ISTORIA NATURALAO,DRAGONILOR

Manrs BnBNNaN

Traducere din limba englez{

AwonEra SPATARU

NEMIRA

PARTEA Iin rorc outoorea amintirilor tncepe sd dezoolte o obsesie de

tinerepe pentru dragoni Si tSi oeeazd un prilej sd-Si continue

obsesin..

Cnprrorur 1

Gremie - O lnthrnplare nefericiacuunporumbel - Obsesia rnea

pentru aipt - Familia mea - Influen;a lui Sir Ricbard Edgewortb 9

Calrrolur 2

$antaj - Prostie nesdbuitti - O tntimplare si mai nefeicita

cu un dragolup - Aproape sd-mi pierd rocbia pe un umdr.......,. 18

Cnprrorur 3

Perioada gri - Cai Si desen - $ase nume pentru Vremea mea -Menajeria regelui - Conoersapia stingace de acolo - Perspecti'ua

dc a avea un prieten - Vremea mea continwd - Ahd conaersayie

stingace, dar cu rezubate bune 32

Caprrorur 4

Nunurnea si un dar - Viapa dcfuneie cdsdtoidi - Marea Cdutare

a Scinteietorului - Dornnisoara Natalie Oscott gi bunicul ei -Planuri pmtru o expedipie tn Vystrana.,.,.... 48

Caprrorur 5

O coreEondenpd cu benefi.cii - O rugdminte netnleleaptd -Spun ce gindesc - O dimineapd nryoduoiod - Riscul nebuniei -Ce ar putea zice alpi oammi,........ 58

Caprrolur 6

Vizia Lordalui Hilford - [Jn jardmint care sd nu fi.e

la mintea gdinii - Pregdtiri de plecare...... 68

PARTEA A II.A

in rorc exPedttii ajunge tn Vystana, dar tntimpind greutdpi

Si tnceputul e greu.............. 79

Capttorur 7

Cdldtoria la Vystrana - Pri.mul meu dragon sdlbatic - Poposirea

in Drastaneo - O gansd sd P1ec.................. 81

Capnorul8O introducere in Drustane'u - Absmpa domnului Gritelbin -'incercdm sd pomim..... r!r........r'....ir... 93

Caprrorur 9

O umbrA tn noa?te - [Jn rdEuns prostesc - Staulerieni. tn

rnunli - Posibilitatea unui ajutor,.. ....................... 102

Caprtorut- 10

intuarcerea mea triumfald - O tntilnire bmefi.cd - in sfArsit

un progres tn ntunca noastrd,,,...,.., ,, 115

Caprrorur 11

Vindtoarea de dragoni - Punerea tn aplirare a aptitudinilor rnelc -Conaersapii cu un craniu - O pbrdere nea$teptatd - MAncdtorii

dr boituri.,.... 126

Captrorur 12

S,irbdtoarea Primirii - Noi cuainte rsystranieze - Arhiteourd

;i inscrippii dragoniene - Ceoa neatteptat tn iarba - Ceaa si

rnaineattEtatsubpdmint '............,. 141

PARTEA A III-Air rorc orr loc progresul stiinpific, tn ciud.a obstacolului

reprezentat de un denton din vecbime. ......,...,....... 157

Caprrolur 13

O tntimpinare neattepta.td la tntoarcere - Continud problema

lwi Jindrik Gritelkin - Un posibil ajutor........,............................ 159

Cnprrorur 14

(Jn zgon'rot in afara saunei - $i ahe pmurbari fn noapte -Urme de paSi -Zbagrit Mat .............. 171

Cnprrorul 15

Poaestea lui Zbagrit Mat - Un ajutor oferit Dagmirei -Un leac rece pentru blestemele noastre supranatarale................. 179

Caprrorur 16

Stat degeaba - Un cerc ciudat - Planuri pentru o inoestigapie -Familia Dagmirei..-,. .....,,................ 192

Caprrorur 17

in ce fel se face ltjisb wtil - Aamturi cu alpinisrnul - O peyera

enormd - Ce am gdsit acolo - lmp\ica1ii..................................... 200

Caprtorur 18

Rdspunsul Lordului Hilford. pentru boier - Abe necazuri

nocturne - Consecinpele de dimineapd - intoarcerea la ruine -Ce arn vdzut acolo cu Dagmira ....... 215

Caprrorur 19

Teori.a mea - De pazd noaptea - O plirnbare tn jurul satului -Sticle incrim.inatoare - O tnthlniresarprizd - Adeodrul

dupre Zbagrit Mat............. ............... 228

PARTEA A IV.Ain care prirnim mube rdspunsuri, nu toate phcute" i.ar unele

aohnd un preS blestemat .................. 24L

Caprrorur 20

Consecinpeh tirgului rneu - O inoitapie de la boier.......,......,,... 243

Ceprrorur 21

Iosif Abramooici Kbirzoff- Gaetano Rossi - Opiniile lui

Jindrick Grite\kin....,...............:....... ....................... 250

Caprrorur 22

O plirnbare Si o discupie ciudata - O prooocare draconicd - Ce se

ofla t" cdmara lui Khirzoff.. ............ 259

Caprrorur 23

Phcarea,fdrd rdmas-bun - Cdutarea unui addpost - (Jn ocol

pe k ruine - Acolo, alte rdEunsuri, multe nEldcute - Sosirea

dragonilor.... ............... 273

Caprrorur 24

Prepul oictoriei noastre - Rezerua mea fapd d.e ideea de a svie -Cametul lui Rossi - Posibilele lui consecinpe - Plecarea noas*d

din Vystrana - Jacob - Ofna Lordului Hi\ford.....,.................. 286

PARTEA I

ir rorc dutoarea. amintirilortncepe sd dezoolte o obsesie de tinereye

pentru dragoni si i;i ueeazd un prilejsd-;i continue obsesia

CAPITOLUL 1

Greenie - O tntimplare nefericitti cu an porumbel -Obsesia rned' pentril. aripi - Farnilia rnert. -

Influmpa lui Sir Richard Edgeuorth

CAnd aveam gapte ani am glsit pe o banci de la marginea

pidurii, chiar la hotarul din spate al grddinii noastre, un scin-

teietor mort, pe care grddinarul nu aPucase strJ ia. Foarte entu-

ziasmatd., am vrut sI i-l duc mamei sI-lvadl, dar pAni si ajung

s-a prefecut in cenugl in mlinile mele. Mama s-a aritat dezgus-

tatl $i m-a trimis si md spII.Bucltlreasa noastrd, o femeie inaltn gi voinicl, care gltea cele

mai uimitoare supe gi sufleuri (astfel demontAnd mitul ce nu

pod se te increzi intr-un bucitar plinul) a fost cea care mi-a

ardtat secretul conservtrrii scinteietorilor dupl moarte. Ptrstra

unul in dulapul de sus de la bucltlrie gi l-a scos si mi-l arate cAnd

am ajuns la ea, nespus de dezamigitd ci pierdusem scAnteietorul

gi ctr mi gi certase mama.

- Cum ai reugit sl-l plstrezi) am intrebat-o, gtergAndu-mi

lacrimile. Al meu s-a flcut praf tot.

- Opt, mi-a zis, iar acest singur cuvAnt m-a condus pe calea

Pe care merg acum.

DacI este gisit la scurt timp dupl ce a murit, un scAnteietor

(fara indoiald., mare parte dintre cititorii acestui volum nu gtiu)

10 MARIE BRENNAN

se poate pestra dacIJ tmbalslmezi cu o[et. Am navigat mai de-

parte prin grldinile noastre, avAnd un scop precis gi un borcan

cu olet intr-uh brzttnar al rochiei, care din pricina asta imi atirnaintr-o parte. Primului gisit i-am pierdut aripa lrerptr in procesul

de imbalslmare, dar inainte ca strpttrmAna sI fie gata, aveam deja

un specimen intact: un scAnteietor de 12,7 centimetri lungime,

iar solzii lui aveau o culoare intensi de smarald. Cu o nemlrgi-nite ingeniozitate de copil, l-am botezat Greeniel, gi stI azi cu

ariqioarele intinse intr-un sertar din biroul meu.

in vremea aceea nu adunam doar scAnteietori. Aduceamacasd,

mereu alte insecte gi gAndaci (pe atunci, clasificam scAnteietorii

ca o specie de insecte care pur gi simplu seamlni cu un dragon,

astizi Etiind ci este total eronat) gi multe alte lucruri: roci inte-

resante, pene ritdcite de la vreo pasire, coji de oui, oase de totfelul. Mama md ameninla intruna,.pAni am fecut un pact cu

menajera mea: si nu sufle o vorbe despre comorile mele, iar eu

ii voi da o orl in plus pe sipttrmAnd, in care se stea gi si-gi odih-neasci picioarele. Dupi aceea, colecliile mele au stat ascunse incutiile cu trabucuri,iar acelea,la rAndul lor, aqezate tn siguranlx

in dulapurile mele, unde gtiam ctr nu umbh mama.

Firi indoialdcdamastfel de inclinalii gi pentru cI sunt singura

fatl din gase frali. Cum eram inconjuratl de baiegi gi cum casa

noastri izolatd.era intr-o provincie din Tamshire, chiar credeam

cr singura ocuparie pe care copiii o pot avea, indiferent de sex,

este si coleclioneze toate ciudeleniile. Md tem ci incerclrile ma-

mei mele de a mI educa altfel au hsat cAteva cicatrici. O parte dininteresul pe care-l manifestam a fost influen[at cumva gi de tatrlmeu, care, ca orice domn care se respectr din vremurile acelea,

era mereu cAt de cAt informat.tu privire la noutllile din toate

domeniile: drept, teologie, economie, gtiinlele naturii gi altele.4 .a r.Imi inchipui cd restul se datoreazd.imaginaqiei mele. Stdteam

in bucitarie (unde mi se permitea, ba chiar eram incurajatl sI-mipetrec timpul acolo, doar pentru ci aga nu eram pe afartr unde

I ,Verziqorul" in lb. engl. (n. tr.).

Istonre. NATURALA A DRAcoNILon 11

sI mi murdlresc ai sI-mi stric rochiile) 9i o luam la intrebti pe

buclttrreastr in timp ce pregitea puiul pentru supd.

- De ce au puii iadeguri? am intrebat-o intr-o zi.

Una dintre slujnicele din bucltdrie mi-a rlspuns pe tonulaf.ectat pe care-l are un adult cAnd vorbegte cu un copil:

- Ca sI-1i indeplineasci dorinlele! mi-a spus senini, dAndu-mi

unul care deja se uscase. Apuci de o parte din el.

- $tiu ce seface cu ele, i-am spus impacientattr, tlindu-i vorba

fdrd prea mult tact. Nu pentru asta le au puii gi, dact ar fi fost

aga, cu siguranlr puiul gi-ar fi dorit sd nu ajungl in oala ca si ne

fie supI.

- Dumnezeule, copiltr, nu gtiu pentru ce le au, mia zis buctr-

ttrreasa. Dar le glsegti la tot felul de plsiri - gaini, curcani, gAqte,

porumbei gi altele asemenea.

Ideea ci toate ptrsirile ar trebui se aibe aceaste particularitate

mtr intriga, era cevala care nu mtr gindisem pAni atunci. Dincuriozitate am sivArgit o fapti care mi face gi acum si rogesc cAnd

imi aduc aminte, nu din pricina faptei in sine (cI am mai fecut'lucruri

asemdnltoare de atunci, de mai multe ori, dar mai meticulos 9i intr-un fel mai apropiat de gtiinld), ci din cauzamodului

in care am acriorat - pe ascuns gi cu naivitate.

ln timpul peregrinirilor mele, am grsit intr-o ziun porumbel

care murise sub un gardviu. Atunci mi-am adus aminte imediat

ce mi-a spus bucitireasa, ctr toate plstrrile au iadeguri. ParcI nu

a numit porumbeii in lista ei, dar gi acegtia sunt Pdslri, nu) Poate

o sI aflu la ce sunt bune, mai ales cl nu mi-am dat seama cAnd

l-am privit pe lacheu po4ionAnd gAsca la cinr.Am luat legul porumbelului gi l-am ascxns sub claia de fAn,

chiar lAngi hambar, m-am furigat in casi gi i-am qterpelit un bri-

ceag lui Andrew, cel mai mic dintre fralii mei. Cum am ajuns

aftard, m-am apucat sd studiez porumbelul.Cind era vorba de lucru, eram organizatd, dacd nu chiar

absolut rarionale. Am vlzut cum jumuleau pdslrile de fulgi slui-

nicele, aga cI gtiam ce trebuie si fac mai intAi, anume si scap de

pene - o sarcintr care s-a dovedit a fi mai grea decAt mi-arn imaginat

12 MARIE BRENNAN

gi ingrozitor de murdarl. Totugi, mi-a dat gansa sI vld cum se

potrivegte calamusul penei in foliculul corespunzitor (cuvinte

pe care nu le gtiam la momentul respectiv) gi.sl observ diferiteletipuri de pene. \

Dupi ce pasirea a fost dezgolittr, iam migcat o vreme aripilegi picioarele sd vtrd cum funclioneazd.,dar, de fapt, me incurajampentru ce-mi propusesem sr fac mai departe. intr-un sfArgit,

curiozitatea a invins dezgustul, aqa cd am luat briceagul frate-lui meu, l-am fi:tat pe pielea porumbelului in dreptul burgii 9iam tIiat.

RememorAnd, mi-am dat seama cr-i tliasem intestinele, dinmoment ce mirosea aga de tare, dar fascinalia mea a cAqtigat.

Am examinat frramele de carne ce iegeau din el, negtiind ce

reprezintd, cici pentru mine ficajii 9i rinichii erau doar chestiipe care le vizusem in farfurie. Am recunoscut intestinele, dara trebuit si deduc care sunt plamAnii gi inima. in cele din urmi,mi-am invins grealagi am continuat, jupuind pielea, dAnd mug-

chii la o parte gi observlnd cum toate se leagi. Am dezosat apoi,luAnd os cu os, minunAndu-md de finelea aripilor sau de chilalati a sternului.

Abia descoperisem iadegul, cAnd am auzit un jipnt in spate gi

I-am vlzut pe baiatul de la grajduri holbAndu-se la mine ingrozit.In timp ce mi zdvora acolo, incercam cu disperare si acoplrdezastrul, aruncAnd fAn peste trupul dezmembrat al porumbe-lului. AtAt de tulburatx eram, cd n-am fecut decAt sI arlt mai riuca inainte. PAntr a ajuns mama la locul faptei, eram plinl de

singe, bucili de carne de porumbel, pene, paie qi destule lacrimi.Nu o str-mi pedepsesc cititorii cu o descriere exacte a trata-

mentului care rni s-a aplicat. Gei mai ndzdrdvani dintre voi cu

siguranli vor fi primit pedepse asemintrtoare dupi ce au flcutnizbitii.In cele din urmi, am ajuns in biroul tatllui meu, pe

covorul lui akhian, curatd, gi ruginatl.

- Isabella, a tunat el, de ce ai facut aga ceva?

irrtr-rrr, potop de cuvinte, am inceput si zic tot despre porum-bel (l-am asigurat de mai multe ori cI era mort cAnd l-am gIsit,

Isronra NATURALA A DRAcoNrLon 13

ctr sigur nu l-am omoret eu), iar despre ctrioirtateamea privindiadeEul i-am tot spus, pAnd cAnd a venit gi a tngenuncheatinfalamea, mi-a pus o mAntr pe umlr gi, in cele din urmI, m-a oprit.

- Voiai sI vezi cum fun4ioneazd? m-a intrebat.Am suspinat, fiindu-mi frici sd mai reiau potopul de cuvinte.

- Ai un comportament nepotrivit pentru o tindrd domni-goarX, mi-azis oftAnd. Ai inleles?

Eu am suspinat iar.

- Atunci, sI ne asigurtrm cd o si 1ii minte!M-a intors cu o mAnI gi cu cealaltl mi-a tras la fund trei

scatoalce care at pornit din nou guvoiul de lacrimi. CAnd aminceput sl-mi mai revin, mi-am dat seama cI md ldsase sI mtrpotolesc singurl gi el se retrisese dupi peretele fals din birou.Rafturile de pe perejii aceia erau pline ochi cu ctrrgi, unele credcI erau mai grele decAt mine. @ra pur gi simplu imaginajia mea,

pentru cI acum cea mai grea dintre clrqile mele din biblioteca,De d,raconurn varietatibu.sl, are doar 4,5 kilograme).

Volumul pe care-l linea tn mAni era mult mai ugor, ba chiarmai sublire decAt o carte pe care i-ai da-o unui copil de gapte

ani. Mi-a tnmAnat-o, spunAndu-mi: ,Nu cred cI mama ta ar fibucuroasl si te vadl cu ea, dar prefer sI inveli ce ai nevoie dincI4i, nu din experimente. Di-i bxtaie gi nu i-o arlta mamei!"

Am facut o reverenrl qi am fugit.La fel ca Greenie, qi cartea aceea se afln gi acum pe biroul

meu. Tata mi-a dat Anatomia pdsdrilor a lui Gotherham gi, chiardacl gtiinla a evoluat de atunci, la momentul respectiv ea a fosto introducere bunl pentru mine. Nu tnlelegeam decAt jumitatedin noliuni, darltmdtateape care o ingelegeam am devorat-o gi

am contemplat restul perplexd gi fascinatd. Cele mai tari eraudiagramele, fine, cu schijele meticuloase ale scheletelor gi ale

musculaturii pislrilor. Din cartea aceasta am invllat ctr iadegul(sau, academic,furcula) are funclia sx intlreasci scheletul toracical plsirilor gi si fixeze mugchii de unde incep aripile.

I ,Despre speciile de dragoni" in lb. lat. (n. tr.).

14 MARIE BRENNAN

Pdrea atit de simplu, atAt de evident: toate plsxrile aveau

iadeguri pentru cd. toate zbtrau. (Pe-atunci nu aflaserlm nicieu gi nici Gotherham de struli.) Nu era o qoncluzie Prea strr-

lucitI in domeniul istoriei naturale, dar pentru mine a fost

geniala gi mi-a deschis o lume la cal..e nu mI gAndisem inainte:

una tn care oricine sr poatr observa modelele gi tmprejurlrilein care s-au format, din care str deducem informalia ascunsl

ochiului uman.Sincer, aripile au fost prima mea obsesie' irr rr.*." aceea nu

prea flceam discriminxri dacl aripile resPective aPaqin vreunui

porumbel, scAnteietor sau fluture; ideea era ca fepturile cu pricina

sd,zboare,iar pentru asta le adoram. Totugi, ar trebui sI menlio-

nez cd, degi scrierile lui erau despre plsiri, Gotherham flcea

uneori referiri la structuri sau comportamente asemlnltoare

dragonilor. DupI cum am mai spus, scAnteietorii erau considerali

atunci o specie de insectl, deci tnseamnl ce aceasta a fost premisa

care m-a introdus in minunta lume a dragonilor.

Ar trebui sI vi vorbesc mlcar tn trecere despre familia mea,

pentru cd,, fdrd. ea, n-ag fi ajuns ce sunt a*ezi.Mi agtept si vi fi {ec:ut dejao idee despre mama. Era o femeie

integrd, tipicr pentru clasa ei sociah, gi a ftrcut tot ce a Putut ca

sr mi tnvele si fiu o lady, dar, chiar gi aga, i-a fost peste Poate.

Niciun cusur al firii mele nu trebuie sl-i fie imputat ei. CAt

despre tatdl meu, afacerile tl fineau departe de casi mult timp,

aga cI am arrut o relalie distanti gi de aceea s-a ardtat mai ingi-duitor cu mine; tgi permitea luxul de a-mi vedea devierile de

comportament cape nigte capricii incAntdtoare, pe cAnd mama

a trebuit sI suporte hainele rriurdare gi distruse, rezultatul res-

pectivelor capricii. il priveam ca Pe un posibil zeu ptrgAn, ocro-

titor al familiei, dorindu-i din suflet tot ce e mai bun, dar

niciodati nu prea am $tiut cum sl mx apropii de el.

Daci vI intereseazd restul familiei, ar trebui sI qtili cI eram

a patra din gase fraii gi, cum am mai spus, singura fatI. Majoritatea fralilor mei, foarte importanli Pentru mine pe plan

Isronre NATURALA A DRAGoNTLon 15

personal, nu vor alrea un rol deosebit tn aceastl poveste. Vielilelor nu au interaclionat prea mult cu cariera mea.

Singura exceptie este Andrew, pe care deja l-am men{ionat,cel de la care am sustras briceagul. Mai mult decit oricine altcineva, el mia fost cel mai zelos suslinltor in tot ce flceam, lu-cruri care pe mama o aduceau la disperare. CAnd a auzit despre

tentativamea sAngeroas[ din spatele cliii de fin,l-aimpresionatcum numai un baiejel de opt ani poate fi impresionat gi a insis-tat sI plstrez culitagul ca pe un trofeu al isprdvii mele. Nul maiam; merita un loc de onoare lingl Greenie gi Gotherham, darl-am pierdut in mlagtinile din Mouleen, nu inainte de a-mi salva

via1a, eliberAndu-m5 de lalurile tn care m-au prins piralii Labane,

drept care ii sunt recunosctrtoare frtrjiorului meu.De asemenea, ii mullumesc Ai pentru cI mi-a fost aleturi in

copilerie, fiind privilegiatl si am un baiat linga mine. CAnd tataera plecat din orag, Andrew tmprumuta ctr4i pentru mine pe

numele lui. Aga ajungeau in camera mea texte lacaren-ag fi avutacces niciodatd, pe care le ascundeam sub saltea gi in spatele gi-

fonierului. Noii menajere ti era fricl sI n-o gxseasci cineva stAndjos, aga ci nu mai mergea vechea ingelegere. Norocul meu cd eraahtiatd, dupi dulciuri gi aga am ajuns la un acord nou, gra[ie ce-

ruia puteam si citesc adesea pAnd noapteatdrziu.Aproape toate ci4ile pe care le luam in numele meu erau,

bineinleles, de gtiingele naturii. Orizontul mi s-a lxrgit de la tna-ripate la creaturi de toate felurile: mamifere qi pegti, insecte gi

reptile, plante de sute de feluri, pentnr cd in perioadaaceeacuno$-

tinjele noastre erau destul de generale gi puteai si le dobAndegtifoarte ugor.

tr, ,rn"l" volume erau gi referiri la dragoni. Nu aveau maimult de cdteva pasaje trecltoare, idei formulate pe scurt, caremai mult mi-au flcut pofte de cunoa$tere. trr.Aterra am dat peste

trimiteri la o anumiti lucrare: Istoria naturald a dragonilor deRichard Edgeworth. Carrigdon & Rudge a tiplrit un nou tirajde curAnd, am vdzut tn catalogul de toamnil Am riscat multfurigAndu-ma in biroul tatalui meu, lesAnd catalogul deschis Ia

16 MARIE BRENNAN

pagrna care anunla apariliaunei noi edilii a ct4ii. Descria Istoria

naturald a dragonilor ca fiind,cea mai importantd lucrare de

referinld in domeniul dragonilor, disponibife in limba noastri'.Bineinleles ci asta va fi de ajuns ca sI-i

"ttrgt'"t.t 1ia tatilui meu.

Am avut cigtig de cauzd, pentnr ctr am primit-o la urmltoa-rea comandtr de cl4i. Nu puteam s-o am imediat - Andrew nu

putea str imprumute o carte pe care tata sd n-o fi citit inci - 9i

aproape ctr am luat-o razna a$teptAnd-o. Totugi, la inceputul

iernii, Andrew mi-a inminat-o pe coridor, spunAndu-mi:

- A terminat-o de citit ieri. Ai grijn se nu te vadl nimeni cu ea!

Eram in drum spre salon pentru leclia siptrmAnah de pian,

iar dacd, mi intorceam tn camera meaintdrziam. Prin urmare,

m-am dus repede ca si ajung inaintea profesorului gi am ascuns-o

sub o pernl cu cAteva secunde inainte sI intre acesta. L-am in-tAmpinat cu cea mai buntr curtoazie gi apoi m-arn strlduit sInu-mi arunc privirea spre divan, de unde simleam cum mi ispi-

te$te cartea incl necititi. (Al spune cI prestalia mea a avut

de suferit din cauza distragerii, dar e cam greu ca ceva atat de

groaznicsi mai aiba de suferit. Degi imi place muzica, nici pAnI

in ziua de azin-a$ putea line un acord, chiar dacl mi l-ai lega injurul taliei pentru siguranll.)

Cum am scipat de lec1ie, m-am apucat imediat de citit gi am

fdcrt patzl,doar cAnd trebuia se o ascund. imi imagin ez cdinzilele noastre nu e atAt de cunoscuti ca atunci, fiind inlocuitnde altele, de lucrlri mai cuprinzdtoare, aqa ci e posibil ca cititorilor mei si le fie greu si-qi imagineze cit de nemaipomenitiimi prrea la momentul acela. Criteriul de identificare al luiEdgeworth pentnr ,dragoni adevdrali'a fost un Punct de ple-

care foarte util pentru mulf dintre noi gi lista lui cu clasificirile

speciilor e cu atAt mai impresionanttr, pentru cI a fost concePute

mai degrabe din corespondenla cu misionari 9i negulltori decAt

din observaliile proprii. A ridicat chiar 9i problema ,dragonilorinferiori", numind asemenea creaturi wyvernil, care nu se

1 Creaturl mitologicr, avAnd dour picioare 9i aripi (n. tr').

Isronre NATURALA A DRACoNTLon 17

inca&au intr-un criteriu anume, dar aplreau, totugi, (conformteoriilor de atunci) ca ramuri ale aceluiaqi aibore genealogic.

Despre influenla acestei ci4i asupra mea spune mult faptulcI am citit-o de patru ori, pentru ci o datl cu siguranll nu ar fifost de ajuns. Aga cum unele fetige de virsta mea devin obsedate

de cai gi indeletniciri ecvestre, eu am fecut o pasiune nebunlpentnr &agoni. $i ea mI definegte perfect, pentru ci n-a dus doarla prima mea preocupare din viala de adult (care a inclus cAteva

activitlli ici gi colo, considerate, poate, dezordonate, ci gi laactiunea in care m-am implicat la scurt timp dupl ce am impli-nit paisprezece ani.

CapIroYur 2

$antaj - Prostie nesdbuitd - O tntimplare si mai

nefericitd cu un dragoJup - Aproape sd'n'ti pierdrochia pe un umdr

Spre ru9inea noastrl, pe-atunci gtiam foarte puline despre

dragoni, ca gi cum n-ar fi existat dragoni adevtrraii in Scirland,

iar domeniul istoriei naturale abia incepuse sr se extindr. Cu

toate acestea, cunogteam foarte bine informaliile disponibile

despre verii mai mici ai dragonilor pe meleagurile noastre gi

niciun ordin sau nicio sumd de bani nu Putea sI mI convingisI trec peste ocazia de a invrla mai mult la f.a1a locului.

Aga cI, atunci cAnd s-a aflat ci a f.ost zdrrt un drago-lup pe

proprietatea noastri, nu o dat[ ci de mai multe ori, gi de cdtre

martori diferigi gi cI flptura aceeafdceaoile sI ttxbeze,vx puteliimagina cl am devenit gi mai interesatl. Numele, bineinleles,

este unul {antezist;n-are nicio leglturI cu lupii, doar cu obiceiul

lor de a devora animalele de la fermi de parci ar fi dreptul lor.tr, ,rro*.rrt.rlde fa1I, sunt pe cale de disparilie in Scirland 9i niciatunci nu erau prea mulli; nimeni nu vdzuse vreunul prinzonanoastrl de niai bine de o generalie.

Cum puteam si ratez gansa?

Mai intAi, trebuia si pun la cale un plan ca sI vId bestia. Tata

s-a apucat imediat sd organizeze o vinitoare, cum ar fi ficut gi

lsroRre NATURALA A DRAGoNTLon 19

pentru un lup care i-ar fi creat o nephcere. Se fi cerut voie sl-iinsolesc, cum a flcut Andrew, dar fIrI succes, ag fi fost refuzatd.

Aveam atAta minte cAt sl-mi dau seama ctr, dacl plec de unasingurl cu speranfa sI zlresc dragoJupul, o si fie in zadar gi

foarte periculos. Ca sI-mi indeplinesc dorinla trebuia sI depunmai mult efort.

Meritul - sau poate vina - pentnr ce a urmat ii revine, mlcarparyial, unicei Amanda Lewis, din familia care locuia cel maiaproape de noitntinerEeamea.Tatll meu eraprieten bun cu dom-

nul Lewis, ceea ce nu se poate spune insl despre mama gi doamna

Lewis, iar itaa dat na;tere unei tensiuni vizibile la fiecare intAl-nire in societate, mai ales clnd mama igi exprima dezaprobarea

faqi de fiica lor.Amanda era cu un an mai mare decit mine gi singura fatl

apropiattr de virsta mea, cu acelagi statut social din cam toatlValea RAului Tam. Spre necontenita disperare a mamei, era gi

ceea ce tinerii din ziua de azi ar numifasbion addict, ceea ce nuera deloc potrivit in vremea respectivtr, vreme tn care ei i se

plrea insi cI trebuie sI fii la mode. (N-"- fost niciodatdfashionaddict gi, e limpede, faptul cI nu md imbrac cum dicteazl modanu este niciodatd la moda.) Dar, cum nu avearn cu cine sI ies tnlume, mama nu putea sI-mi interzicl sl-i vizitez pe cei din fa-

milia Lewis gi astfel Amanda a fost cea mai buntr prietenl a mea

pAn^I cAnd drumurile noastre s-au despi4it, odatl cu clsltoria.inziuain care amaflatde drago-lup am mers doutr mile pAni

la ea acasd ca sd-i spun vestea, care i-a aprins imediat imaginagia

bogatl. StrAngAnd o carte la piept, Amanda a venit intr-o suflare

9i mi-a zis, cu ochii strtrlucindu-i ca unui drlcuqor:

- O, e u;orl.Trebttie sI te imbraci ca un biiat gi si pleci cu eila vAnitoare!

SI nu se ingeleagi ctr vreau s6-i pun tn cArci aceasti tntAmplareprietenei mele din copilarie gi vi asigur ci eu, nu ea, am fostaceea care a glsit o modalitate sI punl ideea ei in practicl. Mereua fost aga: ideile prea nebunegti pentru ca al1ii sI le ia in seriossunt exact acele idei care mI acapareazigi pentru carefacplanuri,

20 MARIE BRENNAN

de cele mai multe ori in mod organizatgi logic. (Ve spun asta nu

din orgoliu, pentru ctr este un obicei Prost, care aProape m-a

omorAt gi nu doar o datl, ci din sinceritate. Dacd nu inlelegeli

ceea ce gi sopl meu a numit [Icenitul meu spirit practic, veli

inlelege prea purin din viala mea.)

Aga ctr ideea Mandei a fost scAnteia; iasca gi surcelele care au

dat nagtere flecerii au fost tn tntregime doar ale mele. Iar treaba

a mers ca atare.

Pe mogia noastrl erau nigte baielaqi care fdceat diverse tre-

buri, majorit arcafdrd"casi. Eu nu eram foarte apropiatdde ei, dar

era unul, Jim, asupra ciruia aveam influen1l. Mai precis, am dat

o datl peste el in nigte imprejurdri compromildtoare cu una din-

tre servitoarele de la parter. Ceutam un loc unde sI ascund un

craniu mic ai fascinant, pe care nu Puteam sIJ identific, 9i, cum

il aveam infegurat in fuste, Jim nu avea de unde si gtie propriile

mele imprejurdri compromiletoare. Prin urmare, imi era dator

gi am considerat cr acum este timpul si-mi facl o favoare.

SI mI ia la vAnltoare era, bineinleles, o abatere Pentru care

putea fi dat afard,fera se i se dea vreo recomandare ca sr faci rost

de slujbe in alte parae. A9 fi putut si-i fac acelagi rIu vorbind

despre flinurile lui cu menajera, dar, degi nu am frcut-o, l-am

lesat totugi si creadl cn aq fi putut s-o fac. Puteli sd credeli cd sunt

o fiinli groaznicdgi acum ro$esc cAnd imi amintesc de gantaj, dar

nu pretind c5" am avut scnrpule. Jim, am insistat, trebuia si miia la vAnitoare.

Aici relaqia rece dintre mama gi doamna Lewis mi-a servit

scopului foarte bine. Amandai'azis marpei cd m-a invitat la ea

toati dupi-amiazdgi seara, ca si mtr intorc a doua zi de dimineala,

iar nlama, prea pulin dornicl sI corespondeze cu vecina, mi-a

dat voie fIrtr sa mai puni qi alte intrebtui. Aqadar, in dimineala

cAnd trebuia sI inceapd vindtoarea, Amanda s-a oprit pe la noi

cu un servitor, invitAndu-mI si Petrec cAteva zile cu familia ei.

Dupi ce am mers putin' am smucit calul, am inclinat capul

din ga spre ea, tn timp ce valetul ei se uita mut de uimire.

- Mullumesc, Manda.