Bartolomeia Bruti] Postelnicul, Dumnedzdu-1 po-meneascd ; deci eü Ina mä apucase[m] d'insele sd le tiia. intruacea, venit-aa la mine calugärif de la svänta mdnästire de la Säcul,si aü adus ispisoace de la rdpdosatul Eremiia-Vodd cum aafost el miluit cu aceaste sate ce sint mai sus scrise pre aZastäsväntä mänästire, pre Säcul. Dupd acea $i Domniia Sa Radul-Vodi acmu s'aa m[i]l[o]stivit si le-aü läsat sd fie aceif sv[i]ntemändstirif Säcului $i de la Domniia Sa date. Widzändu sinof cum Domniia Lor s'ati m[I]l[o]stivit, eü incd Insumi, debuild voia mea, le-am dat sv[i]ntei mändstiri Säculuf, de nimenevoit, nice asuprit. Pentru ac6a nime de semintiia noastrisä n'aibd a sd amesteca, nice a invälui aceaste 2 sätcealeBerindeestif si S'aboanii, ce, ca sä fie $i de la noi daaresventei mändstirl Sdculuf, mai mare märturie si credintä ampus a noastrd peceate cdtri cest zapis. i ea Drdgusan diiacam scris, sá sá tie. U Ias, vlto 7126 [1618], Ap. 17. Ber-nardo Borisij Postelnich.» Pecete octogonald, cu arme, lei, scutsi literele B. B., pusd pe ceard verde.

Ibid., n° 1145.

185. 29 Maia 7126 (r 618). «Pan Brdnat [Borisi] Velichii Postel-nic» aratd cd. «unchiul mieti Benetic [Benedict] Ciamic» a avutsatul Leucusanif (T. Roman), cumpärat de la Petru-Vodd [Schlo-pul], «drept doaozed de mil' de aspri», si apoi IL vinde luf Ma-noli pdralabul, cu 200 de ughi, rdmlind dator cu 134. Bränat 11plreste : el iea banif de la Dumitru Goia Vornic, totl 200 de lei,5i-i dd luI satul. Romäneste «Si, de sá vor afla alte urice faraceastea ce dat noi, sd nu sä creadzd.» «Io Bernardoiam


Borisi Postelnich Grande afermo quant[o] di sopra.» Pecetea epusä cu cernealg. $tearsä, gälbuie. - Traducere de Debris.

Arch Statulul, Nervq, no 1143.

Prin n° 1142 (6 Maiti 7126=1618), se vede cä cgluggriT de laSecul reclamail satul ca vindut luT Ureache. Manoli zice cdacesta i-1 luase cu sila. El jurg. innaintea cfeorilor luI UreacheVornicul».

186. Ia$I, 2 Septembre 7127 (1618). Ga$par-Vodä, pentru«Alexandra, cu fratele el Ghidion, firf lui Voico biv Logofät»,cari dati satele Ciripcgü, NicorestT (T. Soroca), Ungura$ (TNeamt), Ghiedea$1n (T. Fälciig), fi Vnghe §-tr (pe girla Putna), etc.

Ibid., VII, no it.

187. (VI 7129 [1620-1].» 0 femeie din Micle$ti arätä cg-$1dd partea din BerindiestI. «Ce printru ce ail petit nisti vitia lui Tiron, ce-ati perit diript mine, de dabile.» «Din partealuI Benin.»

Bibl. Ac. Rom., necatalogate.

188. Suava, 4 Mart 7133 (1625). «Io Radul Voevod»aratä cg a venit Dumitru fratele luI Millgilasco $i Gavrila$si - (alb) i surorile lor, Brändusea si Irina, si bärbatul elLazor, fiul lui Motoc, «totT fill Id Lupul Vrglan», si s'arijudecat cu «sluga noasträ Iane pärcglab de Cotnar, fratelelui Alexa din Cotnar», pentru pArti de ocing In ButcgteanI.Se aduce $i un ispisoc de la «Stefan Tom$ea Voevoda». F erdide 12 zloSI la Vistieria domneascg. Dumitrasco Stefan VelLogofgt u. Vlasie. Pecete peste hirtie, cu legenda : -I- iw paAS

sotgom Excno MACTII0 CIIK AINKIrk KOEROA ; 0 3pICA.

Colecoe particularä.

1 89. 12 Ianuar 7139 (1631). Moise-Vodg, pentru cäluggrii dela Neamt, in pirä cu loan biv Postelnic. «I s'aii prilejit dis'ati dus cu Barnovschie-Vodä in Tar]a] Le$ascg.»

Arch. Statulul, Neamf, no 4409.

190. 28 Novembre 7140 (1631). Danie cgtre Säcul, de laLupul [Prgjescul] Vel Vornic de Tara-de jos si sotia, Maria.

ibid., no 2491.

191. 9 Iunie 7140 (1632). Act domnesc pentru cIonasc[u]


fióoru popil id! Cehan $1 Cehan fiiul Savii si Ioan fiiul luiDobrotd». - Resumat din secolul al XVIII-lea.

lbid n° 2902.

192. 20 August 7143 (1635). Vasile-Vodd, pentru Stefan Boulbiv Cluhr, intdrindu-f satul DavideaniT. «Tatdl sdt1 Boul Vist. sicu fratele sdü Pdtra$co Boul, si Dumitru, si sora hi!, Frosina».

Ibid., xxxvII, no Io. V. .1 n° 9.-Cf. vol. V, pp. 616-7.193. Ia$1, i-iti Iulie -. Gheanghi Vel Spdtar, Boul Vistear-

nic, Grigorie Vel Setrar, Vrabie Vornic, Lupul Dragoti Vor-nic, Beldiman Vornic, Ionasco Mihdilescul jitniear, Basot[d]Cdnidras, Zubco biv hanoga, Drägan Pdharnic din Pizdean[i],Bldtatui diiacu, Stefan fiiul pope! Ion din Bacáti, ToaderMotoc fiul lui Motoc Vornic din Movileani, Pdtrasco ..3or-

neaii.1 biv Vornic «S qu*kimp», «$i alti multi oameni bun! $1slugi domnestly, mArturisesc pentru Erimia $1 Ionasco $1 soralor Maxim si nepoatele, Busca $1 Vrdvara, fetele Stancdf dinButcdteanb, $i toti El' ai Condrel, cari vinci Id Nicoarä Vis-ternir. Prdjescul, Mare-Visternic, mo$ie pentru talerl. Isedliturilelor, cu pecetY neintelese. - Slavon.

Colecpe particulara.

194. 20 Februar 7150 (1642). Hotärnicie la Mirest. Nume :Sutul, Buzul. «S'ati dezgropat acea piatrd, depreun[d] cu Bobi-ceani, si nu s'ati aflat suptu acea piiatrd, cum iaste obliceaiul(sic), nió cdrbuni, ni cenus[d], ce ail fost o piiatrd far ispravd).

Arch. Statului, Neaml, no 4242.

195. Ia$I, 28 Maiti -. «Toma Catacozon6 V. Dvornic visneaizemlia cdtre «fiorul nostru Hostndnda», ca sä dea un Tigan«Bestriceanilor» (cdlugdrilor Bistritei).

Arch. Statului, ..V. Sava, XXXII, no 90.196. Suceava, 30 Iulie 7163 (1655). Gheorghe Stefan, pentru

aVasilie Corna, cu tätäisd-sa, cu Ndstasca, fa[ta lui Corn]a,ce ati fostu dupä unchiu-sn Mdrdut, fe6orul Selitrariulub.

13t131. Ac. Rom., doc. 195/1.Xxvi. Tertiiiia e sora tatelt euvintul se rag In-trebuin;eazd. In Ardeal. Corespunde cuvIntulta mdtusd, pentru sora mamel.

197. Iasi, iif Maiti 7168 (1660). Stefan-Vodä, pentru egu-menul de la Neamt, cu privire la «un vecin a lor, anum[e]Toader, a lor vecin drept de mosie, $1 crescut la ansib.

Arch. StatuluY, Neavit, 110 1385.


198. Iasi', 7 Maiti 7168 (1660). Stefan-Vodd catre «zlota$T,$i la leoa$T, $i la gälbAnasi, $i la tälerasi, si la ortasi, si ladajnici cälgräsesti .

Bibl. Ac. Rom., doc.199. Iasi', 22 Ianuar 7170 (1662). Martur : ,<Pätrasco Dano-

lovi tretii Log[o]fet». Si iscälitura lui. Pomenita : «Safta fataräpousatului Gavril Hatmanul».

Ibid., doc. 4/Lxxxv. - DanolovicY traduce un cronograf. - Safta, fiica acestulfrate al la* Vasile Lupu, a fost sopa MedelniceruluI Andrela. (vol. III, 13. 33,nota 1).

200. Im Maiü 7170 (1662). Zapis al lui «Simior (sic) Ar-manul, bdibäräcariul, fiorul CArste1 zlätariul». Marturi : doipopi armenI, eManole nameastnicul».

Arch. Statului, Pobrata, XIV, no 9.201. 18 Iulie 7170 (1662). Zapis al lui aPetriaico din Bd.

träneW, fiorul Dragir».Ibid., Nearni, XXIX, 110 28.

202. 27 Februar 7171 (1663). Zapls al lui «Stefan Boul atifost Vornic-Mare $1 David de ZAluciani $i Savin Hermeziu$1 Petria Drone $i Isac Vaipan, cu fratiT miei, tot1 nepotif $1simentii 6ogo1esti1or».

Artaml, XXII, no i5. - Un act, asemenea, din 1665, in Uricariul,XXV, p. 274-5.

203. Iasi', 23 Mart 7173 (1665). Vînzare fäcutä de «Alixan-dra glupäniasa Iorgri Stolnicul, sora lore Postelnicul, $1

feCorul mieü Toderasco.»Ibid., Galata, XI, no 26. - Pentru Alexandra, v. mai sus, p. 52, no 22.204. Iasi, 26 Iunie 7173 (1663). eMäricuta Medelnicereasa-

èa-Mare. fata rapousatuluf lui Ghiorghie Hatmanul», dä ni$teTigani la mgrigstirea Dealul-Mare. Pecete cu coroang §i «Mg-ricut[a] .

Arch. Statulul, Sava, Mir, n° 15.-Cf. vol. III, p. 33, nota205. 16 Iulie 7175 (1667). Nume Nazaria, popa Deochietul.Bibl. Ac. Rom., documente necatalogate.206. Ja, 22 Ianuar 7177 (1669). invoiald pentru datorille de

la Toma Vornicul (Cantacuzino). cDoal cupe $i niste tinte deapsi.

Btbl. Ac. Rom., documente necatalogate.207. la$1., 6 Mart 7177 (1669). Duca-Vodä, pentru cumpg-

9/LxxVII.

Ibid.,

6

n

DOCUMENTE AMESTECATS 93

rAturä «de la Ghiorghie birdul si de la fameaia sa Märiia,den sat den Crucia-de-gos».

Arch. Statului, Galata, XI.208. 9 Iunie 7 177 (1669). Duca-Vodd, pentru Ora lui «Stefan

Stanetchi iuzbasea cu Cani 16 fratele lui Hrist]odor Sdoariul» ,cu privire la niste vii «in valea lui Stefan-Vodd, in Miroslava».

Ibid., Pobrata, VII, no 13209. Iasi, 14 Septembre 7180 (1672). Zapis cdtreIlie Sturdza.

Iscdleste «Calebj Manoel ...» (neinteles).Bibl. Ac. Rom.. documente necatalogate.210. Iulie 7185 (1677). Zapis pentru o luare de fatá de suflet.

ii va rdminea «toatä povijiia si cu bucate ce avem nol».Arch. Statulul, /Veamt, XXVIII, n° 2.211. 4 Ianuar 7189 (1681). Vinzare in care se amestecd

«Tärnouschi, cu femeia m, cu Románca, si cu soru-sa, Urdta».Ibid., Xxv, no 31.212. 28 Februar 7191 (1683), Pomenit cUrsul Boghirlan, sta-

rostia de mesärcif».Bibl. Ac. Rom., documente necatalogate.213. 26 Octornbre 7203 (1694). d Efro sin a starita de la sv[i]nta

mdnästire de la Gärcina» si doud alugärite aratd egumenuluf dela Neamt cd, Ifiind noi bejendrite, si avänd noi vr'o sutd devite de oT, si neavänd pe ce cumpAra ndtret, temändu-ne cdor peri», dag un Tigan pentru cd li s'ag tinut oile. titre marturT,si «Beldiman fi6orul lui Penten». Pecetea mändstirii Ggrcina.

Arch. Statute, Neaml, apentru Tigara*.214. Testament din 5 Mart 7207 (1699) (al luT Dumitrasco

Cuza ?). Tatäl lui e ingropat la «Simtilie» (in Bucovina, lingdSuceava). «Záloage de vor fi, a vecinilor, la noT, pentru neascul-tarea lor, sä li s[d] dia toat[e] carele voru fi de fat[ä], iaräcarele nu vor fi, poate fi cd vor räbda ... Pentru simbriia pd.-curarilor ... La moarte md rog sd nu má bocitl cu aldutarisag cu femeT ... La Doamna Safta a lui Ghiorghei Stefan-Vod[d] sä agiungeti pentru niscare zapis[e], doard vä fi avändu,pre satul nostru, pe UngurasT, rdmasfel de la PenisoardVistiarnicul.»

Bibl. Ac Rom., documente necatalogate.

215. 3 Mart 7211 (1703). cIordachi bezaide, snd. Antonie

94 DOCUMENT& AREETECATE

Voevoda» dä TiganT la mAndstirea Cetätii Neamtulul. PomenitdMaria Vorniceasa rdposatulul Alexandru Ramandi. Iscdliturd :Faorquog POuCreT V.7retC7.nq. Pecete cu bour si re. run. g. El AN.

HO. (ecúpytoç preiCaS inbs 'Avrawin Bospák).Arch. StatuluI, Neamh .pentru Tigani».216. 12 Mart 7214 (1706). Sdmion Gornit[1] dd. zapis lui

Petre si Toader «Moromenchi» cd, «la vreme lipsäl de päine,li-am fdcut bini cu doai pdträti de sdcard $i un porcu, $1am pretdluit celi 2 pdträrT de sdcard $i porcul drept dol-sprdzeci lei.» - Copie.

Bib]. Ac. Rom., doe. 85/wouctx.217. Ia0, 23 Decembre 7219 (1710). «Ea Ivan päralabul

de la Piscu» aratd ch. 1-ati pirit la Dimitrie Cantemir-VoddcdlugäriT de la Neamt. Domnul, «vddzind cä sintu trebuitortdräT», 1-a îndemnat sä se impace. Ceia ce face, Mgdduindcde a zecea». Pecete cu I. P. (in litere latine) $i iscälitura«Ivan Cdpitan». Scrie «Vasilie Popa Uricar».

Arch. StatuluI, Neamh no 2846.218. Ia$T, 9 August 7226 (1718). «NoT fioril rdpousatuluT

Ilia Motoc -ati fost Medelniciar-Mar[e], anum[e] eü GhiorghiiaMotoc $[i] Toader $[i] Gligor[e], cumnatu nostru GavrilC3olpan», fac o mdrturie. IscAle$te unul : «Grygory Mocoky».

16:d , no 4262.

219. Ia$T, 30 Iunie 7227 (17 I 9). MihaT Rdcovit[d]-Vodd,pentru un Tigan, fiul luT «Bärgdtt zldtar, caril[e] fiindu Tigandomnescu, trebuitoriti CurtiI domne$U, canal lucriadzd la bol-duff de rddvanurT domne$ti $i la cocil ce sd fac pentru triabaMäriilor Sali Hanilor $i altor Agi, i spoe$te hierile», -it ieainddra de la Manolachi Rusdt Vornicul.

XXXI1I, no 45.

220. 3 Decembre 7234 (1725). Lupul Pilat biv Postelnicul$1 cu sotia, Safta, fata luT Vasdli Sdlanul, vinde lui donNeculeif biv Hatman» casele Ior din Ia§T.

Bibl. Ac. Rom., documente catalogate.221. 21 Mart 1739. Egumenul Neofit de la Cetdtuia, mul-

tdmind Domnulul pentru ctitorie, fägdduie$te a face zidul $ialtele din afard, färä a-I maT supdra.

Ibid.

s[i]

Ibtd.,

DOCUMENTE AM ESTECA TE 95

222. 5 Mart 1794. Mihail Costandin Sutul Voevod aratácä. Mihain Sturza biv Vel Vornic de Aprozi a adus un zapisal lift' Nicolae Lipdnescul Cluceriti, fiul aRoxandil Bogdan, dinTara-Romdneascd», din 30 Ianuar 1794, cu privire la Bäscd-tenI, foastä mo$ie ea räposatulul Ionitä Sturza Jäcnicerin, celd'intäi sotu al malcii sale ; carile tämpldndu-se de an räposat,an rämas maicd-sa doI copil $i cu räposatul Ionitä Sturza,$i, träind $i copiif cinci aril dupä sávärOrea räposatulta IonitáSturza, pe urmd an murit $i copiii, apo, dupd a pravililorhotäräre, rdmäind ale maici sale toate cele rämase de la rä-posatul Ionitä Sturza, maicd-sa acum asupra ace$tii pricinifäcdndu-1 deplin plirexusios, fiind in deplind vrästä, de 27aril', l-an triimis la Moldovva ca sd cerceteze acele mi$cätoaresi nemi$cdtoare ci sä vor gäsi a räposatului Ionitä Sturza,si prin giudecata Divanului sá le tragä de pe la locurile cisd. vor afla cuprinse in stdpänire.» Mihai «nu s'an ardtat pri-cinuitorin a nu o da ..., ffind dum[neap[uil Vornicul $i vär-primare cu räposatul Ionitd Sturza». 0 cumpdrä cu 6.0oo delei. Intäre$te si Mitropolitul Iacov. Isaliturä greceascd aDomnului. Pecete cu armele unite, din 1793.

Colectia d-lui Goilav, din Roman.223. «Noi Costandinti Alecxandru Ipsilantü . .. Acestti

- sinü - Tiganti domnescn, lingurarin, este asezatü la tablaVisterieI a da cele obinuite patru ddjdi pe anti, $i la SfetiiGheorghie ate unti leti de nume, banif masalalilorti, beznräsur[a], cite zece pdrale de lea, $i cu mat multü sá nu fiesupäratü, fdrd decitü la luatulti acestui peciü sä aibd a dacite trel lei si patru pärale la amara Gospojdii, $i, pentruca sä fie alesn $i cunoscutti dintealti. Tigani, ne-ati dataacestn peciti gospodii, spre a sä folosi cu päzirea pronomii-lorti lorti, ce prinn' osäbitü hrisovuln Domniei Mele li s'atiintäritti ; 1799.0 Monogram. Pecete.

TiOrit. - Arch. Statului, Neamf, XLI, no 6.

224. 24 August 1815. «De la Visterie. Card. cinstitti dum.Spat[alr Aleco Sturza. Ldcuitorii din satul Färcä$5.ni de laacel Tinutu, din jaloba ce an dat in trecutele zile cd.trä MärieSa Vodä, an fäcut arätare eä ordndatoriul sail vechilul du-


m[it]ale de la mosie allestienli le face multe asuprirI, cd,inchizindu-le vitele de pe irnas, II bate, if jdcueste, luindu-lebani. Pentru care scriindu-s[ä] carte cdtre dumn[nea]lor is-prav[ni][R] Tälnu]tului, ca, dupd ränduiald, sd cercetezi pri-cinile si sä-I pue la cale, si numitul vechil, nu numal cd s'ailinpotrivit a nu merge la isprdv[ni][ie] in cercetare, dar si

d[u]m[neatja, afldndu-te acoló la sat, pe unul din jäluitori l-alpus in lantug si l-ai tänut dot zile, iar pe altl doi, anumiAndrii Vor[nilc si Ianus Timus, i-al bdtut la talpe, si zdceboI si patru vaci a jäluitorilor, si acum sd afid. Inchise. Demerare ail fost Visterii de aastd urmare a d[umi]tal[e] si

cum de al indräznit d[umnea]ta sä bati pe jäluitori, ace ces'aii cdotat dreptate prin drumul giudecdtii, - nesocotind cdpentru asamine pricini pop' sd vii in vinovätie aceia ce nusocotestl. Pentru care, sä scrie dumitale, din poronca Märiel.Sale lui Vodd, ca indatd sd dal poroncä vechilulul, sä slo-boadä vitile jdluitorilor, si pe vechil sä-1 dal' pe mäna zap-clulul copil de cask ca dupd volnicie sd-1 clued la dum-[neallor isprav[ni][i] sä s[ä] judece cu jdluitoril, dändu-/ po.roncä ca mai mult sä nu incIrdzniascd a face acest feliii deurmärI, si, de are vre o pdgubire de spre jdluitoff, sd-s caoteprin drumul giudecäti, cdci pentru asämine pricini sänt rdn-duitl dregdtori de cdtrd Marie Sa Vodd, find incredintatdum[nea]ta ed., o jalobä de sá va maI ardta asupra aceluivechil, va fi adus cu ohodar si sä va certa cu bdtaia lapoarta Curtii, färä a nu-I put folosi dum[nea]ta cät de putän.Iar, pentru bätae ce ati suferit jäluitorii de la dum[nea]ta,urmare care nicl inteun chip nu-ti este slobod sd o facT,

sa-i invoestI pe jdluitorI ca sd s[ä] multämascd. Cad, maijäluind, O. va tulbura Märie Sa Voca asupra dum[I]tale, site va supune in giudecatä cu jäluitorii. i socoteste insuscad difalmare este pentru dum[nea]ta a fi in giudecdtI pen-tru asdmine pricinl. 1815, Avg[us]t 12.»

[IsCglitUr5. ]Coleqia d-lui Goilav, din Roman.225. [Titlul domnescl gSdn-gurd podoaba omenirii fiind ur-

mare c intru faptile bunk särguire lilt/ u supunire spre sd-


värsire poroncilor mal marilor povätuitori si temelnica cee-dintä intru slujbile cele .ce, din innalte impärAtestI vointe,sä incredintazi persoanelor celor socotite de vrednice si destatornice, tot ravnitoriul prin osärdie lesne poate a castigatalantul räsplätirii si cununa vrednicii. Aceste aducu cu sdnerodurile bunelor näldejdf, carele nasc cinste, lauda $1 evghenie.Precum $i niamul rusätesc (care coboarä din famelie gre-ciascä) din in vechime incä prin rävna, osärdie si driaptacredirO, sämänänd ostinelile bunelor fapte, air cdstigat de laopstie lauda, evghenie, si de la impärätescul Devlet innältareintru slavä si cinste la dornnesc printäpescu Scaun a Mol-david, prin Andonie Rosät V[oe]vod, carile air domnit laanul 1676 ; de la care air rämas cu läcuinta in pämäntulMoldaviei urmasil sal, intru feliuri de slujbe si cinuri de aacestil Cnejdi. Dintfacestia unul fiind dar si boeriul DomniiMele dum[neapul Spat. Vasile Rusät, spre a fi cunoscut sistiut cum cd este din ardtata familie, ce sä trage din An-donie Rosät V[oe]vod si spre av toatä cuviinoasa cinste,cätä sä cuvine until evghenist, i s'ail dat acest hrisov aDomnii Mele, intärit cu a Domnii Noastre iscäliturä si pe-cete. Scrisu-s'ati hrisovul acesta la Scaunul Domnii Mele inorasul Esi, intru a doa Domnie a noasträ la Moldavie. 1812,Noemv[rie] 13.

[Semnatura si. pecetea.]Iordachi Roset Vist. pro t.

Copie Inteo condic.5." din Domma luí Scarlat-Vodi Callimachi, In Arch.Statuluí din Iasl. - Pentru Vasile Roset, v. tabla la vol. X din colecva Hur-rnuzaki.

226. Ia0' 28 August 1826. Scrisoare de afaceri catre GheorgheCalinò Cäm [inar]. Pe dos : cypki.p.a to xcnteo1 Kwozobtl Ne..-Tpo6vCco> («scrisoarea"coconului Costachi Negruzzi) : tatäl scrii-toruluf?).

Bibl. Ac. Rom., doc. 165/Lxxxvm.

1 143. Vol. Xf. 7

DOCUMENTE MUNTENE.

I. BucuretY, 29 Maiti 7054 (1546). Mircea-Vocig, pentru bo-ierul Vlaicul, cu privire la o moie pe apa Based, a lui Vlai-cul Vistier i a doi Postelnicl. Pomenite : $pt3Humiu chparSnog,manSil WOMBh. IIpH A1111 KildAd E06110,A, SMIIMILWO HMMH CST

n frkiiiF CkC nkTE H ChC E.011,1* H CISC tin.° 14M, HMailli CST notHIE

H flpH ROEBOAE H HON AHH P A,A,Ir Rogrom (decie vorba de un proces supt Vlad-Vodä innecatul, Vintilä-Vodä i Radu-Vodä (Paisie)). MarturI: Ventilg V. Vornic,Barbul V. Vistiar, Cr[ä]stiian -e Comis, Oprea Medelniar,Steful Sulgar, Conda Stolnic, Dragomir V. Postelnic. [Tud]orLogordt. Talapi, fiul luI Harvat, scrie.

Coleqia Gr. P. Olänescu.

2. Bucure-tI, 17 Iunie 7087 (1579). Mihnea-Vodg., pentruVlaicul Cliucer si Coltea i Dragul cu fratele lui, Staico, din-

ocing la Cislä. Judecatä cu Gociul. MarturI : MitreaV. Vor., Miroslav V. Log., Stan Spat., Costandin Vist., StanCom., Harvat Stol., Gontea [PAIL], Stoica V. Post. Scrie in-su,s1 .111-zroslav.

Ibid.

3. Bucuresti, 16 Tunic 7089 (1581). Mihnea-Vodg, pentruIvan Mare-Logofät i cu fill ce va avea, cu privire la satulStoicänetiI. it dä lui Mitrea V. Vornic pentru satele Tur-bure 5i Berendqtl, din ultimul jurngtate. Marturi: Dobromirbiv V. Ban, Dragomir biv V. Vor., Miroslav biv V. Log.,

II.

ANN RIATHtl[d]

d-lul

du-li

DM:MENTZ AMESTECATE 99

Dumitru V. Spat., Costandin V. Vist., Harvat V. Stol., RadulV. Comis, Gontea V. Fah., Danciul V. Post, Scrie Bunea fiullui KOOK nor[o$rr]. Admirabild caligrafie. Pecete cu : t netiaritv "Hp* ROEBOA PHI% RAMLIKOE, ceI dol sfinti lingd copacul cudoud stele.

Ibzd.

4. Tirgoviste, 20 - 7123 (1614-5). Radu-Vodd, pentru oNeacsa. E pomenit Avram Logofdtul si satul Rätivoesti, «Tes-man Atiganul». di xan,A,Sto ELIFon,inoR &mom AH... H3RAMXNO TM MIMPANSA WT Son, TAM Ec nowt% HA fAHH ICSFIN HA NMnpou ivm litumniK» (e vorba deci de haiduciI din vremea IuiRadu Serban, de un Tigan prins de Unguri). Tiganul Gu-tild. dA0KM EC RNA 'RAN Wr. NA Illiara CkC PAM" Kmoti.BS'aecKSA» («chid a fost Tudor Log. la Praga cu Radul Chi-cerul Buzescul»). Se pomenesc 0 satele CldcestI, Golestl.Pergament.

Colecvia d-lui. profesor Sapcaliu.

5. 14 Ianuar 7129 (1621). Radu-Vodä, pentru un om dinsatul MäräcineanI. cAcesti Tigani ce säntu mai sus scris, eiitinu nestii Rumäne , si ad fdcut fiorif cu dinsele. inteaceaiaDomnii Mea am vdzut si cartea lu Gavril Voevoda cum i-atidat acei feiorI ce ail fdcut cu aceale Rumäne, sä le fie Ti-gani, sä lucreaze, cum lucreazd i alalti boiar[i] Tiganii...Pänd la un cap de päru.»

Ibzd.

6. Tirgoviste, 19 Ianuar 7130 (1622). Radu Mihnea-Vodd,pentru un vad pe apa Buzdulul, «dar din partea lul Stroefiul jupaniteI Anal ot Cisldii», - dar de freilie. «Si am vd-zut Domnia Mea si zapisul lul Stroe hi minile lui MihalceVornic, de fräft, si cu m[ulitl oatneni buni, anurne Predafiul lui Dragomir vat[af] din Cislän, si Stan Märgineanul dinBäsceanI, si Anghel Log[o]fet ot òordst[i], si Cernat Lo[g]ofet ;si s'ad infrdtit de build voia lor, si cu stirea tuturor megia-silor, si din sus si din jos, si innaintea Domnie Mele.»Marturi: Vintild V. Vor., Papa V. Log., Hriza V. Vist., Ni-

' Adeeal neveste de Rumásn, de oran neliber.

100 DOCUM.ENTE AMESTECATE

cula V. Spat., BirtolomeI V. Stol., Furtuna V. Com., IonPah., Trufandà V. Post. Scrie Stanil[ä] Logoat. Pecetea cudoI sfintI si : iw pAASA ROEROM CHk MHKWk ROA ME MATIENk REMAH RAAWKOE.

Ibld.

7. BucurestI, 13 April 1630. Leon-Voda, pentru Mihalce al2lea Vorn'tc, din Patralage, dindu-I sapte Tigani si cu mama lorStanca si cu fiul 6 Tatul, cu Ali ganca luI, Anasiia, ce ail fostal g m5.n[Astirin Pinul, cu hramul Na$teriI Nascatoarel de Dum-nezeri D. Supt Alexandru Ilia$-Voda, in 7137 (1628-9), «ctitorisfinteI mánastirl Pinul [erai1) anume Neagoe Post. si MihaI Post-din Saratap. Pomenit satul Braestif din Buzeti, il CEAO Rpk.apTH ,0 CE KHESCTSKM11». Se citeazä un zapis cu marturia lui«Radul Pah. Frijureanul si din Pätralaael . . . Ioorga, $i dinRatest[1] Voica Dragomiru, si din Zorest[Y] BadeaD. ApoIsi Tigana Fiera, Chervasie. Martuff: Hriza V. Vor., VladulV. Log., Ianachi V. Vist., Miho V. Spat., Musat V. Stol.,Buzinca V. Corn., Vasilie V. Pah., Alexandri V. Postelnic.Scrie Lepädat Logoffit. Pecete peste hirtie. Slavon.

Ibid.

8. Supt MateI Basarab. Pomenit megia$ul «Neagul Mar-cu lescul D .

Comunicat de d. P. Glrboviceanu.9. Act privitor la satul Voinicul $i la Stanciul Croilescul.ldem.

io. F. an. Matel Basarab. Judecata innaintea luI «Mihalcebiv 2 Dvornic ot PatralageD.

Idem.

1 1. Supt MateI Basarab. Act privitor la satul Sibiceti.1dem.

12. Supt Mate Basarab. Act privitor la Nan Croial[ä].Idem.

13. 7140 (1632). Carte a «raposatolui Grigorie MitropolituIviritu D, care zice «c.a., avind räposatul Stelea Spatarul sacladeasca aceasta biserica si O. o La metoh la manästireaIvirul, trimis-ati insa intaii1 acolo la Ivir ca sä vie aid omde folos, sa facd minastirea, la care sä fie calugari deacolo ispravnicI, $i, a$a savirsindu-se, s'a $i inzestrat de rapo-


satul Ste lea Spgtarul cu mosii si prg.vgliI, inchinind-o la sf.mingstire Ivirul de la Sf. Munte, iar dupg aceia, cind ati fostin zilele lui Mihail Voevod, daca a venit Sinan-Pasa cu mul-time de Turd aid in tail, de a robit si a stricat tara, ar-zind si toate bisericile, s'a ars si minästirea Ste lii metohulIviruluI, si de atunci a stat Ste lea peste 50 de anI, ping inzilele lui Leon-Vodg, si, daca m'am vlddicit et"' Vlgdica Gri-gorie, cu milostenie dup ä. la crestinI si cu epetrahirul metiam fäcut mingstirea Ste lea precum a fost si intii0, fg.cind

case, pivnitl, moil si grädinl cu vie, si iar am dat-o metohla mingstirea de la Ivir.»

Arch. Statulul, dosarul administrativ noti 2863. Copie. - Grrgore, adus dela Ivir de sigur de Stelea Spatarul, a apucat si Domma lui Mate.): Basarab.V. vol. IX, cap. L - Biserica Stele! nu mat este astä.z1 In filiq.

14. 6 Iulie 7157 (1649). «Stoica sng Spinif ot Bäsdceane»vinde partea sa din Cisläti, «din vadul DgrstiI» , DraguluIiuz[basa] Scrie «Stanciul Log. sng dascaluluI Mann' si slug[a]Com[i]sului Apostolache ot Ojggen[I]» '.

Bib]. Ac. Rom., documentele Scarlat Ghica.15. 22 Mart 7178 (1670 ; cu arabice). Jane Logofgt si

fratele sää, Gheorman Logofät, fiiI «Vlaicului cgl[u]gäriul otContestI», vincl partea lor din sat cRadulni 5terbeaiii, vgtahulde aprozi».

Ibid., documentele Golescu. - V. vol. V, p. 686.16. 12 Decembre 7204 (1695). Ca emosnean», Mate Stol-

nicul Chltescul cedeazá si el «dumnealui Aga Raduld Go-lescul» parte din satul Chitestl, cgpätatä de la «tnosul Var-laam dän Tig[g]nestf». Pomenit «vadul SätnuiliI».

Ibid.

17. 6 Maiti 1770. «Io Manoil Roset Voevod», pentru «dum-neaei Stolniceasa Dimitrana, ce ail fost sotie dumnealuI rg-p[o]satului Constandin tirbei. biv Vel Stol[nilc», care a fg-cut o bisericg. a Troitei la Craiova («in tgrgul Craiovei»). Scu_till pentru bisericg. MarturI ; Dimitrachie Geanoglu Vel Ban,5 tefan Pgrscoveanu Vel Vistier, Costandin Argint[o]ian VelCluó., Fota Vläddianu Vel Paharnic, Dumitrasco Ob[e]deanulVel Stolnic, Vlgdutul Gänescul Vel Comis, Dimitrachie Coléac

1 Locul lupte dintre Mate! Basarab si Vasile Lupu.

102 DOCUMENTE A MEST ECATE

Vel Särdar, Constandin Racovicean Vel Medelnicer, Gheor-ghie Poenariti Vel Sluger, Gheorghie Cot[o]feanul Vel Pitar,Ionitä Bibescu Vel Atrar, Andrei Vrus Vel Clucer za Arie.Scris «in orasul Domnief Meale Craiova», de Costandin Buck+resteanul, Log[ofalt] za Divan». Pecete octogonalä, cu vultur,coroana cu cruce si «Io Mk. Rust. VV., 1770 (cu chinovar).Monogramä. Iscäliturà greceasca : la) Mom* BogeZa.

E foarte important Divanul acestul Domn pus de Turd inteun timp clodIn Bucurestl erail Rusil.

Documentele d-liii Barbu ,tirbel.

18. 8 Septembre 1819. Alexandru Nicolaie Sut[u]-Vodä,eboierului Domnii Mele dum[nea]lui blv Vel Hatman Cos-tandin Golescu, ca sä aibä olacul de apg ce se aflä in grä-dina caselor dumnealui ce le are din susul Bucurestilor,längd apa Dämbovitii; care apg incä dintru intäia Domniiea räp[os]at[u]lui Domn Alexandru-Voclä Ipsilant ati fost adusäde la Crangasi, din jos de Giulestf, si ati fost dood cismele,una de längà casele dumn[eallui Banului Costandin Cretu-lescu, si alta din salvaragii ; iar, dupä ce s'ati gäsit alt izvordestoinic, la Crevediia, de längä Cretulesti, pentru cismelilece sä afla acum in politiia BuclArestilor, s'ati batalisit acestedooä cismele, afländu-sä si mäsura apii prea jos, cu disco-liie fiind a sä aduce In politie, si aü ralmas curgerea aceiape acolo uncle s'ail aflat mai nainte s[I] fabrica de postav,care fabricA cumpäränclu-o dumn[ea]lui Hatman, unde impo-dobind acel loc cu acareturi i cu alte infrumusetäri, precumsä vede, ati fäcut cerere la seleful nosqu prin pärintele dum-[neapui räposatul Banul Golesc[u], ca O. i sa." hárdzeasca du-misale acest lac de apds. I se dä.

Bibl. Ac. Rom., documentele Golescu.

DOCUMENTE MUNTENEDIN COLECTIA D-lui AL. TZIGARA-SAMURCA§.

19. 20 Maiti 7251 (1743). Zapis al biv Vel SätraruluIMihai Fälcoianu.

20. 8 Februar 7263 (1755). Zapis al egumenuluI Samuilde Cozia, iscAlit si de proigumenul Mihail si de clisiarhulCliment.

21. 21 lunie 7266 (1758). Carte de afurisenie de la Mi-tropolitul Filaret.

22. 22 Ianuar 1767. Vînzare -cle pämint a luf CostandinBälcescu.

23. 1777. intdrire greceascä din partea Mitropolitului Gri-gorie a! Ungrovlahiei.

24. 22 Mart 1779. Foaie de zestre a LuxandreI Cretulescu.ai scoartá mare de patu, 1 checeä de Tarigrad, 2 sege-deale, 4 perne de fringhie, i pilogri de atlaz, I paplomäde hataià cu florI de fir, cu cearsaful eI cu coltl, 2 pernemarI cu rätealile cu fir, 4 perne ¡mid', iar asemenea, I cear-saf iar cu fir, 2 perne mail cl. borugiucu cu retealele cufir, 8 perne mid asemenea, I cearsaf iar cu fir, 2 cearsafurIpe pilogii cu räteale, I masä aleasá cu peschiru elf umplutcu fir, 12 servete cusute cu uagurele si cu fir, 1 masä iaraleasä, i2 $ervete cusute pä scris, 1 maramä de mäinI, ase-menea, I masä de pänzä. lesascä, 12 ervete asemenea, Imaramd de mainI asemenea, 1 masä de pänzA värgatd, 12


servete maramg de mäini, 1 2 pgrechi cutite cu pläselele deargint, cu lingurile lor, i solnitä de argint, 1 2 talere de co-sitor, 12 tipsiI de cositor, 1 scatulcg de Liptca, i oglindgcu marama el cu fir, i sepet, i ibric cu lighianul lui, 2sfesnice cu muddle lor, 2 feate in casg de Tigan, 1 2 epicu mänzi lor, cu armäsarul lor, too cif cu mieI, too rndtcide stupi.

[Nedate :] i carga cu 6 telegari, cu hamurile lor, i cal deginere, cu tacrunul lul de argint.»

25. 20 Iulie 1786. Episcopul Filaret de Rimnic cumpkräde la «fiiul nostru sufletescu» biv Vel Clucerul ConstantinGeanoglu mosia Ckciulatii. Iscgliturg greceascä.

26. 26 Februar 1790. Declaratie din partea colonelultaKray. a Auf geziemendes Ansinnen des hierlandigen BojernHerrn von Dsanoglu, ehemaligen Landes-Bann und Divans-Mitglied, nehme ich keinen Anstand an, durchzubestätigendass selber bey Gelegenheit als ich erloschenes Jahr, in No-vember Monat, mit den unter meinen Comando gestandenenkal. königlichen Trouppen-Corps anhero nacher Krajovavorgeruckt, und den Feind glücklich von hier und über denSchil-Fluss verdrängte, mit den hier versamleten Adelund hiesigen Inwohnern dieser kai : Trouppe entgegengekommen und die Huldigung der Treiie gegen SeineMayestät angelobet, und durch Lauthung aller Kirchen-Glo-cken, und nacherig-erfolgten solemnen Absingung des Te-Deum. etc., etc., in der Cathedral-Kirchen seine besondereUnterwürfigkeit und Zuneigung geäussert und bestg,tigethabe.» Ajutg si aprovisionarea. DA still din Craiova, cAuchschon wehrend der Campagne 1788, als ich, wehrend 5 Mo-nathen, mit einen detachirten Corps in hiesigen feindlichenLande bey Porcsen standel'.

Din 1791, märturii analoage de la Enzenberg si Coburg pentru CostandmGeanoglu. 51 decret imperial, din 19 Octombre 1791.

Corespondentl din 1788 cu Sibilul, care cere limurirT despre miscarile lutncolae-Vocll Mavrogheni. Spiona pentru el un (pIrInte Vasile», aluer InTara-RomAneases.

Si Dionisie Eclesiarhul (Paptu, Tesaur, II, p. 179) povesteste intrarea»Nerntilor» in Craiova, supt comanda luT »OMrster Cratil». Unul dmtre BibestY

DOCUMENT& AKESTECATE 105

era cu eY, si el to flcut tspravnic. Trupele erail compuse din clinguil hu-sarY, , c militarY rumlnY ungureraa si cnevomsl de Nemtl 2 , cari se prIphclunide ( lungoare).

27. 1790. invoiall pentru a clädi o moard, cu «Ioan mo-raru ot Tärnava».

28. Novembre 1792. Zapis iscdlit de Dositeill episcop oeBuzdti, Nectarie de Rimnic $i loan Vdcdrescu.

29. 1 803. a Cercetarea de muntiI ce ma! jos sd aratd, care$i de cine sd. stäpänesc.

Pravalul jumdtate, sä stäpäneste de mo$teni Rado$anI $ijumdtate cuprinsq cu linia de spre Tara Nemtascd, din urma-rdzmiritil Muscalilor... Costa luI Rus, pang.' in rdzmiriCa Mus-calilor s'ail stäpänit de mo$tenT Rado$ani, apoI cu linia s'ailcuprinsii $1 s'ati luat in Tara Nemtascd [ca si jumätate dinPoiana Muieril. $1 alti muntil.»

Se pomenesc Safta Bräiloiii, «Mate! Vdcarescu, cu ceta$iflui» (aduce act de la «7180 (!), a rdp. Domn MoghilaVoevod»).

30. Craiova, 13 Maii1 1810. Generalul rus Zuccato cdtreboierul Constantin Samurca$. li mulVdme$te pentru aprovisi-onarea o$tilor impäräte$tI. Pentru cobjets secrets pour leservice», i se va adresä direct lui, nu Divanuld. Cu minageneralulul : «Vous en aurez le mérite, comme la responsa-bilité».

31. 17 Maiti 1817. Act iscdlit de «Sevastis (de Sevastia-Sivas), Dionisie, proegumen Tismeni».

32. 31 Decembre 1825. Gentz cdtre Alexandru Samurca$. IIaratä condolence pentru moartea unchiulul. lui (ConstantinSamurcas), corespondent al lui Gentz, $i cere a i se restituiscrisorile luI cdtrd acesta.

Cunoscutul diplomat Gentz a fost st corespondentul Dornnilor nostri peaceastg. vreme. V. Gentz, Dépéches inédites aux hospodars de Valachte, 3vol. in 80, Paris, 1876-7. AstizY aceste scrisorY ale luT si altele, netiyante, seMil la A c. Rom.

3 3 . Alexandru Samurca$ cdträ un anume Dumowitz, 30April [1827]. (Se asteaptg. mucarerul.) Le fils aîné de ceprince, qui résidait depuis quelques années 5. Constantinople,s'étalt amouraché d'une Arménienne, fille d'un trs riche né-

MG DOCUMENTE AMESTECATE

gociant connu sous le nom d'Agobi Tinguiroglou, l'a renduenceinte, et pour la sauver des affronts et des insultesqu'elle méritait de la part de ses parents, il conçut le projetde l'enlever de sa maison paternelle, ce qu'il a effectué eneffet et, á la (sic) Dimanche des Rameaux, c'est-à-dire unesemaine avant la fête de notre Paque, pendant le carême, con-tre l'usage reçu, l'a fait tenir au fond (sic) du baptême, pourla rendre véritablement chrétienne, l'a convertie et, le /namejour, l'a épousée. (Turcil il poruncesc säi plece, si el e asteptatacum la Bucuresti.)

Asupra aceste afacerY de dragoste, v. si raportul prusian din Constantinopol,in /fete tri fragmente, II, pp. 720-2.

34. 6 Novembre 1837. Pe o reclamd tiparitä a luI Morisonpentru odinioarä-cunoscutele sale hapuri, se ceteste In rinduld'intditi : (Prince Johanniza Sturza Voivod) (sic).

Adecä fostul Doran moldovean loan Sandu Sturdza. Morison se putea läudacä hapuriIe lui ail çiniut In vialä pe bätrInul mazil, care muri abia la 2/14Februar 1842 (Melchisedec, Notite, p. 269).

IV.

0 SCRISOARE A PRETENDENTULUI BOGDANSASUL (1607).

in memoriul mieg despre «PretendenVI domnestI» (t An. Ac.Romine», XIX), am vorbit despre acel fig al lui Iancu Sasul,Bogdan, care sI luä mai tgizig nutnele fostului Domn muntean

tefan Moldoveanul sag Bogdan, zis Surdul, si rätaci Inuittimp in Europa, pgn'a' ce ajunse, la sfirsit, Musulman si PasA.Una din scrisorile luI, cuprinsä in fasciculul gKönigl. Wiird.in Engellandt Schreiben de anno 1603 usque ad annum 1678»(n° 8019) din Archivele Regale ale Dresde, rärnsese ine-dit'A, si o dag aid, fär g. alteldmurirI, de care nu mar e nevoie :

Jo Don Steffano Bogdan Despot, legitimo principe he-rede di Moldavia, etc., etc. Desidero che V. Alteza per lasua solita dementia me favorisca con una sua littera di ra-comandatione alla Sacra Regia Malestà de Ingliterra. Essendoio della religione catolica evangelica, non posso esser fa-voritto de altri principi, sinon della medesima nostra religione.Adunque sapia V. Alteza, Ser[enissi]ma come per il pas-sato io son statto in servitio della felici memoria ReginaElisabet, et anche son statto favoritto dal R Giacobo, deadesso R di Ingliterra, mentre che io me trovava flagella-to in Turchia. Hora, volendo andar servir quella Sacra Coronade Ingliterra, supplico V. Alteza che me favorisca con 'unalittera de racomandatione per il detto r, et prego V.

108 0 SORISOABB A LTA BOGDAN SAM.

Alteza che me adiuti con qualche costo di denari per ilmio viagio, perch questa sera me ne parto. Et, per talebenefitio, mentre che sat-6 huorno, sar6 memore, et, mentreche sarô vivo, sal-6 obligato. Et, si come io procurarb dimostrarme grato con le opere, cosi supplico V. Alteza Sermadi non me abandonar in questo mio bisogno.

Di V. Alteza Serma servitore :

fl principe di Moldavia, m. ppa.

Alla Serma Alteza Duca di Saxonia, etc., etc., signor, si-gnor Rmo.

V.

0 SCRISOARE DIN BOIERIE A LW IEREMIAMOVILA.

D. Eduard Kaczmarczyk, asistent la Archive le din Cra-covia, imI trimete urmätoarea scrisoare a VorniculuI, in cu-rind a DomnulLI MoldoveI Ieremia Movild, care o iscgle$tecu insusT mina sa, dindu-$1 numele, ca $i in iscglitura dom-neascg, supt forma de cEremiia», iar familia supt aceia de«Movila», $i nu «Moghila», adecg Moyild, cum obi$nuie$te, färgo singurg esceptie, cancelaria tiff domneascg. Scrisoarea seaflg in culegerea de «Acte $i scrisori cgtre loan Simion $iAlexandru Iurievici, ducii de Sluczk, 1588 6002 (pp. 83-6), dincolectia Rusiecki, depusg' in Archive le pomenite.

«lasnie oswieczone miloscziwe xipe,Panie panie i dobrodzieiu mnie miloscziwii.Poslugi moie nainisze mole nainisze v. x. m. miloscziwemu

panu zalecziwszy.Ani w ziemi woloskil chociarzkomo chalupa vlaszna byla,

tak wielkich wolnosczi i tak dostatnich roszkoszii w iakichpovinnich moich az do namnieiszego zastalem i sam prziia-chawszi zaziwam, zaziwalem, ktorq lask miloscziw4 nietilkoprzez pisanie iz bim umial zadziekowac, ale i obeczni stoiqcznie umim, i chocz bim dobrze bil Cicero eloquentissimus,iednak szezedl na slowiech, iako s4 zbitnie wielkie dobrodzi-eistwa w. x. m. mego milosczivego pana, iednak sserdeczn4chuciä pragne thego abim w. x. mcz., gdzie i riichlo wzdrowiu dobrim ogl4dawszi iako mogpz mogl unizenie podzie-kora i rozkazaniu w. x. m. sluzbami moimi dogodzic. Zalim

110 0 SCRISOARS A LTA IEREMIA MOVILÄ

dai Panie Boze abim w. x. m. richlo i w dobrim zdroviuog14clal. Z Usczia, dnia 12 Decembris, anno Domini 1591data. W. x. milosezi vnizoni sluga :

[V :] Jas-nie oswiecza-

nemu panu,panu Ian Si-meonovi, z las.ki Bozei xiq-

zecziu naSluczku, etc.,panu, panu id obrodzieiovimnie milosczi-vemu.

a / eEX11941.08/14015(o r,(21-

A

p/tedit-6BA:irron

Traducerea fäcutg de J. I. Bogdan, e aceasta :«Prea-luminate, milostive principe, doatnne, doamne, binefg-

cgtor al mieti milostiv ! Slujbele mele prea-plecate, prea-plecate,InnältimiT Tale princiare, domnuluT mieti milostiv, inchinindu-le.

De si in Tara MoldoveT imi aveam asuta, am pärgsit asade marl' drepturT si asa de indestulgtoare boggtiT ce aveam,päng la cea maT micä, si venind [aid] singur, mä hränescsi m'am hränit. De aceastg milostivä indurare, nu numai cgn'am stiut sd-ti multdmesc prin scrisoare, dar nicl acum nustiii. Si, de.as fi chiar un Cicerone foarte bun cuvintätor, totmi-ar lipsi cuvintele [ca sä spun] ell de mail si multe sintbinefacerile innältimii Tale princiare, ale domnuluT mieti mi-lostiv. Ard totusi de dorin'ta inimiT mele, ca, väzindu-te pesteputin in bung. sgngtate, 0.11 aduc, dupg putintd, umila meamulOmire si sg implinesc, prin slujbele mele, poruncile in-nältimil Tale princiare. DecT sä. dea Domnul Dumnezet1 sgväd pe innältimea Ta princiarä degrabl si in bunä säng-tate. Datä in Uscie, 21 Decembre, in anul Domnului 1591.

A innältimiT Tale plecatg. slugä :leremia Movild, Vornie,

cu mina lul.


Prea-luminatului domn domn Joan Simion, din mila lui Dum-nezei1 duce de Sluczk $. a., domnului, domnului si binefäcä-torului mieä milostiv.»

Scrisoarea n'are alt scop decit sä aräte multämiti pentrubuna primire. Pentru a o intelege, trebuie insä lämuririle ur-mátoare :

La 19/29 August 1591, Petra chiopul, silit de cererfle siamenintärile Turcilor, pleca din Moldova, prin Muncaciti, spreposesiile Casei de Austria, unde-I era voia O. se adAposteascä.Ít intovArdsia floarea boierimii moldovenesti, $i, intre aliY, i

fratii Movilä, iubitori statornici al crestinätätif. Prin Satu-Mare, Ca$ovia, Tolna, Petru mergea la Viena, i peste citevazile îi lua o resedintä de pribegie in orä$elul Tulln din apro-piere 1.

Pe aceastä vreme, Mitropolitul Gheorghe Movild era lingddinsul, dar nici-unul din fratii säT. Scrisoarea de acum niaratä ceia ce se fäcuse incá de atunci cu din$ii ; din alteizvoare se $tia cä in 1593 Ieremia era in Polonia ; se vedeastäzi cá incá din 1591, din Decembre, el se afla la Uscie.

Uscie vine asezatä pe la Nistru chiar, cum pleacd cineva dela Hotin §i Camenita in sus spre Pocutia $i Galitia, - intreJaslowiecz $i Rohatyn. Ea joacä mai tärziti un rol in viataMovilestilor, mai ales a väduvei lui leremia, Elisaveta,a copiilor ei, dar $i in a lui Moise Movilä, fiul lui Simian.Multe scrisorl privitoare la Moldova din epocasint datate din aceastä Uscie 2.

Ieremia o cumpärase de sigur, dar in 1591 ea nu erainch' mosia acestui boier, care cäpätä $i indigenatul polonin 15933. Pe atunci, ea fäce parte incä din proprietätile du-cilor de Sluczk, in provincia Rusiei. in comoara mänästiril

1 Hurmuzaki, XI, p. Lxxv. i urm. ; Iorga, Mdrunfi/urr istarice culesefo Ungama (extras din revista cLuceafärul., gBudapesta, 1904, pp. 21-2 ; Oa-

menr 9i _Tape din trecut, I, In eBiblioteca pentru tosip.2 V. si Barwiski, in Prinos Sturdza, Bucurqtl, 1903.s Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 325. Tot pe atunci s'a dat cet4enia polonä

Vorniculul Gligorcea Cräciun (Varpvia, Arch. Zamoyski, ms. 1790 de scri-sorl románeol, fol. 16).

$i

Movile$tilor,

$

112 0 SCRISOARE A LI l IEREMIA MOVILI

ArgesuluI se afig. un «brig al lui Neagoe-Vodät ctitotul ef,care briti a fost lucrat aid, in Sluczk, si poate trimes deduclI, odatä neatirnatl, de acolo '. in 1557, Despot, pe atunciin Königsberg, trimetea pe ciracul sag, vagabondul literarHoratius Curio, la «Sluczk, la ducele Sluczkulult. Ducele eraun otn cu multg trecere, si el cigdeain 1563 un ospät solilortätärestI, veniti in numele Sultanului pentru a cere Poloniloruciderea lui Stefan-Vodä Tomsa 21.

Pe timpul cind Stefan Tomsa era Domn al MoldoveI, dupägonirea, la inceputul anuluI 1612, a Jul Constantin Movilä,cu rudele si sfetnicii sgI, mosia aceasta, Uscie de pe Nistru,fu adäpostul intregel familif a Movilestilor. La 4 Ianuar 1613,din acest loc, Doanina Elisaveta si fiica eI Maria, sotia luiStefan Potocki, fac o danie de venituri mändstirii Sf. Pa-raschive din satul Zadarow, din apropiere, unde era egumenStefan. Elisaveta se intituleazg «suprema ducissa regni».

Peste un an, in aceias1 zi de 4 Ianuar, filnd de fatä. siVitolt Logofätul, se face aceleiasi mängstifi, de aceleasi, odanie de serbl sat ccmeti»3.

I Inscripp din bisericile Romainer, p. 153.2 Iorga, Nouveaux matériaux pour sarvzr a l' histoire de Yacques Basilikos

l'Hérachde, BucurestY, 1900, pp. 27, 84.2 Relationes castrenses haliczenses, In Arch. provinciale din Lemberg, 1661

(152), p. 815, pomenire in Tharaniewicz, Cronica lid Rypatius (poloneste),Lemberg, 1875, in 80, p. 62, * `a 25 (trad. In mss. Schmidt ale Bibl, Mu-seului Na4ional din Pesta). Cf. ibld., p. 63, n. 27: danie fácufd biserica dinMosciska de Ana fiica his Ieremia-VodA (si Intkire, de regele loan al III-lea,ta 1691). - tri Rel. castr, hal. fragrnenta, 1600-7oc, no 108, e vorba deprocesul, de mostenire hofárlt In 1632, la Camenqa, intre Bronislaw Grnszeckisi Maria Movilä, v5.duva luT tefan Potocki.

VI.

0 CTITORIE NECUNOSCUTA A LW VASILELUPU.

Litre hîrtiile privitoare la pomenile ce s'ati fäcut dupgmoartea celui din urmg tirbei din ramura veche, se aflä,in volumul eartelor de jotecie» (sic) din Archive le familia,si adeverinO, greceascg ce urmeazg, cu ortografia :

Tö iatxóv tiovotattipt, b 6notov 1.11 aviOpei)i, xcd ispor5votzoyxal aucò v axXx6sictv Tei)v aiow 'Apkw.tebv

6pa p. Segnv iroX)6)v TpocsEaw, 6vollaCiT.a.t Cvfíct Xa.bpa, eivac

tacsa Elq Tbv Mo)picc, eig xarspdxt.ov 6voliaCólievov KotÄogporoc,órola Tec roNet. Äo'x(i 6 ápxt.E7C(CAOZOg TCepvíCls, sly= 'ma-

116909 Cdysò rb ovap ii cmpa. proyamaxec, Tor) Ba.mÄiLon, xalErepecvon Boe.666x, met. 'hoivvou Boe668a, xczl AixotTepEng A6v.v-içxal Dam TCV6)v apZó1PCOW 6f. tiig MazEocq, Cup oti ixTE071 go4tc;)pa etvou arrtlpaallivot xpóvot ixcabv tptivta ivvéct : Exec xa.Xo-

T-Ooug tdact xai. Ec.t) gtog iopqg Ko[p.71-

zirig OBOTÓXVY MEL 7COM) oi1 xx8' ixaartp ii[Lipav Big Tokxplattavok Clco5 Corepvot:Iv, xcd i.ápv p. sty lit.Lipci.v 8iy Xeí.-7CODY ialVTOC xpt.cruavot ózor.) wic pckyouv tp(olLE, xcet cstracupoöy i-xsívotn óro6 Haver) ta (11uxmat xott 6705 6fiVOOV : aka Tee 6/.(o)s.ovi)Evirpoakv Tbv 00e.bv xat B aong Toòq jvff.oug améXoug.

1 814, louvEop 23, Bouxonpfav..1(6pLÄÄog &pxy.avapErrIç xcd xvsup.catxbg ix r a6pac, Tot)

111topicoc.

1413. vol. xi. 8

IA ijÄip-

rer.

vvv, fOL

eiq

el

halm, nl

eni;

114 o CTITORIE A IAA VASILE LIIPU

Adecg :«Mänästirea mea, care m'a crescut si m'a fgcut ieromonah

$i m'a liberat din robia Albanesilor necredincios, cu darede multi' lei, se chiamd Sfinta Lavrg, e in mijlocul Mora',in Tinutul ce se chiamä Kalavryta, pe care-I pästoreste su-fletete archiepiscopul de Tzernitza ; a fost cläditä acea mg-nästire cu bad* moldovenesti, al' lui Vasile si al lui tefanVoevod si al* lui loan Voevod $i al' Ecaterinei Doamna $ial' altor dtiva boieri din eVlahia». De cind s'a clgdit 'Andacum sint o sutä treized si noug de ani incheiatl. Are cind-zed de cälugäri, cu eel d'innuntru si cu eel de-afar-A. Hra-mul este Adormirea MaiciI Domnului. Ea dä in fiecare zimultd pine crestinilor färd mijloace, si zi de zi nu lipsescseized de crestini earl sä mädince pine si iartg pe aceia undeail mers sufleteste si uncle merg. Acestea le rnärturisesc in-naintea lui Dumnezeg si a tuturor sfintilor ingeri.

1814, Iunie 23, Bucuresti.Chinn, arhimandrit si duhovnic din lavra Moreit,

Vasile Lupu a avut din cäsgtoria cu Doamna Tudosca peIoan-Vodä, mort in Novembre 16401, iar din a doua, cuCerchesa Ecaterina, pe tefan, care a fost Doran. El sintctitorii. Data ce resultd din scrisoare, 1675, e fireste falsä.Poate cl acea de 1635 ar fi mai bunä.

Fireste cl nu intimplator a clädit Vasile aceastä mängstirea sa de lingg. Kalavryta. hi prefata eManualuld impotrivarätdcirif Calvinilorp, vestitul Dosoftei patriarhul de Ieru-salim, care era de pe la 1660 prin senile noastre $i a trebuitsg cunoascg personal pe Vasile-Vodg, spune cg neamul sätiera din csatul arndutesc) saii Arvanitochorilingä îrnova dinBulgaria, dar cä venise din «Macedonia»2. Acest nea e altatäld numai, Nicolae, AO al lul Radu Mihnea, $1 de sigur

1 Vol. IV, p. 226, no lam.2 Meletie Sirigul, Kalec Ttily xrAßtwatTni xrpcauEtuv... xcet äoca9ou iTxst-

pEStoy, Bucurqfi, 1690. Romäneste, In Uricarul, VII, p. 39. Cf. pentni targsat'', Nicolae Vel Ag'i, InscriNi, p. 113,

0 CTITORIE A LIff VASILE UPC. 115

sträin, grec - Vasile insusl nu vorbia bine romäneste 1, -pecind RomincI pare a fi fost maind-sa, care i-a dat numelecel adevArat §i de la inceput, Lupu, cdci Vasile e numeledomnesc, cu sunet bizantin, pe care-1 lul Vornicul Lupunutnai la suirea sa pe tron. SA se mai tie in samä numele,curat romänesti, ale surorilor lur Lupu, Marga si Märicuta,si al Ivärului, sH, Stiuca 2.

E foarte cu putintA ca obirsia Arvanitochoritului, tatäl luiVasile-VodA, sä fi fost din Mor ea. Tinutul Kalavrytei e celmai muntos din peninsulä, si pe vremea lui Pouqueville incA.(cap. XI) 11 sträbäteaii cu turmele vitejli pAstori albanesl, cusaricä alipä si «coifuri de pale». Acelasi cälätor spune a si«locuitoril din orasul Kalavryta sint in mare parte Albaneslv,dar poate cd greseste cind vede in el numar urmasi de-ainävälitorilor din 1770. Astfel ar fi cAlbanes, Vasile Lupu.

intimplarea a fäcut ca in acest sat Arvanitochori sail Ar-bänasr, de unde plecase pririntele lui Vasile-Vodä, sA se ri-dice, numar peste citeva zee de anl, o bisericä romAneascä,cu cheltuiala lui Constantin Brincoveanu, bogatul ocrotitoral tuturor crestinilor din Räsärit.

Episcopul Melchisedec o descrie ca co zidire lungd si scundä,acoperitd cu olane» si alcAtuitä din cloud biserici despdrtitein lung printr'un pärete. CAlritorul romin a vdzut si chipulctitoruluI, co persoan 6. imbräcatä in costumul Domnilor ro-t:all-Az, dar cu capul sfArmat, la vre-o profanare turceascl abisericii3. LingA bisericA se mai pomenesc Ong astäzi niste«case ale Brincoveanului». Dar nu ale lui Constantin-Vodd.

CAci iardsl intimplärii i se datore§te cd aceastä bisericd

' V. vol. IV, pp. 30-1.2 Vol. HI, pp. 31-2.8 Revista isentru istorie, archeologze fi .filologie, vol. IV, p. 520. Nu e ex-

cluA ideia c'è.' BrIncoveanu ar fi einnoit din temeliel o bizerial mal veche,datoritfi tocmaT pief4i1 lul Vasile Lupu. Altfel, alegerea loculuI poate s'á parg.ciudaa. De alminterea, Arvanitochori ajunsese sederea de veil a lumil dinTîrnova, st a Mitrop olitulul chiar. Cf. preek, Das Fzirstenthum Bulgatien1). 407 (se area' st casele until Cantacuzino si Filipescu).

116 o MITOSIS A LUÍ VASILE LIIPIT

a primit peste un veac intreg mormintul unui Brincovean.in adevdr, o inscriptie pe piatrd1, supt vulturul incununat,cu cloud capete, pomene$te tri aceste cuvinte pe un urma$al ctitorului :

Accv (sic) 6n ' 6xpoo6na p1yocs, [Leyet4 r avunOsig

'EvOias xbcpurvat, cpe5, vioq ebtocgrtiqTelv Xotp.bv xdAewç -11pZurt. 8Aaltáml) :

Otívotia Kcovatavzi-vog rro;(sic).Tovoq & Tev60)av

Aaprrilp ratqavéow Mrpocyxo6civaw, véog (?),'Ever*Olg grt, 6ápoq Te, 6PnEovag, si-Sog'Eusneuxtk, acoq etiflopoo6v-IN Äóyog,Atozperpilg 8i TVoto v6og, ispapWrepogHapOev[7,1 'cssÄckycov (?) Isat ii.sTaXo?poa6v,'Hy Or rbOog CiXacrrov &oç evatç, zocatrtrocq.'HU xmOmErrig xclam ' 3c7rorpOilisvov.

'Iouvi.ou Le'.

Adecd :cSupt aceastä piatrd rece, mare pe mare aptuit,Aid s'a inchis, un tindr de ant douäzeci,Pe care ciuma 1-a chemat In a doudsprezecea zi.Numele lui, Constantin, mare de neam,Lumina din strälucitif Brincoveni, [de $1] tindr,Dar harnic, la chip, la brate, Ltd minunat,Binevoitor, in toate, chip de veselie.Dumnezeiesc fiind tmnär, ca un bdtrinTrdind in curätie $i märinimie.A fost durere neincetatä la pärinti i frati,Iar dascdlu-a päräsit pe räposatul.

1790, 15 Iunie.»

Iatá cine e acest tindr mort rämas in sträindtate.La deschiderea räzboiuluI cu Ruii i Imperialii, Nicolae-

Vodd Mavrogheni, prepuielnic cum era, trimese intre altii pestehotar $i pe unul din Brincovenii prigonitI de dinsul, Banul Ni-colae. Acesta stätu întäiü la Nicopol, cu toti surguniVI cellaltl,dar aPor primi poruncd sd meargä tocmai la Rodos. Familia

Mi-o comunica d. I. Bianu, in desemn dup.a.

414,

vat

ivork,

44 tu

pialet.

0 CT1TORIE A L'Uf VASILE LUPLI 117

insä-I rämase tot la Nicopol, de unde nici-unul dintre boierinu gindi sä-si ridice nevasta si. copiii. Ceva mar tirziti, si totdin pricina räzboiului, Brincovenita si coplli trecurä, in aceiasitoväräsie, la Tirnova. in Februar 1790, intunecindu-se steaualuT Mavrogheni, boierif din Rodos cäpältará voie sd se in-toarcä lingl ai lor aid, la Tirnova. Ei if gäsird tocmai laArvanitochori, pe unde trecuse si Nicolae-Vodä, mergind dela umla la $istov, in osteneli räzboinice. Ienachi Väcärescu,scriitorul, aratä cu durere cä, «din patru copli ce läsasemcu sosia mea Domnita, cind am mers la Rodos, am gäsitnumai unula 1. Ciuma secera prin aceste pärti. Väzuräm clea luä si pe Constantin, cel mai mare dintre copiii lui NicolaeBrincoveanu.

In provinciile Turciei celei vechi trebuie sä se gäseascámulte ctitora de acestea ale Domnilor si bolerilor Moldovel$1 Terii-Romänesti. A le urmäri sistematic, e cu neputintä.NumaT intimplarea le poate da la luminä, ca in aceste casuri.

Astfel, la mänästirea lui Sisman de lingd Tirnova, Melchi-sedec a gäsit acte romänesti de danie, care pomenesc pealtele, pierdute, ce se urcä pänä la Radu $erban, deci pänäla epoca lui Mihai Viteazu12.

Poate ultima din aceste zidiri ronaänesti peste Dundre, eaceia pe care a fäcut-o, intr'un sat din Tesalia, räposatulJoan Ionescu (de la Brad), care era pe atunci administratorulmosiilor MareluI-Vizir in aceastä provincie. in paginile debätrineä pe care le-a intitulat a Viata mea de mine insumi»(1889), el ni dä. inscrigta bisericii aceleia, cu urmätorulcuprins:

(0 krtTotv-i¡g okos vabg Tot) ciiEou zpoyrolliptopog xxi. Tponato-pópoo Fecopliou avexacvia97} ix OstisX(cov a2rá.v.1 1 To5 apxovrogKap.w4yi °Cis MoMcf.6tiot 3.66mou 3rowg:cntou, 7.5vntoii i7CLIT &Coll

7C6CMOV TOilo iv 0 acastXf4 TaL?Xt.xEcov Toti Maycaou-BaCEpou Tecs-48-

Haack.

i Väcärescu, Istaria isuparafilor atamant, In Paptu, Tesaur, ll, pp. 295,297-8. litcolae BrIncoveanu era tanuit cu oarecare dreptate, ca unul ce acuseparte, In 1770, dintr'o solte la Petersburg.

2 L. c., p. 522.

VII.

0 SCRISOARE GLUMEATA DIN VEACULAL XVII-lea.

De curind, Academia Ron-And a cumpärat un numär de'documente moldovenesti, care nu sint vechi, dar cuprindune off lucruri de un deosebit interes sa de o adeväratä:noutate.

Am gäsit intre ele un zapis ostasesc, de la strAjerri deNistru, ce stäteaü la Vadul-luI-Vodä, pe unde se merge as-täzI la Chisinäti un act oräsenesc din Roman, de prin anif1590-600, care Inseamnd ca martuti la o vinzare pe «pop Ver-deas, i pop Ion, i pop Iachim, i pop Vasilie, i Macsin Gräbea,

soltozol Ion Duchitul, i Anton HM11 biv soltozo, Ion Drägoitialt1 oameni bun, tirgovetl, (11 HUNIIK 1110A Aonfie MEBN-LAHTE),

un alt zapis ordsenesc, datat din 2 Mart 7194 (1686), incare se inseamnA acestI oameni din Agiud: cdumnalui Sa-vin soltuzul [Mdicul, Ranet vnoc [nepot] Pitarul si Ghenghesoltozul de Agud si Toader Dopnitä si Ion Spatosol, ne-mesnicif de Agud», si se pune o pecete neinteleasä, cu in-

I cAdeci eii Costinas chihae de la Cdpitanul Beiiisor, din Vadul 1111 Vodi,Toderasco ot tam, $ i Durnitrasco Pojighie, Simion %/Aran, i Necula,

Iftodie, si Durattrasco èolovicul ornul], si Anton, si Andonie stegariul,Gavril, si Haan, i Chhla, i Alecsa, i Caisin, st Macarie, tefänitâ ot tamscrim st märturisim cu destu zapis al nostru cura sintem noI tot chins pentruMane apitanul, di, de va fii de v'o Intrebare, sä fie de fatä ; $ i pen tru noliaste chizes Irirnie, si Lupasco, chihae de la Stängact i pe[n]tru credintane'm pus $ i degitele, ca sâ s $ad,

i

si

I

ei

ci

si

0 SCRISOARE GLIMEAT.A. 119

scriptia FIEHATIt AISMASI, in sfirsit unul care pomeneste pesoltuzul Tutorei Iîngä Iasi 1. Am mai hisemnat intre ele unciudat Inscris al unui dragoman de pe la 160o, care nu stiaromaneste - eadec[ä] ea Tofan Draguman ensum marturu-sescu» pentru ecunbaratura» la Gästen[I] si la Concest[i]o socotealä de nunta de pe atunci - icuI sintena datori 1156

lei, cheltuial[a] nuntei», o poruncd a lui Gavril fratele luiVasile Lupu- ETO t13 PAHOHA KETMAH H nitoKkAel6k CSHMKCIOH -

cdtre egiudzii cad? pentru Tigani», cu privire la unTigan cApätat de Constantin Macri de la unchiul säti, Macriapitanul. Printr'un act se afla o dajde necunoscuta,iar altul da numele starostelui de Putna de pe la 1690,

«Bejan Gheuca biv Vel Pit[a]r». Se mai culeg nume ca Du-cul, Stoica Lolozul, Vasilie Peirzncariul, Toader Toropcel,Dräghici Sdligeanul, Iftinca.

0 mare parte din aceste documente priveste pe boierulmoldovean Neculai Buhus, Marele-Logofät al lui Dabija-Voddsi prietenul ha' Miron Costin3. inteun Inscris fära datä (depe la 1690) vedem pe o eSofronie Bähnäsoae», care aratacu durere cá fiii eI, hotl de cal, erati sä-si piardä viata«era sa-I scoatä la deaalu, sä piards. Ca sä scape, ei se datica vecini lui Buhus, numai Medelnicer pe atunci, la Suceava,odenainte dumisal[e] lui Ionasco Brancä, Armasul-cel-Mar[e]

denainte Fräncului Armasul, si denainte Drosäl Armasu,si denainte a tuturora Armasilor» 4.

E o vinzare de prin 161(3, gelled. de Hilep, fiul lui Dan, catre ToaderCehan pircalabul. oi derept on cal biuluit dere[p]t 45 de talere, i 1-aii biu-luit soltuzul de Tutura l cu oameni bunY, la cas[a] luI Avram, i ed, Avram,am fost In toc[ma]lä, si nol razeasie Inca am fost Si Dorin de-acoleasi nol tot seteanie am fost, den sat, den Ro.;61

2 [Catre I600.] Simion V[e]] Satrar i tefan scriil la feeoril nostri, os-luharil volost Vaslui, deaca veti vedea cartea nostra, vol sa lasati In pa[e]de osluha na (sic) Ion din Burdugani, ca s'ail cautat la catastih si

aflat bun. Dee al nu-1 Invaluit Dech. 8.03 Vol. V, p. 574. V. $ i alci, mal sus, p. 53, n° 24.4 Un alt cas de "wire se afla in aceste documente. Inteun act din Iasi

7156 (1647-8), ePatrasco Varaasiul» arata cä a luat adzeace bol de la PavalCapitanul [de Vaslul], pentru treldzaci de galbeni, si boil ail fost lu4i de pre

-,

inblatI

osluka 2,

si

1

...a

c -I-

s'aü... 8 rac,

120 0 SCRISOARE GLUMEATI

inteo scrisoare cltre dinsul a lui Ion Flaba$escu, membrunecunoscut al uneT familii pe care a fäcut-o vestitä Grigore,ajutatorul lui Stefan-Vodä Petriceieu -Ion va fi fost fratelelui Grigore -, se intilnete cu placere acel ton glumet, fa-miliar, care lipsete ap de mutt in mNtenirea scrisä a tre-cutuluT. De aceia o daü aici in intregime, dupd lämuririlede mai sus :

cCinstite al nostru mai mare frate, dumnataMedelnicear-Mare, sä. fif dumnata sänätos. Cusänätate mä inchin dumitale, i poftescu de lam[ip[o]stivul Dumn[e]zda dumitale pururea multasändtate i cinstitä viatä, inpreunä cu toatá cin-titä casa dumitale. Pentru tocmala carea am fa-cut cu dumiata pentru prisaca ot Tuma4, in-teaceaia vreame nentänpländu-mi-sea zapisul acolo,dac'am sosit, cautatu-l-am, dumitalepre cest fior al nostru. Nämai de stupi marog dumitale sa-m dai maT de aproape de preaici, cä de acolea n'am cumu-i aduce, atäta cale,si prenteatátea franturf, ce mä rog dumitale sa.-mdai de-aici. Alta, pentru raindul2EHLTLELle sarnänta,Inseama-te-voiii ea pre dumiata pre cat va t[r]ebuidumitale, c'am pus de-1 strän[g] inteun cotqu :nämai atäta, de-are hi i cu voea dumitale, ea a5hi foarte bucuros la un schinbu. Eti sa Inseam-nez dumiata[lel de pea$te de sämäntä, i dumiata säma inseami de unul di ceea ce ciutna in dzuoade Ignat ; nu pentru altä, ce trebue acmu sa-safle, cä spune un peat mare ciceluea ce n'arede-acel feal, ales acmu la Craciun. Si, din maplede $tiuca nu pocI face di eeea ce sä chiamd prenumele durnisale lui tretii Log[o]f[ält de sä pun

a Curteanl pentru dajde; apt)! ail vinit CurteniT de'ü grgit Mgrii Sale luivoa, i ad -pgrgit pre Pavül Cápitanulb, cgpgeind dreptate de la Domn. Cg-

pitanul e pus cla temnit[g]», rudele nu-1 plAtesc, dar aceasta o face 12.gco-vit[g] Log[o]fgtulv. Iscgleste II6vprraxe Liop.éattxo. - Cf. vol. V, p. 30,

nota 2.1 Nti am IntlInit un treti LogJat cu acest name de : Porcul.

trimist-I

1,

S

a sea

0 SCRISOARE alanaEATII 121

, a =Ole §tiucii sänt suptirr, ia[r] noal,

hiindu oamenif de tard, ne-a foarte trebui de-acel fealsä fie mal gros. Deci, ce va hi mila dumitale, de vr'un[porc], multimi-vom dumitale"; de n'a hi, la prilej tot'om multämi. Sä fil dumiata säng.tos WT KE, amin.

U fläb[ä]sest[T], Dech. 20.2Urtneazd iscdlitura slavond, impodobitä, a ltif Ion I-15.13d-

sescul si adresa lui Neculal Buhus, Mare-Medelnicer.Un oarecare tort familiar se vede si in acest rgvas de egumen,

pästrat tot la Academie (doc. necatalogate ?) :cVarlam ieromonah, igumenul ot stäa monastira

ot Cälddropni, scria la cinstit si de m[i]l[o]stivulDumnezea cläruit fiia al sf[i]ntei beseareci si de laD[u]hul Sfrainta al nostru ca u[n] fiiii sufletesca,dumneaalui jupan Radul Spitar, poftesca de la m[i]-l[o]stivul Dumnezeil sa-t däruiascd tot bindle dum-netale cu pace si cu sänätate impreuni cu tot[ä]cinstiti casa dumnetale. Iar de l'a nostri smereniesi de la tot saborul sf[i]ntel mgnistiri plecatä 'litchi-niciune trimit la dumneata. Alta, de riva ce mi-altrimes dumneata, am inteles de tote : cinstiti misoarea dumneatale, a mi-ai scris dumneata cä ampurees i n'am flcut dumnetale stire, iar dumneata-stii cäind ne-am despärtit, cä am griit cu duntneata sä via si ea päni la mängstire, sä intrebasgbor[ul] si cAluerii cum vor zice si eI. Deci asane-am vorbit cu totil pintru ca sä nu mai intrifnici dumneata in gilciavi si in jurimänta, cg nu estebun sä jure omul, mdcari de s'ari sti cä este al dedirepta, cd Dumnezea iubeate Sf[i]ntia Sa pa6a.Deci, cum am zis cgtri popa Necula cgind l-aifostil trimes dumneata la mine si m'aa intrebatM[o]l[i]tva Lui de acesta lucru, ea am zis un cu-vanta, sä intreba si pre alalti cälugira0. Deci siel sänta bucuros asa, a. VI dumneata RumäniIcgt aa fostü cumpgratI de pärintele dumnetale,

122 o SCRISOARE GM:MAO.

jumatate, si cu mosia jumätate, si sfrainta ma-nästire sä tie jumatate, si sg fie pace intre noi.DecT, daca va fi voia dumnitale asa, sa viT dum-neata pänä la sf[g]nta mandstire, de acum Du-mi[nelci ceia Dumined, ca in asti sgptimini voT sgmi duct"' pän'i deal sg-m aduci niste vinisor ce avem,ca am inteles cd va sä. pogoare Maria Sa Voda[Brincoveanu] la Bucuresti. Ce va trebui, ce cumvel sti dumneata de venitul dumnealuT, tot sa-rdfaci dunmeata stire cu un rävgsel. De aasta mgrog dumneatale. M[i]l[o]stivul Dumnezea sä adaogiviata dumnetale cu pace si bunt sängtate, de laVl[d]d[i]ca Is[us] H[ristojs. Amin.»

(Adresa care jupin Radul Spätarul.)

VIII.

POMENIREA IN POLONIA A INA ER01ROMINt

I. DiscursurI plazmuite cu privire laIoan-Voda cel Cumplit.

Luptele luI Ioan-Vodä cel Cumplit, ajutat de Cazaci, cuTurcil at.' avut un mare rasunet in Po Ionia, unde Paprockisi dupa el Gorecki ati vorbit in deosebi si pe un ton epicde dinsele. i cintecele Cazacilor vor fi pomenit pe fratelelor de vitejie si de suferintä: avonia».

Ele aid produs insä si un exercitiu de retoricd, dintreacelea care se plazmuiati dese ori prin scolile latinesti, in-trebuintindu-se insä de obiceiii numele glorioase ale eroiloranticitätii.

in mica lucrare de scoald de care e vorba aid, strasniculIoan-Voda s'a pärut un personagiu vrednic de o asemeneacinste care nu se prea dädea contemporanilor, si cu afitmai putin dparbarilor» din mijlocul acestora.

Titlul e T.A.ctio deliberativa de Ivonia duce Valachiae,Turcae rebelle, Polonis addicto». Cea d'intaiti parte e cu-vintarea ce se chiamá a o tine Ioan care Cazacif sal, ca-rora insä retorul li zice Po lorii: cOratio prima Ivoniae adpolonos milites v.

El aratä cum Turcii iaii cerut haraciul indoit si cum aluat mäsuri ca sä li se impotriveascä. Regele nu l-a läsatsä si iea ostas cu plata din Po Ionia, asa Melt i-aii sosit nu-

124 POMENTREA A DOY EROI ROMtlif

mai 1.200 de oamenI cdin-cimplile Podoliei» («mine ducentosqui ad me ex patentibus Podoliae campis in Valachiamultro venistis»). EI 1-ar fi ajutat sä cistige biruintI cincIaril' de zile («per quinquennium»), cu dinsii ar fi invins laHotin, unde nu s'a dat insä luptg («pugna in campiscocinensibus facta, in qua centena Turcarum millia parvamanu delevimus») si la BrAila - aceasta e adevgrat. Svier-sevschi f Polonul i-a fost totdeauna credincios, pe dud Mol-doveanul Ieremia (Gole) 1-a trgdat acum. A fost bätut, siTurcii it incunjurä. Cere deci sfat de la cApeteniile sale, cunumele inventate, intre care si de la «sutasul Rominilor,Bogdan» (i Zadorski, Reskowski, Vibiszewski, singula veriMartis fulmina, teque, Valachoruni centurio, Bogdan»)i.

Souil turd sint tinutl a fi de fatä. El incep acum cuvin-tarea lor, o «legatorum Turcarurn ad Ivoniam oratio». Dataaceasta, e o simplg parafrasg a celor citeva rinduri dinGorecki, p. 245. Tot asa si cu cResponsio Ivoniae ad pe-tita legatorum». El declard ca va cruta pe Romani pentruträdarea lor : cDe Valachis multis opus dicere non audeo ;supplices nostri sunt, sub imperium iam olim Turcarum con-ciare, quos ut a furore vendicetis Martis aequissimum est».

IargsI in ordinea de la Gorecki, Ioan-Vodà intreabä peal' säl, ce este de fäcut («Ivonia a militibus consilium petit»).Aid insä, Sviersevschi ar fi luat cuvintul pentru räspuns(«responsio Swierczewski ad orationem Ivoniae »). ApoI sedesfäsurg toatä verva retoruluI: e o lungg i entusiastä di-sertgie, cu exemple istorice, dintre care unul de la cronica-rul italian Stella, despre reaua creding turceascg.

Rdspunsul Rominilor, in sensul predärif, îl dä presupusulcApitan «Bogdan» (esecunda suasio Bogdani militis ut seTurcis Ivonia tradat»): Moldoveanul vorbeste despre exem-plele de abnegatie ce ati stiut sg dea Romanil! Si acumvine hotärirea luI Joan insusI, pe care o spune multima os-

1 Cf. numele adevarate In Gorecki, d. ex., p. 222 din editia lui Papiu Ila-rian, Tesauru, III.

...

nici-o

POMEN1REA A DOÍ EROI RoxiNi 125

ta$ilor (coratio Ivoniae post auditas senatorum sententias, adsuos»), iarg$i cu amintirea Romanilor.

0 lipsg in manuscript opreste exercitiul. Manuscriptulacesta, 2906 al BiblioteceI Iagelonice din Cracovia, e din veaculal XVII-lea.

II. Un Armean din Polonia despre Mihal Viteazul.Pe la sfir$itul veacului al XVII-lea TurciI erag in rdzboin

neintrerupt cu Perii, urmindu-se astfel strgvechea luptg. dintreRomani si Per$1, Bizantini $i Sasanizi. Gindul de a se inte-lege cu ahu1 a trebuit sä vie de la sine tuturor du$manilordin Europa ai Sultanului. Persia trebuia sg facg parte dinliga pentru zdrobirea Imperiului otoman.

regele Sigismund al III-lea al Polonie se interes g. deurmasul lu1 Uzun-Hasan si trimese in acea targ asa de de-pärtatg un Armean, anume Sever Muratovici, adecg Severfiul lul Murat, nume obisnuit, nu numai la Armenii curati,bg$tina$1* din Asia, ci si la ce corciti, amestecati cu Greciisi trecuti Ia ortodoxie, ca acel loan fiul lui Manuil Murat,Grecul2, care e ingropat in bisericuta din valea Itcanilor

Muratovici a cälätorit din Varsovia prin Lemberg, a luatMoldova in lung, $i la Mangalia s'a imbarcat pentru Trape-zunt.

cSeveri Muratowicz, eines Armeniers, so newlick aus Per-sien kommen, Ihren Konn. Mtl. abgelegte Relation, 12 Au-gusti, anno 1632.

... So binn ich von Warschaw aus auf die Reussische La-wenburg zugezogen, habe mich daselbst nicht lange geseu-met, sondern binn durch die Wallachey fortgezogen und

' Kozak, Die Inschriften aus der Bukavina, 1, Viena, 1903, p. 148 In-doielile ce arätasem cu privire la acest nume In vol. VI, pp. 633-4, cad fati.de märturia explicitä a inscrIptiei, pe care am avut prilejul a o controla. Defapt, ea trebule centá astfel (cu cîteva Indreptirl fatä de d. Kozak) :

t Myyjairin x[6pt1e pet& TCu-v 6.TEcov t.povilv Tor) "tlotiXou aou 'hu[dvvoa]&of) MrAvoo-iiX Moupáu [T]wp.ai.00; ixotp.41099 xrzi iceEpl iv xcupc;) to6aLeivtog '16 flox86voo Boe66k, tSto5 Tot) p.e-rou xop. 'Ito Dcry6von Ben-6acc, kst OCt'fr, Evarwri.wvo5 rf', Alyo6cmou roCylg.

Si

T+110

126 POMENIREA A DOÍ EROf ROMM

mich uber die Donau sezen lassen undt inn die TurckischeStadt uber dem Schwarzen Meer gelegen, Mangalie genandt,angelanget. Daselbst habe ich denn 1. Aprilis anno I6o I einSchiff bedungen, mich aufs Meer nach Trapisuntwerts be-geben. 2.

Trimesul polon mergea sä vorbeascä ahului despre pu-terea regelul säti. Pentru imprejurärile din Persia, poate cäar fi bine sä se tipäreascä vre-odatä aceastä parte din me-moriul WI. intre aceste lucruri insä, el descrie astfel ca-riera, de putin timp zdrobitä, a ha MihaT Viteazul, care seafla incl in viatä ;

«Uber das, ist auch newlicher Zeit des Kaysers aus der Tur-ckey grosser und mechtiger Feindt Michael Mutanischer Woy-woda entstanden, so des turkischen Kaysers Kriegsherr, Bas-sen undt Beglerbeken zue etlich Mahlen niederleget, wessglei-chen auch der Sinan-Basse vor ihme weichen undt seine mech-tige Armade verlauffen müssen ; welcher sich immer gestercketundt dem Fürsten das erdensche Landt , eine grosse Provincz,abgenommen undt ihne selbst sammt seinem Kriegsvolck ge-schlagen. Der sich darnach daran nicht genügen lassenn, son-dern denn teudschen Kayser auch angegriffen, undt ezlichesKriegsvolck, daher er noch viel übermütiger worden, undt sichann eine Landtschafft Bogdan, so Ihrer Mtt, meinem gnedigstenKönig zuestendig, gemacht, hat daselbst denn Woywoden zumLande hinaus geiagt, Städte und Schlösser eingenommen, mitseinem Volck besezet und sich wieder zue Hauss inn sein Landtgemacht. Welches der König nicht zu leidenn gewust, son-dern hat seinenn Feldthauptmann mit einer gewissenn Anzahlausserlesenen Kriegsvolck ausgerüstett, der hatt ihne wiederaus dem Lande Bogdani geiaget, undt ihme biss inn seinnLandt nachgesezet, das er ihm habe müssen eine Schlachtliefern; da dann unser Feldtherr, so nicht mehr als 20.000Mann bey sich gehabt, mit dem Michel getroffenn, welcher60.00o Mann starck waren. Unser Haubtmann hat ihn nie-derlegt, das Feldt behalten, undt seinn ganzes Kriegsheer

1 Ardealul.

POMENIREA A DOt EWA ROMINt 127

biss aufs Heupt geschlagen, hat ihm uber 300 Feldtstückann Geschütz genommen. Der Mihal aber ist selbst kaum mitdem Ha Is darvon kommen, undt hat also seine Lande einge-nommen, so der Könnig noch iezo heldt. Diss ist also, undtnicht anders. Ist derowegen der Könnig inn Pohlen do mechtig,wie S. K. Mtt. ich verzehlet, und, do sichs anders befindensolte, so solten E. K. Mtt. mir die Zunge hinden zum Nackenlassen ausreissem»

Memoriul se afiä, in dublu exemplar, in Archive le de Statdin KOnigsberg, Gesandtschaftssachen.

STIRT NOUÂ DESPRE LUPTELETURCO-POLONE SI TURCO-GERMANE

DIN ANIT 1671 SI URMATORIT.

1143. Vol. XI. 9

M.

Ca intregire i urmare la capitolul din vol. IX desprerdzboiul dintre Turci si Poloni in epoca lul Sobieski, potsluji urmätoarele informatii pe care le am gäsit prea tärziupentru a le intrebuinta acolo, si paginile de povestiri ce vindup. ele.

I. Luptele din 1673.

in Biblioteca Universitätif din Bologna, ms. Ghiselli, 36,PP. 481-4, se aflä o scrisoare, de bung samä din mind po-lonä, datatä din tabära lui Husein-Pasa, la Ii Novembre1673, ziva luptel si a biruint'a : eCopla di lettera scritta alsignore Aginoe di Bologna, dal campo polacco sotto Coccim,nelli padiglione (sic) d'Husceim-Bassa, li Ii novembre 1673».

in fuga Turcilor, RominiI se aratä ca urmgritorl ai lor :4E quelli che per il ponte circavano con la fuga salvarsia Caminietz, seguitati da Moldavi e Vallachi, che di la dalfume erano comandati a batter le strade, sono restati lapiù parte morti» (p. 483).

Trädarea lui Ghica e insemnatä in aceste cuvinte : ellprincipe di Moldavia [=Vallachia], all' avvicinarsi de' nostrialle sue trinciere, il giorno avanti la battaglia, si rese volon-tariamente con le sue genti, et hora confessa che con arte lo-fece, per sminuire le forze dell' inimico et accrescere l'animee coraggio a' nostri» (p. 485).

Peste doI anI, in 1675, Stefan-Vodä Petriceicu, Domnul

132 LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE

Moldove fugit la PolonI, scria, la 24 Februar, din Nimirov,regelni Po Ionia'.

Petriceicu iesi iardsI la iveall numal in 1683, chid regelePolonie, ca aliat al impgratuldi german Leopold, incepuiargsl lupta impotriva Turcilor. Se stie cä pentru dinsul afost prins Duca-Vodä la Domnestl si tot pentru dinsul uniidintre boiera pribegi, Ilie Motoc, Savin Smucilä i alta, searuncard, impreunä, cu CazaciI lui Cunitchi, asupra Bugea-geaculuI, in toamna acestui an 1683.

II. Rommnií la Incunjurarea VieneI.

in acest an, MoldoveniI si Muntenii trebuird sg meargd,cu Domnii lor in frunte, la incunjurarea Vienef. Citeva cuvinteasupra impärtgsiril lor la aceastä faptä räzboinicä de la carese socoate de obicela inceputul decäderil mariI impärätiturce*t.

inca din 1682 era fricg sd nu vie asupra provinciilor im-pärätestI o mare oaste de Turd cu contingente romänetl,care ar fi fost chiar cerute de la eel do Domni, Duca-Vodg.din Moldova 2 0 erban Cantacuzino al TeriI-Romänestf.Aceasta se vede si din raportul bavares, din Viena, 23 Iulie1682, care urmeazg. (Arch. de Stat din München, K. Schw.,1115, f° 126) :

«Die aus Ober- und Nider Vngarn eingekhommene Berichtvnd Privatschreiben melden einhöllig (sic), dass die Anzahl

Ms. citat din Bibl. Fundaticl Zamoyski la Varsovia, fol. 70.2 CC, pentru numirea lul Duca In Ucraina, vol. IX, p. 8t aceste stiri

venetiene, In ms, It. 193 al Bibl. Regale din München, fo i8o (Varsovia, 4Septembre 1681): « ritornato da Costantinopoli l'Hospodar Moldavo, qualeha, col titolo di prencipe di Moldavia, ottenuto quello dr signore delle terredell' Ucraina, conforme si accenn6, a conditione di (s)popolarles. Cf i ra-portul frances din Constantinopol, 12 Septembre 1681 (ins. frances 641 dinacems1 Bibhoted, p. 164) : cLe prince de Moldavie a dit en grand secret

avoit ordre d'occuper tous les lieux contestez aux environs de Biela-cevkiers et de Porralacz. J'ay donnay (sic) tous ces avis au Palatin deRussie

li

LUPTELE TURCO-POLONE §t GERMANE 133

der Türckhen sich von Tag zue Tag vergrössere, angesehen(wie man sichere Nachricht hete) alle zwischen Constanti-nopel und Offen gelegene Bassa, neben den Tartaren, Siben-bürgeren, Moldauer vnnd Wallachen, befelcht waren, mit einergewissen Anzahl Volckhs vor Aussgang dises Monats sichin den Feldt-Läger bey obbemelten Offen einzuestöllen. Werealso nicht anderst zue gedenckhen, dan dass eine solcheKriegsmacht alda zusammen khommen, welche sufficient seinwerde, sich in drey Than zu erthailen, und also Ihr Kayl.Mayt. desto mehrer zu schaffen zu geben.»

Se s tie cä, din primävarä Lid, Turcif luaserd cetatea Fülek;in Iulie-August, el' se inteleserä cu cdpetenia Ungurilorräsculati, Emeric Tbköly, duptátorul pentru Dumnezeii i pa-trie», ca sä-i ci'tige cu armele Ungaria-de-sus. Solia ultimäa impäratuluT, condusä de Caprara, se dovedi zädarnicd.Räzboiul trebuia sä inceapd innainte de expirarea, la 1684, avechiului armistitiu 1.

La sfirsitul lui" August, principele Ardealului, Mihail Apaffy,stätea cu ostasir sal la Berény, apoi el pleca la Pazk6, ling4Fülekul de curind cucerit.

CApitanul impgrätesc de la Karpona intrebä pe spionulce-i adusese aceste vesti dacá ca väzut in tabárä pe Dorn-nul muntean sat pe cel moldovenescp i cdpätä asigurareacä nici nu se vorbeste de sosirea lor2.

incä din toarnd Sultanul dddu semnele obipuite cä vapleca insä0 fiinta sa impäräteascä. In arum. 1683, i se scu-tea cortul afard din ziduri. Peste putin, el venia sä-I locuiasd,gata de plecare. in cea din urmá zi din Mart, multimile in-narmate pornirä incet spre Dunäre, spre Belgrad, unde tre-buiail sá soseascd toti ajutätorii 3.

Porunca de adunare trimeasá Hanului i Domnilor nowi

1 Zinkeisen, Gesth. des osmanischen Reiches, V, p. 94 si urm.; Hammer, Geschdes osmanischen Reiches, ed. din Pesta, III. p. 720 0 urm.

' Arch. de Stat din Munchen, /. c., fo 165.3 Hammer, /. c.

134 LUPTELE TURCO-POLONE *I GERMANE

insemna ziva de 25 April, sail mai curind de 23, data Sf.Gheorghe, pe care Turcil o luaserä de la Bizantini pentrupunerea in miscare a ostirilor 1.

Duca-Vodä, pe care Francesif îI niriaii la Poartä prinagentif lor cä ar fi inteles cu Nemii 2, nu crutâ nio oste-nealä pentru a sosi cum trebuie si la vreme. Strinse Cazacrdin Ucraina sa, Curterif si hinsari, pläti lefeciT cu iämie1ede bir culese räpede si fArd milä, pofti supt steagurf peboieff indatorindu-i a-si aduce cite 10-12 oamende pe pdminturile lor, fácu o ceatä din ccvätajii boierilor si

a giupäneselor särace». Chiar a doua zi de Sf. Gheorghe,Luni, la 24 April dupd calendarul cel vechiii, el iesia dinIasI cu frumosul säü alala räzboinic, si mergea tot incetinel,cts oturace lungi de mai multe zile. Cdci Tatarii venian pe

Raport bavares din ii Mart (mss. citate, 11/6, f0 44 V°) :Es hat auch der Gross-Sultan dem Tartern-Han mit Uberschuckhung

stattlicher Praesenten bedeuten lassen, dass er auf den 25. Aprilis mit allenseinen Horden sich zu Kriegischweissenbuig ohnfelhbar stellen solle; derglei-chen Befelch auch an die siebenbürgische, moldauische und wallachi.cheFürsten gegangen.

2 Bid , raport din 29 April (f0 77 Ito):«Ein leztere aus Tiirckhey von dem alda anwesenden ordinari Residenten

alhier eingelangte Schreiben, halten undern andern in sich, wie das sich in

Constantinopel ein P. Soc. Iesu natione Gallus in thrckhischen Kleidern be-funde, welcher in Gegenwart des ihme, zwar unbekannten, kayl. Dolmdtschensich gegen aMige turckhische Ministres dahin vernemmen lassen dass derSultan nun die gewinschte Zeit und Gelegenheit hette, sich in zwei Campa-nien des Khönigreichs Ungarn völlig zu bemachtigen, dan des Rom. KaysersKhriegesmacht in mehr nicht dann 27m Mann besthndte, des Kbönigs inFranckreich aber, in die 20010 Mann, mit welchen derselbe, das dem Khayseraus dem Reich khain Hilff geschickht werden möge, nicht allein behindern,sonndern auch, da Seine Kay. Mayt. mit dem Sultan in dem Khrieg wirckh-lich verfangen sei, eine solche Operation vornemben werde, wardurch derOttomannischen Portten das Urragarlandt gleichssamb in die Schuss geiagetwerden solle. Allein solte der Sultan in Moldau zeitliche Vorseung thun, unndden jezigen Fursten, welcher gegen die Teutsche nicht recht daran wolle,abseczen, uud einen Anderen, dessen Devotion gegen der Portten man mehr ge-sichert seye, vorstellen. Den Töckheli in der bisherigen Bezeigung zu erhaltenwerde, Franckhreich weder Müehe, noch Gelt sparen. Unnd was dergleichenmehr gswesen ist. Welches hier uss Unngern vernomen wirdt.,

i maxi",

I

LUPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE 135

la Fa 'kilt'', prädind pentru cd, nu li se däduse pretul derdscumparare cerut. NuinaI cind if vdzu ajung in Tara-Ro-rndneascd, Duca se cobori si el pänd la Focsani. Trecu muntiiprin pasul Branului, si hid de-a latul Ardealul

La 4 Maid, Brasovenil trimetead soli innaintea Hanulul,iar la 24 VI acead daruel in tabärd. La 29, oamenI al ora-

luY erad indreptati cdtre Duca-Vodd pentru (a.-1 opri de ainnainta» (zurfick zu weisen). in acelag timp, Serban-Voddiesia pe la Orsova ; el nu se intilni cu vecinul säld decit lavadul Dundrif, din jos de cetatea turceased a Budei 2.

La 13 Maid, Sultanul ddduse la Belgrad steagul prooro-cului in minile MareluI-Vizir Cara-Mustafà. Acesta luase incale pe Tökcily si pe Curutif lui si ajunsese cu oastea im-pdratului säü i a nouluI rege unguresc la Alba-Regald, pela jumdtatea luI Iunie3. Atund se unird in acea tabärd du-ndreand puterile roindnesti. In revista pe care o trecu Vi-zirul rnal tärzid, la 4 Septembre, se insemnard, cu nurnerele43 si 44 din ostire, Serban, cu 4.000 de oameni, si Duca-Vodd, cu 2.000 numai 4

Ostasii nostri merserd de acum innainte la un loc cu la-gdrul cel mare, dar n'avurd nici-o parte la luptele de laRaab, de la Petronel, care urmarä. Nu li se dAdu mdcar, cain 1663-4, sarcina de a face prädäciunI impreund cu Tataril.Trddarea de atuncI, cea de la Hotin, luminaserd pe deplinpe Turd asupra inimii stäpinitorilor si boierilor romini. Ern'avurd altd sarcind decit aceia de salahorf, de lucraorI lapodurf.

1 Cf. Doe. Bistrifer, 11, p. 46 0 urm.2 Cf. Cronicile lui Nicolae Costin, Neculcea, Const. apitanul i Socotelile

Brapvulut, pp. 116-7.3 Hammer, Z. e., pp. 730-2.4 Raceolta delle historie degf imperatori ottomam sino a .ilIehemet IV, re-

piante, di don Neriplava Formanti, Vene0a, 1684, p. 378. Acela.0. nunfárI18.000 de ArdelenT, Romln't «et altri tributarii, (p. 155). Cu Tataril la unloc. ar fi fost 30.000, dupa Das tuerekisehe Cabinet und die Haubt-llIaximender Ottomanischen Pforte, 1684, nepaginat: (Die uebrige tuerckische Reutereyhaben nichts in sich als Streiffer, welche vorauss rennen, und unmenschlich

136 LTJPTELE TURCO-POLONE QI GERMANE

Despreaceastä muncä a lor povestesc urmgtoarele doug ex-trase din «Ragguaglio di quanto é successo nell' assedio diVienna e poco avanti et dopo di esso, fondato sopra notizieavute da persone state presenti a quanto è accaduto in talecongiuntura ; opera del signor Gio.-Domenico Filippeschi»(ms. X. G 5 din Biblioteca Nationalg de la Napoli) :

«Arrivati in loro [dei Turchi] soccorso li prencipi di Mol-davia e Vallachia con le loro truppe, ad essi fù dato il com-mando di riedificare i ponti, e già s'erano avanzati fin' all'ultimo ramo grande del Danubio, dove avevano già alzatidue archi, rnä poi furono impediti dai nostri, come si diràfrà poco (f° 81).

[Ducele de Lotaringia bate pe Turd si merge la Kor-neuburg.] E, perch& premeva che s'impedisse al nemico diterminar la fabrica del nuovo ponte, lasciò il duca a Cor-neuburg i regirnenti croati di Lodrono, Chesi e Ricciardi equello di dragoni d'Erbeville, acci scorresseno quel trattodi paese et impedissero ai Turchi il passagio per barca etai Moldavi e Valachi il lor lavoro, et egli con il resto dellacavalleria passò più sopra, et ivi si fermò per poter poi adincontrare il r di Pollonia» (f° 96-6 V°).

Lucrul poduluf supuse pe RominI, la 6 August, unui atacdin partea artilerief vienese :

Iatä locul din Formanti care priveste acest fapt ((° 223) :«Alli 6. d'agosto si viddero dalla torre di San-Stefano in

gran numero i nostri star sotto le tende di a del Danubio,sù la riva del fiume, in faccia all' isola grande, della qualepoco fa il Scultz haveva disfatto il ponte, come sopra s'édetto sotto li 15. luglio. Qual ponte, in mentre che, hora i

Moldavi, hora i Valacchi, che n'havevano cura, tentavano dirifare, e gig era ridotto a bon stato, stimando per ciô il Ducadi Lorena doversi far oppositione, comandò a Donato Heisler,Colonel di Dragoni, e al conte Lodovico Archinto, Tenente-Colonello del Regimento d'infanteria di suo figliolo, e al

hausen. Ihr Anzahl ist ins Gemein 30.000, von Tartarn, Walachen und der-gleichen Voelckern, so die Tuercken Alcanzi (Achingil. V. 1st. lur Stefan-cel-Mare, p. 86) nennen.,

LUPTELE TURCO-POLONE $,I G ERMANE 137

Colonello di Croatti Pietro Ricciardi, che dovessero conogni sforzo impedirne la struttura. Questi havendo piantatabatteria contro i barbari che lavoravano, e havendo dispostala moschetaria longo la riva del fiume, col continuo sbarroimpedivano a' nemici la continuatione del lavoro. Mentre sisentivano questi sbari nel campo, si viddero subito i Turchi,che erano alloggiati più vicini all' isola, come sarebbequelli che dal ramo di sotto sino al promontorio di San-Marco havevano disposte le loro tende, salvi subito acavallo, e, uniti sotto i loro stendardi, portarsi a diritturaverso l'isola, sin tanto che, resi certi da compagni che dimo-ravano dell' Isola, per mezzo de' cavalli, che correvano diquà, e di lä, del fatto li Bassä e il Primo-Vizir, comanda-rono che s'alzasse una controbatteria. Il che fù fatto, e peralcuni giorni si continue, a battere e controbattere, mä, contutto ci, ti à tanto e dopo, si lasció di fabricare il ponte.»

Cincl sosirea lui Sobieski aduse la 13 Septembre liberareaVienef, se gäsi in päduricea Gatterhcilzel, unde stätuse Serban-Voclà, o cruce de amintire, ca acelea ce acopär in a$a demare numär päminturile principatuluf rruntean de odinioari.Ea era mult mai putin de cum se crede o manifestatiecrestinä : crucea fu ardtatä vicariului episcopal si a$ezatä apoiin curtea palatulur episcopuluT de Viena. Aid o vbizurd rim-

ripi timpuluf, cari o reproduserä in stampe, dintre careuna se vede la scara cea mare a Academic! Romine. SamuilKlein spune cä a gäsit o incä cln polata archiepiscopulurdin Viena» 1.

Crucea purta de sigur o inscriptie indoitä, romäneascä silatineascä. Ultima s'a pästrat singurd. Cealaltä avea fireste,in ceia ce priveste partea de la inceput, indätinatä, urmä-torul cuprins, pe care-I luäm duplt crucea, cam din aceiasivreme, a lui Mate! Mogos sad Mogo$escul, pusä la una dininträrile vechilor Bucuresti. $1 inchisä astäzi in altarul biselien' Oboruluf-Vechid din acest oras :

«Crucii tale ne inchinäm, stäpine, si prea-sfinta Invierea

I lorga, Cronicile muntene. din gAn. Ac. Rorn.v, XXI, p. 91, nota.

134 LUFTELE TURCO-POLONE SI GERMANE

T. slävim. Cruce, päzitoare a toatä lumea, cruce, a Bisericilpodoabä, cruce, a impäratilor intärire, cruce a credincio$ilorintemeiare, cruce a ingerilor slavd si a diavolilor rand 1.»

Din cele ce urmeazä, se vede cä acolo fusese altarul bise-ricii de lemn la care Domnul $i al säl ascultase liturghia inacele zile de luptä, si care loc trebuia crutat de profanare.

Reproducem acum aceastä inscriptie a lui Serban $1 lämu-ririle privitoare la dinsa dupä cele douä scrierl contemporanecitate : Formanti si Filippeschi 2 :

A.

eServano sopradetto, aVanti la città, nel tempo del l'as-sedio, fece sotterrare, non lontano dal sito dove haveva ilsuo padiglione, una gran croce di quercia, e haveva trà gl'altri captivi christiani un certo Giovanni-Agostin Strouesser,agente del conte di Questembergh.

Questo, pochi giorni avanti la liberatione della città, ha-vendo pagato per il suo riscatto cinquanta ducati, fù postoin libertà, e li fù cornmandato che, ritornando ä Vienna,andasse dal vescovo, e li parlasse di questa croce, ch'eglihaveva veduto mentre era prigione, pregandolo a nome diesso principe che la facci alzare in sua memoria in quelluogo ove egli haveva piantato il suo padiglione, acci iviin avvenire fosse venerata dal popolo. Ma, perch, avanti chequest' huomo capitasse in cittä, hi a caso questa croce sco-perta da una serva, che di a passava andando a far legna,mostrata al Reverendissimo Prevosto e Vicario-Generale dellacathedrale di San-Stefano, il signor Giovanni-Battista Mayer,ed egli haveva fatta portare essa croce nella città, al palazzovescovale, prima che sapesse il desiderio di questo Servano,prencipe di Valacchia, - perciò si vede detta croce ripostanel palazzo episcopale, lunga 17 piedi, con un' inscrittionelatina intagliata nel legno, di questo tenore :

1 Inscripfir din bisericile Rornänier, fasc. a 2.2 Alte lzvoare privitoare la asedm nu le pot avea la incaralnä aicl. Cf.

Kabdebo, Bibliogruphie zur Geschichte der bezden 7Urkenbelagerun.7en 11519

rind 1683, Viena, 1876, in So.


cCrucis exaltatio est conservatio mundi ; crux decor Eccle-siae ; crux custodia regum; crux confirmatio ficlelium ; cruxgloria angelorum et vulnus daemonum.

Nos Dei gratia Servanus Cantacuzenus, Valachiae Tran-salpinae Princeps, eiusdemque perpetuus haeres ac Dominus,etc., ereximus crucem hanc in loco quavis die devotione po-puli et sacro honorato, in perpetuam sui suorumque me-moriam, tempore obsidionis machometanae a Vezirio Kara-Mustafa-Passa, viennensis, Inferiori Austriae, mense septem-bris die prima, anno 1683.

Viator, memento mori.»

B.

« Mold giorni dopo liberata la città di Vienna dall' assedio,fa trovata in vicinanza di Hierzing et di Schönbrunn unacroce di quercia, d'altezza di 17 piedi geometrici, con un'inscrizzione latina, che si porrà più a basso. Questa era statafatta fare dal prencipe di Valacchia et da lui posta nell'istesso luogo, dove aveva il suo padiglione, perch, essendocristiano, volse far conoscere che, se era al campo de' Turchi,v'era forzato, come suddito, mä in altre operazzioni si diedea divedere più per amico che per nemico. Egli aveva appressodi se un certo regente o fattore di beni d'un cavaliere, cheera stato fatto prigione dai Tartari et poi comprato da lui. Aquesto dunque diede la libertà, con obligo però che si portasseda monsignor Vescovo di Vienna, doppo liberata la citä, e lopregasse a suo nome di voler far eriggere et venerare quellacroce in sua memoria nelistesso luogo dove si sarebbetrovata, mà, prima che il detto reggente o fattore arrivasse dalVescovo, fit trovata accidentalmente da una donna, che andavaa raccogliere legna per il campo, et, datane parte al vicario-generale di monsignor Vescovo, fù trasportata nel palazzoepiscopale, per suo comando. E, capitato pochi giorni dopo ilfattore sudetto, riferi il desiderio del prencipe di Vallachia.Onde, datane parte a monsignor Vescovo, et da questo allaMaiestà dell' imperatore, vollero compiacere il prencipe, etperò fù eretta detta croce nell istesso luogo dove si trovó,

140 LUPTELE TURCO-POLONE E.I GERMANE

Flà nella sommità intagliato : I. N. R. I., poco più sotto, nellaparte superiore vi sono quattro circoli con alcuni geroglificio lettere non note a tutti ; nel mezzo, cioè Dell' intersecazionedella croce, vi è un'imagine della SS' Vergine con due altricircoli ; per ciascuna parte laterale sonovi altre lettere o gero-glifici ; sotto l'imagine, vi è un'aquila coronata con due testeet una picola nel mezzo, et sotto vi sono intagliate questeparole : Crucis exaltatio, etc. Dopo le quali parole tiratauna linea, si leggono le seguenti : «Nos, Dei gratia, etc. Infondo della croce vi è una testa di morto col moto seguente :«Victor, memento mori».

(Fol. 117-8 V°.)

Adaugim ca Laurian a tipärit inscriptia in Magazinulistoric, II, p. 191, «a$a precum i s'a impärtäsit de la Viena,impreunä cu alte acte diplomatice». Icoana ar fi ajuns, dupaSinca1, la Blaj 1.

in retragerea lor, Turcif furä atacati la Parkany de Polonf,cari trecuserd Dunärea pe la Pressburg. Sobieski voia saatinga cetatea Neuhausel 2, dar unii credeaù cä ar fi cäutatnumal sä se puie in legäturä cu Rominii 3.

Domnil nostri merserä la Belgrad, in sfir$1t, unde se fäcuOra intre Serban si Duca, pentru o datorie de bir a Terii-Romänesti 4. Apoi ei se indreptard spre terile lor. La io De-cembre stil nod, BrasoveniT trimeteati lui Duca in tabära dela Codlea orez, placinte cu miere, lamb', pestY, rachiù si altelucruri de post, - fiind postul Craciunuluf. De serbatori.

1 Cromca Rombular, ed. din 1886, III. pp. 209-f1. Cf. i Engel, NeuereGeschichte der Walachey, p. 326; Xenopol, 1st. Rominilor, IV, p. 261, nota 5.

2 Zinkeisen, 1. c., p. 110.

3 Raport din Roma, 16 Octombre, dup ä. still. din Viena, 26 Septembre ;tChe, finito il ponte di barche sul Danubio, a Possonia, il r di Poloniacominciò a passarlo alli 25, con la sua cavalleria, per inoltrarsi alla sinistradel fiume, verso Strigonia e Petz, et anco più avanti, a dar calore alli princip!di Transilvania, Vallachia e Moldmia, perchè si rivoltino contro il Turco:,(ms. It. 193 al Bibl. Regale din Munchen, fo 607).

4 Constantin Cäpitanul, ed. Iorga, pp, 204-5 ; Nicolae Costin, pp. 26-7 ;Neculce, P. 218.

LIIPTELE TURCO-POLONE 1 GERMANE 141

si MoldoveniT $i MunteniI se ga.sird acasä. EI aduceati cudinsit robi $i alta pradä, rascumpärata de la Tataff, intrealtele, acel frumos si mare manuscris latin pe pergament,astazI la Biblioteca Academie, pe care mina deprinsä a luiConstantin, fratele lui Serban, $i poate traducätorul pisanieide pe cruce, a scris aceste rinduri :

«Nstä carte veache $i grea este adusa de o$teanif no$trice ail ostit cu TurciI la Beciti, de acoló luatä, mergand laanul de la Spasenia Lumil 1683, meas[elta Mai, candu cresti-nätatea ati batut toata puterea ture.asca, si i-att gonit cumare rusine d'acolò, luindu-le $i toata avutia $i arrnele ; capostilor tutfu]ror crestine$t[i] fiind Joan al treilea Craiul Le_säscu, din rodul Sobiestilor, si Carol duca al LotaringhieI, ceera $i cumnat fiind prea-l-innáltatuluI Frantisc celuil de'ntif,inparat al Romanilor, iar a Turcilor era Vizirul Cara-Musta[faj,jar imparat Sultanul Ibrahim.»

III. Cazacii §i Moldovenil In Bugeac (1683).

E acum rindul sá se povesteascä expeditia polonä dinBugeac, facutd in acela$I post al CraciunuluI din anul 1683.

Expeditia, care nu izbuti, e cunoscutä mat ales prin ra-portul luI Cunitchi, datat din Bender, la 7 Decembre '. 0 altäpovestire se da inteo aRelatione de' felici progressi dell'

l V. Chil a fi Cetatea-Albd, p. 235 si urm. Acelasi raport se intrebuir4eazdsi in §tirile din Cracovia, 1-iü Ianuar 1684, publicate in Hurmuzaki-Bogdan,III, p. 545 si urm. Scrisoarea lui Cun4chi sosi la Cracovia in ziva de 8 ta.-nuar, si cuprinsul ei, amplificat in ceia ce priveste izbinda, fu rdspindit prinscrisori pretutindenT (Bibl. Regard din Munchen. ms. it. 194, fo 21 Vo). Bain scrisorl cracoviene din 15 ale lunii se scria cd alti mow de Tatari ar fifost bdtuti de Cazaci si Moldoveni, cari ar fi ajuns acum pánd la septe leghldepdrtare de Adrianopol (Ibid., fo 25). Vesti din Venqia Intdresc acest zvon(ibid., fo 28 Vo). NoutAY din Cracovia de la IO Februar ardtad cb. aceiasT Ca-zaci, supt Hatmanul cel nod, Mohild, Ccontinuavano a scorrere nel paese delTurco», pe clod tefan-Vorld Petriceicu st d. in liniste domneascd la Iasi (ibid ,10 31). 0 coresponden0 romand, inspiratd tot din Cracovia, numeste pe celdoi Domni ail Palatino Diminschic si cil Palatino Duchahsa (ildd., fo 34).

142 LUPTELE TURCO POLONE $,1 GERMANE

armi christiane contro il Turco», cuprinsä In ms. 46 al co-leciei din Bologna, f° 897 $i urm.

Îri aceast g. grelatie saü raport nu e vorba de fapt decitde mi$ca'rile cazäce$ti indatä dupä despresurarea Vienei deSobieski in 1683. Se arat înäiü - punct de plecare inte-resant $i lamurit pang acum numal prin ni$te vesti. craco-viene - gonirea din Ucraina cazaceascg a Caimacamulul pus deDaca-Vodg, Hatmanul din mila Turcilor, a luI Iene Gredinevid,saü maI bine DraghinicI Se pomeneste fuga peste Dunäre aDoamnef lui Duca, Nastasia, $i in adevär Cronica munteand alui Constantin Cdpitanul märturise$te cd Dommil Moldovel, in-torcindu-se de la Viena, aflâ ea sotia lui era «fugitä la Braila,de nevoia räzmiritilor ce sg atitase in tar.D :2 el n'o maI vazusedin April, cind plecase la oaste, $i, fiindca a cazut Indatä inrobie, «nu s'aii mal adunat», scrie Nicolae Costin, cnicI se vormaI aduna pind la a doua venire a luI Hristos»3. Cu dinsaplecaserg si Caimacamii, barInul Logofät Nicolae Racovitä,Spätarul Toader Paladie $i fiul lui Iordachi Vistierul Can-tacuzino, Toader Iordachi4. Costin, al card frate, Joan, Pos-telnic al doilea pe atund, aduse NastasieI la Birlad vesteacr« Ia$ii sint al lui Petriceicu, stie cum s'a urmat aceatä fugg..DoI dintre Caimacaml nu merserd deck pänä la Vasluiù ; nu-mal Päladie statu pe lingd Doamna sa, ducind-o de la Birladla vadul de la Siretiii al Marg$estilor, apoi la Focani, undeauzi cum astrigati car-tile lui Petriceico-Vocia», de Domnienoug., si in sfirsit in cetatea turceasca a Braila unde puteafi mai sigurä decit la Curtea din BucurestI a acelui SerbanCantacuzino care-I fusese ibovnic. De alminterea, Serban nuse intorsese Inca de la rgzboia. Chid Duca se opri In co-nacul de la Domne$t, in Tinutul PutneI, - un vechiti sat allui Dabija-Vodä, iar acum al vdduvef lui, soacra Domnuluf,- Nastasia veni spre el pana la Fogara. Dar atunci pod-gheazul le$esc prinse pe Domn.

Cf. i vol. V, p. 47, rtota.2 Ed. Iorga, p. 205.a P. 27.4 Ihid.

Ghiselli

1


Ce s'a intimplat pe urmá cu o suma de bani pe care Anas-tasia o trimisese pentru liberarea unuT sot pe care-1 nu iubia,se stie bine din alte izvoare I. Ca o intregire la ele, se re-produc aid citeva rinduri privitoare la acestT banT ai luiDuca, din «puncta conferentiarum habitarum cum dominocomite Königseg et cornite Sztratman» (Bibl. Mareland dinVenetia, It. VII, 1882, f° 62) :

«Inter praecipua publice instructionis puncta pon endumest proprium Sac. Reg. Maiestatis negotium, quod ita se habet.Captus ante annos circiter septem a polono milite PalatinoMoldavie Transalpine Duka, nuncupatus traditusque Sac. Reg.Maiestati, honestissimo loco alebatur. Ille, non tam lytri no-mine, quam gratitudinis ergo quod servatus beneque sumpturegio tractatus fuisset, summam certam ad ducenta milliasese extendentem Serenissimo Regi ultro promisit et obtulit.Interea temporis vir senio fessus supremam obiit diem : ex-olvit nihiliminus fidem per ipsum datam superstes coniux,expediveratque fidos familiares suos cum eadem summa, quiin partibus Moldaviae [.Transylvaniae], civitate Bistricia,cum eadem summa, arresto detenti sunt. Re proinde cognita,institit Sac. Reg. Maiestas ut et predicti homines arresto ab-solverentur et pecunia remitteretur. Promissum id a defunctoPalatino Moldaviae [= Transylvaniae] fuerat, quaraprimumproceres et nobilitas ad comitia convenirent, celebrataquesunt semel atque iterum ibidem consilia, in quibus, velutipatuit memoratam summam detentam fuisse, ita Sac. Reg.Maiestati ex illo conventu data est submissio exolvendi ;certeque assignata temporis statione, quibus satisfactio S. R.Maiestati prestari debebat. Nectebant tarrien illi debitores aquinquennio, nectuntque in hinc usque diem moras. Et, cumrecenter per Reverendurn episcopum bachoviensem regio no-mine requisiti fuerant exolutionis, non esse se solvendos, 1deoquod -eandem pecuniarn in militiam Sac. Ces. Maiestatis ero-gaverint, responderunt. At vero, cum non ere alieno, sedpropriis contributionibus suis exercitui caesareano assignata

1 Cronica lul Constannu Ca'pnanul Ftliposcu, erl. Iorga, p. 207 i nota 2..

144 LIIPTELE TURCO-POLONE §I GERMANE

stipendia solvere tenerentur, non regia pecunia perperamsurrepta, instabit, ubi res postulaverit, ut serio ad satisfac-tionem adagantur,»

Boiera lui Petriceicu stAtuserg. la IepureniI lui GavrilitäCostachi, pe Prut. Cunitchi, venind din Ucraina, lovi Ben-derul, si, tain.d in curmezis Basarabia, merse spre CodrulChigheciuluI, ca sä se uneascA aid cu vestitii CodrenI.Atund partida polond se cobori pita la Flciiü, si trecu Pru-tul la acest vad. Toate cetele se unird pe riul Ialpuh, ininima Bugeaculul (Novembre) 1

CeI Tatati cari se intoarserä de la oaste, risipiräins g. pilcurile pfädätorilor.

Si Petriceicu trecu in curinci de la Iasi la Suceava si inPolonia 2.

Iatá acum raportul din Bologna, scris innainte de a se in-toarce lucrurile in ráa.

K inicki, per corrispondere alle gratie reali e dareprove indubitate della sua fede, cacciö subito da Niemiroviail Caimacano del Palatino della Moldavia, occup in untratto tutti quei castelli ch'il medesimo Palatino haveva fa-bricati sù le rive del Neister, per poter con tal freno piùfacilmente governare l'una e l'altra provincia, anzi constrinsea ritirarsi con la fuga fuori affatto dalla Moldavia, di lâ dalDanubio, la moglie del Palatino, con la famiglia, consiglierie luogotenenti.

Cel mai bun izvor e Nicolae Costal. Neculce stie ceva sigur si folositornumal despre prinderea luT Duca la Domnestl. Cf, Vita Constantini Cante-myrn. de Dimitrie Cantemir.

Polonii, plecInd, stricada' cet4ile moldovenesti. Aceasta o spune raportulolandes din 3 Ianuar 1684 . 'De Poolen regneeren als noch in Moldavien,ende hebben op de confynen van die provintie veele opene plaetsen g eruy-need. Wat dit Hoff' en nieu [turckse] Gouverno in het aenstaande voorjaertegens de christenen sal undernemen, moet den tyt leerena. Cf. raportul fran-ces din Constantinopol, 4 Maul, al lui Guilleragues (ins. fr. 641 din Bibl.Rega15. din Miinchen, p. 388); c Les Turcs font passer en Moldavie et en

vers la Pologne, une grande partie de leurs troupes, que Soliman-Pacha commande. Les Polonois ont enlevé quelques habitans et pris un grandnombre de bestail en ces lorga, V. si Documentele Bistriler, II, p. 40 si

d'intaii.1

«Il

1

1

Silistne,

pais s . urm.

LUPELE TURCO-POLONE SI GERMANE 145

Visto cie), i popoli della Moldavia s'unirono al vincitore, e,come pratici della Tartaria Bialogrodense, alla quale sonoconfinanti, insegnarono a quello una strada breve et sicurada potervi con facilità penetrare ...

[intrA in ultimele zile ale lui Oc t ombrel Avea alcunemigliaia di Moldavi di quei cristiani che vivono mescolatifrà Tartari. [Tara e pirAsitti de ost4', plind de locuitorl i

de vitelNel primo ingresso si portó il Kunicki ä Tehina . . ., e

la pose a ferro e a fuoco ; non pot& pere) espugnare lafortezza, presidiata da woo gianizzeri, perch il Kunicki,per havere i Cosacchi più spediti e pronti alle scorrerie efattioni militari loro proprie, non haveva condotto l'artiglieria.

[Kunickil invie) l'esercito verso le foci del Neister aBialogrond . .. Sperava di trovare ivi, come in luogo prin-cipale e creduto più sicuro, gran numero di fuggitivi, con-corsi a mettervi in salvo i suoi haveri di mobili e mercantie,con intentione di rovinar col ferro e col fuoco tutto cie) diche non potrà approfittarsi. Per la strada ... hh rovinatouna piccola fortezza che da Latini fù nominata Turris Nea-ptolemi, e per tutto, dal primo ingresso scorrendo in ogniparte, Ilk messo a fil di spada quanti si sono incontrati, oper l'età, o per l'infirmità inhabili all' armi et al lavoro . . .

Dopo l'impresa di Bialogrod, pensa il Kunicki di tornareindietro e di dare a sacco Kilia e Smano [Ismail, Smil].

[AnunVa* Regelul che i popoli della Valachia e della Mol-davia si sono obligati con giuramento a' Cosacchi, et questivicendevolmente a quelli, di militare contro i Tartari nemicidi Cristo, a gloria della croce et ad honore et ingrandimentodel re et della Repubblica di Polonia.

[Regele promite artilerie] e qualche numero di dragoni,della relatione espressi con la voce greca dimachi, che, do-veranno servire di guardia alla di lui persona, si che, con-giungendo poi it principe della Moldavia le sue intiere forzeal Kunicki, possono insieme applicarsi all' intiero distruggi-mento della natione tartara, cominciato con tanta prospe-rità, non ostante il valore loro, il rigore della stagione.

1143. VOI XI. I()

146 LUPTELE TURCO-POLONE 1 GERMANE

Vivea già da molti anni ii detto principe o PalatinoStefano Pietro nella Po Ionia, da che i Turchi, entrati insospetto ch'egli havesse cooperato alla celeberrima rottadata a' medesimi sotto Cocimo, dal re, alhora generalissimodella Polonia, lo privarono del principato. Hora SuaMaestà lo rimandò in Moldavia, con felice riuscita, per-ch& vi f accolto da numeroso partito, e già si trova inpossesso di Botuszany, dove continuamente si portano ariconoscere il loro antico signore i principali dello Stato.»

E interesant sä. se observe cu privire la aceste intimplärfdin 1683 cä. Duca nu träise räü cu regele Poloniei, si cä, la3 August 1684, Sobieski dädea o recomandatie unu orn alDomnuluf moldovenesc, trimes de acesta îmt all L. Iar expe-ditia lui Cunitchi n'a plecat pe furis, ci se stia bine, pe lainceputul luí Novembre, in Cracovia, cA se adunä la Lem-berg o ceatä. de Cazaci, pentru a pune iaräsI in Scaun peVodä Petriceicu 2.

intr'o carte apärutä la Venetia, in 1684 chiar «Raccoltadelle historie delle vite degl 'Imperatori ottomani sino a Me-hemet IV, regnante»., de don Nerislava Formanti, am väzutmal sus cä se povesteste mntäiü asediul Vienei. Un capitolde la sfirsit vorbeste acorn despre intoarcerea lui Sobieski si.campania din Bugeac: «Ritorno della Sacra Maiestà di Gio-vanni III, rè di Polonia, alla sua reggia, con relatione dellasignalata vittoria ottenuta dalli Cosacchi, Valacehi e Moldavicontro Tartini ("sic)».

Si aid se stie despre guvernul lui Duca in Ucraina, «aproapeincorporatä la Moldova» si cirmuitä, in lipsa Domnului, de

illanumenta eantztuslia regni Transsylvanzae, XIX, p. 244.2 Raport din Linz, 16 Novembre, al 1311 von Stoyberern atre electorul de

Bavarla, Max-Emanuil : et,us Crackhaw will verstchert werden, dass bey Reus-sischen Lemberg ein considerable Macht von Cosacken in Bereitschaft stehen,sich auf des Königs Ordre mit seiner Armee zu coniungiren, und sulle ihrDeseine vernehmblich dahin gehen, umb den, nach der Chocinischen Victorijvon denen Tiirckhen vertriebenen und biss hero von der Cron Pollen unterhal-tenon Hospotar in der Moldaw und Wallachey widerumb einzusezen, (Mun-chen, StaatsareInv, K. Sant,. ills, fo 200 Vo).

LUPTELE Tt:RCO-POLONE I GERMANE 147

un Caimacam. Se trece la coborirea lul Cunitchi ; din neno-rocire insä, lipsesc din exemplarul, ce am avut innainte, alacester cArtf rare, pp. 330-5, care descrig inceputul expedi-

apetenia Cazacilor ar fi avut de gind sä astepte laCetatea-Albg pe Tataril incarcatI de pracla Austrief, i apt)!sä loveascg. Ismailul si Chilia. in acest timp, Hanul, care setemuse a lua alt drum, venia de-a lungul Dungrir $i se oprisela Giurgiu (gin Dintzin, cittä altrimenti detta Gergiopoli»).Si alci, ca si in scrisoarea de la Bologna, se anuntg sosirealui Petriceicu, gSteffano Pietro», in Botosanr. Aceasta, dupástirI din Moldova. Urmeazä alte stirI, luate din scrisoarea din7 Decembre, citatä si mar sus, a lui Cunitchi.

IV. imprejurärile rázboinice din 1684.

in April 1684, Dumitrascu Cantacuzino, cdrula TurciI lidäruiserd o sutg cincIzecl de pungi pentru cheltuielile deräzboiti, era Domn in Iasl 1. Dar Sobieski nu intelegea sg.-$1päräseascd numai pentru atita planurile sale de cucerire asu-pra terilor noastre. Asupra gindurilor si faptelor sale in 1684clati multe lämurirl nouä rapoartele ambasadorului venetianin Polonia, Morosini, care n'aii fost intrebuintate pgnä acumpentru istoria noasträ 2, Ele incep in Julie ale acestur an 1684.

Anume, cete de Moldoveni si de Cazad stäteag gata inprimgvara anulu 1684 sä inceapä lupta din nog $i cereatinumal arme de la regele loan 3. Se acläugia, prin April, cg,nu numar Petriceicu, ci $i Domnul muntean cer sä li se tri-meatä steagurI crgiesti si comandantl deprin$I cu mestesugulcel nog al rázboiuluii 4.

1 V. si Doc. Bistryer, II) IL 43 si urm.2 cRubbrica delle lettere scritte dal clarissimo signore procurator Morosini,

ambasciatore estraordinario appresso il rè di Polonia., Arch. din Venetia. Po-Ionia, .Dispotei.

a Bibl. regal5. din Munchen, ms. it. 194, f° 58 ; Roma, 22 April . ache ilcastellano di Rubariova dimandava al re enari e zoni moschetti per pro-veder d'armi e niunitioni i Vallacchi e Cosacchi, suggetti al Turco, che vole-vano unirsi sect».

4 Ibid., to 62,

Vd.

(2)

148 LUPTELE TURCO-POLONE $.1 GERMANE

Pe la sfirsitul lulf Maiti, se stia insä la Cracovia cd Dumi-tracu e acum Down al Moldovei 1

Pe la 7 Iunie, generalul regatultif era gata sd.' piece spreNistru 2.

Camenita era tinutd foarte strins, si nu se vedea in cechip i s'ar putea strecura hrana cerutd de Turcl de laDomnif nostri 3. in Iulie se vorbia despre sosirea la Zwanice, cu 2-3.000 de oameni, a Tesaurariului regatuluI4. Seauzia prin tard cä este la Stefdnesti de Prut o tabärd polond,cd Petriceicu ar fi in tard, 5i Dumitrascu-Vodd fugia din Iasi.la Galata si apoI in jos, la Tutora 5.

La 12 Iulie, luati parte la masa regelui sal' din amindoud.terile ". Serban-Vodd fäcea sd se starule prin Poloni pe lingd.Imperiali pentru ca acestia sd-1 ajute la o rdscoald intimplä-toare, lar Moldovenii din partida iubitoare de crestinT veniatisd se inchine, cu singura conditie de a se asigura fiecdrefstria vechile eI drepturi 7. Era nklejde ei. si Mihail Apaffy

1 Bibl. regalä din Munchen, ms, it. 194, I° 79. Roma, 27 Malii, dupäscrisorI din Cracovia, 23 : ctin gran numero de' Tartari e giannizzeri haves-sero condotto a 1assi In Moldavia un nuovo principe, onde era convenuto alPetrinzesci, vecchio principe, retirarsi, come inferiore di forze ; doppo di che,pensavano 11 Turchi portare qualche soccorso... in Caminiezs. Cf. aceste ra-poarte din Constantinopol (ms. 269, f° 45, 57 ; 14-28 Mart si 30 April) :' 1. «II prencipe nuovo dichiarato dalla Porta per Moldavia, detto Dimi-trasco, hà seco alcune truppe per assalir e cacciar quello Petroceico dichiaratodai Polachi ; però non ardisce d'accostarsi.,

2. ,Si ha di sicuro che Caminizza sia abbocata dalli Polachi, e Dimitrasco,nuovo prencipe, sin' hoggi non ha potuto accostarsi, con tutto che ha militia,perchè il Petreceico, prencipe, si trova ben provisto di militia polacha e Co-sachi. 11 prencipe di Vallacchia.... questo anno ancora non s'é mosso , si stain Vallacchia ancora aspettando gli ordini della Porta ; si stima che lo lascia-ranno a guardar il suo posto.s Cf. Hurmuzaki, IX', p. 314-5, nle CCCCXL-I ;

V2, pp. 168-9.2 Ms. citat din Bibl. Regalä din Munchen, I° 103.a Hurmuzaki, IX', p. 318, n° ccCcXLvI. V. si nl urniätor si p. 321, no

CCCCLIII.

4 Ibid., p. 319, n0 CCCCXLVIII.5 Doc. Bistript, II, p. 42, n° Ccxxxvi ; pp. 48-9, n° ccxcix.6 ,Alla gran cena intervenero li due deputati di Valachia e Moldavia.,7 Humuzaki-Bogdan, III, pp. 150-3.

LUPTELE TURCO-POLONE I GERMANE 140

din Ardeal se va da de partea crestinilor, i planul era in-tinderea regatului pänä la Marea Neagra. in ziva de 14, sivine stirea cd s'a dat luptä la Camenita, «ucigindu-se 2.000de Turd', fugä.rindu-se 4.000 de Tatari si luindu-se 200 decare de bagaj». De fapt, vre-o ispravä de podghiaz 1. La 19,se aratä cd plecarea regelui insusi a fost hotg.ritä pentru 25ale lunif. Se va trece Nistrul la Camenita, capoT se va mergespre Marea Neagrd, pentru a supune pe Tatarii Bugea-cului», urmind apoi cu ocuparea principatelor si cu luareaintr'ajutor a Germanilor. Venetianul 11 indemna chlar sätreacä Danärea, pentru a spulbera impärätia turceascá 2

Turcii lucraü la un pod peste Dunäre, dar färd mijloacemari, si se credea cA Tatarii sint oprit in loc pAnd la in-toarcerea in Crimeia a HanuluT celui vechiü, care fusesemazilit pentru putinä vreme, Selim-Ghirai3. Sperantele Polonilorplutiaü acum in lumile cele mai innalte ale biruing cuceririisi gloriei. hick' din toamna trecutä, niste cáläreti poloni, dinoastea de la Viena, cari merseserd pentru a duce in darimpäratulul citIva cal" scampi' din pradä, se láudarä fatä derovardsii tor de arme, Germanil, «cá Polonii vor ierna in Ardeal,Moldova si Tara-Romäneasca, cä aceste teri li slot prietene,cd vor merge tot innainte, si, rdspunzindu-li-se de German : sádea Dumnezeü, ef rgspunserd ca incl nu si-aü scos cu ade-värat sablile din teacä, c vor Incepe din noü räzboiul, numaisá li tie Dumnezeü pe regele ce aü, i cä nAciAjduiati sä vadäin curind Constantinopolea» 4.

Cf. Doc. Bzstrzler, II, pp. 45-6, n°2 C Poi verso il Mar Negro, per sottomettere h Tartari bialogrodensi, chi si

riccoglierà verso la Moldavia, con speranza s'unisca al suu essercito Valachi eMoldavi, che il Transilvano sail per dichiararsi favorevole, che all' hora pu-tevasi sperare di trovarsi con armata di Cesare, quando non fosse divertitanelUngheria Superiore Press ii 1-6 a passar il Danubio, ma con roamdelicatezza, sapendo agravarsi quando si vuole documentarlo.»

3 Raport venetian din Polonia, 26 Iulie : cche, eletto il nuovo Can de'Tartari, ne haverebbono incaminati un numero eonsiderabile, non senza pericolodi grandi disturbta. Cf. Hammer, ed. din Pesta, III, p. 759.

Bibl. Regan.' din Miinchen, ms. 293, fo 619 Vo »che Dio conservasse liloro ré, e che speranno di veder in breve Costantinopolik.

1 ccxLIII.

l'...

' :


Pe cind Turd! erag acum asigurati, dupä stirile ce aveatiasupra lungilor zäbävI märete ale cuceritorilor impärätieT lori spuneati cä li-a trecut toatä spaima oastea leseascalrämäsese in aceiasi stare sufleteascd. Cind Morosini, care in-demna si el cit putea in acest sens, putu sä vorbeascä inAugust, la Zloczow, regeluT, care nu era incä nici pe pragulisprävilor anuntate, el aflâ cä planul campanid e sä se meargäde la Hotin drept asupra Bugeacului, cu seized de tunuffpentru cetätile dundrene ; apo! se va face unire in Tara-Ro-mäneascä cu comandantul imperial, ducele de Lotaringia, carecistigase lupta de la Waizen, in Iunie, dar se afla acuma laasediul Budei. Sobieski intreba cum se poate lua Constanti-nopolea, si se punea la cale, cu toate aparentele seriositätil,alcdtuirea unei puternice flote la Salonic si innaintarea ostilorpolone invingAtoare asupra CapitaleI turcesti 2 Regele cereaVenetienilor sd-I dea maiestri pentru a face cornif Cazacilor.in acelasi timp, incepeati, atit in Polonia chiar, cu Trimesulimpäratului aliat, cit si la Curtea acestuia, unde mergea inSeptembre Contarini pentru a vorbi despre «räzboiul cu Turcif,chipul cum s'ar face liga intre principii crestinl si s'ar putearäpune puterea otomanä», - vechile certuff pentru stäpinireaasupra terilor de la Dunäre, cuvenite Case! de Austria - casi Ardealul - in puterea dreptului istoric 2.

Raport din Costantinopol, 20 Matti (ibid., ms. 269, 1-0 109) : «Flora sidice per li Polachi che il spavento si sia stato più grande che non 6 la polacapotenza, e poco si teme di questa loro campagna..

2 Raport din 13 ; cLi rappressentó [il ré, all'ambasciatore] il disegni suoi,ch'erano di passar a due leghe de Caminietz il Niester per incaminarsi versoTartari, da molti stimata impossibile una cosl lunga mar chia con sessantacannoni. S. M. peró glie l'haveva discorso per fatibile, per ritornar poi perla Moldavia ré vorrebe che Lorena s'avanzasse verso Temisvar, mentreegli s'inoltrava nella Moldavia e nella Valacchia ; cosi s'haverebbono potutounir le due armate ... Li dimandó se erano entrati mai vascelli veneti dentrole Dardanelli. Li disse ch nó, e che si voleva un' armata di terra per caminardi pari posto per farne l'acquisto de mede;inai, che S. M. era destinata aquesta gloriosa impresa. Considerationi che a Salonichi si potrebbe fare l'uni-one delle armate a questo effetto..

3 Raport din 22 August . tChe, acquistando S, M. la Moldavia e la Valac-chia, habbino a cedere a benefitio di Cesare, come membri d'Unghena [dice

1,

LUPTELE TURCO-POLONE T[ GERMANE 151

Deocamdatà insa planul era mal modest : sä se iea Camenita,sä se aseze iardpi Petriceicu in Domnie pi sá se smomeascäde la Turcl - pi nu maf putin de la Imperiali - Serban-VodäCantacuzino, orn nesigur, on-Ilia Turcif if cereati familia caostatecä si care tinea lingd el, pentru negocierf cu Polonia,pe contele ungur Ladislas Csäky si pe un Trimes romin alregelui liberator '. Pentru aceasta trecu Nistrul Marele-Te-saurariii, incunjurat pi de pribegil lui Petriceicu, pe chid Soliman-Pasa, ciipetenia apärätorilor turcepti ai principatelor, nu seclintia de pe malul dobrogean, de la Isaccea, unde se is-prävise podul. Turcii din Camenita erati somatf sä se preclea,si, din porunca regeluT, tot Tinutul de cimpf pi moll in jurulcetätiff ardea pänd la o leghe de depärtare, spre a inspäi-minta pi a face foamete intre apärätorif cetätif. Ambasadorul

ambasciatore cesareo] ; mi.) la fatto studiare il nuntio. S. E., trovate nellarelatione del Lipomano descritte le ragioni della Polunia, glie le la toccate indiscorso, e se n'é valso a disaaderlo. Per la Transilvania conviene la stessapretensione : Polachi peril, non haver sopra questa quelle ragioni de' quali sonoin possesso per la Moldavia e Valacchiap. - V. memoriul lui Morosini (ocopie in Bibl. Na0onal.S. din Neapole, XE7, fol. 1 i i ; f0 522): eSi deve anonfar' capitale de' Valacchi, popoli anch' essi christiani scismatici, else si vantanotirare la loro origine da Italia, e perciò lino ad oggidì parlano (sebene corrot-tamente) la lingua italiana. Costoro, se havessero ajuto de' Christiani. tenendoi migliori cavalli d'Europa ed Asia. farebbero non poche imprese contra il com-mune nemico, conforme per il passato ben si conobbe. Con questi Valacchivi sono anco gli Bogdani, i Moldavt, che si stendono fino al Mar Negro,slargandosi dal Danubio al Nistrop. Si f° 134 . .11 ré di Polonia pretendegiustissima causa le provincie di V alacchia e Moldavia, come suoi feudi,havendo ambedue usurpate a' Turchip.

1 Raport din 29 August : .11 Tesorier s'era avanzato nella Moldavia, cioèValacchia detta, dove haveva insegu ito Turchi, battutili con la gente del Pe-trocenco ... Oggetto del ré, di confermare il Petrocenco. Che il despota diValacchia, chiamata indi Moldavia, era travagliato da Turchi, volendo inpegno della sua fede la di lui moglie e figliuoli ; questo era risoluto didichiararsi fedele al ré, tenendo presso di esso il co : Siaschi et un Valaco,per concertar l'unione. Lo stesso Siaschi, essendo di nation tedesca, corris-ponde con ambasciator cesareo, "da che poder nascere la pretensione dell'Imperatore che nella deditione sia compresa la di lui auttorità. Il Transilvanomostrava pure dispositione verso i cristianiv. Cf. vol. IV, Prefata, si Huratuzaki,IX1, p. 313, n° MCCXxxv.M. V. si n° CCCCXXXis (cu pretinsa inrudire dintrePetriceicu si Patriarchul de Constantinopol).

152 LUPTELE TURCO POLONE 1 GERMANE

venetian era foarte multämit, si la 5 Septembre el declara cäciu se mai väzuse de mult timp o oaste polong mai binefinduitä, cu toate cd ea nu e incl unitä in intregime».

Si inchipuirile si visurile trufase urmail ca si pänä atunci.Astfel la 20 ale lunii ambasadorul venetian aratg cg. cinevaintors de la oaste I-a asigurat cum cg totul e gata pentru caregele sg treacg Nistrul, cd Sobieski va petrece iarna in Mol-dova, cgci a dat si reginei intilnire la Iasi, cä de aid inprimävarg el se va indrepta spre provinciile mai depgrtateale Impärätief pggine, aduclnd la indeplinire dupä asteptäritratatul ce incheiase la 5 Mart din acel an cu ceilalti luptg-tori pentru crestingtate, Impäratul si Republica Venctiel '.Se credea cg Serban-Vodä, cu toate incercárile sirete aleTurcilor de a 1 clstiga si stäpini, nu-sT va cglca fägdduialade a lupta impotriva vechilor asupritori. Sosirea unor Tri-mesi ai sal la Varsovia, In August, putea intgri pärerea.Dar pare cd era un fácut cu expeditia ecea mare» : ploilede toamnd venirg si rupserg podul 2.

l 411 co : Fenici, sud-lito ritornato dall' armata, liä. assicurato S. E. [Faro-basciatore] che il ponte sopra il Niester sarrebe stato finito, che il re l'ha-verebbe assolutamente passato, impaciente dell' impresa contro Tartan a Bilo-grod e di stabilirsi in possesso della Valacchia e Moldavia ... Li è stato com-municato con secretezza. che avanti di separarsi il ré dalla regina havesserostabilito di ritrovarsi insieme l'inverno a lass], nella Moldavia, e di fermarsiivi con tutta l'armata, per passar il Danuhio a prima stagione, e proseguirenell' impero ottomano, con oggetto di concertar con la Repubblica l'intrapresaverso quella dominante ; cosi poterli riuscire di scansare di convocar la dicta,fermandosi il 1-6 in Moldavia, e poter obligar li Palatinati alla contributioneper militie, e mantenerli in un fertile paese . . Il Turco dissimulava e blan-diva il principe di Valacchia, ch'era costante di sottomettersi alla protetione delPolacco.a Cf. raportul din Roma, 22 Septembre, dupa scrisorT din Varsovia,23 August (ins. It. 194 din Bibl. Regalä. din Miinchen, fo 280) : eChe in Corteera arnvato un inviato del principe di Vallacchiaa. - Tratatul si In Hunnu-zaki, VI.

2 Raportul citat al luI Morosini . (Avviso dal campo di essere rovinatoper le pioggie 11 ponte sopra il Niester e ntardato il passaggio del rèa. Cfraportul din Roma, 28 Octorabre, dupá altul de la 19 Septembre, din ccampopolacco sotto Zvanicha : (Per la gran crescenza del nester non si era potutoperfettionare il ponte, onde il rè faceva passare l'essercito con barche, risoluto


Unii se gindiaii la asediul Carnenitel, care era foarte bineasezatä, minunat apdratd, dar flämindä $i färä nici-o putintade a fi ajutatä. Insä oastea era neorinduitä si putin potri-vitä pentru o sarcinä ca luarea unei astfel de cetat. Sobieskise temea ca Turcii sd nu se intdreased in Moldova pe timpulde iarnä. El trecu pe luntri citeva tunuri, le a$ezä lingitHotin, $i iardsi se vorbi in lagär cu cea mai mare stäsuintädespre planul regal de a lua Moldova si a-sf face iernateceleinteinsa, intinzind mina lui Serban-Vodä Munteanul. Mare le-General al regatului era si el de aceastä pärere 1-

Vremea trecea Insä. Apele de toamnä venirä marl $i luardca o jucärie podul de la Zwaniecz. Turcif din Camenita, vre-o

d'andare in Moldavia e svernare in campagna. E perm() sollecitava li principidi Vallacchia e Moldavia ad unirsi seco. (ms. Italian citat, 0 152 Vo).

1 Scrisoarea din 26 Septembre a lui Morosini : .Lettere di 17 portavanula premura del ré nella fabbrica del ponte, alla quale assisteva giornalemente,ma semore più era contrastata dall' escresenza delle acque. Tutti li generalie Parmata premevano per l'assedio di Cameuizza, ma il rè era costante inesseguire li suoi propornmenti. [pupa Or't de la cil ,stio genero., venit dinlagärb é bella [l'armata] di cavaglieri e coplosa di carri e servitori, scar.ad'infanteria, mal in ordine et incapace per formar assedij, come è molto va-lida per una battaglia campale . . . Che irponte era più d:sfatto che mai, cheil ré faceva unir qualche numeio di barche per suplir al bisogno, It gabionisconvolti e battuti dalla correntia dell' acqua, che pativa tutto l'essercito perli tempi sinistri e per la scarsezza de' for aggi, che si dovevano provedere diluntano, non oenza il pregiuditio d'incontrar uell' imboscate de' Turclu, qualihavevano in Camenizza condotti molti prggioni. Se voluto nel partire Lillcredere che ch la. del Niester vi fosse con molto numero il Gran-Can de*Tartan ; avviso che fù ritratato. Il r ha fatto passar sopra zattere qualchecannon de campagna e qualche quantité di militie, ad oggetto di guardar l'al-tra riva, diffesa da Cochin, dove il ré consegul la vittoria, quando era gene-rale. Porta che S. M. era risolutissima di passar il fiume contro l'opinione econ esclamatione di tutti , che si parlava publicamente che vogli svernar inValacchia et poter aver a primo tempo pronto a suai dissegni. Che il Valaccoera costante nell' intelligenza COD S. M. e che habbia un buon corpo d'ar-ma ta da unirli.. Cf. raportul din Roma, 20 Octombre, dupa Varsovia. 29Septembre (ms. italian, fo 294): . Che, doppo tcnutosi il consiglio di guerra emolte altergationi tra il Potoschy, generale campestre, et il gran-generale delregno, pi evalse il parer e di questo di mantenere l'essercito polacco di entrarenella Moldavia per devastare quel paese e togliere il commodo al Turco dicampegiarvi quando pensasse di entrarvi verso la Polonia.

t

15i LIIPTELE TURGOTOLONE GEESTANE

io 000, se zice, se .tinean bine, si regele, care n'avea inginerimilutati $i maiestri pentru incunjurarea cetätilor, se päziaalace. Dintre ai luf, unii li sfdtuian sá puie mina Întiü peintäriturile de prin prejur : Barul, MiOzlbozul. Astfel se ajunsein Octombre.

Atunci se ivird Tatarii, cu Hanul in frunte, la vre-0 30.000de oameni, dupd pärerea, inriuritá de spaimä, a Polonilor.Oastea lui Sobieski era prea flämindä, prea coplesitá de boll',prea lipsitä de caI si in sfirsit prea obositä de atitea lunide zädarnicä asteptare fricoasä pentru ca sä incerce a curallmalurile NistruluI de acesti cerceta$I strapici. Tätärimea serevärsä pe la margenile lagärului, robind, ucigind incetul peincetul. Nici-odatä Polonii n'avurd mäcar mingiierea de aputea intimpina in fatá una din cetele lor prrtdalnice si de

putea räzbuna pe deplin pentru suferintele indurate. Unpod se fäcuse din non, la Grodek, cäcí regele nu voia sáse recunoasc g. invins fairä luptä., de du$mani ca acestia l cuo astfel de armatd. Dar luptätorif Hanului ii nimicirä. Pe lasfirsitul lunii sosi in sfir$A, pe drumurile gätite de Dumitrascu-Vodä, Serascherul Soliman insusi, care stiuse sä astepte. Elprivighi asupra stricärili poduluf 5i intrtriturilor Hotinului.Apoi chemä la luptä pe crestinI

Regele nu mai era insä In mijlocul lor. intriin, el incepusea vorbi de dieta ce-1 asteaptä la i i Novembre. Apoi däduvole fiecrtruia caute de mintuire, cum intelege, incepindastfel neorinduiala unei peiff rusinoase. Pe la I' Novembreel era sä vie la Lernberg. De aid se duse tot mai departe,cätre capitala sa. Serascherul se afia pe malul sting al Nistru-lul in fruntea gloatelor de Turd $i Tatarl, lingä Camenitan ei nvinsä

1 Cf. urmátoarele rapoarte ale lui Morosini.i. 4 Octombre «Non vi era certezza che il ré fosse passato il nester

L'infanteria e li Cosachi erano passati a guardar il posto di Cochin, attaccatoda"Pariari. Cosacchi buonamente li hanno battuti, con srragge Il Can eravicino con 4om Tartari ; il rè risolutamente voleva passar per batterlo. Eraincerto se si ritrovassero col rneclesimo Turchi; tanto si há con lettere di 24.Principiano Polachi la campagna, in tempo che gli altri la terminano. il ré

sä-I

a-$l

sd-$I


Pentru a nu raintui intr'un chip asa de zädarnic expeditiacare trebuia sä dea regelui iernatecul in Moldova i sä pregd-

hi fatto saper che ogniuno passi alla meglio. Si vede chiaro che Turchi nonhanno fatto avanzare a soccorso di Buda i Tartan ad oggetto di opponerli a'Polacchi, che la massima del ré era d'imposssesarsi delle fortezze della Bassa-rabia, per levar alli Crimensi il loro facile passaggio, che in tal modo assicu-rava il suo regno dall'invasioni.,

2. II Octombre : .L'escresenza delle acque haveva ruvinato del tutto il

ponte ; rittratosi perciù il ri da Svaniez sotto Caminiez, haveva risotto formaraltro ponte per passar il Niester, fermo nelle sue divisate intraprese, Cochin()e Svaniez lasciati pressidiati Tartari erano grossissimi, havevano seco treBassi, cots 150u0 Turchi, infestavano di continuo l'armata, con asporto de'huomini e cavalli Gran-Generale ha fatto condur in citti li due Bassi.prigionia.

3. IS Octombre : cAccordavano tutti che il ponte si fosse fatto a Grodech,che S. M. habbi ordinato che ogni uno stasse pronto a passarlo Risolutoil rè d'incontrar l'inimico, che s'atrova di là, costante ne' suoi clissegni, so-frendo i patimenti e

4. 25 Octombre : «De' quali [Tartari il 1.6] ne hi fatto stragge , ii stessis'erano ritirati verso Caminiez, doppo haver ruvinato il ponte di Grodech. S. M.cercava per la terza volta di far formar il ponte ; ma era dubiosa la speranzadella nuscita. Manca l'armata de disaggi e patimenti ; molti mormoravano e sidichiaravano che pochi haverebbero seguitato il ré nel passaggio : molti amalati,molti morti et altri allontanatisi, et il resto in necessiti di cibo. Cosilanguiva un'essercito floridissimo Suliman Seraschier haveva passato ilNiester con buon numero de Turchi et, unitosi col pressidio di Caminiez econ Tartari, formava un considerabile essercito. Il 1.6 consigliava attaccarlo, masi considerava debole.«

5. Novembre : «St attendeva in gum giorni il ré a Leopoll Correvadubio di quello potesse succedere al Valacco, non havendo potuto il rè passar11 Niester. II nontio era disposto a socorrerlo di danaro. Considera che i prin-cipi confinanti al Danubio trovano modo di agiustarsi col vincitore,.

6. 7 Novembre : «Rapresenta il disciolgimento dell' armata, 'venficati i malisuccessi. Molti soldatt a cavallo, morti, e la maggior parte dell' infanteria,persi quasi tutti li Brandemburghesi et altrt da malatie. La maggior parte de'serviton, o morti, o caduti in potere de' Tartari, spenn da fame li cavalli.Tanto eccidio successe senza cimento coll'inimico ... 11 Vaivoda di Valacchias'era poi accopiato al Seraschier, e col medesimo s'era accampato di lis dalDanubio. Il general lt his detto esser stato quello che his fabbricato il pontea Svanieza.

Cf. Hurmuzaki, IX', pp. 321-2. Rapoartele lui Morosini trebuie cetite im-preuna cu ale baronultn Truchsess, din contingentul brandenburgic, In ale meleActe si fiagmente, 1, pp. 299-301.

dissaggi.g

tin

...

156 LUPTELE TURCO-POLONE 5:L GERMANE

teascä luarea Constantinopolel, se asmutird Cazacii asupra Ta-tarilor, cari se intorceaii voio$1 spre Bugeac, plini de pradd.Hatmanul Mohild indeplinia acum aceia$I sarcind ca $i Cu-nitchi in 1683. Dar el nu mai aflâ sprijin din partea boie-rimif moldovene, care nu cuteza sä se mai clinteascd. Dinpotrivd, Codrenii si altd teränime din margenea pustiului seatinu in calea nävälitorilor, cari erati sá fie prinsi kite() cursä$i nimiciti 1. Pe acest timp, se vorbia in Polonia despre ne-gocierile de pace ce ar fi sä se inceapä prin mijlocirea lufDuca-Vodd, care trdia in addpostul säil silit din Lemberg 2.

iV. Luptele din 1685.

Primävara anului 1685 se strecurâ in liniste, la Nistrulpolon ca $i la Dunärea ungureascd. In Mart, Dumitrascu-Vodd, care petrecea cu fata de rachieritä pe care a fäcut-onemuritoare Neculcea si prigonia in acelasi timp pe boierif,primiti pe urmä cu cea mai mare bucurie de vecinul sätierban Cantacuzino, n'avea nici-o grijä. El scria la Poartä

cd regele a. dat pribegilor moldoveni porunca de a se intoarceacasd. $i cä a deschis granita pentru drumul negustorilor 3.

1 Raport din Roma, i-iii Decembre, dupä altul din Jaworow, 1 -al No-vembre : (Che il Mohila, con X.," Cosacchi fedeli, andati verso Bialogrod, perfare diversione, potesse arrivare in tempo per levargli [al Tartaro] la preda,e v'era restato poco che l'essercito polacco uscisse dal bosco prima dell' ar-rivo di 30m villani e Vallachi, che con le loro false relationi credevano dicoglierlo nel detto bosco per trucidarlo. (ms. it. 194 din Bibl. Regall dinManchen, fo 3f s Vo)

2 Rapoartele lui Morosini, 14 Novembre : .Sospetto dell' ambasciator che,dandosi alcun trattato con la Porta, potesse passar per mano del Ducale, giàprincipe di Moldavia Riflessi sopra di ci62.

3 Raport olandes din Constantinopol, 24 Mart 1685 : 'Het casteel Nime-row in Ukrania sonde op d'aencompste van den Tarter-Gans soon door hetpoolsche gearnison verlaten ende by hem in besettinge syn genomen. Denprins van Moldavien heeft de Porta bekent gemaecht dat den coningh vanPoolen alle de gevluchte baronnen van de provincie hadde gelicentieert, omnae haer landt te mogen gaen, ende de negote met den Grooteu-Heers onder-danen in syn ryck t'eenemael open gestelt sonde hebben ; waerover by hetHoft wooded: speculation werden genomen).


Dar, indatä ce se deschise primavara, un podghiaz innaintapänä la Cotnarr, batu pe bietul Hatman Zosin Basota, carenumal pentru razboiä nu era bun, si fu oprit in drumul spreIasi' numaI de vitejia bätrinuluI Serdar Constantin Cantemir,care in 1684 curalise tara de ostasiI strainI ce ratáciailhoteste '. in Maid, informatorul imperial din Constantinopolnu stia altceva de la Dunäre deck cä amindof Domnil as-teapta imprejurärile 2.

TotusI si in acest an TurciT trimeserd o oaste in Moldova,$i iarasi supt comanda luI Soliman-Pasa Ainegi. Cind acestasosi la Isaccea, in Iunie, toVi nemultämita cu Domnia luiDumitrascu : fugarif de la Muntenl, Gavrilitä Costachi, Stur-dzestii, eel intelesI cu PoloniI si, in sfirsit, $erban Cantacu-zino insusT, if pirira pentru stoarceri de bani. EI cereati inloc pe Cantemir, ca pe un bätrin viteaz, care stiuse sä selupte cu podghiazurile fiindcä fusese si el ofier al regelaPolonief 3. Serascherul facu raport la Constantinopol, si unAga aduse numirea nouluI Domn. Aceasta se facu solemnla 25 Iunie st. n. Dumitrascu fu pornit spre Adrianopol,unde nu sosise totusi nici la inceputul luI August pentrua-sI ispäsi prin temnitä pacatele. Domnul si boieriI se inda-torisera a pastra deplinä credin%a Porte, si-sii trimeseserä fill'ca ostateci. NumaI dupä aceasta, la 18 Julie, spre Sf. Me,lua Scaunul din IasI Cantemir, cäruia i s'a zis «Constantin-Vodd batrinulz 4.

1 Vita Constantini Cantemyrii, pp. 22-3.2 Ms. It. 270 al Bibl. Regale din Minichen, fo 107 ; 15 Maiii : «II pren-

cipe di Vallacchia, detto Serbano, et il Dimitrasco, prencipe di Moldavia, vistanno nel loro prencipato vigilanti e pronti a guardar quelle provinciev.

3 E ciudat ca un raport italian din 15 Decembre 1686 (ms. It. 271, f° 245)face din Cantemir un Grec, fost capuchehaie al lul Duca : «II principe diMoldavia moderno, detto Constantino Cantemir, che 11 agente del principeDuca in Costantinopoli, questo sudetto Constantino e nativo greco, et laparenti gram in Constantinopoli, non si vergogna a vantarsi d'haver ingan-nato il rè di Polonia alla grecaz.

4 Cronicile teriT 0 Vita Constantini Cantemyrii. Cf. raportul din 8 Au-gust, in ins. italian citat, fo I i8 : «II Dimitrasco, principe di Moldavia, noncontento di quello gli si dava dalli Moldavi, rah datosi alla rapina et ingor-

158 LUPTELE TURCO-POLONE 5,1 GERMANE

.Turcii urmard $1 in acest an acelasI plan ca $1 in 1684.Ei asteptarä pänd in toamnä. Atunci Tatarii intorsi din Un-garia furä chematl in ajutor, si se alcaul o mare oaste pentruaducerea de hranä, culeasd de pe la nor in Camenita. SiDomniT nostri furä poftitl sä se uneasa cu tabära. erban-Vodä veni abia pe la mijlocul lui Octombre, stätu citevazile lingd Iasi, in cotturile de la Aron-Vodä, apoi se räscum-pärâ cu bani $1 lud drumul intoarceril, vîiimnd 1 pescuind.Cit clespre Cantemir, el trebuise sd meargä innainte, cu

sAI L.

Mare le-General Iablonowski se hotari sá impiedece aceastäpeditie. Stringind vre.o 15.000 de oameni, Litvani netrebnicl iReiten regali, acestia cea mai bunä caste de atunci a Poloniei, eltrecu Nistrul $1 prin marea pädure de fagi dintre aceastä apá $1Prut, prin asa zisa Bucovina, el ajunse in margenea provincielaustriace care poarta astäzi acest nume. Turcif erati in santuri,späimintätor de multi pentru dusmanii lor, la marele sat Bola-nul. Polonii stäteaü mai sus, la _Tunica, chiar lîng Cernäuti, sprecare li era indreptat drumul. La 29 Septembre st. v., Cim-pulungenil nu $tiaü incA de ciocnirea ostilor, pe care le soco-tiaii departe opt ceasuri una de alta. 9Dar de fapt lupta pen-tru trecatoarea la Cernauti Incepuse hied de la ii. Ea urmâ,cu multä inviersunare, dar cu pierderf de tot mici, in curs

digia, cominció a far dell ingiustitie e travagliar quern suddid, che, disperatimolti capi, sono andati a portar li loro lamenti al Suleiman-Pascia, chc so-

rascher constituito contra ti Polachi, e questo sudetto Pascis diede parte alGran-Signore ; quaie subito spedl un' Agha che sia levato detto Dimitrascodalla carica, e condotto in Adrianopoli, rimettendosi la Porta all' elettione diquelli Moldavi ; quali elessero un loro patriota boiare, persona prattica. Florail sudetto Dimitfasco vieh condotto in Adrianopoli, soto risigar di perder la

vitCronicile noastre ; Vita Constantin: Cantemyrit. Cf, raportul din 24 0 c-

tombre, lii ms. citat : eLa Transilvania e Vallacchia provede in gran quantithl'essercito ottomano con proviSioni di fromenti, orzo, castrati, etc. Al principedi Valacchia detto hervano gli fïi mandata la conferma con un caftatio fode-rat) di zebelino ; in gli costs 220 borse, che fin' adesso mandò per rigalo,al Gran-Signore, al Graii,Vesiro et altri ministri (fo f5o)

.Doe. Bistripr, 1I, p. 52, no CCI.V.

è

1

sto-pinit

LUPTELE TURCO POLONE Sf GERMANE 15g

de citeva zile incl. Iablonowski nu putu räsbate prin pädure$i trece Santul vechiti, pe care-I numia evalul lui Traian» sicare nu era alta decit vechiul troian moldovenesc din timpurile chid voinicif lui Stefan-cel-Mare räpusesera la Lente$ti,ceva mai in sus, puterile litvane ce veniaa in ajutorul rege-lui Ioan-Albert. in välmä$ag se deosebi prin me$te$ugul sivitejia lui bátrinul care era de puting vreme Domn al Mol-dovei ; Hatmanul sail era Veli$co, tratele lui Miron Costinpe care izbutise a-I aduce in 'Ord. Polonii trebuird sä se in-toarcä innapof, $i Camenita îi primi zahereaual.

La 9 Decembre, Soliman-Pa$a, intors de putin timp dinMoldova, fu fäcut Mare-Vizir, dupl ce serbase la Adrianopoltriumful säü pentru gonirea Polonilor din Molclova2. Dar eirdmaserä la hotare. Cantemir voise sä träiascd in lini$te cudin$ii si li däduse a intelege cä in oastea turceascá el vafi numai de formä; la Boian insä, Cazacil: ar fi nävälitasupra lui ca asupra päginilor, färd sä tie in samä semnulapärätor al crucii. Atunci el intoarse räul cu rda, dar

I Hurmuzaki, II, p. 109 i urm.; Cantemir, Vita Constantini Cantemyrii, p. 32 ,cf. si 1st. Imp. atoman, la acest an, Cf. Chilia fi Cetatea-Albd, p. 237. V. si ra-portul din 24 Octornbre, lu ins. citat, fo 152 : Ciaus-Bassi h fatto bollare lacasa del Dimitrasco prencipe e la casa del Grillo, per quella parentela che

detta casa col principe, e si discorre molto male d'esso nuovo prin-cipe di Moldavia si porta bene con h Moldavi, et anco con li Polacchi, chenon vien da loro molestato ; si chiama Cantemir, di natione moldavo, fit ellettodalla Moldavia, come loro patriota, e confermato dalla Portz...

2 Scrisoare a lui Alexandru Mavrocordat citre ambasadorul olandes Caliper,Adnanopol, 9/19 Decembre 1684 : gPatris Mitts [al lui Collyer] et hollan-dicae gentis sincerus patrones et benevolus ac meus clementissimus dominos,supremus inter purpuratos ottoinanici imperii excelsus Vezirius Solimannus,Passa, postquam, eiectis a Moldaviae limitibus Polonorum copiis, victor actriumphator Adrianopolim ingressus fuerit, ab Augustissinia Imperiali Maiestateprimi Veziriatus insigmbus amictus, die nona mensis decembris istius annitaustissimis auspiciis amplissimi imperil regimen exortus est Cf. si raportuluT Collyer din to Ianuar 1686. Soliman faeduise odatit Ragusanulul MarinCaboga locul de Dome moldovenesc, clack' va merge la Veneia sd. cumpereciteva mil de coti de brocard de aur co flog de mod 5. nou5., pentru nuntafetal Sultanului cu Musahlb-Mustaa-Pasa. V. raportul italian din Constant-nopol, 18 lanuar 1686 (ins. 27r, fo 5) : cPromettendogli, quando che adempiraquesto sesvitio, al suo retorno lo vorebbe far principe di Moldavia. Inteso che

'II

ha .., li

.

160 LUPTELE TURCO-POLONE § GERMANE

regele nu Onu in samd cä fusese snit la aceasta. Podgheazuride Moldoveni, Cazacr si Po lorff furl aruncate necontenit asupramAndstirilor moldovene$ti. Bur Id nd.vdli la Cetätuia, fu prinssi schingiuit ; Zaharoschi pdtrunse pänd in Iai, unde Cantemir,care se Meuse a fugi, ii culese, la ceasul priincios, joimirifdin circiumele ingropate in care se infundaserd. Cum se vede,Domnul osta$ nu-$1 dezmintia trecutul, si se recunostea laConstantinopol, unde domnid aceia$i neincredere fatä. de$erban-Vodd, cd el face tot ce-I stá prin putintd inteo aräturburatd, pustiitä $i goald de locuitorI2. Bänuielile fatä de$erban erati asa de maxi, 'hick Inca prin Februar 1686 sevorbia cd el ar fi fost chemat la Poartd saü i s'ar fi cerutsä urmeze pe Cantemir, dindu-si si el fiul ca ostatec laCurtea SultanuluI5. Ele eran insd indreptdtite, cddi tocmai inFebruar se intorcea din Viena cel sol al lui erban

hebbe questo il suddetto Marino, abbracciò con ogni prontezza questo affareet adempi il tutto con ogni sodisfatisone, nià., come succede, in molte parti,che «buone parole e cattivi fatti inganna i sani e matto, cosi restò deluso ilsudetto Marin Gabogha,-che tutto privo d'ogni sodisfatione se ne ritornd congran disgusto in Ragusa«.

Vzta Constantin: Cantemyrzi, 1. c.

2 Raportul italian din 18 lanuar 1686 (ms. citat, fo 22): «II principeSerbano, di Wallacchia, continua net suo governo prudentemente ; però glisono spediti ordini dalla Porta di ponersi in ordine e trovarsi provisto ognivolta che farebbe bisogno, e frà tanto si v ricavando diverse provisioni da.quella provincia per servitio dell'esercito. Il principe Candemir (che vuol dire:fez ro .zanguineo), nato Moldavo, rah corraggioso e soldato, che si trova nelgoverno di Moldavia, procura di ridurre Moldavia in buon stato ; però gliriesce molto difficile per adesso, mentre il popolo s' disperso in paesi lontani,la. maggior parte in Tartaria, per rendersi pas sicuri,. tiri le acestui cores-pondent sInt foarte bune ; la 5 Mali"! (fo 124 el dà, pe rinei vesti despreinchisoarea luT Dumitracu-Vodai, stirea morlii (Decembre 1685) lui MateI,fratele lui erban, i a Doaninei Elina, mama lul : «Dimitrasco principe nellaprigionia 115. sborsato sin'adesso 6o borse ; mancano altre zo, che v procurandocon la vendita di mobili e stabili , fr 5. tanto hanno il suo figlio in prigionia eper gran grazia li sar 5. data la vita. - Serbano, principe di Vallacchia, sitrova nel suo posto e governo, e si f stimare. È morta la sua madre, d'etàdi 75 anni ; morto anco il fratello del sudetto prencipe, detto Matteo Can-tacusino, timoroso dt Dioa,

3 Arch. Regan'. din München, K. Schw. 348/7 a, b. c, fo 2 Vo ; 5 Maiii1686 : «Si dice che '1 Sultano, avanti a molto tempo, per assicurarsi maggior-

1

d'intaia

ei

LUPTELE TURCO-POLONE l GERMANE 161

catre Impärätie, Cstiky 1.; el era oprit pe drum de ceteletätäre$tio ce sträläteati Ungaria2.

V( imprejur5rile räzboinice din 1686-8incä de prin Iunie, Cantemir stia cä regele Poloniel, in-

noind pregätirile cele marI din 1684, îi va intra in tard.ePolonif», scrie el Marelu Vizir, prietenulul i binefäcdtoruluIsäti din 1685, «aü gindul asupra MoldoveI $i BugeaculuI. cain anif trecuti». Aceasta i-o spuneati oamenif sal trimi,-,1 säspioneze, $1 podghiazurile care ajunserä pänd. la Iasi'. El sefdcea a fi prietenul regeluI, care Y scrie intrebindu-1 dacä Turd!aü fäcut pod la Isaccea, dac5 Tatarii vor iesi la pradä sidacä erban-Voclä a fost inlocuit sati ba. De altfel luasemäsurile sale de apärare, strinsese cu leafá zece steagurI sicerea stäpinilor sä trimeatä oaste impäräteascä, plätitädin Vistieria SultanuluI. Cu toate acestea la Constantinopc1 seasteptati ca el sit se coboare in jos clack' ostirile luI Sobieskiar veni intr'adevär cerce credinta $i sit Y incalce tara.2.

mente in queste pencolose congionture della Porta della fede del principe diMoldavia, rabbia richtesto ch' egh st presenti overo mandi per ostaggi li suoifigh in Adrianopoli, ma che '1 detto Principe facesse tanto più instanzaappresso la Corte Cesarea a che le sue forze si avicinassero a quei confini,acctoché eglt avesse una ragione di negarlo ed apparentemente congiugnersicon l'armi cesaree«. Cf. Ens. it. 194 din Bibl. Regal5 din MUnchen, fo 353

V° ; 6 Februar : «Di Valacchia scrivono che a quel prencipe fosse gionto ordinedi Costantinopoli di portarsi colà«. - Se zvonia In acelai timp ea' Moldo-vend si Muntenri ar fi venit In apitorul luf TÓkly, apärut la Oradea-Mare(Archive, / c., 542/243. f° 13 ; Viena, 17 Februar).

1 Ms. 194, f° 354 V° ; 16 Februar tE tornatu verso Valacchia l'inviatodi quel preticipe a questa Corte, rimanendo sodisfatto della sua commissione«.Cf. Socotelile Sibtiultit; din cAn Ac. R0142.3, XXI ; p. 27.

2 Ibid., fo 331 Vo ; Roma, 23 Mart, dupä scrisori de la Curtea polonä, 23Februar «C.:he il co : Sacchi, Ungaro. che fit inviato dall' Imperatore dallaValacchia in Moldavia, per procurare dí tirare quei prencipi al partito cristianonon havendo potuto penetrare, per causa de' Tartari, era ritornato indietro).

8 Socotelile Szbitulur, i. c., p. 23 i urm. Cf. raportul italian din 23 Iunie(ms. cit. 271, fo 154 vo) «In set gionu vennero le poste da Moldavia, eportano come l'e«erciti polaccht tutti verranno a calar in Moldavia. Per6 sonomolti d'opinione che l'intentione del ré sarà altrove, perch& Moldavia si trovatutta ruinata, aperta e desolata, da dove sono fuggiti et fuggiranno sino li cani

1143. Vol. Xl.

sA-f

:

14

162 LUPTELE TURCO-POLONE SI GERMANE

Cantemir parea hotarit sa nu stea la vorba. cu Polonii, cuatît mai putin sä li se închine si sä innoiascä astfel gre-seala pe care, spre nenorocirea vietii sale, o facuse Petriceicu.În zadar îl îndemnau spre o politic priincioasa crestinilorCostinestil si aka boierime. El voia sä rämlie In Iasi numaIpän a. la vederea acelor steaguri pe care le privia ca dus-mane1.

Totusi inteun anume ceas e raspunse la intrebarile regeluiprin conditii, care cuprindeaa asigurarea situatlei sale, a pri-begilor boierima si clerului si a drepturilor terif. Era deci ceiace dorise Miron Costin si tovaräsii sal de pribegie In 1684,ceia ce era sä cearä mai tärziù $erban Cantacuzino de la

e gatte, e dove vorr a. colloccarsi, se la Zozzava, Zzozzora e Jassi non son for-tezze per difendersi, e, non potendo il prencipe Cantemir altrimenti fare, s'anclaràritirando e fuggendo col seg,lito che ha.. Ma s' penetrato, e piaccia a Dioche non sia vero, pet-6 cosl si dice che il r di Po Ionia habbia intelligenzasecrete col prencipe di Vallacchia deal .Serhano, e molto debita che non stporti in Transilvania. prencipe moldavo mandO a cercar °Auto dal seraschere dargh siClITO avviso della calata del rè di Polonia, che a questo fine il Handi Tartan non s'è mosso, per veder dove vanno a calare il Polacch,.. Cf.ms. 194, fo 411 Vo ; Viena, 16 Iunie 1636 : cPulonia s. ha ... si aspetota sentirl'attacco de' carri che duvevano tornare in Valachia voti dello scritto convogho,e da Valacchia si ha la gran penuria de viveri che prendevano li Turchis si1.0 418 ; Viena, 14 Iulie ell r di Polonia andO al campu per passare in Mol-davia, senza sapersi li finis.

E curios ca.. In Mehl se vorbia de trimeterea unul sol imperial pentru aprnni jurnnintul, nu mime' in Ardeal, ci si In amîndoud principatele (Arch.de Stat din Munchen, K. Schw. 11/16, fo 156 Vo ; 30 Maiù). Cf. raportulbavares din 30 ale luniI (Ibid., 348/7, a, b, c; fo 6) : «In tanto anche iTransilvani si tengono armati per difei dere il loro proprio p.,ese ed i v,ctntluoght de' christiani contra tutte le invastoni de' Turchi, e si aspetta orad'intendere e di vedere se anche il principe di Moldavia si muovera ad unasimile fede verso S M. C., con l'esemplo dell' Abbaffi... Tot asa raportuldin 9 mile (fo 7 Vo) : cSi dice perd che la Corte Cesarea abbla imposto aldetto generale (de Scherffenberg) un altra commissione, e si cunghiettura chedopo ih' egh havera presidiata una od un altra piazza, donde si sia basteuomenteassicurato di quel paese (Transilvania), egli col resto delle sue truppe simuoverit verso la Moldavia,. - Din laerul de la Danus, lingä. Schlessburg,contele de ScheriTenberg trimetea In lobe un espresso al principe di Va-lacchia,s per sapere i movimeenti de"l'urchi e de' fartari. (zbzd., fo 20 Vo).Tot asa st in dosarul 342/2, fo 239-

U

1

LUPTELE TURCO POLONE $.1 GERMANE 163

Imperialf. Iatg, in adevär, ce scrie, din Viena, la 24 Ernie,1686, trimesul bavares Stoyberer duceluT Max-Emanoil 1 :

«Polnische Briefe melden, dass der moldauische Hos-podar durch seinen Gesandten bey dem König umb Pro-tection angeworben habe, welche auch ihme solcher Gestaltzuegesagt worden, wan er seinem Prinzen mit zweyen desFürstenthumbs Vornembesten, zue Versicherung seiner Trewenacher Hofe abschickhen werde, mit dem ferneren Veran-lassen, dass so dan an determinirten Orthe er drey Diplo-maten, warmits seine Pelson, dan s auch der geistlicheStandte, und das ganze Landte 4 der königl. Protection ver-sichert seyn könne, zu empfangen haben solle.s»

Nu $tim ce räspuns va fi cäpätat Cantemir, dar e pro-babil cd regele a intrat in tarä fArg st aducg cu sine aceleprivilegif pe care le doria cumintele Domn bgtrin. incgpe la sfirsitul lui Julie puterile cele marl' ale lui Sobieskise apropiaü de hotarele noastre, pe clod Turcif dädeatiobisnuitele porunci de adunare cgtre cel dol Domni al'

nostri si ettre Hanul Tatarilor, care rämäsese acasä.In tarä, se väzuse ilia. din Iulie Hanul sosind la Cislä si

Nuredinul säti innaintind päng la Iasi. in August se afiâdeodatä cá atacul vine din partea leseascg.. Vornicul de Om-pulung scrie astfel Bistritenilor Ardealului la 14 August 1686 :t Sä stiti Märiile Voastre ca- Craiul lesesc a venit in tail

I Arch. de Stat din München, K. Schw- 11116. f° 179 V°.2 Variantd: seinen an den König abgeordneten Gesandten vmb dessen Pro-

tection habe anwerben lassen.3 Variantd: Orthen vnd Enden.4 Vartanti i : SOW.:31.

5 Varlanta : auch (variantele sInt luate din copia dela f° 182). - Cf.raportul italian (ms. 594, f° 432) din Cracovia, 35 August : cHabbiamo avvisoche il prencipe dt Valacchia havea mandato un tal Alessandro Ceroasso adalcuni Tartan verso Crimea per haver certezze della guerra contro Moscovitiet, ritornato, dice, etc. 11 principe di Valacchta, che tiene il partito turco. Ità es-pedito ra' fi (sw) per spare ove si trovi it nostro essercito per dare parte alKam, ma li principali di Valacchia si sono dichiarati voler pits tosto sottoporsialla Polonia, e già Phaverebbero fatto senon ghe l'havesse impedito dettoprincipe.»

104 LUPTELE TURCO-POLONE ,.I GERMANE

pänd la un erg ce O. chemd Stefänestf, 2 conace pänd laEsL Iarä altu Domnu nu ail pus.. . Iard Cazacif säntu unacu Lesii. Bujecul stä alare. lard la Cram am auzit ca.' atimers Popovicea lidtmanul de preste Nistru. Ce I foarte rdnsi'n tara noasträ, cd tälhatii tot o stria.: 1.

Si tocmai din Stefänesti avem o scrisoare tradusä in ita-lieneste, pe care o reproducetn aid in intregime, ca un intäiiibuletin al cainpaniei :

«Strzanopoli, cittä in Moldavia, x agosto.Il re di Polonia alla testa di loom soldati a cavallo senza

quelli a piede, marchiando per continui deserti, havendo giàquella provincia reso obendienza a S. M-tà et l'Hospodaromandò li primarii per sicurezza, et hora si marchia versoJassi per mettere gran gente in quella città, per haver laretirata sicura, et il re lià intimato a detto Hospoclarodi venirsi ad unire con le sue forze, per avanzarsi a Bilia-grod, a visitare li Tartari e scacciarli da quell' ameno paese,non inferiore all' Italia, havendo pure S. M-tà. risoluto sog-gettare le piazze di Smail, Brail e Galatz, sul Danubio, pertorre il comercio nel Mare Nero e Danubio con Costanti-nopoli.

S. M-ta, lid ricevuto avviso che il prencipe di Valacchiaera pronto con alcune migliaia de cavalli per unirglisi, standohora se[c]undo gl' ordini regii accampato alle Porte Ferrese,per impedire al Sultano Galga tornare d'Ungheria con lisuoi Tartari,

Ceia ce indemnase pe Sobieski a trece in Moldova fusese,

' Raport Italian din 26 Iulie, i-iii August (ms. 271, fo 194) : oHora li Polacchisi fanno spesso sentire e vanno facendo dt gran danni al Turco ; per questoil Gran Signore spedl un capigi-bassi al Han di Tartan di far armare tutti

' quelli che sono habili all' armi, prometendogli una buona ricompensa, etanco il principe di Moldavia debba reunirsi colli eserciti dell' Ottomano. Sidice che tali ordini lià anco il principe di Vallacchia». Cf. cel din 12, 23

August (ibid., fo 203) . c Spedir il Nuradin Sultan con 20 m Tartan controli Pollacchi, et il Seraschercon 25m Turchi ; vi si fa il conto che di Moldavie Vallacchi saranno altri 5m, che in tutto arriva il numero sin' a 50m, con()Mini espressi di marchiare insieme quando che il Polacco l'attaccasse, di tro-varsi uniti».

é

s

LUPTELE TUELO-POLONE Ef GERMANE 105

in adevdr, innainte de toate, lipsa de-acasd a Tatarilor, che-matl de incunjurarea Budei de cdtre Imperiali.

Primirea ce se fäcu Polonilor, fu du$mänoasä La 24 Sep-tembre un dregätor regal scrie : «Moldovenil ni sint vräjmasi ;in Bucovina ucid pe ai nostri, if robesc $i nu poate trecenimeni fdrá siî cadä in minile lor» Cantemir stätea neclintitin Iasi.

Tri Viata tatälui säti, Dimitrie Cantemir aratd cd, la indemnuldin partea regeluf de a se uni cu dinsul, Constantin-Vodäar fi rdspuns cd-1 impiedecä anumite imprejuräff, precum :tinerea la Constantinopol, ca ostateci, a fiulta säti Antioh $ia atitor feciori de boieri si sosirea la Nistru $i Dundre aTatarilor $i a lui Mustafä Buicliul, serascherul din acest an.Asa ceva se pomene$te $i in povestireá tärzie, dupd amin-Uri, a lui Neculce 2. E interesant cä aceastd mdrturie a lo-calnicilor e intäritä de un raport vienes de la 5 Septembreincd, redactat dupd altul din tabära polond :

«Di Polonia si ha che il Moldavo havesse mandato al rescusa che, tenendo egli per ostaggio alla Porta un suo figli-uolo, non poteva con le ste genti unirsi a S. M., et perch')si era ritirato presso 11 Valacco, et, havendo S. M. preso lefortezze di Czerova [Suceava] e Iassi, si fortificavano, havendogià la Moldavia eletto per suo sovrano detto re, quale tut-tavia marchiava per attaccare Muradin [Nuredini-Sultano 3» .

Cantemir pregai toate pentru buna ospätare a musafiruluipe care nu-1 dorise, apoT el plecd. spre Tutora $i Fälciiu.Bolerii eraü pentru cre$tini, $i oastea, pusä la cale de VeliscoCostin si de cdpitanul Mitre, se tulbura ca de rdscoalä, ce-rind leafa pe sese luni innainte. and Domnul porunci sd setreacd Prutul la Fälciul, cdtre tabdra pdgind, numal bdtrinulPostelnic Constantin Ctobanul si siretul Gavrilitä Costachi,c1.1 toate cd acesta tinea pe fiica lui Velisco 4, se invoirä a-1

t Hurmunki-Bogdan, 1H, pp. 155-6, no LXXXL.2 P. 233.3 Ms. 11. 193 citat, 437 V°.4 Gavri1i0 Vel Vornic : Intaid aü int.it pe fata luI Caraca-; Spatar, i ad

f°

106 LUPTELE TURCO-POLGFE §I GERMANE

urmà. Cella ltI merserä sä se uneascä cu «Craiul», care eraacum in Iasi, de unde se räspindiati pretutindeni podghiazuriprädalnice, pänä la Ocna si la Cetatea Neamtului, uncle fuucisd acea odinioarä frurnoasä fata mai micä a lui Vasile Lupu,Ruxanda i. Intrarea lui Sobieski in cetatea de Scaun a Mol-dovei se act' intr'un chip deosebit de pompos, $1 intiiulrege cre$tin care calcI in Iasi fu intimpinat de Mitropolitulcu toatä preuOmea. Se dädurá ospete, cu bucatele strinsede Domnul fugar, $i la unul din ele, regele, inviorat de vinulcel bun al Moldovef, prinse a data romäne$te acest viers debatjocurire impotriva sfiosului care nu voise sä astepte peinintuitorul sää :

Constantine,Fugi bine :Niel n'ai casä, nici n'af masá,Nice drag-A jupáneasä.

$ederea in Iasi se prelungi cloud sdptäminI in capät, si aicrar fi läsat räspuns Sobieski sä-I vie $i solii Tarului cu carestätea in negocieff necontenite.

tried in Septembre, oastea pleca pe urmele luf Cantemirspre Bugeac, pentru a strica odatá pentru totdeauna cuibulTatarilor.

Cu privire la aceastä perioadä de izbinclä a expeditiei, $tirInoug se cuprind in rapoartele ce urmeazal :

1. Raport olandes din Constantinopol, 9 Septembre :«Den prins van Moldavia schryffc aen dit hoff met een post

in 8 dagen overgeconaen dat de Poolen in de provintie syngevallen en dat hy genoodsackt is geworden sich in Galatz teretireren ende dat den Coninck daerselfs en present soudeweesen. Den bnstangibassi van Adrianopolen heeft ordregecregen orn de derden man optelichten ende met die volckerenhet leger aen den Donauw te gaen verstercken.»

filcut pe Vornicul Vasile i pe Ileana ; al doilea ail tinut pe fata luT CostinHatmanul, cu carele ail ficut pe aslantl fratt, (genealogia fat:mild Costachi Indosarul 377 al Archivei Statului din Iasi).

I Vita Constantint Cantemyrn i cronicile Moldova.

LUPTELE TURCO-POLONE S,1 GERMANE 167

2 Raport din Viena, 15 Septembre (ms. cit. 194, fd 440)Di Polonia si Ità l'ingresso del re in Jassi, Metropoli di

Moldavia, incontrato da' grandi e del clero ruteno, con grand'honore ; é andatto nel palazzo de' prencipi. Banchettò quelligrandi, et p )1 Si inoltre) con l'essercito verso Budiach, ma altridicono andato verso il Danubio per incontrarse e combattereMuradino Sultano con suoi Turchi e Tatari. Intanto si for-tificava Jassi, havendovi posto 1 2 cannoni, et il prencipe diMo,davia haveva portato seco il thresoro, et l'altro di Va-lacchia non aspettava che la presa di Buda per dichiararsi.»

3. Raport din Venetia, 18 Septembre (fo citat) :«Che S. Maestà, nel marchiare verso il Danubio, havesse

atraccato l'tssercito de' Turchi, Tartari, Moldavi e Valacchi,quale, doppo sette hore di ostinato combattimento, ritorne)disffatti, tagliando l'essercito regio la meth dell' essercitonemico a pezzi, aspettandosene la conferma.»

Stirea e inst falsa.4. Raport din Viena, 22 Septembre (Arch. de Stat din

Munchen, K. Schw. tilo, fo 172) :«Von der KOnigi. Polnischen Armee wird geschriben, dass

die vornehmere Wallachen mit sambt dem Ihrio-en sich indie Türkhey begeben, vnd dass der König von denen in-wohneren der eroberten Stan Jassy das Jurament genohmen,vnd befolchen habe, clisen Orth zu fortificiren, wie auchnoch andere bequembe Orth, war durch der Vestung Camieneckdie Zuefuhr khan ahgeschnidten werden, zu erpawen.»

5. Raport din Lemberg, 25 Septembre (ms. it. citat, f° 444V°):

«L'ambassatori moscoviti andaranro verso Jassi per atten-dervi il re, che si remora in quelli paesi.»

in curind insä venird ve$ti rele. Regele güsise Bugeaculpustiü, si roiuri de Tatari zburatüciati in jurul lui, ucigindu-rsi robindu-i oamenif. Sobieski trebui sä se incredinteze cdmarea lui oaste nu putea face, chiar caläuzita de dinsul, inasemenea locur o isprava mai bunü decit a in! Cunitchiodinioara. El se intoarsr in Iasi, arse multe mänästiri, smuls


pc Mitropolitul Dosoftel cu comorile Mitropoliei si moasteleSf. Joan cel Noti si plech spre SiretiO, urmdrit de Cantemircu Tatarii. Viteazul Turculet, mazil in slujba lui, II luä pesamd, facindu-1 sä ajungA mai rdpede la Sniatyn, pe end inurmd oastea-i peria de foame si de boll.

Aceasta nenorocire se oglindeste si in rapoartele ce ur-meazd :

1. Raport din Viena, 13 Octombre (ms. it. citat, f° 440):al re di Polonia, gionto con l'essercite al flume Prut, li

Tartari, Turchi, Moldavi e Valachi, in numero di 50m , segliopposero ; ma il re, presentatoli la bataglia, si ritirorno inparti montuosi; volendoli il re combattere in qualsivogliamaniera, perch in qualche zuffa sono morti molti signori diqualità, frà quali il Palatino di Podolia, rimanendo la cittàdi fassi et la provincia di Moldavia quasi affatto destrutta »

2 Raport bavares din Viena, 17 Octombre (Arch. dinMiinchen, K. Sdrzu. 1 ilio f', 185 V°) :

«Auss Polen wird geschrieben, dass die Ursach, warumbman so lange Zeit von dem Konig vnd dessen Armee keineNachricht gehabt, dise gewesen seye, weil selbder sich garzue tieff in die disorts hineingelassen, daselbst die Armeean Vivers vnd Fourage grossen Mangi gelitten hette ; weilwir dan zugleich gefunden, dass die Sachen mit Moldaw vndWallachey weith anderss alss man sich anfanglich eingebildethat, befunden, vnd erfahren class disse viel mehr der Tar-taren, als des Königs Partey halten theten, als hette dissermit der Armee sich nothgedrungener Weiss widerumb bissnacher Jassi zurukh gezohen, ohne dass man wissen könte,wohin das weittere Vorhaben baehen möchte.»

3. Raport din Viena, 20 Octombre (ins, it. citat, f° 452 V°) :«Di Polonia si liit esservisi stato in gran pena per l'av-

viso che Tartari e Turchi angustiassero il nostro essercitopolacco nella retirata verso il regno, e si diceva ancora, fos-sero usciti da Camienetz 3.000 gianizzari et Soo cavalli perdifficoltare il passo della selva Becovina : mit poi si sonoricevute lettere da S. M , che dicono che, avvertita che nu-mero considerabile de' Tartari alloggiava in una valle, una


lega del suo campo [Valea-Strimbá a luI Neculce], perciòsi mosse su la mezza notte et, sull' alba attacati li nemici,ne facesse strage di molti e prigionia di 300 capi principali,fugando il resto, con la perdita di quattro soli Polacchi, e,doppo comparso altro capo de' Tartari, che non sapeva ilsuccesso de' suoi, furono anco quei battuti, ma non si stil numero de' morti, supponendosi per non havranno piùnemici ardire di presentarsi alla vista de' Polacchi, perchéS. M. potrà ritirarsi senza disturbo ; sendo la sudetta fat-tione seguita alli 3 corrente Havevano scritto le lettere delcampo delli 20 passato che la città di Jassi era abbrugiataper accidente, con tutti Ii nobili monasterii e chiese del ritogreco, et l'ultime lettre non ne parlano, forsi non stimandonecessario replicare -quello..

Di più si ha di Polonia che, accampatosi l'essercito sottoJassi, l'insolenza de' soldati accese fuogo nelli tetti dellechiese greche, nelle quali erano ricovrati gl' habitanti et ilmeglio delli loro haveri e, perche si vedeva difficoltà di pre-servare quella città e castello, si retire) il presidio e moni-tioni, per essere quel popolo di fede incerta. Bensi S. M.prese sotto la sua protettione quelli volsero seco andare, frà.quali il Metropolita, d'ottima intentione per la Christianità,e, nel marchiare l'essercito al quartiere d'inverno, verso laPolonia, vedutosi alle spalle il nemico, fù questo battuto»'.

4. Raport bavares din Novembre (Arch. de Stat, K. Schw.948 7, a, b, c, fo 109) :

«Polonia. It gran tempo, che' Ré di Polonia frapose (??)prima di uscire in campagna fecero credere che'l suo di-segno non era di far gran male al Turco.

Tuttavia si dice ch' egli abbia data una battaglia a nimici,e quello che fa più inaraviglia e non si può comprenderesi é ch' egli andò a cercare i nimici cosi lontano, avendolialla porta; in effetto, i Turchi di Carnieniek gli facevano piùmale che l'Hospodar di Moldavia ed i Tartari, ed hameno guadagnato in cacciar gli uni che gli altri. Caminiek

I Cf, , pentru alte izvoare, Chilia Cetota-Albi, pp 23S-9.

ii

u

170 LIIPTELE TURCO-POLONE ST GERMANE

sarà sempre una spina a' piedi de' Polacchi, ed averebbefatto assat meglio di prenderla che di voler far dichiararel'Hospodar »

5. Raport bavares din Viena, 3 Novembre (ibid., K. Sckw.i/lo, f° 194 V°):din übrigen vernehme ich von vertrauten Hand, dass ienes

was ohnlängst von glücklichen Progress der königl. pol-nischen Waffen anhero notificirt worden ist, sich nicht aller-dings also verhaltet : vnd werden disse particularia gemeldet,dass bereits vor 14 Tagen der Ktinig schon widerumb ohn-weith der polnischen Grânizen im Ruckmarsch demselbenauch niemahls ernst gewesen seye, mit denen Türckhen vndTartaren, welche doch über 30m Mann nicht starckh ge-wesen weren, zue schlagen ; ia er hette viel mehr durch denpraecipaanten Marsch über 4.000 der P-Olackhen von denenFeindten gefanglich hinden nehmen vnd von den Seinigendie Statt Jassi einascheren lassen ; welches dan die einzigeOperation des ganzen Veldtzug,, gewesen were. So seye auchdie polnische Infanterie dermassen ruinirt, dass selbe iiichtüber 1.500 Mann starckh were, indeme es an vivers also ge-manglt hette, dass sich der gemeine Knecht des Ross.fleisches habe gebrauchen miiessen. Vnd wird dises allesdenen französischen consiliis attribuiret, durch welche nu-mehr all Littawer zue S,2cundirung selbigen Cronintentionweren verleittet worden ; hette auch eben clisser alierchrist-lichste König seinen abermahligen Legaten an die mosco-vitische Czaaren geschickht, umb alle Mittel anzuwenden,&alit die getroffene Al ianz unfruchtbar gemachet werde »

Dupä plecarea Polonilor, Cantemir pare sä fi cerut ca Ta-tarif sä-I rámiie in arä pentru a-I päzi de vre-o nävälirerdzbundtoare. Raportul din Cracovia, 20 Decembre, cuprinde,in adevär, urmraoarele (ms. it. citat, f° 472) .

«R'solse detto Naradino unire le proprie truppe et farlepassare in Moldavra, per mantenere quelia provincia, cosicomandatoli dal Ca n de' Tartari, tanto più che quel pren-cipe l'haveva d Knand.tto, se bene stava questo pronto per

LUPTELE TURCO-POLONE V GERMANE

prender l'armi et uniisi all' Imperiali ogni volta sii securo nonesser abandonato I.»

in acest an 1687, ImperialiT ci$tiga o biruintä pe cimpulvechif infringeri de la Mohacs $i tot odata el' pun mina peArdealul intreg. Negocierile incepute de demult intre el $i

erban-Voda. Munteanul trebuiaü sa iea deci un mers maIräpede. Îri primavard se asigura ca el ar fi primit poruncade a ie$i cu oastea lui la Belgrad, ca in 16832.,5erban stiu sase räscumpere, $i in curind el capäta iaräsi prietenia atot-puternicului Dragoman al Portif, Alexandru Mavrocordat'.

in legaturl cu asemenea vesti e stirea olandesa din 2 2Ianuar ct toata horda va fi orinduitä la Dunare impotrivaTatarilor $i Muscalilor Caltre sfir$itul anului 1687Poarta se ocupa serios cu &dul de a face loc in terilenoastre Calmucilor, cari voiati sä se desfacä din ascultareaTarului $i sa se alipeascä la dinsa5.

1 Ultima parte pare a privi maf curInd pe Seiban-Vodi, despre care sezice in scrisoarea din Viena, 28 Decembre (f0 472 V°): eUn numero de Tar-tari, scorrenno verso la Transilvania, 1-6 banuto dal prencipe dt Valachia. qualedice habbi mandato tin suo figlio (I) a Pogsorna per sicurezza di certe truppeche domanda per scorrere con quelle nel paese ottomanol.

2 Ms. citat, t ro5 V0; Constantinopol, 22 Mani : (Cos) la Porta si diceordinò questo anno il principe di Vallacchia Serbano Cantacuseno di portarsia Belgrado con tutto il suo apparatu,--che dall' anno della fuga di Vienna nons'era mosso da Vallacchia , ma si credo che la mos,a del sudetto principe diVallacchia sarà per trattare e cercare quelche aggiustemento di pace».

3 /bid., fo 145 ; Constantinopol, 15, 18 i 24 Septembre ( 11 principe Ser-bano fece am co del Maurogorduo, - che 1.er avanti mane, nemici».

4 Dat den gantschen tartarischeen macht met het leger aen den Donauwgclegen op de Polen ende Moscoviters souden passen».

6 Ms. Cit. 272 din Bibl. Regald din Munche f0 215 Constantinopol,Decembre : aQuelle lettere ... dove gli davamo anco parte dell' ambasc;atoredi Calmucchi Tartari, che all' hora era arrivato alla Porta con 15 persone, edimandava da Gran-Signore una provincia a nome di molte mine funighecalmucche, per poter loro habitare, non volendo più stare çotto li christiatiiet esser soggetti alli Moscoviti, supplicorno di dargli licenza d'intrar nellUkraine overo nella Moldavia. Gli fit risposto all' hora che non fosse tempoe che habbino patienza. bopra questo proposito horn vien un discorso fattoquesu giorni in una conversattone di cortegiani, dicendo che li Tartari preco-

171

st

1-111

s

172 LUPTELE TURCO-POLONE §,I GERMANE

Cit priveste pe Cantemir, el avu numal ciocnirá cu pod-ghiazuri (in Iunie) si grija carelor cu zaherde, pe care mil'de päzitorl Ogini le intovdräsiati spre Camenita. Ajutind cubrana aceastä puternicg cetate, el se fAcea a pästra totusiprietenia fatä de Sobieski, poftindu-I chiar sä-i mai vie intarà, dacA-1 da mina.

Aceste afacerl de o insemndtate mica sint arätate astfelin rapoarte olandese si italiee.

1. Raport din Cracovia, 7 Iunie (ms. It. 195, fo 89): «Unapartita della nostra cavalleria, scorsa in Valacchia, havendoincontrato un' altra de' Tartari, che andava verso Cameniez,fù da' nostri disfatta, con morte de too nemici e 40 prigioni,et un Tartaro fuggito in Jassi, rappudendo (sic) a quel prencipefalsamente che li nostri furono battuti con gran perdita e chegl' altri si erano nascosti nelli boschi, che peró detto principespinse altro corpo di gente per distruggere affatto ii nostri,nià riusci il contrario, mentre furono battuti con gran mor-talità de' nemici, e trà l'altri prigioni furono quattro principaliTartari, un' Aga turco et il capitano Lipchy.»

2. Raport din Constantinopol, 26 Iulie: ,<Den 18 desesseen courier uyt Moldavien aen dit Hoff gecomen mettydinge dat de Waivoda van deselve proventie, beneffenseeniege Tatars, een goede quantiteyt provisie geluckigh inCamieniec soude gebracht hebbe.,

3. Raport din Viena, 27 Iulie (ms. citat, f 109) : «Di Po-Ionia habbiamo che, saputo it generale del regno lo stacca-mento della Valacchia del gran convoglio scortato da 15'Tartari e Turchi, prendendo la strada di Cifera (sic),S. E., in fretta unita la cavallaria leggiera, parti verso la selva

pensi hanno havuto una secreta intelligenza con li Cosaccbi e con it Calmuchi.Quella di Cosacchi é svanita, perché fit scoperta; questa di Calmucchi la vannotrattando, e, sebene la Porta sin' hora non 13.6. consentito di voler introdurli nelsuo dominio, pero. hora che é venuta la noova alla Porta, come la Vallacchias' portata alla devotione e suggetione di Sua Maiestà Cesarea, vorranno, sepotranno, introdurle in Moldavia, che serviranno per freno all' chriotiant. Peruquesti sono ch.corsi che st sono fatti e penetratt da una casa, dove eranooficiali del nuovo Gran-Vesiro. PerO non v'é nessun tal segno.,

4'

LUPTELE TURCOPOLONE 1 GERMANE 17 3

Boccovina, conducendo in groppa e sopra carri la fantaria,con speranza di prevenir il nemico, come faceva il generalecampestre con tutta la sua gente e Gran-Generale di Li-tuania ;' ma finalmente si seppe che detto gran convoglio fossepenetrato il medesimo giorno in Camenicz, reznanendosili Turchi e Tartari ad assicurare la raceolta de' grani, casoche l'armi polacche volesse impedirla; et, perché si temeche dopo li Tartari havesse possuto scorrere nelle visceredel regno, etc.».

4. Raport din Viena, 3 August (ibid., f' 113) : «Di Poloniasi há. che il principe di Valachia fosse stato causa cheentrasse il gran soccorso in Cameniz, poiche non avvisò linostri generali senon quando detto seccorso era entrato.Passe) doppo l'essercito polacco, tre leghe de Cameniez, etc,»

5. Raport olandes din 18 August : «Na dat het poolscheleger voor en ontrent Cameniec in Podolien is gecomen,heeft men daervan met aen den Danauw besich orn alles watdoenlyck is by den anderen te brengen, om de voors : stadtte gaen ontsetten, en wert geoordeelt dat syn leger behalvende Tartars ontrent dertig duysent mannen sal uytmaecken.»

6. Raport olandes din 13 Septembre : «De Polen segh mendat weder by Cominiec op de grensan van Moldavien gesiensouden syn».

7. Raport din Cracovia, 27 Septembre (ms. it. citat, V148): «II prencipe di Moldavia continua nella sua sommes-sione verso S. M, volendosi rendere per ogni verso, ma S.M., stante la poca fede di quel paese, non accetta l'offerta,havendogli risposto in ambiguo, cio di voler sopra ciò tenerconsiglio de senatori, sendo più volte stato ingannato daquella gente.»

8. Raport din Cracovia, t-iii Novembre (ibid., f0 171) : «Ilprincipe di Valacchia assiste a Turchi e Tartari per introdurreil convoglio in Catneniez, ma li nostri gl' hanno peluto (sic ?),etc.»

in cursul anuluY 1687 inca, irnpäratul incoronase pe archi-ducele Iosif ca rege al Ungariel. in Ianuar 1688 se stia la

174 LUPTELE TURCO-POLONE $.1 GERMANE

Sibiifi ca amindoi Domnii vor trimete soli pentru a felicitape noul vecin 1. Trimesul muntean, Antonio Stefani, epis-copul catolic de Nicopol, se intorcea in Februar cu maT multescrisori de multämiff cgtre stäpinul sal s.

Relatille cu Turcii erati totusi intretinute cu dibäcie. Pängsi Apaffy din Ardeal scria in Ianuar Portii cá el n'a trecutde partea Imperialilor 3. in aceiasi luná sosia tributul munteancu daruri bogate pentru toatá lumea din Constantinopol ;Serban cäuta sä capete cea de-a treia intärire a sa. Agacare veni indatg cu vestea Domniei noug a luT Soliman alIII-lea primi din partea aminduror Domnilor cit putea sg.-1multätneascg 4.

' Ms. it. 195, i° 195 V° ; Viena, 4 lanuar 1688 : <Si ha ch Cebinto che liprencipi di Moldavia e Valacchia, dubitando ch qualche invasione de'nostri ecome feudatarii della Transilvarna, havevano risoluto incaminare deputati alatere, per rallegrarsi della sua prospenta, con offerta d'ogni assistenza, et inbreve si aspettano in Possoma». Cf. raportul bavares din aceeiasY zi (Arch. deStat din München, K. Schw. 11/16, fo 7 Vo) : <Negst deme wird aus besigten7-burgen gemeldet, dass von selbigem Abbaffi und dem Wallachischen Wey-woda eme Gesandschafft vnterweegs nacher den kayl. Hoffe begot:fen seye,und dass rimer noch imer Instanz mache, damit dune eine Anzahl teutschenVolckhs gegen seincr Bezahlung überlassen werden mochte, mit dem Vertrosten,class er wider die Porten gutte Dienste thun wolte, vnd khonte» (altä copie,fo 9)

1 Genealogia Cantacuzinilor, p. 246 si urm. Cf. Socotelde Brapvulut., la acestan. ApoY Doc, C'antacuzinilor, pp. 323 4, n° II.

8 Raport olandes din 2 Februar.4 I. Raport din Constantinopol, 12 Ianuar (ms. it. citat, fo 16) : <Dal principe

Serbano di Vallacchia questi giorni è arrivato il tributo al Tcsoro, et anco aparte al moderno Gran-Signore e nuovo Gran-Vestro et a tuttt li nuovi ministrimolte borse ha mandato e procura d'ottener la confermatione sempre si faogni tre anni, e si fit il calcolo che gh costara, col tributo che ha speditoadesso, con li particolari gran rigalli, e per la spesa della confermatione, intutto la somma passert dt mine burst>, senza allot,.

2. Raport din Constantinopol, 8 Mart (Ibid., 10 19) : <Gil Agha che furonospediti dalla Porta al principe di Transilvanta e Vallacclua ritornavano benrigallati da questi prencipt, per haver portato la nuova dell'essaltatione delnuovo Gran-Signore al trono, e raccontano questi che, non solo la Transilvantaè piena d'esserciti alemant, ma anco la Vallachia si sta. In continuo timore».Cf. raportul bavares din Viena, i-iS Februar ;688 (Arch. de Stat chn Munchen,K. Schw. 11116, fo 37 Vo) : <Negst dune auch von dannen (Transilvania)

LUPTELE TURCO-POLONE E,I GERMANE 175

Era de alminterea singura politicd cu putinta inteun timpchid incepea a se vorbi de pace, $i anume de una care arläsa impáratului, nu nurnai Ardealil, ci si atnindouä principa-tele dunärene 1

at priveste Moldova, Polonii nu plecaserä in 1686 fArg.a $1 opri toatä partea de Miazg.-Noapte si Apus, cu Cimpu-lungul si Tinutul CernAutulul. Dar in cursul anului 1687 sefäcuse o imbunare a relatiilor lui Cantemir, care asculta totmai mult de partida lui Miron Costin, lui cMironasco», cumi se zicea la Curtea regelul. Paza in cele cloud stäpinifi po-lone se dädu unor ofiteri moldoveni de obirsie, Davidel, care$i plecä in curind cu al sal', si Turculet. Podghiazurile futlde acutna infrinate. Si la inceputul luf 1688, Cantemir-Vodátrimetea la Rege pe Sava pircállabul de Orheiii, cu o scri-soare dulce ca mierea 2.

in Iunie se vede oarecare rni$care la Dundrea-de jos. Hanulvine spre Isaccea, unde trebuia sä se uneasca cu Mustaa-Pasa ca sä apere granita aceasta de Poloni $1 de Muscall.La Silistra se puse un Pa$ä noti, dupä recomandatia lui Iesernsati Ieien-Pasa, Carà Mustafh 3. Tatarii din Bugeac se ridicarApe Prut $1 Räut spre Soroca, pe cind Marele-General al re-gatului se coboria spre Camenita 4.

Aid' ins51 nu se ajunse la nimic. Din potrivA, lucruri foarte

geschrieben wird, class oer newer Grossherr einige Aga an disco, wie auch denFtirsten in Moldaw und der Wallachey abgefertigt habe, deren an- vnd MIL-bringen aber noch unbekannt seye3.

I V. raportul bavares din Viena, 1 i Mart (Arch. de Stat din Mitachen,K. Schw 11/16, fo 73): <Soya man weitleuffig vernehmen kdnte, were diePorten entschlossen, das oberhalb Esseckh gelegene Landt lhro Kayl. Mayt.abzutretten, und zugleich ihren auf die Furstenthumber Sibenbargen, Wal-lachey und Moldaw habenden Praetensionen zu renunciren, dagegen die Scla-vonische und Bosmsche Lande der Porten verbleiben sollen ; warvon die Zeitein mehres erciffnen wird». -

I Hurmuzaki-Bogdan, III, p. 156 si urns.3 Rapoarte olandese din 19 Iunie si 28 lulie. in Februar 1689, Pasa din

Silistra si ocrontorul 05 perirl amindoY, dupä sffruinOle Hanulta (radonolandes din 21 Februar 1689).

4 Hurmuzaki-Bogdan, III, p. 176 si urrn.

170 LUPTELE TURCO-POLONE Sj GERMANE

insemnate se petreceau de spre partea Terif-Romänest.I. InIulie, Serban-VoJä trimetea la Vicna pe episcopul Stefani,impreund cu cîiva boieff. Se pare 6. &pa' indemnul lorgeneralul Veterani din Banat lua- in August Caransebes, îna-

intîrid spre Orsova 1 La inceputul lui Septembre, trupele luierati acum la podul luf Traian, adecä unde e acum Severinul 2.Veterani scria cä tara e gata sä i ajute iri tot chipul

Dar nu era asa. erban intrebuirrya toate silintile salepentru a face sä-I iasd din tarA, trecind in Ardeal, generalulcare venise innainte de a se fi incheat un tratat formal, pedeplin asigurdtor, intre dinsul si impärat. Indatä dupäaceasta el trimetea pentru acest scop la Viena pe cei treisoli marl, in fruntea eh:I-ora era fratele säü Iordachi. Pe lainceputul lui Novembre se afla in Viena cd ei se gäsesc «laBrasov», pe cind Turcii, cu canclidatul lor pentru coroanaUngariel, Emeric Tökoly. se string la Nicopol. Vestea despremoartea lui *erban nu sosi deck in Decembre, cu zäbavd.,pentru cd o bucatä de vrerne vestile in sträinatate fiseserdoprite, ca sä se poatä întári Domnia cea noud a luf Brinco-veanu. Tot odatä sosiaü insä, la to Decembre, si Trimesii

.Doc. Cantaczatnilor, p. 324 si urm.; raport bavares din Viena, 29 August(Arch. de Stat din MUnchen, K. Schw, 11/16, f° 241 Vo).

2 Ibid fo 254 Vo (16 Septembre): lc an den Dounaugtrom, biss in dieGegent der traianischen Brucke».

3 V. raportul bavares din 26 Septembre fo 260): «Die gegen derWallachey und 7burgen zu marchiren beorderte Regimenter nicht allein denSaw-, sondern auch den Donau-Fluss bereits repassirt seind .. So hat auch derGeneral Veterany anhero berichtet, dass sich die wallachische Standte sehrgeneigt erscheinen, nicht allem das tur:kische Joch ganzlich von sich zu legen,sondern auch die kayl. Waffen wider die Porten nach allen Krafften zu

beforderen». Cf. raportul din 21 Novembre : «Von dannen (Pransilvania) hatman auch rr it Schreiben vernohmen, dass mar der General Veterany habemit etlichen tausent Mann in die Wallachey gehen wollen, alss er aber dieWeege und Strassen zur Passage hatte recognosciren lassen, weren selbigedergestalt inpracticabel erfunden worden, dass solches Vorhabe nothwendighabe mussen unterlassen werden, dahero es nun an deme were, dass selbigeStändte anstath der wurckhlichen Einquartirung zue Behuef der kayl. Milizund etwas Sublevation der 7-barg. Landten ein gewisse Summa Geldts con-tribuiren sollen».

3.

I

(tbui,

LUPTELE TURCO-POLONE Ell GERMANE 177

lui Serban, cari intelegeail A.-0 indeplineascA misiunea, cutoat5 schimbarea de Dornn '.

Rapoartele italiene citate slat urmatoarele :- 1. Raportul din Viena, 7 Novembre 1688 (fu 325) :

«Il Zecheli verso Nicopoli e con lettere escre (s2c) se-ditioni a favore de' Turchi, un corpo de' quelli stava pos-tato a Nicopoli, e qui si attendono alcuni parenti del prin-cipe di Valacchia, wandati dal medesimo come ambasciatoriper qualche aggiustamento, essendo gia arrivati a Corona.»

2. Raportul din Viena, 1 1 (?) Decembre (f° 335 V°):«Con staffetta s' saputa la morte del principe di Val-

lacchia, e dicono che quei popoli habbiano eletto per suosuccessore il Brancovan, che era suo nipote e cancelliere dellaprovincia, molto amato e stimato dai Vallacchi, ma non sisa se habbino tenuto il precedente consiglio de' Turchi nellalonga maladia del Cantacuzeno, opure se l'hebbero fattarelettione per sottoporla alla confermatione della Porta, enon si sh nemeno se l'inviati del morto Cantacuzeno prose-guiranno il viaggio verso questo-paese o pure aspettarannonuove instruzioni.»

3. Raportul din Viena, 12 Octombre = Decembre] 1689(f° 480 V°) :

E arrivato Mon. vescovo di Nicopoli e altri inviati diVallachia, che partirono avanti la morte del principe Sar-bano Cantacuzeno e per strada hanno licevute le lettere delnovo principe di Casa Brankivan, nipote di sorella del novoeletto, ad esclusione di suo figlio e de' fratelli, havendo lipopoli stimato più proprio questo che era cancellario della pro-vincia et informato di tutti gl' affari ; et alla sua elettione häcostituito un ministro turco principale, che era andato peresigere il solito tributo, e probabilmente sara confermatodalla Porta.

Le loro instruttioni fin hora non si sanno, ma li suppon-gono dirette al guadagnar tempo, come hanno fatto fin horaper esimersi dalle contribuzioni, rimanendo sempre attaccati.a Turchi e Tartari.,)

I Doc. Cantacuszínilor, pp. 325-6

)143 Vol. XI. 12

e

178 LIIPTELE TURCO-POLONE §I GERMANY

4. Raportul din Viena, 19 Decembre (P 343) :cAlli deputati di Vallachia ci sono dati commissarii per

udire le propositioni loro..5. Raportul din Viena, 22 Februar 1689 : 'Due delli inviati

della Vallachia sono ritornati alla patria con il trattato diprotettione concluso con quel principe, e due sono restatiqul sino alla ratificatione, incaricando il Veterani di assistera quel principe in ogni sua occorenza 1 .

De aid intrdm in Domnia lui Brincoveanu, care a fosttratatá dupd aceleai izvoare in Operele lui Constantin Can-tacuzino Stolnicul i in Documente privitoare la ConstantinBrincoveanu.

Adause (1689-93).

Viena, 12 Iunie 1689.

Dietrichstein cätre Electorul Palatin.

.... Der Waywoda in Wallachey hat sich mit therschickungdes Tribut und Regalien bey der Porten entschuldiget, dasser sich der kayl. Obediens ergeben müssen, er wolte abertreu bleiben, und haben die Türcken die Vestungen so siedarinnen haben, alss Tule [=1.0 le, Turnu], gegenüber Nico-poli, Giorgeli gegen Ruschick, woh die Brucken bey derTonau ist, und Ibrall besezet....

Viena, 5 Julie 1689.

Stoyberer catre Electorul de Bavaria Max-Emanuel.... Auss Ober-Ungarn nur discs zu berichten, dass, lauth

der in 7bürgen habender Avisen, der wallachische Fürst aufdas Newe den Tribut nacher der Ottomanischen Porten über-schickht, und seine ohnlängst an dem kayl. Hofe alhie ge-wesene Abgeordnete, weil selbige die limites mandati eg-redirt haben solten, in die Eisen zu schlagen befolchenhabe....

Viena, 19 Februar 1690.

Stoyberer cätre Max Emanuel.

....Auss 7bürgen hat man die Nachricht, dass der wallachischeHospodar den Generaln Heyssler zue sich eingeladen, unddiser zu erscheinen die Zuesag gethan habe ; alss er aberalbereits in procinctu gewesen, in Begleittung 63 Pferdt dahinzu gehen, seye die Kundtschaffl eingeloffen, wie dass die

180 LIIPTELE TURCOTOLONE §I. GERMANK

Tartaren ihme aufpasseten ; dahero er 20 Mann zue recog-nosciren aussgeschickht, wel2he zueruckh gebracht, dass derFeindt 20133- Mann starckh seye, mithin verursacht, daser General sich mit der Miliz also gleich gegen die 7bür-gischen Grenzen retirirt, und bey Campolongo logirt habe,wolle auch auss diser Begebenheit eine vorgehabte Verräthereyvermuethet werden. Weilen nun das Landt 7bürgen, etc.

Viena, 29 Innie 1690.

Stoyberer care Max-Emanuel.

....Es sind auch einige wallachische Deputirte alhie, ohne dassman wissen khan indeme deren Negotiation bestehet, so sichdoch mit Negsten äussern wird....

Viena, 4 Main 1690.

Stoyberer cátre Max-Emanuel.

(dap-t scris. polone). Indessen weren die bey Jassj ver-samblt geweste Türcken mehrern theils wider von einandergangen, nachdem sie zuvor den wallachischen Hospodar ge-zwungen, eine Quantitat Proviants in Camieneck zu wen-dyren (?). von deme aber die Polacken 30 Wägen hinweggenohmen, viel der Wallachen caputirt, und den comman-direnden Rittmeister gefangen bekommen haben, welcherausgesagt, dass zue Jassy noch 500 mit Proviant belaibnenacher besagten Camieneck datinirte Wägen in Bereitschafftstundten, auf deren Abfuhr man polnischerseiths ein wacht-sambes Auge haltete.

Viena, 16 Iulie 1690.

Stoyberer care Max-Emanuel.

... Der jungst gefänglich anhero gebrachte Wallach sollederienige seyn, welcher den General Heyssler in verwichenenJahr, unter dem Praetext, class er ihme die pactirte SummaGeldts ausszahlen wolte, nacher Cronstatt zu kommen per:.suadirt, selbigen aber in der Nacht denen Tartaren in dieHande zu lifern gesucht hette, welchem Ungliickh er Generalkiimerlich entgangen were....

LUPTELE TURCO POLONE 1 GERMANE lgt

Viena, 1 t Mart 1691.Stoyberer cg.tre Max-Emanuel.

.... Politische Briefe melden von sicherer Nachricht, dass derwallachische Hospodar bei Verlierung seines Kopfs eilfertigstnacher Constantinopel citirt worden ; die Ursach, und derfernere Erfolg wird mit der Zeit zu vernehmen seyn....

Constantinopol, 28 Septembre 1691..... S' inteso che il re di Polonia viene in Moldavia, e non

si sh dove vuole andare. Il principe di Moldavia Cantemircon gran premura ha avvisato in Adrianopoli, da dovefurono spediti ordini alli Tartari et hanno constituito nuova-mente serascher un certes Ghlurgi-Mehmet-Pasciä, cosl detto,che oebba andar in Isakce e di far hefiram, cioè una znsur-ream, colli quali e con li Tartari dovrà andare per incon-trare li Pollacchi [che, havendo] solamente seco to m Co-sacchl, haverebbero potuto esterminar in Budziak et li portidi mare....

Rapoarte din Constantinopol, 22 Octornbre si t6 Novembre169 1 .

.... Il Cantemir, principe de Moldavia, diverse volte scrisse etassicur la Porta che non vi sia gran militia di Cosacchi colPolacco, di quali temevano in Budziak et in tutti quelli con-torni, ma. delli Pollacchi non s'haveva da temer, perchquesto prencipe fece abbrucciar tutti li fieni e sotter li

fromenti, lasciando come un deserto le parti dove ha dovutopassare l'esercito polacco'....

Constantinopol, 12 August 1693..... Hoggidi le vie si trovano chiuse e pericolose per la fre-

quenza delle poste e di passaggieri che vanno all' armata.Nondimeno habbiamo voluto questa volta anco risigare lanostra vita, per esser molto necessario e premuroso questaaviso per il ben publico e per la christianità, e perch im-porta molto che a tempo lo sappia l'imperatore, gli dobbiamo

Ms. 277, fo 162 (19 Octombre 1692), despre räspingerea de la Sorocaa la Cantemir si Mustara-Pasa ; fo 163 (aceiasí datä), despre intärirea cetätilorHotin si Zwaniecz de cltre Poloni.

I

'

in LIIPTELE TURCOPOLONE §I GZIIMANE

dire che habbiamo penetrato da sicura parte, che non pubfallare, e cosi credetelo, che la Porta diede una particolar in-cumbenza al nuovo principe di Moldavia, figlio del quondamDuca principe, et il Gran-Vesiro anco avanti la sua partenzad'Adrianopoli glilo scrisse, che con ogni studio et attentioniprocuri quello gli é stato commandato dalla Porta, ciod'intendersi col General Jablonoski di Polonia e di trattarla pace di Polachi colla Porta, senza frameschiare l'Impera-tore, né il Venetiano. A questo fine B. scritto la Porta alHan di Tartari, sapendo che questo sia amico del Ré diPolonia, e l'ambasciatore di Francia diede al sudetto Prin-cipe di Moldavia avanti la sua prtenza lettere per il Rédi Polonia, per il sudetto Jablonoski e per l'ambasciatorefrancese che si trova in Polonia, assicurando quest' ambas-ciator francese la Porta che spuntará presto la pace permezzo del General Jablonoski, al quale si dice che il su-detto Prencipe habbia spedito una sua persona colle lettere....

ADAUS.

In ins. 404 al Bibl. Ossoliski din Lemberg, f° 354 V°, seaflä o scrisoare a luI Veterani, din Lipova, 22 Septembre1691, adresatä cltre regele PolonieI. El aratä urmaitoarelepärerY cu privire la räzboiul turcesc : cMoldaviarn tuto pos-sidebit nemo qui nisi Budzakum sit expugnatus et, licetTartari absint modo, tempus agendi tamen brevitas vix con-cedet, eversionem credo». Deci ar fi bine ca regele sä ieapentru anul viitor mäsurile pe care le cere o expeditie inBugeac.

In ms. 408, f° 77, se cuprind instructiile date, la 2 Sep-tembre 1691, luI Stanislav Malachowski pentru Incheiareauntil tratat cu Poarta : ele sint darate tin castris regiis adfluvium Prut, in Moldavia».

IV.

MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINTDIN 1821.

In Prefata volumului X din colectia Hurmuzaki' am vorbitdespre sentimentele de nemultdmire cu starea de lucrurf ceddinuia, de dorintd a unef noud orinduirf ce se de$teptaserd ininimile unora dintre boierif muntenf, fugarf in Brasov, peurma tulburdrilor grece$U si romäne$tf de la 182 S'a ardtatacolo cä ace$ti nemultdmiti se alcdtuiserd in comitet de re-forme, aleseserd un secretarid, pe destoinicul Vilar, Greccare gäsia bine sd lupte hnpotriva Grecilor, cä el puseserä in scrisun memoriu pe paragrafe $1 plänuiserd chiar trhneterea laPetersburg, izvorul alindrilor $i fintina rningiierilor, a uneTsolif de seisprezece, ( are trebuia sä dea $i graiü celor cu-prinse in acel act de plingere $i de rugruninte.

Plingerea boierilor $1 proiectul lor de reforme se aflaü intraducere greceascd la N. Kretzulescu, care le a däruit in1890 Academief 2, dar aceste acte aú fost cuprinse in volu-mele de Miscelanee, unde nu stiii dard s'ar putea da deurma lor. A$a hick memoriul nu era cunoscut pand acum,§1 atita se putea bAnui cá el cuprindea cea mai necrutätoarecriticd a Domniei sträine, in toate urmärile ei, adevdrate sariinchipuite. intimplarea m'a fäcut descopär, intr'o colectieparticulard din Ardeal. E scris inteun caiet de hirtie asprd,de formatul jumätätii de coalä, $i se intinde pe tref file Nue forma definitivd, ci un brulion, o ciornd, cdcf a sfir$it slot§terse cu condeiul tref puncte, care nu &lilt, de sigur, printrecele mai lipsite de interes.

k Pp. LxvIff, LXXII1.2 Analele, XII, partea administrativg, pp. 99, loz-3.

sal

I.

188 MEMORIILE DE REFORME ALE BOTERILOR IialliNf DIN 1821

Presupunerile mele de la 1896 se aratg pe deplin indrep-tätite. Boierii din comitet lupta cu cea ruai mat e inviersunareimpotriva regimului grecesc, si incep pentru aceasta de lacele mai depärtate timpuri ale Grecilor, cari s'aii sfäsiat hip-find intre cetäti, cari alli adus apoi dihonie si urä intre toatepopoarele ce i-ati primit, cari prin mania lor de intrigg anadus raperea legii intr'o Bisericä a RIsdritului si o Bisericg. aApusului - ciudatä mrturisire inteun act pornit de la nisteortodocsT si menit sa ajungg. la Petersburg ! - si, la urmg,präbusirea pentru totdeauna a itnpärätiei grecesti. Scriitorul,orn cu stiintä istoricä, aratg apoi cum Grecif färä tat-A s'anfurisat ca Marf-Dragomani In tainele si increderea Turcilor,cum atuncea ef ail inceput sä pit-eased pe ai nostri ca trg.-dätori firesti af Sultanului, cum an izbutit in sfirsit sd ieatronurile noastre.

Odatä ce si-ail atins aceastä tintä nelegitimg, cad intrenoi si ei n'a fost nici-o leggturti sufleteascä si nici-o aple-care, Voevozil fanarioti ar fi inceput in chip conscient sisistematic o politicd menitä a scoate pe Rominl din toaterosturile si a intemeia pe pämintul smuls de la dinsii o4Grechie noudy. Pentru aceasta an suprimat ostirea de tat-A,ail impiedecat negotul cu sträingtatea, a dat drumul in tailvinurilor si rachiurilor strgine, an pus Greci de af lor incapuchehaielicuri, prin care de atuncf Rominif nu s'afl maiputut plinge, filnd chinuiff in voie, «cu usa inchisä2, si totasa in Bisericd, in multe boieril, in stringerea veniturilorvämlf si in arendarea totalä a «rusumaturilor» Domniel. Laaceste pdcate s'a adaus prädäciunea din acest an 182 t;aruncarea in pribegie pe vreme de iarnä a familiilor boierestisi prädarea intinsä a intreguluf bor. avut.

Boierif tinerl din Brasov nu se folosese insä de acest prilejpentru a cere Turcilor indreptarea intregii stäri de lucrurisi nu se inspirg pentru aceasta de sentimente iubitoarepentru intregul popor in numele cgruia vorbian. Nu, ci efse indreaptä, in chip trädätor, cdtre Rusi si vorbesc protec-torilor crestini o litnbä cu desävirsire oligarhicg.

ET nu mai vreail Domnia Grecilor, dar nici o aka Domnie.

MEMORHLE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821 189

Aceasta o spuneau explicit intr'un punct din urrng, in care-sTargtati dorinta de a cirmui prin douä Divane locale, deboieff mari, Tara-Romäneascd, din Bucure$ff, $i Oltenia. dinCraiova. Stergind acest punct, care li se va fi pärut preadeslu$it, prea indtliznet, el' nu pomenesc nicäin in restulactului Domnia prin päminteni pe care intimplarile de la 1822erau sd o aducä la viatd.

Puterea va fi decf a boierilor, numaf a boierilor. Lisa aboierilor in cmuri, nu a mazililor, $i a boierilor de tarä, nicfmgcar a celor ce stateau de mult in tará $i-pf luaserd nevestepgmintence. Ef nu vor avea numai stäpinirea intreagä, ci $1toate drepturile care se adunaserd pe incetul in minile lor :vor pästra, ei 1 vdduvele lor, scutelnici, vor iaminea cuposlusnicif, vor primi darurile de sare, pe care vor putea-o '

vinde. Dar atita nu e de ajuns, odata ce este vorba dereforme : viniíriciub, care-1" supära, va fi inlocuit prin pogo-närit, $i boier!mea nu va fi supusd la nicf-un fel de dijmä,-scutire pe care $i Moldovenif o cerurd $i o cdpätara- de la.loan Sandu Sturza Voevod 1 Toate veniturile Scatului vor fidate in arenclä, si baler-if marl' le vor putea dobindi pentrua le trece apof, ta bucdtl, altora. Turcif nu vor mal puteacere ajntoare in naturd, cu drepturi asupra lor. Ef vor dainnapol raielele in folosul mosierilor. Vinul $i rachiul strdinnu vor putea intra nicf de transit, pentru a nu dduna yin-zarea produsuluf viilor si velnitelor boierestf. Hotarele se vordeschide pentru ie$irea vitelor $i grinelor. Se va ingäduilucrul minelor, $i se va ajuta intemeiarea de fabricf.

Prin .noua sa cuno$tintä a lucrurilor europene, boierimeaincepea $i supt raportul economic sä prindd aripf.

Grecif vor fi gonitf din clerul innalt $i din conducerearnängstirilor. indreptarea in acest domeniu se va märgeni, deaitfel, numaf la inchiderea episcopiilor in venitul patrafiruluisi in ajutorul de hranä. i egumenif vor fi ingustatf inteo

ca $1 slujbaif mänästirestf de pe lîngä din$ii. Avereacealaltd se va stringe de <dconomf mirenT», oamenf cu ga-

' Uricarnd, II, ed a 2-a, p. 199 sl arm.

si

100 MEMORIILE DE ELLFORME ALE BOIERILOR ROMiNt Dill 1821

rant% cari O. impartd veniturile intre Locurile Sfinte, dacdmdndstirea va fi cumva inchinatd, i intre nevoile zilnice dereparatie sari pornenile pe care de sigur le-ad dorit ctitorii.

Cite ceva se prevede in folosul negustorilor. Nu vor finegusto:1 strginl privilegiatl, ci totf vor trebui sa intre inacea Cotnpanie ce se va injgheba pentru negustoril de tard.Ace Iasi lucru $1 pentru mesteff, cari vor trebui sä intre inbreslele, in esnafurile, croite dupd moda constantinopoli-tand, ale localnicilor.

Fireste, foarte puting grijä pentru terani. Ef vor fi crutatide anumite gräspunderis cgtre Domnie. Sistemul impdrtirifsumef de bir ce se arunca asupra unuf sat intreg, intre maimulte lude, unitäti fiscale, va fi pärdsit, si fiecare sätean vafi impus personal si dea dreptul, impärtindu-se pentru aceastalocultorif rurali in tref categorii. Pentru aceastá eu$urare»el' vor trebui insä sd dea boierilor, nu douäsprezece zile delucru, ca [And atunci, ci doudzed si patru, $1 anume acestease vor socoti, nu pe cap de familie, ci pe (nice lucrgtorde pämint.

Dacd se asamänd aceastä dorintil cu acelea pe care totboiera muntenf le arätaserd in 1791 1, nu se va vedea desigur nid-un progres, nici-o inndltare a idealuluf politic, nici-oimblinzire a inimilor.

«La prea-puternica, pravoslavnica si. prea-slávita inpgrätiea toatef RosH, prea-nailostIva apärätoare a tot neamuluicrestinesc, iar mai värtos a neamuluf nostru, ldcuitorilorDachii, acuin dupá ce ne-ati covär$it crestetul nevoile, scdr-bele $i desdvärsit[a] obsteascä pustiire, ngzuim cu mare cre-dintä noi, ticälosiT si dgznäciajdultif, linnält.Ind jalnicile noastrestriggri cu suspinuri din arldicul inimii $1, inteaceastä vremecdnd, din dutnnezeiasca Pronie ni s'ad deschis u$ile ascul-tdril, a$ternärd la pärnänt genuchile noastre innaintea strä-lucitului Inpdratesc Scaun al mareluf si prea-puternicululmonarhu, cu izvor de lacrätnI cerem milostivire, mäntuire sidreptate, arätänd cu mare ¡ale tot adevdrul, dintru inceput

I V . Convorbirile Iderare pc 1901, p. 1126 %,[ urm.

MEMODULE DE REFORMS ALE BOIERILOR ROHM DIN 1821 101

de unde ail izvorät scdderea fdritii noastre, necurmatele sinepovestitele jafuri, si acum cea de sdvärsit prdpädeniie, cuhotärdre ca sä stingd de tot neamul nostru si sä rdmäestreinul $1 vräjmasul neam mostenitor averilor si patriinoastre, schimbdridul $1 nurnirea, ca si nu sd mai pome-neascd nici arma mostenirii $1 Eintei noastre. Neamul gre-cesc, cdt ail fost de turburätor, rdzvraitor si vätämätor,atät celor ce din nenorocire aii avut vre o politiceascd 'Mehl-nare sari adunare cu cldnsii, cd.t si chiiar lorus, istoriile pelarg cu deslusire indeslulatd ne aratd. Intriga greceascd ailcutezat mal intäi a ridica inteatdtea rdnduri räzbolil asupraBisericii lui H[risto]s, ce au rdscunapärat-o cu scump sängelesdil, si asupra propoveduirli Sfintilor Apostoli, cu atAteaeresuri ce dupd vremI au ndscocit, insäländ duhovniceascaturmd, earl! Apostoli, cu matte primejda si trade de oste-nell, ail adunat-o den bezna intunerecului necunostintii. In-triga greceascd ail dat pricind de s'au -dezghinat in ceadupd urmd si toatd agonisita apostoleascd, adecd intregi-mea pravoslavnicii Bisericil noastre, cdci, de unde era numaiuna $1 un trap, s'ail despärth, de ail rämas pAnd in veaculde acum doao, numindu-sd una a Rdsdritului si alta a Apusului. Tot acest neam indärätnic si trufas, depärtänd cutotal din inimile lor frica lui llumn[e]zeil $1 iubirea de frati,pentru spurcata filaftie (sic), mändrie $1 nelegiuita läcomie,ail rdzvrätit si armoniia celor pollticesti, si, ca O. nu intdra-pine cei in putere vre o zdticnire la relele lor cugetäri, in-preunänd obidduirea bisericeascd cu obtdduirea politiceascd,fdcAndu-sd aclecä patrliarsi Tarigradului fii inpäratilor, ailadus dreptatea si starea supusilor in vointa celor puternicf,apoi $1 cei puternici anal pe altul aii rdsturnat si au zdro-bit, incdt nu li s'au cunoscut nici urma. Si la atäta släbiune ail adus toatd sistitna politiceascd, incät ail si surpat-ea total inpärätila lor si din depärtare dumn[e]zeiasch" aucdzut grumazul lor cel mändru si invdrtosat in robiia jugu-lifi de her, s'ail pierdut si luminarea invdtaturilor, si, lipsin-du-sd de tot pärlejul ce le ar fi putut sluji la relele lor nd-rdviri, le-au rdmas robiia ca o povatä de infränare si de

192 DEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821

astämpärare. Cel ce va ceti istoriia, väzänd cele dupd vremiIntämplate la inpärdtiia lor, negresit ed.' sa v[a] cutremura,pentru cd si cerul si pämäntul ad arätat la acele vremimulte si groaznice semne, scArbindu-se de sälbaticile si ne-cuvioasele lor fapte si insemnändu-le mai nainte cdderea $izdrobirea ce era sä le vie, cu toate cä rdotatea, inpietrin-du-le inima, nu i-ad läsat sá sä destepte si sä inteleagä. incursul de cdteva veacuri, dobändind lumini de invätäturädin Evropa, au arätat de multe ori hi faptä cä firescul lornärav 'Mcä nu s'au stins de tot, ci il hränesc atätat, cdteputin, in inimile lor, adäständ vrenie inderndnatä ca sä deavdpaie räotatilor de fatá. Adevärul acestul cuvänt poatesä-1 adev[e]reze si alte täri streine IA unde all ajuns acestneam, cä si acolò Wad petrecut co astämpärare si färä in-trigd, iar mai värtos in Tarigrad, la Scaunul impáratiiOthotnanicesti, nu este nimeni sä nu aibä aceastä deplinästiintä cft necurmatele lor inti igi ati fäcut nenumärate ames-tecdturi si turburdri pänd la inpdrätiile streine, cu toate aascutitul sälpii pd multi dinteänsii ad märicat, iar de nära-vul lor nu i-ati putut dezbära.

Patria noasträ Valahiia s'ati supus la inpärdtiia Othoma-niceascä la leat -, cu legäturi in scris, sä rdspunzä pe totanul suma de bani ce s'aii legat, drept semn de supuneretocmitd, si sä nu ail:id Poarta Othomaniceasca nici un fel deamestec in pämäntul nostru, cdtus de putin, ci sä sá std-pdneascd tam de Domni pämänteni, cu toate obiceiurile ceau avut, pd deplin. Dar aceastä tirand inpärätie si vräjrna$neamului crestinesc, nebägänd in seamd cinstea legAturilorsale, de multe ori s'ad pornit ca sd ne aducd in jugul robii ;insä tam, fiind in bunä stare si avändu oarescare putere deoaste pdmänteanä, s'au tot apdrat din vreme in vreme, cutoate cd sä!batica tiranie ad calcat hotarul tdrii, ce era PA-m[ä] tate apa Dundril, si ad fdcut si tref ceLdt pá pämäntulnostru : Bräila, Giurgiul si Turnul, si, intearmändu-le cu oasteturceascd si artileril, asezänd inteänsele läcuitori de familiiturcesti, si intärind acolö veènicä obläduire turceasca, antpoliticeascd, cat si a legif lor, cu geamii, neainul grecesc,

MEMORIILE DE REFONME ALE .1:101ERILOR NOMINI DIN 1821 193

cu care neamul nostru nu avea nici-un fel de inclinare sadadunare, izbutind cäte putin la duhurile turcesti, ad agunsin trebi marl politicesti ale Scaunuluf Sultanului turcesc, fd-candu-sä dragomani al" Portii. Toatä lumea stie in cdta slavasi putere este un dragoman al Portii, $i, iscandu-sa Grecil cuduhurile tirandor, ca sd-$ poatä sävärsi ale lor interesuri, incele dup[1] urma le-aii si sävär$it intocmai dup[ä] al lor cu-get si dorintä, $i, cu zavistiile kr dändu Portii sä inteleagdca neamul nostru nu este credint:os, ail induplecato de adstricat legaura veche, sä nu sä mai fack adecd Domni pa-mänteni, ci sd sa facd Domni streini, din namul grecesc.La leat -, facdndu sd cel d'intaf Domnu grec in tara noastrá,treI lucrurf indatä ad pus in lucrare, ca sa strice de tot elef-teriia neamuluf romänesc si sa-1 supue supt jugul robii ;adecd: militiia pamantului, ce era cu armele in mana pentrupaza $i strejuirea Wei, de tot air stricat-o, capechehaelilegreci in Tarigrad ad randuit in locul celor pämäntenr, $i

slobodul negot al tärii de tot 1-ati tdiat a nu trece pestegranite, fait numai prin vointa Domnilor, pentru al lor-

folos. Tot in zilile Domnilor:->oTeci eel intaiti Turd!' din

serhaturiLe Braili, Giurgiului si Turnului, intinzindu-sd inpämäntul tärii. ad coprinsu multe mosif boierest si mänds-tiresti, cu sate Intregi de lacuitorf pämäntenl, dezghinandu-Idin trupul tarn' si fäcändu-i raid., supusi la acele .serhaturi,sicu aceasta s'ati izvodit alte doao lucruri rele si vät[dj-mätoare obsth Tárii-Romárnesti : una, ca Turcii oricand vo-esc sá preumbla prin tail, fdcandu multe räotati 5i luiri insad de orice, si, alta, cd hoth ce sä izvodesc in tart, laaceste raele turcest is gasesc scaparea, intovarosindu-sainca de multe orf si cu Turd' in fapte de hotii. Si cu acestchip ce s'aii zis mai sus nevinovatul norod al tarif acestiia,pierzandu-s de tot elefterria, ad cdzut supt jugul obläcluiriineamului strein grecesc celui nes1.0os $i indärdtnic, $i, ajun-gaud robi la robil Portii, nu numal ca am pAtimit groaznicesi necontenite jafuri si stingerf caselor $i averilor noastre,ci hied ne-ati ingrädit si toate canartirile (sic) prin care am fiputut alerga cu ¡Muir! spre aflarea ajutorulul $i mängleril,

1143. Vol. XI. 13

194 MEMORULE DE liEFORBIE ALE BOIEMLOR ROHN! DIN 1821

prin asázarea adeca ce au facut ei de capichehaele grecl, atatla toate serhaturile turcestl, cate sant pe amandoao märgi-nile DundriI, cat si in Tarigrad, langä Devletul turcesc, $i

prin rudele lor de acol, cum si prin ministrif Porp, pecarif in indestul a cuprins-o din jafurile ce lua din tall, siif avea unit( la toate vointile lor, $i cu insotire de Grecicu pämäntence, prin puternicile mijlocirI ale Domnilor, si cuintemeere de tot felul de averi, acareturf si mosii ce do-bandea in silnicie, cugeta cu vreme sd surpe din tam lorpa totf pamanteni, si sá rämaie el desävärsit stapanf pa-mantulul tärif, numindu-o Noao Grechie. Care aceasta a lorvrajmasä cugetare veacul acest de acum aü aratat-o in fapta,nu s'atl multämit numal cu atat, ci, ca sa-$ acopere urmele

sä 46] arate cd ei sánt credin6o$7. al Portii, de multe orfcu chipurile lor cele räzvrätitor aü adus pe Poarta otho-maniceascd la banuelI si turburärI asupra nevinovatuluI no-rod al äriT, osebit cä dobandisera insu$I el depliná puteresa pedepseasca cu rädicarea vietif si averif pa oricine dinpamantenf interesurile lor ar fi cerut de trebuinVi sa 1 invi-novateasca : unul ca acela ticalos pamantean judecata nuavea, vina nu sá cerceta, ci indatä Domnul acea aratarepentru clansul, orIcum ar fi voit, Sultanul if hotärd vinalui si da porunca sal omoare. Poarta Othomaniceascä, side intelegea rdotatile ce sa urmä de Grecl in tara noastra.,dar, avandu-ne ca pe niste gheauri, socotea eä este cuvointä si de mare trebuinta cat de tare sá fitn inpilatl suptjugul tiranii, $i ministrif cel de länga Sultanul, indestulan-du-sa apururea de bani ce lua de l[a] Domnif grecI, toateale lor le fäcea bune si drepte, numal ca sa urmeze acestnegot ce facea cu d1nii, spre saraciia si stingerea neamuluInostru.

Proniia clumn[e]zeiasca insä nu s'ati deOrtat cu totul umbrirea sa de asupra acestil nevinovate tärf, ci, graind la pra-voslavnica si milostiva inima a prea-puternicif inparatif Ro-sestf, aii ad is o la filotimiia slavif sale, de all luat supt asa puternica protectie aceste doao pravoslavnice si mult patimase tarl, Moldaviia si Valahiia, Inca din zaile prea-marif,

si

NEMOIIIILE DE DEFORM ALE BOIERILON RONINÌ DIN 1821 195

prea-slävitei $1 prea-fericitei nebiruitei inparatesiI Ecaterineia 2, ce ail fost prea-clornic a. mumä a tuturor pravoslavnici-lor cre$tini (de l[a] al cäriia prea-puternicil bratu incä $i

acunn vrajina5u1 cre$tinatatii simte ranile in [spinare]), intä-rind odihna, privileghiurile $i toate obiceiurile lor, cu lega-tura ce ail fácut la Cainargic, in it 1774, cu Poarta Otho-maniceascä. Dar aceastä legatura ail tras-o Grecii numai spreal lor folos, si prin acela$ al lor negot ce fäcea cu ministrilPortii, mai vartos indoindul din cat ail fost, iar noi ticalo-sii läcuitori al' acestor doao täri mai cu asuprä am fostprädati $i in multe chipuri jdfuitl, inbogatindu-sä cu totif dinnevinovatul sänge al norodului $i indestuländ $1 pe eel' dinTarigrad pentru ale lor interesuri. De multe ori pravoslav-nica inpärätie Roseascd, filotimisindu-sä asupra protectli salesi asupra slavii Maririi Sale, cu armele in mänä $i cu Arai--

sare de sänge ale nebiruitelor sale o$tiri, s'aii nevoit de ailintärit ale legaturil din Cainargic cu alte legaturi in urma,Inca. $1 cu oare$care adaos, numai ca sä intemeeze nebän-tuirea $i lini$tita petrecere cu toatä dreptatea a noroduluiacestor doao tari. Dar duhul cel neastämpärat $i hrapitoral Grecilor toate aceste osteneli le-ari al ätat zadarnice,pentru el ei si mai cu asupra ail ardtat tiranie asupranoastra, cumpäränd Dom niile de la Poarta Othomani-ceasca cu mari $i groaznice sume de bani, $i pe noi detot ne-an inpilat vointelor lor, $i in multe chipuri ne-aiiprädat, pand $i cinurile $i mansupurile toate ce sä damai nainte dup[a] cuviintä $1 dupa vrednicii in slujbe cre-dineoase ale tärii, le vindea toate pe bani pänä la cel maimic.

Anul acesta 1821 am socotit cä v[a] fi epohi a lor, adeca,vremea cea indemänaticä spre sävär$irea celor ce sä vedecä din vechime ail cugetat neastämparatul lor duh : facurä oepohi de tot urätä, si lui Dumn[e]zeil $1 tut[u]ror neamurilor,de an räsunat in toatri Evropa. Dar, Ned pänd a nu sal in-temeia bine in nadejdile lor spre sävärsirea lucrurilor celormari ce ail izvodit in gändul lor, sä apta aceastä epohi dinMihai-Voda. Sutul, Domnul Moldavii, la Fevruarie trecut :

19ti MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821

innältard simia neamului lor, zugrävind intr'änsa inchipuirealu finix, ca sä arate cä cu menire udatä aleargd spre in-vierea neam[u]lui lor, si incepurd, nu de l[a] Dumn[e]zeil, deunde îT facii inceperile pánd $1 limbUe cele pdgäne, ce din faptenelegiuite, dup[d] näravol lor, $1 numai in doao luni fdränici-o milostivire golird toatd ob$tea norodului acestor doaotdri de toatä averea, de dobitoace $1 de toatd hrana lor,räsipind cu multd jale pe fii patrii in tdri streine, pe vremede iarnä, cu copii mici, cu mare lipsä $1 cu toatä ticAlosha,'Meat multi $'aii primejduit si viiata din mdinile acestorprasnici tillhar si din lutimea vremif in care li s'au Intäm-plat fuga, näpustindu-si casile cu tot ce aü avut. Nu s'ailsfiit nict de dumn[e]zeestile läcasurf, a nu le despuia desfintele odoard, arginturf de l[a] sfintele icoane, Fcule $1, cmun cuvänt, toatä averea ; !land $i sume de bant cu mare sit-niclie, atät de l[a] tärani, cu mime de bir, pä cdt aü pututrupe, cdt si de l[a] toatá tagma preotascd si igumeni nzä-

n[Itjstirilor, ca sä-1 cheltuiascd in sävärsirea scoposului lorcel mare, ce era insemnat in simiia lor. Din tot felul de do-bitoace $i zah[e]rele aú rddicat cu cärdurile, de aü vdndutpeste granitä. i s'aü fäcut pricind a intra si o$tile turcesttin WA, spre izgonirea lor ; care o$tiri $1 acum stall pe locrcu nesuferite supardrI cdträ ticd1o$ii läcuitori. Aceasta estejalnica stare in care ail adus tam noasträ cu nepovestitäsälbalcie vräjma$1 si nemilostivii GrecT, aceasta este rdsplä-tirea ce aü fácut patrii noastre, care in sumd de atätea ant

hrdnit $i inbogätit cu sängele ticdlosilor ldcuitorf.Poate ea' Wile streine nu vor fi luat deplinä $tiintí de pa-timile noastre ce am cercat in zilile Domnilor de acest neamvräsma$ $1 nesätios, sati, de $1 vor fi auzit, nu vor fi crezut ; iaracurn, in aceastd infricoptä epohi, credem färd de indoiald

vor fi indestulat toatd lumea de adevär, cdci tam noas-trä sä aflä in vederea tut[u]ror de tot prädatd $1 golitä, denu-$ va putea veni in stare multi ani.

Dar nol, avändu-ne toatä nädejdea la mila marelui Dum-

I Ilp.sta, sonnele, steagunle.

cl sä

ca-

i-aa i-aii

MFMORIILE DE REFORME ALE BOTER'LOR ROMiNt DIN 182t 19 T

n[elzeti, celui ce zd[r]obeste cursele vräjmasilor, si la fireascadreptate $1 nemärginita milostivire a marelui monarh a Rosii,puternicului protector al ticAloasiI patrii noastre, credetnfärä de indoiald cd nu vom fi trecuti cu vederea si näpästuitYIntr'aceastd mare ticdlosie, el aceastd epohi a scdrbelor celorcumplite si a deznädäjduiril sä v[a] preface in epohi dedeplind si statornicd bucurie, rädicandu-sä din mijloc toateheardle sälbatice ce in diiastimd de atalea ant ne-an suptsängile, si acum adus peirea cea de sävärsit, depär-tändu-sä cu totul de acurn innainte in veci top Grecii, pändsi cei ce sä aflä insotAll cu pämäntence, de toatä politi-ceasca slujba In tam noasträ, pänd la cea mat micd, ca nucurnvas dup[ä] vretni, cu neastämpärarea dub[Ulrilor lor $i

cu fire$tile lor intrige $1 lacomit, sä ne depärteze $i sá nelipseascd de päinea noasträ.

De aceia, asternändu-ne la pämänt genuchile noastre, cuizvor de lacrdint ne rugdm milostivirit prea-puternicif Inpd-rdtit Rosesti sä-$ aducä aminte de ticdloasa noastrd patriesi de acest nevinovat närodti, pe carele acea prea-norocitg,prea-puternicd, prea-fericitä si pururea pomenitä inpäräteascdmaica crestinilor, sfardmänd capul sälbaticului $i veninatulutbalaur, aü binevoit de 1 ati pus supt addpostirea dripilor ro-segti, $1 in urmä dup[ä] vremi s'ati värsat atäta sängeale nebiruitelor ogtirI ale Rosii, numai ca sd aducd norocirea

temeinica bund petrecere intr'aceastä arä. Sä nu sä in-dure de noi, toatd plinirea pdmäntenilor, ce alergdm cu marenäclejde la aceastä tare sprij[i]nire, ci, cdutänd cu ochiul celmilostiv la suspinurile si jalnicile glasurf ce din adänculInimit innaltd toatd obstea, sd nevoiascd a ne asculta $i ane mntäri cu statornicie veenicd aceste drepte cererl alenoastre, ce cu tofti de obste am socotit, am chipzuit si amgäsit cd sänt folositoare la o dreaptä i liná obldduire,prin care sd poate aduce norocirea $i buna petrecere intot pämäntul nostru, cu multdmirea si priimirea a toatäobstea :

1. SI sä intemeeze de acutn Innainte iardst hotarul eelvechia al %Aril' noastre de spre Tara Turascd, adecd gu-

ne-aii

mat

si

198 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIb.RIL013. ROMINI DIN 1821

m[A]-ate apa Dungrii sd fie nestrAm[u]tat si venicti hotardespärtitor Intre Tara-Rum[A]niascg si intre Tara Turascg,slobozindu-sg toate mosiile boeresti $i ingn[a]stiresti, inpreundsi cu toti crestinii ce sä afld läcuind pe acel pätnAnt, fArg.osebire. Jar Turcii pAzitori cetgtilor si familiile turcestI cuale lor drepte lucruri sA treacä peste Dunäre, in Tara Tut-ceascg, rämdind si acele cetät, Bräila, Giurgovul si Turnul,Intregi si nevdtdmate in stäpAnirea Ora noastre,--- fiindcg nucu cheltuiala din hazneaoa inpärätii Othomanicesti s'ati zidit,ci cu sudorile si ostenelile Tärli-Rumänesti cu mare siluiresi s'ati ziclit si de multe off s'ati pref[a]cut si din vreme invreme s'ati dres si cu tot felul de zah[e]rele s'ati umplutcl i n tarä.

2. Cerern pre deplin, in puterea legAturilor trataturilor ces'aü fgcut la Cainargic in It 1774, ca sä avem toate acelefolosinte de care ne Inpärtäsam In vremea inpgraqului Otho-manicesc Sultan Mehmet al patruleal, la leat 1641, cänd inValahiia domnea Matei-Voclä Basaraba, adecg pänä a nuintra patriia noastrA supt gugul oblAduiril Grecilor, si sä nufie Indatoritä tara la multä räspundere, nic mäcar la celmai mic si putin lucru, cu nici-un fel de pricing, färg numaila ceia ce [sg] coprinde in legáturile cele vechf ale tgrii.

3. Negotul sg ne fie slobod, adecg din tot venitul ce ago-nisim din pgmantul nostru, O. din dobitoaccle noastre, $1din alte mijloace de lucruti ce ne-am putea indemgna, sänu fim popriti de nimeni a scoate peste granite, in oriceparte vom putea gäsi folosul ali$verisului nostru, - ca cu acestmijloc sä s[Al poatg allidtora patriia noasträ si a veni in starebung, dup[A] cum sd urmeazä la toate tArile, de chivernisescsi sä folosese prin mijlocirea slobodului negotu.

4. Sd putem deschide fabrice de orice fel de mestesug sisit le negutätorim cu cele ce vor esi din lucrarea lor.

5. SA deschidem cate metela (sic=metale) va da pämdirtulnostru, sä le lucräm si sit sd foloseascä tam prin negotul lorslobod.

6. Dreggtoriile cele dupg cuviintg ale obläduirii tarii si stg-' Coufuste cu Mohammed al II-lea.

MEMORIILE DE REFORM ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821 109

rile de orice treaptd sä s[ä] dea pämäntenilor, iar GreciiceT sAldsluitori in tard prin cuväntul cä sd afld cu pbmAn-tence, &I nu aibä inpärtd$ire de privileghiurile ce sd cuvinpámantenilor, $i cu un cuvänt sä n[u] fie priimiti in veci lanici-un fel de dreg-Rorie politiceascd, mdcar al de mica,nicr sd aibá privileghiurile ce sd cuvin celor ce au dregAtorfi51 cinuri.

7 Cinurile sd le dobändeascd fiescare pämänteart dup[dicredinoase slujbe i vrednicíf cu care sd vor ardta, cdrorasd li sä canoniseascd si privileghiul scut[elnilcilor ce dintruinceput 1 an avut. far boerii greci dup[d] tot cuväntul dreptsä n[u] fie inpärtd3iti nicT din acest privtleghiü al scut[elni].cilor, cdci nu, in har saü färä de cuvänt a dobändit pämän-tenii din vechime privileghiul de scut[elni[cf, ci cdci era de-sävär$it stapdnitorf de ocini de mo$ie, cu top' läcuitorii dup[ä]dänsele, $1, slobozindu-i din acea robie, ca sä fie dajnici aiVistitrii tdrif, ca un chip de räsplätire acestiT pagube $1 pentruiubirea de oatneni cad' i-an slobozit, dat acest

aibd scui[elnilci.8. Poslu[ni]ci din vechime a avut pämänteni pe l[a]. mosii,

ca ni$te lucrätorf de cele trebuinoase caselor boiere$ti, dinpricind cd intämpinä 'rebuintele läcuitorilor cu cele ce lesänt de hranä, adecd locurf de semänNturi, livezf de fdnu,izlazurf p[erd-ru pdsunat vitele, lemne de foc si fäcutul na-mestlilor lor, si altele trebuinoase, si, acest prívileghiü fiindal pämäntenilor, streinif nu aii a sä inpärtd$i de dänsul cdtu$Ide putin.

9. Toatd tagina boiereascd, adecd cdti sänt cinstiti cucinuri, si cdtf sä vor mai cinsti dup[d] vrernf, dup[ä] credin-oase si vrednicile lor slujbe, pän la cel mai mic cinu, säfie scutitl de vamd, dijmärit, oierit, pogonärit, tutundrit $i,office alt rusumat, drept bucatele lor ; sä n[u] sd supere, dup[d]cum aú fost din vechime, asemenea sä fie scutite $i vdd[u].vile i copii räposatilor ce aú slujit si s'aft cinstit cu cinuri,avilnd si jum[d]tate scut[elni]cf din suma ce aü avut mortul,dup[d] cinul sda, dup[d] vechiul obicei

to. Slujba lipseascä cu totul, fiindca l[a]

sa

vinäriqujlui sa

li slat privi-1Fghit

AO MEMORIME nz REFORM'S ALE BOIERILOR ROMNi D IN 1821

aceast4 slujbd multe chipuri de nedreptäti s'ail urmat, iarmai värtos cu masuratorile cele strambe si cu alte multenesuferite suparati ce facea tacsildari si slujbasif vinaricerf,cum $1. dregatoril judetelor. trecdnd cu vederea jafurile, sicu nicl un fel de chipa n'aii statut putintd sa s[a] facd in-dreptare si 01 sk pazeased dreptatea. De aceia de trebuintäeste sa s[d] steargd de tot aceastd slujbd dintre rusumaturiletdrii, si in locul vindrieului sa s[d] asaze pogongrit, adecgmäsurandu-sa toate viile Ora in pogoane ; insa ale celor cenu ati privileghiù de scuteall, sa sä canoniseascd un pretuhotarat, cate cat aa sd plateascá stdpanii viilor de fiescarepogon cu rodii inteansul.

i i. Ponturile _vdmil, si mai vártos tarifa, sä s[ä] indreptezepa cat sä v[a] putea mai cu deslusire si cu dreptate, sprefolosul Oa fiind multe din ponturi intunecoase, din care saldd pricini de asupriff, ndpastuirl si de necurmate jud[e]catl,sd zaticnesfe si folosul negotului si al tdril. De acela sä s[ä]puie toata silinta ca sá s[d] alcatuiascd pontiff! deslusite sicu dreptate, de vreme ce acest rusomat este din cele maiintdi ale tdril, si, dup[a] cum este stiut eá toate tdrilecu vamile sd folosesc, insá oamenf streini sd n[u] sa ordn-duiascá nicT de cum, ci numai pamänteni, Inca i pamantenisá fie popriti a nu sd lotovardsi cu oamenI streini la aceastaslujba.

12. Rusurnaturile täril, adecg vamile, ocnile, dijmdritul,oieritul, pogonaritul si mice ait rusumat strigandu-sa la cochiivechl, spre vänzare, sá s[.] dea la boierii pämänteni, si aceia,facand al doilea vänzare, dup[d] obiceiii, sá fie datori a leda iaräsi la pamanteni, iar la streini nici de cum, nici odi-nioard, c i nici-un fel de pricinuire sa nu sg.* dea.

13. Vinurile si rachiurile din Tara Turceasca sá fie po -prite a nu intra nicT de cum in Tara-Rumaneasca, ca O. s[a]treacd vinul si rachiul Wit, pentru ca DomniI greci si aceastäpagubd fdcea tdrif, dandu voie vin.ilui si rachiului streinude intra in tara noastra si scadea pretul celui de pämant, sadranglInea nevandut ; nici sd fie slobod vinul si rachiul streinusa treaca pan Tara:Románeascd, cu cuvant ca-1 duce in aka

MEMORULE DE REFORME ALE MORMON. NONNI DIN 1821 201

tard, fiindcd de multe off, cu aceastá pricinuire cd.-1 ducaiurea, I ati vändut aid in targ.

14 Sarea ce ese din ocnele tgriT si sd vinde in Tara Tur-ceased, de vreme ce sä. pagubeste Vistieriia de castigul ceavea din rusuinatul vinärièuluf, care rusumat s'ail hotargt sglipseascd cu totul, sä s[5] hotdrascä a sd vinde peste Du -ndre ocaoa de sare po parole $aisprezece, care pretu so-cotim a fi drept, de vreme ce in vecindtate vedem cd sdvinde sarea pärnänt[uflui de acoló cu Indoit pretu, si chiar laai lor lgcuitori 51 supusi ; de aceia cu coviintd este ea sipatria noastrá sd s[ä.I foloseascg cu oaresce din matehulsAit ; care sare scoborändu-sá la schelele Dundril pe pämäntultdrii, sä vie musterii sd cumpere cu bant pe sin.

15. Merticile de sare, fiind $1 acestea un privileghiu vechiüde ale Ora', sd s[ä] urmeze $1 de acum Innainte a sd da latoti eel ce s'ati cinstit $1 sg vor cinsti cu cinuri, pgn la celmai mic, si la väduvile lor, dup[d] starea cinurilor, dänduli-säobienuitele rävase, cu trei luni mai nainte de incheerea anu -Jul ocnelor, ca sä aibä vreme fiescare sg-$ iâ sarea de lia]gura Ocnii, si eel' ce, au acest mertic, de nu le va fi de tre-buintä sarea, sd fie slobozi a o vinde oriunde vor voi sivor putea.

16. Ludele tärii sä sä strice, fiind si aceasta o pricinä denenumid]rate jafuri si mänedtorii, cdci multi din ldcuitorisa apgra, si multí sä näpästuia, cAzdnd toatä greotatea pg ceslat:4 si neputineosl, si mai värtos pä satele care nu aveanorocire sä fie supt apärarea celor marl, si celor in putere,si, cu toate asäzämänturile ce dup[d] vremi s'ail fäcut ca sáintocrneascä o bung cumpänire, n'aü stdtut putintd sä cerceläcuitoril eel impovgrati usurint.i, ci, acele asäzgiranturi nds-cándu-sd din casa [. causal läcomii. a Domnilor, sä acea opricind de cgstig si celor oränduiti, intre care era mai multiGreci ; n'ail fost indreptärl, ci la unii apäräri pentru al lorin parte folos sail hatgruri, si la altif inpovärdri. De aceiadar, stricAndu-sä ludele, sä s[a] hotgrascd de acum innaintece are sd plateascd la Visteriia tärii fiescare läcuitor, in trefstdri de camera.

202 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMiNI DIN 1821

17. SA* sä facd o intocmire de pravild pentru veniturilemosiilor, In care sä l[ä] adune toate obiceiurile pämäntului,si, cu toate cd all fost legiuit ca ldcuitorii sd facd clacd lastdpänul mosii cdte doaosprezece zile pe anu fiescare, dar, dinpricina läcomii cererilor Domnilor, neputänd ticalo$11 ldcui-tori a birui raspunderile, stäpänii mosiilor rämänea tot inurmd, incdt nici de aceastd clacd nu sd folosea pd deplin.Iar acum, fiindcal ludele lipsesc, ce era toata pricina inpo-värdrii si särächlor, si ei dobändesc de obste multä usurintitla rdspunderea diljdiilor, cu cuviintd este sä dobandeascästa-pdnii mosiilor acest drept al pämäntului intocmai dup[d]cum sit urrnä in zilile vechi, acleca cdte doaozecf yi patrude zile pe anu, de fie$care läcuitor al mosii, - ce vine cdtedoao zile pe lund.

18. Pentru verice alte politice$0 lucruri" folositoare patrii,atät la ale bunif obläcluiri cu rdpaosul $1 odihna läcuitorilor,cät $1 la sporirea norocirii $i inbunátätärif pdmänt[ullu, vorfi de trebuintd a sd pune in lucrare, cum si pentru infrd-fidnarea rdotdtilor, nof pämänteni sä avem deplind puterea le chibzui cu sfat de ob$te $i a le legui, ca sit s[a] urmeze.

19. Pentru streinii c5.1,1 sd arid acum cu sdlä$luirea in pdmäntul Taril-Románe$ti, si cat" vor mai veni spre silla.$1uii e,oil case ale tor fileä idu, sail cu chide sfizändu, pentru totiacestiia sa sd hotärascd ca, cdt.i dintfänsii vor fi negutäton,aceia sd s[ä] lege la Companiia negutatoriascd a pämänte-nilor, pdzändu intru toate obice'urile $i canoanile negutatc-resti, dupä cum sant intocmite si legiuite aci in pämäntul!aril, supuíndu-sd intru toate la stäpänirea pamant[u]lu inocrnai ca si päinantenif, färä osebire. Calf vor fi cu me5te-

Tug, sd s[d] asaze la esnaful aceluf mestesug ce-1 stie, cutoatá ascultarea $i supunerea, iard$i cd (pc) $i pdmanteni,A rocmal supt canoanile tjrif ; cat)" nu vor fi negutaturi, nicfnu vor $ti vre un meste$ug, ci sa vor hrani cu mäinile, aceiasä s{Eil asaze in dajdie de rändul cu pämäntenif birnici, iarintealt chip strdinii sd nu fie priimiV, ei sd s[ä] sccatä afarddin tard, a sd duce innapoi la Wile lor, de unde sit vor fiträgändu.

MEMORDLE DE REFOIME ALE BOIERILOR ROMiNf DIN 1821 203

20 Pärintii arhierei ai eparhiilor tärii, adecd pärintele Mi-tropolitul $i pdrintif episcopi, sd-$ aibd venitul epitrahiruluislobod, sá facd ce vor voi cu dänsul, si cheltuiala mesh- ceadup[d] cuviintä sä li sä dea din venitnrile Cash" Mitropoliisail episcopiilor, sä-$i aibä si oränduita leafä pentru cdeisänt $Azdtori la Divanu in theoria pricinilor politice$ti $i laalte sfaturi $i indreptdri pentru folosul obstii. Protopopiilejudetelor sd sa dea fail rusfet, la oarneni cuviosi, vrednici$i invätati la ale Bisericii, iar celelalte venituri toate, atätdin cele canonisite däjdif ale preotilor, edit $i din cele ce säadund dup[ä] mosiile si acaretul Ile Mitropolii sail episcopiilor,strAngändu-sä pän la un ban, $i scutändu-sä mai intai tre-buinòoasele cheltueli ale tacämuluI bisericii si altor trebuin-'Cos! oameni ce vor fi in slujba Casii Mitropolii si episcopiilor,prisosul sá s[d] id la Visteriia tärif, ca dintr'acele sd s[a]cheltuiascä iard$1 la acareturile Mitropolii $i episcopiilor, cdriducu vreme sd vor strica din vechime sail din vre o neapäratäintämplare, si ce va mai prisosi sä ski] cheltuiascd la alte fo-losuri ob$testi.

[De aici sters :12 I. TotI igumeni män[ä]stirilor, si celor pämäntenesti, si

celor streine, sd fie cu simbriie oránduitd pe anu, carii safie ingrijitori nurnai pentru slujbele bisericii; askiderea sd [saloränduiascä simbrii $i la doi preoti, un diiacon, doi cAntä-retf $1 un paraclisier de fie$-are m in[a]stire ; mäncarea tu-turor acestora sá le fie oränduitä din venitul Casii md-n[d]stiri, lar peste celelalte venituri toate sä oränduiascfiobläcluirea pàmänt[u]lui iconomi mireni, oameni cinstiti, cre-dineosf, cu frica lui D[u]mn[e]zeu, oränduindu-li O. si lorsimbrii; ace$t1 iconomi, strangändu toate veniturile man Nsti-rilor, sá le rdspunzd. la Visleriia tärii, din care scotändu-sämai inai emvatichiul cel oränduit sä-I räspunzá la mAn[d]sti-rile unde sänt inchinate fiescare män[d]stire, si prisosul säs[ä] urmeze intocmai dup[ä] cum s'aü zis mai sus pentrueparhii.

22. Jáluirea tdrii sä fie de acuma innainte slobodd, ca salne putem ardta pdsurile $i nevoile noastre ce ni sä vor in-

204 MEMORTILE DR REFORME ALE BOLERILOR ROMINI DIN 1821

tdmpla, si s[t] dobändim inn-101re de indreptare, jar nudup[a] cuin s'au urciat pan acum, de ne sfardma unghile celesalbatice ale ldcotnii cu usile inchise, $i nu era putintä säs[ä] auzd tánguirea glasului nostru afará la nicI-o partede loc.

23. Fiindcd Domnir de acum innainte lipsesc, si tara anscapat de a fi supusd supt tiraniia vointer until cm strein $1lacom, ce avea canon $1 pravild nurnar slobodd vointa sa,cerem cu genuche plecate la pämdrit de l[a] iubirea de drep-tate a prea-puterniculul monarh al Rosii sd sá intäreascd sicea mar jos ardtata intocrnire a ocArmuirif tarif, atat asupraDivan[ullui ce inchipueste Domnia $i cu desdvdr$it stapdnireamändurora Valahilor, si cel MarT $i Mici, cdt $i asupraVisteril, ce este Casa ob$tif, unde sa adunä toate venituriletdri: aceastä reforma a otcarmuirli chibzuindu-o nor a fi ceamar folositoare la toatä ob$tea patrier noastre, cu priimireatuturor o aratam intocmitd inteacesta$ chip.»

1[.

Cererile acestea ale Muntenilor an asa.rnanare numai înunele privintr cu cererile pe care le alcdtuird boieril moldo-venT addpostitr in Bucovina in aceleag timpuri de revolu0e.

din partea aceasta era dorinta de a se inlatura Domniain folosul boierimii, care ar fi intemeiat un fel de republicaoligarhica, de cea mai proastd specie. i Moldovenii puneantoate pacatele trecutulur supt nurnele Grecilor, a cdror std-pinire era zugrävitä pe larg, in colorile cele mar urite insis-tindu-se asupra acelorag räutatr capätenie: inndbuOreaplingerilor %era', asezarea Grecilor in dregatoriile pifir-in strä-lucitoare, dar bAnoase, deschiderea hotarelor pentru uneleproduse strdine de contrabanda. In ceia ce prive$te cererile$i in acestälalt act se intilneste dorinta comertului liber: darincolo e vorba de alte lucruri: oastea de tard, o schimbarea ddrilor, numirea de capu-chehaiele romdnestr.

Acest memoriu, in sfir$it, nu era indreptat cdtre Ru$1, cicatre Puterea suzerand.

cel

i

dc

MEMOR11LE DE REFORME ALE BOIFEILOR RONiNT MN 1821 205

El a fost tipärit întäiü, de Barbu Cepescu, in «Foaia pentruminte, inimd $i literaturd din 1840 (n-le 40-1)) $i de aici s'areprodus in Uricarzul, VI, pp. 123-34 (cf. Kogälniceanu, Le-topiszle, III, pp. 465 7 $i Hurmuzaki, X, p. uoc, nota r). Separe cd aceastä forma e insa numai o traducere a actuluiturcesc. Ea e prea neajutatd si plind de obscuritag. De laaceiasi persoana din Ardeal am capdtat insd o altä forma,mult maT romäneasca, mai mlädioasä si limpede, nu e insä álteeva decit altä formd a traducerii din turceste.

0 dam aici pentru inseinnatele deosebirt ce infd4ieazd :«La prea-strälucitul prag al prea-puternicif i hränitoarif

noastre inpäratii, unde sä aflä incuibat razemul mantuirii siscaparea tut[u]ror celor ce sant in nevoi si scarbe, nazuescacum cuprinsi de amärd6une si in dureri rätäci i dez-nddljduiti, iar caltrd prea-puternica inpäratlie credino$T sisupusi raele läcuitori memlechetului Moldavii, Mitropolitul iepiscopii, arhimandritii si igumeni mändstirilor, boierii detreapta d'intai, a doao $i a treia, boierinasii si toate cele-lalte staff ale mazálilor, ruptasilor, negutätorilor si toedobstea neamului Moldavii, parte biserieascd si politiceascd,si cu izvor de lacrämi din inimile noastre plecandu-ne ge-nuchile credintif si grumazul supunerii $i al rdvnif sufle-testif noastre järtfiri, cu cele mai jalnice strigäri innältändcatrd Dumn[e]zeti mäin rugätoare pentru neasemänata slavdsi impaternicire (fters : tärie) a prea-puternicului si iubitorulufde oamenT inparatului nostru $i a prea-innaltului Devlet (acdruia putere fie in veci nebiruitä spre a supune pe totvräjmasul si pizmasul): indrdznim nol ticalosii sä ne apropierncu acest prea-plecat al nostru magzar, arätänd cä acest pa-man t al tärii noastre Moldaviia, fiind incredintat de l[a] prea-in-naltul Dumn[e]zeil ca un amanet sfänt la prea-puternica si ve-nica inparatie, fried din vremea strämosului Sultan Suleimancelui ; de atunci s'ati invrednicit prin asäzäri si canoane,sd sä miluiasca cu a sä numi $i a sd zice chiler al prea-puternicii inpäratil $i mefruzul-calem. Lisa nici odinioardaceastd credine'oasä si supusä raid nu ardtat cu catude puOna abatere spre invinovatire de hainläc sail mäcar cu

eel'

d'intaf

s'afl

206 MEMORIILE DE REFORM: ALE BOIERILOR RUMIBI DIN 1821

oarescare aplecarecdt de mia spre cugetare de apostaslie,ci, inpotrivd, din inceputul supuneril in cursul de veacmiIntregi, mai luminat decdt soarele Moldaviia ail päzit cu toatä1ntregimea neclintirea ei de teful credint'ff care prea-puter-nicul Devlet, cu mal multe sfinte mäsuri decdt toate cele-lalte neamuri cäte ail avut norocire a sä afla in toatä ldti-mea de doao pämänturi $1 doao Mdri ce sänt supuse la in-päräteasca putere a prea Innaltului Devlet. Dovada luminoasdsi färd inpotrivire la aceasta este cd ticdloasele rale läcui-torii acestui pämänt aii in mäinile lor numai plugurile de fierpentru lucrarea pämäntului spre inplinirea poruncilor $1 voin-tilor Devletului, multämitori cu totii pentru nedäsärtatul izvoral milelor si al harurilor ce am dobdndit si in scris de lahrdnitoarea noasträ inpäraVie, avändu.le acelea ca piste co-mori de mult pretu. Dar cumplitele supdrärl ale Domnilorgreci din Tarigrad carii de l[a] o vreme incoace ail inceputa O. orändui in locul pravilnicilor Domni pämänteni moldoveni, ce era asdzatI, asupra vechiurilor obiceluri ale Oman-tului, ce din vechime era fäcutä häräzire sfäntä in tara noastrd,ace$ti Domni streini, ce ail incdput in locul celor pämanteni, 'pentru päcatele noastre, insu$1 e( ail pricinuit $i aceastä marerand a apostasii ce s'ail iuvit ; din care ati cursu cea de sd-vär$it stingere a memlechetului, cea negrditä durere si tdn-guirea cea vei2micd, care tänguire nu este cu putintä a sä.$terge nici odinioard din sufletele crediaoaselor raele ce säaflä acum in goldtate $i däznädäjduire. Acest pdmänt alMoldavii, acest cheler al prea-puternicii inpäratil, aceste ne-vinovate $1 supuse raéle ail rb.mas acum ca un trup färäsuflet, omorät din pricina acestor fäcdtori de rele $i präpd-ditori apostatI, carli trägänd asupra loru $1. $1 nävala nebirui-tel[o]r ()stir! ale prea-puternicii ilpärdtii spre zdrobirea lor,ail ajunsu Moldaviia sä fie rdzboinicd privelniste (sic) a izgoniril Grecilor, $1 iota' acum in vedere este pämdtitul [pustiit ;fters] mai pustiit, orase golite $i arse, bisericile pentru in -chinäunea noastrd prädate $i därämate,dobitoacile hräpite $ide tot input.tnate, zaherelile hrdpite $1 noi ticalo$if pämän-ten! golitl, $1 mo$111e noastre in stare vrednicä de jale, fiind

BIHMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR NONNI DIN 182[ 207

lipsite de venitul lor. Acestea sänt sfärsiturile obläcluirli Fa-nariotilor in Moldaviia, $i iards multdmitä aducem prea-in-nältatulu Dumn[elzed ed.' nu ne-am amägit a ne indupleca incugetarea apostasii, ce este präpastiia pierzIrii sufletelornoastre ce ne-aii rämas, pentru a in multe chipuri s'ail silitsä ne tragd si pe nol la aceastä de Dumn[elzed urätä cuge-tare, ca sd ne piarzd si pe noi, lipsindu ne de nepretuita co-moarä a creJi ntiI si a supunerii noastre cäträ dätätoarea deviiatd putere a prea innältatului Devlet ; cu izvor de lacrámiaducem multdmitä cdtrd negralta indelung[d] räbdare a iubi-torului de oameni inpdratului nostru, cdcf, cu scumpätatecercetAnd si prin de lung[d] räbdare descoperind, ad aflatstrdlucind neprihänita credintd a supusilor (sic) sale rale $1ne-ad häräzit noao märturiia sfintef nevinovätiri prin sfäntvrednic de inchindune ferman ce s'ad dat pentru acesta.Sd nu sä Indure de nof prea milostiva putere a prea-innal-tului Devlet cu a ne da ascultare acum, asupra celor maisimt'itoare patimi ale tdrif noastre, pricinuite din partea Voe_vozilor fanarioti si celor dinpreund ell dänsif Greer', pre carifnof ticAlosif if cunosteam de Domni stäpänitori, pentru cáavea semnile mdririi $i stäpänirif deplin a puternIcului Devlet,socotindu-I In locul celor pravilnici pdmäntera si pdrinti afpatrii.

Dar eel mai multf dintr'änsii, ca niste lipitori sorbitoarede sängele celor ca niste oi spre jä[r]tfire neglásuitoare raéle,din vreme In vreme ad pus in lucrare cea nepovestitä des-puiere si särdcie a noroduliff, trägänd in partea lor toatetune prea-puternicii inpärátii $i privileghiurile locului, fd-

cándu-ie numai spre al lor In parte folos, al rudelor lor $ial Tárigrädenilor, neamului lor, zdrobindu rdrunchif säracilor.Pentru cä, cu cät aceia sd inpuOna, cu atdta el* sporea nu-märul G-e ilor celor inpreund cu ddrisif si addogea cheltuelileor, näscocin I chipurf noao spre despuierea noastrd, ca sa sdindestuleze ti Pämdntenif nu avea locurf de slujbe, nici boerlide starea d'mtaf, nici eel de al doilea, hied nici eel mai micinu-$ gasea inAnglerea, nici sirmani si vdduvele aj[u]tor, pentrucd, $1 cele mar cu folos din drägätoritle cele marI, $i cele mai

208 MEMORILLE DE BEFORMB ALB BINERILOR 1101diNf DIN 1821

multe din isprävnicif $i alte slujbe ale tdriT, Tarigrádeniitoate le coprindea, spre amärätä prdpldeniie a pdmäntenilor,iar Voevodul fanariotul hräpiia fdrá dreptate, $i din veniturilelefilor, si din milele cele oränduite pentru läcuitorif eel sd-racf, trei pártf din bani pentru Grecif ce avea inpreund cusine, pentru fil, fete si ginerif luf si pentru celilante familifale Fanariotilor din Tarigrad. Acesti Voevozf lua veniturilerusumaturilor, adecd a disetini, gostinii si vácirárituluf, din-preund cu ale vdmilor $i ocnelor, cu cuvänt cd acestea säntpentru zephargiti al Domnuluf, dup[ä] urmarea celor din ve-chime pämäntenf Domnf, carii aceia lua numai veniturile vd-milor si ocnelor, si dintr'acelea acef pämäntenT Domnf inpär-ea mill si aj[u]torurf cátrá cef sdracf pämäntenf. lar Fanariotif,

addogändu plata rusumaturilor, sä folosea numai ef si Grecifneamuluf lor, $i, neindestuländu sä lincepuse : nemultdmindu-sdjnief cu aceStea, lua si din bani Visterii, din dajdiia hara-Culuf, cu cuvänt de cheltuelf nenumárate. $i in scurt toateera pentru ef si nimic pentru pämäntenf ; sä negutätorea sicu zaharelile ce sä cumpára pentru miriia inpäräteascä,plätind sdracilor läcuitorf plugari union cu mult mal putindecdt pretul ce lua ef de l[a] prea-inältatul Devlet, $i alteorT nedändu-le nicf-un ban, incdt, págubindu-sä ticAlo$if plu-gaff, aft ajunsu sä-$ päräsascd lucrarea pämäntuluf, de a nuface maf multä zaherea cleat trebuinta capanuluf. Adecdpäinea cea obsteascd a päpusoiuluf läcuitorilor, care ticdlo$ifpämäntenf prin multe trude si ostenelf o lucra si o semätia,.Domnif o negutätorea, $i numai cu platd da voe de e$a dinOrd peste hotar, pentru alisveri$ul de obste. Jar intr'alt chipera peste putintä sá indräzneascd pämänteanul sä sä inpär-td$ascä de rodul ostendilor luf, färä dare.

Dregätoriile pämäntului sá vindea cu rusfeturf $i le cumpAraeel de neam prost si nevrednicf, fdand multe supärärf si zulu-murf sdracilor raele, ca sá poatá scoate cati ban! aú dat la ru$fe-turf i sd s[ä] foloseascd si e maf cu asupra. PA sluj[i]toriTicef oränduitf, adicä pe siimeni $i ceilaltf paznici ai tärif, $ipe aceia if avea Grecif eel pe längä Voevoda ca un venit)al lor, $i if vindea, rárnäind tara frä nicf-un paznic, inc4

MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINÍ DIN 1821 209'

cu acest mijloc ail putut sd-$ inlesneasc d. in faptd cugetareaapostasii.

Ace$ti Greci de l[a] Fanar, inboggindu-sá din sudorile $1 oste-nelile pdmäntenilor, pe carii cu sailbätdcie if avea ca niste rale alelor, apoI cu bani sängeluI inpdräte$tii raèle cumpära mo$iilepärMintenilor $i familiile credino$ilor DevletuluI, Moldovera,rämänea stinse $i präpädite dup[a] fata pdmänt[u]luI, cdutändsä sd strámute pe alt pdmänt streinu, ca sä-$ petreacd räna[d]-$1ta vietiI lor. Pentru cdicI MCI milostivire nu räm[ä]sese pentruei, nicI loc de slujbä, nicI aj[u]tor de leff, nici dreptate lapricinile lor de gudecgl, find [sters: pentru] cä santa drep-tate a sfintelor gudecAV sä vindea, spre a lor inbogdtire,Inca $i unele mo$Ff, cu numire cä sänt mo$Yi domne$tI, unidin Domni le lua in sild si le vindea. Sntele inpdräte$ti fer-manurI ale prea-innaltului Devlet, ce sä da pentru pricinlde ale tärii, si caril era indatoratl Domnif, dup[d] coprindereavredniculul de inchind6une inpodobituluI sfänt hat ce s'aildat la leat othomanicesc 1217, ca sd le ceteascá intru auzultut[u]ror si sä stea päzite la caidurile täriI, $i acest fel defermanuri le fdcea nevdzute $i ne$tiute pämäntenilor.

auta cu sälbätäcie asupra unora din boeril cei d'intli, earl!numal prin cuvänt osdndea nedreptätile ce sá facea la judecätT,sail asuprelile däjdillor, si intru toate era silit sfatul boerilorsä iscäleascä färä voe anaforalile, cä adecd gäsesc cu calenelegiuitele insärcindri [p`ers: indemndndu Domnii], silindDomniI induplecarea lor prin plers : a trage in partea lor peeel' ; fters fi sus ; mijlocu celor] mijlocu tragerif celor nevrednicIinnaintea lor, spre cari if cinsteh cu stárile dregdtorillor ceprin a$Azämänturile tdriI era päzit numaI pentru ceI de bunneam si pentru ceI ce in slujbe ale tairiI sá aräta cu vred-nicie. Popritl $i osändit1 era aceia cariI cugeta sd sá indräz-neascä a alerga la limanul prea-innaltulul Devlet prin prea-plecat arz-mahzal ; mare ticálo$ie era pentru aceia cariI ar fiindráznit sd facd o nevinovatd intrebare pentru ce sä Lsters :fac lu...] urmeazd lucruff inpotrivitoare la hotärdrile prea-innal-telor hatiserifuff, pentru cd unii ca aceia sä gonea pänd lamoarte. Si Ole altele mai sänt care le trecem cu tdcerea,

1143- Vol. XI. 14

210 DIENORTILE DE REFORM: ALE BOTERILOR ROMINI DIN 1821

pentru indräzneata Esters: inmultire de vorbäl prelungire acuvrtntuluI, si care le-am mai ardtat prin plecatul nostru mag-zar, atunci cänd aii pribegit cel din urmd tiran, Mihail Sutul.Däjdif intregI pentru fain si orzu al grajdiului Voevodi, dájdiipentru menzil-hanele, peste cea adeväratä trebuintä a menzil-hanelelor, däjdif pentru rachiu ce fácea ldcuitorif din insusIal lor pdpusoiti ce sätnAna, si slobodä intrare rachiuluf streinin tall, spre a noasträ pagubd si al lor folos. Zid tare eraspre a putea trece ca sä alergäm noi pämänteni la mila prea-innaltilor nostril stäpänitori, fiind si Dornnii greci, si isprav-nicif grecI, si zabetif greci, si capichehaelile in Tarigrad totGreci, totl inteo cugetare ei obläduesca pe vräjmasI, iar nupe credinsàoasele rale ale prea-innaltulta Devlet. Pentruacela cu izvor de lacrdmi si cu fried fiind coprinsi, cu marejale ne rugam bundatif cel asemänate ILA Dumn[e]zen si iu-birii de oameni a prea-puterniculuf nostru inpärat, sd nu neosänditn ticdlosif pentru indräznire, ci sd sä milostiveascd$i O. ne miluiascd cu prea-innoirea vietif noastre ceI vred-nice de jale, häräzindu-ne cu milostivire aceastä de mal gosprea-plecatä rugli;une.

Adecä : sá fim slobozi de acum innainte in vecl de Domniiasi obläduirea greceascd si sä sä milostiveasca prea-puterniculnostru inpärat, prin hotärdre de sfänt si inpodobit al sailhatiserif, dup[d] cea din vechime sfäntä asdzare, ca sä-$ aibdtara noastrá obläduire de pämänteni, päzändu numirea deDomniie si privileghiurile cele vechi ce sant häräzite tdrifpänd acum, si, prin trimitere de capuchehaele pämänteni inTarigrad, sá trimitem legiuitele citighen-idighen si rechea-bighen la prea-strälucitul prag al prea-puternicif inpäratif,inplinind cu [f ters: neapd...] datornica rävnä a supunerlf si acredintii sfintele slujbe, dupä puterea si starea täril, urmä-toarea mi(li)lelor, harurilor si privileghiurilor ce ni s'at datde l[a] nedäsärtatul izvor si sänt coprinse in inpärätestilehatiserifuri ce sänt date la leaturile othomanicesti ii8c), 1198,1206 $1 1217.

i, fiindcä starea puteril tärif si räsuflarea mijloacelor stradejdilor vietif lui (sic) s'ail desärtat, imputindndu-se vitele,

MEMORIILE DE REFORM ALE BOIERILOR ROMiNf DIN 1821 211

zaherelile $1, cu un cuvant, toate, neavänd zaherele gatapentru hrand, lipsind cu totul semänäturile $i ardturile peal doilea an, si dobitoacele pentru lucrarea plmäntului, sioameni lucrdtori, si bani pentru cumpärdtoare de sämdntädin alte pärti, ingrozindu-ne si foamete de ob$te, si, pe längdacestea, fiindcä pämäntul tdrii din intregimea lilt' cea d'intdis'ail micsorat, si dintr'aceasta si veniturile luI s'ail inputinat,hick $1 veniturile ce aii mai rdmas in vreme de birsug, nuera destoinice sä, indestuleze pe Domnil greci, cu cdt maivärtos acum la aceasta peire si särdcie negresit cd nu vorfi destule, nici la cel mai drept [fters: pdmdntean] $i cu bunemdsuri pdmäntean ce sä va insärcina cu Donaniia, spre a sputea iconomisi cheltuelile sale si ale oamenilor etpaiuluisä.u, pentru cd nedreptätile este de mare trebuintä sä lip-seascd cu totul, precum si nelegiuitele venituri ale dregato-rilor asemenea all sä lipseascd si acelea toate, ca sá simtaticdloasele rale rodul milostivirli al prea-innaltului Devlet, - deaceia nici cugetdm, nici facem rugdune acum intdi de a saordndui nici pärnäntean Domn, ca sd nu sä insdrcineze taracu osebitele cheltueli pe chipul Domnului, painá va veni instare vrednicd, iar prea-plecata noastrd rugdciune este ca sdne miluim cu a ne sd hdräzi in veci si a ni sá intári obld-duirea tarif de pdmánteni alesi din neamul Moldavii : sa sa'aseze un Sfat de un numär de boeri, $1 dintr'aceia unul sd7fie bas-boiar, prin alegere de cei mal alesT. Si acest Sfat alboierilor, dinpreund cu bas-boiaru, avänd puterea sävärsitoarea Domnului, va orändui Divanuri, isprävnicif, judecdtoríf sidregAtorif. i, cdnd tara va veni in stare bund (pentru a dea ajunge la chipul d'intAI, este trebuintä de multi aril', dup[d]vrednica de jale stare in care sä afld acum), atunci, pentruca sä nu lipseascd lauda si sohretul Domnil tdrif, chipzuindnoi ticdlosiI fdrä inpovdrare si supärare, si fdrá lacrdmile obstlio putind suing de bard pentru a sd putea tinea cu cumpd-nire o pohvald a Domnii, vom alerga cu ruglune catreprea-innaltul Devlet, arätänd pre acel pdmdntean ales deDomnu si supus la pravilele pämäntuluI, si la cele mai [fters :periositej strinate $1 neclintite obiceiuri, ca sd sd facd. prin

212 MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINI DIN 1821

contenirea insäscindrilor si spre fericirea a mult-pdtimasuluiacestui norod.

[Si] aceasta obläduire pdmänteneascd, pentru strejuireatdriT, va avea pe ceI din vechime asdzat si legiuitl paz-nicT pämäntenI, pe aceia adecd earn' si pänä acum ii" aveaosebiti pentru aceastä treabd si nedajnicI, numindu-sd sei-menI si slujitori, pe cad! GreciI iI vindea inpreunä cu cdpi-tänille ca un ghelir al lor de mostenire, si paznici nu era ; iaracum, izgonindu-sä top' ArndutiT, incdt sd n[u] sá mai afle,acest! pämänteni paznici sä sd inbrace si sd sä gdteascäspre slujbá inläuntru, in coprinsul tärif, cu un numär in-destulat la aceastä treabd, si sä sá supuie spre a strejui cumare luare-aminte orasele si tärgurile, ca niste credinosIpártidntenT si vechI slujitorI al ogeacurilor. Dajdiile sd. sd Th.numaI cele drepte, iar veniturile dregätoriilor sd lipseascä,si toate cele necanonisite sä sd steargd ; insä acum intr'aceastäticaloasd stare si cele canonisite sd sä mai usureze. Sfinteleporund ale prea-innaltuluI Devlet sä sdi dea cätre alesiI pd.-manterü ce inchipuesc Domniia cheleruluI inpärdtesc, si pd.-mänteni capuchehaele in Tarigrad sä dobändeascd aj[u]torulcel ddtdtor de viiatä, invrednicindu-sd poruncilor prea.innal-tilor nostril stäpänl. Mare slavä va fi prea innaltuluI Devletsloboda negutätoriie a pämdntuluI nostru si apdrarea che-leruhil inpärätesc de cittre supdrarea serhatliilor !

Acestea cu cutremur si cu izvor de lacrdmI ne rugdm,cdzänd la picerile stäpänilor nostril, pentru cd nu ne-ail mar-rämas putere sä mai obihnim (sic) aducdtoarea de stria:duneobläduirif (sic) ce am avut. Iar, de aü supärat vre odatä peprea-innaltul Devlet strämosif nostril' DomnT (care [ters:aceasta noI nu o] aceasta ne este nestiutd, stiind numaI anoasträ venicd järtfire a credintif si a supunerii), dar, si asafiind, noI ticalosii indestul ne-am osändit si cumplit ne-ampedepsit noI eel' ce ne tragem dinteaceia, mai mult de unveacu fiind supt jugul tiranii Grecilor tarigrädenI, si, devreme ce GreciI aü cálcat datoriile creding cu cuviintd estesä dobändim noi acum fiinta noastrd cea d'intAI, färd a sálipsi ei de nimic din cele ce n'ati avut [din vechime, fters], pen-

MEMORIILE DE REFORME ALE BOIERILOR ROMINf DIN 1821 213

tru cd din vechime Domniia 'WA era härdzitd la noI pdmanteni.Vrednici de jale eram noi ticdlosii rätäcindu-ne pe l[a]

mdrginile Ora, multämire aducem prea-innaltuluT Dumn[eizeilcd acum prin purtátoarele de biruintä ostirI inpdrätestI s'aticurdOt apostatii din tat-A.

Acest prea-plecat al nostru magzar 1-am proferisit prea-in-nältatuha Vall al Silistril, prea-ldudatulu Serascher si drep-tuluf Vezir, ca sä-1 inchine la pièoardle inpärdtestii puterr, siDumn[e]zed cel fär inceput si veónicil, marele domnu al in-cepätoriilor si al stäpdnirilor, cel ce dd lumind la soare, va ged'icele bune la inima prea-puterniculur si iubitorului de oamenIInpdratuluI nostru, ca sd strigdm cu toti in vecl : Mdreascd-sepe toatä asemdnarea lauda si puterea prea-innaltului Devlet ;amin !»

V.

UN VOEVOD NECUNOSCUT.

In Archiva Bibliotecif Academiei Maghiare se aflä o po-runcä, datatä. din Bistrita, Marti dupä Buna Vestire a anuluT1499, a VoevoduluI ardelean Petru comite de Skt. Georg siPosing (Bozyn), prin care se hotäreste cu privire la trel mosiIpe care le avuse Petra si Albert, fiil catolici aY unuI DanVoevod :

«Possessiones Alsofyld, Kezepfyld et Felsenfyld vocate incomitatu colosiensi habite, que alias Petri et Alberti, filiorumcondam Dank Wayvode, prefuissent prelibati condamDank Wayvode».

Mosiile puseserä cutnpärate de un Ungar, Gheorghe Wisthezde Bykal, si porunca are in vedere mäsurätoarea lor.

Acest Dan Voevod nu poate fi altul decit tinärul «dom-nisor» pe care 1-a prins Tepes si 1-a täiat dupä ce osinditul

ascultat prohodul El trebuie sá fi fost insurat cu ocatolicá, de vreme ce unul din fiii säI se numia Albert. Nutrebuie sä se uite cal i Tepes luase pe o ilatinä», ruda.CraiuluI Matias 2

1 Lutrurr noud destre Vlad rep', In Cony. lit. pe 1901.2 Bogdan, Vlad repef, p. 78 urm.

...Filii

si-a '.

0

VI.

ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA.

intre hirtiile d-neI Ana Odobescu, am aflat, pe lingd multedocumente de mo0I, si citeva altele care meritd sd fie datein intregime si deosebit. Din ele fac deocamdatá o despär-tire privitoare la Gheorghe Bibescu, Domnul muntean pecare l-a inldturat miscarea de la 1848.

1.

intdig, am gdsit foaia de zestre a maiceT sale, Catinca. Erao Vdcdreascd pe care o infiase batrinul StirbeT, ultimul dinramura cea I, eche, pentru cd Stirbel' insu0 tinea pe altd VA.-ca'reasc, mdtuP a Catinad. Catinca era de sigur fiica luTConstantin Vdcdrescu, Pdharnicul din 1780, Postelnicul din1782, care, om sdrac, nu putea sd-sT tie cele cincI fete cucare fusese binecuvintat . De alminterea, acesta era si numelebdtrinel, care poate cd fusese nasa fete! ce se mdrita, inzes-tratd de dinsiT, la 1794 2. Mire le, li?umitrachi Bibescu, fiul luiStefan, fAcea parte 'hied din boieria maI mdruntd, si nimenin'ar fi putut zice pe atunci ce soartd strdlucitd eraid sd aibäcopiil ce se vor na$te din aceastä cdsätorie : GheorgheDimitrie-Vodd Bibescu si Barbu Dimitrie-Vodd Stirbef.

e Cu ajutoriu luI Dumnezai foae de zestre a prea-iubiteInoastre fie! si nepoate Catinca, cum aratd ma! jos anurne ;1794, Fevr[uariel 5.

I 1st, lit. rom. 'in sec. al XVIII-lea, II, p. 132, nota 10. Cf. Gen, Cantacu-zlnilor, p. 369: de acolo se vede cá acest Constantin era 6111 luT Radu,(1- 1778), unchiii al poetuluT Ierachitá i al Ilinaf Bneanu. Sopa luf Constan-tin era fata lui Constantin Cretulescu,

2 Cf. memoriul mieS Viala id .Domnia hit Barbu Dimitrie Shrber, In «Ana-lele Academie RomIneD., XXVII-VIII (19o5).

222 ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA

1 ränd haine bune de chesmariti, rochea cu antereii sigiubeao la feli, inblänitä cu räs.

I ränd de haine de al doilea, de ghermesut cu flori defir, cu rochea si cu giubeaoa la fell, inblänitä cu nurcd.

I giubea de chesmarin cu pendispecuri cu 8 ränduri, in-blänitä cu sängap negru $i cu rochie la fell.

I bini$ de atlas cu flori, le$Asc, inblänit cu cacom, $i curochea lui, de tulpan.

1 mosiia Sasa de la sud Gorj.1 mosiia Säcelu ot sud Gorj.I vie la mosiia Säcelu.1 partea din MAghiresti de mosie, ce sä va alege.Aceste 3 mosii $i viia snit ale mele pärintesti, $i le-am

däruit copilef.12 ir u ri märgNritare.2 pärechii cercei.1 floare de diiamant.1 ghiordan de diiamant.12 pärechii cutite de argint, cu lingurile lor.2 solnitä de argint.1 tavä de argint.4 inele, insä unu de logodnä $i 3 deosäbit.I mosie ce sä nume$te Vadeni, peste Olt, in sud Ialo-

mitä : aastä mosie sä dä pentru sculele ce sä aratä maisus ; care mosie este pärinteascä, a copilei.

1 s suflete de Tigani, cu z fete ce sänt in casä : aceste15 suflete de TiganI le däruesc eti copilei, de la mine.

Sculele $i arginturile ce sänt, in Or, care sä &A deosäbitdin cele ce sä coprind in mosiia Vlddeni, ce sä nume$temai sus.

1 floare de diiamant si cu 3 pi6oare de zmaragd.too gälbina$ mid : ace$tiia sä &Ai pentru o päreche paf-

tale de aur.I farfurie de dulatä, cu lingurita el.I cdtie de argint.1 päreche paftale de argint poleite, cu colanu lor, cusut

cu särma.

ACTE PRLVITOARE LA GHEORGRE BIBESCII-VODA 223

12 zarfurt de argint cu feligenele lor.1 cärätä cu 6 telegari, cu hamurile lor.12 epe cu armäsariu lor.12 vact cu bohait lor.12 boi.too of.too stupt.Pentru carätä si pentru dobitoacele ce sä aratä mat sus

sä dä mo5iia Dalbanu du peste Olt, in sud SlcuenI, insäs[tär]j[änt] I ow, care aCastä mo$lia laste a Catincät de zestre,$1 dum[ne]et ail ddruit-o copilet.

Ránduiala asternutulut.1 a$ternut bun cu beteald de pdioard, insä 4 perint mid

$i 1 mare cu cear$afu lor, asemenea $1 4 fuldi de puf mici$1 I mare.

1 asternut de al doilea, cusut cu tiriplic $1 umplut cumältäsurt, cu rätelele lor, lar umplute cu mätasä, cu ar$afu14 cu $uvitele de rätele, umplut cu mätäsurt.

1 'ear$af asemenea cu $uvitá de rätele, cusut cu tiriplic$1 umplut cu matasä.

4 bosceläcurt, 1 de nun, 1 de ginere, 1 de socru, 1 desoacrä.

I plapomä cu flort de fir, cu cersafu el' de pänza suptire.1 saltea de atlaz, cu 3 perine asemenea.8 cämä$ de borangic peste tot.I masä mare in ochiuri.12 $grvete asemenea.1 masä iar mare, värgatd.12 $ärvete asemenea.1 mähramä de mäint, suptire, cusutä cu tiriplic.I prosop de cele bune, cusut cu beteald.I prosop cusut cu länurt.12 tipsir de cosätor.12 talere de cositor.1 lighean cu ibricu lut.2 sfepice de alamä, cu mucärile lor.I scoartä de pat aleasä.

224 ACTE PRIVITOARE LA OHEOROHE BIBESCU-VODA

De la noT acestea, lar de la milostivul Dumnezgil dar siblagoslovenie.

Brarbtri Má Tag BtTrceip.r1q.

Cistig2 ![Pe V° scrie Dumitrachi Bibescu «Foia de zestre a Ca-

tincAT » 2.]

Gheorghe, Iorgu sad Iordachi Bibescu se näscu abia dupgzece anT de cAsätorie, in i 8o43, pe cind fratele säti maf mare,Barbu, numit dupg bätrinul StirbeT, care-I botezase si erasä-1 infieze, dupg ce înfiase si pe mama luT, Catinca, aveanoul anT maT mult, fiind ngscut in 1795 4.

' Cuvintul e de mina Carnal tirbe-i.

2 tn Novembre Dumitrachi, acum Stolnic, se plinge de o incflcare la «Ha-märästl« din partea mo0e1 Balota.

V. scrisoarea dm 1824, tip.rith aid, a fratelui sail Barbu.4 Memorml citat, I, P. 2. Cf. si §tefulescu, Gorjul p ptaresc, 1904,

p. 189 st urm. Gcnealogia ce reiese d.n aceste acte, e urmätoareaTudor Bibescu

Mihal - Anuta Durnitrasco.

Cilina - loan Durmtrascu Constantin. Ancuta,Sotia lid Preda Hurezanul.

Anita-Safta(solla luT Gheorghe

Tutoianu).Se pare ch. loan a avut de fil pe Stefan tathl luI Dumitrachi, chci intre

hirtdle acestula se aflá testamentul lui loan :cOhen. 25 d., It. 7250 [1742].t In numele Tatilul i alh alh D[u]huluit Eil Ion Bibescu Ihsat-am a6asta dnata a mea la vreamea mortil

meale la mána piphnesei meale anume Chlina i a fieorilor mie, anumepentru toate pricinile dichisurile mo0i datorii ce voar fi, care In credintecu sufletul mieh : Nadi di la dumnealui Vornicul Fota Vrád[o]ianul tl. 12cu ace0e ban[i] am rhscumparath un munte de la dumnealui Ionitä Ben-gescu 0 am luatil zapisul , am luat di la juOnul Minea zlot 16, dändu-Tmo0ia in ar[i]ndh, pentru aceste bart[i], cu livezl, cu toath ; am datoHe laBratul zloti 15 ; la Enea Orbu ot Anmoas[a] zlcq 7 pl. ; am dat(at)ii laCostandin nrc4anu1 pe Mibartil Tiganu1 cu trel feeorY RI luí, anume Ali-

t[irbein],

:

2

istol

Diuld si Sf[5]ntii,

i si

mama.

ACTH PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VOTIÄ 995

and Gheorghe avea numal septe ani, o mare avere it' era asi-guratd prin diata Ba lase Bibescu. Aceasta care fusese mdri-tatd, dupd Stdnut, fiul acelui Stan Jianu, care mersese in 1774la Constantinopol, ca sa stäruie pentru Domnia de tard a la

xandru, Ivand, Stan si cu f5miia 1111 Soara si cu neputo-s55 Stoma ; am dat(at)ittalere o sut5 doaozeci i cincl tocma, i 1-am sea'Onit anl doisprazece cubun5 pace , apoi s'a5 sculatil Stefan Pr5iloi5 si cu frate-säil 1(5.ducan dei-ail luatd cu pustile si cu pari In sin, Mr de nici-o judecatI. Deci am merstide trel [ori] cu dAnsiT la Sibil, si, toat umb15nd5 in judec5tI, am cheltuit z1(.1130 de in-am judecatil, i i-am toat r5mas si luat Tiganif, de-I tinem cdte unan la casa mea. Apol s'aii sculatü de i-ail luatil in sild fär de nicl-o judeca[a],

st5p5nit ani 12, p5n c5nd a5 venit Mania Sa Costandin-Vod[ä] laCraiova. Apol' am esitii cu zapisele de cu[m]p5rätuare si cu vânz5toriul den-preun[51 i co Räducanu Briiloid Innaintea Märii Sale lul Vod[5], de ne'mjudecatü, si am rimas eil pe Brnloiti s5 st5p5nescü ed Tiganil cu bun[5]pace, and M5rila Sa pecetluitu M5orii Sale ca s[N] stäpánescil aicel Tigani cubun [h] pace ; asijderea si pentru un Tigan de cas[6], anume Nicola, care adfost5 cu treI fe.orf i cu trel fete, de Inp5iIare (sic), 1-arail läsat5 frStine-mie5 luf Costandin ca s5-1 stípineasc5 pan 1-a vrea, de p5rtare ; apoT frate-meil b5t5ndu-1 si aznindu-1 1-a5 trecutü Dunäriia. ArAt si datoriI ce am lafrate-mieti tl. saptezed si chief, precum va ar5ta si foia, iscilit5 de boerI, carem'arn socotit cu ddnsul, - anume Preda Hurezanul, Alexandru 13otul i popaMania ; pentru n fata de Tigan, neporn[5] de fat[5] lu Mihartii Tiganul, care ailvändut o Dincu BrAiloid lul Gheorghe Brâiloiü, $ acea fata de Tan iaste a mea-A 6ast[a] am scris si am ln t5rit cu isc5litura i cu m5xturil anume, boiar[i] ipreoçi.

Eil pop Nicola ot Vidia ()). Ion Bibescul. M. V15d[o]ianul mart[ur]. Amscris e5 pupa Stan cu zisa lor

Ioan

Stefan-Maria P-Map.

Maria (lui D. BrailonI).

Dumitracht 5tefan-Eufrosina Constantin Catinca Bälasa lui(Dina ; (luí Stâni4 Jianu.

Barbu StirbeT. Glzeorghe Joan. Nicolae si prins de IonBibercu. Maria. Turd). Ggnescu).

Elena

Tache Tinca.

Stefan, cgsiltorit cu Maria, ctitor la Sanestil din Gorj, e, de sigur, tat51 luiDumitrachi. V. de alminterea vol. VIII. Un Constantin Bibescu (nu Tache) e Mare-L ogof5t de Tara.cle-Jos in 1822 (Hurmuzaki, X, pp. 189-90).

1143. Vol. XI. 15

st

226 ACTE PRIV1TOARE LA GHEORGHE B1BESCU-VODA

Stefan Pdr$coveanu 1, era o soil a luI Dumitrachi. Se malvede din diatd c. Dumitrachi avuse dol frati, $i el" mar middecit dinsul: Constantin, mort atuncI, in 1811, $i Stefansad Stefánicd, ce era hied in viatd, ca si o altä sorb:, Ca-tinca, mdritatä dupd Gänescu.

«De vreme ce intämplarea cea viitoare este neväzutd siinsus ingerilor necunoscutä. pentru cá numaY la Dum[ne]zedsnit toate cunoscute, drept aceia eü Pal[d]rniceasa BälasaBibeasca am socotit maI nainte, pänd md aflu in viiatä sicu mintile intregi, sd fac diiatä i sá dovedesc gändul miedcare mostenitori miei cei ale$, care voesc sä chiverniseascd$i sä stdpdneascd averea mea miscdtoare $i nemiscaoare dupäpetrecerea mea din viiata. Si, intdI, mä rog luI Dumn[e]zetica unuf milostiv sd-m erte multimea pdcatelor mele, cele ceam gresit ca un om intr' aceastä lume. Má rog si tuturorcrestinilor, cui ce voi fi gresit, sä má erte, si de mine sä fieertatl top' cdti inn vor fi gresit $i verIce räü mi ar fi acut.

In 1782, la 3 Mart, Mariia 13ibeasea Pah[a]r[niceasa], bunica luI Gheor-ghe-Vodä Bibescu, se plinge la Divan impotriva lul Cip[i]t[anul] Gheorghefeorul protopopuluT Mille, de aicl, din Craiova, pentru ed. mosiia Amdristidin sud Dolj ail fost de mostenire a neamului nostru, intre care mosie adavut parte si Suleti, i, Intdmpldndu-si de ad fost cizut la scipitä6une,

vdridut pirtile la protopopu Mihal, rämdind numal partea maicirmea ne-vdnduti ; maI la urnad. cu protimis ail riscumpdrat-o de la fe6ori protopopululdum[nea]qui] rdposatu boeriul mied, dupd cum zapisdle ce sint la Minanoastrd arati, si, filndci aeastä mosie si hotiraste cu o mosie a lor, ce sIichiami. Zoreanu, vedem ci multi. sumi. de stinjin't ne inpresoará ardtdndsi o carte de hotdrnicie, la care hotdrnicie n'ad fost nicl SIiuletl, mcl allrezas, precum iaste obiceiul, ca si s[d] fie vdzut cartea mosii AnadristI, dehotdrnicie, ce este la mdna noasträ. Pentru care In anu trecut am fost luatcu porunca Divanului pe dum[nea]l[ul] Cliuò[erul] Barbul Otetelisanu l pedum[nea]lui Iordachi Zdtreanu, si ad hotirit mosiia La capul de spreRdsdrit mi si lncutroape afaita suma de seinjinl, treand peste seamneNici-odat[ä] Zoreanu stipinit acea inpresurare...Stipinirea isprdvniceilors'ad urmat tot dupl seamnele cele vechi Iml tae hotarul de spre ItisdritPing In Fircas». - In Maid hied, «Marisa 13ib[easca]; cerea Divanului sI sefaci o hotarnici de care Clucerul Barbul Otetelisanu. - Peste patru anIInsi, in Mart 1786, 4Dimitrache Bibescu atr[a]rx. /nsusI urtnixeste drepturilesale asupra loculuI uncle era emora Melinesculuïs.

1 V. 1St. lit. romine în secolul al X VII1-lea, tabla, st mal ales vol. VIII,

s'aii

...,

$ i

.. .. . .

n'aù'. ..

ACTE PRIVITOARE LA OHEORGHE BIBESCU-VOLA 227

Dupä aceasta flindc eü fif de trupul mkt"' nu am fäcut,ci am ales, din nepota de frate, pa nepotul mieti Iorgul, fiuldumisali fratine-miea Dumitrache Bibescu biv Vel Log[ofät],de 1-am fácut feor de suflet, atat pentru parigoriia mea,-cat voi fi in viiata, cat si dupa sävärsirea vietiT mele, de a=fi spre pomenirea mea in yea, sä clironomiseasca in bundpace cele maI jos numite, adeca las : fiia-meti Iorgul dupa sfar-situ vietiT mele sl stalpaneasca. mosiia Desa din sud Dolj, tothotaru, $i mosiia Pädina pe jumft-a-te77-)axtea mea, de pestetot hotaru, din sud Meh[edin]t, fiindca jumatate sä stapäneste

.de dum[ne]ei Pit[ä]r[easa] Up. Säuleasca, $i viia de la Ore-vita, ce mi dat de zestre. Îí las si casele de aid dinCraiova tot fiia-mieti Iorgul. Las si fratilor mid : dum[ne]eIsurori mea ielii Catincäi Gäneasai sä i sa dea tl. treTmie, banI gata, $i cinci suflete de Tigan[i], $i dumnleal luifrätine-rniea Med[elni][e]r[ul] Stefanica Bibescu t tref mie,banI gata, $i cinci suflete de TiganN, i nepotilor mieT, fiiraprosa]t[u]luI frätine-mieü Sárd[ariull Costandin Bibescu,cincT mie $1 cinci suflete de Tigan[11.

Ace$t1 banI si acestI TiganI sa-I räspunza fii-mieü Iorguldum[nea]lor fratilor, din TiganiT ce am adus de zestre, iarceYlall Tigani ce mai trec, sä rämäe fiiului mieti Iorgul, $idum[neajlor sa nu mai poata cere $i a mai pretinderisi maimult, cad atata este bunavointa mea.

de mi sä va intampla mie moarte, i copilu va ramäneanevärsnic, las $i insarcinez pe dum[nea]luI frate-miea Dumi-trache, ca pe un frate maT mare ce 1-am avut $i 1-am cu-noscut drept pärinte, ant la cresterile noastre $i la aid-tot-if, cum $i in toata viiata noastra, ca sd caute $i de su-fletu miea $1 de al copilului, 'Ana va veni in várstä,dumínealluI sä fie ca un epitrop pe acestea care lasIorgului, sä nu poata sa le dea la altf copiT ai dum[nea]luT,saü sä le schimbe. Iar, cand, fereascd Dum[nejzeii, sä va in-tämpla dupá moarte mea $i copilului moarte, las vechil $1stapan de spre partea mea iaräs pe dum[nea]lui neica, casa-m aleaga pe unul din fii dum[nealluI $i sä mi-1 numeascdeor mie in locul IorguluT, i sä i sä dea toate supt stä.-

$i,

fii-miea

s'an

it

wi

228 ACTH PRIYITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA.

pAnire4, pentru pomenirea mea in veci. Iar frati sä nu poatä;pretenderisi mai mult decdt cela ce le s'aa insemnatmai sus.

Las $1 insdrcinez pe dum[nea]lui neica frate-mieü Dumi-trache Bibescu biv Vel Log[ofdt] ca, de nu vol putea ea sdscot de la Pgh[arni]c[ul] Stan Giianul toatd zestrea mea sialt bani, ce prin cArti $i prin comision im sänt lgmurite, sAle scoatd dum[nea]lni, si toti ace banrsä sä dea pentru su-fletul miea, adecä sg-m facä pogrebaniia cu toatá cinstea siorAnduiala : cu arhierea i arhimandritl $i alte obraze cins-tite besericesti, si pomenirile cele obinuite, pand la patru-zeci de zile $i pänd la inplinirea de trei ani, cum si de adiaincolò, a$4derea si milele si sArindarele, dupä cum mai lavale sd numesc.

pläteascA datoriile $i tdrguelile ce vor fi cu /IN/as umieti, $i t' cincizecl cumnatului Ionitd.

Saized sdrindare.T' cinci sute la SfAnt[ul] Mormant.

cinci sute la Sfäntul Munte.doag mie chid sute la zece fete, ate tl 250 de o fatd,.

din care t' cind sute sg sä dea nepoatei Stgncutal Fo-teascdf.

una mie la doadsprezece fete mai de jos, $i cAte ovacd.

Oile $i scroafele ce am sd iaü de la Jiianu, sä sg deaiard$ de pomand la fete sdrace.

SA sd facd o besericd la Pädina,Sä sá facd o bisericd $i la Desa, $i sg sg impodobeascä .

cu oddjdii si cele trebuinoase.Cardta ce mi s'aa läsat de rdp[osa]t[a] maica, inpreund

cu cai, ori sd sd vänzA, si bani sä sd dea StäncutiiFoteascdi, ori cardta $i cai, cum va pohti. Iar care,ori din rudenil, ori din judecdtorf, sail din cei bise-riceSI saü din cei lumesti, s'ar ispiti a-m strica diiata, säaibg a da seama $i rdspuns la mnfricosata zioa aceiaa rgsplAtiril innaintea Domnulul nostru I[sus] H[risto]s,Dum[ne]zea cel adevgrat, pentru cä cu dreptatea

SA sá

T1

T'

l''

inintif,

ACTH PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÁ 229

mele am oränduit, $1 litnba mea all gräit, $i mAna mea amsi iscalit.

1811, Iu li 3.

Bäl[a]$a Bib[easca] : aceste snit toate cu zäsa si inv'ätä-tura mea.

B[arbu] t[irbei], Vor [rifle, mart[or].Aceste mai sus arätate le-am scris eil cel mai jos iscalit

din insäs zisa si invätätura dumn[ea]ei Päh[ä]rnicesii Bäla$aBibeasca, $i snit märturie : Ioan Ple$[o]i[anu] Log[oNt zaDivan '.

Chemati fiind de dumnei Päh[ä]r[ni]ceasa Bälasa Bi-beasca, ne-ati arätat abastä diiatd, pe care cetindu-o mai in-Val' din cuvänt in cuvänt, si arätändu-ne cä din bunä vointa-dum[nea]ei ati fäcut aastä fe6orie de suflet, pä coconu Ior-gul, nepotu dumisale, ne-an dat rugd6une ca sd intärim sinoi cu iscäliturile, $i, fiindcä ahstä feèorie de suflet s'atifäcut $1 cu cetanie de molitve, dupä. oränduiala sfintei bisea-rici, precum sä aratä $1 prin deosäbitä carte, de aceia, duplcearerea ce ne-an fäcut, s'ati adeverit $1 de catre noi cu is-cäliturile.

'AvOloc ôtryplavapírfig, ir[tpoirog To5 óvliou INivíxou tiro6s6ottot.1811, 'full io d.Pop Oprea, protopresvi[ter].Pop Iordache Castris.Dup[d] rugräunea ce ne att dat $i. noao dLumnea]ei Pa-

h[a]rniasa Bäla$a Bibeasc[a] ca sä intärim aöast[d] diiatä,ce lase a se urma dup[ä] sfär$itul vieti dumjneajel, caretheorisindu-o $1 noi, $1 väzindu-o Ca' iaste cu bunä orändulaläam adeverit-o cu iscaliturile noastre.

1811, Säpt. 8.»[Trel iscáliturl neintelese.]

Balasa nu mal era in viatä la 1816, cAci iatä adeverintace dädea la aceastä datä Stefan Bibescu fratelui saü Dumi-trachi pentru partea sa din mo$tenirea surorii :

2 Cred c'ä e tat61 scrutorului Gheorghe Plqolanu.

230 ACTE PRIV1TOARE LA GHEOROHE BIBESOU-VODA

t4.000 t', adeca patru mie, am priimita si ea, partea dinclironomiia ráposatei soru-mea Balg$ica, de la dum[nea]luIfrate-miea Dumitrache Bibescu biv Vel Log[olf[alt, maI ra-mgind Tigani a ni-I lua, $i pentru incredintare am dat aceasta_adeverintä dum[isa]ii.

1817, Fevr. 12. ,,Steltaln Bib[escq.

i ea am priimit pä Marcul zlät[a]r cu cincI copi din ...(?)räposati surori-mea.

[V°:] Adeverintile frátine-mieü tefan de bani ce i-aaläsat $i Tigani cari s'aa dat de raposata sora noastra.Bgla$a.»

Adeverinta luI Joan Gänescu, sotul Catincgi, sora Bala$0,.e ceva mai innainte datatg :

(4.000 tl, adecg patru miI, am priimit $i noi, parte din,clironomiia räposatei cumnatä-mea Bäläsicg[i], de la d[u]m-[nea]lui cumnatu Dumitrache Bibescu, biv Vel Logofat, marrämäind Tigani a ni-I lua, $i pentru incredintare am dataZastä adeverinta d[u]m[neall[uy.

816, Iuli 8.loan Geinescu.

[Pe V°, tot de mina lui Dumitrachi :]Adeverinta cumnatului Joan Gänescu de partea de banr

$i de Tigani ce i-ati luat, ce-s läsat de d[u]m[neajel räposatasora noasträ Balasica.»

Pgrig a se ajunge insä aid', fusese oarecare neintelegere,precum märturiseste acest ravas al frateluT mai mic, tefan,.care cel maI mare, Dumitrachi :

«Cu frgtascd dragoste mg inchin dum[italle.Frate. Nici-odatä nicI prin cuget nu ne-aa trecut ca sä

intre judecatä intre noi : ma! värtosa cg. Catinca [Gäneasca]nu te-aa socotit de frate, ci IntocmaI ca pa un pgrinte, $i

te lasä la proeresis $i sine de sine al dum[ita]le. Fiind al du-mi[ta]le ca un frate mai mic :

5?efan Bzbescu.»

Vgduva lui Dincä Bibescu, cel prins de Pazvangii In marea

ACTE PRIVITOARE LA GHEORGRE BIBESCU-VODÄ 231

lor nävälire din 1802, Elenca, scrie lui Dumitrachi o in-treagd scrisoare in afacerea aceasta a mostenirii :

4Cu pleaune ma inchin dum[ital]e.Cinstit pitacu dum[ital]e cu pleaune priimind, am väzut

cele ce mi sd scriie de cätre dum[neatal, cd räposata cum-nata Bäläsica prin diiatä lasä si copiilor miei, lui Tache siTincäi, e 5.000 si 5 suflete de Tigani, si cä banil vor umblacu dobäncid la loc sigur, pänä chid vor trebui la mdritisulcopilii, iar dobinda poate sä sd iä de mine. Tar pentru acelesuflete de Tigani im insämnez dumn[eata] cei ce sänt säsä dea. Pentru care arät dum[ital]e cd, pentru bani, bine arfi ca sä stea la dobincld pentru trebuinta copiliI, dar dum[neata]bine stii cd butcd nu am, ca sä mä tirdsc mdcar pänd la obisericd, saa, la o vreme rea, sä trimit copilu la dascal ; casäles'ail präpädit dupd cum pot dum[neata] sä trimit sä O. vazd,precum si grajdu si sopru si cuhniia. Ea putini.'masä O. lefac, nu sänt, cä stiut iaste dum[ital]e clot venit are casa sicitä cheltuialä urmeazd a merge pä an, dupä scumpirea careiaste acum. Cd, cu venitu ce am eii, nici logofetär si negu-tdtorasii nu poate sd-s iconomisascd cheltuiala casäl intr'unan. La care te las pä dum[neatal sä judecI crestineste: pänäacum am säzut pd capul dumnrea]1[0] neicn, cumnatu-miea,dar, fiindcd si dumn[ea]l[ui] iaste supdrat, cd are calabaldcmult, nicI ea nu poci sä-f aduc mai multä supdrare, - maTvärtos cd poate sä piece si dumnei lelita, soru-mea, laTärg[uNiiului 1. Si ea ml rog dum[ital]e ca din banii ce aaläsat rdposata cumnata Bäläsica sä orinduesti dum[neata; pdcine veT socoti, ca O. sä dreagä casäle, sä sd facd si celetrebuinsdoasä namestii, grajdf, sopru si cuhniie, cd iaste si0:cat si pentru mine, sá n'am uncle sä s Az cu copilasii, sicasäle copiilor sd sä präpädeascd cu totu, cind sd vor dregeacum in grab.

Asemenea ma rog ca sd-m cumperi dumn[eata] si o butasail sd-t faci pomand sh-m däruesti caräta räposatii cumnatä-

1 in biserica de la StAnestI (Gorj) se vede, 1ing6 chipurile ctitorilor repa-ratiei si al Domnulul din 1824, Grigore-VocTh. Gbica, chipul until Dina: Ro-sianu (Ripnu1).

232 ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÄ

mea Bä1áicäí, cd nu va fi nici-un päcat, pentru cg $tiutiaste dum[ital]e cä sänt adichisätg [.nedreptätitä] din iume.

las sd judeci dumn[eata] de sä cade sä nu am $i eü obutcd sä Ind täräsc la o biserica, dupä cinstea neamului inieü$i dupä cinstea dum[ital]e. Pentru care, cAnd dum[neata] velpriimi a mä sugruma a nu mi sä drege casele $i a mi säcumpära o butcd, sänt sälitä ca s. jäluesc la stäpdnire sg sdvAnzä vre un acaret, cg nu pod sä trdesc ca nimineadupd pgmbint $i pä toate zilele supäratä de datornicI ; cä nicIa mä mai lndatori la cineva$T nu ma! gdsäsc, niel timpiTnu m'ati mai ajutat de vre o trei anT incoace ca sd maI facfiscal zaherele pentru trebuinta casdf, sati ci träesccu färgu. Acestea toate judecAndu-le $i dum[neataj cre$tine$te,veI face cum te va lumina Dumnezdti maT bine, Iar, pentruTiganI, Stan Tiganu, fratele luT Joan, cu nevasta luI $i cubdiatu, if priimesc. Iar pd Maria Tiganca, fiind väduvd., nu-mdd. mäna s. o hränesc i sä o imbrac. i mä rog dutnritalleca sg mi s. dea Gheorghe Tiganu, fratele Iui Stan, cu uncopil ce-1 are, fiindcd nevasta if iaste Rurndrica, cu careincä nu s'aii ma! cununat.

Si cu plecdune sgnt a dumi[talje mai micäFevr[uarie] 14. Ele[n]c[a] Bib[easca].»

IlL

Tot Bälasa se cherna o altd. Bibeascä, Bala$a, väduva unuIBibescu, decT Bibeascä prin cäsätorie, $i, cum spune insd$T, o Ar-getoiancä. De oare ce Elena, vdduva lui Dined, if venia, cumscrie, nepoatä, iar Dumitrachi nepot, se vede cg ea fusese sotiaunui frate al Stefan Bibescu, deci nora lui Joan. De la aceastaavem un lung testament, din 1825, in cuprinsul care urmeazd

15 August 1813. er0 `Pcpbcou caootzlow int6s6ouo!.. . Bäla$aBibeasca, eaflindu-mg in patimg de board., temindu-mä a nu miintimpla sfir$itu fär de veste», i$I face diata. e Ca sg nu maT laspricini $i judecät1 pg. urma mea, ardt in scris cui ce am läsat debun[d] voia mea ; pentru care, macar cg, aflindu-mä la tarä, amfost fac[u]t o dilatA scrisg de popa Gheorghe de la satulBäläcita, dar, fiind orn färd $tiintä, stiut sd o alcdtniascd.

si

legumuri,

luT

sd

n'ati

mai

;

ACTE PBIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODI 233

d gad cugetul mieü, iar acum, aflindu ma aid la Craiova,am fdc[u]t a6asträ] din urmd diiatä intocmai dupä cugetulmieü, si am rugat pd Prea Sfintlia Sa episcopul Rdmnicul,chir Galaction, de aü aleverit-o cu iscälitura Prea SfintiiSate ca O. fie crezutä la toate judeatile.

Toatd zestrea räposatiT fii-mea Marii, dupá foaia de zestrece i-am dat, o las supt stdpinirea gineri-mieti Clu[e]r[ul]Durnitrache Brdilolti .., iar, dupd moarte durn[nea](ui ..., sardinlie ale nepotu-mieü Nic[o]laie Slu'g[e]r Brdiloiti, pe carelecu toatd fivna $i pohta mea 1-ati fdcut fie-mea $i gineri-mieticopil de suflet prin $tire de Domni si de arhiereT, $i,

mdcar cd la urmá mi-iati bänuit atit rudele mele, Argetoeni,cit $1 rudele räposatulu sotuluT mieü, Bibe$tii, socotind eál-ail fácut 01 nepotu-mieti Nicolditd clironom pd toatä casamea, $1, fár de a $ti eü, ail si pornit jalbd din partea meala Domai înpotriva iothesii, dar maT la urmä cu învoire intrenoi am facut $1 zapis, care s'ati iscdlit, atît de nepot[i] midBibe$tiT, si de frat[i] mid, Argetoeni, cum si de rdp[osatu]lnepotu-mieti, Dined Argetoianul, coprinzätor cd toatd zestreafie-mea dupá moartea fie-mea $i a ginere-mieti sä rämliesupt clironomiia nepotu-mieti Nicolaie, iar mosiia Bäldicita,partea mea, dupd moartea mea $1 a frie-mea $1 a gineri-mieütnlie nepotilLojr mid Bibestif, cum si inpsiia Po-iana, jumatate, partea mea, ce n'ati fost datd de zestre fie-mea, sd rämlie la frati $1 nepc:qif mid Argetoeni. Iar iothe-slia nepotu-mieti Nic[o]lae 0, s[ä] pdzeasca intocinaf. Dar,mal la urmä, in$Alatd fiind prin multe vorbe, am fost fäcuto insemnare de diiatd, lásind si ceialaltä jumdtate mosiiaPoiana, ce este zestrea fie-mea, dum[nea]lor nepotil[o]r Bi-bestf, maT acind si alte strämutdri din iothesie, si din le-gdtura zapisuluT ce cu invoire am fäcut intre noi. Si, fiind-cd acea insemnare ce am fost dat dumn[ea]lui nepotu-mieüLog[ofä]t Dumitrache Bibescul s'ail fácut prin gresald, invreme cind má aflam in jalea mortii fie-mea, induplecindu-md prin multe vorbe, $1 uluitä fiind de jale, - de aceia, cu-noscînd cd am gresit, pentru ca sd nu mai las judecati $ijurdminturi pd urma mea, printr'aceastä diiatä anerisesc

234 ACTE PRIVITOARE LA OHEORCHE B1BEECU-VOD.A.

toate cite s'ad fcut in potriva iothesii si a legAturi zapi-suluI de invoke, si rog cinstitele Divanurl ca acea diiatäsd nu sä tiie in seamd, ci sd. urmeze iothesila si legdturazapisului ce s'ad fäc[idt prin invoke cu frati i nepoti mier,prin care s'ad Idsat la amindoaoä neamurile mete ce li s'adcdzut, atit din mosii, &it si din Tigani.» Mai lasä lul Ni-colae tpd Dinul Tiganu, Govorean , pe Nicolae Talabd $. a.cinsA mosiia Baidcita jumdtate, cum si mosila Poiana juml-tate, partea mea, ce le am supt stäpänirea mea, trei ant sdnu fiie volnic nimeni a le stdpini, deck sd s[ä] dea inarendä si sä s[ä] fach pomenirile i milosteniile cele ordn-duke ; insd, de va trdi gin eri-mied Clu[e]r[ul] Dumitrache,sd. s[ä] facä acestea prin iconomiia dumn[ea]lul i printeanepotu-mieü, Pit[a]r[ul] Ghitä Argetoianu.» Apol mosiile sevor impärti intre Argetoieni si Bibesti. Jumatate din Izvoa-tale, data.' cnepoata-mea Rucxandi», Tiganii :Stepan, Govoreanul, «Stanca fatä lui Tui i Joan Murgul fe-rojr[ul] Radii un plug cu opt boi i cu toate fiiarMeplugului, si zece oi, si o scoartä, si o caldare mare, si dooadcastroane de cositor», Argetoienilor. cLas si dol telegaff sd.s[d] dea cumnatd-mea Ilincuti, cu hamurile lor, pentru co-pile.» Tiganil lsaY dui Costache, fiiu rdp[osa]t[ullul nepo-tului Dinca Argetoianu . Nicolaie croitorul, ce tine o Ti-gancd a nepoati [Särdäresill Elena Bibeasai ... Ion Ti-ganu, feorul lui Stepan, ce tine Rumincd ..., Tudor Jim-blariu Tiganca Märgdrita» si altii, cnepotilor miel Bibesti,la cite trel &atilt si amindoaod sorile. Dinul Tiganu läut[a]r,feorul Radului bucdt[a]r», si alfd, enepotu-mied PetracheObedeanu : asemenea îi las o scoartd. Butca cu doi telegati

cu hamurile lor le las nepoati Mariutif Mileascii, cum si oroiche de atlaz si maloteaoa cu samur, puindu-i sä fatänoaod . Plapoma cu doaod perioare cu fata aleasá si sal-teaoa le las copili raposatEululi Clu[e]r[ului] Barbu Otete-lisanu. La chid fete de boeri särace sd 11 sä facd cite oroche si scurteicá cu cacom DoaodzecI de stupi sä sl-d)

Constantin, de si rhposat, e socotit prin fiti säl.

sd-I rämiie.

...,

$1

..

. ..

I

AGTE PRIV1TOARE LA GHEORGHE BIBESCUVODA 235

dea la biserica de la Argetoia, sä fiie pentru sfänt[a] bise-ricd Asemenea sá sä dea doaodzecf de stupi la biseric-ade la BAläcita. Doaod capre $i doaod of sd s[5.] dea finulufIonitä Botezatu de la satul Gogosif, sd sd dea si fie-sa oroche de $amalagea $i o scurteicd sat televichiie inblänitdcu sangeap. Celelalte of, stupf, flindtoff ce sä va mai gäsidin vitele cash)", sd le i nepotu-mieil NicolditA Bräiloiu, casd le inpartd pentru sufletul mieti ; din care sä dea si doaodof lui Tui Tiganu. Tl. too sd s[d] dea la biserica de la Cre-td$W, too sá s[ä] dea la biserica dela Popinzdlestif,200 sä s[d] dea la biserica dela Lainicif, 500 sd s[d] deala Sfänt[ul] MormInt, 500 &t s[d] dea la Sfánta Gora. SAsd dea si treIzecI de sdrindare pe la bisericf, $i la pome-nirile pink' la tref ant' sá aducd in trel rindurf arhiereti sdslujascd. Bell[a],s[a] BibRasca].»

[Pecete cu eBl. BiodCopie intdritd de Divanul ve1iilor boierf la 28 Decembre

1825. - Si copie dupd aceastd copie.

Iv.infiat de intdia $i ddruit de cea de a doua Bälasa. Bibescu, Iorgu

fu insä aproape infiat de cineva cu o bogäfte mult maT mare, Ma-rele-Ban Brincoveanu, care-I dddu pe nepoatd-sa Safta Mavro-cordat, poftindu-1 sá i vie sä-f locuiascd In casd. La 3 De-cembre 1824, Banul scrie luI Dumitrachi Bibescu urmAtorulrAvas grecesc, pe care nu-I traducem cd.ch n'are alt inteles

EirravEocv Vfig CiasÄTnui); EtsraCólievog 1poomv6).Tò &7Cb NosgpEoo claelfpotóv tiaq airlq äroxpmxby W.Or-

cip.evoq, &veitkiicsOilv ^zap6.g OopiaEaq, ateds6acco0Eig

7rpbs eiktxpc.wil 7ç rpoollX(ocsw xai vv x Osiaq iturveu-oscog ,.pcX6crropyov aznaoztv ç I.LeÄÄo6als vias an(ewx-iiç tiagcs)(6a1cog prr& Tot') tktáToti Trig oiot-.) ecopyixyl, tbv

pcov, zef.pag ix6Ttaag xal e6xaptartipEoug ?cm/6(g aThcov icpbç Oti_nbv

tbv stiaorlioxyza va ircsuvich xa't vet csullickripcbal ctinò tb 1.11)Trii-

pLoy Tor) ovomeaEou, Osfq i2rnie6 rset Talewroto*svov. Oryno

tLE Myou antsdou eúl3tyruby anzaEpco xal Tti) E.17)-(e.vEr+ Oa;

3aov o5nto 6c720.0 ix6ioet Tot267q isp5.g 7rpoOicsaw, ikzíCo),A

tl t't`

t'

x6'xai xai Tirfr

iaCiaaa

r

ini

Tip

ipi

Ki-

teet

ete

23(5 ACTH PRIVITOARE LA GHEOROLIR BIBESCU-VODÄ

3rt o: 'got, ItEpticoto6tisvot 3r3ov gva.g 6ta TO: IT4ovExTlitiaTa TOW,

xai 7rpoaTaxstAllevoc iraf.aeg [Lag, vac v6w v ),atirpbv at 4.-Zov, zapa ITivaov eilwoiv.Evot, va plpoxoplatoot xai Lçz va

cpawbatv iocpatp.ot eig iveyxal.dmv. 'AU& 8ta va e6xoXuveklixoti ixnÄlipwatg To5 gp(ot) gESTOLL Vi Ev7,1 awsicoats-T6)v 3Otov IS1$ZOMV Ttil rpt.),T6mq tLOU ZWIFC01., al& vck gyji TbvZpoolropta(ibv Ttiiv avaptakuv vgg, )(Ai 6 paTaTog ya.p.ßrAg va Ädc6.1]

etqapEartiotv 5ta Tt'x pobstpLeva. Too. TleptxÄBEw v(c iç TòToto(5mv sta va Tb Oetorrim, xaí, a?' O p.ot Tb aicto-Tp6:1)et tista azoSoxiig, T6ZE Oast am-own xal 6roypa?ii Tip

av-4x0oc3av cpopp.aXtTav, xal Oast iyxstpta4 Tq) ayamiTcp avs(Kip

IlaprooTCivtp ata va Tb ayy.stpEcrg xatrAy akaaacpy Too."As p.t ataXszy,1 zapaxaX6) va tiag e6a.nEXECTITat covszcbg

a'pETWrivilg 1.1.ot 6ytsias Trig, %at 'Ort 6.XXo iyxpívla

Tb xotvcbayj Irspi laBag Loo. Ti¡v eveaTaTly aryx6vTtaaN Bop-vtTCésav xoxt;)vav KarEyxov absa?tx64. 7cpooxov6), xat sip).

ala?bg zai op.m6'Ty, ae-at' 6ptcsv.ok. xsv.epEou '.

aofiXog

l'plyóptog llpomto64voç.Kcd Toi.)To p. laiag oag, aiia?è etpz. Mpvtxe, gy. p.sTa. TV

otics[av ima-iiptoaw Ttiív g)p.) va IT3ptÄi6ce TÓV ya.p.6pbv Big

Tb 07riM. tio5, ata va BV 8ta 7CiVTOC GuyxotTomibv xai 7capeuptax6-

ti.svog [JAC!: zspi laiav Tot) avsatv, allotF.aiav eúzapiiTystv7C)./Istearipav [Lag rooxopiav.

In acei4f zi, Brincoveanca trimete o tot asa de cälduroasäscrisoare Bibeasai, incredintindu-I pe gfiica so, ca una ce evrednicä de iubirea de mainti» a soacrei. SI ea dore§te in-cheiarea formalitgilor §i ziva de bucurie a nun01. Si la 27Decembre, odatä cu fe1icitrile pentru Cräciun, se vorbete

apropiata zi a a cäsätoriei tinerilor.Trebuie sä se spuie cá propunerea nurqiI fusese primitä

Brincoveni Incä de la 15 Novembre.Felicitärile pentru serbarea casátoriei, fäcutä, printr'o deli-

can.' aterqie, in ziva Sf. Grigore Teologul, se scriü la 28 Ia-nuar din partea Banului §i Bänese cAtre Vornicul i Vor-niceasa Bibescu. Brincovencel îi pare räti numai c.61 on'a putut

sat

Crlip.s61.1A

iv Tio

Tet

gcov1.Loc

de

(se

via

a

pis

nset

W.;

7ipose,

gar, sat

ole

ACTE PRIV1TOARE LA GHEORGHE BIBESCII-VODA 2 37

fi de fata" pentru a sdruta de aproape cununiile lor». Ea ng-ddjduieste, orI sd vie insäsI in tard, ori sd-si primeascd la eain Ardeal cuscrii ceI noi.

inteo noud scrisoare a Banulta, la 28 Mart, se si vorbestein adevär de apropiata trecere peste munti a Catincal.

Alte ldmuriri asupra sederii peste munti dupd. 1821 aBrincovenilor si Bibestilor se pot afla in vol. VIII, care cu-prinde corespondenta si cu acesti boieri a marel Case de-negot sibiiene Hagi Constantin Pop.

V.

in negocierile pentru cdsätorie fusese amestecat fratele celmare, Stirbei, si de la el ni-a rdmas astfel In aceastä cores-pondentd foarte Insemnatul rdvas de tineretd pe care-1 ddmaici intreg, $1 cu traducerea

15/17 9;piou, 01.664Ty.

rqv ae!Liv tylç as7r4Colica.Eautbm sú-zdív TÇ

57taf.vet avzsÄSataza Exop.sv

p.ap.p.-i¡v &7CE.TtaELOYVítrip ia-Tpo5c,- CiitoÄóyouq, Tbv Bpartv

Tbv KapaC-0ov, vBoi iX-Oóvta a7Cò Bts'-vng, zby 6r of.ovttiÄtazot aateTavc;)sottlev, Eau-TEVA itat zpò ivòç 1.1311,6g

[1ST3 ttvog Bpalo6vpt. 'Ap.-tpótepot oi 6r4zouv¡tóÄoyot 1.1.6:111.Loc, xoti iX7c[Cuo

Suic Tql; p.seauptvilç taxuapo-v6t t-(1 s±)a.iyeÄtoOti, Vird

aim) -el 3...zeksueépcootv T au-C6Tou p.ou,

'A; X/67,1 ip.zspiAstorbvTpip.p.a tot) lsea.azo5 Osou p.ouBp/y(464,4u, to5 67coEou

(MÄst 6e6atoOT¡ 2rX7IpSot2ra

pi 3109 T1,1 E1ZOV ypiqn: sic,- tò

cuvenitd :"/21 Novembre, SImbda.

Sgrut mina,

Säftica, prin rugdciuniled-tale, e in cea mai desdvir-sitä sänätate. [E vorba denasterea el apropiatd.]

Primeste scrisoarea litchi-sä in acest plic a respecta-tului unchid Brincoveanu, dincare te vel incredinta pedeplin despre cele ce avem,

`H

xoci

i76),

lottpoi

bLiaç

x7CE-

at't

xs:

238 ACTE PRLVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU.VODÄ

aroxptztx6 Thq, 6-vp' o6 -pcB ziv Zapdo Vet, s6ppo-

s6vhy 8ta z& e6otratot TiN 7CM-vo!d e6Talok 67tsEctq, Thq iv-Tc(613ct xccrevoacúcsuog xoti ThqxocTi 2remcc i6ccpirillscoq Tti)Y

T'llg iati) Scarpt6h. kMÂst 6-IrXif.aTag Tip. Tag ay.-

ToTipotg Stit Tip latiC000MCV ay4-

7L-hy, iiivotav xca xXiacY 67co6

ivairhY600at 2tp6ç Thy IcmrExavX2i ip.i, Wax6rcoq Mt Thy 7tribg

zsccpcxa T6i) 6VTL 07CX6trt

vc TWv.

METC6cavooca 51Tipoy sig Tip

irzóOsatv To6 claiÄ7,05 iLoo, 06-

Xic Impocarlicna Tip ()sic!) Iloo

imaTokh Thç ebyiyia; too o6.g.ixfxrice 1167pt alxp6o)y Stet T6

7rvT durp0 csaóît,71TOV T06 zpiy-

tIcaog: Corposaóxhrov 8i XiTco-ata Thy IrctfikomCop.,6ny avaX-1rE0Tu4 Inoç 6zipkaprpoy T6nvTeo xca as6Tepov at& T67coÄÄ& vepô z focg Too.

Xet ixfppio7A Tip aXpall B6--Tvofilolo6vhv T-ts &Cc Thy To-atxhv xMaty xca aopirc'cOstay

Tip 61COI-2V asízoTE Erxe rp6gThy olxoyeyeEaY Thq, xaTeuip-yeThOBEoay 'nap& zi E6TevEag

Too. 'Arp' o) CuroxTiorveye6T0zh T6v rpoTelTox6Y Tiqq, lrpo-

T()rice và àr0ae.E4 6-

a-si scrie cu privire la räs-punsul d-tale, de oare cescrisoarea lui exprimä bucu-rie $i multämire pentru ves-tea sänätäffi desävir$ite a Ca-sei dtale, a aldtoriei d-voas-tre acolo $i a pläcerii ce atiavut-o cu petrecerea d-voas-tre aid. Veti aräta foartemulte multämiri amindurora[unchiului $1 mätu$0] pentrudeosebita iubire, bundvointä

simpatie ce o aratä cdtreSäftica $1 catre mine, pre-cum $1 pentru simtirile cuadevärat pärinte$ti ce aücatre noi.

Viind apof la afacerea fra-telui mieä, vei ardta unchiu-lui mieä cá scrisoarea d-salev'a mi$cat pinä la lacrimipentru caracterul cu totulnea$teptat al lucrului : nea$-teptat, zic, pentru soartaprea-strälucitä care pe ne-a$teptate se gäte$te tinäru-luI, i, al doilea, pentru ma-rea tineretä a vristei lui.Vei exprima innalta-ti recu-no$tintä pentru fireasca aple-care $i simpatie ce totdea-una a avut-o care Casa du-mitale, care a primit bine-facerile d-sale. i, dupä ce afäcut fericit pe cel mai marefia al &tale, vine acum säfacä prea-fericit i vrednic

ilp.éig

v6y,

Si

-cf.tpeiTat

.72

pal-spar:

Eto

3i

ACTE PRIVITOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÄ 239

zsp-suaai.v.ova. %al Cypuorbv z6vSsínepov uiáv T./1g, avoírawTql ZOI) Xoczo5 ar&acov &rip-Äaimrpov. Tena. ai 2r4vTot titauvapktil aXX0); .7aug v&

T' anordet. el; TbV ()E6V,gaTt.; OEXEt va. aa.; rcap-vopirrr,1El; Tet pipateta ver.

aVtati.ENI ati Toò; ITÓvou;,

?povríaa.; zcd 6rcep6ixou;Zaa; Tot) atEv4p.a.-

TO; Cia; ETE at& va. Trpo-

p.716e6aEze iXE6Ospov &varpo-T-'tiv 'rots IStistEpot; TixvOt.;. "OTC

av Ela0e v' azo8dy3ErE

aeía.; Toúrg) súzaptaTía;T(j) 'IrVaTtp. 'Ov. V Ti'a elkospc-

veía. ri); xap8Ea; csa.; Xattßi-vErs 13a."(4.4; v& Tfp 6p.OXO-

plasts, 8TC XuratcsOE .'-& PEcopyira); &Napo.-

CET/L t(i) 1.1.0(11 Tcov p,..ta071-

116.tow %at xat& Tip/ TcoÄtnttlo-

répav iroztv idaxEa; Toova. St.axixItrj Tb asib.ov ç TJT011-

8.71c rou, T önolov at6tptcps Tó6O

X1.1.1.1Tp64, 7toci, el; tò Carolov

fYlTiGZETO rob Xotrob ti.ETEara;

7tpo6aot);. 'Enatat plArq cptÄo-

ztp.Ea aaq ncfc07 1 aiEltozs v&oatáCETE roù; pi06; oa;

ör.X7101) vat.8Eta.v, Osevcsavreqsa6vriv ( .); &zpiaav-To') 6OV Ti E66a.ctiovEas Tofi

&v0pdmou, jug TbV ti6vov axii-wrycov rÄornov xcd -av4nepov id-

T Tór

de invidie pe cel de-aldoilea, deschizindu-i pentruviitor o carierd prea-stralu-citd. i acestea toate nepu-tindu-le insira altfel, le lasiin sama lui Dumnezeti, carevoieste a te rah-10a la bdtri-netd si a te rdspläti pentru os-tenelile, grijile si cheltuielilecele din cale afard de marI,ce, din cri4area d-voastre,

fdcut pentru a pregAtio crestere liberald copiilord-voastre. Cd nu sintetivrednicid-voasträ. [Bibestil] ada pentru aceasta multdmitilvrednicä Celui Prea Innalt. Cdin sinceritatea inimii d-voas-tre luaVi curajul ce trebuiepentru a-i ardta cä vd pare rdilnumai de aceia cd Iordachi esilit in mijlocul studiilor salesi in vrista cea mai scumpa alui sä intrerupd cursul sir-guintii sale, pe care l-a strdbd-tut cu atita strälucire, si incare fagAdula pentru viitorcele mai mari progrese. Cacisingura d-voastrd arnbitie afost totdeauna sd indrumaVipe fili d-voastrd cu adeväratäcrestere, privind cresterea casingurul terneiti nezguduit alfericiril unul orn, ca singuraneclätit d. bogdOe i mai pre-sus decit orice valuri alenorocului. Dar, incredintati

i¡Ti-rim),

xal CO4

nivag, ix

'Omni

C

t.tiv

pit)); 3T:iV

p.è

v.óv-riv

Crri; isctpaia;

le-ati

ni-

lei

2-11a

cija

Mipo,

240 ACTE PRITITOARE LA GHEORGHE BIBESCII-VODA

1TC7COLOCÒTEq CITL fyIrb Tip rocrpc-

xtv 6arnEocv rtiq xaXoxcrri6Ou,suvErcoro'cryl, woÄulreípou %at

7roXumesorivir; e?navíac; Too

vropet vec avazÄ6ar,1 rbXETIrov, xarec rbv TE),árt.p.ov rob

viol) r4potxriFiricx, xoci v' 27to-xxrcora.4 TbV xoupbv COV

rgiq ircit(301esEaColAv7 l otúrfp Xot

iTrAdr6trfiq T6rtiq, 666caot övraq

özE BiymEa T»V OD,ODY iITC-

Osp.eXtWast TObTO Tb OUVOM4OLOV

rtv 1.0v7iv (xpciaarCov 6&ILV

ouvarlOsEac xoti Tuatx"-rig

xMoscog äpiforpcov r6)v véwv

xpbq akX-fp,oug, wi. yvuipECOvrag

írpoT T& EvrcEOCt cixXT-Lva xcd

zb axpov otrixata6artx6v TWViug irpòç rb 7CCdark verxpbv Tî

ipaxEls rob ecovrú.x(,xovroq elaért irk4petg zobg 22zp6vouc., xca izop..6vEug euc npbq

TV 3t7cEcpEav xcd c:c7rpa.[1.v 3-

not) rzopsi: V& gm el; rec 7:p6.7-

p.ocza, rabra tivr( a2tapt-a61.L.svcit, T(j) i'Xaopt-rifre &irbxapaEaç 3),ag Tag narpotag

euXo'lLa cag, TbV &-

cptepáveTe )(Are( Iravra ei,.; TV

siylevíctv row, xal r(j) rpocsriz-'SETE Irotzpoubg verc Oecopfl rob

ÄoElro6 6.4 ilóvou lovaiq, si)ep-

T6zac; rou x' Irctsiot4 Osobc Tip

eirfaviav rcov, iivoralitsbeaes Ebrbv rxpóv sots fay 'B:Ptovrpbç xapotpOEco xoti icapEOaX-

cptv Tot) T4pcoq, sc.& cas

fiind cä supt pärinteasca cä-

läuzire a bunätätil, intelep-ciunif, IncercArif multe simulter deprinderl a d sale,va putea sä indeplineascäce-r lipseste, dupä caracte-rul ambitios al tinäruluf, sisä se facd cu timpul vred-nic de prea-strälucita soartäce i se presintä, fiind siguricä d-lor vor intemeia aceastäcdsricie pe singurul nezgu-dult temeiti al simpatieaplecárif firestf a amindurortinerilor unul cdtre altul, sistiind fncá i bunele senti-mente si marea indulgentä.ce se potriveste cu vrista detot tinärä a luf Iorclachi, carenu are hied nici 2 2 de arilimplinitf, s:, prin urmare, cd-tre neincercarea si lipsa depracticä ce poate sä aibäfatä de lucruri, - netrecindcu vederea nimic din acestea,if trimeteti din inimä toatepä-rintestile rugAciuni i multä-mirI, II inchinati [pe Iordachijcu totul dumilorsale si-I datfporuncä pärinteste sä-i pri-veascd de acum innainte pedumnealor ca pe singurir pä-rinti, binefäcätorI ai lui $iDumnezer pe pämint, si v( trpästra pe eel mar mic fia ald-tale, lancu, pentru ingriji-rea si mingiierea batrinete-

itè

eig

sig

sú-xeLg x'

va

$1

Pk-

O

rt'Sc

tr?' 2-

7Y1-

ACTE PRIV:TOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODÄ 241

poicopAcq. ()FAzra ai a7coraE-

vao6e B EV rceir(j) ypi?ovregoy pivoy zpbc rbv OEov, Oaccxci.i irribg Tie) OsErCald, 67roici.

Tif) 6VT: ,,,,Erprxet cswX7--z9sc 7TrAC; T6V aaaÄ'f6V

11 062 a-d.q 3rt atvccr.

zpaidoti.avy) 'Zap& rijç tp6aauogirXsiorn. yz& xod

xiÄ).71, iroXtap.av7;

Po. 6-At 6M.ye.i.

"00av npazat v&.7cXacista (sic) Tby aViXOICV

7.6pp.ov. KexO' 3Xn. 8è 'Ca aÄÄ/

zaozEcsocza &.1rop.otxpoy6s

xcte oy airò rijv rot)

ip41.,),Icf.roq voti, oryca irpoi0a-g2vrac, QC &Z2íiOÚVCc rbpap.tzpóy TC, at6TI. 7cXsiorTp;

zsEpaq xcd cxs".1)scoç T rfic TrApoi

(Do)2,(6-ce s±, zpbc Oso6, p:1-1

r(ixyA xcd i1oirratiOi:1 TEC Ta ata-

Tp6zovra, st6Te TÓTS Ta 7G6tvra

avarpiirtmv. E I EÇ Tird 111-T6pa. ;Lou, 5q tit Ta ipirtirnot.

C6)57.V.

TaTCS",Vb; La; r-r; :Ertf-A6/.f.71q.

Ti 'wit:1417.ra. ovc 6±X-sta.

craEXat (A.citrEat,

Teg 3Äcr. T& zpvpAotxrtx6: p.aoct

v& r67.7,-1 rotpoc76-

Cow/. T& azò 11 yoap.6p. -(04-4,17..cx occq D,a6ov.

1143. V01. XI.

lor, ca sä vä caute. VA yetiadresä întru aceastascriind, nu numai cdtre un-

ci si care mAtu$A-mea,care are In adevAr destuläsimpatie pentru fratele

Te asigur cä tinära esteinzestratä de fire cu cele maimarl' frumuseti ale sufletuluT$i trupului $i impodobitä cunu putine talente cl$tigate.Deci trebuie sä-I dap* laudace se cuvine. Iar întru toatecelelalte binevoiti a nu \Iddepärta întru nimic de la gin-dul scrisorii mele, nici adä.u-gind, nici suprimînd, chiar $icel mai mic lucru,- pentru

scria acestea din ceamai mare incercare $i cuge-tare. Ci pAz1ti-vd, pentruDumnezeü, sä nu care cumvasä bAnuiascä cineva celece se pun la cale, pentrucä atunci toate schim-bat. Afará de mama, sä nuIncredintezi aceste lucrurnimänuia.

Supusul Íi al d-tale :.7Stirber.

Scrisorile d-tale le ye! tri-mete cu recipisä, luind toatemäsurile de precautiune casä nu se intimple a se pierde.Scrisorile d-tale de la II No-vembre primit.

16

74yet

11.0t).

6e.r..2ui)

oco-

!lam&zT7TCM rpo-

r-qpp..ara.

7s-:vvotay

za-

si; gd.reiv

IL Xn.p.6ivov-

;tat

insA,

mien.

s'an

04

44

;It

SE

TV< IA

eS ti

242 AC rE PLUYLTOARE LA GHEORGHE BIBESCU-VODA

2fibs),e, Xi67,1

1cp6 xottpO 1..Ler6c rd)v

alnyev6.)v rob rnsapi.rou Oeroi)zatpóc !lot), -Tyco') Bit;

23)viw 6 ilEptaq rp/aLaTi.vo.oryco, 6pEoxerat zlt& r6 Vapbvsiq 13p666v iv axpor, Üt')-

p 25 xcli6taocc TpolEcovG!)TOÇ ouvôtarsOlj v( Tv.,-6i6ccadifj, vex 7vo)pEC7,1 iT795.,ftoc

òtvavrEfikra 8btata Imo xocityx,(1),37,1 xiOa irpOTÉTCO arcb

tb ()(parmsbv xov,3ouXirov, zap&tor) 61toiou East into,pplytofl

..cipotcpov Top. Tobto

7c6atoy xx06c..: climoOt,

oi kotnol rivriantot fyrrip-touv

3Äot fm-i-ixoot roopxmoi, 6.4

76, vire OecopeErat

gvirpo5Oev atîOevrixo0

6avinu, inmpoiirat ava.-

ff op& rebv eqyx6vraw, Xa.p.66:vo.)

sty 7capi 'air/ v6I.Luw ei7Wtrou-1.Linv a.strripco cd)OivroCqv i7C--

11.6pwciv, CuypaXECopLa.r.

Itsívra itpbc 76 tiiaov. Eqro6to mcrocTivollat vútict, 13i)mv

Tepco sic riXoc; rotúrriv v.67cóOsatv 11.00, zpiv 7é900v oi

rot) &SEXT.65 p.ou. Tofiro

incipzet avorptat6rotrov %at -

r1050XC01) Tcpbç vîçp.eXXo6crtic rúktic 11' zpiv Z-

10117 7 aterip0-7,1 xae' ilvi)v

-(evocbç pO6voc z6v ßaccx.civcov

xoti. pOovsp6v do6 pc4mv. T6 lió-

vov 3701) Äuze: eivott órt n.6-

Procesul mieti si-ar fi avutmai de mult sfirsitul, cu ru-dele räposatuluT tatäadoptiv, dacä unul dintre ein'ar fi fost Dincäi Grädis-teanu. Acesta e acum la Bra-sov, in mare nenorocire :cu 25.000 de lei el s'ar in-voi sä. ajungä a recunoastein scris drepturile mete, carenu se pot contrazice, si säscoatä orice protest de laconsulatul rusesc, la cares'ar intäri inscrisul in-datá ce s'ar inläturapiedecä, pentru cgprotivnici sint toti

aceastäceilaltisupusi

turcesti, ca si mine, atuncis'ar cerceta judecata innain-tea Divanului domnesc, s'arintäri anaforaua boierilor, aslua cea de-a doua intdriredomneascä pe care o cerlegile, si mä asigur in toatäprivinta pentru viitor. Deaceasta mä ocup acuma,vend sä duc la capät aceastäafacere a mea innainte de ase face nunta fratelulAcest lucru e de cea maimare nevoie si neapärat pen-tru asigurarea rostuluiinnainte de a se mai treziimpotriva noastra invidia ge-neralä a oamenilor rü voi-tori sl pizmätaretf. Singurullucru ce mä supärd e cäacolo

-.plot.; ILO!)

TiXoç

82s.v

)(Eq.:

66 Xet

t'

tò té

xpE'7,4

TO5

sal %IT&

(;)Ç

igtliot

6

tis

mien

mien.

mien.

mien,

13

StcL

tés

ia-itistail

itj

At-

vic

ilampa3um,

ACTH PRIVITOARE LA GHEORGlig BIBESOU-V01).X. 243

-to6 pAvOivw órc Sèv Omporrnat

x'Aéov xpEastg, cdciag v7ig rcc-

vcirkou, xcd 3tc Tò Atßavt, xa-064 vi Xotnet 6txxar4pta,incipzouv SiOÉTC. &EL oVro xac-pby xXstav,éya. IlapaxxX6) vckaxecpOt WpEp Aog Tò rpeentx, xod

!1ST& iocxpl:,6(oatv 3'ncov Tiiri refit-

csmcmi)V vdc 1.1.è Ciat6crri toixec

as6aaToti a7roxpvccxoti

Tb ipv ou avapoiiactsiyrevíct vriq iteTec ITOX)Aq .ktr3TOC-

aEag xcd rp000xilq, b1rayops6-

akb atxxpxX-)o ô 7Cpòç Tòv Ostov Ito»

alioxpttExr5v, OéÄste cppoTECetv

-vec czícsne 606q.

aflu cä nu se mal cerceteazäjudecAti1e, din pricina ciumiT,si cä Divanul, ca si celelalteCurti' de judecatá, skit in-chise lncä pe mult timp.Rog sd se cerceteze cu chib-zuialä lucrul, si, dupd 11muri-rea tuturor imprejurärilor, sä

invrednicesti. rdpede deveneratul d-tale räspuns.

Cetind aceastä scrisoarea mea cu multä ingrijire

cu bagare de samá, si,dictind dupl aceasta intoc-mal rdspunsul cAtre unchiul

sä te ingrijestI a-1 lä-muri indatä.

Oat

n.

lean VAT'

ie

ty

a

mä

si

mien,

VII.

SCRISORT ALE DOMNILOR MUNTENT ALEXANDRU

GHICA SI GHEORGHE BIBESCU.

Intre aceleasT hirtif ale d-nei Ana Odobescu, am gäsitciteva scrisori autografe ale lui Alexandru Ghica si Bibescu-Vodä cAtre maiorul $1 colonelul, apoi generalul Odobescu,Acesta era prietenul intim al luf Ghica-Vodd, care a fostnasul scriitoruluT Alexandru Odobescu. Scrisorile dintre acestidoT prieten1 privesc cunoscutul complot al Bulgarilor carivoiati sA treacä Dunärea pentru a stirni tulburAri in tara lor.Putinul ce se $tie isupra ei se aflä in cunoscuta [storie alui Régnault si in memoriile colonelului Papazoglu, tipäritesupt titlul de astoria Bucurestilor». La o conspiratie olteanänecunoscutä se referä una din scrisorile lui Bibescu. Cu pri-vire la amindoud, Archivele Statulu trebuie sä cuprindd anu-mite dosare, pe care am de gind sä le strabat cindva. Laaceastä: informatie trebuie sä se adauge aceia pe care o &Xirapoartele consulare francese, in copie la Academia Rominä.

I.

[Nedatabild.]1. Domnule. RAspunzii cu multumirile mele la cele din 8

ale lunil insemnate si trimise. Pentru ecselbantuff nu facetrebuintä sd mijlocescu a sä adäoga vole ajutoruluicAci cu un cuvint pusu aceasta pentru tot stabul. PAStepanov si pä stab-trubacig cu vole datä if am poprit aid, i

astäzI li sä gäteste jälbile de ostavcA, apoi î trimetu pg.Stepanov, iar pä celdlalt îl dad d-lui Hatman de aid. Pen-tru leafa mea, gheneralu nu stiii de uncle ail aflat el s'ar fivorbit de poprirea ei, i cerut deslusire, si, cu toate cdnu am vrut sä priimescu osäbire ce Ex. Sa aii volt a face,dar pricazu I-a dat de nepoprirea lefif mele si a lui. Popescu.

mien,tab

248 SCRISORI ALE WI ALEX. GHICA §1. GIL BIBESCU

VA rogu, domnule, sd punetl din muzicanti cdt1 vor aveaglasu bun sá invete cintarea liturghii rose$ti cu cuvinte ru-mine$ti ; frate-mieU Mihalache are notele ace liturghii. VArog, intelegeti-vd-ti cu Domniia Sa $i facetI bung punere lacale pentru aceasta, ca sd iá grabnicd sIvir$ire, fiind lucrulesne $i de trebuintd.

12 Mart.Sint al Domnii Voastre ca un frate si slugA : A. G.'.Adiutan0 Golescu $i Mänescu vd rog sd: mi-I trimiteti pä

urtnAtoarea sdptdmind, cdcI am Ural multe strinse $i a$vrea sä mi le puiù la orinduiald cit stati pe aid.

De yeti putea gdsi vre un prais-curant de lucrurI ost4e$t1din vre.o fabricA sail magazie din Petersburg, vd rogu sämi-I trimiteti ; mi sd pare cd. frate-miea Costache are un afi $ce il ail venit cu epoleturile sale.

VI rogu, domnule, sd ma* in$tiintat1 'cu cea d'intiiil oca-ziond de izvorul pricinii ce curge intre polcov. Baleanu simalorul Filipescu pentru darea polcului 1-iii. Gheneralu me-aiidat pricina asuprd-m[1], si nu $tia ce sd if rdspunzu. Scrie-m[i]particulara pArerea Domnit Voastre, $i nu va $ti nimenl.

2. [1841.] Iubite Odobescule,Trimite mi un rapportu respunzdtoru la cererea ce ti am

fAcut a ne insemna un ofitu pentru postul de inspectoru dedorobanti in Mica-Valahie, $i insemneazd-ml pe Grigorie Ghica 2 ;cdci nu pou intelege cd ministru dinduntru saii altul orIcarear lua din ostire mdcar un prost soldat fArd a-1 cere $i a isd da de cAtre seful ostirei. A. Ghica.

3 14 Iullie 1841, I I ceasurf dimineata.Odobescule !

Acum priimesc la Breaza in$tiintare de ivirea une cete cear voi sd treacd peste Dundre spre ajutorul celor ce sd afiäin räsvrAtire in potriva stdpinirii locald. Datoria stdpinireI

1 Ca sef al noil ostirl muntene. Odobescu era atunci In Rusia, ca ofieral ostiril ImpärätestI. cGheneralulo e Chiselev.

2 Full fostulul Donau cu acest nume s'i nepotul de frate al lul Alexandru-Vocrä

SCRISORÍ ALE LHÍ ALEX. GHICA §I GH. BIBESCU 949

acestif (sic) printipat in asemenea inprejurare o cunostI ; deaceia nu-t (Min nicl-o osäbitä instructie : un lucru numacerem neapárat, ca sä nu pierzi vreme a ii suppune, cAd in-clestule zild ati trecut de chid Inceput pricina, $i laasemenea lucru $i un menut este scurnpu, cäcI zThava rätg-ce$te duhurile, parind släbiciune saü voe vegheatd. De aceiacu tonos cere sä sä predea, si, la al treilea chemare neväzindsuppunere, aruncl focurI asupra-le si prinde-I morti saü vii.

Al. Ghica.4. Iubite Odobescule,Nepriimind pänä astäzI de dimineatzà. nid-o $tlintä despre

sfirsitul pricind räzvrAtirilor bulgare, $i, din $tiintele ce misä trimitea de la BucurestI, väzind cä pang. la 13 rä.ul spo-Tea, scriindu-sä in veleag si altä adundturä de oamenI cuproaste cugete, am fost plecat sä viti la Buzäti ca sä fitlmal de aproape in intele[geire cu Dom. V., pentru oficeecstraordinare mäsurI $i combinatii ar fi fost trebuintä inteoasemenea intlmplare, dar, pe drum intimpinindu-mä currierulce ati fost trimis de cApitanul Manu la BucurestI, $i de acoloindreptat cAtr[e] mine, am venit numaI pänä la Buzäü, si, so-cotind pricina desävirsit potolitä, pe de o parte vä insär-cinäm a incunostiinta $i cApitanuluf Manu $i ofitärilor $isoldatilor comenzi dum[nea]lor cä sintem foarte multumitide urmarea ce aü fäcut, $i cä asteptäm rapportul dumv.de nu mele d-lor ofitäri $i de numärul soldatilor, ca sä: lerinduim rdsplaire. Asteptäin si $tiintä de starea ränitilorsoldatI, pe lingá care vetI binevoi a ingriji cu toatá doctori-ceasca cAutare $i pe Bulgaril 111141, si ne vetI instiinta $i cefamilie aü läsat $i unde impu$catul unterofiteru. Iar, pe de alta,vä orinduim dinpreunä cu Aga Manul sä facet1 in taind cerceta-rea pricinilor, ca sä doveditl ce inclinare aü avut in acest complot,atit aid, cit $i la Servia $i Bulgaria. Putet1 sä le dati toatä încre-dintarea, In numele nostru, cd, märturisind adevärul, nu numaIstäpinirii turcesti nu va fi prädatä taina, nepriimit fiindu-nesä däm sabii si robii pe ceI de cindea crestinI, ci incd, 11-murind cu $tiinta ce li sä cere pentru a obläduirei noastreregulä si lini$e, vor scApa $i insu$ de sträsnicia sub care

s'ail

250 scrusoal ALE Mil ALEX. OH CA St GH. EIBESCU

urmeazd sd fie suppusi pa citä vreme vor fi sub ladnuialä cdnu srt destäinuescu despre toate inclinärile $i uneltirile ce aüfost avut $i mai ad hied ; cad, aflind mai la urmä ca all tai-nuit ceva$, apdf drmeaza sd bänuim cugete necurate, $i atuncivom fi silitI sä if tratarisim ca pä ni$te vra$tna$f al linistiiob$te$tf intr'acest panic pamint, unde fiind fast umbritY $imiluitf, sd fac maf nevrednici de milostiviria omeneasca pen-tru nemultumirea lor. Ca acqte chippurf lucrat1 pänä chidyell chibzui ca sa if transportuitl. Ea miine mä intorc laBucure$tf, a$teptind rapportul Dom : V : despre e$tire, ces'ail aratat mal sus.

T[irgul] Buzati, 16 Iullie 1841. A. G.

5. Iubite Odobescule,Ierf la prînzu am priimit scrisoarea Dom. V : din 17 $i

astazf cea din 18, si cu intoarcerea maioruluf Manu, ce aduce$i a celorlaltf ofiterT $i a soldatilor rasplatiff, grabescu a vdlauda toate chibzuirile $i lucrdrile ce a4f savir$it Dom : V :Acum cd puterea ostä$eascá vd este de ajunsu, luati tonulcuvenit atribuOilor stapiniref ce vi s'ad incredirqat. Me$erianoastra este guvernu : intr'aceasta ne $1 margenim ; lasä salatre pe din afarä pro$tif de minte, carii, fdra sa aiba curajunici cit un ghitig, vor sa fie viteji $i rivnitoff cre$tinilorde dupä u$ile lor : aceia in toate pdminturile lumil $1 in toateveacurile se vor numi necinstiti oamenf. Cad uneltescu cloämestesugurf de o data, adeca. $i lacuitor sad dregator saüneguVtor paönic, $i intreprinzator sad sprijinitor de complo-turf, de carele ei ar fi cea mai gata jertvä, de nu ar pri-vighia stäpinirea, sä le scape veata $1 stärile. Pe totf celarestuitf if yeti porni acl, clnd $i cum yeti chibzui. Pofte$tepe Simion Andreevici 1 sa vd talmaceasca cu tonos $1 curatcu acef ratacitl ce hind ardtatf ca s'ad fost adunat la ld-cuirqa veti-consululuf, ca sa le scoatä din capul lor, cd, la ase-minea imprejurare, si fiind tovaräsii lor prin$I cu armele inmina, nu if poate apara nici cum. Vite-consul austreacescu ad

I Consulul rusesc din GalaV : el fu wos pentru ajutorul dat räsculatilor(Régnault, trad. rom. clin 1856, pp, 232-3).

SCRI6ORÍ ALE LW' ALEX. GHICA OH. BIBLSOU 251

trimes ocirmuirii o notd, carea, de nu ar fi de risu, ar puteasä-1 invinoväteaseä cdtr[e] guvernul sat), i, fiindcä intrinsul-reclami. pentru un Ioan Nep$tevo, ränit asupra räsbolului, siManu ne serie cä aü fost si el intre räsvrätitori, - de nus'ar primejdui viata trimitindu-1 a$a cum sä aflä, il poti ri-dica $i 11 yeti trimete aici, unde se va cerceta de ati fost laprivele$te, saü in toväräsia celor ce ati impuscat pg. oamenii

Prin frate-mieti Mihalache scriti, $i cdutati de intele-geti-vä amindoi, $i lucrati.

za lullie 1841. A. Ghica.

6. Iubite Odobescule,Iatä hotarirea mea in pricina ofiterilor ce aü luat parte

la cearta luI Polizu, a cáruia vin ä. lasd hied un cuvint, nu deindreptare, ci de indurare, ca una ce durazI din fire$ti ale-

tinereiY rätäcirl i uimirl. Trimite-mi dar numele lor, pe carelecomandantul este dator sä le dea, precum urmeazd dupäclatoria sa sä le $i cunoascá, $i cu insemnarea numelor in-

toarce-mi si ofitul de alaltaerl. Din minutul ce ai plecat dela mine, am fost iarä$ cercat de chipul de holerinä ce säpreumblä in Bucure$tf. Astäzi abea Ind simtu in stare de a.insemna cite ceva$.

Simbätä, 13 lullie. A. Ghica.

7. Iubite Odobescule,acum socotindu-mä mai bine in pricina rangului lui Ca-

ragea, vdzu cä párerea ta este mal bunä decit a mea. Iatädar un isvodu de rapportu in privinta rangului ostä$escu,pentru ca sä-1 prescrii indatä, cu leatul celui ce fostindreptat mar deunäzi, $i mi-1 trimete indatá aid la Vornicieca sä-i probezu coprinderea, i sä-ti trimitu ofitul. A. G.

8. Iubitule,Ca sä te impacu cu grija ce ai de a nu pärea cä. reco-

manzi ofiterul trebuinosu pentru postul de inspectoru doro-bántescu pe carele dupä lekuire recomandd Departamentaldinuntru, iatä indreptezu redactia rapportul ill de mai nainte,

pentru cáci ar fi o confuzie primejdioasä sá intelegemu

IT

stdpinirii.

si,

*I

mi-ad

252 SURISORÍ ALE LUI ALEX. GHICA 5,I OH. BIBESCU

cg un Departarnent poate chema in slujba pArtif sale pe unamploat al altul Departament färä a 1-1 cere, iar mai värtosur Ind s'ar aplica aceastä intelegere cu chipu ca osta$1i sá fieintrebuintatl de Departamentul dinuntru, all a fi insemnatIde capetenia lor, a trebuit neaparat ca in acest prileju sädeslusescu desavir$it rinduiala cuvenita. Prin urmare, pentrutrebuinta mijlocitä $eful ostirif im insemneazg, dupä cerereacei facu, pe ofiterul ce poate avea disponibilu, $1 poate con-ceda alte slujbe fail a sä zminti cumva trebuintele slujbeiosta$esti, $i ca acela $i atund numai poate Departamentuldinuntru a recomanda. Astä seard trebuie sa piece ofitArulinspectoru. 26 Lillie. A. G.

H.

1. D-lui Polcovnicul Odobescu va da poruncá ca astazI la12 ceasuri pelotonul dá cavalerie sa sA afle la palat, avinda escortà. carita domneascä in mare gala.

Durnineca, 30 Iunie [1846].D-lul Polcovnicului Odobescu $. c., $. c.

2. Vineri, 14 Septernvrie [1846 ?]. Domnule Odobescule.Avind trebuintä dá ni$te lucruri, sá trimisä un unterofiter casa le aduca ; fiind însä cal este dA neaparata trebuintä ca pinamiine noapte sa. le $1 priimesc la Clineni, dumneata, da. loc-cum va ajunge acolo trimesul curier, vei trimite aceasta scrisoare-cu insotha cheie in prihnirea casierului nostru, iar pa de altaveI gad tot inteacel ceas alt unterofiter vrednic, $1-1 ver tri-mite da loc cu caruta in curtea palatului ca sä ià lucrurilece sit cer $1 O. sit aducg drept la CiinenI.

Ramli sändtos. Gk. B.Nu still inca dacä trebuie sA vi ca sit ne intilnestI $1

alcea sati nu, neavind nici-o $tire dä. printul Servii.

3 Polcovnice Odobescule. Flind trebuinos in Capitala,vei rdminea acolo.

SA intoarce hirtille ce mi s'ati trimis inpreung. cii raportulComisii, care hirtii, in numär de cinci tacriruri $i patru scri-sori, sa vor pastra clA cdtre Comisie.

SCRLSORI ALE LUI ALEX. GHICA I SH. BIBESUU 253

Pricina mi sä pare mai serioazd dá cit nu o socotearn, silinistea obsteascd cere a sg cerceta cu scumpätate, cacunoastem inceperea si cele adävärate cgpetenii, precumsfirsitul. S'ati dat d'adreptul poruncg a sg trimite la Bu-curesti

Dined Somonescu,Gheorghie Lidesanul,Costea Hilclan,Poapa Dinul,F'otea arstoi,Constandin sin Särban,

care sal vor päzi cid a nu avea comunicatie intre dinsii. De$1 dar am pus in rezolutie ce am dat la raportul Comisiisä sä ceard acestia de la departamentul dinguntru, aceastdcerere ar fi acuma de prisos.

Am poruncit a veni $i supt-otcirmuitorul plaiului Oo-sani, care va putea da Comisii oarescare luminare dgsprecorespondentia si relatiile lui Timbru si celorlalti.

Somonescu, care sá vede unul din cd mai comprometatT,este cumnat cu Burilenu, si urmeazg a fi pgzit foarte dáaproape.

Astept de la iscusinta si credinta mdcluldrilor Comisii asä däscoperi fiinta adg'värulu spre a putea lua cuviin6oaselemgsurI pentru paza, cu nebäntuirea rgpaosului obstesc.

Cozia, 15 Sept. 1846. Gh. B.

4. Porlicovnicul Odobescu urmeazd sd fi priimit pg arestanticare s'aii prins dä la Cerneti : cea mai mare pazá trebuiestesä sg facl ca sä nu aibg comunicatie nici intre dinsi, nidcu alt nimini. D-1 Odobescu va fi vázut scrisoarea lui Ni-colae Timbru cgtre Dräghicean Härgot, prin care if dá clästire cg are 600 oameni sdraveni, care ar putea tinea räsboitisapte ani. El, la Intrebarea ce i s'ati fäcut chid s'ati prins,ati tägdduit tot, precum si celalti trel, pä care if numestein scrisoarea sa. Sg trimisgrg insä patru scrisori tot cu slovanumitului, din care sá face dovadd ca acea scrisoare ce säaf1g in mgna dumv. este intru adevär a acelui N. Timbru

sg-i$1

:

254 senisonI ALE LUI ALEX. GHICA §L GH. BIBESCU

i innu aceasta nu mal poate fi bbinuia1ä, precum aseme-nea nu poate fi banuialä cá duh de räzvrätire este dinpartea acelora. Dumneavoastr ä. avetT trebuintä de toatäiscusinta ca sä puteti cunoaste inceputul si sfirsitu1, cdcfsä vede botäritI a tägAdui tot. Un mijloc care ci-1 po-vätuesc dumitale, ca unul ce ati dat rezultaturf bune dàcite ori s'ati cercat, este ca, dacä vor tägAdui pinä in sfirsit,sä cercaV a nu-I läsa sä doarma nicI de cum 24 ceasurf, ci,cind vor fi cu totul obositi, noaptea, sä mergetI sä4 cercetat,insä färä mult sgomod.

in sfirsit, Timbru este aa de dovedit, iticit nimic nu-1 vaputea sä scape dä ocnä. Singurul mijloc dä scdpare va fidaca va märturisi tot. Gk. B.

Acele patru scrisorI a luI Timbru s'ati trimis in priimireadumnealuT Logf. Arghiropulu 1.

1 Constantin, de mar multe oil miniAru.

VIII.

ALTE DOCUMENTE AMESTECATE.

A. Moldovene§ti.

I. 14 Novembre 7090 (1581). Iancu-Vodä dä lul Nanotd,DrggäliniI, Maical si altor fil al" cnepotil lui IhnatüStolnic», de supt elliia i frate-säti Stefan Voevod», mosiade la DobroslävestI, partea Ignätestii. Stroi V[el] Log[ofät].

Pecete mare rosie. i traducere din 21 August 1816.

2. 4 April 7117 (1609). Costandin Movila Voevod, gacestiifemei anume Mänisoard, fetii Ciudin» , pentru ociná dela fratele cGrigorii, feorul ArmancE», la cObärsie Ber-heului».

Traducere de pe la 1750.

3. Iasi, Iunie 7118 Costantin Moghila Voevod,pentru sluga sa Roman, fiul Hwatimi, nepot TOMH Aor$T., strg-nepot ilsnE 11Fpx-kii, care a fäcut vinzare la satul Obärsii cAtre Lo-gotItul Vitoltu. Iscälitura, neinteleasg, a DomnuluT. no-Apt, Pätrasco Vel Dvornic iscal. Bäseanul (in colt).Pecete micg peste hirtie, cu bourul si : t Itv KOCTAFITHIllt.

11/Ionina E.06110Atl.

4. 28 Maiü 7140 (1632). Alexandru Iliias Voevod, pentru(Conde biv Vel Vam[es]1 $1 fiorul sgü, loan», cari ati cumpáratsupt Stefan Tomsa parte din Totncesti (Tecuchi) de la «Tudor&si soru-sa Mariica, featele a lui Ieremie Tälabá, din diresullor ce avut mosul lor Toma Tglabg». Altá parte e dela cIosip si de la surorile Urita si Antoniia, fiiI a luiDumitru Tälabg, toatä partea a unchiului lor, a hff Pätrascu.

Cf. Doc. Bistrtfer, I, p. 42, n° LV; pp. 78-9, n° CVM.

1143 Vol XI. 11

Viii,

luiei,

1M1111,11

Sti[tin].

1-ati

lui,

till (I6to).

258 DOC UMENTE MOLDOVENEF?. T E

Tälabg.. .. Cu bältf de pe$te päscuitoare.» Vind luf «Cos-tin Postelnicul», cu roo de talerf de argint. Maf %rind $ipartea «din tot satul din Pop!, din Ustie, din Gura Geru-lull- (T Tecuciii), «de la Vasilie ginerele Crästif Vornicul,$i de la cumnatul sgii Cernatii biv Log[o]f[A]t, ginereleCrástif VornHc[ul], $i de la Schiva gupdneasa a räposa-tuluf Dabij[a] biv Pah[arnicul], fata Crästif Vorniculuf», lu-atä $i de rgposatul Vornic «de la Roatä$ $i de la Vrancea$i de la Duma». Altg parte e «de la Cräste $i de la frate-säti Danciul, fi:Corif Mändruluf si a Marti!». Pomenitä si«Märii.a fata luf Mihäild» si «Chelsiia fata Tudosiif». - Tra-ducere din 25 August 1816, a luf Debrie.

5. 1a$1, 15 Ianuar 7164 (1656). «Preutul Gavril din sat dinwGherghe$tI» vinde «do! biträni pol din sat din Pogine$tf,. ce sintu in Tinutul Putnef, $i cu vadu de moará in gärlaPutnef, $i cu lemnul more!, $i cu hearäl[e] morel», cumpä-ravi de la «Iacul $i de la Popgscul, $i giumätate a luf Gräj-dam). Se vinde acum «dumisaal[e] Raduluf Marele-Pitaria».Martuff : «Vas[i]lie Hatmanul, Dabij[a] Vornicul, SolomonBarlädeanul Vornicul cel Mare, $i Vornici de gloati, si alsfboiarf». Dabija iscdle$te foarte grosolan : Dabijea Vel Vor-[nicl. Maf iscglesc : Dumitra$co Rosca Vor., Bejan GheucaVornic si altif.

6. Ia$I, 13 Decembre 7210(r 701). Costandin Duca-Vodä care-don Abblza 3-aili fost Postialnic $i Vasile Husanul», ca säzaleagä la satul Lele$tf (T. Tutova) partea «luI Opri$an Gheuca-6-ail fost Sulgiar, -ati avut cumpärätur[d] mosu-sgii Du-mitrawo Gheuca 6-ati fost staroste», de spre «Iftimie Talpä,cgálra.$ de T[a]rigrad». Sä se facä jurärnint pentru cloud za-pise, dacä «nu li-aii fácut ef cu vre un mestesug maf peurmg, $i li-ati aflat ef asia». Iscäleste Vel Vornicul, «netäm-pländu-se Vel Logof[äjtu». Pecete mare, cu chinovar.

7. Ia$1, 4 Octombre 7214 (1705). Antioh Costantin Voevod--cg.tre «Opri$an biv Sulger $i Miha si Iliuta», pentru o.Cavg.». SA meargä la Antohii Jora Vel Log[o]f[a]t cu «dri-

<gal-

DOCUMENTE MOLDOVEN&STf 250

:as[e], zapis[e] Si Talpä incä-$ va scoate uricul si cdrtiTndrturiI ce va avia Pentru 2 boI si o sap[d] celuatti Chiriicel Chiriicel n'are nicT-0 triab[1] la gllce-vile ce sä fac pentru mo$if, cdci pentru aceste gälcevi aretriab[ä] dumnialuI Log[o]fdtul cel Mar[e], a-I globi.» «VelLog[o]f[g]tul vä Divan.» Pecete mare cu chinovar.

8. 29 Decembre 7215 (17o6). «Tot cd.lugdriI, intai Vartho-lometi dicheul, $i cu to t. alalti frat carif ne afläm läcuitor[I] lam[ä]n[d]stirea rdpdosatului Alexandru Ramandi ce ati fostVornic-Mare», dal:1 zapis cdumisal[e] MareluI-Vornic Gheor-gachie, cu sfatul si voia dumisale MarieWorniceasei, a rdpo-satuluI Alexandru Ramandi», $i vind un vad de moard cdela Necoard, nepotul Petrel Scroafd», cde doao roate». Pecetepe negru, cu Treimea $1 : t 1Jç Aowilary. ['nu zGov ápzarfauw]Nitzccip xcet ceópt-4Ä. Alta, cu acelasi desernn $i : BapOoÄópoç Lovax6q, 1686 (scris dedesupt : Vartolometi dicheti), $1 o atrela, cu trel stele si Craiti Nod, lingd care e scris : «MariaVornias[a], a räposatuluI Vorniculuf Ramandi».

9. 13 August 1765. «Zmaragda, fiica dumnealui rdposa-tului Banului Ionitä Ruset, inpreunä cu dum[nea]lul boeriu-miefi Dimitra$co Rdc[o]vit[ä] biv V[ell Comisu I», dafi zapislui Ianacache Milie [ biv V[e]l Spd.t. cd, «avändu-dum[neapur ráposatu pärinte nostru mo$il si vii in tara Mol--dov[if], de clironomie pärinteaascd de la dum[nealui] räposatumosul Iordache Ruset Vornic, anum[e] Piticenil in Tin[ult]ulRomanuld $1 Hulube$til la Tin[uKul] Tecuului si Carau-lestiI $1 viile dä la OdobestI, afard din mosiia Scheiul, caredeosebitti mai innainte am vändut-o iar dumisale, dupre cummaI pre largü le va coprinde diiata räposatului mos[u]lulnostru Iordache Ruset». Nu pot cduta mo$tenirea rdmasd«de la pärintele nostru Banu Ionit[d] Ruset», $1 deci se in-voiesc «cu dumnealui cumnatu Ianache Spät.», vinzindu-I

1 Fiul luI Radu i nepot al Intaiula Dumitrasco i al Wadi, fiiceY luIMihal Siiátarul Cantacuzinio. Cf. Gen. Cantacuzinilor, p. 135.

2 v iSt. ht. rom. In secolul al XVIII.lea, lf, p. 492.

. ..... i-ati

...

il

=Milo].

260 DOCUMENT NI MOLDOV ItNES

acele mo$ii cu 2 500 de lei «SI sä sä $tle $1 aasta cä, nu,nurnai pentru pricina rudenii i-am vändutil dumisale acestemoqill $[1] vii, ci mal mult cä am cunoscutu dragost[e] du-misale päzitä cdtre folos[ul] nostru, ca unui drept frate, iarda alte rudeniT nici cu cercetarea nu ne-atr cunoscutu ; pentrutaèasta, nu numai cä i am vändut-o, ci mal mutt i-am dä-ruitti Afarl numal din Tiganf, care nu i-am vändut0.»

Grigorie Mitropolitul al Ungrovlahief adeverez. D. Racovitäbiv Vel Cowls vänzItor [pecete neagrä cu fum, cu coroanä$i stemä tinutä de do! lei, avind literele : tc.; 1757], Zma-ragd[a] Räcovitä Com. vänz. [pecete cu tref flori, coroanä $iliterele (?)], Costantin C[ar]t[acuzino] Ban, mart., Andro-nachi Vor. márturi, Pärvu Cantac[u]z[ino] biv Vel Vornic,B[adea] St[irbei] biv Vel Vist. mart., Pantazi CAmpl[neanu/biv Vel Clucer, Anastas[ia] munahiia . Vel Logft. Si amscris eti Pred[a] Prejbeanul Post. cu zisa dumnealor.,

Ionia Ruset, frate mal mic al luT lotdaclu, era fiul lui §tefan i nepo-tul lui Manolachi, care era fratele lui Iordachi MtrInul. Ar fi murk pe la.1762'. Cf. vol. VI, pp. 549-50 si R. Rosetti, Cronica Bohotinulur, din .An.Ac. Rom.» XXVIII, p. 26.

ro. Novembre 1792. Alexandru Constantin Muruz Voe-vod raspläteste pe Vornicul Manolache Conache' pentruslujbe, catát in vremea celor mai de nainte lumina.% Domni,$i in vremea räzmiritii trecute, la scoatiri $i pornirl de za-herell, i petreceri de oteni inpäräted, cu multä trudä $1.pAgubiri ale sale, $i cu alte deosäbite chipuri pline de fher-binte credintäl,. if dä dougzed de säla$e de Tigard domnesti,intre cari Gheorghl Hodungd, Stan läutariii, Bunicä rudari,Radul lingurari, Opre lingurarill, Marin läutari, Särban Bo-di!, Tatai Sintical, Costache brat Thai, Gheorghitä Maciul,Ianache sin Adam, Gheorghitä Haraga, Ilie sin Haragdi,Tänasi sin Paraschiv, Loghin sin Pätrascd, Vasile zät Giu-dile, Iordache sin Gataroi. Iscälitura Domnului. Initiale sipodoabe. Pecete cu chinovar din 1792 : «IO Alixandru Cos-

Taal poetului. V. 1st ht. ram. în secolul al X 17111-lea, 1, p.uncle se citeael actul de faa.

r

p

m.

i

A u1,

,o,

,

495,,

DOCUMENTE MUNTENE 261

tandin Muruz Voevod, cu mila lui D[u]mn[e]zati Domnu atoatá Moldavia».

B. Muntene.

t [C. 1620-30.] Jupan Preda Spatariul scris-am zapissulnostru cum se fie de mar[e] credinte la mana fièoruluilnostru Le-tpäldat car[e]le ati slujitti la tatal mieti la NicLogofätul $i aü slu-jitti si la noi. Dec! l-a tniluit tatd-meti Nica Logofdt[u]l de i-atiardtat putinä milä cu o fonie de mosie, cätä se va alege insattl in Imosa, din teiul crdlescil, cätil se va alege din cdmilpil$i din pädure $i din apä, cu vadil de morä, plaid de vie $i-din sezutul satu[lu]f, cum se-I fie lui de mosie $1 coconilorlui in vacti ; $1 1-amti miluitti päntru credinose slujibäslujitti de mica pAnd la vremia de casätori. Deci, cAndill-amti cäsätoritil, cu aastä. mosiord ci mat*susi scrie, $1, cAndu 1-amti miluitti, fost-ati multi boeffmärturie : anum[e] Mihartu Post. ot Vältule$ti, Pärtinil(s/c) otam, Räducanti ot _brow:1, Nicula Bläranul Comisul,Grecul Preposa (sic) ot Grdbovet, Stäitä Ivanü ot Corcova

sluga mè, Duca ot Boteni, si fieoru lui, Serbtl. Si amti in-'tärit acesta al nostru zapis cu blästem, carel[e] din ficirimief sail din nepot[i] miei va strica aastä putin[d] pomanäa nostrd, se fie blästämat $i proclät de 318 otät Kit HEIM,sufletul lui la unti locü cu Iuda se fie. Acesta zapis scrisu-1-am eü Preda in casele mele in Corcova, in zilel[e] domnostulu Alixandru Voivoda, si 1-am scris et popa Oprea.

2. f M KAETOIKIJAIRäducanulov, snä Ioovanov ot Corcova,poim p=anumel: ot Negoe$t[il Mihart CliuC. i ot Negoesti Ivänisi ot Pri$neanT Necula i ot Orbesti Tanasie i ot Cázänest[f]Nan i ot Jirov Neagoe al Pronel i Manole ot Tämna i otVätiulestI Dräghiciti i Lepädat iuzba$a i ot Stängácea Ni-cola i ot Härgetoae Mihaiü i ot Corcova Frätilä, sä jureRäducanul de card Vasilie Spat. nepotul Nicäf biv Vel Lo-g[o]fet cum nu se-ail fost vändut tatä-säil Ioovan rumänMen Log[o]fAtul, nie' el, nie oóna lift', den Corcova, nió ailluoat bani ; ce ail fost oi;na slobodi. Si cum n'atl fost ru-

e-aa

I-ama miluita

1.

262 DOULIONTE MUNTENE

manu. Lis a. cum voru afla cu sufletele bru. Si zioa la StPetra. I is[pravnic] Necula vt. Post. Pis Lepädat u BucurestY,,msta Maia 28 dni, vlt. 7147 [1639].

Monogram. Pecete cu chinovar.

3. Bucurest[i], 4 Iunie 7147 (1639). «Raducan fiorul luIovan din Corcova dá zapis «Necolei parcalabul ot Glogova» tca aa cumpgrat satul Corcova de la Vasilie feorulPredei Spat., nepotul Nicai Log. Dece ail cautat in crü-tile de cupärätore, ce aü aflat pre tata-miii scris mn

cartile de cumapgrator[e] ale Nicai Log., dece paracalabulNecola s'aa apucatii de minea si aa zas ca.-T sämtil Rutnan,cä aflä pre tata-mia scris in carp'. Iar eü m'ama sculatii de-anaii mersa in Divan, innainte io Mate Bastiraba Voivod de

pärät de fatral cu Necol[a] paracalabul in Divan. De-ce Necola paracalabul m'aa ajuns cu Divanul de mi aa datasa jur lek[e] cu 12 boiar[I] cum n'aa fost tata-mia Rumanü,nece aü luata ban[i] de la Nica Log., iar dupä aceia amaplacat capul cu pae[e] si cu rugaune cu mulí boiar[i] cas[a] má las[e] de rumanie, iar eü sa-T (lag un Tigan, anum[e]- (alb). «MarturT : Grigorie Vel Log., Dumitru Vel Pit.,Diicul Vel Aga, Iacov Cliu., Neco][a] Post. Stägul (sic), Ma-nol[e] Post. ot Jirov. Scrie «MihaT Peh. ot Bresnit[a.]». Nicola Pos-telnicul are pecete cu Sf. Gheorghe, Dumitru Pitar cu o cameie,Manole cu Ufl animal ciudat, lacovü cu un luptator cälare,MihaT cu un palm i ot stea, - toate intipärite cu fum.

4. C 1640. Zapis «cá aü cumparat Comisul ocina inGrabovata, di la Iancul feorul lu Danila», «derept0 2.200 as[prilgata, cu saliste de cas[a]... Si iara aa luat Comisul o sälistela mortia Radului fiiorul Bade, de i-aa dat vin si peste sifäninä derept 270 as[pri] si aü luat di la Stoica al Fruliderepta 300 as[pri] gat[a] on loc la Znamän. Si iarä a luat di laStoca al Frua din Spärturi jumatate din partia 1111, dereptiit. 50, as. gat[a]. Si iara aü luat di la Stapan Laptesäsculla mortia luT on loc in gura PrahodiT, dat mie dä50 as. hruptü, si iara aü cumparat Comisul di la Balosinüpre vale 2 locuri si di la vin mai sus pre dial o curatura,

satulul

m'ama

di-att

DOCUMENTE MUM NE 263.

iarä di la Balosin, si iarä partia lu Balosin de prilog din vie,la dos On hmatcd ... Si márturie multi megiias din Grdbo-vät, anume Bor'un si fior[u] l[u]I Novae si Prävul Rddutulsi Stoica Iancul, Rädoslav i Toderü, Lupul NegheI si fiorullui Dragomir, i Vldsan al GherceI, i pop Bufte si iard ad -(sic). i- Si iard aü luat Comisul di la Frätilä fiorul Albul[u]io sdliste dereptd 270 as[pri] gat[a].»

5. 23 August 7170 (1660. «Eti Lepedat Cdp[itan] dinImoas[a], dä zapis lul «Semen Cliue. ot Glogova», cdruia-Ivinde «parta mè de mosie din Imoas[a]..., si de cumperetul(sic) si de miluitul, card mil[d] m'ad miluit Nica Logofetulinche in zilel[e] Radului-Vod[d], cum se tie si din sezutulsatultd», Vindutä cu oug. 30». 0 face «de m'am cdutatm'am comänduit cum se cad[e] mortultd, si, ce me ad remas,m'am hrenit, cd ominhi miei m'ad peresitti tot la vrem[e] denevoe». Marturi : Preda Com[i]s ot Gräbovet, cumnatul mieü,

Mihartd iuz[basa] ot Cernae, Preda Post. ot tam si Pdrvuliuz[basa] ot Vdtulest[T], Lupul zet otam si Pärvul Stegarul otSemerist[e]ne i brat ego Martin otam si Arvat mazilul otImoas[a] i Mänea Post. otam. Si am scris eti pop[a] Radulot Corcova.» Peceti cu degetul.

6. Craiova, 27 Mart 1728. Testamentul Ilincäl Strdm-beanca. «Väzindu-mä de supárarea boatel' slabd4.- orinduiestecele ce urmeazd. Corcova, cu roate de moarä si co roatäde ph», lui Costandin. Iar din pio, al treilea bancdstigul cdt va f[i], sä sd dea pentru sufletul mied totdeauna.»Sätcelul (J. Gorj), Mdgherestif, «de längd Stitcel», fiid-mied,Costandin si Ion». Gärbovii, «sd fie al dumnealui iubit sotulrnied Costandin Strdmbeanul». azänestif si Cervenita «iun copil de Rumän pänzari sd fie al' fie-mea Dum[i]tranei,insd Ungureanul care invatä la Mocanul». Vdtulestif (totJ. Gorj), «Mr rumäni cumpdrat de tatd-mieti», fiultdCostandin. Broscarif (J. Mehedint1), al sotultd. Mostistea(ibid.), «care s'ail cumpdrat de la Cioroboreanca, fiind cum-pärat pe baniI dup[d] oile meale, rog pá iubit sotul miedsá nu-I fie cu pdreare rea, cä pohtescd iar fiilor dumnealuI sá

ai

ti

«fiiti-miet

264 DOCUMENTE MUNTENO

fie al luI Ion, fiin nostru». Bärza (J. Doin, «iaste cumpáratäjumätate cu bani din casä, dupe miiare, si jum[qtate din cäs-tigul dumnealuI, si din vointa de obste sá fie aI fie noasträStancdI ; ce mä rog sä fie cu vointä, sä nu fie indoire laaasta, si fiorul lui Tomoial[ä], Andrei Pärjol sä-1 inveatepänzarf». Corlätestri (J. Romanati), luI Ion. Obärsiia (J. Me-hedintl), afar rumänI, numal cu un copil de rumän pänzari»,sä fie al fie-mea MaricAL Insä cop[il1u1 Nicola Zorilä». Märiasti-riul, esi cu rumän[1] pänzarI», Dumitrana Pentru via de la Glo-gova, i-a dat värul Matel Glogoveanul mosie la Cläsnesti: O.' fiea DumitraneI. «Vila de la Valea Featel sä fie a copiilor.» Ti-

ganiI: Vintilä bucdtariul, «fie-mea Stancäl », Trandafir, Adam,Radul, «fiind fugit», Sora Tiganca, Anca, Pistruia, Manila, Mara,Ion Manea Tiganul, VIAclutul, Läpädat Cretul, Barbul, PA-

dure, Serban, Preda Nieolescul Tiganul, Gheorghie Jimblariul,Iorga bucätariul, Iane, frate-säti, Neagoe Braica, Iovan, Stama-tie, Iordache, Dragomir feorul lui ortan, Mutul, Radul, «de laBälaceanul», «un feor si o fatä a Drägulel Tiganul», Ion«de la Päianul», «un feor al Radului Bäräluicd1», altul kfiindlaurdarl (sic). . . Din intämplarea spargerei casei, din vreamiaräzmiritif, nu sd gäseaste zapisul 0 fatä de Tigan la MarcoVornicul Stana Tiganca, care o am dat-o dup. un Tigance 1-am luat de la Buicescul, ea' la moartea soacra-mea,Dumnezen sä o odihneaascd, neavänd cu ce o griji, datt1 6 si läsat doao suflete de Tigan. .. Din featele dincasä... Oprea fata StrueI... Dumitra, care am luat-o de la Tis-mana... Fata Dräguler Tiganul. Un fior al Anghiroacal...Sculele... z parechl de cerceI de aur fäcut la Venetiia...inel de aur cu zmaragd prinsu in unghl..., r inel de aur caremi dat Märiia Sa rapoosatul Costandin-Vod[ä], cu zma-.ragd, sä fie al fie-mea Marical, i inel de aur cu diiamant

1-an oprit cumnatä-rnea Dumitrana, puindu-mä sä jur, si,nejuränd, mi an oprit t.1 800 i acel inel si multe bucate ; dar

märturisesen la aastä vreame cä mai multu de zoo deleI nu i-am rätnas datoare. i päreache de brätär[f] cu diiamantecare s'ail facut la Venetiia, sä fie fie-mea StancAl. r päreachede brätärf de aur mititeale... 2 ineale, unul cu zmaragd, altul

1-am

si

eü

ban


cu bdlas, aceaste cumpärat du[mnea]l[ull väru-mieüPan[a], in BucurestT. t inel de aur 1-ati cumpärat ai inCraiova. t pareache de brätäri in zale... I iie cu marga-ritar incretitä... io siruri de märgäritar, care snit la vita,12 irtirl de märgäritar care 1-am avut de la Buicescul, dea doao zi...1, niste märgäritar[e] de ][a] Be, iaste pe topilcopilelor... CAte märgäritari cu cel de la iie si cu ce iastepe la copile, cu cel dupe topi, sal s[1] stränga tot la un loc,

mic, si mare... Datoriia ce am avut la neaica Barbul pe-cum m'am asezat cu zapis cu coconii dumnealta... Iar t' 200care iaste datoare Tismana, sa fie ertate, si locul de la Cloaraiar sal fie dat mänästireT, sd pue vie, pentru sufletul mica...Pentru sufletul mieü, dumnealui sa alb[ä] datorie sa-m facd12 särindare si pominiff pan la tref ara. Pe fata mätuseiMaricAT sä o inzästreazä cu 2 vacT, 2 boT, o rochie de dimiesi un zäbun de sandal. Asa si 6 feate, care sä va intämpla,sä sä inzestreazl cu ate un boü si o vacä si o rochie si unzAbun $1 cizrne. Pentru sufletul mieti, ertü trei rumba, anum[e]Barbul feorul luT Gheorghie si pe Ion parcalabul de la Cor-cova si pe Pärvul.

intre aceastia zic, de sä va intdmpla, din päcatele noastre,a fi pedeapsd dumnezdiasca, ca sä nu-m trdiascit copil si co-pilele, - intre altele sit rärnfte dumndzdiasca chivernisire pentrusufletul nostru si al pärintilor, iar mai mult pentru tot ru-mänii, de la toate mosiile, tot sit fie ertat si slobozi, fär nicT-o bäntuialä, de card neamul ca aceia deplin s'aü luatpärtile, si cu ale meale n'ati nicT-o treabä ; ci, orice s'arputea, sal fie pentru sufletul mieü. Iar, dupd bunä mila luiDumnezeil träind copii, tot Rumáni sä-i inpartä amändoi fratide la toate mosiile frateaste... in cätä vreame prea-iubitulmieti sot va petreace neinpreunat cu altä sotie, toate vorrämänea mai spre bun[ä] chiverniseaala dutnnealuT, ca unstäpän spre toate desävärsit, iar, den vreame ce dumnealuidi neputintä sd va Inpreuna altii sotiT, atuncea fii nostri cestifd'intäi cu ale meale sä aib[ä] osäbit a sä. chivernisi...

Dar de nuntä.

le-aii

$i

mieii,-

1

266 DOM. MENTE MUNTENE

Dupe aasta, mai aducändu-mi aminte, am ränduit $1 doicercare-rn creaste rpe Ionicä, sä i sd fac[d] feati un ränd dehaine, $i tuturor feorilor cdt slujdscu in curte sd li O. deacdte un cal.»

Pecete micd octogonald. Pe cusuturä aceiasi, cu I. A. K. B.(---. Ilinca Vorniceasa) $i sterna cu un cap de cerb.

7. 3 Februar 7248 (1740). Foaia de zestre a Dumitranel,fiica lui Constantin Stränbeanul.

a i pärechie dá brdtdri dä auru cu paftale cu zmaltu siin zalea..., 2 floe dd märgäritati dä ureche..., 2 inele cuzmaragdu in unghie..., i ghiordan cu 3 $drurT dd. märgäri-tar $1 cu 6 zmaragduri..., i dulamd dä lastrd cu pacea ddsamuru, cu 1 2 nasturi &A' auru..., i dulamg dä lastrá captu-$it[ä] cu nasturf dd. särmd. $1 unplut cu märgdritaru, i ghior-die dd bealacoas[ä] cu flori dä fir, bldnit[ä] cu idal-cacum,cu nasturi dä auni, i zbibun dä tabinitä cu nasturi dd auru,1 rochie vearde dd bealacoas[ä] cu flori dä fir, cu sponcilecla argint, 1 rochie cld bealacoas[ä] ceamenie cu florl dá fir,cu sponcile (id argint, i rochie dd.' canävätu cu fiori clä md-tase, sponcile dä argintt'i, i brdil cu cdpätäile dä sarasir, rochingd cld ceale- bune, tot fir, paftale dd argintü, 4 ii cusdrmä, 7 if cu firü, 8 ii cu mätase, 2 märämf cusute pescris, 4 märämi unplute cu fir, 1 mgramg cusutä piste tot$i unplutä cu fir.

Asternuturi cum sä cade :...i arpfu ales, 2 perine marl..., 2 perine mail de-a a

doo, cu räteale cu fir..., 1 perind mare cld a treaia..., I pe-rind mare dä a patra $i 4 perine mid cu rdteale $1 unplutecu fringhie, 4 pärene dd. fringhie, 2 covoarä seagidea, i scoartäaleas[ä] dä patil..., 1 zdvas[d] clä sandal cld Venetie.

Rdnduial[a] measii.i mas[ä] aleas[ä], cu pe$chirul aleas[d], i mas[ä] le$ascd cu

12 $ärvete unplute cu fir, I mas[ä] värgatg, cu peschirul alesinprejur..., I i$licti cu 7 flori da" märgäritar cu cdsutele däauru cu robinuri $i cu zmaragcluii, i máramd dä maira cu.-sut[d] $i unplutä cu fir, r märamä aleas[d], unplut[ä] cu fir $1


cu mätase..., 12 pärechi (Id cutite da argint, 12 lingua daargint, i solnitd dá argint, i catie dä argint, r un bukur]-dar dä argint, 12 tipsii dá cositor, 12 talere dd. cositor.

Cardta cu 6 telegar[i]. Cal dä ginere cu podobele20 da vad cu viteaI $i cu buhai 3 bivolite cuViile dá l[a] Mägherea$tI cu 2 pimnite si cu case pd. pim-nitä.. , mosie dä la Satcel, cu tot rumänii da acolo..., mo$ieciä l[a] BroscarI..., mo$ie dart CazdnetI..., tuo$ie Dränicul...*

8. 29 August 1772. Foaie de zestre data de eD[umitranai5tirboaica fiicel sale aMariuti». c gubea de atlazü cu flori defir In $atrange, cu b[I]aná de samur, i roichie de atlaz cuflorI de firii In $atrange, cu antereu eI, r ubea de $tof cuflori de fir, cu bland de nurcd..., I eubea de ghermesut cuflorI de fir, cu bland de cacom.. , 4 perinI mid $i una mare,cusute cu tiriplic si umplute cu matas[d]..., i salted de ai-lazü flori de matas[d]..., 2 ar$afurY cu juvitá de rätdlepe saltea..., 2 perechl de fringhie..., 2 sfeatnice de alam[d]12 §drveate cusute cu tiriplic..., I masä le$ascd, 12 g.i-vete le-$e$tI, r pe$chir cusut pe scris cu fir..., 12 pdreichi de cutitede argint cu lingurile lor, I burdarf de argint..., lighiianúcu ibricu liff de spälat, 12 tipsal de cosätori..., Ioo t1 pentrucalu de ginere, i cardt[d] cu 6 telegarl cu hamurile lor».,Io vaci cu viäl, cu bohaiul lor. [Mo$iile : Strämba, din J.Vlawa, Drdnicu, din J. Dolj, Ohaba din J. Gorj. ViT

la Stäne$0, SutestT, eloc de cas[ä] in Craiova». 2.000 detalerit, bani gata.] r päreche paftale de aur, i trahilti dd mär-gäritar, 12 zarfuri dä argint, I tavä dä argint, i carätä cudoT telegarl, cu 6 hamuri cu alämuri. rriganl : Vladu, Ca-lina, Staicu, Serban , Dimitra, Mdrin, Voicu jimblariul, Di-mitru Már$oghie, Stoica Gala, Udrea, Gaspar jämblaru,V lada

9. Cu frAteasca drag[o]ste ma inchin dum[ital]i arh. 3t.Logf. Dined.

I Se af1 i ansinware de zestrile fie-mea RucsandeI dupä cum aratä anunle ;Iu][ie] 23 dne, 1767), cu dania mosiilor Florestl, Clorond, Izemsa, Dränicu.

lor..., puT...

cu

lui...,

'.1

-268 DOCUMENT& MUNTENE

Pentru slujba Cdm[d]ndrituluT din sud VA lce am vdzut rds-punsul ce-mi fad d[u]m[neata], ea* mal jos de 300 lei nu-VT dämäna a mi-1 da, ce, fiind am apucat de am vorbit cu omulacela, itni este rusine O. mä las, mdcar $i patru sute de leisä daü ; - a$a dar im cautd a-I priimi dupä cum dum[neata]serif. Iar, de vel vrea d[u]m[nea]ta sd-m las mai jos, aastaNa fi bundvointa dum[ital]i». Numai trimite-m cartea dum[italli,$i voi numära banii. Numai acum mal in grab sd mi sdtrimitä, fiindcä sä gräbeste omul sd piece ; $1 snit

al dum[ital]i ca un frate

Benedictj D: Sas.1791, Ghen[a]r to.

Cu frdt[eas]cd plecige[une].Dragostea, prietqugul $i fireascd bunätatea Märii Tale

mä indatoriaz[d], nu numai sd Ind pdgubesc, ci $i järtvä sä-mifac Märii Tale, si eii, cu toate cd vre un cd$tig nu caut, nu-mat' sá nu pdgubesc.

Dar Mdriia Ta trimite m e 290, $i cartea vei luoa de la311 Logf. Gheorghitä, fiindcd nu mi le-ail mai dat. Si poftescmilostivul D[u]mnezdil sd trimitä Märii Tale mdcar cel putän700 cdstig. 90 (sic), Ghen[a]r[ie] to.

Rämäi gata slugä Costandin ...

[in proprietatea mea.]to. i i Mart 1791. dDivanu Banatului Craiovei» dd certi-

ficat de purtare bund gdumnealui sinior Leopold Benedecti, ceafi fost secretar aicea la Divanu Banatului Craiovel». Iscd-lesc St. Präscovean, Brarbu] St[irbel] V[el] Vor[ni]c [intreaceste cloud. iscälituri : pecetea cu judetele oltene : albina,cerbul, spicul de grid, pe$tele $i o ghindä, cu literele B. N.],Vel Spat., Joan Geanoglu Vist., $i cu litere latine : Hara-lampis. cGheorghe 3ti Logft. prot.» Ibid.

I T. [Craioval, 21 Mart 1791. Vel Spat[arul] dd adeverintd-pentru ebani de ugeretu po$telor..., stränsi de dumnrea]l[u]iLeopolt Benedicti».

DOCUMENTE MUN rENE 269 .

12. 1816. Raport al lui Staicu Buduhdleanu. eMois[i] Co-toroga dä la At'ig, din Tara Nemtasc[d]», avuse judecatd.la «dum[neallui biv Vel Medelniceru Ionitá Sgendaiche, judecdtor acestuT judeti Gorjii, cu Miutd Cotoraga ot Buzästif

brat ego Gheorghe [i lianas] si cu a1T cetas pentrumosie. Se afid la cercetare cd «din ani nepomenitY ail fostnumai 3 mosi" mari, insä Stelpuescu i Moga i Lupu Mdsca,carele dup[d] vremi aü fost vändut multe livezi i fälcii ddloc dinteacel hotar dä mosie Buzästii la sfänta män[ä]stireCrimea cu zapis si incheiare in ristov (?)». Egumenul Vartolomeig restituie si cu banif cumpdrä «altä mosiie in Allman,al[d.jturea cu a sfentei mändstirl», la 1707. «Lupu Mäsca, dincare sd trag Cdrstestii, i Stan Puescu, care ail fdcut pd Lupu,Cotoroga, i Lupu pd Stan, si Stan aü facut pd Dumitru»,.etc. - Ibid.

13. 1818. Plingere care ispravnicii de Gorj a lui «MoisdCotoroga, militari ot Hatäg, din Ardeal», pentru hotdrniciace i-a fácut la Buzdsti si la Sdcel Postelnicul Staico Puduhäleanu. «Esindu-mi sorocu pasosuluT, m'am dus iar innapoiin Ardeal.» Venise acum din noci, cu «poruncd de la domninostri ca s[d] nu am vr'o bänuiald». Adversarif «md portäcu vorbe de az pänd mdine, socotind cds mi sd va uri sivol pleca iar in Ardeal.» - Ibid.

14. 12 Ianuar 1820. «Joseph Weitz Maurer-Meister» seindatoreste «la cinstita mäna dw[nea]luT poruciculuT loanOdobescu», «sd-i facu cas[e]le eel le are arse in curtea ceaveche, care staü intre cas[a] lui theodoran Cincul i intreale lui Mimi dd.pd planosul ce sä vede intocmit chearä däinsum prin deosibitä hartd... Sá le fact"' cu doad caturi, pädood pimniti, o pimnitä boldtd cu zidig i alta cu grinzi,insä catu dä jos sä fiie in mijlocu poartd, si pä amándoodpärtile sä file cdte o prdvallie, una cu dood odäii, iar altanumai cu o odae, dar catul de sus sä aibd chid oddi si sala,adecd trei odäT in fata podultd, iar dood si sala spre curte.Dar dumn[ea]Iul mal sus numitul sä file dat[or] a-m faceteslirn, atät varu, nisipul, cdramida, cum si toatä cheresteaoa,.

ai lui»,i

.270 DOUUMENTE MOLDOVENLVI DIN T1NUTUL HOMANULUT

cum si usile, ferestile de l[al catul de sus sa aibä a mi leda duran[ea]lui gata, iar la catu de jos sa am eil a i le faceatät u$1, cum $i fereste, din cheresteaoa dumn[ea]lut adecacinci u$f si cinci fereste, cu tot lucru, ma incarcu ell a fiasupra-mi, adeca zidari, dulgheri si sal[ah]orl $i alti, totimesteri care vor fi trebuin6o$1' pentru ispräveniia casi ace$tiia,sí am ea a le plati, cum si invelitarea casi, O. o invälescu cutigle sail cu hiieru, scotandu strea$ina de caramida din te-meliia (sic) zidulut sä fifi dat[o]r a le inväli cu mesteri mietinsa cu toatä materiia dumn[ea]lui. Si ell c'un cuvant O. am.a-T gad cas[e]le din toate si a-i da cheia. DA care pentruaceste toate m'am tocrnit cu dumn[eapul sa-m dea tlr. 6.500-1. Sä fiti dator sa däram toate zidurile casi cele vechi pindin fata pämant[u]lui $i a alege carämida, molozu, pentru in-leznirea $i trebuinta casi cu chelt[u]iala mea. 2. Sa lungescucas[e]le spre gärlä cu o jum[ä]tate stanjinu nemtescu zi-dindu din terneliie. 3. Sa fiti dator a curata atat pimnitele,cat si toatä curtea de toate boclucurile ce sä va afla ; acestetoate tot cu chelt[ujiala mea sIt s[ä] faca. 4. Toate usile desus, cum $i ferestile sä fig dator a le aseza la locu lor, decila tot lucru acestor case ma indatorez ell a fi privighitor,cu toata silinta, mestesugului a sa face lucru temeinica sifara clä cusur, iar, cänd inpotrivä de vre o a mea ameliie[_=amelie, &p.skricc] sail nebägare cla seamä, orf, mal vartoszicand, apovlepsind la vre o iconomiie pentru rail folos, sa vapricinui vre o primejdiie cu bägubire, sä fill indatorat laräspundere.»

Intäre$te Cancelaria Agentiet La 20 Ianuar, se dati luiWeltz 500 de lei. La 2 Februar, invoire nouä : ecatul desus in dood car[almizi, $i mijloacele una car[A]midä $i jum[ä--tate». Alte chitante sint date in grece$te.

C. Documente moldovene§ti din Tinutul Romanului.

1. Ia0, 31 Decembre 7082 (1573). «loan Voevod», pentruVascan aprod, fiul flpniamm, nepotul AospSum, stränepotullui Patru Coplescul (IforkucKSAA) Usar (umom) vind ocina ce

DOCURENTE MOLDOVENEjTI DIN TINUTUL ROMANULUf 271

o avea strgbunul, Pdtru Coplescul, WT IllYkA*AA rCKMH CTA-Iwo GTE*AHA ROEKO,A,Y, la Obroani, Jut popa tefan si preu-tesei Hirkint, pe zlotf tätäresti. relik ail /tort, Smin. Luca.Pecete mare, ruptd. - Traducere de Gheorghie Evloghidascal, 2 Iunie 1781.

2. 27 Septembre [c. 1590]. Stanca fata popei tefan, soralui Gavril din Oboroceani, (IA ocina sa de acolo, cumpäratàde la Cupariul, lui Necoar[l] Vel Sulgar, pe zloî. Marturi :Boul Stolnic, Vasilie, Ion asco Slujniar, Andonie, popa otVor[un]tärest1, Lazor ot icp+cnba ThortS. Peceti c i fum. PeV" foil a doua : f pMft KKK liCTOR WCTAAll 3" HAM WT KOAT..,,ko pop to.

3. Cotnari, 3 Maiil 7101 (1593). Petrea soltuz cu 12 prA-gad din Cotnar[i] arat cá innaintea lor a venit Romt.isa dinButcatenl, Visternicial, si cu Necula din Cotnar[1], si a dato casä cu toatá partea ei, din Butcatera, cu toate dreptu-

rile el"», pe zlotT tg.tarestf, «Neculei» i sotief si fiilor lui. Pun«pecetea orasului». Martur Lupul Vgrian. Pecete rosie (ceacunoscutd). Slavon.

4. Cotnar[1], 5 August 7101 (1593). cMgriicoe, nepota Hu-roe, CUT"' Isacu, »MIA Ursulu Userel ot Ghigoestii», aratgcg. a vindut mosie la Butcateni, pe zloti tgläresti", lui Ne-cula (Beam) cupet din Cotnar[i]. Marturf : Simion soltuz otCotnar cu eel 12 prAgarf. Se pune cpecetea orasuluL>. ScrieStetco de la CotnarEil. Pecete verde, ruptä. Slavon.

5. Mohileani, 4 April 7102 (1594). Vine Nicula Grec cuEremiia, flub KOHApH ot Butateanl, pentru vinzare. Marturi :pan Ionasco Vist. ot Crivesti, pan Petrasco Purcel Vel Va-tah de Tutova (TSTomonA8), Pghtea finl lui Lupul Postelnicbivsli (sic), pan Toderasco fiul lui Motoc bivsii Velichii Dvor-nic, Lupul t[g]rcovnic din Mohileani. i AOA1 kirkHIIH (no-woae2. Cinci pecetl mici, puse pe ceará verzuie, peste o bandg.

e

Insemnare pentru plata IlipluT la Tinutul Dorohoiulul.2 .tn casa jup5inesel Melocoaie.,

pm

hirtie.

272 DOCUMENTE MOLDOVENEri DIN TINUTUL ROMANULUt

6. CotnarI, 21 Septembre 7102 (1593). cHanos soltuz cucel doisprezece prägati din Cotnar[i]» aratg cg innaintea laSimeon bivsii soltuz $1 prggarilor an venit Buzdugan ot Pe-triciani si fratele lui, Popa Toader de acolo, de-sT chi"' parteat Necule ot Cotnar[1]», la ButcätenT, pe zloti. Se pune pe-cetea firgulur. Pecete rosie, rupt g. cu totul.

7. Suceava, 27 August 7107 (1599). ,cSelevestru monahot monastir ot Neamtu» vinde «loc de treT case» din Oni-cean pe Sireatiti, in T. Roman, lui Nicoar[g] Logofet, pezlotT. Marturi: Gligorie Balse 6asnic, Lupul Balse Sulgear,Nävrgpäscul biv Dvornic, Manea biv Pitar» si alti multi', slugidomnesti. Pecetl puse cu cernealg.

8. Hglestiian[1], 15 Novembre 7108 (159). Ungurul bivpräcalab, pop[a] Viardes, Buhus Visternicel, Calotg Medelni-cerul, Lazor ot KOACHTH Tokr märturisesc pentru MgriicanormATra lionS IhTpii, nepoata non Illuisau$, cari vind ocingde la Obroani, partea for si a frateluI illiSwirgn 1111 Nicoar[ä]Logofetu, pentru 30 de talerr. Scrie Frätiman. Pecete micg cufum. - Traducere a lui Gheorghie Euloghi, 1781, 2 Iunie.

9. Suceava, 8 Decembre 7108 (1599). Eremia Moghila,pentru Ionasco Nemteanul hänsgrel si sotia Annisia, fiicaPktm, nepoata Xspoae, care a vindut tnosie la ButcgteanTsi locul lui Hreblea lui Nicoarä Logofet, cu taleri. Strol6Vel Logof. u. i iscal. Pepelea. Pecete peste hirtie, cu bourulInstelat, intre soare si lung si MACTI10 6)1{110- gOEROM IMMIk.3Mdl. MOAMIICKOH.

io. Suceava, i r Decembre 7108 (1599). Eremia Moghilg.Voeod, pentru Anghelina, fata Nastasie, nepoata Anuscgi,.stränepoata Pilatel (IInnyr4), cari vind la ObroanT lui Ni-coar[g] Logofet, pe talerT de argint. Vinde si o rudg, Märica,fata PHHAli, nepoata lui Väscan Cupar (11snark). A treia vin-zare o fac Stanca si Costanda si Märica, fetele luf popa ,tefansl ale Deane (Hirkim), ce avean parte cumpgratd, de la «loanVoevod». A cincea, Cozma, Arsenie, fiiT II,Arrn, nepotilMAP" stränepotiT luI Stanciul. Pomenitl si Arvasia, Andreica,.

DOCUMENTE MOLDOVENESTI DIN TINUTUL ROMANULUI 273

Iosip, Condrea, Agahia, Samoil, Reanga, Catálina, Gafta,Anusca Frätäto+, Rugini, Sofroniia, Päcurar, Condrea. StroicLogofätul. Pepelea. Pecetea cunoscutd, peste hirtie. - Sitraducere a lui Gheorghie Euloghi dascal, 2 Iunie 1781.

Suceava, 24 Ianuar 7108 (i600). Eremiia Moghila oe-vod, pentru mänastirea Rdaca, cu hramul Sf. Nicolae, învinzarea intre Necoar[5.] Präiescul, tretii Logofet, la Soprd-learif si Butcateani. Pomenitä danie de la Gherman si Väs-can, supt Bogdan Voevod. in loc capätä mänästirea parte dinMiroslävestl, moara pe rîul Navrapestf, luatä de la Anghilinafata lui Bogdan Medelnicer si vara ei Evghenia, de laNeacasa, Märiica, Simioana, Chirighena, fiicile (aceste cloudultime) lui Mil-AAA] Rujini, toti nepoti lui Miroslav. Iscali-tura Domnului. Pecete mica peste hirtie, cu bourul instelatIntre lunä i soare si : t Iw Gomm ilIornim HOEBOAa. StroiHCKM ; StIHHHTE EMS t3filiK M. p. Parasco.

12. [C. 1600.] Adeca eü Spiridon cel baträn den Butch"-teanI scria si daa stire cu asta murturie a mea insumf pre-[cum] märturisescu cum am avut Ord $i price cu Alexa si cuNicoleasi din Cotnar printru o livadä, curätura, ce o am des -chis ea, si iaste pre loculsi pre ocina i Nicolease si Alexei.Dead, vädzändu pururilea price si cuvente, ea insumi m'amurugat ca sa-mI lase acea curaturi, sä o tfia ea pänä voia hivia $i cu sufletu, si dumnealor numai sä-$ iä de a dzeaciade ce va hi intrInsl, cum va hi cu dreptul, iar mai multunimic sä n'aibä treabá pan voia hi ea via'. Iar de-acii, duramortea mea, ei sä aiba a si tinea ocina si aceale vadü cumvor sti, sa n'aibä nime nice o treaba de oamenii mii, aOrd saa a ceare, ca sä hie a lor, cu tot ce-I Inteänsä, prin-tru cáci ne-am tocmitu de bunä voe s'am datu cad iasteocina bor. Si mute ai';asta tocmal[ä] fost-aa oamenli buni, anumeRusul din ButcateanY $i Ignatu (cel ; Oers) i Eremiia si altioamenl buni si Nechifor ot tam $i ea Serghie -am fost cä--märas la sulgu am sells ca se s[e] stie. U Ias, Fev. 25.

t [C]litiHA014 INC MO' 11-KKA IMAM.Pecete cu C l o cruce iesitä dintr'o ancorä.

I I 43, Vol. XI. 18

II.

t

,13

274 DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TINUTUL ROMANULUI

13. [C. 1600.] t Adecd eü Tintar amu luat 85 ug. de lamätu$a mè Zubcoe de Eldlauce$tf, $i ail zdlojit o casä u Io-n4esti, cu tot casa Floret, cu point, cu ogradd, cu plmän-ture, den tarinä. i all fost in tocmald Hranitd $i Para$coBrut $i Rugind $i Lozovanul. i märturie s'ab pus pecetile.

f Treit peceti cu cernealä.]t Acesti barn' a mätuKT s'ari intorsu pdrintele nostru Vis-

tearnicul 17 Maia.t 25 taler[f] ce am luat in Liar, cändu am märsu la slujbd

de Vistearnicul.Ton samic gnimap MUM. [=acest zapis 1-a scris Tintar].

14. [C. 1600.] 26 Septembre. Anghelina nepoata Anu$cdt dinOborocent, stränepoata lift Calotä, vinde parte din Oborocentlui Necorä Vel Suljer cu 300 de zloti. Marturi : Boul Stolnic,Andonie, popa din Vor[un]tärestl, Lazor din Tirgul Frumos(itpacilin TpiirS). - Si resumat de Gheorghi Euloghi.

15. C. 1600. Märia i Titiiana, Vasilie, Dochiia, flit luiLazol Pitdrel, daid casä in Obroceant lui Nicoar[ä] Log[o]fet,pe talent de argint. Marturi : Ghiorghie biv$ii präcdlab otSiminiceant, Gligorie diiac ot cheal, Ionascil ot Crive$tf,Toader snä Motoc ot Movileanl, Calotä ot Obroceanl, Costinot Häle$tiiani, Lazor ot Tpkr Kpactum, Irimiia hotnog otButateant, Frät[i]l[d] ot Cärje$411. - Iscdle$te «Pop Costin».Peceti.

Adaus : Pop Avrarn slid pop Gavril ot Obroceant dä zapispentru acela$T scop, cu aceia$I marturi. Scrie Gavriil diiac.-Traducere de Euloghi, 2 Iunie 1781.

16. Iasi, 12 Februar 7109 (I601). Ori$ Hatman, BosiocVel Spätar, Trifan Postelnic, Coste Bäoc Cliuar, MacriVel Arma$, Bugza Logofdt, Rosca Dvornic aratä cd One,Pone $i sora lor Anna, fiit lid Gligorie $i «Todoscäet», vindlui Nicoar[d] Logoat H 113,wklan partea lor de la tatd,Gligorie Mamie, care o luase de la Mihäila$, Nechifor,Märica, Fräsina, Nasti, fetele 11/Ikomtig11, nepotil llSonii, dela Butcätent7: Ana 4santu sit Knnorpm din Hirläü.

DOtiUMENTE D1OLDOVENESTI DIN TINUTUL HODIANULUÍ 275

Urmeazal iseäliturile, dintre care se inteleg ale lui BogzaLog[o]fet, Rosca Dvornic, Trifan ... Pecett, cu litere nein-telese. Una are : . .. CAMIIPOHO . . . {v. n° 22].

17. Iasi, 5 Maiti 7110 (1602). Eremia Moghila, pentru Ni-coar[ä] Log[o]fet, care aduce zapis al luf Gheorghie biv prä-calab, Gligorie diiac, Ionasco Buhus, Toader fiul lui Motoc,cä a cumparat o casg din partea de jos a satulut Obroant,de la Märiica si surorile el' Titiana si Dochiia, si fratele lorVasilie, pe talent" de argint. Alta casá i-o vind pop[a] Avraam,fiul lui pop[al Gavril, cu fratil. Pecetea cunoscutg. Stroiciiscgleste.

<cf- Friitiman.»

18. Scheaf, io Maiti 7111 (1603). Dumitru fiul BAKAStairie,Depot ailkpIiitckgn, stränepot lui Ignat din Roginosa, vindemoia sa lui Nicoar[ä] Logofgt. Marturt : Bogdan Pos-telnic i dvornic of Scheaf, Ionasco Buhus ot Crivest[I], Gli-gorii diiacul ot 5cheaf, popa Costin ot Helesteiani 1-1 111SA-

TOSOM ksrr Tpkr Illii-kn, Drägan din Pizdeant, Nichifor dinObroceanT csi multi' oament bunt si bgtrini». Se adaug :Motoc, Cotoc ot Päscan[f], Frätilä ot Onian[f], Ion gudeot Roginoa[sa], Ionasco ot Oniani, Gheor[ghie] ot Obroan.Peceti, intre care a tirgului, cu un peste si riftrr w[m] Tpkrt;Gwkii (cu fum).

[Pe a doua foaie :]f /1311 ECINit Domitro feorolo Bahloianef, nepotol Märeicdf,

stränepotol a lu Ignat, denainte lu Ionasco Buhus si denaintialuf Motoc si Cotoc si Fritilg di Oneciane si [non godelede in Ro'gonosä si Ionastico di Oneciane, Urso tij si Gavrildi in Boldestf si de aceia multe oamen[i] bune, drepti dooasote de galbent.

19. Suceava, 16 Maid 7111 (1603). Eremiia Moghila, pentruNicola ot Cotnar, in ceartä cu Lupul Vornic, pentru But-cätean. Iscálitura Domnultni. Kfmium swami Sti[un].

Pecete mica, ruptd.

20. Suceava, 7113 (1604-5). Eremia Moghila, pentru Mariica

276 DOCUMENTE MOLDOVENESTI DIN TINUTUL ROMANULUI

Kwkriark raposatuluT aNiculeT ot Cotnary si fata ei, Nastasia,care aü adus zapisul de la $oltuz si pirgariT de acolo, pentruo vinzare. Pomenit Nechita ot Pietri$, Buzdugan ot Pe-trianT, Cazanel. Pecete ruptä. -E fal$.

21. Ia$1, 25 Maiti 7116 (1608). Precop ardiman Dvornic,Bran Comis, Udrea Gligorie biv Vel Vätag, Dumitru Spätararatä cä. Odochiia, Nicoar[ä], Trofim, fiii GAKH, nepotif luIIon Juco, ati vindut parte din Butcäteani $i cu Hu-03U wrgapiiHS lui Nicoar[ä] Logof[ä]t. Scrie Nebojatco Uricar. Iscd-lesc : Precop Cdräiman Vistiiarnic, Udria iscal, Nicoar[ä] Comis.

22. t GE WCO A3 HOD" IIHApOHHK H CK CECTpA MOA TO,A,OCIM,

CHH KHAHA, 1111Y11,11 nrkSHOLIATOM illAHHM, in$ine debunä a noasträ voe märturisim cu cest zapis al nostru cum,de a noasträ bunä voe, de nime siluiT i neirapresuratI, amvändut a noasträ direaptä ocinä $i mosie din sat dinButcäteanT $1 din selistea ce sä chilamä opärleanii, din satdin ButcäteanT, din gumätate de sat, din na opta partegumätate, $ i din seli$te din Sopärleani din na opta parte iarA$Tgumatate, cät s'ati ales partea lor intr'aceaste sate ce-s rnaisus scrise, cu tot locul nostru, din vatra satului, si dincämpu, $1 dinteapä, $i din hälästeae, cu tot venitul nostru,ce iaste partea noasträ. Si am vänduto gupänuluf Necoar[ä].Mare-Vistiiarnic drept 108 taleff cpsimx. Si at fast in toc-mala noasträ cänd am vändut si am loat banl deplin si toffde fatä odänioar[ä] : Procop Caräiman Vistiiarnic $i IleaBooc Vomic de Poartä $i Toader Dragotä Vornic dePoartä $1 Ba$otä Camaras $i Serghie diiac $i altT omenibunT : Samson din tärgu din Iasi si Luca croitor. Si premaT multä credintä pusu-ne-am $i ale noastre pecetif inn 'acestzapis. Si pre multä márturie am sells eti Ionasco

Jitniar. De aasta märturisim in cest zapis al nostru,ca sä sä tie. Amin. Pis u Ias, Fey. 26 [1608-17].

Procopie Cdräiman Vistiiarnic [pecete en tot felul de flori].Ilea Booc Dvor[nic] [pecete cu : Ilea]. Az popa Adrunic.Gheorghie Basot[ä] Cämäras [pecete cu o pasere]. Az Io-na$co Jitniar [pecete cu o cameie]. fI3 GFprIe KKANKM1 34.

MU

"pH H RH,

lescul

DOUUMENTE MOLDOVENEF;TI DIN TINUTUL ROMANULUI 277

CSMKS FIVE% CF1-0,*TEACTKPIEM [pecete CU C. p . I'. E.]. i alte cloudpeceti.

23. Iasi, 29 Octombre 7118 (1609). Costantin Moghilä.Voevod, pentru Gligorie $i sotia Agafiia $1 altii cari ailvindut mo$ie de la liSMFIATA Er Marica $i de la Grozav $ide la Izmeanul, lui Nicoar[d] Prijescul Vel Vistearnic, laButcateani !,,i Sopräleani. in loc, se dá parte din ObroeaniWT LIACT RS11410,1. Pecete mica, cu bourul instelat intre soaresi lunä $1: t IW KOCTMITIIH abE11111 KOEBOA. Stroi Vel Lo-gofet u. Urmeaza iscälitura lul, cu adausul, de alta minä :Sql-IIIHTE EMS SIIHK. Nebojatco.

24. Iasi, 5 April 7118 (i 6 to). Costantin Moghila Voevod,pentru Iona$co Vist. $1 fratele Iordachie, fiii lui Costandin,nepoti illapmi, stränepotT Alum, cari vind mo$ie lui Nicoard VelVistiiarnic la Butcateani, pe ughi. Pomenit satul Ruginoasa,luat de la Dumitru fiul fiaptitami, nepotInkpificH, stränepot fIrd$HH, fata lui IvancoPitar. Iscalitura Domnului. Vel Dvornic ucil.Si iscdlitura lui. t Täutul. Pecetea micä,peste hirtie.

25. I I. April 7118 (16 I o). Act de laLaora$111 Cotnari (v. mai sus, p. 86, n° 179) (pecetea

no 25Cotnarului).

26. Suceava, 6 Iulie 7118 (1610). Costantin Moghila Voe-vocl aratä cä Nicoar[a] Präjescul Velichii Dvornic a cum-pärat mosia unei «Anisiia Nemtana, fata Ruscai», nepoataHuruoaef, cu fiul, Focsa, fetele MägdAlina si Sofiica, pe taleri.Iscälitura Domnului Pecetea cea mica:. Pätrasco Vel Dvornicu. Basot[ä]. - Si traducere romäneascä din 1820 intdritäla 5 Mart de «Leon arh[dmandrituly (Asachi).

27. Iasi, 24 Mai5 7.125 (1617). Radul Voevod, pentru Pa-trichle si Cr[d]stea, in pkg. cu Alexa cu privire la o mosie inButcäteani, de la Antonu. Se face jurgmint pe evanghelie.Vel Logft. ti. Ghianghea Logofet isca1ah. t Bäseanu. Pe-cete mare.

978 DOCUMENTE NOLDuVENEW DIN T1NUTUL ROMANI/LTA

28. Iasi, 30 Maia 7125 (1617). Radul Voevod, pentru Crsteafiul lui Furdui i Condrea Visternicel $i pop[a] Andronic,fid KI-Irk1114, toti nepoti aum, cari s'aa judecat (Term 3"itguem) cu Nicoar[ä] Präjescul biv Vist. pentru parte din Bu-cdteani si selistea sopräleani (T. Roman). Se pune ferie(lisEldi.o) 12 2lOti. «Vel Logofet uö. Ghianghea Logofet iscaah,m. p.» Nebojatco. Pecete rosie, ruptä.

29. 1114C 8 ramp", 29 Julie 7126 (1618). Radul Voevod, pen-tru Nicoard biv Vistearnic si Alexa w'r 'rpm' urrcu privire la o cumpäräturä in BäscAteani. Se pune ferie(4segio). t Ghianghea Vel Logofet u. iscal. Gavril. Pecetemare, rosie.

30. Iasi, 28 Iunie 7131 (1623). Stefan Tomsea Voevod,pentru Dumitru, Mihäilasco, Gavrilas, Bránduse, Irina, «Lazarfiul lui Motoc», totl fill lui Lupul Vrälan, in ceartä. cu Alexabiv Cämäras, pentru päri din Butcateani (T. Roman). incolt : Dumitru Sälucor (sic). Pecete peste hirtie, CII bourulinstelat si incoronat, intre soare si lunä, sabie si sulitä. In-scriptie : t IW GTE$ANK TOMMA KOEKO,A, PF1M1 3EAAAE AAOAAAKC-

K0i. Pe V° : t fu HERWTHOCT Er MACT. HAN FIAN rk KEA Wrilvr.

A3 LIHKOAO[k] AWrdiT HCKAA (splendidä caligrafie).

31. Obroceani, 4 Octombre 7144 (1635). «Popa Anton deObroceard si cu fAmeala mea cu Märica si tot fea'oriianum[e] Märiia si Anna, si ea Gavrilas Furduia si cu feoriimiei, si eü Nechifor feorul lui Ionasco Calot[ä]..., si ea Leal eacu feorii miei, cu Ostahie si cu popa Isac i Acsiniia» \find«o parte de ocin[ä] a nostri -am avut in cel hälestea noa-aa fäcut dumnealui Postelnicul Ionasco Präjäscul la podulOrdzei ... De in deal de spre Scheal.» Se face innaintea «Vor-nicului lui Gheorghie Ngvräpäscul, lui Iurasco Adam de in Vlä-dest[i], lui Toader Härescul de Hasnäseani, lui Andonie de-acolea si a lui losip de-acol[o] si a multi oamen[f] buni me-glias de pre inpregiur». Iscälesc si Nichifor, Slävil[ä] pis[ar].Peceti cu cerneala si urme de degete.

32. Iasi, 26 April 7144 (1636). Vasile Lupu, pentru Ionasco

Komap,

mieT,

DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TINUTUL ROMANULIJI 279

Präjescul Jicnicear, care a adus zapts, si de la Gavrila$ Fur-duin, de la Gligorie Butcäteanul, de la Irimiia fiul lui Ghe-rasim, de la Ilea, Ostahie, popa Isac. «Präjina eke de patrustänjini.» tritärire de mosie lui Ionasco Präjescul Jitnicear,pre «acea bucatä de loc ce an innecat apa de hälästeul ce anacut la podul Ordzei», pentru a-I fi «direaptá ocinä si schim-bäturä».

Gavril Mätias Vel Logof[e]t. Corlaat.Pecete mare rosie.

33. Hälpisteian[i], 8 August 7183 (1675). Zapis pentruo vinzare. Marturi : «Dumitrasco Präjäscul, ce an fost Postial-nic, Hacic de Hotin, Aftänasie Vornicul de Ruginoasa, preutulDumitru de Crivesti, Pätrascü Vornicul de acolea».

34. Iasi, 7 Februar 7187 ( t679). a Arvintie de Drägotiani,ginerile popei lui Ionasco de Ruginoasa, si cu fiatel[e] mial[e],Alexandra si Mariia», $. a. vind mosie la Oborociani, «treicasä in siliste cu loc de arat in [alt.[i]ni si cu loc de fänatsi din hälestiae si din tot locul, cu tot venitul, toatä partianoasträ cätä sd va aliage», lui Chirtiac Sturdza Päharniculcel Mare, cu «lei bätutl». Marturi : «Alexandru Buhus Hat-manul, Gavril Costachi biv Hatman, Velico Costin bivComis, Gavril Nianul biv Logiolf[ä]t, Savin NävräpäsculSoimariul si multi boiari $i oameni bunI». Scrie «Enachidiacul». Iscälesc : «az Gavril Cost[aiche biv Hatman, az Ve_lico Costin biv Comis, Gavril Näsräpäscul biv Logofát».

35. «En Aftimie fata Anei, nepota popeI lui Anton dinsat din Oboroceni», aratä cä «am vändut si en daca an vändutfrate-men Gligorasco si soru-m Märie, eä eil n'am avutputere sä intorcu baniT dumisale Päharnicului, deci i-amvándut odatä cu frati, si am vändut mai pe urmä catu s'anales parte mè, o cas[ä], sä fie dumisale Pdharnicu ChiriacSturdzii si jupänesei dumisale AniV», pentru 22 de lei $1jumätate. cDenainte dumisale Hatmanului Buhus, $1 de nal[n]tedumisale lui Manulachie Sulgeruluf celui mare, si denai[njtepärcälabului Lupului de Tärgul Frumos».

280 DOCUMENTE MOLDOVENETTi DIN TINUTUL ROMANULUI

36. «No1 fe'eorif Märi, nepotii pope liff Anton din Oboro-cerif» aratä cä ail vindut «dumisale luI Chiriac Sturdzei ceail fostu Fäharnicu-Mare $i jupänesii dumisale Aniti» parteaIor din Oboroceni. «Eü Costantin si Damaschin $i Märie $iAna sururile nostre am märsu de am luat bani din mänadurnisale.». Marturif de la n' precedent $i, pe linga ei, popaPaväl. Iscälesc, prin punere de deget, si Porhira, Urdta, Pa-laghie. eIscal pop Pavel ot Häläne$te (sic).»

37. Iasi, 30 April 7188 (1680). «Gligorasi $1 cu sori-m,cu Märie, fiorii lui Gavril Donici din Oborociani $i a Annilfämeii lui Donici», vind «dumisali Sturdzii, lui Chiriiac, Pä-harniculuI cialui Mare», cloud case in Oborocerif, pe «leibätuti». «M'em intrebatu toatä ruda mè $i räze$ii mei, sä-mdé banT pre aceR doi casä, $i nime dentru ruda noosträ,nu s'ail aflatu.»

38. 17 Februar 7200 (1692). «Eil Acsana, a räpäusatuluiFrangule Stolnicul», aratä cu zapis «la märia dumisali nepotuluiCostantin Ursächel, cum am dato danie dumisali kum[ä]taate desato din Areni, ce iaste la Suavä, care iaste mie dreptü cum-päräturd, a$ijdere kum[A]tate de sate de Areni care ail fost adumisali frätine-mieii Ursachie Visternicul, am dat-o dumisalidanie. Care parte de satu am tinut-o eü pentru ne$t[ej da-torie ce-mi iaste dumnialui frate-mieii dator, cu tril sute $ai-dzeci de lei,- care am fäcut $i izvod de pe ce mi-T dumnialuidator. Si sä aibä dumnialui nepotul Costantin Ursachie a tin$[i] ac gum[A]tate de satu. Iar, cändu vor da ace$t[i] bani cemai sus scriem, cuconi dumisal[e] frätine-mieil Ursachie Vis-ternicul la mäna nepotu-mieü Costantin Ursachie, atunce säaibä a tiné gum[qtate de sat de Areni, parte lor. A$ijdere$i dupa moarte mia, multu putin ce sä va afla a dumisali,sá fie nepotului Costantin Ursachie. $i dumnelui sá albä amá grij[i] dupa moarte mia i nimia dentru nepot $i oamenide ai mie sd nu aibd treaba a stä] amesteca ham ceva. Sipentru o diiatä ce aii fácut nepotul mieil Dumitrawo Ursachiela o da.care a mè, care eü n'am $tiut nemic, $i fär[ä] $tireamia s'aii fácut aceia diiatä, s[ä] nu s[ä] bage intru nemicä

DOCUMENTE MOLDOVENE§Tf DIN TINTITUL ROMANULUi 281

samä. Si ahstä dreptä danie si scrisoarea s'aa fäcut denainte dumisali Scull biv CAm[i]nar, CAm[ä]ras de Ocnä., $idumnialuI Toderasco biv am[ä]ras de Ocnä, $i denainte du-hovniculuI miea Cozma egumen de la mänästirea de la Ocnä

Nica gramatic de la Ocnä $i Dima zugrav si Zota negu-titor i Vas(ljlie Bländia biräu de la Ocnä. $i Gheorghie zu-gray $i popa Ion Sorca de la Ocnd. Si eü popa Ion Buhociam scris zapisul, sä s[ä] creazä.

Acsana Fränguloe (pecete cu fum, neînteleasa).'0 ilyo6v.svoq vijg YOxvots Koalidg ispollóvazoq Oprog. (Alte

patru iscálituri grecesti.)Az erei Ion Sorca iscal. Vasili Blände

biráa (pecete cu un ciocánas $i inscriptieneinteleasä). t Aftiog Zóypocr,00g tapTopaq.t e.Wprcoç EaropcoypiTog, phpropocg.

Franguli e cunoscutul s5.uar i apol Vames-Mare (vol. V, p. 133). PentruUrsIchesti, ibid., pp. 582-3 ; Inscrzp/ir, I, 13. 28.

39 t Bani ce mi-I dator frate-mea Ursache $i de pe cemi-I dator, sd s[ä] stii.

t 120 lei de pe o patc de samur.t 130 leI tij de pe alt[ä] blaná de patc de samur.t 50 lei de pe gumätate de bland de alimii de samur.t 60 lei de pe 2 cal' murgi ce mi-aa luat, si bani nu mi

i-aa dat.

40. 15 Decembre 7210 (1701). «Ea Alecxandra Spätäroiea räposatuluf Gligorasco Spätarul» aratä eh' «am luatu penepotä-m Paraschiva, fiica surorif me[le] Catrinil de o'mcrescut-o $i o'rn botezat-o, i am ales-o dentr' altif nepotiI aImeI ca se-m fii a miia fiicA, si cu vrere luI Dumnezea o'm $icdsätorit-o dup[d] Sandul Sturdze fiòorul lui Chiriiac Sturdzil,$i l'am datu multu putän 6-am avut. Dat[u]-l'am g umätate desatu de CäcárádzenI si gu m at ate de satu de OsimzlianI $iTiganI -am avut parte m de la pärintii mel, si odord den

si

282 DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TtNUTUL ROMANULTJI

cätu am avutu i-am datu. Si, multu putin ce mai am si m'amopritu de comandu, iar, murindu pre mäna dum[i]lorsali,ca sä aibä a m[ä] griji $1 sä fiia totu a lor. lard nime denfratif mel saü din nepotii mel sä n'aiba trab[d], nici sä s[ä]mestece la nemicä al meu.

Asisdere si eü sä nu fia volnicA a luare den ce l'arndatu : den mosfl, den TiganI, a luare de la fiica mè, Pa-raschiva, $i a dare altor nepoti saü frati ; ce sIt fiie datl du-milor sali, precum am scris mai sus, c'am datu sIt fie pentrusufletul mea si pentru sä m[d] grijasca si pan ol fi vie $i,dup[ä] moarte m, sä m[d] pomenesc[a]. IarIt cini s'ar is-piti den frati sati den nepoti a strica, sä fiia neertatu deDomnul Dumnedzea si de mini, $i sä fie legatu i blästärnatude 318 ot[e]ti clan Nechie, herul $i arama sa putrezasca, iartrupul lui sa nu s[d] topascä, sä (sä) st in ved. i pentru cre-dinta m'am pus si pecete, $i cine s'ar tänpla, off din fratiImei, orf de nepotil, a ved aastä scrisori, sIt aibä a iscali ;alti boerI sträinI, ca s[ä] fie de credinte.

Alexandra Spät[Aroaie].(Pecete octogonald cu « Alexa[n]dra»,push' cu fum.)

41. 26 Septembre 7216 (1707). iSava egurnen de Hangu»dä zapis idumisalea SanduluI Sturdz1T de Hälästeenl» cIt i-avindut o päraginä de vie, carea viia aa fosta a ha IgnatTuturman, $1 alta viia längä aceia, 6-ati fostü a lui Visarioncälugärul, cumparaturä de la Gheorghitä a lui Haidrugan»,pentru « io stup1 $i o bivolitä cu vital ... Însä s'aa vändutbutucul vii, iar nu pämäntul, cä. [0]mäntul iestea a mänä-stir[i]. Jar dumnealuf $i cuconif dumisale si nepotil dumisaleavor da de o dzeacia din an in an; insä cu pomat ce ar hipe acel loc, sa tie dumnelul, si va da dzauirea». Marturi:Toader 6orteiti $i Gavril Sirbul $i Ion Bäianul si Iftimieot tam si Mihäil[a] de DrägAteanì ». Ermonah Sava eg[u]-meanul cHang[ulul] iscal». Pecete cu mai multl sfintil $i netiaT

IIKKEAEHIE WT KAM'S AET

42. [C. 1732-31 Bani ce am dat pentru lucrul viilor, sas[ä] stie.

si

MOM.

DOCUMENTE MOLUOVENESTI DIN TINUTDI, ROMANULUÍ 283

3 pt. am dat la Damaschin pentru lucru intgI.3 pt. tij am mai dat la Damaschin.2 lei, 6 pt. am dat tij la Damaschin pentru vii, antgrtu.3 pt. tij am dat la Damaschin tot antärtu.z lei', 3 pt., 6 bani tij am dat luI Ilie si lui Apostol de

au ingropat, tot antärtu,9 lei am dat luI Ilie vier in anul trecut, la vii.

leu am datu pe 2 hgrage.6 lei de scosul hdragilor.3 lei am dat kn. Anton in iastä prim[ä]varä.

lea WI Ion Savin, tij acmu vier.15 par[a]le pe i ocd p[o]l her, de aa fäcut o sapä la vif.4 par[a]le dä fgcut sapa.

lea lui Anton vier.3 pt. datu luT Ion Savin.

lea am dat lui Ion Tisul, vier.6 pt. tij am dat luI Anton ; Dech. 25.4 pt. pl. tij. am dat luf Anton; Fev. 1.6 pt. pe 5 cot pgna, Rusului.3 pt. Tuntal (sic?), pe i oc[a] tutun.3 banI pe 3 lulele.2 banI Tuntäl (?), pe 3 litre sopon.9 bani un apästru.6 pt. undelemnu.

pt., 2 banI icri.3 pt. pesti.I lea, 2 pt., 4 bam holercä.6 banI tutun.37 lei am dat pe 2 boY.16 lei, 6 pt. am dat pe vaci si gunicY.

43. t Ghedeon arhiep[i]sc[o]pa i Mitropolit Suavschii.Fäcut-am aastä scrisoare a nostrg la mäna dumisali

StolniceasiI Sturdzoaei pentru un loc de cas[ä] ce iaste 1ängsaMitropolie, din sus de Temnitä, car[ej, and aa fost Sturdzeala Muscali, i-aa fost dat Anton Tanschii polcovnicul banIioo taleff ; si bani nu i aú mai dat, ce tot aü scris la Domnu

1

1

1

r

1

-L1

284 DOCUMENTE MOLDOVENESTÍ DIN TINUTUL ROMANULUT

sä pliniascg, cu ce'r gäsi la dänsul. Deci ea, scriindu laTanschi', s'aa m[i]l[o]stivit si aa dat acel loc danie sf[i]nteiMitropolii. Si, pentru datorie ce am avut la dumn[ea]lui, siati läsat acea wo taleti, si scrisoarea dumisale acea de danieiaste la mäna nosträ. Deci de acmu (sic) Stolnicias[a] Sturdzoesg aibä bung paci. Iar, de'r mai dzici cineva ceva, noi omda sam[ä]. Pentru aceaia i-am fácut aastä märturie, intrucare am pus si peceatia sf[i]ntei Mitropolii, si am iscalit casg.1 fie de bunä credintä.

U Ias, It. 7231 [1722], Noe[m]v[rie] 5.Ghedeon Mitropolit al Moldovlahiei. [Pecete cu Sf. Gheorghe

si legenda=nmaTk ECTIt CTPO MHT110f10...], intipäritä cu fun"

44. Ia.i, 17 Iafivar 7242 (1734). Grigorie Ghica Voevod,lui Adam Luca biv Sulger, cu privire la jalba fäcutä de«Safta Pisosas[a] pe Erina TomitoaiD, pentru o moarä inSomuzul cel Mare, la Tinutul SucevilD, pe care o dddusePisotchi «in sama lui Basot[ä] Setrar cu tocmalg. .. Atiluat moara cu de a säla [Tomita] de la Basotta.1, cäci ii eracumnat Pisotchi, si, luind moara, ar fi luat si 30 de mertede päni din moarä ; si, luindu moara, n'aa vrut sä o gri-jascä, s'aa lásato de s'ati präpädit moara din pricina To-mitoai, si ià n'ail avut niö-o treabä, niun amestec la acemoara.» Vel Logft. Pecete mare, cu chinovar.

45. 21 Mart 1794. Mihail Costandin Sut[u] Voevod, pentrujudecata lui donit[g] PrAjescu biv Vel Pitar cu Safta Tinti-loae, fiica lui Grigoras Hermeziu Post.D. Mama lui Ionitä erac Alecsandra Jicniceroae, ce ati fost fatä luI Andreia PrAjescup.Pecete lungäreatä cu chinovar.

46. 7 Octombre 1.801. Alecsandru Necolal Sut[u] insärci-neazd pe Andronachi Doniö biv Vel Ban cu o hotärnicie.Pecete cu chinovar.

47. 4 Decembre 1801. Hotarnicg a lui Andronachi DoniciBan, trimes, cu Com[i]s[ul] Cost[an]din Catargiu, la Bosco-

' Tantchi, ofiter de Cazaci: in 1711, e pomenit st In Neculce, p. 331. Sturdzasä fie Sandul (ibid., p. 303) ? La 1727 acesta era Spätar (ibid., PP. 364-5)

DOCUMENTE MOLDOVENE§TI DIN TINUTUL ROMANULUI 285

ten! si OnicenT (T. Roman), ale luT MihaT Sturza biv VelLogft., in cearta cu Sdrd. Ionit[d] Prkjese[u]. Se aratd ho-tarnica din Mart 7269 0760 a lui Ion Meleghie Vor[ni]c dePoartd $i Lupul Haddmbul, tovard$ul säti. e Apa Tigäncil...0 groapd de putu de ldngd drum, in gura väi $oimäritii...Stänj[dnI] prosti... Hotaru Oborocenilor, in Poiana Popii...Coada iazului Bärbinti... Stdlpul Prdjescului...... Längd hota-rdle DucdT-Vodä . . Rdp[osatul] Ban Costandin Sturza., Altähotarnica, din 15 Iulie 7269 (1761), «de la rdp. Sul. Toad[e]rBuhus... in margine bähniT pdräuluT Civil. . Di spre Vorän-tdresti, in Tiganca c mare... Hotarnica di la un SämionChe$co Uricar, din lat 7260 [1752]... Ioni.td Pisoschli, stäpänuOnicenilor... 0 groapd näruitd... Pascal Vorc. de Vordntd-re$tf... Dum. Stol. Dimitrache Beldiman at'i ardtat altä groapdmaT din sus... Timelie casdlor rdp. Pit. Iordachi Sturza. .

Pärdu Gropilil... Intru care poenitä este $i prisacä si crämd adum. Logf... Un alugär bdtrán, anumi Vasdli Bulaiti, carilemultä vreme ati fost tot vdtav la OborocenT.»

IX.

DOCUMENTE EXPUSE LA EXPOSITIA DIN SIBI10.

1. 6 Decembre 7054 (1545). Mircea-Vodd, pentru o ocindla satul Micsanul.

2. Tirgoviste, 2 Apri17133 (1625). Alexandru-Vodd fiul luiRadu, pentru Neagoe fiul lui Bub.' din Brdtivoesti cu privire laocina sa din acel sat, Rh CSACTKW filinim, S iiouniu, partealui Stanclul Logofät din Cepari. Pomenit fratele lui Stanciu,Ion Aga si Radul Comis, precum si Km$rqpii WT CTA Moilac-THIlli Ilomn-kHa. Lepddat Logoat.

3. Bucuresti, 15 Iu lie 7139 (1631). Leon-Voclä, pentruDeatco si sotia sa, «fata a lu Momcild ot Dedulesti wt c8-ACTIM stis.». Se pomenesc : «ona Buzdnarilor... Ati fostluoat aceaste tref surori... Doi oamenT buniden'naintea boea-rinul Domnii Mel[e] Mihalcea Dvornicul ca sd.-4 judece si sä-1tocmeascd» Nume : Sora, Sorcd.

4. 27 Februar 7155 (1647). «Ea Radul si. cu Larionsi cu alaltl frati care am foost päräsi pentru sfadaa cd-lugärului», &a zapis «ZopeT Post. si Radul Tiganului»,pentru eä ei luase cu chezdsie pe Tigan, insä enumai pända doo zi, mai multu nu 1-aa luoat». Se face Ord la Dra-gomir Vel Vornic, care dä «carte la pärintele episcupul sila Zipa Vornicul, ca sä luodm sase boiari sä jure Zipa Post.si Radul Tiganul cum n'aail luoat pre cälugdrul in chezdsiemai mult de a doo zi». Iscäleste: «ep[i]scup Stefan Buz[dului]».

5. Bucuresti, 31 Maia 1761. Scarlat Ghica Voevod, pentru«Radul Slatineanul biv Vela Comis, ca sd albd a tinea si astäpäni mosiia ce sä chiamd Ploestorii din sudti Prahova, ceiaste pe apa Teleajdnului», foastä a lui «Pantazi Primichir

1143. Vol. XI. 19

290 DOCUMENTE EXPUSE LA EXPOSITIA DIN SIBIIIY

b[i]v Vel Medelnicearin» 1, luatä de la mosneanil de acoló»,«si apoi de la dumnealuf s'an fostü cumpärat de raposatulScarlat Cdp[i]t[an] Zugrumale», läsatä apoi danie la «mg-nästirea Si[ä]ntului Ioann din Focsani». Egumenul Theoclit ovinde lui Constantin Cändesculti b[i]y Vela Cliucearn, pentru«altä mosie ce sä. chiamä Däsärätil in sud Slam Rämnec»,lingä «altä mosie a mänästiriI ce iaste afierositä de fa.-

poosata intru feridre Märia Sa Doamna Zoi, maica Dom-niei Mele». Cindescul o trece donatarului pe 1635 taleff.E in hotar «cu mosiia mänästiril Tárgsorul i pe din jos cumosiia Bereasca». Boierl : Costandin Dudescul V. Ban, $tefanVdcdrescul V. Dvor., Pärvul Cantacozinó V. Log., Dumitra-chi Ghica V. Spät., Costandin Florescul V. Pah., NicolaeBrancoveanul V. Corals, Pang. Filipescul V. Stol IordachieVäcärescul V. Sluger, Grigorasco Nran V. Pitar. Scrie «popaFloru, dascalul slovenesc ot Sf. Gheorghie cel vechiti. Pär-vul Cantac[uzino] Vel Logf. Scarlat Gre [anul] V. Logft.»Iscäleste i Domnul. Pecetea poartä armele aminduror prin-cipatelor. Documentul e cuprins intr'un cadru de aur.

6. z Maig 1796. Alexandru Muruz, Domn muntean, pen-tru Ioan biv Vel Särdar, care a luat prin schimb de la má-nästirea Coltei mosia «Tomcestii, pe apa BarlatuluI, in Ti-nutul Tecueulta din Moldova». Iea in loc zidirile nool ceprin ajutor de cheltuialä a numitultfl Särdar s'a fäcut in ha-nul mändstirescu, de la care sä poate folosi män[ä.s]tirea sispitalurile säracilor bolnavi». intärise Mitropolitul si idum-n[ea]lui biv Vel Cluke]r Dumitrasco Racovitä, de la al cäruianeatn s'ai1 dat danie ahstä mosie män[As]t[i]ril».

V. Doc. Cantacuzinilor, pp. 183-5.

TABLA NUMELOR

.1Vogd. n, = nume. f = familie. Locurile subliniate arata unde se vorbeste Inspecial de vre o farallie. Nu s'ail luat numele de localififf si persoane neisorice.

A

Aliáza f., 258..AchingiT, 135 n. 4.Adrianopol, 141 n. I, 157 si n. 4,

159 sl n. 2, I6011. 3, 166, 181-2'.Afumatl (sat), 42 n. 1.Agapia (Mán'ästire), 77..Agiud, 118-9.Ahmed-Fevzl-Pasa, 5,Alba-Regalg, 135.Albanesl, 113. V. si ArbXnasLAlbotici f., 51.Alexandru-Vodd. Coconul, 289.Alexandru-Vocg 11ia, 49, 75, 86,

wo, 257-8.Anglia (regele Iacob 107-8.Apaffy (Nlihail, principe ardelean),

143, 148-9 si n. 2, 162 n. I,

174 i 9. I.

Baba-Novac (d.pitan al NI Mihai-Viteazul), 48.

Bac.65, 77, 91. (episcopi latini de),143.

Bädilitä f. 57, 59,Bahlniana n., 275, 277.135.16ceanu f., 264.

Arb'ânasl, 51.Ardeal, 81. (Voevod de), 217.ArenI (line Suceava), 280-x.Arges (manästire), I 1.2.Argetoia (sat), 235, 261.Argetoianu f., 233-4.Arghiropulo (Logotitul Constantin),

254.Aristarchi (Nicolae), 4 si urm.Armenl, 57, 92, 279. (grecisatT), 125.Aron-Voa, 85.Aron-Vodä. (mádástire), 158.Arvanitochori, 114 0 n.Atos, 57, 61-2, 228, 235, 259. (m5.-

nástirea Ivirului din), 101.Axintie Uricariul, 56.

Man f., 51.BIlcescu f., 103.BAleanu f., 221 n. 2. (polcovnicul),

248.Balica f. 47.Bals f., so, 55, 59-60, 61 i u.,

68, 272.

992 TABLA BUMELOR

Bant4 f., 63.Banul f., 74.Bar, 154.Barbovschi f., 77.Barnovschi (Miron-Vodü), 49-51, 74.Bäseanul 48.Basotü f., 66, 91, 157, 276, 284.Beldiman f., 91, 285.Belgrad, 133, 134 n. r, 135, 140,

171 si n. 2.Bender, 141, 144-5.Bengescu f., 224 n. 4.Berény, 133.Berheacili f., 257.Bialocerchiev, 132 n, 2.Bibescu f., 104-5, 219 si n., 225 n.,

226 i u.Biloescu (Gheorghe.Vod6), 5, 7, 219

u., 235 si u., 252 si U. (DoamnaWO.), 235 i u.

Birlad, 142.Bblädeanul f., 50, 52, 258.Btrnova (inünästire), 50.Bistr4a (oras), 143, 163-4.Bistrita (münüstire In Moldova), 91.Bogdan-Vodä Orbul, 73, 125 n. I.

Bogdan-Vodä Sasul, 107-8.Bogdan f., 95.Bogdana (naänüstire), 81.Bogza f., 274.Boian (lupta de la), 158-9.Boli, 4,Bologna, 131.Borisi (Bernard), 89-90.Bosnia, 175 n. I.Botez f., 56 si u.Botosani, 58, 71-2, 76-7, 146-7. (Vor-

nic de), 69. (bresle din), 72.Boul f 76, SS, 91.2, 274.Baila, 5 7i u., 40, 83, 124, 142,

164, 179, 193, 198-

Caboga (Marin), 159 n. 2.Cainargi (Chiuciue.), 195, 198.

Briloiú f , 105, 225 n. 233.Bran (pas), 135.Brandenburg, 154 n. 1.

_Brasov, 135, 140, 176-7, 180, 187u, 237 i u.

Breaza (sat), 248 i u.BrIncoveanu f., 83, 116-7.Brincoveanu (Constantin-Vocti), s

u., 122, 176 , 264.Brincoveanu (Banal Grigore i Safta),

235 i u.Bruti (Bartolomeiü), 89.Bruti (Benedict), 89-90.Bucloo f., 74, 76, 274, 276.Bucovina, 66, 204. (Veche),

165, 168, 172-3.Bucurestl, 102, 249, 251, 253, 265.

(Spitalul Collei), 290.Buda, 133, 135, 154 n. I, 167.Buduhäleanu f., 269.Bugeac, 141 u., 149-50, 154

1, 161 1 u., 164, 181, 183.Buhocill f. 281.Buhu; f., 6o, 77,

275, 279, 285Buicescul f., 264.Buicescul (Diicu), 262.Bulaiü f., 285.Bulboacü n., 53.Bulgari, 39 si u. (complot), 247 siBurdujeni (mänästire), 49, 55-6,

61-2, 79.Burileanu (conspirator), 253-4.Burlä f., 16o.Busioc f., 274.Bticüteni, 270 si n.Buteniev (ambasador rus), 0-6, 31.Buzgii, 249-50. (episcopi de), 105,-

289.Buzescu (Radii), 99.

158,

119 i 11

n_

272,

I CilärasT, 39 si n.Caddrusanl (inünästire), 10-2*

(uricariti),

si

i U

i

91

si

2.

TABLA NIIMBLOR

Calinó f., 97.Callimachi f., 81.Callimacht (A1exandru-Vod.6), 64.Callimachi (Grigore-Vodá), 62.Callimachi (Scar1at-Voc5), 95-6.Calmuct, 171 $ i n. 5.Camenita, 131, 148 31 n. 1, 149-

50, n. 2, 151, 153 5i n. I, 154si n. I, 158-9, 167-70, 172-3,

175, 180. (gubernia), 42 n. t.Cantacuzino f., 51-3, 55-6, 59-62,

64, 75-8, 80-4, 91-2, 142, 16o

n. 2, 176-8, 260.Cantacuzino (Dumitrascu-Vod4 77-8,

147 si u., 154, 156-7 n 2, 4;159 n. I, 16o n. 2.

Cantacuzino (Serban-Vodá), 4, 132si U., 142, 148, 151 st n 1, 152si n. 1, 153 si n. I, 156 si u.,160, 167, 171 si U. (Fiul gri lor-dachi), i6o. (Crimea sa de laViena), 137 st U.

Cantacuzino (Constantin Stolnicul),141.

Cantemir (Antioh-Vodá), 165, 258-9.Cantemir (Constanttn-Vodá), 134 n.

2, 157 si n. 3, z58 si u, 18i.Cantenair (Dinaitrie), 94, 165.Caprara (general), 133.C5.priana (niánástire), 76.Capsa f., 68.Caragei (ofiter), 251.CárEman f., 51, 74, 276.Carà-Mustafá (Vizir), 135 si u.Caransebes, 176.Casovia, II t .Catargiu f., 79, 284.Catichi f., 66.Cozad, 47, 52, 79, 123 u.,

134, 141 si n. 1, 142 si 11., 154n. 1, 155 si n. 1, 159-60, 164,171 n. I, I81. (Hatinanl . Doro-senco), 78. (Timus, fiul Hatma-nultit Bogdan Hmilnitchi), 52.

Ceauru f., 258.

132,

293

Cehan f., 119 n. I.Cerchez f., 77, 163 n. 5.Cernäuti, 158. (Tinutul), 175.Cerneti, 253.Cetatea-Albál, 145, 147, 149 n. 2,

152 n. i, 156 n. I, 164.Cetätuia (Mángstire), 94, I60.Chabert, 84.Chesco f., 285.Chigheciul, 144, 156.Chilia, 144, 147.Ch4a. f , 59-60, 62 51 U.Chiselev (general), 248.Chitescul f., io 1.CiinenY, 252.Clmpineanu f., 260.Cimpulung (móldovenesc), 158, 163-

4, 175-Cimpulung (muntean), i8o,Cimpulung (rusesc), 83.Cincul f., 269.Chadescul fl, 290.Ciobanul (Constantin Stolnicul), 165,Ciogolea f., 74, 76-7, 92.Ciolpan f., 94.Ciorneiti f., 91.Cioroboreanu f., 263-4.Ciorteiii L. 282Cls15., 163.Ciudin f., 79, 81.Ciusco f., 53,Coburg (principele de), 104.Cocris (Gavril), 68-70.Codlea, 140.Conachi (Manolacht), 260-1.Constanttnopol, 81, 133, 149 $ i n.

4, 155, I 6o n. 3, 18h (patriarchde), 42 n. I. (ArmenY din), 105-6.

Consull (austriacY si rusl), 250-1.Contarini (ambasador venetian), iso.Contás f., 76, 79.Coplescul f., 270-I.Corcova (sat), 261-2.Cordun (Bucovina), 64.Cornaciri f., 91.

91

294 TABLA NUMBLOR

Costachi f., x65 si 0. 4, 166, 279.Costin f., So, 542, 1591 162, 165-6,

279.Costin (Miran), 5 2, 76, 175. (fami-

lia luT), 83.Costin (Nicolae sotia, Domnita

Ileana), 79-8 x .Cotmeana (mänástire),Cotnail, 77, 86, 90,

275-8.Cotoroga f., 269.Cozia (mänästire), 103.Cräclun (Gbgorcea), III n. 3.Cracovia, 141 n. x, 142, 146 si n.

2, 148.Craiova, 104, 226 n., 233, 267. (bi-

289.157, 271-3,

Dabija-Vodä, 52-3, 76, 142, 258.Damir f., 53.Dan-Vodá (tinártil), 217.DanolovicT f., 92.Danos (Danes, lingá Sighisoara),

162 n. I.

Danavid f., 84.Dardanele, 150 n. 2.Davidel (pretendent), 76-7, 92, 175.Dealu-Mare (manäsure), 92.Delenl, 73 si u.Despot-Vodä, 84, 112.DocTca n., 53.DomnestI (sat), 132, 142.Donicl f.. 280.

Enzenberg (generalul), 104.Eterie, 187 si U.

Fälciiil, 135, 144, 165.Fälcoiann f., 103.Fárcäsanu f., 224 11. 4.

serica Troi0, 101-2. (Divanul,din 1790-I), 268.

Crettilescu f , 80, 83, 103-4, 221 11 1.

Crimca (Mitropolitul Anastasia,familia sa), 47.

Crlstea (Vornicul), 257-8.Cruce (sat), 79.Crucea-de-jos (sat), 93.Csáky (Lndislas), 151 si n. 1, 161

n. I, 2.Cut:litchi (1-19.0ma001), 132, 141

a. 1, 144 $ a., 156.Cupariul n., 277.Curio (Horap), 112C111141, 135 ?i U.

Cuza f., 93

0

D

Dania' (Andronachi), 284-5.Dorohol, 76-7. (' inut), 271.DosofteI (Mitropolitul), r6S.Drägánesti (In trevederea de la), 79-80.Dragomirna (mänästire), 52, 78.Drágiqescu f., 79.

Dubdii f,, 78.Duca-Vodá, 53, 74, 77, 92-3, 13 2

si u, 141 n. I, 142 si U. 156 sin. 2, 157 n. 3, 285. (DoamnaAnastasia), 79-80.

Duca (Constant n-Voc11), t82, 258.Dumowitz, 105-6.Dupnicl f., 51.

E

1 Evloghie (Gheorghe, tälmácitor),

"".Evrel, 84.

FFerent (cäpitan), So.Filipescu (maiorul), 248.Filippeschi (Gio-Domenico), 136 si u.

j

I

5,

TABLA RUMBLOR

FocsanT, 81, 135, 142. (mändstireade la), 290.

Formanti (scriitor), 136 si u., 146.Franta i FrancesT, 134 si n. 2,

170, 182.

Galata (mänästire), 66-7, 73, 86, 148.Galati, 164, 166.Gänescu f., 230.Gärcina (mänästire), 93.Geanoglu f., 104, 268.Gentz (cavalerul de), 1o5.Germani (oaste la 1683), 136-7.Gheanghe f., 91.Gheorghe-Vodä tefa.11, 51-2, 76, 78,

91. (Doamna Safta), 93Gherghel f., 69.Gheuca f., 119, 258.Ghica (Alexandru-Vodä), 3 si u.,

247 si u.Ghica (Grigore Alexandru-Vodi), 63.Ghica (Grigore Dimitrie-Vodä), 5.Gluca (Grigore MateT-Vodä), 82-3,

284. (Doamna Zoe), 290.Ghica (Constantin, fiul lul Grigore

D.), 105-6.

Häbäsescu f., 120 si 11.

HadImbul f., 285.Häläucesa, 280.Ha lil-Pasa (din 1830 ; i familia),

35-6.Hangu (mänästire), 282.Härescul f., 278.Hateg, 269.Heissler (general), 179-80.Helestieni, 272.Hermenu f., 76, 92.HIrläri, 53, 76-7, 274.

Frangule (säuar), z8o-i.133.

Furdinü f., 278-9.

295

Ghica (Grigore fiul luT Grigore D.),248.

Ghica (Mihail Banul), 248, 251.Giurgi-Mehemed-Pasa,Giurgm, 147, 179, 193, 198.Glogova, 264.Glogoveanu f., 264.Goia f., 89.Gole f., 541 73.Gole (Ieremia, plralabul), 124.Golescu f., 101-2.Golescu (generalul Nicolae), 248.Govora (mänästire), 234.Grädisteanu f., 242.Gran, 140 n. 2.Gratiani (Gaspar-Vodä), 49, 56, 74,

90.

Grebencea n., 48.Grillo, 159 D. I.Grodek, i n. I.

Hirgot f., 253-4.Horodinca, 73, 84.Hotin, 83, 13 T, 135, 146, 150, 153

si n. 1, 154 si n. 81 n. 1,

279. (pIrcalabl), 49-50, 73.Hrisosculeti f., 6o, 64, 81'Hurezanul f., 225 n.Hurmuzachi f.. 64 si U.HUM f., 272.Husein-Pasa (din 1673), 131.Hug, 47, 76. (episcopi de), 76,

84, 86.

Fulek,

1,

11

a I.

/54

296 TABLA NUMBLOR

lalpuh r., 144-lancu-VocH, 48, 257-Ianoli f , 51.Ia4f, 141 n. 1, 148 D. I, 152 0 n.

I, 160-1 i n. 3, 162-70, 172,180, 276. (mahalà), 66. (biserici),55. (negustorT), 60.

Iepurera, 144.Ierusalim, 228, 235. (Dosoftel, pa-

triarch de), 114.IesuiV, 134 n. 2.Ilias (Alexandru-Vodg.), 76-7.

Jablonowski (Hatmanul), 158 si u.,182.

Kalavryta, 113,Karpona, 133.KOrogsegg (de, general), 143 si u.

Läcustäl (tefan-Vodà), 84.Làpusneanu (Alexandru-VocH), 85-6.Lemberg, 125, 146, 154 si n. 1,

156, 274.Lei:4estl, 159.Leon-Vocla, 100, 289.LtOnescu f., 95.LipeanY, 62, 172.Lipova. 183.Lippomallo (ambasador), 150 n. 3.

Macrl f., 56, 119, 274-Mgdgliqa n., 53.Malachowski (Staruslas), 183.MAlaiii f., 75, 78.lanescu (ofiter), 248.Mangalia, 126.

I

J

I

K

L

111

Ioan-VodA cel Cumplit, 84, 123 0.u., 270-2.

Ionescu (Ioan, de la Brad), 117.losif I-Iii. (Impârat), 173-4.Ipsilanti (Alexandru-Voa.), 102.Ipsilanti (Constantin-VocH.), 95.

(Doamna Safta), 42 n. 1.

lpsilanti (Ruxanda), 42 n 1.

Isaccea, 151, 157, 161, 181.Ismail, 145, 147, 164-4cani, 125.

Jora f., 55, 258-9.Judfca, 158.

Korneuburg, 136.Kray (colonelul), 104.

LitvanI Litvania, 158, 573.Lotaringia (ducele de ; general im-

perial), 136, 15o si n. 2.Lovi5te, 289.Lozonschi f., 80-1.Lupu (Ruxanda Domn4a), 77-9, 166,Lupu (tefan-Voc16), 91-2.Lupu (Vasile-Voc16), 50-1, 91, 113

11,, 119, 277-8. (familia luT),

50-2, 74-6, 78, 92, 113-4.

Manu f., 42 Si n. /, 249, 251.Már4eW, 142.Marea Neagrg (comertul pe), 164.Matel-Voa Basarab, 100, 198.Mateias (Gavrilas), 49-52.Mavrocordat f., 235.

$

si

TABLA NIIMELOR 297

Mavrocordat (Alexandru Exaporitul),159 n, 2, 171 $i 11. 3.

Mavrocordat (Alexandra Ioan-Vorlä),

83-4.Mavrocordat (Nicolae-VocD.), 70-I.Mavroghem (Nicolae-Vocl1), 104,

116-7.Maxut (sat), 68.Meleghie f., 285.Melinescu f., 226 n.Migdziboz, 154.MihaY Viteazul, 101, 125 i u.Mihädescul f., 91, 276.Mihnea-Vocld Turcitul, 98-9.Milan let (Apostol, Cäpitan), 83.Milescu f., 234.Milo f., 259-60.Mircea-Voclä Ciobanul, 98, 289.Miroslava, 93.Mitropolitl (moldovenl): Antonie,

57. Ghedeon Mil, 52. Ghedeonal II-lea, 283-4. Gheorghe Mo-vilä, III. Iacov I-iil, 95. Nichi-for, 84. Sava, 76. Teodosie Bar-bovschi, 86. Teodosie al II-lea,79, 81.

MitropolitT (muntenI): Grigore100-1. Grigore al II-lea,

103, 260. Filaret 103.

Mocani, 263.

Nävräpäscul f., 272, 278-9.Neamt (mäulstire), 70, 73, 90-I,

94. 272.Nearnt (cetate), 166. (mänästirea din

cetate), 70, 93-4, 166.Neamt (tIrg), 70, 272.Neamt (Tinut), 63.Nebcoatco D., 86, 276-7.Neculce (Ion), 94.Negib-Pasa, 36Negrut f., 72.

Moglldea f., 85.Mogosescu f., L37-8.Mohacs, 171.Movilâ (Hatman cäzäcesc), 141 n.

1., 155 i n. I.Mounäscul f., 74.Morison (hapur1), 106.Morosini (ambasador), 147 i U.

Moruzi (Alexandru-Vodä) , 260- ,290.

Moruzi (Constantin-Voclä), 62-3.Motoc f., 94, 132, 271.Movilä. (Constantin-Vodä), 51, 86-7,

257, 277.Movill (Gavril-Voc15), 99, 105.Movilä (Ieremia-Voc11), 47-9, 68,

73-5, 85-6, 89, 101 si u., 272-3.(Doamna Elisaveta), 111-2. (fa-

milia), 112Movilá (Moise-Vod1), 75, 90, III.Movilä (Sunion-Vodä.), 75, 86-7,Munnich (feldmarestil), 84.Muncacid, I 1 L.Muratowicz (Sever),Murgulet f., 66.Musalub-Mustaf5.-Pasa, 159 n. 2.

Mustaa-Pa so. (din 1693), 181 n. 1.

Mustaa-Buicil-Pasa, 165.Muste f., 70.

125 $1 11

Negruzzi (C.), 97.NemtY, 84.Neniul f., 52, 279Neochori, 36.Nica (Logofátul), 261-3.Nicéa (episcopi), 55-6, 61'2, 79-Nicopol, 37, 116-7, 176-7. (episco-

pul de: Antonio Stefan°, t 74, 176-7.

Nimirov, 132, 144, 156 n 3-Novoselita, 59.

Ionritul,

III.

MI,

298 TABLA NUMBLOR

0Ocna (tîrg in Mo1do1/9), 166, 281.Ocna (mIngstire), 54, 63, 281.Odobescu (general), 247 51 u., 269-70.OdobestY, 259.OjogenI,Oltenia (separatism), 189,

Paciure f., 42.ladie f., 79, 83, 142.

Párkány, 140.Párscoveanu f., 225-6, 268,PascanY (Ilfov), 3.Phtärlhgeanu f., 99- 00.Pask6, 133.PazvangiY, 230-I.Pécz, 140 n. 2.Persia, 125 1 u.Petersburg, 117 n. i, 248.Petriceicu (Stefan-Voc16), 78-9, 131-2,

141 n 1, 144 p U., 146-7, 151

si n. I.Petronel (localitate), 135.Petru-Vodh. Schiopul, 73) 75, 84-5,

89, I I I.Pilat f., 94,Pinul (ml.n5stire), 100.Pisoschi f., 75, 284-5.

Oradea-Mare, 160 n. 3.Orä f., 274.Orheih, 175. (pirchlab de), 74.Orsova, 135, 176.Osmachi f., 6o.Otetelesanu f , 226 n

Plach f., 71-2.Plesoiann f., 229.Plopera (sat), 52, 54, 59.Poarta-de-fier, 164.Pobrata (mgmastire), 76, 84, 86.Podolia, 1242 168.Polonia, 79, 88, iii. (Sigismund al

III-lea, rege), 125 siPopa (Vasile, uricariti), 56, 94.Popescu (ofimr), 248.Popovici (Hatman chzgcesc), 164.Potocki (Hatman), 153 n. I, 154

D. 1.

Potocki (Maria), r 12.

Praga, 99.Prhjescu f., 51, 88-91, 271-9, 284-5.Prepeanu f., 260.Pressburg, 140, 171 n. 1, 174 n. I.Primichirul (Pantazi), 289-90.Putna (starostl dc), 81, 119.

Questenberg (contele de), 138.

Raab, 135.Racovith f., 52, 75-6, 142, 159-60,

290.Racovitá (Mihal-Vodh), 55-6, 80-3,

94.RhdhuV, 84. (episcopf de), 55, 76,

86,Radu-Vodg Mihnea, 50, 74, 88-90,

99-10o, 263, 278.

Radu-Vodh Paisie, 98.Radu-Vodá Serhan, 99, 117,Ragusa, 159 n. 2.Raman& f., 94, 259. (mánástirea

0), 259.Rare; (Ilie-Vodh), 257.Rares (Petru-Vodg), 47.Rare; (Stefan-Vod1), 257.Rascov, 78-9.

u

a

Reates f., 47-Rimnic (episcopl de),

232.Riosanu f., 231 n. /.RIsca (mänästire), 76-7, 273.Rodos, s 16-7.Rogojinschi (Sava), 175.Roman, 118. (episcopT de), 73, 75-6,

84, 86.Romara (originea), 150 n. 3.Rosca f., 258, 274.

TABL A NUMELOR 299

104-5, 229,

Säcarä f 70.

Salce (sat), 64 u.

Sälceanul f., 94.Salih-beY, 13.Salonic, 150.Samurcas f., 105-6.Säräteanu f., Soo.

Sas (Benedict, Leopold), 268.Sätmar, iii.Säulescu f., 226 n., 227..5cheia, 275, 278.Scherffenberg (generalul), 162 n. I.Schultz (oterul), 136.Scull f,, 18 .

Secul (mänästire), 71,Sefendachi f, 269.Seianos f., 37-8.

eptelic f., 57.Serbia Slrbf, 35 IL, 249.Severin, 176.Sf. lije (mänästire), 93.Silesia, 50.Silistra, 39 $ i U., 144 n. 2,Sinan-Pasa (Vifirul), mo-I, 126.Sisman (mänästire), 117..5i7tov, 117.Sivas (episcopl de), 1o5.Slatina (mänästjre), 58.Satineanu f., 289-9o.Savia n , 278

79, 90.

175.

Ruckmann (consul rus), 41.Ruginä f., 69.Ruginoasa (safi, 275, 277, 279.Ruset f.. 94, 97, 259-60, 279.Ruset (Antonie-Vod.), 96. (fia AT),

78, 93-4.Ruset (Manoli-Voclä), sOI-2.Rusia (provincie poloná), 132 n. 2.RusT, 66, 68, 73, 105, 166, 170-

si n. 4-5, 175, 283-4.

Slavonia, 175 n. 1.

Sluczk (dud de), 109-Io.Smucili f., 132.Sniatyn, 168.Sobieski (loan, rege al Poloniel),.

112 n. 3, 142 st u.Socoteanul f., 49.Solca f., 28x.

oldan f., 50, 62, 74-5.Soliman-Pasa (Ainegl), 44 n. 2, 151,

154 65 n, 1, 157 (I n. 4, 159 Sin. 2, 161 n. 3

§omänescu f., 253.Soroca, 175, 181 n. I.tefan-cel-Mare, 73.tefänestT (Virg), 54, 73-4, 79, 91,

148, 164.Stelea (Spätarul, mänäsfirea),

Ioo-ItirbeT f , 101, 221, 224 $.111., 229,

260, 264, 266-7.tirbeT (Vornicul Barbu), 113.

§tirbef-Voclä (si Doamna), 3, 5, 237u.

Stlrcea f., 75, 79.Stratmann (conte de), 143 si u.StrImbeanu f., 263 5 u.Stroescu f., 79.Stroici f., 50.Sturdza f., 6r, 63-4, 68, 93-6, 279-85.

si

$ i si

si

300 TABLA NUMBLOR

Sturdza (Ioan Sandu-Vodü), 66 $ iu, 106, 189.

Sturdza (MihaY-Vodü), 7, 30 $ i u.Sturmer (Internunpu), 23 si u.Suceava, 521 55, 57, 90-1, 119, 144,

161 n. 3, 165. (orüsen1), 57.Sucevqa (münästire), 6o.Sultanl, 35, 174 0 n. 4, 198, 205.

Tacu f., 61.Tahir-beiri, 13.Tülabü f., 257-8.Talpil f., 88, 258-9.Tanski (Anton polcovnicul), 283-4.TatarasiI Vasluiulul, 76.Tatan, 62, 81, 94, 112, 133 Si 11.,

181, 183. (Rua), 149 0 tt. 3,

Tazläti (rnünästire), 75, 85.Tepes (Vlad-Vodl), 217.Terapia, 42 n. 1.

Tica n., 51.TiganT, 5, 91, 99, 100, 225 n.,

227, 231-2, 260-2, 264, 267, 289.(de Curtea domneascü), 94. (lin-gurari, dajde de), 95. (juzI de),119.

Timbru (complotul), 253-4.Timisoara, 150 n. 2.Tirgul-Frurnos, 53-4, 271-2,

279.TIrgul-JhuluT, 231.Tlrnova, 115 n, 3, 117.

274

Ucraina, 132 n. 2, 142, 144, 146-7.Ungaria (Matel Corm, rege), 217.Ureche f., 6o, 68-9, 77, 90.

Vacürescu f 221.Vicürescu (Ienachi), 105, 117.Vadul-luT-Vocil, 118 i n, I.

timla, 117.

su4-11, f., 37.Sutu (Alexandra Nicolae-Vod1), 102,

284.Sutu (Mihail Constantin-Vod1), 284.Silo (Mihail Grigore-Vodä), 195-6,

210.Sviersevschi (Hatrnanul), 124.

Tirsor (m*ánüstire), 290.Tismana (münüstire), 105, 264-5.Tököly (Emeric), 133-4 n.

160 n. 3, 176 i u.Tolna,Tomita f., 284.Tomsa n., 49.Tomsa (tefan-Vocrá 112,

Tomsa (tefan-Vodá al ll-lea), 49,74, 88, 90, 112, 257, 278.

Trapezunt, 126.Tripoli (Siria), 36.TulinTur01, 94.Turculq, f., 57, 168, 175.Tureatca n., 51.Tilrnu, 37, 179, 193, 198.7'urra Areoptolemi, 145.

J 4.upra, 119 n. X, 148,

3, 165, 172.Tutova (Tinut), 271.Tzerniza (archieptscop de),

2, 135,

V

161

113.

n.

Ursachi f., 50, 52-4, 58, 62-3, 77,

Uscie, I I .

Valea-Strimbä, 169.Varsovia, 152 si n. 1.

Vasluiü, 142.

T

I x I .

I-iii),

III.

$ i

u

81, 2804.

,

TABLA NMI:BLOB

Vas luiü (Tinut), r 19 n. 2.Venetia, 141 si u., 159 n. 2, 182,

264.Veterani (general), 176, 178, 183,Viena, 83, I I I, 132 0 u., 142, 160,

176, 265.Vilarit, 187.

Zadarow (münüstire), 112Zagavie (schitul luI), 54-5.Zaharoschi (ofiter polon), 16o.ntreanu f., 226 n.

Vintil5.-Vodü, 98.\Tit-Ian f., 278.Vitolt (Logofütul), 112, 257.Vlad-Vodü tonecatul, 98.Vlüdoianu f., 224 n. 4, 225 n.Vogoridi (tefan). 27 si u.V rabie f , 87, 91.

W

Watzen, 150.

30t

Zloczow, 150.Zuccato (general), 105.Zwaniec, 148, 152 n. 2, 153-4 n. I,.

181 n. I.

TABLA LUCRUR1LOR

A

AläutarY, 93. V. $ i Säutarl. I Arm asY, ii.ArmäseY, 73 I AsternuturY, 23 n, V. i zestre (foY de),

BäilshräcarY, 92.BanT, 7 t .Batalisi (a), 102,BejenarY, 93.Biciului (a), 119 n. I.

Cal, 281. (pentru banY), 79,CditirasY de Tarigrad, 258.amänärit, 268.Cimärag de oenä, 281.araära0 de sulgirt, 273, 276-7.Camätä, 50.Cäpitanl, 263. (de judet), 119 Li. 4-Ceiriii domnese, 57.Cintäretl, 47,Cismele, s oz.

Dajd1 (ImplinitorY de), 92.nasal'', 66, 231.Dichil, 57, 259.Died, 63, 73.

Birul, 70-1, 140.Bir5.1, 93, 281.BlänY, 281.Bucätarl, 264.Butch, 65.

Ciubote, 56.Ciurnä, 242-3.

isiesl, 76.Comeq, 5 si u.Comlnd, 263.Covätarl, 77.CroitorI, 234, 276.CuparI, 272.CurilarY, 55.Cuvintc rotnanestY vechi, 98.

Died' de jignifi, 76.DohotarY, 6o.Doic, 266.Dragomanl, 119.

o

O

FächerT, 53.Familie (vechl nume de), 73FeciorY In curte, 266.Ferie, 48.

Haine. 234, 264.HInsarT, 88.IlInsitreT, 272.

71, 271.Imasurf, 96.tnfiare, 281-2.tnfr4ire, 99.

Jimblarl, 267.Jurg.torT, 48.

TABLA LUCRIIRILOR

Foamete, 94.FoY de zestre, 61, 64,

si u.Fustasli, 55-6

Gloabà, 259.

303

103-4, 222

Hotar (cum se face un), 55.HotarnicT,Hotnogl, 91, 274.

Intrebare de rude. 280.IpodiaconT, 79.IspravnicT vechT, 54.IuzbasT., 93, 261, 263.

Juvaiere, 264-Jul: de sate, 73, 275

LNutarT, 260. Lingurari, 260.Limbg. veche (probe de), 48.

Mazill, 65-6, 263.Mazilie domneascA, 75.MesArcil, 93.Mier; 264.Moar'i si morarl, 105, 284.

ra

Nemeg, 74, 85.

0Oaste ostasT, 118 n. i, 134.Ocoa le, 49-50.

MosnenT (cetasi), 269.Mostenire (drept de), 74.Mucarer, 158 n. 1, 174 11. 4.Mun0 hotarului muntean, 105.

Nuntk (cheltuiaa la), 119.

OrindarT, 74.Osluha si osluhari, 119 si n. 2.

C

91.

L

5i

304 TABLA LIMIWRILOR

Pleurae, 93.135.harnicY ai Doamnel, 47.Paps, 269,Peste, 120.Pinzarl, 263-4.Ptralabl. de sat, 53, 85, 94,

264, 272, 274-Pi firel, 274-hue., 263.

Räsurl, 71.Rotarl, 57.Rudari, 260.

S5.oarl, 93.Scutar, 56.Scruntari, 5,Selef, 102.

ferturl, 70-I.Silitrari, 9 t .Sloatü, 56.Slujnieerl, 85, 271.

TAtaisä, 91.TircovnIci, 271.

Ugeretul postelor, 268.

262,

Vamesl, 119 II. 4.V'iamani, 68, 77.Vütag, 48, 53, 69, 74. (Vel), 271.t Vecini,, 91,

P

PlvnIcerT, 73.Plütirea capultd, 119 0. 4.Porci, 120-1.Porusnici, 6o.Postav (fabrieg. de), I o2.

Pretuff, 194.Prilog. 263.Proces (forrnele de), 67-8.ProtopopY, 54, 81.

R

RuratnY., 99, 121-2, 261-2. (iertarede - ie), 265.

Rupte, 70-I ,

soimarI, 279

.,. Starea avilA, 43.StarostI, 68, 85, 258.Stegall., 263.Stic16 (fabricä. de), 84.Stupl., 120.Sulgiü, 71.

T

I TopI, 265.I Tribut, 579.

U

I UOrel, 271,

V

Vil, 282-3.VInzare In naturale, 262.VornicI de spre Doamna, 6o,Vornicl de sat, 275, 279.

TABLA LUCRURILOR

Zahcre6., 158 n, 1, 180.

Zestri, 68, 71-2, 265 (Fol de),266 si u.

Zidarl (sträinI). 269-70.Zlâtarl, 86, 92, 94.ZugravY, 281.

GRE?ELT

La p. 84, no 167, cetezte: (Frosinh:pentru (Frahm..La p. 87, actul din 1612 nu poate fi de la Alexandru Ilia,.La p. 229, nota, cetete: (Grigore. pentru (Gheorghe..

1 143. Vol. XI,

305

20

TABLA CUPRINSULUT.

I. Din rapoartele capuchehaielel muntene supt Alexandru-Vocra Ghica, t

u. Documente amestecat 45

L Documente moldovene;tii 47u. Documente muntene 98

M. Documente muntene din cclectia d-lui Al. Tzigara-Samurca 103

IV. 0 scrisoare a pretendentulul Bogdan Sasul (1607) . . 107

V. 0 scrisoare dm boierie a lui leremia Movilä 109

VI. 0 ctitorie:necunoscutä a MI Vasile Lupu 113

VII. 0 scrisoare glumeatä din veacul al XVII-lea 119

Vm. Pomenirea in Po Ionia a doY eror romini 122

M. tiff noui despre luptele turco-polone si turco-germane din anii )1671 si urmätoril 129

IV. Memoriile de reforme ale boierilor rumba din 1621 185

v. Un Voevod necunoscut ..... . . . . 215

vi. Acte privitoare la Gheorghe Blbescu-Vodä 219

Vu. Scrisorl ale Dommlor munteill Alexandru Ghica st Gheorghe Bi-

bescu 245

VIM Alte documente amestecate 255

Ix. Documente expuse la exposipa din Santa . 287

.

cu privire la istoria rominilor - upload.wikimedia.org_și... · comunicat de d. nerva hodos, si el...

Documents