2. februar ie 2005: comisia europeană a relansat strategia lisabona
DESCRIPTION
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Directia Generala Elaborare Strategii Agroalimentare. P OLITICA AGRICOL Ă COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Cristu Chirfot MAPDR – D. G. Strategii agroalimentare C raiova – 12 .Dec embrie 2006. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
PPOLITICA AGRICOLOLITICA AGRICOLĂ Ă COMUNĂCOMUNĂ
SI IMPACTUL PE PLAN SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL NAŢIONAL
Cristu Chirfot MAPDR – D. G. Strategii Cristu Chirfot MAPDR – D. G. Strategii agroalimentareagroalimentare
CCraiovaraiova – – 1212.Dec.Decembrie embrie 20062006
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Directia Generala Elaborare Strategii Agroalimentare
2. Februarie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona
Strategia încearcă să ofere soluţii pentru nevoia crescută a UE privind impulsionarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională.
Strategia ţinteşte să ofere oamenilor un standard de viaţă mai ridicat prin oferirea unui mediu natural şi social durabil.
S-au stabilit principii de bază privind contribuţia PAC la Strategia Lisabona: perfomanţă economică puternică ce merge concomitent cu utilizare durabilă a resurselor naturale.
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL
Viziune de ansamblu
Actorii PACActorii PAC
Fermieri
Platitorii de taxe si impozite
Consumatorii
Mediul privat şi public decizional
Reprezentanţii societăţii civile fundaţii – asociaţii din domeniile: (mediu, societatea rurală, etc)
...
OMC
OECD
Exportatori neţi
Importori neţi
ACP
LDCs
MERCOSUR
...
Pe plan Pe plan UUEE Pe plan mondialPe plan mondial
PoliticaAgricolăComună
Aderarea Noilor Ţării Membre
Principiile iniţiale ale PAC Articolul 39 (1958) ROMA
• creşterea productivităţii prin promovarea progresului tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a muncii
• asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei din sectorul agricol
• stabilizarea pieţelor
• asigurarea aprovizionării
• oferirea consumatorilor de produse alimentare la preţuri rezonabile.
Evolutia PAC 1984: cote privind producţia de lapte
1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru fermieri
1992: Reformele Mac Sharry (limitarea producţiei în creştere(29% pentru cereale,15% pentru carne de vită), plăţi ‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit de ajutorul pentru producţie
2002: stagnarea cheltuielilor agricole pînă în 2013, în termeni reali
2003: decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură, plăţile către exploataţiile individuale legate de respectarea mediului, standarde de siguranţa alimentelor şi standarde de bunăstare a animalelor.
2005: Reforma regimului zahărului
PolitiPolitica ca
AgriAgricolă colă ComComunăună
Reducerea supraproducţiei
Mediul Inconjurator
Stabilizarea Veniturilor
Stabilizarea Bugetului
Securitatea Alimentară
Imbunatatirea
productiei
Stabilizarea Pietelor
Sprijinirea veniturilor
Supra productia
Cheltuieli exagerate
Relaţii tensionate pe
plan internaţional
Masuri structurale
Reformarea PAC
Competitivitate
Dezvoltare Rurala
Orientarea catre
piata
Consumator
Dezvoltare Rurala
Mediul Inconjurator
DECUPLAREA DE PRODUCTIE
SPS - SAPS
Inceputul PAC 1960
Anii de criză 1986 1988
Reforma Mc Sharry 1992
Agenda 2000
ProductivitateCompetitivitate
Durabilitate
Reforma PAC 2003
Evaluarea intermediară 2002
AGENDA 2000
Reforma PAC:2003
Reforma PAC: 2004
Viitorul dezvoltării rurale: 2004/2005
Lărgirea UE
EU 25EU 27EU …
Relaţiile comerciale internaţionale
OMC / OMS„Runda Doha “
Dezvoltarea economică a pieţelor agricole
Reforma Fondurilor Structurale FEADR
Perspectiva financiară
2007-2013
EU – Consiliul BXLdin Octombrie 2002
cadrul financiar datorat lărgirii UE
Contextul reformării Contextul reformării PPACAC
Reforma Fondurilor Structurale
EAGGF Guarantee sectionEAGGF Guarantee section
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Restitutions Market support and other interventions
Direct Aids - (Aides Production) Rural Development
FEOGA - EAGFFEOGA - EAGF
Modelul european privind agricultura în UEModelul european în domeniul agrar se bazează pe o agricultură competitivă, durabilă, multifuncţională şi de acoperire a întregului teritoriu.
.
Integritatea mediului
Societatea rurală – elementul important
Viabilitate Economică – orientare catre piata
Politica Agrara - Sinergia dintre Agricultură
şi Dezvoltare Rurală
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ - 2007-2013
Politica de piaţă
Sprijin pt. venit
PILONUL I
Politica de dezvoltare regională
Bunuri publice
PILONUL II
Producţia de alimente
Funcţia de mediuFuncţia rurală
Agricultură şi zone rurale durabile
FEGA – Fondul European de Garantare Agricola
FEADR – Fondul European de Agricultura si Dezvoltare Rurală
Noua PAC (2007-2013)
Primul pilon
Organizaţii Comune de Piaţă O.C.M.
subvenţii exportsprijin piaţă
Plăţi directe
Pilonul doiAxa 1
Cresterea sectoarelorAgricol si forestier
Axa 2Imbunatatirea
Mediu si peisaj rural
Axa 3Diversificarea economiei in zona rurala si cresterea
calitatii vietii
Axa Leader
BUGETUL UE 2006
€ 56,87 milliarde
Politica agricolă comună
• PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din Uniunea Europeană
• dar fiecare stat membru trebuie să înţeleagă aceasta ca un cadru în care se pot formula politici de acoperire a cerinţelor naţionale
• implementarea trebuie să se bazeze pe structuri administrative eficiente şi efective
• politica agrară naţională trebuie să se concentreze pe beneficiar: fermierul şi consumatorul
• în prezent în România: implementarea OCM, IACS şi a măsurilor de Dezvoltare Rurala se bazează pe cerinţele naţionale
• formularea de politici trebuie să ia în considerare şi evoluţii viitoare, de exemplu bio-energia
EVOLUTIA SPRIJINULUI FINANCIAR IN SECTOARELE VEGETAL SI ZOOTEHNIE SI AINVESTITIILOR IN AGRICULTRA IN PERIOADA 2001-2006
380,(40,3)
420,0(55,2)410,2
(63,4)
247,5(44,9)
264,0(69)
308,9(73,4)
319,5(33,9)
193,2(25,4)
118,4(18,3)74,9
(13,6)58(15,2)24,7
(5,9)
197,2(24)
36,6(4,8)
23,8(3,7)
63,2*(11,5)23,3
(6,1)14,1(3,4)
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
300,0
350,0
400,0
450,0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Anul * inclusiv mediul
mil
ioan
e eu
ro (
%d
in b
ug
etu
l M
AP
DR
) sprijin vegetal
sprijinzootehnie
investitii inagricultura
Proiectia anului 2007 - MAPDRProiectia anului 2007 - MAPDR
Perspectiva anului 2007 are in vedere:Perspectiva anului 2007 are in vedere:
Continuarea investitiilor in agricultura si a Programului “Fermierul”.Continuarea investitiilor in agricultura si a Programului “Fermierul”.
IIntroducerea subventiei fixe si uniformntroducerea subventiei fixe si uniformee la hectar, indiferent de tipul de productie, conform principiului platii unice la hectar, indiferent de tipul de productie, conform principiului platii unice la hectarla hectar - - SAPS (Single Area Payment Scheme) pentru toate terenurile agricole apartinand fermelor eligibile SAPS (Single Area Payment Scheme) pentru toate terenurile agricole apartinand fermelor eligibile (peste 1 ha, constituite din parcele mai mari sau egale cu 0,3 ha) conform reglementarilor europene.(peste 1 ha, constituite din parcele mai mari sau egale cu 0,3 ha) conform reglementarilor europene.
Pentru stabilirea nivelului subventiei unice la hectar, suma anuala se va imparti la numarul de hectare insumat de Pentru stabilirea nivelului subventiei unice la hectar, suma anuala se va imparti la numarul de hectare insumat de toate fermele de peste 1 hectar inregistrate in Registrul Fermelor pana la data de 15 mai 2007 (data limita de toate fermele de peste 1 hectar inregistrate in Registrul Fermelor pana la data de 15 mai 2007 (data limita de depunere a cererilor de subventii din partea agricultorilor). depunere a cererilor de subventii din partea agricultorilor).
MMentinerea subventiei la hectar decuplata de productie si diferentiata in functie de tipul de produs, pentru entinerea subventiei la hectar decuplata de productie si diferentiata in functie de tipul de produs, pentru sectoarele considerate sensibile sau prioritare sectoarele considerate sensibile sau prioritare ((subventie complementara sustinuta din bugetul nationalsubventie complementara sustinuta din bugetul national- - CNDPCNDP). ).
Romania are dreptul sa utilizeze, conform negocierilor cu UE, un buget de maxim de 528 milioane euro, din care Romania are dreptul sa utilizeze, conform negocierilor cu UE, un buget de maxim de 528 milioane euro, din care 122,1122,1 milioane euro pot proveni prin transferul a 20% din alocarea pe 2007 pentru dezvoltarea rurala, pentru a milioane euro pot proveni prin transferul a 20% din alocarea pe 2007 pentru dezvoltarea rurala, pentru a reduce efortul bugetar national. reduce efortul bugetar national.
Prin aceasta subventie complementara se vor sustine in continuare sectoare care au fost sustinute si in 2006.Prin aceasta subventie complementara se vor sustine in continuare sectoare care au fost sustinute si in 2006.
EEfectuarea platilor subventiilor catre agricultori începe in octombrie 2007 (perioada martie-mai primirea cererilor fectuarea platilor subventiilor catre agricultori începe in octombrie 2007 (perioada martie-mai primirea cererilor de plata, perioada iunie-septembrie control pe teren si din octombrie demararea platilor catre fermieri).de plata, perioada iunie-septembrie control pe teren si din octombrie demararea platilor catre fermieri).
MMentinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe entinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc.) conform reglementarilor PAC.piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc.) conform reglementarilor PAC.
Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri). Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri).
MMentinerea sistemului de interventie pe entinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga piata cerealelor, la care se vor adauga
sisteme de interventie sau alte forme de sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe piata altor produse regularizare si pe piata altor produse
(carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc.) conform reglementarilor PAC.etc.) conform reglementarilor PAC.
Desfasurarea Planului National de Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat
pe 4 axe strategice de sprijinire a pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri). fermierilor (20 de masuri).
227.
9 375.
4
724.
30
265.
740
8.7
845
0
342.
449
5.1
1098
.8
440
427.
861
8.5
1373
.4
527.
9
513.
274
1.9
1648
618.
1
598.
586
5.2
1922
.5
706.
4
683.
998
8.6
2197
.1
883
769.
311
11.9
2471
.7
1059
.6
854.
612
53.3
2746
.3
1023
.6
0
500
1000
1500
2000
2500
3000m
ilioa
ne e
uro
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
DIMENSIUNEA PACHETULUI FINANCIAR AL PLATILOR DIRECTE PE SUPRAFATA SAPS si CNDP IN CATEVA DIN NOILE STATE MEMBRE
Cehia Ungaria Polonia Romania
1760100%
44025%
528 30%
1760100%
527.9 30%
527.930%
1760100%
618.135%
527.930%
1760100%
706.440.1%
1760100%
88350.2%
1760100%
1059.660.2%
1760100%
123670.2%
1760100%
1412.880.3%
1760100%
1589.490.3%
1760100%
1760100%
mili
oan
e E
uro
(%
din
med
ia U
E 1
5)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
EVOLUTIA PACHETULUI FINANCIAR A SPRIJINULUI DIRECT IN AGRICULTURA - SAPS SI CNDP
Media Pachetelor Financiare a Platilor Directe in UE 15Plati Directe pe Suprafata - "SAPS" in RomaniaPlati Complementare Directe pe Suprafata - CNDP - "Top up" - in Romania
PlPlăţăţile directeile directePrincipalele cPrincipalele conditii de eligibilitate pentru onditii de eligibilitate pentru a beneficia de SAPS, PNDC a beneficia de SAPS, PNDC vegetal, culturi energetice si zahar vegetal, culturi energetice si zahar sunt urmatoarele:sunt urmatoarele:- - Utilizarea unei suprafete de teren agricol mai mareUtilizarea unei suprafete de teren agricol mai mare sau egala cu 1ha.sau egala cu 1ha. Aceasta suprafata nu poate fi formataAceasta suprafata nu poate fi formata din parcele mai mici de 0,3 ha.din parcele mai mici de 0,3 ha.-Mentinerea terenului agricol respectiv in bune conditii agricole si de Mentinerea terenului agricol respectiv in bune conditii agricole si de mediu.mediu.
Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, conform PAC:agricoli, conform PAC:Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)Plăţi naţionale directe complementare în sectorul Plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC).vegetal (PNDC).Plăţi naţionale directe complementare în sectorul Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (PNDC).zootehnic (PNDC).Schema de plată pentru culturi energetice.Schema de plată pentru culturi energetice.Schema de plată separată pentru zahăr.Schema de plată separată pentru zahăr.
Schema de plată unică pe suprafaţă Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)(SAPS)
● ● Plată directă pe suprafaţă acordata în mod Plată directă pe suprafaţă acordata în mod uniform, decuplată de productie, suprafetelor uniform, decuplată de productie, suprafetelor menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi anume:anume:- cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru - cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar, boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat;terenul lăsat necultivat în mod deliberat;
Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)
- pajişti permanente (păşuni şi - pajişti permanente (păşuni şi fâneţe);fâneţe);
- vii şi pepiniere viticole;- vii şi pepiniere viticole;
- livezi, arbuşti fructiferi, hamei, - livezi, arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere şi alte culturi pepiniere şi alte culturi permanente;permanente;
- grădini familiale.- grădini familiale.
Plăţi naţionale directe complementare Plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal(PNDC) în sectorul vegetal
Reprezintă plăţi în cadrul schemelor de Reprezintă plăţi în cadrul schemelor de sprijin comunitare şi constau în acordarea sprijin comunitare şi constau în acordarea suplimentară de sume pe suprafaţă, suplimentară de sume pe suprafaţă, pentru următoarele culturi agricole:pentru următoarele culturi agricole:
- - Grupa I:Grupa I: grâu şi secară, orz şi orzoaică, grâu şi secară, orz şi orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, floarea soarelui, ovăz, porumb şi sorg, floarea soarelui, rapiţă, leguminoase pentru boabe;rapiţă, leguminoase pentru boabe;
- - Grupa II:Grupa II: sfeclă de zahăr, orez, hamei, sfeclă de zahăr, orez, hamei, tutun, soia convenţională, in şi cânepă. tutun, soia convenţională, in şi cânepă.
Schema de plată pentru culturi energeticeSchema de plată pentru culturi energetice
Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă începând cu anul 2007, pentru culturi începând cu anul 2007, pentru culturi energetice destinate producţiei de energetice destinate producţiei de biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea soarelui, soia şi porumbsoarelui, soia şi porumb
Fermierii care solicită plată pe suprafaţă Fermierii care solicită plată pe suprafaţă pentru culturile energetice, nu mai au pentru culturile energetice, nu mai au dreptul să primească plăţi naţionale directe dreptul să primească plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC), complementare în sectorul vegetal (PNDC), pentru aceleaşi suprafeţe.pentru aceleaşi suprafeţe.
Schema de plată separată pentru zahărSchema de plată separată pentru zahăr
Acordarea unei sume pe suprafaţă, Acordarea unei sume pe suprafaţă, pentru cultura de sfeclă de zahăr, pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată producţiei de zahăr.destinată producţiei de zahăr.
Beneficiază de această plată Beneficiază de această plată fermierii care au încheiat un contract fermierii care au încheiat un contract de livrare a producţiei de sfeclă de de livrare a producţiei de sfeclă de zahăr cu o unitate procesatoare şi zahăr cu o unitate procesatoare şi deţinătoare de cotă.deţinătoare de cotă.
Plăţi naţionale directe complementare Plăţi naţionale directe complementare (PNDC) (PNDC) în sectorul zootehnicîn sectorul zootehnic
Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru urmatoarele specii:urmatoarele specii:
1. Bovine adulte femele, si suplimentar o1. Bovine adulte femele, si suplimentar o- pprima pentru Controlul Oficial al rima pentru Controlul Oficial al
Performantei si / sauPerformantei si / sau- pprima pentru bovinele insamantate artificial rima pentru bovinele insamantate artificial
in primele 4 luni dupa fatare.in primele 4 luni dupa fatare.
2.2. Tineret bovin mascul destinat sacrificariiTineret bovin mascul destinat sacrificarii3. Bovine adulte la sacrificare3. Bovine adulte la sacrificare4. Ovine si caprine4. Ovine si caprine
Având în vedere că sprijinul financiar acordat producătorilor Având în vedere că sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli prin Politica Agricolă Comună nu este suficient pentru agricoli prin Politica Agricolă Comună nu este suficient pentru
activităţile agricole, se activităţile agricole, se pot acorda si alte pot acorda si alte facilităţi financiare facilităţi financiare de la bugetul naţional,de la bugetul naţional, prin bugetul MAPDR se permite prin bugetul MAPDR se permite
acordarea de AJUTOARE DE STAT in urmatorii 3 ani pentru:acordarea de AJUTOARE DE STAT in urmatorii 3 ani pentru:
activitati comune din agriculturaactivitati comune din agricultura activitati din sectorul vegetalactivitati din sectorul vegetal activitati din sectorul zootehnicactivitati din sectorul zootehnic activitati din sectorul de imbunatatiri activitati din sectorul de imbunatatiri
funciarefunciare
ActivitActivităţăţi comune din agriculturi comune din agriculturăă
- investitii pentru:- investitii pentru: sustinerea si regenerarea plantatiilor de sustinerea si regenerarea plantatiilor de
vii, arbusti si pomi fructiferi, hamei vii, arbusti si pomi fructiferi, hamei pprrecum si a materialului saditorecum si a materialului saditor
dotarea tehnica a agriculturii si industriei dotarea tehnica a agriculturii si industriei alimentarealimentare
modernizarea unitatilor de productiemodernizarea unitatilor de productie- sustinerea depozitarii productiei agricole - sustinerea depozitarii productiei agricole
si a promovarii produselorsi a promovarii produselor- sustinerea grupurilor de producatorisustinerea grupurilor de producatori- sustinerea implementarii masurilor de - sustinerea implementarii masurilor de
siguranta alimentarasiguranta alimentara
ActivitActivităţăţi din sectorul vegetali din sectorul vegetal
Sprijin in sectoarele legume-fructe, Sprijin in sectoarele legume-fructe, culturi de cculturi de cââmp, viticultura,tutun, mp, viticultura,tutun, hamei, cartof, plante medicinale si hamei, cartof, plante medicinale si aromatice, flori, plante dendrologice si aromatice, flori, plante dendrologice si ornamentale, pentru:ornamentale, pentru:
- sustinerea productiei- sustinerea productiei- dezvoltarea tehnologiilor de productiedezvoltarea tehnologiilor de productie- sustinerea productiei marfasustinerea productiei marfa
ActivitActivităţăţi din sectorul zootehnici din sectorul zootehnic
Sustinere pentru:Sustinere pentru:
- ameliorarea populatiilor de animale- ameliorarea populatiilor de animale
- imbunatatirea calitatii produselor de - imbunatatirea calitatii produselor de origine animalaorigine animala
- imbunatatirea calitatii productiei - imbunatatirea calitatii productiei pajistilorpajistilor
- producerea si comercializarea - producerea si comercializarea produselor apicoleproduselor apicole
ActivitActivităţăţi din sectorul de i din sectorul de îîmbunmbunătăţătăţiri funciareiri funciare
Sustinere pentru:Sustinere pentru:- asigurarea starii de functionare a asigurarea starii de functionare a
infrastructuriiinfrastructurii- achizitia de instalatii si echipamenteachizitia de instalatii si echipamente- investitii pentru modernizarea si investitii pentru modernizarea si
retehnologizarea infrastructuriiretehnologizarea infrastructurii