ISTORIALITERATURII ROMANE$11

CONTEMPORANE

PARTA INTÄR1

CREAREA FORME!(1867.1890)

N. IORGA=11.

ISTORIAbITERATINII

ROMANWICONTeMPORANO

I.

CREAREA FORMEI

131.1CLIREST1

EDITURA ,ADEVÉRULa1934

PREF A TA

Dupd o lungä, alit de lune intrerupere, reieau firul desvol-tä rii literaturii noastre.

Al desvoltärii, nu al presintarii. ldeile la care am ajuns indomeniul istoriei in genere mä cermuiese qi aici $i lucrez &viz*ele mai hotärit deal In volumele precedente. lstoria nu e in$irare,ci exphcatie. Oameni, opere, medii se Mica- fiKazci f i se retrag,intervin ori a$teaptä dupä par/ea lor in desfä$urarea organicä,de ande pleacä, pe care o influenteazif $i din care, la vremea lor,se retrag incetul pe incetul pcinci dispar.

Astäzi mai mull cleat oricind o asemenea presintare e necesarci.Prin ea se va vedea zeiddrnicia capriciilor, coräbii de &Hie, oricitde meter invälcitueitä, care pot pluti, priveghiate de copiii autoriai lor, in margenea trotuarului, dar se pierd indatil ce intlinesc$ivoiul. Modele cuceresc cu alit mai u$or, ca eft dureazd maipuf in. indräzneala pretentiilor nu le ajutä, aid vehementa pole-micelor, nici docila acceptare a publicului, prostit un moment.

logieä de fier e, si in materie de literaturä, de aria, in fondulsocietàNor umane, care nu pot sciipa de dinsa. ,F i tot ce e pentruom, trebuie sii fie aman, iar umanul, oricum s'ar imbräca, nu-$ipoate schimba structura.

Once observa fu de amänunte, ca qi oriand, le primesc recu-nosccitor. Cind acel care le presintä n'are cre$tere sau n'are gust,pun pe cineva sci culeagii din noroiul insultelor ceia ce e utilisabil.

A$a am facut $i asa voiu face.

CAP. L

Punctul de plecare

Starea literaturii rom'anwi in 1866

La inceputul unei noi Domnii, pe ruina tronului moldovenescal lui Cuza-Voda, Domnia lui Carol cel adus de liberaliimunteni, un Ion Brätianu in frunte, cu &dui de a capata durabilstapinirea asupra Romaniei unite, literatura, aceia care in mareparte crease aceasta tara, printeo lunga si grea luptä, se gäsia'We() perioadá de relativä vestejire.

Schimbarea de regim prin rästurnarea lui Alexandru loan I-iuarunca in politica, de acum constitutionalä", pe Bucuresteni,cu acea pasiune pe care ei o aduc totdeauna in astfel de lupte.O intreagä generatie, aceia care fä'cuse incercarea de a se grupaIn jurul Revistei Romine, a fost prinsa si retinuta in acele fra-mintäri sterpe i supt acel raport al singurei politice. Ziarele cerpentru dinsele cele citeva condeie mai bune, Iárà ca presa insäsisä se ridice la oarecare nivel, Romtnut continuind vechea retoricäinflacärga pe tema -nemuritoarelor principii": in atitia ani dezile cari se vor strecura pana la Räzboiul de Independenta nu eun singur articol care sa poatä fi retinut ca paginá de crestomatiesau ca marturie istorica definitivä. Batrinii erau istoviti, cum seva vedea pentru fiecare dintre dînii. Tinerii n'aveau un sel cuautoritate.

Represintantii a trei generatii stateau Inca alaturi in ajunul uneivremi cind peste ei toti se va proclama, dupa inspiratii europene,dar nu färä legaturä cu cea mai buna traditie a terii insesi, unnou crez cultural si literar.

4 Istorla literaturii romane§ti

Mai tniau citiva din aceia cari de pe la 1830 inainte creasen,pe basele romantismului frances, literatura cea noua, fäcind-o s'àating6 ràpede unele culmi care cu greu vor putea fi intrecute.

Deosebiti de dinsii erau oamenii de la 1848, cari, in locul idea-lului cutat national caruia-i servisera aceia, ridicaserà un altul, re-trolutionar, radical, liberal, amestecind in el si unele tendinti sociale.Pentru dinsii ideia de partid in sensul de gstazi al cuvintuluiera inca nedefinin, un puternic curent reformator, din care nudispäruse de loe §i preocupatia nationalä, tirindu4 necontenitinainte.

Dar tocmai spiritul de partid, pasiunea de club insufletiau acumape acei politiciani ai literaturii cari se formasen in atmosferade lupte libere, dincolo de Unirea odata indeplinita si fan acuteza sg se gindeasca serios la alta Unire, mai larga, definitiva,pe care o permisese Domnia, acum data la pamint brutal, a luirAlexandru loan I-iu.

1. LITERATURA BUCUREWTEANA A VECHII GENERATII

Eliade, dirz contra monarhiei printului strgin, hotärit sg-I com-batk dar cedind in Camera, in chipul cel mai de plins I, isprgvisede mult supt toate raporturile. Pe cind unii lacean haz pe socotealagreselilor batrinetii lui, a demisiei de la Academie pentru interesebanesti2, a pasiunilor unei vriste inaintate, cineva-I gäsia atunci, la1867, lingg casa lui veche din margenea Bucurestilor in grading,facind straturi .si trägind linii de alee". Vorbia linistit si cumintedespre ce-i trebuie terii in domeniul cultural: Voieste pentruRomänia o timba simplg, dulce, armonioasg si o ortografie lesni-toare pentru toate clasele poporimii din tara" 3.

Marea lui ambitie de stapinitor cultural si literar nu era slabinde ani. inteo scrisoare catre Gheorghe Barit, cgruia4 cere copiaunei poesii tipärite, il vedem injghebind, la 1869, cind ,se aflausupt tipar incà doua volume de poesie", planul unei adunari atuturor realisgrilor sale in domeniul epicei, de la poemele biblicesi mitologice pana la cele ce privesc istoria Rominilor, puind

1 V. Anghel Demetriescu (unul din cei ce veniserA inarmati ca sA-si apereseful), in Literatura qi arta romina, III, p. 490.

2 V. Neamul Romilnesc Literar, H, p. 349.8 Convorbiri Literare, 1906, pp. 1008-9, no. 2. V. si Neamul Romanesc

Literar, III, pp 2-3. Dar pentru corespondenta lui Ostra vechile forme la-tinisante.

Starea literaturli romkesti In 1866 5

impreunä traducerile din Biblie, din Eshil, din Eneida", dinTasso i Ariosto, din Voltaire, din Ossian i Hugo, cu Brutul An-tic, Ana/olida, Tohu-bohu, Imnul Crea fiunii, ca §i cu ProscrisulMisterelor din 30 Martie. Sint de fäcut", serie el, mai multetragedii din istoria Romei de la Brut pänä' la Imperiu . a., dinistoria rominä de la Aurelian pänä la Brincoveanul."

Dar scrisul lui continuä numai sporadic, la imprejuräri, dupä ce-rere; il vedem publicind in Familia pe I866, anul in care, cu unadin fiicele sale, merge la Hile din Kissingen 3, un studiu, pro-babil de o mai veche redactiune, despre satirä; citeva poesii aratánumai complecta lipsä de inspiratie in fond §i de stäpinire aformei4. incercäri de publicistia nu dureazA (astfel Legalitateadin 1866, Tipograful Romtn, zgomotos anuntat, din 1879). Sereediteazä pagini mai vechi, ca pentru acel Curs de poesie generalädin 1868e.

Ideile celui care-§i träia ultimele luni din viatä skit confuse §iexagerate; expresia lor nervoasà, violentä. Ales, fire§te, in primulrind la Academia Rorninä, de a cärii creatiune, cu un mare räsunetintäiu, pe incetul §i cu un folos insemnat, va fi vorba pe urmä,demisionase supt cuvint cä se Meuse comemorarea, §i religioasä,a unitului Sincai 6. El se va stinge, nu atit de impovärat de ani,cit de oboseli, in April 1872 7.

Contemporanul lui Eliad, Petru Poenaru, care jucase un rol apde mare in organisarea invätämintului muntean, dindu-i directiiatit de sänätoase 8, dar care de mult nu mai era activ in mi -

' Scrisori din 16 si 98 Novembre 1869, in ms. 878 al Academiei Rominepp. 21-2. Erau O. fie trei impArtiri. Cf. si Atheneul Romdn din 1866, I, pp.225-6.

Familia, II, pp. 294-5, 306-7, 318-20.Ibid., 11, p. 288.

4 Ibid., IX, pp. 479-80. Cf. ibid., VI, pp. 8-9.5 0 prenumerare", ibid., VI, p. 154.1' Ibid., p. 11. Pentru relatiile cu Ardelenii, ibid., III, p. 294; VI, p. 167.

Cf. si ibid., V, p. 583. Pentru o conferinta despre ortografie, v. Familia,IV, P. 501.

7 Pentru mormintul lui, ibid., VIII, p. 429. Pentru informatii personaleadesea vom recurge de preferentA la stirile exacte ale meritoasei publicatiia lui losif Vulcan. V. G. D. Scraba, loan Heliade-Rddulescu, Bucuresti, I.an, p. 301 si urm.

8 V. I orga, Istoria lnydtdmintului, passim. Corespondenta lui in Con y.Lit., 1914, pp. 198 si urm., 297 si urm., 422 si urm., 764 si urm., 917 si urm.

6 leuda llteraturii ronigne0i

carea culturalä romäneascä, isprävia la 2 Octombre 1875, in vristäde §aptezeci i opt de ani, färä sä lase nimänui o traditie pecare el o dusese cu cinste mai departe.

Din aceia§i generatie, bätrinul August Treboniu Laurian, altindrumälor, care avu multämirea de a vedea pornind pe unja sa,strict latinistä nou-intemeiata Academie Romink lucrind la fo-lositorul Glosariu i la Dictionariul imposibil, impreunä cu elevulsäu Massimu, dispare la 1881.

Grigore Alexandrescu, bolnav din 1860, va da in Rondnul dela 25 lanuar 1872 o admirabilà paginä despre sfirOul poesieiizbità In inimä de o loviturá de compas" i cäreia nu i se poateface cinstea de impgräteasa väduvä" pentru cä la ceremoniafunebrà nu se mai allá nici purpurk nici flori, niel fete frumoasecare s5.-i plingä la cäpätliu, nici luminä de soare viu, iar, cindse pun pe foc cärtile i se inceard imnul de triumf, se audnumai plingeri. Poesia murise. Oamenii §i natura se simtiaumurind 1."

Tot la 1872 el publica un volum de Pove#i albastre dupäLaboulaye. Se §tie cit de mult s'a prelungit agonia lui de mortintre vii (t 25 Novembre 1885).

Bolintineanu era in ultima fask de gifiitä sfortare uciga0, aunei productii in care ce niai ;.raia era numai expresiv maniera,devenità desgustätor de Uncen, de vi-1 vedem incercind pentruTraianida un metru mai sprinten :

Eu sint Eadocia, ce am in DaciaTempluri de marmurä §i de porfir,

sau :Ramura pomilor face mustätiGeruie, aierul §i mäzäricheluti ca i Acele te bat in fati.Lupi din envine ies la räspinte,Dintii lor cläntäie, foamea-i omoarä2.

1 De aici, In Transacfiuni literare si stiinfifice, p. 24. 0 tabula de el InRomínul si Uniunea Ronda, reprodusa in Ateneul Romín din 1a0, 1866,p. 176: Catirul ca clopotei.

2 V. §i Albina Pinduhti, I, pp. 30-1.

Starea llteraturil romAneti In 1866 7

In lungul poem Conrad, cu cglätorul care moare in Italia, sintdescrieri, ale Ciprului, ale Feniciei, ale Siriei, care au un oarecarepitoresc :

Prime0e salutare, al lui Baal ora,Balbec, antic ca lumea, ca soarele trufa1

Era, spune cineva care 1-a judecat crud, dar drept, Vasile Di-mitrescu Nun, contemporan i tovarä§ de studii al lui Eminescu,ca un cal orb la aria SArkiei, numai cu pleav5. hränindu-se"2.Ce nu se anunta in prospectele din urmA ale celui urmdrit de cre-ditori care ajunsese a nu mai avea, fost ministru, i cit de °nest!,al lui Cuza-Vodà, o hainà curatä pe dinsul : poeme vechi i

nou6, ca Sasesprezece Doamne romine", Tepe i Zaira, si al-tele, Cfmpul $i Salonulpoesii din tineretä", fabule i poesiinoi" (,,patru p'änä la §ase coli pe lunà" 1), Plingerile Romäniei,lonienele, drame ca ,F tefa n Gheorghe-Vodci ori Stefan-Vodei celberbant (1868), de nicio valoare, ,,ase drame din istoria Romi-nilor" (1866)3, Moartea lui Constantin Brincoveanu, Despot-Vodei,Mihnea al Ill-lea, Postelnicul Constantin Cantacuzino, DoamnaChiajna4, Meirirea i Moartea lui Mihai Viteazul, biografii, 1'6-pede alcätuite: Viata lui Matei Basarab, a lui Cuza-Vodà (1869),a lui Traian, a Cleopatrei chiar (1870), Caleitoriile tu Asia Midi,traducen i din Anakreon 5, toate acestea dupä promisiunea din1866 a unei editii complecte, de lux, a Operelor lui 6 ! Cite un glasse ridica acum impotriva acestei grabe, in timpul cind omul apde curind distrus mai avea minglierea de a se vedéa läudatpentru forma francesà a primelor sale poesii, Brises d'Orient, decineva care era insu0 me0erul versului parnasian, Théodore deBanville 7.

$i ca publicist Bolintineanu era sfir08. In formä de bro§ura1 Ibid., p. 17 gi urm.2 Literaturei qi arid romind, V, p. 783 gi urm. (Cu portretul de Stan-

cescu al poetului bolnav). Nun destAinuiegte ca tatalui ski, MacedoneanulCosmad, i se zicea Iani Grecul ; mama era o BucuresteancA.

2 V, i Familia, II. p. 420. Doua volume au si apArut in acest an,' Ibid., IV, p. 167.5 Ibid., I, p. 188.5 Ibid., p. 15.7 hi Revue du siècle, XIX, 1-iu Octombre 1866; de unde in Familia, V.

p. 419. V. gi Trompeta Carpatilor, 1868, p. 2481 si urm.: ConstantinBrincoveanu.

5 V. Bobescu, in Cony. Lit., 1913, p. 594 gi urm. Pagini despre istoria poe-,Biel romanegti, In Albina Pindului, p. 133 gi urm.

8 Istorla Ifteraturli romanegti

apar in contra lui dupg cäderea regimului pe care-1 servise Bo-lintineadele, jurnal in versuri"1. Era un räspuns la pioasa-i, darräu scrisa, biografie a lui Cuza-Vodä, dar mai ales la Eumeni-dele luí, alt jurnal in versuri", pe care-1 iscälia numai cu initialele.Aici el ataca astfel pe biruitorii de la 11 Februar :

lencutä Britiene, boier mic din Pite0,Acum Vistiernic-Mare al Terii-Romäne§ti,

oriCleru 'nainteazg inapoi ca racul,CAci supt Rusetachi a gäsit pe dracul S.

Pe aceastä cale el fäcea o incercare zädarnicä de a prinde unpublic desgustat.

Totu0 acest suflet stors de boalä, care distrusese acele resursede originalitate, de vioiciune §i 'mor care mai mult decit inpoesia lui se simt in veselele scrisori, din tineretä, pline dedescriptii 3, riscase epopeia, de jalnicä alatuire, Traianida.

Dupà ce fusese in Apus la bäi, in 18654, prin Franta, prinItalia 5, el trebuia sà caute un adäpost in casa, impovaratà decopii, a vechiului säu a§a de bun prieten §i recent colaboratorla un calendar pe 1861, Zane, care va fi silit sä stäruie pentruinternarea lui, de altfel in conditii de o deosebitä ingrijire, avin-du-0 cele mai bune douä odgi i un personal de serviciu, laPantelimon 6. La 5 April 1870 apare in Rominul ultimul säu ar-tico). El se stingea in August 1872v.

A. Z. Sihleanu, mort de citiva ani, fusese poet un singur mo-ment, i el nu era mult mai mult decit o simpatia amintire B.De mult ie0 dintre poeti, Bolliac era legat numai de ziarul

1 Cf., contra lui Cuza Voda, Menadele, satyre politice, sociale, Bucuregti1870.

' De la un timp sint gi pagini In prosa pe care poetul le iscalegte cuvechiul gi adevaratul sau nume: Cosmad.

a N. R. L., I, p. 463 gi urm.; III, pp. 44 gi urm., 78 gi urm., 290 gi urm.,333 gi urm. (ed. N. Banescu). Pentru Mihai condamnat la moarte" al lui,v. Conv. Lit., I, P. 284.

4 Familia, I, p. 128.8 Ibid., pp. 80, 128.6 Apel pentru dinsul, ibid., VII, pp. 178-9. Cf. Grandea, ibid., VII, p.224.7 Ibid., VIII, pp. 428, 441.8 V. despre el frumosul articol al lui Anghel Demetriescu, In Revista

Contemporand, IV, p. 449 gi urm., gi Iacob Negruzzi, in Conv. Lit., V, p. 45

Starea literaturii romlnestl In 1866 9

sau, Trompeta Carpatilor, caruia nu-i lipsia din clnd In clnd simaterial ¡iterar 1.

Byronismul blästamator, inteo vesnicä atitudine indignata contravietii si a soartei, atitudinea eroicà a geniului care aruna de pemuchea stincii fulgerele sale si-a gasa ultima intrupare in ver-surile acestui Ardelean, purtat si prin Paris, apoi director deliceu la Iasi, revisor scolar, intors la Bucuresti in serviciul Ar-chivelor, pana ce nebunia-i puse capat vietii In 1871, Nico-lae Nicoleanu, cu numele adevarat Neagoe Tomosoiu, de locde la Cernat, din Sacelele Birsei, Jiu al lui Ion si al Pa-raschivei Chitu (n. 16 lunie 1835, trecut de la Buziul vecin laCraiova, de un profesor2), a carui melancolie e de o adinca sin-ceritate, ceia ce n'o impiedeca de a fi de la o vreme obositoare.Usurinta retoricei sale infläcärate II impiedecà de a se concentra,lipsa de ¡dei a omului neimpärtäsit cu adevaratä cultura tine lasuprafata toate aceste usoare ginduri si niciun sentiment puternic n'aputut da realitate nici inchinarilor vorbarete, nici räspingerilor teatrale

Pe litiga aceste versuri de tinguire si de imprecatii, el poate dalusa bucati in care ritmul e tot asa de sprinten sagalnic, pe citde usor e sentimentul :

Sus pe ceriuLucia ieriO stea d'amor.O, stea de sus,De ce te-ai dus 3?

Mara de volumasul publicat la lasi, la 1865, numai cu initialele nu-melui ski, el va mai tipari numai cite ceva mal ales in noua revistace va aparea In curind acolo, stingindu-se indatä, Invaluit Innegurile nebuniei4.si urm.; Drum drept, X, p. 569 si urm; Familia, XVIII, p. 517. Ca bi-bliografie, Predescu, ibid., 19309, p. 960 si urm.

i Pentru boala lui in 1877, v. Familia, XIII, p. 131. Reeditarea in 1866 aPoesiilor sociale.

2 Cf. insA Sämäntitorul, V, p. 580. El Insusi dAdea data de 9 Mart 1833.V. nota 4.

8 Conv. Lit., I, p. 255.4 Cf. lacob Negruzzi, ibid., I p. 309. Mai ales necrologul lui, ibid., V, p.

81 si urm.Volumul a fost retipArit, cu alti doi poeti mai mici, de d. G. Bog-dan-DuicA, in editura Minerva". Unele poesii in editia mea a Poesiilordin epoca Unirii, p. 49 si urm. Cf. St. Velescu, in Revista Noud, I, p, 441si mm.; O. Densusianu, In Noua RevistcY Romind, I (1900), p. 212 si urm.;Archiva soc. qt. si lit, din lasi, IX (1898), p. 350 si urm.

10 lstoria literaturli romAnestl

Poesia lui N. Georgescu, Bucure§tean (n. 1834), cäpitan retrasdin oaste la 1858, pentru a trig poesia sa de desperare, aruncindIn treacät versuri pe care le uita, i mort la 1866, nu e inferioarä,In tonul de byronianä plingere contra sortii aceleia, recunoscutä

i reeditatä, a lui Nicoleanu:

a sufär te 'ri eli iar4i, cäci inima-mi e tare;Scäldatä 'n suferintä, de lacrimi s'a 'mpietrit,i viscolele soartei nu-i fac un räu mai mare

Ca furiile iernii pe-o stincA de granit.

Bolintineanu, judecätor slab, a asämänat cu Anakreon, pe careGeorgescu-1 cetia in original, pe acest curtenitor §i al musei tra-gice, dar i al celei zglobii '.

Discutind aceastä poesie de tinär WA zile, G. Dem. Teodorescu,adunätorul poesiei populare a doua zi dupä intoarcerea lui dinParis, fägäduia vädirea, dui:à manuscripte rämase de la alt poet,mort de curind, a poesiei amicului säu C. D. Vucici 2.

Cretianu rämäsese astfel cel mai insemnat.§i mai harnic dinpoetii munteni, cu scrisul lui plin de idei, de expresive contraste,de curate doruri de libertate, de idealä sete a iubirii intre oameni,care e mai totdeauna §i o lectie de limbä 3.

El, care visase odinioarä de o dramä Läpu§neanu", pe cindcredea cä poesiile sale ar merita pänä i o recensie in Revuedes deux mondes4, era Inca destul de nou suflete§te pentru ainjgheba, la 1865, cel mai bun lucru pe care 1-a scris, dialogul,in bune versuri, de täieturà francesä, care presintä pe parvenitulSfruntilà :

Cu viata agitatä §i-activä care duc,Cu luptele tribunei, imi trebuie sä 'mbuc.

i Foi de toamnei, 1867, cu prefata de Bolintineanu. Cf. N. G. Gellianu (An-ghel Demetriescu), In Rev. Cont., III, p. 1 si urm.

2 Ibid., p. 171.2 Mai ales in poemul catre Byron :

0 bard al desperarii. In inima-mi ca _lineEu port o ran' adinca...,

pe care I-a publicat la 1874 tot In Rev. Cont., 11, pp. 18

acela catre Balcescu, ibid., pp. 281-3. V. si bucata, pusa inpopularisata, Luna revärsa lumina, in Familia, X, p. 338.

4 V. si Rosetti catre Odobescu, Cony. Lit., 1925, p. 332 si

3-7. Tot acolomusica si larg

urm., 339.

Starea literaturli romAtte§t1 In 1866 11

De-ai ti ziva §i noaptea cit scriu §i cit cetesc,Alerg In dreapta 'n stinga i nencetat vorbescl

Si räspunsul :Mincai cartofi cu pine, la zile mari compot,Purtai ciubote sparte, surtucul ros In cot.

Si studiile la Paris ale fostului flämingios:

Pe lingä drept, cancanul a studia m'am pus.In amator la coalä din cind in cind mergeam,Dar la Mabille, la Prudo loarte exact eram.Cancanul este coala oricärui om de Stat.Secretul ca in lume sä poti sä izbute0E dupä intimplare sà stii sä te 'nvirte§ti,Sá säri 'n dreapta 'n stinga, pe vine sä te la§i,Sá ai inmlädiere, sá mäsori ai täi pa§i.

Sau:...Morala e un ban

Al cärui curs se schimb6 : morala cea de anAzi a scäzut in piatä, i, de voie§ti s'o treci,Dator eti Cu morala de Astimp s'o mai freci.

Atacul contra omului politic nou, duvrian al boieriei, Il presintäpe acesta

Apostrofind in urmä pe fo0i-aristocratiCe tara vor sä vinzä la . apte impärati.A, ce pläcere, frate, sä poti sä.Pe cei superbi odatä, sä poli sä-i pälmuie§ti,Sä inegre0 in dînii i chiar ce mai au bun,Sá poti ci§tiga astfel renume de tribun

Din tabara in alta d'a rindul am trecut,Unde scapam ieri, astäzi mä. 'ntorc ca sá särut :A§a mi-am fäcut drumul, a§a m'am ridicat.

Si observatia lui Paul :In locul boieriei, eu \T'ad cä ridicatiO casa mai avidä, de oameni le§inati,Ce nu cunosc pudoare, ce nu au niciun !d'u,Ce-ti taie ziva mare chiar punga de la briu.

Profesor, omul zilei explica impärtirea timpului säu :

In adevár, la'Koalä eu astäzi nu m'am dus:Am un procés la Curte, dar am trimes räspuns

I Rev. Cont., I, p. 44 i urm.

12 Istoria literaturil ronane§t1

Cà cer sà se amiie ; In cit pentru Senat,Mä duc sä-mi ieau diurna....

Satira continuä prin Transformeirile lui SfruntildMicul poem Orfanii, publicat tot acolo a, se a§eazä intre cele

mai frumoase produse ale romantismului de modfi francesá la noi(un imprumut din Bunica lui Hugo se descopere u§or).

Vedeam cà ceva straniu se petrecea in cash' :Femei, bärbati In negru, cari mai toti plingea',Mäicuta lor iubità intinsä pe o maskDe facle 'ncunjuratä, §i-un preot ce cetia.

Numai lirica de iubire e la nivelul de banalitate al timpuluiPe acest povirni§ al sentimentalismului social, al milei de cei

säraci §i slabi, Cretianu va da foii literare din la§i cutare bucatain care ,nobilei dame" care »venia de la bal" i se opune mun-citorul,

Luindu-§i dejunul compus d'un covrig 4.

In schimb, cel mai fecund dintre poetii munteni mai tineri,M. Zarnfirescu, Mihalache Zamphirescu, cele douä nume repre-sintind caracterul spiritului bucure§tean de atunci, format dinvulgaritate §i pretentie, nu face decit sä legene In versuri de o de-plorabilà u§urintá citeva notiuni din zestrea romantismului sen-timental decadent: ,fragede flori", buze pälite", ,suspinuria §i

,suspinäria, orechi morminte", ,regiuni celeste", delicie divine".Un vag pesimism, total neimpresionant, e nota dominantä Inaceastä rostogolire de nimicuri. E adevärat ce spune biografullui tärziu, N. Tincu, a nu e un ritm schilod, nu e o formä

Ibid., p. 409 qi urm. Dar sfir§itul in versuri e nespus de banal; ibid.,pp. 539-41.

2 Pp. 302-4. Tot a§a Mihail Zamfirescu, Cu al tau refren Dati, dati la cer-§itori (ibid., pp. 381-3), corespunde lui Hugo in Donnez, donnez, l'au-mône est soeur de la prière...".

a Ibid., pp. 345-6.4 Cony. Lil., 1, p. 194. Fabule, slabe, ibid., III, pp. 103-4. El va mai da pana

tarziu bucati de ocasie, ca Femeia dorobanfului (Familia, XIV, p. 281). La1879 i§i aduna scrisul in volumul Patrie Libertate, O alegere din el inBiblioteca mea de poeti romini de la Valenii-de-Munte. Alt supravietuitorde la 1848, Aricescu, da lstoria revolutiei lui Tudor, lucrare foarte bineinformata §i scrisa convenabil. V., pentru el, §i Familia, VII, pp. 81-2,

Stared ilterafurli romanesti In 1866 1g

gramaticali gcilciatá 1, dar nu e, la autorul unui dictionar de rime,un singur vers de adevärata poesie.

Nascut la Bucure§ti In 1838, colaborator incä din 1859 la Re-vista Carpatilor a lui G. Sion, el i§i aduna poesiile de primatineretä In volumul Aurora din 1860, care nu cuprinde niciorevelatie de adevarat talent, restul unei productii literare nu preabogate a functionarului de la Ebria Spitalelor Civile ramiind salie adunat dupa moartea lui timpurie, in 1878, de fratele s5u.Incercase i o epopeie, BcItcilia de la Teiomi, in care era saapara Radu erban in lupta cu Tatarii lui Simion Movila i fi-gura de vitejeasca jertfà a lui Stroe Buzescu.

El n'a adaus nimic la tesaurul bogat al poesiei noastre lince, darvina o poartà inainte de toate moda sentimentala §i pedantacareia cu docilitate i se robise. indata ce e mutat in domeniulvietii de toate zilele, cu luptele §i dumfániile ei, nota bucurq-teana de zeflemee da viaja unui scris pana atunci aa delinced. Astlel cind se va lua la lupta cu inovatiile ie§ene i vapresinta, bätindu-0 joc de scriitori cari-1 intreceau cu mult, deleii de coca" i de boul in colivie". Linga Musa de la BortaRece" el ar mai fi dat, la foaia Scrinciobul, cu bune versuriescelente caricaturi (1858-9), Nebuniada", care nu se gäseteinsa.

Urmapl mai autentic al lui Bolintineanu, Macedoneanul Gri-gorie H. Grandea, care in ilusiile despre sine mergea 'Ana arecunoa§te in lord Byron pe trupescul sàu pärinte, va da, i inrevistele sale Albina Pindului, apoi Tribuna 2, consacrata ches-tiilor contemporane, o poesie uoarà, in care insa ar fi voit säcoboare demonism romantic, exotism i o sentimentalitate deo-sebita. Nu ()data in poemele lui e un remarcabil avint, dar lin-cezeala versului §i neegalitatea unei forme neindestul inchegate1-au impiedecat de a da, in Erica, o singurd paginä care sa rämlie inadevar. Romanele lui nu vor ajunge pe ale lui Bolintineanu. La 1867el se incerca i in teatru, cu aeeiai uprintä de imprumut, prinFiji lui Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldovei. Vom intilni i maideparte pe poetul liricelor din Miosotis §i romanului Fulga.

I Revista Noud, V, pp. 2-4 (Cu portretul unui finar frumos, gras si banal,de si cu ochii inteligenti).

In Ianuar-Maiu 1870, Liceul Romln.

14 lstoria literaturli rom6nesti

Ceva mai tárziu numai se ridicase, Inca" de la Nopturnele din1853, Braileanul, de origine italo-greaca (n. 20 Octombre 1828)Paroncin, Gheorghe Baronzi, care, urinal-it inainte de toate defrumuseta imaginii i de rasunetul rimei, e capabil sa jertleascaintelesul, caci de sentiment la acest tehnician al versului, adeseacu izbinda, nu poate fi vorba El va imbraca in aceastä forma,une ori scinteietoare, subiecte exotice ca i teme istorice §i popu-lare, fiind un adunator cu sirguinta, §i prin elevii säi de mai tar:ziu, al poesiei popular-e. Povestirile lui, de aventuri, de lupte, vordovedi energie, putere dramatica, ritm. Niciodatä el nu se vacobori pana la banalitate. Daci lungile-i romane sint de multuitate, unele din micile poeme sint demne de a infra in antologiaepocei ' La 1867-8, el publica in »Trompeta Carpatilor" un bunroman original, Muncitorii Statului, din care nu lipse§te critica

socialä.

Nuvela, romantica, istorick era inläti atsä. prin abundenta luiPantazi Ghica, multä vreme, supt influenta unei critice de careva fi vorba mai departe, considerat ca un scriitor care, inteolimba adesea impestritata §i fara proprietatea deplina a termini-lor, ar fi injghebat numai scene i actiuni ce s'ar pierde preamult in valul nestapinit al unei retorice vqnic asemenea cu sine.

Fiu al lui Dimitrie, magistrat, el insu§i fiul lui Scarlat Ghica,din neamul domnesc, §i al unei Cimpineanu, irate cu Ion Chica,Pantazi, nascut la 15 Mart 1831 (t lulie 1882), e dat la Parisde mama, tatal fiind mort de curind, in 1846, dupa bune studiila Sf. Saya. Intors la 1847 pe linga aceasta mama bolnava, esecretarul Magazinului lstoricu al lui Laurian §i Bälcescu, care-Ipasted pe linga dinsul, in calitate §i de propagandist, in cursulimprejurarilor de la 1848. Dupa caderea micàrii revine la Paris,ederea acolo fiind intrerupta numai de o calatorie la Constan-

tinopol, unde fratele lui era persona grata. Se intoarse la 1853,fara termina dreptul, i insurat cu o Francesa'. in räzboiulCrimeii, ajunge a fi capitan otoman, dar, la Bucure0i, infra' inmagistratura'. Literaturii Ii d'a', Inca de la 1859, cind redacta, cuBolintineanu, acel ziar aimbovita (1858-64, 1870), Un boem romtn,

V. prefata mea la Operele lui alese, V.alenii-de-Munte, 1509. i InAdevarul literar" am relevat cindva reala valoare a acestei poesii.lacob Negruzzi il iea in batjocura pentru rimele iscodite cu truda ; Cony.Lit., III, p. 15. Satirele lui din 1667 slut triviale. V. insa versurile dinTrompeta, 1868, p. 2467,

gtarea literaturil romlnegti 1n 1866 15

Amazoanele romtne, O lacrimil a poetutui Cfrlova 1, cele douà dinurrnä neaflindu-se unde le-as putea cäuta. Functii insemnate i s'auincredintat supt Cuza, la a cärui rästurnare a ajutat, si supt Carol 1-iu.

Pantazi Ghica va continua inc6 peste un deceniu activitatea sa,murind relativ tinär la 18823. El se incercase si in comediein dramk prin Mircea-cel-Beitrin din 1872: Eminescu fl va judecaaspru pentru haosul de frase" al acestui teatru 4.

Incä din acel roman al sä.u, Un boem romin, din 1860, care presintä,In obisnuitul stil romantic, plin de fantasie ironick viata i iubirileunui tinär Bucurestean, Paul, cu Paula lui de acasá i cu multegrisete de la Paris, scriitorul bucurestean arAtase lush' cà poate des-crie Inteun chip interesant deosebite aspecte ale vietii sociale. Astfelcind îi aminteste scoala SI. Saya la care invätase, Cu profesorii cari-caturati färà cruzime, Genilie Bura-Verde, Jobin, cu colegii intrecari Boerescu, Berindeiu, Sihleanu, cind descrie mediul revolutio-nar de la 1848, Paul devenind si el, cela ce aratà caracterulauto-biografic, secretarul lui Nicolae Bälcescu, cind dä aspectulTirgovistii de atunci, cu läutarii boieriti, cu imprejurimile, cinddà note, judicioase, despre literatura timpului 2.

Fratele lui Ion Ghica era, fireste, un om foarte cult si, cum vedem,nu lipsit de talent. Impresia pe care o dau nuvelele lui mai vechi sefnläturà si la cetirea, care provoacä o adeväratà uimire, a acelor paginidin 1874, In care el, cel crescut cu preceptor trances si deprinscu viata Parisului, se fratiseazà acolo, in societatea lui AlexandreDumas P&e i Halévy, a lui Musset i Auber, inteo clipä cindcel d'intäiu se gindia la o operä romäneascà i fäcea pe tinärulstudent romin presinte melodii de acasà si bucäti din poesialui Alexandrescu, Alecsandri si Bolintineanu. Acolo slut idei sà-nAtoase asupra trecutului, si a celui politic, in legäturile cu Rusia,si a celui literar, pänä la Dosoftei si lenächitä Väcärescu, si a celui

I Apoi : Fata haiducului, Istoria unui cdmdtar ce-si pierde timpul,alergind dupd un debitor, Un amor pierdut, Nu md uita, Sin gele Voinei,Garofa lntemniratului, rim* Cisldului, Marele Vistier Clndescu, Adul-teriza, Elena cea frumoasd, O amintire, piesele Sterian Pdfitul, lades,Ce aduce o oard n'aduce un an, Domnul Drumarescu, Nebunii din fafil,Mircea-cel-bdtrin, Furtuna, plus cantonete si mai ales Suveniri din adoles-centd (pe care nu le-am putut gasp. V. Familia, XVIII, pp. 605-6.

V. pp. 65 gi urm., 71 gi urm., 273 gi urm., 322 gi urm., 324 gi urm.Familia, XVIII, p. 868.

4 V. ibid., V, p. 25 gi urm.

i6 istoria literaturil romlne§t1

present, asupra scrisului adevärat al epocei fanariote, care niaputut_sä insemne fanariotisare i ind mai putin elenisare, asupraneologismelor, care trebuie pästrate dacà s'au aclimatisat, alaturide dovada unei serioase cunoasteri a literaturii francese, pornindde la trubadurii înii i de la Alain Chuflen Nu se poate s'A nuse dea lauda cuvenità ureatoarei asezäri drepte a scrisului romänescIn greul mediu unde s'a infiripat : Dad ei s'au suit in virfulParnasului si au atins märirea artei, numai propria lor stäruintäi-a fäcut a reusi ; ei s'au instruit singuri ; munca lor personan.'si nobilele lor sentimente i-au urcat atit de sus 1".

Acelasi are in comedia Furtuna, cu subiectul extras din o

nuvelä frances6 de Frédéric Soulié", un dialog de o perfectä na-turaletä, care pune acest act de comedie intre ce cuprinde maibun repertoriul timpului 2

Mult mai putin inzestratul Pelimon (si poesii, Flori de Moldo-Romänia, 1864; Citera in Carpati, 1870), cäruia-i datorim insäunele descripta de tara, de obiceiuri populare, de monumenteistorice, tipäria la 1868 Revolutiunea rominii din anal 1848, dupàun volum despre Moldova si Bucovina, cu unele note contem-porane de folos. La 1870 incerca un roman istoriC Matei-Vodeila nuincistirea Sadova.

Aráturi de pärtile in adevär personale pe care le cuprindescrisul lui Pantazi Ghica stau paginile de amintiri, cu bonomie"si intr'o moldoveneascä simplä, ale lui Gheorghe Sion 3, de multmutat la Bucuresti, versificator convenabil, druia-i std räu numaicind inceard s'O stoard unui suflet comun picäturile scumpe alepoesiei.

E o placere sä-I asculti cind vorbeste de teaál venit la lasi de la

I Rev. Cont.,II, p. 324 si urm. Ar trebui cdutat Le Journal historique din1854 al lui Dumas, unde acesta a prefAcut o nota a lui Pantazi Ghicadespre Arge, care ar fi fost copiatA de Gr. I. Paléologue, in Le monastèred'Argisch, adié d Son Altesse la Princesse Régnante. De aici a plecatel pentru destdinuirea de mai sus.

2 Rev. Cont., f . p. 12 si urm. Alte doud piese anterioare sInt cu totulireale.

Astfel, dupd cele date In Revista Carpafilor, paginile care in RevistaC ontentpo rana intovaragesc presintarea lui Conachi. Sion lace in 1867-8 ocAlAtorie italiana ; Familia, IV, pp. 45-6. La 1869 publica Influenf a morald,satird politIci In versuri. Pentru Fabulele lui mai departe, dar i In Fa-milia, VI, p. 421 §i urm.

Teatrul bucure§tean

mosioara de pe valea Racovei", care copia versuri pe condicagroasà de hirtie tricapelä" si le cetia seara copiilor imprejurulunei mese rotunde pusä pe un pat lat dupa moda veche", inciuda invätäturii grecesti de la scoalä. Apoi visita la Conachi ce!fara portari, majordomi, lachei galonati", caci usa boierului mareera deschisa, mai mult : onorata cu intrarea boierului mic". Ba-trinul poet apare in atelierul de strungärie", in mijlocul lucruluila care participa, si pofteste pe oaspeti in camera lui de pre-dilectie, unde era si cancelarie i camera de culcat si camerä detandura. Recomandind copilului limbile apusene, clasicii elini orimäcar pe modernii Atanase Cristopol, Rizu Nerulos, Alexandru

Pan aioti Sutu, el Ii spune : masa mea este masa tatalui täucind el va fi la tara.". i descrierea lui Conachi la saizeci de ani,nalt, uscativa, cu ochii negri infundati", barba lungä, rarä.cäruntä", imbräcat de modä veche, dar cu pantaloni caficesti sicizma europeanä.", pe cap cu cäciula de lantasie, o calotade catifea neagra cu cozoroc, cu fundul foarte lung läsat peumarul drept, avind in virf un ciucure frumos de lir", e tot asade pretioasa ca i presintarea mobilärii unui palat lipsit de oncetrufie, pänä la radvanele fabricate dupä modelurile ce el insusile desemna", cu caii fàrá dinti" si vizitii octogenari". Aflärn deaici i caritatea ascuns'a a zgircitului", care-si deschidea largpunga dacä se invoca numele raposatei sale sotii", ca si lecturaluí Newton, darul facut cabinetului de fisica, planul unui obser-.vatoriu astronomic 1

II. TEATRUL BUCURE§TEAN.

Prin ziarul Perseveranta" din 1865, liberalii munteni apelaula junimea rominä.", menitä a fi npropagatoarea gloriei patriei"si-i fil.gaduiau politica inimii" i altele bune.

Acolo-si publica Hasdeu, Basarabeanul de culturä ruseascäpolonä, pe care scrisori, recent publicate, ale unui camarad dinarmata ruseascà ni-1 arata in viata lui de copil, cu iubiri mus-cälesti i aventuri usoare si care intimpina in scrisul literar sipiedeca unei rellexivitati dusmane a creatiunii spontanee i aceiaa cunoasterii mai mult din studii a unei limbi pe care cine oposeda ca filolog nu inseamnä ca o poate stapini ca artist, Reizvan-Vodd, piesá notiä cu tendinte politice. In ea boierul Zbiereamustra pe teranul mos Tanase cä. se apuca de präsilä" fàrà sa

Rev. Cont, 1, pp 101-5. 2

18 Istoria literaturil romAtietitl

aibA cu ce-o heáni, pe cind Räzvan Tiganul d'A aceluia§i teran,care-I despretuiqte, o pungà de galbeni, trecuti prin jaf §i silàIn sacul unui ciocoiu", furati fiind de la

Acei ce m'Anincä mierea muncitoarelor albine.Se aud cintece de batjocurA Impotriva lui Petru chiopul :

Decit un Domn de ocaräSau boieri mi§ei §i hoti,Mai bine la dracul toti 1

RAzvan insu§i, care face cintece §i doine" §i ascunde un sufletdomnesc in trup de Tigan, el, care preferä spinzurAtoarea Ina-intea robiei, e un simbol de revoltà, unul foarte viu §i expresiv.Nu se guth bogatii, cei mari, boierii slabi de fire :

La ei taina, mintea, fata, inima, totu-i suptire 1

Sträini impilAtori de Romini, preoti cari....penteun zlot

Cunurfá sorA cu frate i mAtu0 cu nepot,ori

Voi ce firguiti cu dramul pänA i sfintele moa§te...

Vidra, nepoata lui Motoc,Un FAtoiu ce cAläre§te §i impu§cà chiar ca zmeu,

e o altä figurà de neatirnare sufleteasck de nerecunoa§tere aputerilor din afarà. IntlInirea dintre eroul sigan §i frumoasa, mindraodraslä de boier mare, cu cele d'intgiu semne ale unei iubiri ce nuvrea s'A §tie de hotarele patimilor, e o superioarà scenä de idilä.Piesa e de sigur frumoas'A, §i anume versuri pot infiora o salA,ca acesta, prin care hotul Räzvan arat'A ce a fäcut cu galbenulce lipse§te din pungA :

In locu-i este o pine inteo colibA s'Aracä...

Versul e une ori bun, de §i accentele sit-it särite din loe, sigur desine, limpede, cuprinzind locuri ca urmAtoarele:

S'A facem ce face frunza, cind prin codru vintul geme,Ori s'A facem ca izvorul cind aruncà unda lui,ScApkind argint din spume, pe verdeata codrului.

RAze§ul Inchis §tie a-0 spune durerea zguduitor :Toti acei ce, ca o moa§te, pAstreaza in scris unce,Putrezite de vechime i 'n care cu falä ziceGA strimo0 lor, in lupte, riuri de singe värsind,Au ci§tigat ca rAsplatà cite-o brazdä de pärnInt,

teatral bucurestean 39

si doina lui e asemenea cu cele mai bune imitatii populare alelui Alecsandri, din care Hasdeu declara ca a cusut-o". Laudavietii slobode a codrului e plina de o sälbatecä energie. Vehe-menta causticà a lui Razvan, capetenie de hoti care-si aduceinainte, ca prins al voinicilor sal, pe boierul miel, stapinul dinzilele de roble, e invesmintata in versuri miscatoare. Pentru ega-lisarea sufletelor ce ard in iubire poetul AA o comparatie caaceasta :

Si palaturi aurite vi-un acoperi§ de paie,eind flacara le cuprinde, fac tot un fel de vapaie.

Descrierea fugii spre Nistru a lui Räzvan are ceva din maretiaavintului lui Mazeppa in balada lui Hugo ori in poemul lui Byron.Vorbele de infatire spre ideal ale Vidrei :

Nu cata la lutul terii, ci l'al terii viitor,Innaltä-te, fa-te mare, nazuieste pän'la stele,

n'au *eche in literatura noastra.Infatisarea vietii de tara e plina de o noua si frageda viata.

In expunerea soartei blastamate a Tiganilor porneste un uriasavint de durere. Intimpinarea lui Razvan, Domn, de soltuzulSucevei, de copilul cu vorbele nevinovate care-i face urarea biruinti-lor, strärnuta de fapt in lumea poesiei

Cu Moldovenii tai,Macar de-or fi si rfii,M'aria Ta s'A fii bun cu ei ;Si, de'i vedea unii si desculti,M'aria Ta, tot sa-i asculti,

zice oratia" pe care Hasdeu se face a fi auzit de la un bätrinBasarabean, Vasile Cristea.

Sfirsitul nepregatit al piesei, uciderea brutalä a eroului si aeroinei, lipsa de sanctiune morara decit doar cea cuprinsa inversurile :

Invatati copilul vostru ca s'a nu doreasca 'n veciBunuri ce sticlesc ca sticla, bunuri fragede si redi

sint de sigur mari greseli dramatice. Dar exactitatea admirabilaa decorului, a moravurilor, avintul de poesie apriga ce se innaltämai mult decit odata pana la sublim, ironia scinteietoare, 'Mal-tul ideal social si national ce se proclama', graiul de o bogatie

26 istoria Iiteraturil romanesti

si frumusetä Cu totul superioare fac din Räzvan-Vodä" cea maiinsemnatà operä poetia ce se intilneste intre Doinele" lui Ale-csandri si cele d'intiiu acorduri ale lui Eminescu 1

Domnita Ruxandra a aceluiasi (1867) e insä o aickuire in prosä,in care se intilneste in jurul fetei lui Vasile Lupu care iubestepe Polonul Korybuth, dar se supune vointii tatälui si a terii luindpe uritul Cazac Timus o intreag6 tesäturä de un dramatism des-Mat, in care declamatiile eroinei, care din fericire mai poatevorbi pe aläturi si altfel, si frasele altor personagii nobile staualäturi cu limbagiul familiar pfinä la vulgaritate al corului" celor-lalti, intre cari invätatul, inventivul Nicolae Milescu a dobindit, nuintelegem pentru ce, un rol de quasi-bufon, inteligent, abil sicinic. Un dramatism silit pune capät unei inventiuni romanticedin care lipseste bunul gust. Piesa a fost reluatä in plinä gloriea autorului, tärziu de tot, la 1898, supt titlul 0 femeie2. SA nuuitäm o Domnita Voichita, de care ni se vorbeste in 18693.

De la aceste drame istorice teatrul lui Hasdeu va aluneca maitärziu la injghebäri ca Trei Crai de la Reiseirit (1879), in care,peste un dialog in prosä, natural, pentru tipuri reale, versul im-bracä dese ori brutalitäti ca acelea din urmAtoarele rinduri

Chid Rominul se 'ndirjeste,Din titinä cind mi-1 scoti,El iti toarnä romänesteUn blästäm de sapte coti.

Hasdeu fusese si in alte genuri un scriitor beletrist. Mari deforma romanticä pe care o dase acelei povestiri a epopeii luiloan-Vodä cel Cumplit, el scrisese, urmind exemplul tatälui,Alexandru, de la care avem nuvela Domnia Arneiutului, adecä alui Vasile Lupu , nu numai nuvele, de un humor indräznet,ca aceia in care imità autori rusi cetiti de dinsul in tinereti,

1 A. Davilla judeca teatral primul act, iar celelalte o expunere istoricg.Semnaleaza cu dreptate lipsa de entusiasm vi chiar de emotiune", darincheie ca, tinind sama vi de titlul nou de poem dramatic", e totuvi ceamai frumoasa drama istorica a literaturii noastre"; Literatura $i arid ro-mind, III, pp. 325-40. 0 critica aspra a Ardeleanului indraznet care iscaleateRadu Mature!, in Familia, VI, p. 79.

1 V. A. Davilla, l. c., III, p. 735.a Familia, Iv, p. 135.

Taint' bucureVean 21

Ursita', Ca poet liric, el cauta Cu greu, fortind ritm §i

forma, care trebuia sa fie spiritualä, oricum frapantà, pentru oideie personala. Traduse in prosa, ar clOiga poate bucatile cu-prinse In volumul ski de Poesii din 18732.

De altfel Hasdeu ziaristul i Hasdeu eruditul erau sä. distrugä1ndata. pe scriitorul beletrist.

Nu se poate deplinge In de ajuns timpul pierdut de acestspirit original i puternic cu alcatuirea foii de caricaturi §i desatirä Aghiutd, in care, cu atacuri personale, nedrepte i triviale,contra tuturor oamenilor politici ai timpului, mai ales contra luiRosetti, cu glume de un gust indoielnic, cu versuri care n'aumäcar spirit i In care se cheltuiesc atitea sfortari pentru o rimänoua, se amesteca paginile de amintiri studente0 din Rusia, mu-tate la o Universitate germanäg din nuvela de moravuri wareMalta, scoasa i In volum. Din grämada acestor deOntari seridica numai prin ideia pe care o cuprinde i prin cumpatareaformei apologul Bradul, care ar merita sä fie reprodus In in-tregime.

Une ori, aceastä poesie este o arma, ca in atacul violentcrud contra boierilor 3. La 1866 a pärea Satyrul, avind i cola-boratia poetului Nicoleanu4 §i a adunatorului de literatura popu-Ina. I. Fundescu 5. Cu tot titlul si cu toate numele chineze§ti alecolaboratorilor, acolo publica Nicoleanu Revenirea, Suspinul §i

alte bucati lince g.Urmärind cercetarile istorice, care-I retineau atunci mult mai

mull decit filologia, de care-1 va lega catedra, restituitä la 1876 7ea va c4tiga pe urma, acest spirit de o rara pätrundere

fineta, mergind fnaintea imposibilului In §tiinta pentru ca, intre-buintfnd resursele unei extraordinare informatii, sä se incumete

' V. $i Amintiri redactate de intimul sau, o bucata de vreme, prin 1890,Vasile Cosmovici, In Sdmändtornt, VI, p. 984 $i urm.

2 Cf. si Familia, V, p: 3.I Odd r,la' boieri, ibid., V, pp. 98-9. Pentru polemics sa contra lui

Maiorescu v. mai departe (pentru 1871 $i ibid., VII, pp. 356-7).Vezi o bucata a lui Hasdeu dedicata acestuia, in Familia, V, pp. 338-9,

5 Basme i poesii populare, cu o prefata de Hasdeu, Bucure$ti 1868.Fundescu publica In acest timp $1 un roman (Margareta, lupia Intre donalemei cdzute, 1866).

5 V. i Familia, VII, pp. 200-1,X1,..p. 618.

22 Istorla Ilteraturil romanestl

sa izbuteasca adesea, a-1 proba , el face in acest timp, dela 1868 inainte, cälatorii la Pesta 1 §i in Ardeal, cercetind bogatabiblioteca Batthyanyi din Alba-Iulia, plina de lucruri privitoare laRomini 2.

Cu un larg articol-prim, care pune in luminá marele rol is-toric, marea amintire legendarä a lui Traian, Hasdeu, ocupat §icu acele foi de satirä politica, va incepe la 16 April o foaie cu a-cest titlu.

Si poate peste toate celelalte infatiOri ale sale marele atlet alargumentatiilor care nu se opriau nici inaintea sofismului pen-tru a invedera o extraordinarä putere. era inainte de toateteoreticianul metafisic al unui nationalism care se invecina cu mis-ticismul slay de care arata patruns adinc, cum se va dovedi §i,in ultima parte a vietii, prin cufundarea sa inteun supränaturaldin care Meuse o conditie de viatä. Dar ind din aceVi ani de tine-reta liberalul, revolutionarul, era §i afirmativ, cind, undeva, ocu-pindu-se de legaturile noastre cu Sirbii, declara ca nationali-tatea noastra nu putea a se desvali in noua sa patrie decitnumai räspingind prin o luptä crincena i neprecurmata namolulf eluritelor nationalitäti sträine ce o strimtoriau §i o icanau mereudin toate directiunile".

In acela0 timp, V. A. Urechiá represinta la Bucure0i, unde semutase de mult, Vornicul Bucioc, in care Domnului strain Ga§parGratiani i se opune tipul de bun Romin al lui Bucioc, cazut dincausa iubirii sale pentru tara fatä de acel Domn care e infati§atmai caricatural de cum a putut fi in realitate inimosul §i inte-resantul Ga§par-Voda. Urechiä va mai da teatrului un Mircea P,

In 1868; ibid., IV, p. 262. in 1871 ; ibid., III, p. 345.2 Ibid., X, pp. 297, 357.

V. si ibid., v, p. 586. in materie de teatru se mai scriu StAncescu,Dreptatea lui Mircea-Voda (1865), Radu-cel-Frumos al lui N. D. Popescu(1865; V. Familia, 1, p. .102 si urm.), Sarsaild al lui Geanoglu (1866), BabaCloanta Paunasul Codrilor ale lui T. Porfiriu, Viitorul Romaniei(18S7) al lui T. Pascal, Mihai Viteazul al lui Halepliu, Calatoria a treiferani in Bucuresti (1867), piesele lui J. Dumitrescu, pe vremuri om cuhaz : Radu Calomfirescu, Rada Buzescu sau fan-Tatarul, 1878, FataPandurului, pentru care Eminescu nu gAseste, ca si pentru un A. LAzArescu,cuvinte destul de aspre. Cf. 011Anescu, In Literaturd si arid romind,1, p. 529 si urm. i In Istoria Teatrulai (An. Ac, Rom., 1897-9), p. 258 i urrn.

Teatnil bucuregtean 23

o comedie, Angina (1872), o alta, Balul Mortuluil, pänä la Raraavis din 18822, o Odd la Elisa, mai tärzie, in dramä un BanulMäriicine (1872), piese care vor avea succes. Ele par azi fade, cufiguri vage, r'äu definite, care pot fi de oriunde, cu o intrigä care nu000 de la inceput, Cu o limbä färä vigoare, fä'rä duio§ie §i färägrape, imposibilä la lecturk de leOnatä" ce este, pierzindu-se indialoguri care nu prind ; Eminescu, in cercetarea asupra teatruluipe care am citato mai sus, le gäsia insä escelente".

De fapt ceia ce represintau actorii de cäpetenie ai vremii, de laMillo la Costachi Caragiale i la Pascaly, erau traducen de in-fiorätoare drame romantice ori de melodrame plingätoare, co-media de fabricä parisianä venind in rindul al doilea. Cu totulaltfel de cum fusese in Moldova anilor 1840 sau in Bucure§tiiepocei de dupä 1830, cind se oscila Intre Alfieri, marele Inv'ätätorde ideal, i Racine, de o parte, i comedia lui Molière, de alta. Maiintins, publicul avea mai putin gust decit in vremea boierilor, aicfiror urma§i, cu toate necontenitele atacuri ale presei liberale,cäreia cindva i-a iispuns Odobescu, pe atunci numai amatorulclasicismului antic tradus de dinsul3, i imitatorul Francesilor innuvela istoricä--i el laudä, i mult, teatrul lui Urechiä 4,-nu voiausä vie la astfel de spectacole, oricit de mare ar fi fost talentulinterpretilor. Un tinär boier, abia intors de la Paris ca doctor indrept, cu planuri mad i in domeniul literaturii, uncle voia maimult sä adune silintile altora, Petre Gräditeanu, prelucra pentru

cu tipuri locale, pedanti ardeleni, ca Romulus FlaviusTercilianus, §i Evrei, ca Franz Svalberg i Leibu Avramescu, Re-visorul lui Gogo15.

Reizvan í Vidra a lui Hasdeu se represintä i astäzi, pästrin-du-0 pretuitorii. O singurà datä a reapärut, ca o curiositate, pescena Teatrului National din Bucure0 tragedia lui N. Scurtescu,institutor bucure0ean, care indräznise sä atace un subiect ca ReaSilvia. Cu uimire se cetesc In ea versuri aa de energice §i deavintate ca acestea din visiunea lui Romul :

I Familia., VII, p. 153.2 Ibid., XVIII, p. 616.

Pentru Georgice, Cony. Lit., 1930, p. 416 gi urm,4 V. Familia, XIII, pp. 513-5.

In Rev, Cont., II, p. 253 gi urm,

24 Istoria literaturil romgne01

Visarn ca ma suisem pe muntele-Aventin.Parea o zi superbä §i-un orizont senin.Pornind spre pamint bratul, luäiu intea mea minaDin coast' acelui munte o mina de tarinäSi-o aruncaiu in spatiu, dar praful se facuUn stol intins de vulturi, si spatiu-I umplu.lar eu priviam la dinOi si, spre a mea mirare,Vedeam cum al lor numar cretea fära 'ncetareSi mai tot orizontul, oricit era de 'ntins,De-acele falnici pasari parea a fi cuprins.Vazuiu ca 'n once parte prin zbor se räspindiraMai-mai cu-ale lor aripi pamintul adumbrirä.

Tesatura, criticata, a tragediei e, fireste, cea indicata de istorie, iarspiritul de liberalism care o insullete0e acela al intelectualitätii

. muntene de atunci 'Avem a lace cu un Hu de teran autentic, care, nascut la 1844

inteun sat din Dimbovita, Valea Lunga, nu I-a parasit cleat laoptsprezece ani, cu §coala primara ispravita, adeca abia stiindsa ceteasca si sa scrie, pentru ca sa intre la Bucure0 inliceul Sfintului Saya, nu fara a fi trecut intaiu doi ani in-tregi fara niciun rost, viata trista, destul de rea", spune unprieten. Ispravind la 1870, el ajunge, nu fara a frecventa cursuride Universitate, institutor prin concurs in chiar aceasta. Capi-talà pe care avuse curajul s'o infrunte cu ce stia i ce puteade acasa de la dinsul. Bolintineanu nu-I seduce, caci el, cetitorul,cu sete proaspäta, rurala, al lui Racine cel pudrat i impanglicats'a format si a limas totdeauna, i pe subiecte hotärit si strälu-citor romantice, un clasic, cu versul fail gre, strain de vulgaritatesi zgircit chiar la pitoresc, construindu-§i cu ingrijire scenele i

actele teatrului, care de la inceput 1-a ispitit. Dar vintul luptelorde partid il prinde, cum prinsese sufletul aprig al lui Hasdeu, i,

ca si dinsul, pe care 1-a cunoscut i admirat, se aruncä impo-triva privilegiului i apara contra teranilora o libertate sprijinitapentru fiul de rumin pe munca i dreptul teranului:

$i robul i teranul au säbii de luptat:Cu robu-este-adevärul; el'cu dreptatea 'nvinge,Cu despotu-e minciund; el tot ce ea se stinge,Cäci Dumnezeu ajuti pe cel ce-i zugrumat.

i D. Laurian, In Rev. Cont., I, p. 166.

Teatrul bucurestean 25

În acest sens a colaborat la Satyrul lui Hasdeu, la Ghimpele luiOh. Dem. Teodorescu. In metrul care era familiar din copil/rieurechilor sale el scrie, supt pseudonimul de Nit/ Vintilà Stroie,poesii poporale prin care aratà relele ce impileag pe teran,biciuind cu cea mai asprä ironie pe impilätori" : ele ar trebuidutate prin ziarele timpului, poate mai ales in Rominul" luiRosetti, care de obiceiu nu dä. nimic literaturii. De aceia, legat deCercul Orientul", colaborator la Albina Pindului" a lui Grandea,el se arunci bucuros in campaniile pe care le incepe, cu Hasdeusi elevul lui, Gr. G. Toeilescu, Buzoian, fin de boierina, socie-tatea neted revolutionar/ Rominismul", care se inchina icoaneilui Tudor Vladimirescu §i preg/tia poate un tron de Domnieindigenä rästurngtoare noului lon-Vod/ cel Cumplit care ar fi

fost HasdeuDespot al lui Scurtescu (1875)2, care va fi aruncat In umbrä

de succesul, si monden", al lui Alecsandri, e plin de o since-ritate poeticä, exprimatà scurt, simplu, suggestiv, Inteo limb/care cuprinde multe elemente populare, potrivite cu rmediul is-toric. Astfel Irf=aceasta intilnire dintre Motoc §i Toma:

Mope

Bun venit, Hatmane I

TomaCumetre, bun-gäsit I

Te vild, Vornice, singur. Cum ? Ceilalti n'au sosit?

Mope

1-astept; ei vor s'ajung/. Ca lumea sà nu-i vazäNu vin toti in gr/madä. Vezi, cat/ s'avem pazA,C/ci lucrul nu-i de glum/.

7 °ma

Da, Vornice Motoc,Càci capetele noastre aci slut puse 'n joc.

V. Rosca, Familia, XX, pp. 5,7 (Cu un frumos portret).Reunit cu Rea in editia de la 1877.

26 istoria literaturil romaneva

Expresiile sint nu odat'ä impresionant de tari :

Ar fi de-ajuns teranul sä aibä o nälucä$1 gidea inteo clipä la groapä sà ne dud.

Sau :

Därim pe om cu omul ; dar trebuie sä timPe unii sä-i atragem §i de-altii sä fugim.

Ori, iarä§i, la adunarea impresionantä, a boierilor :

Mofoc

$i Veveritä iatä-l...

Istrate

Pe-al cgruia sträbunL-avea ca minä dreapa Alexandru-cel-Bun.

Naturali in sfaturi märunte, ace§ti boieri ai Moldovei au incuvintärile hotäritoare elocventa de care putem sä-i credem instare:

...Sätenii nu mai vorDe loe sä mai pläteascä. in cirduri fug din sate ;Venirä multi cu jalbe sä capete dreptate$i birul sä Ii scazfi. Dar §tili cum s'a spälatNaintea lor tiranul ? Intocmai ca Pilat :Li-a spus c'ä noi, boierii, noi, punem peste tailAcele biruri grele, näpaste §i povarä...Csä nu-i de vinä dinsul. Cà Vornicul Motoc,Eu, sfetnicul cel mare, de tarä imi bat joc.

Despot apare cum a fost: sigur de sine, cu planuri mari, do-ritor de schimbäri care sä-i ve§niceascä numele, bucuros desträini cari sä salte cu o treapta lumea moldoveneascä. La vesteatr'ädärii celei din urmä §i celei mai mari, a lui Motoc, el roste§teastfel, odatà cu indignarea, §i decisiunea lui de a merge, contratuturora, pànà la capät:

De-a§ §ti c'ä se därimä Suceava peste mine,De-a§ lace toatä tara cenu§6 §i ruine,De-a§ §ti cä tot pämintul imi cere capul mieu,Dac 'a§ avea 'mpotrivä pe insu§i Dumnezeu,De-a§ §ti cà lupt de-odatä cua tuturor urgie,Voiu tine lanoti pieptul : lupta-voiu cu tärie.

Boierii, episcopul socinian sint toti la rostul lor. $i scenele popu-

Teatrul bucurekitean 27

lare sint pline de adevär, i cade greu vorba lui mo.5 Vranceain fata indoitei räscoale contra veneticului:

Trei Domni 0-o tara numai 1,

i amintirea lui, care deapänä toatä istoria mai nouä a terii, eimpresionantä. Scenele populare din Suceava incunjuratä i flä-minzitä sint deosebit de vioaie, i chemarea bätrinului Istrate,care vrea sà se inchine cetatea, e induioOtoare. In zgomotulmultimii infuriate, Despot, hotärit sfi piece, jurä in cuvinte aprinseintoarcerea inapoi, räsbunätoare. i atitudinea ultimä a mareluitragedian e demnä:

Sint Domn i Domn e0, Toma. Eu cad, tu te ridici:Ap e roata vremii: Se 'naltä din cei mici,lar cei mari se därimä...Ieri Domnu-ti, astäzi robu-ti. Dar nu mä umilescCa sä. cer§esc Viata. Ca Domn voiu sä. sfir§esc.

De fapt nu e tragedia vietii lui Despot, ci numai a conspi-ratiei boiere§ti i a cäderii lui. impärtith, nu in acte, ci in bizareormäria, piesa represintä frig o frumoasä bucatà literara in caredrama poate reclama:o largä parte '.

,Ftefan Rare,F, drama in prosä a lui Scurtescu, gfisitä intrehirtille lui, are aceia0 grijä de adevärul istoric, acela§i dialog na-tural, §i nu e lipsità de scene in adevä.r dramatice 2 E de puscu mult inaintea oricärii altei incerdri de tragedie istorica fäcutdla noi panä atunci; figura lui telan cel stricat §i apucat e zu-grävitä cu o rail energie. SfirOturile de act sint impresionante,ca atunci chid sora lui Motoc, curtenitä in ve§mint de simpluboier de stricatul Domn, allá cine a fost acela care i-a intrat incasa pe nepreväzute. Convorbirile intre aceia cari represintà.gloata se urmeazä deosebit de vioaie .5i numele oamenilor cad vorda lovitura contra Voevodului sint alese cu gust: Spaima Vulpii,Cruce de Stejar, Duma Burcel, etc.3.

Aceastä activitate pentru teatru intrece cu mult ca valoare peaceia a poetului liric din poesiile cuprinzind scrisul lui intre1867 §i 1876. Redactorul la foaia umoristica Ghimpele" a tipä-

' S'a dat in Rev. Cont., III.' Familia, XIX, p. 501 si urm. gi in n-le urmatoare.3 V. Roca, l. c., p. 5 gi urm. (gi despre o socitetate literara fail nume,

pe care o presida el).

28 Istoria literaturil romlnesti

rit frisa i studii de pedagogie si critic/ dramaticl in »Columnalui Traian" (1871-3), in Rominismul" de la 1871 si in Viitorul"din 1873 t, fiind si autor didactic.

El gäsia si avint in bucàti epice ca aceia care glorifid pe Mi-hai Viteazul in clipa desvelirii statuii lui la Bucuresti:

Superba fiic' a Romei de trei ori se cercase,C/ci legea, timba mumei ea incä nu uitase,Sä-si stringä copilaii prin lume rAtIciti;De trei ori desunirea si intriga sträin5.Si ura infernal/ pe frati de frati desbinA

'n sinul altor neamuri i-arund rAspinditi 2In revista Povestitoruls, Scurtescu &este puternice accente

pentru a infätisa, in mijlocul unei povestiri pAng atunci färA vlagaprosaice, lupta lui Radu Buzescu cu Hasan:

Precum doi tauri tepeni infuffati s'arunciDe zguduie pämintul cind vor s/ se impungäSi fruntile tor late si coarnele lor trainiciProduc un sunet groaznic prin ripedea lovire.

Scurtescu moare la 31 Mart 1879, in chiar ziva de Pasti, cainstitutor la clasa a treia dintr'o scoalä primar/ bucurestean6in momentul cind alta atmosfer5. 1-ar fi f/cut capabil de lucrarisi mai des/virsite. Usa in manuscript un Brutus, terminat la 1866k,

inceputul 1ui Pírvu, Banul Craiovei5. PlAnuia un roman despreMihai Viteazul 6.

111. INCERCARI DE ORGANISARE LA BUCURE§TI.

Acelasi tineret bucurestean cuprindea si oameni pe cari-i in-teresau problemele stiintii i erau minati de dorinta de a le punela Indemina contemporanilor, ba chiar de a adäugi la cunostin-

1 Rosca, l. c., p. 6.Rev. Cont., II, p. 382 gi urm. Detestabile versuri de iubire, ibid., pp.

467-8.P. 83.

4 Ibid., p. 19.5 !bid.

Ibid., p. 20. Si Mireasa la mormint (in Romlnismul), drama foartealaba, nuvele, un plan pentru Moartea lui Cesar", satire; ibíd. pp. 20-1.Dan §1 Aneufa, drama in prosa (Columna fui Traian, II, p. 103 si urm.),e un sir de declamatii.

incercArl de organisare la ducureel

tile pe care le cäpataserà mai mult acasä. Astfel Grigore Stefä-nescu, geologul 1, P. S. Aurelian, economistul (n. la Slatina, 1834,fiu al profesorului Gheorghe S. Ardeleanu 2), cu care cel d'intaiuse va asocia pentru o Revistä stiintifica" vrednicä de toati aten-tia. $i, mai ales, format numai in tarà, cum o spunea el Insusi,cu glumä si cu mindrie, $tefan C. Michäilescu (n. 1846), filosofpositivist, cercetätor in domeniul stiintilor naturale, ca si al celormatematice i tehnice, care, a doua zi dupä premiarea de Academiea motorului ski, a virtejului de abur", va ispilvi printeo sinuci-dere, in 18982. Pentru studiile sale iubite el a cistigat un mo-ment, scriind impreunä o frumoasä carte de popularisare, Con-vorbiri asupra istoriei naturale (1876), pe alt tingr, Anghel De-metriescu, originar din Alexandria (n. 5 Octombre 1847)4, care, stapinpe comorile clasicismului (traducätor al lui Dio Cassius), initiat inliteratura germatfä si in cea englesä, asa de necunoscutä, bun vor-bitor, de si furat adesea de propriul säu cuvint, si intelegator adincsi fin al tainelor oricärii elocvente, de la Macaulay pänä la BarbuCatargiu, ale cärui discursuri publicat cu o splendidi in-troducere, si la mai tärziii Maiorescu si Take Ionescu. In acelasitimp Grigore I. Lahovary scria, Inca de la 1867, un studiu des-pre alfabet si ortografia romin'ä" 5. i, capabil de a traduce dinVirgil, Eneida, inteo formä care va putea fi läudatä de AnghelDemetriescu, Grigore G. Peucescu (näscut la 5 Februar 1842, inRusii-de-Vede) va intelege original, creind o doctrinä conserva-toare care se va lega de la sine cu a lui Eminescu, problemelesociale si politice ale timpului, incepind cu un temeinic studiuDespre partide, cea d'intäiu cercetare stiintifich' a lor 6. Un Gheor-ghe Costa-Foru (26 Octombre 1821-28 Novembre 1876)7 seriatot pe atunci Studii asupra instructiunii publice. Activitatea de

' V. N. R. L., Ill, p. 97.2 Vasile Oh. Pop, Conspect asupra literaturei routine literatorilor

ei, Bucuresti 1875, p. 147. invatase la scoala de agricultura din Grignon(ibid., p. 148).

Dr. 'strati, in Lit. .4 arta.rom II, p. 204 gi urm. Cl. Anghel Deme-triescu, ibid., 111, p. 487 si urm.

Buna notita in Enciclopedia Romind a lui Diaconovich, 11, p. 125.6 Cf. Archival lui Cipariu, pp. 228-9.

In Rev. Cont, III. El traduce Eneida si chiar pe Horatiu (v. Columnalui Traian, III, p. 33).

Biografia, in Enc. Rom., II, p. 4.

50 iistoria literaturil románe§ti

cercetätor economic a lui loan lonescu (de la Brad) se intinde,prin loarte pretioasa presintare a situatiei din judete bine stu-diate, asupra ambelor principate 1

La 1866 se anunta aparitia la Bucure§ti a foii Desbaterile, lacare se aduna un P. Carp cu Al. Lahovari, I. A. Cantacuzino,bizarul N. Blaremberg i Pantazi Ghica 2. Alti conservatori scot,aláturi, ziarul Ordinea. Revista Dunii rii din 1866 trebuia sa re-uneascá, in schimb, pe Constantin Cretulescu, Ion Ghica, DimitrieSturdza, C. A. Rosetti, L Strat, V. Pogor i Carp 3.

In general insh presa zilnicä munteank ea care tragea la dinsatoatA vlaga mintilor, deadea din ce in ce mai mult.

La 1869 avocatul Candiano, acum Candiano-Popescu, democratisati nationalisat in reluarea acestui nume párintesc, incepea la Ploe0i

Democratia" Cu vox popoli (sic), vox Dei" ca motto i cucondamnarea cinicului" Vod'A-Cuza in articolul prim. Ciudatulziar, care »se publica acolo, dar se tipäria in Bucure§ti", repre-sina din ce in ce mai mult lupta impotriva Domnului celui noui duse la incercarea de revolutie militara din orapl publicatiei

sale. Informatiunile bucure§tene", pornite la 1869 de V. A. Ure-che, care se facu a se retrage numai de la dinsa, n'aveau o multmai mare valoare. Un I. T. Stoenescu (Beaustan Bibi") publicáfoaia Sarsailit, Baronzi i Carmellin Presa rominci.

Avintul c'Atre gazetärie era Insä ap de puternic incit smomia i

pe colari. A. C. Bottea, elev, care avea ca secretar de redactiepe Ioane Costescu" §i ca proprietar pe C. Stätescu, publica in1866 la Bucure0i Elevul patriot", menit s'A facä pe colegi a ni

' Agricultura romind din judetul Dorohoiu, 1866. Urmeazd Mehedintul in1868, Putna In 1869. Bolintineanu incearca §i el studii sociologice,prin Cartea poporului romín, cugetari filosofice si politice, In raport castarea actuald a Romeiniei (1869).

a V. Familia, 11, p. 84. Pentru Nafiunea Romind din Bucure§ti v. FoaiaSocietdtii, III, pp. 146-7. La 1865 Opiniunea Nafionald, a lui N. Ora§anu,Reforma lui Valentineanu la 1867. Ordinea e scoasa de D. Ghica impreunacu Em. Mihaescu. Contele Rosetti publica Eclesia. La 1867 apare §i Tea-trul lui I. Romanescu. La Craiova Adevdrul. La 1865 se anunta Societatea,foaie literard si stiinfificd, a lui G. Vulturescu (v. Buletinul Instructiunii,1, p. 159). Despre Constiinfa NationalcY a lui Rosetti, Nerva Flodo i Al.Sadi lonescu, Publicafiunile periodice romdnesti, p. 630 0 urm.

3 V. Foala Sofietdfii, 11, pp. 30-1.

Incerdri de organisare la Ei ucureol

cunoaste datoriile in societate i drepturile noastre politice",multämita rägazului unei intinse limite a afacerilor particularesi de studiu" a directorului; de alminterea acesta Meuse si undictionar la De viris illustribusi Un poet, indreptindu-se sprevirtuosul si popularul" Bottea, cinta astfel :

Adu-ti aminte, june elev, cind eral mic,Li spuneai amicilor ca tiraniei esti inimic.

Al seselea numar cuprindea expunerea visitei pe care directorulo fäcuse Pasei din Rusciuc, in numele natiunii romine intre co-laboratori era un Gr. T., poet:

Azi Rominul se desteaptä, azi Rominul a 'nviat,Azi isi leapada lintoliul, astazi el nu mai suspinkAzi tiranul cade, cadel Astäzi stele s'a 'nnaltat,

care nu e altul decit Gr. Tocilescu, viitorul arheolog.Dar presa satirica din Bucuresti capata dupa 1866 acel nou

avint, pe care 1-am constatat, in alta legatura, si pang acum.Strechea, apoi Vespea, brosurèle in presa, inspirate de LesGuépes ale lui Karr, ieau in primire pe Rosii" invingatori ; lescria ziaristul I. C. Lerescu, care se plingea cá i s'a suprimat ocatedrä la scoala de comert din Bucuresti. Sint interesante doarstirile, In ton caricatural si intretinute cu calomnii, despre viatalui Rosetti 2. Culegem: prefect la 1839 in Pitesti dupä ce iesedin oaste, unde a stat de la 1834 la 1838, ispravnic fiind tatalBrätienilor; libräria pe care o cumpara dupa destituirea-i in 1840fusese a lui Walbaum. Scrtnciobul din 1868, alta foaie impotrivaliberalilor, dädea minunate ilustratii: inteuna din ele UrechePapiu, cel d'intaiu purtind trite() toba spaniola mofturi", isismulg subventii istorice ; Hasdeu apare ca Hirdau", dinteun hir-&au stampilat cu coroana. In Clopotele", din potrivä, reprodu-cerile artistice sint deplorabile. In general tendinta presei zilnicesau periodice se indreapta, in ciuda permanentului succes alRominului", spre idei conservatoare 2.

Dar, cum am spus, oricare ar fi fost directia i valoarea aces-

Cuza.Vespea, p. 74 si urni.

3 incercari de povestiri realiste ca mie neeunoscuta ,nuVela originalAdCuconul lenicd, de *** (Bucuresti 1867).

52 Istoria Iiteraturif rominesii

tor foi, viata politicä atrigea catre ziare pe mai toti aceia cari secredeau in stare sa scrie. Gruparile de alt fel nu lipsesc, dar Inele nu e entusiasm, pasiune, ceia ce da viata i continuitateunei actiuni.

Astfel la Bucure0 se alcatui intaiu, Inca din 1865, o societatepentru conferinte publice, careii i incepu activitatea, cu Hasdeu(despre Doamna Elena, lon-Vodä cel Cumplit §i Milescu), cu V.A. Urechiä, cu ofiterul Teodor Vficärescu (despre Schiller), cuprofesorul Ulysse de Marsillac istoricul In limba sa al armateiromane§ti 1 (despre literatura francesa), cu boierul Nicolae Racovita(despre musica) §i cu d-rul in medicina, apoi diplomat C. Esarcu(1836-98), care va da mai tarziu un splendid palat acestei Socie-tati §i care publica impreuna cu N. D. Ananescu foaia Natura,jurnal pentru propagarea §tiintelor positive in Romania", §i cuEmanuil Bacaloglu (11 April 1830-30 August 1890), la care in-vatasera toti tinerii care se pasionaserä pentru tiintele fisice i

naturale, (despre subiecte tiintifice). De aici, in a doua serie, ie§iAteneul Romin, cu cele trei sectii ale sale, preedinte fiind P. S.Aurelian. Se vortie0e acuma despre Evrei (Hasdeu), despreTichindeal, despre tintecul popular (E. Cretulescu), despre arte(pictorul Stancescu, un om de talent care a cazut pradá inertiei),despre tiinti. Supt aná conducere ea urmeazà mai departe3,publicindu-se §i revista, cu multi colaboratori, dar Meg. rasunet,Ateneul Romfn.

Continuarea aceasta din 1866, la Bucure§ti, a Atheneului Romfnare cu totul alt caracter. Ceia ce fusese la Inceput un organ alprofesorilor ieeni, apoi o publicatie personalk devine foaia so-cietätii de propagandà culturalä prin cuvint, §i cu preocupatii inceia ce prive0e stabilirea unei noi ortografii, In legatura Cu con-ferinta ce se anuntase intre delegatii societatilor de la Arad,Sibiiu i Cernauti4. Se publici aici versuri de Eliad, traducen i deAristia, contributii poetice ale lui Bolintineanu §i Cretianu, glorifi-cind resistenta greceasca din Creta, la Arkadion5, de Sion; o

1 El scoate foaia Voix de la Roumanie.1 V. portretul in Revista Nola, IV, p. 283. Date in Enc. Rom., I, p. 345.3 V. si Familia, III, pp. 57-8. Ca membri corespondenti si Ardeleni, ca

Gavril Munteanu, Barit si Bucovineanul Hurmuzachi.' V. I, p. 60.1' kid., p. 335 si urm.

IncercAri de organlsare la Bucureol 33

eonferinta a lui N. Nicoleanu despre influenta romanelor, caredau tineretului atitudini suite, despretul afectat pentru lume, des-gustul profund de viata si de lumina" interesanta constatare,cu apelul: Sa gonim °data pentru totdeauna din ochii si mimanoastra aceste umbre care ne 'nspäiminteaza" L. Ca mai toateintreprinderile lui Urechia, aceasta publicatie, de sigur si ea cuun vast program si cu un larg orizont de colaboratie romaneascä,se opreste dupä citeva luni,

Urechiä (Muse si un Buletin al Instructiei publice" de la1865, In care se resuma' cursuri ca ale lui Hasdeu si se dau, cufacsimile Ingrijite de inscriptii, notele lui Odobescu despre ma-nastirile °Rene%

Doamna Elisabeta, femeie de o bogatä cultura si de un realtalent, venita cu intentia de a colabora personal la desvoltareaculturii si literaturii, a incercat ea Insasi, prin doamnele si dom-nisoarele de la Curte, cu &dal mai ales la cetitoarele carora lise Imbia o foarte proasta literatura de traduceri, crearea unuicerc de inunci permanenta pentru alcatuirea unei .biblioteci binetraduse. Astfel apare Biblioteca populara supt patronagiul MarieiSale Doamnei Elisabeta", cu contributia domnisoarelor Cantacu-zino, Florescu, Cretulescu, Rosetti, Vogoridi, a d-rei Romalo, careda Maestrii Mosai§ti de Georges Sand (si a lui A. D. Xenopol,atunci foarte tinar profesor la Iasi, care traduce, aspru criticat deD. A. Laurian, pentru vulgaritate si moldovenism, din germaniRosa cea oarbä 3). Fath de unele greseli de limba, criticui lirecomandä sä-si aduca aminte ca sint tineri vlästari ai acelorcopaci batrini cari stiura sa infrunte atitea vijelii ce suflafa dintoate unghiurile peste Ora, ca sint stränepoatele acelor batriniboieri cari stiau sa se lupte si sa moara pentru pastrarea mosiei,legii si linibii romanesti4".

Inca din 1866, C. A. Rosetti, ca ministru al guvernului provi-i Ibid., p. 347 si urm.' V. acela0, despre manastirile inchinate, in Columna lui Traian, p. 280

si urm.; Studii archeologice asupra artelor in Romania, ibid., v, p. 73 0urm. intre colaboratori 0 $t. Oh. Virgolici, atunci (1867) student la Paris,impreuna cu Climescu, trimes pentru matematici ; Buletinul, 1867, p. 42 0urm ; cf. ibid., 1868, p. 39. Pe atunci el publica in Foaia sotietatii", semnindS. G. Vargoliciu, studente", o poema de copilareasca inspiratie, Zafira.$i Cu un articol despre epopeia populara a Sarbilor, 1867, p. 48 0 urm.

a Rev. Cont., H, p. 344 §i urm.4 Ibid., p. 349. 3

lstoria literaturli romAnesti

soriu, influentat de contele Scarlat Rosetti i indemnat de V. A.Urechiä, care avea in minte astfel de alcätuiri din Spania stu-diilor sale, si de Aurelian, dädu decretul de creatiune a uneiSocietal' Academice din care fälcurä parte de la inceput nunumai Romini din tara liberä, dar si represintantii culturii roma-nesti de aiurea. Fecundä ideie, care fu inteleasä in efectele ei depupa lume din Bucuresti si Iai, Eliad fiind indatä in conflict,cum am väzut, cu colegii säi ardeleni, Costachi Negruzzi invo-cind in adevär foarte reaua sa stare de sänätate ca sä refuse, uniiBasarabeni hind siliti la aceasta prin consideratii fatä de guvernulrusesc, cum a fost casul pentru Alexandru Hasdeu, pentru Gonata(dar al treilea, Sträjescu, va muri in Bucuresti)2; cutare Ardelenierau nemultämiti cä nu infra de la inceput recomandatii lor, cafilologul, fecund in etimologii ciudate, Mangiuca din Banat, alttinär Bänälean, Vincentiu Babes, si necunoscutul Dimitriecut3. Hasdeu i Urechiä n'au lost intre primii membri, si cel d'in-tdiu s'a crezut nedreptalit. Dar un Cipariu s'a infatisat aläturi deArdeleanul mutat la noi Laurian, pentru care a fost in adevär ozi mare, si momentul cind ambii, ca i Eliad, vorbirä inainteaDomnitorului Rominilor", cum i se zicea atunci si pe monede,apare ca unul din cele mai mari in istoria constiintii de unitateromäneasc64. In Ungaria importanta actului simbolic s'a simtitimediat, si indräzneala daco-romanä" a fost atacatä de ziarulHirnòk, cäruia-i va räspunde presa romäneasa de dincolo5.

Revistele bucurestene de la 1872 inainte represintä, de sigur,organisäri in raport cu tinerele talente i intentiile de Moire,

Se anunta ca o societate pentru regularea limbii romAne§ti", pentruortografie. Cf., in Columna lui Traian. II, Ortonerozia lui Hasdeu.

2 La 1873. V. Familia, IX, p. 418.V. ibid., II, pp. 131, 168.

4 V. documentele adunate de V. A. Urechia : Actele si solentnitatea oficialdneoficiald a inaugurdrii Societdtii Literare Romine. Cf. descrierea lui

Cipariu, Archiv, p. 161 i urm.; reflexiile din Foaia sofietdfii, Ill, p. 201 qiurm. Membrii din 1867 erau : Eliad, Aleesandri, C. Negruzzi, C. A. Rosettf,UrechM, Laurian, Maxim; la Ardeleni: Barit, Cipariu, Babe, Mocioni,Roman; la Bucovineni : Eudoxiu Hurmuzachi, Sbiera, Al. Hasdeu DomniaArndutului de dinsul apare in Columna lui Traian, II, p. 57 0 urm.Strajescu, Gonata (in locul lui C. Stamati), iar, ca Macedoneni: I. Caragiani

Cosacovici.6 Familia, Il, p. 144.

' In Moldova iese Vocea nationalti a lui CulianuOriginea, ziar literar,stiintific i religios* al lui- G. de Pavloffu (1867), Sdptämlna (1868), Pro-gresul, Constitutia, Moldo va, a lui Nicolae lonescu, Tribuna Romind,Poporul, a lui A. D. Holban, Gazeta de Iasi, cele patru gazete din Galati,Satyrul lui Dunca, Opiniunea si Cetäteanul din Botosani, Impartialul(Focsani), Gazeta de Focsani, apoi Dacia Romind a lui D. N. PredaRomulus Scriban (despre activitatea literara a lui Scriban la Dacia literarddin 1868 va mai fi vorba). I. lonescu (de la Brad) da Gazeta satelor in 1868.La Bacau Zorile din 18o7. La Galati Hommaire de Hell incearca o Re-vue de la Roumanie. Si un L'écho danza bien (apoi fusionata cu Mos Ion).Cf. Foaia sotietätii, IV, p. 3, si Hodos-Sadi lonescu, o. c., p. 221.

2 Archiv, p. 80.Familia, II, p. 193 si urm.; cf. ibid., VII, p. 163. Pentru Andrei Muresanu,

ibid., p. 430.Contemporanul sau dr. Vasiciu Ungureanu traieste pana la 1881;

ibid., VII, p. 133 si urm.; XVII, pp. 304-5. Gavril Munteanu, alt membru

Ardealul 35

dar ele se leaga de o luptä pe care, cum vom vedea, a provo-cat-o Moldova, prin conditii de viatä mai putin influentate de po-Mica deci prielnice pentru literatura, §i apoi prin aparitia uneinoi generatii, care se va lega indatä, prin studiile comune inApusul austro-german, cu cea mai nouà generatie ardeleana. Daracolo e locul sä se arate ce a fost in adevar, i nu in caricaturafäcuta patima de Ieeni, aceastä onorabilä sfortare culturalä

unele din foile de provincie moldovene meritä toata atentia.Astfel Timpul de la Galati (1867), condus de C. C. Troteanu, P. Bot.

Gh. Mihäilescu, in care se trateaza i despre ortogralie, cumult bun simt i inteo limba frumoasà, meritind laudele unuiCipariu 2.

In tara neliberä.1. ARDEALUL.

imprejurarile din Ardeal i din Bucovina, inviata din Ardeal,prin Pumnul, au o asämänare cu cele din Bucure0 prin aceiaca i aici toata activitatea sufleteasca e de lupta, in acest cas, nupentru scopuri politice care despart, ci pentru conservarea, intä-rirea i desvoltarea, cu silinti solidare, a fiintii nationale inse§i.

Drept cel mai vechiu in Ardeal, Cu Moise Nicoara, mort inBucure0i, la I-iu Octombre 18613, corespunzind lui Eliad inMuntenia, lui Asachi in Moldova, poate fi socotit Gheorghe Barit 4.

36 istoria literaturii romanesil

Deteptatorul prin Koala i ziar al Rominilor ardeleni are, dealtfel, o atitudine foarte criticabila din punct de vedere national.Cere la Viena, in 1865, rasplata unor merite pe care le insira cudocumente, apära in 1866 pe Rominii din Ardeal de once Loa-nuialä ca ar ajuta o invasie" a Rominilor din tara libera, sta...pinita de RoA §i da' informatii generalului comandant, 'kindcomparatia intre Ardeleni i Rominii de dincoace, de o parte, §ide alta, Belgienii, Elvetienii romanzi i Francesii, de alta; pleacärapede de la edintile Academiei §i primete de la 8mi1e Picot,secretarul lui Carol I-iu, o scrisoare in care se spune ca. Dom-nitorul deplora plecarea atit de regretabilä pentru lucrarile Adunariiliterare rominea, de §i ii acorda o medalie (1867), dar acceptä dela Urechia sa fie agent al Ministeriului (de Instructie) de aici inArdeal ' Greu bolnav in acel an 18662, el i' i revine §i publica in acestmoment dotiä studii de o cugetare adinca §i originala : acela incare fixeaza' osebirea fundamentala intre Räsariteni i Apuseni3i acela care, pe un larg fond de istorie universala, bine cunoscuth,

dar §i gindita §i trditä, pune chestia originii Rominilor supt ra-portul rostului politic in legatura cu viata natiilor vecine4. Lucraun mare dictionariu maghiar-romfn 6 i la 1877 va reintra iniiaristick pentru a marca o atitudine a sa, prin Observatorul.

Timotei Cipariu6, i el de o sanätate acum §ubreda7, va incetaactivitatea sa, jignita greu de §coala din la§i, ()data cu intreru-perea revistei sale. il vedem Inca vioiu, cälatorind la Buda-pesta (in 1874 §i 1875), mai tärziu (1881) §i la Sibiiu 8. E pacat

al Societatii Academice Romine, dispare inca de la 16 Decembre 1869; ibid,V, p. 623; VI, p. 207. Autorul scrisorilor din Peregrinul Transilvan, CodruDragusanu, care facea Inca lecturi din ele la Decembre 1869 (ibid., I, pp.178-9; V, p. 539), moare abia la 26 Decembre 1884 (ibid., XX, p. 520). Cf.ibid., V, p. t02 si urm.

1 Ms. 975 al Academiei Romine, pp. 92 si urm., 331.' Familia, II, pp. 60, 84.5 Ibid., p. 161 si urm.4 Ibid., pp. 413 si urm., 426 si urm., 438 si urm. Cf. si ibid., II, p. 311.

Ambele ar trebui retiparite: o alegere a operelor lui Barit, care se cereau inzadar Inca de la 1868 in Ardeal (v. ibid., IV, p. 131) ar fi o datorie aAsociatiei". Cf. N. Banescu, in Cony. Lit., 1908, p. 6 si urm.

5 Apare in 1868.6 Chipul lui in Revista Noud, I, p. 47.° V. Familia, VII, p. 382.° Ibid., X, pp. 357, 403; XVII, p. 439.

Ardealul 37

cà asupra gindirii ultimilor sái ani n'avem stiri care, fatá de pro-blemele care se deschideau, ar putea fi de un mare interes.

La inceputul anului 1867 apare la Blaj Archivul pentru f ilo-logie $i istorie al lui Cipariu, care dädea tot atunci, cu aceleasipreocupäri, o nouä editie din Principiile de limber' scripturd 2El isi propune numai sä lupte pentru impunerea pretutindeni aunei ortografii care ar fi aceia din Organul de la 1847, in-fätisat cu mindrie ca inthia foaie tipärith cu litere latine : in-trarea in Societatea Academicá it va da indatä prilejul de amuta si la Bucuresti, cu pasiunea ce se putea astepta, in luptäsi cu Eliad i cu Barit, aceste discutii. Doar pentru variatia sipentru plAcerea unor cetitori cárora nu li se poate cere unentusiasm exclusiv pentru asemenea probleme se fá&luieste sio parte istorick de caracterul cel mai general, cuprinzind siarheologie i etnografie. Ce rämäsese dupä atitea pierden i dinbiblioteca invätatului canonic, precum i manuscriptele biblioteciiblàjene3, trebuiau sá deje materialul pentru aceastä parte de istorie.Amintind cerceári fäcute la Bucuresti in 1836, cind i s'a spusea multe manuscripte au fost cäutate si exportate in Grecia deVodä-Carageá, iar altele adunate de Rusi in cursul ocupatiilor,el porneste a publica documentele copiate de doctorul brasoveanVasile Pop, dupá originate aflätoare in minile boierilor pribegiprin Ardeal la 1821 5.

In ce priveste trecutul roman, se dä o lungä serie de Fasti",se reproduce descrierea Coloanei lui Traian, se culeg stirilecuprinse in vechii scriitori, Herodot, Strabon, Ptolemeu. Topo-grafia" presintä documente despre Blaj, Rásinari si Bretc. Sedau si unele informatii privitoare la evul mediu romänesc, con-siderindu-se, dupà.' Miklosich, ctitorii de la Sfänestii olteni ca nisteantecesori din veacul al XII-lea ai Rominilor de mai tärziu. I.

M. Moldovan (n. 13 lunie 1833, la Varfaláu), principalul7ajutätor allui Cipariu i editorul Actelor sinodali", stringe stiri despre

1 Tot acolo I. Bob scoate Foaia administrativä bisericeascd.2 Bibliografia operelor lui, la paginile 104 si 120.

Cipariu arata ca inca de la 1626-7 lucra in aceasta biblioteca (p. 81)El arata cum se distrug, de slugi si bucatari, Archivele Blajului (p. 204).Pentru manuscripte ale lui pierdute, pp. 234-3, 663-71.

Aminiirea de la Bucuresti, p. 120.5 P. 33 qi urm. Se arata, la pagina 36, si de unde s'au scos aceste acte.

38 Istoria literaturil romAnestl

bertatea constiintii in Transilvania" si analiseazà cartea lui N. Popea,auxiliarul lui aguna si viitorul episcop de Caransebes, despre Ve-.chea Mitropolie" ardelean'ä. Sint foarte pretioase actele privitoare lascriitorii ardeleni din veacul al XVIII-lea. Nu lipsesc nici scrisoridin corespondenta lui Cipariu, si Cu un pictor romin din Roma, carevoia sä redeie scenele de pe Coloanä. Legäturi cu un S. Mihalimutat la Craiova aduc rectificarea erorii despre Stänesti, dar maiales nu mai putin de cinzeci de sprijinitori din Oltenia 1.

Archivul" trebui sä se opreasa la sfirsitul anului 1872 dincausa boli de care suferia Cipariu ina din 1869 2.

Dintre luptätorii de la 1848, Eftimie Murgu, indepärtat de natiasa, muria la 1870 3. Papiu Ilarian, care-si isprävia tocmai acumaopera de istoriograf si de harnic aduator de materiale, era zdrobitfisiceste : o boalà de nervi il smulgea din mijlocul unei societätipe care nu odatä si inteun singur fel o influentase, la 1874, si,peste trei ani, färä sá.' se poatá indrepta, el se stingea, la 11 Oc-tombre st. v. 1877 4. lila de la 1858 trecuse in Rom'änia Inn6-teanul Vasile Maniu (n. Lugoj, 18 Decembre 1824 5), istoric intimpurile sale : la 1870 el tipäria in revista lui Hasdeu Traian".Expatriatul. Tot la Bucuresti isi are rostul, ajutind Societatea Acade-mia si la editarea, la traducerea operelor lui Dimitrie Cantemir, losifHodo (n. 28 Octombre 1829 6), minte agera, pe care-1 interesan si ches-tiuni de teatru 7; el moare numai la 1880. Alexandru Roman, ramasca profesor, e unul din cei d'intAiu cari, la Vat, In 1870, se impärt5.-seste de temnita ungureasa a noului regim dualist 8 'filtre profesor,

' Pp. 62-3, 400.2 Un morb care cAtrA capdtul anului 1869 ne-a apucat si ni-a stors

puterile fisice intru atila, cit toatA ocupatia !iterara, ales in scriere, nearunca de nou la pamint, de cite ori ne incercam a mai reprinde panapentru continuare, si carele si astAzi dureazA, mai tot in mAsura anilortrecuti"; p. 782. Pentru I. M. Moldovanu v. si Drum Drept, X, p. 384.

8 Familia, VI, p. 226.4 Ibid., XIII, p. 131. PublicA la 1855 Responsabilitatea ministeriald.

Corespondenta lui cu Cipariu, Archiv, p. 480.5 Familia, VIII, pp. 1-3. PublicA la t467 confusa brosurA Unitatea latina

si causa romind in procesul n2tionalitdrii.6 Enc. Rom., II, 708.7 V. Familia., VI, p. 469 si urm.

.16 (bid., II, pp. 121-3; VI, p. 21.

' Cf. ibid., XXI, p. 1 i urm.9 V. ibid., XVIII, pp. 179-80. Atacul lui Strajan, ibid., VII, p. 338 $i

urm. Despre societatea din Orade, asupra careia se va reveni, Archival luiCipariu, p. 316. Cea din Cluj, Foaia Ill, p. 4.

s Dar in Fenice aceste rinduri insa. populare.., relevate de Foaia

Ardealul 39

numai Grigore SiIasi (n. 27 lanuar 1836, t 1897) din Cluj, redac-torul Sionului Romeinesc, pe care-1 vom mai intilni si pe urmä,cu societatea lui de studenti bänuità de iredentism i apoidisolvatà, tine necurmat condeiul in minä, luptindu-se nu numaicu adversarii etnici, dar si cu acel tineret din Romänia care i se'área eä trece peste normele de alipire la stricta latinitate decare s'a condus el, pänä ce Guvernul, puindu-1 supt cercetare, 1-ainlocuit cu renegatul Moldovan Gergely 1.

Cei rämasi fn Ardeal, din noua gen eratie, erau putini si slabi.O oarecare reputatie, tägäduitä pänä la sfirsit, cistigase unPopfiu (Poesie ï Prosä), care era pentru Ungurii säi orädaniPapify : versurile lui sint stingace si aspre 2. Acolo, la Orade, aparla 1866-7 Zorile Bihorului, un almanah a cärui säräcie aratäde mare era lipsa de talente acolo 3, tocmai in momentul, chid,contra bätrinilor istoviti, Maghiarii dualismului se pregAtiau de unnou i suprem asalt4.

Deci aparitia la 1865, In Budapesta, unde se publicä la 1865 Au-rora Ron-and, a lui Ioanichiu Miculescu, la 1866 Amicul Popo-rului, al lui Sigismund Pop, apoi, curind, in eel mai depärtat marecentru vestic al Romlnimii, a Familiei luí losif Vulcan (n. la Holod, 19Mart 1841) ar fi putut fi prività, dacä ar fi existat o constiintä general-romäneascä, drept un eveniment, i silintile acelui care se formase lasträini, in Orade si la Budapesta, meritau cunoscute, pretuite sidin räsputeri ajutate, prin abonamente si subventii, dar mai alesprin colaborärile care ar fi ridicat nivelul revistei menite sa ducàgraiu romänesc Intre Rominii cari nu cetiau in limba lor si deseori o vorbiau asa de räu. Poet el insusi, färä inspiratie, dar co-

Sofietätii, III, p. 55

4 La Viena existaFoaia sofietätii,al lui Cosma Anca,lonescu, o. c., p. 409

$i un.:Norule, norut de 1/art,Cre$te mare pana 'n saraSi te 'ntinde peste tara,Peste vai, peste hotara.

din 1869 o societate Romania" ; Familia, V, p. 141. Cf.p. 4. Se anunta pentru 1867 Magazintil pedagogicMaxim Pop, Vasile Petri; ibid., p. 7. Cf. Hodo$-Sadi

. Pentru un I. Badescu, Faaiilia, V, p. 272 $i urm.

40 Istorla literaturII romanestl

rect, autor de povestiri care nu arata, la inceput, spirit de observatieinsusiri creatoare ori imaginatie, dar dovedesc cultura, ca Navele, Dela sate, Sclavul amorului, Ranele foarte bun roman demoravuri locale Fata Popii, Barbu Strimbu In Europa, de pieseca $tefan- Vodd cel Tindr, jucatä la Bucuresti, ca Ruga de la Chi-seta u i ScIrdcie lucie, de comedii (Alb sau rou, Chiriqui fugit,Mire asá pentru mireasd, Soare ca ploaie, Gärgdunii dragostet),el a fost, multi ani de zile (t 1907), un sfätuitor activ, cu gIndulnecontenit la ai sal de acasa, carora li-a dat i foi de petrecerenaiva (Umoristul, Gura Satului, $ezeitoarea)'. !flea de la inceputVulcan a avut meritul de a se aseza intre descoperitorii, presin-tatorii si exploatatorii literati ai fondului popular, din regiuni asade putin cunoscute 2.

O generatie notia incepe astfel a se mica in acest Ardeal de la1867 incoace. Era probabil si pornirea de a afirma dreptul na-tional: in momentul cind protectia imperiala se retragea, cindparticiparea RomInilor la administratia, aproape la viataa Statului trebuia sa inceteze, chid se puteau gici in fundul zäriimasurile de prigonire, tintind la desnationalisarea ell mai rápede,ale Ungariei fanatic inviate In Monarhia de acum dualistä.

Pretutindeni In scoli unde Oda atunci domnise un intransigentspirit latinist, lar, in cele straine, constiinta neted osebità a cre-dinciosilor din 1848 ai Imparatului, se cauta o organisare cul-turalä, si aceste celule ale societatilor de lecturä ajung de la sinea se lega intre ele, ba, mai mult, a c'auta peste granitile austro-ungare relatii, cit mai strinse, cu ce alta Rominime este, mai alesIn acele pall libere care trebuiau sa fie pentru dInsii o mindriesi o speranta.

Nu un tineret universitar, ci unul din clasele de sus ale sco-lilor secundare. Gasim tovarasiile lor active la Blaj, ande se in-cerca un teatru 3, la Beius 4, la Orade 5, un centru mare, unde setiparesc Zorile Biltorului, pentru a vadi acele talente usoareInca. plapinde se formase si planul unui institut de fete acolo 6-

Nota bibliogralica, in Sämänätorul, VI, p. 760.2 Pentru o ciocnire cu Cipariu v. Archivul acestuia, p. 531.

Familia, III, p. 83.4 ¡bid., pp. 302, 514-5; Cony. Lit., I, p. 281; II, pp. 2.31, 348, 35i-6; Fa-

IV, p. 188.5 Ibid., II, p. 200.

.j2 Ibid., IV, pp. 153, 247-8.

Ardealul 41

la Sätmar 1, la Hälmagiu 2, la Alba-lulia 3, la Baia-de-Cris 4, laSighet in Maramuräs, la Seghedin 3. Cum se vede, mai multcentre ale unitilor; ceilalti vor z&bovi : putem pomeni doar pen-tru acest timp tinerimea clerical& din Caransebes" 6 si socie-tatea din Lugoj 7, cea din Timisoara 8.

Din acest cerc, cu aspiratii spre cultura general& a natiei i spretot ce putea sä resulte din inchegarea ei, pleacä i aceastà indr&z-neat& incercare de a da revista care sä cuprind& toate pro-blemele culturale romänesti i sä adune pe toti aceia cari pu-teau sà represinte vitalitatea intelectual& in domeniul literaturii.Meritul de a o fi intemeiat, de a o fi mentinut cu o admirabilàstAruinta, de a o fi organisat in forme occidentale e deci al luiIosif Vulcan, ruda vestitului episcop din secolul al XVIII-lea, dar,cum am spus, fiul unui modest'preot de sat 9. tiind i frantuzeste 1",lacom de cärätorii in Apus ", cu oarecare talent, mai mult de formä,In poesie, cu aplecdri cätre dialogul teatral, cam vag la el totdea-una 12, cu mai mull& indernanare la povestit, care s'a dovedit maifárziu, cind a fost in stare si sä lege strins capitolele acelui romansocial national, dar balote de toate cu un interes vesnic viu care-IIkea sä urmäreascä productia literarà de pretutindeni pentru ao infätisa cetitorilor säi '3, el unja simtul de gospod&rie necesarpentru ca, inteun mediu Incà neformat, publicatia sa sà nu seprimejduiascA.

1 Ibid., 1, p. 212.2 In Zarand, teatru, ibid., II, p. 347.

Ibid., III, p. 515.4 Ibid., IV, p. 52.5 Ibid., 11l, pp. 551, 563.6 Ibid., pp. 285-7. Coresponden¡e cu Convorbirile Literare", II, p. 48.

Cf. si ibid., pp. 128, 283, 299, 348, 399 ; Ill, p. 56.7 Familia, I, p. 152.

Ibid., II, p. 36.9 Ibid., IV, p. 225." Traduce pe Labiche $i Alphonse Jolly. Poesie La Franfa, ibid., 111, pp.

402-3. Cl. traducerea de Teodor Man a lui Rochefort, ibid., IV, p. 155.11 Despre Mont Cenis ibid., V, p. 380.1" V. pentru Zo rile romine, jucata la Bucuresti in 1868, ibid., w, p. 476;

pentru mamie de canunie, 1839; Alb saa rosa, jucata la Bucuresti la 1872,VIII, p. 322. Lira mea e din 1881.

la V. $i lista de piese romanesti ibid., XI, pp. 454-5.

42 lstoria literaturli romAnesti

Revista stringe tineri pän`á atunci fázleti, cari vor porni in-datà in sträingtatea latinA pentru studii. Ei veniau din Blaj, caunul din tinerii prieteni ai lui Eminescu, lonitä. Bädescu 1, poate

Mihail Cirlea, care d'A Renegatul §i Catastrofa 2; din Oradea,ca Iulian Grozescu, plecat din Pesta in 1867, care rOsare apoila Bucure0 (moare in vrist5 de treizeci i patru de ani, la 2lunie 1872, in Comloe), i Moise sau Miron Pompiliu, mutat incàde la 1868 peste munti, la Rimnicul Vilcii 4, care 10 cina scumpaGrade, oras frumos"5, din Brwv, ca loan Lapedatu (n. Glimboca,1845)", colaborator i la foile din Bucure0i, care, poet liric sen-timental, trimes la Paris, de unde in timpul rOzboiului franco-german va trece la Bruxelles 7, al:lea din primul loc al studiilorsale nuvela Fintina de piatra 8 .5i ale cärui incerceiri in literatura,din 1874, aratà in tratarea chestiunilor de culturà maturitateorizont. Apoi Bänäteni, ca I. C. Drägescu, care, plecat la 1869, pentrumulti ani in Italia, unde, la Turin, va publica supt pseudonimul deBrutu Catone Horca, Amor Patrie, apoi Doran i sperante,trimetea adesea interesante schite de viatà italiand, la Venetia, laGenova, la Villa d'Este, la Neapole 9, a.5teptind sA scrie doritaistorie a lui Horca i a lui lancu 1", adecA Noptile carpatine sauistoria martirilor liberta tii, Noria, Cloga $i Crian, din 1877. Pecind acesta se forma in Italia i Lapedatu in Apusul de limbäfrancesä, tot la Paris studia tingrul cu spirit viu, interesindu-sede toate problemele pänä la o vristä inaintatà i stäpin de lainceput pe o formä sigurä i pläcutä Mihail StrOjanu, apoi pro-

1 Ibid., III, p. 63.2 VII, p. 12 si urm.; XII.a VIII, p. 261. Portretul, ibid., p. 299.

IV, p. 473.5 XVII, p. 330. V. si Dor de mamá, XVI, p. 452. Valea Binpaui de ace-

lasi, ibid., XXI, p. 205 si urm.XIII, p. 21 Pentru moartea timpurie, ibid., p. 161. Ii vom regasi i aiurea.

7 V, pp.69 si urm., 97-8, 120, 193-4, 476-7; VI, pp. 416-7. 488-9; VII, pp.128-9, 323.

a V, p. 159 si urm. V. despre el Columna lui Traian, V, p. 123.9 Familia, IV, pp. 488-9; sr, pp. 200-1, 346; VI, pp. 296-7, 490-1 (la loan

BrAtianu); VII, pp. 290, 512; VIII, pp. 254 si urm., 964-5. E acelasi cu dr.Dragescu din Craiova, Xlii, PP. 169-71. La Venetia, in 1872, si un TraianPopescu; VIII, p. 511 si urm.

1L° VIII, p. 514.

A rdealul 43

fesor la Craiova, care da o foarte buna caracterisare a claselorsocietatii francese i presinta cu pricepere problema cosmopo-litismului si nationalismului In literatura 1", afara de poesii careau factura curentP. Tot de acolo pare sà fi venit harnicul RantaButicescu, care va publica in 1881 Poesiile sale 3, pe o vremecind, cu nuvela Chiva, el se apropia de noua inspiratie realistä4,apoi un Alexandru Tuducescu 8, un Isaia B. Bosco, care iscaliaBiano, si ale carui poesii, Florile inimii, au apärut la 1884, dupgce autorul, candidat de notar, ispravise printr'o sinucidere 6. Intreprimii statornici colaboratori a lost si Ilie Traila, care a indraznitsa trateze un subiect bizantin din al V-lea seco! prin Meirul Fatal,care nu e rau scris 7. Un M. Domide, cu schita Cununa, pare aveni de pe la Nasäud 8.

De sigur ca acesti poeti märunti, pe de o parte influentati decresterea latinisantä, pe de alta de alintarile copilaresti ale scoliidin Romania a lui Bolintineanu si Alecsandri, n'au o valoaredurabilä, si Vulcan, oricare ar fi fost propria lui valoare, nu

ascundea Familia constata Inca din primii ani cà »esteun timp, din nefericire prea lung, de chid pe terenul literaturiinoastre poetice nu mai lasam decit spini si pälämida"dar, in conditiile de viatä ale poporului romanesc din pärtile neli-bere, numai un teoretician fàrá simtul realitatilor poate sa fieneintelegator pentru manifestäri, oricit de stingace, caroratrebuia bunul sfat pärintesc, iar nu lovitura brutalä de ferula apedagogului de internat.

Ca pregatire culturalä, puternic clasicä la cel d'intaiu, carecunostea perfect si literatura greaca 10, nu numai cea latina, in fruntestau insá fiii preotului din Dänsus, Aron si Nicolae Densusianu.

I VI, pp. 421 i urm., 434 gi urm., 451. V. gi ibid., 1V, pp. 511-2.2 VI, pp. 517 gi urm., 541 gi urm.8 Ili, pp. 389-90 (pentru Societatea AcademicA).

XVII, pp. 499-500.V, p. 615; VII, pp. 194-5. Pentru ale lui Oare de petrecere, ibid., XXI,

p. 69.V. gi un Viliciu, ibid., VIII, p. 280.

7 XIV.VII, pp. 248-9. Si un leronim Barit, Ill, pp. 253-4.

9 VI, p. 602.18 Traduce gi Sacuntala ; ibid., IV.

44 Istoria Iiteraturil romAnesti

Aron scrie inca din 1861 1 versuri, cu ingrijire chibzuite, darrara duio0e §i fara avint; inchis pentru atitudinea sa politica pela 18742, el trebuia sá truca la Bucure0 pentru ca apoi s'A i

se incredinteze o catedra' la Universitatea din la§i. Negriada sa,epopeia intemeierii principatului muntean, amestec de Eneida"§i de Gerusalemme liberata", cu datini populare, o mitologiespecialä, visuri, vedenii §i lupte, n'are decit corecta desf4urarea alexandrinilor sài, unii cari nu sint rara' efect, luati deosebit ;a fost mindria unei vieti nobile i continuu active 3. Nicolae,care va da Istoria revolutiei lui Horea, opera' de lunga §i rodi-toare muna', era §i un observator inteligent §i curagios al lite-raturii curente §i, invederind nulitatea poesiei pe atunci pretui-tului Grozescu, el seria aceste rinduri nea§teptate Tot aceleidei treierate de poeti, poeta,tri i poeticandri de dou'azeci deani incoace, numai supt alte forme i cu mult mai sarbede §idecadente ...Nu sint nici prosa, nici poesie" 4.

Alaturi de aceasta opera personalä, colaboratorii lui Vulcandau insä, cu o rara imbie1ugaré, o bogatä contributie de versuripopulare, unele de toata frumuseta. Astfel aceasta bucatä:

ÏvIài badita, badi§orNu-mi trimete-atita dorDe gurile tuturor,Ci-mi trimete putintel,Dar sa vii §i tu cu el6.

Si datinile pop orului se cerceteaza cu iubire, de la inceput 7.Nu lipse0e apoi, a0eptind filologia lui Mangiuca din:Banat8, o

activa' colaborare istorica, a lui Gavril Pop, canonic, näscut laSelice, in partile Turzii, profesor la Blaj, apoi, de 1a1852, perind, la Plosca-Baia, Beclean, Lugo, Hateg, care, ocupindu-se

Rdtacirea, IX, p. 431. V. si XIII, pp. 553-4.2 Ibid., IX, p. 464.8 0 pretuieste Gaster, in Magazin fiir die Litteratur des Auslandes,

1879, no. 47. V. si Evolceanu, in Omagiul Bianu. Radu Negru al picto-rului Stancescu, Familia, V, p.29.

4 Ibid., VI, p. 505 si urm.N. Petra Petrescu, inca din VI, p. 103.

VII, p. 247.7 Cele de SI. Gheorghe, X, pp. 262-3.8 In 1883.

tsucovina 45

de istoria Daciei, de geografia Banatului 1, dar si de Morlahi,de teoria lui Rdsler, de Inceputurile principatului muntean chiar 2,nu se dovedia nevrednic de cercetätorii entusiasti cari-I pre-cedasera.

Nici concursul de peste granita nu-i lipsia lui Vulcan. Familia aputut gazdui astfel, inca din anul al patrulea si al cincilea, studii alelui Hasdeu despre Daci, despre sentimentul in cronicile romänesti 3,ba chiar unul al lui I. C. Bratianu, care presintä Priviri asupra ori-ginii Rominilor si asupra descalecätoarei lui Radu NegruDrago s in Tara-Romaneascä i Moldova" 4.

Dintre Bucovineni, in Familia Vasile Bumbac da o balada, DuceleFrancisc de Lotaringia qi Petra Bagiu, cópitan de lotri 5.

Si revista pentru popor, s5ezeitoarea, de la 1875 inainte, areacest caracter general romanesc, la Marienescu, Dulfu, PopRetegan i alti Ardeleni adaugindu-se din Bucovina preotul C.Morariu (n. 20 April 1854, la Mitocul Dragomirnei), iar, dinRomänia libera, reproducindu-se si bucati de Alecsandri, Scur-tescu, cu articolase istorice, Aurelian, Saya Soimescu.

2. BUCOVINA.

In Bucovina, Pumnul era bolnav greu »de moarte", inca din1858, de si se mita gata la 1860 a lua un loe la noua Universitatedin lasi, unde se oferia sa propuie filosofia de tot felul, cretinasi pagina, ,istorie bisericeasca universalä", filologie", limbistica

literatura rominä, cu care s'a ocupat mai virtos in decurs dedoisprezece ani de la 1849 si pana astäzi necurmat" 3, reservin-du-si concediul necesar pentru a-si termina Lepturariul", si el

era inteo foarte rea stare de sänätate la 1863, cind avem dure-roase scrisori ale lui catre un Ardelean, Banut, fiul" ski 7. inele povesteste i vechiul säu drum, de revolutionar urmarit, dinArdeal la Cernautide la Bucuresti prin Urziceni, Bräila, Galati,

VI, p. 337 si urm., VII, p. 193 si urm. (si portret).3 IV, P. 174 si urm., V, p. 26 si urm.3 IV, p. 479 si urm.; V, p. 109 si urm4 VI, p. 70.5 II, pp. 111-4.

Toma G. Bulat, in N. R. L., III, p. 170 si urm. Ministeriul se oferia atermina pe sama sa cartea.

Luceafdrul, I, pp. 9-10.

46 Ibtoria Ilteraturil romAneet1

Birlad, Iasi, Botosani, Dorohoiu, Mihäileni" 1 cálatoria sa peascuns, la Iasi, in 1861, pentru un ajutor de burse si de carti,tegaturile cu Anastase Panu si ce-a urmat fagaduielilor acestuia,distruse printeo injositoare crisa ministerialä dupa interventiastrainä 2. Il vedem astfel cum era omeneste i teräneste: cu gindulla cei de acasa, la sora märitata in Pîràu dupä David Oana",la oamenii sal. din Tara Oltului, pe cari ar sti el cum sa-i invetesi plugärie i carte3.

De si in 1865 era mai bine, isi relua lectiile si se gindiameargä la Bucuresti 4. Cu dinsul insusi sufletul romanesc deacolo era bolnav, si nu talentul, rivna, sentimentul national citorvaboieri tineri Il puteau inlocui. Dar foaia, analisata mai jos, pe careo scotea Societatea pentru limbä i literatura, ocrotita de unGheorghe Hurmuzachi, represinta acolo, in legatura cu visitelelui Alecsandri, primit ca zeul poesiei, o constiintä nationala carenu adormise, si epopeia lui Bogdan-Voda, datoritä tinarului VasileBumbac, student la Viena, coleg al lui Eminescu, va aduce o visi-une clara a vietii razesesti de atunci, mutatä la 1300 cu mesele,bucuriile si betiile ei, si un talent descriptiv in care se simte ce-tinca indelungata i atentä a Eneidei"; lirica, dui:4 a lui Ale-csandri, e stingace si slaba; de la el avem in 1868 si o chemare,in metru popular, catre liberarea Basarabiei, grädinuta florilor,lacrima surorilor" (1868) 5.

Ce sentimente läsase Pumnul in inimile Bucovinenilor o aratäaceste rinduri dinteo scrisoare, care nu era menitä publicitätii, catreAlecsandri a lui Alexandru Hurmuzachi: Aici avem un Ardelean,pe Pumnul: are si el paradoxele sale, dar am don i sä ni deaDumnezeu o sued ca el. Mai mult zel, mai multa abnegarenu am väzut ; ne plecam cu respect inaintea lui. Lovit de optani de o boalä nevindecabila i cit mai cruda, o lärgire ainimii, suferind ca un martir, 11 vezi lucrind zi i toatä noaptea,tiriindu-se cu träsura la scoalä, numai ca sà mai poata aducefotos, serviciu causei careia s'a inchinat" 6.

I Ibid.Luceafärul, 1, p. 7 ei urm. V. ei ibid., pp. 44, 62-3.

8 Ibid., p. 126. Cf. Familia, XXV, p. 337 ei urm,4 Luceafdrul, I, p. 78.5 N. R. L., IV, p. 270.8 Familia, XX, p. 38. Cf. Foaia solietd(ii, 11, p. 36 ei urm. (de Al, Hun.

muzachi); 111, p. 162 ei urm.

gucoVina 4/

LA 1865 1ncá Bucovinenii, noua generatie legatä de Invätämin-tul lui Pumnul, bolnav in pat si amenintat sä-si piardá catedradupd ce profesorul Paicu2, refugiat apoi la lasi, dkluse jos pa-jurea austriacà de pe un edificiu scolar privat, dar hotärit peluptä. Odä la sfirsit 3, intemeiau intäiu o Reuniune Ron-fina delectufe, initiatà de un tinär fiu de s'atean din Horodnicul-de-jos(n. 20 Octombre 1836), care ispilvise, dupä studii la Viena, oeälätorie pe jos prin Ardeal si Banat si era insufletit de sentimentepentru neamul 1ntreg. impreuná cu Pumnul si cu toti fratii Hur-muzachi, unja cu un teatru romsánesc pentru piese nationale 4, ea vadeveni o adevgratä Sotietate pentru literatura si cultura rominá inBucovina", menità a concentra puterile spirituale nationale din pa-tria noastrà spre a sprijini, a desvolta si a Fati amoarea limbii, cunos-tinta literaturii, cultura poporului"6. lar, cind cätusele absolutismuluiprin flarinimia monarhului nostru s'au zdrobit i tuturor natiuni-lor li s'a dat libertatea desvoltärii potrivit cu a lor fire i prinurmare posibilitatea pi ogresului"6, se incepu Foaia sotietätii",primul nurnär fiind din 1-iu Mart 1865, cu gindul, general roma"-nese, de a urmäri Cu scumpálate miscarea intelectualä la toticonationalii nostri i desvoltarea literaturii romine pretutindene",tratind si ce priveste,in leghturá, se adauge prudent, cu litera-tura, despre causele momentane ale vietii nationale" 8. De altf el,Societatea alesese ca membri onorari pe Saguna si Sulut, Mitro-politii ardeleni, pe episcopul Ivacicovici din Arad si pe Popescu

Am scris, zacind in pat, numai pe genunchi pe o scindurica, caci lamasa nu puteam sedea`; Ateneul Ronda din Bucuresti, I, p. 57.

2 V. Foaia sofietdfii, I, pp. 50-3 Multe a platit batrinul Pumnul in viata sa si o va pltai si pe aceasta

pana in cit va putea plati, lar, de unde nu, va mai plati toaca i clopotul";Ateneul Romin, I, p. 54. E vorba de cartea sa despre Fondul religionar dinBucovina (Privire rdpede peste trei sute treisprezece den proprietdfilea$a-numite tno#ile mindstire.Fti din curele s'a formal mdreful Fond Re-ligionar al Bisericii drept-credincioase rdsdritene din Buco vina, fdcutddzipd adeverin(e autentice satt unce prin Aron Puntual, Cernauti 1865).

4 !bid., I, p. ..9 i urm. Jucau Fani Tardini, VIAdicescu, Isvolschi, etc. Al,Hurmuzachi observa larga participare a intregii societati romanesti faradeosebire de clase (ibid., p. 70). V. i ibid., pp. 100-6.

3 V. ibid., I, p. 2.Ibid.

7 Abonatii de aiurea, ibid., p. 296.!bid., p. 4.

48 Istoria literat uril rorninesti

arhimandritul, pe Ladislau Pop si Alexandru Mocioni, pe Cipariti,pe Barit si pe Vincentiu Babes, pe Laurian si Papiu ¡tarjan, peAlecsandri si Bolintineanu.

Alexandru si Gheorghe Hurmuzachi scriu despre teatrul romAnescdin Cern'Auti, despre o traducere germanä a poetilor romIni 1, Ional lui G. Sbiera se ocupA de problema ortografiei2, preväzindvremea cind anarhia ei va lace ca si produsele literare de astAzis'A devinA mai tirziu pentru urmasii nostri numai obiectul unuistudiu arheologic sau paleografic".

Partea literarà e represintatk af all de gAzduirea lui Alecsandri(v. proverbul" Barcaola3, Florin f i Florica, Paraponisitul CheraNastasia, Surugiul . a.), prin cineva pe care-I vom fritilni aiurea,Dimitrie Petrino, nepotul HurmuzAchestilor 4, care Incepea astfel:

Am spus florilor frumoase,Li-am spus al mieu dor5.

Nu lipsesc poesii populare. $i din Iasi, lacob Negruzzi tri-mete o scenetk impticarea, in genul lui Alecsandri6. Si S. G.Virgoliciu, studinte", cu care ne vom mai Intilni, se-manifestA 1ntAiuaici, cu acea Zafira" Inchinatk la 1863, lui Alecsandri7.

Foaia" se continuä si dup'51 moartea, de holerk a redactoruluiei, Ambrosie Dimitrovitä 8 La colaboratori se adauge Ardeleanul

1 Un studiu anonim despre poesia populara, ibid., pp. 115-20.2 Ibid.,1, pp. 170 si urm., 181 si urm., 205 si urm.; 11, p. 251 si urm. Relatii

in privinta aceasta cu Asociatia aradana, ibid., p. 261 si urm. Cf. ibid., p.p.265-7, 2533-91; 11, pp. 25 si urm., 74 si urm. ; III, pp. 281 si urm.; IV, P. 5 siurm.

8 Ibid., II, p. 7 si urm.4 Gheorghe Costin, si numismat (ibid., pp. 163-5), face un apel pentru a

se forma o societate de sapaturi. Necrologul lui (t 186s), ibid. IV, pp. 173-5.Se formeaza si planul unei Academii de drepturi" si al altor scoli. Era vorbasi de-o catedra de istoria Rominilor ; I. G. Sbiera, Familia Sbiera, p. 177.

5 V. Foaia, I, pp. 48-9, 124-6, 201:; II, pp. 235 si urm., 271 §i urm. Recensiedespre volumul lui, Flori de morntint, 1867; ibid., IV, p. 28 si urm.Recen-sia Poesiilor, ibid., V, p. 95 si urm. 0 calatorie in Moldova de Otto Petrino,ibid., p. 204 si un.

° Ibid., 11, p. 147 si urm.7 Ibid., p. 223 si urm. Lauda lui Petrino, ibid., pp. 274-7.8 ¡bid., pp. 213, si urm., 238 si urm. Alecsandri da Milo director sau Mania

posturilor, ibid., IV, p. 15 si urm., apoi Barbu ldutarul, ibid.,:p. 76 §i urm.;Arvinte §i Pepelea, ibid., V, p. 69 si urm. Visita lui la Cernauti, un triumf,

flucovina 40

Miron Pompiliu 1, si un V. Gr. Pop trimete un bogat seceris depoeme, in care nu WA pricepere se intrebuinteazä modelulpopular, ca in Corbea 2.

Dar mai ales se ridied aici ca solul bucovinean al unorvremi noi acel Vasile. I3umbac (n. In Costina, la 7 Februar 1837).Format, in iiltimii ani de liceu, la Blaj, unde se pregAtisepentru preotie, dar cäpatase o bursä la Viena pentru a fi pro-fesor la Suceava, el pune, in scurte veis i fdrä nerv, legenda,povestità de Russo, a Pietrei Corbului" 3. Dar acelasi su-flet atinge un nivel foarte Inalt ca stäpinire a formei i ca a-dined pätrundere in traditiile vechii Moldove, printr'un simt al

pitorescului pe care putini au in vremea lui, in strinsainchegare a unor episode bine desfdsurate, prin indräzneata-iincercare de poem epic inchinat descälecärii din Maramuresa Moldovei. Vedem pe Drago s care coboarä din munti.

Ducind cu sine-o cruce si-un sceptru de cirmaciu,

adunä vrednici tovaräsi:

Boldtir, Bálitä, Pintea si Arbure si Vlad,Voinici de vrîstà tineri, bdrbati de rang inalt,

cari-i fagäduiesc credintä:

Luptavom si-om invinge, cdci hied niciodat'N'am fost invinsi de dusman de cind te-am cdpiltatCirmaciu pe cimpul luptei. Ridicä-ti dard glasul ,Dà rost gindirii tale precum ti-a spune ceasul,lar noi, cirmaciu de laid, cu drag te-om asculta$i voia ta i sfatul le-om face, le-om urma.

$i el räspunde in acelasi graiu socotit si cuminte. Vedem scenaintilnirii descdlecätorului cu noii dregätori, firtatii" lui, intrdmIn palatul acestor inceputuri de Domnie, unde troneaed stäpinireavitejilor veniti din Ungurime:

ibid., III, p. 20 si urm. Tot acolo primul pastel, Vicolul (ibid., IV, pp.123-4). i, la 1868, CMAtoria in Maroc (ibid., V, pp. 86 si urn, 109 si urm.).Trimete si versuri de-ale lui C. Negri (ibid., p. 126 i urm.), de-ale luiRusso (ibid., pp. 141 i urm., 1b9 i urm.) i altele.

Ibid., III, p. b0.° Ibid., v, p. 241 si urm,3 Ibid., IV, p. 211 i urm,

4

50 Istoria Iiteraturil romgnesfl

In urmä merg Cu totii in marele palatSi dau in sala mindrA, in sala cea de sfat ;De-a dreapta si de-a stinga s'intrec in stralucireIcoane daurite cu chipuri de märireCe 'mbracä. 'n jur päretii scobiti de säpätori

i zugräviti in virste si printre virste flori.lar colo 'n fruntea salei un tron märet se vedePe care 'n strälucire Bogdan bAtrinul sede.De-a dreapta lui se-a.seazä pe-un jilt de aur curs,Pästrat din strävechime si spre podoalA pusNebiruitul Drago.s....

Insirarea cu epitete luminoase a acestei boierimi incepätoareurmeaza Cu aceiasi stäpinire a unui graiu expresiv in scurtimea lui.

Cintul intAiu, datat din Viena, 24 Octombre 1868, cuprinderugäciunea preotului si nobila cuvintare a lui Drago, care des-crie tara ce va fi Moldova lui :

In sus, spre Miezul Noptii, in jos, spre Räsdrit,Se 'ntinde, se rdsfatä acel pämint vestit,Cu munti frumosi si veseli, cu Hurl räcoroase,Cu väi incintätoare, cu sesuri largi si grase...

Tot asa de frumos e infätisatä, in cuvintärile ce urmeazä, icoanadrumurilor ce duc spre acest Canaan romänesc. Chid hotrtrireae luatä, mesele ospätului se intind

Treizeci de policandre cu lanturi de argint,Lar crestele de aur de cel mai lätnurit,Vioiu lucesc la focul fäcliilor aprinseCe lumineazä sala de sträluciri cuprinsd.Trei mese stau de-a lungul odäii atirnate,Tustrele-acoperite cu fete 'nciucurate,Tesute-acolo 'n cas5..de-a' Bogdänesei miniCu gust, cu iscusintd läsate din bätrini 1.

Un alt ospät se inlätiseazä de poetul din tara prinzurilor bogatein al doilea cint, plin de luptä (scris la 1869, Novembre). i

mai sint si danturi in care Drago s tine de mijloc pe Nuna, pecare o va lua de sotie, si Doamna lui Bogdan varsä lacrimiasupra fericirii tinerilor 2.

' Foaia sofield(ii, V, p. 9 si urm.2 Ibid., p. 283 si urm. Cf. vol. Ill din Istoria literaturii romanesti in

veacul al XIX-lea, pp. 340-1; Sbiera, Familia Sbiera, si Saptezeci de anide la infiintarea Societeifii pentru cultura si literatura romina in Buco-vina (18624932), Cernduti 1932, p. 17 .si urm.; Loghin, Istoria literaturiiromine din Bucovina (1775-1918), CernAuti 1926, p. 83 si urm.

In Iasi 51

Deocamdatä in Bucovina fratil r Hurmuzachi nicio valoare nouatm aparea in prosä. Eudoxiu, istoricul, cercetiltorul Archivelor dinViena, unde a fost introdus ca un agreat al impäratului, incepind §iredactarea in limba germanä a unei Istorii a Rominilor, din caren'a redactat definitiv decit un volum de inceputuri, moare la 10Februar 18742; zestrea lui de documente, care va forma apoi onoa-rea Academiei Romine 3, fusese oferitä intaiu de Cretianu uneireviste din Bucure§ti4.

Basarabia nu exista' in acest timp decit prin publicarea dincolode vremea lor, la 1868, in I* (Musa rondineascil), a stingacelorprelucrari, a caror origine s'a semnalat de curind5, ale lui Cons-tantin Stamati, í prin fabulele, nu fail humor i adesea cu uninteles sentimental mai adinc, ale lui loan Sirbe.

3. IN IA§I

in Moldova, vechea generatie a creatorilor ttnei literaturi mo-derne era §i mai girbovita de vreme.

Asachi, de tnult scos din literatura, se stingea 7. Dar, pana ceochii obositi ai octogenarului se inchisera, in ziva de 12 Novembre1869, se intilnete la omul inzestrat, de pe care nu se tersese peceteatraiului de tineretä in Viena, in Roma, dorinta de a cunoa.5te,patima de a serie §i de a publica, fie .5i ca sa ciOige o pinepentru anii, atit de inaintati, ai lui §i ai sotiei care i-a supravie-OR. Face o calätorie in Bucovina pentru ultima sa nuvelä isto-rich' 2, Läpusneanu, §i editeazä Almanahul" sat' i pentru anul

Pentru Gheorghe, Familia, I, p. ¿37; XVIII, p. 133. Necrologul lui Con-stantin, trecut de mult in Moldova, in Foaia sotietatii, V, p. 5 I i urm.

2 Alexandru disparuse la 1871 (n. 13 August 1825); ibid., VII, p. 141. (Cf.si ibid., 11, pp. 289-90.) Constantin se stinge la 1869; ibid., V, pn. 94-5, 130.Cf. Carpatii, V, p. 283.

V., pentru publicare, mai departe.4 Rev. Cont., 11, pp. /78-80.5 Eufrosina Dvoicenco, in Revista istoricd pe 1929, p. 232 si tirm.Zvon

de moartea lui, la mosia Ocnita, in Familia, 11, p. 467. Cf. rectificarea ibid.,III, p. 399. Fiii lui, ibid., IV, p. 106.

6 V. culegerea mea de Scriitori basarabea. Cf. P. V. Hanes, Scriitoriibasarabeni, Bucuresti i920.

7 Cf., pentru inmormintarea lui nationala, Familia, V, p. 595.8 Editia a treia din Nuvele e din 180. Cf. si E. Lovinescu, Gheorghe

Asachi, editia definitivd, Bucuresti t.27. incercarea lui de a invia revistaIcoana lumii n'a reusit.

Dr. !strati, in Monitor pe 1870, pp. 283-4 (i brosurd).2 V. mai ales Tocilescu, In Columna lui Traian, VII, p. 395 si urm. Cf.

Familia, XIII, p. 444 si Drum drept, X, p. 35 si urm.Cf., pentru trecut, si scrisorile din Lit. $i artd rom., II, p. 540 si urm,;

Viata Romdneascd, 74, p. 119. V. si Familia, XX, p. 25 si urm. (corespon-denta cu Al. Hurmuzachi); G. Bogdan-Duica, in Cony. Lit., 1921, p. 348 siurm. Traducen i in Ludwig A. Staufe, Rumeinische Poeten, 1658 (cf. AronDensusianu, in Familia, 11, pp. 1b7 i urm.).

4 V. bibliografia lui de d. Gh. Adamescu, In Cony. Lit., 19302, pp. 881 siurm., 929 si urm.; n-1 Alecsandria al Luceafdrului, IV, p. 22 si urm.

52 Istoria literaturil romAneSti

1868, cu o biatä schitä, Petru I, Tarul Rusiei, hi Iasi, mergindsi pänä la pregá'tirea materialului pentru 1870. Cineva care 1-aväzut in acest calm amurg intärziat scrie astfel, la moartea pa-triarhului cultural si literar: 11 ascultam vorbindu-mi cu confientä,de viitorul terii noastre: din regiunile senine ale cugetärii imidesfäsurä bätrina sa experientä. Apoi, printeo expunere luminoasäimi arätä cá in lume totul este fragil, bucurie precum i durere.Nimica nu este durabil atita ca momentul cind cineva poate zice:atunci mi-am implinit datoria" t.

Din generatia urmätoare, Kogälniceanu se va manifesta prinnoua editie, destul de atacatä., a Cronicilor, pe care le intelegeaca niste anale ale Romäniei, avind de gind sä adauge si pe celemuntene si insemnäri personale pentru epoca sa; publicatia omu-lui politic incunjurat de invidie i urä n'a fost primitä nici cu in-teres, cu alit mai putin Cu simpatie 2.

lar prietenul säu cel mai bun de odinioarä, Vasile Alecsandri3,ovit si de aderea lui Cuza-Vodä, pe care a deplins-o si in felulcum a fost sävirsitä, pdrea retras de o potrivä, cum vom vedea,si din viata literarä ca si din cea politicä..

De fapt, pänä la rdzboiul franco-german, care-i va smulge, cum seva aràta, epopeia lui Albert, Craiul Lehiei", Dunzbrava Rosie, care nunumai s'a vindut pentru liberarea teritoriului frances, dar, prin po-vestea curätirii de dusmani a vechii Moldove, pärea cä face alusie lateritoriul frances invadat de Germanii biruitori, Alecsandri4 nuadauge nimic la o faimä care se va restringe la Iumea bunä",la cercurile unei intelectualitäti de conventie, Curtea cea nouä,dupä venirea unei Doamne initiatà in multe literaturi, si ea insäsicu aspiratii literare, avind sä facà apoi din simpaticul, sfätosul boiermoldovean un oaspete si un comensal.

In la§i 53

Alecsandri avea totusi In sufletul säu reserve de energie pecare literatura lui nu le-a valorificat. Ele fäsar pe neasteptatecorespondentä, ca in scrisoarea din 20 Mart 1866 despre ade-rea lui Cuza: Domnia lui Cuza ajunsese pe drojdie. El insusi

intelesese, si era decis sä abdice la 8 Mart (aceasta o stiudin izvor sigur); prin urmare toti doriau coborirea lui de pe tron,insä unii o vroiau rusinoasä, Mil a se preocupa de pata ces'ar läti pe istoria terii; altii o vroiau linistitä pentru linistea spi-ritelor, demnä pentru demnitatea Romä'niei, si mai cu samà färàcea mai micà trädare din partea nimänui. Ar fi fost un frumosspectacol pentru Europa de a vedea un popor nou ca al nostrudespärtindu-se färä patimä de seful pe care 1-a aclamat in una-nimitate acum sapte ani si pe care represintantii natiei 1-au tä-miiat de atitea ori fàrà mäsurä. Ar fi fost o notà pätrunzä'toarein auzul sträinilor glasul poporului romin zicInd Domnului säuMergi cu bine, Märia Ta Cit ai fost bun, te-am iubit si te-amrespectat. Acum nu mai esti de noi, cäci ti-a cälcat piciorul pe

cale rätäcit'ä.". frisk cind abdicarea se poate numi cu tot drep-tul escamotare, cind armata, cind garda personald a Domnuluidevine un instrument orb pentru a desfäsura in ochii lumii in-tregi misterele scandaloase ale patului domnesc, chid acea fumeride de rusinea tronului Romäniei, hohotul strä'inilor räsunä tristIn inimile noastre i sleieste once pornire entusiastä ". Isto-ria nu se poate rosti mai nobil si mai apäsat in acelasi timp 2.

Poetul a cärui glorie literarä rämänea necontestatä era, de altfelin acest timp prea putin legat de Iasi. La 1866 trece pe la Bu-curesti 3. La 1867, e la Paris In April, la Nisa In Maiu, toamnaiar la Paris 4. Deputat in 18695, revenit astfel la viata politicä pecare pärea cä a päräsit-o odatä cu cäderea prietenului säu dom-nese, el se gindia sä petreaeä iarna In Egipt 6; toamna va fi lar

Cony. Lit., 1906, p. 956. V. corespondenta cu adiutantul lui Cuza-Vodà,colonelul Pisoschi, ibid., 1908, p. 9,39 i urm.

9 Pentru felul cum, mai tArziu, II va atrage noua Doamná a terii, in pa-latul cAreia va ceti Dumbrava-Rosie din 1871, Scrisori, ed. Chendi-Carcalechi,pp. 265-6, no. 337. Contra politicei germanofile a guvernului; ibid., pp.29-30, no. 17.

Lit. si Arid rom., VI, p. 512. Cf. ibid., II, pp. 546-7.Scrisori, ed. Chendi-Carcalechi, p. 28, no. 16; pp. 29-31.

scrisoare a lui din 1869, Familia, V, p. 310.Scrisori citate, p. 45; Familia, V, p. 598.

54 Istoria literaturil romAne01

la Paris 1. In Maiu-lunie 1870 se afla la Nisa de sase luni de zile si segindia la o intoarcere frumoasä 'prin Neapole, Roma si Venetia 2.Numai in 1871 va lila mosie 3. Si in 1872, poetul, cgruia-i plactotusi, la nevoie, si iernile pe mosia lui de la Mircesti, in &hutascundä, neinapiltoare, s'Alas de posesor" färä orizont, cu acare-turile in deal si in fatä doar perdeaua de copaci bätrini ai proslä-vitei lunci", el se cere tot la Parisul tineretii, dorurilor si for-matiunii sale intelectuale, unde se vorbia o limb6 care-i dädeaalte mijloace de expresie, limba in care, tot la 1872, va scrie co-medioara Les bonnets de la comtesse 4, decit biata lui moldove-neascä 5. La 1873, trecind prin Elvetia, pe la Dieppe, era sä fugaiaräsi cätre locul ce-i era mai iubit pe lume 8. Se simtia, cu toatàcleputätia, asa de strdin in tara sa, inca la 1872 se gindia serios sävindä Mircestii statornicei sale inspiratii 7.

Si, totusi, influentat de legäturile lui cu Costachi Negruzzi, alcarui fiu lacob va incerca, precum se va vedea indatä, o nouä foaieliterarà ieseanä, el va ajunge sd proclame cä. in Moldova sa a rä-särit »o pleiadä nota" 8 legind revista tinerilor de acea veche prie-tenie pentru bätrintil tovaräs3 la Rondinia Literarci 1° si väzind inclubul acela de tineri intelectuali, Junimea adevärata Academie" ";fria de la 1867 el trimetea lui Iacob Negruzzi, din vechile salehirtii, Cälätoriile in Maroc si in Italia 12 Päná tärziu el nu vaintelege insä a se lega de aceastà singurä revistä si astfel va da

Scrisorile citate, pp. 49-50, n-le 8-9.2 Ibid., p. 51.a Ibid., pp. 52-3, n-le 41-2.4 Ibid., p. 266, no. 337.5 !bid., p. 60, no. 49. El scrie dramul" pentru drama" (ibid., p. 28,

no. 15), suvenirele" (ibid., p. 30, no. 18). In 1882 va traduce in frantuze§tepe Pepe/ea; Lit. Arta rom., V, p. 553.

Scrisorite citate, p. 62, no. 51; pp. 261-2, no. 331 ; p. 263, no. 333.Ibid., p. 264, no. 363.

8 Ibid., p. 31.9 Ibid., p. 35, no. 23; despre moartea acestuia, ibid., pp. 37-8, no. 24. Cf.pentru boala lui C. Negruzzi, ibid., p. 32, no. 20.

o !bid., pp. 27-8, no. 15; p. 44, no. 32.!bid., pp. 40-1, no. 3 (Ie69).

12 Ibid., pp. 27-8, no 15. Se gindia sa le publice in Foaia din Cernauti,ibid., p. 30, no. 17; p.34, no. 21. Pentru relatiile co Bucovinenii, Conv. Lit.,1906, pp. 583 §i urm. 1100-1, no. 14; cu Basarabenii, Viata Romtineascd,50, p. 76 *i urm.

In laoi 55

celei de la 1870, dirza adversara din Bucuresti, Revista Contem-porand, romanul sari, semi-parisian si semi-nemtean, Dridri 1, ca siOda la statuia lui Mihai Viteazu12, Pastelul chines3, LegendaLeicriimioarei4, Legenda Rtndunicei 5, fail a uita nici alt organde opositie fata de Ieseni, Columna lui Hasdeu 6.

li interesau in acest timp, de f apt, nurnai chestii de forma:neologismele 7, - campania, mai mult de bun simt decit de stiintä,contra lui thine §i pentru once ortografia9, rima, care trebuiasa fie bogatà si naturalä in acelasi timp 10. In general gäsiin inscrisori reflectii çü sfaturi ale cuiva care a ispravit i asa derapede, abia peste cincizeci de ani !

In materie de gust, cel care raspingea acum pe Bolintineanu ",purtindu-i grija insa la boalä. 13, va pretui talentul de romantier",

cum vom vedea: real al lui Leon, fratele lui lacob Negruzzi 13.dar bunul lui simt Il ram sä ridice foarte sus pe un Anton Pann 14

Din aceasta lipsä de mare interes pentru once, din acestdefect de pasiune poetul va lua in casatorie pe vechea saprietenä, mama unei fiice pe care el a iubit-o asa de mult , dinsaracia de lectura, singurul izvor de inspiratie putindu-i fi lite-ratura francesa actuala, care ea insäsi insemna asa de putin inepoca post-parnasiana, i in sfirsit din neajunsul acelei largiculturi care 1-ar fi putut lace sä tragà noi izvoare de inspiratie

' Reluat in 1869; Scrisorile citate, pp. 33, 41-2, n-le 29-30; pp. 43-4, no.31, p. 57. Apare in anul 1873 al revistei lui GrAdisteanu, pp. 189 si urm.,287 si urm. Cf. Eugenia Carcalechi, in Cony. Lit., 1905, pp. 499 gi urm., 408urm. La Familia da in 1873 Ana Doamna, IX, pp. 2R-6, 0 seard deiarnii, ibid., IX, p. 122. Mai pe urma funa Creold; ibid., X, pp. 313-4.

2 Rev. Cont., 112, p. 392 si urm.3 Ibid., p. 43 i urm. Cl. si P. Gradisteanu, ibid., p. 95.4 Ibid., II!, pp. 459-61.5 Ibid., P. 289 si urm.6 In 1873, $lefan-Vodd Dundrea. In aceiasi revista, V, p. 109 si urm.,

studiul lui Em. Cretulescu despre dinsul.7 Scrisorile citate, p. 35, no. 22.

Ibid., pp. 44-5, no. 32.Ibid., p. 54 si urm., no. 43.

I° Ibid., p. 33, no. 20.11 V. Dictionariul grotesc, in Conv. Lit., lii, p. 173 si urm.12 Scrisorile citate, p. 53, no. 42.13 Ibid., p. 31.14 ¡bid., pp. 58-9, n-le 45-6.

56 Istoria literaturil rombe01

din felurita, une ori asa de pitoreasca lume strainä pe care ostrabätea, vine incapacitatea lui Alecsandri de a lace altceva decitsfi repete, dacä nu la o vristä neinghluitä, dar in imprejurari care n'omai permiteau, inspiratia, ea insa§i säracä, de si cu mestesug ex-ploatata, a tineretelor sale.

Un tinär Moldovean care invatase, de la 1860,1a Turin, de undetrimete la Ateneul Romin" Oda la Cavour, pentru a ocupa, la1868, un post de profesor la Galati, Romulus Scriban, ruda a celordoi clerici cari au avut un rol insemnat in desvoltarea Bisericiinoastre, publica, supt influenta literaturii italiene, un volum de Poenze,§i de cuprins istoric, la 1866. In Dacia literard a sa, el continua,cu §i mai multa putere §i lämurire, aceasta.' manifestatie careintrece cu mult, §i ca idei si ca avint si ca stapinire a formei,tot ce puteau da contemporanii acestui om de mare talent, penedreptul tread cu vederea in viata (t 1912, la Iasi), si apoi cudesavir§ire uitat.

El reune§te amintirile romane cu piosul cult al trecutuluitional moldovenesc, cu aspiratii de un foarte larg orizont, pecare le sustine o forma care de la sine se ridica la ce se varealisa in general, fárà dinsul, citava vreme nurnai dupa acestezori rämase stinghere.

La Galati, care i-a parut totdeauna un loc de exil intre inte-resele materiale care preocupa pe locuitori, el i§i cautà addpostulIn acele imprejurimi, care pentru intelegatorul naturii sint plinede atita farmec :

Frumos e 'n murgul serii, pe-a' Bratesului maluriSä stai täcut, cu ochii pe 'ntinsele lui valuri

sa ginde§ti la timpul cind Petru Rare§ fusePescar acestor ape ...Eu vad batrinul Emus, privirea mea se pierdePe-aici pe-a celui munte nältime vesnic verde,Pe cind pe fluviul dacic un codru 'ntins de naveMi-aduce drag aminte de timpurile brave,lar din Mewl! umed al apelor azureEu vad sirena noptii prin trestiile sure,Pe dud pe termul verde zaresc lucind mii focuriA' laielor nomade

Gindul îi merge la Hotinul eroic", pe care arata sä-1 fi vazut:

In latd 75

In vale curge Nistrul, inväluit de noapte.Azi Acvilonul singur muge§te prin ferestre,lar cornul nu mai sunä pe 'naltele lui creste,

de §i nu pierde radejdea, adevärat profet al vremilor ce se vorplini, cä va vedea al nostru bour pe dacicul Hotin". Dar, din-colo de cercul de glorie al acestei patrii mai mici, el ureazä §iTirgovi§tii bAtrine" acela§i viitor in tara unità:

Tu vei fi reginä inch', pe a' tale 'nalte turnuriVor mai anunta victorii,Vor mai filfii stindarde demne de märiri antice.

o spune el inteo prosä tot a§a de räsunätoare, un poporpoate fi sfärimat in bucäti de violenta vremurilor, cind corpulsäu §i ve§mintele sale le impart sträinii", dar, sufletul rämiindviu, co literatura strämo§ilor sai, limba, moravurile qi religiuneasa, atuncea sulletul säu se intrupeazä iarä, rena§te §i cre§te intimp nou, spre gloria §i mirarea veacurilor".

De §i zäre§te in fund pe pästorul dacic §ezind pe pisc demunte" §i aruncind spre §esuri privirile lui crunte", Roma-i e strä-lucitorul punct spre care cautä privirile pentru a se intdri ase-menea indräznete sperante :

Sunati, o zäri romane, a terii inviere$i din a diminetii mult ginga§ä. acereApropTati momentul, dorit cu infocare,Cind patria sa."-§i ieie anticele hotare,Din Nistru pän' la Tisa Moldova sä se 'ntindäSi Dacia intreagä in fine s'o cuprindä.

In Italia a gäsit el toaa zestrea unui clasicism pe care-I im-prumutä in tot farmecul lui virgilian, cu alegoriile abstractiiloreterne §i cu inviorarea comparatiilor ale cäror elemente le cattain viata vie din jurul san. Astfel, cind vorbe§te de lupta Grecilormoderni pentru libertatea Cretei:

Ca turma grafioasà de albe cAprioare,Pe naltul term al Märii frumoasele fecioare,Ve§mintele stringindu-§i cu delicata mina,Fugirä tremurinde de furia päginä.

E insà destul de romantic pentru a cinta §i izbuti sä vràjeascàsumbre spectacole de natura. infuriatä :

Se 'ntinse non i spre ploaie §i a sclipit multimeDe fulgere, §i 'n tunet a clocotit natura,

58 Istorla llteraturii romAne§tI

A' cerurilor jghiaburi deschiserA sus gura$i ploaie abundentä au rispindit pe lanuri,

ori sA simtä trecindu-1 fiorul nemärgenirilor i eternitAtilor :

De unde vii in noapte, o falnic meteor,Si unde duci pe Aripi nebiruitul zbor,Trecind prin ceruri singur, pe &Ai nemäsurate,De la eternitate la eternitate ?Din infinitul lumii de unde vii acum,Trecind cu ripegiune in vesnicul täu drum 1?

Aläturi de acest neinteles ca si de acela glorios, care seria maimult cedind sfäruintilor i urmind exemplului decit dinteo nebiruitäpornire interioarä, Moldova nu mai dädea decit poeti de a douasi a treia minA. Astfel Nicolae I. Pruncu de la Focsani.

Romantic byronian, intrebuintind un vers care e une ori de unavint extraordinar pentru a zugrAvi cu putere situatii i icoaneneobisnuite, uriase, lugubre, prin care fulgerä un sentiment des-perat, astfel e poetul primit, mai intgiu2, rece de Junimeacare avea o mare energie in acest timp.

In Fantasia lui el se doreste pe MareSi-o lunA argintie

S6 zvirle pe-a' ei valuri fantastice luciri$i stelele 'mpreunä cu bolta azurieSA se reflecte 'n apa-i cu mii de sträluciri.

Ar vrea primbläri in gondola ce luneck dar indatä alegemai bine Vint plin de turbare", munti ingrozitori de valuri,legiuni negre de turburateci non".

Sá 'nceap' o vijelie cum n'a lost niciodatA$i marea fuffoasá sä spumege urlind,Sá tremure-omenirea, de groazä. 'nspäimintatä,Sà ploaie, sà träsneascA, sä fulgere tunind

$i 'n mijlocul acestei minii ingrozitoareIn mijlocul acestui concert dumnezeiescSA fiu cu draga 'n brate, sä-i dau o grutare5i-apoi sä mor in valuri, zicindu-i: Te iubescl

Si apoi, iarAsi, Natura se alinä in juru-i; munti sAlbatecia,1 Mai pe larg in N. Iorga, Un roniantic poet al uniteifii nafionale. Ro-

mulus Scriban; Revista Istoricd, V, p. 162 §i urm. Era doctor In drept,licentiat In Mere, teolog.

2 E recomandat pe urmA; v. Cony. Lit., II, p.163 §i urm.

Poesii de Pruncu, In Cony. Lit., XIV, pp. 162, 323. V. si N. I. Pruncu,Focsani 18,37. Sint i memorii ale unui maior Pruncu.

2 Cony. Lit., V, pp. 290-2. Comentarii asupra istoricului engles Buckle,ibid., I, p. 80 si urm.

8O traducere din necunoscutul La Lachambeaudie, in Cony. Lit., 1, p. 8.Cf., de dinsul, Un ban, ibid., p. 349.

In latil 59

pestere adinci", codri mari si negri, %raj ascunse; desisuri debrad cuprind insa pirauase" la care bea usoara caprioara",cätind adapostire supt stinca de granit ; vintul murmura",frunza suna pierdut, Val raspund de depatte i glas de privighi-toare se tidied in lumea fermecatä, chemind iubirea in aceastädulce singurätate.

Focsanean de origine, fiu al unui functionar de acolo, probabilArmean de obirsie, el lanai si satiriseaza pe rind acest oras,cäruia-i zice:

Am vrut Far' a fi 'n stare sa pot ca sä te Ont.Ocrotit al beizadelei N. Sutu, caruia-i dedicä volumul säu, si-

lindu-I a-i face o prefatä, el nu se supune indemnului acestuiade a mai atinge in lira sa si alte coarde decit aceia, cu jalnicávibrare, a sperantelor pierdute, a iubirii inselate, a Jericirilor tre-cbte" fàrà altä urmä, in pustiul mult cumplit", decit suvenirul",care chinuieste si minglie pe rind 1

$i Vasile Pogor, fiul poetului de supt Mihai Sturdza, de la care atiparit o satirä uitatä in särtare 2, admiratorul neconditionat alRevolutiei francese, spirit filosofic" plin de urä impotriva religiei,istet aruncätor de vorbe hazlii, era un poet, i inca adesea, inclipele cele mai bune, un poet sentimental chiar. Astfel el stia säcinte duios grädinile pustii, care par o traducere:

Vezi, gradina päräsitä de a oamenilor artaE mai mindra i convine unui suflet amärit,Cad erorile comise de stiinta cea deseartaSupt un vat de armonie Natura le-a coperit.

Pe cararea solitara des piciorul intilnesteMoviliti de frunzi uscate, ce de vint s'au spulberatSi privirea lor cea tristä in gindirea mea treze.steMii trecute suvenire ce ca frunza s'au uscat.

lard statua cea veche si de timpuri därimata,Linga care eu cu dinsa de atitea ori am stat,Privind soarele ce-apune in o Mare purpuratä,Ascultind pasarea mica ce spre cuiburi a zburat3.

60 Istoria literaturil romdnestl

Teatrul moldovenesc se incremenise Intr'un vechiu repertoriusträin 1 Doar dacä Millo, incä in toatä puterea talentului säu,dädea o stälucire prea legara' insä de trecut 2.

Dar aici, pe lingà o veche si glorioasà traditie, se afla un nu-mär de tineri, abia iesiti din scolile terii si mai ales intorsi dela bune studii in sträinätate, cari puteau da avintul literar neexis-tent la Bucuresti. Strins legati de Iasi, care-si Ostra i aristocratiade singe si cea intelectual'ä, hotärlti, unii pentru toatä viata, sà nuse depärteze de venerabila Capitalä moldoveneasck unde erauretinuti si de legAturi familiare, de situatia averii lor, ei isi vorafla räpede un conducätor vrednic de ceia ce ei Insii erau instare sd dea. Politica nu-i va putea räpi, putini dintre dînii fiindIn cele douä. Adunäri, i aceasta numai dupä o luptà electoralä carea zäbovit putin, si, In orasul färä o puternia burghesie nationalàea nu putea s'a* aibä un räsunet in adevär serios.

O incercare de revistä, cuprinzind cit mai multi din scriitoriitimpului se fäcuse aici, In lasi, incä din Septembre 1860 prin Ate-neul Roman, revista septemanara, !iterara si sciintifica redesa demai multi profesori ai scoleloru publice din Moldova", condus deV. A. Urechiä4. Intäiu contra lui Hasdeu, ca prieten al Dacilorofensator al lui Sincai, ea se tinuse in cercul profesoral pe care-Ianuntase, tipärind ca literaturä numai inceputul unei nuvele na-tiunale continpurane" a lui T. Urechiä", in care se face genea-logia familiei, plecInd de la protopopul din Hirlän, tatäl lui V.A. Urechiä, care iscälia insä Alessandrescu, dar pe aläturi se pre-sintä spectacole din viata moldoveneascä pe la 1830, cu iuncärii-cadeti, purtind uniforma peste antereul cu colturile suflecate debriul incins si pe umere drept epolete un f el de colaci de linkasemenea coläceilor impletiti ce mai fac incä gospodarii aisés de

1 V. Teodor Burada, 1st° ria teatrului in Moldova.2 La 1869 el apare, dupA Fani Tardini (Familia, I, p. 92), in Ardeal, cu

talentul lui asa de mare, dar si cu repertoriul lui de nimica ; v. ibid.,V, p. 335. Apoi la 1870, drumul lui fiind urmarit, oras de oras, in Familia.

8 V. i lorga, Istoria titeraturii romeineVi in veacul al XIX-lea, III, p. 299.4 Funcionar la 1849-50, intors la studii in Academia Miladileana, pedagog

acolo, scos in 1852, apoi la Buciumul Romin, trimes la studii de Alecsandrialtii; Conv. Lit., XXV, p. 928 si urm.

P. 141 §i urm.

Pp. 81-2.4 P. 191.

Pp. 74-6, 186-7.

in la§1 61

patruzeci de sfinti" si alte bune note ale vremii 1. La 1861, laprevista literara, sciintifica si artistica", se astiga Hasdeu, cu stu-dii despre Cronica Putneana, despre Palauzov, Bulgaro-Rusulcare s'a interesat de noi, despre carti rare Cu privire la Stefan-cel-Mare2, cu tipäriri de documente inedite; se adauga si alticolaboratori. E acolo Kogälniceanu insusi, cu un studiu despreMitropolitul lacov3, e Nicolae Istrati, e loan Alecsandri, e insusiDonici, care da tabula zmeului, cerittä. de Vasile Alecsandri4:

A.sa i intre oameni sint sarlatani, sint zmei,Ce zbirniiesc, se 'nalta, cit vint loru li bate,lar, cum a lui sullare ori sta ori se abate,Ca vintul cad si ei.

E si noul fabulist Nichitachi. Teodor Serbanescu, poetul militar,publica aici primele lui versuri si Vasile Pogor traduce din Uhlandb.

In ce priveste acea generatie formata in apropierea anului 1860,cu studii si in Germania, cu care, de pe vremea lui Mihai Sturzaind, Moldova avea legaturi ce lipsiau Munteniei, ea isi arataserapede insusiri literare distinse care insä singure n'ar fi pututduce la inceperea unei noi ere in poesie ca si in cugetarea ro-mäneasca. Manifestarea ei solidara printeun cerc literar si o re-vista ramine deci a se studia, in originile ca si in sensul ei.

CAP. li.

indreptärile ideologice

I.

Cei d'intaiu inoitori.

1. AGITATII DE PRESA

In lasi, un timp dominase, peste practicismul moldovenesc,strain de ideologiile dirze si tapene, spiritul lui Simion Bàrnutiu,abia plecat, la 1863, de la catedra sa de Universitate ca sd moaràacas6 in Ardeal (1864). Si Bärnutienii, sectatorii profetului arde-lean de formatie blkjeang si italian5. (la Pavia), credinciosi ai uneiadevärate religii, strimte si tari, cari aveau Tribuna Poporului,erau sä poarte contra unui europeanism" de sigurante stiintificesi de indoieli post-metafisice o luptä de care nu s'au dovedit in stare.

Pe cind Dreptatea, din 1867, a fractionistilor", de un natio-nalism antisemit intransigent, se presinta ca foaia intereselorpoporului", apá'rea si foaia originalului G. Pavloff, Originea",care se recomanda ca literarä, stiintificg si religioasa" si dädeaFedra lui Racine, tit' tradusa de colonelul C. Ceaur Asian, sipoet liric pentru màrgärinte de amor". Aici afIgm pe aceia carivor incunjura, in parte, pe novatorul sigur de toatà stiinta pe carei-o dAduserä scolile apusene abia ispeavite: Pogor IMO N. Pruncu,Leon Negruzzi lingA un H. C., care e poate Henri Cortazzi. Revistae ca o caricaturd a viitoarelor Convorbiri Literare", si PavlovVágaduia si o brosurà despre ortografia sa personalä.

Intr'o directie conservatoare doctrinara, dar in directie opusä ar-delenismului roman, incä de la 24 Septembre 1866 iese tot laIasi ziarul Constitutiunea, cu oameni politici ca lordachi Beldiman siGheorghe Mirzescu, dar si cu un fiu al beizadelei Nicolae Sutu,Constantin, cu Pogor si chiar cu pomenirea respectatului nume al

Agitatil de pres5.

Jul Costachi Negruzzi. ti propunea un program de reforme, la carecolaboreazä beizadeaua Grigore Sturdza, om de vaste cunostintispirit original, si Alexandru C. Mavrocordat, autorul romanuluirealist din Romeinia literard. Dar si literatura îi are partea, sivedem pe diaconul Ion Creangä, o cunostinta nouä, discutindinvätätura elementaeä care pang astazi nu este Inca destul debine organisata". Un foileton la n-1 10 al Perseverantei" pre-sinta astfel pe viitorul interpret al sufletului teranului moldoveande la munte: Un parinte finar de aici, frumos de figurä, blondde par, bun de gull i viguros ca o creangä de stejar; cindvorbia acesta, se infläcara auditoriul complet, toti perorau de-°data; talentul sat.' oratoric infecta intreaga adunare, astfeltot timpul ell avea cuvintul parintele, luau fail autorisatie cu-vintul cu totii: nu prea stiu pentru ce cuvint, de si mai ca mi-asexplica scopul" Jacob Negruzzi apare vorbind despre candida-tura lui Titu Maiorescu, rectorul Universitatii: aceia ce cere d.Maiorescu este demn de alegätorii inteligenti, dar nu este realisabil;aceia ce voieste domnul Maíorescu este realisabil, dar nu-mipare tocmai demn de alegatorii ieseni".

Dar in actiunea lor acest grup de tineri cari isi dädeau sama ca seputeau razima numai pe Iasi, pe care ei prinseserä printer:, muncaindelungatä a-1 pregati, macar in parte, in sensul lor, edíteazä ofoaie, care se chiama deci Gazeta de Jai". Ea dovedeste cá simtepentru Moldova nedreptätitä i uitata. In chestia strärnutarii Curtiide Casatie in vechea Capitalä a Moldovei isi fixeazä o positielimpede si o apärä cu toatä energía. Actíunea moldoveniste aelocventului deputat N. C. Asian, ca si a marelui Kogälniceanu,e sprijinitä. Se cerea .si scoala de medicinä." din Iasi, redeschi-derea Liceului National din acelasi oras, inchis pentru lipsa demijloace. Se iea apärarea Mitropolituluí Moldovei impotrivalor liberale.

La 5 Mart 1867 apärea aceastä foaie politica a noii alcatuiricare se va cherna apoi junimiste. Era numai literafá si culturala,dar in chip firesc, dindu-si sama de puterile ei, de rasunetul pecare ideile ce apära pot sä alle in opinia publica si de caracteruldeosebit al momentului, in care multe pareri trebuiau sä disparà'

V. ai Cony. Lit., I, p. 331. Cf. Columna lui Traian, III, pp. 78-9 (arti-colt!! lui Creanga despre Misiunea preotului la sate").

.64 lstoria 11teraturii romAnesti

multe constructii si se präbwascä, ea incercä sá treacä indomeniul politic. Aceasti manifestare a fruntaOlor tineri dinMoldova ar avea, de sigur, pentru noi un interes Cu totul secun-dar, dac5 noile conceptii politice n'ar avea o origine culturalänu s'ar fi manifestat prin persoane apartinind literaturii inteoformá' literari de o valoare superioarä.

Gazeta de MO" incepe astfel cu un articol in care se simtespiritul in care vor lucra inoitorii i acela§i spirit se recunoa§te §iin celelalte articole de directie 1 Se aratà progresele pe care, cu toateluptele de partide, le-a realisat Statul, dacä nu natia. Prefaceride cea mai mare insemnitate au adus indeplinirea ultimelor puncteale programului liberal. Odatá cu sfärimarea privilegiilor uneiclase care-§i Meuse totu0 datoria, un partid care s'o represintenu mai e de nevoie. Odatä cu trecätoarele curente pornite insocietatea anilor 1850 prin punerea problemei Unirii, au trebuitsä inceteze i aleätuirile fäcute in vederea deosebitelor solutii pecare anumite interese le presintaserà. Se trage incheierea cä dinpartidele logice i folositoare de pe vremuri n'a mai limas nimicdecit persoanele, cu ambitiile i dumäniile lor.

Dar Romänia, asiguratä prin noua dinastie, are nevoie de co-laborarea tuturor oamenilor de bine cari nu mai Ai in deose-birile de tendinte motiv de a se combate unii pe altii. Un ar-mistitiu al organisärii interioare, al culturii serioase se impune.Din aceastä pace ar putea risäri insi, neapirat, particle noted,aducind noi metode in noile probleme de organisare i culturà.Tinerii din I* aveau dreptul sä creadä cä ei ar putea injgheba,pe base teoretice moderne, unul din aceste partide.

Principiile acestui crez de reforme se intrevid. Cu prilejul unormanifestatii !Acute la Bucure§ti inaintea Camerei, se vorbe§te cucäldurä. de principiile sociale cele mai sacre", intre care maiales principiul proprietätii", de pierderea Statului romin" princine §tie ce factori, de gre§eala autorilor loviturii de Stat de la2 Maiu", cari nu s'au ingrijit a da improprietiritilor §i invätituride ordine, dovedindu-li cä nu li s'a däruit nimic, ci numai li s'arestituit, cAci ideia insä§i a improprietäririi ar fi monstruoasa §ianti-socialä", vrednicä de ni0e instigatori" 2 in chestia evreiascA,

V., de exemplu, acela, iscalit M[aiorescul, in chestia evreiascA ; n-1 24.2 V. declaratia din ni. 6, ca rispuns Reformei",

Agitatil de presa 65

ideile lui Bfitnutiu erau privite cu dusmänie sau cu despret: seaprobau cumpárArile de imobile urbane de catre Evrei pentruca ei sä fie asile! legati de tarä si se declara formal cä datorianoastrà e sa instruim pe Evrei si sä-i aducem a avea aceleasiinterese cu noi", in numele civilisatiunii care merge tot pro-gresind" ; m'Asurile impotriva vagabonzilor evrei sint aspru re-probate. In chestia romilneascA, ajung citeva rinduri de desa-probare pentru soarta asa de putin meritatà a fratilor nostri depeste munti".

Cum se vede, un partid conservator-tinär, modern, pe baseleConstitutiei de la 1866, recunoscind libertätile publice, tinzindcAtre consolidare in toate privintile, dar interzicind oricärui omde Stat inteligent si patriot experientele de reforme in ordineasocialä í economicä. Afarà de aceastä Gazetä", Il represinta Tara"din Bucuresti, pe cind Rominul", Sentinela", Perseveranta" dinBucuresti, ca i Dreptatea" din lasi, erau denuntate ca servindinteresuri individuale supt masca nationalitätii si a unui libera-lism räu inteles"

Leghturile Gazetei" cu Convorbirile literare", care apar la 1-iuMart din acelasi an, se mai aratä prin foiletonul ei !iterar, prin numelescriitorilor cari colaboreaz'A la el mai ales fecundul M. Cornea, darsi N. Nicoleanu; se publica Fluierul lui $tefan", o idilä a lui N. Ganesi o nuvelä de Leon Negruzzi, ca i prin tendintile acestui foileton. Inmai multe numere se dä expunerea, de V. Pogor, a teoriilor lui Buckle,pe care redactorii Gazetei" nu le impärtAsiau, dar pentru care aveautoatä atentia. Se apärä limba bunä in traducerile de teatru. Senoteazà cà intäile douà numere din Convorbiri" au fost salutatecu bucurie in toatà Romänia" i cà noua publicatie va desrobiliteratura de pasiunile politice ce ne bintuie pänä in present".Profesorul Titu Maiorescu e apärat impotriva vanitätii" poetiloratinsi prin critica sa din Poesia Rominä" 2. Se semnalau articoleleaceluiasi critic Impotriva scolii Bärnutiu, articole serse in clipacind, dupä disolvarea Camerei de I. Brätianu, Iasii se gäsiauinteo fierbere electoralä cumplitä3".

N-1 6.N-1 36.

$ N-1 din 10 Decembre 1867. Gazeta de la$i e citan, de T. Maiorescu, inCom. Lit., I, p. 53.

5

66 1storia litcraturiI romAnesti

2. jUNIMEA" §I "CONVORBIRILE LITERARE"

In aceasta societate ieseana se intorsesera, cum am vazut, unmate numar de studenti din sträinatate, capatind, din causa mariilipse de oameni locurile in invatämint si o deosebita vazäinteo societate cu mai multä lectura si mai mult gust decit ceadin Bucuresti. intr'un loc mai ingust si cu mai multà unitate sisolidaritate decit in Capitala munteatiä ei s'au trezit indreptatineaparat, cu toate deosebirile de temperament, unii cätre altii.

intemeiara astfel o scoalä a lor, opusa oarecum Universitätiiromane a lui Barnutiu 1 si a apostolilor lui, un D. Tacu, un Lates,un Gheorghiu, oameni fail o valoare culturald deosebitä. Ea reu-nia, in ordinea in care-i insirä ziarul bucurestean Perseveranta",pe loan Caragiani, Macedonean, bun cunoscator al limbii clasicesi spirit fecund in anecdote orientale, pe Paicu, filologul bucovineande moda vienesa, pe inteleptul fisician Petru Poni (n. 1841; studiila Paris), pe Melic, matematician, pe A. Brandia, profesor de isto-rie, pe Bucovineanul Bodnarescu, pe un Botezatu, un Margineanu.

O legaturä mai strinsä s'a stabilit intre dinsii printr'o serie deconferinte, mijloc de comunicatie a culturii, obisnuit si la Bucu-resti, care, adunind multa lume in serile libere, a popularisat figurisi a fixat ranguri.

Pioasa biografie a d-lui Simion Mehedinti, hränita de amintirileeroului s'au 2, ni da toate stirile cu privire la omul care, ca presintaremai mult decit ca spor, si ca frumuseta de forma mai mult decitca originalitate in stiinta si in &dire, a fost un mare profesor,precum discursul de intrare la Academie al d-lui G. Bogdan-Duica ne lace sä cunoastem originile sträine ale principiilor sale,nemiscate pana la complecta vestejire4.

Islascut la Craiova, in 15 Februar st. v. 1-840, fiul inimosului_laanMaiorescu, om gata de toate riscurile pentru credintile sale,si al surorii episcopului Popazu, a carui biografie a scris-o pentruConvorbiri" Andrei Birseanu, asista, copil, la parada revolu-tionara din 1848, cu tatal säu in frunte, face incercarea pribegiei,

Pentru BArnutiu si imprumuturile din Krug si Votteck, G. Bogdan-Duic5,Cony. Lit., 1924. Cf. si discursul de mirare la Academia Romina al aceluiasi(1921).

2 Soveja, in Cony. Lit., 1910; si aparte.Incercarea de a dovedi contrariul, in pioasa brosura a d-lui I. Petrovici,

Titu Maiorescu, Bucuresti 1931.4 V. si ibid., pp. 15-6.

Junimea° §I Convorblrile literarel 61

6 Brasov si la Sibiiu, la Blaj, la tara 1, f6ra acel tan, trimes deguvernul revolutionar la Adunarea germana din Frankfurt. .1cauMaiorescu isi va cherna familia la Viena, unde i se cricluse o insar-cinare oficialk la 1851; dupi_o_initiare la Brasov, acolo urmeazaTitu-Liviu cursurile de liceu ale institutiei pentru nobili: Theresia-num, fiind coleg cu istoricul literaturilor Scherrer si cu antisemitulLueger.

Creste astfel ca un final- German din Austria, de buna familiesi cu aspiratii inalte. Scrie in limba germanä satire dramaticepentru prieteni. Tani pierde, prin intrigi romänesti, locul la Vienasi revine in tara, fiul isi continua pänä la capät studiile secun-dare ca sa tread. la Universitatea din Berlin, uncle cunoaste familiaistoricului Imperiului otoman, Zinkeisen. Rapede face, cu tinereaIn sarna a ultimelor dota clase vienese, doctoratul la GiessenIn 1859, cu o tesa despre Herbart. La Berlin, supus unor influ-ente care-1 indreapta, nu Fall o adinca Milne* a lui Schopen-hauer, care e de f apt un f el de poet epic al filosofiei, spre ratio-nalismul sigur si rece al lui Kant, inteo societate serioasä detineri filosofi, pe unde umbla si eleganta de dandy revolutionara lui Lassalle, exprima päreri de estetica, publicate in revistaDer Gedanke 2.

La intoarcere, o conferinta contra socialismului, tinuta in Bu-curesti, II recomanda pentru_o_bursa la Paris. Pe cind lea acolo

-licenta in drept, el publica in nemteste o carte de toleranta,aproape de indiferenn, filosofica', potrivitä cu starea de spirit inGermania dupa marile aventuri metafisice, Einiges philosophischein gemeinfasslicher Form (1861) 3.

Tani II smulge acasà pe cel pregatit pentru cu totul alta viatilsi face din el, In acelasi an, nu un profesor, caci loan Maiorescuera in razboiu cu conducerea invätamintului, ci, prin hotarireapersonali a lui Cuza-Vocla, un magistrat la Bucuresti. Peste citevaluni, tinarul de abia douäzeci de ani impliniti e chemat insala Liceul din lasi4, _avind intre colegi si pe Hasdeu, care »inclasa a V-a Ikea un curs de archeologie si in clasa a VI-a istoria lite-raturii englese (in loc de istoria nationala)"; are voia de a vorbi

1 V. gi BAnescu, Din Corespondenfa lui Barif, in N. R. L., I, p. 534.2 I. Petrovici, o. c., p. 16 si urm.1 Tradusit in Cony. Lit., 1920, p. 85 i urm.4 V. gi P. R4canu, In Cony. Lit., 1910, pp. 243-4.

istorla literaturii romane§ti

despre istorie la Universitate, dar va trece indata de la Iuliu Cesarla filosofie. Profeseaza cu succes mare si avocatura

Ideile cu care incepe Maiorescu la Iasi pot pärea curioase.Asile! in Disertatiunea" dsupra studiului limbii latine din AnuariulGimnasiului din la.si" la 1863 2, el gaseste ca basa limbii latinepentru un invätamint mai Malt nu ar fi necesara decit supt r'aportuleducativ, cela ce, de sigur, e discutabil, dar, pentru a o dovedi, elcrede, nu numai CA Johannes von Willer poate fi opus lui Tit-Liviu,precum si Lessing perioadelor monotoane si lung-suflate ale luiCicerone", dar ca o lecturä din Dante, din Camoens, din Niebe-lungen" ar face tocmai cit Metamorfosele" si cit Eneida",daca nu mai mult", Horatiu si Tacit singurii. neavind cine sä-iIntreack de si pot fi inlocuiti pentru pregatirea spiritelor tinereprin Prescott chiar, pus aläturi de Goethe, de Gibbon si de Her-der. Era si pang la 1871 pentru jertfirea intregului invätamint su-perior, sou barem Facultatile de litere istiinte", scolii primare 3.

In lasul acesta, unde se aseza definitiv inca din Decembre 1862, cadirector al Liceului Internat, dar si ca profesor universitar, mai fäéfnddoar un drum la Berlin in Octombre 18634, inainte de moartea Orin-telui säu, Maiorescu gäsise ca profesor cu o imensä influenta, castapin al unei intregi generatii de oameni culti amestecati in tre-burile publice pe Simion Barnutiu5:-

Fusese un om de nezguduita credinta, pe care anii, fàrä legaturanouä cu sträinatatea i färä nicio revisuire a ideilor fata de ce aduseseo epoca noua, nu fäcusera decit s'o intareasca, legInd-o inteunsistem de fier. Romanitatea natiei era pentru el intreagä, neatinsade vremi, indiscutabilä, o dogma. Oricine, i once, fie si religia incare fusese crescut, se atinsese de ea era pentru aceasta condamnat.Sfintilor Bisericii crestine nu li se iarta originea peregrinä: Greci,Evrei, fatä de cari avea atitudinea lui Cato ce! bätrin. Crestinis-

Asupra starii de spirit de atunci v. si scrisoarea lui catre Eduard Gruber,ibid., 19102, p. 961.

2 V. §i ibid., VII, pp. 158-9.8 V. i atacul lui Urechia, in Rev. Cont., I.

lacob Negruzzi, Amintiri din Junimea, p. .1 i urm.; Toroutiu si Car_das, Studii documente ¡iterare, I, p. my. Cf. detaliile privitoare la unproces personal, care nu ne intereseaza, in cartea d-lui Mehedinti.

5 Cony. Lit., 1902, P. 1129 i urm. Cf. loan Ratiu, Simeon Biirnufiu (1808-1864); Luceagirul, VII, p. 355 §i urm.; gi mai ales G. Bogdan-Duica, Viafaf i ideile lui Simion Biirnufiu, 1924.

Junimea`` §1 Convorbirlle llterare 69

mul el insusi e adus la judecatä pentru ce stricase din princi-piul capital al lumii romane. Constantin-cel-Mare se osindestefiindeä päräsise cetatea gemenilor pentru improvisatia färä tra-ditii, inteo atit de rea vecinätate, care era Bizantul. Rominulroman trebuie sä-si recapete pämintul pe care Traian Il daselegionarilor si a cärui schimbare de apartenentä nu e decitresultatul unei usurpäri asupra cAreia trebuie sä se revie prinlegi. Viitorul terii nu poate fi decit inteo republick ai cärii ma-gistrati ar fi alesi. Intregul era de sigur imposibil si absurd, darcitä incredere nu coborise aceastä invätäturà in sufletul unei so-cietäti deprinse cu toate umilirile si färä sperante de viitor 'I $iMaiorescu va trebui sä recunoascä, in timpul chid se trudia sädistrugä, si .din convingere, o asa de nesuferitä influentä, cä acestadversar de curind trecut dintre cei vii in viatä nu cutezase sä-1atace nimeni avea un mare talent de a-si expune ideile, unstil limpede si maniere blinde si modeste 2.

Curentul nou pornise de la acele conferinti pe care le organisasocietatea, la inceput putin numeroasä i obscurä, care se sintitulajuRimea", ceia ce aminteste o germanieä. Ougend", deci fostiistudenti din Germania, ea fiii lui Costachi Negruzzi, trimesi la oinvätätuFä pe care o aprobau guvernele Regulamentului Organicmai mult decit pe aceia, mai periculoasä, din Paris, fie si a luiNapoleon al III-lea, care era totusi un represintant al autoritätii:facob si Leon, amindoi cu calitäti literare. Dacä membrul cel maielocvent trebuia sä cistige primul loe, P. P. Carp, fiul unui pro-prietar vasluian, de origine räzeseascä, avea pentru dinsul origi-nea sa socialä, averea sa de mare proprietar, spiritul säu de orarà originalitate, formulele totdeauna precise si nouà ale graiuluisäu, de si îi lipsia i pasiunea pentru idei, cu consecventä in ur-märirea lor, si talentul de scriitor inteo limbg care nu i-a desvä-luit niciodatà toate tainele ei. Altfel era cu acela care i s'a mär-turisit prieten si a primit multä vreme färä discutie conducereaomului si ceva mai mare in vristä decit dinsul, Maiorescu.

Cel räsärit, cum am arätat-o, in vremea cind tatAl säu era pro-fesor la Craiova si ducea o teribilä luptà Cu colegii pe cari-ijignia prin bätosia lui modneaseä" i prin puterea unor nezgu-

1 V. studiul recent al d-lui G. Bogdan-DuicA despre caracterul si izvoareleDreptuhii Public al itti, in Memoriile Academiei Romine, 1933,

" Conv. Lit., I, p. 273 §i urm.

70 Istoria literaturil romSneati

duite convingeri nationale, folosise din legaturile pe care, la1848, tatäl ski, partisan al unei intelegeri cu dieta revoIutionaragermana' de la Frankfurt, le avuse i cu Austria Habsburgilor.Admis, favoare deosebita, In acel sumbru Theresianum unde-0faceau educatia copiii nobilimii austriece §i chiar cite un principestrain, de acolo cäpätase despretul pentru cei de altà treaptä, care-1va face, Inteun färziu, sa observe cumnatei sale germane catrebuie sà pästreze fata de un profesor ca Eminescu distantasociala; de acolo solemnitatea in toate actiunile sale, de acolopaza atentä a cuvintului i me0e§ugul savant al gestului sal-vator §i evasiv, dar de o aparenta a§a de Ora de Intelesuri;de acolo deprinderea cu limba germanä, in care singura ii placeasa converseze cu cei mai de aproape ai sài. Cind de la Vienafusese indreptat spre Berlin, unde a devenit ginerele unui pro-fesor de la Universitatea de acolo, el nu gäsise In acel moment alCapitalei prusiene, cAtre 1860, nimic din marile convingeri metafi-sice §i nimic din puternicele avinturi romantice, nimic din genero-sitatea socialä care influentase a§a de mult pe Kogalniceanu. Hege-lianismul lincezit ajunsese la formula pentru Universitäti a unuiStrauss §i nimeni nu putea sa prevadä nici aparitia revolutionara amaterialismului economic al lui Karl Marx, care e din 1867, nici noulmisticism al lui von Hartmann, cu Filosofia necunoscutului" (Phi-losophie des Unbewussten), care a ie§it la 1869. Nu erau acolo niciputernice convingeri politice; generatia de la 1848 imbätrinise,Bismarck, cu stäpinul sàu, regentul, apoi regele Wilhelm I-iu, luauasupra lor odiul conservatismului §i militarismului In serviciul unuinationalism pe care liberalismul ajungea s4-1 umbreascä. Peceteaepocei se pusese deci pe sufletul tinärului Romin, care va exprimaacele indoieli elegante era vremea gindirii de salon a revolutio-narilor de speta lui Lassallein mica lucrare germana citata Cevafilosofic in formà inteleasii de oricine", prima i cea mai origi-nará din scrierile, in acest domeniu, ale omului care trebuia sa fiela el acasä profesor de filosolie i filosof. Scurta §edere la Paris,trite() vreme tot w de putin prielnica pentru convingeri §i ela-nuri, in anii cind Imperiul napoleonian incepea sa putrezeascain satisfactii:de vulgar materialism, nu putuse sà inläture acested'intaiu impresii asupra sufletului tinär.

Maiorescu, al &Anti tatä se stinsese pe acest timp, ajunsese, inextraordinar de rapede a se impune prin farmecul formelor

Junimeaa l Convorbirile literam 71

desOvir§ite ale tinutei §i exprimärii sale. Rector la mai putin detreizeci de ani in cuibul de sever romanism al lui 13Ornutiu,cest singur lucru ajunge ca sa se inteleagä ce vint nou bäteaacuma in templul învätàturii celor mai nobili i mai depilrtatistrOmoi.

In. apare*, intre fotii studenti in Germania, 1ntre aceia dintretinerii rácuserä studiile, dupà obiceiul mai räspindit, in Franta

intre multi cari se formaserä in tara, potrivit cu traditiile ei, erao deplinä fntelegere. Cind s'a ajuns insä la acele conferinte derallare, deosebirile au räsärit imediat, i ele se vAd §i in acel primnumär, apärut la 1-iu Mart 1867, din Convorbirile ¡iterare', caresint, cu toatä partea dominantà, de la inceput, a lui Maiorescu,fapta lui Iacob Negruzzi 2

Dar acesta aducea cu sine, cum se vede din prefatà, ¡del carenu erau intru toate acelea ale covir;sitorului ca prestigiu prieten.5i tutor pe care .5i-1 alesese. Cu despret fatà de agitatiile politice",la care tottii Maiorescu participase prin candidatura sa din 1866,cu mult respect fatà de Joile literare ata de cunoscute si pretuitede toatil societatea", a Cáror disparitie o regretà, cu optimism ince prive§te viitorul mai regulat" care se observA, co pretuirepentru Societatea AcademiCA abia intemeiatä la Bucure§ti, se caLICA

prin format legOtura cu RomAnia Literara" a lui Alecsandri.A lui Maiorescu a fost insá initiativa conferintilor 3, pe atunci la

modä in Apus, in care cduta s'O exprime mai putin un intregsistem de filosofie, cit starea actualil a cunoOntilor in strginätateade unde abia se intorsese : pedagogie, estetick psihologie, morarácu lozinca mijlocul justificä scopul"4, ceia ce anunta acel cultal formalismului al cArui mare profet.era sä devie §i sä rämiie,creind singura §coalä care a l'Amas de la dinsul. Subiectele dinanul 1864 sint de o natura in aparentä variatà Greligiunea in

Primul titlu avut in vedere era acela, ridicul, de Ulpia; v. Conv. Lit.,XXV, p. 874. Cel adoptat e dupa germanul Gespriiche. V. 4i tesa francesaa lui Benedict Kanner despre Junimeaa. .

2 Nascut la 14, 31 Decembre 1864; Conv. Lit., 1932', p. 30 si urm. Cf,Toroutiu, O. C. p. xxxv urm.

Incep la 9 Februar 1864; Iacob Negruzzi, Amintiri din junimea", pp,12-3.

' Coto. Lit., I, p. 12.

72 Istoria literaturii romAnestl

popor", sunete i colori", estetica in arhitecturä, explicarealui Wallenstein" al lui Schiller, individualitatea poporului si cos-mopolitismul", socialismul si comunismul in Franta", ba chiarabnegatiunea in crestinism : Sf. Vasile", i Mahomet"), dar, cuviata romanä", inclusiv, ele nu represintä decit aceiasi presintarecu talent a stadiului de atunci al cunostintilor 1. Acelasi lucru cind,In presintarea bibliilor" umanitdtii, s'a vorbit de Pentateuc, dedoctrina lui Buda si de Kant 2.

Din conferintile luí Maiores_02, nimic nu s'a tipärit : e in aceastamärturisirea cd, oricare ar fi fost valoarea lor i ca scris, nu numaica rostire, ele nu aduceau nimic nou in presintarea unor subiectede un ínteres cu totul general, Mil nicio atingere cu starea, ne-voile i aspiratiile societätii romänesti. Celelalte conferinti, suscitatesi recomandate tot de tindrul rector, aveau acelasi caracter. Carp,care ajunse a traduce, loarte slab, douä drame ale lui Shakes-peare, se ocupa despre tragedia anticä si modernd" i despretrei Cesan", ultimul iiind Napoleon. Pogor, fire veselä i absolutscepticä, fusese adus a vorbi despi-e Enciclopedia francesä, despre,inriurirea revolutiei francese asupra icleilor moderne", ca sidespre arta elenia si, la urmä, despre Shakespeare insusi, Goethefiind, impreund cu un subiect de drept, judecätorul Nicolae Man-drea lua un altul , al lui lacob Negruzzi si Homer, neapdrat,al lui Caragiani.

Cea d'intäiu publicatie a invätatului profesor iesean e o lucrarede ortografie, in care, fárd o indreptare prea sigurd, pe basá desimplu practieism, punind pentru àsi î aceiasi literd : à i läsindfdrd modificare pe f din in, dar pästrind pe u final pe care-1 serieintreg, admitind etimologismul din adevér" i introducind zädär-nicia accentului pe ultima silabd a infinitivului, se ciiuta a se punebasa, socotitd indispensabild, a noii culturi 4. Pentru a invedera

lbid., p. 13.2 Ibid.

V. ibid., I, p. 333; II, p. 27 si urm. (de C. Eraclide). Pe cele din 1867le anuntA de la Berlin, in April 1867, nemteste lui Iacob Negruzzi ; Toroutiusi Cardas, o. c., I, p. I, no. 1.

4 Despre scrierea limbei rumeine. (La 1868 se anunta, in Coto. Lit., II, p. 1 siurm., apropiata tipArire). Nu se recunostea nici egalitatea la cuvintele femi-nine de prima conjugare intre genetivul-dativul singular i nominativulplural.

Junimee si Convurblri literarem 73

necesitatea noului decalog se presintau multe si felurite conside-ratii, pe care niciun filolog nu le-ar fi primit intregi.

Urmara criticile contra poesiei curente, invinuita si de super-ficialitate si de lipsä a neapäratei seninätäti obiective 1

Naiorescu era fail indoialä un spirit inalt si fin, format prince are scoala mai bun si mai bogat cultura. 0 arata Aforis-mele sale 2, dintre care, daca unele sint banale, ca nu sabia,ci pana sustine popoarele", sau asamanarea ginditorului cu odaiasuperioara de sticla a fotografului sau, iarä A comparatia intre ce ediamantul si ce sint caramizile, altele fiind silite, ca atacul contra des-potismului, sau fall tinta clara ca parerea de rau ca nu cunoastemcausa prima a lucrurilor, precum nu stim ce e aierul care Vibreazain orga, ori false, ca aceia cu nuiaua ruptä, cite una cuprinde o no-bad moralitate, ca aceia care atinge pe cine confundä pe eroi cumorile de Vint, sau o adeväratä poesie, ca acea condamnare lamoarte a omului pentru ea a inteles 1 atura. Un poet deci, uneori, care nu putea face versul, cum se vede din traducerile cu-prinse in primul säu studiu critic.

Dar räspunsul la criticile din foile de peste munti, ca Transil-vania i Familia3, care-i tratau critica de pieptänare de baba",ca si de vrajrnäsie fata de ideia nationalä 4 si aveau dreptate,intre nevoile ce-i bateau zilnic, e acelasi usor joc cu floreta deom cäruia nu-i lipseste tirripul pentru aceasta, iar consideratiiledespre vanitatea urmasilor lui Traian" abia Intorsi din strainä-tate cu formele civilisatiei de acolo stilt, din punct de vedere is-toric, unilaterale si nedrepte ; lucrarea lui Sincai nu e de sigur ocompilatie de citate facuta fail nicio critica" si greselile, stiute sivoite in mare parte, ale Ardelenilor aveau o adinca indreptatire;apoi, ele nu mai aveau nicio valoare actuala. Nu toate asezä-mintele, intre care, cu toate rätacirile de limbä momentane,acea Societate Academicä, intemeiata cum am vazut si cuprin-zind si pe Maiorescu, care pentru motive de gramatica ademisionat, avea marele avantagiu de a uni pe fruntasii de ori-

' V. G. Bogdan DuicA, discursul de intrare la Academie.1 Cony. Lit., II, pp. 274 si urm., 289 si urm., 322 si urm.8 V. ibid., p. 301 si urm.' S'au adus inainte de amicii sAi cuvintele din 1851 cAtre colegi: ,La re-

vedere in RomAnia Unite (ibid., 1921, p. 184, nota 2). Era atmosfera dincasa lui loan Maiorescu.

74 lstoria literaturii romgnesti

unde, dach' nu ai geniului romànesc, mkar ai silintilor deosebi-telor provincii erau cu totul goale, i i s'a obiectat cu dreptatecA, odatà ce existä forma, se simte nevoia de a-i da un adeväratcuprins. Intreaga desvoltare a spiritului romänesc din fundulveacului al XVIII-lea p6n6 in vremea lui ii apare criticului in chipincomplect si mai fals decit forma insäsi pe care o combate.De altfel in bura parte fáspunsul se adreseaza mai mult acelorcolegi de un minut de la Bucure.sti.

In realitate, Maiorescu se sine, in Convorbiria, departe de ;oricecontingente. Plecind de la principii al c'äror izvor n'ar fi asa de greude &it, el se ocupd numai de neajunsurile scrisului contemporan indomeniul poesiei, pe care o deosebeste neted de prosà, care, aceasta,serveste numai rostirii adeVärului", ca i cind prosg si poesiear fi deosebite prin altceva decit prin tehnia, prosa lui Chateau-briand fiind de !apt poesie lirica, prosa lui Lamennais imn re-ligios, iar ¡rosa lui Lamartine adesel mai poesie" decit chiarpoesia lui. t u consicleratii filosofice care numai la lasifputeauparà atit de nouà si atit de proftincle, el cautä in poesie" ina-inte de toate provocarea de ,imagini sensibile", ca si cum n'aiputea s'a trezesti imagini, si cite vrei, prin suggestia unor ver-suri fàrä nimic concret, ca in vestita Rugaciune a lui Goethe:

0, Du der im Himmel bist,sau ca in bucàtile lui Lamartine si Monti despre moartea luiNapoleon., in care vehementa ritmului rostogoleste epic idei ab-stracte si chiar comune, sau fie si numai prin farmecul unei po-triviri de silabe, vräjind o turne intreag'ä in mintea cetitorului.Nu e mai adevdrat cá poesia nu poate exprima o cuge-tare exclusiv intelectualà" : vezi Xeniile lui Goethe. inc6 maiputin cà poesia e inutilà" i deci trebuie s'a fie irealk liindu-iinterzis sà dea glas intereselor i patimilor unei sociefäti: darce face alta Dante, räsplätitor i fisbundtor? Ea nu e decit subli-nierea a tot ce agità o societate, plecind de la dinsa i revenindla dinsa, un mod de a o defini, de a o represinta, de a o atacasi ap5ra a-i cere sä fie general inteleasä inseamnä a ignora totce desparte gradele de culturà si de inteligenti. lar obiectiaea, odatà disp6rut interesul sau pasiunea, poesia care a imbei-cat-o piere, nu se sustine un singur moment, once epoc6 avindintelegere i pentru o alta, deosebità, si sentimentele, interesele

JunImee l Convorbirlle literarel 75

principale nefiind asa de multe incit sä nu se intilneascä de lao vreme la alta. Poesia de ,repaus al inteligentei", de consolatiebinefäcatoare" se potriveste doar cu boschetele de la Trianon.rr Studiul e, de altfel, o lucrare de stilisticä, ,scopul didactic"fiind de altfel marturisit, si una mai curind saraca, in careinteres ar avea doar alegerea pe care cel bogat In citatii din. Me-räturi sträine Camoens Portughesul, de sigur nu dupä original,o face in cuprinsul literaturii rom'änesti, unde nu dovedeste gustulcel mai ales. De la Muresianu la Alecsandri, cu eminentapoesie" Grozea, el pare a accepta intreagà literatura aceasta, darnumai asa ca fiecare poet ti da ilustratii ale necesitatii cuvintului-imagine sau cuvintului cu insotirea epitetului ori deosebitelorfiguri de retoricä. Gluma usoarä pe sama unor poesii proastepanä la copilärie nu era färä indoiala o mare isprava.

Revista pornise cu aparente pasnice ; ea trebuia sa ajungainsä. Indata la razboiu, nu numai, cum vom vedea, cu. Bucurestii,dar si cu traditii mai noua iesene.

Carp ataca pe Hasdeu pentru Räsvan i Vidra" 2, si nu i-afost greu sä aräte cá nu e nicio legaturä in desvoltarea piesei,a nu se tin caracterele, cä si forma e adesea incoherenta sautrivialä. Pe linga supararea omului cult si de gust era insa, desigur, in momentul cind junimismul, prin alegerile din 1866, secobora in arena politicä, si o iesire contra unui zgomotos fa-natic al democratiei omului de jos", gata de miscari revolu-tionare. Nu lipseste aceiasi basä conservatoare si in critica luiMaiorescu 2 contra cärtii, in fine apärute, a lui Barnutiu despredreptul public al Rominilor". N'a fost mai greu sa se aräterespectatul tribun si apostol crease o doctrina ale aril pos-tulate nu se puteau realisa, 6-0 culesese elementele ei din deo-sebite perioade ale Romei, dar atacul tintia mai mult decit pe no-bilul mort pe urmasii lui, oameni de partid, strinsi la ziarul Tri-buna Romina", instalati la Universitate si la Primäria din lasi,cari erau piriti ca adversari ai Domnului strain i predicatori aiimpartirii mosiilor. Mai tärziu, Maiorescu va consimti sa recu-noascä. genialului Basarabean doar un »spirit viu in scrierile sale co-

' Cu Iancu VAcArescu e mai sever criticul (v. Cony. Lit., I, p. 7). Pe Bo-lintineanu cel acceptabil II opreste la anul 1852 (p. 20, nota).

2 Ibid., 111, p. 401 si urm.

76 Istoria literaturil romAnesti

mice". Cu aceiasi complectä lipsa de erutare Carp se arunc'ä siasupra meritosului Sion, riscind a nemultami pe Alecsandri, prie-ten al acestuia 1.

Nu trebuie sa se creada ca aceasta masiva si rece incercarede strivire n'a intimpinat resistenta chiar in mijlocul acelor tineri,formati la scoala Apusului, pe cari fireste intelegea sä se sprijinereformatorul. Contra impietätii fatä de Eliad si Bolintineanu seridica, inteo frumoasa si mindra scrisoare, care a vazut luminaabia däunäzi, $t. G. Virgolici, viitorul profesor la Universitatea dinIasi, pe atunci, cum am väzut de citeva ori si mai inainte,student la Paris 2. El ¡ea in aparare si pe Hasdeu, cu bruta-Mate nesocotit, si crede CA insusi Alecsandri, care, de altfel,si-a avut legaturile mai numai cu fiul amicului salt Costachi Ne-gruzzi, se poate crede jignit. Si incheierea lui e aceasta : Nu ma'mir de loc ca presa romina in general a primit cu indiferentaarticolul d-lui Maiorescu. Asemenea exagerari, va märturisesc, maiea nu meritau un raspuns serios. 'Ele se nimiciau de sine" 3.

Alecsandri insusi nu va pregeta, precum s'a mai aratat, sädele sprijinul säu adversarilor bucuresteni de la Revista Contem-poranä, in care publica, la 1874, Atvinte , i Pepelea, iar in aniiurmatori mai multe din cele mai bune poesii ale sale.

Critica lui Maiorescu,1 care, straina prin vointä de once ar puteasä para sentiment si poesie, consimtise abia 0 recunoaseä luiBarnutiu meritele de la 1848, aceatuna dictiune si acea modestä firede apostol, nu se va opri asupra unei opere pentru a o analisasi a o pune mai bine in lumina ce palide sint paginile, dincitatii cusute cap la cap, despre poesiile populare ale lui Alecsandri 1,

ci va incepe, in ciuda adesiunilor, neasteptate, care veniau dela Sibiiu, de la Beius, de la Blaj, ca si de la Cernauti, supt iscä-litura lui Gheorghe Hurm uzachi, insemnarea greselilor de ro-mäneste, asa de usor de cules in foile ardelene sau, cum li zicecriticul jurnalele_din Austria" 4, cu jurnalistii austriaci". Continua

' Ibid., VI, p. 253. Fusese refusat pentru fabule'; ibid., III, p. 56.2 A fost si pe la Berlin.3 Toroutiu-Cardas, o. c., pp. 372-3. Cf. si ibid., p. 378.

Cony. Lit., 11, P. 97 si urm. Multe observatii severe, ca aceia pentruexpresia clasic motivata", nici nu se tin. 0 limba progreseaza doar si

junimea" i ,Convorbiri Ilterare" ')T

deci lectia de stilistid. Vorbind despre cartea de pedagogie a luiloan Popescu, tiparita la Sibiiu, profesorul ie§ean räspingea onceamestec al creOnismului §i al notiunii de Dumnezeu in asemenealucräri cosmopolite" i pur omene0i, once religie nefiind, dui:4starea actualä. a §tiintii, lipsità de controverse" t, pe cind lucra-rea, tiparita in tipografia luí Saguna, era menità §colilor confesio-nale §i seminariilor.

Dad ar fi fost In sprijinul unei asemenea lupte, indatà deviata sprenedreptate, macar o profundä credintá sentimentala, servitá de tem-perament §i intrebuintind cuceritoarea magie a talentului literar IDar Alicia In forma a lui Maiorescu se vAdeOe §i in traducereafàrà sunet a lui Faust, pe care o iscälete M." §i despre careXenopol observa cu dreptate cà, dad traducatorul a inteles bineideia pretutindenea, insà a fost prea zgircit in cuvinte" 2. O oare-care lipsä de gust §i masurà apare i In obiceiul de a cauta caadversari numai tineri, de o culturà indigenk maí slat* pe cari u§orii putea strivi 8, ca i inteo exagerare care-I aduce a tägadui totulla adversarii sài 4. Lui Cipariu §i Laurian consimtia doar sà li re-cunoasca studiul pacient i consecvent 5".

In schimb, pe Iacob Negruzzi, fiu al unui scriitor moldovean

prin imprumuturi indata ce ele se prind; contaminindu-se, ea se imb6-gate0e i ci§tiga nuante. Osebiri arbitrare se intilnesc i aici ; a§a chidse afirma cà nu e compatibilitate intre spiritul italian i filosofia lui Hegel,intre spiritul trances i cugetarea lui Fichte, ori ?titre spiritul german §icoloratura vie a picturii italiene", ibid., p. 117.

' Ibid., p 147.2 Toroutiu, II, Studii si documente ¡iterare, II, p. 67.

V. atacul contra avocatului Emanuil Arghiropol, care, cu cele mai buneintentii, séotea Jurnalul pentru toti; Cony. Lit., I, pp. 315-6; cf. nota despreSteluta boto§eneana a lui I. V. Adrian, care facea versuri in genul luiAlecsandri ; ibid., p. 331. Se face mare haz chid Sion intituleaza pe Alec-sandri Aristotante" (sic), ibid., III, p. 40. Despre carticelele pentru copiiale lui Riureanu, ibid., II, p. 28. Criticul se ocupa de manuale de istorie caale luí Píitz, pe care, din insarcinarea ,Jurtimii", 11 tradusese profesorul bra-qovean Mepta ; v. ibid., 1, p. 256; III, pp. 136-8.

4 Ibid., II, p. 246.5 V. ibid., III, P. 417: Cei ce cred in adevar ca d. Eliade este poet".6 Corespondenta, §i in frantuzeste, a tatalui cu fiul, inceputa inca la 1863

(excursie in Mecklenburg), in Toroutiu, o. u. c., P. 1 i urm. Scrisoarea luiGrigore Alexandrescu din 1863 (p. 5) e catre Costachi Negruzzi, nu catrelacob.

18 istorla literaturii rotnAne§t1

atit de cunoscut §i, el insu§i, trait inteun mediu deterniinat,pe care-1 inielegea vi-1 iubia, II intereseaza o sumä de lucruridin apropierea lui care nu puteau fi decit indiferente fiuluide profesor ardelean, nepotului dupá mama al unui episcopde peste munti, celui nascut in Craiova, invatat la Berlin ca§i la Paris, trecut prin Bucure§ti ca sá ajunga rector la la§i,dar traind lute° societate inchisä, in care pästra cu scum-pätate amintirile straindtatii. Fiul lui Costachi Negruzzi ci-latorise prin muntii Moldovei, Bucovinei §i Ardealului Inca din1864, aducind de-acolo, nu numai impresii bine prinse, dar §ipagini clar-e, simpatice, in care presinta peisagiul, oamenii §ilucrurile cu o vioiciune, cu un entusiasm absolut remarcabile.Istoria terii n'o §tie, §i prime§te once legenda, gata sä le amesteceuna cu alta, frescele de la Slatina lui Alexandru Lapu§neanu fi parlipsite de linie, de proportie, de coloare, o adevarata arta egip-teana", dar el e indignat de robia neamului ski la Austria, ascultäcu interes, pe pluta care-1 duce spre Dorna noasträ, pe teraniibucovineni cari vorbesc de terménul cind va pleca, dupa Inchi-puirea Ion, stapinirea straina §i el viseaza liberarea acestor tinuturi.Din acele legende sucevene scoate pagini limpezi de adevarataliteratura, §i, mai tarziu numai, o ambitie literati mai mare II va facesa se intoarca la cli§ee occidentale.

Daca redactorul Convorbirilor" va vorbi de colectia de ta-blouri de la la§i, declarind cu gravitate a nici tablourile luiAman, a§a de stäpin pe tehnica, ,nu ating Inaltimea opereloradevarat artistice", amestecul contemporanilor §i chiar al artis-tului 'jute° scenä cu Tepe § facind ca ,scena istoricá sä-§ipiarda tot interesul", ca §i cum vechii mae§tri apuseni n'arfi facut necontenit acela§i lucru, cälatoria in Carpati, pe laBaia, pe la acea manastire Slatina, apoi- In Bucovina treze§tesentimente de adevarat §i cald patriotism. Tinarul Moldovean cri-tica pavarea Sucevei cu Pietre de mormint; cu nacaz se indreaptäel contra nedreptei desmembriri a Moldovei" §i se exprima spe-ranta ca mai curind sau mai tärziu Romania va redobindi locurilecare i-au fost räpite" 1 In aceasta privinta, el vorbe§te §i cu aceipluta§i cari-1 duc pe apa Bistritei 2. In materie de ortografie, deose-

' Cony. Lit., I, pp. 312, 314. CalAtoria urmeaza pe paginile 324 0 urm.,343 0 urm.

' Ibid., pp. 324-5.

Noilè reviste muntene )79

bindu-se de Maioreseu, care-si avea acum interesul propriu, eldeclara cà asteaptg verdictul Academiei 1 incercarile de teatru, co-medii de salon 2, cautà a pune in dialog discutiile politice, dar

filologice si de alt ordin, ale unei societáti iesene pe care pentruca s'o invie trebuia alt talent, dar din ele se desfac recomandatiide a vorbi romäneste si de a intrebuinta o limbä aleasg, caredovedesc c6 omul se simtia pe lumea fui 3. Publicarea Poesiilorpopulare" ale lui Alecsandri bucurà pe tinArul Negruzzi, si ele ,miscat de cele din Basarabia, al cärii sullet si pe aripilepoesiei zboara in mijlocul nostru spre a cere partea sa delibertate si de fràtie" 4.

Inainte de a cerceta ce lume se stringea in jurul doctrineicare era dublä si nu avea noutate nici la Maiorescu, niel, fireste,la Negruzzi, o privire poate fi necesará asupra atitudinii cadirectie, a Bucurestenilor.

3. NOILE REVISTE MUNTENE.

In acelasi timp cu Convorbirile literare", care la. Bucurestiniaveau legàturi decit cu »Gil" (G. L. Lahovary) 5, pe cind, in altadirectie. corespundeau eu t'u Teoclor Stefatielli din Bucovina 6cu unii Basarabeni 7, Bucurestii organisau i ei revista tineretului.

Initiativa o iea, l'ucà de la 15 lunie 1868, cu sprijinul statornical lui Bolintineanu, care (15., larg, risipitor, i lucruri vechi, poesie

prosà8, ucenicul acestuia, Gr. Grandea (ngscut la Thdärei in1843, t 1897), care, amintindu-si originile sale, intitula, cu totulfärà sens, noua publicatie : Albina Pindului.

Ea a fost primita' cu multa simpatie, mai multä, mai larg6

Ibid., p. 284.2 Ibid., I, p. 45 §i urm.3 Mai naivA, §i fArA partea de contemporaneitate a satirei, e o schitA a

lui Scarlat Capa, care se seria Kapscha, nemtetste ; ibid., p. 73 §i urm.4 Ibid., p. 133.5 Ibid., II, p. 80; III, p. 88. El va da traducen.6 Ibid., II, p. 263; i se refusd npoesii cu tendinte actuale".7 Ibid., II, p. 400; 111, p. 56.8 0 dare de samA cAlduroasd despre poetul Georgescu ; 1, pp. 182-3. Alta

despre Grozescu, ibid., II, p. 88. O ceartk cu Eliad, care atacase revista(n-1 din 5 Februar 1870).

80 Istoria literaturil roindne§ti

mai variatä, decit revista de la lasi. Grandea publica versuri lince,incerchri epice, In care nu lipsesc versuri rasunatoare ca acestea :

Selim nu are pace: o grijá il apasa$i fruntea incretita pe mina i se lasa.l'n valea renumità prin rara frumusetaPe care-o scalda Tigrul cu apele lui creteBagdadul se rgsfatà bogat si rapitor.

Ah ce senin e cerul 1 Cum mii de minareteDespic azurul splendid 1 Cum mii de rinduneleRad luciul albastru, de Mir incretit !Act odinioarä se inaltau aceleMinuni pe care timpul fugos le-a nimicit.

Dar cine nu era acolo 1 Alecsandri dä pagini despre Alecu Russo I siversurile din Juna Creel& Din tara liberä trimetea, si cit de larg 1,Serbanescu, apoi Scurtescu, Vasile Dimitl'escu (Nun), care tradu-cea din Musset, din Geibel. De peste granitä, loan Lapedatu 2,Miron Pompiliu, care gäseste frumoase versuri populare :

Pe cea culme ingustata,Ling'o casa darimatä,Cinfo pasgre de raiuCu dor drag, cu dulce graiu:Citi dusmani pe drum trecea'Läsa' mintile la ea.

Atunci doina ei taceaSi cu badea se ducea 3,

apoi Nicolae Densusianu si Bucovineanul Vasile Bumbac. Cutotul semnificativä e ideia cercului Orientul, care alega, cu unplan popular si general romanesc, comisiuni care sà faca in'unite Iulie si August excursii in partite Daciei si sa culeagh totce vor putea din ceia ce se atinge de literatura populara, poesii,basme, etc." : intre aceste comisiuni e una, formata pentru Mol-dova, dintr'un necunoscut Basarab, din Nun si din cineva carese chiama Mihail Eminescu 4.

'1, p. 35 §ii urm.2 V. §i recentul studiu, §i dupd inedite, al d-lui loan Mateiu despre scriito-

rul ardelean.8 I, pp. 76-7.4 II, p. 48.

Node reviste muntene 81

Incetind revista jui Grandea, la 1870, Transactiunile ¡iterare#iintifice, isolate de la inceput prin ortografia pe care o adopta-sera, stilt mai mult, cum se vede §i din cuvintele de introducere,opera acelui itidrägit de tiinta, de cugetare care era, §i a ramas,rationalistul, positivistul Stefan C. Michailescu. El 4i asigurasecolaboratia omului cu vasta cultura clasica i mare stapinire aformei, care a fost Anghel Demetriescu, pe lingä a asociatuluiun tinar cu pregatire, fiul lui Laurian, Dimitrie, profesor defilosofie la SI. Saya, §i a lui G. Dem. Teodorescu (1849-900),abia intors de la Paris, cercetator pasionat al folklorului nostru,§i chiar a invätatului nepot de Domn moldovean Al. Papadopol-Calimah (1833-98), el insui ministru in Moldova, §i putea säse laude §i cu trimeterile cite unei ilustratii apusene, ca filosofulbelgian Tiberghien. Altfel intentiile, puse in legätura i cu su-venirea, Inca vorbitoare, a dascalului Lazar", erau nobile : Terenulliterar, sfera ideilor" se vede deci echivalenta este o prodi-gioasa putere pentru once natiune. lath' chestiunea de viata."

in ce privete influenta ce o putea exercita asupra unei socie-tati care a primit-o prietene§te, de §i tinerii vedeau »o Romanie§ubreda, conrupta, batjocurita", din care lipsiau atitia Romini §i

care statea la discretia strainatätii §i a finantei ei 2, ea nu puteasa fie c4tigatà numai prin traducerile lui Sion §i Gr. Grandeaori prin Eneida" prefäcutä de Gr. Peucescu 3 §i continuatade chiar Laurian, care se incumeta §i la Carmen Saeculare, oriprin consideratiile de o ciudatä filologie ale profesorului Demarat.O singura directie literarä se desfacea: credinta fatä de latinitate,care facea pe Laurian sà raspinga cuvintele de origine slavä pecare le intrebuintau curent scriitorii ie§eni4. Fatä de Hasdeu, ale

P. 3.2 P. 256. Cf. si pp. 281-3.3 Mai tarziu Demetriescu a avut curagiul, In sensul bun al cuvintului, de

a face o apropiere intre aceastA versiune, pe care nu fAra cuvint o judecaplina de insusiri, i cea, atit de laudata, a lui Cosbuc ; Lit. qi Arta rom., I,pp. 264-5.

P. 168, Se admirA si Brincoveanul" profesorului frances AntoninRoques, care scrisese si lucruri frumoase In limba sa; p. 185 si urm. Selauda inceputurile unui Al. A. Macedonski (pp. 278-9), asupra carora vomreveni pe urmA. Si versuri de Myller, despre care, iarasi, va mai fi vorba(v. p. 188).

6

82 Istoria literaturil romAneol

carui versuri se reproduceau, cu calificativul de oefericitul siuitatul Hasdeu, care cu o constanta de titan ne nutreste failpreget cu mindria nationalä t", atitudinea e respectuos amicalä 2.Se reproduce, cu entice aspre si contra omului politic, si pre-fata lui Kogalniceanu la noua editie a Cronicilor.

Cearta lui Laurian cu St. G. Virgolici de la Convorbiri" setine In margenile cuviintei, si se fägaduieste schimbarea oriografiei.Rana la aceastä masura tusk publicatia Inceta la slirsitul anului.Aportul poetic al lui Scurtescu, prin tragedia raciniana Rea Silvia,fusese singura parte de originalitate poetica, revista rämlnind a fi ju-decata mai mult din punctul de vedere al progresului stiintilorIn Romania.

' P. 192.2 Ca §i in Epigonii lui Eminescu, Laurian vorbqte de noi, piticil la

inima, Cu ruina la Bullet" (p. 192).

CAP. III.

Elaborarea doctrinei unei noi generatii

A. D. Xenopol.

Pe cind, cum se va vedea, dintre tinerii atunci la studii, Sam-son Bodnärescu, Bucovinean, care era la Berlin, se consideraca ajuns la capätul evolutiei sale intelectuale si trimetea Cumindrie romane psihologice incomprehensibile si bizara tra-gedie Rienzi, iar St. G. Virgolici, care se afla la Paris si a trecutapoi i la Madrid, spirit viu, dar inzestrat cu putinä originalitate

Mil talent poetic, se multämia sä contribuie si la Convorbiri" cuincercári versificate, cel mai bine pregátit pentru cercetári in dome-niul ideii, cel mai sigur orientat, de la cei vre-o dougzeci de ani aisal, A. D. Xenopol manifesta incä de atunci idei care nu erauaceleasi ca ale lui Maiorescu, a cfirui critia impotriva lui Bknutiuo admira totusi.

Era fiul interpretului stráin de la consulatul prusian si al uneiRomino-Grece in memoriile lui, tatäl e Brunswick, avind demamá o Smith ; vine prin Suedia i Constantinopol la Galati,unde Carol Scheleti it face ortodox, dindu-i un nume nou, faceun pension si trece ca invárátor al copiilor lui Iordachi Ruset laFilipeni (Badu), pänä la 1856. Revenit la Iasi, Alexandru invatäla Grecul Constantin Atanasiadi, trecind la scoala primará de la

NAseut la Iasi, la 23 Mart 1847. Mama, Maria Vasiliu, Romincd de petata"; tatAl, DimitriestrAin, fost supus grec" (Toroutiu, o. c., II, p. 58). Aju-tAtor al lui Dodun des Perrieres la conducerea penitenciarelor. Intrebuin-tez i Memoriile lui A. D. Xenopol, pe care le editeaza d. Toroutiu (Istoriaideilor mete). Pentru ideile lui, i O. Botez, in V. R., LXI, p. 410 si urm.

$4 istoria literaturil romlnesti

Trei lerarhi. Urmeazä, arätind aplecäri deosebite pentru filosofiáistoriei, la Academia ie§eanä, pe care o päräse§te la 1866 pentruInstitutul Academic al tinerilor profesori junimi0i, unde cunoa§te peMaiorescu. Absolventul Institutului e trimes, de §i §ubred, cu o bursäa profesorilor, la Berlin, unde päräsi filosofia pentru drept, darnumai ca o carierk cAci manifesta ina din April 1868 hotä-rirea sa de a se dedica studiilor istorice (trimesese o notità des-pre o colectie de monede, care nu s'a publicat) 1

Din noua atmosferà a Germaniei nationaliste i patriotice dupäizbinda asupra Austriei in 1866, el culege ce-i trebuie pentru a seintäri ideia, in virtutea cäreia criticä §i versurile francese ale lui MihaiCornea-Korné i scrierea de un Bucure0ean a istoriei lui Napoleon,parch' el are a face ceva Cu noi §i noi cu el"2, §i pe care o ex-primä lapidar in prima frasä a articolului despre Cultura natio-nalà", scris in acest timp : Orice progres pe calea civilisatiei nuare pentru noi o adevärata valoare decit intru cit reflecteazä (sic)asupra nationalitätii noastre" s. Cosmopolitismul e condamnat inraport cu o tara care-0 incepe kreu o nota desvoltare, plinä deriscuri, §i in locul lui se recomandä ,un egoism profitabil", vä-dind tot. ce e propriu natiei tale. Aläturi de necesitatea notei na-tionale se afirmä i aceia a traditiei : ,experienta secolelor trecutedevine comoara celor viitoare" 4.

Trite° expunere filosoficä largä, care face sä se prevadà autorulLegilor istoriei", tinärul de douäzeci de ani, influentat de teoriilelui Buckle, atunci in vogä, asupra raporturilor dintre om §i mediui cäpätind de la dinsul §i pläcerea pentru frumoasele descriptii,

cauta sä invedereze izvoarele deosebite de unde plead aceledeosebiri, §i fire§ti, §i pretioase, pe care neamurile le presintá inonce alt domeniu decit al tiintii pure, supusä aceleia0 logice.Expunerea, de un caracter continuu abstract, e insä plinä de ob-servatii personale, uimitoare la un tinär de aceastä vristä. E in-treruptä de formule ap de frumoase ca aceasta : ,corpurile mariale naturii, miste-se ele in intinderile cere§ti sau desvolte-se intimp, trecind pe coaja pämintului, sint supuse unor legi nesträrnu-

' Toroutiu, o. c., II, p. 10. El se gindeste Cu iubire la parintele ski, rugln-du-se a i se trimete n-le din Convorbiri cu primul sAu articol ; ibid., p. 16.

Ibid.a Conv. Lit., II, p. 159.

Ibid., p. 160.

Toroutiu, o. c., II, p. 21.

A. D. Xenopol 85

tate. Manifestarea sufletului complex al unui popor se cerceteazà intoate domeniile : limba, dreptul i moravurile, literatura si tra-ditiile, artele frumoase". Toata partea privitoare la importantalimbii, la rolul ei, la conditiile in care, fär'ä a fi silnicitä, ea se poatedesvolta sint si de o mare cäldurà de sentimente i de o marefrumusetä a formei. Definitia literaturii : productiunile in carefantasia si ideile originale ale unui popor se exprimä prin limbalui in un mod astfel ca aceasta sä se arOte ca element esential"e excelentà; se cere ca literatura, care nu e deci jucäria eleganaa lui Maiorescu, sà pätrunda in sufletul poporului, care si trebuiepregälit pentru aceasta. La judecarea dreptului se cere acomo-darea lui cu obiceiurile societätii, Xenopol raliindu-se la ideileunui Beseler. i conclusia este : Numai popoarele care au ajunsla o viatà nationalä, la o constiintà clarä a existentei lor au produsceva pentru binele omenirii".

Dar ceia ce mirà mai mult e bogata cunostintä a istoriei carepermite indrOznetele sintese ; cel care vorbeste de teoria mate-maticä a combinatiunilor" aratà cit de departe merge interesulsOu i in alte directii.

!rare ideile lui Maiorescu, asa de gräbit sà condamne, i inteunspirit asa de hursuz, si ale lui Xenopol un conflict trebuia sA seprodua. Thfärul, asa de tinärul student de la Berlin nu era omcare sä se dea inläturi de la o discutie. A doua zi dupä. ceConvorbirile" Ii refusaserà un articol in care voia sä indemnelumea de la noi sä facà o deosebire intre fotografie, care prindeaatita loe, i artà, el se ridica impotriva ideilor maioresciene despregreseala socieatii romänesti de a fi primit forme fàrà adevär.frumoasä comparatie in scrisoarea-i obisnuità cAtre lacob Ne-gruzzi ar fi ajuns ca sà exprime punctul ski de vedere : Dachse produc bureti i muschi pe trunchiul incA verde, nu trebuiesä conchidem de aice cà mOduva fns'Osi e deja putrea".

Admirabila scrisoare, care ar fi trebuit imediat tipäritä, dargindul cä ar putea sà supere pe Maiorescu ar fi impiedecataceasta, intrebuinteazg o vastà i jusrä cunostintà a istorieigenerale pentru a rasturna critica fostului profesor, pur si fanaticnegativä. Exemplul tuturor popoarelor aratä cä imprumuturilese fac de unii privilegiati ai inteligentei Mil a çerceta dac4

86 Istorla literaturii romAnestI

societatea insäsi e in stare a intelege ideile hoi si a si le asimila.Asa s'a facut cu crestinismul, cu influenta culturii antice asuprabarbarilor, cu opera Renasterii fata de lumea de la sfirsitul evuluimediu. incetul pe incetul s'a mers panä In fundul lucrurilor, siformele adevärate" si nationale au apärut de la sine la ceasulmaturitatii, care vine mai curind sau mai färziu.

In ce ne priveste pe noi, Apusul ne-a inriurit nu numai prin culturasa, dar prin existenta sa materialä ajunsä la cunostinta noastra.Unii n'au priceput, dar nu si-au interzis priceperea ; silintile loroneste n'au biruit pe deplin. Cu vremea alegerea se va lace insade la sine ; ce e slab va dispärea fall a se intrebuinta pentruaceasta tunurile de asediu ale logicei pure. i cel ce a intelespe jumatate, mediocritatea", foloseste la ceva; si el s'a inscrisprin tendinta lui spre mai bine si mai inalt in unja programuluifiresc. Alte popoare, ingrijate de reputatia lor, vad si in astfelde incercari o manifestare a unui spirit national viu : unde nucauta Germanii originea civilisatiO lor, facindu-se CA o descopärunde e de toata evidenta 6 numai In aparentä ea se gäseste lNoi nu sintem doar In starea barbarilor din epoca navälirii, alcaror imprumut de simple forme tot a dus la ceva; la Rominise afla in momentul contactului cu alte civilisatii o culturä Ina-busitä prin evenimentele istorice". Ceia ce trebuie unui poporpentru a se desvolta impulsul spre viatä, acela-1 avem. Fie incer-cärile manifestarii lui cit de slabe 1, destul a ele exista." Perfectiae o inchipuire, mediocritatea" un simplu stadiu. i, In definitiv,cind un popor a ajuns la constiinta de sine, cind el a inceputa se desvolta, atunci el nu piere 'Ana nu implineste rolul sailistoric pe pamint" 1.

Acelasi sentiment de cel mai nobil patriotism face pe bursierulJunimii" sa se ridice si impotriva calomniilor din Neue FreiePresse", marele organ vienes. El releva ce ticälosii se petrec inPrusia, ce scandaloase acte de imoralitate care ramln nepedepsite.»De sigur cà in un popor este ascunsà o mare suma de rautatecare iese la lumina' prin crime, inseläciuni, fapte nemorale, Insaaceasta este orisiunde, si a deduce din astfel de fapte resultatepentru judecarea poporului intreg, este o ¡deje care poate sa se nascanumai in o minte margenitä si plina de rautate, precum este aeeia

' Ibid., p. 27.

A. D. Xenopol 87

a celor ce mai cu samä se ocupä de noi. Coruptiunea, nemo-ralitatea este mai aceia0 in toate Statele, i din citeva exemplegrozave adunate de ici §i colo nu se poate stigmatisa un poporIntreg" 1

indemnind pe Negruzzi sä raspunda, Xenopol arata pentru in-täia ()ark atunci, la douäzeci de ani, intentia de a scrie istoriapoporului romänesc, pentru a-1 apara de atita nedreptate, intocmaicum cu patru decenii inainte o Meuse, la o vrista asämänätoare,Kogälniceauu : Eu m'am hotärit, invitat fiind chiar de mai multiGermani, a combate indirect acest sistem, publicind mai intaiu oprivire asupra istoriei noastre, basata strict pe izvoare eft se poatede cunoscute, pentru a nu fi acusat de partialitate 2". Pentru a-ceasta scria §i lui Hasdeu, lui Papiu Ilarian, ca sa ceara publi-catii care i-au lost refusate 2. Doria sa vorbeascà i despre in-fluenta Tiganilor asupra stärii noastre sociale, i inuse o confe-rintä despre Dunare 4. Cind Negruzzi anunta ca are de gind saiea in glumä prin acele schite ale sale a caror valoare, citàeste, o vom arata, pe Mihai Viteazul i tefan-cel-Mare, obser-vatia criticului prieten e hotäritä. »Mi se pare ca aceste nume nuar trebui legate in niciun mod cu ridiculul. Fail de voie sareveun strop i unde nu trebuie i, in timpul nostru, unde desigur trebuie sä cautärn mai mult in present §i In viitor decitin trecut, dar unde trecutul are o influenta atit de mare asupraspiritului nostru, mi se pare ca singurele figuri spre carene putem uita cu mindrie i care pot sa ne umple de ener-gie, virtu-te ce mai ales ni trebuie0e, nu ar trebui In niciun modpuse In legatura cu risul" 5.

Aceastà stare de spirit, mai mult decit un gust pe care nu l-aavut niciodatá prea sigur In materie de literatura a altora, Il lace,la aceia0 data, sá admire pastelele sublime" ale lui Alecsandri 6.

Ibid., p. 29.2 Ibid.

lbid., p. 33.4 Ibid., p. 34. Cere si dreptul canonic al lui $aguna; ibid., p. 44. Gheorghe,

cel mai mic din fratii Negruzzi, vorbise despre sase Domni romini; ibid.5 Ibid., pp. 41-2. Revine si in alta scrisoare, la pagina 43. Totusi Negruzzi

publicat schita Cony. Lit., III, p. 110 si urm. , dar in ton pios.Toroutiu, I. c., pp. 30-1; cf. si pp. 43-4, 45-6, 52-3, 60 si urm., etc. Ad-

mira i poesiile, atit de slabe, ale prietenului Negruzzi, dar nu fara uneleobservatii.

88 Istorla literaturii romlnesti

Dar admiratia dä prilej la consideratii de criticä literark fine §ijuste, ca §i in analisa schitelor lui Negruzzi, care aratä ce folo-sitoare ar fi fost activitatea luí Xenopol §i pe acest teren. El in-su0 traducea atunci din Hermann §i Dorotea" a lui Goethe 1

Studiul intins asupra marilor opere, atit de populare atunci,ale lui Buckle 0 Draper, adäugind §i consideratii asupra lucrà-rilor analoage ale lui Guizot i tecky, cuprinde critica sistemelorde istorie a civilisatiei propuse pänä atunci. incä de atunci, In-läturind formele mai obi0luite de istoriografie, Xenopol se ginde0ela legile dupä care omenirea (sau un popor) se desvolte, la pu-tenle care lucreazä impreunä la producerea civilisatiei". Cugetä-torul romin cautä sà aräte cä nu §tiinta singurà determinä pro-gresul, cum crede Buckle, ci §i alte elemente legate de sufletulomenesc. El dà dreptate lui Auguste Comte ca infäiului care arostit propositiile ce sint la basa cugetärii filosofului engles §iindreaptà ca spre o formà mai deplinä i mai desävir0td a gin-dirii in acest domeniu spre certefärile lui Lazarus §i Steinthalasupra sufletului colectiv, a psihologiei popoarelor".

Dar ce ne intereseazä mai mult e aceia0 grijá de ce ne pri-ve0e pe noi In ceasul unei grele crise. Declarà CA nu im-pärtä. e0e ideia fundamentale a criticei lui Maiorescu §i cautäsa invedereze care e unja naturalà a inaintärii unei societätiasupra cäreia se exercitä atitea influente pe care ap de bine ledeosebe0e o privire ager5.: amintirea strdbunilor romani, filoso-fie germanä, sistemele näscute din revolutia francesà, sufletulunei vieti orientale" 2.

El apärä pe Rominii neproducätori de adeväruri tiintifice, care,dupä Buckle, sint singurul factor al progresului, prin aceia cà eiau o literaturk no miKare a spiritului", care, unitä cu alteleridicg con0iinta nationaliatii §i ni dä putere pentru lucrare maideparte" 3.i apoi ajunge mi§carea ideilor". Si, suflet conserva-tor, simtitor pentru datini, Xenopol iea §i apärarea religiei, de a§ade sus despretuità in studiile lui Maiorescu : Sä nu ne gräbim

Pentru Bodngrescu, ibid., p. 44. Chid i s'a cerut sa feel serviciul militar,a cerut numai aminarea pentru studii si a rAspins once ar pArea o Incer-care de a se sustrage de la aceastA datorie; ibid., p. 36.

' Pentru o iubire a lui, scrisori deosebit de frumoase, ibid., pp. 46-9.2 Cony. LiL, III, p, 124.3 Ibid., p. 310.

' Ibid., p. 311.I Ibid., p. 312.3 Ibid., p. 401 0 urm.

Ibid., p. 405.5 Ibid., III, p. 193 0 urm.

A. D. Xenopoi 89

a alunga credintile religioase din sufletul unui popor inainte caun alt element sä le poatä inlocui" t. Crezind cá luptäm pentruadevär, ne grabim a comunica multimii invätäturi care tree pestepriceperea ei 2"

In a judeca o operà literarä, privitä in scopul pe care-I urmäre§te,in conditiile genului de care intelege a se tinea, in mijloacelestilistice de care se serve0e, Carp insu§i arätase, cum se vede dinobservatiile asupra lui Räzvan i Vidra", dar mai ales in acelea,atit de fine i alit de adinci in acela§i timp, contribuind esen-fiat in acele putine pagini, peste Lessing, la teoria insä§i a fa-bulei, despre Fabulele lui Sion 3, mnsuiri mult mai mari decitale lui Maiorescu, care n'a incercat niciodata sträbaterea in esentains4i a unei scrieri, multàmindu-se a-i opune anume precepte§i a ridiculisa anume päcate de formä. Nu mä pot opri de a re-produce aceste rinduri pline de inteles ì de noutate din aldoilea studiu : Pentru a fi un bun fabulist trebuie aptitudinilecele mai diverse : o cuno0intá adina de miKärile interioare aleinimii omene§ti, pAtrunderea necesarà pentru a erigia acele

in adeväruri morale generale, talentul de a le imbräca inteoformà adecvatä, ce pune in evidentä invàtàmintul moral Mil aforta nici adevärul, nici fictiunea, i in fine receptivitatea naivàpentru natura diferitelor lumi ce vin in ajutorul poetului la crea-rea exemplelor sale 4".

Totqi Maiorescu continuà pe calea sa prin Observatiunilepolemice, dindu-se §i un fel de räspuns la tesa lui Xenopol cäfasa de transitie poate fi crutatä: adeVärul", spune el, nu admitetransactiuni", i, dacä o stare de lucruri se poate explica istori-ce.5te,: nu resultä c6 se poate i justifica" (nu, de sigur, dar nutoate sarile de lucruri", evident trecätoare, meritä critica i maiales o criticä de aceastä solemnitate in formä, de aceastä goliciunein fond). Aici lipsa de initiare, datorità necunoOntii totale a vre-milor i imprejurärilor in care s'a injghebat vechea noastrà litera-turä 11 face sà tirascä de calul ironiei sale pe Sincai, care nu e

90 Istoria literaturil romAnesti

istoric, pe Petru Maior, care nu poate scrie, pe bunul Tichindeal,pe interesantul Prale. In ciuda criticului, da, Vasile Pop era ,unbärbat destept i plin de zel", Gheorghe Säulescu un priceputtraducator al lui Homer, lar lui Aron Densusianu, lovit si el failerutare, in ajun chiar Convorbirile insesi Ii deschisesera doar co-loanele pentru o traducere din Tasso. Curiosul Scavinschi meritaaltceva decit putinele rinduri de batjocurä. Lui Aron Pumnullipsia de sigur gustul literar si sistemul lui ortografic nu s'aputut mentinea, dar Lepturariul lui este pana azi un indispensabilizvor de informatii literare, lar citeva frase neghioabe din foilezilnice nu meritau coborirea de pe Olimp a acestui Zeu al sen-tintilor fárä apel contra curentului de idei bizantine" (sic) 1,

De altfel spiritul Convorbirilor" ramIne acela pe care-1 fixaseMaiorescu 2j, astf el, in hazliul dialog al lui lacob Negruzzi intreVespe si Pepinescu 3, niste functionari cari vreau sä deviespiritul romänesc" e luat In batjocurä de la un capat la celalt,de si peste exageratiile unor oarrteni f 'Ara masura si socoteala selovia Intr'un sentiment asa de respectabil si de necesar, mai alespe atunci ca acela care eäuta legätura cu ce era mai bun in tre-cutul unei atit de nenorocite natii.

Lovitura destinata lui Hasdeu si ciracilor lui, intre cari explo-sivul Gr. C. Tocilescu i societatea lor, Rominismul", In care sejucau de-a revolutia lui Tudor Vladimirescu, de-a rästurnareaDomnului strain, contra caruia luptà cu batjocura si profesorul Oh.Dem. Teodorescu sau Teodorescu-,Ghedem", abia Intors de lastudiile sale parisiene, cu glumele despre Hop In tol", i GolIn tol", prin foaia Ghimpele i calendarul ei, atingea si epocesi figuri vrednice fàrá indoialä de tot respectul. Amicala lectiea lui Xenopol nu prinsese.

O repetare a ideilor lui de Iacob Negruzzi, ibid., p. 420 si urm.2 Convorbirile" vor publica apoi un articol al lui Maiorescu relativ la

hotárirea unei Camere conservatoare de a da scoala primará preotilor,contra cárora spiritul anti-clerical al lui ducea de mult rázboiu; ibid., IV,p. 33 si urm., apoi pp. 237 gi urm., 254 si urm. Un resumat din Schopen-hauer, ibid., p. 325 si urm. Pentru cd incearcA a da un caracter stiintific"povestirilor biblice e atacatá apOi Revista .Ftiinfifica din Bucuresti, pe careo scotea economistul P. S. Aurelian, cu profesorul de geologie GrigoreStefanescu si cu un om politic, C. F. Robescu, amicul lui I. C. BrAtianu-,ibid., p. 46 si urm.

a Ibid., p. 289 si urm., 417 si urm.

1 Ibid., p. 324.Toroutiu, o. c., II, pp. 54-5.

-8 Coml. Lit., IV, p. 1 i urm.(bid., p. 7.

A. D. Xenopol 91

E curios cum dui:à o astfel de statornia atitudine s'au gäsit,la 1869, cuvinte alduroase la moartea lui Asachi, pomenindu-se

acele versuri de tineretä In care era vorba de romAneascaarmonie 1."

In acest timp Xenopol se gindia la alte lucräri originea sivaloarea legendelor romane sau influenta, mai slabä, pe care ar fiavut-o antichitatea, dacä s'ar fi pästrat intreagA si neatinsà" 2 PeaceastA din urmA ideie a retinut-o, fäcind dinteinsa basa stu-diilor asupra stärii noastre actuale"3, In care cautä, prin paralelä,mai ales sä aräte conditiile atingerii noastre cu spiritul occidentaldupg ce !Ana la inceputul secolului al XIX-lea toate manifesta-tiile romänesti fuseseri corespunzätoare cu ale evului mediu deaiurea. Se reiea ideia dinteo scrisoare mai veche cà atingerea cuo civilisatie vie In corpul ei de 'naintea noasträ." e motivul uneiimitatii de simplä suprafatA, lipsindu-ni nouä, coplesitilor, libertateade a lace o alegere sau de a adäugi ceva de la noi, i necerin-du-ni-se o muncä de gAsire, desfacere si interpretare care ascutespiritu1. C'Aci numai ace1e cunostinti pe care ni le agonisim cugreutate pätrund in adevär in spiritul nostru; numai ce am cistigatprin noi insine se incorporeazA oarecum cu insäsi fiinta noasträ."Europa a invätat lárá profesori, si noi, i cit invätäm, invätämnumai cu profesori." i conclusia nu poate fi decit aceasta, carea trebuit sA mai fie risplätità: Tendinta unui popor care vreas'A' lase urme In istorie trebuie sà fie aceia de a contribui Intruceva la binele comun al omenirii. Aceasta nu o putea ajungeprin adoptarea producerilor gata ale unui alt popor acestearimin ale celui ce le-a produs, orisicit le-am schimba si nationa-lisa, ci numai prin creatiuni noug, prin adevAruri descoperite,care s'd vin5 In folosul omenirii intregi, prin nouä icoane alefrumosului, de care sA se bucure sufletul oriaruia, In fine prinimbunätätirea formelor de viatä, care sà märeascä fericirea omuluiintru cit e cu putintä." 4. Clt timp liti vom auta s'A iasà cevadin spiritul nostru, nu numai sA intre In el, si anume s'A iasäceva nou, iar nu o mistuire necomplectà a producerilor sträine

92 Istoria literaturil romAnesti

ce au intrat in el, atita timp nu vom fi demni a fi consideratica luind parte activá la civilisatia Europei 1" Si, ca teren a ma-nifestilrilor originale, se recomanda literatura proprie, precum sistudiul realirátilor actuale si a mostenirii de trecut, deprinzindu-nenumai asa pentru a trata si subiecte in afará de fiinta si de muncanoasträ. Astfel, dar culegind atitea bune i folositoare indreptariin cale, Xenopol se unja cu Maiorescu numai in räspingerea unorambitii rau manifestate si care nu puteau aduce inainte nicioopera indeplinita.

Studiul trezi impotriviri, ale cáror motive nu trebuie cäutate indomeniul ideilor, obiectindu-se a nu aduce nimic nou 2 De sipartea a doua nu e decit o calduroasà conferintä, tinurá la so-cietatea studenteascä. Familia" din Berlin, despre ce datorim ideiiromane 3, scopul de capetenie, in legatura cu ideile aruncatede Junimea", era altul: s'a aräte ca, intocmai ca i in alte ca-suri, enumerate, in forma lui absoluth acest romanism", fie si informa latinistä, era un impuls nécesar, cu toate ca, odata ce s'a atinsscopul, trebuie o märgenire, o reducere la limitele realitátii bine-facatoare. Importantä era insa infOia afirmatie, !Ana de o pioasädreptate, i tingrul autor cita casul lui Petru Maior, care trebuiejudecat din acest punct de vedere, Maiorescu sili pe lacobNegruzzi sa adauge o desaprobare formala 4. Mai departe natio-nalismul lui Xenopol se invedereazà i prin aceia cá i fatä deRomani, once ar fi lost ei, el cere Rominilor sä fie altfel, sa fieei înii,si elementele originalitätii noastre le desf ace el, inteo formasträlucitä, cu o uimitoare sigurantä, care-1 arata stapinind de atuncitoará teoria, tot sistemul unei noi si adev'grate istorii a Rominilor.,Se injoseste istoria noasträ la rolul unei continuari mici a uneiperioade insemnate, la un pirau ce iese dinteun nu pentru aseca in pustiu, in loc de a-i rasa acela al unui inceput de des-voltare 5."

1 Ibid.I Toroutiu, o. c., II, pp. 69-5.° Cony. Lit., IV, p. 121 gi urm.

DacA (sic) exclusivitAtii ideilor nouA expusd mai sus nu ne pare a fiabsolut adevAratA, mai putin incA ne unim cu explicatiunea (sic) ei lacasul special despre care vorbeste autorul aice"; ibid., p. 125.

5 Ibid., p. 130. Numai in condamnarea scolii Bdrnutiu si a rominismului"bucurestean fostul elev catA a se apropia de Maiorescu. Dar el nu crede(v. p. 130, nota) a atita ajunge pentru a distruge rAul.

A. D. Xenop$1 Og

treia parte, privitoare la institutii, apäru destul de tärziu, in1871 Ea pune, curagios, problema schimbarii asezamintelornepotrivite, causa de capetenie a relelor actuale, fall a se atingeprincipiile insesi, care sint nobile si pot fi imbräcate in alte forme.Cercetarea asupra institutiei juratilor cautä sa invedereze deo-sebirea.

In partea a patra, iesita tot acolo 9, e vorba apoi de relacereainvatämintului, si forma e Inca mai frumoasa in rostirea unor ade-varuri de un inteles adinc si mare : Luminile inteligentei nutrebuie sà timing numai ca atare spre bucurarea mintii teoreticesi, precum lumina soarelui este nu numai lumina spre destä-tarea ochiului, ci si element de viata pentru plante si vietuitoare,astfel si lumina inteligentei trebuie sa trezeasca in viata realächiar puterile de viata si propasire ale unui popor". Rolul prin-cipal al acestuia: de a da. o basa intelectuala comuna pentrujudecata opiniei publice i pentru putinta de conlucrare e cuputere relevat. coala de cunostinti singuratece" e aspru con-damnatä. Un intreg program nou pentru materiile principale dininvatämintul secundar e presintat apoi in continuarea, se pare,intentionat intreruptä, a acestor interesante consideratii, asa de su-perioare notelor scolare, dominate si de patima politicä, pe carede curind le daduse Maiorescu in aceiasi revistä. In domeniulistoriei se combate prejudecata, asa de larg admisa i azi, cainvätamintul ei in liceu nu trebuie sa presinte Iegaturile í prinele intelegerea deplinà i rationatä a fenomenelor generale dinviata popoarelor si a omenirii". Nu se ilia nici avantagiile pentruviata practia i cea morala ale acestui studiu, adevarat caläuzintelectual si sprijin moral al cetäteanului"3.

Credinta ca amicii säi de veden, atunci la guvern, vor aveasä aduca schimbari esentiale, mergind pang la modificarea Cons-titutiei, explica in parte intinderea i precisiunea acestor studii4,

Ibid., V, p. 117 si urm.Ibid., p. 33. Se recomanda pe dreptate lectiile lui Mandinescu, tipArite

de Leonescu; ibid., p. 320, nota. Studiul prin biografii se reserva numaiscolii primare; ibid., pp. 322-3. in acelasi an Xenopol da Cronologiarationald a istoriei universale, pentru bacalaureat.

3 in conferintile din. 1872 Xenopol vorbeste despre nationalitate; Cony,Lit., V, p. 376.

Toroutiu, o. c., H, p. 110 si urm.

94 istorla literaturii romAne§ii

Din nou, Xenopol se gäsia in cea mai hotArità nepotrivire depAreri cu Maiorescu. Afirmatiilor aspre ale acestuia in ce pri-ve§te caracterul universal al adevArului, el li opune credinta sanestramutatä cá fiecare popor trebuie s'A aibA cultura sa i, färàa pretinde c'A in anume domenii de tiint'A poate inova ca pentrudinsul singur, poporul are dreptul i datoria de a-i lace literatura,poesia potrivitä cu urea ce o are. ,Trebuie sA cäutäm a intAridirectia nationalà a spiritului nostru in cela ce privqte literatura,dacA vroim sä producem in adevär ceva mare. 0 sustinere insäenergicä, cA frumosul este unul §i acela0 la bate popoareledetrage spiritul de la aceastA directie §i-1 lasä indiferent 1."

i cel mai bun comentariu e in profesiunea de credintA dinscrisoarea de la 2 lithe cAtre Iacob Negruzzi, unul din cele mainobile crezuri de patriotism i nationalism : FAr'A voia mea m'amnäscut, am crescut in sinul unui popor anumit, am adunat insufletu-mi toate aspiratiile lui spre bine. Trebuie sä-i consacrutot ce natura mi-a däruit: m.h.urA §i spirit, putere §i räbdare,pentru cA natura prin legile ei de fier a legat existenta §i fericireamea de existenta §i fericirea intregului din care fac parte" 2

Xenopol era, de altfel, in continuu conflict cu Maiorescu. Ob-servatiile acestuia contra invatAmintului primar prin preotul desat il scot din nou la lupta, ne§tiutA, din nenorocire, decit inmicà parte, pänä la publicarea corespondentei de care ne servim.,Pentru teran, pentru omul destinat pentru toatä viata lui la muncabratelor . . . ., tiinta in general i §tiintile naturale in specialsint ceva secundar"3. »Basa invätämintului primar este sA desvoltiin teran conOinta sa de om mai intgiu, apoi de om ce faceparte dinteun popor anumit, de drepturile §i datoriile legate deaceste insu§iri."

-Nici lunga dare de samA a lui Xenopol despre La Création"a lui Edgar Quinet nu e sträinä de aceste preocupatii privitoarepermanent la problemele romAne0. Pornind de la adeväruri din§tiintile naturale, aplicabile in domeniul spiritului, se discutà intre-barea privitoare la limba in adevAr bunk' §i se dovede§te CA limba

1 Ibid., p..114. Pentru doctoratul in filosofie pregatia traducerea germanaa studiului despre Suckle; ibid., p. 117. Se gindia 0 la un studiu despretit e roman In noi; ibid.

I ¡bid., pp. 76.8 Cony. Lit., IV, p. 85.

A. D. Xenopol 95

slavä nu mai poate primejdui pe a noastra, ce n'a fost adoptatdin ea de intreg poporul avind sà se elimine, ci cà primejdiavine de la timba francesa'. Noi imprumuturi trebuie deci evitate,iar graiul imbogátit orin intrebuintarea tesaurului de cuvintepastrat in limba populara, in dialectele noastre §i mai cu samaprin desvoltarea organica a limbii noastre inseW 1.

Venirea la Guvern a junimiOlor" d'adu prilej lui Xenopolarate convingerea cà a intra in viata practica, a incerca sa dreaga'relele e o datorie pentru oricine a enuntat in teorie principiilebinelui 2. 4i arata adinca pärere de rau ca elementele bune sedesgustä §i lasa totul in stäpinirea celorlalte, §i el fixeaza pu-ternic principiul: Omului e dat prin activitatea lui a indreptalucrurile" 3.

Pe vremea räzboiului franco-german din 1870, tinärul 4i a-rata dorinta4 sa revie in tara, i una din manifestarile lui laintoarcere a fost indignarea pentru ca la spitalul din Tirgul Neam-tului se Ostra amintirea umilitoarei protectii ruse0i 5. De atunci

darea de sama despre Cronica Htqului a episcopului Melchi-sedec, care capätase in studiile sale din Rusia cunoOnta vechiilimbi slavone i o intrebuinta pentru a aduna, tipari i traducedocumente §i inscriptii vechi din tenle noastre 6. Acest articol nue insä o simplà analisa a celor citeva sute de acte cuprinseinauntru : Xenopol a gasit prilejul de a se ridica impotriva reciiistorii pragmatice a eruditilor i de a reveni la critica impru-muturilor färä socotealä pe care le-am facut din Apus, parasindceia ce era inca viu i trainic, pentru ea era acomodat cu noi,din traditiile noastre: Daca' acest spirit adevarat istoric ar fi do-minat in tara noastra, cind ideile apusene au inceput a patrundela noi, atunci am fi §tiut indrepta starea noastra incetul cu incetul

1 Ibid., p. 230. Pasagiul despre aceasta intrebare Incepe la pagina 228.O nota despre o conferinta a d-rei Dunca, ibid., pp. 214-6.

Toroutiu, loc. cit., pp. 79-81. V. si ibid., pp. 484-5.¡bid., pp. 94-7. ,Eu sint sanatos ca un tun si lucrez zdravan"; ibid., p.

97. Lucra la tesa latina despre publicani; v. si ibid., p. 74.4 Contribuie i oboseala, l. c., p. 85. Se gindia si sa lea pe doua luni

grija revistei din lasi.5 Ibid., pp. 248-50. 0 dare de sama despre ,Tratatul de economie po-

litica" al lui G. Strat, ibid., pp. 173-7.p. 373 si urm.

06 istoria literaturii romane01

legind inbunätätirile de materialul läsat nouä de trecut, si nu arrifi rupt de-odata firul traditiunii insesi, nu am fi aruncat afarä dinmijlocul nostru toate obiceiurile, toate moravurile, mai tot orga-nismul guvernului, intärite In timp de secole si mostenite dinneam in neam, care, de si puteau sá fie rete in multe privinti,totusi aveau marele avantagiu de a fi elemente cunoscute tuturora,cu care tot omul era deprins si care tocmai din aceastä causäerau in stare de a fi imbunkatite, desvoltate si pästrate dupäcerintile culturii moderne". Studiile istorice pot aduce mäcar, inpractica noilor institutii, care nu se mai pot schimba usor, unspirit mai serios, mai putin aplecat la vesnice schimbäri, modi-f icäri si cercäri de sisteme, un räu care amenintä chiar existentanoasträ". Dar el merge si mai departe : chiar vechile asezämintepot sä revie, si aceasta pentru cä formele introduse la noi aurämas in multe imprejurari numai forme, deci nu s'au inrädäcinatatit de puternic in sufletul poporului Inca o modificare a lor peincetul sä fie cu totul peste putintä" 2.

De si era, in Novembre, la Berlinul, nebunit de victorie, Xenopolprezice Franciei, devenitä republicä, un viitor mare, simtul practical libertätii fiind acolo mai inältat decit in teoretica Germanie, cufrica ei fatä de manifestäri mai indriznete, dar acesteia fi recu-noaste, in lupta care urma, dreptatea causei 4.

Niciodatä acest spirit superior nu fusese mai puternic. Forma!impede a scrisului acestui spirit distins se ridicä in acel timp laadevärate frumuseti literare, ca in aceastä descriere a insulei Rilgen,

' Dar si Xenopol e pentru amestecul Statului In Biserica ; ibid., p. 379.incepatorul in istoria Rominilor crede in Cronica lui Huru; ibid., p. 380.

2 Asistase in Iasi la cetirea primei parti dintr'o poveste a lui Mihail Emi-nescu, pe care II intelege ; ibid., p. 92. Nu cunostea pe Eminescu ; ibid.,p. 102. Cl. si ibid., p. 104.

1 Se gindia si la o critica asupra ideii unei reforme a institutiilor noastre",ibid., p. 106. V. §i ibid., p. 109 0 urm.

4 Ibid., pp. 79-80. Pregatia pi un studiu despre razboiu, ibid., pp. 93, 98,101, 106. Apoi 0 un resumat al luptei duse de Convorbiri" ; ibid., p. 102.El a fost scris, dar raspins ; v. ibid., p. 104. Voia sa-1 refaca in trei parti:critica si satira, independenta intelectuala, literatura nationala si literaturapatriotica" ; ibid., 13. 106. Voia sa scrie 0 despre femei ; ibid. Admira re-sistenta Parisului asediat ; p. 100. Foarte interesante parerile lui despreultima expositie de arta din Berlin; ibid., pp. 89-90. I se ceruse si o darede sama despre scrierea lui Papiu llarian referitoare la dreptul Rominilordin Ardeal ; ibid, p. 93.

A. D. Xenopoi 97

care a rämas pang ieri intre scrisorile catre lacob Negruzzi :Aseará am venit inapoi de la excursia ce am fäcut-o pe in-sula Rfigen. Nu stiu daca ai lost tu pe-acolo vre-odatä; dacä nu,apoi te-as sfàtui, cind vei mai face vre-o calatorie, sa nu o trecicu vederea. Cite frumoase impresiuni am avut in aceste douäzile! and as vrea sa ti le spun toate, a§ umplea mai multe coli.Pentru a doua oarä vazuiu astadatä Marea, si supt un aspectmult mai maret decit cealaltä data. Punctul unde am debarcat(Stubbenhammer) se 'Malta la vre-o 500 de picioare de-asupraMärii ; maluri prerupte de creta cu totul alba si incununate depaduri inalte de brazi si de fagi. and te urci pe mal, veziMarea la o intindere nesfirsita printre portile naturale 'acute deinaltii arbori ce-si impreuna virfurile cununei lor. Seara, efectuleste deosebit ; stincile cele de cretä par a deveni transparente:te gindesti fära sä vreai la povestile cele ce spun de palatelede cristal si pietre scumpe. Printre stilparii uriasi ce se coboara¡Ana in valuri, se pierde privirea pe intinderea Märii, care inumbra inserarii pare a se evapora si a se pierde in väzduhulcu care se confunda in departare. Cind stai citva timp cuochii tintiti in depärtare, mare si aier si cer par a nu facedecit una: Marea nu mai samana a fi decit aier sau etercondensat. O inselare fermecatoare te face sa crezi cà plutestiIn aier, ca esti in aier, poate in Mewl zeilor Wothan si Hertha,al cal-or cult odinioara se serba in pädurile insulei. i astazise vede mai inläuntrul insulei lacul Herthei, pe malul caruiasint Inca pietrele de jertfa, udate de atitea ori de singe deom. La o mica departare este un fag de o märime extraordi-nark batrin de multe secole. Sedeam tocmai pe pietrele de jertfäsi de-acolo priviam cum, pe de-o parte, niste baieti se jucaulute() luntre ce plutia pe lac, pe de alta, mai multe copile prinsede mina saltau imprejurul batrinului fag. Ce schimbare 1 Cuciteva secole mai inainte o tainica groaza plutia peste aceleasilucruri, care astazi servese de dulce desfàtare. Copiii insä nu gin-desc la cele ce au fost. Istoria nu existä pentru ei, §i chiar poveOilebleep a se stinge In sufletul locuitorilor insulei. Teranii cu cariam vorbit imi spuneau rizind §i glumind despre cele ce secredeau; ba unul chiar imi spuse cä tia despre legendele ce sepovestesc numai din cartea lui Grieben (acesta era, se intelege,mai cult; §tia scrie i ceti, nu numai platt-, dar §i hoch-deutsch).

7

93 Istoria literaturil romAnesti

Cità ironie insfi in asemenea märturisire in contra credintilor0c:tag atit de sfinte, ant de puternice, care se pästrau din neamIn neam, ca un bun stramosesc si se povestiau cu o tainicaslialà cAlAtorului incintat I Astizi poesia pare cä voieste sä fugAde prin tainicele dumbrävi ; totul apare numai intru cit este inadevär piatra e piaträ, fagul fag si locul un simplu loc.De vreai poesie, impresie adincä, ce a-0 vorbeaseä din depär-tare, din fundul secolelor ce au trecut, trebuie sä o aduci cu tine,s'ä o culegi din colbul artilor und stau, uscate, dar bine pästrate,legendele timpului trecut, ca florile inteun ierbariu, sà vii cu minteapregätitä pentru rasunetul puternic ce pot sä-I mai producO inun suflet simtitor rämä.sitile väzute ale vechilor credinti."

Dupä intoarcerea in Iasi o conferintä publia despre nationalitateii dädu noului istoric prilejul sä lämureascä ineä mai mult princi-piile sale cgäuzitoare, a cäror tema e cä spiritul e deosebit dupàpopoare", cäci impresiile exterioare sint deosebite", ele trecindprintr'un corp deosebit peritru a ajunge In suflet", ilimbaimpunîndapoi formele deosebite. Lumea interioarä, particularà fiecarui po-por, formeazä ceia ce se numeste spiritul nafional. Legatura indivi-dului si a poporului intreg de aceasa lume interioarä se numesteprin metaforà iubire de turd. Aceasta nu este iubirea pämintuluibrut pe care se naste un popor, ci iubirea gindurilor, simturilor,comoarei de traditiuni si de frumos, nOscute si crescute pe coltulde pOmint ce ne adOposteste". i el continuà arätind cä senti-mentul national e unul din factorii principali ai binelui, fiind celmai puternic indemn catre actiune. ,De aceia cosmopolitismuleste fals vroind a lucra pentru toti, nu lucreazä pentru nimene;vroind a iubi pe toti, nu iubeste pe nimeni." Pentru cultura ge-nerala produsul national dà varietatea i intretine viata. La noipentru aceasta se cere iubirea de limbä, ca si de moravuri. Limbatrebuie sä fie vorbitä i moravurile practicate" : de aici rAspun-derea educatiei in sträinOtate. Prin cultivarea studiului trecutului,prin cOutarea in propria natie a tuturor elementelor de frumusetäse pot pune basele unei educatii mai bune 1. Paginile despre in-fluenta poesiei populare asupra celei culte 2 sint de pus alkuride acestea.

I Conv. Lit., VI, p. 812. Acolo si statistics literarA, pp. 67-70.2 Ibid., p. 173 si urm. i asupra colectiei Caranfil, ibid., pp. 209-11.

A. D. kenopoi 90

In vara anuiui 1871 Xenopol era in sfir§it intors la la0, undeva ajunge indatä profesor. Dupi o intrecere neizbutitil pentru ocatedrà de filosofie cu C. Dimitrescu-la0 (n. la la0, 25 Februar1847), revenit qi el, in 1878, de la studiile din Germania, spiritviu, vorbitor abundent, dar lipsit de originalitate i de energie, elera sa se poatà consacra studiilor. de istorie, pe care declarase demult ea' le preferä oricdror altora.

CAP. IV.

Productia literarä

I.

Diletantismul romantic la Convorbiri".Am al-Mat CA literatura moldoveneascA de la inceputul Domniei

lui Carol l-iu era intreagà ,A lui Alecsandri. Cela ce critica asade aspru, si de drept, de altfel, Maiorescu in primele sale enticenu era decit alecsandrinism" de ultimä decàdere; poetul acesteigeneratii el insusi nu-si päilsise iubirea pentru neologisme, como-dul obiceiu al cuvintelor neacceptabile create pentru rimg. Evolutiacare se va petrece mai tdrziu la dinsul, dind scrisului lui consis-tentà si masurfi, cu influente din nouà si folositoare lecturg, nuincepuse *car.

Totusi, in lipg de alt model, renovatorii ieseni s'au adresat ladinsul 1, probabil prin Costachi Negruzzi, care el insusi fu adussà dea revistei bucàti frumoase ca liniste de spirit si sigurantästilistic6: nota despre Donici 2, CU simt pentru unitatea Rominilor,corespondenta despre flori futre doi inchipuiti cultivatori ai lor,cari isprivesc cununindu-se, si chiar traducerea unei lincede poesii

1 Anuntarea operelor luí, Cony. Lit., I, p. 42 si urm. Laudele lui Maiorescupentru poesia popular, prin care el intelege numai culegerea lui Alecsan-dri ; ibid., pp. 89, 301 si urm. Scrisoarea cAtre el a lui lacob Negruzzi,ibid., Ill, pp. 89-90. Sustinerea contra lui Hasdeu In interpretarea poemului.135raganul" ; ibid., I, pp. 119-20. Alecsandri se simte Irma jignit de atacullui Carp contra amicului sAu Sion; V. Muslea, in V. R., LXXIV, no. 190 siurm., mai ales pp. 196-8. Totttsi contributia lui Sion la n-1 jubilar din 1884;Cony. Lit., XVIII, p. 122 si urm. Cf. ibid., 11, p. 161; X, pp. 198-201; To-routiu, loc. cit., p. 161.

' Conv. Lit., I, p. 266 si urm.

Diletantismul romantic la Convorbirr 101

germane. De si se facuserä unele, foarte slabe reserve in ce pri-veste poesia lui, cintäretul Unirii raspunse la apel, dar cela cetrimete in cursul anului 1867 se compune numai din cantoneteusoare, de un spirit adesea indoielnic, pe care cautä a le intro-duce si scusa ca documente de moravuri, in care zugraveste,afara de Surugiul", foarte popular, nu fara un ascutit spirit deobservatie, in mare parte lumea bucuresteanä, unde-1 cherna po-lítica: de la politician la simigiu, ori revine la cela ce Meuse sarida altä generatie si altfel de generatie. Singura bucatä poeticä,Rita, e oarecum vrednica doar de primele lui inceputuri.

Alecsandri n'a fost, de altfel, cu toate laudele de care era dar-nic, niciodatä un adevärat membru al Junimii". Literatura lui,poesie si prosa, famine consecventä cu ea insasi, neiritélegindpe deplin lectiile maioresciene si despretuind once concesie.Celor cari predicau subiecte de caracter general uman, faralegatura cu formele trecatoare, cu sentimentele politice, cu pasiu-nile de o zi li-a impus scenete ca acelea de care e vorba maisus, reformatorilor limbii li-a ris in fata pentru solemnele lorcuvinte abstracte in tiune", recomandind inläturarea unor forme,ca pudoare, finale:I', pre§.edinte, edintd, care, in ciuda lui, aulimas, dusmanilor vulgaritätii li-a intins spre admiratie lucrisoareefemere de care se putea distra numai publicul dinteo departatätail fall gustul deplin format. Acelora cari, de si trebuiau sase intrebe adesea ce vrea sa spuie studentul cernautean, puse-sera in frunte, cu mindrie, tragedia Rienzi a lui Bodnärescu,li-a servit comedioare cu obisnuitele ingrediente de cocoane,duduci, boieri, nicocherale, robi tigani si roabe tigancei ca Drumuide fier ', in care se amesteca' si citate din limba acestor sclavi,de distinctia urmätoarelor:

Somai kires mo, besan,Zarzavela chirostan.

si refrenuri de opereta si discursuri pentru introducerea cailor ferate.Dar trebuie sä recunoastem ca aici dialogut era de o extra-

ordinará vioiciune si ea' aceasta lume inferioarfi, atinsa de vrajaunei arte mai mult indscute decit disciplinate, träia. Aceasta afar'ä detesaurul de obiceiuri, de intorsaturi de frasa, de cuvinte rare, defolklore de curte boiereasca. in Moldova, pe care-I contine. Aceleasi

1 Ibid., III, p. 345 ? urm.

102 Istoria Ilteraturli romAnestl

sint i aproape atitea insusirile localisarii din frantuzesteGinerele lui Hagi Petcu

In dorinta de a avea numele lui Alecsandri, grupul de la lasil-a silit, astfel, sa reintre in literaturä, incunjurindu-1 de o aparentà

ipocrifa admiratie 2. Acestui Indemn i-a raspuns poetul, acumacomplect boierit" si Juralisat", prin Pastele, dintre care unelesint clare i armonioase, dar nicairi nu e nici adev6rul uneiimpresii noi din viata naturii in care el trgia, nici o forma caresà gaseasca Inca neintrebuintata expresie poetica, nici avintulcare aruna versurile la asalt sau varietatea unor armonii inedite.Se ajunse, in sfortarea de a da necontenit ceva nou, de la Con-certul In lanai, plin de amintirea preocupatiilor gràdinaresti alelui Costachi Negruzzi 3, §i de la Rodica si junii sàmanatori" aiveseliei ei banale, la Fintina", cu versuri ca acestea :

Pe cararea inflorita care duce la fintinäIn stergar si in ,patrinte trece-o sprintenä Romina,

si la versurile dedicate calului Buchet" al d-rei Maria Docan :

Soimul tau, Mitica draga, poarfo zale ninsorieCe luceste de departe supt seninul luminos:Tu-1 iubesti, el o cunoaste; e frumos, el ineo stie$i ca lebada pe apä se alinta grados.and te vede, el te-admira', and te-aude, el nechiazà,Dulce, falnicä pareche, tablou viu incintator !

Sau, in Stelele":Pe a cerului cimpie cu flori lucii samänathNoaptea vine pe furls$i cu-o secure de aur, de la lurid 'mprumutatäFace-un stelnic seceris

O calda notita la moartea lui Prosper Merimée, ibid., IV, pp. 362-5.Alecsandri ducea lipsa de gust pana la tiparirea in ,Convorbiria (V, p. 97

urm.) a cinticelului von Kalikenbere, Cu anume rancune personaleprivitoare la constructia Cailor Ferate. .1-larta Razesul'i »opereta comicau(ibid., p. 137), nu e la o mai mare inaltime. Se adauge cantoneta Hai-mana; ibid., p. 281 si urm. V. Stan Pelpu$aral, ibid., I, p. 24 i urm.;Gard-Cased on: poliiic, ibid., p. 280 si urm.

V., pentru Alecsandri si a cincea aniversara a ,Junimii", ibid., II,p. 299.

Ibid., 1, p. 92 si urm.; II, pp. 33, 965 si urm.; III, pp. 97-8,

Diletantismul romantic la Convorbirl 103

apoi, in Tincira creolä, copila serafie", juna cälätoare", cu buzatrandafirie" 1.

Cu cit erau preferabile paginile, clare i vesele, de amintiride la 1848, despre apArarea tragi-comicà a cnejilor Cantacuzini,cu doamne cu ,.tot, contra presupusilor gonaci ai lui Mihai-VodäSturdza, in mijlocul teranilor complect nesimtitori la serviciile pecare tinära boierime voise sä le aducä Iibertätii, deci si demo-cratiei rurale 2 1

Nici Beireiganu13, citat si mai sus, trimes de la Cannes in Mart1870, Cu o asa de inaltä ambitie, pentru ca, la citäva distantà,sà räspundä altei intreprinderi gluma grosolanà din monologulvon Kalikenberg" trebuind sä dea, iarài in folosul ideiiferate, de care-I legau pe poet si unele interese, de loe Jirice,impresia vastä, seacä a pustiului, nu se ridicg peste sfortArile rit-mice ale unei prose sArace, ca in acest element de dcscriptie:

O cump6nä. se 'nnalt'ä aproape de un putSi 'n orizont se 'ndoaie ca gitul unui strut.

Ruperea de supt influenta lui Lamartine, despre care Alecsandrivorbeste totdeauna cu emotie 4, i trecerea la factura eroicà a lui VictorHugo va insemna singurä o nota epod in poesia lui. in acestsens se aräta!el indreptat and dädea Convorbirilor", la 1868, Calulcardinalului Bdthory5 Cit putea el in aceastà directie epick sprecare se simia acum atras, e, fireste, insä altceva.

Intre poetii de la inceput ai revistei, Pogor, care e si un ex-celent traducgtor 6 §tie tot asa de bine sà vràjeascä acele taineale Egiptului pe care cu o mai mare putere le va evoca peurm6 un Eminescu. Indreptindu-se catre sfinxul teban, el

aminteste cità istorie umanä s'a desfäsurat supt umbra lui:

Popoarele invinse si cele 'nvingätoareDurerea, bucuria de cite ori ti-au spus,

I Ibid., I, p. 193.2 Ibid., III, p. 57 si urm.3 V. Scrisori, pp. 52-3, no. 41.4 V. Cony. Lit., 111, p. 38.5 Ibid., II, p. 200. Cf. Drouhet, Vasile Alecsandri scriitorii francesi,

1925; cf. acelasi, In V. R., XXIII.O V. ?I Cony. Lit., I, pp. 413-4;4XXV,, p. 807.

104 lstoria literattuii romanegti

$i cind o§tiri, imperii ca fAntasme s'au dus,Cind Teba ruinatã chzu de pe picioare,Te-ai odihnit atunce de-al oamenilor glas5i.'n fatà cu de§ertul tu singur ai limas j.

Dar acela0 se pricepe sà intrebuinteze un ritm sàritor pentrua inFátip medievala rivnire a iubitei care a§teapt6 sä fásarà inzori cavalerul visurilor ei. Veverita, cocostircul, vulturul, ciocirliasint rugati s'ä le cerceteze pentru a-1 descoperi:

Din stejarul nalt i mare,De pe turnul invechit,De pe munte 'n inältare$i din cerul inro§itNu vedeti fugind spre mineUn cal negru i pornit,Nu vedeti, vä rog, de vineAl mieu dulce prea-iubit 2?

In Magnitudo Parvi a 1ui care s'ar pärea c'ä e o imitatie, ver-sul are aceia0 strinsà tesdtu fa' i acela§i larg räsunet :

Era intunecoasA biserica vecinäSi greu pe temelie sta turnul wzat.Cu capul plecat insä supt bolta bizantin6Täcut eu am intrat.

Cuprins de-un miros straniu de colb §i putreziciune,A' oamenilor visuri in timp se risipescDar, glorie, Naturál, la r'ágrit de soareToti puii ciripesc 3.

$i el §tie sà deie frasa complimentului ca in secolul al XVIII-leafrances:

$i pentru-o sàrutare, marchiselor frumoase,Eu toate-a' mele zile le a fi dat ugor 4.

Atila insa i publicarea frumoaselor balade populare ale luiMoise sau Miron Pompiliu, apoi a celor culese in Maramur4 de

Ibid., 111; p. 70. Bucata e din 1861. Cea urmatoare, chiar din 1860.2 Ibid., p. 244. Traducerea Broagtei" lui Hugo (ibid., pp. 373-4) e de tonta

frumuseta, de si se 1ntilnesc, din nebagare de sama, i versuri schioape.Pogor mergea i pana la Baudelaire, din care a tradus Tiganii i DonJuan in Infern, ba chiar la Coppée ; ibid., IV, pp. 51-2.

Ibid., I, pp. 242-3.II, p. 236,

Diletantismul romantic la Convorbiri" 105

un loan Bädescu 1, reunite apoi in Balade Populare Romine"din 1870 2, nu ajungeau incä pentru rechemarea la adeväratapoesie 3. Dar in balada Vräjitoarea" a Matildei Cugler tonul luiHeine se imbinä cu forma traditionalä a bucgtii acesteia, a$a desimplä $i de sigurä:

El se duce, ea rämine,$1 din azi se face mine;Mini $i mini el n'a venit :Soare 'n cer n'a mai zimbit.

Ritmul popular, siintirea ins4i a poporului, ca $i la Heine, $i-oinsu$e$te perfect aceastà !He'd de strgini, näscuti la 1853 indin tatä german $i mamg polonä, cari i-au dat cea mai aleasäcre$tere, printr'un Belgian $i un cleric spaniol, a$a incit ea $tialatine$te, grece$te, limbile germanä, francesä, italianä, spaniolàpolonä 4:

Floarea 'n cimp cind ve$teje,te,Alta 'n locu-i inflore$te,Dar, in pieptul omenescFlorile cind ve$tejesc,Cade roua 'n zädar :Alte 'n loe nu mai räsar 3.

Aläturi, aceste rinduri de duioasä simtire:

Ai plins $i tu odatä,Ba zAu nu pot A. Cred!Ah, lacrämi las urme,Ce ani intregi se vgd 6

De altfel din toatä aceastä poesie de la Convorbiri", tot a$ade falsä ca i cea mai slabä din cele criticate de Maiorescu, sedesface numai pe incetul versul scurt, limpede, simtit, cu miresmede romantism german $i de cintec moldovenesc, al poetei ie$ene.Astfel $i in micile piese din 1869:

' Ibid., IV, pp. 'A i urm.. 267-8.Dare de sama, ibid., 1370, p. 118 si urm. Corespondenta cu el, cind

era la Sibiiu, ibid., I, p. 284 ; cf. ibid., pp. 349-50.a V. ibid., III, p. 301 si urm.

Familia, XX, p. 109.5 Cony. Lit., III, p. 135.

Ibid., I, p. 251. Cf. incercarea neizbutita de a da o drama inteun poem,Ucigapl; ibid., IV, p. 340.

106 Istoria literaturil rominesti

De te iubesc eu fnca...Dar cum poti intreba ?Crezi tu ea ani de lacrimiAu stins iubirea mea?

Sau, cu aceiasi vervä simplä :

El a venit spre mine,$i mina mi-a luat,$i 'n ochii lui atunceaAdinc am cäutat.

Dar ce-am vazut intrInsiiAh, nime n'a afla,Caci toat 'a mea durere,$i dorul mieu era'

De Alecsandri se tine si mai departe in versurile lui usoareofiterul Teodor $erbanescu, cu ale sale romante, indata popu-larisate, care incepea si la Convorbiri" prin bucäti ca aceasta,asemenea cu Adio la Motdova" a maestrului ski:

Bate vintul, bate tare,Bate de la Räsarit,si-mi aduce dor de mare,Dor de lung cälätorit a.

Byronismul lace pe tinärul Leon Negruzzi sä debuteze inprimul an al Convorbirilor" cu versuri de sfidare a lumiiumane si a naturii:

Marea muge in furtuna,Cerul fulgera si tuna,Vintul urlä cu turbare,Ecoul grozav tresare,$i eu rid 3.

Din aceiasi categorie a tinerilor diletanti cari fac o poesie deo clipa la vrista curtenirilor ca sa-si iea locul in burghesia stä-pinitoare face parte un Mihai Cornea, vestit avocat mai tarziu,care, iscalind Michel Korné, compunea si versuri francese pentrusocietatea care nu vorbia romaneste: pentru amicii sal el era un

i Ibid., III, pp. 267-8.' Conv. Lit., I, p. 179. Dar el va pomeni si de nu stiu ce reptil lichid

gigantic"; ibid., p. 124. V. conferinta d-lui Tr. Diuvara, ibid.? 1902, p.449 si urm.

a Aid., I, p. 164.

Diletantismul romantic la Convorbiri" 107

june poet rumän (sic) in care constatäm cu inultumire o dis-tinctiune artisticä ce pare ca dispäruse din literatura noasträ"1,ca i un Scarlat Caria, care muri tinär2.

Un necunoscut pe atunci, iscälind numai cu initiate (»B. C."),fiu de preot de la Ghindäoani in Neamt (n. 15 Novembre 18453),tinär cu studii capricioase de ditetant, amestecate cu viatä deteatru, trimetea din treacätul gindului versuri in care se vgcle§teo adincime, mai tärziu strimutatä in domeniul creatiunii filosofice :

O nimic, cit eti de mare4lDe altfel, in alegerea poetilor grupul de la Convorbiri"

era, cu toate pretentiile fatä de altii, foarte putin critic. El imbrä-trivialitatea cantonetelor unui lanov i nu se neglija talentul

poetic al unui Brociner3. De douä ori, cu o bucatà originaläcu traducerea din neexistentut poet german Gablitz, Hasdeu aputut sä.-§i ridä uvor de pasionatii säi detractori7.

Din aceastä poesie a anilor d'intäiu dupà ivirea Convorbirilor"au limas de fapt, pe ling6 aportul lui Pogor §i al MatildeiCugler, mai numai traducerile : ale colonelului Teodor Scheletti 8,care invätase la Berlin, apoi foarte multe, mai ales din au-torii germani, ale lui lacob Negruzzi, tot diri acest cerc, dar sim-titor inferioare, ale lui Pogor, neegale, dar uimitor de bune pealocurea, ale lui Virgolici, abia intors de la Paris3, traducerea inprosä din Homer a lui Caragiani i°. Prin ele, pe lingà formareagustului public, se crea astf el pe incetul instrumentul viitoareloropere originate.

Dar miKarea, la inceput iqeariä, moldoveneascA, schimbat

' Ibid., I, p. 63.9 Ibid., II, p. 16 (bucata din Slatina, 1863).

Ibid., XVI, p. 79.4 Ibid., I, p. 311. Cf. Toroutiu, o. c., 11, pp. 173-4. Pentru cele trei meditatii

si trei poesii entice', ibid., p. 173.5 Cony. Lit., V, p. 271 si urm.6 Ibid., II, pp. 47-8.

V. ibid., V, pp. 199-200. 0 patanie analoga cu una din cuvintarile luiN. Chr. Quintescu, profesorul de latina, care urmase prea de aproape unoriginal strain ; v., despre el, ibid., I, p. i13 si urm.; II, p. 17 gi urm.

Ibid., I, p. 314 si urm.; VI, p. 168 si urm.9 V. ibid., I, p. 256.1° Ibid., IV, p. 53 si urm.

108 Istoria literaturii romAnesti

räpede caracterul prin amestecul a dota alte elemente, mai multsau mai putin nepretràzute. fnainte de a cerceta aportul lor,opositia bucuresteanh si ardeleanä in acest stadiu al miscArii trebuieinfatisatä.

Prima opositie bucuresteanä : So:m.1a nationala a lui Hasdeu.Hasdeu, care iscalia Hajdeu, deschidea inch' din 16 April 1869

un ziar, Traian, care trebuia sd fie politic., literar, stiintific siindustrial", iesind de trei ori pe saptäminä. Cuvintul de inceputpriveste mai ales politica, in care se cere observarea Constitutiei,grija de moralitate, afirmarea independentei reale a Statului romin.in ce priveste literatura, numai emanciparea literaturii nationalede rusinosul servilism al imitatiilor din afarg, impingind forteleproprii ale cugetärii romine spre incerari originale".

Personal cum era, Hasdeu cita si Convorbirile" pentru ca säatace o biatä piesä a lui Sion. Revista-i pare a fi interesantulziar beletristic de peste Milcov", si pretuirea merge de la Alec-sandri la N. Scheletti, dar nu pän6 la Pogor, al chrui frumosSfinx egiptean" e maltratat ca o pompoasä galimatie". in-datä 2 e vorba, nu färà dreptate, de aberatiunile" lince ale luiBodnarescu, si nici nuvelele lui lacob Negruzzi nu sint crutate.Virgolici ti place, dar Xenopol si d. Florentin stilt pusi, cu o com-plecta lipsà de gust, impreunä, in aceiasi condamnare 3. Se pre-ferá Pindului", pentru cá nu-si bate joc de venerabilamemorie a lui Bàrnut, nu neagà existenta vechii noastre literaturinationale, nu pgd.leste pasiunea poporului de a invoca la totpasul numele lui $tefan si Mihai, nu iea peste picior limba fra-tilor nostri de peste Carpati 4".

$i Foaia Sotietätii" se bucurä de cea mai bunä primire, rele-vindu-se valoarea unui Bumbac si unui Petrino 5.

Dar, cu citeva iesiri capricioase, cu colaboratii ca a lui GheorgheMisail, alàturi de o politicA in care se cAuta inlocuirea Prusia-

N-1 3.2 N-1 11.a N-1 20.

N-1 26. V. gi notita din n-I 34.5 N-1 36. Un atac contra d5tatorului de norme lingvistice Alecsandri in

n-1 44.

Prima opositie bucuresteang: $coala nationalA a Jul i-lasdeu 10§

hului" de pe tron cu un presedinte de republia si se vedea inKogálniceanu ca om politic un element tot asä de supus despre-tului ca V. A. Urechiä cu Nihil sine Urechia", continuu repetat,In publicisticä, nu se putea nici distruge un sistem de cugetare,drept ori fals, dar contemporan si european, nici arima valorica ale tineretului care se ridica.

Dar, impreuná cu pretioase documente si abservatii istorice,ca acelea despre Cronica Husului" a episcopului Melchisedec,literatura e inrätisatä dacá nu se tine samä de inverosimilainterminabila incercare de roman a lui G. Misail, Romcinia Vecheci Romcinia Noucl, de poesii populare, trimese, din Ardeal, deun V. Gr. Pop, si Cu scrisori miscatoare, si de invdtätori tot dinArdeal 1. Din Bucovina altele vin de la S. Fi. Manan. Numai inConjura tia lepro#lor, pamflet politic, Hasdeu insusi inceara cusucces un ritm nou:

Apoi voioasa ceatä,De stirvuri säturatä,Incepe desfrinaráUn prinz nerusinat.Satan rinjind se puneCu pompä sä. 'ncununeCumplita uriciuneCu groaznicul päcat

Se atrage atentia, la 18 lunie 1869, asupra lui Nicoleanu, poetromin de prima ordine, inchis de vie° sase luni la ospitiul dela Märcuta", dindu-se una din poesiile pe care ni le-a lost in-credintat sint acum trei ani", dar, de si sublime", au rämasinedite 3.

Tineretul, la care se Meuse apel de la inceput, nu lipsi. MironPompiliu aduce poesii populare si un imn Oltului4, pe chid seluptä cu adversarii de la Presa", I. Lapedatu trimete versuriepice, in care strigä patima liberrátii pämintului nasterii sale, sio incercare de Psaltire ronfäneascä 5.

$i un apel al lui I. C. DrAgescu din Turin pentru publicarea versurilorlui; n-I 30.

I N-I 97.3 N-1 23. V. alta in n-I 25 (11 Februar 1866").

N-I 21.5 N-1 35.

1 i0 Istoria literaturii roinAnesfi

Aprobärile presei ardelene i ale particularilor de peste muntiapar indati, de i aceia0 intimpinaserà prietene§te §i publicatiaie§eariä; in schimb Traian" recomandà cdIduros ,Familia"

Din aceia0 lature, tot in jurul lui Hasdeu, se incearca o

altä manifestare in sensul vechiului nationalism, pe care-1 servia,§i cu oarecare rituri §i scopuri politice, o societate de luptä. §i

rästurnare a regimului de sträinism" pe care 1-ar fi inauguratCarol I-iu.

Foaia socielä tii Romfnismul, care incepe a se publica la 1870,cuprinde mai ales studii de Gr. G. Tocilescu (n. 1845), elevulscutarul apärätor al lui Hasdeu, cu privire la istoria Rominilor,la institutii, dar §i poesii, inferioare, de M. Zamfirescu, de Scur-tescu, Cu o bunä fabulä. 2, de G. Dem. Teodorescu, de Tocilescuchiar, care studiazä poesia populari. Acolo se dä., ca material mairesistent, Mireasa la mormtnt a lui Scurtescu, care, dacà lipse§teelementul dramatic, are rrkkar o foarte bunà limbg.

Foaia intrind in al doilea an, Tocilescu se läuda cä »peste Olt,peste Milcov, ba ping §i peste Carpati, intre studentii romfni dela Gratz, Rominismul" a aflat cu alduros rasunet" 3.

In sfir§it, la Bucure§ti in ace§ti ani se ridick deocamdatà cuo deplorabilä stingkie, un nou poet. Alexandru, fiul, näscut laCraiova, la 14 Mart 1854, al generalului Macedonschi, cel ames-tecat in tentativa de represiune a miKärii din 1848, Meuse studii

drátorii la Viena, la Florenta, la Geneva, apoi la Neapole, darinspiratia unor ten i de disciplinä a gindului sau a formei nu sesimte la el ca la un Romulus Scriban.

incepute la 1865 deci la unsprezece-doisprezece ani, Prima-Verba ale ,studentului in !itere" aratä frumoase sentimente pentrutatä, In numele càruia osindeVe pe oamenii ceia de singepätati", aded revolutionarii acuma inving6tori, pentru mamä, careva pästra, mäcar ea, cu simpatie aceste versuri din 1872, contratinerilor fárá moravuri :

S'a consumat amorul, §i n'a fost resistentä,

dar pentru tara i popolul romin". Fecioara", angelul surfzkor",

21.2 Pp. 501-3.3 II, p. 3.

Noua oposide bucure0eana 111

Isabela, Celestina, Margareta, Elisabeta se adauge ca obiectelepuerilelor efusiuni ale copiläriei; gondoleta" venetiana nu lip-seste. Doar se simte Inca de atunci dibacia de a gasi si variaritmuri neobisnuite:

Bomba detunäPrecum, In furtunä,Tuna.Sabia iloveste,Omul räcneste.GloanteleSffrfie,Vipie bombele....

Noua opositie bucure§teana.O noua publicatie periodick Revista contemporancl, devine insa

foarte räpede un puternic organ de concurenta si infruntare literara.Cretianu, Alecsandri insusi colaboreazä, In 1874-5, la dinsa. Croni-cile lui D. A. Laurian skit vioaie i spirituale. Atacurilor päti-mase, asupra carora se va reveni in legaturä cu alte consideratii,din Convorbiri" contra lui Hasdeu ale unui Gheorghe Panu,tinar scriitor (nascut la 1848, in Galati), inch' rud, care va aveasä-si faca o ucenicie de civilisatie a formei la Paris, räspunde,Cu simtul mai ales al proprietätii cuvintelor si cu stäpinirea unuilarg orizont de cultura generala armonioasa, Anghel Demetriescu, 1.Tonul superb" al 1ncepatorului e luat in deridere cu dreptate : oare-care deferenta in expresie, chiar cind se semnaleaza erorile unuipublicist sau se combate o teorie, lace onoare ambilor adversarisi are indoitul avantagiu de a da publicului o frumoasä ideiedespre atitudinile criticului si de a pune pe acusat In positiunede a-si cunoaste culpa, daca In adevar a fost culpa... Modestiacatre superiori i indulgenta cätre inferiori sint dota din celemai frumoase podoabe ale meritului real... Ar fi o mare nedreptatedin partea copiilor nostri dacä ar vorbi cu ireverenta despre noinumai pentru cä ne-au intrecut in cunostinte". $i aceasta obser-vatie, }mina i pentru alte timpuri : Cit pentru noi, o spunem

Rev. Cont., 111, p. 351 0 urm. V. 0 studiul lui despre Taine, ibid., 1V,p. 143 0 urm. Cf. 0 darea de sama despre o carte a lui Bruto Amante,ibid., p. 260 i urm. Un studiu despre Sihleanu, ibid., p. 449 0 urm.

112 1storia literaturii romSnesfl

curat, ne vom simti mai fericiti de a fi mai aproape de amiciidecit de detractorii Rominilor".

E interesant sa se vadä cum atunci, la 1874, acelai, iscälind G.Gellianu", ataca la Eminescu, pe atunci incä nedesgvirOt, incorecti-tudini de formä, care de fapt sint, de i pe alocuri ele se explica prinmoldovenismul lui, i unele gre§eli fatà de gustul clasic al celuicare a dat formei de aproape ingrijite un rol decisiv in literaturasa, cu scrupulositate geluitä. Aceastä analisä era menità sä seintindà asupra intregii literaturi mai nouä, corectind, cu scäderepentru unii, Cu adaus pentru altii : Stinca este indoitä : daca'severitatea prea mare poate zdrobi aripile poetului care seincearcä spre a- vi lua avintul, cä.delnitarea provenità din simpatiepersonalä, dinteun sentiment de amicie, este vätämätoare pentrupublic, care se induce in eroare, §i pentru insui autorul, care,incurajat pe o cale gre§itä, se räfáce0e, se pierde cu desävirOre 1Cu tinerea in samä a mediului, el intelege a da o dreaptä judecatä "3.

Alecsandri intervine, de 'aide!, pentru a se opri polemica dintrecele douà reviste, rugind pe Petre Grädi§teanu s'a renunte laräspunsul lui ; dar Maiorescu va reveni la atac in 18743.

Talente noi se manifestä acolo. Dupä multe incercari poeticeware, Ciru Economu, intors de la studiile lui din Liège, dovedia,In Babel 4, putere epicA, §i versul plin, räsunätor era potrivit pen-tru a imbräca tragedia lumilor in facere §i prefacere :

Ramintul slab pe care träiau bestii dispäruteIncepea sä se formeze in penumbra: cete muteDe grei non i plutiau de-asupra urYwlor päduri ;Pe§teri sumbre, stinci inalte, ce luai drept ni0e muri,Munti cu culmile imense, de picioare necälcate,Vii adinci, abisuri vaste, in Ocèan inecate,Tot s'amesteca. 0, haos blästämat i monstruos !

Apoi, dupä intruchiparea dureroasä:

Cerul strälucia cu pace in imensitatea purä.Seceriprile 'n cimpuri cre0eau blonde...

1 Ibid., Ill, p. 269.2 Dar supt iscalitura Gr. Gellian se da o traducere In versuri destul de

slabe in Revista Contemporand, Literard $i $llinfifica, IV 2, pp. 70-2.5 V. Rev. Cont., II, p. 515.4 Ibid., 112, p. 97 si urm. Aceiasi stApInire a versului In traducerea Pari-

cidului" de Hugo ; ibid., III, p. 18 si urm.

Noua opositie bucuresteanl t 11

Si e o abundentà §i just* de comparatii virgiliene, eu castori, cufierari, in descrierea felului cum, la riclicarea Turnului haldean,

Lucrau färä. de 'ncetare mosii genului uman.

$i iatà isprava:

Turnul devenia gigantic. Din Egipet, peste mall,at:jai scat-Ile-1 frmalte, galeriile-i sucite,Ca un trunchiu ce se ridica din cimpiile 'nflorite.Dumnezeu pana la dinsul vedea crescind in azur,Inältat din oarà 'n oarà acel monument obscurEdificiul inteuna s'ardica plin de mindrie,Ascunzindu-si fruntea 'n spatiu i picioatele'n cimpie t...

$i e o tragedie in trasnirea cutezatoarei opere umane.$i MeirNorul, comedie iscalita de Nicolae Tine 2 autor de

versuri palide i, mai tärziu, de naratiuni bunisoare, cuprindeo analisa psihologica de o deosebita finetà la toate personagiile,fixate cu sigurantä i urmiirite Cu o perfectil indicatiaatitudinilor si miKärilor e deasä i amanuntitii.

Simtul pentru o notn-t poesie se trezia de la sine, fiirií lecturiclasice §i germanice, filra caliitorii in striliniltate, i in lumen dela Bucuresti. Acolo, loan, fail luí Luca Caragiale si al unei Cara-bät din Brasov, ngseut la Haimanale, lingh Märgineni, in &millspre Ploesti, unde-si face primele clase 3, incepea cu stante deinspiratie byronianä ca ale lui Mihail Zamlirescu, dar adesea cif unlarg si puternic rAsunet. Astfel, la 1874, cu bucata intitulatg modestversuri", dedicatä omicului C. D.". Pe tenia osindirii uneimaterialíste", careía poetii nu-1 mai trebuie, el da rincluri eaacestea :

Ideia ta pämintul in lung si 'n lat s6Prin vorbd sau prin sfaclà, cu 'ncetul ea s'atinga$i poli Miazhnoapte i polul Miazäzi.

$i evocarea lui Homer:Erai biitrin, dar mindru : pe fruntea ta seninaLucia 'n splendoarea toatía scinteia cea divina

' Rev. Cont., II', p. 97 si urm.2 Ibid., p. 296 si urm. O critica despre teatru a lui Tine (ibid., p. 483 si

urm.) e vulgara. Tot asa darea de sama despre Poesiile Matildei Cttgler ;ibid., 111', p. 34 i urm.

3 Santa/idiom!, 11, p. 39.

114 Istoria literaturii romanesti

Ce zeii, spre-a lor falà, voiserà sà-ti dea.Umblai dupà 'ntimplare, i numai a ta Musa

cultul ce-ti dau Grecii le-aveai dreptOrb, tu nu vedeai lumea, dar lumea te vedea 1.

Inca de atunci se vad marile insusiri ale acestui scriitor sta-pinirea de sine, precisiunea, grija de fiecare arnAnunt, panä si inpunctuatie. lar atitudinea drarnaticä nepotul de actor o are de acasä.

Stapinit de moda aventurilor tragice, cu fete furate de monahicari ucid si se ucid, el injgheba schita Patinza unui ciilu-gin; supt care e initiala pronumelui säu. Aplecarea Otre teatruse vede in lungile si elocventele tirade, in cäderea bruscä a ho-tàririi iar acela care va fi cel mai neinduplecat critical formei literare pentru el insusi si pentru altii se reveleaza prindescriptia cu care se incepe naratiunea: »Un mare spatiu golincunjurat cu mari ; o bisericutii batriná aruncatä intr'uncult intunecos; ferestrui Cu dungi de fier, copaci centenari aleciiror riddcini au supt mane lacrimi in curs de atitia secoli, umbrecare aluneca din cind in cind prin curte ca niste puscariasi culanturile de picioare" 2.

Dar colaborarea lui Caragiale la aceastä revistä, al cärii si co-rector pare a fi fost, se opreste aici. Numerele urmiltoare n'aunici alegere a materiei, nici ingrijire a formei.

Ambele piese ale lui Teodor Myller 3, care incearch i romanulDin íai, cu citeva descrieri bune, cuprind dialoguri culese din rea-litate, atit de adevärate, de precise si de iuti, încît II fixeazh ca peunul din predecesorii lui Caragiale, cu care era de altfel vecin laRevista Contemporana", cind viitorul dramaturg arunca acele im-precatii in versuri societdtii neintelegAtoare, in comedia realista.In special Chir Troancä, acela care vreme de patruzeci de ania minat turmele cu haramnicul de dinapoi i a shins para cite parade si-a clat fata in pansioane sfrantuzesti", e mai adevärat decitmulti eroi ai lui Alecsandri. i, in cliscursurile pe care le face, ro-mantic, contopistul lordachi catre romantica Ilia a lui Troancil, Luxita,

Rev. Cont., 112, pp. 288-91. Cf. Anna Mario Colombo, in L'Europa Ori-entate, XIV, pp. 65-6; N. Iorga, in Revista fundatiilor regale, April 1934.

2 Rev. Cont., II', pp. 174-5.,,1-iu Aprilie" ibid., 11, p. 212 si urm.; Fata liii chir Troancii (in

nota, amintirea Pre(ioaselor" lui Molière), ibid., p. 456 si urm.

Opositie ardeleanN 115

devenitä la pension Lucretia, e o prevedere a lui Rica Venturianostudent, redactor si candidat la Insuratoare : Nu te-am visat decitca pe un angel de apoteosä. Dumnezeul cugetärii mele, prive-listea desfatatoare a bucuriilor mele, dacä le-oiu fi avut vre-odatildeparte de d-ta... Väzuiu la fereastra acest bilet care anuntä casade frichiriat, luaiu o decisiune, si acum iata-ma la picioareled-tale; ordonfi dacà vrei sa mor !". Heat numai cà autorul seopreste scurt, dind o sarjà unde se trasesera primele linii pentruo adevarata comedie. 0 a treia, Gubgudachi2, e mai slaba.

Opositie ardeleanä.Ca o reactiune ardeleanä trebuie sá se socoteasca in slir,it

aparitia la Brasov, in Februar 1874, a foil poetului I. A. Lapedatusi a lui Aron Densusianu, Oriental Latin, §i el, fireste, politic,literar, social si economic".

Pe chid cel d'infaiu se ridica impotriva ontifrasistilor", caricred ca gäsesc frasa" unde nu e si par a combate ideia na-tionala Insfisi sä sacrificam drepturile patriei, sa ne lepadämde principiile nationale, sá prescriem sentimentele i aspiratiilenoastre de rasa?, atunci, poate atunci, pretinsilor antifrasisti, dupad-voastra nu vom mai face frase 3", - celalt cäuta sä desluseascaistoria ce se allá In trecutul nostru cultural pentru ca sa se poatacultiva si inflori o adevaratä literatura romäneasca4.

E o cercetare perfect informata, bine cumpanitä, exprimata intr'oforma limpede si insufletitä de cele mai nobile sentimente. LuiAron Densusianu i se pare ca pánà atunci scrisul romanesc alost national, culminind cu Bolintineanu, pe care totdeauna 1-apretuit asa de mult de suferintile lui se vorbeste cu emotiesincera In aceasta foaie, dar a venit In sfirsit vremea chid sepoate incerca o presintare a naturii ilustrate prin arta", inteolimba care a ajuns a li formati: graiul ce räsuna azi la coloniile

Venturianu e pronumele unuia din eroii comici ai schitelor publicate Infoiletonul ,Orientului latin".

Revista Contemporand, Literard IV 2, 1.76.8 N-1 I.4 ibid.

116 Istoria literaturli romAne§t1

Romei, incepind de la Adriatica pang la Marea Neagra si de laTisa pänä la Eubeia". Ca literatura, pe linga incercarile totdeaunachibzuite si corecte, dar red si fail avint in forma, ale luiDensusianu, lirica lui Lapedatu, si ea corectä si cam rece, abstractä,nu intrece nivelul productiei curente. Dar apoi cel d'intaiu, vor-bind cu cäldura de invierea Italiei, are o foarte frumoasä traducerea vestitei Ode la Italia a luí Leopardi :

0, patrie, väd murii si arcuri triumfale,Coloane. simulacre si turnurile goaleA' marilor sträbuni,Dar nu väd a lor glorie 1...

Tot asa corespunzätoarea oda a lui Petrarca*:

0, scumpa mea Italie, de si a'mele cinturi,N'or vindeca vre-odatä a' tale plagi de moarte 2.

Schitele lui lacob Negriizzi le imitä, cam greoiu, cineva careiscaleste R. Calonfirescu 3.

Un E. C. D. inceara un roman : Liviu Vioreanu, cu rätäciri instrainätate, dar si cu note de viata ieseana, cu boieri, cu tineride modà nouä, cu Evrei habotnici. Foiletoanele iscalite Radu Ms-turel o semnätura pe care o vom mai intilni in Ardealsi Nou-ras sint si ele literaturk si chiar literatura bunä.

0 mare insusire a acestei publicatii, asa de onest, de meticulosingrijità si pänä la ultimul articOlas politico-social, pang la ultimainsemnare de cronicä, e in silintile ei de a porni altfel cleat Indirectia unei ideologii perimate, de simplä protestare contra do-minatiei sträine, in ciuda cäreia se ridicà povestirea evenimentelorrevolutionare din 1,848, generatia nouä, care s'a resimtit de aceastalectura. Astfel in aceste memorabile rinduri ale lui Lapedatu :Poporul nostru are neapäratá trebuintä de carte si de bani pen-tru a iesi din trista situatie actuala. Chid va avea acestea, atuncisi viata lui sociala se va organisa pe base solide si durabile,existenta nationalä-i va fi asigurata. Atund Rominul va lua rolulce i se cuvine in Orientul Europei. Asa darä, la lucru I". 0 adoua insusire e in strinsh legatura, dacä nu cu lasul suspectat, cu

1 N 1 2.i N-1 28.2 N-1 18.

Curentul nou de peste hotare la Convorbirr 117

Bucure0ii nationalismului romantic militant, ai rominismului".Cronica bucure0eana, drumurile la Bucure0i se urmeaza Orala capät, i se reproduc versuri de Alecsandri, dar i cutare dis-curs al bizarului Bonifaciu Florescu, care era fiul natural al luiNicolae Balcescu.

In s1ir0t indelungata petrecere a initiatorului i principaluluiconducator in Apusul trances i belgian 0 Densu0anu repre-sinta, aläturi, alipirea la cultura italiana, din care a fäcut §i altetraducen, i care-1 va domina ca poet epic se simte in atentiaiubitoare, filiala, cu care Lapedatu, el cel d'intaiu, cu masur'ä §i simtcritic, urmare0e tot ce se petrece esential in viata i in culturafrancesa. Aid e originea unui nou §i complect latinism.

Din nenorocire aceasta foaie de pregatire modernä, occiden-talk a spiritului public in Ardeal inceteaza in lulie 1875.

V.

Curentul nou de peste hotare la Convorbiri".

Daca Bucovina, care, prin Gheorghe Hurmuzachi, se ralia laortografia um* p'ästra tot recunoscatorul respect pentru mareleei invätätor Pumnul I, 0 mai ales nu dielea, afarä de un desteratstudent, trimes la Berlin de Junimea", ca Samson Bodnarescu,un European" deci, ori ca Petrino, a0eptind studiile lui VasileBurlä, atunci §i el student la Berlin , adevärate valori literare,amestecul unora dintre Ardeleni, pe cari brasa bucure0eana in-cepea a-i räspinge §i cari vedeau la Convorbiria ceva din serio-sitatea germanica, la care §i ei se imparta0au, se adauge rapedela revista ie§eana. Cu bate aprecierile crude §i nedrepte privitoarela oameni pe cari ei ii venerau §i-i iubiau, adesiunile, pe care lecunoa§tem prin po0a revistei, venira din toate pärtile de pestemunti, pang la Beiti §i la Grade. Insu0 Aron Densu0anu, atunciavocat 1agar4ean, care va fi apoi chemat in tail, incepu a tri-mete contributia lui: astf el buna traducere din Tasso. Vom vedeace parte larga, nu totdeauna fericita, va avea-o la alcatuirea revisteiun loan Pop Florentin. Miron Pompiliu va deveni unul din cre-dincio0i ei. Acest nou rind de Ardeleni in invatamintul din la0

' Mid., 1, pp. 1954.

t 18 Istoria hteraturg romane§t1

nu mai era in legäturä cu spiritul bärnutian. De sigur la o asemeneaconcentrare cu Ardelenii nu se gindise nici Iacob Negruzzi, niel,cu toate originile sale transcarpatine, Maiorescu.

Al doilea element deci, pe care am ajuns a-I cunoaste si princercetarea amsAnuntitä a scrisului lui Xenopol, sint ei, pe lingästudentii in sträinatate, din tenle romanice, ca un Virgolici, darmai ales din cele germanice, "de la Berlin si de la Viena, devenitä,de altfel, un centru de adunare a tineretului universitar romin dintoate provinciile.

Litre acesti tineri de la studii, cari erau sä aducä un alt sufletdin contactul mai indelungat, In anii cei mai primitori, cu lumeaapuseani, ceia ce va produce cele mai insemnate urmäri asupra lite-raturii si culturii noastre, BodnOrescu, menit intfiiu a träi ca pro-fesor in Austria, avu curajul, atunci cind abia Isi cerca glasul, careva räminea rauc, cu bucäti poetice 1'611 simtire si lärä claritatesi en cele mai bizare din Ischitele de neinfrinatä inchipuire, säinfrunte, cu Shakespeare, Schiller si Goethe inainte, un maresubiect istoric I.

In »Rienzi", drama restauratorului momentan al libertätilor ro-mane, care uita cA si de departe poate lovi cirja Slintului Petru,miscarea e inlocuità printr'un zbucium confus, In care persona-giile, inteun loe, in altul, se ivesc si dispar; dialogul e prea deseori obscur, de si tonul general e bun si sint versuri expresive,ca acestea:

0 mindrä primAvarii.Vesteste orizontul acestor sapte dimburi,

ori formule cuprinzatoare :

Pe virful cel de munte se urcä muncitorulSi sarcini numeroase de terna, neobosit,Asterne pe podisuri. GrAunte-arunc'apoi$i-o singurä sperantä 11 face sA astepte:CA s'o 'nmil in spice.

Se pot semnala si astfel de rinduri:De ciripeste 'n vaträ vr'un greier plin de zile,Spre usa ruginia arunc genele mele,

I Nuvele ireale de dinsul, Cony. Lit., I, p. 116 si urm.; III, p. 141 §i urm-V. Din scrierile lui Samson Bodnärescu. Cf. Chendi, In Conv. Lit., 1902)p. 477 ei urm.

sau :*i cum zvinteazfi vintul pe strada pulberea

oriPlebeul este vintul ce bate azi din dos,

a§teptind ca mine sh se Intoarca, i gasim chiar nea§teptatenote de simtire fina:

...Un cintec din PetrarcaCherna ca §i un farmecIubita-mi la fereasta.

Dar ce merith mai multa lauda', ce uimqte in aceastä epochtotu§i de dibuiri, ce i-a ciVigat stima membrilor Junimii", cariau pus in fruntea revistei lor aceasta uimitoare tentativa dra-mafia, e sensul acelei luini romane, avignonese de la jumätateaveacului al XIV-lea, intelegerea pentru ideile i sentimentele ei,

putinta de a li da o forma retorica foarte nobila, §L deci, nivelulla care de °data se ridica printeinsul, cu toate ruperile deechilibru, disarmoniile §i chiopätärile, un teatru care niciodatanu se incumetase a rivni atit de sus.

Dar, ca i altii din aceastä generatie de neegalitate §i de con-traste, pe cari §i mediul de acasä i-a inghitit prea rapede, §iBodnarescu, in noua incercare, netiparitä, Grigore Ghica, dramaDomnului ala in la§i la 1777, nu pare a fi pästrat pe departeun ton pe care-I nemerise de odatä ap de sigur. Xenopol,care-§i iubia pe acest ciudat prieten, vorbete §i de planul lui dea lucra la o tragedie Gallus" I.

Dar, in duda aprecierilor pentru poetul gramatic, ce haos 1ipsitde sens e in versurile lui gnomice, ce lipsa de spontaneitate, defragezime in paginile despre Venetia 2 1

Lirica aceluia§i a fost pe dreptate, de la inceput, caracterisatäca neinteligibilä.

i, totqi, une ori aceasta tulbure minte de ambitios timid gäsiaputinta de a se exprima sprinten §i delicat, ca in aceste versuri:

' In necrologul lui Scarlat Capa, mort la Pisa, in vrista de treizeci sifloi de ani, se vorbeste de un Alexandru Ldpupteanu, inedit, al lui;Conv. Lit., IV, p. 52.

2 Ibid., p. 17 si urm. V. si ciudate epigrame, ibid. II? p. 046 si

lirM,

Curentul nou de peste hotare la ,,Convorbiri' 119

120 1storia literaturif romanesti

Un nor plutia,$i pe-acel norLuna dormia.Patruns de dor,Zbura Amorsi-o destepta.

Ah, dulce vislDe la itibitäEra trimis.

In materie de nuvela, primul cerc propriu-zis de la Convorbiri",care primiau contributii si supt nivelul cantonetelor satirice ale luiAlecsandriL, a dat citiva din scriitorii pe cari-i doria gustul, nu chiarasa de sigur, cum am vazut, dar destul de pretentios, al lui Maiorescu.

VI.

inceputul noii nuvele.Nicolae Gane din Falticeni, unul din tovarasii excursiilor

lui lacob si Leon Negrazzi, rude, cu care se si imprietenise,trimetea din Focsani, unde capatase o functie2, bucati in caresentimentalismul marelui poet moldovean3 era suptiat une oripana la ultima limitä a suportabilului, ca in dulceaga schitä.Fluierul lui sStefan, pentru ca, in acelasi an, amintiri ca ale re-dactorului Convorbirilor" in Toancele Bistritei, sa creeze, de si cuunele caracterisäri psihologice greoaie, scenele. iuti í vii de viatäruralä in Carpati din Piatra lui Osman. Dar, in aceasta litera-tura' de tidal., tipuri ca bätrinul intelept, tinarul frumos i viteaz,mindra fatä, eleganta i cind duce din urmà oile, strainul lacomde frumusetile ei, fie el Grec sau Turc, fac parte cu toatele dinrepertoriul lui Alecsandri. in acelasi ton urmeaza Gane, tot insunet de hore i in strigate de räpiri, pana la 1870, prin Co-nzoara de pe Muntele Rartul, pe linga acea Piatra lui Osman", cuun Turc vulgar capabil sá lure candide fete", dar cu o bunädescriere a nuntii teränesti la munte si a Toancelor4, i cu Privi-ghetoarea Socolei 5, aceasta din una fiind, cu tot elementul ro-

Cony. Lit., 1, p. 21 si urm.2 Torou(iu qi Cardas, o. c., p. 117 si urm.

Si la lacob Negruzzi tot asa. V. Cony. Lit., 1, p. 298 si urm. Astfel si InFluierul lui Stefan", cu ciobanul mort in lupta ridicula de la Costangalia alcarui par avea nu stiu ce aspect nedefinit".

4 Ibid., p. 257 si urm. False versuri populare. Cf. versurile de facturalui Alecsandri, din Primdvara, ibid., 11, p. 64.

2 Ibid., p. 91 si urn; IV, p. 106 si urm.

1 Ibid., III, p. 1 i urm.3 Ibid., IV, p. 153 gi urm.

Inceputul noII nuvele 121

mantic care presintä pe fata din margenea laului ca pe o damäcu camele, o bucatä in adev'är bine alcätuitä §i scrisä cu avint.

Alte nuvele din Convorbiri", i cu unele colaboratii rare ca alui Scarlat Capa, sint toate din domeniile sträinätätii romantice:lumea bogatà care petrece, primbläri, iubiri inseilate, flirturi zà-darnice, dueluri, iar, la capät, pentru zguduirea de rigoare, o trage-die care sä sperie putintel pe cetitori. Unde lacob Negruzzi e ne-sigur §i stingaciu, fratele säu Leon nemere§te frig a§a de bine tonul§i minuie§te cu atita sigurantä §i descriptia §i dialogul, Inca nu-vela cu prieteni de la Paris cari lägAduiesc sà se revadà dupä cevor fi träit zece ani din viata realä strämutà cu tot atita simt almediului pe eroi in toate pärtile globului.

Nuvela istoricA o incearcä tot atunci acel tinär Ardelean loan PopFlorantin printeo bucatä de presintare a vietii dacice in momentuleatastrofei eroicului rege Decebal In care sint multe i mari calitäti:o extraordinarä cuno§tintä a limbii populare, neinfluentati dearturari, a§a cum numai in anume colturi de Ardeal se mai puteagäsi, Cu termeni proaspeti §i expresivi.

E apoi acolo un dar deosebit pentru infäti§area mi§cärii, un instinctal ritmului luptei, o teränie in actiune §i in cuvint care pune inlocul comatilor" §i pileatilor" din muntii Hategului la o suráde ani dupä. Hristos pe insi§i fläcaii, mopegii §i fetele intrecari träise tinärul filosof 1. Ce päcat ca." autorul s'a infundat apoiinteun greoiu filosofism cu diafane figuri i rostiri de un misti-cism cautatl

Acelea§i calitati se intilnesc in schita istoricä Tuhutum 2, in caresint descriptii frumoase: Luna pribege§te singurà pe marea cealara margeni a boltirilor cerului; trece peste Jiläu §i se uità Intäcere jos la coperi§ele turnurilor, le poleie§te luminos §i li aprindein colt cite un spic de raze albe tremurätoare". Sau: noapteacinta de zuraiul scuturilor, cum pocniau in ele topoarele §i

buzduganele". Frumoasa Ziria, o adeväratä §ägalnicä fatä de lahorä, se furä cu o anghira incoltitä in pfircanul ferestei".

E o simtire nouä, In legäturä cu coltul de tarä de unde veniascriitorul, aducind impresii limpezi §i un capital de provincialisme

122 istoria ilteraturli rotane$1

pitore0i presärate Inteo limbä de o perfectä puritate. lar4i im-prejurärile istorice sint prefäcute in vie realitate contemporankteräneasd din Ardeal, §i oamenii lui Gelu ca §i ai lui Decebalvorbesc ca ni te sateni din partea apuseanä a provinciei. E aceia§imiFare §i acela0 haz mucalit. Se intilne0e tot atita simt popularistoric §i putintä de a intregi viata unei societäti trecute. Si cuno--tinta perfectä a terii ajutä la desävir§irea ilusiei. Descrierea o§tiriiungure§ti e in adev'är un impresionant pasagiu de epopeie : rareori o astfel de imaginatie a putut sä ridice in picioare o lumeintreagä ciudata. Neat, Inca odatä, cä acel lung ir de nuvelesentimentale, vagi n'au nimic din calitätile invierilor istorice 1

Dar Leon Negruzzi el ins4i 1§i dädea sama ck Oafá de extra-ordivare sfortäri, numai rare ori fericite, viata 1ncunjurätoare eaceia care poate inspira mai mult. Si atunci el presintä o drama derealitate ie§eanä. In Evreica, unde §i eroul §i amicii lui i

doamnele care-i primesc (imagine i bätrinul Evreu moldovean,incremenit in prejudec'ätile sale, i petitorul bancher din Galitiasint figuri culese din societatea contemporang : o solida bucatä §iIn ce prive§te organisarea §i mijloacele de stil 1.

De aici pornqte folositoarea tendintä dire realitätile epocei. lacobNegruzzi, autorul unor bune schite de drum, de care a mai fost vorba 2,descrie acel* mediu al Moldovei de pe la 1860 in ale sale Còpiidupä naturä", in care sint figuri vii i candidatul de as'atorie, i ora-torul patriotic, §i preotul de pomene i formule, i mai ales pa-raleul", lionul, snobul romin, de ambe sexe s. Versurile lui, deobiceiu lincede, sint pline de natural §i de haz cind pune In fatäpe cei doi pirliti de functionari, Vespasian §i Papinian4. Se suc-cedä astfel descrieri din viata ie§eariä de atunci, cu ce mai fämä-sese patriarhal dinteo societate respectabilk dar §i cu ce aducea nou,chiar dacä nu §i bun, §coala, viata de functionar, morala Mil bise-rica §i cultura Mil moravuri. Unele tipuri, de §i prea pe larg §i uneori foarte vulgar presintate, ceia ce va indigna pe Eminescu, sintbine prinse, dar WA a trece dincolo de margenile caricaturii: Cocovei5,

i Ibid., II, p. 285 0 urm., 307 §i urm., 341 0 urm.1 Ibid., I, p. 49 0 urm.3 Ibid., p. 229 0 mm.4 Ibid., III, p. 289 0 urm.5 Ibid., p. 341 0 urm.

Inceputul noil nuvele 123

Cristache Wiiccirescul, Don Juan de la ArhivcP, Nrintele Gavriili altele 8.

Peste haosul de amintiri germane, elvetiene, se desfac astfel acesteaspecte §i scene de viatä din mahalalele la§ului 4. Dacä nu eavint, e mäcar adevär.

Aceste bucäti mai au o importantä, care e cea hotäritoare: eleinseamnä ruperea de romantismul de imprumut, cu suspinätoareleiubiri de§irate §i spovedaniile la lung in vecinätatea unui otelscump, pentru sträini, unde poate sä le audä. §i sä le prindä unjune Moldo-Valah calAtor pentru distractia sufletului ski in nevoiede culturä.

fu acest timp, primele contributii ale lui Alecsandri la Con-vorbiri Literare" in domeniul teatrului sint in aceiai notä :acele citeva ware dialoguri, cuprinzind satire de moravuri §iune ori atacuri politice contra liberalilor. Astfel el trimete, dar nu-mai cu acest titlu documentar", pe Stan Covrigarul, cu hazulIn jurul functionarului de modä nouä, adesea flämind, pe carela§eazä intre un epistat bucure§tean cäci pentru el aceastä po-litick' e un fenomen de Bucure§ti §i Madam Malacofna 5. Pevremuri a fost foarte gustat monologul, plin de oarecare vervä,Surugiul6. Cain din aceia§i vreme e Chirifa la Paris..

1 Ibid., IV, p. 127 si urm.2 Ibid., III p. 341 si urm.8 Ibid., II, p. 42 si urm.; III, p. 329 si urm. (si bucata Strfrostiri).4 Ibid., III, p. 41 si urm.5 Ibid., I, p. 211 si urm. E scrisA la Mircesti, in Septembre 1867.6 Ibid., p. 328 si urm.7 Ibid., II, p. 141 si urm.

CAP. V.

Creatorii literaturii noi

Mihail Eminescu.

fn acest mediu, in care unul, Alecsandri, cAnta sa-si prelun-geascä elanuri a caror vigpare era de mult isprävità,sarcini poetice Cu mult prea grele pentru umerii sài, iar altiibäteau dureros din aripi care niciodard nu erau sä poatà zburaIn adevär, räsunarg, abia !Agate in samä, fiind aruncate la sfirsitulnumarului Convorbirilor" din 15 April 1870, dupg inseilärileindescifrabile ale unei prose fantastice de BodnArescu i indatàdupà. Bäräganul", in adevär lipsit de once frigezime, al lui A-lecsandri, acordurile puternice ale unei bucäti in care se invier-suneaza iubirea pentru o femeie areia poetul i-a descoperit preatirziu sufletul conrupt:

Ti-am dat palidele raze ce'ncunjoarà cu magieFruntea ingerului-geniu, ingerului-ideal,Din dembn fäcuiu o sfintà, dinteun chicot simfonie,Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorei natural,

Si in ce multime de imagini nouà era imbracatà indignareapentru aceasta descoperire l Se trezia icoana Venerei antice,

marmorä caldà, ochiu de piaträ ce scintèie,Brat molatec ca gindirea unui impärat poet.

Totul, imprecatie i suggestie, pentru ca, la capät, lacrimile celeiträsnite de atita minie sà aduc6 printeo duioasä intoarcere im-pficarea:

La picioareli cad si-ti caut in ochi negri-adinci ca marea,Si särut a' tale mine, si-i intreb de poti ierta.

Mihail Eminescu 125

O intreagä tragedie umana, cu superbe 1nältari cätre ideal, eracuprinsa In aceasta revelatie pe care o iscalia un nume necunoscut:M. Eminescu.

Cercetärii ficute in satul Caline0i-lui-Cuparencu2, de unde por-nise tatal lui Eminescu (näscut la 10 Februar 1812), pentru a laceagriculturà de arenda In Moldova, au scos la lumina o Intreagalume de Iminovici terani, acum rusificati, §i, cu toate ipoteseleturce0i, la care, pe basa unor birth galitiene, se poate adäugi

dar e vorba de Ruteni §i una armeneasca, se pune intrebareadacä nu e vorba de Minovici (de la numele de Mina). Taal efäcut Sluger de Mihai Sturdza §i indepline0e mult timp functiade ajutator la mo§ie al boierului Ba4 din Dumbräveni3. Se In-soara la 1840 cu o femeie dintre boierinaA Raluca (Rama), fiicaStolnicului Vasile IuraKu de la Jolde04.

Discutia cu privire la data de na0ere a lui Eminescu a fost

In general y. N. Petragcu, Mihail Eminescu, 2 ed.; I. Scurtu, Eminescu'sLeben und Prosaschriften, Lipsca 1903; Portretele lui Eminescu, 1903; deacelagi, editia Scrierilor politice si literare, 1905; In &Int., Ill, pp. 29-30;IV, pp. 753 si urm., 774 gi urm.; PAtrAscoiu, Eminescu's pessimistischeWeltanschaung, 1905; A. Bogdan, Die Metrik Eminescus (cf. V. R., XI,pp. 193-272; XVI, pp. 172-3); E. GrAmadA, in Mitteilungen ale InstitutuluiromAnesc din Viena, 1914; IbrAileanu, Metrica lui Eminescu, V. R., 79, p.333 gi urm.; Evolutia spiritului critic, Eminescu socialistii, ibid., IX,p. 250 si urm. Cf. R. Sbiera, Amintiri despre Eminescu, CernAuti 1902,Junimea literard, 1909, n-le 7-8; leronim Baritiu, in Rindunica din Sibiiu;1894, gi In Sam., II, p. 258 gi urm.; St. Sturdza, Observhfii i schitecomparative asupra poetului M. Eminescu, Birlad 1888; M. RAducanu, inVocea Tutovei, 1906, 18-9, 23; Slavici, Pesimismul lui Eminescu, C. L.,1902, p. 308 gi urm. Caracostea, Personalitatea lui M. Eminescu, 1926.Antisemitismul lui, Sdm., II, p. 689; VlahutA, in Luc., VIII, pp. 291-2; cf.ibid., pp. 345-6. Mai ales Leca Morariu, Eminescu, Note pentru o mono-grafie, in revista Mihai Eminescu, 1930 1.

2 V. Gherasim, In satul EminovicenilorConv. Lit.", 1922. Cf. Leca Mo-rariu, in Glasul Bucovinei", V, n-le 1156-7; Gherasim, in Cony. Lit.", 1923,p. 185 si urm. In general, excelenta lucrare, de mare muncA gi de o bunAformA literarA, Cu o bogatA bibliografie a d-lui G. CAlinescu, Viafa luiMihail Eminescu (2 ed.); Opera lui Mihail Eminescu. Cf. D. MurArasu,Narionalismul lui Emitiesen, Bucuregti 1932.

a Oh. NicolAeasa, in Cony. Lit., 1924, p. 807 si urm.Zestrea ei, ibid., 1926, pp. 46-7; V. R., 45, pp. 123-4. Pentru familie,

Caragiale, in Luc., VIII, p. 288 i urm. Surori la mAnAstirea Gafton lingABotogani (Fevronia, Sofia gi Olimpiada; v. Toroutiu, o. c., IV, p. 227.

126 Istoria literaturii rominegti

lung& El si Wit dau un 20 Decembre 1849, preotul de la Ospeniadin Botosani, care I-a botezat : 15 lanuarie 18501. Sä se observe siaceia ca, inscriindu-se la Berlin, Eminescu arati ca loc natal Botosa-nii 2. Atestatul de la scoala primara din Cernäuti, unde a ficut douiclase intre 1858 si 1860, dä data de 6 Decembre 1850"; ceapentru absolvirea Liceului, tot acolo, din potrivä, pe aceia de 14Decembre 1849: am incercat sä inlätur greutatea prin calcululdupä calendarul nou, ,Decembre" fiind pentru lanuar" 3.

La Cernauti, unde, dat, se pare, si in sama fratilor Bumbac, mergela 1858, riminind ping in 18634, el stätu si in casa lui Aron Pum-nul, a drui moarte a deplins-o in numele conscolarilor säi8. Vapleca in 1864 cu trupa Fanny Tardini 6, va ocupa, intors in Boto-sani, de voie, de nevoie, un loc de copist, la Tribunal, la ComitetulPermanent din Botosani, va reveni apoi ca privatist", preparatIn particular", la Cerniuti, probabil de hatirul familiei, si se vadeda iar teatrului, scriing, pe lingri bucata prin care cautä siminglie durerea unei mame care-si pierduse copiluI7, bucata Dinsträiniitate i &NA alte poesii de adolescentä (»La o artistä" siAmorul unei marmure") pentru actrija Eufrosina Popescu (si laViena va ciuta o asemenea societate, la artista Bognar)8, atiteaaltele, pierdute 6.

2 Cf. N. D. Giurescu, in Cony. Lit., XXVI, p. 183 si urm.; ibid., 1904, pp.1018-20; Vocea Tutovei, 16 April 19063 Maiorescu, In Toroutiu, o. c., IV,p. 275 gi urrn.

' Octav Minar, Eminescu, Album; Junimea literard, 1924, P. 534.a V. Corneliu Botez, in Ateneul din Botogani, 1904; Iorga, in Drum Drept,

II, p. 1 (dare de sama despre brogura lui Teodor V. Stefanelli, Bucuregti 1914).4 V. gi Scurtu, In Sdm., II, p. 155; Conv. Lit., 1926, pp. 246-8.5 In Lacrintioarele invdfdceilor gimnasiasti din Cerndufi la mormIntul

prea tubitului lor profesor Arune PumnuL Pentru copilarie, v. gi Daianu, inTribuna, XIX, p. 82. Si la un Blanchin; Toroutiu, o. c., IV, p. 95, no. ix.Mai ales Leca Morariu, revista M. Eminescu, I, pp. 37 gi urm., 86 gi urm.;George Baiculescu, ibid., p. 80 gi urn,.

6 V. Teodor Balan, In revista M. Eminescu, III, p. 121 gi urm.7 Am gasit o de curind, In Foaia Sofietdfii din Cernauti, gi am repro-

dua-o In Revista Fundafillor Regale pe April,8 SteFanelli, 1. c.; N. Petragcu, in Coto. Lit., XXV, pp. 1050-4; Leca Mo-

rariu, 1. c., II, pp. 24 gi urm., 56 gi urm.; Sbiera, In Toroutiu, o. c., III,pp. 116-7; G. Bogdan-Duica, in revista M. Eminescu, IR, pp. 14-5.

e G Bogdan-Duica, In Datina, VII, pp. 131-2; revista M. Entinescu, II,p. 65 gi urm.

Mihail tminescU 127

Tarziu, cum o dovede§te siguranta formei, fiul posesorului"lui Ba4, trait in margenea codrului boto§inean, 10 amintia in-duiopt de o copilärie libera §i voioasa 1.

Fiind .baiat, paduri cutreieram$i m'a' culcam ades linga izvor.

E acolo natura aceia cu totul specialä, a lui pentru totdeauna,in talmacirea-i neegalabila, pe care, deci, niciodata n'o va pierdedin ochi i care-i va vorbi oricind ca un prieten: sunet de ape,freamat de ramuri In teiul vechiu", iz de poianä, chemare debucium, zvon de cerbi, val de argintie ceata" al lunii, cu

Sclipiri pe cer, \Tapie peste ape,la care se va alipi vedenia blonda' a dorurilor i chinurilor lui 2

De atunci ii vin refrenuri de colinda pe care le va imbräca inhaina geniului ski creator:

Colinde, colinde!Sosia' colindele.Luminile te 'ntinde$i toate aprinde-1e3!

O poesie din 1876 trezeOe acel chip al primei iubite, moartain tineretä, careia i-a inchinat apoi chemarea fantastica din Mor-tua Est". Astfel:

O dulce inger blind,Cu ochi uimiti de mari,La ce mai reapariSa 'ngreui al mieu gind?Parea cá te-am uitat,Cá n'oiu mai auzi,CA-mi aminte0 v'o ziDin viata mea de sat.

Si el fi vede viata de atunci, cind noi umblam desculti"aude povestea, spusä, incet, iubitei de atunci, a feciorului decraiu, care nota ani" .1-a cautat iubita:

Ca i cind te-ai mira,Tu ochii mari faceaiDe i ma pricepeai

' I. A. Raciulescu, In Conv. Lit., 190', p. 299. V. i V. R., 77, p. 313 O urm.2 Conv. Lit., 1902, p. 299.a Hodoa, Poesii postume, p. 28.

128 istoria literatura rominesti

C'o spun in pilda, taSi-apoi, cind te rugamS'a-mi spui de mä. iube0i,Prindeai ca sä opte§tiCu buzele abia.Si-mi räspundeai cu dor :Tu nu mä vei cata,In veci rämin a ta,Cäci drag imi e0i, de mor".

E povestea, a§a de simplu §i de duios spusä In Aniversara".Cäci el e copilul de aisprezece ani care se crede Cesar §i eaCleopatra de patrusprezece. Adinc miKätorul dialog, din drum,de pe banca din lata casei, e tesut tot din aceastii amintire alegfiturii cu iubit copilul säu", pe care-I musted cä 1-a läsatsingur :

Uita§i al tau cuvint:Nu m'ai chemat sä viuAläturea 'n sicriu,La stinga ta 'n mormint 1.

Atita din acei ani f gil umbre i filrä piedeci i amintirea,adinc simtitä, poate i prin contrast cu tatäl, real i aspru, amamei :

O mamá, dulce mamá, prin haosul de vremiPrin freamätul de frunze la tine tu mä chemi,

atila va duce de acasá cu sine copilul plecat departe la invá-täturä i mai ales la hoinäritul de-a lungul §i in largul lumii.

Probabil prin studentii ardeleni de la Cernäuti, Eminescu fuIndemnat a trimete lui Iosif Vulcan 2, care tipfiria In acel depärtat coltapusean de Rominime de la Orade, Familia, clteva bucäti din car-netul säu de adolescent, care ni s'a pástrat din fericire, cu versuride o ortografie decoloratä, onest i stingaciu caligrafiate, i unadin ele apäru incä din Februar-Mart 1866, colaboratia, continuindtrei ani intregi la aceastä publicatie periodick chiar i dupä ceacum poetul, care ajunsese la cfOigarea unei forme infinit supe-rioare, publica i in revista din I* a Junimii".

I Coral. Lit., 1901, pp. 392-3.2 Scrisoarea, copilaroasà, vorbind de procesul revolutiei lui interne intre

decisiunea de e serie si de a nu serie", si in Toroutiu, o. c., IV, p. 78, no. 1.

Milian Em1nescu 129

titicata lirici De-a$ avea, cu diminutivele ei, ca acelea dintinereta lui Alecsandri: copilita", porumbita", blindisoarä", cuusurätatea unui omagiu pueril catre o intreväzuta dragoste, e unamestec de reminisce* si din marele poet moldovean si, maiales, in ansamblu, din Bolintineanu, care pe atunci prelungia odegradantä agonie sufleteasca Nu e nimic personal, gindit, simtit,

abia se putea astepta aceasta de la scriitorul care era inc'aaproape numai un frumos si romantic bäietel.

In a doua, O caldrire In zori, avintul e al baladelor aceluiasiBolintineanu, de la care e si indiferenta fata de cuvintul autentic,care se poate primi, dar rima e acum dutatä si une ori fericita.fncolo junele" desgustä. cu särutärile" lui si cu tandrele vi-sari", ca i iubita, virgina", cu crinii albi ai sinului". Cevasmuts din viata se gäseste numai tot in amintirile de acasä, pe carele cintä In lungi versuri calme bucata Din sträinalate": regasestiacolo natura de la acei Ip'ätesti de nastere ai poetului, cu paceapatriarhalä de pe blindele sesuri ale Siretiului : natala val-cioara", piraul de argint", a codrului tenebra", cimpia 'nflo-ritoare", colibele din vale".

Dar revolutia, uimitoare, care a schimbat in totul acest sufletgenial, se simte Inca din inchinarea la Bucovina, care e din 1866.Ritmul e variat, i armoniile intime care vor deosebi pe poet seIntilnesc in tesätura strinsà a unei forme sigttre. Cite un verszbucneste cu o neobisnuita putere ca acesta:

Cind pe bolta brunä tremurä Selene.

Rapede se trece la precisiunea färä caldri de logica i ovairide pas din Speranta, a &Aril origine, din Schiller insusi, s'a des-coperit2, de si e stra.mutata in cu totul altä sentimentalitate si Cll

vibrfiri absolut altele:Precum diatom], prin munti ratacind,Prin umbra padurii cei dese,La slaba lumina ce-o vede lucind,Aleargä purtat ca de vint,Prin noaptea padurii de iese3.

I E reprodusA de V. G. Mortun, in volumui M. Eminescu, Prosä siversuri,Iasi, 1890. Tot acolo si celelalte piese, analisate mai departe In text, apa-rute IntAiu In Familia.

C. C. Giurescu, in Revista istoricd romeinet, 1933.° Misterele noptii (ed. Mortun, pp. 213-5) trebuie sa fie, de si tiparità

mai tirziu, de o data anterioara.9

130 Istoria literaturli romlinesti

Ceia ce se publica in Familia" lui Vulcan de la o bUcata devreme nu e, de fapt, decit o pregaire la revelatiile din ,Convorbirileliterare". Poesille aparute In cele douà reviste de la douä capete alelumii romanesti fsi corespund. fri spiritul Epigonilor" e, astfel,omagiul catre Eliad, care va fi läsat la o parte In marea fresci astramosilor.

Publicarea literaturii incepatoare a noului poet lute° foaie dedincolo de Ardeal indeamnä insä pe adolescent SA faca o es-capadä acolo, ajungind si Ora la Blaj, la Sibiiu, unde, nu stimprin ce legaturi, inväta unul din fratii sai j, initiindu-se astfellute° viatä pe care nici Moldovenii din Iasi, nici Muntenii dinBucuresti n'o cunosteau decit foarte vag. Neajutat de parinti,traia din mila prietenilor, gol, une ori flämind, dar fericit in lu-mea visurilor sale. Ce-i era lui de lumea realitatilor si a carierelor IIsprava scolarä era, ca de obiceiu, mediocri. Dar colegii si-auadus aminte totdeauna de frumosul tinär pribeag, care nu ajungeasaii continue studiile de liceu, dar era incunjurat de gloria nouia poesiei sale din revista asa de mult cetiti printre tinerii depeste munti. Ar fi ajuns si pänä la Timisoara, Ora ce un anga-jament la lorgu Caragiale (pe la 1867), apoi la Pascali, cel maimare artist al vremii, ii permise a face drumuri cu un fel de rostde-a lungul si de-a latul aceleiasi Rominimi

Se neglijeaza din alt punct de vedere decit cel pur anecdotic, carenu e totusi indiferent, aceastà parte din adolescenta aceluia caretrebuia sä creeze poesia not& a vremurilor care veniau. Ea areIna o deosebitä importantä. Mai mult cleat prin contactul la Cer-rauti cu odraslele teränesti din Bucovina, Eminescu a ajuns inaceste rätäciri ardelene, poate si bäratene, la cunostinta vietii ade-värate a unor terani cari nu veniau din cutia cu päpusi pentruCraciun a lui Alecsandri, de unde Gane Imprumutase de curind.La Blaj, unde a stat de fapt, visitele aiurea fiind extrem de scurtesi fail a se lega vre-o prietenie serioasä, el a trait intre Romini carierau toti, de la ultimul primal.'" pang. la Mitropolitul din scaun, terani,autentici terani, rneniti sä rämlie astfel, i cu diplomele In buzu-

I V. I. Scurtu, In Sdm., II, p. 524 si urm.2 V. N. Densusianu, In Analele societdfii pentru fond de teatrit, 1899-900,

p. 89 i urm.; Bogdan-DuicA, In V. R., LX, p. 383 si urm.; In revista M.Eminescu, II, p. 50 si urm. Pare a fi lost i la Craiova; v. Cony. Lit., 1906,p. 525, nota.

Mall Eagnescu 131

nar 0 reverendele sau rocurile" pe dinsii, terani. S'a pfitrunsadinc de vorba lor, de cintecul lor si, cum o spune un tovarisdin acea vreme, Stefan Cacoveanu, el insusi un poet de talent,a rimas cu nestearsa amintire a migirarului" scolilor inalteycare se intimplase a fi o adevirati comoari. de poesie rusticil.

Tot °data, aici, si nu la Cerniuti, unde Austria stia si sterili-seze sufletele, poetul a cipätat notiunea, dominanta pentru totdeauna,a perfectei unititi romanesti, aici s'a coborit asupra-i constiinta,deplina, nemuritoare, a unui popor romanesc care nu ftie granitile cei-au fost säpate in carne si asteapti numai vremea pentru caforma exterioara si raspunda si ea necesitätilor organice. Ceia ceplutia nedeslusit in mintile clericilor de pe catedre si din chilii adevenit la dinsul crez, crez pe toga viata, in stare si biruie toatemiseriile, ingustarile si neputintele presentului.

Calitoria artisticä a lui Pascali peste munti e presintatä astfelde Papiu Ilarian, in 1868: D. Mih. Pascali, intaiul artist dra-matic al Romaniei, face, impreuna cu trupa sa, o excursie la Ro-minii de peste Carpati. Avind dumnealui cunostinta de stareaRominilor de dincolo, nit vre-un cistig material II indeamni...;singurul sail scop e de a arata si in acele pirti, striinilor, nu maiputin ca Rominilor, progresul ce a atins Ora acum arta drama-tica in Romania" 3.

Acesti ani de viata artistica au pus o nestearsi pecete pesufletul tinirului, si nu se poate spune cit li datoreste el demult, De aici a luat, continuindu-si lecturile de care vorbesteCaragiale, care spune cal-a gäsit la Giurgiu cu Schiller in mina' 3, ceputea sa-i dea practica zilnica a repertoriului, compus din piese incare era imaginatie, aventura, conflicte violentei dar si o directieetici. inchipuirea lui insasi s'a aprins astfel de la o represintatiela alta ; a ajuns si aiba un fel de obisnuintä a fantasticului, asupranaturalului. Spiritul lui se ridicase mai sus de nivelul vietii,si de la aceasta inaltime nu s'a mai putut cobori niciodati. Eraacum, si pentru totdeauna, oaspetele statornic al irealului, gindindprin simbole si rostindu-se prin magnifice comparAii. Tensiuneasufleteasca a devenit pentru dinsul o necesitate de neinläturat.

1 In Luceafdrul, 1904, p. 71 ai urm. Cf., pentru intoarcerea in Bucure0i,ibid., 1905, p. 59 ai urm. ai, de acelaai, amintirile" din Altnanahul PreseiRomine de la Cluj, 1926.

i Neamul Romdnesc Literar, II, p. 251.'In Momente. Cf. S&L, III, pp. 399-400.

13 istoria ilteratur11 rominelti

Si plese istorice figurau in acest repertoriu. Eminescu n'avuse demide si invete acea istorie a Rominilor care-i vorbia li printurnurile bisericilor boto§inene, amintind pe Elena Doamna luiRare§, §i prin depärtatul rfisunet al domne§tilor clopote dinSuceava. La Cerniuti profesorii austrieci §i austriacisanti n'aveausarcina si predeie a§a ceva. Doar ii vor fi chut in mira co-pílului Letopisefele lui Kogilniceanu, larg rispindite In vecheaeditie. Dar pe acei Domni §i pe acele Doamne, pe acei boteni§i pe acele jupänese, pe acei osta§i §i pe acei clerici el fi vedea,'fi auzia din cuca luí in serte de mari feerii nationale. Si dramapoporului siu era vecini cu dramele cele mari ale omenirii:un maiestos sens al istoriei se impunea sufletului lacom dea §ti, inimii care bitea pentru astf el de tragedii ale lumii. F'äriacest contact filosofia Vienei §i a Berlinului 1-ar fi robit pentrusingura interpretare ideologici a vietii 1 .

insemnirile lui Cacoveanu, care a gäzduit la Blaj in 1866pe Eminescu, ne ajuti si afläni ce §tia atunci §i ce-i pläcea : literaturagermanä, din cele sträine (frantuze§te abia rupea), iar, din cearomineasci, avea bunul, da, bunul gust, si puie aläturi de Alec-sandri pe capriciosul, dar plinul de vinjo§ie Baronzi 2 sepripidia de setea pove§tilor pe care le spunea §i-§i aduceaaminte mai tirziuacel mägirar" al cucernicului Seminariu. La 1868priptenul §i gäzduitorul ardelean va gisi ca sufler la Pascali pefrumosul Unir micut care nemerise in ora§ul canonicilor 3, §ifostul tovarä§ de carte §colará fi spunea ci nu-i place de Muri-§anu, dar de Papiu Ilarian da, fiinda limba e buni; el se gindiasi refacä pe Arghir §i Elena" lui Barac, in timp ce admiratialui mergea citre Kogilniceaou ca om politic.

Pe atunci traducea, dupä cererea luí Pascali, cutare carte deteorie germanä despre teatru, §i tot de atunci i-a venit acel gustpentru scenä care, mai mult decit insu§i avintul de creatiunepoetici, 1-a fäcut a se gindi la tragedii ca Muri§anua, Drago§-Vodi", Vil:luya din Efes", probabil §i Mira", cu subiect dinvremea lui Vodä Stefänitä, injghebare in versuri destul de mono-

' Pentru carnetul lui de aufler, I. Scurtu, ibid., pp. 751-2.i Lac., III, p. 71 ai urm.$ Ibid., IV, p. 59 vi urm.4 Ibid., p. 340.

Mihall Eminescu 133

tone 1. De aici interesul pentru teatrul ardelean. De aid i in-telegerea pentru operele scenice in genere, care I-a ficut pe urmisä scrie cu deosebitä competenta &rile de samà despre represin-tatiile din la0 2. De la inceput, a predicat teatrul originalteatrul pur, opus libertinagiului", conruptiei" §i frivolitätii celuidin Apus, färi deosebire, neapirata cerintä etici; Ora §i pentruvulgul iubitor de glume ceva onest, drept §i bun", cu caractereomene§ti consecvente" i nobile i cu o limbä din care sä nulipseasci farmecul liric" 3.

Dad gre§e§te, läudind piesele lui V. A. Urechiä, nu se im-paci insà cu ale lui Bolintineanu, pe de-a intregul false, §i cri-tici la ale lui Alecsandri §i u§orul joc cu mai multe jargoane.§i o oarecare imoralitate de fond". De pe la 1870 modestulsufler aratà a cunoa0e nu numai grandeta" lui Hugo'', dar §iproblemele lui BOrnson, tragicul adinc al lui Hebbel, ironiatäioasi a lui Gogol, glumele bine prinse ale lui Holberg. LuiScribe, marele meter, doar de-i gisWe scuse. Are curagiul säspuie cä Molière s'ar putea represinta in traducerile boiere§timuntene de la 1830, in cele moldovene0 ale lui C. Negruzzi §ialte asemenea versiuni oneste, §i sà recomande chiar arjele luiMillo. Osinda cade grea asupra fabricatiei tehnice parisiene, cumi§carea pe cataligi, vorba afectatà in pronuntia fals6" 5.

Eminescu pregatise de multi vreme, pe la 1866, o adunare abucätilor sale lince In fruntea lOr stä un mic poem de larg_

Ibid., pp. 474-5; Eminescu, ed. Scurtu, Scrieri politice si likrare, p. 55si urm.

In Curierul de Iasi, de unde in Scrieri politice $1 ¡iterare, ed. I. Scurtu." V. L Borcia, Luc., ¡V, loc. cit., ai p. 356 gi un. Pe atunci versurile

la moartea fostului Domn $tirbei; v. &I'm., VII, p. 784.4 Cf., pentru influentele francese asupra lui Eminescu, I. $iadbei, in V. R.,

LXIII, p. 424 si urm. A si tradus din Hugo; Cony. Lit., XXV, pp. 910-1.5 V. si InsemnArile lui Slavici, in V. R., LI, p. 5 si urm. Cf., intr'o veche

scrisoare cAtre Vulcan: Teatrul National! Nume frumos, dar care aura abatjocurl unde nici nu existA. Teatrul National nu imprumutA de la altii,ci are materiale din modul de a cugeta gi poesia nationale ; Toroutiu, o.c., IV, p. 78, no. I.

Pentru astfel de planuri in tot cuisul vietii lui, v. G. T. Kirileanu, inCony. Lit. pe 1906, p. 12. Dot:A poesii din 1869, Seim., 11, pp. 145-6. V. bucata

O stelelor, stelelor unde v'ati dus?,ibid., pp. 177 si urm., 193-4. Pentru Eminescu tinAr, si lorga, In Sdm., IV,p. 481 si urm. Cf. I. RAdulescu Pogoneanu, Citeva pagini din tinerefa luiEminescu, 1910.

134 Istoria literaturli Tominest1

avint, dar plin inci de rete amintiri de limbä, de nesigurante aleversului si Cu un fnsemnat amestec de obisnuintii a unui trecutIn care lacrimile sentimentalului se amestecau cu, amenintärilecätre ce r ale revoltatului, cele douä elemente din care se com-pune, cum se stie, formula lui Bolintineanu, mutt mai spornicàIn imitatori decit a lui Alecsandri, aceasta fiind mai consistentä,deci mai putin aträgätoare.

Si aici gestul e al teatrului de care a lost atita vreme stäpinitcopilul din cusca suflerului : exageratiile, posele, tiradele de acolovin, poesia Insäsi fácindu-si drumul pänà la dinsul pe aceiasicale. E vorba de o iubità moartä, Elena, titlul poemului Bindschimbat, apoi, de tirfärul mindru de latina lui de gimnasiui inMortua Est. lati unele pärti din aceastä primä injghebare, careingälduie ins& a se vedea, de ce, cu altá culturä, pentru acrea un alt gust si a introduce alte idei, era capabil i atuncicolaboratorul Familiei". Astfel, in aceste stante:

Asa fel slut toate, aicea supt soare .

Nu-i frunte scutitä de-a mortii sudoare.Toti timpii al mortii marmbreul zeuIi soarbe Cu vraja-i in sufletul seu.Nu stiu dad. timbrii sonorului nurnelzbesc cu aripa v'un singur auzSau strinsi se arund 'n pustiul havuz.Pe luciul legii nu hohoti crime I.

A Byron sunä, dar si a supremei incordäri de la rampä.In aceiasi culegere manuscriptä tinärul poet a pus versurile

tipärite in revista lui Vulcan, a cäror valoare, cum s'a väzut, efoarte deosebirä.

Deci Ind de atunci, la optsprezece, nouäsprezece ani, formacare va räminea exista, in liniile ei generale, cum o dovedeste

bucata aceasta, datatä 1869:

In fereastra de spre MareStä copila cea de craiu :Fundul märii, fundul märiiFurä chipul ei bälaiu 2

M-ssele Academiei Romlne: Caietul Inceputurilor, Nu lipsesc : angel,junefd, dolos.

1 Cony. Lit., 1902, p. 298.

Mihall Eninescu 135

Pentru a-§i desface fiul, pe care nu arati s5.-I fi inteles vre-odatä, din legituri pe care le socotia nevrednice §i pericu-loase, Gheorghe Eminovici, regäsindu-1 cu trupa la Botopniizbuti s5.-1 smomeasch' prin oferta posibilitätii unor studii la Uni-versitatea de cäpetenie a acelei Austrii de unde venia insu§i, §i incare tinàrul, perfect cunosator al limbii germane, 4i fäcuse pri-mele studii.

Acolo, la Viena, Mihail Eminescu se inscrie deci la sfir§itulanului 1869, ca sà stea rani in 18722. tntre profesorii lui era §ijurisconsultul Ihering ; Il intereseazä. indatä. ca i pe Xenopol

§tiinta nouä. a psihologiei popoarelor" in legàturà cu natio-nalismul sä.0 incepätor. Filosofia lui Herbart, *Asia apoi pentrua lui Schopenhauer, de alt nivel, Il cucere0e. Invatä §i italiene0e,dar se tine departe de istorie, care-i era cunoscutá pentru altorizont i in alt fel. Cetind pentru sine, §i aici insà studiile le facecu intreruperi.

La aceastá vristä. cineva 11 vede a§a: un tinär oachq, cu fatacurati §i rasä peste tot, cu un lung clAbär bänätenesc pestepletele negre, cu ochi màrunti §i visätori i totdeauna cu unzimbet oarecum batjocoritor pe buze". Are prieteni pe TeodorNica, viitorul financiar, pe loan Bechnitz, pe lonitä Bumbac3.

Acum tinärul Moldovean incepe a juca, intre colegii romini, acelrol activ care-I va duce la partea importantä avuta in serbärilede la Putna. El va apära, e drept, spiritul de la Convorbiri", de qinu se va declara, cum vom vedea, de acord cu toatä literatura deacolo 4, § i la un prilej studentesc el ridicä päharul pentru Carol I-iu 5.

Va fiminea aici !Atli in 1873, cind 11 va duce la Berlin presentaacolo a fratelui Serban, un strälucit °liter, care s'a sinucis tinär.

Viata la Viena, in 1871 i 1872, cu toate miseriile ei, de bani,de sinitate, o poveste0e Mihai acestui frate Serban, care se va

1 V. detain in Calinescu, Viata, p. 170 si urm.1 Cony. Lit., 1913, p. 956 pi urm.3 Slavici, in Seim., VIII, p. 496. Cf gi V. R., XLV, p. 355 gi urm.Intre

colegi i acel Vasile Demetrescu care e V. Paun de mai tarziti, poet Cuoarecare mijloace in tinereta sa ; v. Omagiul Bianu. Oda la Razboiu (1877)va fi publicati de el la Bucuregti.

Cony. Lit., 1901, p. 298 gi urm.5 Bogdan-Duica, in V. R., LXI, p. 80 gi urm. Scrisori de acolo, 1872, In

Sam., I, p. 624 §i nrm,

136 Istoria Ilteraterli romlneati

stinge in 1874, cind poetul era acum la I*, si pärintilor, prin seri-sori care ni s'au pAstrat 1 Cunoastem si pe cea din Berlin, cuaceleasi griji, dar si cu viul interes al lui Maiorescu, acum mi-nistru, care-1 indemna sä-si iea un titlu de doctorat pentru aputea fi numit profesor de filosofie la Universitatea din Iasi, ideiecare-I seducea indestul pe tinärul poet, si el se si pregatia inacest sens 2.

O nou'ä schimbare produse in acest suflet deschis la ceiace cultura are mai inalt si mai nobil, in aceastä minte capabilfide a intelege dificultOtile cele mai abstruse ale filosofiei germane,trecerea aceasta la studii in Capitala Austriei cosmopolite si apoiIn a noii Germanii. O intreagh literaturä, de observatii generale,de polemieá, de versuri fázlete, de poeme acuma aproape cutotul intruchipate se insirä pe paginile libere ale caietelor decursuri, cu ale lor resumate in bimba germanä.

Cugetarea lui Eminevu nu se deosebeste atunci intru nimic deaceia care i se formase la Berlin lui Xenopol si pe care acesta o expri-mase inch. din 1868. E la dinsul acum o perioadh de cugetaresi de critick de orientare si directie. Si el are impresia cà neghsim, in schimbarea noasträ culturalk asa de räpede, pe undrum fals, cá imprumutul nu numai cà ne-a rfficit, dar ne-a sistirpit, cà este in noi ceva bun care nu se intrebuinteazà. Si elobservA, cum o face Xenopol printr'o statisticg a cetirii in deo-sebitele ten, la 1871, CO intre ce se scrie si intre ce cautä sim-tirea, setea de lämuriri a unei intregi societOti nu e nicio legäturä.and m6 aflu lata cu cei batrini, cu literatura din deceniiletrecute, parcà sint trite° camerä incalzitä... Simti cà acesti oamenierau inteun contact nemijlocit cu un public oarecare, mic si mare,dar in sfirsit era un public. Fatà cu cei moderni, parch' masimt inteo camera' rece, si inteo camerà rece va fi observat oricinelipsete ceva: nu cäldura insäsi, ci simtimintul, inteo familie, and amurit cineva in cash.", ori chid s'a schimbat privazul unui tablou

' V. mai ales CAlinescu o. c., p. 237 gi urm. V. i Toroutiu, o. c., IV, p.97 gi urm., unde e toatd corespondenta. Merge gi la Königsberg pentrucercetAri istorice rdmase apoi in drum.

V. Branisce, in Cony. Lit., 1926, p. 670 gi urm.; Toroutiu, o. c., IV,p. 92 gi urm.

Versurile la o iubità (acelagi ms., fol 63-3 Vo.), in care e vorba desin" gi de piepti", arata prin ortografia lor a fi mai vechi,

Mihall Eminescu 137

cunoscut. Ei nu sint pentru public, nici publicul pentru ei ; nusint in lantul continuitatii istorice a culturii noastre, si asta e soartaoricarii culturi importate, ant de nefireascg, ca a noasträ", intro-ducind inele din desvoltarea unui corp strain ".

Pe de alta parte, Eminescu duce lupth contra dusmanilor is-torici ai poporului siu, rascolind si el prin publicatii de docu-mente si recurgind la texte inteo slavonä pe care deci ajunseseinci de atunci a o intelege. Astiel in rgspunsul la ziarul Rutenilordin Bucovina, Zorile Bucovinei 2, In care-si aratä pgrerea de rguca nu se poate in margenile micii ten i comune o solidaritate, ocolaboratie care ar fi fost de dorit. Dar, rgpede, energia, ()datatrezitg, a aparatorului dreptului istoric romgnesc ajunge la afirmatiilapidare ale constiintii nationale: »Se cam stersese diploma noastrgde nobletä : limba, dar din buchile ghebosite de bätrineta noi amtranscris-o in literele de aur ale rominismului ; cam ginggviacintarea bisericilor noastre, insa am purificat-o cu spiritul Ant alpropriei noastre limbi" 3.

Contra Ungurilor, in momentul cind Slavici isi alcatuise un fun-damental studiu, Eminescu isi propune sg scrie opereta in treiacte Arpad, regele Ungurilor, supt titlul careia el pune acestmotto: ,goi, rupti, felegosi, Ungurii zic ca doming pgmintul" 5.Interesindu-se si el de tot ce priveste limba, criticind acele de-fecte de vorbire pe care le au deosebitele provincii si a c'ärorindreptare, trigind toati atentia in altä parte, o impiedeci etimo-logismul 5, el scrie aceste frumoase rinduri, care se par a faceparte dinteun discurs la o societate de studenti: »Ce si vi spun?lubesc acest popor bun, blind, amenos, pe spatele ciruia diplo-matii croiesc hirti si rgzboaie, zugravesc impiritii despre carelui nici prin lend nu-i trece. lubesc acest popor care nu servestedecit de catalig tuturor acelora ce se 'nnaltg la putere" 6. El recurgela mijloacele miscatoare ale poesiei pentru a-si exprima toati

1 Bibl. Ac. Rom., me. 2257, p. 9.Ibid., p. 24 si urm. In legAtura cu aceste raporturi bucovinene v. ver-

suri de ale lui In Intrunirea academia romInd din Bucovina, Almanah¡iterar (1872-3).

Ms. citat, p. 44.4 Ibid., p. 53.6 Ibid., pp. 53 Vo.- 4. Se vede 0 el cunostea Calendarele lui Asachi ; ibid.

Ibid., p. 65. Ortografia e cu u mut si plin. Cf. si observatiile, si delimbli, de pe pp. 66-8.

138 Istoria literaturil romlnesti

durerea de suferintile romänesti, toat5 speranta in alt viitor.Astfel in frumoasa bum* rimasä ineditä.:

Dati-mi harpi de arami,Dar cu strunele de fier,

Pe-a mea frunte crengi de brad.

La Romini, popor de falä,Cap de geniu, piept de foc,Cu gindirea de proroc,Dar cu inima regalä.Si cu flamuri de noroc,CIO Maghiari cu cap de cine,CIO Mari cu ochii mici,Cite limbi de veneticiS'au zdrobit de stinci bätrine,Ce veghiaza aici I

Si se urmeazä inseilarea, cu aceiasi stäpinire a versului siaceiasi bogätie a rimei, intru gloria

natiei ce, vie,Poart5 jugul cel de lemnSupt al barbarilor semn 1.

Gäsim si un articol impotriva partidelor, care la toti acesti stu-denti erau un obiect de despret.

In societatea studenteascä Romänia Jung", unde Eminescu, unitcu noul säu amic, loan Slavici, luptä, la 1871, contra acelora cari,cu lonità Bumbac in frunte, denigrau pe Maiorescu si curentuldin Iasi, acusat de cosmopolitisma, el räspundea cà acesta e im-posibil : individul care are in adevär dorinta de-a lucra pentrusocietate nu poate lucra pentru o omenire care nu existà decitIn *tile ei concrete, in nationalit5.ti. In zidar individul ar incercachiar de-a lucra de-odatä pentru toga omenirea: el e legat prinlanturi nedesficute de grupa de oameni in care s'a näscut". I sepima insà ca numai inaintea mormintului lui Stefan-cel-Mare, suptvraja acestuia, tineretul si-ar putea simti solidaritatea2: de aiciideia simbolicului pelerinagiu.

Tot odati acolo la Viena el incepe a publica, supt pseudonimul

Ibid., p. 56. Cf. L ibid., pp. 58 Vo-9.2 Toroutiu, o. c., IV, p. 85 pi urm.

Mihail Eminescu 139

Varro, in foi ea Federatiunea" lui Alexandru Roman, din Maiu1870, articole in care discutä situatia Rominilor din Monarhie,propunind autonomia Ardealului de aici un proces de presäsi cistigarea unei situatii nationala printeun congres inteo Aus-trie revolutionatà. I se pare ci vremea declamatiilor vane" atrecut, ca si a oportunismului fiintelor linse", al lingäilor", vremeainchinärii catre personalitätile oficiale, cä se cere, in loe de cersirede la Maghiari", cari ar fi poporul cel mai decizut al Europeimoderne", cea mai decäzutä populace din Europa, a caria vanitate

läudärosie nu e decit o ilungä i scirboasä donquixotiadä",luptä fätisä, petitie cätre ,Monarh, care e dator sä asculte plingerea,

el, acest represintant al unei dinastii, pe care o iubim cu idolatriefàrá sà stim de ce", apella constiinta lumii civilisate. Putereasi mintuirea noasträ in noi este." Ce drept", serie el, mai multpot avea Ungurii in aceastä tarä unde in numär sint mai egaliCu noi, unde prin istorie sint cu mult mai tärziu veniti decit noi?E vremea cfnd toate neamurile bätrinei pajuri se miscä i fede-ralisarea Austriei se inscrie de la sine in program, in folosulCehilor, Polonilor, de ce nu si al Rominilor ? i la acest crezpractic se adaugä, ca si la Xenopol, afirmarea repetatä ca o natieare datoria de a se vAdi _Finte° culturä proprie : artele si lite-ratura frumoasä trebuie sà fie oglinzi de aur ale realitätii in carese miscä poporul", si in toate ramurile se cuvine sä fie acelasi lucru

In acelasi timp ideile germane curente in ce priveste rolulgeneratiilor succesive i se impuneau tinärului ginditor. $i istorialumii cugetä, de si incet, insä sigur si just: istoria omenirii e desfäsu-rarea cugetärii lui Dumnezeu 3. Numai expresia exterioarä, numaiformularea cugetärii si a faptei constituiesc meritul individului ori algeneratiunii... Cum, la zidirea piramidelor..., fundamentele cele largi

intinse purtau deja in ele intentiunea unei zidiri monumentale,care e menitä a ajunge la o culme, astfel in viata unui popormunca generatiilor trecute, care pun fundamentul, contine dejaIn ea ideia intregului... in simburele de ghindä e cuprinsä ideiastejarului intreg. i oare oamenii cei mari ai Rominiei nu-i

M. Eminescu, Scrieri politice, editate de D. Murarasu, Craiova, 1. an,p. 3 si urmr Vehementa scrisoare catre o revista germana care atacasepe Schopenhauer e o cruda si nedreapta caracterisare a poporului germaninsusi, Toroutiu, o. c., IV, pp. 114-8,

3 E si ideia lui Ranke

140 Wilda literaturil rominevt1

vedem urmarind cu totii, cu mai multi ori mai putini claritate,un vis al lor de aur, in esenti acel* la toti §i in toti timpii 1" ?

In pe prive0e atitudinea atunci a§a de tinärului poet fati deliteratura romäneascä mai veche, prima forma a Epigonilor" esimtitor deosebiti pe alocuri de aceia care,.poate §i cu §tersäturide redactie pe care Eminescu se racea une ori, la inceput, de §icu durere in suflet, a le ingäclui, a aparut in revista de la NO.

Astfel e mai lungä partea consacratä lui Alecsandri,

Ce 'n*ind märgäritare pe a stelei blonclä razä,Acum secolii sträbate, o minune luminoasä,Sau cal o umbra dulce, cu de-argint aripe albe,Cu doi ochi ca doul basme, mult adinci, frumoase, dalbe.

I se dä ,un diadem de raze sau de stele" acelui care scrie visulde poet"

Cu un diadem d$ raze, cu glas blind, duios, incet,El a§eaza pe-a ei frunte mindru diadem de stele,O a. eazä 'n tron de aur sä domneasca lumi rebele,

iubind sfios speranta, scrie visul de poet.Sau, visind cu doina tristä a voinicului de munteVisul apelor adince §i al stincilor cirunte,Visul selbelor bätrine de pe umerii de deal,El desteapta 'n sinul nostru dorul terii cei strabune,El revarsa 'n dulci icoane a istoriei minune :Vremea lui tefari-cel-Mare, domnitorul triumfal 2.

lar in osinda generatiei sale e cuprinsä §i o filosofie, favoritäla Convorbiri":

Ce mai e filosofia ? Convorbirea miiestritiUnor lucruri mai inalte (?), carte tristä §i 'nvelita,Ce mai mult o incifreazi cel ce vrea a descifra.Ce e poesia ? Inger palid cu priviri curate,Voluptos joc cu icoane §i Cu glasuri tremurate,Straiu de purpurä §i aur peste tirina cea grea.

Pe acest timp trebuie puse, supt influenta fantasticului mediual teatrului prin care trecuse 3, §i ceia ce din opera lui apartineinspiratiei demonice 4. Astfel, cu planul unui mare roman in minte 6,

Toroutiu, o. c., 1V, pp. 83-4.2 Sau: leul sumbru i regal".

Traducen i din Jerwitz, din Augier. V. gi Conv. Lit., 1906, p. 67 gi urm,4 V. Sdm., II, pp. 134-.7.5 Ibid., p. 33 gi urm.

Milian Emlnescu 141

el alcfituieste ciudata injghebare, asemenea cu a romanelor luiBaronzi sau Pantazi Ghica dar in ce formä superioarg 1 , dinGeniu Pustiui, precum lucreazà, la o deà pentru care s'au propusterminii extremi 180-72, piesa Amor pierdut, viatii pierdutei sauEmmi2, cu subiectul din viata lui Alecsandri.

0 alcgtuire romanticä, dar superioark de acelasi tip e roma-nul, lisat in manuscript, Geniu Pustiu. E acolo filosofie, recentsi cu convingere insusità, e simbol, cu geniul" ca bàrbat si cafemeie Sofia" ori Poesis", e demonismul tingrului Satan", a cäruidescriptie e icoana poetului chiar, odaia lui Toma Nour Värindinsusi präfosul adApost al scriitorului, si caracterul ingeresc alfetei Wale; e pierderea dureroag a mamei3, e amintirea povestilorsi cultul traditiei istorice, e setea de moarte infAtisatà ca blindaizbävitoare. E apoi pornirea contra shlinului, intrupat in Ungurulapigtor4 ca si in cutare Sas trkrátor din vremea revolutiei de la1848, presintatA cu o rará putere de inchipuire. Si e observatie,de cea mai siguri observatie realistä: o searä pe cimpiile Ardealului,un tablou de viatä säteasci acolo, cu o fatä sprintenä; aiurea ima-ginea gazdelor de studenti graci, a culiselor de teatru cu fru-moase actrite grace, ori presintarea unei nopti de -Bucuresti, cucafeneaua din cartierele grace. E si acelasi nationalism cultural,care se intoarce si contra imprumuturilor negbuite din strAiriä-tate §i contra pretentiei unei false civilisatii", acelasi nationalismde rag, indreptat aprig impotriva infiltratiilor de oameni din toate*tile, a celor cari sint Romini de nastere, Francesi in inimà".E aceiasi uri contra tiraniei monarhice si diplomatice. Se cere camijloc de mintuire revolutia de idei", pe care ar putea-o faceo singura frunte cu mirul lui Dumnezeu", care ar incepe prina arita präpastia. Din ea n'ar pierde nici cosmopolitismul celsingtos, del natiunile nu sint decit nuantele prismatice ale orne-nirii", valuri din oceanul ei. Dar temeiul sint crincenele scene,cu preoti spinzurati, revolutionari unguri arsi de vii, fete amenin-tate cu pingärirea si ostasi de-ai lui lancu decapitati de cama-

Ed. Scurtu. Cf. Bogdan DuicA, In Cony. Lit., 1904, p. 167 §i urm. $iideile lui despre geniu §i talent, Sam., 1V, pp. 278-9.

Ibid., III, p. 170 4i urm.; Epoca, 1904, n-le 77-80 (ed, I. R. Pogoneanu).Aici ,noaptea de non", ,lumea de miros §i cintec", ,florile de luminA",

ca In Marina Es44 Cu citatia cArtii contra dreptului romanesc a lid Rösler.

142 Istorla literaturil romAne§t1

razi ca sä nu cadà in minile dusmanilor, toatä groaza lui 1848ardelean 1.

Tot asa, de altf el, in Suveniri .Fi impresiuni de allidorie in Ar-deal, la 18642, ale lui Aron Densusianu, Fagaraseanul din Dansus,Hui de preot, näscut in 1837, cu descrieri frumoase ca aceia a Om-pului Pinii si a bataliei de acolo, amintirile din 1848 sint infätisatecu emotie. Icoana Rätezatului, in frase largi, deosebit de impresio-nanta, pomenirea mosului, care-si aminteste de Horea, care poves-teste din Biblie si ceteste din cärticica despre Romani, care cintaversuri de jale pentru Iiii sulletesti pierduti", lac parte din celemai frumoase rinduri despre vechea viatä patriarhalä in Ardeal3.

In poesia lui I. Lapedatu, palida ca si a celorlalti in materie delirica, dar care ajunge in bucata ,La o ruina" sà poatä fi pusäaläturi de ce da mai bun literatura din Romania:

Cind gloatele servile pe brazdele cleioaseStorceau färä sperantä de zile mai frumoasePutere si v'f,atä din pieptul obosit,Mina nobilul falnic carätele usoarePe-aleile umbr6ase, pe lunci deslatatoare

si, pomenind toatä durerea omeneascá din jurul vechiului cas-te] unguresc, el ii prevede peirea prin trasnet :

Un fulger mai lipseste si pulbere veti fi 4.

Aici se impune a largi acesta parentesä pentru a definí origineastärii de spirit, de absoluta' unitate romaneasca.

Tinärul Eminescu e, la aceastá data, cum se vede de aici, dinacest amestec al mahalalei bucurestene cu luptele din Ardeal, re-presintantul cel mai intreg al spiritului panromanesc care in-cepuse a se forma. Si anume nu la ,Junimea" din Iasi, cu totaportul Ardelenilor tineri 5, ci in chiar acea loaie din Oradea, la

I V. i Gh. Bogdan-Duica, in revista Mihai Eminescu, III, pp. 49-50.2 Fam., 1, p. Ill gi urm.3 Se pomenegte gi un poem epic, Icoana lobeigiei, In stil popular, dat de

un poet nascut la Gradigte gi crescut la Blajul lui Cipariu; Familia, I, p.196. V. i notele de cAlAtorie in Ardeal ale unui Petru BanAtianu; ibid.,II,pp. 271-2, 284-5, 296, 308. Apoi acelea ale lui Ieronim Barit ; ibid., 1V, p.102 gi urm. gi aiurea (Cu pomenirea Dorei d'Istria). 0 calAtorie a lui Vulcanchiar, ibid., p. 354 gi urm. gi aiurea.

4 ¡bid. pp. 313-4.5 Totugi Primaria din Braila voteaza cinci burse italiene pentru Rominii

din provinciile nelibere; ibid., p. 373.

Mihail Eminescu 143

Care el trimesese cele d'intaiu incercäri ale sale i a cirii impor-tanta din acest punct de vedere hotaritor n'a fost pe departepretuita.

Acolo nu se uitä nimic, aparitii de carti, iviri de reviste, con-ferinte, concerte, din tot ce interesa intreaga viata a neamuluilulian Grozescu, Banatean, descrie drumul facut la Bucure0i, undeexista o natie romina, unde datinile i moravurile romane0 sintrespectate de fiii natiei mele i nu Milt batjocurite de straini...,unde Rominii sint stäpinitori, i unde nu e crimä de a-,51 iubinatia sa" ; trecind granitile afurisite ce despart »pe fratii de-unsinge i de-o mama", el admira i hora satelor ì bisericile bu-cure§tene, dar critica lipsa de interes, i la teatru, pentru celeromäne0i. Un altul, lustin Popfiu, publica ö istorie complecta aliteraturii romäne0i 2. $i In concordanta cu aceste observatii contrainstrainatilor e critica din Perseverenta de dincoace, la 1868, con-tra boierimii care nu vine la teatrul din Bucure§ti, chid infiereazäpe aceia cari ,se bat ca orbii i cer§esc gratiile unui impresariupentru a li se acorda o loja 1ntr'un teatru strain e". Glasurile, pestemunte, i§i räspund 4.

$i legAturi intre Suceveni i OrAdani ; ibid., Ill, p. 24.2 Ibid., p. 452 si urm. Cineva propune ca ea sa fie scrisA pe larg de

Cipariu ; ibid., pp. 513-4.8 Reprodus i ibid., IV, p. 464. Si observatiile lui Vulcan, ibid., pp.

485-6.4 V. i planul unei adunAri a tuturor scriitorilor romini, ibid., Ill, p. 399.

La adunarea Asociatiei, lacob Muresianu olerá o mie de florini pentru Aca-demia de drept romAneascl din Ungaria ; ibid., p. 409. Se $i Incepe publicareaunei foi periodice a SocietAtii. Cf. adunarea Asociatiei arldane, ibid., pp. 489-90.

Cind se inaugureazA Societatea academia din Bucuresti, Ardealul seentusiasmeazA. Descrierea din Rominul trece in Familia, Ill, p. 397 si urm. V.0 ibid., pp. 410-1, 421-2 (dupl Gazeta Transilvaniei), 458. Cf. 0 ibid.,pp. 532-4 (losif Hodos).

Familia mentioneazA in 1867 demonstratia ce i-au fAcut-o lui V. A.Urechià studentii, In 1867, cu prilejul destituirii de la directoratul Cultelor ;III, p. 35. V. $i intentia de a da la Bucuresti o copie a Columnei lui Tra-ian; ibid., p. 95. Se anuntA si Convorbirile" ; ibid., p. 131. Grozescuapune cà foaia de caricaturi Strigoiul din Pesta se vindea cu numArulla Bucuresti ; ibid., p. 298. 0 doamnd din Viena cerea Ardelenilor ajutorpentru infometatii din Romania, care ajutase pe cei din Banat ; ibtd., p. 47.Carol I-iu aboneazA toate boite de peste munti ; ibid., p. 170.

144 Istoria literaturg romitieati

Pentru nuvelele din Familia se aleg, apoi, subiecte istorice roma-nevi. La premiu se pune astfel unul din viata lui Stefan-eel-Mare, N.Densusianu-0 poara povestirea din Arges la Bizant, I. C. Drä-gescu presintä 7 pe un calugär Nicodim de pe vremea nävglirii Ta-tarilor, un Grozescu ridicg figura cutgrui pretins Domn arge-ean din vremea regelui Carol-Robert el descrie Tirgovi0ea

gata de luptà contra Ungurilor, cu biruinta presupusului Voda-Mihai;epoca lui Gelu ispite0e pe Alexandru Onaciu in Ultimul prin-cipe" 3, 0 altil dat5.4 e vorba de Dacul cel din urmä" (Buticescu).Pe cind dintr'un mediu popular bänätean iea Gheorghesubiectul RAsbunärii" 5, acela0 Grozescu aduce inainte epoca luiMihai Viteazul 6. Se &Ai:lea de foaia orklank ca premii portretul,cu ingrijire lucrat, al lui Mihai Viteazul, ori scena solilor Paleolo-gului la Alexandru-cel-Bun.

Primirea lui Pascali in Ardeal i Banat, act de afirmare pan-romAneasa, fu urmatà, ora de oras, cu cele mai mari laude,notindu-se entusiasmul nebun cu care a fost salutati aparitia pescenä a marelui actor ca Mihai Viteazu17.

E adevärat insä cà ace0i Romini neliberi nu intelegeau ca dincapitalele Romäniei libere sä li se dicteze. La atacurile contra limbiijurnalelor diu Austria", de Maiorescu se raspundea supt isalituraRadu NAsturel in Familia" 8, aratindu-se c6, in lipsa de coli maiinalte i de o presà* mal bogatä, nu putea sà fie altfel. Cela cenu impiedecä pe acesta de a face o judecati critici intre stilul,mai bun, dar plin de parfum de galicisme, lene §i afemeiareorientalä", al Rominilor liberi i intre cel, mal greoiu, maiserios §i de un timbru mai aspru", al celorlalti. El afirmi cinumarul latinismelor la ace§tia e mai mic decit al frantuzismelor"neasimilabile la ceilalti : se face doar o esceptie onorabilii pen-tru Moldoveni.

' Ibid., IV, p. 15 gi urrn.I Ibid., p. 66, gi aiurea.

Ibid., p. 87 gi urm., i aiurea.4 Ibid., passim.

Ibid., p. 314 gi urm., i aiurea.Ibid., p. 34 i urm., i aiurea.

7 Ibid., p. 310 gi urm., gi aiurea.11, pp. 461 gi urm., 474-5. Radu Maturel e un peeudonim care ascunde

pe cineva care cunogtea vechea literaturA, de unde e scan acest twine.

Mihall Eminescu 145

Nici spiritul critic, care nu e deci un apanagiu al Junimii"iesene , in vremea and bolintinianismul se lupta cu modalui Alecsandri in diminutive, nu-i lipsia lui Vulcan. Cetim astfella inceputul lui 1867 in corespondenta ,Familiei" aceste rinduri, caredovedesc o reactiune destul de inaintatä : »in cele opt strofe amgäsit: silf, loare, soapte, suspin, zefiras, fluturas, crini,rouä, cristal, coral, murmur, filomela, zing, harpä, delir, etc.,dar poesie nu" 4. and Grandea va anunta cà noua sa foaie»Albina Pindului" nu va avea a face cu poporul neinteleggtor,se observä cg numai prin poesiile sale poporale si a eluptatnumele ce-1 are in literatura rominä" 2 in acelas an i se vaaräta, in treacat, lui Maiorescu c'g nu e asa de mare primejdiaca limba romäneascA, maltratatä 3, sä moarä in Ardeal. Traducerearidiculg a lui Eliad din Schiller e tratatà curagios de aspru 4.

Acest avint literar iesia dinteo adevärath trezire a tinerimii ro-mgnesti in toate colturile supt acel regim austriac care s'a incheiatprin intronarea dualismului din 1867. Societätile de lecturä rä-säriau pretutindeni, vioaie, tinind dese sedinte, i cu musicA sirepresintatii de teatru, fie chiar in locurile unde nurnai unii puteauvorbi si cinta romäneste ; se autau legaturi intre ele, ca i aceleacu once manifestare romäneasa de peste hotare. Activitateaaceasta veselg, care se continua apoi la UniversitAtile din Pesta, dinViena, unde veniau Bucovineni i cite un Romin din taraavea chiar mai mult spor decit al ,Asociatiilor" de oameni maturi, alcAror protocolism incepea sä se critice. La Pesta era societateaPetru Maior", o alta se injghiabA la Viena 5. Almanahuri studentesti,ca acea Fenice" de la Oradea, apäreau cu modeste produseliterare care cAutau sä se apropie tot mai mult de forma cea bung.

Seirmanul Dionis, nuvelg-roman, care se d'A in ,Convorbiri" la1873G, amestecä inteun chip care ar fi ilegibil fgrä frumusetafiecgrui pasagiu in parte si färg magia stilului elemente culese

Ibid., 11, p. 516.Ibid., IV, p. 273.0 asprl apreciare a retragerii lui de la Academie, ibid., p. 453.

4 Ibid., pp. 321-2.5 V. §i ibid., p. 22. Acolo gAsim si, lingA profesorul Silasi, pe viitorul

nuvelist I,P. Florentin. Un M. Biju cerea un Museu National; ibid., pp. 114 6.P. 329 i urm. Pentru alte IncercAri asemenea, CAlinescu, Via fa, pp.

205-11.10

146 istotia IlteraturlI romine§ti

mai de pretutindeni : consideratii despre relativitatea timpuluispatiului, simple creatiuni ale mintii noastre, i In aceasta sevede studentul la filosofie, a§a de lacom in a-0 insu0 cugetareagermani consemnaficu Ingrijire In caietele sale, reminiscente dinFaust", cu maqtrii vräjitori §i amestecul dracilor, pornirea senti-mentalä a sufletului ap de tinär t atre blindele figuri rgsgrite lafereastä, mute, ca sä se coboare apoi, ca in Inger de paiä",lingi patul romanticului trOsnit de fulgerul subitei pasiuni, tablouridin naturä, prinse a§a de sigur lingsá casa indepärtatfi a poetuluistelele mari izvorisc pe albastrele lanuri ale cerului i tremurivoluptuos in aierul moale §i clar al serii", amintiri din Bucure0iisträbatuti In anii de miserie ai suflerului gäsit de Caragiale laGiurgiu 1, ori din la0i atin0 in drumul spre Bucovina. Dar i in-teresante visiuni de trecut, cu Domni in haine de aur i samur",cu Divanul de oameni batrini" §i poporul entusiast i cre0in,undoind ca valurile MOrii in Curtea Domniei", cu casele iqenede pe la 1400, unde a, mutat, potrivit cu acel simt al neexistenteide fapt a trecerii veacurilor, al säu Dionis, devenit calugärul Dan,cu cerdacele §i oalele cu flori galbene de aur", cu obloanelefere0ilor, cu paznicii de noapte" in mänfäli albe" i ciciulitureäne0i". lar tinärul viskor, trkind In odaia goaläi cu päretii pecari se primblä plo§nitele 0 el le tintà in versuri , dar cu mm-tea foatte sus i cu inima deschisä celor mai nobile sentimente, eInsu0 el, a§a cum, de altfel, se zugräve0e, cam la aceia0 data,inteun inceput de äutobiografie care a rimas inedit. In acestmoment Eminescu se afla atunci In la0 2, bizara scriere se explici

prin mediul impresionant care-I incunjura.In fond acela0 e subiectul din inger i Demon", aparutä in

revista din la0 la inceputul anului 18743. Femeia, acum fati derege, petitä de alt rege, e acela0 Inger blond care se pleacä asu-pra suferintilor §i imbuneaz'ä agoniile; poetul nu mai are a face cudracii de la la0, ci represina revolta satanick patima care atItàmultimile §i le mina la lupti; dar la urmä e aceia0 intilnire intre

' V. mai sus gi I. Suchianu, Diverse, Insemndri si amintiri, seria I, Bucu-regti 1933. Pentru Eminescu la Bucuregti, Fam., II, p. 292.

Toroutiu, o. c., II, p. 196.Cony. Lit., VII, pp. 16-18. Cl. gi Calinescu, Viara, pp. 201-2. Lui Emi-

nescu blaiorescu-i pregatise o colaborare la Dictionariul de conversatieal lui Brockhaus; Toroutiu-Carda, o. c., p. 2.

Mihail Eminescit 141

cel lovit in avintul säu si intre aceia care se coboarä. pänä ladinsul pentru a-i aduce in acelasi timp sänätate si bucurie.

In toatä aceastä epock urmeazä deci uimitoarea avalansä defiguri, jocul de-a vraja, in icoane, In vocabulariu, In rimä. Armo-nia e ina departe. Un prieten cu un spirit filosofic si critic deo-sebit scria cu dreptate, in April 1873: Mä intrebi de poesiile luiEminescu. Eu le aflu mai slabe decit Mortua est". Este cevafortat mai ales in Inger si demon". A doua poesie este maibunä. Si apoi incl una despre Eminescu. Mie imi mai place fru-mosul senin decit acela strälucitor; ¡mi mai place o Venere demarmurä decit una de aur.. Eminescu sträluceste prea mult inpoesia sa... Poate a gustul lui este mai Inalt decit al mieu, dareu zic cä- soarele este mai frumos In zori decit In miazäzi"1.

Dar tot acestei vremi in care traducAtorul de odinioarä pentruPascali nu-si uitase meseria si privitorul alaiurilor voevodale aveatrecutul romänesc viu inaintea ochilor e a i se atribui tot ce trezeste,cu un extraordinar talent de inviere, momente eroice romä'nesti.Astfel, pe lingà versuri despre intemeiarea Molciovei, asemenea cu alepoetului bucovinean Vasile Bumbac, pe lingä cele despre Basarabiade odinioarä 2 ori glumele despre Vodit-Dabija cel iute la pähare i',acel Andrei Murcipnu, cu scenele din 18484, si poemul BogdanDrago $ 5, ori citatul ,Ftefeinitä-Vadd, care e anterior lui 1869 7.

i nota religioasä din inchinarea cAtre Maica Domnului 6, dininviere8, ar corespunde aceleiasi stäri de spirit de'naintea pätrun-derii in antrul filosofiei germanice.

Dintre acestea, Bogdan Drago" poate sta alà'turi cu ce e maifrumos din lirica lui Eminescu, Scena de la oglindä a Anei biruiecu mult bucata, mai pe larg, mai sugubatä, dar mai jos pe portativ,care a ficut celebru, dincoace de munti, impreunä cu Nunta Zam-

I Ibid., p. 203.Sam., I, pp. 358-91, II, pp. 633-5.

a Ibid., 1, p. 287; N. R. L., 1V, pp. 497-9; editia de la Iasi a OperelorCo mplecte. .

In Revista asociafiunii studentilor, 1909.5 Ed. Hodos si Cuvintul, 1904, n-le 1-4 (ed. M, Dragomirescu); v. lorga, in

Sam., V, p. 781 si urm.; I. Scurtu, ibid., p. 826 si urm. Pentru data, Arbore,ibid., p. 840.

a V. Salts., 11, pp. 292-4. Ed. Calendarul Minervei pe 1906 (Chendi).i Sam., 1, pp. 289-90.8 Ibid., pp. 305-6.

i48 Istorla literaturil romAneati

fireia, pe Cosbuc. De acolo s'a desficut spre publicare splendidulcintec Peste virfuri trece luna"'.

Cu putin timp inainte virtejul epic al mintilor vremii prinsesesi pe Grandea, care gäseste in baladele-i orientale versuri de sigurfrumoase:

Se duc, se duc ca vintul, se duc mereu nainte :Nimic nu-i oboseste, nici soarele fierbinte,Nici valuri nisipoase ce tree supt pasii lor,Rostogolind cu ele vipère, osaminte,Nici fiarele fläminde, nici vintul arzätor...

Sau:Antica Babilonä, splendidele palate,Grädinile suave, in aier suspendate$i al Semiramidei giganticul mormintCe s'au fäcut ? Perit-au de veacuri spulberate.

$i intregi aceste stante:

Colb este eimpia pe care altil dathEi incurau fugarii cu coama rfisfiratä,Ei rapeziau geridul cum nimeni nu putea.Pe vale curge Hui in albia lui lata.Pe undele-i albastre de cite ori plutiamCind discul lunii pline se leagänä pe v'aluriSi sunete voioase s'aud mereu pe maluri,Cind zèfirul adie prin papurà jucind,Cind pelicanul strig6 si dulcile cavaluriPe lingä foe la tire s'aud mereu sunind 21

E explicabil deci ci, prins de misterul civilisatiilor ce räsar si sepierd, Eminescu insusi d'a pentru trezirea lor friu liber inchipuiriisale, prin care poartà turma visurilor" peste o lume de basme 3 :

Cu dumbfävi de laur verde si cu lunci de chiparos,Unde 'n ramurile negre o cintare 'n veci suspind,Unde sfintii se preinnblà in lungi haine de luminä:Una-i lumea 'nchipuirii cu-a' ei visuri fericite,Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori munciteTu incerci a stoarce lapte din a' stincii coaste seci ;Una-i lumea 'nchipuirii, cu-a 'ei mindre flori de aur,Alta unde cerci Viaja s'o 'ntocmesti, precum un faurCearc' a da fierului aspru forma cugethrii reci.

1 In Poesii postume, ed. Chendi (ai in Sdm., I, pp. 274-5).2 Familia, I, pp. 313-6, 325-8.8 Ms. citat mat sus.

Mina Eminescu 149

Cind posomoritul basmu, vechea secolelor strajaimi deschid cu chei de-aur §i cu-a vorbelor lui vrajäPoarta 'naltil de la templul unde secolii se 'ntorcEu supt arcurile negre, cu stilpi nalti suite 'n stele,Ascultind cu adincime glasul gindurilor mele,UrTap roat' vremii inapoi eu o intorc.

Astfel i se inchiagä in minte o colosalà epopeie, o Légendedes siècles cäreia-i va zice, dupä alte incercäri de titlu: »dio-rama" pliná de extraordinare insuiri care imediat prind ve-rnintul plastic, de o uimitoare noutate :

Si privesc... Codrii de secoli, oceane de popoareSe intorc cu räpegiune ca gindirile ce zboari,Si icoanele-i in luptá eu privesc i tot privesc,La vre-o piatril ce inseamnä a' istoriei hotarä,Unde lumea iea cäi nouä, dupä nou cintar mäsoarä.Acolò imi place roata cite-o clipä s'o opresc.Colo stau sälbateci regii cu topoarele de piaträ.

Cap de lup, e-a lor cäciulà, pe-al lor umiir piei de urs.Colo 'nchinä idolatrul nerrtelesul foc de lemne,Colo inagul lui fi serie pe o piaträ strimbe semneSi nu poate-a le 'ntelege lungul secolilor curs.Babilon, cetate mindrä, cit o tara o cetate,Cu muri lungi cit patru zile, cu o mare de palate.

Oameni mii de mii inteinsa, cu grädini suite 'n non.Cugttä Semiramida prin dumbrävile recoriSi la mese 'n veci intinse stä culcat Sardanapal.

CAderea märetiilor solemne ii aratà însài zädärnicia Iiintii :

Azi, vei rätäci degeaba in pustia nisipoasä.

Ca o umbrä, Asiatul prin pustiu calul minä.De-1 intrebi unde e Babel, el ridicá lunga-i ininä:Unde este, nu tiu", zice, iti arät unde a fost".

Un alt capitol de istorie i se deschide in tara Bibliei :

Vezi lordanul care udä cimpii verzii Palestine.Dintre vii cu struguri de-aur se ridic mindre coloane

V. sumarul sedintilor Nnimii", tinut de Eminescu (Toroutiu, o. c., IV,p. 457): D. Eminescu citeste fragmente din Diorama, qi anume Egipetal

inceputul evului de mijtoc. Apoi ceteste Sürmanal

150 Istoria Ilteraturil romAne§ti

Pe Sion templul lehovei, o minune, privim.Codrii de mAslini s'amestec printre lunci de dafin verde,Chèdron scaldä. 'n unda-i clará ierburi mari

se pierde.In cetatea ce 'n veci doarme, miticul lerusalim.Si In Libanon väzut-am rätAcite cAprioare,$i pe lanuri secerate am vazut mindre fecioare,Purtind pe-umerele albe auritul snop de gnu;Alte, vrind sä. lea apA cu picioarele lor goale,Ridicarä, rusinoase si zimbind, albele poale,Tulburind cu pulpe netezi fata limpedelui riu.Si 'n pädurile umbroase, unde stinca stà sä cadä,'Ride Hui se aruncà in spumoasa lui cascadäIn verdeata 'ntunecatä a copacilor de fag,

Väzuiu cerbul alb al Dianei cu pär blond in locde coarne,

$i cu ochii mari albastri i cu chipul blind si drag.Se insirA acum regii ludeii, David, Solomon, ca sä se ajungà

la cäderea si a acestui miragiu sacruCad si scäri, afirite arcuri, grinzi de cedru, porti de-aramA.Soarele priveste galben peste-a' mortii lungä dramä$i s'ascunde 'n norii rosii, de spectacol supärat,

Codrii cad din virf de munte si Libanul pustieste.La rind vine acum Roma, impärAteasa buttà". Ea e presintatA

In duelul Ong la capAt cu aspra Dacie strämoseascä:$i 'n cetatea cea zidità din a stincii sure coaste,In castelul mut si rece se adunA capi de oaste,DecebAl e 'n capul mesei : ochii lor vorbesc si tac.

Vor mai bine-o moarte mare decit o vYatà sclavä.Ride-amari O stea se stinge peste cel din urmä Donm.

Muntii tapAna lor frunte o Ingroap' adinc In noniCa mosnegi ce stau de vorbg si, tunInd, a lor &dire51-o impart...

lar acum ?Ne-am uitat pe noi insine printre secoli fär' de milà:Ei purtatt coroane de-aur, noi purtAm juguri de lemn.

Si, de si 'n inima noasträ stilt seminte de märire,Noi nu vrem a le cunoaste, c'áci strAina-ni &dire

Mihail Eminescu 151

Zi de zi lucräm a stinge acest [ cuget] genuin (?)...Dar istoria are reveniri :

$i din haos se ridica aurora unei ere,Unde cugetul domneste ca al lumii imparat.

Acum iata CA, la capatul secolelor, e toata Revolutia francesa,lireste in frunte cu Robespierre, palid, adincit, sinistru".

and fantoma verzuie a ideologiei se inlätura la vintul patimilor,apare Bonaparte, Onzul:

Secolul se concentreaza in suflarea unui om.

Cad gindiri care iesise dintr'al lumii crunt cutremurEl le poarta toate 'n frunte si le scrie pe stindard.

:-El insust va cädea insà pe cimpiile rusesti,Unde crivätul ridicä urYase vijelii,Volburi mari de frig si-ornat....

$i astfel tisneste de-asupra privelistea de frig si inghet :

...Faclia aurorei borealePeste °stile 'ngropate in pustiul de oink.

Poetul de douäzeci de ani e capabil, deci, de a vraji toate visiu-nile, si, astfel, de intercalat in aceasta adevarata Tragalie a omului"e si icoana durului lupiter germanic:

Odin sulita-si aruncä printre norii de anima,Imbatat de mindre stele si de-al norilor acord.

$i vedem si pe regina stelelor", careNunta ei cu blondul rege Miazänoapte-astfè1 serbeaza i.

Alaturi, vechiul vis al marelui poem dacic, cu fratii cari se urasc,Sarmis si Brigbelu, cu nunta celui biruitor, care iea pe- iubitaTomiris, urmäria pe Eminescu inch' din tinereta, si cinclva, pela 1880, el va relua in forma, acum desavirsitä, acest subiect,inältind splendida rugkiune catre Zamolxe, samanator de stelesi 'ncepator de vremuri" 2.

Fail a cunoaste intinderea, curagiul creator, visiunea inegalabila

' V. si visiunea lui don Quijote, in Särn., I, pp. 404-7.2 Cu alte bucAti inedite, intre care rugaciunea cAtre Maica Domnului a

celui care nu crede nimic si asta-1 doboard", publicata de I. A. RAdulescu(Pogoneanu), in Colo. Lit., 19C2, p. 289 si urm.

152 Istoria literaturii romgnesti

a acestei epopei a omenirii ar fi fost, de sigur, greu a intelegeaparitia la Convorbiri", in 1873, a Egipetului", cu vraja careridic6 in fata noasträ o lume fantastia pentru care adeväratulEgipt a servit numai de pretext. De altfel acest fragment descriptivnu e pentru pzImintul acela insusi, care e altfel, ci pentru fantomaregelui care se ridid, inteo purpurà pe care n'a purtat-o nicio-data, din adincul piramidei pecetluite de milenii, la ceasul mis-terios chid

...Nilul doarme si les stelele din strunga,Luna 'n Mare isi arund chipul si prin non i le-alunga,

pentru ca, la urmä, privelistea peirii &A se infAtiseze in versuricare au amploarea celor mai frumoase din imensa risipà roman-ticii a unui Hugo. E si aici trezirea, de o imaginatie uriasà, amomentului de istorie sträveche". Sfirsitul brusc al buatii dupàscena beduinilor" de fapt: fellahi cari-si povestesc bas-mele mindre imbrkate 'n flori si stele", arata si mai bine ca'avem a face numai cu\ o aschie ruptä din puternicul trunchiu 1

impgrat si proletar", Cu presintarea tavernei comunistilor,

Scunda tavernä mohoritä,Unde patrunde ziva peste feresti murdare,

cu discursurile rilsbungtoare ale copiilor säraci si sceptici ai

plebei proletare", in opositie cu Napoleon al III-lea, Impgratulamenintat si ginditor, care trece in faeton de galä", stiind ce-1asteaptà dincolo de aclamatiile de-o zi, e in legalurà cu zguduireasufleteascd pe care i-a produs-o lui Eminescu catastrofa Imperiuluial doilea, Mil ca pentru aceasta el sa.' admire pe inving6tori, a cgrortrufie, imbrkatà in frase brutale, 1-a desgustat de la inceput2.E ind o parte din acea istorie a lumii, din acea Legendä asecolelor", care incepuse cu miragiul Egiptului milenar si profundmisterios.

Väsuna" toatä drama multimilor desmostenite si setoase de rfis-bunare in aceste puternice acorduri de simfonie socialä. FlacArilerevolutiei o clipà invinggtoare lumineazil marele tablou al rgs-plätirii, cu femeile, nebune de patima mortii, in frunte:

' Cony. Lit., VI, pp. 261-2.2 Torou¡iu si Cardas, o. c. pp. 313.4. Cl. Bogdan Duie5, In revista Mihai

Eminescu, II, p. 76 si urm.

Mlhail Emlnescu 153

0, luptà-te 'nvälitä in pletele-ti bogate:Eroic este astAzi copilul cel pierdut

Si o filosofie a neantului,

CAci vis al morti-eterne e viata lumi 'ntregi,

e pug in mintea Imparatului dat jos de pe tronul blästamat,care, in Anglia exilului, in fata märii care chiamà cugete de eter-nitate, se gindevte la zklärnicia scurtelor aparitii pe acelavi fondcare, cercetat bine, duce la Nimic

Dar, tot odatä cu aceste acorduri, smulse brusc strunelor de aramàale unei lire de aed, pentru intäiavi datà Eminescu cautä sà strà-mute la noi balada romanticä apuseanä, cu iubitii cari se intilnescin codru vi dispar in sunet de bucium, pe cincl calul rainas stin-gher nechiazä in pàräsire la poarta castelului 2. 0 face in acelavitimp poate cind el ride, prin Diamantril Nordului" sau Utopialui don Quixote", uncle eroul adoarme supt balcon cu ghitaraIn brate

Si ce-i mai ilmine sä facä, säracul ?In lac sa priveas4 cum joacà malacul?

sau preface pe cavaler inteun cocos vi dona" in gäina lui 3.Pe cind, allá dafi, in versuri scurte, ca de ¡cintec Utrinesc,

räsare un tablou de infiripare moldoveneascà:

Sus in Curtea cea domneascaLa Domnia din BirladSade tinàr Domnul VladSupt turcgneascäPe-ai lui umeri plete cad....Astfel trece in revistdPe boierii lui cei mari

Cercetind toate aceste inceputuri geniale, oricine va trebui sgajungft la conclusia a.' rare ori cineva lárà nicio conducere, fáriniciun sfat vi-a gäsit, inteun mediu strAin, un drum mai greu, darmai sigur pentru formatiunea unui suflet complect, integral, decitEminescu. La Berlin, bäiatul de douäzeci de ani, care vtia de sigur

1 Cony. Lit., VIII, pp. 363-6.2 Ibid., pp. 443-4.

Sdm. 11, pp. 85-7; v. Chendi, Poesii postume.Ms. citat.

154 Istorla literaturli romAnesti

de la Cernä.uti bini§or latine§te, a tradus apoi pe Propertiu 1§i-a pus in minte sk invete singur limba greack Avea drept scopcontributia, data cu con§tiintà §i Cu pretul unei fungi osteneli o-neste, pentru reproducerea In limba pe care o stäpfnia asa de bine,chiar cind nu-i putea da formele unei armonii definitive, a fru-musetilor cuprinse in literatura elenick In acela§i timp cugetarealui, adinc reflexivk cautä formula acelei vechi literaturi, definindhomerismul" prin colorarea odatä pentru totdeauna a oricärui con-cept cu un atribut care sä-1 isoleze de toate celelalte in toatä fru-museta lui" 2.

Din ¡liada, pe care credea s'o poatà traduce in §ase luni (1)5, ni-arämas un fragment, care nu e flu, färd' sä ajungä a reda carac-terul spontaneu, proaspät, al originalului.

anti-ni, zinä, a lui Ahil Peleidul minie4.Pare mai fluent un inceput de versiune a cintului l-iu din Odi-seie5. Mai slabe deOt aceste tentative, indatà päräsite, sint mos-trele de prefacere In romäne§te a metrului, atit de delicat, cerindanume sonoritäti de silabe, din Odele §i Epistolele lui Horatiu 6.

El insu§i, traducatorul, avea un suflet epic de o rail putere.Nimic n'o aratä mai bine, mai bine chiar decit admirabilele strofedin »Diorama", citate mai sus, ca scenele de uria§g fantasie, deun ritm nebun de iute din acele Mitologicale glumete, cirora lis'a putut fixa data de 18737. E acolo Uraganul ce nrinä

Cali fulgerätori §i carul ce'n fuga lui tunkBarba lui fluturä. 'n vinturi ca negura cea argintie,Phrul umflat e de vint §i prin el colturoasa coroanAImpletità de fulgerul ro § §i din vinete stele.Hohot' adinc bätrinul cind vede cä muntii i§i clatin5i-§i prävälesc cAciula de stinci cind vor sä-1 salute.

Si este §i Soarele, amant al Märii, pe care »o desmiardä cu tot

i V. R., LXXIV, p. 217 si urm.2 D. Murarasu, Eminescu .Fi clasicismul greco-la/in, etc., extras din Fat-

Frumosa, Maiu-August 1932, P. 9.8 Ibid., p. 7.4 Ibid., p. 8.5 Ibid., pp. 8-9. Cf. traducerea pe care o incercam la 1890 in ...Acuma

patruzeci de ani, Bucuresti 1932, p. 77 si urm.6 Morarasu, 1. c., p. 10 si urm.7 11. Chendi, in Sämitniftorul, II, p. 83.

Ibid., pp. 82-3; i In Chendi, Poesii postume.9 Opere complecte, 1, p. 124.S Nu: depinde", ca in ed. Calinescu.

V. R., XCI, p. 128 §i urm.

Mihail Eminescu 155

aurul razelor lui", vi care, jucindu-se in barba uriavului, ii pareacestuia un vagalnic Pepelea, dar el nu se poate opri in betiacare

norii framinta, jucind mocameascaSi pe un vint Il apuca de cap, facindu-i morivca:Se tavália peste cap vi, pivcat de-un purec de fulger,Se scärpina de-un vir de poduri ca de-un gard de rächitä.

Este vi Gerul batrin i avar",

Carabanind al zorilor aur in saci de 'ntunerecCa sä-I usuce 'n rubine,

vi Luna, o clovca rotunda' vi grasa", lasind pe cer

Urme de aur a' labelor ei, stralucinde ca stele

Si acelavi formidabil avint, temperat de aceiavi vaga moldove-neasca, e in Ceilin nebunu12, tesut din basme, care leaga in codrupe Miazanoapte vi pe Zoridezi:

Doisprezece zmei in juru-i dorm adinc, intinvi pe hurtaSi 'n cazan, notind in zama, clocotiau vre-o doua vaci.

In legatura Cu aceste prime incercari epice, päcat ca nu se poateatribui o datà máretei povevti a magului", in care Impäratul cudivanul ski apar tuteo ava de impresionanta solemnitate legen-dara pentru ca apoi sà patrundem la Curtea acelui vräjitor chematsä invete pe movtenitorul tronului. Prea intins in descrieri, poe-mul cuprinde strofe atit de frumoase ca aceasta :

Un om se navte-un inger o stea din cer aprindeSi pe pamint coboarà in corpul lui de lut,A gindurilor aripi in om el le intindeSi pune graiul dulce in pieptul lui cel mut.O candela a vietii de cer steaua desprinde 3Si imbla 'nsemnind soarta a omului nascut.Cind moare, al lui suflet aripile vi-a 'ntinsSi, renturnind in ceruri pe drum, steaua a stins.

Si ce avint se deslantuievte cind e vorba de gindul omului degeniu pe care-I simte insuvi inteinsul, al nazdravanului", a caruiviatä e o greveala in planul eternitatii" :

156 Istoria literaturil romAne§t1

La ginduri uffase a lor minte asudà,Dar oameni-i incunjue i nu vor sä-i audä.De si rari si putini-s, lumea nu va sä-i vazä,Viata lor e luptä ; cind mor, se duc neplinsi.[Dar] Dumnezeu in lume li tine loc de tatä$i pune pe-a lor frunte gindirea lui bogatà.

$i mäiastra descriere a lui Eminescu e MCA de atunci in-chegatä, ca in acest fragment de poem :

El zice, si-a lene coboarg la vale,La porti uffase ce duc in spre lunci,De stinci pfäbusite gigantici petaleDescuie si inträ in mindrele saleDe marmurä neap* intinse i lungi.Pilastri de aur pe muri se coboarkPe jos sint covoare tesute 'n flori vii$i stele in candeli dulci raze presoard$i gindul pH dulce ca'n noaptea de varä$i razele-s calde i trandafirii.

Dovadd a marilor putinte de creator in domeniul epicei, e §i Fät-Frumos din lacrimil", care urmeazil in Convorbiri" din anul &att.Nu e numai povestea, ci e transpunerea povestii, asa cum afost auzità, pe un mai Malt plan al poesiei, cu delicatete de dialogsi cu splendori de descriptie pe care povestitorul popular nu leare .5 i nu le poate avea. E pentru intäia owl ridicarea basmuluila un rang superior de literaturk cum n'o putea face la Bucurestismeritul culegätor tipograf Petre Ispirescu, lipsit fireste de ima-ginatia creatoare, si nici, cu toate marile sale iususiri in marge-nile unei inspiratii asa de puternice, dar mult mai inguste unCreangä. Nu e nici cäutarea terminilor provinciali, cari dau atitavaloare nariatiunilor istorico-populare ale d-lui Florentin, ci bimbade toate zilele, bimba cdrtilor biserice0, limba pe care o Os-treazà, färä uimitoare sclipiri, dar cu atita cumpänä de armonie,cu o a. a de aristocraticä alegere, lamurä din toate tenle si dintoate vremurile, mai säraca, dar sigura de o clasicA vesnicie Mol-dovä. Astfel in descrierea visului lui Fät-Frumos, ori in presio-tarea nuntii mult asteptate.

$i aici nu era un imprumut de la spiritul revistei din Iasi, care,cum vom vedea, incepuse a fi favorabil literaturii populare, ci Emi-

Mihail Eminescu 157

heseu, ca si Miron Pompiliu, ca i Bädescu, ca i, in oarecaremäsurä, d. Florentin, aduce el aceastá inspiratie, asa de nouä side fericità.

l'Ana la caphtul acestei uimitoare serii de poeme, Eminescurepresintä ceva unic in desvoltarea literaturii noastre si poate aoricärii alte literaturi. Ideia conducätoare se recunoaste in fiecaredin ele ; acelasi puternic sentiment le insufleteste; un avint pu-ternic duce pänä la capät. Dar poemul e alcätuit inainte de toatedintr'o imensä präbusire de imagini. Nu totdeauna ele se leagilstrins una de alta, si foarte dese ori ele exista' mai mult prin eleinsele decit prin legätura lor cu tema cäreia i se suprapun, asade multe si asa de grele, incit aproape o inäbusä. Dar ele sintatit de nouä, iese asa de mult din comun, constituie unitilti poe-tice atit de inedite, incit un farmec curios cucereste sufletul, maiales al cui s'a deprins cu vremea a träi in covirsitoarea acumularea unor vrkji asa de indepärtate de realitatea curentä. Niciodatà omai nebunä fantasie n'a fost räscolitä de un spirit mai cugetätordecit in Venere si Madonä", in Mortua est", in Epigonii".

Se adauga, chiar de la incerckile pe care le dä Familia l, omisterioasä musicalitate suggestivä, care dä fiecArui vers o puterede suggestie neobisnuitä: fiecärui vers in el insusi, chiar desfäcutdin cuprinsul in care e inclestat i silit sá futre. Se poate vorbiin adevär de farmee, de un farmec neinteligibil altfel decit prinobservatii musicale, dar numai intru cit si acestea, inteun domeniuasa de vag, pot sä se fixeze 2.

Aceastä imensä fantasie, acest geniu al armoniei silabelor insuccesiunea ca si in ciocnirea lor fac sa se uite i sä se iertetot ce in aceastá productie juvenilà e neclar si confus, fortatneadmisibil. Acel care fringe, minat adesea de un instinct supe-rior, ritmul versului pentru a ajunge la efecte care niel inteun

1 E util sa li dam insemnarea: De-as avea, II, p. 68; Cdldrire in zori,II, P. 158; Vanina (nuvela tradusa), 11, p. 204; Din strdindtate, II, p. 248;Sperazzfa, II, p. 337; Ce-fi doresc ett fie, III, 268; La o artistd, IV, p. 327;Amorul unei marnzore, IV, p. 383; junii conrupfi, V, p. 39; Amicului F.J., V, pp. 147-8. Colaborarea lui Erninescu e anuntatA astfel: ,Cu bucuriedeschidem coloanele foii noastre acestui june numai de saisprezece ani,care cu primele sale incercari poetice trimese noua ne-a surprins placut".

2 Cf. Anghel Demetrescu, Rima lui Eminescu, in Lit. si Artd Rom.,pp. 259-61.

158 tstorla literaturii roingne§ti

alt chip nu s'ar putea atinge, luptä. cu cuvintele inse§i, le trans-forma, le diformeaza, li impune o pecete personalä capricioasa,ca i cum 0-ar atribui dreptul de a crea o altä limbi decit atuturora pentru visiuni care nu samanä cu ale nimänui §i caretotui se impun dominator sufletelor. Multe din aceste moldove-nisme, din aceste schilodiri si greeli de gramatica, pe o vremecind Alecsandri recurgea atit de des la dinsele, combätute cumulta dreptate de gustul clasic al lui Anghel Demetriescu inRevista din Bucure0i, n'au lost primite in graiul curent, dar, pecind la marele poet al generatiei precedente once astfel de in-curcatura supärä . i distruge impresia, la Eminescu ele se pierdIn formidabila orhestratie, in partitura imensa, care strive0etotul i resolvä in armonie o serie de acte de violenta contrastilului ca §i contra logicei inse0.

De altf el nu slut aici potriviri intimplatoare ie§ite din entusias-mul inspiratiei. Avem a lace, nu cu un creier in efervescenta, cicu un spirit calculat, chibzuit, meticulos, care leaga intre ele ele-mente disparate, pregatite de multa vreme, §i, iata, aici e ex-plicatia tumultului de icoane, care nu izvordsc de-odata din im' agi-natia nebunita de ctigetarea intensa sau biciuita de sentiment, ci vinde pe paginile caietului unde fiecare-§i a§tepta ceasul. Acest tempe-rament profund reflexiv, intrebuintind metode de dibace artificia-litate, in care pot infra, cum s'a dovedit de o vreme, §i elementeimprumutatei, a lucrat tot aa la romanul destinat sä exprime plasticcela ce nume0e el autenticitatea de idei §i interese, care sf4ieviata noastra publica", proiectatele Naturi catilinare", dupä' unepisod povestit de un student din Transilvania" : e acel Geniupustiu, i el deci un fragment dintr'o opera de mai larga con-ceptie 4. in schimb, la un ,,Faust" al sail, in pregatire, i se parecä subiectul, conceput unitar, se rupe in fragmente 5.

Venind acum la contactul cu acea societate ieartá care l-ainteles cea d'intaiu, l-a ocrotit i ajutat de sigur, dar era prea

1 Pentru pretinse imprumuturi, M. Bantag, in V. R., LXV, p. 97 gi urm.5 Toroutiu gi Carda, o. c., pp. 316-7.5 Ibid., p. 322.4 V. mai sus, pp. 141-2.5 Toroutiu gi Cardas, o. c., p. 317. Cf. ibid., p. 321. V. §i ibid., p. 320.

Avea gata un Muraginu (citat §i el aid, mai sus), pe care-1 opri ; ibid., p.322. V. ed. A. C. Cuza a Operelor, pp. 311-2.

Mihall Etattieseu 159

mult dispusä a-I considera ca pe o creatiune a ei, e de ob-servat c'A ind din 1869 Eminescu luase atitudine NIA de scoaladin lasi. Dind Albinei din Pesta un articol despre O scrierecriticä a Bucovineanului Petrinò 1, el recunostea lui Maiorescu 2spiritul de o finetà femininA i stilul bun si !impede", daracusa pe partisanii" lui a au ca si dinsul, cu aceiasi pre-tentie de ridicare la nivelul secolului al XIX-lea, acelasi aierde civilisatie si gravitate pe care, de altfel, nu le crede sincere, ciservind unor scopuri personate 8". Dar am vAzut 4 cä, in legAturA cudiscutiile din societatea studentilor romini din Viena cu privire lanationalismul criticului de la Junimea", el ii lua apArarea 5. ChiarIn April, cind vor apArea primele lui versuri la Convorbiri", sepublica insa in Federatiunea un remarcabil articol, cuprinzind ocugetare proprie, in care se proclamau, in acelasi fel ca si de Xe-nopol, principiile nationalismului celui adevärat, care cere ca intreagaviatä a natiei sá fie determinatà de propriile ei energii(afarA de cela ce e domeniu public) trebuie sA presinte lucruriproprii ale natiunii, prin care ea ar fi contribuit la luminarea siinaintarea omenirii ; astfel si literatura frumoasA trebuie s'A fieoglinzi de aur ale realititii in care se mica poporul, o coardAnouà, originalA pe bina (scena) cea mare a lumii. Legislatia tre-buie sA lie aplicarea celei mai inaintate idei de drept pusä inraport cu trebuintile poporului.... Industria trebuie sA fie a natiunii...Aurul trebuie asemenea s'A fie in minile aceleiasi natiuni 6". *iaceste adeVAruri precedau tAgAduirea elocventä a oricArii origina-MAO in civilisatia maghiark

Acel care trimesese de la inceput un poem unic in literaturanoasträ nu era deci unul dintre scriitorii cari nemeresc intimplätordin prisosul unui talent de care nu-si dau samA. Colaboratorul maimult timp la Familia" de la Oradea-Mare, spre care fusese in-dreptat de mediul ardelean in care träise un timp, imitatorul de pevremuri al lui Bolintineanu, in pornirile de luptà socialä si moralA,

Pentru lupta cu acesta C51inescu, Viara, p. 289 si urm.2CL, pentru raporturile lui cu acesta, Luc., 1913, lanuar, i i n 1 4.3 Reprodus de d. I. R. Pogoneanu, in Cony. Lit., 1901, p. 313, nota 1.

V. mai sus, p. 138. Pentru adversarul sau IonitA Bumbac, Fam., V, p.10; XVII, p. 347. De el, In 1880, Florinta.

5 I. R. Pogoneanu, in Conv. Lit., 1901, pp. 304-6.6 Ibid., p. 319. Cf. Slavici, ibid., pp. 323 si urm., 1006 si urm.

160 istotia literaturli roMfinesti

cautase con0ient, 1 Cu acea migaloasä trudä pe care ni-o vadesemanuscrisele lui, acest mire' e§afodal de figuri. »Mama imagrini-lor, fantasia", va serie el In curInd lui lacob Negruzzi, care sesperia de lucruri ap de Jail scrise", mie imi pare a fi o con.-ditiune esentiali a poesiei, pe chid reflectiunea nu e decit sche-letul, care In opera de arta nici nu se vede"1.

Acea »Venere i Madonä" Insä0 2 era un räspuns la principiilenoii directii. Poesiei reflexive i se opunea aceia a fantasiei deslän-tuite, a celei mai puternice §i mai neinfrInate fantasii. Logica poeticise opunea logicei abstracte. Capriciului i se lasau frinele in voie.Ceia ce Xenopol aratase In articolele sale se va exemplifica In-datä. In forma acestei superbe poesii, pe care acest extraordinar stu-dent de la Berlin, cu toate cuno0intile sale de critica literark cutoatä priceperea In a despica, macar Intru clt aceasta se poate, ele-mentele frumusetii literare, nu se va dovedi in stare s'o inteleaga.

Cei doi tineri de aceia0 vrIstä erau sä se intIlneasek de altfel,In acea mare manifestatie de amintire nationala qi de incredere Inviitor care se pregatia la mormIntul de la Putna al hui telan-cel-Mare3,pe care sfaturile lui Xenopol nu-1 putusera cruta de wara glumide räu gust a lui lacob Negruzzi, care, totu0, el Insu0, In acel poem,Miron i Florica", Infilta dupi putintä, prin gura lui rno Trohin,obiqnuitul imn luptelor moldovene pentru apirarea neamului4.

Deocamdata, Eminescu luä atitudinea cea mai hotäritä contraosmndirii marii literaturi de instinct, de Incredere, de avint a tre-cutului, °deft de stingace i-ar fi lost inch' formele.

,Epigonii", imnul in'ältat vechii litaraturi, simplä qi plink' decredinti, dar pe Ardeleni, prea departati, nu-i cuprinde cucritica nemiloasä contra poesiei rationate a inimilor reci", a har-felor zdrobite", au acest sens. In sine, poemul nu se poate Intelege.Trebuie dea samä cineva de ce fierbea In sufletul literatuluide la Viena, cu acelea0 sentimente ca i grupul de la Berlinrepresintat prin Xenopol5, fata de atacurile, Cu pretentia de adistruge un Intreg trecut pentru nedesavIr0rea stilistica. §i pentru

Toroutiu-Cardas, o. c., p. 312.2 V. mai sus, pp. 124-5.3 Programul general, In Cony. Lit., IV, pp. 233 4 e isalit .E.", deci :

Eminescu.Ibid., pp. 70-1.

6 Raporturi personale In aceste, Cillinescu, Viata, pp. 240-1.

Ibid., IV, p. 84.Toroutiu-Cardal, o. c., p. 312.

Milan m1ne8a1 ldt

fatala i necesara exagerare in idei, ca sa inteleagä, in noul poem,aparut tot la 1870 In Convorbiri", lauda entusiasta, pioasaInchinare dire toti aceia a caror nimicnicie o decretase profesorulde filosofie de la 1a§i. De aceia aceasta revarsare de epiteteplastice, de sigur exagerate, pentru chiar unii din cei asupradrora cazuse osinda maioresciana. Tichindel e »gura de aur",Pralea firea cea intoarsä", dar totu§i i el unul din zilelede-aur a' scripturilor romane", ca §i Daniil ce! trist §i mic".Pe linga atitia altii cari nu fusesera condamnati anume denoua directie", Eliad, de a carui frumoasa rugäciune a copilului :

Tatä, tu carui tata se 'nchinä.$i toti te chiama, genunchi plecind

îi risese criticul ,Convorbirilor", care se pare a fi foist totMaiorescu, e aici acela care

...zidia din visuri i din basme seculareDelta biblicelor sfinte, profetiilor amare,Adevär scäldat in mituri, sfinx patruns de inteles,Munte cu capul de piatrá de furtune detunata,

fnadind doar, la capätul intregii serii a celor vechi, pe Negruzzipentru scenele lui istorice §i pe Alecsandri,

...acel rege-al poesiei, vepic tinär i fericeCe din frunze ii doinete, ce cu fluierul iti zice,Ce cu basmul poveste§te....

Se va fi crezut la Convorbiri" macar ca partea privitoarela epigoni" tinte0e pe scriitorii contra carora se aruncau necontenitsägetile pedagogiei maioresciene, §i de aceia, ca §i supt im-presia farmecului biruitor al unei poesii de o bogätie uimitoare

de o noutate f ärá exemplu, in care nu se vedea nicio influentäa unei singure literaturi europene, ci rasunetul unei foarte largi§i adinci culturi, culese in toate partile, poemul a aparut infruntea numärului de la 15 August 1870 al Convorbirilor". Daradeväratul sens II *da" Eminescu insu§i inteo scrisoare de la 17funie din acela0 an*: socotind pe Nicoleanu, pe Matilda Cugler,pe Scheletti ca represintanti ai unui lirism de plingere dureroasapentru fatalitatile existentei, el ridica, fata de lucrarea noasträ.

11

162 lstoria literaturil romanesti

trezita, dar rece, lucrarea increzuta si naivä a predecesorilornostri", i poemul insusi deplora privirea scrutätoare, ce nimicanu viseaza". Se vede lesne scopul ce se urmareste In aceastaglorificare, care e inainte de toate un protest 1

In serbarea de la Putna Eminescu vedea, astfel, nu numai indepli-nirea in acea Bucovina, pe care o cunostea asa de bine prin studiilesale, a unei datorii de pietate, ci i alcatuirea unui mare programde lupta a intregului tineret inaintea mormintului celei mai mariglorii a neamului: S'a nascut constiinta ca o intrunire a stu-dentilor romini din toate partite ar putea sä constituie si altcevadecit numai o serbare pentru glorificarea trecutului nostrucu o ocasie atit de favorabila in felul ski, am putea sa ne gin-dim mai serios asupra problemelor ce viitorul ni le impune Cuatita necesitate", fixind »o singurä directie a spiritului pentru gene-ratia ce creste" cu germenii unei desvoltari organice". Decitrecutul ca bask nu ca obiect de imitatie. Räzboiul franco-germansingur aduce o aminare de un an.

O legaturä adevaratä, sincera cu ,Convorbirile" i conducatoriirevistei nu se poate deci admite 2. De fapt, cercetat, sfatuit, corectat,làrà ca mindria lui sa se revolte pe eft era de asteptat, el nuincapea acolo. Si, strengareste, pe ascuns, el isi ridea de lipsavalorii etice in silintile literate ale lui Iacob Negruzzi, caruia-igasia, pentru cutare piesa, origini spaniole la Moreto, ceia ce-1lace sa vorbeasca de Jurtisagurile lui Cocovei", »autor de cara-ghiozlicuri moldovenesti, de mascarale", creator de comedii intrei acte cu boschet cu ascunzatori secrete si tainice", Moretoinsusi plingindu-se cä

Negruzzi lacobM'a tradus in romaneste 3.

La Berlin, unde Eminescu, intors de la Viena, in tara, se ins-crisese in ziva de 12 Decembre 1872, la filosofie, la istorie (Droysenpentru istoria moderna, Lipsius pentru Egipt) si la stiinti naturale,Eminescu revine la studiile facute cu o deosebitä rivnä, cum o

V. Cony. Lit., IV, pp. 233-4.1 V., acum, i observatiile, juste, ale d-lui CAlinescu, Viata, p. 301 si urm.° Ms. citat, p. 51. Maiorescu se supArA cind comitetul pentru serbarea de

la Putna alese fi consultat (comitetul ar fi anticipat opiniunilord-voastre") cuvintarea comemorativä a lui Xenopol, Inca de atunci obiectal gelosiei fostului s4u protector; v. Toroutiu, o. c., IV, 13. 82.

Mlha11 Emlnescu 163

arata caietele sale, redactate in limba germana. Cäpatase pe IMOTeodor Rosetti, trimes pentru afacerea Strousberg, un loc la Le-gatie '. La 1874, cum ministrul general Tell considerase pe deputatulMaiorescu ca demisionat de la catedra unde nu putea sa functio-neze, acesta, ajuns la putere, propune locul de profesor de filosofielui Eminescu insusi, daci-si iea doctoratul. Poetul, care ar primio docenturä de simplä expunere, refusä catedra, pentru care s'arcere nu numai cunostinti, ci si specificul miros de pämint proaspatal propriului sat' suflet". Dar cursul de filosofie trebuie, dupidinsul, &A se intindi si asupra dreptului si istoriei si sfi fie opregatire a noilor generatii: principii generale... sint monogramulIn care se presinta aspiratiile generatiei dintr'un popor". Acestegeneratii au sä creeze formele lor in mod empiric din impre-jurärile particulare ale fiecärui popor si ale fiecarii ten". In locde profesor, cel fira doctorat primi deci, la intoarcere, directiabibliotecii din Iasi si, in lulie 1875, un post de revisor scolar, pecare era sa-1 piarda °data cu caderea guvernului2.

La 1874-5, inca la Berlin, Eminescu urmarise visiuni filosofice,In legaturi cu indoielile cele mari asupra tuturor bietelor noastrerealiati pe care le ridicase geniala ominte a lui Kant, din carea tradus atunci Critica ratiunii pure", si el le intrupa si inteuninceput de nuveli, Archaeus 3. Culegem de acolo : pentru o mintemare totu-i problem, iar pentru saptezeci de dramuri de creiertotu-i sigur". Dar Berlinul, care il cufundase lute° lume de gin-dire filosofick de unde a cules 4 acest dubiu lata de realitateape care pang atunci atita o iubise, i-a dat, de la Schopenhauer,simtul zadarniciei lucrurilor create de vointa yang.

Inch' de la Berlin, in 1874, el cercetase, in misiune of icialä pen-tru a vedea ce cuprind Archivele Ordinului Teutonic cu privirela noi, K6nigsbergul, dar isi daduse sama ca n'are pregatireatrebuitoare pentru asemenea studii. Astfel de sondari le facu sila Cracovia, la Lemberg, unde credea cá a gäsit la Biserica Mol.doveneasa portretul familiei lui leremia Movila" si al unui

1 V. detall In CAlinescu, Viata, p. 252 si urm.2 Cony. Lit., 1910$, p. 186 s'i urm. ; D. MarAcineanu, Eminesca pedagog,

ibid.. 1925, p. 835 si urm. Cf. CAlinescu, Viafa, p. 266 si urm.$ Ed. Scurtu, in Serien, I. Cf. si 1. R. Pogoneanu, in Cony. Lit., XL, p. 523

si urm.6.V. Mid. p. 519 fi urm.

164 Istorla Uteraturli romAne01

Armas din Tara-Romaneasca, care cu vremea a ajuns mare-can+celariu al Poloniei" (e vorba de vame§ul Constantin Corniact).Numit bibliotecar la la§i, el se gindia sa se intoarcä in Germania,§i pentru doctorat, dar §i pentru Archive, cerind i lui Hasdeu,pe care nu-I cuprindea in condamnärile Convorbirilor", sfaturi.Pe atunci cind un drum la Boto§ani gäsia boala surorilor, nebuniafratelui, intristarea tatälui, grija mamei 1, el dadea §i lectii de lo-gicä, intimpinate cu grosolanii de copii räu crescuti i pro0i, laInstitutul Academic, unde inlocuia pe Xenopol 2

Poetul iubirii se forma insä in acela§i timp cind cugetareacäuta ve§mintul poetic vrednic de dinsa. Dacä, in forma definitivädin Mortua Est, reluata §i refäcuta, ajungind, din plingerea lamormintul iubitei, o afirmatie de crez filosofic, Eminescu e dincolode iubirea care blastämä §i se roagä, ca §i de invocatiile cätre um-brele mari ale trecutului, fata de care a§a de scazute ii apäreausufletele de rece analisa ale vremii erice, clack acolo, durereapentru peirea celei ce nu e in

. . . casteleCu arcuri de au4, zidite din stele,Cu riuri de foc i cu poduri de-argint,Cu termuri de smirnä, cu flori care cint,

ci in nimicnicia lucrurilor pe care le sfarma osinda, impusa, avietii, care nu resolvä nimic, ci numai continua, de la o sclipirede trecatoare individualitate la alta, dacà aceasta ii smulge condam-narea, hotaritä in desperarea ei, a vietii inse§i, cu tot ce-i aducsimturile care itwala, §i denegarea oricärui sens al existenteiconOente :

Pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu 2,

bucatile din n-1 de lunie 1870 al Convorbirilor" dau, in ceamai nobila forma, inchinarea poetului catre o iubitä.

Alba ca zäpada iernii, dulce ca o zi de vara,care se confundä cu ingerul de pazä.

Cad, in aceastä §edere la la.. i care a apropiat poate intäiaoarä', din nou, dacä se admite o prima intilnire la Viena, pe Emi-

1 Cony. Lit., 1919, pp. 397-8.2 E interesantA gi comicA incercarea lui BodnArescu de a se juca gi el

Cu astrele gi de a bate la porfile ferecate ale misterelor ; ibid., VI, pp. 15-6.

Mihail Erninescu 165

nescu cel tinär si bälaia sotie a bkrinului profesor de chimie stefanMiele, Veronica nä.scutä. Cimpeanu (n. 1850), Ardeleand de la NA-gudjämurirea sulleteascA se lace prin adura acestei realitäti senti-mentale durabile care se substituie nelämuritelor visuri de pänä.atunci 2.

CAtre iubita cea adeväratä se indreaptä acum cea mai frumoasä,mai plinà de duiosie in fond si mai sprintenä ca facturä dincintärile de dragoste de ¡Ana atunci, acea Floare albastra",care-si poartà in adevär data de Iasi, 1874k. Aici nu mai e de-monul din domul sträinei biserici inchipuite, ci e numai coborireaiubitului, din stele, non i si ceruri inalte", din lumea, cintara pänäatunci, a cimpiilor asire", a Intunecatei märi", a piramidelor,din vfäjirea Egiptului, pentru a se confunda sufleteste cu iubitain cadrul linistit si dulce al codrului cu verdeatà", al ochiuluide psidure" in care ea-i poate spune minciunile" de un pretincomparabil si-i poate da räspunsul la petire dupà ce va fiintrebat firul de romonitä." :

Pe drare 'n bolti de frunze,Apucind spre sat in vale,Ni-om da särutäri pe cale,Dulci ca florile ascunse.

Publicatà in acelasi loe cu inger si Demon", ea represintä des-cälecarea de pe culmile apocaliptice in acea lume a oamenilorde totdeauna si din once parte, care poate cuprinde oricind asade mult in smeritele ei margeni, uncle totusi e loc pentru totce se poate zbate In inima noasträ.

1 V. gi Ema Lazarescu, in Cony. Lit., 1926, pp. 49-51. Pentru iubiri de student,Calinescu, Viata, pp. 117, 180 gi urm ; 200 gi urm. (gi cu citatii de versuridin manuscrise).

Nu se poate condamna in de ajuns felul cum aceste legaturi slut pre-sintate in cartea, aga de muncita, a d-lui Calinescu, Viafa lui Mihai Emi-nescu, p. 341 gi urm. Li se poate opune admirabila lui scrisoare catre dulcea

nobila mea arnica', in legaturile cu care nu e nimic care sa 0)1 comuncu teoria placerii, ci numai acea dureroasa, dar adincl gi intinsa fericirepe care atingerea in treacgt a minii tale, zimbetul tau, privirea ta au ras-frint-o asupra unei vieti atit de isolata gi de lipsità de fericire precumeste a mea' (Toroutiu o. c., IV, p. 136).

Conti. Lit., VII, pp. 18-9.4 Cf. scrisoarea lui catre stimata doarnna", scrisoare, puna de un cere-

monios respect, din 8 Novembre al aceluiagi an; Toroutiu, o. c., IV, p. 127,no. xxv; gi in Calinescu, Viara, p. 360.

166 letcaia Uteratur11 romtineilt1

Inedite au rämas multe din poesiile inchinate acestei adinciiubiri. Se cintä in ele, nu numai cosita blondä care l-a retinutin farmec, ci si mätasa visinie" sau catifeaua neagrä" a rochiei,care prinde blonda, foarte blonda, iubitul odor"

Esti prea frumoask doamnä, i prea mult te iubesc 1$i cel mai formidabil gest de inchinare e acela in care, atunci,

el isi imbracä mindria nemärgenitei iubiri pentru a spune cilumea i-ar pune-o la picioare iubitei :

As vrea sä am pämintul si marea jumätate,De mine sä asculte corabii si armate,De voiu clipi cu ochiul, cu mina semn de-oiu face,SA-0 miste Räsäritul popoarele incoace,

SA-ti zic: iea-le pe toate, dar si pe mine iea-mä 2"

1 Cony. Lit., 1902, pp. 387-8.' Hodos, o. c., p. 32; Cony. Lit., 1902, pp. 396-7. Scrisorile publicate de d.

0 Minar, care le-ar fi luat de la d-na Virginia Gruber, fiica Veronictti, sintbanale si nu meritau poate a fi scoase la lumina. V. D. Tomescu, N. R,L., 111, p. 269.

Influenta luí Eminescu.

Noul Alecsandri

Singurul cu totul original, neatins i cu neputintä de a fi influ-entat 1 aráturi de Eminescu, un asa de strasnic rival, pe care avutrufia stingace de a si-1 face dusman, dar apartinind unei generatiiacum mature, träit inteun mediu stäpinit de sträini, totusi pastrind totsimtul unei bune limbi romänesti, simtitor si nervos, aplecat spreiubire si gata de minie, e un tinär nobil bucovinean, Dimitrie Pe-trino!, rudd a Hurmuzächestilor, care-si hränise spiritul din litera-tura germanä.

Fiul, näscut in satul basarabean Rujnita, la 1846, al proprieta-rului Petrachi Petrino si al unei flice a lui Doxachi Hurmuzachi,Eufrosina, fusese crescut de un preot, Sbiera, elev al lui Pumnul.In Bucovina, unde i se intoarserä, la Cernauca hurmuzächeascä,pärintii, imbogätiti prin mostenirea unui vär, el se incercä Inversuri, ducind o viatà potrivit'ä cu averea de care dispunea, culibertatea ce i se däduse si cu apledrile lui la petreceri violente ;se cäsätori farä voia familiei la Odesa cu fiica unui baron Bu-chenthal si a unei Evreice, marea lui iubire. Acelasi fel de a träiil continu5. la Viena, unde sotia lui, obositä si desnädäjduitä,muri. CAlätorii in Apus nu-1 linistirä, päng la complecta ruingsi la o boalk una cu moartea. Trecu apoi in Moldova, la mosia fami-

Toroutiu-Carda, pp. 249 $i urm., 254 si urm.V. Fam., XIV, p. 224. Portret in Revista Nowt, IV, p. 1. Nota lui critia

despre Pumnul, in N. R. L., II, p. 608. 0 scrisoare a lui cAtre A. Sturdza,Rev. Cont., II', p. 515 $i urm.

168 Istoria llteraturii romAne§t1

liei mamei sale, Dulce§tii, acum a Sturze§tilor, in 18751. Erau abiapse ani de chid tiparise acele Flori de mormtnt, urmate de Lumini# umbre (1870), de Putine cuvinte despre conruperea limbii romaneIn Bucovina, Raul, poemul lui byronian, fiind din anul chiar alsträrnutärii. Batuse mai de mult la up Convorbirilor" §i nu fuseseprimit cu prea multä ospitalitate. Tot4i el izbuti a impune in1873 citeva bucAti, dintre care una inchinata, pentru Pastelurile"lui, poetului in care multi vedeau ing§i intruparea geniului na-tional 2. Despretuitor lath' de Bodnarescu, dar §i fata de Eminescuinsu§i, el arunca valuri inflkärate de versuri clare §i une ori pu-ternice, in care impresia era släbitä prea mult de nävalnica furiea revàrsärii retorice, pe care n'o §tia opri, infrina §i concentra.Pesimismul lui e adinc convins, färä a se sprijini pe vre-o filo-sofie, amintirea unei vieti risipite fara scop fiindu-i indestulätoare :

Pierduta-i nälucirea i Venerea 'necata,Dar nu in spuma albä din care s'a näscut,Cad moartä-i poesia, credinta profanata

i 'n mintea omeneasca, chiar Dumnezeu pierdut 3.

Dar o nobleta de cugetare nefäggduitä tivie§te din mijlocul ne-sfir§itelor variatii asupra acelei* melancolice teme :

Las lumii mWenire a mea nerningiiere,Dar ce-a fost bun in mine, due drept la Dumnezeu.

Lovit greu in viata lui de familie, despärtit de iubita pe care inciuda tuturora o avezase linga sine, bolnav färä sperante §i pre-vAzindu-0 moartea, el azvirli astfel, nu numai societàtii, dar insu§isensului obscur sau crud al lumii lui aceastä ultimä sfidare 4.

Era insä in aceastä desperare o simtire sincera §i in mijloacelede a o manifesta efluxul unui suflet in adevfir creator de poesietrainia Poemul Raul, apärut la Cernäuti in 1874, are §i indräznelide ritm ca acelea care se intilnesc ceva mai färziu in poesia

I Sion, in Rev. Nona, IV, p. 46 si urm. Va muri la 29 April 1878 (ibid).Parintii se stInsera abia in 1891 (ibid.)

i Cony. Lit, VIII, pp. 16-7.3 Ibid., p. 74.4 Am adunat, dui:4 volumul din 1868, ce se mai poate tinea din aceasta

opera de o asa de abundenta fluiditate, in volumul Petrino" din bibliotecade la Vdlenii-de-Munte a vechilor poeti romini. In genul lui Petrino sintnaivele versuri ale teologului S. Fi. Manan, viitorul folklorist ; Cony. Lit.,VIII, ibid., pp. 134-5, 292.

Noul Alecsandrí 169

americana, si entusiasmul aprins are accente ca ale cintäretilorromantismului engles in lasa pe care o represinta un Shelley sauun Keats :

Si de-am putea sá scoatem din fundamentul säuPe-acest pfimint pe care pacatul if rotesteSpre-a-I azvirli in fata acelui DumnezeuCe I-a facut si care durerii Il jertfeste,De-am lace-o hecatombà din lumi desfiintate,De-am stinge pe-acel soare ce-i ochiu dumnezeiesc,Din universe Mute si liber de pacateAr fi supremul gemät al lumii darimate,Acordul sfint: lubesc.

Aici nu e materialul poetic, mult timp adunat, si din stupistraini, nu e cernerea indelungatä, indoiala si revenirea, imbinareaporuncita, In care se simt totusi frinturile, ca, une ori, in mult mairealul, mai concretul Eminescu, in care totul se lace imagine, ci ospontaneitate Inaripata se aruncà furtunos catre tinte neclare, pecare numai inima le simte, iar ochiul nu le va vedea niciodata. Innenorocitul nobil bucovinean, mutat de soartä la Iasi inteun sa-racacios rost de bibliotecar, inlocuind pe Eminescu, si legatprinteo noua iubire de o femeie care era legiuit a altuia, scaparascinteia until mare poet, pe care fatalitatile vietii zdrobit 1.

Influenta lui Eminescu s'a Intins foarte räpede si asupra altora,cugetarea adincindu-se si versul cäutind sà ieie o altä forma.Astfel 'Dana' si la atit de usuratecul °liter Teodor-Serbänescu2. Acesta,

ConPorbirile reproduc (IX, pp. 155-7) o parte din poem, cu dedicatiacatre Alecsandri, recunoscut ca maestru. Bucata la comemorarea lui Ghica-Vocla (ibid., p. 282) e banald. Inchinarea catre Tinca" (ibid., pp. 322-3) enaiva. Dar In Adio Bucovinei" (ibid., pp. 321-2) este nu numai un ritmnou, ci i cIteva versuri bune se Intimpina.

Mänistiri cu frunti plecate,Catacombe profanate,

iatA ce lasa el in maica" si mosia lui. Petrino ispravi despartindu-se deJunimea" printr'o scrisoare publica violenta ; v. Alecsandri, Serisori, p. 88si nota 3, p. 89. Adaugi un atac in versuri contra lui Alecsandri lnsusi;ibid., p. 101, no. XCIII. Nenorocitul poet, surd, muria Indata intr'un spital;ibid., p. 105, no. XCVII.

2 V. i colaboratia lui la Revista Contemporanci, ll, pp. 470-1 (si tra-ducerea Nopfii de Octombre a lui Musset)Nascut la 29 Decembre 1839,moare la 2 lulie 1901 (Conv. Lit., 1925, p. 567). Cf. conferinta lui D. 01-lanescu despre el; Lit. qi Arid Rom., VI, p. 1 si urm. Portret, ibid., V, p.569 (articol de d. N. Petrascu, ibid., p. 57 si urm).

170 Istorla literaturit romlnet41

oprindu-se ceva mai mult asupra gindului si formei improvisatiilorsale, ajunge a da versuri cu un fasunet ca acesta, In Noctu";

Se duce ca si Gen de cuget prigonit,sau :

Väzduhul mut In juru-i se'ntinde, se lAtesteNenfärgenit ca drumul Vietii de apoi

Ceva din energia expresivá a versului nou e si In traducerealui Pogor din Virgil (Circiumàrita") 2 Am zice chiar cá acelasispirit insufleteste superba traducere din Ponticelea lui Ovidiu deHasdeu, pe care Convorbirile", asa de pornite contra celui celi räspunsese cu o farsä, capabilà de a exaspera pe Maiorescu,au avut loialitatea de a o reproduce3.

Ce curioasä apare totusi intreagä literatura cealaltä, pe lingàaceastá tregrire de viatä I Bielsugul nesecat de banalitate alobisnuitilor, versurile de la 1857 ale lui Scheletti4, scenele dra-matice ale lui Gheorghe Bengescu, fantasmele Mil carne ale d-luiFlorantin, chiar i Iriginärile, gänguririle de iubire ale d-rei Cuglersis'o fi simtit in adevär multi? chiar unele din noile manifes-täri ale lui Alecsandri 6.

Gad supt influenta acestei Inoiri a literaturii romänesti putereacreatoare a lui Alecsandri invie. El alege acum subiecte ambitioasesi in tratarea lor evitä banalul, cuvintele usate, rima usoarà.influentà a romantismului lui Hugo, asa de sigur in mijloacelesale stilistice, de obiceiu rare pAn'á la cea mai cgutatà artificiali-tate, pànä la cuvintul stiintific sau exotic, autat prin dictionare,se observ6 la dinsul. Astfel in frumosul Pohod na Sibir":

Supt cer de plumb intunecos,Pe cimp plin de z'apadà...

Au fost! Acum ei unde sint?Un cird de vulturi zboaràPe sus, c'un ràpede avint,

'n cimp ei se coboarg,

I Cony. Lit., VI, p. 353.Ibid., p. 358.Ibid., pp. 430-1.

4 Nascut la 15 August 1837, moare la 21 lunie 1882 Inca (Cony. Lit.,1925, p. 506).

5 Toate in acelasi volum V din Convorbiri",

Noul Alecsandrl 171

lar dintre brazi vine urlind,Urlind lupul flämind

Tot ap In Palatul Loredano, unde poetul izbute$e 'n incercareade a crea mediul exotic :

Opt mari fere§ti, ogive dantelate,Cu lespezi pe margene sapate,Arunc lumini §i zgomote de balIn negrul sin al Marelui Canal.

$i desfa§urarea scenei de iubire e rapede §i delicataE foarte frumoasä §i povestea vinatorilor celor vechi,

La ui* cu negre blane,La lupi ce 'n fugà' clantanesc,La vulpile codane,

'Ana la fetica sprintena" care se crede In stare sa vIneze ea petoti vinatorii.

Poesia lui Alecsandri recapatat astfel un sentiment de dem-nitate pe care parea a-I fi pierdut pentru totdeauna.

Tot influentei noului mediu, curentelor ce incepeau sa se pro-nunte, se datore§te incercarea lui Alecsandri, care va fi apoiurmata de Eminescu, de a intrebuinta figurile basmelor pentrua face din ele noi legende. Astfel, in Rasbunarea lui Statu-Palmä." 2,pedeapsa contra lui Strimba-Lemne i a gemanului Sfarma-Piatra,pentru cà ei au rivnit la fata piticului, care e ins4i rivala IleneiCosinzenei, Trestiana, furata de iubitul ei, Fat-Frumos.

Sint, In aceastä drama din lumea uria0or i a prichindeilor,versuri de un puternic rasunet :

Si toti vulturii din codri, ridicindu-se pe vint,S'au nältat In non i vada ce minune-i pe pämint.

lar pornirea celar doi giganti e in adevar de o maiestate epicävrednica de Hugo In cea mai buna epoca a lui :

Nu *i Cintecul sicilian, cu cele doul albe portocalea care sint in sinuliubitei... 0 dare de sama despre Anton Pann, ibid., p. 361 i urm. El epresintat ca un tip de Romin vesel, glumet, spirituos, pacalitor, cintaret,povestitor, o carte plina din scoarta 'n scoarta, un Pacala literat, bun degura, bun de petrecere, precum li placea parintilor noatri. Asemene oa-meni ent cronici In picioare... El singur ar fi lost in stare sa scrie poemulnational al lui Pepelea..., el singur ar fi putut sa aatearna in versuri facilenenumaratele pacalituri dintre Pacala i Tindale ; ibid., p. 386.

2 Cony. Lit., VI, pp. 137-8.

172 Istorla literaturil romlneati

Sfarmi-Piatrà cu largi pasuri calc6 munte dupä munte,Trece riuri fara poduri i präpAstii färä punte,Usind urme de cutremur la tot pasul, la tot locul.Unde vede-o stincä naltä, el o macinä cu palma,Bolovanii supt picioare-i dau de-a dura, dau de-a valma$i cu piatra mäcinatä i cu pietrele-aruncateEl ieze0e, bate, umflä riurile tulburate.

Dupä exemplul frinturilor de epopee ale lui Hugo, Alecsandriinceard apoi scene din trecut, ca in Ana Doamnal, unde insävechea manierg revine cu toate mijloacele ei: diminutive (nourele",ingerèle"), comparatii fade (copilul, dulce flutur, culcat pedulce crin"), cu nationalismul upr (dragostea de mamä ininime romine"). Atit e de greu sä tread cineva in literaturä dela o notatie la alta, cu totul deosebità 2!

Acela0 ton foarte ridicat se pästreafa i in poemul DumbravaRo4e3, care se vindu pentru ajutorarea Franciei invinse. Poate cä,pomenind in prefata la Operele lui Costachi Negruzzi de AprodulPunce, cu subiectul din vremea lui $tefan-cel-Mare se' §tie c5.Negruzzi avea de gind sä serie o epopee intreagä , Alecsandriajuuse a se gindi sä presinte un alt moment din biruitoarea ca-rierg a aceluia0.

Niciodatà el nu lovise cu atita putere in struna epicä, i räsu-netul nu fusese ap de larg §i de armonios. Dacà simtul istoric,coloarea localà nu sint mai sigure, in schimb e, de la un capätla altul, un furtunos avint, §i furia räzboiului se mentine, adeseaimpresionantä. Banalitatea care-i venia lui Alecsandri din uprintacu care versul se fäcea oarecum de la sine e in general inde-pärtatä ; abia dad unele exageräri ating nepläcut, ca in acest vers:

In care toti bärbatii stilt zmei ce s'au luptat.

Descrierea e une ori bogatà, ca in urmätoarea caracterisare alehtei pornite la luptà :

Dulämi cu flori de aur la piept impodobite$i 'ncinse cu paftale de piatrà nestimatä,Ciapce purtind un vultur . i pene la mijlbc,

' Ibid., pp. 416-7.2 Pastelurile" lui le imita, cu unele note de realitate locala, un N. Lazu,

de la Piatra; ibid., pp. 86-7. A treia bucatd e plind de amintirea byronismu-lui unui Bolintineanu. De acelasi, versuri la paginile 161-3.

3 Scrisori, pp. 59-60, n-le 47-8.

1<ioul Alecsandri 173

Incältäminte rosii de piele de Maroc$i filie tintuite si argintate vele$i armorli cusute pe colturi de harsèle.

_

Tot astfel la presintarea multimilor ingrozite care-si päräsescsatele Inaintea vijeliei:

Bätrini cu fruntea goalá plecatä spre pämint,Femei cu prunci in brate si pletele in vfnt,Copile späimintate, minind turme de oi...

Evocarea scenei de petrecere si de betie e de o deosebità pu-tere si nu-si mai alrá párechea in literatura poeticä romäneasa.Contrastul Cu Moldovenii din tinära pädure de ulmi si de stejari"zguduie.

Dialogul, apoi, e sprinten si adevärat, cum nu-1 mai nemeriseniciodatä Alecsandri, mai ales cind era vorba de a-I transpune peportativul istoric.

intre portrete, al lui $tefan, poate cam slätos, dä cu energieimaginea, si cuvintarea pusä in gura lui, de si atit de intinsäpentru o vreme cind se vorbia putin si rdspicat ca in proclama-tia lui din 1475 cätre toti Domnii crestini ai lumii, e vrednicil deviata si de isprävile eroului moldovean. A fost de sigur sincer sitare sentimentul care a smuls aceste durduitoare versuri de otel.

lar lupta care, in loc s'ä se petreacä in adinca umbrä a desi-sului de codru, unde pindesc terani gata sä prävale copacii in-tinati" numai In coajä, e presintatà dupá toate regulele tacticedinteun Orlando furioso sau o Gerusalemme libera/a, e imbielsu-gatä in episoade, si se intruchipea4 cu olii din Soroca si zgrip-torii din Vrancea", din ele cu adevärat IntreagA si plinä de viatii :

Pämintul ropoteste supt tropot de copite,Väzduhul strAluceste de arme ascutite,lar palosele albe, ciocnindu-se 'n loviri,Dau foc, dau moarte cruntä, dau crunte zingheniri i.

Unele versuri se desfac chiar prin frumuseta lor deosebitä.:

$i unde pe supt iarbä cimpiile frumoaseAscund troiene albe de-a' dusmanilor oase.

PAcat numai cä nu odatä boierul deprins a nu vorbi totdeaunaromäneste, poetul graba a-si termina versul fringe silabele rostu-lui adevärat si-si clädeste stilul din vorbe schiloade I

1 Versul din urrna e Insa lipsit §i de sunet §i de logica.

174 Istoria Ilteraturil rottigne§ti

Numai peste citiva ani, Eminescu, incumetindu-se a zugräviincäierarea lui Mircea cu Baiezid, va fi in stare sà deie färà opririin loe, giciri nedepline §i stingace injghebäri o altfel de vrajä afázboiului.

Lirica lui Alecsandri nu se poate tinea la nivelul pe care-Iatinsese prin puternica epopeie, stä. alaturi, Mcà mai im-presionantä, legenda" lui Dan cäpitan de plaiu" Astfel inaceste räsunatoare versuri:

Precum doi spectri gemeni, minati de-o vijelie,Ei zbor acuti supt ochii stelutelor treziteIn orizontul negru ce-i soarbe inghite.

Sau in comparatia, nouä §i puternick din dialogul lui Dan cuHan-Tatar

Ghiaur", zice Tatarul cu inima hainkCc simte firul ierbii cind coasa e vecinil ?"

Ea pleaca fruntea 'n pace", räspunde capitanul,Cäci are sä renasch mai fragedä la anul".

Si e o deosebitä nobletä in gestul Impàratului pAgin care,amintindu-i Moldoveanului ca

Ceahläul supt furtun6 nu scade mu§inoiu,

II slideaz6 drumul cu aceste cuvinte de vechiu viteaz:

iea calul mieu i du-te.

Scenele de pirjol i prapäd in calea Tatarilor i cele de luptäsint din cele mai frumoase alé lui.

CcIderea Rinului, scrisä. §i pentru a indrepta un omagiu cätreFranta, e mai curind banalà 2; poesiile ocasionale, la moartea prin-cesei Maria §i la statuia lui Mihai Viteazul 3, pline de cuvinteabstracte i de expresii usate, i, apoi, fabricate cu mijloace naive,sint la aceia0 inältime. Exotismul din Mandarinul" 4, cu a samandarink deosebitä. prin ochi gale§i" .5i sin virginal", care se

Cony. Lit., VII, p. 376 §i urm. Dar §i aici imposibile neologisme fa-bricate, ca otelind", zmeios".

Ibid., pp. 396-7.a Ibid., VIII, pp. 152-3, 351-2.4 Ibid., p. 213.

Noul Alecsandri 176

duce 'n galerie s'o desmierde mandarinul", e neizbutit si pringramadirea fära nicio gradare a notelor, de privelisti si figurineobisnuite. Nu e mai fericitä vraja maurä din Linda Raia" 1

E preferabil intirziatul pastel' din Calea Robilor", cu sclaviimoldoveni ai Tatarilor 3. Adevärat pastel e insa acela din Joamnatesätoare", in care versul, märunt, sältäret, vesel si ghidus, aratäpe rind tot ce deosebeste anotimpul celor mai tärzii daruri, po-menind firele toarse 'n aierul racoros cu care

Ea-si lucreaz' o 'nvelitoareCa sa mearga 'n sezkoare*i sä iea parte la joc.

urarea de la capat a Rominului: ca sä-i dea soarta o tovaräsätot asa de inzestrata e in nota, de o rara armonie, a bucätii, caree poate capodopera in acest gen a poetului asa de inegal sicare cinta pe 'nemeritele. Bradul", intrupare sprintena a iernii, pecare frunza vesnic inoita cuteazä a o infrunta, ii stii insä aproape1.

Legenda lui Grue-Singer5 are insusiri de formä, cu toatä im-bulzirea obositoare a epitetelor pentru a caracterisa mediul fan-tastic de natura si neobisnuitul erou. Tragicul cäutat al parici-dului" se desface greu din navala comparatiilor balastului deretoricä. Blastamul asupra ucigasului, piesa de mare resistentä,infra in categoria romantismului fabricat ci froid; e o obositoarerivnire catre sublim, care vine de-a dreptul din modelul lui VictorHugo. Din acelasi repertoriu vine si solutia : buturuga, pe careGrue e osindit a o uda päna va inverzi, invie pentru ea el a datultima picatura de apà unei päsarele.

Acelasi spirit, al monstrilor marelui poet frances, care a creatpe Bug Jargal, trezeste in imaginatia de al doilea rang, de sfortaresi de imprumut, un al doilea späimos erou, pe Briar cu ghioaga

I V., pentru Pastele, si Bodnarescu, in Toroutiu, o. c., 11, p. 147 si urm.;critica, amAnuntità, si adesea dreapta, a lui Aron Densusianu, In Familia,VIII, pp. 347-8, 359 si urm., 419-21, 430, 443-4.

' Ibid., p. 440.5 Ibid., pp. 213-4.6 Ibid., pp. 438-40.5 Conv. Lit., IX, p. 81 si urm. 1arAsi cuvinte neacceptabile si neologisme

abia de tolerat in prosa abstract5, ca trame, greseli de gramatica (rosijAratecia. ,anatemuri").

176 Istoria literaturli romAnegti

lui 1. Dar este o maretie adevaratä in figura, de la inceput scurtsi drept ridicata, a bivolarului

Crescut in infratire cu iarba si cu vintul,Avind de templu cerul si de culcus pamintul.

Pentru a pästra caracterul de groaza se trece usor asupra senti-mentalismului vedeniei care ispiteste pe pletosul si nebunulvoinic, o fiará, pentru a-I mina dupä nälucä in noaptea unde-Iasteaptä lupii si präpastia deschisä.

Cele trei Orientale" cu subiectul luat din Istoria ImperiuluiOtoman" a lui Cantemir, pe care le dau Convorbirile" la in-ceputul anului 1876 si in Mart 1877 sint punerea 'n versuri räsu-n'atoare, in aceiasi nota a lui Hugo, a unpr momente de istorie 2

Cu toath sentimentalitatea cam lincea, e mult superioara se-nina legendä a Ciocirliei" ', in care e deosebit de frumoasaalergarea Liei pe calul graur".

Pastelele" continuau s'a' gaseasca imitatori. Cele trei bucäti is-cälite N. V.", ceia ce inseamna N. Volenti, un finar, ale caruiprime versuri aparura la Galati4, in 1875, supt titlul de Cttevastrofe, in n-I de Iunie al Convorbirilor", au chiar o egalitate deforma, o claritate a ei, o gradatie fireasca superioarä modelului :

Roua, lacrimä de flutur, straluceste 'n veselie,si-un zefir se furiseaza prin vazduhul incalzit.

Versurile ultime, ca in cele mai bune din asemenea presintari de

' lbid., p. 369 gi urm. Incercarea de a valorifica legenda din Soarele,gerul, vintul, lirica interioara din Omul so/ijar (ibid., pp. 49-52) sInt multinferioare.

o Descrierea, in a treia (Coro. Lit., XI, pp. 3-4), a noptii basmului Cu grA-dina pudruita de-o pulbere-argintie", gi poetica frumuseta a chipului virginal',ori

Supt valuri de lumina sint vesel inundatiPrin patru goluri albe ce 'n bolta-i arzatoareCa patru mari fragmente, cazute chiar din soare.

Cu totul inferioara Incercarea naiva a lui N. Xenopol, devenit furnisorulcontinuu al Convorbirilor, ibid., XI, p. 196.Pentru datare, Scrisorile, p.68. Cl. gi ibid.. pp. 71-3, 84-5.

3 Conv. Lit., IX, pp. 84-6.4 Unde se nascuse la 17 1unie 1847 (moare la 22 Septembre 1926; ibid.,

1925, p. 874). V. gi Toroutiu-Cardas, o. c., p. 283. gi urm. Era la Paris In 1877.

Nout Aiecsandri 117

hattira iri literatura irdncesä, e neasteptat i plin de elect : dupavinfitorul care-si asteapta prada, uliul cu ochii tintiti asupra po-rumbelului i legenda rustica a märgäritarului pe care fata-1 ga-seste in fintina si care, cum spune gicitoarea,

E lacrima alba din gene varsatäIn valea cea tristä de-un inger de fatä,

de aceiasi netagaduitä valoare, care a trecut cu totul neobser-vata Prasitorit lui Beldiceant0 sint prosaici si tot asa Visul"lui Gane 3. Mult mai slabä e incercarea lui »N. D. X", de faptNicolae Xenopol, fratele lui Alexandru4, a carui iniätisare de drumeu sania in iarna se terminä, pe linga toata dragostea, cu dorintapractica de a se incalzi 5. Pe cind versificarea de Gane a le-gendei Domnita i Robul" 6, de o mare limpeziciune si cuincercari de ritm nou, e de sigur remarcabila.

Pentru teatrul din Bucuresti scrie Alecsandri la 7 1872 Boieri qiCiocois, fresci de stil mare, cum insusi o anuntä, in care maimult decit o intrigá banalk cu doi amorezati ale caror rosturile stricà un ciocoiu intrigant pentru ca represintantul natiei, onestulrazes bitrin, sá lack' o descoperire care restabileste dreptatea, e in-fatisarea lumii de pe la 1840, cu boierii mari, intre cari Stilpeanu

pus sa intrupeze sentimentul national, cu noii domnitori desoiu rusesc, evghenistii de a doua clasa, netrecuti prin prelucrareagreceasca i capabili de a vorbi cel putin o romaneasca bung',

V. §1 Martisor, ibid., XI, p. 233. Pentru acest poet moldovean, mort la2 Februar 1896, V. Cony. Lit., 19.:4, p. ;307. Colaborase gi la Rev. Lit.;Writ. (1118, p. 115).

Cony. Lit., X, p. 70." Ibid., Al, pp. 52-3.

Nascut la 1-iu Septembre 1858, mort in 1917; ibid., 195, p. 864.3 Ibid., VIII, p. 4,3. Si versuri patriotice, de aceiagi valoare, ibid., p. 293.

Ibid., pp. 234-5. Frumos gi discretul sfirgit :

In al Domnitei mindru palatFrinzuri de-atuncea nu s'au mai Gat.

Cf. gi ibid, p. 316.7 Am cercat sa intru in domeniul comediei inalte gi a grupa pe Una o

intriga interesanta tabloul epocei lui Mihai Sturdza"; V. R., L 'XIV, p. 192.intaiu in Convorbiri Ltterare, de la 1-iu ianuar 1873 inainte. Cf. Scrisori,

p. z.65, no. 335. Si Areiveilirea lidanitor, In Fam., XIX, p. 594. Cf. ibid., XVII.pp. 45-7, 117 gi urm. (trimete poesii populare culese de N. Armescu); XVIII,pp. 1-2 (Zilele Babei). Inchinarea catre el, a lui Vulcan, ibid., XIV, pp 265-6.

12

78 Istorla fiteraturit romlnetitl

cu slätosul fázq plin de curaj purtind istoricul nume de Arbure,cu ciocoimea de toate treptele, cu cocoanele de moda mai veche§i orincesele" de form6 mai noua, ba 0115. i un Pa§ä turc",in faja carora se ridica, intrupind tendintile poetului insuAcopilul din flori, infiatul, cäruia nu-i trebuie alt nume decit celde botez, Radu. Cu toata imitatia, demodatä, a lelului de a vorbial Grecilor, dialogul e natural, viu, de o coloare istorica. sigura §ifoarte adese ori plin de acele expresii pitoresci cu care Alecsandrinu e darnic in cealaltä literaturä a lui Caracterisarea prin guratreazà a lui Arbure a participantilor dramei politice §i sociale 2 edintre cele mai sigure pagini de prosä pe care le-a scris poetul. Vädi-rea moravurilor care nu vor dispärea, cu trecerea de la o categoriede päreri la alta, dupà hasardul norocului politic, dupä al situatiilorobtinute represintä una din cele mai elocvente pagini de istorieimpotriva vechiului regim. Presintarea Consiliului de mini§tri alRegulamentului Organic, la inceputul actului al II-lea, e fäcutà cuvigoare, ca §i aceia, din actul urmätor, a petrecerii la Hirzobeanu§i descrierea räscoalei tineretului i a multimii. Socoteala de veni-turi §i cheltuieli pe care o face Lipkescu, devenit Satrar, cudreptul de a sta pe canapea, dupä ce stäpinul, pang atunci foartecritic pentru stärile de lucruri, a ajuns ministru al Trebilor dinlauntru, saman6 cu aceia pe care dupä zece, cinsprezece ani ova face politaiul de provincie schitat de Caragiale : cele douàfiguri de cinicà indiferentà moralä îi corespund de la un regimla altul. Jargonul ruso-romin intrebuintat pentru ca sa explice ochestie de judecatà in scena a III-a din actul al V-lea e de tothazul i constituie o pretioasä contributie la cuno§tinta vocabu-lariului unei epoce de arlechinade mai ales in acest domeniu aldreptului. Limbagiul lui Radu, cu suspinurile §i exclamatiile lui,aminte§te singur a un batrin romantic e acela care a schitatputernic cruntul tablou de moravuri. In total, e cea mai bunàreconstituire a lui Alecsandri, §i nu-i lipsete nici nervul dramatic,cu toate ma§ingriile intrebuintate la sfir§it pentru a o scoate lacapat, peste reminiscentele din Jartuffe" al lui Molière.

In schimb, povestea dramatic6 Arvinte §i Pepelea" sau Cuiul

Iaca leac dulce pentru spaimA", au Inceput a se ineca unul in ochiulaltuia", fusta femeii fa§a dracului"un popor de oameni", a lei:6:1a baniprin sate", dusu-s'au pirlei ca virtejul de toamn5.".

2 ¡bid., pp. 370-1.

1 Rev. Cont., 11, pp, 1-44.4 Cony. Lit., 1. c., pp. 81-115.a Ibid., pp. 165-82.4 Ibid., XI, p. 1 si urm,

Nou1 Alecsand.ri 1/0

lui Pepelea", scoasä poate din hirtii mai vechi, nu e declt unamestec de prosa patriarhala, de multe ori vulgara vi lark spirit,dar inci In gustul timpului, vi de versuri In care rasuna tot ve-chiul clopotel al sentimentalismului alintat 1 Mai däunäzi am väzut-orepresintatä cu succes de copii la un teatru satesc de sfIrvit alanului.

0 wall intriga, apucaturi de salon sec vi rece, manifestareasentimentului pentru Franta la 1871 formeazä comedia Nobilacerqetoare, din acelavi an 2. i tot ca o contesä apuseana, in Con-cina, plinä vi de critica modelor timpului, eroina marturisevte labatrinetä vechiului amic cine a fost, la Neapole, tinärul cu sere-nada caruia-i presintà acum subit rodul panä atunci necunoscut alunei iubiri de o clipä 3.

Alaturi de ce da mai bun aceasta revenire la lucru a lui A-lecsandri In suflul vremii noi se pot aveza, In ce privevte caracteruldefinitiv, amintirile personale, incä ava de vii, care se cuprind Inprefata la operele amicului säu Costachi Negruzzi 4. E in acelavi timpun tablou viu al Intregii vieti din Moldova. Regulamentului Organicin care poetuHvi petrecuse tineretele. E o prevestire pentru satirasocialä pe care Alecsandri era s'o deje In acea mare fresca dinBoieri .Fi Ciocoi, care e din acelavi an. Poate ea arätarea exage-rata a relelor vechiului regim era vi un raspuns la atitudineafärä vlagä, nervoasä, uvor nemultämitä, gata de condamnäri pri-pite, ce se formase inteo atmosferä in care era macar libertate.Formula cu care se mintuie judecata epocii tineretelor lui : inimibune, fapte crude" e plinà de adevar, vi catre inimile bune" aleacestei noi generatii de fapte noi se adresa de ¡apt marele scrii-tor. Dar, dovedindu-se cà multe s'au schimbat in bine numaiprin introducerea formelor apusene, chiar cu pierderea bunei gos-podarii, pierdere pe care Alecsandri nu vi-o ascunde, se dadea, acumvi din condeiul cuiva cu atita autoritate, un rispuns lui Maiorescu,care nu cunoscuse nici din oameni, nici din carti trecutul vi nu-iputea intelege sensul. Era raspuns vi in ce privevte ridicarea me-ritelor vechii literaturi, complect ignorata vi foarte de sus despre-

t80 istoria literaturii rotn5nesti

tuja de acesta, cu cei din prima generatie: Mutua Cd-nachi, Beldiman, BàIucá (?), batrinul Pogor, Bucsanescu, a cfiruiactivitate de poet n'o cunoa§tem 1. Se ieau in aparare pentru aceltimp pana si lautarii, al caror me§teug a contribuit la fericireapärintilor no§tri si a pästrat, in lipsa de tipar, producerile poeticeale generatiei trecute".

'bid, p. 10.

Nuvela lui loan Slavici

Eminescu cunoscuse la Viena pe un tinar Romin de la Siria, inpirtile Aradului, care purtase in satul sAu numele de Ion Sirbusi ca.re era acuma studentul loan Slavici.

In Lurnea prin care am trecut, acesta si-a povestit insusi, lasaptezeci si sapte de ani, copilaria (n. 1-iu lanuar 1848; fiu decojocar si adolescenta Descrierea regiunii in care a väzutlumina e fä.cutà cu o fidelitate de memorie i cu o stäpinire deformä uimitoare la aceastä vristk Se aratä legat prin mam5.ca alte tinuturi decit acela de lingä Arad. IntAia scoalà e cearomgneasa din satul lui. Amintiri crunte din 1848 ii incunjuraprimii ani, dar o vreme de pasnicä viatà impreunä intre neamuriurmase cutremurului. Se inseamna cumintile, omenoasele sfaturiale mamei, i figura lui tata bätrina, vitregul p'ápintelui, se ridicäimpresionantä prin demnitate si evlavie. Toatä partea aceasta,legäturile cu biserica, mediul de datini, atingerea cu cartea vechee nu numai pitoreasck dar de un profund sentiment de duiosie.

Aiurea, el se aratä näscut din pärinti oameni ca stare, fruntasistiuti de bine in lumea lor si legati fie prin inrudire, fie prinprietenie, cum se zice, cu toatä. lumea". Mama e asprä, de openibilä nevoie de ordine si dusmanä. invätäturii. Povestitorul vor-beste de acel bunic adoptiv din partea tatei, un arbunar limasdin timpul lui Bonaparte" cu pärul impletit i prins in pieptene,päläria largk pantofi cu cataramä mare" si bät lung cu minerulde argint", care-i dà in mini Apostolul si Alexandria. La zeceani bunicul acesta 11 face sä fie hirotonit citet". Dar face regulat

Ibid., VII, p. 262; 1925, p. 699.$ V. biografia lui ibid, 1920, p. 390 ai

182 Istoria Ilteraturil romanesti

liceul, stä patru luni" la Pesta, mai mult prin cafenele",alege ca voluntar Viena 1

De la Siria sa, el trecuse pentru liceu la Arad, apoi, cum amspus, de la clasa a VI-a, la Timisoara, pentru limba german5. aicia vä.zut pe Cuza-Vodà isprävind ca preparat in particular totJa Arad 2 Dupä Universitatea la Pesta revine bolnav acasäla Cumläus e intrebuintat inteo cancelarie. Trecind ca recrut laViena, intrebuinteazä petrecerea acolo si pentru studii. La 1872apoi Infra in cancelaria avocatului Mircea B. Stänescu de la Arad

deschide cu stäpinii lupta pentru limb5.", apoi trece la OradeInteun post bisericesc. De la planurile formate acolo si in legà-turà cu Ardealul, unde incepea sä aparä »Tribuna", reiea &dufflede noi studii la Viena, inainte de a trece la Bucuresti, unde seaflä in Octombre 18753. Fusese chemat la 1874 de Maiorescu la

unde, imbiat si cu un loc de revisor scolar4, isi schimbäpärerea despre unii din patronii junimisti de acolo.

Crescut in scoli strgine, la trei gimnasii si o Universitate ma-ghiare 8, iar la gimaasiul din Timisoara, in 1856, pentru germanä 8,färä a cunoaste alte locuri decit acelea unde se näscuse i aceastäVienä unde se stringeau Rominii din toate pärtile intre-educin-du-se unii pe altii i elaborind din raporturile lor continue aceaconceptie general romänesa si acel ideal comun, acest prietencam de aceiasi vristä cu poetul creator gäsia incä greutate in ascrie romäneste dincolo de margenile graiului de acasä i, ocupatcu studii sociale" si etnografice, lucrind de mult la o vastä lu-crare despre Maghiari, el nu aluneca spre poesie si se aräta chiarputin dispus sä inceapä o carierä literarä, pentru care träind loartegreu tiindu-se din patru lectii pe zi, îi lipsia i rägazul si seni-nätatea 7. Nu tipärise nimic, Vulcan de la »Familia" refusindu-i tot,ca nepotrivit cu gustul publicului siu 8.

I Sdm, VIII, pp. 494-6. V. si volumul, Amintiri, 1924.2 Cony. Lit., 1929, p. 3 si urm; 1930, p. 3 e urm.

loan Georgescu, ibid., 1929, p. 127 si urm. Pentru dusul la Viena,epiacopul Roman Ciorogaru, ibid., 1930, p. 23 si urm. si mai departe Inacel an. Invatase latineste asa de a putut traduce Parmeno al lui Terentiu.

4 Cony. Lit., 19302, pp. 1149-53.5 Ibid., p. 1245.6 Ibid., V, p. 270.7 Ibid., p. 303.

Toroutiu, o. c., II, pp. 180-1.Toroutiu si Cardas, o. c., p. 315. Studiul lui despre Criseni In Rev.'

Nuvela Iul loan Slavic' 183

Dar prin stäruintile lui Eminescu, indemnätorul, Convorbirile"incepeau, in anul al V-lea,odará cu vraja poetici din Mortua Esta lui Eminescu insusi, apoi cu un studiu filologic, contra luiCipariu, al Bucovineanului Vasile Burrá, descoperit si salvat laBerlin , si cu piesa realistä a acestui necunoscut, Fata de birdu.

Nu e atita o comedie, de si este una, si bine condusä 1, cit oscenà de moravuri, o nuvelä dialogatà. Inteinsa, in aceste icoanede sat muräsan, totul este adevär. Se uitä tesätura usoarä, ca innuvelele sentimentale ale timpului, cu fata petità de cine-i e dragsi de cine vrea sä i se impuie, cu bAtrinii cari hotäräsc de soartaei, cind se urmOreste dialogul, de o unia autenticitate, arätindcea mai puternia si sigurá strAbatere in sufletele omenesti, inaceste suflete teränesti, cumpänite, incete, cu multe intorsAturi peloc, cu multe sucituri intelepte, prin cele mai rafinate mijloace defnriurire, care ar uimi pe un psiholog deprins cu ce are intelec-tualitatea mai pretentios. Toate figurile se profileazä puternic :mindrul tiran sigur de sine, cu gura mare, aspru In aparentä, bunla inimA, pe care-I joaa asa de mestesugit sotia, de nu aflä nicice s'a fOcut; apoi: Anuta, fata, care stie asa de bine sä spuie sisä intoara ce-a spus, crásalasul", mai palid in rolul lui de primamorez, si advershrul, si el schitat in gran', cu singur ridiculufgraiului sOu fals arturgresc, täränesc". Pentru a de fapt luptase poartä numai in casa bätrinilor, unde femeia stie ce vrea, iarbärbatul se lash' dus unde se pärea cA n'ar voi s'ä ajung6 ambitiabiräului, pentru ca sl-I mute, s'A-i mute pe amindoi, in parteacelaltä, cea bung. i nu trebuie sä se uite tobosarul betiv, Popicul,care si de birau s'ar crede bun cind si-a umplut burta de vinarsul"care curge darnic in casa bogatà.

Nu se poate spune in de ajuns cit de nou e acest dialog, cebogOtie de limba, ce finetä de nuante v'ädeste in aceastä clasäfundamentará a neamului, ce fericite expresii !Isar, grele de in-teles. Popicul zice, vorbind de sticla prácerilor sale de betiv ne-s'Atios : Puie-mi-se naiba 'n näravul lui de sticlar, a, zäiu, si a-proape i-a mai fOcut fundul", sau, cui räsare pe neasteptate : »Ce

Cont. lit. .Fi .Ftiintificcl, IV, pp. 479 si urm.; V', p. 73 si urm., 152 si urm.(asupra relatiiIor revistei cu Ardelenii, ibid., IIP, p. 159).

' Cf. pArerea lui Slavici Insusi (Toroutiu-Cardas, o. c., p. 185): Am odispositie deosebita pentru arta dramaticA".

184 Istoria Itteratudi romAnesti

vintoase te-aduc de-a hätul ?". Cind pretendentul seminarist in-treabä de-s acasä stäpinii, el, care dupà golirea sticlei se crede ce1d'intäiu om din lume, räspunde cu atita umor: Nime nu-i acasknumai eu cu Flocea si cu cäteii cei mai märuntei, cari te goniräpe dumneata pän' la usa cuinei", sau, chid, la cetirea náprasniceipetitii alcätuite de teolog contra rivalului säu, ireata muiere caree maica Floarea, izbucneste: mincu-i gura lui, da' frumos le maistie insira l". Ori, cind Anita, tulburatä din grijile ei de dragoste,

si scena, ca si aceia a intilnirii Cu iubitul, e de o puritate fir&exemplu , simte apropierea lui Popicu : 0, zgirie-te mitele, cácum rnä speriasi 1". Ca model al unei scene de iubire in acestmediu e aceastä parte din vorba ascunsä a celor doi tineri :

CIMBRU

De ce smuncesti dar mina si de ce-ti intorci fata de cätre mine?ANITA (isi Intoarce fats spre el)

CA n'o intorc.CIMBRU

Si mina, Anitä ?

ANITA

Cá n'am smuncit-o.CIMBRU

Cum sä n'o fi smuncit cind...ANITA

Vezi cä nici d-ta nu trebuia sä-mi säruti mina.CIMBRU

De ce, Anita?ANITA

Numai de-aceia".

$i se urmeazä Cu notatiile cele mai gingase despre ce se poatepetrece in asemenea suflete.

$i comedia are accente umane adinci, profund duioase, cindfata, väzindu-1 cä pleacä, nu stie ce ar face pentru a-1 aduce inapoi.Fineta punctatiei e aici extremä:

Se duce! (se apleacä pe fereasta). Chiar se duce I... $i eu 1-amläsat sä Fe ducal.. Doamne, doamne I Oare cum sä-1 strig pe elca sä vinä inapoi ? Dasck.., ba nu asa L... Cimbru... Ba, ba, ba 1(fuga la usä). Popicule, Popicule I nu-i aici. Ce sä fac ? (Fuga la

Nuvela lul loan Slavici 185

fereastä si priveste afarä). Stà pe loc ?... Doarà lar s'a intoarceinapoi... laca iar se duce... (cu imputare). Apoi te duci ! Asa?,chiar te duci 1... Nu mä aude. (Mai tare.) Te duci! Chiar te duci!...Bine c5. stiu... Te duci... (Räpede.) Mä auzi !... laca vine! (se re-trage de la ferestär.

Putin dupä. aceia 2, Slavici, care lucra la o pies5 in trei acte,0 comedie la tar5.", din care cunoastem dou'ä tipuri, Nicutä. siEmilia deci iar un subiect de acasä 8 --, i apoi la o parodie" incinci acte, parte 'n iambi4; publica in ,Convorbiri" studiul despreMaghiari, procedat de consideratii sociologice abia insusite si,cum o dovedeste stilul, incà foarte greu, abia la un inceput delarnurire. El nu-si atribuia deci o chemare pur literarà, considerindadmirabila schitä analisatä aici, care si-ar fi gäsit locul in onceliteraturà desvoltatä, ca o jucärie de intäie tineretä. Dar sintesa deistorie maghiarä care se dä, puternica sfortare de a o främinta cu bunsimt si realitate vie cuprinde pagini de cea mai adeväratä si maigrins legatä istorie, asa cum pänä atunci nu mai scrisese ni-meni la noi, Slavici fiind astfel istoric inainte sä fi inceput ascrie istorie Xenopol, care de mult se doria, mai presus de once,profesor de istorie. Tendinta e de a ar5ta c'ä nu existá o civili-satie maghiarä proprie, ci numai »o coruptiune a civilisatieieuropene" la un neam rä' mas fundamental oriental, asiatic (asi-aticitatea Maghiarilor), intrupindu-si avintul sälbatec, de o ima-ginatie fä'rä Wu, in introductibilul cuvint szilaj".

Literaturii Slavici Ii dà totusi, indatä, povestea Ileana Cosinzeana,din cosiffi floarea-i center', nouit ascultd" 5, in care, spredeosebire de Eminescu, nu se introduce, dupä teoria autorului, ni-mic care sä intreacà restrinsul cerc de imagini si de idei pe carepoporul II are la indeminä. Tonul e de obiceiu ticnit, prosaic,avintul epic lipseste cu desävirsire ; dialogul n'are nici frägezimeagraiului popular, nici amestecul de lirism pe care-I introdusesein Flt-Frumos din lacrimä" prietenul lui. Povestea rämine astfelcu singurä frumuseta tesäturii sale proprii. Altii pe urmä vor

Fminescu a recunoscut gingAsia simplà si InteadevAr rusticA" a piesei;Toroutiu i Cardas, o. c. p. 319.

2 Coml. Lit., V, pp. 153 si urm.Toroutiu, o. c. II, p. 185. S'a mirat cA n'a plAcut; ibid., p. 188.

4 Ibid. Despre o tragedie, chiar mai multe, ibid., p. 189.5 Cony. Lit., VI, p. 16 pi urm.

185 Istoria literaturil romänestl

aräta, la rindul lor, eft element personal poate cuprinde basmul,cistigind numai cu aceasta. Zina Zorilor, pregätitä din 18721, careurmeazi, cu o introducere In care Slavici reclamä acum dreptulde a fi prelucrätor" al povestii, are acelasi caracter 2.

Influentat de Eminescu 3, Slavici preface deci forma, odatä asade general simplä, a povestii i, In frumoasa Morita din co-dru 4, cu expresii populare asa de noi si suggestive cum e aceastase supuse la buze", aflà'm descriptii ca urmätoarea: ,,Tima minte(vrijitoarea) cind codrii erau ca iarba, muntii ca musuroiul, siväile ca i cretiturile la ea pe fatä"; de la un capät la altulnaratiunea popularä e insusitä si fundamental prefäcutä. El adunatot felul de material popular de la teranii Siriei sale, unde seIntorsese, pe Thigh' mama bolnavä si taica bätrin", terani de acolodespre cari scrie lui lacob Negruzzi : Nu poti sä-ti Inchipuiestice oameni destepti stilt" 5. Avea gata la 1873 si povestea Sfarnur-Piaträ qi Carei-Lemne6.

Povestitorul continuä, dupä trecere de multe luni de zile, con-sideratiile sale asupra Maghiarilor7, In care se cuprinde de fapt

Toroutiu, o. c., 11, p. 192, no. vi.2 ¡bid., p. 190 si urm. Eminescu, nu totdeauna sigur ca judecatA literara,

gasia lui Slavic' ceva din maniera lui Pop Florentina; Toroutiu si Cardas,o. c., p. 315.

Epigrame dupA BodnArescu, o. c. Toroutiu, o. c., II, p. 208.4 Cony. Lit., VI, p. 341 si urm. Cf. Toroutiu, o. c., II, pp. 190-1. Cu totul

altfel fusese bucata precedentA, Ileana cea $ireatd; Cony. Lit., VI, pp. 226-32.5 Toroutiu, o. c., II, p. 193. La 11 Decembre 1872 tinarul, ocupat la acea

cancelarie de avocat in Arad, acre amArit Povesti? Actii, replice, da 1, darnu povesti" ; ibid., p. 197. Cf. si scrisoarea din 22 lanuar 1873, pp. 198-9, no.ix (stA cu doi teologi Inteo chilie ell ghioacea unui ou de vrabie"). Luasefoaia Gura Satului si gindia sA se insoare (pp. 200-1). Guvernul, si pentrudrumul la Putna, II refusa un loe de vice-notar (ibid., p. 207). Era invinuitel a spus: Eu sint Mesia Rominilor, care, in frunte Cu cele 12 milioaneRomini, voiu stirpi rasa maghiarA de pe fata mohoritului pAmint" (ibid.,p. 210). Era gata sA piece in Romania pentru a fi profesor (ibid., pp. 210-12).O prelegere a lui despre noua literaturA, ibid., pp. 205-6. Se gindia la oexpositie (ibid., p. 206). Cetia i literaturA francesA, Alexandru Dumas filslingA. Eugène Sue (ibid., p. 203). Descrierea mediului aradan, ibid., pp. 204-5.

Ibid., p. 212.7 Cony. Lit., VII, p. 216 si urm. CurioasA contestarea absoluta a cons-

tiintii nationale" In trecutul RomInilor (ibid., p. 231). El afirma si ca Ro-minii din Transilvania au adunat o comoara de bogatii sufletesti mult maimare decit toti ceilalti Romini impreuna (ibid., p. 226). Apoi doina este

Nuvela tul loan SlavIci 187

si o intreaga sintesä a sufletului romanesc, pus in fata celuilalt,si o bogätie de consideratii, in mare parte juste, despre situatiasi nevoile materiale ale Rominilor in toate provinciile lor.

Slavici va mai da o poveste fära adausuri personale la 1874si o bucatä de teatru in care actorii apartin unei obisnuite lumioräsenesti.

tn cursul anului 1873 Copiile de pe naturä." ale lui lacobil indeamnä pe noul scriitor sä presinte supt forma dramaticäglume" realiste ca Ciors-Intors", Dascälul Pintilie", Fitingäu",Cotriharta", Taie-Fugä", in timp ce incerca un roman, OsindaRäului" 1.

Nuvela din Romänia 2 dädea o nouà serie de scene din clasa

desvoltatA supt apAsarea maghiarg. In tenle de la DunAre hora e mai po-pularA, pentru cA ea este cintecul. vitejiei" (ibid.). Sau: ,stArile cele malbune (pentru terani) in RomAnia s'ar putea doarA mAsurA cu cele mai relestAri ale Romlnilor ardeleni" (ibid., p. 225). Sau: ,Pe la anii 1859-1868 te-rile romine, RomAnia unitA, este o tara In care atit morala publica, citacea privatA nu sint cunoscute decit de nume" (p. 26 ). Pentru el ,Alecsari-dri este centrul vietii etice a Rominilor" (ibid., p. 267). Si aceastA pArerecurioasS, care face sA se prevadA tristele rAtAciri ultime ale lui: PentruRomini existenta poporului maghiar este o conditiune de proprie experientAdupA cAderea Maghiarilor existenta poporului romin este problematicA(ibid., p. 310). Si urmeazi : Este In interesul Rominilor ca sA lupte pentruMaghiari i In special sA lupte contra Germanilor, impiedecInd Inriurirealor asupra poporului maghiar. Cine dA in Maghiarl !si taie creanga de suptpicioare. Gravitatiunea fireascA a Rominilor este pe DunArea... MisiuneaRominilor este ca, ImpreunA cu Italienii i Maghiarii, sA nimiceascA pe Sla-vii-de-Sud" (ibid.).

Toroutiu, o. c., II, p.212. Si un humoresc luat din viata noastrA politicA";ibid., p. 213, no. xt.Fusese si pe la Oradea si Beius, muriserA si pa-rintii, il !Asase i iubita (ibid.). Se HA ca arhivar la Orade I secereau povesti (ibid., p. 216, no. xtv). (loana Maichig, trimeasA v. ibid.,p. 223, no. xvil; p. 224, no. XVIII , nu s'a publicat.) Cf. si pp. 216-9, no. XIV.Voia sA continue studiile, In Belgia, nu la Viena, urmindu-se subventiaJunimii" (ibid), si de aceia refusa noului episcop Miran Romanul, care-1 voiaprofesor de romlnA la liceu, sA lea conducerea foil ,Lumina (ibid., p. 219,no. xv). I se raspunse de Iacob Negruzzi cA mai bine sA vie la lasi (ibid.,p. 221, no. xvt). in Decembre 1873 era din nou la Viena (ibid., p. 221 siurm.; la 31 Decembre Isi da vrista: ,peste sase zile douAzeci i sase deani" ; ibid., p. 224, no. xtx). PregAtia o ,Psihologie universalA (ibid., p.223, no. xv11).

Alecsandri dA In Conv. Lit., VIII, p. 41 s't urm., continuarea CAlAtorieiIn Africa" Inceputl in Foaia SotietAtii din Cernluti. NouA Opii de penatur0 de Negruzzi, ibid., p. 163 si urm.

188 lstorla literaturli romanestl

de sus a societatii moldovene in O räsbunare a lui Leon Ne-gruzzi, care pästra aceiasi putere de observatie, acelasi dar dea fixa din citeva trasäturi tipurile, aceiasi siguranta a formei, ca-pabile de a-I aseza in fruntea povestitorilor din acea. sta. categorie 1,de si aici subiectul e banal si tratat la sfirsit cu o naivitate carevrea, sau ajunge, sà fie brutala 2.

Gane revine 3, dupä o lunga intrerupere, la lucrari literare, si inlunie 1873 se publica Domnita Ruxandra a lui, in care lipsestecu totul puterea de a evoca trecutul pe care Eminescu-1 vedeatrecind viu inaintea lui 4; fata lui Vasile Lupu devine fantasmablondä cu iimbetul vesel" i ochii dulci" pe cari-i cerea unromantism intarziat pe plaiurile noastre; nu lipseste nici compa-ratia eminesciana a ingerului de paza", si tot de acolo pare avine diabolica figura, care pärea iesitä din temeliile bisericii" casä-si ridice ochii pägini" catre frageda mläditä domneascä. InCoribut, Polonul elegant e si reminisce* din stingacea nuveläa lui Asachi. Povestirea e zbuciumatä si confusä i contrazice unputernic i colorat adevär istoric, mult mai capabil de-a interesa.Dar in presintarea zborului, indoit, peste plaiuri, väi si ape alindraznetului e o vigoare stilisticä pana acum neintilnitä la blin-dul Sucevean crescut in patriarcala atmosferä a provinciei mol-dovenesti.

Povestirea de vinatoare a lui Gane dä scene care arata olungä experienta in acest domeniu cinegetic, dar si aici se im-pleteste vechea sentimentalitate romanticà pusa la modä de Alec-sandri s. Lipsa de subiect il lace sä recurgä apoi la o povestire alui Dickens pentru a o preface in Hatmanul Baltag al Sfill 6. 0-riginala e numai nuvela Santa, in care nu numai titlul si mottopleacä de la Alecsandri7: ea poate fi privita ca primul indemnla acea literatura de ispravi haiducesti, cu hangite ochioase, Greci

' Ibid. p. 17 gi urm.Pentru el v. ibid., XXIII, p. 590 gi urm. (n. 5 1unie 1840, t 16 tulle

1890; ibid., 1895, P. 297).3 Versuri curgAtoare i glumete ale lui catre nvicleana stea" luna, ibid.,

VII, pp. 162-3. Cl. ibid., 1913, p. 475; 1921, p. 952 (1-iu Februar 1838-16April 1916).

Ibid., VII, p. 89 i urm.5 Ibid., VIII, p. 97 gi urm.8 Ibid., p. 177 gi urm. O anecdotA de el, ibid., pp. 440-3.7 Ibid., p. 449 si urm.

Mania lui loan Slavid 189

ineniti sä fie desbricati si potere care trebuie sa se dea 1nvinse,pe care a banalisat-o, dar a raspindit-o asa de larg harnicul al-cätuitor de calendare nationale" si istorice" Bucuresteanul N.D. Popescu.

Cu toate impresiile din strainätate si din tara, pe care le prin-sese cu spirit de observatie, lungul roman Mihai Vereanu al luiJacob Negruzzi 1, asupra caruia Slavici facea observatii intemeiate,nu izbuteste nici sa suggereze un mediu, fie el al Venetiei sau alunei mosii moldovene, cu tot ce era in jurul lui, nici sà puie inpicioare figuri; expunerea se pierde In dialoguri fard sens si failscop. Nota de satirä, mostenitä de la Copiile din natura", cucare erau asa de severe insemnärile intime, ascunse, ale lui Emi-nescu, e prea rar presarata si nu se leaga de tragedia, pe careautorul vrea s'o infatiseze, ce resulta' din contactul sufletuluiformat In Apus cu o realitate nationala care de la primul pas sedovedeste, in general, imprumutata si caricaturatä. Numele insesi :Suliminiu, Filipopulo, Calcänfaur (dupä : Calcantraur), Verdeanuchiar, nu ramin in minte, nu pot sa imbrace oameni 2.

Aceasta pe cind Slavici insusi dadea o singurä poveste in1874, fära adausuri personale 3 si o bucata de teatru in careactorii apartin unei banale lumi oräsenesti 4.

i V. ai de ace1a0, Pe rnalul Mdrii, 1883. Cf. Conv. Lit.. 1932, p. 3 si urni.1 Foarte frumos pasagiul in care se presintA moartea seninA a bAtrinului

teran: Ni s'a pArut eam fost o vreme in viatA §i-apoi nu ni se mai pare"

(ibid., VII, p. 275).a Ibid., p. 287 i urm.i Ibid., p. 417 §i urm.

Cony. Lit., VII, pp. 78-85.Viitorul, 1873, pp. 47-8 i urm.

a Cony. Lit., VI, p. 89.4 Ibid., p. 178 i urm.

Ibid., p. 213.

CAP. VI.

Epoca realismului popular

indreparile ideologice.Discutiile de principii se opriserä de un timp. Nu mai era de

spus nimica non. Articolele lui Maiorescu contra Transactiilor"tinärului D. A. Laurian si a Revistei Contemporane" nu cu-prind decit observatii de detaliu asupra greselilor de logick im-proprietätii de termeni si gramklirii de nume proprii, care incasul lui Sion aratä mai mult o instructie incomplectà. Dar räs-punsul lui Laurian 2 observA ca odinioarl rigidul critic de laConvorbiri numia pe V. A. Urechiä excelentul ski amic" si peP. Grädisteanu bunul s*Ou amic si elegantul scriitor".

E curios, apoi, cum, dupà batjocurile aruncate de Maiorescu luiEliad, Convorbirile", supt iscälitura lui lacob Negruzzi, vorbescdespre moartea acelui mai bätrin din poetii i literatii rominicontemporani, care are meritele cele mai insemnate pentru renas-terea literaturii nationale" 3. De altfel, aceluiasi vechiu scriitor, vrednicde atita atentie peste rätkiri asa de explicabile, i se aducea de A. D.Xenopol un cuvenit omagiu atunci cind analisA corespondenta luiprivitoare la limbä cu Costachi Negruzzi 4. Si Bolintineanu,despre care se fagOduieste un studiu intreg, se impOrtäseste deun tot atit de glorificator necrolog 3,i redactorul revistei Noii di-rectiia adauge chiar : In zklar cautärn printre tinerii contemporani

barbati ce ar putea ocupa locurile lor ; nu vedem pe nime si fi-minem cuprinsi de mihnire 1". O intreaga literatura vie, comba-tiva, in curind politica si sociala si ma jales ¿desea loarte localä,era pretuitä i räspindità de aceleasi Convorbiri, care, la inceputrefusasera pe un scriitor pentru coloarea prea pronuntata de loca-litate si actualitate e".

totusi Maiorescu revine din nou la asalt pe basa acelorasiprincipii, intrebuintind aceiasi metodä, dar acum adaugind la listacomplectá a colaboratorilor Convorbirilor" si pe cite cineva dinMara, ca economistul, asa de cuminte si ciar, dar si asa de ex-clusiv national, Martian, neuitatur, si Odobescu, Hasdeu i Boliacfiind trecuti la prosa burla numai pana la oarecare punct".

Adäugind lusa la adversari si pe respectabilul Barit, e aceiasiacrä lupa cu Academia. lar ca intelegere a istoriei si a situatieinoastre ajunge acest singur pasagiu : Pe noi Rominii ne-a scossoarta tara de veste din intunerecul Turciei i ne-a pus in tataEuropei 3".

Miscarea era de fapt datoritä noilor scriitori formati in strai-natate, cugetatori i poeti. futre acestia din urmi caracterul asade proaspät, de nou al pärnintului ardelenesc (ladea si subiectenoi si feluri pana atunci neintilnite de exprimare.

Numai dupä ce acuma curentul se injghebase Maiorescu a crezutcà e potrivit sä faca' resumatul desvoltarii recente pe care-I refusase luiXenopol. Dar lipsa de o intelegere mai adinca se vede si din faptulcà acest conspect pune impreunä pe Eminescu cu Bodnärescu,dintre cei tineri, iar Serbanescu, inzestrat cu o abundenta demetal ore frumoase, de contraste surprinzatoare si pline de spirit",care-si arunca, atunci, plingerea din Unde esti", räspinditaprinteo séducatoare arie, stind alaturi cu Matilda Cugler, cu liriculbyronian din Bucovina, Petrino, un Nicoleanu al acestei provincii,si cu Alecsandri insusi, a cärui decadentä putea s'o judece Maiorescu,dar nu putea sà prevada i viitorul avint al acestui mare talent, nudestul de desvoltat prin educatie si lectura. Toati aceasta confusiede tendinti in numele noii directii" si a junei generatiia.

Ibid. p. 214 gi urm.Ibid., I, p. 244.

3 Ibid., VI, p. 260.4 Ibid., V, pp. 151-2.

Reallsmul popular: indreptari 191

1§2 listorla llteraturil rbmane§t1

Articolelecintitulate Directia:Nou a", foarte preien¡loise, ihcep Orinintrebarea, fara rost, daca »va avea Romania un giitor", daci poporuldin ea, nu intreg neamul romanesc, de care nu voia sa se ocupeare destula putere primitiva pentru a ridica i suporta sarcinaculturii". Un atac contra presei se adauga i unul, paralel, contraAcademiei, de care Maiorescu, onorat cu una din cele d'intaiunumiri, se despärtise foarte rapede pe motive de ortografielimba, declarind ca pentru once Stat cult ar fi o concentrarede nestiinta pretentioasä", tot ce a scris Cipariu Hind, pentruacest judecator asa de competent in filologie, un sir de erori", bunedoar pentru ,circumscriptia Tirnavelor", neuitind, i dupa Epi,gonii", sa plaseze intre lucrurile umoristice" vechiul scris allui Tichindel i Pralea, la care adäugia pe altf el meritosul Saulescu,pe Tautu, batrin scriitor iesean de o inspiratie usoarä, dar uneori si de o yerva fericitä, si inglobind in reprobatie si pe originalulBaronzi, pe Muresianu, omul vremii sale, si pe Aron Densusianu,de curind totusi, oaspete al Convorbirilor" insesi.

Eminescu era taxat ca om al timpului modern tn Jasa satreed toare", blasat In cuget", sa ne &dim la energia umanasi nationala a convingerilor lui iubitor de antitese camexagerate" i cu &dui la teoria formei concrete a poesieireflexiv mai peste limitele permise" si, in general, pita acumasa de putin format Mat vine grea a-1 cita indata dupi Alec-sandri", recunoscindu-i-se insä cugetare, limbä, precum i ,iubirea

intelegerea artei antice", i considerindu-se ea o dovadä primelestrofe din »Venere si Madona".Zguduitoarea intorsäturi din Plingicopila" i se pare criticului originalä si 'Ana de efect, insa prea cal-

recherchle, cum ar spune Francesii". Si, fireste, nu se iartäcritica pentru inaltarea trecutului literar in Epigonii". O aspra lectiede limba e data apoi acelui care trebuie sà se fereasca de a cadeaprin neglijarea ei in rindul lui Tautu, Hasdeu e tutti quantil".

Deosebirea intre ce aducea tineretul si ce rämasese din gene-ratia precedenta cu care lipsa de gust sau interesui lui Maiorescuar fi vrut sa-1 confunde se manifestä in acel moment chiar prindeplorabila poesie a lui Alecsandri la serbarea, in sfirsit adusa

I Se face o exceptie pentru prosa lui Hasdeu, ca i pentru a lui Boliac,coborit si el ca poet ; ibid., p. 217. In acest timp, Convorbirilea treceaude la sarjele lui Alecsandri la acelea, si mai triviale, ale lui Ianov (ibid., V,p. 131 si urm.)

Reallsmul popular. indreptAri 193

la indeplinire, de la Putna, cu accentele firä vibratie i cuvintelefári valoare:

La poalele Carpatilor,Supt acest vechiu mormint,Dormi, erou al Rominilor,O stefan, erou sfintl

In timpul vitejiilor,Cuprins de-un sacru dor,Visai Unirea Daciei,Cu-o turma vi-un pistor

ca vi imnul religiosa, cu acel refren copiat dupi apuseanulGloria in excelsis:

Glorie tie 'n ceruri, glorie pe pimint

La serbärile de la Putna, puse la cale de Vienesi, cu Eminescuvi Slavici In frunte 2, Xenopol, inteo frumoasä cuvintare repetaasigurarea din anul trecut a lui Eminescu a nu e vorba numaide lacrimi pe un glorios mormint, ci de deschiderea altor ziride viitor. Centru pentru toti de acelavi neam", tefan-cel-Marerepresinti o indrumare de luptä, care trebuie märturisiti inlata lumii, firä slialá, lárä incilcire, cu deplinä incredere in drep-tate vi adevära. larävi am revenit la spunea el, ,cu oputere nouä. i Orla de incredere in lungul viitor... Sufletul acesteipärti a omenirii ce se numevte poporul romin inca nu vi-a re-värsat in lume comoara cuprinsului shu sufletesc. In adincul luise m4c'ä noui armonii in sfera frumosului, nota descoperiri inaceia a adevärului, noui tipuri de caractere ce trebuie si iasá laluminä, si rimini In amintirea omenirii." i iarävi ideia uniriicelor buni pentru marea opera de vidire originará i se impune;acela care o exprimase discret intr'o scrisoare o strigá acumainaintea miilor de oameni de toate treptele adunati suptbucovinene.

ideia unirii politice a Rominimii se desface netedi din a-ceasti puternici gindire, dar cu nota originali ca e de nevoieintäiu, vi mult mai mult, in gindire vi sentiment. De vi unirea

1 Ibid., p. 185.2 V. Sh.vici, ibid., 194, p. 29 §i urm.; XXXVII, p. lo; V. R., XLV, p.

366 §i urm. Cf. §i Fant., VII, pp. 416-7; Conv. Lit., IX, pp. 28-t: RdpireaBucovinei de A. Mola"; p. 482: Petrino, la mormintul lui Grigore Chica.

13

194 Istoria literaturil rondoe§ti

politici este telul ultim al oricirui neam i singurul mijloc de adesvali tot cuprinsul sufletesc al sail, sa nu credem niciodatä caaici este totul, §i mai cu sama ea aici e inceputul. Unirea oame-nilor, daca e sa fie cu temeiu, trebuie sa se faca intäiu prin gind

Cind tot Rominul va tinde spre un tel, cind unireamintii i a inimii va fi incheiata, atunci acea politicä va urmanumai cleat din insu0 mersul lucrurilor". Si, in programul delucru, nu se uitä ridicarea moralä a teranului, lucru modest caal lui Stefan insuA de stäruinta rabdatoare, caci pripa in urmarireacelor mari nu poate decit sä strice, de avint propriu, fall a co-pia mai departe sträinatatea, de i forma se Inaha odata cuputernica micare a ideilor. Silinta de care e vorba trebuie sa.fie Ca a polipilor ce ridici insula din sinul Oceanului, pe careapoi viata îi aVerne covorul sàu, iar nu ca acea a furtunilorMarii ce 'nalta inteo clipa cumplitii munti de spuma casa-i cufunde in latul Ocean".

Xenopol' se initiaza in cunoaterea istoriei Rominilor, careiade mult i se destina, cercetind §i noua editie a Letopisifelor luiKogalniceanu 2. Dar, consecvent cu intentia-i permanenta de aurmari critic tot scrisul romanesc, el face notite despre literaturacurenta, ba chiar d'a cele mai pätrunzatoare pagini de critica lite-Tara, ca aceia despre romanul Fulga al lui Gr. Grandea, in caredorqte, färä folos partea dumnezeiascä a creatiunii poetice 3".Un studiu despre epigrama, plin de excelente traducen, Apartineaceleia§i apleari4.

Indeletnicirile lui Xenopol in istorie reincep, dar ca o conti-nuare a studiilor asupra wzarnintelor noastre, prin §irul de cer-

' V. scrisoarea lui Slavici de la 11 Decembre 1872, in Toroutiu, o. c., II, p.197: ,De cind Xenopol s'a domnit asa tare, nici nu-mi acre mai mult". Cf.

ibid., p. 199, no. ix; p. 202, no. XL (Xenopol este Impovarat cu lucranizilnice"). Teribila boalA de sifilis Xenopol o ,trecuse", apune Slavici, si elbolnav de dinsa, la sfirsitul lui 1873 (ibid., p. 222). Slavici intreba totusi:Pentru ce acre omul acela atita de putin?"; ibid.

9 Cony. Lit., VI, pp. 279-83.Ibid., p. 324 si urm. Frumoase sintesele lui din conierintile despre foclocuintA; ibid., VII, pp. 31 si urm., 128 si urm., V. si ibid., VI, pp. 324-8,

396 si urm. (bibliografii).Ibid., VII, p. 285 si urm. CArti pentru copii, ibid., pp. 429-31 (pentru

inculcarea sentimentului national). Asupra versului romAnesc, ibid., VIII, pp.105 si urm., 127 si urm.

Realismul popular. IndreptAri 195

cetäri, si contra lui Hasdeu i Tocilescu, asupra jurAtorilor 1,cAruia-i urmeazA analisa critici a datelor lui Herodot despre te-rile noastre 2 CU o urmare conceputä ca basä geografici a istorieiRominilor 3; e lectia de deschidere a catedrei de aceastfi materie.

Un timp, interesul lui Xenopol cäutase cu atilt mai mult altedomenii, cu csit aceiasi tintA o urmAria, de la o vreme, cu o mareputere de argumentare si o deprindere gr*Abità cu izvoarele, darfárä nimic din fineta, orizonturile, omenia si forma literarä a luiXenopol insusi, un thfár lesean care va fi trimes de la 1876 laParis pentru studii de drept si de istorie4, dar care avea MCA deacum o incredere In sine care nu-I va pArAsi niciodatA, GheorghePanu5. Pe acesta-1 putea scoate Maiorescu In luptä cu vechiuldusman Hasdeu, cu siguranta cà thigrul nu se va opri la niciostavilä de respect si cA nu va fi influentat In combaterea roman-tismului nationalist de nicio consideratie nationalä.

VIrnav Liteanu fncepe tot atunci studiul positiv al operei lui Alec-sandri : Dumbrava-Rc4ie6, adunarea poesiilor populare 7, cAruia li ur-meafá cugetArile asupra limbii romAnesti5, asupra teatrului5, i lacob

' Ibid., VIII, pp. 137 i urm., 182 si urm., 214 si urm. De el, afara de u-nele dad de sama, iscalite, e, de sigur, protestul contra serbarii de catreAustria a anexarii Bucovinei; ibid., pp. 446-8. Se dau si versurile desprepeirea lui Grigore-Voda Ghica; ibid., pp. 461-4. Gane ca primar raspundecu serbarea de la ; ibid., p. 289.

Ibid., p. 465 i urm.aIbid., p, 359 i urm. Despre studiul lui D. A. Sturdza asupra monede-

lor, ibid., IX, p. 40 .4 La 1877 erau la Paris, cu dinsul, Constantin Cantacuzino, Lambrior, de

care va fi vorba mai departe, Craciunescu (din 1865), viitorul profesor defilosofie la Universitatea din Bucuresti si autorul unei bune tese francesedespre cintecele populare romanesti (Le peuple roumain d'après ses chantsnationaux, MA), si un C. M. Mironescu; Fam., XIII, pp. 260- . Pentru Virgolici(din Borlesti, Neam( ; 13 Oct. 1843-1897 Cony. Lit., 1925, p. r63) i Cli-mescu, predecesorii lor, cad au fost primiti la $coala Normala Superioara dinParis, Fam.,IV, p. 106.

5 Cony. Lit., VI, passim (n. Y Mart 1848; Cony. Lit., 18 )5, p. 360). Apoi Stu-diul istoriei la Romini" ; ibid., VIII, p. 295 gi urm. Cf. scrisoarea lui Sla-vici de la 10 Aprilie 18,3 (Torou(iu, o. c.,I1, p. 204): Panu Imi pare putintelcutezator In critica sa". Bunisoare traducen din Petrarca de Panu, Conv.Lit., VII, pp. 38-9. Dar e vrednica de lauda, dupa o serie de atacuri brutale,recunoasterea marilor merite ale lucrarii; ibid., pp. 244-6.

Ibid., VIII, p. 153 si urmIbid., VI, pp. 365 i urm., 405 i urm.Ibid., VIII, pp. 153 i urm., .3c6 i urm., 409 i urm.Ibid., IX, pp. 362 i urm. Cf. qi ¿bid., V, p. 365 si urrn.

196 lstorla literaturli romAdeatl

Negruzzi el insusi se lash' furat a face istorie literati cu destutde anfinuntita biografie a poetului Hrisoverghi Alecsandri, dinparte-i, schiteazi viata prietenului shut Alecu Russo 2 siextrase din opera lui inedia.

Supt influenta tineretului intors de la studii, Convorbirilecearch de la o vreme si o rubrica permanentl de dad de samfi 3.Dar in tot acest timp ce intereseazh mai mult pe dätätorul dedogme al Junimii" e procesul ortografiei, si contra observatiilorcompetente ale lui Schuchardt4.

Resultatele acestor discutii de mai multi ani de zile, la careparticipasen tinerii ce se formau in sträinätate, se accepth decele mai cumpänite minti ale generatiei mai In vrisa si, In re-marcabilele sale consideratii despre directia progresului nostru",magistratul Teodor Rosetti, fratele Doamnei Elena a lui Cuza-Voda, ajunge la izbitoarea formulä de osind'ä: Lipsiti de oncesimt de solidaritate cu cercurile, mai strinse sau mai largi, incare Whim, noi, In loc de a represinta o organisare oarecare, nusintem decit o turmä turbulena i incoherena de indivizi, Incari cel mai uricios egoism individual e unicul mobil de actiune.Resultatul final al acestei desvolari 11 vedem In indiferentismulcinic Cu care In urma urmelor ridem de toti si de toate" 5. intotalul ei aceasa crudà analish, de multi vreme uitaa, e unadin cele mai puternice constatäri ce s'a fäcut asupra unor saride lucruri care din nenorocire, cu aceiasi oprire a influentelor de

' ¡bid., pp. 355-8.2 Ibid., pp. 437-41.8 ¡bici., pp. 360-2.

Ibid., VII, p. 321 si urm. (din a doua editie a cdrtii Despre scrierealimbii romine). In acelasi timp Maiorescu judeca pe Conachi i chiarversurile din Psaltirea lui Dosoltei dupA normele i cerintile epocei salein Occident... Apoi ibid., pp. 142-60. Evident cA V. A. UrechiA vorbia de multelucruri pe care nu le cunostea si cu care-i pldcea sd se laude, dar, intre afir-matiile lui Maiorescu, foarte prudent de altfel In a ascunde ce nu stia, niciAmalii nu sint eroi ai Gotilor" (p. 149), nici Leibnitz n'a ocris" Scriptoresrerum brunsvicensium (p. 152). Criticul admite si verbul xpt.racv al lui P.Gradisteanu (p. 145). lacob Negruzzi pune in versuri unele critici ale luiMaiorescu (ibid., pp. 280-1). La Rev. Cont. colaborau mai multi de la Ju-nimea", Bonachi poetul (III, p. 45 i urm.), filosoful, Oltean de nastere, Le-onardescu (Rev. Cont. lit. i st., LVI, p. 98 si un.).

5 Cony. Lit., VIII, p. 9. V. si Al. Papacostea, Romdnia politicd, p. 14 siurm. (n. 4 Maiu 1837, t 5 tulle 1923; Cony. Lit., 1923, p. 531).

Rea&mid popular. Indreptild 197

civilisatie asupra singurelor straturi de sus, care le primiserä numaide forma', se continua si pang acum. Un car si un plug precumle vedem zilnic in lucrare la noi ni pot spune mai mult asupraadevaratului progres decit toate declamatiile jurnalistice, adecaurmärirea tuturor discutiilor de politica transcendenta 1". Procesulcontra lenei si lipsei de orientare, neputintei de a se solidarisa

dus de aceastä puternica minte, care n'a mai vorbit alta dataunei ten i pe care, la adinci batrinete, ii era dat sä caute a oconduce clteva luni de zile, cu cruzime in toate domeniile, dela agricultura patriarhará sau prädalnicä, exportind prostesteinsäsi farina", care nu se mai reface, de la populatia lasata faräconducere si Ingrijire si ce puternic se infiereazi noua domi-natie a scribilor", resultati In mare parte din slujbasii privati aifoastelor clase privilegiate l" , de la reaua repartitie a sarcinilorfiscale, care sacä insäsi maduva natiunii", de la avintul cätrefunctiile inutile panä la un InvätamInt care duce la renegareaoriginalitàii nationale In toate manifestarile, la o literatura secataca vlagä. Si Inteleapta conclusie a celui mai sigur si mai preva-zator studiu scris In aceastä vreme, Cu o impunatoare liniste,asupra acestor Imprejurari critice e aceasta: Numai fäcfnd ab-stractie de formele goale si fàrä sens ale civilisatiei noastresuperficiale, numai intorcindu-ne la izvorul primitiv si nesecat alvietii populare, numai studiind datinile si obiceiurile ca i limbapoporului nostru de jos, clasele 'Matte ale socieratii nomine sevor putea intelege pe ele fnsele ca un element propriu si distins,ca un mädular neatfrnat si necesar in lantul omenirii" 2. Paninu vom avea o legislatie romina, o organisare in Stat si comunaoriginalä si adaptatä trebuintilor noastre, Oda' cind nu vom avea

istorie, o limba, o stiintä rominä, nu vom fi un popor, ci eelmult o expresie geografica, expusà fluctuatiilor zilnice, ameste-cului fara sfirsit al vecinilor nostri... Scaparea noasträ In luptapentru existenta exterioari va fi numai in vigoarea simbureluivital al rasei noastre 1."

Ibid., p. 2.Ibid., p. 12.Ibid., p. 13. Slavici scria despre aceastA cercetare : Scrierea d-lui Ro-

setti este una dinteacele lucrAri serioase pe care in foile periodice alepopoarelor mai InAltate In culturA arare ori le aflArn... Ea inseamnA epocaIn care oamenii incep a munci" ; Toroutiu, o. c., Il, p. 252.

198 Istoria literaturii romanesti

Bucure0i 1 nu pot opune nimic de aceia§i valoare Convor-birilor". »Revista Contemporanä", nesupraveghiatä, ca una careintrunia colaboratori sporadici i nimeni nu i se devota, putuse,indatä dupä aparitie, sä fie doveditä Cu un plagiat 2. Tot a§a in1880 cu Sciintie i arte" §i cu Romania viitoare", care anuntailustre colaboräri sträine 3.

Dar in capitala, pe care cercul de la I*, o privia cu dumä-nie, a Romäniei, interesul real pentru studiile istorice4 se aratäprin aparitia cärtii lui Hasdeu Istoria criticó a Rominilor, care seinvrednici de o a doua editie, a0eptind mai tärziu traducerea inlimba francesä a lui Frederic Dame. Marele invätat basarabean,care ad'äugise prin revistele sale Traian i Columna lui Traian atitala cuno0inta documentarä a trecutului romänesc, îi propunea sädescopere în acest trecut lucruri mari, nea§teptate, pe care nimeninu le gäsise pänä acum. F'ärä indoialä cà s'ar fi aflat cu greu ci-neva care sä adune informatia din locuri a§a de deosebite §i säemitä atit de ispititoare ipotese, dar pentru un cercetätor in adevärcritic i aici apäreau cele douà aplecäri pe care Hasdeu le adu-nase din mediul säu romantic rusesc i de care, de altfel, nicin'a dorit sä se desfacä, asemenea porniri pärindu-i-se deosebitde necesare pentru ca sä ajung6 la lucrul capabil de a uimi, careera socotit de dinsul ca mai pretios decit un simplu adevär §tiin-tific färä strälucire: mindria informatiei rare, chiar cind e inutilä,

setea de a ajunge la resultatul neteptat.Convorbirile" intrebuintarä contra lui5 pe acel tinär leean

trimes la Paris pentru studii istorice pe o vreme chid Xenopolincepea abia sà s'e lämureascä asupra izvoarelor i cuprinsuluiistoriei Rominilor, cäreia cu atita pasiune avea sä se dedice maitärziu, pe cind Gheorghe Panu era sä caute alte drumuri, spreavocatura i notorietatea politicä. Criticul ieean era de sigur un omfoarte inteligent i cäpätase o oarecare initiare in istoria Rominilor, dar

I V. Virgolici, in Conv. Lit., VT, p. 72 si urm.Cony. Lit., VIII, p. 83 si urm. Din nenorocire e vorba de un Schina,

care a fAcut pe urmA o mare carierA in magistratura. Autorul denuntului,care iscaleste Mss, poate fi Maiorescu. Cf. si ibid., p. 176.

Ibid., XIV, p. 438 si urm. Cf. Literatorul, II, p. 625.4 Papiu isprAvise nebun. V. Pirvan, in Luc., II, p. 62 si urm. Restul stu-

diului lui Pirvan a rAmas .in manuscript.Cono. Lit., VI, p. 151 si urm.

färg a fi avut timpul sà adinceascg aceste cunostinti. Totusi, hotäritsä arä'te cà ping la dinsul istoricii romini au mers din falsificatiein falsificatie pentru a scoate la ivealä meritele natiei lor, el isipune in minte sà dovedeascä necrutätor, stiintific", contrarul,lufndu-se la trintä cu cineva care putea sä judece gresit dincausa ideilor sale preconcepute, dar avea cu totul altä stäpinireasupra materialului. Lunga cercetare färä multe legäturi atingechestii de mult deslegate, sfärmind cu cea mai mare energieporti de atita vreme deschise. Pänä la sfirsit stilul se mentinebarbar, citatiile, de un caracter foarte curios amestecat, slut negli-gente. Maiorescu insä, absolut necompetent, Ii d'ä imediat certifi-catul de consultare constiincioasä a izvoarelor si expunere sinceräa adevä'rului" ' E o adeväratä multämire sufleteascä sà se ceteasc. ä.dupä aceia lectia de mäsurä si bung cuviintä din partea cuivacare stia mult mai mult, Anghel Demetriescu 2.

In alte imprejurgri, cu scriitori a csáror grijä de cäpetenie sä'

fie scrisul lor, cu un public care sä astepte, sà guste si sá pre-tuiascä acest scris, o astfel de izbucnire de talente ca aceia carese produce la Moldovenii i Ardelenii anilor '70 ar fi continuat.S'ar fi lämurit conceptiile, forma s'ar fi supus unei discipline maistrinse, s'ar fi ascutit simtul de criticä, supt influenta inaintasilorfericiti prin recunoasterea si imbrätisarea lor, noi vocatii ar fi iesitla ivealg.

Dar acesti scriitori erau profesori, magistrati, avocati, prinsi Inmeseria lor, si mai ales studenti färä basä materialg, träind dinajutoare pentru care trebuiau, cu ingenuncherea mindriei lor,se milogeasc6 adesea.

Se adäugia släbirea legäturilor din Junimea" de la inceput,viata trimetind pe unii intr'o parte, pe altii in alta, lar Bucurestiiajungind tot mai mult sä atrag6 pe fanaticii leseni de altä datä.

Si, in sfirsit, o viatä politicä foarte activä, onestä incà, suptconducerea unor boieri pästrau odatä cu päminturileenta, era in fatä, cu o ispitä la care foarte putini puteau sä resiste.Numai aceia cari in depärtare, retinuti de studiile lor, nu seimpärtäsiau de acest zbucium mai urmäriau ideologli i desvoltau

1 Ibid., p. 262, nota 2.3 Rev. Cont., III, P. 351 §i urm,

Reallsmul popular. Indrepari 199

200 Istoria literaturi1 romIne§ti

activitate care nu era cerutä de societate si pe lingä care eatrecea cu o foarte scazutà apreciere.

Cind problema Orientului s'a deschis prin räscoala din 1875-6a Bosniei si Hertegovinei, toate privirile se indreptari spre Dunäre,cu sentimente in care, nefiind vorba, in ce privia pe Turcii ame-nintati, de un sentiment dusmänos actual, nu era niciun indemnla actiune. Din potrivä, frica de Rusia, dupä teribilele amintiri pecare le läsaserä încálcärile i ocupatiile, ingrijora si paralisa.Notele lui loan Alecsandri, fratele poetului, aratä ea* toate acestemari evenimente, din care era sä iasfi participarea noasträ la osti-litäti si independenta terii, erau considerate ca o pacoste

La 18822, inchinind Poesiile sale de la 1878 inainte, lui Maio-rescu3, Macedonski, purtat prin temnita politieä (1875), prinDobrogea, ca functionar (de la 1876), prin Gleichenberg pentrusuferintile-i fisice, care incepuse cu doi ani inainte o revistäeclectieä, Intre Eliad si Maiorescu4, onoratä si de sfaturile luiAlecsandri 5 Literatoru16, vorbeste de scoala nenorocirii" prin carea trecut, de cit a plins vi-a suferit", fiind »un paria In mijloculterii sale', de hotärfrea sa de a nu ingenunchia. El crede cá poateinaugura, contra poesiei aceia socialä.

Poesia lui Macedonski e foarte adesea ori de pull tehnicä,un joc de silabe, cu copilärii ritmice ca acestea:

Inima-mi ce se imbatä,Batä,

Publicate In Litetaturti artd romínd. Colonelul daduse tocmai atunciinteresanta brogura francesa asupra Pornaniei (ttat économique et

financier de la Roumanie d' après les documents officiels, 1877). Asupralegaturilor cu poetul, Scrisori, p. 61.

Si cu o boil ca ale lid Alecsandri; Litera/oral, I, p. 21.Care se declara magulit de onoare" i primegte Cu recunogtinta" (Lit.,

VII, p. 39).Ibid., I, p. 241.Ibid., II, pp. 563-4.Bonifaciu Florescu igi ride de celebrii Eminescu si Slavici"; ibid., p.

37. Insultele la adresa lui Eminescu iscalite Rienzi" par a ti de DuiliuZamfirescu, care debuteazA aici (ibid., pp. 8 ,-6 ; cf. ibid., pp. 5 1-3). Se vareproduce odiosul portret al lui Eminescu (in Telegraful") de N. Xenopol;ibid., III, pp. 240-1, 533. Si totugi se dau versurile de regret ale VeronicAiMide catre Eminescu (ibid., p. 463). $i infamia pentru nenorocirea lui ; ibid.,IV, 413 (cf. §1 Ibid., pp. 536, 672). Explicarea" ei, mai departe.

Reallsmul popular. Indreptdr1 201

Bata, cAci beat de amorMor.

Pe bratu-mi iatà se 'nclinaLinä :

Viata s6.-mi cearà i-a§ da,Da '.

Dar acelasi, In Filosofia morrii, se ridica spre cele mai inalteculmi ale cugetdrii, inteo formä impecabilä:

Dar ce e dupà moarte ? Mai este altä viatà,Cind singele s'opreste de frigul ce-1 Inghiatä ?Un nu ca sá rosteasch ce om ar indräzni ?Si moartea ce e oare ? Un somn de-odihni sfintä,In care lutul nostru prin lut iar se framintà,Suprema preschimbare sä-si poatà inlesni,

pentru ca, indatä, fisick chimie, cu gazele prin aier" In fataflorilor", sA strice frumuseta acestui acord. Imediat, el reincepe frisi:

Sfintelor umbre care-ati trecut,Nu, voi prin moarte nu ati murit...Träiti in totul ce e vazutDin neväzutul unde-ati perit.Al vostru suflet este 'n tot locul :Zboara cu vintul, arde cu focul,Se aflä 'n frunza care 'nverzeste,Sopteste 'n apa ce serpuieste,Respirä. 'n floarea ce 'mbälsämeste,In noi traieste, trlim Inteinsul.Mume cernite, stergeti-vä plinsul:Copiii vostri sint tot cu voi.

adarnic piatra cea mormintal'aNe tintuieste supt umezealä :Pashri pe dinsa vin de s'adapi,Vintu-o izbeste, ploaia o sal*Muschiul o roade, timpul o crapi :Cad in rugind ladt si toarte 2.

Discutiile de dragoste din Noptile" faimoase pentru credinciosiilui au toatà siguranta si toatä monotonia unei expuneri de princi-piu si unei pledoarii. Notele personale sint färi relief si 15.11 vi-bratie 3. Trecutul e presintat ca in Bolintineanu si, gluma n'are

Sau :

Poeszi, p. 1 si urm. Si in Fam., XXVIII, p. 159.2 Poesii, p. 223 0 urm. :i in Fam., XXIX, p. 26.* Cea mai !mina, Cu vedenia malurilor Amaradiei, p. 43 0 urm, (cf. Lit.,

I, p. 225 si urm.).

202 Istorla titeraturii romine§t1

spirit E versul lui Alecsandri, descrierea emunerativä in loculfulgerätoarei suggestii ; e retorici §i prosa. Si nu lipse§te nici

tinära copitäcu farmece ca o zambila.

Numai legenda siminocului aduce vioiciune i tineretä in ritmsprinten popular:

Dar Maica Precista rämasecum pe piatri s'wzase,

Plingindu-§i plinsul ei amar,Din steiu zäri cà 'n graba dase0 mica buruian' afar' 1

Si e o puternici evocare plina de miresme ale trecutului, inCastelul 2:

lar timpul care vepic cladirile le sapaApasa peste turnuri, le 'nclinä §i le crapäSi 'ntinde pe crenele, pe ziduri §i pe portiDin muKhiul de paragini o tesaturä finäSupt care se ascunde trecutul in ruina,Precum s'ascunde 'n frunze l'aca4ut celor morti 1

Acela§i ton de balada prinde §i in Calul Arabului :Arabul cazuse in asprä robieMu§chioasele-i brate legate era' 4.

E duio0e in dorinta lui cu privire la o batrinetä incä ap deindepartata:

Doamne!Trebuie sä fie dulce ca pe groapa ta saPrintre plinsul diminetii fii din fiii tai iubiti 5.

Si retorica obi nuita e elocventä in presintarea miseriei in hainade matasa din Un beneficiu 6.

1 Poesii, pp. 47-8.2 P. 59 si urm.8 Lit., I, pp. 354-5. Evocarea romanA din Hinov, i in Lit., I, pp. 65-5, are

miscare i avint. Si e de sigur armonie imitativA in Lupia (ibid., pp. 198-9):

Steagul pe GrivitaTunetul tunului duduie...Bun drum obuselorl...

4 Poesii, pp. 115-7.5 Lit., 111, pp. 29-30.

N-1 din Octombre 1831, pp. 279-81. Speranta poetului in revisuirea ca-sului eau (IV, p. 547).

Realismul popular. IndreptAri 203

Acel* nemeria, de la inceput, o nota de realitate vie imbräcatäinteo ingrijità formä de artä cind presinta in amintirile sale, caIn Pitarul, cu icoana lui Vodä-Sutu, ghebos, negru i urit, care

ingimfindu-se cu o riling pe iataganul de briu i cu alta in.$old",ori de-o fi fost ava, ori de nu Une ori e §i intercalareadocumentului contemporan, scos din lada de familie 2. Vräjitoareae de un poporanism" meter °. Amintirile färä oameni" din tre-cutul ski propriu dau o fermecätoare notä a vremii 4. Adesea sfntvioaie poeme in prosä. Si, in teatru, lade$ e o comedie sprintenain versuri de o pläcutà familiaritate 5, in care dialogul e scurt,precis i elegant : discutiile asupra avocAturii au haz ; sfirOtul ede o tehnicä perfectà. Legenda Unchia.Ful siireicie nu e lipsitä de

Urmeazä piesa in prosä, jucatä cu succes, 3 Decembre,cu subiectul tot din viata satelor. Tragedia ruralä. intrece 'MA pu-tenle scriitorului 6

Cit despre revistä, care urmeazä pänä la 1883, continuind cuintreruperi, ea nu adunä decit pe Carol Scrob i pe loan N.Polihroniadi, vajnicul antisemit de mai tärziu, care, in La Gard,are insä o vedenie clarä din viata incunjurgtoare j un MihailDemetrescu, in Popa Timo/te Bondoroagei, incerca o nuvelä so-cialä" 8 din viata Bräilei 9, pe cind Gr. Cretescu presintä cu talent pe

1 Ibid., I, pp. 6-7.2 Ibid., p. 24. Cl. ibid.. III, p. 523 gi urm.

Ibid., II, pp. 497-400.Ibid., IV, pp. 257-0. V. si ibid., VII, p. 54 si urm., o evocare asemenea,

In Drantei banald.5 Ibid., pp. 516 gi urm., 588 gi urm., si in volum. O eleganta refacere a lui,

Romeo si fulieta, ibid., II 2, p. 6 si urm.Ibid., III, no. P.

7 Ibid., I, pp. 22o-1. i versuri, proaste, de Petrino, ibid., pp. 487-5. Dese,de Gh. Sion. Dar Pantazi Chica dd amintiri neobservate despre GheorgheLazar, ibid., p. .173. Observatii de acelasi, crud si cu Duiliu Zamfirescu,asupra limbii, ibid., pp. 591-4, 419 gi urm.,43 gi urm. Pentru moartea lui,ibid., Ill, pp. 363-5, 397, 472--. Si versuri de N. Pruncu,!de la Convorbiri ;II, pp. 673-5. De Matilda Cugler-Poni ; ibid., III, pp. 35-6, 271, 283. DeVeronica Mide, ibid., p. 144. Versuri populare de S. FI. Manan; ibid., pp.233-4, 445-6. Teatru dau i Grigore Ventura, V. A. Urechid (Rara Avis)si St. Velescu.

Ibid., 112, p. 786 gi urm. 873 si urm. Cf. ibid., Ill, pp. 26-9, 275-80,7352-9,

404 gi urm., 653 si urm.; IV, pp. 46 i urm. 85 si urm. Si Fata lui Stan Cruia,ibid., II, pp. 7, 39 si urm. Tot acolo Cobuz de M. Niculescu, p. 43 si urm.

9 De undejlncepe a trimete Anton Bacalbaga (ibirt.,III, pp. 145-6), al carui

204 Istorla literaturll romlnesti

un Mocan din Dobrogea Cel d'intfiiu desvoltä apoi o bogatà acti-vitate de nuvelist al drii centru e totusi icoana orasului säu in toateinffitisärile. Si Chira lui e In adevär, cu toatà naivitatea unui dialogca ale lui Gane, o largä si frumoasä povestire, cu descrieri carepot si rätniie 2.

Netinutä in samfi din motive de convenientä si, iaräsi, din causaviolentei, adesea ordinare, a tonului intrebuintat 5, analisa de Ma-cedonski a operei lui Alecsandri, operä acceptatà in intregime la,Junimea pentru oportunitate, aratä un om de un gust fin si esteaproape In intregime justä. Jocul usor cu diminutivele, compara-tiile nepotrivite, fortarea accentului tonic sint notate cu o minu-tioash ribdare. Hristosula neinteles de la Bucuresti spunea taresi deplin lucruri pe care altii le strecoarä numai in intimitateacorespondentei lor particulare 4. D. Alecsandri", se spune cucurajul cui nu mai avea, social, nimic de riscat, este adeseaori Un cintäret .pläcut, dar adesea ori este numai un simplu in-sirätor de cuvinte mai mult sau mai putin bine rimate, mai multsau mai putin bine cadentate5." i cel obisnuit cu o prosä critiavagfi i deslinatä gäseste putinta de a se exprima in formuleleplastice cind scrie : Cit de defäimat sä fie cineva, critica estedatoare a nu tinea socotealä decit de valoarea intrisea a scrieri-lor ce examineazä, iar, pe de altä parte, tit de uitat sà fie un omde merit, ii este impus sä desmorminteze scrierile cele maiprifuite i numele cel mai uitat pentru a face sä räsar'ä in evi-dentä meritul i frumosul, ori de unde 1-am gäsi i ori de lacine i-ar veni. Misiunea criticei este dar, si de a casa verdictele

frate Constantin, viitorul ziarist de mare talent, dadea de mult versuri inatilul curent.

Ibid., p. 245 gi urm.Ibid., III, pp. 168 si urm., 216 si urm.

3 In aceleasi n-re se dadeau In chenar de doliu numele celor cari, bo-gati, refusasera a se abona (ibid., pp. 575-6)...

Ibid., pp. 393 si urm., 44 i urm., 537 si urm., 5o1 si urm. Criticula,serie Macedonski, trebuie sa se ridice inteo Edell inalta, pentru a nu selasa ea fie influentat de gulerul scrobit si tapan, si niel chiar de omagiilecontemporanilor, ci numai i numai de opera In ea Insasi" (ibid., p.Une ori Bucuregteanul nu intelege formele moldovenesti. Polemica, unta,care pornegte cu P. Missir de la Convorbiri (v. mai departe), ibid., pp. 99

urm., 226-7.6 Ibid., p. 541.

Realismul popular. IndreptAri 205

ce se dau de multimile färä discernämint, 0 de a reduce, sau dea ridica, laudele In raport cu operele clror au fost date"t.

Dincolo de margenile revistelor o modestà literaturi indivi-dualä se incerca, cerind sä fie cunoscutä, judecati i condusä, darindrumkorii nu catau la dinsa. Ce nu era acolo, dupä hasardulbunävointilor, indräznelilor, dar une ori §i talentelor I Poesii sen-timentale §i cintece, ca Oglinda viefii sociale a lui Christu Ioanide(1870), Florile de primbarei ale lui Roca (1879), Afeirgeiritarele unuiBran (1876), Amintirile in versuri ale lui Barbu Poianä Lungä. (1878),care se va vàdi un mare scriitor, Poesiile lui I. I. Gänescu (Craiova1878), Florile prima verii ale lui Garbiniu,Surtsurile ,Fi suspinele lui N.Viiro§anu (1881), Blestemele lui Alfons de Brociner" (1879). Altii,mai ales dupà räzboiu, vor pune trimbita la gurä, ca Iliescu §iGeorgian, cu Statuia lui Mihai-Viteazul (1875), Soimescu, §i istoricla timpul ski, cu dacicul Diurpaneu (1879) §i Daciada (1885),I. Dimitrescu, care dä Radu Buzescu i Han-Mtarul (ed. a 2-a,Bucure0i 1878). Mai arziu : Amintiri de Oh. T. Buzoianu (Cra-iova 1855), Poesii de Oh. Boteanu (Piatra 1885), Ftunze de Toamndde Al. Negripnu (Bucure0i 1888), alte Frunze de Toamnd deUlise Cariadi (Botoani 1888), Frumoasa Valentina a lui Nicol.Mihaescu (1888). Dar mai ales bogata productie a lui Baronzi,versuri §i prosä, cu Amor, patrie i Dumnezeu din 1874, IQ Id Mil, din1875, Balade $i legende din 1876, Atestar din 1878. Am cetit unuldin romanele actorului i autorului de piese, insemnat mai sus', T.Myller (autor al broprii I-iu Aprilie stil nou3), Din laqi, cu grozäviiromantice dutate §i cite o descriptie de realitate contemporankcare ar putea fi tinutà in samä. Pe !high' incercarea de roman

' Ibid., p. 539. Si povestea Cu Voltaire-idolul e de tot hazul 5i ar meritascoasA din uitarea ei (ibid., pp. 540-1). Desaprobarea de V. A. UrechiA, pre-sedinte de onoare al comitetului revistei, ibid., p. 718 5i urm. Mai tArziu, duraFin fina Blanduziei a lui Alecsandri, aceasti epigrama:

Orbit de-al gloriei nesatiu,Albit de ani, dar tot copilE lesne sA mA faci Zoil,Chid singur tu te faci Horatiu.

(Excelsior, p. 251).Rev. Cont., 112, p. 212 5i urm.Pana 5i retipAriri de vechi romane naive, de care Be Incintaserl alte

generatii, ca reluarea, la BuzAu, In 1878, de o Ecaterina Jantiliu, a cunos-cutei povestiri Filerot $1 Antltusa.

206 Istorla dteraturii romgneqti

criminal al lui Em. Arghiropol, magistrat, in revista lui, Jurnalulpentru MA satisfacind nevoia de sensational a unor bieti ce-titori cari se bateau pe Dramele Parisului ale lui Ponson deTerrail, pe Marchisa Pali& §i Contesa singerinclei , pe romaneledespre regina Isabela si Imparateasa Eugenia, plus atitea Mis-tere", intilnim literaturá de felul celei pe care, pentru simpla cu-riositate ca sa se van' si tit de restrinsa era inca influenta noiiliteraturi , o enumaram in treadt ,Costica sau intriga si crima,roman social localisat", al lui Al. Lupoiu (Bucuresti 1876), Dra-mele Baräganului, scriere contemporana" a lui S. Feitelson dinBuzau (1876), Batista all* naratiune originala" a lui G. Dimi-tropulo (Bucuresti 1877), Sultanul pacälit" al lui T. Vartic avind uncaracter popular glumet (1879). Mai ales ing teatrului i se infätisauproductii originale care se legau de amintirea lui Bolintineanu: Oh.Bengescu, In primul rind, cu al ski Radu III cel Frumos" din 1875,un C.-G., cu »Un Teatru la Urziceni", nOrfanii sau pärintii vi-tregi", Chir Leiba" din acelasi an, un Atanase Moscuna cu scenelede moravuri din Deputat la IV" (Craiova 1876), dar si incercaride tragedie, ca I. P. Bancov, cu fioroasa Mere a boierilor la 'fir-goviste supt Mircea 11" (Craiova 1882), V. Maniu, scriitor politic,cu Proscrisul" (Bucuresti 1880), Gr. Mälinescu, Moldovean, cuVlad Stroe", comedie in versuri. 0 literatura politica se adauge :un A. V. Millo din Folticeni, cu Teranul", un Al. Cantacuzino, Cu

»America vis-à-vis de Romania" (1876), acelasi Gr. Mälinescu cuVederi asupra Rominiei" (1878). Cite un harnic preot, ca Bucu-resteanul Musceleanu, stringea Inscriptii si ,Documente istorice"(1878). Cugetarea filosofica era represintata de Dim. Aug. Laurian,un dusman,rapede con' vertit, pana la conducerea gazetei junimiste,Romeinia Liberä,al ,Convorbirilor"1. Geologul Grigore Stefanescucontinua opera lui de popularisare stiintific'ä 2, iar fostul sat' aso-ciat la Revista $tiintificei, Aurelian, edita Economia Nationalä" sitipäria volumele Tara Noasträ" (1875-6) »Economia Rurala" (1877).

Astfel, In apropierea anilor 1876-8, ocupati cu grijile de räzboiu,cu insusi razboiul si cu urmärile lui, avintul literar slabeste. Re-vistele bucurestene vor inceta sau vor lincezi ; impresionat de ocritici prin care i se desväluiau släbiciunile, care veniau si din

' Traian Oh. $oimu, in N. R. L., III, pp. 701-3.2 v lOrga, ibid., p. 197.

Reallsmul popular. 1ndreptArl 207

temperament si din prima educatie, si din dorinta de a uimiprin solutiile cele mai neasteptate, dobindite prin toate subtili-atile unei mestesugite logice aparente, Hasdeu °preste In loeIstoria criticä", de la care pornise o discutie care 1-a silit in adoua editie si la dureroase retractäri. Convorbirile", päräsite dejunimistii amestecati in rosturi de guvern sau prinsi in frOmintfirilepolitice dintre liberali si conservatori, cu cari se asociaserä, pentrua se confunda cu dinsii mai tärziu, isi umplu golurile coloanelorprin traducerile oneste, dar Mea nerv si delicatetä, din literaturagreaca ale profesorului Caragiani 1, prin acelea ale oricärui cola-borator occidental, prin raportul, interminabil, al lui ApostolMärgarit, desteptätorul constiintii nationale In Macedonia, prinmaterii stiintifice nepotrivite pentru un public mai intins, si maiales unul asa de putin preparat ca acel rominesc de atunci. Sevede un fel de oboseali generalk de desgust in lata indiferenteisi neputintii de alegere a cetitorilor.

' Cf. Conv. Lit., 1921, p. 112; 1924, p. 780 (n. Avela, Februar 1841, t13 lanuar 1921).

Scriitorii cu fond popular : I. Odobescu i Slavici

Atunci, pe la 1880, apar, din toate laturile, Cu o spontaneitate admi-rabili, cu o naivä incredere in sine, elemente de literaturä, prelucrate

neprelucrate, care pornesc de la acea viatä realà, adinci, intimga poporului pe care ca iubire o presintaserä §i Russo §i Alec-sandri despre care vorbiserä cu atita laudä, subliniind na detare §i de des, i studiile lui A. D. Xenopol, §i corespondentadin strainatate a intregului tineret §i pänh la afirmatiile dogmaticeale lui Maiorescu, fárà a uita puternicul impuls venit din tot scrisullui Hasdeu 2, producindu-se §i d'inainte, prin unele pove0i, prinpoesii populare din deosebite tinuturi 8, prin inläti§area scenelorpopulare, chiar i in travestiri istorice, prin trecerea sucului insu0al acestei puternice inspiratii in poesia a§a de nouà a lui Emi-nescu, semnele vestitoare ale marii schimbari.

V. scrierea lui catre Ubicini, In care vorbeste de cercetarile lui de lahore, futre ciobani, la manastiri, la circiume chiar; v. revista Floarea Soa-relui, II, pp. 7-12; Boitos, In Cony. Lit., 1930", pp. 306-7. Conferinta luidespre poesia populara, Fam., XX, p. 192 si urm. V. qi Drum Drept, X, p.667 si urm. In legatura cu aceastA culegere a poesiilor populare ale Romi-nilor" stilt i presintarile strAinilor: Ludwig Adolf, Romanischc Poeten, 18o5;Rumanische V olkspoesie gesammelt und geordnet von V. Alexandri, Berlin ;Umlauf, Rumaenenlieder, Viena 1881; Karl Schrattenthal, Zur Geschichteder rumlinischen Literatur und des rumiinischen Theaters, 1879, in Deu-tsche MonatsbINttee, 11; Vasile Alecsandri und die rumlinische Literatur,Leipzig 1885.

Inca din ziarul tau Satyrul, 1866. V. si Grig. Tocilescu, Poesia popu-lard a Romlnilor, 1870.

3 V. Cony. Lit., V, pp.113 i urm., 294 si urm. (din Ardeal); v. 0 ibid., p.357 si urm. Tot acolo, IncA din anul II, p. 385 si urm., Caragiani publicaIucrarea sa despre Rominii din Macedonia poesia lor populard.

Scriltorii cu fond popular: I. Odobescu si Slavicl 209

Teoreticianii stau aläturi de simplii culegätori, de impodobitoriipove0ii i de aceia, cu cea mai pretioasä contributie, cari folosescmaterialul popular pentru opere de 'Malta literaturä.

In la0, Alexandru Lambrior, care studiase in 1873 schimbärilelimbii nouä in comparatie cu vechiul fond istoric, trecut prinatitea filiere de gust, care merita sä fie pästrat, dä un studiuintins, Cu totul nou, despre obiceiuri i credinte la Romini",unde nu e numai insemnarea unor datine culese cu drag §iindelung de profesorul ie§ean care va fi trimes i la Paris i

pe care, dupä fixarea legilor limbii romäne§ti i publicarea fru-moasei Cärti de cetire" cu litere cirilice, il va lua o moarte cumult fnainte de vreme, dar i poesia care se desface pentru unsuflet simtitor din cunoWerea acestor arhaice creatiuni sullete§ti,din care ca §i din literatura, din arta plastick din cintec §i dinjoc se culeg InsuOrile fundamentale ale fiintii nationale: e päcatcà aceste frumoase pagini au rdmas pierdute inteo revistä alecärii colectii sint azi una din cele mai mari raritäti bibliografice.Pe alocuri stilt adevärate dialoguri, mai bune decit In nuvelelecu subiect popular ale lui Gane. Descriptiile sint pline de adevär§i de glumä: Dupä ce se sfir§esc päharele dulci, oaspetii Incepa se ridica de la masä. Mai intäiu se scoará popa, care, la ovreme ca aceasta, ori blagoslove0e cu amindouä minile ca vlä-dicii, ori ii§i uitä giubeaua intre cataveicile femeilor, 'Melt cinevatrebuie sä-1 cheme inapoi, la care intimplare bärbatii se uitä uniila altii, iar femeile I§i dau ghionturi. In toatä vremea cit tinemasa, doi balauri negri ca dosul ciaunului cintä, unul din scripcä

i altul din cobzä, felurite cintece de tara, cum §i altele vechiimpämintenite, precum sfrbeasca, corbeasca §i ruseasca. Din chidIn cind cite un oaspe chefäluit intinde un pähar de vin scripca-rului sau cobzarului, zicindu-i: bea, balaure, cä ti-1 torn din cap".Tiganul se scoalä, inching §i el, dar cine bagä In samä Inchinä-ciunea tigäneascä?" Nu lipsesc nici jocurile de copii, cu men-tiunea unui Basarabe" pe care autorul ar don i a§a de mult sä-1identif ice 2. Lambrior trimetea descrieri §i pentru Cartea de cetirepe care o preghtia, la 1874, Junimea"3.

1 Conv. Lit., IX, pp. 2 si urm., 51 si urm. Pentru Lambrior in genere,Siadbei, in V. R., LV, p. 221 si urm. Cf. Fam., XiX, p. 487.

2 Lucrarea, de propor(ii foarte ample, a fost din nenorocire Intreruptlipentru a nu se mai relua. In anul X din Convorbiria, p. 433 si urm., Vir-golici apArA vechea limba bisericeasca fata de noile Oratdrii latinisante.

8 Cony. Lit., XXV, pp. 1124-6.14

210 1storia literaturil romAnesti

Ardealul si Bucovina I dAduserä de mult exemplul, literaturacea buna fiind acolo aceasta. incä din 1859 Atanase Marienescutip6rise, la Pesta, Poesia poporalei, Balade, mestesugite, fireste,cum o declarà insusi, cii convingere, apoi, la Bucuresti Colindeledin 1861, la Viena Baladele din 1867; iar la Bucuresti SteauaMaghilor (1875), colaborind si la Albina, ceia ce aratä si carac-terul panromdnesc al acestor sträduinte ale statornicului colabo-rator al Familiei2. El va lace scoalä, cei noi intelegind ins6 totmai mult datoria de a da lucruri autentice: astfel Miron Pom-piliu3, care publicA la 1870 Baladele poporale romcine,Fti, apoiVulcan el insusi, cu Cfntecele haiducq114, anonimul din Cluj cuCeirtile sliteanului romln din Cluj, la 1876, Mangiuca, de la careavem in 1881 Calindarul poporului romln, Ion Pop Reteganu15,si mai ales tirfárul profesor brasovean Andrei Birseanu, care apareIn Familia §i ca poet6 si care, asociat apoi cu folkloristul ceh,anume venit in Ardeal, Jarnik, va presinta la 1885 cunoscutulvolum, Doine , i strigäluri din Ardeal, care e un model definitiv 7.Studii despre aceastä poesie fac Vulcan si Silasi 8.

Colaborator al Familiei 9 e si tinärul preot S. Fl. Manan 10, care,incepind cu Poesiile poporale din 1869 (Botosani) si alatuindu-siun plan in care se cuprind si satire" si descintece si way`, laces'á aparà la 1873, in CernAuti, din Poesiile poporale romtne, ba-ladele", apoi, la 1875, doinele si horele". El pregsátia frumoasa-i

' V. mai sus, pp. 44 si urm.' V. studiul despre poesia popularà la strdini, in Fam., II, pp. 415 si urm.

428-9, 440-1; cel despre datini, ibid., III; despre descintece, ibid., VI, p.553si urm.

5 NAscut la Stei, in Crisuri, t 19 Novembre 1897; Conv, Lit., 1925, p. 452.Pentru el ibid., 11, pp. 213, 349,409-10; III, pp. 86-7, 109-11, 301,506, 537-8.

6 Ibid., VI, pp. 385 si urm., 39'; si urm., 409 si urm.5 V. bibliografia lui (t 1904), in Luc., IV, pp. 160-1.6 Balada Ochii negri, XVII, pp. 293-4.7 V. si K. R. Karasz, Cunund de cintece romcIne$ti, Timisoara 1832.5 Cf. Vulcan, Poporut romin in poesia sa, Fam., V, p. 385 si urm., si

aiurea; Silasi, Rominul In poesia sa poporald, ibid., XII, p. 469 si urm.,si aiurea; N. Dem., Elementul istoric in poesia poporald, ibid., VII, p.518 si urm.

° Fam., II: nunta de la Ilisesti. Cf. Olinescu, despre acelasi subiect, ibid.XX, p. 161 si urm. Apoi despre datini, ibid., VI; Calendarul poporal,ibid.,X111, p. 481 si urm., si aiurea.

10 A se corecta in loc de Morariu, mai sus, la p. 45.

Scrlitorll cu fond popular: 1. Odobescu l Slavicl 211

carte despre päsärile in legendele romanesti, Ornitologia (1880)studiile despre datinile poporului la nunti si inmormintäri 2.

Odat5.3, hid. la 1859-61, un Oprea Dimitrescu publicase la Bu-cure0i Ctntece poporale i Ctntece nationale, pe cind Sasul romanisatHintescu scotea la Brasov in 1866 a doua editie din Ontecede irozi4, un I. Päunescu tipärise la Sibiiu, in 1867, Oratii ti-nute la nunte teal' nesti. De un Ucenescu avem brosurile Ctntece

Colinde (Bucuresti 1863). Dupg anul 1872 5, cind apar, cumse va vedea, Snoavele Legendele lui P. Ispirescu in a treia editie 7(in 1882 va scrie un studiu, larg informat, despre bocete5), N. A.Caranfil lace &A aparä la Hui neindreptatele CIntece pcpulare de pevalen Prutului9. A. Gorjean, Romtnul glumet, e din 1874. Anul 1875,cind ziaristul I. C. Fundescu presintä, la Bucuresti o colectie variatà,Literatura poporalci , basme, oratii, peiceilituri, etc.. e acela cind G. D.Teodorescu, intors de la Paris 1.", adunä din gura lui Petru Solcan,läutarul Bräilei", poesii populare care n'au lost supuse opera-

1 Cf. Olinescu, In Fam., XX, p. 76 si urm.2 La care se vor adaugi, mai tarziu, studiile Elenei Sevastos.3 V. 0 M. Arsenie, Noua colecfiune de basme sau istorii poporale, ed.

2, Bucure5ti 1874; D. larcu, Romlnal glumef, anecdote, Bucureqti 1874;Cornicea satelor sau mai multe anecdote glumefe, scornite de poporulromln, i8.5.

In 1874, acolo, Cinturi de irozi la Na.Fterea Domnului Impreund cuclteva &dud nafionale.

5In acelasi an, la Hu5i, un Mirza da Regulele nunfilor.6 De alt caracter M. Georgescu, Momente cimpene$ti sau poesiile unui

sdtean, Bucure5ti 1852-5.7 V. i Isprdvile i viafa lui Mihai Viteazul, 1876.

Cony. Lit., XVI, p. 1 5i urm., 74 fi urm. Apare 5i in volum. Datinilepoporului romin la Inmormintdri, 1682.Cintece din Macedonia, Conv.Lit., XVI, p. 487 si urm.; XVII, pp. 37 i urm., 117 si urm. O calatorieIn Cherson, ibid., p. 281 i urm. Obiceiuri macedonene, ibid., XXVI, p.39 51 urm.

Alta bibliografie, mai veche, in Toroutiu i Carda, o. c.,p. 187." Care da i incercdri critice asupra unor credinfe, datine i moravuri

ale poporului romln, 1674. Cf. studiul despre Brezaia, in Fam., X, pp. o0-1;Credinfe, datine moravuri routine, ibid., XIII, p. 291 i urm., i aiurea;Nofiuni desprecolindele romtine.Fti, Cercetdri asupra proverbelor nomine.Cf. Conv. Lit., IX, p. 202 5i um. (V. gi Colindele lui Baican). Relatii Cudinaul 5i ibid., XI, p. 234 o urm. El public& note desple obiceiuri populdre,ibid., p. 304 5i urm. V. 5i ibid., XVII, Pp. 157-9, 472-7. 0 poveste, ibid.,XXIX, p. 391 51 urm.

212 hito& literaturli rorrianestl

tiei de Impodobire i corectare, adesea de totalä prefacere, färla numära bucatile iscodite, pe care o inaugurase cu atita strä-lucire Alecsandri §i care au servit apoi de model §i ahora I.Lauda din Convorbiri" Indeamnä. pe Invhtatul culegator, de acArui literaturi se 'Acuse totu§i putin haz In revista iqeanii, sätrimeatä un numhr de colinde acesteia 2. Mai numeroase i maivariate s'ira cele trimese i la lavi din colectia lui Miron Pompi-liu 3. Preotul sucevean Simion Florea Manan aducea i aici unbrat din Bucovina4. Se §tie ce bogate au fost caietele de cintecedin popor ale lui Eminescu, care n'au vhzut lumina decit multtimp duph moartea poetului, la riscolirea prin manuscriptele lui.Mula vreme basmele apäreau numai In Calendare, mai ales celedin Bucuregi.

Prin cele douà voluma§e din 1872-65 apare deci futre scriitoriculeghtorul tipograf" bucure§tean Petre Ispirescu, a carui bio-grafie modesth abia se poate reface, al carui chip pletos i cubarbipn de moda abia s'a putut

Povestitorul popular (lanuar 1830-21 Novembre 1887) era dinmahalalele BucureOlor, fiu de bärbier din Pescada Veche, fnsuratCu o Ardeleanch. Invath la daschlul din Udricani, apoi la cel dinOlteni, format la vechiul nezámint de la Coltea, care avea Odala douä sute de Invatkei. Pentru a putea fi preot el trece la unpsalt de la Domnita 1361a§a, apoi la Mitropolie. Dar Carcalechi-1

Cf. Wartha, Dorul, 1814-7, llngä Amorul, ed. 7, 1876.Conv. Lit., IX, pp. 397-401.

3 Ibid., p. 202 si urm. Pompiliu releva si insuficienta gramaticelor dinvremile incepatoare; ibid., VIII, p. 206 si urm.

4 Ibid., XI, pp. 233-4, 348. Traducen i din cintece sirbesti, ibid., XII, p.75 i urm.;Bocete grecesti, ibid., pp. 290-3. Cintece spaniole, XV, pp. 252 si urm., 345

urm., 1069 si urm.; XIX, p. 985 si urm.; XXII, p. 1274 si urm., 1721 si urm.Versuri populare brasiliene, ibid., XV, p. 41 si urm. Tot spaniole, ibid.,XVI, p. 218 si urm.

5 Snoave sau povefti populare, 2 fasc., 1873-4; Legendele basmeleRominilor, Ghicitori proverbe, 3 fase., 1872-6. Cf. si Fam., XIX, pp. 13-4,25 si urm., 61 si urm.; XX, pp. 187 si urm., 461-2. V. si P. Bancila, Colin-dele Crdciunului fi ale Paftelor, Sibiiu 1875; Orafii, cintece popularebasme, ed. 3, Craiova 1876; T. Vartic, 101 mici istorii i anecdote amu-sante, Bucuresti 1882; Caliopi Zografos, antecele doinele de peste Olt,C. 1862.

ScrMori! cu fond popular: I. Odobescu sl Slavic! 213

kirk in 1844, la tipografia lui, §i de acolo trece la Neamtul Co-painig, de la Nationalul", unde §i-a tiparit Filimon romanele, i

la Rominul" lui Rosetti. Unit cu doi Germani, la Tipografialucrätorilor asociati", el ajunge apoi director la Monitorul Oficial"pang in 1888, end, intaiu cu alti asociati, lucreazä pe samäproprie 1.

El dädea pove0 muntene, in care un suflet curat i senin, strainde once artificii §i nepurtat prin literatura sträinä, reproduceanaratiunea populara cu un suflet de fiu de teran sau de margi-na al Bucure§tilor, proaspätä §i naivä, de aceia ,$i plinä de unfarmec deosebit; poate . i Hasdeu a Indemnat pe acela care aavut apoi bune legäturi, aproape prietene0, cu Odobescu2.

Tot atunci profesorul iepan Teodor Burada (3 Octombre1839-17 Februar 1923)3 incepe, prin Almanahurile musicale"(1875-7), o serie de cercetäri competente asupra einteculuiromänesc, in legatura cu datinele, pe de o parte, cu instru-mentele, pe de alta, fail a uita inceputurile teatrului, ca-ruia, cu decenii mai tärziu, ii va consacra volume intregi destudii fundamentale4. El va adäugi peste putin, in Convorbiri"chiar, cu o introducere, foarte bine fäcuta, despre bocete, pe ace-lea culese de dinsul in Bucovina i aiurea, plus cintecul cunu-niei"3, i va cäuta, dupä alipirea Dobrogii, folklore poetic i acolo6.

Ba pang i episcopul Melchisedec va colabora la vadirea tesau-rului popular7. Studii de folklore vor incepe cu d. M. Caster,care studiag in Convorbiri", la 18798, subiectul bucätii Cucul"

t V. Rosca, In Fam., XXIV, pp. 158-970. Teranul Ronan li put:ilia la1862 primele basme.

3 Incercarea, In Cony. Lit., XXII, p. 162 gi urm., 202 si urm., de a pro-pularisa istoria lui $tefan-cel-Mare. Se adaugA gi legende bine povestite.Note despre Pomul CrAciunului, ibid., XVI, p. 349 gi urm. V. si ScI'm., Ill,p. 147.

3 Ibid., 1923, p. 118.4 V. gi darea de samA ibid., X, 441.5 Ibid., XIII, pp. 229 si urm., 322 5i urm.8 Ibid., XIV, p. 22 si urm., 110 si urm., 152 si urm.I Ibid., XIV, pp. 290 si urm., 344 si urm.8 Ibid., XII, pp. 356 si urm., 414 si urm.; apoi ibid., XIII, pp. 74 si urm.,

276 si urm.; ibid., XIV, p. 306 si urm.

214 Istorla Ilteraturil romAnest1

Turturica", pregätind cartea, plinä de noutate, despre literaturapopularä.

Si culegerea, citatà, de Proverbe ale Rominilor" iesitä la Sibilut, in1877, a lui I. C. Hintescu (Hintz), in ciuda schimbärilor introdusesi mai ales a lipsei unor ¡dei conducatoare, contribuise la cu-noasterea mai deplinä a sufletului popular; i se dà indatä aten-tia cuvenitä la Convorbiri2.

lar cintecul romänesc gäsia nu numai un culegkor, dar si uninältätor pänä la complicatele formule ale musicii moderne inCiprian Porumbescu, fiul unui preot bucovinean cu aplecare cätreliteraturä, Iraclie : la 1880 va apärea la Viena volumul Colectiunede cintece sociale pentru studentii rominia, iscälitä Golembiovschi-Porumbescu, Lelitä de la Munteni", Tu Ileanä dintre brazi" siFoaie verde de piper"3.

Pänä si in studiile de limbä in care la un incepätor, Stefurea,se adaugä diletantul ceh in filologie romäneascä, fiul meritosuluidoctor de la Societatea de medici si naturalisti" din Iasi, Cihak,care publica atunci al doilea volum din Dictionnaire d'étymologiedaco-romane, judecind si Cuvintele din bätrini" ale lui Hasdeu4,cam atunci si observatiile lui H. Tiktin, din Breslau, e acelasi in-demn la studiul fondului national.

Odobescu 5, colaboratorul de odinioarä al Revistei Romine",

Cf. Moldovan Gergely, Román népdalok Is balladdk, Cluj 1872; A. G.Mavrus, Poesii poporale, /Q3; D. Stancescu, Povesti, 1884; G. P. Bulgarescu,Din jurul petrel fi ghicitori, Bucurestf 1887; M. Canianu, Poesii populare,lasi 18Q8; S. Mindrescu, Literaturd si obiceiuri poporane din Transilvania,1892; 0. Daniil, Culegere de poesii si legende populare,1893. Pentru rasu-netul In strAinAtate: Mite Kremnitz, Rumanische Marchen, Leipzig 1842. V.si, despre legende si importanta lor pentru etnologie, Montags-Revue pe 1882.La Unguri, Carol Ács, Virdgok a romdn nepköltészet mezején, gi Fam., VII,p. 260 si wm. Cf. si Ionescu Sachelarie, Elemente geografice in poesianoastrd poporald, In Cony. Lit., 1913, p. 1008 si wm.

2 Cf. ibid., X pp. 473-4. G. Dem. Teodorescu, rAspunde cu acele Cercetdriasupra proverbelor romine. In 1882 Literatura populard sau palavreanecdote de I. Baican.

V., de acelasi, si Coloane romine,cadril, 18R0.4 V. Cony. Lit., X, p. 34'1 si urm.; XIII, p. RI i urm.b Pentru calatoriile in tara la 186 1, ibid., 1915, p. 1134 si urm.; 1922, p.

703 si urm.; 19:3, p. 15 si urm. Cf. si ibid., 1150 §i urm. (Ardeal); 1925, pp.

Scrlitorli cu fond popular: I. Odobescu l Slavicl 215

unde se adunaserá tinerii fii de boieri abia intorsi din sträinkatesi care, dupä secretariatul de legatie la Paris, unde ducea o viatalarga si elegantá, ocupase catedra de archeologie la Universitateabucuresteanä, el care patrunsese adinc spiritul literaturii clasice aGrecilor si Romanilor, dind traducen i de tineretä foarte bine ra-cute si a a vut in vedere si opere pentru teatru 2, se lag asade mult strabatut de musa populara, incit, in presintarea capri-cioasä, meter invirtitä, rupt5, reluata, a lui Pseudochinigheticos,asa-zisa introducere la un manual al vinatorului de amicul sauCornescu 8, amesteca la 15muriri de istorie, la frumoase descrieride natura', la scene de cälatorie, la dialoguri vii, basme4 trecuteprin mintea inventiva' si mai ales prin comoara de mijloace (i-terare, pline de rafinari stilistice si de surprinderi de limbá aleacestui aristocrat in toate privintile care de la biroul diploma-tului, de la catedra profesorului si din salonul omului de lumevedea totusi asa de adinc in sufletul multimilor neamuluiAstfel in povestea Doamnei Neaga, ale carii palate in codriiCisläului, pe o malura mare ocolita cu paraje", cu temeliilede zid ale cet5tii", erau sä fie descoperite numai in vremeanoastra, scotind din nou la ivearg, nu numai pietrele asupra ea-rora nouá-noute s'a prabusit zidaria, dar si inelele, acele de cap

alte podoabe ale mortilor din aceastä necropolà ascunsä inmijlocul codrilor ramasi intregi ca pe vremea lui Odobescuinsusi. Puse in legaturä cu cadrul muntilor si magurilor bu-zoiene, asa de bine cunoscute autorului, imbinate cu o poe-sie personara' deosebit de imbielsugard si de fina in acelasitimp, ridicate la inaltimea celei mai inahe si mai gingase li-teraturi, elementele uneia sau mai multor povesti au servit casà alcaluiascà cele mai frumoase pagini de prosa' care se scri-sesera de la C. Negruzzi incoace, i cu mult mai mult biel-sug si pitoresc decit la dinsul, in toata mai noua literatura aRominilor.

83 gi urm., 345. La 1868 descrie Govora. in Italia, ibid.,1915, p. 1145 gi urm.La 1852 In Anglia, ibid., pp. 1141 i urm., 18 0 gi urm.

2 Cl. ibid., 1930 (LXII1), pp. 6 gi urm., 348 gi urm., 1046. V. mai departe.Amintiri ale acestuia, in Conv. Lit., XXXII, p. 401 gi urm.; XXXIII, p.

149 gi urm. Ele sInt foarte frumoase.4 Cf. gi de el, Fata din piatrd, Farn., XIII.

216 tstoria llteraturil romAneoti

Archeologul muntean aräta in ele cuno0inta unei intregi enci-clopedii populare pe care te miri cum i-o ins4ise chid, dupäenumerarea a cite päsäri se poartä prin cringurile i pädurile deacolo : mindri päuna§i, sä.lbAtico0 cocori, bufnite cobitoare, §oimidirzi, gginup motate, dumbrävence cu aripi verzi, pupAze cu cresteHItate, grauri pestriti, sitar, dropii §i erunci" §i, apoi, dintre chi-tätoarele acelori meleaguri, mierlele i privighetorile, pitulicile§i stigletii, presurile i sfranciocii, petro§eii §i sfredeluO, bot-gro§ii i scatiii, tintezoii §i pitigoii, prigorii cu pene albastre", ghio-noaia ce-0 ascute noaptea ciocul de coaja copacilor, cucuvaielecare se chiarnä jalnic una pe alta prin mijlocul besnei, lästunulrätkit care cade din vAzduh cu lungile i aripi ingreuiate deploaie". Lista lui Alecsandri din Concertul din fund" era in-trecuta, i aici fiecare din zburätoare era impodobità cu califica-tivul precis care i se cuvenia. $i n'ajunge atita: iatä i dobitoa-cele desi§urilor, cunoscute bine de un teoretician al vinatuluicare-i invätase foarte bine i practica. Vin astfel la chemarea luica a unui meter vräjitor viezuri cu perii suri, lungi §i dreptica tepele, jderii pädureti cu blana ruginie, deasà, moale i fru-mos netezitä, vidrele coltate de pe malul bältilor, nevästuicelecu trup prelung i mlädios i cu gw albe, care se furi§eazäprintre räzoare, vinind cuiburi de päsArele, veveritele ugubete,cu coada vilvoiu, care sar zglobii pe cräcile copacilor, rontäindalune, ghindä §i scoruse, pintele cu labe scurticele la piept,iar la spate cu picioroange care, chid umblä, se saltä ca läcus-tele, cäteii pämintului, de li zice §i §uite, care scot capul laamiazi din gäuri, ca sä latre la soare, mi unii cei cu gropa-rele pline de grine, §obolanii din smircuri, cirtitele orb*, ariciighimpoA erpii, gii§terii i §opirlele". Niciodatä dihäniile pä-mintului nostru nu fuseserà chemate de un om mai tiut cumai ispititoare farmece la o adunare a§a de bogata; nimeni n'arfi crezut cä aceste pagini sint scrise de un nobil §i foarte ele-gant domn i profesor care, ca i d. de Buffon, punea minecutade dantelä ca sä scrie. $i bänuim pe tot acest aristocrat viclean§i maestru in a produce astfel de Hush §i cind versul popularse adauge de l-ai crede cules de pe buzele sfätosului puKa§:

Scrlitoril cu fond popular: I. Odobescu si SlavIcl 217

Cerbii de la muntePlecau a lor frunte,Mistretii coltatiCädeau impmcati,

ba chiar cind e atita humor, de adeväratä strigálurä, improvisatä§i bine nemeritä, ca In:

Ursul cu cerceiUmb1.6 dupä miei,Lupul cu cimpoiUmblä dupä oi,Vulpea in papuciUmblä dupg curci,Si-un iepure chiop,Inteun vid de plop,Presurà la bob.

oriTu ce plingi in stincilLa umbrä adincä,le0 acum din piaträ,AlbA, dalb6 lata

le0, fatä din piaträ,S'A te yaz 'odatäScumpul täu ursit;Caci iatä-1 sosit 1!

Frasa prosaicä duce in unda ei un ritm de poesie discret ascuns5.,i de alminterea intregul nu e decit o mare simfonie ruralä a

unui Freischiitz romänesc.Epitetele homerice alipite a§a de exact aratä in acela0 timp

pe Rominul care a fost mai adinc initiat in ce are antichitateaelenicä mai furat de la realitätile naturii.

Acela, care, cu o introducere privitoare la felul de lucru tehnical mosaicului, cu care corespunde o asemenea literaturä de atitaarta, trecu, recunoscfnd felul säu de a scrie din Fät.:Frumos dinlacrimä", unde e insh mai mult avint epic, sentimentalitate i ro-mantism, pe paginile Convorbirilor" partea cea mai frumoasä

I Tonul popular il incearcA §i cutare colaborator de limbA latinisatA siortografie ciparianA In ,,Vocea Romana' a luí Fontanin de la Craiova (v.Conv. Lit., XIV, p.,,104).

218 Istoria Ilteraturil romAnesti

din aceastä micä injghebare, iscälind TE" nu e altul decit Emi-nescu însui, i cite ceva din ce realisase Odobescu se va stre-cura apoi in propria lui poesie 2

El e, de altfel, cel care tesuse din basme acea poveste a luialin Nebunul" si care infätiseazä in Miron si frumoasa färätrup" toatA pojijia colibei moldovenesti, cu hribii tocati" de Maria,

convorbiri ca aceia cu ciobanul ortoman", care, intrebat, spuneunde merge :

De la risnitä la Dane,Si la bors la Pipirig 3,

locurile de unde poposise prietenul Creangä, pe care si-1 cäpätasepoetul.

In Convorbiri", Pompiliu dä basmul Codreana Sinziana" 4, siun basm scurtat si FATI pretentii e iscälit St. Stefurea 5.

lspirescu, pe urmele lui Creangä, incearcä si el amintiri, schi-tind inteun ton mai curind vulgar tipuri ca pärintele Bimbiricasi maica preoteasa" 6.

Alecsandri insusi trimete povestea Cal galben de supt soare"7.El credea, in 1883, cá poate sh adune inteo mare feerie"

in cinci acte si in prosä, Sinziana Pepelea, toate figurilelegendei populare, puind astfel trnpreunä pe Papurà impärat sipe fata lui, Sinziana, pe oevozii de glumeatä inchipuire Pirleasi Läcustä, pe PAcalà si pe Tindalä, pe Statu-Palmä-Barbä-Cot, peMurgilá si pe Zorilá, Zinele Lacului si Codrului, intrup'ärile iernii

Conv. Lit., IX, pp. 20-1. Daca se admite aceasta identificare, atunci totEminescu e acela care, cu o introducere de cugetare abstracta, presintaopera epigramatistului muntean Balacescu in acei0 revista, VIII, p. 430 siurm. Bibliotecarul care era acum Eminescu a putut gasi in rafturile pazitede dinsul vechea brosura.

inca de copil, la treisprezece ani, Odobescu era capabil, hile° scrisoarecatre mama sa, de descriptii ca aceasta : Luna-si desfasura farmecul pe uncer albastru stropit de non i de toate colorile ; stelele erau putine, si acelepe care le vedeai chiar aveau stralucirea lor slabita de a lunii, care-si ras-fringea razele de aur in apele lacului, pe care un vinticel blind le facea sazbeguie gratios. De jur imprejurul lacului se mai zariau focuri marunte,care pareau ca-i fac o cununa de stele. Fulgere slabe tiniau ici si colodin toate prile i pareau ni§te vulcani departati in miFare" (din timbafrancesa; Schneineitorul, III, p. 149).

Sämändtorul, II, pp. 84-5; Chendi, Opere postume.Conv. Lit., IX, p. 19 i urm.

5 Ibid., pp. 447-8.Fam., XIX, pp. 73-4.

7 Ibid., p. 337. Cf. Scrisori, p. 85, no. Lxxii.

Scrlitorli cu fond popular: L Odobescu l Slavic! 219

si Crivätului, plus o lume de terani 1 Piesa e de o uimitoaretineretà, si rachetele spirituale se incruciseazä necontenit in do-meniul imaginatiei. E de sigur ce a dat mai scinteietor poetul alcärui spirit prea adeseori zgboveste prin pirtii trase de mult totde dinsul. E Visul unei nopti de varä" al lui, mai putin poesiacuprinsä in minunea lui Shakespeare. Prefacerea Babei-Radei,inecatä ca sä se ispriveased seceta, in zina din floarea de nufärde pe mijlocul lacului aratä un imprumut din bogata impärätie amarelui vräjitor engles. Nu lipseste insä si o intepätoare notä deactualitate politicä, in legäturä cu preocupatiile de atunci ale so-litarului de la Mircesti. Tarafurile politice" slut al-Mate chiar cunumele : national-liberal, liberal-national, liberal-national-moderat,moderat- national-liberal, aristocrat, democrat, etc., cu lozincascoalà-te de la locul täu, sä mä pun eu", i retorica luptelor departid e ironisatà in fata tronului lui Papurä-Vodä., care, in palatulsäu de la Trei Sarmale", ing5duie once, de si Tindalä4 reco-mandä sä trinteascä tarafurile la puseärie" 2, pe pungivori", darmai ales pe Rosi.

In numärul de la 1-iu Octombre 1876, in care filosoful Vasile Contá.(n. in Ghindäuani, Neamt, 15 Novembre 1845, t 21 April 1882)3,

acuma un om de o cugetare originalä, imbräcatä inteo formä siguràsi 'impede, urma expunerea Teoriei fatalismului", se publica spresfirsitul fasciculului o poveste moldoveneascä de loan Creangä 4;de fapt mai mult o snoavä, si una lipsitä de once nobletä si deonce farmec, pitorescul din dialoguri inlocuind insusiri ca aceleacare ridicau asa de sus scrierile in acest gen ale inaintasilor säi.

1 Ibid., XVII. pp. 201 si urm., 247 si urm. Pentru figura lui Statu-Palma, Scrisori, p. 60, no. O. Cf. Fam., XIX, p. 33.

gluma cu 'n mirare saiu in raiu" e o alusie la poesia imitativa aMacedonschi, scuturata de Missir; v. Cony. Lit., XVII, p. 21'3.

Ibid., 1924, p. 624. Corespondentd, In N. R. L., 1, p. 958 qi urm.Ca bibliografie generala, alaturi de lucrarea intinsa a dlui Jean Boutière

(rectificar de d. Leca Morariu In Gazeta Bucovinei pe 1033), sirecente ale d-lor Lucian Predescu (acelasi da si bibliografia, v. si in Cony.Lit., 1931 1, pp. 2'5-6 (cf. scrisori in Cony. Lit., 1930 1, pp. 1062-4), si N.Timiras: Grig. I. Alexandrescu, In Cony. Lit., XXXIII, p. 1073 i urm.; Luc.,IX, pp. R, 24-5; FdtFrumos pe 19e5; Emil Precup, f. Creangd, Gherla 1921;Cony. Lit., 1931 2, p. 869 i urm ; Gorovei, In V. R., XLVIII, p. 357 ai urm.;Toroutiu qi Cardas, o. c., 13, 277, no. 7.

220 Istoria literaturil romanesti

Autorul, care era sä ciOge a,$a de mari i de durabile simpatii,tot mai mari 'Ana asfäzi, de §i el insui era omul cel mai lipsit deonce pretentii, ajunsese cunoscut de mult in cercul Junimii", contracäreia, un moment, lucrase in politicA Precum tatäl lui Slavicifusese cojocar, al lui Creang6 era sumänar i fiul unui meterde ciubote din satul Humule0i, de pläie0 liberi, din väile Neam-tului. Näscut la 2 Mart 18372, a intrat la Seminariul de la Socolasupt numele de loan Stefänescu, pentru ca mai tärziu sä urmeze,pentru a fi invätätor sau institutor, la Scoala din Trei lerarhi, carea fost un timp supt conducerea reformatoare a lui Maiorescu.Ind din 1855 i§i luase numele, obinuit in familia so, de Creangä.Dupä un an de la absolvire era fäcut diacon, in Decembre 1859,

peste cinci ani cäpäta i un loc in invätämint, participindla agitatiile de partid, de pe urma cärora s'a ales de la adversaricu porecla de popa Smintinä". Dar urea lui independentä, aple-cärile cätre puFä §i teatru, aduserä in 1872 inläturarea lui dinclerul a drui strica disciplink fie i atit de invechitk nu voianici Cu un chip s'o accepte. In tovär4ie cu mai multi colegi dininvätämintul primar el dkluse la luminä in 1868 o Metodà nouàde scriere i cetire" care se va invrednici de nu mai putin dedouäzeci i trei de editii, iar Invitätorul copiilor, carte de cetirein clasele primare de ambe sexe cu litere i slove", de zece.Afarà de aceste lucräri de meserie, colaborase la Columna luiTraian" in 1872 cu un articol despre misiunea preotului la sate" 3.

Aceia§i noutate a dialogului, venind de-a dreptul din satelenemtene de supt munte, e, in acel* an, insu*ea de capeteniea Caprei cu trei iezi", care e mai mult o fabulä push' in scenkSi tot in margenile inguste ale anecdotei populare se tine Pun-guta cu doi bani" 4. Nici avint epic, nici induiopre, nici meOeugde formä. Deosebirea intre aceste povestiri i ale lui Miron

I Col. 1. Traian, Ill, 10; N. R. L., II, p. 330 si urm. Cf. ibid., II, pp. 279.N. Timiras, loan Creangd, Bucuresti (1933), pp. 55-6, 63. De acolo si

alte stiri. Lucrarea, si pe basa de inedite, da i bibliografia, In mijlocuicareia e acel Intins si frumps studiu al profesorului frances jean Boutière,La vie el P oeuvre de kan Creangd, Paris 1930.

2 t 31 Decembre 1889; Cony. Lit., 1924, p. 687,8 Ibid., IX, pp. 339-44.

Pompiliu sau tefurea e doar in hazul graiului moldovenesc §iIn sfato§enia cuvintelor care se schimba 1

Cu totul alta e valoarea pove§tii Danilä Prepeleac" 1, de unextraordinar humor §i pe alocurea de o forma 'iterara aleas'ä, caatunci cind dracul e pus sä chiuie §i naratorul gase§te accentein adevär epice : »se crace§te c'un picior la asfintit §i cu unul larasara ; se apuca cu minile de tortele cerului, casca o gurà cito §urá §i, cind chiuie °data', se cutremura pamintul, valle rasuna,m'afile clocotesc §i pe§tii din ele se sperie : dracii iese dará diniaz cita frunza' §i iarbä. §i o leacá numai de nu s'a risipit boltacerului", sau : Nu trecu mult §i ziva se calätori. Cerul era lim-pede §i luceferii sclipitori rideau la stele, ¡ara luna, scotind capulde dupa dealuri, se legäna in väzduh, luminind pämintul".

Acelea§i sint calitätile in Povestea porcului", care se publica'in lunie 1876. Pe lingä aceia§i naturaleta a dialogului vioiu §imucalit e o perfecta limpeziciune a formei, bine potrivitä in toateincheieturile ei, dar cu eliminarea a once ar putea s'a para litera-tura' culta, amestec de cochetärie stilisticà sau de romantismIn inventie 3. Un scriitor popular avind toate insu§irile genului,§i nu mai mult decit atila, se releva astf el, färä a trezi o deosebitaatentie.

De-odata irisa, in acela§i an, povesta§ul se schimba. inchipuireaputernica a fiului de teran de supt muntele Neamtului, pe caren'o stricaserá, §i n'o putuserä macar amesteca, anii de §coala,ucenicia de seminariu, rostul bisericesc §i ocupatia zilnica §i, putin§i silnicä, la §coala lui primara, iscode§te scenele, de humor, dar

ca forma, de o Malta literatura, din domeniul unei epice cutotul particulare, formatá §i prin acea familiarisare de multa vremecu chipurile §i locurile din domeniile de fantasie nemargenita, indosul cärora ride insä totdeauna ironía ghidu§ä, din Mo§ Ni-chifor Cotcariul". E un om de la dinsul de-acasä, din VinfitoriiNeamtului", §i anume chiar din mahalaua de ciobani, veniti depeste virfuri, a Tutuienilor, §i data pozna§ei intimplari e »pe cindbunicul bunicului" scriitorului era cimpoia§ la cumatria lui mo§Dediu din Vinatori, fiind cumatru mare Ciubär-Voda, cäruia mo§

Ibid., pp. 402-4.2 ¡bid., p. 453 §i urm.

Ibid., X, p. 145 si urm.

Scrlitoril cu fond popular: I. Odobescu §1 Slavicl 221

222 Istoria literaturil romanegti

Dediu i-a dáruit patruzeci i nouà de mioare oachee numai decite un ochiu, iard popä unchiul unchiului mamei mele, Ciubucclopotarul de la mänástirea Neamtului". Supt aceastá formà glu-meatä, in stilul lui Rabelais din Pantagruel, cu aceleasi visiunide un enorm comic, acela care fusese odatä Nich al lui Petreaciubotarul" trezeste in jurul poznásului harabagiu intreaga viataNemtenilor säi, cu tot cadrul de naturk schitat ráfá a insista,numai din citeva cuvinte, cu toatä lumea originalä, niciodará zu-grávitä, care se purta pe acolo. Buzoienii poetisati ai lui Odobescuîntîiniràa§tfel rivalitatea amenintátoare a acestor dracosi de Moldo-veni, neam de ciobani, cind nu erau i vita' de pläiesi si de vinätoriai Domniei, datori sä-si aducä la soroc poclonul la Curte. Erauaici maicile cu saiacul i cu lina, pusnicii cari-si aniau párulsi barba cu cirese negre si in Vinerea seacä coceau oul la lu-minare ca sä mai usureze din cele päcate", baba lui mos Ni-chifor, cu suferintile ei de cind incepuse a scirtii", Evrei dinTirgul Neamtului, negustori de bäcan, iruri, ghilealä, sulemenealkboia de Or, chiclazuri, piatrá vinätà, piatra solimanului sau piatràbun'á pentru fäcut alije de obraz, salcie, fumuri i alte oträvuri",si mai ales nora jupinului Strul cáreia erau si i se intimple pedrum lucruri de acelea pe care de saizeci de ani se trudesc cri-ticii tiintifici sä le explice si tot nu li dau de capát. Dar si aici,peste tonul iute si vesel al povestirii, ceia ce se dovedeste mai furatdin adevärul vietii e graiul celor doi, cari s'a intimplat, fiindca mosul

sä-i zicem asa n'a bägat de samá unde-i sint uneltele casá dreaga cäruta, de a trebuit sá rámiie inteo poianä undetocmai cintau de dragoste privighetorile I.

Urmeazá Stan Pätitul cu un dialog si mai bogat si sprin-ten 2. Mai coloratä e Ivan TurbincV, al cdrii subiect e maimult anecdotic, ca si in Povestea unui om lene$4, i, mai tärziu,anecdotele istorice despre mos loan Roatá". In Harap-alb,publicará in acelasi an, limba povestirii are si claritatea din

Duduca Bd1a.Fa a lui Gane (ibid., IX, p. 17 gi urm.) e o lincedavarianta a acestui incident glumet. Gane da i povestea Zgircitul (ibid.,(V, p. 201 gi urm.).

z !ibid., XI, p. 20 gi urm.2 Ibid., XII, p. 22 gi urm.

Ibid., pp. 257-8.4 In AImanahul Romaniei June, i deosebit in Cony. Lit, XVII, pp.

114-7; cf. ibid., XVIII, 456-9.

Scrlitoril cu fond popular : I. Odobescu sl Slavic' 223

basmul lui Odobescu si un mare avint epic atunci cind se pre-sintä monstruoasele vietäti, cu puteri peste fire, grozave i bine-fäcàtoare, care sun' gerul, ochesc in Vázduhuri, prind luna inbrate si ciupesc pasàrea vräjitoare ascunsä in dosul ei, inghitcuptoare de pine .$i sorb apa lacurilor I.

Dar manifestatia cea mai puternick a unui scriitor cu totulsuperior, e activitatea nouà a lui Slavici.

Plecat la Viena pentru studii cu o burg a Junimii", el apu-case a-si incepe serviciul militar, cind o urità boalä-I aruncä lapat, tinindu-I multä vreme in spital i apoi trite° localitate derefacere. Imprejurärile de familie erau, in acest timp, din celemai triste. Pierduse pe mamá-sa, si tatäl, care se temea de unsingur lucru : sä nu apuce bucurii de care ea nu s'ar mai fiimpàrta'sit, ii urmase ei in mormint dupà ce-vi luase toate mäsurilepentru o cuviincioasA ieOre din viatà dupà datina strämosilor ;femeia cu care avuse legituri de multi ani de zile il OrAsise. inaceastà stare de särfflate si cu atita amMiciune in suflet 3, eli.0 chemä in minte atitea impresii de copilarie i tineretä, toatäcomoara amintirilor fiului de sAtean träind in mijlocul alor luisi observind toate cu un strAbAtàtor ochiu, lacom s'S' urmäreascàonce lucru si sa piltrundä in once suflet, si din aceastit bogatàmaterie de viatà tefäneascä in *tile arädane el incepu, In-datà ce se putu simti mai bine, o nouä fag a scrisului ski,influentat, ca formä, de o mare bogätie a nuantelor, ca si de oduiosie adinca si de o extremä delicatetä, si prin lecturile fäcuteIn acest timp si care s'au intins si asupra literaturii francese, dela Corneille la Rousseau si de la acesta la romanele GeorgeiSand 3, urmärind pe aläturi conceptii de economie politicà laMichel Chevalier si Say, cu gindul de a merge la Paris sau laBruxelles 4.

5 Cony. Lit., XI, pp. 173 si urm. Povestea Fetei babel si fetei mosneaguluia(ibid., pp. 213-6) e redatd scurt si sec. 0 anecdotA, Cinci Pini, ibid., XVI,pp. 485-7. V. si Flacdra, IV, p. 53 si urm.

1 V. scrisoarea din Februar 1874 : ,Sint asemenea unui ostas care esteatacat de sute de vrkimasi" ; Toroutiu, o.c., II, pp. 227, 231, 259. Pentru amA-nuntele biografice ibid., p. 229.

2 Ibid., p. 230.3 Ibid., p. 267.

224 Istorfa literaturil romAnesti

Vorbia de o poveste , care e Stan Bolovan, cu un stil stäpinit 2,apoi de acel studiu asupra Ron-Ifnilor din Cri§ana, pe care-1 vada Revistei Contemporane peste doi ani numai, in 1876 3, deun roman in care ar fi amestecat, nu 1ntelegem cum, prin ceimpärechere de Inchipuire, pe Dionis" al lui Eminescu cu ideisau visiuni din Platon 4.

Deocamdatä, pe linga acea poveste aa de frumoasä, maiwzatii decit ale lui Odobescu i Creangd, el publica nuvela mo-ralisatoare, ch.emind la bunul exemplu din care se invata imprejuro lume Intreaga, de pe care a lunecat predica, ironia i ataculviolent, Popa Tanda, pe care o scrisese in mijlocul teribilelor salechinuri §i cu cele mai rele prevestiri de viitor, In vara anului1874 5.

Ceia ce uime0e in aceaste pagini atit de noua este cuno§tintaadinca, asemenea cu a lui Creangä singur, dar parca i mai so-lida i mai amanuntita i mai tehnicWe sigurä, a tot ce se tinede mediul rural in care se formase fiul cojocarului. Studentulvristnic, preocupat de speculatii filosofice, care räspingea dindrept, spre care era sfatuit, tot ce intrece cugetarea sociala, e defapt un sätean care n'a uitat nimic, care poseda de fapt toataenciclopedia vietii din cercul formatiei sale. De aici o neasä-muita precisie de om care In adevär se pricepe in toate ca mq-terul cel mai bun, ca politehnicianul teranesc cel mai destoinic.Spune lucrurile de acasä, §i le spune w Inca nici cel mai dq-tept §i mai harnic gospodar de acolo de la el n'ar putea sa-Iprinda cu vre-o gre§eala. Si e acolo, cu toga experienta mediu-lui, §i 1ntelepciunea bogata In reflectii i in taioase glume carede veacuri s'a format acolo.

Maiorescu chemase din 1a0, unde intaiu 7poposise Slavici,la Bucure§ti pe tinärul ski ocrotit, care nu doria nimic mai

I Ibid., p. 264.* Cony. La., IX, p. 121 si urm.3 Cf. Toroutiu, o. c., II, p. 264.4 Ibid., pp. 26io. Corespondenta lui si In Cony. Lit., 19302, pp. 1052 si

urm. 1149 si urm. (1875); cf. ibid., 11426, pp. 14 si urm., 182 si urm., 409 siurm. V. si Slavici, Amintiri [1924], pp. 18 si urm., 90 si urm.; Struteanu,I.Slavici, comentarii, Craiova, pp. 17-8. Opere de mai tArziu cuprinzind ¡deisi serien din acest timp : Pove.Fti (190h) si Educatiunea moral&

5 Toroutiu, o. c., p. 265. Bucata a apdrut in Cony. Lit., IX.

8criltorli Cu fond popular: 1. Odobescu l SIaIci 225

mult cleat aceastä strämutare pentru ca sä intre in fume" Aicicäpätä o catedrfi, pe care o va päräsi la cea schimbareministerialà,si D. A. Sturdza, care intrase in stäpinirea numeroa-selor còpii, fäcute de Eudoxiu de Hurmuzaki, sau pentru dinsul,In Archivele din Viena, il numi in comisiunea care, incepind,potrivit si cu momentul, al serbarilor austriece pentru anexareaBucovinei, Cu acea corespondentà diplomatia din secolul al XVIII-leacare formeaz5. volumul VI, cel d'intäiu apArut, trebuia sä deje laluminä un material atit de pretios, si acest loc fiind, de altfel,supus fluctuatiilor politice 2. Indatä va li insärcinat de protectorulsäu, care intelegea s6 puie pe toti scriitorii prieteni la o grea trudiigazeareascä, fárà sh se gindeasca la urmärile acestei robii, cualcfituirea zilnicä a foii conservatoare Timpul, care incepu sä aparäla 15 Mart 1876, cu mai multi redactori, intre cari Granclea stalingä Eminescu, cu colaboratia personalä a lui Maiorescu si a luilacob Negruzzi, dar, in curind, färä sprijinul bänesc necesar de lasefii conservatismului muntean 3.

In aceasta lume nouà, Argdanul cu invätáturä de la Viena in-tilni chipuri si imprejur5ri care-i erau cu totul nouä, si e de mi-rare tit de räpede s'a deprins cu ele. Puting viatil in adeviir in-telectualä. Uri:A lupii" la teatru, literaturà consecvent5 nu se face.Revista Contemporanei se desface de intemeietorul ei, inteligentul,dar Cu totul desordonatul si necriticul avocat Petre Grddisteanu,trece in sama unui pretentios comitet, se uneste cu o altä pu-blicatie, zgomotos anuntatà, Revista literarei piereimpreuna cu aceasta. Se ceteste doar presa zilnicä, douii ziarehind in frunte, Telegraful lui I. C. Fundescu, i el aduniltor debasme, i Stindardu14. Se gAtia, räpede desgustat de ziaristia,O. piece peste putin la Paris, unde n'a ajuns ins6 niciodatii 5.

Dar, in mijlocul atitor ocupatii, si ce absorbante care prindpe convalescentul dupà o asa de gravä boalá, planu.rile ¡iteraretisnesc necontenit din mintea supra-inazità, si ele se cer räpede

Toroutiu, o. c., p. 234.2 Ibid. Din comisiune am fost destituit, iar din profesura am demisionat";

ibid., p. 278 (no. 3S); cf. ibid., p. 2`)0.V. ibid., p. 280 (no. 40). Era redactor si un Pompilian (ibid). V. si ibid.,

p. 280 si urm. Se trAgea In 5.600 de exemplare, scazind apoi la 1800 (ibid.).4 Ibid., pp. 278-9, 280 (40).5 Ibid., p. 274.

15

226 1storia literaturii roualnetfti

aduse la indeplinirc §i facute cunoscut publicului. De ce mi evorba ? De povestiri ca Norocul 2, Crucile Rosii3, Po-lipul unchlului, Cele trei case, Sac si petec 4. Se cete§te ceva maitarziu la Maiorescu, §i se indreaptä cu Odobescu, Gura Satului,care se va publica In 1879. E vorba apoi, de drama romantica",Ursita5, cu cei trei petitori de trei neamuri, de drama istoricäBogdan, care pune in scena pe tata! lui 5tefan-cel-Mare, luptindcu Alexandrel, rivalul ski pentru tron 6. Se anuntä poesii, §i, inUrsita, versurile puse in gura eroinei sint foarte curgatoare, Incea mai frumoasä. limbä :

Nu §tiu. Nici eu nu §tiu ce sa-ti raspund.Parc 'a§ don i fii precum nu e§tiSi totu§i parca-mi place firea ta.

Ori :

S'a dus ! Ce falnic e la umblet §i tinuta5i capul ce frumos II poartä. !

5i, pe Ruga aceasta, ziaristul deprins a lucra §i la foile de acasade la dinsul inträ In razboiu cu noul ministru de Instructie,Gheorghe Chitu 8

Din noile serien, Convorbirile" dau inca din Novembre 1875Scormon, care e cea mai Una povestire de imaginatie ce sescrisese in romane§te. Atmosfera rurala apare, tot a§a, Orla de celemai bine prinse amänunte, §i figura eroinei terane§ti, Sanda, e deo extrema ginga.§ie : ea cinta, intinde firul, descurca jirebie §i sepierde in tinereta sa" : e cu neputinta a reda mai scurt §i maideplin toata aceasta harnica nevinovatie. filtre idila ei cu Pascucel plecat in cätänie de trei ani §i pe care i-1 aminte§te nea§tep-tata ivire a cinelui Scormon §i intre ce cauta a se crea din alin-tarile puse la moda', de la curtea boiereasca, de Alecsandri e oenorma deosebire. Vechea nota din comedia de prima tineretarevine, dar strecurata prin experienta trisa, prin multele dureni

I !bid., p. 277.2 lbid., p. 273. Va aparca numai in editia din 1898 a Nuvelelor.3 Toroutiu, o. c., II, p. 274. Se publica in vol. III din Nuvele.4 Toroutiu, o. c., II, p. 214. Cf. i ibid., p. 291.5 V. §i ibid., p. 312.6 !bid., pp. 275-279.7 Ibid., p. 283.$ 'bid., p. 311.

Sctiltorli cu fond pOpular : I. Odobescu l Slavic! 227

§i prin atfta reflexie a anilor din urma. Si dialogul dintre cei doitineri are aceia0 discretie ca in acea comedie: ,Eu ma duc acasa.Te duci acasä?Da, ma duc.Dar unde ai plecat ?Am lostnumai iac' ap.Ce duci in &pa ?Ti-am adus ni§te struguri".Si sfir0tul, aceia0 simpla presintare scurta, la citäva vreme, aceia ce s'a desficut din mersul imprejurärilor : ,In toamna viitoarepeste trei dealuri §i trei Vag In umbra unui teiu era o trochitil.Scormon e culcat Ifni ea §i prive0e in tacere cum copilul sejoaca cu mfnutile sale, bombanind vorbe de tainic inteles".

Aceastä curätie sufleteasca, aceasta seriositate etick §i atuncichid se iea un ton de gluma, se intilne0e §i cfnd, ca in Ac

atä" In locul ciobanului de la Mura.5 e un friser din Bu-cure0i i In locul fete' de gospodar eleva care se Intoarce de la.,coala cu cartile subsuoarä i cu nasul In jos, dar i cu ochii pu-tintel in laturi. In once domeniu de umanitate romaneascä, autorulcauta ce e mai cu ingrijire ascuns i rostit cu mai multa sfiala. In-telepciunea bäteinilor, pornirea spre iubire a tinerilor vin de o po-triva din sacre adfncuri suflete0i unde omului insu0 fi e teamäsa pätrunda pentru da sarnä de taina ce se ascuncle i pecare numai cu atfta lupta ar face-o eft de putin .$tiuta altuia saualteia.

Gura Satului e cea mai deplinä, mai adinc cercetata infäti,are amediului satesc in partile mur4ene, o fume Intreaga räsarindpentru a determina sau sublinia actiunea, In jurul fetei disputatede doui petiri: a fiului de bogat §i a ciobanului. lubirea dintreMarta i pastorul cu fluierul fermecat e de cea mai delicatamai pura poesie, §i e unic ca ginga0e momentul dud fata, careiai se arunca In obraz aplecarea pentru Miron, socotit ca un halos,zice atfta : Taicil, nu zice c'a e ticälos, caci Iti batjocure0i fata".Dupa lungile indoieli §i suferinti nimic nu poate fi mai elocventdecit cuvintul cu care Marta aduce pe iubitul regäsit: Tatil, iacaMiron", qi acela cu care tafäl prime0e pe viitorul ginere : Ne-poate, iartä-ma" 2. lar in Budulea Taichii3, sprijinitä pe amintiri,induio§ate §i glumete in acela0 timp, e intreaga viatä a primeitinereti a autorului, cu dascalul Cläita din sat, cu profesorul Won-

' Conv. Lit., IX, p. 203 si urm.2 Ibid., XII, p. 425 si urm.5 Ibid., XIV, p. 93 0 urm.

228 istoria literaturll rohig.negti

dracek de la Preparandie, cu gázduirea la precupeata Leancachii", seca Leanca" Sirboaica, aceia care nu dadea luminari uceni-cilor din casa ei, cu tovaräsii cari erau Iota Vätricanu, Petru Po-pescu si Nica Däräila, cti planul de teologie. Povestea cum s'a in-surat notartil Gotaut arata ca si in alt cerc decit al satului Sla-vici stie sa lege gluma si duiosia.

Ce palide par araturi de aceastä bucata de viata aruncatä com-plect, masiv inaintea publicului schitele, superficiale ca observatie,usoare ca gluma ale lui Gane2, care totusi da in continuarea poves-tirii Cinele Balan", in Vacante" scene de experient vitiator, plinde pasiunea mestesugului, si zugravirea zorilor pe ban e una dincele mai frumoase bucati descriptive "din toatä literatura noasträ,cu stelele ochioase care rind pe rind se sting pe bolta albäs-trie" i imnul broastelor, aspru, lung, asurzitor, tesut cu mii denote, care de care mai ascutite, mai intepatoare", cu trezitul pa-särilor din stufuri: bitlani Cu cataligile intinse", gainuselesprintene sarind de pe nufar pe nufar", stolurile de grauri",nagitii, pescarii, ratele, cufundarii", alaturi cu presintarea miscatila amintirilor din vechea viata' de provincie moldoveneascä, sicontinua asemenea amintiri in frumoasa schita Sfintul Andrei3,cu toata ciudata inseilare de vedenii din vis 4.

Tot asa satirele anoste ale lui lacob Negruzzi fac o asa decurioasa figura pe If nga energicile zvicniri de sincera' indignareale lui Eminescul Asa de mult se invedereaza ca arta nu in-seamnä o jucárie fara gust si fArà influenta cind nu purcede dela ce da viata insasi in cea mai. adinca esenta a ei.

Ardealul trimete, in acelasi an 1881, frumoasa nuvela, remarcataimediat de Convorbiri" 6, prin care loan Pavel, un necunoscut'Dana atunci, isi incepe activitatea literati (Nu-i nimic, nuveld dela 1848, Viena 1881) 6

Din Bucovina, Stefanelli, influentat de scrisul lui Slavici, trezeste

' Ibid., pp. 181 gi urm.2 V. ibid., pp 51-61. Apoi ibid., XIII, p. 41 gi urm.3 Ibid., p. 329 i urm.4 Cl. Fam., XVI, p. 41 gi urm. (traducerea din Dante). V. gi ibid., X, pp.

104-5. Cf., de dinsul, Zile trdite, Spice (1909).5 Cony. Lit., XV, p. 320.

Cf. gi T. Mera, Opere, 1911.

Scriitorii cu fond popular: I. Odobescu si Slavic' 229

amintirea lui Sandu Tinti16 ', care e un Budulea Taichii" dinpartea locului.

Numai Leon Negruzzi, un om care §tia sä van i cäruia-ilipsia numai, une ori, arta märgenirii i gradatiei, lua din biel-ugul observatiilor sale materialul de viatà adeväratà 2, cu teribila

viatä a stäpinilor de robi din casele proprietarilor acelui timpcu farmece tigäne0i, pitoresc presintate, pentru nuvela sa

Tiganca3, ori presinta in adevär profunda analisä sufleteascä, inlegAturi cu probleme de psihologie morbidä care se discutä aziin zodia freudismului", din Serghie Pavlovici, in care o viatàintreagä e tragic zguduitä §i distrusä prin vorba u§uratec eau-fácioasà pe care o arunc6 tinärului °filer amorezat cineva care-§iride de un t.ior deject lisie al iubitei, .5i se produce instantaneudesfacerea morbidä 4, precum i aceia din a doua nuvelà cusubiect rusesc, cules in Basarabia, Ostnc14ii4.

i Cony. Lit., XV, p. 270 si urm.2 La moartea lui Leon Negruzzi, in 1890, la vrista de abia cinzeci de ani,

Maiorescu va vorbi peste umar de nuvelele lui care nu se disting prin ori-ginalitate de conceptie sau de stil" (ibid., XXIII, p. 592).

3 Ibid., X, p. 903 gi urm. Palidà incercare de nuvela istorica a lid Gane,Petru Rare.F, ibid., XI, p. 289 si urm.

Ibid., XV, p. 45 gi urm.Ibid., pp. 321 si urm., 372 si urin.

H. Eminescu i subiectele populare.

Am väzut cá noul curent popular prinde §i pe Alecsandri, carese juca pe atunci fAcind §i etimologii 1, pe care le va verifica indatàun Cihak, in luptä, ca §i Bur16, cu Hasdeu 2.Aa cind presintà 3nunta lernii cu Gerul, a lui Prier cu fata lernii, cu participarea lapetrecere a vinturilor §i a vieatilor pädurii. Dar i aici vecheamanierä alintätoare stria legenda, fata lernii fiind alba ca §ter-garul alb de in" cu rose palide in cu märgäsint suptbuze"; momentul cel suprem" suni nepotrivit in cadrul legendeicare nu se poate sustinea. Prier apare ca »al verdetei domn".$i sfir§itul e a§a de brusc i de vulgar täiat :

Ea zimbe§te, dar indatàSe preface inteun nor.

lar glorificarea primäverii,

Cind in sinuri i pe-afarä.Tot e viatà, tot e raiu,

iese cu totul din margenile poesiei 4.

' Cony. Lit., IX, p. 333 i urm. Note despre Balacescu in legatura cubro$ura lui Tocilescu, ibid., pp. 140-3. Cf. notita lui Xenopol, ibid., pp. 71-3.

2 Ibid., X, p. 26 si urm.3 Ibid., p. 45 i urm.4 Cum intelegea Alecsandri poesia populara se vede din aceste rinduri

de la 1876 ale Carnetului unui bibliofil" (ibid., p. 191): ntrebuie ea lecurat, sa li dau forma §i lustrul lor primitiv, sa le coordonez, precum amfacut cu cele publicate pana acum". Bucata ce urmeaza e solid prelucrata...Alaturi, neatinse, Cintecele de peste Olt', despre care se spune: comuni-cate de d. Gr. Alexandrescu (ibid., p. 208 i urm.). Dar iscalitura e a luiAlecsandri

Scriitorli cu fond popular; 11. Emlnescu 231

Aläturi, in acelasi moment de mare si binecuvintata prefacere,Convorbirile" dau primul loc insa unei evocari a trecutului omeniriiin palide vadiri de orizont istoric, intrebuintind forma, care separe atunci asa de veche, a undelor ritmice din poesia lui La-martine : cea d'intaiu poemä originalä a unui bun cunoscator alliteraturii francese si chiar al celei latine, profesorul Anton Naum(17 lanuar 1829-28 August 1917; fiu de mic negustor din Cali-cime, vecin cu Costachi Negruzzi, si arendas)1, care publicasetraducen i mai bune decit acelea ale lui Virgolici. E cite ceva decules in Aegri Sonznia, ca atunci end cerbul e »al codrului mos-tean", dar stilul e asa de lax si ideia atit de imprästiata in com-paratie cu strinsoarea de atlet a lui Eminescu 2!

Egiptul" acestuia e in fundul evocarii de acest poeta minora aceleiasi vai a Nilului, dar ce plina de invataturä e alaturarea :

$i lutul care curge pe patul ski cel moaleCu undele 'ncretite si falnice ocoale,

Cu luntri 'mpodobit,Cu verzile ostroave, papura mlädioasa,Unde se scalda ziva Sultana sfiicioask

La vadul cel umbrit.

Misteriosul fluviu caci nimene nu stieDe unde a venit.

$i Memfis-Serapeum cu zeii sai cei morti$i Teba uffasä cu una surd porti

$i tainitele-adinci,Cu mii de obeliscuri infipte pe cimpie,Pe care 'n veci le bate nisipul din pustie

$i umbre de pe stinci.$i totu0 e culmea pe care a atins-o un om plin de simtire, a

carui cultura distinsä ii dadea mijloacele de a zugravi o lumecare e suggeratä mai slab tocmai prin bielsugul notelor de in-formatie exacta'. $i fatä de nivelul poesiei de atunci, fata chiar deAlecsandri in vestejire, e de sigur o poema cu desavirsire re-marcabilä :

i V. Toroutiu-Carda, o. c., p. 357. Pentru Macedonski, era un Armean II V. Cony, Lit., X; ibid., 1920, p. 12,

232 Istoria nteratur11 ronidne§t1

Trecut-au peste ele atltea legi antice,Religii si mistere!Teogonii aice ca neam s'au topit.Läsind pe a lor urma embleme nepatrunse,leroglife moarte, ciudate si ascunseIn paturi de granit.

Si mnsäi vigoarea avintului care duce de la Piramide, pe lastinca lui Prometeu si prin säule palatului Walkyriilor la räzboiulcistigat de Germani in 1870-1, la Spania in räzboiu civil si laPolonia sfirtecatä, totul amestecat cu melancolia unui usor pesi-mism, intrece valoarea curenta a poesiei de atunci. In evocareavechii Spanii (In Memoriam)I, aceleasi sint insusirile de pitoresc.Si Dona Clara 2, plina de reminiscente din poesia francesa, apoiDon Padil fac parte din acelasi grup.

Eminescu3, acum revisor scolar, apoi colaborator la Curierul deIa$i4, e prins de iubirea lui pentru Veronica Miele. Femeia tinäräsi frumoasä primise o culturä slabä. la Scoala Centrala din Iasiclar avea un real talent poetic, limpede si vioiu, capabil si de ada o buná forma romaneasca versului legänätor al lui Lamartine 5.O pasiune care va tinea multi ani de zile si care fail interventiaunui imposant prieten cugetator, convins cà poesiei nu-i trebuieclecit izvoare de durere, iar nu pacea unui camin fericit, s'ar fi

terminat Cu o casitorie, cäci bunul bätrin Miele, profesor dechimie la Universitatea din Iasi, nu avea mult de trait6. Aceastalegaturä care 1-a stapinit puternic li trezeste romantismul anilorcelor mai tineri, si, in cadrul padurii, cu lacul albastru plin de

' Ibid., XI, pp. 114-3).IbicL, pp. 151-3; XII, p. 333 0 urm. Cf. 0 bucata de pe pp. 343-4

ale rev.stei.Scrisori de ale lui de la 14 tulle 1875 la 1-iu funie 1876, Scurtu,1 in

Sam., III, p. 347 no. 2. Cf. ibid., I, p. 176.4 An. 1877; v. no. 2. Resumate de articole, despre Evrei, Balcani, Rusia,

etc., problema ardeleana in legatura Cu Viena, in ed. Scurtu, Scrieri poli-tice qi ¡iterare, vol. 1 (1870 1877), p.107 i urm.Despre ele mai departe,cind va fi vorba de amestecul lui in literatura politica.

5 Versuri ale ei in Cony. Lit., IX, p. 367; X, pp. 162-3; Fam., XVII, pp.286, 322, 354, 522, 595; XVIII, p. 16; XX, p. 13.

6 F'. Suciu, Ardelean si el, profesor de drept roman la Universitatea dinIa0, care a mai trait multa vreme, si-a publicat discursul de la ingroparealui Miele, in August 1879. Pentru primele legaturi intre Eminescu 0 Ve-ronica Miele, i Toroutiu, o. c., IV, p. 127, no. xxv. Planul de casatorie qiindreptätirile, n-le pp. 142-4, 145 si urm., 148-50.

Scrlitoril cu fond popular: II. Eminescu 233

nuferi printre cari lunecä luntrea, cu täinuita prispà de brazde",ori in noaptea pe care luna Iasi sä cadä zäbranicul neguriloralbe", el cintà a§teptarea iubitei ca p5.rul galben i ochii albWriin cari toate basmele s'adunä" :

Sá plutim cuprin§i de farmecSupt lamina blindei lune :Vintu'n trestii lin fo§neascä,Unduioasa apä sune I

E, cred, o simplá intimplare cä acela.5i numär al Convorbi-rilor" de la 1876 dä §i amara bucatä de suprem desgust, derenuntare la toate, de impresie desgustata a unei morti dedemult:

Si, cind gindesc la viata-mi, ¡mi pare cä ea curà!met repovestitä de o sträinä gurä,Ca §i cind n'ar fi viata-mi, ca i chid n'a§ fi lost.Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rostDe-mi tin la el urechea i rid de cite-ascultCa de dureri sträine ? Parc'am murit de mult

Poesia lui Eminescu se opre§te une ori asupra vechilor le-gende romantice, cu nume apusene pentru iubite care stau intredragostea cavalerului inaripat §i tristeta unei chilii de mänästire,ea rechiamä scene de pasiune in mijlocul Odurii pe care deacasii o cunoa§te poetul a§a de bine §i pe care o zugräve§te cuaceia§i filialä iubire ca in Cillin:

Peste flori ce cresc in umbraLingä apä, pe poticiVezi bejenii de albine,Armii grele de furnici 2

ca acei* vräjire a dobitoacelor unui fantastic adinc :

Caii märii, albi ca spuma,Bouri nalti cu stema 'n frunte,Cerbi cu coarne rfimuroase,Ciute sprintene de munte

In odaia-i singuratecä de ziarist, la Timpul; prins in luptä, atacindviolent i une ori nedrept si primind lovituri pe care aratä a le

I Ibid., X, pp. 288-9J.a Ibid., XI, pp. 4J4-5 (Povestea Teiului).a Ibid., pp. 453-4.

234 Istoria Ilteraturil romAnesti

fi despretuit, el se minglie cu &dui cà vechea iubire i-ar putearAsäri in prag 1, pe cind, de fapt,

Departe sint de tine, si, singur ling6 foc,Petrec in minte viaja-mi lipsità de noroc:Optzeci de ani imi pare ea 'n lume am träit,Cä sint bätrin ca iarna, CA tu vei fi murit 2.

Din partea ei, si inainte ca el sil fi vorbit de aceastà mingiie-toare iubire, Veronica Mide dase revistei din Iasi buati, supe-rioare ea simtire acelora, care inginau necontenit un prea vechiucintec, ale Matildei Cugler 3.

Si banuim mintea inaltà a iubitului din versurile adinci in careVeronica Miele rosteste, cu un glas care nu se potrive.ste cu obisnuitaei rostire, osinda asupra lumii

Cäci pulbere, tgrini din tine s'o alege:Aceasta e a lumii nesträmutatä lege.Nimicul te aduce, nimicul te reia,Din vesnica ei tainä nimic nu vei afta 4,

atunci cind adevilrata-i miisura, hotäritä de inimg, nu de cugetareaintoarsä asupra ei insesi, e in usoarele versuri care se leagä deasteptarea iubitului in neagra odaie rece :

Mers-am mult pe cea 61-are :Am uitat de-atita chin,CAci cu dor si desperareTndär5.t la tine vin5.

Sau cind, aiurea, ceva mai tàrziu ca publicare, ea-si cinti tri-umful iubirii:

' Ibid., pp. 455-6.2 Ibid., p. 456. Cf. ibid., 1902, pp. 304, 389-95.3 V. incA din anul IX, p. 367. Cf. studiul mieu despre dinsa, in C onv. Lit.,

1890, reprodus in Schife din literatura romind, 1 (unde si despre CreangAsi Slavici, pared corectate In conferintile mele de la Paris despre societatearomAneasca prin naratori ; Revue historique du Sud-Est europden, 1925,0 extras): Les écrivains rdalistes en Roumanie comme témoins du chan-gement de milieu au XIX-e siècle.

4 Cony. Lit., XI, p. 463.5 Ibid., p. 464. Sau, ibid.:

InsA eu gindului mieu,De-as putea, aripi i-as pune,SA-I ajut In zborul Mu.

La p. 113, ea plinge jalea urmelor pierdute".

Scriltoril cu fond popular: II. Eminescu 235

Räpitä, eu mä uit la cerSi, ca 'ntr'o dulce rugäciune,Si azi lui Dumnezeu te cerSä fii al mieu pe-aceastä lume'.

§i salutä sosirea celui iubit, care nu mai e cu dinsa:Cuco§ii cint'ä pe pragulUn oaspe dulce ei povestesc:Bob sositor bobii mätuOiDe multä vreme mie-mi vestesc2.

Asemenea accente sint acelea pe care durerea pa' räsirii i le smulgelui Eminescu. In lunile urmätoare din anul 1879, chid el trudiala acea foaie care era si-i stoarcä toatä vlaga trupului de mult bol-nav, apar, pe ling gluma subtilà din Pajul Cupidon, cele douàcuvinte de regret pentru despärtire, cu pädurea al dull glas nu-1mai intelege l cu pustiul din casa färä iubire :

Vintul tremurä 'n perdeleAstäzi ca §i alte däti,Numai tu de dupà eleVeviic nu te mai aräti 3.

Si durerea despArtirii e §i mai puternicä in versurile din acelasian, care ispiávesc cu sf4ietorul strigät de durere :

Din ce in ce mai singur mà 'ntunec §i inghet,Cind tu te pierzi in zarea eternei dimineti 4.

Cu toate reclamatiile postume ale Mitei Kremnitz, cumnata luiMaiorescu 6, cred atribuia pe nedrept versurile din Atit

Fam., XVII, p. 595 (1881).Ibid., p. 354. Cf. curioasa bucatA de la pagina 523:

Vreau gura mea cu drag BA ridADe nebunia ta.

V. f i Ah, du-te, ibid., VXIII, p, 16.3 Cony. Lit., XII, pp, 418-21.

Ibid., XIII, p. 241.5 V. §i Toroutiu, o. c., IV, passim. Portretul femeii care s'a jucat Cu acest

Intrebuintind pe poet" si ca subiect de nuveld, ca sA i-o ceteascAIn autopsia moralA pe care o incerca (y. ibid.) In Fam., XXI. Cf. Conv.Lit., 1920, p. 287 (si pasiunea pentru o Cleopatra Poenaru, lica pictoruluiLeca ; v. i CAlinescu, Via(a, p. 347 si urm.). Cf. si Minar, in Flacdra, III,pp. 249-50.

236 Istoria literaturil romlnegti

de fragedä" care se 'ncheie, ca dupg o lung`á legatura de iubire,cu mireasa blinda din povesti" :

Si-o sä-mi räsai ca o icoanAA pururi vèrginei Mari,Pe fruntea ta purtind comalia' :Unde te duci? Cind o s'a' vii '?

Si, oricare ar fi originea JugAciunii unui Dac", deslipita dintr'omai larga si veche alatuire 2, imprejurärile vietii triste si goale,obosite i f àrá orizont, departe si de putinii prieteni, explici sin-gure tiparirea in acest moment a blästämfflui acelui inchipuitaspru Dac, nemilostiv cu sine insusi:

S'a brástame pe-oricine de mine-o avea mira,Sa binecuvinteze pe cel ce m'a' impilà,S'asculte once gura ce-ar vrea ca sá. mà rida,Puteri sà pule 'n bratul ce-ar sta sä. má.Si-acela intre oameni devina ce! inaiuCe mi-ar rApi chiar piatra ce-oiu pune-o cäpätaiu.Sträin si lar' de lege de voiu muri atunce,Nevrednicu-mi cadavru in ulita-1 arunceSi-aceluia, Parinte, sa-i dai coroanà scumpa,Ce-o sä arnute cinii ca inima-mi s'o rumpa,lar celui ce cu pietre má va izbi in fatà,indurg-te, stapine, si da-i pe veci vYata3.

Dar 1879 e si anul cind Eminescu, influentat de paginile in care,in Fragmentele" sale, Hurmuzaki4 crease pe neexistentul BogdanDragos, alatui puternica dramà cu acest titlu. Alaturi de iubireapentru Ana se intilneste o filosofie sententioask care osindesteviata :

Au crezi tu cum ca lumea facutä-i pentru bine?Ni-o spun acestea popii ì cärtile lor vechi.

Dar tonul epic e puternic:

Tatarii duc adeseaPe sesurile mindre pradalnicul lor roiu.

Acest ton istoric e prins cu trudà i continuu mentinut 5 .

Ibid., pp. 242-3.2 V. studiul d-lui Jura. Mitul in poesia fui Eminescu, Paris 1933 (gi

pentru Strigoii.)3 Com. Lit., pp. 241-2.

Cf. pentru legaturile lui Eminescu cu opera lui Hurmuzaki, V. R., U,p. 10.

8 V. &l'In. V, pp. 781 gi urm., 826 si urm. 840.

gcriltorli cu fond popular: II. Eminescu 237

Dar mai mult decit oricind nota popularà prinde pe marelepoet.

tnvierea legendei prin Ccilinl, in cadrul romantic al stravechilorcodri" si al cintecului singuratec" inseamná apropierea mareluipoet de comoara popularà la a cärii desmormintare si punere invaloare se lucra. Mara de acest mediu strAin romantic nu sint inadevar decit file de poveste" in presintarea Flt-Frumosului caresurprinde pe fata cea bälaie si piere in lume, ca sä aparà apoidin nou in trista pustietate a celei päräsite, lingä care-i inflore0ecopilul, si sä ¡acá nunta, cu participarea tuturor oaspetilor culeidin cuprinsul basmelor, pe cari si alti poeti ii invitaseri, dar carin'au räspuns cu bucurie decit la chemarea lui. Ai fondului romilnescadinc sint si nAzdrävanul cel voinic" si fata de impArat", carecrede cii a fost cercetath de zburiitorul cu negre plete", ant dedorit pe urma:

Cum nu vine zburAtorul, ca la pieptul lui si caz?Dar in cea mai frumoasO descriere a patimii de iubire se stre-coarà pe linga icoana milenarei eroine impäriltesti insusi chipul,care-I retine si acuma, al iubitei sale vii:

Pärul tilu bOlaiu i moale de mi-1 legi dupil grumaz,Ochii tAi pe jumatate de-i inchizi, mi 'ntinzi o guri,Fericit mä simt atuncea cu asuprä de masura.

Ea-i acopere cu mina ¡ata rosa de shirt,Ochi 'n lacrimi si-i ascunde inteun Or ca de peteali.

Din trecutul, asa de adesea strabiltut, vine si icoana craiuluicu barba'n noduri ca i ciltii cind nu-i perii", chiar si clack pen-tru a lace haz, i se diiruieste nepotrivitul adaus al ciubuculuifanariot. In haina usoara', bfitutà de vint pe trupul riibduriu, apruncilor satului se imbradi si rodul iubirii sapte ani intrerupte:

... un copil umblind descultSi cercind ca sO adune inteun cird bobocii multi.

Dialogul care se injghiabä 'HIT Can cel mic i frumosul Ca-hn cel mare, care s'a intors in sfirsit, e cules de-a dreptul de laizvor, din lumea lui Creangä :

1 Ibid., X, p. 309 0 urm.

238 Istoria llteraturil romatiegti

Bung vreme, mai Mete. Multumim, voinic strain.Cum te chiamfi, mai copile? Ca pe tata-mieu: Cahn.

Cadrul casutei de päräsire a domnitei izgonite e dintr'un fundde Moldova sfiraca: taita, rovul opait cu mucul negru" din hIr-bul" miseriei, cele douä. turte In cenusa", risnita veche", icoanaafumata", candela cu lumina cit un simbure de mac", busuio-cul ì minta", ba !Ana vi motanul care-vi piaptänä urechea" incotlonul" lui, besica" din ferestruie", patul din sclndurigoale". Descrierea codrului de argint", a riului cu bulgärifluizi" e cea mai frumoasä vräjire poetica a pfidurii moldovene.lar petrecerea de nuntä, asemenea cu acelea pe care, nu färasucces, le incercase, in Bucovina lui, un Bumbac, e culmea MAOa unei fnsufletiri vi a unei umanisiiri pe lingä care aa de naiväpare amintirea palida a Concertului in lunca". E aici o creatiunefranciscanä, din care nu lipsesc furnicile aducind saci cu Mina,albinele cu darul scos din faguri i cu praful de ceara pentrucerceii pe cari-i stie face cariul, ,,meter faur", nici greierul vornicelintre puricii potcoviti, bondarul care ceteste din carte, fluturul,mire si el intre ai lui, pe care-I aduc läcustele lute() cojitä de

mergind spre mireasa vioricä", niel musica de tintari, gin-dicei i cäräbusi", Ora la crainicul greier, care

...tuvevte, Ivi incheie haina [Ana çle ireturipentru a spune:

Sà iertati, boieri, ca nunta s'o pornim i noi alfituri.

Subiectul Strigoilor, cu craiul Arald", stäpin peste Avari",venit de la Volga, cu tot numele säu germanic i invocarea luiOdin, pare cu totul strain, gOsit in regiunile romantismuluigerman, ap de bine cunoscute poetului. Dar regele barbar, care

pierdut sotia dunareana, a alergat, chemat de dinsa, de laNistrul unde-vi facuse ultimul popas, vi pe aceste maluri ale noa-stre ivi pavte el durerea. Convoiul care duce la mormInt pe reginä:

Monahi, cunoscatorii vïetii pänfintene,Cu barbele lor albe, cu ochii stfnvi supt gene,Preòti bátnmni ca lama, cu gingavele glasuri,

e luat din umbra manastirilor bucovinene. Codrii unde latricatelul pamintului i mugesc zimbrii slut din Moldova poetului.Schivnicul uitat de lume, a carui batrineta incremenitä e ava de pu-

gcrlitoril cu fonci popular: II. Eminescu 239

ternic zugravita, se mai gase0e prin unele poeme ale noastre, decorbul ce zboarä asupra-i vine din legendele Nordului. Si cuvin-tele de vrajà prin care magul rechiama la o viata aparenta peregina sint culese din farmecele poporului. Superstitia Infioratoarea strigoilor formeaza Insu0 miezul legendei, i, cind regina vie

moarta inlantuie gistul cu parul ei balaiu", clnd vintuladuna flori de teiu" In calea dulcii umbre, Eminescu e in Mewl,pe care nu-1 poate paräsi, al propriei sale iubiri 1.

poeti marunti, ca Volenti, ajung a nemeri aceiasi nota popu-larä, ca In aceasta bucatä, care nu e lipsitä de un rustic farmec:

Pe o punte strimtä, mica,Ce pe-o apa se 'ndoia,Ma' 'ntilniiu cu o fetica.

Ea ridea.Mie insa-mi era fried' :Nu de mine, ci de ea.Ma uitaiu in a ei fataGindul mi se 'ntunecaCind de-odatä, cu dulceata,Nu pricepi ?", imi zice ea.

Si ridea.

O luäiu atunci In bratä...Puntea 'n urma-mi räminea 't

Bodndrescu, influentat de icoana schivnicului, cearcd s'o reproduca inbucata Cheile (ibid., p. 453)

De mult acum sede Pietrosul batrinSupt streasina stincii cu barba in mini,lar coatele sale se-asarnan cu trunchi:Le-opreste hainul pe zdraveni genunchi.

' Ibid., XI, p. 233. Cf. Volenti, Citeva versuri, 1900; Toroutiu-Cardas, o.c., p. 282.In schimb, Gane se intoarce la vechiul romantism pueril inPiatra lui Toader, Cony. Lit., XI, p. 267 si urm., si in alte bucati. V. ibid.,XIV, p. 39 si urm.; V. R., XVI, pp. 193-4; Gorovei, ibid., XLVI, p. 350 si urm.;LI, p. 255 si urm. Beldiceanu trece de la sentimentalitati rurale la pastele incare se presintA poetic prepararea mämáligii molcutd, alburie" (Cony. Lit.,XIII, pp. 36:7-8).--ln 1879 apare, ca o ciudata amintire a trecutului, volumullui Creteanu, Patrie si Libertate.Convorbirile" vor continua sA publice,supt simple lnitiale sau iscAliturile unui Nenitescu, D. Bodescu, etc., versuricu femeie, de mult nu ma iubesti" i inger rapitor" ori Paris, Paris te'mbatag (ibid., XIII, pp. 202-3).

IV.

Poesie romineasci si poesie patriotic:A.Nola teatru.

Tendinta catre realitatile, umile ca aparenta, dar pline de sensuman, ale poporului nostru a intimpinat, nu campania uneiintelectualitati care s'ar fi crezut jignita in pretentiile ei, ci dorintacercurilor care participaserä la opera rfizboiului de independentadin anii 1877-8, revelatie a unor virtuti militare care nu eraunumai ale teranilor, opera' alit de insemnatä, cu toate tägadui-rile conservatorilor in luptä cu liberalii de la cirma, pentru re-putatia §i viitorul poporului romanesc, i incfilzind de un nou simtde mindrie i pe Romfnii de peste granità, cari puteau vedea dece este in stare partea liberit a rasei lor. Astfel Slavici unit, dataaceasta, cu Eminescu, arunca, in Timpul, gindul unei biserici a nea-mului la Bucure§ti. De la Curte, unde iubirea principesei Elisa-beta pentru literatura I, in limba sa de acasa fire§te, era acumcunoscuta, provocind i tin curtenitor omagiu In versuri al luilacob Negruzzi 2, Alecsandri, considerat ca un prieten, caruiaCarol I-iu Ii trimetea scrisori 3, gazduit apoi in chiar re§edintadomneasca de vark a lost indemnat sa dea biruintii de la Gri-vita i Plevna impodobirea unui talent care nu avuse niciodatäenergia trebuitoare pentru un rol atit de inalt i de greu 4.

Acest entusiasm comandat i artificial, cu stampila de furnisoriai Curtii, nu putea corespunde sentimentului real, naiv §i stin-

' V. Luc., III, p. 155 si urm.2 Cony. Lit., X, pp. 289-90. Alecsandri catre Doamna (1879), ibirL, 1916, p.

481 si urm. V. si Louis Ulbach, in Nouvelle Revue, 1881-2 (despre reginaElisabeta), In Revue politique el littéraire, 1881.Eminescu e tradus deDoamna, in Magazin far die Litteratur des Auslandes, 22 Maiu 1880.

8 Scrisori, p. 87, no. LXXV.4 V. Si accentele slabe din poesia in legatura Cu serbarile bucovinene,

iscaiita tefan Mola, Cony. Lit., XI, p. 280: Cf. Scrisori, pp. 75-77.

Poesle romfinellscA si poeale patrlotud. Nou1 train! 241

gacia4 dar asa de puternic, al poporului pentru afirmatia existenteinoastre politice, a putintei noastre de a ne jertfi unei cause.Literaturii oficiale i se poate opune aceastä märturie smulsä seep-ticului Caragiani in scrisoarea de la 7 Septembre 1877: Nu pot silmä opresc de a nu-ti spune in citeva [cuvinte] ce s'a intimplat ieriaici. Tot Bucurestiul era in picioarei De la garä pänä la cealaltà gariiera furnicärie de oameni, si ferestrele din Podul Mogosoaii ticsitede lume, mai cu sami de neveste si de fete, cu buchete, ghir-lande, cununi si fel de fel de batiste imbrobodite. Ce era ? Tre-ceau in paradä cei trei soldati cari luasera la Plevna steagulturcesc, cu päläriile rupte de gloante pe cap si legati la mini derani. Sä fi valzut strigätele, ploaia de buchete, nod, ghirlande, cti-nuni, batiste, etc. ce cädeau pe capul soldatilor, sfi fi Arrant batrinicum sträbäteatt multimea si särutatt pe soldatul purtiltor al stea-gului si cum ii umpleau buzunarele en bani, sä fi väzut lacrimilede bucurie de pe obrajii oamenilor, sä fi vilzut acestea toate, erasi zici ca este un vis, o nilucä ; nu era sä crezi ochilor tal. In-W datä am väzut atita lume serblnd de buni voie, si intriiii data'am vizut siruri de oameni cu lacrimi de bucurie" 1. Daca literaturaar fi gäsit putinta de expresie corespunziltoare 1

Astfel a putut sä aparä, de Alecsandri 1, la inceputul anultii 1878,dupi un turneu de conferinte pentru riiniti s, in Convorbiri, Odaost4ilor romtni, insemnati o stea in frunte", care s'a cetit si cintatasa de mult färä ca ea sà cuprindä accente bärbätesti potrivite enjertfa pe care, atit de supusi datoriei lor, o fäcuserä acesti teranisi oameni säraci ai Romäniei, acesti ofiteri ai noii ostiri nein-cercate, acesti intelectuali cari se oferiserä ei insisi pentru front.Mult mai frumoase decit versurile de glorificare, slut aceste rin-duri dinteo scrisoare a lui Alecsandri din 22 Octombre 1877: Ah lmult mi-a bätut inima pänä a nu incepe lupta, mult m'am rugat luiDumnezeu, eu care nu-s prea dus la bisericä, si in sfirsit mi s'aimplinit dorul. Rominul, läsind plugul in cimp si apucind armaruginitä de patru veacuri, a päsit semet in fata mortii, a dat ladusmani cu birbätie si a sters rugina de pe armä in pieptul ce-iatinea calea. Plugarul blind s'a transfigurat lute° clipä si prinavintul silt de vitejie a stiut sä schimbe porecla glumeati de

1 Cony. Lit., 1923, pp. 273-3; Toroutiu-Cardas, o. c., pp. 4211-1, no. I.2 Scrisori din acest an, Lit. i Arta Rom., V, p. 707 si urm.a Scrisori, pp. 89-90, no. LXXVIII.

16

242 Istoria Ilteraturil romAneati

curcan" inteun titlu glorios. De-acum mä pot duce pe urmaamicilor miei disparuti; mi-am vazut visul cu ochii ; nu mai potvedea nimic mai frumos" 1.

Acest sentiment sincer a inspirat batrinului poet i FratiiJderi (la inceput: legenda celor doi frati vinfitori"), CäpitanulRomanò, Soare de larnä2; cererea unei doamne care organisala Bucure0i o serbare pentru räniti l-a fficut sä scrie in patruzile comedioara La Magurele3. Pregatia §i o bucatä Eroii dela Plevna4. in Balcanul fi Carpatul el a incercat personifi-carea in piatra celor doi munti ajun0 dumani a firii celor douäpopoare in lupta 5. Oda la Zece Maiu, foarte declamatoare .5i

prosaid, e ceva mai farzie 6, §i se leaga de aceia pentru statuialui *tefan-cel-Mare 1.

Dar amestecul popular era ap de puternic, Incit el se impune§i in acest domeniu al poesiilor patriotice, de ocasie, i astfelAlecsandri presinta in Penes Curcanul8, urmat de prindereatunului pentru a inlaura" pe Carol l-iu 9, i In Sergentul, cuopinca spartä" i caciula desfundatA", pe doi din vitejii sa-telor in rizboiul de independentä, iar in Pastorii si pluga-rii glorificarea ciobanului osta 1, nemerind apoi nota traditio-nala mai curind in cele doua Hori, a Grivitei 0 a Plevnei, pecare le-a scris tot atunci, adevirate figuri de creatiune, apde putin potrivite cu ob4nuita lui metodä de lucruu. $i este de

7 Scrisori, p. 90.8 Cony. Lit., XI, pp. 402, 405. V. Scrisori, p. 91 ail urm.8 Ibid., pp. 91-2, no. wax.' Ibid., p. 98, no. LXXXiX.6 ¡bid., pp. 30-1, n. XC-II. Critica, Indreptatita, a lui Aron Densusianu, in

Fam., X, p. 494.6 Cony. Lit., XV, pp. 122-3. Nu e mult mai slaba poesia de ocasie a lui

lanov (ibid., p. 124).7 ¡bid., XVII, pp. 112-3.8 Tradus de Theohar Alexi, de la Brapv, In germana. Pentru acest poem

0 Englesii, Lit. $i artd rom., II, p. 552.9 Cony. Lit., XV, p. 193.10 Ibid., XI, pp. 349-54." Toate bucatile s'au adunat la 1878 in broaura Osta.Fii No.Ftri. Gatise

0 o drama Hasan; dupa Rominul, In Fam., XIV, p. 566. V. 0 I. A. Ban-cov, Steaua Romdniei 0 morfii de la Plevna, 1883; Gr. Ventura, PesteDundre, gi In Fam., XVII, p. 617; V. Romlinescu, Preclild, un prisonier laTura, 1886; I. S. Nenitescu, Soimii de la Rdzboieni, 1882. Despre toata

Poesie romaneascii i poesie patrloticlNoul teatru 243

sigur un adevarat si adinc sentiment atunci cfnd ritmul obisnuit,rnonoton, al lui Alecsandri isi destinde larg aripile pentru a cinta,In 1881,

un dor si-un vis de-aceleCe poartä pe-a lor Aripi räsfringere de stele,

sau cind creanga de stejar spune mindra ca din lemnul ei facetronuri"

La 1881 Ion Ghica va cere prietenului ski si Imnul catre nouaCoroang regala, pentru care poetul n'avea nici avint, niel idei sicare a iesit un simplu joc de cuvinte usate, pe care I-a salvat ofnaltätoare musica 2.

Dar din acest lucru literar entusiast a iesit acea intinerireuimitoare a vechiului cintaret care se vede in noua lui operateatralä, de un caracter Malt si de o forma mai solida decit aintregului rest al operei lui. Deocamdata, ea se observa si inlirica lui, prin limpedele imn catre soarele care se lasa pradaiernii3, si in marea incredere cu care el se presintä la concursulde la Felibri din Sudul Franciei, la Montpellier, pentru acel imnal Gintei Latine", simplu articol de ziar la o ocasie solemnä,pus inteo versificatie banala, care a luat premiul 4, stirnind o mare

literatura razboiului, Aron Densusianu, in Fain., XIII, p. 445 si urm. Pen-tru judecata politica, D. Bratianu, O dato rie de con$tiintd fall de taramea, 1877.

' Fam., XIX, p. 1.V. Lit. $1 artd rom., I/, p. 331. Cf. bucati de ale lui, cu totul de alt

gen, din acelasi timp (si Sfredelul dracului), ibid., p. 549. In Fam., XIX,p. 636, el lupta cu adversarii sai evrei (trimete si un prolog al lui CostachiCaragiale la teatrul din Bucuresti in 1832; ibid., p. 81 si urm.; cf. si ibid.,XVII, pp. 45-7; XIX, pp. 157-S, raportul la Academie despre colectiaJarnfk-Birseariu). Scrisori catre sotia sa din 184 , Lit. $i arid rom., VI,p. 359 si urm. (despre banchetul de la Montpellier; v., aici, mai depa te);altele, din 1885, zbid., p. 551 si urm. V. $i Hora Dobrogii, Fant., XIX, p.536. Alecsandri si Macedonia, Flacara, IV, p. 504.

Couv. Lit., XI, p. 401. i amintiri din tinereta despre misiunea in Italiase trezesc; ibid., p. 4_9 §i urm.; ibid., XII, pp. 41 si urm., 83 si rum., 153s'r urm.

V. Scrisori, la aceasta data ; Cony, Lit., XII, p. 110 si arm. V. gi Virnav-Liteanu, ibid., IX, p. 382 si urm.; X, p. 57 si urm. ; XI, p. 329 i urm. E sianul cind studentul Petru Dulfu, viitorul versificator al ispravilor lui Pa-cala, consacra un intins studiu, In ungureste, lui Alecsandri (Alexandri

l,torra literattnii rordnegfi

pornire, neindreptititá, de mindrie najionalä, care merse [Atli laun decret domnesc numind Vasile Alecsandri" strada din Iaside IMO biserica Sf. ilk, unde poetul väzuse lumina 1. Poetulinsui presinta premiarea lui ca un adevärat triumf" si cistigareaunui nou drept la simpatiile marilor popoare de vità latina",ceia ce poate avea si urmäri politice, si el punea aläturi Grivitasi Montpellier" 2.

Sion nemeria mai bine nota patrioticä in bucata :

De o stea condusi odaM Magii de la RäsäritIn spelunca'n tunecatil pe Crist au descoperit 3.

Mai simtitä, mai potrività cu sufletul poporului nostru, mairealà si mai duioas6 in acelasi timp e infätisarea rfizboiului, cuml-a inteles si l-a Mcut teranul moldovean, in frumoasa nuvelä a luiGane, Andrei Florea Curcanul, cele mai bune pagini pe carele-a scris povestitorul sucevean 4. Ele se pot aseza lingä aminti-rile citorva (lintre luptatori, ale ofiterului Pruncu, intrecind cumult acelea ale sergentului Georgescu. Si aici însà ceia ce biruie,inlaturind sentimentalitätile intärziate si interzicind once ames-tec de romantism linced, e acel curent pornit din tunoastereaadevärului celui mai adevärat, fixat de generatii intregi i transmiscredincios de la o vreme la alta, acela al satelor de solidä traditieinsufletitä.

Gheorghe Sion incearcà a introduce tema fázboiului si in teatruprin drama La Plevna. Influenta imprejurärilor neobisnuite dàinspiratie lui Gheorghe Bengescu, un ofiter, pentru descrierea, in

Vazul maködése, a roman irodalom tdrem, Cluj 1881). Atrtorul traducetot atunci, tipArindu-le la Gherla, cele douh tragedii ale lui Euripide, Ifi-genia In Anlida" si Ifigenia In Tauridag. Profesorul Szilhsy il recomandhlui Alecsandri ; Scrisori, p. 120.

Cony. Lit., XII, p. I8.Scrisori, pp. 1 8-1. Ne-amt luptat vitejegte la Grivita, am hiumfat la Mont-

pellier", ibid., p. 11 s, no. c i. Alecsandri duce la Felibri traducerea dinMireto de Mistral a lui Naum si-i capath un condeiu de aur ; ibid., pp,126-7. Papadopul-Calimah presinth migcarea literard provensalh" (Cony.Lit., X, I, p. 4U i urm.) i versuri slabe ale lui Alecsandri pentru aceiagiFelibri. V. gi ibid., 1927, p. 126 si urm.; corespondenta Cu dr. Obedenaru,intentia de a merge la Roma, ibid., 1924, pp. 341 gi urm., 344 (4). Phrerealui Eminescu despre Ginta Wind, Lit. si arid rom., 1, p. 688.

3 Fam., XIII, pp. 265-6. Cf. pentru bucata lui La Plevna, tradush de V.Goldig, ibid., XIX, p. 463.

4 Cony. Lit., XI, p. 363 gi urm.

Potsle romaneasca l poesie patrlotica.Noul teatru 245

versuri de caracter popular, dar lipsite de avint, a primei luptede la Grivita 1, i indemn unui tinar care va raminea poetul, cunecontenite repetitii si inteo forma palida i prosaica, al subiec-telor patriotice, loan Nenitescu, care se inceara si in pastelul dupämodelul lui Alecsandri, pentru strofele fn care se amesteca' prive-listea pasnica a vietii de sat cu &dui si dorul trezite de razboiu

cea mai buna inspiratie din tot scrisul lui :

... 0 cruce fac bätriniiSi, zic plecind in cale: E mare Dumnezeu 1",lar colo, lingä prispä, voiosi, Cu piepturi goale,Prin colh, caläri pe bete, o ceatä de copiiSosesc cu bucurie i fetei pun in poaleUn cuib de turturick Cu puii Inca vii3.

Vechiul romantism fsi mai aflä o fntrupare asemenea cu aceiadin Raul al lui Petrino in Radu al arendasului evreu, de o pu-ternica si originala inteligenta, care iscileste Ronetti Roman3.

indreptarea catre realitatile vietii hicunjurätoare in care eraatita pitoresc pe care nu trebuia deci sa-1 mai caute cineva, caAlecsandri, in anii de prefacere si contraste de pana la 1850,cladu avint teatrului, care panä atunci, la Bucuresti ca si la lasi.putin cercetat, se hrania mai mult din traducen, adaptari si re-miniscente.

Ibid., XII, pp. 340-2. Cf. Scipione I. Badescu, Bucuregti 1881; GeorgeIvagco (sic), Dorobanful, lagi 18/8; Basiliu Mihail Laja, Plevna, 1878. Glo-rificarea razboiului are gi urmari politice. V. Partida militará fafá de par-tidele politice din fard, de un °fifer superior romln, Bucuregti IN 8. Amin-tiri din razboiu, de un humor silit, ale lui A. Chibici Rivneanu, voluntarbucovinean, in Cony. Lit., XV I, pp. 1 gi urm., 68 urm., 1 05 gi urm. Maivezi B M. Lazar, Plevna, poem epic intr'un ant, Viena 1,,78. Procesul luiBaritiu pentru colecta destinata ranitilor, Darea de seamd asupra procesuluipolilic de presd al d-lui George Barifiu, Sibiiu 1879. In Pelimon, Trei ser-genti, o intriga absurda desprinde o fauna descriere a vietii de casarma. V.gi Cantonetele lui Bancov (1878).

2 Cony. Lit., XII, p. 4e.5. Cf. raspingerea de revista a poesiei unui ofiter,ibid., p. 464. Alte refusuri ibid., pp. 40, N. Un Al., Zamphirolu (Zamfiroglu)publica la Bucuregti, in 1878, prima parte a unui lung poem, Cäderea PlevneL

0 pretuire, nu WA multe reserve, a acestei opere de P. P. Carp, Cony.Lit., XII, pp. 107-10. Cf. Romdnia Liberd, 1878, n-le 242 i urm. Un Intirziatpastel al lui N. Beldiceanu, ibid., pp. 112-3. De acelagi, imitarea lui GrueSin4rer sau a Ghioagei lui Briar, in Noureanu, ibid., pp. 127-30. Cf., deacelagi, Fragii, ibid., XIII, p. 483. Petrino raspunde lui Alecsandri fntr'unprost imn catre armata; Románia Liberá, 1878, no. 223.

246 Istoria literaturil romAnesti

Nu se poate spune destul bine despre comedia cu cintece,acestea perfect potrivite cu dialogurile in prosä, pline de atitanaturaleta, pe care la 1877 o dädea Convorbirilor" acel Gheor-ghe Bengescu, care-si va adäugi pe urmä i numele, dom-nesc, de Dabija. Cucoana Nastasia Hodoronc dä, inteo actiunefoarte räpede, 'Ana de surprinderi, dar infrinate de o perfectämäsurä, tipuri de o puternia viatá. Este acolo hazlia mijlocitoarea cisätoriilor proaste si bine platite, care nu-si uitä, la o intim-plare, i cu cel din urmä prost, dacä e tinär, dragostile de odi-nioarä; este stupidul cäutfitor de cäsatorie impins de spate ladeclaratii ridicule, este un de tot hazliu Evreu moldovean, alcärui jargon il posedä perfect autorul, dar este si o päreche in carebärbatul invata a porunci, sInt i respectabile figuri de tineri side tinere, In ale cäror incerca.ri amoroase si copiläresti suguirise gäseste cea mai discreta notatie literara, fiecare cuvIntlocul in desfäsurarea actiunii. Comedia se ridicä mult mai pre-sus de incercärile de moravuri ale lui Alecsandri 2. Iacob Negruzziincercase pentru sceni o satira politicä, O alegere la Senat3, care elug conlusA si total lipsitä de viata si de spirit, pe cind conversatiadin piesa lui Bengescu nu e decit un stralucitor schimb de rachete.

La 1879-80 insä teatrul romänesc cistiga doul lucrari asuprac'ärora pe nedrept s'a intins uitarea. Un scriitor muntean, D. C.011anescu 3, care incepuse cu traducen i din literatura latina' i cuo armonioasi redare a lui Ruy-Blas de Hugo, se incumetä, pevremea cind publica däri de samä despre represintatiile Teatruluibucurestean supt pseudouimul Ascanio" la Ronuinia Libera. (1878),a presinta din nou comedia de moravuri a casätoriilor incercateprin mijlocitoare. Nastasia Hodoronc Moldoveanca ii Oa inAglaia Busuioc din Lupul i barza a o vrednici rivala, initiatäin toate tainele, multiple, ale meseriei sale, care lace parte dinfolklorul national. Se adauge beizadeaua Fluturache, tip neexistentla Iasi, care tine ca la dragostile sale furisate si nu lipseascä

Floare de Ifimiiu pe taler i roset'ä in servet.

' Cony. Lit., XI. Mult mai slabb. Drepturile Ovreilor, cinticel comic";ibid., XII, p. 293 gi urm. Cf. gi Lit. si add rom., I, p. 224 gi un.

Cony. Lit., XII, 1 si un.3 TrAiete pana In 1907 qi-1 vom mai reg6si, cu piesa Pe/re Ciocoiul,

din 1907; Lit. si artd ront., I, asemenea intru citva Cu acesta. Cf. Maiorescu,in Cugetul Romdnesc, II, pp. 754-5.

4 Cony. Lit., 1878, p. 229 gi urm. Aparutà apoi supt titlul Pe malul girlei,In 1879.

Poesie romAneascl gi poesie patrioticA.Noul teatru 247

Nu lipsesc nici scene drägälase, ca atunci cind beizadeaua, in-necatula, e adus leoarcä de apä inaintea iubitei lui, Smärändita,si dialogul se märgeneste la atit :

BEIzADEAuA (incercind a se scula)

Simt ca nu mai am nimica.SMARANDITA.

Sprijine-te dar pe mine.BEIZADEAUA.

Cu plicere cu iubire.smARANDITA.

Totdeauna ?

BEIZADEAUA.

Nencetat.

E plinil de haz trecerea beizadelei de la dispositia de a face dinsalvatorul säu teran un frate de cruce, pus aläturi la mask siminia care-I cuprinde cind allá cä pentru a fi mintuit a trebuitsä-1 scoatà de pär din apä. E si cite uu ascutis politic, ca atuncicind nedreptätitul strigä :

i-apoi, dä, stiti, vine vremea CA si breasla teraneascäSä mai puie la nevoie mina 'n chica boiereascä.

Intriga e nouä 4i gradarea se face cu cea mai mare delicatetä, iarforma e, in versuri, tot asa de desävirsit ciará, ca a lui Odobescuin basmul vinätoresc. Se desemneazä un fel de seninä manieràmunteanä In stil, din care lipsesc unele hirsciieli si cruditäti cucare Moldova era obisnuità de mult. In curind nu se mai puteazice a Bucurestii sint, cu imigrantii ca Hasdeu cu tot, in afaräde literatura romaneascä.

Delicata comedie de salon Dupei reizboiu, cu o lira analisäpsihologick urmeazä la 1879 1. Indatä insä ce scriitorul bucu-restean, un diplomat, se amestecä in viata satelor pentru a pre-sinta scene de sentiment, ca in Pribeagul, sau, cu alt subiect, inFanny2, e, in versurile monotone inferior oricärui imitator al luiAlecsandri 8.

Se pare a gluma dramaticä a lui 011änescu a indemnat pe

2 Ibid., p. 385 gi urm.2 Ibid., XVI, p. 453 si urm.8 lbid., XIII, pp. 457-79.

248 lstoria literaturii romaneoti

lacob Negruzzi si aleagi un subiect oarecum inrudit: dihoolo,era vorba de o iubire aparenti, de o simplä distraotie quasi-sen-timentalä pe care sotul cauti sä o vadä ce este; dincoace, e prie-tenul intrebuintat de amorezat ca sä cerce sentimentele aceleiape care o iubeste, si el termini cistigind o partidä pe care nu in-telegea s'o joace in adevär. Oricare ar fi insi indemnul, autorulmultor incerciri ¡iterare nereusite a dat in cele citeva scene dinNu te juca Cu dracul (1879) utia din cele mai bune comedii usoarece s'au scris in romineste, plini de adevär, de spirit, de mis-care si, inainte de toate, de o perfectà misurä, in care niciuncuvint nu e de prisos '.

Lar drama istorici romineasci asupra unui subiect luat dininsusi trecutul poporului nostru o creiazi. In 1878, peste stingi-ciile din prima lui lucrare -pentru teatru si intr'o ciudatä, neex-plicabild nepotrivire cu incercirile sale Lince, asa de sterse, denule, inferioare si sfortirilor unui N. Xenopol si Mincu (totusimareie arhitect-viitor), obisnuitii colaboratori färà folos ai Convor-birilor", Bodnärescu 2, prin tragedia" sa in versuri albe Läpu,s-neanu-Vodd.

E o presintare dupä modelul shakespearian, cu care profesorulbucovinean a cutezat si se misoare, a unei crunte pagini deistorie a Moldovei, in care cercetitorul aduce mult adevär istoric,un oarecare simt al situatiilor si pricepere a motivelor, de siLäpusneanu invins filosofeazi asupra zidarniciei unei vieti ome-nesti pe mincard, pe biuturi si chiar cu olicerea si-si inmul-teascä neamul", dar aceasta numai discret, prin unghere". Miscareae slabi, constructia subredi, dar e, M'a indoialä, o opera' de cugetarenobili si inalti, itnbricati In ver8ttri albe care i se potrivesc. Astfel,

i De acelaei fel par a fi Rchnäsagul zercitului, comedie Inteun act deDimitrie Alexandrescu (laei 1879). De D. R. Rosetti douà schite realistetara valoare: Vicleimul (Conv. Lit., XV, p. 152, ei urm.), Uite popa, nu epopa (ibid., XVI, p.113 el urm.). »Revista" $andr-itiandr, (Cu Nestor Ure-chia) e oi mai ueoara ibid., XVIII, p. 363 oi urrn. V. G. Mortun incepe la1882 cu traducerea lui Pascal Fargeau oi cu localisarea lui DeputatulpcYlmuit (ambele, Roman 1882). V. si Grigore Ventura, Copila din flori ( 884).

' Nascut la Golaneoti, 27 lanuar 1881, t 18 Februar L902; Conv, Lit.,1924, p. 307,

Poesie romAneasLI i poesie patriotiaNoul teatru 249

la inceput chiar, in dialogul Dotnnului invins cu Motoc, luat catip de-a dreptul din celebra nuvelä a lui Costachi Negruzzi:

LÀ l'UpEAN U

Sau vezi colo pe scaun.MOT C

Pe piatra de mormint ?LAP §NEAN

Mi s'a p5.rut c5.-i scaun vi am vezut pe clima.moToc

Pe Scaunul Moldovei vtiam CA vede Vodä.LAPUSNEAN

Stiai i ce-i supt dinsul ?AlcToc

Covor cusut cu fir.LAPU§NEANU

tii tu ce e supt tine ?moToc

O piaträ vi pämint.1. NPU.t;NEANU

Sint Molcloveni, Motoace, periti vi putreziti.

San, cind e vorba de ura boierilor pornitä asupra stäpinului:

...Dar ura, cind clocevte,Ea navte pui de varpe din ouà de porumb.

Sau in triviala, dar expresiva comparatie

Pe unde sameni hoitul, pe-acolo nasc gindacii.

Cind inkritul Voevod intreaba pe femeia in haine cernite:

Cit ai plätit pe haina aceasta, ce te faceCu noaptea sofá dulce?,

Motoc rispunde cu aceasta aliiturare:

Eram un scaiu in Una unei pierdute oi.

Sau in aceiavi intrebare de sine insuvi:Apoi îi face cucul vre-odatä cuib ? i totuvi,Cind cinta' primävara, nu-1 mai intreabä nimePe unde-vi prävilevte el neamul cintaret.

Lfipuvneanu gäsevte o comparatie ca aceasta :

250 istoria literaturii romSne01

...Cum se fringe inulSumet cu multe capuri in melin, voiu fringeIscoditorii, mindri prin cari cad acuma.

Sint si scene puternice, ca aceia in care Läpusneanu, pri-mind solia ci tara nu-1 vrea, isi ride de tot ce inseamnä po-porul. E impresionantä scena de prevestire a boierilor drorastä sä li cadä capul de mina caläului si se pune putere in in-demnurile spre räscoali ale lui Stroici

Dar necontenita tensiune spre un sublim anificialLäpusneanustia istoria Sparteil oboseste in tirade prea lungi, si chipurileräu alese ce poate fi un Peucer, o Ana, iubita lui, un rei-ber" nu ajung a fi definite, fiecare vorbind cu aceiasi notäaceiasi limbä. Trecerile de la un loc la altul in acelasi act, inghi-tirea intregii Domnii a lui Despot pentru ca sà aräte pe boieriidoriti sä inalte in Scaun pe Toma aratä aceiasi incapacitate dea injgheba adevärata drami. Dar pinä atinci nu se cheltuiseatita reflexie originalä, muncitä, intr'o opera de astfel de proportii.

E de semnalat i, in sfätuirea aprinsä a ostasilor terani din altescene populare, aplecarea generalä cätre graiul lor indätinat, ince poate avea mai pitoresc si mai rostitor. Din nenorocire spi-ritul lipseste cu desävirsire acelui care vrea sa invedereze talen-tul la glumä al neamului säu, inäscuta lui ghidusie.

Comedia de moravuri se ivise supt influenta vechiului Alec-sandri : ea. dfiduse tipuri de trecut, cu beizadele si oameni decask', cu Evrei cämätari i mijlocitoare de zestre, cu persoaneputin cam palide dinteo lume de sus färä caracter, care arputea träi in acel moment pe once alte meleaguri. Meritul celmare de a o fi cufundat de-odatä inteo realitate Ind neobservatäpänä la despret, afarä de unele incerdri mai vechi cu douäzeci,treizeci de ani, ca ale lui Dimitrescu din Badea Deftereul", saude schita lui Slavici, care prinsese indatä ce poate da aceastäcomoari, e al lui Caragiale, care iscileste acum I. Luca Cara-giale.

11 intilnim ina de la sfirsitul anului 1877 2, la Romänia Li-ben)", ziar al junimistilor, judecind, cu o asprä critici a läcomiei

1 Dar Motoc dat multimii zice ,Incatranit mai egtig Domnuluijertfegte.

I 29 Decembre.

La 5 lauuar.

Poesie rombeascá i poesie patriotIcA Noul teatiu 251

lui Pascali $i a u$urätätii in alegerea $i presintarea repertoriului,adaptarea lui Carada de la Romtnul, Unta satului.

Autorul, spune criticul, malitios, tine o negustorie de spirtoase $iface i pe samsarul la Paris", dar el socoate ca subiectul e de oinchipuire mai seninä $i mai säniitoasà". 1ndata criticul adea pa-gini de o uimitoare siguranta i maturitate, al-Mind o disciplinadin naVere pe care nu i-o dase nici biata $coalà, nici modestulmediu social. incepind studiu-i cinstit" cu critica presei ingädu-itoare, din multe motive. fata de teatrul curent, arätind la ce 11161-timi ea ridicä productii nule, el incepe tot acolo, fried de la ince-putul anului 1878', Cercetarea criticd asupra teatrului romänesc. 0piesfi stupidä a unui scriitor balut de toti sfintii, plasmuitä färacap $i coadà dupà un tipic frantuzesc, scrisä inteo limba' nemaipomenitä $i care ni falsifica' istoria nationalà, ni molipse$te sim-tirea i spiritul public, din tinereta lor, de bolile lAtrinei vietiapusene$ti in presa noastrá se chiamä : un adevgrat momentliterar, menit a aräta sträinilor cà Rominii no$tri $tiu a lucra peterenul dramatic $i cá sint aläturi $i in talente mari, ca in totprogresul, cu fratii de ginte de la Seina".

impartind cimpul, destul de ingust, In: localsäri, plagiate, tra-ducen i putine piese originale, Caragiale gäse$te cu dreptate in

zvan i Vidra un plan de poveste", nu o desfä$urare dedrama, scenele in$irindu-se ca ni$te mätänii", fara conlucrareacelulelor organice"; versificatia oistoarnä accentul firesc al vor-birii" ; dar e inchipuire sänätoasä", sint caractere originale i inmare parte bine pästrate", nu lipsesc scene cu adev5rat dramatice$i vrednice a mica sufletul privitorilor", pe linga ,gindiri curate,spuse !impede cu vorbe frumoase romäne$ti, de ti-e dragä lumeasä le auzi". insä, alarä de Razvan nimic". Piesele istoricecaricatureazi cu iinpunitate »un $ir de icoane sfinte", ca in Mir-cea-cel-Bdtrin, Moartea lui. Brincoveanu, in presintarea lui TudorVladimirescu. Mai departe se ride de Vasile Alexandrescu Ure-che", cu imbiel$ugatul condeiu", $i se trimete la istoria literaturiispaniole $i la un oarecare spiritual biograf al mult iscusituluiCosmitä Popovici".

1nfierarea spectacolului Osta.ii no#ri are o noth de tragic atuncicind se aratä care era momentul: ,Plevna nu se luase Ind, pe

252 Istoria literaturii romanesti

pämintul Bulgariei, mla§tine calde de singe romänesc fumegau,picioarele .$i minile care ni muncesc tarinile in timp de pace dege-rau in §anturile redutelor, o§tenii romini n'aveau drept hranä decito färimituri de pesmete muiat in vaga§ul sapat de roata tunului".

Vine rindul calpuzanilor" plagiatori. Era vorba acum sa secerceteze productia originalk dar ziarul la care rubrica de teatruera incredintati lui 011änescu i ciudatului Bonifaciu Florescu aoprit, speriat, cine . tie ce grozave executari, care puteau trezidu§manii politice 1.

Dupfi citeva luni numai de la aceasn zgomotoasä reintrareIn literaturk inteo piesä care e mai putin o surprindere dacase tine in samä ceia ce a precedat-o in comedia marunta bucu-re§teank Caragiale prinde o realitate bucure0eana foarte origi-nalk cu circiumarii i cherestegiii solemni pentru cà razboiul li-adat patronta§ul §i pu§ca gardei nationale, iar liberalismul li-a spuszilnic cà ei sint natiun. ea", poporul suveran", cu ace0 jupiniplini de prietenie fan de asociatii lor, tineri §i sentimentali, numaibuni pentru jumätatea patronului, careia cintecele la moda fide§teptau simtiri mai delicate decit viata din dosul tejghelei, daraspri cu sprintenii baieti de prävalie, ca §i cu hazliii represin-tanti ai unei autoritati" fara trecere, cu tinerele produse aleunei §coli hranitoare a pretentiilor färä a li da fondul trebuitor.

Fiu §i nepot de actori 2, Caragiale, pe care 1-am gasit la re-vista bucure0eana ingrijin de dinsul, dindu-i §i versuri roman-tice §i o inch' mai romantici povestire fioroask n'a insemnat nicio-data' tiri despre copiläria §i adolescenta sa, §i nici altii nu le-au adu-nat cu prea multa rivna. S'a publicat doar cererea de a i seda certificatul celor patru clase primare la .5coala din Ploe0i,unde strälucia poetul" Zaharia Antinescu, altfel un om intere-sant 2. Fficuse clasele de gimnasiu, patru, tot acolo, la 1864-5, cucele mai frumoase resultate. Avind in el din na§tere instinctulscenei, Ploie0eanul, crescut in mijlocul acestei burghesii increzute§i caraghioase, prea curind chemata la viata politick trecut printeo§coari de pura forma care 1-a incredintat räpede . colii, mult mai

i Dupa foiletoanele din n-le 194, 199.2 v. §i Couv. Lit., 1912, pp. 716-7 (venit in Iasi cu Maiorescu In 1878).

La MI Convorbirile publica Amintirile de teatru iscAlite: ,Luca". V. siscrisoarea lui Caragiale din Cugetul Romdnesc, III, pp. 25 6.

' Cf. Minerva din 1911; reprodus in N. R. L., IV, pp. 79-8; GheorgheChiricA, ibid., pp. 377-i.

Poesie romAneascA si poesie ratrioticA.Noul teattu 253

serioase, a propriei experiente, ingaduindu-i a vedea lumea deaproape si de a o sträbate adinc, se formase apoi printeo lecturä fran-cesä in care stiuse alege ce era mai sigur, mai mäsurat si clasic,!Ana la socotitul, finul Geneves Tdpffer, si devenise astfel mai multprin acest contact literar un om de o mare distinctie de gesturi sicuvinte, ceia ce-I fäcea O. se inchine cu ,recunostintä si devota-ment" unui model ca Maiorescu, mai presus de care el avea frigsinceritatea, francheta. Caragiale, in fond, cum s'a vazut din vedeniasuferintilor räzboiului, un spirit tragic si trist, se vädeste acuma, färastingacii de debut, cu o capodopera de observatie si de humor.

0 noapte furtunoasii sau nunzeirul 9 (partea a doua a titluluia dispärut apoi) pune in picioare o intreagh lume, a carii trainiciepänä azi si ea nu va inceta niciodatä desminteste asa deputernic principiul maiorescian 6 o operä de artä nu poate fi du-rabilä decit atunci chid, fail a tinea samä de contingentele treed-toare si de patimile momentane, presinta numai tipurile eterne. Sintacolo locuitorii Dealului Spirii, din sträzi cu nume roman, cheres-tegiul Dumitrachi Piturch Inimä-Rea, tejghetarul Chiriac, om deincredere si in perspectiva tovaras la parte a acestuia", fiind sisergent in gvardä", bäiatul de pricopsealä" Spiridon, Nae Ipin-gescu, subcomisar de clasa a II-a, adech epistat de despartire" si,amic politic", amploiatul", in acelasi timp student, arhivar la ju-decätorie, dar poet liric" si gazetar la Vocea Patriotului Natio-nale", precum si neasämänata cocoana Veta, visatoarea ,consoartä"a celui d'intaiu, si hazlia, nuresa si guresa ei sorä, ,divortati deGhitä Tircädäu", fiinda acesta era prea mitocan si prea putinamestecat in poesia curentä, si, deci, »actualmente liberl".

Este aici spirit de cel mai bun, färä exagerari subiective, läsindsi aparä numai firescul contrast intre ce sint oamenii si ce vorsä fie; e o indracitä vervä in miscäri fulgeratoare ; dar e si du-iosie, nevroita sau de sigur vroita de autor, atunci cind, pentruacela care-i e drag in adevär si pentru care ar fi gata s'ä moarä,Veta nu mai e un tip caricatural dinteo societate de care ai toatavoia sa rizi, ci asa o femeie, o femeie tinärä si frumoasä, inpieptul careia, ori de cintä bietele versuri de Gheorghe Sion oride vorbeste ea cu Chiriac, se zbate vesnica si duioasa patimä ome-neascä:

CH1RIAC

Alt nimic nu mai ai sä-mi poruncesti?

284 Istoria literaturil romAneol

VETA

Ce! Eu a-0 poruncesc dumitale?CHIRIAC

Si-mi porunce0i, fire§te. Nu-mi e0i stipini?... Nu sint slugiin casa dumitale, cu simbrie?

VETA (intorcindu-se cu fata spre Chiriac)Bine, domnule Chiriac, bine; zi inainte, ci n'ai zis destule.

VETA

i n'o si mi mai faci si piing?CHIR1AC

Nu I Nu 1 Nu I Dar mi ierti ?VETA

Dar tu pe mine mi ierti ?CHIRIAC

Eu te-am iertat de mult (stringere In brate).

Dad te uiti bine, sotia cherestegiului bucure0ean are acela0suflet ca §i Marta de pe Mur4 cInd di ochii cu ciobanulMiron, ca §i cea d'inaiu teranci de la dinsul pe care Slavicia vrijit-o la fintini inaintea fliciului ei, In cea d'inaiu a sa, a§a defrumoasi, incercare dramatici. Pentru ca, supt tot ridiculul pe carepot si-1 arunce modele unte, §i Ina' mai urit intelese, e aceia0rasi §i chiar, peste tot ce poate da aceasa a§a de ginga§i i dearistocratici rasi, aceiai umanitate. Cu mahalaua sa dintre StradaMarcu Aureliu i Strada Catilina, Caragiale e totu§i terinist", deo potrivi cu scriitorul ungurean §i Cu Gane in momentele Old

cHIRTAc (iesindu-i cu un pas inainte)Te duci ?

VETA (Sid)La ce si mai stau? Ce mai am eu Cu dumneata ?

CHIRIAC

Nu-mi mai zice Aumneate."1VFTA

Cum pofte§ti si-ti zic ?CHIRIAC

Cum mi-ai zis ping ieri.VE FA

Azi e azi, ieri a trecut.

Poesie romlneascA vi poesle patrlotica.Noul teatru 255

acesta uitä ci a cetit prea finar pe prea impodobitul Alecsandri 1Nu s'a publicat, de §i trebuie si fie in cartoanele Teatrului, o

piesi, cazuta, a lui Caragiale, Soaca-mea Filma" 20 altä lume, aceia din societatea functionarilor apare in Co-

conul Leonida 146 cu reactiunea" 8, dar tendinta acestei farse" eaceia0, tot in legatura cu vechea directie a Convorbirilor": vadirealipsei de once seriositate a unei lumi de o culturi falsä, care, cavenerabilul pensionar, crede ca poate vorbi despre toate, mergindin critica ei pänä la prevestiri de revolutie, pentru ca, la urna,un u§or zgomot pe stradä, interpretat, in acel miez de noapte, cao tulburare politica, sa-1 faca pe erou sali caute in grabà culcu§ul,pentru dinsul §i pentru latrina consoartä".

Bogätia unui suflet care nu era chemat numai pentru atita sevede dupa cugetarile cuprinse in colectia pe care o da in 1880Convorbirilor": Toate mulamirile trebuiesc plätite : inainte de ase cäpata, ni se par destul de ieftene, in urmá prea scumpe"despret desavirOt pentru pärerea multimii i mila adinci pentrusoarta ei, iatä semnul inteleptului"; ori, in sfir§it: Daci §i intreoameni cuminti s'ar putea stabili intelegere ala de lesne ca intrenerozi, multimea acestora ar avea o soara mai bunä 4."

Ca scenä de moravuri se mai poate pomeni Un leu # un zlotde D. R. Rosetti 5, ale cärui incercari dramatice, totdeauna vi-oaie, nu se opresc de obiceiu asupra caracterelor : aici Trifan,cel care se simte totdeauna furat i caruia-i iese inainte amiculSäräcilä, e bine prins, i dialogul e adesea plin de spirit. Glumae infati§aa cu mult haz, ffira pretentia de a da icoana unei intregiclase sociale. Dar e, ca intrigä, o localisare dupi Labiche.

lar, in ce prive§te §arja, se poate pune aläturi de aceasa

1 0 Incercare triviala de imitatie, cu scenariul dupa un model frances, Inacel gfredelul dracului, iscalita X" (Cony. Lit., XV, p. 297 vi urm.), caree, din nenorocire (v. Scrisori, p. 123, no. cxxiv ; cf. ibid., p.125, no. cxxv),Alecsandri, vi el introduce obivnuitul sau dialog greco-evreiesc.

1 V. scrisoarea din 20 Februar 1883 a lui Oh. Bengescu (Dabija), in To-routiu, o. cs, II, p. 364: Am asistat alaltaieri la intaia represintare a pieseilui Caragiale, Soacra-mea Fifine : nu mai este Noaptea Furtunoase; bachlar nu ma avteptam la ava osebire". Pentru colaboratia cu lacob Negruzzila Hatmanul Baltag", Toroutiu-Cardav, o. c., p. 49 si urm.

3 Cony. Lit., XIII, p. 404 vi urn' Ibid., XIV, pp. 21-2.5 Ibid., XVII, p. 178 vi urm.

266 Istoria literaturii romAnesti

vädire a unei mentalitäti in general inci primitivä la orw, ctiatit mai visibil primitivi, cu tit pretentia scoate totul la ivealä,foarte buna satirk solidi, täioask a lui N. Xenupol, care evoluasemult de la buatile de liricä wrateck de la evocatiile neizbutitede scene istorice, de la nationalismul de suprafatä in legfiturA cucomemorarea räpirii Moldovei bucovinene, Päsurile unui Ameri-can fn Rom)" nia 1

Drama istorici a lui Bodrarescu indemn6 pe Alecsandri, cares'a oprit favorabil asupra ei 2, sä incerce acela0 subiect, daroprindu-se asupra bizarei personaliati a lui Despot insuA aven-turierul cu trecut obscur i josnic, ale cArui amanunte, cu studen-tia la Montpellier, capabilà i de omoruri, de care s'a L Ificutvinovat acolo, n'o putea gici, dar care-i apärea mai ales ca ma-rele fäuritor de planuri imposibile, träsnit la sfirOul spectacoluluiunic pe care tinuse a-1 dea. Aici legAtura dramaticrt e mult maistrinsk cum se putea a0epta de la experienta bAtrinului poet inacest domeniu 3.

Dar figurile slut in general exagerate i false, spiritul vremiifiind dincolo de putinta de intelegere a aceluia care cuno0ea peJacob Heraclide, usurpatorul tronului moldovenesc, doat din cro-nicile lui KogAlniceanu, intreaga epock de jur imprejur rfimiindneinteleask Factorii secundad, un Läpupeanu palid, Laskitotu§ice om in istorie l ,Spancioc, Motoc, sint räu prin0 i insuficientcaracterisati. Nu e niciun singur om viu in aceasti presintare, slabinodatä, a unui conflict istoric la care Alecsandri s'a crezut dators'a' adauge figuri din propria sa fantasie, ca Spaniola Carmina alui Despot.

Exemplul lui Hugo, intre sublim §i gluma shakespeariank asedus pe poetul romin, devenit foarte ambitios prin succesele pecare i le-a dat Curtea, Räzboiul §i Montpellier. Dack umflat pestemasurk in sensul unei trufii Mfg margeni, Despot poate vorbi§i in versuri de o energie ca aceasta :

' 1ntaiu ibid., X111, p. 303 si min.2 Scrisori, XV, pp. 82 4.a V. judecata mea in Rev. Noad, I-9 1, pp. 205-6 (si In Schite din litera-

tura rontind). Pentru conditille de alcfituire si represintare a piesei, Alec-sandri, Scrisori, p. 111 si urm. In April 1879 era ofirsita de mult; fi,id.,p. 114, no. cv. Avea in vedere si drama in prosa Desrobirea,Tiganilor;ibid., p. 118, no. unit (8 Sept. 18h0). Poesii de dinsul, tot Uri valoare, ibid.,XIV, p. 401 si urm.

Poesie románeasc l poesie patriotica.Noul tedtru 257

Si mä loviam cu capul de nouri si de steleSi mäsuram pämintul cu planurile mele.

Amestecul, cu totul anacronic, al lui Ciubär-Vodä, personagiu vag,de loe comic, din secolul al XV-lea, menit sä joace rolul autenticcerut de drama romanticä, e cu desävirsire nepotrivit i aceastäcaricaturà silitä nu poate descreti fruntile. Tipurile femeiesti n'augratie si duiosie,

Alecsandri avuse in vedere intäiu o trilogie, pe care o anuntaincä din 1878: Jade, Liipupeanu i Despot'. Singurà prima parte afost scrisä, in aceste versuri räsunatoare une ori, dar Mil putintade a ridica personagii adevilrate isto, ic sau mäcar adevärate poetic,puind fatä in 14a un visätor sincer, cum a lost numai in formapedantä a Renasterii Despot, cu oamenii de tara, onesti, dar mär-geniti, si cu acel neapärat element de opositie care e, aici, unfel de Triboulet, Ciubär-Vodä, mutat, cum am spus, din vremea luisi färä sens ridiculisat. Eminescu era de sigur prea indulgent cindspunea cà aceastä piesd e drama cea mai bunä ce s'a scrisIn limba noasträ" 2

Si, totusi, cind se fäcea aceastä incursie putin norocoasä indomeniul trecutului, studiile istorice continuau, de si pe altä liniedecit a ipoteselor cutezAtoare ale lui Hasdeu, care-si oprise foaia,atit de darnicä de informatie nouä, Columna lui Traian, in caresi Constantin Esarcu (Muse unele din descoperirile sale din Ar-chivele Venetiei, si el se inchina mai mult cercetärilor de filo-sofie, presintind vechiul material al Cuvintelor din bätrini".ruse, inaintea Fragmentelor aceluiasi, scrise in nemteste si tradusepartial de Eminescu, volumul IV 3 din Documentele adunate de Eu-doxiu de Hurmuzaki, cu acte austriece privitoare la prima jumätatedin secolul al XVIII-lea, si ingrijitorul publicatiei, care era Slavici,neputind sä introducä prefata care sil explice si sà puie inluminä cuprinsul 'or, trimesese Convorbirilor" aceastä insemnatàprivire generalä, foarte pätrunzatoare, cu toate cá se simte in unele

' Scrisorile, p. 112, no. oV. Cony. Lit., 19302, p. 9 3 gi urm. In schimb, Slavici, tot In Timpul,

Lauda cu dreptate Sinziana i Pepelea, care e cu totul altceva; ibid., p.92 gi urm. Pe acel timp Pompiliu fAcea, inter) scrisoare particula A, reservedrepte i in ce priveste Pastelele"; Sdm., II, p. 546.

Vol. VII, apoi vol. Ill, urmara.17

258 Istoria literaturii romiinettli

judecati o initiare proaspatà si nedeplinP. Acestor consideratii,care datoriau mult si talentului literar al autorului, li corespunde,dupä cercetäri asupra lui Ptolemeu si Strabon in legatura Cu noisi asupra asezarii geografice a Rominilor, scrisul lui A. D. Xenopol 2,pe care-I interesau i subiectele cele mai felurite 3, ea buna tra-ducere, cu asprime criticatk a lui Shakespeare de Adolf Stern, siehestiuni de filosofie, de pedagogie, i mai ales cele de economiepolitick infätisate ca o continuare a incercärilor de tineretä asuprastärii societätií romanesti, sau paginile despre Räzboiul ruso-turccare fura scoase din revistä i apärurä la Iasi in cloud volu-mase 4 ; publicarea Memoriilor lui Metternich il indeamna sä stu-dieze politica francesa in Orient" 5. Mihail Sulu dadea o scurtilistorie a Dobrogii, de curind anexatk cercetare plina de lucrurinoua G. Petre Verussi, autorul unor atente, si in parte drepte, con-sideratii asupra vechii noastre arte si asupra lipsei de echilibrusi armonie in cea nouk intrebuinta marturiile din cronici, acteledate de Hasdeu in Archiva Istorica" si chiar stirile venetiene,pentru a presinta Viata lui tefan-cel-Mare, ca o introducere larecomandarile pentru statuia lui in Iasi, care n'ar trebui sa samenecu mica figurä de bronz a lui Mihai Viteazul 7 la Bucuresti, da-toritä sculptorului frances Carrier-Belleuse.

In acelasi timp, fostul consul frances la Timisoara, insärcinatcu procurarea remontei, Émile Picot, dadea o editie si traducerea Cronicei lui Ureche, intovärasindu-o de lämuriri culese in foartemulte izvoare, atitea dintre dinsele inaccesibile la noi. lar ve-chiul amic i colaborator al luí Alecsandri, Ion Ghica, fostulprofesor la Academia Mihäileana 8, culegea amintiri 9, uimitor desigure si imbracate in forma cea mai vioaie, superioara oricarii

Ibid., XIII.2 Pentru activitatea lui in acest timp v. ibid., IX, pp. 105-9, 127-32

(despre versul romänesc); XI, p. 7 si urm. (starea economicA ; bune ob-servatii despre crearea fructelor sed" prin gcoli), pp. 119, 260 si urm. (cri-ticisme).

3 El dä la 883 gi un escelent program de istorie a Rominilor, in brogurä.4 Despre cdrtile lui Bälcescu si lui Teutschlander cu privire la Mihai

Viteazul, Cony. Lit., XIV, p. 41 gi urm.5 Ibid., XV, p. 85 gi urm.6 Ibid., p. 60 gi urm.7 Ibid., XIII, p. 98 gi urm.

Cf. ibid., 1912, p. 48 gi urm.Pentru originea culegerii, Alecsandri, Scrisori, p. 115.

Poesie rumAneascA l poeSie patrioticA.-k-Noul tentru 259

evocatii istorice, pentru a le turna in veviiintul unor scrisori catrepoet 4: se adauga i scrisori ale lui Aleesandri catre Ghica 24 Ale-xandru Papadopul-Calimah publica in Convorbiri" articole despre-trecutul cercetat in izvoare 3. Acest urma prin femei al lui Searlat-Voda Callimachi se indeamnä apoi a scrie i el, dar pe basa docu-mentelor, amintiri", in care e vorba de vechi ceasornicari strainidin Moldova qi de aceia din alte ten i 4. Paginile despre Unire yinlug din experienta Iui5.

Interesul vremii mergea qi asupra trecutului Rominilor neliberi,qi, la aparitia cartii bunului, credinciosului ucenic al lui Saguna,arhimandritul Nieolae Popea, Arhiepiscopul qi Mitropolitul Andrei,baron de $aguna (1879), Slavici scrise pentru Convorbiri" ceamai inteleapta pretuire a operei indeplinite de marele arhiereu 6.Aceasta in timpul cind Teodor V. Stefanelli iscodia §tiri istoriee

statistice adesea naive din Bucovina 7. Dacia tnainte de Romania lui Tocilescu era sä apara i, atacatä de Hasdeu, in BinelePublic", ajungea, pentru aceia, sa fie láudata in Convorbiri".

E, astfel, de mirare cum Maioreseu, ocupat ¡iterar in aceastavreme cu traducen i din prosa §i chiar din poesia germana §i ingenere apuseana9, Cu conferinte ori cu intirziate atacuri contraneologismelor, pe care le tot scotea din us noua literaturi', strinslegata de graiul poporului 14, a putut proclama quasi-neexistenta

Ibid., XIV, pp. 1 i urm., 55 gi urm., 81 i urm., 209 si urm., 325 giurm., 407 gi urm., 445 gi urm.; XV, pp. 165 gi urm., 209 gi urm., 254 siurm., 339 gi urm.

Ibid., XIV, p. 164 gi urm. (Vasile Porojan, amintiri de copilArie).Ca ibid., XIV, pp. 194 gi urm., 252 gi urm.Ibid., p. 29 gi urm.Ibid., pp. .32-4. Cf., pentru transmiterea prin Alecsandri, Scrisori, p. 467.

Prin el trimete i Melchisedec ; ibid., p. 116, no. cix; p. 117, n-le cx1-11p. 119, no. av; p. 120.

Ibid., XIV, p. 5 gi urm.7 Ibid., XIX.

Ibid., XX, pp. 235-6.9 y. 0 Biblioteca Literard: Patria nuvele de Carmen Sylva, Alarcon;

Bret-Harte i din chinezeste, traducere romlna de T. Maiorescu, Craiova,1882.

1" V. Titu Maiorescu, Patru conferinte, resumate de Mihai C. Brdneanu(Hermes), cu un apendice de d. Anghel Demetrescu, Bucuregti 1883. In a-celagi an Maiorescu cAta sA ar5te cum lupta sa a cigtigat biruinta (v. Cony.Lit., XVII, pp. 81-6).

I' Ibid., XV, p. 281 i urm.

NO Istoria IlteraturlIPromlnet1

studiilor de istorie In aceasti epoci ava de aplecitä si räscoleascitrecutul, facInd rispunzatori vi pe cei patru profesori de Uni-versitate, cari ar fi fost incapabili de a da macar o monografie sautdlectie de documente, tratind cu cea mai mare asprime nepre-tuitul Jesaur" al lui Papiu Ilarian pentru cä iea din cärti tipäritevi di traducen vi bitIndu-vi joc de ce adunase din archivele italienerivna lui Esarcu , ba imputInd lui Hasdeu ci vi-a intrerupt publi-tatia de documente: daci Tocilescu Ii place pentru greoaia lui com-pilatie archeologick nu e ap i cu Fragmentele lui Hurmuzaki. 0esceptie liuditoare o Ikea pentru bunul studiu, apärut la Viena,al lui Slavici : Die Rumaenen in Ungarn, Siebenbuergen und derBukovina 2,

Dar, iarivi, de vi, cu putin Inainte, in Convorbiria3,Xenopol fusesetrecut cu vederea4, cind diduse interesantele studii asupra positiuniigeograf ice a Rominilor" 6, cum Revista pentru istorie, archeologie $ifilologie a lui Tocilescu era si adune indatä pe toti cercetätorii, de laVlidica Melchisedec la d. Gaster, tot Maiorescu pare a fi acela care-isalutä aparitia In Convorbiri" 6. Gindind vi la vechea-i Campan le, cri-ticul recunoavte cu simt istoric ci atacurile de atunci pot pärea prea

1 0 verificare a lucrului acestuia de profesorul Frollo, ibid,, XVII p. 405 siurm. (actele gasite sint In vol. VIII din Hurmuzakia).

2 Ibid., XV, p. 401 gi urm. In schimb, se aduc mari laude lui Hasdeu,pentru Cuvinte din bdtrini, cerindu-i Istoria limbii romlne", gi lui Cihak.Intr'o dare de sama despre exemplara. Bibliografie a lui Voltaire de G.Bengescu, Maiorescu iea In gluma intentia acestuia de a scrie, cu EmilePicot, o veche istorie a Moldovei (ibid. XVI, pp. 271-2). Dar revine, gi cu laude,asupra cartii aceluiagi despre Alexandru-cel-Bun (ibid., pp. 360-2). Se va faceloc gi studiilor lui Melchisedec, ibid., p. 371 gi urm., 422 gi urm., 464 gi urm.

3 Ibid., XV, p. 384 gi urm.4 In 1883 el incepe cursul sat' la Universitatea din lagi (ibid., XVII, pp.

300-6).5 Xenopol, npoligraful Xenopolu" al lui Maiorescu (ibid., XXIII, p. 593)

da gi un buletin In care vorbeate gi de slaba lucrare de debut a lui Al.Philippide, incercari asupra stdrii sociale a poporului romin in trecutQ881); ibid., XV, pp. 475-8. Dar tot Philippide da, In studiul sail despre Cro-nica lui Huru" (ibid., CXVI, p. 249 gi urm.), cea mai clara gi mai distinsa caforma din toate numeroasele sale lucran. Gane e prins gi el de tendintavremii gi imbraca In forma de nuvela legends istorica, in legatura cu Stefan-cel-Mare, de la Borzegti (ibid., XV, p. 418 gi urm.

° Ibid., XVI, pp. 323-4. E timpul cind ai d. C. Meissner face istorie, re-censind cartea lui Tomaschek despre Balcani, ibid., pp. 446 gi urm., 574gi urm.

Poesie romOneasce i poesie patrioticlNoul teatru 261

aspre", prea putin oportune", prea lipsite de respect pentru ve-chile autoritati". $i el crede acum ca. e neaparat" a cunoasteBiblia romina in frumoasa limbä din secolul al XVII-lea, i cronicariiuostri, i povestile, poesiile si proverbele populare".

Budulea Taichii al lui Slavici, minunat de plastica, asemenea cuscrisorile dintre Ghica si Alecsandri, indemna, de altfel, spre ras-colirea amintirilor personale, si, in ale lui, Gane, urmindu-si sce-nele vinatoresti, gisi materia frumoasei povestiri in jurul bunuluiTurc de casä al familiei sale, Aliutd. Diplomatul care era 011anescu 3(Ascanio) culegea impresii de Orient ca acelea din Nevruz. Pana

naivul Ispirescu va cäuta in memoria sa mai recenta inciden-tele unei calatorii »de la Rosiorii-de-Vede i 'napoi"4. Si Cara-giale, iscalind Luca", va da omintiri din teatru", care stout plinede interes 5.

Atunci Creangá veni cu Amintirile din copiläriel.Fleá stäpinirea printr'o inaltä ideie morala care deosebeste

scrisul lui Slavici, färä linistea cuiva care priveste de departe,dintr'o viatä statornicitä i asiguratä, ce i se nazare in minte dininceputurile sale, ne?.gal, plin de cuvinte rare, amestecat si une oriconfus, plin de expresii locale, dar de o perfectà' sinceritate nemes-tesugitä, de un pitoresc spontaneu, opera aceasta a lui Creangàalca'tuieste partea cea mai originalä din scrisul institutorului iesean,In care a trait pana la capat teranul de supt muntele Neamtului, de siforma povestilor e cu mult superioara. Numai a doua parte, in caree vorba de grijile mamei, e plina de o duiosie retinutä chipurilefelurite ale satului risar si se insufletesc; niciodati pana atunci nuse gasiserä atitea impreuna si asa de deosebite in jurul poznelorf Acute de un copil neastimpärat, si acelasi dialog, de o rarä autenti-citate teräneascä, prinde o bunä parte din aceastä larga fresca ruralä.In a treia parte, apärutä. la Mart 1882, e si o bogata descriere aacestui mediu nemtean, cu scurta caracterisare plasticä a satelorde supt codru, in umbra manästirilor, a cäror tainä nu vorbeste

1 Ibid., XIV, p. 201 si urm. Dar Petrea Dascdlul (ibid. p. 286 si urm,)e prefacerea In literatura a unei simple anecdote de vinatoare.

2 ¡bid., p. 365 gi urm.Ibid., XVI, pp. 81 i urm., 190 0 urm,, 227 si urm.

4 Ibid., XVIII, p. 193, si urm,5 Ibid.. XI, pp. 397 0 urm, 434 si urm.

262 Istorla literaturii romAnesti

celui nepurtat prin veacurile istoriei Moldovei, dar Cetatea Neam-tului ii apare ingraditä cu pustiu, acoperità cu fulger" (las la oparte restul, in care e vorba de vite Jugärite de streche" i devinderei 1), pe cind venerabilul staret Neonil apare numai ca unbätrin olog, care ne sfätuia cu duhul blindetei sä ne tinem deCeaslov §i Psaltire, cäci toate celelalte invätäturi, zicea el, sint nu-mai nikite ereticii, care mai mult amäräsc inima §i tulburä sufletulomului" ', ha chiar ca until care opre0e pe nedrept leafa das-cähilui Popa Duhu. Hazlie e de sigur i priveli§tea lumii declerici in care coala aduce pe bäiatul de la Humule§ti, dar poatecä nici aruncarea cu pravila i sfe§nicul, in timpul slujbei, depreot intre augäri nu e mai adevdratä, fiind tot a§a de putinpioasä pentru amintirile copildriei, care ar avea multe altele despus. Capitolul care prive,te §coala, egal de vioiu, nu mutä inteunmediu mai putin trivial, in netagaduitul interes al amindurora 3.Amintirile se opresc la intrarea lui Creangfi in Seminariul dinSocola, la 1855, pentru a fi reluate apoi in schita Popa Duhu4,care nu e decit o culegere de anecdote färà spirit.

, Se presinta si icoana lui Grigore-Vocla Ghica la deschiderea scolii dinTirgul-Neamtului.

2 Despre adevaratul Neonil, v. lucrarea dlui N. Banescu, Stareful Neonil.3 Amintirile au fost scrise la Bucuresti in timpul cit Creanga se ingrijia

de boala lui in spital. Aici culege balada ciudata care leaga pe JemnaiCraiu (Jicmon, Sigismuncl) de Lina Catalina (Cony. Lit., XV, pp. 383-4).

4 Ibid., p. 313 si urm.

V.

Ardealul §i noua mi§care.

In acest timp de literaturä inspiratä de popor vi apoi vi detrecut, Familia lui Vulcan, o bucatä de vreme, putintel neglijatä ',se reface de pe la 1881, dupä ce directorul trecuse de la Pestala Grade 2, cind reiea vi poesia popularä 3.

Din acest mediu ardelenesc cel putin ca vi din simtul pentrucintecul poporului al celor din tara libera vi-a luat Eminescu incäde la inceput inspiratia populara. Materialul Familiei era deseori alcätuit din imitatii vi contrafaceri ale acestei poesii populare,vi schite ca a lui Gheorghe Träilä intrebuintau in dialoguri graiulsatelor bänätene. Elemente de viatä teräneasa sint prelucrate deVulcan el insuvi 'in Biografia unui arbore, povestitä de el insuvi4.Acelavi Träilä dä un sir de vtiri despre obiceiurile din pärtile Timivoarei 5, dupä cele din Bihor, de un altul 6, i se adaugä informatiilebucovinene ale lui Manan 7 i cele ad use de Miran Pompiliu 8

' Concordia din Peste, Aurora Rominä dispAruserA, ca si Federatiuneasi Amical ,Fcolii, ale lui Visarion Roman, Magazinul Pedagogic din 1867,de la NAslud, Amical Poporului, din acelasi an, Albina din Viena, ca sipublicatia de satire Calicul. Se anuntase Progresul si Amvonul lui Popfiu(pentru care v. Fam., III, p. 431).

I Fam., XIII, 541 si urm.8 Ibid., XVI.

Ibid., III.3 Ibid., II, pp. 312-4; III. V., d. ex., pp. 443 si urm., 457 si urm.

Ibid., II, p. 299.7 Ibid., III, pp. .01-2, 597-8.8 lbid., pp. 346-7.

Ibid., III, pp. 461-2. Poetul I. BAdescu, trimes de societatea Orientul"pentru ca sA adune poesii populare la Nord de Carpati, a fost arestat ca

2E4 Istoria literaturli romAnestl

Grigore Moldovan trimete chiar o culegere de cintece ardelenesti 1Se merge asa de departe, incit se presintä intre portretele Romini-lor ilustri al lui Mircea Giuca din Ticfanul-Mic, lingi Oravita, unuldin pisträtorii acelei comori de balade 2

Pentru nuvele se cautä tot mai mult inspiratia populark pecare o adopti un Buticescu din Cluj. In Crucea din Pe#ercl,cel ce iscileste Dionisie Coriolan strimuti cetitorul in colibelepicurarilor" din Bihor : cine n'a fost inteo noapte in ta-rinile satelor romänesti, acela nici ideie n'are despre mistici-tatea sunetelor, despre armonia cea melancolici si indulcitoarea fluierului picurarului ce sede linga porsor". Ne intilnim cupreoti bogati cetind vechi cirti cu potcoave, cu fetele lor fru-moase, si graiul poporului Insusi ni se presinti, nefalsificat :Bat'o soare batirá (sic), suratä, ci mindrä mai poate fi DilincaPopii, asa-i de all* ca un porumb, asa-i de fiioasä (sic): doarcit tine vidicul nu i-ai afla pireche... nu, hie, nu-i mirare ci efati de poi* ci'ci gindesti cà e fatä de Domn... Ba doari-isi mai mindri decit Nani Jagirului, de si ea poarti cerc si clopin cap". E o plicere sà asisti la acea incredintare" a fetei,cireia totusi &dui aiurea-i umbra'. Si ce pitoresc se presintàfuga fetei: Daci i se incitau polcutele inteun piducel, nu ledescita cu frumosul, ci se smicia, rumpi-se ori fie ce-a fi,numai sá poatä ajunge mai iute... Alti fati pentru lumea astan'ar cuteza si umble noaptea prin pidure. Altä fati nu si-arbiga capul in api, cici pe unde s'avintä Dilinca, umbra lupul,umblä momliete, umbli mama päduriia.

$i portul popular, atit acel din Rominia, vizut de Vulcan laExpositia din 1-aris, cit i cel din Ardeal, afli pretuire in aceastärevistä.

In mijlocul unei literaturi artificiale, care isprävise prin a desgustape aceia chiar cari o adipostiserä si liudaserä, apare acolo in 1871ca un fenomen de viitor gluma lui Vasile Budescu, mai putin fericitIn alte scrieri: Tiganii. Materialul popular, cu versul serpuitor, cu-

agent de propaganda dacice, la Berbesti, In Maramuras, la 18 9; ibid.,V, pp. 531;49.

' Ibid.,11, pp. 481-2. Legdturi cu Gherla; II, p. 01.In an. IV, N. Den-susianu Incea-ca o interpretare romand a poesiei populare.

2 Ibid., 11, pp. 495-7, 508-10, 520-3.

prinzlnd o extraordinarä bogAtie de cuvinte pitoresci,bine intrebuintat :

StrInsu-s'au Tigani-odatä,Toti din lume laolaltä,La capätul satului,In margenea codrului:CIO ciurari, citi lingurariSi ma4trii toti mai mari,DrImboie0, cimpoitori,Corturari i lipitori,Ca biserica sä-§i tackPop ä de Tigan s'aleagi,Cä-i hule0e lumea 'ntreagiCä n'au sat, loc stätätor,Si popä din vita lor 1

Acela0 gäse§te In poesia poporului ce-i trebuie pentru a scrie,din inädituri visibile, frumoasa Doinä a lotrului :

Vinä, dalba primävarä,Sä 'nverzeascä lunca iarä,Lunca i pädurile,Pädurea cu murile,C'arde sinul lotruluiDe dorutul codrului 2.

Sau :Mult mä 'ntreabä sfInta lunä :Unde-i voia mea cea bunä,a 'nfloriam ca muguriiSi sältam ca fluturii S.

Frunzä verde de viutä,Am trei mindre de drägutä :Una 'n deal i una 'n vale,Una 'n capul satului,La Haim bradului,

Cea din vlrful dealuluiDragg mi-i sufletului,

1 Ibid., VII, 454-6. Acelasi adunA poesii populare; ibid., p. 482. Incer-case de a le prelucra, ibid., pp. 595, 615-6; VIII, p, 3w.

2 Ibid., p. 411. IntrebuintInd acest motiv, 0 Vulcan poate sA dea o bu-catA care se cete§te cu plAcere, Gorunul lui lioria (ibid., p. 455 fi urm.),

2 Ibid., p. 520.

Ardealul §I noua miocare 265

e foarte

266 Istorla literaturil romanesti

Cea din capul satuluiMi-e rumperea capului 1

Apar la Familia noi colaboratori : pedagogul Stefan Velovan 9,Petru Dulfu, cu O cearta pentru nimica", din 1883 3, Brasoveanul,de o fecunda productie, nu totdeauna fericita, poet traducator,nuvelist, povestitor cu vioiciune al calatoriilor sale, Teohar Alexi,urmas al vechilor companiO greci, acesta 0 cu un roman istoricBeiu, Vodei, Domn, din 1884, iesind in fascicule ilustrate 4.

Un spirit critic, patrunde si acolo. Volumul lui T. V. Pacatian,Flori de toamnä, intimpina critica profesorului Silasi 5. Marienescupoarta polemici dirze in jurul folklorului sat' 6. El va incrucisaspada cu Aron Densusianu, care-1 taxa de falsificator pentru ca elinsusi nu pretuia partea de datini din epopeia acestuia, Negriada(18797). Mai ales e de tinut sama opera de dirza trecere prinsitä a lui Radu Nasturel", care stie si portughesa 8. Unele ideisint juste, altele bizare, ca lauda pentru acel naiv N. D. Popescuin care talentul schinteiaza" 3.

Se cautä relatii mai largi, pana in Bucovina. Vasile Bumbac,colaborator cu o balada la Familia in 1866, pregatia, spuneVulcan, o epopeie poporalä in dottázeci si patru de cinturi supttitlul Pe/rea Ccifei lei..., despre un räzboiu... in care Petrea Cateleise lupta cu craii zmeilor, ii invinge prin multa ostenealä si prinaventuri multe devine in urmä domn peste tenle zmeilor"1".Balada s'a si publicat, dar lunga insirare de versuri marunte,

i Ibid., pp. 566-7. In vol. VIII, p. 175, si IX, p. 396; X, p. 259 (e de-adreptul poesie populara). 0 balada bunisoara, Cu subiect roman, ibid.,VIII, p. 261; cf. XI, pp. 72-3. Si in poesii de iubire (v. ibid., X, p. 25) el amestecaasemenea motive. Autorul era profesor la gimnasiul din Beius (ibid., p. 41).

2 Ibid., XX, p. 53 si urm.5 V. Reintoarcerea, ibid., IX, pp. 443-5.4 Supt pseudonimul Stan Pirjol, Moartea lui Mihai Viteazul, 1881; cf. if i

carte, ai parte, 1878.

5 Ibid., XIX, p. 55 si urm. Gasim cu mirare si o nota despre Carlyle;ibid., XVIII. p. 13. Silasi inchisese foaia sa Sionul Romänesc, inceputa la1866 si mutata pe un an la Viena.

e Ibid., XVII, p. 126 si aiurea. Cf. Lumineitorul, 1880, n-le 7-18.7 Fam., XVI, pp. 572-3, 579-80, 584-5, 596-7, 603-4, 608-9, 614-5, 619-22;

XVII, pp. 12-3. Densusianu profesor la Iasi, ibid., XIX, p. 605,a Ibid., VII, p. 463.9 Ibid., .X111, p. 326." Ibid., 11, p. 323 si urm.

Ardealul I noua migcare 267

coloare i pitoresc, oboseste t. Acolo intre tineri se aratäfoarte zelos istoricul diletant Dionisie Olinescu a. Se corespundechiar cu Petersburgul, unde Petru Sircu incepe un curs de romä-neste 3.

Din tara liberä, de unde N. Xenopol scrie contra frantuzis-melor 4, altii, Alecsandri, Matilda Poni, care dä la 1872 un volumde Poesii5, Veronica Mide 6 colaboreazA curent. Sint relatii chiarcu P. P. Carp 7. Un P. V. Grigoriu (Buduscä") din Iasi Mcàstudent la Paris, devine un informator petmanent 8.

Vulcan insusi, care lace in 1881 un drum in Romänia 9, se pres-chimbä. Editorul Sezcitoarei se apropie de inspiratia popular'ä, eain De la sate din 1883. Dupä ce o bucatä de vreme pierduse totinteresul, materialul cel mai de pret, dat de popor, trecind la admira-bila publicatie pentru sate Sezeitoarea, de la 1880, cu contributii dePantazi Ghica si Scurtescu, Bonifaciu Florescu s. a., Familia redevineastfel supt impulsul acestui tineret o revistä de insemnätate. SiIspirescul trimete colaboratia sa Eminescu publicä acolo S'a(Las amoral", De-acuma", Pe l'ingei plopii gird sot15 si Ce e

Ibid., pp. 457 si urm., 469 gi urm., 483 si urtn., 489, 493 gi arm., 501

[um., 505 gi urm., 513 gi urm., 517 i urm., 525 gi urm.Beizadea Tudurel din Moldova, XII, pp. 520 gi urm., 530 gi urm. Cf.

ibid., XI, pp. 214, 492; XIII, p. 7!. Cf. Foaia Sotietafii, IV, p. 37. LuiDimitrie Onciul, student, i se raspundea la Convorbiri (VII, p. 184):D-lui Dim. On., Bucovina. Intentiune-t e bund i va indemn sd urmati,¡usa pan' acum prè (sic) multe gregeli de limba gi forma". Cf. V. I. Palade,O excursie la Suceava, 1 72 ; G. V. Stefaniu, ibid., XIV, p. 356.

Ibid., XX, pp. 540-1. V. gi cf. ibid., XX, p. 663. Planul de a se publicaMesagerul Basarabiei lui Drumagcu, in 1884; ibid., XX, p. 47.

ibid., XVIII, pp. 105-6.b V. ibid., VII, p. 361; X, p. 313; XVII, pp. 77 gi urm., 83 gi urm.; XIX,

p. 634 (se anunta povestirea ei, Pdcatele peirin(ilor. Volumul ulterior,Povesliri adevdrate). Portretul ei, ibid., XX, p. 157. Despre ea vorbegte unAlexandru Tóth, in Fövdrosi Lapok din 1881.

Ibid., XIX, p. 527 gi aiurea.7 Ibid., IV, p. 401.

Scene din Iasi, XIII, pp. 513-4. Acelagi catre Gh. Scheletti, ibid., p.351. Cf., pentru Seheletti, ibid., XVII, pp. 2-s8-9. Cf. V. Cosmovici, in Rev.

Noud, 111, p. 40 gi urm.Fain., XVII, pp. 451-2.

0 Nota despre tuca lui, ibid., XIX, p. 283.11 Ibid., p. 197.77 Ibid., p. 269.28 Ibid., p. 417. Anuntindu-i, mai tarziu, boala, Vulcan pune in vedere pu-

268 letona literaturli romanegti

amoral'. Apare o cronici bucure§teanä permanentä, de poetul, dealtfel mediocru, Roca (A. C. Sor"), in care sint §i entice Interne-

¡atei curagioase, care se une0e cu acea, a tinärului Olinescu, dinBucovina, §i cu discutiile in care Sila§i represinta vechiul punctde vedere latinist ca i lipsa de gust, liudind poesiile d-lui PA-cfitian. Ea räminea deschisi atitor studenti porniti pe o cale nouä,Pompiliu fiind ingaduit si rispundä aprecierilor bitrinuliii pro,fesor 2.

Dar inspiratia populari, represintati §i prin pove0i ca ale luiloan Pop Reteganu13, se a§eazi in locul intiiu. Numai in Fa-milia" 4 a ie§it singur prologul piesei in cinci acte, pe lingiacest prolog, pe care, la 1882, Alecsandri o intituleazi Nävälirea

Jidanilor. Cu imitatie de jargon §i luptä contra Aliantei Israe-lite", ea va fi fost intreagi la nivelul lui HerFu Boccengiul"poate mai mult chiar cleat al Lipitorilor Satelor".

Si corespondenta bucure§teanä a Familiei" ne face sä cunoa0emcum vechea Junime" ieeani se preficuse prin ace§ti ani 1880In salonul personal al lui Maiorescu5, acuma pe deplin acceptat,

i din causa importantei politice, de acest clan de Ardeleni, multtimp rebel unei influente care se socotia periculoasä6. ,Astfel in

blicarea a altor trei poesii, rpe care, d'impreunà cu altele deja publicatede noi, ni le-a dat pentru Familia (ibid., p. 428). E vorba de $i driedramuri bat in geam (ibid., p. .549), Din noapte (X, p. 73), lar ciad voiu fipdmInt (ibid., p. 133).

1 Ibid., p. 345.2 Ibid., XIX, p. 86 gi urm. Dar gi rAspuns al lui Silagi, ibid., pp. 190 gi

urm., 205 gi urm., 216 gi urm. Polemica urmeaza cu interventia lui ,SpiruGhimpescua, ibid., pp. 352-3.

3 Ibid., p. 97 gi urm. Roca da rcalul dupl cintecele poporale ale Ro-minilora; ibid., pp. 133 gi urm.i 145 gi urm. 0 povestire in stil popular deAlexandru Tuducescu, din Lipova, gi el convertit la noile tendinte, ,ibid.,'pp. 609-10 (cf. poesii populare, ibid., XX, p. 21. 0 poveste, ¡bid., p. 378 giurm.). Frumoase amintiri, cu obiceiuri populare, de acelagi, ibid., XIX, p.621 gi urm.

4 Ibid., XX, p. 1 gi urm.5 Pentru casa lui in Bucuregti, ibid., XIX, p. 143. Se semnaleaza la 1874

a el a facut pe Hasdeu profesor de Universitate. Portretul lui, ibid., XIX,p. 233.

8 V. Maiorescu gi religia, ibid., VII, p. 1 0. Contra subventiei AcademieiRomine, tot in 1b71, ibid., p. 333. Pe la 1 73, pentru Vulcan, el rdesvoltamulta activitate"; ibid., X, p. 334.

Ardealal i noua mIscard 260

Mart 1883 cetesc unul dupä altul in casa din Str. Mercur: Ispi-rescu despre jocurile de copii, Hasdeu, care inch de la foaia

Traian, §i inainte de revista de eruditie Columna lui Traian, ofe-rise pacea levenilor cu verva-i cunoscutä"2, un tablou rafaelic:Romania cu admirabilu-i profil Basarabia, hothrit revistei limbilorromanice", iar, dupi ce amfitrionul dede cetire unui fel depoemä. ideografick Musa Rustich", pe care o primise prin postä",Roca presintä ocalul duph cintecele poporale ale Rominilor" 3,Altä datä, dupi ce Alecsandri ocupase o intreagh searä cu cetireaFintinii Blanduziei" despre care va fi vorba in altä leghturä.se succedeaza At. M. Marienescu, cu insemnata d-sale nuveläRegina Stelelor, foarte interesantä din punctul de vedere al floreivi mitologiei poporale romine", poesii de Eminescu vi un quatrenadresat d-lui Alecsandri de d. Hasdeu, care-vi exprimä iubireaadmiratiunea chtre Horatiu al Romanilor vi Alecsandri al Romini-lor"4. Aceste versuri, pe care le redi Familia", iatä-le :

Bäkinule Horatiu, a Romei vechi mindrie,De care toti Latinii in veci se vor mindri,

1 Cf. III, p. 127; IV, passim. Din causa articolului lui Xenopol despreConvorbirile economice" ale lui Ion Ghica, el ,intinde o mina de tittle...revistei transmilcoviene, oferind gi a se lace abonamente comune (IV, p. 264).Se reproduce si ce a scris Xenopol despre literatura populara, poesii deMatilda Cugler (ibid., p. 70), de Veronica Miele (ibid., p. 185). De altfelAlecsandri, foarte eclectic totdeauna, daduse lui Hasdeu bucatile Vlad Tepes

Stejarul i Vadul lui Traian (pp. 189, 233). Numai cu lacob Negruzzir=Abraham Albuzzig continua un usor razbaid de floreta (p. 65 si urm.). Dealtfel, in Aghiufd, p. 186, se putea ceti acest anunt: D. B. P. Hajdeu pro-pune colaboratiunea sa ca istoric la orisicare foaie romini, fiind vederatdi o asa col4boratiune curat stiintifica nu implica de loe simpatie sau so-lidaritate politica, ci numai simplu va da autorului mijloace de a lucra side a scoate la lumina un foarte mare numar de descoperiri de cea maimare importanta pentru istoria romlna". Familia se va ocupa insi deatacurile lui Gh. Panu contra lui Hasdeu; XVI, p. 356.

2 El publica atunci pi in Buletinul Ministeriului de Instructie al lui V.A. Urechia (v. despre fratia de mosie ; I, p. 620 si urm.).

3 Fam., XIX, p. 129.Ibid., X X, p. 180. Cf. adresa contemporana a lui Maiorescu catre Alecaandri;

hGeniul d-tale, care este si va raminea cea mai Malta incoronare a inteli-gentei rominea (1884) ; Conv. Lit., 1932 1, p. 431.

270 istoria literaturil romAnestl

Jubirea-mi pentru tine azi este si mai vie :lubindu-te pe tine, iubesc pe-Alecsandri 1.

Poate pentru atita nu merita sá se uite o intreaga epopeie decrunte lupte intre cei doi corifei ¡iteran. Veniau acolo, de altfel,ca A. asculte si povesti de Baican, glume de Jipescu, un Caragialeling6 avocatul, politicianul, apoi ofiterul, Candiano-Popescu2. Se 'Mtn-niau si Ispirescu si Dulfu 8 In fatä, Petre Grädisteanu, care nu-si uitaliteratura si era dominat de frumoasa ideie de a reinvia RevistaContemporanci de fericitä amintire", face sä ceteasci Ciru Oeco-nomu si 0116nescu 4.

Almanahul Romeiniei June din 1883 inseamnä afirmarea acesteisolidaritäti a tineretului din Austro-Ungaria cu directia poporalidin Romänia. Se gäsesc impreunä numele reginei Elisabeta, al luiAlecsandri, ale junimistilor", de la Eminescu, Slavici si Creangala Gane, lacob Negruzzi si Xenopol, al lui Maiorescu, despreprogresul adevärului in judecarea lucrärilor ¡iterare", nu fall Neni-tescu, Bucovineanul I. G. Sbierea, lar, dintre Ardeleni, numai Vulcansi I. Popescu de la Sibiiu. E data cind Familia face loe unuiarticol in care se recunoaste influenta binerácgtoare a luptei dusede noua clirectie"5.

Apoi, se va produce intrarea la Vulcan a tinerilor de la Viena,

i Fam., XX, p. 182.2 Ibid., p. 524.3 Ibid., p. 594. Si multi altii, ca V. Babes, N. Densusianu (sic), episcopul

Melchisedec ; v. Vulcan, ibid., XX, pp. 69-70. Se cetia, dar se raspingea de lapublicare, o rectificare a generalului Manu contra lui Ion Ghica ; RomeiniaLiberd, si de acolo in Fam., XX, p. 591. Pe atunci Urechil lauda pe loanMaiorescu (Cony. Lit., XXV, p. 449 si urm.). $i D. A. Sturdza colabora laConvorbirile junimiste (ibid., VI, p. 257 5i urm.). Sistemul se introduce si laBrasov, tot cu doamne si domnisoare, in care insa se fac lecturi din litera-tura altora ; Fam., XX, p. 591. $i mici cuvintari, ibid., p. 615.

4 Ibid., pp. 476, 484.5 Ibid., XIX, pp. 234-5. Maiorescu insusi promite un articol Familiei";

ibid., p. 307. Se d5, de fapt, un resumat al conferintei despre temperament,datorit unei Ignota, doamna din societatea bucuresteana", poate d-na Ma-iorescu (ibid., XIX, p. 345 si urm.). Cu alte trei resumate, de M. C. Bra-neanu (Ipnotismul", Darvinismul In progresul intelectual" si Originealimbagiului"), in volumul de la 1883. Se anunta 0 un studiu al lui Maio-rescu despre directia noue si o biografie a d-nei Kremnitz, cumnata sasi amica lui Eminescu ; ibid., p. 636.

Ardealul vi noua mivcare 271

grupul de acolo convertit, la Convorbirile" atacate °data i deRadu NästureP, cuprinzind pe un I. C. Frunza, a§ezat la Brapv,autorul unei nu-vele ca Tica lui Coder4te2, cu povestea ei §i alui Trick' Bondoc, un I. S. Paul, mutat apoi ca profesor la la§i,care publici acolo, in 1881, Nu-i nimic, nuveld din 48, SolomonHalita, pedagogul, caruia Frunzi-i dedicä incercarea sa, un I. T.Mera, viitorul medic de la Carlsbad.

Nedibace, acea nuveli a lui I. C. Frunzi, student din cer-cul Romäniei June" 8, da priveli0 de viatä bra§oveneasca dela Rominii din margine, §i schitarea tipurilor: a femeii fudule,care, cum zice sotul ei, a vrut sa-si faci pe fie-sa doamna",a acestui sot, caruia i se aruna in fata, de &Inn, care e neamde negustor", 6 el se coboara din hamali", a ginerelui planuit,care a invatat In Romania, §tie zice bonjur" i se imbatä de zivanuntii §i deci aceasta se stria, e lama cu patrundere2. Sitot in acele numere ale revistei din Budapesta I. T. Mera, atuncistudent la Viena, dovedia mai multa areà stind alaturi de Slaviciin notarea siguri a unor bogate amintiri de acasa, cind schilaneuitata infäli§are a bietului dascal de sat romanesc, ciruia, cutot nrocula sau imposant, ii place dud i se aduc pocloane, Oatla puii tercuiti provisoriu dupa u§a, de colarii sal terani 5. E liraindoialfi una din cele mai bune schite ce s'au scris In romanqte§i ar fi vreme ca ea sa fie desfacutä din paginile unei reviste uitate i

sä intre in acel mare nuvelier" al neamului care ar lace atita plficere.in Peidureful, acela0 scriitor, nu face cleat sä imbrace inteo formaaleasä, Cu un dialog bogat i viu, povestea populara.6. Si vechiul

' In 1871, VI, p. 20; VII, p. 463 (cf. ibid., pp. 93-5). Cf. nota despre Ma-iorescu, ibid., p. 274. Ba chiar contra lui Odobescu, VI, p. 76 vi urm.

Ibid., XVIII, p. 393 vi urm. Cf. vi Pompiliu, Plopii, ibid., XV, p. 400;Maria cea oarbd, ibid., XVI, p.542. Si d. I. Bianu, cu schite istorice, Moar-tea lui Miron Costin, ibid., XIX, p. 477 vi urm.

3 Gazeta Transilvaniei pe 1882, n-le 66-7 (reprodus in Cony. Lit.).Fam., XVIII, pp. 393 vi urm., 408 vi urm. Mai tArziu, el ivi va ride de

Septimiu Catul, Oral. bogat, Ardelean get-beget vi confus in ideile sale ;ibid., XX, p. 52. Va da o schitA din BArAgan; ibid., VIII, p. 633 vi urm.

5 Ibid., XVIII, pp. 396 vi urm., 408 vi urm. Acelavi dA insA o nuvelA dinalt mediu, In pension, care e cu totul inferioarii; ibid., XIX, pp. 14 vi urm.26 vi urm. 39 vi urm.

1' Ibid., pp. 285 *i urm., 297 vi urm. 0 poveste iscAlita Vasile Giimuleaiibid., P. 384 vi urm.

272 lstoria literaturii tomaneoti

povestitor Ranta Buticescu gäsia pe atunci altá formä ca sfi ir&brace o povestire in care imaginatia preface realitätile populare 1;e una din cele mai bune povestiri de acest fel, imbracati intr'unzäbranic de curatä si finä poesie 2. Din aCeiasi nouä generatielace parte apoi Gr. Sima a lui Ion, care trimete Familiei", in1882-3, frumoasa poveste Voinic de teiu 3 §i Busuioc fi meigheran 4)In 1883 pe Negrea PeiscdlitorulA, cu amintiri din tineretà presintatecu verva luí Creangi i cu un pitoresc asämänätor; o schitä din taraMotilor n'are aceiasi vioiciune 6 O upará prosä de glume une ori,altä datä de fnjghebäri crunt romantice, ca a lui Virgil Onit I, se poatepune in leghturi cu aceiasi miscare. In 1884 el dä., in Niciodatd,cu scene din pärtile &lista Sibiiului, pagini in spiritul lui Slavici 8.

Junimea" biruie astfel in Ardeal, pe la 1882 prin propaganda luiSlavici, care, dupfi ce publicase in limba germanä acea insemnatä asa lucrare pan-romäneascä despre Rominii din Monarhia austro-ungarä, intreprinsese, din indemnul lui Maiorescu, o cälätorie inItalia, din care ni-a ramas 9 o entusiastä, dar naivä' descriere anaturii si a artei italiene (1882) lo, fäcuse o scurtä sedere laBucuresti ", pentru a trece din nou peste munti, ca sä scoatä

!bid., XVIII, pp. 427 i urm., 429 si urm. De acelasi, In aceiaoi revista,pe 1882, nuvela Flori ca spini. In 1883, Florite dragostei.

Alte Incercari de acelasi In acest gen, Fam., XIX, p. 184 si urm. Obuna nuvela de lason Biano (Isaia Botco) ibid., XX, p. 224 i urm. Autorul,vechiu colaborator, se Impuscase; v. ibid., p. 219.

8 Ibid., XIX, p. 2 si urm.Ibid., p. 169 si urm.. V. si alta poveste, ibid., XX, p. 596 l urm.

5 Ibid., XIX, p. 61 si un. Poesii populare adunate de el la Bucium-Poeni,ibid., pp. 92, 104, 202-3, 253, 293, 401, 424, 592; XX, p. 8. 0 nota despreJirgul de fete de la Gaine, ibid., pp. 336-7. Cf. si ibid., XX, p. 40 si urm.

Ibid., XIX, p. 442 si urm V. si ibid., XX, pp, 404-5.7 Ibid., XIX, pp. 39 -3, 40-7, 453 si un., 466 oi un. De acelasi,

ibid., XX, p., 123 i urm. si mai departe.8 Ibid., pp. 485 oi urm., 497 si urm.

In Almanabul Romdniei June.13 Conv. Lit., 1932 I, p. 82 si urm.11 In 18s3 colaboreazAla foaia E ducatoruL Pentru trecerea In Ardeal, Fam.

XX, p. 154. Scrisori din Sibiiu cuibul de vespi, de la 10 Airil si Oc-tombre 1884, catre Maiorescu, Conv Lit., 14 )0 8, pp. 933 sì urm. (p. 956:aoteptat Eminescu), 1052 si urm. V. si Slavici, Din valurile viefii.Pentrutraducen In ungureote, Fam., XIX, p. 70.

Ardealei. 0 noua mi§oare. 273

2iarul de luptä Tribuna, §i prin opera societätii vieneze RomäniaJun ä ". Cum, la 18S2 Inca, un vechiu colaborator ca Lije Traila sem-nala nesiguranta de limba, de ortografie, figuri gresite si expresiilipsite de gust la editia in volum a nuvelehr lui Gane t, Slavicirispundea cu aceste afirmatii: Limba claselor culte din Romania"e a lui Gane; el. place acelor clase culte ; prin aceasta chiar ease impune. Directia culturii noastre moderne porneste din Ar-deal: la Blaj s'au stabilit principiile generale pe care se inte.meiazi intreaga viatä moderna a poporului romin; la Blaj s'auivit ideile care azi ne stäpinesc, din Blaj au fost propagate acesteidei. insá ele nu pot si fie aplicate decit in Statul romin; numaiStatul romin poate sa fie purtatorul culturii noastre nationale. ,Siel ajunge 'Ana a declara ca nuvelele criticate sint si un insemnatprogres fata de nuvelele lui Costachi Negruzzi ori cu ale luiAlexandru Odobescu, care e unul din cei mai insemnati literati ainostri, insa numai in rangul al doilea ca nuvelist 2". Si iata acumI. T. Mera care &A pagini dinteo conferinta, la Viena, despre scrii-torii de la Junimea": in toate domeniile se laudä opera indepli-nitä de acesti scriitori, cu Maiorescu in frunte, dintre cari unii sintcelebri" In tara sau in sträinatate; lacob Negruzzi dä in poesiescumpe margaritare" si e superior lui Eminescu, pentru ca nue pesimist ca acest represintant al claselor mai inteligente aRomanilor"; Nauru si Pompiliu merg aläturi" cu Alecsandri; Gane,a cärui aparare se iea in treacat, e comparat cu Turgheniev, pecind Rusul Veresciaghin se impune pentru a lämuri pe Negruz,zi;In aläturare, Slavici, destul de läudat, are prea putin, iar Creangase pierde intre povestasi 3.

Dar manusa aruncata de Slavici o ridIcá un colaborator obis-nuit al revistei, Gr. Silasi, care tagäduieste scelor clase culte"din Romania, a caror definitie o cere, cäderea de a judeca suveranIn materie de limba. Drepturile purificatorilor de limba latinisti 4sint din nou, si cu caldura, apärate; discutind manifestatia pentruJunimea" a Romaniei June", el protesta contra trecerii la lu-

L Ibid., - XV Ill, p. 223 0 tum.2 Ibid., p. 254 0 urm.3 Ibid., p. 302 §i urm.4 Cf. ideia din 1873 a unei ,Biblioteci Latino-Romine" in foaia bucule§-

teanA Viitorul din 14 Iulie a acelui an.

18

A74 istotla iiteraturfl romAneSti

Crurile moarte a intregii literaturi care a precedat pretinsa rev°,liitie de la 141 1. Raspunsul liii Mera, atins §i el, urmeaza : elaminte0e dovezile de pietate fatä de trecut cuprinse in serbareapentru Stefan-cel-Mare 2 §i pentru Alecsandri; contra latinisatorilorse invoca' si autofitatea filologilor francesi de la Romania" §i elstriga indrfiznet : Vom vorbi dar i vom serie limba ce am in-vatat-o la sinul nlaicii noastre §i care o vorbWe poporul... Injurul acestui principiu vedern grupindu-se astazi, nu numai Ju-nimea", ci i alti barbati romini dintre cei mai eruditi", ca Odo-bescu i Hasdeu3.

Bätrinul Marienescu va cinta pe Carol l-iu in versuri decolin dä

Colo sus la Rasfirit,Carole Doamne,

Steaua noua s'a ivitSi in straluciri cere0iS'a oprit la Bucure0 4.

Dincolo de munti se seria, astfel, ca Eminescu i aceia cari InRomania liberä stateau tot mai mult supt influenta acestuia. Ajunga se ceti in Familia versuri ca acestea :

Noapte, tu e§ti sclava neagra' a veciei, iara euSint regini. De pe tronul intunerecului tauRevars valuri de lumina qi-un popor drag de steleFurnia 'n razele mele 5.

Sau, supt condeiul unui altfel cu totul necunoscut I. Brapvean:

Colo 'n vale se 'ntilniaTurturea cu turturea :Buna ziva, draga mea,Ce e§ti cu inima rea? 6

Toti Rominii aveau acum, indata dui:4 1882, in vremea -cindRomania, trecind printr'un fázboiu a arui influenta trebuie tinuta

Fam., XVIII, pp. 400 si urm., 414 si urm., 422 si urm.,432 i urm., 444§i urm. Cf. ibid., p. 164 si urm.

' V. si mai jos.8 Fam., XVIII, p. 479 si urrn. Nou ráspuns al lui Silasi, ibid., XIX, pp. 4urm., 16 si urm.4 Ibid., XVII, p. 145.5 ibid., p. 430.

Ibid., p. 611.

Atclealul i noua n iscare 275

in san* punea coroana regalä pe fruntea lui Carol 1-iu, o singurclliteraturd, §i ea era la inältimea pe care, printr'o fericitä sintesaa influentelor vechi si nota, i-o daduseil, pe basa unor ideicare erau, mai ciar, ale lui A. D. Xenopol, Eminescu i Slavicimai tinerii.

Se mica deci si in Ardeal ceva, tot neobservat de revista ieseana,care avea totusi din cind in cind, si multamitä lui A. D. Xeno-pol, o rubrica' de criticä. Harnicul Vulcan, a anti opera nu s'ainvrednicit de o cercetare, cit de sumará, dAduse la 1872-3 Nuve-lele sale, tipärite la Pesta, apoi trei volume din romanul Sclavulamorului (tot acolo, in 1875), un nou roman, cu tinte sociale, Ranelenatiunii (1876); o destul de vioaie comedie, Mireasei pentru mireasäapare in 1877, versurile din Lira mea fiind din 1882. Un TitChitul indräznise a atinge subiecte sträine si istorice prin nara-tiuni ca O fatei de Tarabost i Steaua Orientului2. Un RantaButicescu publica la 1881, in Dej, un volum de versuri (nuvelelelui apar la Gherla abia in 1902). Aron Densusianu, autorul, Incadin 1874, al studiului politic", scos din Orientul Latin", foaiasa, Romtnii si Maghiarii, se trudia cu acea Negriadei, de un vastavint, in care sint i versuri frumoase 8. La Viena apäreau in 1885Oarele de petreceri ale lui Al. Tuducescu, Bänäteanul. BrasoveanulTeohar Alexi, cäruia, la batrinetä, nui :repugna nici insusirealucrului strain 4, incerca, pe un subiect local, original, Cearda alba(Bucuresti 1879), pe cind prietenul lui Eminescu, Stefan Caco-veanu, va zäbovi pänä in 1888 cu corecta Floarea Soarelui 5. DinBucovina nu veniau in tara liberä decit cercetäri de istorie, asupraimportantei cärora voiu reveni 6, dar, in Ardeal, pe lingä vechi in-semnätori ai imprejurfirilor contemporane, ca loan Puscariu

ulutiu, se ivia acum i zelul de cercetare al lui Nicolae Den-

1 Cf. ce scria Petrino In acele Patine cuvinte despre con ruperea limbilroutine, CernAuti 1869.

2 v. Cony. Lit., IV, p. 819.Partea a doua e din i8"4. Cf. D. Evolceanu, in Omagiul Bianu.

4 V. Gr. BAjenaru, In Cony. Lit., 1931°, p. 806 i urm.5 V. N. R. L., IV, p. I.

Deocamdata I. Sbiera, Originea Romlnilor,1878. Profesorul cernAuteanpovestit, naiv, dar nu fAra interes, viata, In Familia Sbiera.

276 istoria literatura romine01

susianu, fratele lui Aron si viitor istoric al revolutiei lui Horia I.Nu s'a stiut pänä la moartea lui ce comori de amintiri din de-pfirtatul sätt Marammis, ce bogatie de lecturk ce experienti delocuri si de oameni va aduce din anii sii de student In medicinä,In Italia, ale arii orase si chiar sate le-a stràbätut, si din Paris,unde a cercetat Museele, dar, ca si vechiul Codru Dagusanu, aciutat O. cunoasei si viaja stratelor populare, acel interesantArtemiu Anderco, fiu de preot, cu bursä din Bucuresti, care, totusipreväzindu-si un sfirsit apropiat, visa de atitea lucruri folositoarepe care ar fi sa le facä intors la el acasa 2.

1 N. lorga, in N. R. L., III, pp. 16, 177 0 urm.Pentru un inceput de teatruIn Ardeal Cony. Lit., 1932, p. 550 §i urm.

2 V. DAianu, in Luc., IV, pp. 51 §i urm., 173 §i urm., 287-8; Cuget Ciar,1933-4. Cf. Fant., III, p. 815; VI, p. 315 §i urm., ; XIII, p. 432.

CAP. VII.

Literatura in serviciul politicei

indrumärile.

Toati activitatea literarä mai veche a Bucure§tenilor fuseseanimatä de tendinti politice i chiar sociale, acestea trecind de laBoliac la Hasdeu §i la Scurtescu. Hasdeu gäsise chiar in temerevolutionare acea energie, acea vibratie interioara care lipse§te deobiceiu poesiei lui. Astfel in aceastà inscriptie pe mormintul tera-nului apäsat §i batjocorit :

¡mi lipsia cama§a pe ger i pe ploaie,and stätea ciocoiul ling6 calda-i vaträ ;Acum port o hainä care nu se moaie :Tärinä §i piatil L.

Din Junimea" nu lipsesc, de la inceput, i unele preocupatiipolitice, i peste citiva ani participarea la guve.rn a junimiOlor"le intärise. Carp se credea chemat a da o directie nouà afacerilorpublice. Tinerii veniti din Germania erau contra liberalismuluiparisian gambettist, bogat in frase §i gesturi, i contra vechiuluirevolutionarism rqu". Timpul", foaia doctrinarà a conservato-rilor, adunase pe Eminescu §i pe Slavici, §i o luptfi aprinsà seporni impotriva popularului organ liberal Rominul". Ina din1878 Gr. G. Nucescu, unul din tinerii militanti munteni, publicaseIn Convorbiria o serie de articole2, in care, cercetind i &maul,

I Aghiutd, 11, p. 113.' De fapt luate, WA a o apune, cum orInduise Maiorescu, din Revista

Contemporand, V. Cugetul Romdnesc, II, p. 649.

278 Istoria literatudi romanest1

de-a lungul istoriei universale, ajunsese la resultatul cä, impotrivaunui obiceiu general de criticä a partidelor, considerate ca mij-loace de parvenire si de fmboggtire, acestea sint necesare, darcu neapgrata conditie de a nu lace nicio concesie demagogieicurente, ale cfirii efecte conrupgtoare erau expuse cu limpeziciune,si nu fgrg' talent. Caragiale prin comediile sale, N. Xenopol prinromanul sgu se inscriseserä intre predicatorii noii doctrine. Chid, instudiul despre influenta austriacä Eminescu va rosti acelasi crez, setrecuse cu mult peste vechea hotgrire maioresciang de a nu amestecapolitica in domeniul de templa serena al consideratillor filoso! icesi al creatiunilor literare. Vasile Conta, cugetgtorul format, uimitorde personal, fgrii nick, influentä asupra tineretei lui, acela care,

inteo formä literarä aleask onorase revista de la Iai prin pu-blicarea Teoriei fatalisnzului si a incerceírilor de metafisicei rg-ingsese la o parte de noua formatiune politicg reformistg, dar elera sg ajungä peste putin, ca militant antisemit, ministru deInstructie al liberalilor, cari aveau sh smulgg in curind din cohorta.,junimistg" pe Slavici.

Elninescu pgrea prius, citva timp, cu totul, de marea si unicasa adevgratä itibire. Caci cum s'ar putea crede in o altä iubire alui chid in Sonetele" din 1880 el vorbeste de

ani la mijloc i 'neg multi vor treceDin ceasul Mint in care ne 'ntilniräm

sau chiamii din adincul bunelor zile trecute pe aceia care-i rä-sare din umbra vremilor",

Pe veci pierdutä, vesnic adoratä 1?

La marele liric, care era el de mult acuma, pgdurea, cu aleei pgsgri, cucul, mierla, presurile, cu teiul si cu izvorul, eacea vesnic tingrk ce lucruri pentru totdeauna pierdute, rgmasetot mai mult in zarea depgrtatgt intreabä de cunoscuta el-Masicu pgrul moale":

Ce mi-i vremea cind de veacurioStele-mi scinteie pe lacuri,CA, de-i vremea rea sau bung,Vintu-mi bate, frunza-mi sung 2

' Cony. Lit., XIII, p. 281.2 ¡bid., pp. 282-3.

IndrumIrlle 279

Sau :

Ce frumos era in cringuri,Cind cu ea m'am prins tovari§l0 poveste incintati,Care azi e 'ntunecatA...De-unde e0i, revino iar4i,Si fim singuri 1

$i blfistfimul din Rueciunea unui Dac revine in aceasfAdurere a päräsitului:

SA fie neagrA umbra in care-oiu fi pieritCa i cind niciodatä noi nu ne-am fi gfisit,Ca i and anii mindri de dor ar fi de§erti.CA te-am iubit atita, putea-vei tu sä ierti?

Dar, cind va fi dus la mormint prin staini", numele ei spuspe 'nchisele pleoapeg ii va ajunge :

Apoi de vor m'arunce in margine de drum...Tot ¡mi va fi mai bine ca 'n ceasul de acum '1

i aceastA stare de spirit, WA razim in present, treze§te numai,in fund, icoana mamei, nu de mult pierdute, care chiami spremormintul 6'.

Dar de la starea de spirit a iubirii care alintä i adoarme gindul,

1 Ibid., pp. 283-4. E din anul cind moare sotul batrin al VeronicalVersuri ale Veronicai Cu privire la iubirea ispravita (ibid., XIV, p. 161). V. gicugetarea ei, la pagina 179: Pierzind cerul fericirii tale, cu anevoie maipoti gasi pamintul de unde ai plecat". Sau (ibid., p. 180): Cind iti scriicea mai frumoasa pagina In cattea vietii tale, soarta, cu vegnica ei ironie,varsa cerneala peste foile care urmeaza". V. gi la pagina 362:

Stain 1mi e0i acuma mielSi nici nu vreu ca sa mai gtiuDe 'n lume ai vre-o bucurie,Dac' ai murit ori de eVi viu.

Dar mai tArziu:

In durerea mea adIncaNu mai uit fiinta ta :Te iubesc; te-a iubi IncaDupà moarte umbra mea.

(ibid p. 441)

A4 vrea sa vin la tine,Dar umbra ti-am pierdut.

(ibid.).

. Conv. Lit., XIII, p. 38.

gi

280 Istorla 'Henault! rotanestl

chiar cind zbuciumg cu mai multa putere un suflet darnic atuncide cele mai puternice si de cele mai miscatoare manifestgripoetice, Eminescu, omul de o uriasä cultura, solida si adInca,din care elaborase o cugetare proprie, consecventa cu dinsa,care e, cum am vazut, a generatiei Intregi a tinerilor formati laBerlin sau la 1, iena, a fost smuls de credinta politick impusa deimprejurgri neobisnuite, rnai mult decit de oferte amicale, caacelea care fäcusera din Slavici un ziarist de partid la Bucuresti.

inca din ciclul de conferinti ale Junimii" In 1876, in care,fiind vorba de influente straine, Buda vorbia de Slavi, Virgolici,atit de harnicul traducator, sl in versuri exacte, despre Fanarioti,Pogor despre Francesi, Eminescu, cgruia, in leggturg, fireste, cu luptacontra serbärilor austriece de la Cernauti, i se (Muse influentaaustriack trece peste tinta ce i Se indicase si, Wind conside-ratii filosofice asupta culturii, pe care ascultgtoril le vor fi intelesnumai pe sfert, ntt porneste atacul, ce se astepta, contra infilträriimeter strecurate de Viena, ci explicà latalitatea acestei adincistrgbateri, ai cärii factori, pe preotul catolic, pe functionarul fära natie,ii caracteriseaza prin lipsa noastra de resistentg, care chiamaocupatia morala. lar acest defect vine din pargsirea traditiei cuale ei solide, de si modeste realitati, pentru a pune pe neantvesmintul stralucitor al unei civilisatii sträine.

In bunul Domn patriarcal de 14 1822, In Moldoveanul de bas-ting Ion Sandu Sturdza criticul vede tipul care, dacà am fi limaslegati de propria noastra mostenire, dindu-i o desvoltare inceatä,dar sigurk ar fi creat inchipuita dinastie supt care am fi ramascredinciosi firii noastre i capabili de o adevärata misiune t.

Algturi de Slavici Eminescu ajunge Indata sa conducg ziarul bucu-restean Timpul, prin care, de luni de zile, conservatorii, indepartatide la guvern si dati in judecata de fanatismul liberal, duceau ceamai inviersunatg lupta contra rosilor". El a dat acestei lupteun caracter doctrinar, ale cgrii elemente erau luate din vasta sacetire, din resultatul unei indelungate cugetgri singuratece pe basatraditionalismului convins cá numai astfel se poate ajunge la oviata rationala, organicg i normalg, capabilg de desvoltare. Onceera forma Ii apgrea ca un dusman i aici era crezul celor

1 ¡bid., X, p. 165 §i urm. In et1. Oa% a lui $curtu, p. 79 i urm.

lndrumgrile 281

cultivati In strainatatea germanä vrednic de a fi lovit pentru afi desfiintat. De aceia a trecut, cuin va apärea mai jos, nu numaiCu indiferentk dar cu dusmanie pe lingä afirmatia nationalä arazboiului pentru independentk incredintat ca ajunge indepen-denta de fapt, i in aceastä drama el n'a recunoscut decit suferintilesoldatilor, eroismul avintului ca si a resistentei lor 1. Si de aiciinainte, pe linga represintarea cea mai stralucitä in poesie avalorificarii fondului popular, cum se va aräta indatä, si poe-mele sale vor fi dominate de aceste conceptii, de a caror pro-pagare era legat de acum cu toate fibrele fiintii sale morale.

Astfel din ce In ce mai mult Eminescu este, in coloanele zia-rului care-I retin asa de mult si-1 obosesc atit de tare, contribuindesential la izbucnirea din nou a vechii lui boli, un luptator pen-tru o tinta care nu-i e indicatá de patronii politici, ci, cum sevede, din intreaga desvoltare a cugetärii lui, de propria-i con-stiintä.

0 parte din afirmatiile lui, imbräcate inteo forma care nu einferioarä aceleia a celor mai frumoase pärti din productia lite-rail a poetului, e incontestabilk Eminescu stäpinia cu desävirsirecunostinta trecutului romänesc si era perfect initiat in istoria uni-versalä ; nimeni din generatia lui n'a avut in acest grad instinc-tul adeväratului Inteles al istoriei, la nimeni el nu s'a prefäcutca la dinsul inteun element permanent si determinant al intregiilui judecati. E uimit cineva astäzi, la capatul atitor cercetari mi-nutioase si pline de räbdare, dupä adaugirea unui imens mate-rial de informatie si atitor sfortari ale criticei, cind constatä cittia, eft Intelegea acest om, si ginditorul politic trebuie sit admire

ce mare era puterea lui de a integra faptele märunte i trecatoareale vietii publice contemporane in maiestoasa curgere a desvol-tarilor istorice. Nu e de mirare cá un asemenea limbagiu care arfi onorat once tara de veche cultura n'a fost priceput de contem-porani cu o pregatire asa de Mal* a chror minte nu se putearidica la recunoasterea acelorasi adeväruri eterne.,

Pentru dinsul natia e o fiintk o adeväratä fiintà organick la aaril desvoltare fireascä putem adaugi numai, i aceasta in sen-

1 O nota competenta despre combaterea, de Jung, a teoriei lui Roesler,ibid., X, p. 326. Cf. lorga, Rdzboiul pentru independenia Romdniei, Bucu-re§ti 1927.

282 Istoria literaturii romlineg41

sul ei singur, lar nu s'o schimbam dupä idei abstracte i dupanemestecate imprumuturi din situatii politice care niel ele nu-siau indreptätirea pe care o admit asa de entusiast i asa de usu.-ratec imitatorii interesati sau naivi.

Liberalismul", revolutionarismul, de la oamenii din 1789el zice de la Napoleou 1-iu !Ana la Mazzini i la adeptii

lui francesi, de la cari purcede Rosetti, urmat de un lung sir deoameni cari n'aveau valoarea lui in niciun domeniu, e o formaacasä la el, in Apus si mai ales in Franta l; cu atit mai zadarnictrebuie sa fie deci inteo tara ca a noastra unde I-a adus usoaraaprindere a unor studenti sau setea de uneltiri a unor conspira-tori nascuti. El predica individualism absolut liber inteo societateunde indivizii nu se pot osebi i defini si unde libertatea n'arefriul unui subconstient de veche culturä oraseneasca.

Acestei doctrine, care abia mai vietuieste supt povara fraselorcare fac ilusie, Eminescu Ii opune credinta absolutä, cart* fana-tick nu in notiunea politica de simpla suprafatä, cl in adinculneam de viata proprie, care se cere numai recunoscut in opera sade pani atunci, in nevoile sale de astäzi, in puterile reale princare singure, aceste nevoi se pot satisface. i e märeatä putereade expresie cu care se rosteste prin mijloacele unui mare poetcredinta unui spirit superior.

Trecutul roman nu-I intereseaza : de cel dacic" pomeneste odata pentru a da un nume noii ere de cultura sprijinitä pe rea-Halite nationale2. Ii uimeste acea rapede crestere, inceputa insecolul al XIII-lea, in care poporul romänesc Men si disparad'inaintea puterii sale de viata triburile tatare si slave ce cutreieraupimintul acesta 2". Din istoria munteana desface pe Mircea,$tefan i Mihai, obiect al atitor declamatii, parindu-i usati. VechiulDomn organisator e prototipul luminos al artei räzboinice si alcelei diplomatice la Romini" 4, i se glorificä lupta de la Rovine.Mai departe-i fäsare chipul lui Matei Basarab, izgonitorul deGreci, popor lingusitor, fatarnic, dispus la prada i inseläciune" 5,

V. in Curierul de laqi, reprodus de Scurtu, o. c., p. 232: gogomaniileclocite pe malurile Seinei"; »nefasta influenta francesa" ; ibid., pp. 337-8.»Cei crescuti de mici copii la Paris" ; ibid., p. 112,

Ed. Péucescu, p. 92.a P. 71.4 Pp. 6, 26.a Ed. Scurtu, p. 127.

Indrumarlle 283

Matei la al cärui mormint, ca i la al lui Mihai, nicio cirare nuduce'. Acestor Domni li se datoreste pastrarea neamului i erii 2",neamul fiind ca un print care dormia cu sceptrul si coroanaaläturie". Epoca fanariota e strainism, xenocratie", i postomanie" 4.Figura lui Tudor räsare deci ca a unui rasbunkor 5. RegulamentulOrganic e o opera romaneasca, iesitä", crede el, din liberavointa a Parlamentului de atunci", ca un lineament al unirii te-rilor" 6. Cuza-Voda face o politica de neatirnare" : toate atribu-tele unei neatirnari reale s'au cistigat de Cuza-Vodä, esceptindfirma acestei realitati" 7; Negri-i stä aläturi.

Carol I-iu e pomenit abia pentru opera lui militará. Constitutiade la 1866 a lost votata de intreaga clasä dominantä : ea poate,ea trebuie deci pastrata. Restul e insä neglijarea nevoilor fun-damentale i impodobirea cu ilusii costisitoare, supt care temeiulnatiei decade necontenit. Un simplu import de frase"2, o seriede särituri fara orinduialä"2. Sate in care nu gäsesti o ocä delapte, o Oink un ou", terani chinuiti cu cercuri de fier, cu tepi

custi de cini". Arendasii jidani biciuiesc pe terani, injugafetele la plug, deschid gura rnosnegilor si Ii scuipä in gura,tin cu faja de-asupra focului 10." Se recunoaste acela care, inCarierul de laA dusese o lungä luptá contra coplesirii Moldoveide o Evreime parasitä, neistorick räspinditoare a goalelor formeoccidentale, exploatatori ai lenei i säraciei 11. inteo viatä politicadominata de arivisti, doar dacä se desfac unele nume, in afarade cercul vechii boierimi respectabile, ca Anastase Panu, pus

' Ed. Nucescu, p. 39.2 Ibid., p. 5.

P. 8. Cf. p. 26: 0 tara care exista de sapte sute de ani aproape, parteindependenta, parte pe deplin autonoma In launtrul sae.

4 P. 8.5 P. 6.6 P. 8.

7 P. 9.P. 12.P. 20.

le P. 113. 0 frumoasa presintare a datinelor de Sf. Gheorghe la tara, ed.Scurtu, p. 316 si urm.

" Ibid., pp. 112, 116-7 (cruta pe Evreii spanioli i recomanda a vorb1romaneste, a se Incuscri cu Romini ; v. i, contra fostului eau coleg la Cer-nauti, Franzos, insultator al Rominilor; ibid., pp. 120-1). Dar contra violenteiantisemite, ibid., p. 122.

284 Istoda llteraturil romAnegt1

lingi Kogalniceanu si Ion Ghica '. A imbätrini in mod artifi-cial pe un copil, a rasidi plante ffiri radacini pentru a avea gra-dini gata in doua ceasuri nu e progres, ci devastare 2"

In ce priveste pe Rominii de aiurea, Eminescu continua a, fi

dusmanul Austriei iesuite 8, monstrul politic, bastardul evreo-germano-slovac"4, precum si prietenul, atent la once manifestareculturalfi, al Ardelenilor 2, aparatorul Bucovinenilor si contra sta-pinilor din Viena si contra infiltratiei rutene 6. Dar, in ce privesteviitorul lor, nu merge mai departe cleat unitatea culturali si bise-riceasci, unitä cu ceva autonomie comunalä si judeteana pestemunti; unitatea politica, veleitätile unei vieti de Stat mai mult saumai putin precare ti pare a se tinea de domeniul teoriilor ief-tene", a fi o desertaciune a zgomotului in istorie"7.

Pentru toate aceste stäri de lucruri, dureros de adevarate, cri-ticul face vinovatä, nu o intreagfi clasä sociala, care, pe lingapacatele ei grele, avea si atitea insusiri si ca'reia i se datoria unincontestabil progres, fie si numai in acel domeniu de suprafata,care nici el nu e doar in afari de natie, ci numai pe adversariisal permanenti, cari erau adversarii partidului conservator", incare intrasera si junimistii, dar ce putea fi comun intre unManolachi Costachi, a carui frumoasä pomenire o face poetu12,si intre ceata protipendadei muntene, de origini fanariote incon-testabile, de si ele n'au nimic desonorant fati de insusirile side serviciile omului? Rosii" sint straini, si se intrebuinteazäpentru a dovedi aceasta originea lui Rosetti, bun Romin dupä mama,adäugindu-se un sir de nume vesnic aceleasi, in care, IMOCarada si Serurie fie si el! sta un Patirlägeanu, moneande la Patarlagele Buzfiului. Dar pentru infocatul, neiertätorulpolemist toti sint Greci, Fanarioti, Bizantini, crescuti la CaféProcope din Paris, bine nutriti si In timpul pribegiei si pusi

I Ed. Péucescu, p. 33.Ibid., p. 20.

a Ed. Scurtu, pp. 114-5.4 P. 137.5 Pp. 30 '-7 gi. urm., (despre ,5'ezdtoarea), 307 (despre o carte economicä

a profesorului Coma).Pp. 137, 142 gi urm., 201 gi urm, 206 gi urm, 398 gi urm. Petant M4-

cedoneni, p. 170 gi urm.5 Pp. 135-6.8 Ed. Nucescu, pp. 67-8.

1 Bid., p. 71.I P. 49.9 Cf. pp. 41 yi urm., pp. 50, 60, 75, 86, 92, 93.4 P. 71.I P. 89.I P. 91.7 Pp. 12, 9$.9 Pp. 46, 59-60, 91, 99, 103.9 P. 88.

indrumArlie 2bb

immai pe despoiere, iar azi trecindu-si vremea intre romanefrantuzesti si cfntarete pribege ale cafenelelor sträinatätii" 2. Eisint alta natie, si se cauta asamänäri aiurea: Celtii fati' de An-glo-Saxoni in Anglia, Germanii baltici fata de adevaratii Rusi dela Moscova, chiar Slavii" din Berlin fatä de Germanii de rasa2.Calificative pitoresci li se adaugä acestor neaclimatisati, in deo-sebire de aclimatisarea unui Catargiu, Cantacuzino, Manu sialtii 3: eleganti picpocheti inmanusati", oameni rara solidi-tate, rara stiintä, Jara avere", masa de nulitati", coate-goale",catiria, straturi catilinare", sedimente de pungasi si cocote",crescind o imensä plebe de aspiranti la functiuni", pe cale dea crea o nouä rasa americana, in ochii cal-ora vechiul poporal lui Mircea Basarab dispare si emigreaza" 4. De la Seina, dinBizant, din lupanar si din spelunci" li e origina moralä5. Sintnumai rämäsitele haimanalelor de supt steagurile lui Pasvan-toglu (sic) si Ipsilanti si resturile... cavalerilor de industrie dinFanar". E päcat cà nu li se poate conferi ordinul cinepei" sipune capetele in pari71 Doar de scapa' multi Moldoveni si citivaMunteni, dar »de la munte" nu de la baila" 8 In fruntea lor, res-pectabilul Rosetti e hidoasa pocitura, ce-a samanat in tara invi-die si urä.9".

Räzboiul a fost zädarnica jertiä de vieti pentru o aparenta: elnu vedea deci ea' situatia unui popor e determinatä si de altcevadecit chiar temeiurile sale, si anume de locul care i se asigura filtrealte neamuri, iar acesta se plateste une ori cu singe mult, chiar dacaacest sacrificiu nu corespunde scopurilor atinse. Ispravile depeste Dunare, din care Eminescu nu retine decit räbdarea celuiaruncat flämind In gerurile cumplite, ar represinta numai o biatamultime de oameni purtati supt suliti cazacesti pana dincolo

286 Istoria literatura romane§t1

de Balcani" 1 Sampania" glorificatorilor e pusä in fata acestormute duren i anonime 2.

Ce trebuie fäcut e deci intoarcerea la cela ce trecutul arefundamental, dar si corespunzator, improspatind continuu fon-dul si pästrind formele" 3. Jara cultul trecutului nu exista iubirede tara" 4.

Aceasta inseamnä a ridica realitatea in contra fraselor"5. Dacape acest pämint va exista vre-odata o civilisatie adevaratä, va fiaceia ce va rasäri din elementele civilisatiei vechi", nu dintraducerea de legi sträine" C. Si se impuie noului Stat, impo-triva ipocrisiei curente, psihologia onesta a Rominului de vita,care e, inainte de toate, odevarat" 7. Rasa plasticä" va crea,singura, un viitor vrednic de istoria neamului 8

De sigur CA la Timpul" cugetatorul apara convingeri care erausi ale sale, in primul rind ale sale. Dar aceasta nu-1 impiedecade a spune la 1882, in mijlocul unui mediu care nu intelegeadecit sa-I exploateze, ca., dupa »ase ani aproape de muna za-darnica", singur la negustoria asta de principii si peste aceastabolnav", e satul, de si cercul acesta politic" e singurul ade-värat", de atila salahorie" care 1-a stricat cu toga lumea", sica e cel amaga in af acere" 3. Aceastä stare de spirit va trece siin poesia marelui vrajitor de chipuri si de icoane, inlocuind psi-hologia sentimentala a unei iubiri pierdute.

Directia politica urmeazä in Convorbiri" 10, trecindu-se une ori

1 P. 47.° Pp. 38, 108.° Pp. 78-9.4 P. 72.6 P. 68.6 P. 4.I P. 47.8 P. 127. Demisia de la Timpul" in 1873; Toroutiu, o. c., Ili, pp. 114-5;

cf. aceia de la Gazeta de la5i, in 1876; ed. Scurtu, p. 390 §i urm. Pentruelaborarea §i desvoltarea acestor idei, de curind li Calinescu, Opera luiMihai Eminescu, I, [1934], p. 122 §i urm. A se vedea li colectla de arti-cole ale lui Eminescu tiparita la Valenii-de-Munte de d. Oh. T. Karileanu].

° Vlahuta, Curentul Eminescu, in Fam., XXVIII, p. 182.'o Se merge pana a se reproduce ceva dintr'un discurs al generalului

Manu (ibid., XVIII, p. 412 O urm.) l'a se publica Studiile despre agio alelui Teodor Nika (ibid., XIX).

tndrumArile 28?

peste interesul de partid, Astfel Ion Ghica (12 August 1816 22April 1896)1, autorul Convorbirilor economice din 1875 si al ope-rei de stiintä. popularisatà Pei mtntul fi omul din 1884 3 arätasecä egalitatea umanà e un mit. Putin timp dupä aceasta el atacäintregul sistem al politicianismului dogmatic. indeamnä claselede jos a nu mai crede pe acei cari, ca si ne exploateze, nifägäduiesc cite In lume si In soare, cal pe päreti, libertate abso-lutä, imputinare de dad, instructiune cu chila, guvern ieften"ori si sänätate in vite, ploaie la soroace, siguritate in case sipe drumuri, la orase si la tara, stirpirea abusurilor, a därilor defoc si a hotiilor de vite, satisfacerea aspiratiilor nationale, Iiitireateritoriului in dreapta si in stinga, participarea Statului rominla deslegarea tuturor chestiunilor celor mari ale diplomatiei". Si elcondamni in numele binelui public pe douä sau trei partidepolitice vrä'jmasindu-se Intre dinsele si strigind fiecare, la rindullor : Sculati voi ca sa ne punem noi ; partide egoiste si ambiti-oase", care intrebuinteaza si insulta in viata privatä" si mergpänä la a cere sprijinul consulilor si gazetelor striline". Si in-cheie cu aceastä sängtoasä moralä : Acel care nu face alta decitsä samene ura si vrajba, zavistiind si calomniind, nu este bunRomin si acel care munceste, produce, scrie, traduce, ridiao fabrici, o casg de comert, zideste o scoalii, o bisericä... estebun Romin" 3.

Ambele articole stirnirä nemultämire la Convorbiri", legatede o directie politici determinatä, si Alecsandri trebui sä le in-dreptäteasa : Ion Ghica va continua sirul scrisorilor lui, insäcu totul afarà din domeniul politic. Acele douä care trateazidespre Egalitate si Libertate au fost fäcute cu scop de varietatesi de a proba cum Intelegem libertatea si egalitatea oameniigeneratiei cArunte" 4. Si, altà data, In legäturä tot cu Ghica : Nustiu ca baja Convorbirilor sä fie exclusiv ca o foaie politia deo coloare deosebità5". In 1882 Ghica va urma Cu Convorbiri eco-

I Lit. f i artd ram., 1, p. 407.2 Scrisori §i ibid., II, p. 753 si urm. Legaturi cu Familia, XI, pp. 37-8.

Amintiri, ibid., XVI, p. 269 ai urm.3 Cony. Lit., XV, pp. 259-60. Ghica, director al Teatrului National din

Bucure0, trece ministru la Londra; ibid., p. 122 ai urm.4 Scrisori, p. 124.1 ibid., p. 128, no. Cxxx1V.

288 lstoria Ateraturit romAnestl

nomice'. Alecsandri insusi era mai prins decit oricind de gin-dud politice, suferind de la 1878 inainte de pe urma pierderiiBasarabiei si a incetiitenirii Evreilor ; inteuna din scrisorile saleintime el are licärirea profetici a realisarii unitatii nationale, nunumai printeo prabusire a Rusiei, dar si prin caderea tututormarilor Imperii: Va veni o zi in care vom asista la o colosalädarimare de Imperii, si in acea zi, de vom fi pregätiti, vomrevendica tot ce a lost si este inch' al nostru" 2.

In sensul lui Maiorescu profesorul P. Missir va cerceta cartealui P. S. Aurelian, autorul unui sir de lucrari economice, Cumse poate funda industria In Romtnia Ginditorul bucurestean,mergind pe urmele unui Martian din Analele statistice constataCa, hind absorbiti i invd1mAsiti de luptele politice, am uitat ca onatiune nu poate sa-si intemeieze puterea si sà-si asigure viitorulprin cuvinte, prin discutii nesfirsite, prin sfasieri intre frati 4 "

Teoriei lui despre necesitatea micärii industrii nationale ii rispun-dea cu humor, in forma sa pitorescà, in aceleasi Convorbiri eco-nomice" Ion Ghica b. Dar Missir gindeste ca Ion Ghica, atunci cindconstata toate relele care decurg din politicianisarea terii : Nu vaface mai bunä administratie un sub-prefect si mai bune lectii undascAl si mai bune urmäriri un epistat numai pentru cuvintulca sint de aceiasi partid cu ministrii respectivi, decit atunci cindar fi fost chemati i trimesi in serviciu in vederea capacitätiimeritelor lor personate si färä. sä, fi avut legdturi politice". i elsubliniazä : Legea cea mai buna ar fi aceia care ar da tuturoradeprinderea de a exclude politica din guvernarea de toate zilelea Statului si care ar face astfel cu putintà sà avem in toate oficiileStatului oameni speciali cari sà priceaph treaba la care sintchemati si s'o indeplineascd cu tragere de inimä, functionari

Ibid., p. 124 si urm,Ibid., p. 110, no.

3 Cony. Lit., XVI, pp. 31 si urm., 44 Si urm.4 V. de acelasi si Economia nationalei, Schife asupra stclrii economice

a Romäniei In secolul al optsprezecelea (memoriu la Academia RominA),Bucuresti 1882. Dare de samA de P. Missir (Cony. Lit., XVI, pp, 272-3). Cf. Gr.N. Macry, Regimul nostru agrar considerat In efectele sale (Ia0 1882: bur-ghesia nu se poate forma la noi din lipsa micii proprietati agrare) siobiectiunile lui A. D. Xenopol (Cony. Lit., XVI, p. 220 si urm.).

5 IscAlit, din cause situatiei diplomatice, I. Oh." (ibid., XVI, pp. 165 51 urm.)*

indrumArile 289

baii sà facä din perfectionarea serviciului scopuI Intregii loractivitäti".

In sfirOt Teodor Rosetti reiea i consideratiile sale asupra si-tuatiei sociale a noii Romänii, cu acel* pesimism fatä de re-sultatul unor schimbdri pripite, capabile de a aduce ,disolvareatuturor legAturilor care fac din popor un tot organic", dar acest»tot" nu-1 allá niei In pretinsa instabilitate a conditiilor din trecut,cu ciocoii §i cu tinerii crescuti in strdindtate. Omul istoric, culegaturile lui diverse, izvorite din deprinderi i traditiuni seculare,cu viciile, pasiunile lui, resultat al constitutiei fisiologice i alereditätii, tot atit ca §i a stdrii sociale in care träie§te, cu cre-dintile §i eresurile sale, omul de carne §i oase inteun cuvint,dispare la noi, pentru a läsa locul unei finte abstracte, produs alvisurilor generoase i umanitare." Elevii dascälilor ardeleni nu eraumai reali. Clerul era rdmas in urmd, teranul imobil. lar conclusiae a ne-am apucat de toate fard a sfir§i mäcar ceva" §i a.'pentru a avea libere actiuni individuale nu trebuie ca »politicasa tindä a devcni ocupatia exclusivä a poporului intreg".

Preocupatia politicä va trece insä §i aiurea. Un grup socialistse formeazfi, cu fratii Näclejde, Ion, care pretindea CA se tragedin Movile§ti, cu tot aspectul sdu de loc aristocratic, §i Gheor-ghe, cu sotia primului, Sofia, ndscutà Bäncilä, cu o rudd, TeodorSperantä, Hui preotului din Lungani (la§i), cu tinärul revoltat Con-stantin Mille, care prindea cu urechea ritmuri i imprecatii de la Emi-nescu 2, precum la tinArul fiu de tipograf ieean Goldner-Giordanordsunä amintiri din Egiptul aceluia§i. Revista lor, Contemporanul,e firete realistä §i poporanä, i prin tipdrirea continuä de fol-klore, §i Ion Nadejde publicä. o Viatà a lui Stefan-cel-Mare §icel Bun" cu »un apendice despre starea socialä a Moldovei inacel timp". Dar grija de cäpetenie a fost curätirea §colilorde manualele inapoiate §i predicarea unui crez socialist, cdruiai se va inchina apoi, deosebit, Revista Socialii. Numai d-na

1 ibid., XIX, pp. 609 si urm., 911 si urm.2 Convorbirile II pretuiesc (XV, pp. 286-7), 0 lectie social4tilor de P.

Missir, ibid., X 41, p. 3 i si urm. Cf. N. Roman, In contra direcfiuniiliterare de la Contemporanula, Iasi 1887. 0 buna notita de I. N. Romanasupra masivei oi confusei Istorii a limbii si literaturii romine" de I. Nadejde(Cony. Lit., XXI, p. AJ si urm.).

19

9f:1 Istoria lIteraturli romAne§t1

Sofia Nädejde se adauge la §irul, acuma lung, al prelucratotiktde subiecte din viata populara 1

Urmlnd mai mult poporanismul realist de la Contemporanul"aceia§i scriitoare, care publicase, cu acelea0 tendinte, pe 'MO Nu-vele, de un realism dur . i inteo formä voit sträinä de poesie i

de once ar putea sa pará artificial, povestirile Pärinti qi copii §iPatimi, va presinta apoi Robia Banului, supt un unghiu socialistal luptei intre arenda§i i terani 2. Dar poemele In prosà" ale luiV. Oh. Mortun, proprietar din Roman, format In mediul socialistde la Paris, de unde se intorsese cu alese gusturi de literaturi i

de artà adunase §i o frumoasä bibliotecä de literaturg francesi-recentä , se tin, cu u§oarele lor Inseiläri, departe de directia foil,pe care, sustinind-o bäne§te, ajunse a o conduce pentru partealiterarà aläturi de §tiintificul I. 1\16dejde 8.

..fi.gg......g..................w.

1 0 dare de samA a 1u1 Missir despre Revista Sociald si unele copilAriiperiodice din Bucuresti, ibid., p. 269 si urm.Pe atunci acolo o poesieslabA de Hasdeu, vechiul pAcAlitor (ibid., XVII, p. 290).

1 V. StYm., V, p. 319.8 V. V. R., LIV, p. 208 si urm.NAdejde a dat pe urmA folositoare studii

de genealogie (si despre familia Mortun) si de drept romAnesc,

II.

Realisiirile.

1.EMINESCU LUPTATOR POLITIC

LasInd In urmä chemäri si tinguiri, ca o dureroasä incheiarede viata atit de iubitä, si Intrebuintind acum si el forma, pusa incirculatie de lacob Negruzzi, in satire, de Ion Ghica, in Amintiri"1,Eminescu reincepe inca In 1881 Cu o mareatä infatisare a creati-unii lumilor care, in fond, nu sint, Cu tot ce distrug, inghit si facuitat prin noianul neinteles, absurd al vremurilor, cleat un vis alnefiintei", pentru ca, gindind la soarta sa insäsi, la viitorul pastratgindurilor si simtirilor sale, sä se vadä insusi in bietul dascalbätrin care in zadar cerceteazä, Cu speranta de glorie, taineletrecutului: lumea

s'a 'nteles de mai nainte,Cu-o ironici grimasä sä te laude 'n cuvinte.Astfel incaput pe mina a oricärui te va drege,Rele-or zice cá skit toate cite nu vor intelege...Dar, afara de acestea, vor cäta Vietii taleSä-i gaseasca pete multe, rautäti si mici scandale:Astea toate te apropie de dinsii, nu luminaCe in lume-ai revarsat-o, ci päcatele si vina,Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sintInteun mod fatal legate de o mina de pamint2.

AceIasi desgust de lumea care malta noi valori, care cere sa

o scrisoare In versuri a lui N. Pruncu (catre OlAnescu) Cony. Lit.,XV, pp. 7i-4.

1 ibid., XIV, pp. 406-7.

2§2 Istoria Itteraturii rotnAue§t1

se piece cineva gustului ei, care pretinde versuri la puternici, la

cocoane" §i dedicatii, räsplätind pe cumularzi" pentru acesteomagii, se roste§te in a doua scrisoare, scurtà, obositä, din acela§ian, in care se adauge §i neincrederea in iubire:

Azi adese ori femeia ca §i lumea e o §coaläUnde 'nveti numai durere, injosire §i spoialä 1,

Niciodatà puterea de evocatie a lui Eminescu n'a fost insi maimare decit in vräjirea luptei de la Rovine, cu Baiezid, a§a de puternic§i de mindru, venit sà mäture din cale-i Domnia Terii-Ronfäne§ti§i cu infruntarea, calmä, seninä, cre§tine§te de smeritä §i impärä-te§te de mindrä, a lui Mircea

Once gind ai, impärate, §i oricum vei fi sosit,Cit sintern incä pe pace, eu iti zic: Bine-ai venit 1".De spre partea inchinärii insä, Doamne, s'ä ne ierti.Dar, act', vei vrea cu oaste §i fázboiu ca sä ne certi,Ori vei vrea sà faci intoarsä de pe-acuma a ta cale,Sd ni dai un semn §i nouä de mila Märiei Tale...,De-o fi una, de-o fi alta..., ce e scris §i pentru noi IBucuro§i le-om duce toate, de e pace, de-i räzboiu.

Si e cutremurAtoare descrierea luptei intre cäpetenia superbaa osta§ilor Asiei §i acela care i§i apärä säräcia §i nevoile §ineamul", pänä ce, dupä hotäritoarea lovire, ca un fluier de muntesunä cind feciorul domnesc serie räva§ul de biruintä cätre dragalui de la Arge§ mai departe" :

Sä-mi trimeti prin cinevaCe-i mai mindru 'n valea ta :Codrul cu poienile,Ochii cu sprincenile.

Dar acel care treze§te astiel pe apärätorul mo§iei lui iubite etot luptätorul politic, pentru care sabia lui Mircea a fost o armä inluptele pentru putere, §i de aceia limbagiul articolelor de fond epus in vcrsuri, pentru ca in a doua parte a scrisorii, spre mareamultämire a partidului care exploata geniul poetului, sä fie vorbade Sybaris" §i de capi§tea spoielii", de cafeneaua politic'ä bu-cure§teanä §i de canalia de uliti" pentru care se rup retoricelesuliti" de

' Ibid., pp. 39-40.

Eminescu luptgtor politic 293

panglicari in ale terii cari joad ca pe funii,de »comedia minciunii", de cei

... vrednici ca si sazi in zidirea Sfintei Golii,de

Bulgäroi cu ceafa groasä, Grecotei cu nas suptire:Toati greco-bulgärimea e nepoata lui Traian,

de spuma inveninatia, de »plebe", de ,gunoiu", de fonfi siflecari", de gägäuti si gusati", de ,bilbiiti cu gura strimbi", decei crescuti

la Paris, in lupanare de cinisme si de lene

si intorsi

cu monoclu 'n ochi, drept arma betisor de promenadi.Si, pentru a pune insesi numele, Eminescu loveste in liberalul"

care vorbeste de patrie, virtute" si schiteazi pe Fundescu, totusiharnicul admirator de basme, lucrind deci pe aceiasi linie ca sidinsul :

...Uriciunea ¡M'A suflet, Mil cuget,Cu privirea 'mpärosatä si la Miel umflat si buget,Negru, cocosat si lacom,

si pe Rosetti insusi, pocitura", cu bulbucatii ochi de broasci".Era, si rimine, o scidere pe care polemistul o aduce creato-

rului de figuri ideale.Acelasi ton politic 11 are si frumoasa doini" in care se ros-

teste ura impotriva nestinjenitei invasii strAine :

Din Boian la Vatra DorneiA umplut omida cornil 1

Dad in a treia scrisoare sint lucruri regretabile, cea de-a patrapublicatä in numirul de la 1-iu Septembre 1881, numär care cu-

prinde si amintirile lui Ion Ghica, si el din tagma astfel insul-tata si care vorbise de curind despre anul de sperante si sfortäri,tot liberale", 1840, dar care acuma spunea Guvernului: ,datoriata de Guvern patriot si liberal este de a nu-ti face din prejudiciiun mijloc de guvernare, a nu lingusi ignoranta, a nu atita pati-mile, datoria ta este si cauti a potoli urile, ca concordia si de-vie drapelul intiririi nationale" 2, deci cu aceiasi tendinti politici,

I Ibid., XVII, pp. 159-60,1 Ibid p. 217,

294 1storla literaturif romanesti

aratä, in lath' cu scena cavalerului din castelul singuratec oglin-dindu-se pe lacuri", care se inchinA la copila cea de aur, visulnegurii eterne", tinindu-i limbagiul pe care odatä poetul 11 in-trebuinta fatä de iubità, lumea de azi, cu dragostea incunjuratade rude, robità de prejudecfiti si supusà ispitelor rivale ale »ro-iului de pierde-vail" si el tinteste la cea ,rece si cu toane ca siluna lui April". Pasiunea insäsi e o nadà a naturii, in legAturà calumea mutà a animalelor, si incheiarea se pierde in vuietulbusirii a toate in mintea care nu mai aflä un razim :

Unde-s sirurile clare din viata-mi sá le spun ?Ah, organele-s sfärmate i maestrul e nebun

Nu 'MCA Viata pregAtia celui mult trudit i mistuit de multepatimi mncà vre-o citeva luni de mund pentru altii.

in acest moment Veronica Miele publica, in Dor de trecut",versuri ca acestea :

Dar sg pot la vremi trecute s6 te duc in zbor cu mine,'ntorcindu-ne la ele, privind boltile senine,

Sà-ti repet cite-mi spuneai,Cind prin stelele din ceruri si prin florile din lumeVisätor i cu iubire cautai un dulce nume,Care mie sa mi-1 dai 1.

Ca rAspuns la supremul strigät de desperare al lui Eminescu,Naum, stApinit 'Ana atunci de lecturile si amintirile sale clasice,romantice, de vedenii de lucran i depärtate, de la Partenon labalcoanele spaniole ca done Clare" purtind virtecusul la urechi 2,ggseste cele mai frumoase accente dinteo delicatà, adesea strävezie,aerian6 poesie, pentru ca, simulind o infruntare plink' de mingiierelui Leopardi, un Dante fail' de credinti, un Byron neimpkat", carese chinuieste :

Ca leul prins In lanturi fi sfAsii insuti coapsa ta,sa-1 cheme pe prietenul sàu spre zAri senine:

0, vino, Leopardi, vino fn sferele strälucitoare,LAcas al tainelor divine si-al umbrelor nemuritoare,

Ibid., XV, pp. 161-2. $i alte versuri, Cu acelasi sentiment, urmeaza.Tot asa ibid., pp. 356-7, in and imi plec fruntea pe mina", In »Dinsufletu-mi icoana ta", si alte douà duioase bucAti. Plingerea iubirii pier-dute, ibid., XVI, pp. 319-21, 409; XVII, pp. 320-1.

Ce frumoasa e Dona Clara a lui Naum` 1, scrie la 1877, altfel ant derecele Maiorescu (Cae. Rom, 1, p.,650)..

Eminescu luptAtor politic 295

pentru a-i presinta icoane in adevär linistitor de frumoase :

incep misterele de noapte : s'aude greierul de seara,Zburdalnic se intrec zefirii zburand prin papura usoarä,lar muntii fumega molatec, turma soseste supt stejar,

si a rosti alta formula a rostului poetic decat aceia care täga-duieste si blastämä :

Poetul este sol de bine, el este preotul ales,lar nu un sceptic trist si rece, un ginditor neinteles,Menit zadarnic sà desfire tnfricosatele probleme 1.

Lästnd in urma o lupta inveninatä, povestea intreagä a iubiriisale o cuprinde Eminescu la capätul zilelor limpezi, in minunatalegenda a Luceafärului. Inspiratä din once izvor ar fi, precum dincutare poveste culeasa in Bucurestii räzboiului Crimeii de un trecatorgerman 3, ea infatiseaza cobortrea sufletului Malt la realitatea mar-genitä a unui sentiment care nu-si afiä parechea in femeia care i-afost dragä. Hyperion rupe legaturile lui cu cerul pentru care a lostcreat si raza fiintii lui astrale patrunde In camaruta din palatul unde stàfata de Impärat. Cintecul de glorificare a patimii impartasite räsunadin nou, puternic si pur. lar, la urrnä, un paj ctstiga, ca intreoameni pämtnteni, harul celei care fusese apropiatd prin imbra-tisarea luceafarului de zeii dintre cari, prin lumina lui eterna', el

face parte. triteun neobisnuit metru de wail alunecare In ireal,legenda are o fluiditate neegalabilä, si in limbä e tot farmeculcelui mai limpede dintre basmele neamului :

' Ibid., XV, pp. 316-8. Cf. Versurile lui Volenti (ibid., p. 319):

Poet cu vers de jale,Nu rosti cuvint amar.

Un critic german fixà. si el asamanarea cu Leopardi, acusind pe Eminescutradus in parte in Gegenwart (v. ibid., XIV, no. 29; XV, no. 17), de lipsa de'claritate si de precisiune" (v. ibid., XV, p. 363). Atunci apar RumiinischeSkizzen gi Neue rumiinische Skizzen (Bucuresti 1877; Leipzig 1880) ale MiteiKremnitz si Rumanische Dichtungen de ea si Carmen-Sylva (Leipzig 1881).Se vedea in lacob Negruzzi un Turgheniev (v. p. 369).

2 Cf. lorga, in An. Ac. Rom., 1928; D. Caracostea, Izvoarele pound La-ceafdrul, in Cony. Lit., 192e, pp. 259 si urm., 357 si urm. ; Cum pier's/FialaEminescu, Bucuresti 1934. Pentru bibliografia generaI5, Cesar Papacostea, inCony. Lit., 1925, pp. 618, 628-9. Cf. Mircea Djuvara, Filosofia poesiei luiEminescu, in Cony. Lit., 1914, p. 5 4 §i urm.; Goldis, Pesimismul in poe-gille 114 Eminescu,

296 Istorla literaturil romAnesti

A fost odatä ca'n pove$ti,A fost ca niciodatä,Din rude mari imp'äräte$tiO prea frumoasä fatä 1.

Urmarä, in primul numär pe 1884 al Convorbirilor", 1nteleaptaGlosci, sonetul, inrudit cu al lui Platen, despre Venetia $i odaIn metru antic In care poetul cere zeilor sä-i piarà ochii tulbu-rätori din cale" $i sä-$i fie redat lui insu$i2.

Dar viata sufleteascä a poetului genial era incheiatä, perdeauanebuniei fiind, acum, de fapt trasä asupra ei. O apäsare se simtein sufletul lui Eminescu inch' din 1881, cind scrie surorii Han-neta, infirma a$a de nedreptätitä de unii biografi, aceste rinduri,care prevestesc zile rele: Toamna anului e una pe an; apoi ur-meazä primgvara. Toamna vietii vine färä sä $tii cind, nici deunde; numai vezi cä totul a trecut pentru a nu se mai intoarce.Si attmci se simte omul bätrin, Si ar vrea sä moarä. E mult deatunci, Hanrietä, de cind eram mici de tot, si ni spuneau mo$-neQii povesti. Povesti sint toate in lumea aceasta3".

La 1884 Maiorescu publica in volumul frumos editat de Socecversurile din Convorhiri", luind insä si o bogatä recoltä dincaietele rämase pe urma operei de creatiune onestä $i grea.

Räsärirä astfel, in vremea cind sufletul asa de sever critic pentrusine nu mai putea hotärl desnre ale sale, citeva din cele rnaifrumoase cintece ale iubirii incheiatel. indemnul atre iubitä dea uita totul pentru a i se da lui:

Lasä-ti lumea ta uitatà,Mi te dà cu totul mie:De ti-ai da Viata toatä,Nime 'n lume nu ne $tie...,

PublicatA in ,,Almanahul Romaniei ¡une« de la Viena din 1883; reprodu-cere In Cony. Lit., XVII, pm 161-78.

2 Ibid., pp. 3s5-'. La 1883 prefata lui Fminescu la culegerea Ralean (cf.Cony. Lit., 10'9, pp. 606-7; Feit-Frumns, 1, pp. 274-6). in lanuar 1884moartea tatalui (Fam., XX, p. 58). Conferinta la CernAuti a cumnatuluiDrogli, ibid., p. 71. Cf. A. C. Cuza, in N. R. L., I, p. 497 si urm.

3 Iuliana Liuba, in Educatorul, si Dr. Drept, IX, pp. 111-2. Relatiilecu Veronica Miele fuseserA de curInd rupte.

Cf. N. Patrascu, in Conv. Lit., XXV, p. 1054. sau In cartea sa MihailEminescu. infro scrisoare din 1q80, Maiorescu vorbeste de pasiunea luiEminescu pentru o d-nA Poenartaecca (Toroutiu, o. t., p.'183), MiteKremnitz, cu gelosie, la 18-0, de une nouvelle flammeg (ibid p. 290).

Eminescu luptAtor politic 21

amintirea pierdutei iubiri pe care o trezesc ramurile ce bat ingeam", stelele ce bat in lac", luna rasariti din dosul norilor:

E ca aminte sa-mi aducDe tine 'ntotdeauna,

privirea induioata spre casa de-asupra cäreia iese aceleasi stele":

Putut-a oare-atita dorIn noapte sa se stinga,Cind valurile de izvorN'au incetat sä pling5.?,

cautätura dornica spre nplopii farà sot", spre ngeamul ce stralu-cia", sunetul cornului in codru:

Mai suna-vei, dulce corn,Pentru mine vre odata?

Este acolo durerea pentru ce nu se mai poate intoarce, cubratele intinse dupa umbra :

Zadarnic dupa umbra ta dulce le intind,Din valurile vremii nu pot &A te cuprind,

si el crede cä poate i e i cuvenia pentru atita betie de iubire:

Prea ne pierdusem tu si euIn al ei farmec poate,Prea am uitat pe Dumnezeu,Precum uitaram toate.

Robit de-aceiasi jale", el petrece mereu acelas drum", dupa cesi-a strigat sfasietorul adio"

De-acuma nu te-oiu mai vedea,rämii cu bine:

Mä voiu feri in calea meaDe tine!

Viata care-i mai famine lui, e de acuma inainte :

O toamna care intirziePe-un istovit i trist izvor :De-asupra-i frunzele pustie,A' mele visuri care mor.

Viata-mi pare-o nebunieSfirsitai far'a fi inceput:In toata neagra vesnicieO clipa'n brate te-am tinut.

298 Istorla Ilteraturil romAne§ti

Se surprind i suferintile de noapte MCA somn, prinse In versurileunui fragment. lubirea prività din aceastà singurätate îi pare decipoetului ca un lung prilej pentru durere". insä dorul care-1 cu-prinde ca lianele din ap6" Ii tulburä Inca, pe cind cugetarea seopreste definitiv asupra unei inghetate i goale linisti, in prive-listea anilor cari se strecoarà:

Cu mine zilele-ti adaogi,Cu ieri virata ta o scazi,Avind cu toate aste-a 'n fatäDe-a purure ziva de azi.

Si gindul mortii apare, astfel, mingiietor, cu dorinta odihneisupt codrul de brad, lingà odincile ape", in bataia vintului caresanfánà florile rupte, liane crescind din chinuitul trup care seconfundä cu tArina-maid.

Dar pe aläturi se gäsesc minunate scene de naturk ca inSomnoroase päsgrele", cu pädurea, lacul, lebedele supt luciulciar de lunä, ca In vräjirile din versurile populare care chiamämeleaguri" i Iuminisuri" in legAturä cu chipul dragei", cain cAderea de frunze a p5durii i zborul de rindunele care-I lagpe dinsul singur cu dorul, ca in spectacolul elenic al Dianeirságrind din ramuri, asa de asemeni cu iubita lui:

O fatà dulce siUn trup inalt i mlädiat,Un arc de aur pe-al ei umär.

De undeva, nedatabil, e rävasul catre criticii cari nu intelegtruda din care singurä poate räsäri altä poesie decit a cuvin-telor goale ce din coadä au sä sune"

Apoi singurà frumoasa bucatà intirziatg Seara pe deal, cuvraja amurgului i finalul

Ni-om rAzima capetele unul de altulSi surizind vom adormi supt naltul,Vechiul salcim. Astfel de noapte bogatäCine pe ea n'ar da Viola toatä ?,

apare in 1885 2,j La steaua, cu asilmilnarea dintre steaua moartàcare lumineaza incA si amintirea iubirii stinse, se dà In 18863,

Cony. Lit., XVII, pp. 405-24.I Ibid., XIX, pp. 60-1.3 Ibid., XX, p. 798. Camadeva apare numai in 1887 (ibid., XXI, p. 346).

Eminescu luptAtor politic 299

pentru ca, In sf1rsit, Vezi rindunelelei, cu durerosul refren Dece nu-mi vii", sà puie capät primelor destäinuiri din acele ine-dite aminate, uitate sau despretuite de poet.

Apärute in lung sir, dupa un raport despre niste materiale dearchiva pus in fruntea revistei obisnuite, la 1-iu Februar 1884, cindera In toate minile volumul dureros definitiv, fara un rind de ex-plicatie ca un tnijloc de a stringe bani pentru ingrijirea boina-vului , aceste cele mai frumoase pagini de poesie din toatiliteratura noastrà n'au fost privite ca o revelatie si nu s'a cheltuitun singur cuvint pentru ele.

Dus Intaiu la Viena, In Mart 1884, Eminescu isi revine. Face,intoväräsit de un devotat prieten, o santa calatorie In Italia, laVenetia, care-i displace, dar 1i inspira vestitul sonet, la Florenta,care-1 plictiseste. Se intoarce in tara, unde i se oferia un adäpost,si de Teodor Rosetti, la Solesti. Doria o intoarcere la Bucuresti,dar ajunge la Iasi, gazduit pe la prieteni, apoi naufragiat la unmiserabil otel. Capatà o catedra de geografie si statistick a cariigreutate 11 sperie, si ispraveste In 1886, recazind, din desgustulde viaja, care-i l'asa mintea libera, inteo complecta degradare, intimp ce se hränia din leafa de bibliotecar, functie pe care o In-deplinia cum se poate banui a.

In 1888 1nsä, el e din nou capabil de munca Merará, de care,privindu-se ca un om slirsit, avuse silä, ca si de el insusi, in toateprivintile, pana atunci. Traducerea" lui din Lais a lui Augier e,de fapt, ca forma, o alta opera pe aceiasi urzeala de idei, si uneleversuri sInt de o rara frumusetä 3.

La 15 lunie 1889 moare in spita14.

i Ibid., XX, pp. 277-9. Dalila si Sonetul numai dupa moartea poetului(ibid., XXIII, pp. 913-4). Cf. necrologul, ibid., p. 289. Ultimele trei bucati, ibid.,XXVI, p. 206 si urm. O traducere in limba germana de Gregorowitza (Über-tragungen) in 1892. Alta, de Edgard von Herz, in Luc., 1893.Pentru ver-suri suprimate, Fam., XIX, p. 584.

I Gh. T. Kirileanu, In Conv Lit., 1907.3 Ed. Scurtu, 1908.4 V. N. Petragcu, in Conv. Lit., XXV, p. 1054 gi urm., $i in volumul Mi-

hall Eminescu. Pentru clipele lucide la Mandstirea Neamtului, unde serie Dece nu-mi vii, Toroutiu-Carda, o. c., pp. 323-1, no. VIII. V. indignatele rin-duri de la 25 lanuar 18S. ale lui Virgolici, cate cerea pentru Eminescu orecompensa nationala: E o adevarata r4ne pentru ca un asemenea omsa nu aiba cu ce trai in viata, cind numele lui va trai cit veacurilecCf. VlahutA, in Toroutiu, o. c., II), pp. 124-5; 132-3, 137. Scrisoare din

300 Istorla literaturil romgnegti

Ecoul poesiei Veronia Mide mai intirzie un timp, sincer siduios :

Ah, florile atunce date,N'a mai rämas nimic din ele :In vint sint toate spulherateSimtirea ta, vremile-acele,

fácind celei mai insemnate dintre toate poete1e noastre un loe in-semnat in desvoltarea literaturii romänesti 1. Cutare din dureroa-sele ei amintiri poarta data zilei de iubire cind a fost scrisa, cabucata care vädeste respectul märimii de gind a celui ce se apro-pie de dinsa cu o religioasä simtire :

Virful nalt al piramidei ochiul mieu abia-1 atinge,Al tau geniu peste veacuri faminea-va pe pämint 2...

$i ea räscoleste in saltare tot ce a fOcut parte din poemul, cuasa de trist sfirsit, al iubirii lor, cAci din zilele de fericire vinem Arturisirea :

...A mea singurä dorintàE roalA ca sà-ti fiu In veci :Ti-o spune 'ntreaga mea fiintàCind tu pe ling6 mine treci.Insá tu treci cum trece-o razaDin soare pe un biet pribeag :Ce-i pasä ei cä-1 lumineaiä,Ce-ti pasá tie cg-mi esti drag 61

si, din prevestirile tulburätoare de atunci, instiintarea aceasta:

Mart 1884, Conv. Lit., 1906, p. 1094. Pentru boalA, N. Petragcu, in Lit. $iartd rom., I, p. 548 si urm. In 1r,83, Maiorescu, in Conv. Lit., 1932', p.426 gi urm. Cf. Fam., XX, p. 57 (cf. ibid., XXI, p. 14). Planul unei editii Ca-ragiale a operei, ibid., p. 274. Biblioteca lui, Cesar Papacostea, Conv.Lit., 1925, pp. 619, 628-9. Mormintul, ibid., I9P6, p. 1089 gi urm. Ataculavocatului C. Dissescu contra memoriei lui, Fam., XV, pp. 17/-F. Cf. Cor-nelia Emilian, Cite ceva; Corneliu Botez, Eminescu; Galaction, Eminescu,1914. V. si I. R. Pogoneanu, in Coto. Lit., 1902, pp. 305-7.

' Conv. Lit., XVIII, pp. 492-3; XX, pp. 484-6, 799-800; v. gi Toroutiu-Cardag, o. c., pp. 330-1. CugetAri ale ei, Conv. Lit., XXIII, p. 331. O scenAde la gezAtoare de tuca ei, Valeria, Conv. Lit., p. 495. 0 intilnire la Boto-gani cu Eminescu, Toroutiu-Carda, o. c., pp. 329-30.In Conv. Lit., XVIII,p. 153 si urm., I. Alecsandri semnaleazA originile orientale ale pArtii cosmo-gonice din Satir 1 I'. Scopul fratelui lui Alecsandri nu e insA de loc, cums'a crezut, sA scadA meritul poetului, admitind el chiar ca acesta n'a cunoscutcartea de care e vorba.

2 Ibid., XIX, p. 887.3 Ibid., XIX, pp. 1072-3

Teafrul de realitati 361

Ah, fugi i du-te tu in lume,Caci, daca mä'i iubi Cu foc,Nenorociri te vor 1-apune,Caci eu sint ara de noroc

Ea se va retrage la manästirea Väratec, §i acolo i se vor sfir0tilde urmarite de icoana fericirii pierdute 2.

IL TEATRUL DE REALITATI.

Studiile istorice adäugiau, fire0e, i ele la o inspiratie nouglegata de realitätile nationale, In trecut §i present, nu Mea ma-gulirea mindriilor i sperantelor pentru mine. Revista lui To-cilescu apärea plina de materiale noud, luxos publicate, ultimelerinduri ale lui Kogalniceanu In acest domeniu iiind tiparite acolo.Redactorul ingrijitei publicatii incepea din insärcinarea AcademieiRomine, dupä un drum §i la Moscova, tiparirea, negligentä, a ope-relor lui Dimitrie Cantemir. Volumele din Hurmuzaki se con-tinuau supt Ingrijirea lui Slavici. Urmara §i contributiile, totdeaunalarg informate, din tot cuprinsul istoriei universale, ale lui Papa-dopul Calimah, i se desaproba scrisoarea catre Quinet a lui A.Cantacuzino, care e o adevaratä cronica secretà a secolului al

Revolutia lui Horea i§i va gäsi un istoric documentat.in Nicolae Densusianu 4. In Damé Romîuii balcanici aflaserä undescriitor5. Ni se spune ea Tocilescu pregatia o mare lucrare despreteranul romin". Profesor de istorie a Rominilor dupa ap de ve-chea lui dorintä, Xenopol, care daduse, inca de la 1879, un indräznetManual de Istorie a Rominilor, rascole§te, ajutat §i de studiile luiHasdeu §i ale lui Picot, partea mai veche din trecutul natiei,aceastä pätrundere in izvoare trezege in el visiuni de o adevaratäpoesie, ca in aceste rinduri, din, de altfel, banala descriere decalätorie la Mehadia : Vedeam parca legiunile romane trecindpe supt stincile ce ingusteaza patul Dunarii la strimtoarea Ca-zanelor pe podul de lemn aternut pe margenea fluviului pen-tru a largi drumul sapat in stinca vie. Prin Valle a0ernute la

I ibid., XX, p. 368. V. i ibid., XXI, pp. 382-3; XXV, p. 912.2 Necrologul ei, ibid., XXIII, p. 528. N'avea declt treizeci si opt de ani.3Ibid., XVIII, p. 443 si urm. Cf. Alecsandri, Scrisori, p. 145, no. CLXII.

Tocilescu la Coto. Lit., Cug. Ron:., II, p. 755.4 Cf. Fam., VIII, p. 452.5 Les Roumains du Sud, 1877. Cf. Picot, Les Roumains de la Macédoine.

302 tstorla literaturil romäneoi

poalele muntilor, serpuiau frumoasele sosele romane pe Cdrdtrecea cite o legiune cu buciumele in frunte, apoi de-odatä pri-velistea aceasta märunti si linistità Ikea loc sälbät'äciei triste:oameni zdrenturosi, parsivi si tiritori inaintau ca tälharii in sinulnoptii si la umbra tufiselor, näpà'dind in bogatele case roinanepentru a präda, jäfui si pune pe fuga pe pasnicii locuitoti aiterii. Unii din ei fugiau in träsuri trase de cai räpezi catre Du-näre pentru a scä.pa dincolo de fluviu, iar cei mai multi se ur-cau in goanä, minind citeva vite inaintea lor, pe piscul undemä aflam eu, cäutind adäpost in sinul pädurilor sau in vizui-nele pesterilor, in contra nävälirii necontenit crescinde. Apoi dupäacesti barbari blonzi si nalti veniau altii cu capul pätrat, cuochii piezisi, nasul turtit, fälcile iesite, spini la fatà si bräzdatipe ea cu täieturi felurite. Veniau ca potopul pe caii ion cei mici§i iuti, dind foc pädurilor si oraselor si neläsind in urma lordecit ruine si desnädäjduire. Apoi, trecind si acestia, dar altepopoare veniau dupä ei, care de care mai hide, care de caremai sälbatece. Muntii se coperiau cu incetul de Romani ce ridicauaici colibi si se deprindeau a duce prin giturile lor viata cioba-nului. Cu incetul insä se potolia nävälirea si Rominii ce incepeaua se cobori din cetätile naturale ale muntilor apucau iaräsi coar-nele plugului si udau iaräsi cu sudoarea lor brazdele pämintului.Radu Negru mai incolo spre Räsärit iesia para din o vale in-gustä cu un popor intreg de oameni, coborind cätre cimpia cese scaldä in Dunäre. Apoi luptele cu Turcii rosiau apele fluviuluice pärea a curge pänä in maluri plin de singe omenesc. in sfirsitcu incetul viforele ce azuserä asupra frumoasei teri se linistiau,nourii se risipiau in väzduh, iar soarele, stralucind iaräsi pe boltacereasca, deschidea o erä de pace si de inflorire neamului nostruasa de incercat ; gränele se coceau in liniste pe lanurile lor suptcaldura cea binefäckoare 1". Se adauge si gindul necesarei unitätinationale, zabovità pentru vremea maturitätii rodului". Nu totule exact, dar avintul din aceste rinduri, in care invie tinereta strä-lucitä a scriitorului, aminteste accentele din Cintarea Romäniei"a lui Russo.

Combaterea Teoriei fui Roesler", care ne izgonia din vechilevetre, ii dä lui Xenopol prilejul sá serie o lucrare de mult

' Cony. Lit., XVII, pp. 456-7. Observa verbul a neca pentru a ucide Ingenere (p. 458). Notitele bibliografice iscalite X' sInt ale lui.

Teatrul de realitAti 303

bun simt, du o strinsä logicä, apä.rutä apoi i in frantuzeste 1.Amintirile lui Ion Ghica 2, urmind si de la 1884 inainte, inteo

forma literarä strälucitä, superioarä oricärii prose in acest do-meniu, sint o adeväratä istorie a Romä'niei moderne. in 1884 elpublicl i volumul Pämtntul i Omul. Urmeaz6 si un memoriuasupra invätámintului superior in Moldova 2.

Dar Ind din 1884 un tinär Bucovinean, fiu de preot, Dimi-trie Onciul (n. 7 Novembre 1856)3, care facuse studii la Viena,trimetind cindva de acolo Convorbirilor" traducen din poesiagermanä, care i-au fost refusate, dovedia soliditatea cunostintilorsale de istoria Rominilor si stäpinirea migaloasei metode de cer-cetare austriacä prin frumosul studiu despre luga-Vodä, cäruiarevista de la Jasi Ii dädea locul de frunte la inceputul celui deal XVIII-lea an 4. Urmeazà acela despre Drago s si Bogdan, funda-toril principatului moldovenesc. Un alt studiu, intins, asupra com-baterii de Xenopol a teoriei lui Roesler era sä-i creeze un si maimare loc in istoriografia romäneascä5. Printeo dare de samä. des-pre Istoria limbii si literaturii romine de Aron Densusianu, siloan Bogdan, din Brasov, atunci la studii pänä la Moscova, deunde arata dorinta de a se consacra pe viatá istoriei neamului,isi incepea activitatea spornicä 6

E anul cind G. Dem. Teodorescu publica poesiile populareneindreptate (Poesii populare romtne) §i apare, editatä. de Sbiera,traducerea cea mai veche a Apostolului" in romäneste, CodiceleVotonefian. Studiul vietii populare cäpäta acuma forma unor sume"de lämuriri asupra cite unui domeniu ca Ornitologia din 1883 alui Manan sau ca infätisarea, de acelasi, ca si de Elena Sevastos, co-laboratoarea Convorbirilor" inch de la 1883, a datinilor romänesti,la nuntä si inmormintare Cautind origini romane cu once pret,

1 Teoria lui Roesler, Studii asupra stitruinfii Romlnilor In Dacia Tra-iand, Iasi 1884. V. Eludes sur le peuple roumain.

2 Foarte bune i amintirile lui Stefanelli, ca Hasan Ccilugdrul, Conv. Lit.,XVIII, p. 25 si urm.

Luc., IV, p. 347. Cf. si Drum Drept, X, pp. 681-2.4 Ibid., XVIII, p. 1 pi urm.5 Recensie de I. Bogdan, ibid., XIX, p. 785 si urm. Cf. Tor outiu, o. c., IV

[III], cap. I. Bogdan. V. Cony. Lit., 1. c., pp. 67-8 si urm.; despre IstorialuiTocilescu, ibid., p. 1062 si urm.Fiu de negustor (dupd mama: Munteanu),format la Iasi, profesor la Pomirla, bursier de limbi slave.

6 Ibid., XIX, pp. 60 i urm, 174 i urm., etc. Ct. Toroutiu-Cardas, o. c.,p. 220, no. 13; si Toroutiu, o. c., IV [= III], cap. Onciul.

7 NI. i Elena Sevastos, Caldtorii prin Tara Romdneascd, Iasi 1888.

304 Istoria lIteraturli rontheoti

Ardeleanul Marienescu, In Cultul pei gin fi creftin, I, se ocupa deserbatorile rominesti. Prin H. Tiktin, din Breslau, studiile de filo-logie romaneasca luau un nou avint In Germania 1, Colectia deliteratura populari Jarnik-Birseanu e din 1885,

Si teatrul se resinite de aceasta navalire a inspiratiei noua.be lacob Negruzzi si de Caragiale e »opera bufa" HatmanuiBaltag, dupä prelucrarea lui Gane, In forma de nuvela, a uneipovestiri din Dickens 2. Partea scriitorului muntean se poaterecunoaste si in ce priveste notatia exacta' a cadrului, poate si instructura unor versuri, din nenorocire prea putine, de un cuprinsfoarte strins si expresiv, cu o foarte bogati si noua rima:

Eu sint Hatmanul Baltag:Din strimosi mareti ma tragRepreresträbunul mieu,Cu vestit baltagul seu,Supt Ciubar-Voda cel mareZdrobia hordele tatare.Pentru-a sale vitejiiDomnu-i harizi mosiiAsa mari, asa de 'ntinseCit cu ochii le cuprinseDe pe virful fistui munte,Si-1 facu boier de frunteAsupra boierilorPentru vecii vecilorDindu-i numele Baltag:Din asa stramos m'a trag.

Sclisoarea pierdutc13 a lui Caragiale recia' viata de provincie

1 Studien zur rumanischen Philologie, I, Leipzig 1884. Dare de sama dePhilippide, Conv. Lit., XVIII, pp. 2u8-10. Afirma ca outorul este din Iasi.Si un studiu al lui Eduard Gruber asupra genului elementelor latine inromaneste, in comparatie cu celelalte limbi romanice. Tot (13 adeca Philippidediscuta proiectul de invatarnint al lui Sp. Haret (ibid., pp. 421-4).

9 Amintiri din ,Concertul in hinca": ,nAvalnic, odoleana, sulcina, sin-ziane. Si Canidia vrajitoarea (ibid., p. 94) e o adevarata Baba Rada. Cf.Cug. Rom., /1I, p. 26 si urm.

8 Conv. Lit., XVIII pp. 427 si urm., 461 si urm. (represintare la Iasi in1885, Toroutiu-Cardas, o. c., p. 208). Alecsandri felicita pe lacob Negruzzica nu mai colaboreaza cu Caragiale; Scrisori, p. 144, no. cuu. Caragiale la-uda pe Alecsandri, Conv. Lit., XIX, p. 95. De Negruzzi singur ,Opera comica"Beizadea Epaminonda, ibid., pp. 549 si urm., 621. si urm. V. si nota lui

Teatrui de tealltAti 305

in timp de alegeri, Cu toati lumea caricatural, de betivi, decomisan i pungasi, de oratori pretentiosi si imbecili, ih care edin nou lovitä fraseologia rosie", cu femei care, fiind mai susdecit sotia lui Third, pot fi mai ridicule decit dinsa, totul injurul unei intrigi usoare, a acelei scrisori raticite, care duce ac-tiunea pe margenea unei adevarate tragedii. Comedia e de oextraordinari vioiciune, de o Indräcitä vervä. Scena dintre Tipa-tescu, prefectul, si Zoe, amanta lui, nevasta lui Trahanache, trecede rnargenile comediei prin seriositatea pasiunii. Pristandä, Dan-danache, luptator pentru libertäti, Zaharia Trahanache, cel dinmulte comitete si comitii, Farfuridi, ajutorul lui, Brinzovenescu,ziaristul Catavencu si invatitorul lonescu, plus, si mai ales ce-täteanul turrnentata, vor räminea totdeauna viik Si aceasta comedieare aceiasi tinta de discreditare a clasei care a luat din formeleapusene numai ce trebuie pentru a.i räpi once sinceritate si se-riositate, si se continua deci o directie politica de care puterniculobservator, epuisindu-si materialul asa de mult, incit, ea In D'aleCarnavalului2, In care intriga, cu personagii vulgare, devine in-descifrabila, nu va mai putea da decit repetitii din lumea frise-rilor bucuresteni, atinsá ndati si de Slavici. El se va departa dedinsa in teatru, pästrind-o pentru schite, si va cauta, in alta pe-rioada a activitätii sale, tragedia In singurul domeniu unde se alla:In viata satelor.

Alecsandri, nemultämit cu acea relativ izbutita inviere de trecutromfinesc din Despot-Vodä" 8, se incearca intr'un subiect roman

Iuliu Roca, in Fam., XX, pp. 602-3: Publicul care nu se poate stdpini dea ride pi de a sublinia prin aplause frenetice fiecare cuvint, fiecare masa,fiecare situatie, rechemind pe actori pi chiar iaclamind pe autor, nu °data,dar pi de mai multe ori In aceiapi Beall'. $i judecata proprie a celui care,Insusi autor de poesie, dar atit de slab I, cauta In farse elementul moral:,In timpul spectacolului-ee te amusa apa de mult, ca te rapepte cu totulreflectiunii.

1 V. T. Maiorescu, Comediile d-lui Caragiale (Conv. Lit., XIX, p. 449 piurm.).

' Ibid., p. 97 si urm. Cf. Cug. Rom., Ill, pp. 25-6.' V, laudele lui Frederic Dame, ziarist trances adus in Romania, care

publica pi revista de traducen i Cimpoiu4 ¡Ana va ajunge un remarcabil lexica-graf prin Dictionarul romin-frances In RominuL Cf. plingerea lui Alec-sandri a i se imita piesa, Lit. ;I arid ron., I, p. 547. Diplomatul Gheorghe

20

306 lstoria 1iteraturii romänesti

si in Fintina Blandusiei, atit de admirata in vremea ei, presintá,in versuri de obiceiu lincede sau brutale (cu stiletul" si intocmaica pe-o vita a ma 'nhäma la moara", ah, nu mai spune, m'a-pucä red i sudori") un Horatiu liric, amoresat de sclava Getta, ca,la 1830, un tinar boier de o Tiganca, sclava care e ea insasi de as-cunsil obirsie nobilk si o intreaga lume romanä, carora Ii poate dacu asa de putina si de tärzia sa initiare,.numele, dar nu si sufletul,se aduna imprejur.

Un vag Scaur, amator de versuri si däruitor de fete, Sclava da-ruitä, care, pentru mindria nationalá a spectatorilor, e din Dacia si sechiama chiar Getta i, in puterea legaturilor cu Franta-sork iubitul eiadevärat, tinär si frumos, de si fara talent, e un Gal, fiu de bren",care, pentru a evita confusia, Gallus se si chiama. Un fel deMite Kremnitz lata de Eminescu e Neera, pretioasa" stil seco!al XVII-lea frances, care se vrea, se cere, mai cä se si impuneiubita a unui Horatiu care ca om nu se pare sá fi putut stirnipasiuni. Hebro, evident un Trac, Strobl', Pinax fac parte dinlumea de serviciu. In Zoil criticul Macedonski a, crezut ca se re-cunoaste, dar nimeni, nici Maiorescu, n'a pretins la o asamanarecu ocrotitorul Mecena apärind cu toata solemnitatea inutilitätii sale.Postum, decadentul, putea fi g'äsit si la Bucuresti. Oricum, nu sepoate nega, data aceasta, o silinta de aclimatare a lui AlecsandriVechea Moldova* credea el cä o cunoaste perfect; Roma lui Augusts'a simtit dator s'o invete

Totul se mintuie inteun zimbet, cu liberarea roabei. Nu eexclus ca indemnul pentru a reda pe istetul, mesterul poet roman,putintel si canalie, oricum mult mai greu de prins de cuminchipuia urmasul" lui moldovean, räsfätat de recunoasterea atrei generatii, fi venit bätrinului poet din traducerile lui Ascanio.Nu e insa aici nimic din mireasma Romei pätrunsa de supti-rele spirit elenic. lar plingatoarea Getta (cu doi t) n'are ce trebuiepentru a intrupa ceia ce Alecsandri numeste Dacia Transalpina".Neera, i stea a Romei" i filomelä", se apropie foarte putin

Bengescu, ajutator la Legafia din Paris si biograf al lui Alecsandri, prega-teste o traducere In limba francesa; Fam., XX, p. 206. Cf. si Conv. Lit., 1905,p. 514 §i urm. V. pentru teatrul mai vechiu al lui Alecsandri §i Lit., qiarid ron., II, p. 550. Scrisorile lui Alecsandri catre nepoata Ecaterina Bo-tez, 1884-9, in Fiit-Frunzos, 1-iu Maiu 1904.

Iorga, In Rev. Noud, III, pp. 296-7 (si in Schi(ele citate, I).

I Trad. germana in Romiinische Revue, I. Alecsandri, care vazuse chinu-rile fratelui murind de cancer la git si boala sotiei, scrisese piesa la Mir-ce§tiIn patru saptamini" (Scrisori, pp. 134-5, no. cxLII ; v. §i p. 138, no.CL; cf. si p. 140; moartea lui loan Alecsandri, ibid., p. 142, no. wir: Maiu1884. Acesta traducea pe Montesquieu; si ibid., p. 144, no. CLXVI ; p. 149, no.Ci.x0r). Urma calatoria 1ui Vasile Alecsandri pe Rin, In Olanda, Anglia siFranta (ibid., p. 136, no. ou..vi).

I Intaiu In Cony. Lit., XIX. Pentru redactare, Scrisori, p. 139, no. XLIIIurm., 0 mai ales p. 147, no. CLXIV urm. Poetul se intorsese de la

baile din Mehadia. In yard fusese numit ministru la Paris.

Teatrul de realitAli 301

de eleganta perversä pe care ar fi voit poetul, cu Scaur, luatdin Petroniu, cu tot, s'o personifice, cind face declaratii de in-bire ea aceasta :

...Vrei tu, Horatiu, sa fiu ta lubita,Eu care sint de-o lume urmata si doritá

cela ce face pe dulceagul poet suspinator la batrineta sa deasemne de mirare", absolut indreptatite, pe cind ea se explicafoarte simplu : asta mi-e natura". Ori acel Postum care se adre-seaza astfel la aceiasi Neera :

Ah, te-om urma oriunde, dar sá ni faci placereDe-a ni cinta trei imnuri,

ca si cum n'ar fi vorba decit de o lautareasa din Moldova dela 1830. Si trebuie cetite versurile in care vorbeste un Mecena,In aceastä, oricum, riscata aventura literati

Noua drama a poetului, Ovidiu, n'are mai multe insusiri, cu toataarcheologia de suprafata si multimea personagiilor, intre care unaugur Hillarius", un Clevetius" i Barrus", un Cloas, sclavul luiIbis", un Sarmis, locuitor din Tomis", un Gettor, otean sarmat",o Saga, precupeata" si un Mus, strengar din Roma", nume totasa de false ca i figurile pe care le acopar 2.

Complicatul Ovidiu cerea, pentru a fi inteles, alt suflet decital unui boier moldovean romantic si alth cunostinta de lum eputea duce la suggerarea enigmaticei lulia a doua, pe care Alec-sandri o face Vestala. Aici totul e gresit ca reconstructie : spiri-tualul poet imbracat in vesmintul de albastru palid al liricei luiLamartine, odrasla imperiala desfacutà de ce era in ea pervers,apoi un August, care era asa de nemilos de sigur si rece, discutindCu poetul Artei de a iubi" i cautindu-si prin lupanare stricata

kB Istoriä literaturil romäne#1

odrasla. Nu e nici clima ospetelor cu Chloe a Romei Cesarilot,nici aceia a Scitiei aspre, unde exilatul moare in clipa cind, nunumai cà e rechemat, dar lulia insisi vine sa-I imbarce. Este si aici,supt numele de Ibis, un Zoil, si Alecsandri a crezut ea publiculuinu-i ajunge Tomi-Constanta, ci a adus pe scena acel Dac, Sarmis i.

Dacä e viatä in tentativa de a invia strada romana in primelescene, Dar lipsa de gust e aceiasi, si se aude Ovidiu, om bunide altfel, si delicat, ca si predecesorul sail in drama anticä romä-neasca, Horatiu, läudindu-se ca-si »serie numele pe sinuri albe",si ni se va descrie unul din aceste sinuri cu :

...doua cupe rotunde adorateDin care sorbi si viata si dulcea voluptate,

si iubirea lui pentru femei e asa de mare incit

...As vrea pe toate eleSa le confund inteuna, sii fie toate-a' mele.

Si se gasesc Romani cari-I califica de divtts ca pe un Imparat.Nu e de mirare ca strengarul Mus cintä din caval". Elemen-tul national romin e represintat inainte de exilul lui Ovidiu pela noi prin planul de casatorie al Itiliei cu regele dacic Cotiso.Ciocnirile imparatului cu tuca amorezata de Ovidiu, pe carealtii s'au ingrijit a-1 piri stapinului, sint lipsite si de energie side demnitate romana. lulia, aprinsa de minie, declarà' ca intelegea dispune liber de dinsa precum vrea", si ea e, spune Ovidiu,

Frumoasä, iubitoare, domnita si poefá.

Tentativa cartaginesä a lui G. Bengescu, care iscäleste acum siDabija", de a presinta, in Pigmalion, o luptä de patimi inteo lumeasa de straina, de care se apropia cu atita pregätire istorica siarcheologica Flaubert, in mareata lui Salammbd, arsil de foculunor suflete profund deosebite de al nostru, nu da' fostului scriitorde vioaie comedii usoare decit prilejul de a dovedi ea poate cu-prinde povesti Para nerv dramatic in lungi versuri corecte, darpalide 8.

' V. lorga, in Rev. Nottei, Hi, pp. 296-7 (si In Schitele citate),9 Dar, ca limbd: ,,presajuria, a md desparte", reginim, Iagom de pu-

tregime", ce infecta"3 Cony. Lit., XIX.

Teatral de realltati 3C9

O incercare de a 'Mol teatrul o face in 1888 Slavici prin tra-gedia sa in prosä Gamar Gratiani, in care ing nici figurile nusint ciare, nici 'actiunea nu miscA din loe, niel forma nu cistigäe de mirare cum a putut fi represintatà piesa1. i e de mirarecum un spirit ca al lui Slavici, hränit de mult cu probleme is-torice si deprins prin pregàtirea si supravegherea colectiei dedocumente Hurmuzaki", in care sint si atitea piese din secolulal XVII-lea, si pe ling6 aceasta mester in a descoase si a presintatoate psihologiile, fie ele cit de diverse, a putut da ceva atit decalp si de amorf. i, dacA nu se putea aduce inainte caracterulvremii si aventurosul adevar al eroului, un nou Despot-Vodà",mficar Domnul, sträinul rätAcit, omul, de sigur tragic, putea fi

adus inaintea noastrà.Ind din 1887-8 Eminescu incercase sá presinte inteo puternicä

dramä inceputurile tulburi ale Moldovei sale ; Scurtu a relevatcu dreptate cá tot ce s'a pus in scris din conceptia poetului ede un lirism asemenea cu acela din poesiile ilzlete2.

Dar a doua zi dupà piesa cartaginesä a lui Bengescu-Dabija .sidupä presintarea de Slavici a acestui ciudat amestec dintre literadocumentelor Hurmuzaki" si o imaginatie chinuità, autorii fiinding ambii in cäutarea subiectului nou, drturäresc, ori si dupà vor-bäria nestäpinitä din Primul Bal, de Olänescu 3, teatrul romAnesc(Mea, supt inspiratia romanului rusesc, Näpasta lui Caragiale. E

i Conv. Lit., XX, pp. 3 si urm. Pregatise si un Bogdan-Vodd. Despreprimirea piesei la Bucuresti, Toroutiu, o. c., III, pp. 138-9. Cl. si ibid., p.136. V. si judecata din Fam., XVIII, p. 616: Lungi, lungi sint actele, pu-tina actiune, dar frumoasa limba". Nu s'au publicat in Convorbiriu Cru-cile Rosii §i Polipul unclaului, pe care Slavici le pomeneste inteo scri-soare ; Toroutiu, o. c., I, p.291. Tot asa povestea Icoana Mamei; ibid., p.290, no. XLV. $i d-na Cugler-Poni presintase o piesa, Tutorul; ibid.,p. 292.

2 Sämändtorul, III, pp. 41-6. Scurtu a publicat, la 1908, si Lais (dupaAugier) a poetului (cf. Conv. Lit., XXVIII, p. 899 si urm.). Pentru o tradu-cere a Morfii lui Wallenstein, Fam., XXI, p. 14. Cf. ibid., II, p. 397 (Mis-tercie Nopfii), XIV, p. 270 (Roma Thvinsà).Biblioteca Tribunei" da aceastaultima traducere in versuri a monotonei tragedii clasice a lui Ponsard.

I Conv. Lit., XXIII, p. 193 si urm. De acelasi, Pribeagul (1879); v. Fam.,XIV, p. 667.

310 Istorla Ilteraturil romAnesti

drama mnorului din pasiune amoroasa, ascuns, dat in spinareanevinovatului azvirlit in ocna vi care nebunevte acolo, vadit apoila aparitia nenorocitului scapat din nemeritatul iad, pentru ca fe-meia de dragul careia s'a facut crima, vi ucigavul i-a ajuns sot,sa iea asupra-vi rasbunarea1. Mc:Moue vi finà analisä, puind viresolvind probleme din notatia precisa a citorva cuvinte Intrerupte.Dragomir ucigavul, Anca rasplatitoarea, Ion ocnavul, care vine cuvisiunile lui de genune, traiesc puternic vi e de mirare cum acelacare-vi petrecuse viata Intr'un mediu oravenesc poate avea o avade sigura intelegere a sufletelor simple. Opinia, obivnuita cufabricatiile lui Rosetti vi Negruzzi, a primit lnsa cu duvmaniezguduitoarea drama', färä ca aceasta sa indepärteze pe acOape care multi 1-ar fi cantonat in domeniul comediei de moravuri,de a exploata vi mai departe un dramatism violent vi iortat,dar de mari efecte, ca in presintarea eroismului din suprema des-perare al Evreului hangiu care apuca prin uva mina celui venitsä-1 ucidä vi, prins de voluptatea nebuniei sale, arde degetele cetrebuiau sa-1 sugrume (Feiclia de Pa.Fti) sau in viforoasele scenedin marea nuvela !Meat. In toate se pastreaza stilul, intretaiat,gifiind de emotie concentrata, al dramei. De pe acest plan el seva mai cobori insa la schitele caricaturale, de o factura ava de bol-navicios, necontenit ref acuta, trecind apoi la o mare critica de mo-ravuri, pentru ca, pe urna, stabilindu-se la Berlin, sa-vi aräte astfel,prin expatriere despretul unei ten i care totuvi il pretuise vi-i ara-tase chiar iubire ' Dar acestea sint lucruri ce se vor intilni maitärziu. Ajunge a se spune ca acum Caragiale isprävise operade temeiu a vietii sale, ca o isolare voitä 1-a tinut indiferent fatade viata societatii ' care-I jignise 'Ana ce rfiscoalele din 1907 11vor aduce astfel vi pe dinsul pe terenul acelei critici sociale, avade crudä, ca vi cum n'ar fi vorba de tara sa, vi In care nu enicio ideie noua.

Nici trecerea lui la Teatrul National nu fusese fericita. Spiritul

I Afarà de Manolescu si de Aristita Romanescu, teatrul are acum ca prin-cipali oameni ai scenei pe dd. Notara, Toneanu si Brezeanu. Pentru pre-decesorii lor, Fanny Tardini, Pascali si Matilda Pascali (t 1873), v. 0 Fam.,I, pp. 43-4; VII, pp. 213-4, 250-1, 286; IX, p. 462; Lit. fi arid rom., II, p565 si urm.; XVIII, pp. 498 si urm., 557-8.

Teatrul de realltAti 311

Capriclos n'a putut sä domine atitea ambitii nervoase , i sä dis-trugl atitea cuiburi de intrigl El n'a putut impune nici o di-rectie nou.ä, cum se putea tepta de la dinsul. Pe cind seanuntau, a doua zi dupä plecarea de la locul pe care-I dorise a§ade mult §i pentru care.-§i fäcuse atitea ilusii, opere nouä, comedii,un roman , Academia, in urma unui raport al lui Hasdeu, carepunea Noaptea furtunoasd .5i Scrisoarea pierdutd aláturi dedenigranta pies6 a lui Marco Brociner, Nauta de la Vd leni, re-presintatä de macar treizeci de ori la Viena, ráspingea de lapremiare teatrul marelui dramaturg, i D. A. Sturdza intervenisepentru a recomanda autorului acea valoare eticsá a scrisului, pecare de fapt Caragiale n'a avut-o in vedere niciodatä2. inteo bu-catá uitatk Norocul Culegritorului (1892), Caragiale infäti. eazä,In amärkiunea sa, scrisul !iterar i ziaristic in formula: trei pa-rale birfirea, douá. minciuna, §i nerozli dotul de-o pará", ca fiind,tustrele, in stare a imbogáti pe un zetar 3.

Supt influenta lui Caragiale, un vechiu colaborator al Familiei",Grigore Márunteanu, dä, la 18%, comedia in trei acte Deputatulnostru. Din aceia. i lume sint luati: Sandu Frunzeanu, proprietar demine, preedinte al unei societilti de binelacere . i al sectiei L;giiCulturale, circiumarul Goginescu, ajutor de primar, asociatul cuprincipiuri optimiste" Fe.$telici, Gogu loachimescu de la LuminaTerii", primarul Nicu Sadagureanu, politaiul Tintizoiu, profesorulMirinescu i altii, impreunà cu sotiile lor. Autorul e un bun ob-servator, dialogul, fárà stralucire, se desf4urd natural.

$i autorul de schite Dimitrie Teleor se incearcá pe acest teren,

i Fam., XXVI.2 Ibid., XXVII, pp. 261-2. A avut cinci voturi pentru, optsprezece contra.8 Ibid., p. 187. Un portret al lui, de folkloristul M. Canianu, ibid.,

XXVIII. Se anunta comedia O soacre i ; ibid,, XXX, p. 105. E vremea cindse deschide Ber5ria Caragialea cu acest motto :

loan Luca Caragiale,Negustor de bauturA,Face si literatura,frisl nu face parale ;

ibid., p. 201. La 1892 cineva-I arata (ibid., XXVIII, p. 597) pe Caragiale cafiind Insarcinat cu intreaga pregAtire a Curierului Romin" din lasi" al luiScipione Badescu, dar acesta e imposibil, foaia aparind la Botosani in 1886numai, asa incit ar putea fi vorba numai de Gazeta de Iasi", ceia ce iarse 1/do:leste Cu neputinta.

312 Istoria literaturii romAnesti

In mod vulgar, prin schita sa Aventurile unei soacre1. El va fimultä vreme un colaborator al oricärii reviste läsänd sä cadddin buzunarul säu de boem bucäti ware, in care e mai multtalent inäscut decit prelucrare literarä2.

Un de mult uitat I. P. Cerkez 3 publid la 1881, in versuri foartebune, o comedie spaniolä in douä acte, 0 searä la Curte4, caree cu totul remarcabilà. Autorul aratä a cunoa0e foarte bine lumeasträidä in care-§i strämutä cetitorii :

Cad sä Hm cu mäiestrie . i &A ne ferim in viatä.De fum, dragoste de boalä i urä. de Navares.

Si tutorul Fabricio §tie sä ofere Clarei §i altceva decit o turläspinzuratä in Navara". Versurile sint pline, nu numai de pitoresc,dar i de in teles §i de intelepciune :

inteleptul vine vremea ca s'A zic'o vorbä'n Vint:A nebunului e vina dac'o lea drept lucru Mint.

Descrierea accidentului reginei, pe care o scaph indräznealalui don Ramiro, iubitul Clarei, nu e de midä de incepätor :

Nu §tii cä regina, az,Cind mergea la sfinta slujbA, la biserica del Paz,Insotità fiind numai de contesa Sandoval,Pe la statuia lui Filip, dincolò de Arsenal,De odatA, din nimid, iatä-§i fac caii nälueä,Alergind, goadä de moarte, cätre-o surpätur' adind,Cind Ramiro, care trece, Inaintea lor s'aruneá,E tirit clava vreme, dar, cu mina lui de fier,Lingä puntea de Granada, pe cind toti credeau CA pier,In sfir§it, Maid prea-sfintä, in sfirit i-a biruit.

Scena in care cei doi iubiti viseazi a petrece...la vidAtoare prin pädurile adinci

Si sunind cornul de aur printre di §i printre stincie deosebit de delicatà.

Si strigätul lui Ramiro, cind AA CA regele vrea pe Clara lui:

i Fam., XXXII, p. 365 si urm.2 in cafeneaua literarA, omul asa de bun, cu manii de desinfectare con-

tinta, era porecritTata".a Pentru legAturile cu Maioreacu Cony. Lit., 1920, pp. 194404 Ibid., XV, p. 15 si urm.

Teatrul de realltAti 313

Doua lumi el tine'n minfi: are Spaniile toate;Eu te am numai pe tine,

ar gäsi un loe bun In ce are romantismul frances mai ales,ca si aceastä comparatie :

Buruiana catä noaptea din pädure, dar o floareNu va creste niciodatä decit la raza de soare.

Scena din bal hare Ramiro si regina, Fabricio si Clara e scin-teietoare de vioiciune si de spirit.

intreagä comedia e de o perfectä. elegantä. Si tot asa e si cu adoua, Nino, aparutä In 1882 1 Aici subiectul, venetian, e tot asa debine studiat. Pe lingà tipurile, räpede prinse si strins mentinute,al fetei de nobil iubind un pescar fals care e un fuoruscito, altafälui, care-i gäleste o cAsätorie bogatä, al bätrinului podestel carevrea sä-i fie mire, al sotiei tinere a lui Cornaro, e säinänatä siaici o poesie deosebit de gingasä:

In zarea albästrieE seark luna piing: väzut-ai, cine stie ?,V re-o ramurä' miscatä de jocul umbrelor?

Sau

Nimeni 1 E numai luna... Ea lin cälätoreste,La urea obositä misterios zimbeste,Si doruri si suspine, acel nespus avfntCe se ridian suflet prin farmecul ei sfint,Le iea toate cu dinsa pe'ntinderea pustie$i peste tot aruncä reteaua-i argintie.

Sau chid pajul Nino apare'n fata Anei :

...Eu grijile, o doamnä,Misc fruntea si le scutur ca foile de toamná,Si ele fug, stäpfnä, cfnd stelele surid,Chid florile, pälite de dragoste, deschidComorile lor mindre la focul cel de lungSeri vintul cald al verii miroasele 'mpreunä.

$i Ana-i räspunde :

Vin',.noaptea ne ascultà, si raza e albasträ.

$i gestul Cu care pajul Indrägit ridica evantaliul Anei care si-a

' Ibid., p. 408 si urm.

314 Istorla llteraturil romlnegt1

ris de vestedul curtesan al fiicei vitrege, si prietenk termina, cuaceiasi gratie ca in prima piesa, glumetul caprieciol.

Putine din aceste insusiri, si fär5. nicio distinctie, se intilnesc inciudata comedie, de mai vechi moravuri romänesti, pe care la 1885acela.si o iscaleste I. Cerkez" : Firicd2.

Alaturi de aceastä literatura de plan inalt, o alta distreazä oCapitala veselä, usurateck bucuroasa, ca Atena lui Aristofane, careavea insä si alte gusturi, sä vacía adusa inaintea ei viata politicitoga, oameni si chestiuni. Autorul Copiilor dupa natura", de-venit si al Hatmanului Baltag" si al lui Beizadea Epaminonda",lacob Negruzzi, se lasa ispitit de cumnatul ski D. R. Rosetti,care da la 1884 $alzeir-mandr, pentru a continua genul inferioral revistelor prin acel Nazat care-si ride de ultimii ani ai regi-mului liberal compromis 3

In acelasi domeniu al realitdtilor cercetate si criticate romanulsocial Brazi ,Fi putregaiu, al lui N. Xenopol, merita, de sigur,toata atentia 8.

Lumea care se poartä acolo, in jurul familiei bogatasului par-venit Alexandru Negradi din Piatra Neamtului, pe care autorul aratäa o fi cunoscut bine, cu mediul ei de natura si calitatea oamenilordin clasa de sus : tirani localnici, gata sä meargi si pana la crimä,politiciani, magistrati darwinieni", ofiteri activi cu galosi siumbrele, ofiteri in retragere, preoti, e bine prinsa si rapede, dela primele pagini, fixata, pana la concurenta barbierilor : lafeciorul lui Moise barbierul" si la briciul lui Decebal". Intriga,cuprinzind obisnuitele petreceri, care stau sà mearga pana laprimblarea mesei banchetului pe sträzi in sunetul musicei lau-tarilor, cu opriri si noi ajustäri, cu vinätori, cu procese, cu in-mormintäri la raspintii, e simplu si sigur urinaria. Si aici N.Xenopol urmareste un scop de critica socialä si moralisare. Se

' Alaturi triviala revista" a lui D. R. Rosetti (ibid., XV, p. 152 gi urm.De acelagi si Un leu si un zlot (ibid., XVII, p. 178 gi urm.).

' lbid., XIX, p. 723 gi urm.; XXV, pp. 1063-4; ci. Torputiu gi Carda, o.c., p. 292.

8 Ibid., XX, p. 473 si urm. Note despre teatru, ibid., p. 586 gi urm.4 In acelagi timp subiecte sociale le incearca, fara putere, In Fulga si

Ideal si real, Grandea, In curind trecut de la Tirnpul la o catedra deliceu In Bacau, unde-gi va plinge faima tineretelor. El igi publica gi a patraeditie a Poesiilor sale, Miosotul, Impreuna cu noul volum Nostalgia.

Teatrul de realltAti 315

descriu alegeri sigure" la Colegiul al patrulea, pentru Negradi,care plateste prefectului cu cherestea pentru casa cea notaintruniri publice cu scandal, triumfuri pe stradä, Waal la banchet,revolutie" cu pompieri. Apoi Consilii Comunale de patru oripe an, permuari in interesul fätis al partidului, favoruri negociate.Ce actual e acest dialog la o astfel de sfatuire cetateneasa:Cine din dumneavoasträ", zise Stefanachi Ruginä, are zece gal-beni in pungä? Nimeni. Alegeti-ma pe mine si n'aveti sastiti ce sá faceti cu paralele". Sau, in discursul Ini Negradi, scrisde poetul i ziaristul local : N'o sä mai fie biruri... Intinderea

Democratie... Frätie". Si asigurarea data de nouldeputat sotiei care-1 crede incapabil de a se sui la tribuna:Eu nu na duc la Camera sa tin discursuri; ma duc sa-miregulez treburile". Figuri ca a nepotului stricat, in stare de oncetrascanaie", care-si bate joc de toti, par a iesi din roman pentruo impresionana scenä de teatru ; astf el in convorbirea, de uncinism desavirsit, pe care o are cu unchii la cari maninca si pecari intelege a-i exploata. E o intreaga societate, fiecare rapedecaracterisat din citeva cuvinte. In fata trivialului mosier si afemeii lui, cu mai mult decit o legatura pe laturi, a atitora cari,Mara de onestul frate de moda veche al acestuia, li samara asade bine, el ridica pe Ardeleanul, cu pämint la Tulghes, Vale-rianu si pe fata care a revenit de la Dresda cu alte nevoi su-fletesti.

*i Fingal dinsii, model pentru oamenii cari ar trebui sa fie, o tell-nime vrednica, asemenea cu puternicul si mindrul pläies si plutasToader Fulger. Apriga pornire lacomä' a proprietaruluicade asupra lor, si o legiune intreaga de ajuatori, pang la pädu-rarul ungur care ucide, Ii serveste vorbe cumplite. Intre circiu-marul evreu, care adunä zaloagele, si preotul betiv li se petreceviata nadjitä. averile se topiau si vietile se stingeau la sa-ruarile de foc ale idolului, cu buzele sale vesnic umede."Nadufurile adunate indeamna sufletele bune la impotrivire, si seschiteaza un inceput de rascoala din partea brazilor", urmat,fireste, de represiunea" girbacelor. Dar citiva sint in munte inaierul liber, supt farmecul codrului, si ceasul rasbunärilor vine.Povestirea se mintuie cu casa nedrepatilor care arde in clipacind träsura aduce acasa pe Negradi, impuscat de razesii cärorali furase la judecaa pämintul.

316 Istorla llteraturil romgne§t1

Si forma e frumoasa, ca in aceastä infätiare a inceputului deVremea inainta, i aierul, racit peste m'asura, prevestia

venirea iernii, a unei ierni de munte, geroasä i plina de troiene.Deja Ceahläul îi acoperise vîrful cu zapan §i multime de nonigro0 i posomoriti se coborau din spre Carpati. Pláiei venitide la munte aduceau vestea ea a nins in deosebite locuri, futrealtele ca la mänästirea Duraului cazuse o zapan de doui palme.Pe copaci nu mai rämäsese o frunza, i dealurile se ridicaupustii si triste la orizont. Cete de corbi se avintau peste ogoa-rele odinioara verzi §i, dupä ce descriau cercuri iantastice prinaier, se impr4tiau in iruri lungi. Si prive4tea intreaga era lu-minata de abia, printre nouri, de un soare gälburiu ca o lampace se stinge." Tot a§a cind se descrie coltul de pace de la schi-tul Duraului.

In desvoltarea romanului nostru niciunul nu cuprinde in maiputine pagini mai multa viata, cu eliminarea a oricarui element,descriptiv, liric sau filosofic", care ar fi fost de prisos.

CAP. VIII.

Literatura pentru arta.

I.

Indreptiirile.I. DISPARITIA CONDUCERII DOCTRINARE.

Dupa 1881-2, curentul popular nu mai e singur; cel patriotics'a mintuit indata dupa stralucitoarele serbari ale incoronarii; in-delungarea stapinirii aproape dictatorialä, atit de constructiva, alui Ion Brätianu a facut sa dispara de la o vreme literatura po-litica' militantä, care prin boala lui Eminescu, prin indepartarealui Slavici 10 pierde cele mai bune condeie.

La Convorbiri, daca, dintre junimi0", Stefanelli §i acel tinarArdelean, student la Viena, unde societatea Romania Juna" era,cum am väzut mai sus, In alt capitol, cu totul c4tigata pentruJunimea" 1, I. T. Mera, dau pove0 2 - Mera intrece cu multpe culegatorii" obi§nuiti,Slavici, care publica In 1882 huveleledin popor 3, 10 va lua pentru brutal de dramatica nuvela 0 viatilpierdutc14 subiectul din viata carau§ilor, de origine une ori tot

' V. Conv. Lit., XVI, p. 159 gi urm. Acolo gi Simion Halita, Septimiu Albini.Din Bragov se adauge la colaboratori, cu versuri ugoare, Andrei Birseanu;ibid., pp. 243-4, 404. Din Bucium-Poeni Grigore Sima trimete poesii popu-lare; ibid., XVI, pp. 268-9; XVII, p. 273 gi urm. Poesii populare de I. Bota ;ibid., xVii, pp. 278-9. Descintece de Manan (1886) gi o poveste.

2 Crdiprul $erpilor, de Mera (Cony. Lit., xvi, p. 205 gi urm.), Co-moara lui Pintea de Stefanelli (ibid., p. 261 gi urm.), Impdreiteasa furatil,de Mera (ibid., XVII, p.261 gi urm.). Acesta va publica in Bibl. Tribunei"gi o a treia poveste. V. mai departe.

3 Moara ca noroc apare numaiin nemteste; Toroutiu-Carda, o. c., p. 16.4 Conv. Lit., XV, p. 424 gi urm.

318 istorla literaturil romAne0i

de peste munti, de la mArgenea Bucurestilor, dar nu va puteàsa trezeasca interes si simpatie pentru ciudatele figuri inclestatebarbar Inteo frimintare nu destul de Inteleash', in acelasi timpcind se intrece cu Creanga' in presintarea dialogata a unei povesti,Bdiat Sdracl. in 1882 el vede intaiu Italia, mergind ¡Ana la Neapole,si, pus pentru prima oara in fata vietii meridionale si a operelorde arta, arata mai multa 1ntelegere pentru cea d'intaiu, care-1sperie putin, decit pentru cea din urma, lipsindu-i preparatianecesarä3. Intors, el iea conducerea literara a celui d'intaiu ziarde peste munti care se uneste complect cu formele noii literaturidin tara libera, Tribuna, care-si adauga si o »biblioteca popularaa,in care apar, pe MO' traduceri3 si povesti de I. T. Mera, de Sili-vestru Moldovan, Benedict Viciu, Margineanul" si loan P. Lazar,Piz' dureanca lui Slavici insusi, care cere colaboratorilor acest gen decontributii, si chiar o de mult uitata nuvela a Matildei Cugler,acum sotia profesorului P. Poni si de mult despärtita de poesiacareia-i dase atitea mici bucati placute, Fata Stolerului, apoi siSf. Nicolae4, Ispirescu trimete Jualrii # jocuri de copii. Compa-ratia intre aceasta literatura narativa si nuvelele lui losif Vulcan,ca De la sate, e de sigur plinä de invatfiminte6.

1 Ibid., p. 463 si urm. In acest an Mite Kremnitz da la Leipzig Rumti-nische Miirchen (din lspirescu, Creanga si Slavici).

Cony. Lit., XV, p. 463 si urm. Regina Elisabeta publica in romanestela 1882 Povestile Pelesului, de o inspiratie romantica germana.

Note, in Altnanaltul Romdniei June, si de acolo in Cony. Lit., XVII, p.216 qi urm. In Bibl. Tribunei", cu Pddureanca, si Pdcald in satul lui.Slavici da in 1884 i o brosura despre Asilul Elena Doamna. In acelasi ancolaboreaza la Convorbiri, cu poesii populare, si Ardeleanul N. Borza (1. c.,p. 353 si urm.).

4 Dupa Bojena Némcova, de Jarnik, care da si un studiu asupra limbii ro-mAnegti, in Jahresbericht al Scolii sub-reale din Leopoldstadt-Viena, 1877,apoi de Gogol, Andersen, Bret Harte, Bjoernsterne Bjoernson.

8 In acest timp Ardealul e si in poesie influentat de curentele de multasezate la noi, si, intr'un volum de la Arad, din 1884, al lui Isaia B. Bosco,asprul critic al fostilor sal coprovinciali, Miton Pompiliu, el insusi un me-diocru poet, putea semnala, pe linga multe stingacii si nerozii, versuri caacestea:

Cita boala-i pe supt soare,Nu-i ca dorul arzatoare,Ca dorul unde se puneFace inima carbune.

bisparitia conducerii doctrinare 31§

In acest timp, povestirea lui Gane capAtà amploare, ca in Uradin copildriet, dar nu si adincime. Povestitorul si-a luat subiectuldin acea lume care !Ana atunci interesase pe Leon Negruzzi.dar nuvela nmondenä", neprecisä ca loc si contururi, a lui011änesc4-Ascanio, Zile de ploaie, cu eroina din Marsilia si citatiadin Musset, aratii alte indrept'Ari 2. Gane insusi culege insA dinamintiri cea mai bunA si mai duioasa din amintirile lui, aceiadespre Ion UrdilA, in care e atita adevAr in schitarea caracte-rului bAtrinului om de incredere i atita discretie, la ceasulmortii, in vAdirea cà fata cea frumoasA primejduitä de iubireatinärului stdpin, era fiica lui ; si se adaugA tipuri asa de vii caa zgomotoasei mAtuse, aprigA la vorbA, dar, altfel, inchinatil luiDumnezeu. Nuvela e in adevAr o capodoperA 3.

Aceste contraste ajung ca sà arAte CA de acum, timp de vre-ozece ani, va fi un scris care nu cautà nimic dincolo de impresiaesteticä pe care vrea s'o producA si care se inspirà de la izvoarefelurite.

CAci de o directie la Junimea" in aceastA vreme nu se mai poatevorbi. ToatA lumea se impacä i colaboreazà, sacrificind credintilesi phrAsind amintirile, de si in fond vechile pasiuni asteaptà nu-mai prilejul de a se manifesta. Maiorescu face in 1877 necrologullui Cipariu. Hasdeu publicA in Convorbirile" pe 1884-5 nu nu-mai pArti din luxosul silu Magnum Etymologicum, de o uimitoareeruditie, pe care i-I ceruse regele Carol, dar si o poesie aceastap'An'ä ce, cum vom vedea, Istoria literaturii romänesti" in limbagermanä de W. Rudow, sotul poetei ardelene Lucretia Suciu, carteIn spiritul stirni minia lui Hasdeu, totusi induiosat demoartea talentatei sale fiice, lulia, si provocA acea Trilogie", cucolaborarea lui lonescu-Gion si a lui LazAr SAineanu4, care nu

Cita boala-i pe supt lunaNu-i ca dorul de nebuna,Ca dorul unde se lasaLacramilor face casa.

Cony. Lit., XIX, p. 193 i urm.2 Ibid., XVIII, p. 125 i urm. Nuvelele din acelai an ale lui Volenti slut

schite dupA Copiile de pe natura", foarte alabe.3 Ibid., XVII, p. 121 i urm.4 Acest filolog cu însuiri mari daduse un important studiu despre ,,se-

masiologie" (cf. ibiri., XXI, pp. 293-6). Mort In 1934 la Paris, unde se ap-zase refusind once contact cu tara care nu voise a-1 Impaminteni.

320 lstoria literaturli romiine01

e decit un pamflet ; ba pana §i V. A. Urechia afla ospitalitatdIn revista care-I injosise atíta ; el e primit pentru consideratiile,haotic aruncate, din studiile asupra lui Miron Costin, cu falsulportret cti tot, mai tarziu §i pentru schite Merare 1. Lui Rosetti,infätipt, cum am vazut, ca pocitura cu bulbucatii ochi debroasca" in Satira lui Eminescu, i se fac in revista mutatä la Bu-cure§ti onorurile unui necrolog cit al lui Gr. Alexandrescu insusi 2,de la care se publica o foarte interesanta scrisoare de tinereta s.

Cercetarea critica" a lui Maiorescu despre progresele literaturiiromane0i, reclusa' la activitatea Convorbirilor", nu e decit o for-mará distributie de premii Mil impartialitate §i mai ales ¡aracautarea motivelor adinci ale unei mi§cari a carii caracterisarenu se incearca de altfel 4: i aici cu o statornica nedreptate nu-mele unui Xenopol nu e pus macar lingii ale tinerilor eruditicari erau inca la primele mi§cari. Se condamna §i conferinta dela Ateneul din Bucure§ti a unui nou poet, Alexandru Vlahutd, princare Eminescu era wzat mai sus de Alecsandri, care, din partealui, a aratat de dota ori cele mai frumoase sentimente lata deun ap de amenintator rival, prin versurile, a§a de frumoase i

de nota:E unul care cintá mai dulce decit mine ?Cu-atit mai bine terii i luí cu-atit mai bine 1Apuce inainte §i-ajunga cit de sus:La rasaritu-i falnic se 'nchin' al mieu apus 5.

O prin mai reservata pretuire de la moarte 6. Se protesta contrameritatei censurad a dramelor mai noui ale lui Alecsandri de

413 si urm.). i Tocilescu ceteste in 1874 la Convorbiri. Maiorescu, foartebucuros de aceasta, acre: si Gaster vrea sa pAraseasca pe Hasdeu"; To-routiu-Cardas, o. c., p. 11, no, xi.

' Duiliu Zamfirescu, nemultamit de disparitia vechiului spirit la 1891, insirape Delavrancea, totusi asa de rau maltratat de d. N. Petrascu, pe Carol Scrobsi Macedonski (Toroutiu-Cardas, o. c., p. 72; s't in Cugetul Romdnesc, II).

2 Ion Ghica-i consacra o miscata scrisoare (Conv. Lit., XX, p. 97 si urm.).3 !bid., XIX, pp. I93 si urm., 796 si urm., 801 si urm. Unele reserve po-

litice in necrolog, care arata sa fie scris de Maiorescu.4 Ibid., XX, p. 3 si urm.5 v. R., 174, p. 201.2 A fost unul din adevaratii poeti ai Romaniei. Sarmanul I Daca tralla, ar

fi Imbogatit literatura noastra cu admirabile poesii. Natura a fost nedreaptaIn privirea lui" ; Conv. Lit., 1905, p. 513.

gpirituf noulul tInelei 321

f3arbu Stefinescu (Delavrancea) : lui Vlahutá, etninescian, i seaduce mustrarea cà se tine prea shins de modelul pe eare-1admiri. Dar de sigur criticul avea dreptate arätind meritul ge-neral i istoric al poetului bätrin, de care o nota generatienu se incalzia §i nu putea sä se incklzeasa 1. Totu0, duprtaceastä declaratie ci pacea vepica s'a incheiat, urmeazi sarjavehementi, nu numai contra lui Aron Densusianu, totu0 unvechiu colaborator, atacat i in primul articol, dar i contra res-pectabilei figuri nationale a lui Andrei Murepnu, glorificat deacesta, i chiar a lui Bolintineanu §i a simpaticului vechiu ro-mantic Cirlova 2.

Intr'un tirziu, totu0, vechea generatie din tara liberä va serba i

impkcarea cu cei de peste munte, a§a de aspru tratati in criticilelui Maiorescu, prin omagiile isaite §i de acesta, lingi A. Naumi Matilda Poni, fin& Vlahutä, in numärul jubilar pentru patruzeci

de ani ai Jamiliei" lui Vulcan, la 1904: acolo d-na Poni are 0o foarte bunk amintire de copilarie.

II. SPIRITUL NOULUI TINERET.

Va rasäri deci prin ace0i ani 1885-6 o noteà generatie de scrii-tori. Fatà de trecut, ei erau mai mult sträini, ca unii ce nu pu-tuserä urmäri prin ziare, reviste §i earti rkzlete, nici chiar prinscumpele editii Socec, librfiria fiind existentä numai de nume, oliteraturk de care parch' ar fi despkrtit-o decenii. Predica dogma-tick, autoritari, rece, vroit nedreaptä i interesati, schimbätoaredui:4 imprejuriri, a lui Maiorescu uu putea si aibi influenti a-supra unor spirite ciírora vrista li dädea generositate. Creangiera tocmai in fund §i putea sä park vulgar celor ie0ti diu §colide teorie indreptate dupä. Apus, §i pe Gane il puteau gäsi linced.Psihologia complicatä a lui Slavici, oprit in productia lui §i tetras

1 1 se da satisfactie lui Alecsandri prin pioasa biografie scrisa de se-cretarul eau de Legatie la Paris; G. Bengescu (ibid., XX, p. 150 si urm.;XXI, p.27 si urm.). 0 aparare contra lui Schwartzfeld, care-1 critica imper-tinent (Vasile Alecsandri sau mesterul Drege-Stricd, 1889), pentru a nuIntrebuintase de la 1840 metoda folkloristilor moderni, ibid., XXIII, p. 141si urm. De fapt, Alecsandri era ispravit. In 1886, el da numai sarbadacintare pentru refacerea manastirii lui Neagoe (ibid., XX, p. 875 si urm.).

2 Ibid., p. 193 si urm.: In Mari! Despre C. Negruzzi, N. Gr. Racovitatine o conferinta care se publica In Cony. Lit. (XX, p. 289 si urm.).

21

312 Istoria literaturli rornanesti

in Ardealul de origine, unde supt acest puternic scut pornia un aitrind de scriitori, n'o urmäriau usor si cu multà pläcere 1. Fatä deAlecsandri simtiau räspingere, ca unii cari cugetau mai hotärit,simtiau mai adinc si vorbiau o limba Mi. poticniri. Eminescu era,ce e drept, zeul, al carui cult se invatase nu WA unele greutAti,dar el era cunoscut numai in parte, prin poesiile din Convor-biri . i, la urma, doar prin cele seizeci de bucati admise de Ma-iorescu.

Astfel ei erau ai , colii lor din ford, cea d'intAiu serie care seva manifesta literar pe aceasta bask deci Iiirä dispositiile meta-fisice ale inaintasilor cu vre-o zece ani in urmfi, färà simtul unuiimperativ categoric", f aril tendinta de a reforma si de a crea,luind apoi si indiferenta pentru politicA de la desilusionatii ge-neratiei precedente.

Unii dintre ei numai, invätaserà la Paris 2 anume dreptul,dar lor nu li se pusesera inainte probleme ca acelea in fata c5rorastiltusera scriitorii d'inainte de 1880, räsplätiti de junimisti cu bursepentru ci loviserä in adversarii literari sau personali, Hasdeu inprimul rind. Ei nu se mai luptà, ca Panu, in 1876, cu greaca silatina, pe care nu le prea stia acesta, de si se luase la trintä cugenialul Basarabean, pe care-I trateazh acolo, de monoman", alanti curs la Facurtate bine cil 1-a oprit Maiorescu 3. Ei nu culegmaterial de traducen i ca Naum si Virgolici 4, colegii la Paris, totasa de vristnici si de plictisiti in fond, ai hartAgosului Moldovean,ori Xenofon Gheorghiu, druia, spune acelasi, ii dau lacramilede emotie la cel mai prost vers din Racine" ori, in sfirsit, Oh.

' La 1876 Maiorescu avea dreptate pretuindu-1 ca pe cel mai capabilscriitor al intregii Junimia ; Toroutiu-Cardas, o. c., p. 6, no. VI.

2 I. Nenitescu (Flori de prinzdvard, 1881) urmase la 1878 filosofie siarte" la Berlin; Toroutiu, o. c., 1, p. 341. Acolo la Berlin, Nenitescu (v. scri-sorile in Toroutiu, o. c., I, p. 339 si urm.) face o tesa despre Die Af-fektenlehre Spinoza's". El va publica foaia Tara Noud. Pentru noii stu-denti la Viena In 1874, P. Missir, in Cony. Lit., XXV, p. 1087 si urm. Daraici nu mai era atmosfera de 'nainte de razboiul franco-german. La Parispare a fi fost si Ciru Oeconomu, pomenit si mai sus, literat fara talent(Cronici legende, Bucuresti 1S90; Din Rucdr, extras din Cony. Lit), darinfluent magistrat, care semna la 1887 bilete in frantuzesteCyrus 0e-conomu"; Toroutiu, o. c., I, p. 359. El da si o legenda din istoria Moldovei,Inteo forma banala (Conv. Lit., XXI, p. 376 si urm.).

3 ToroutiuCardas, o. c., p. 162.' Ibid., p. 370 si urm. (de la 1867 Inainte).

gpiritul noulul tineref 323

befit Teodorescu, care ar fi pasionat de Bossuet I, pe lingi Cri-ciunescu, care-si luase doctoratul !, inteun timp cind acolo ma-tematicile le inv.* Spiru C. Haret si altii studiau la Faculta-tea de drept, iar Lambrior lua la Hautes Etudes de la insusiGaston Paris metoda cercetärilor sale de filologie romäneascis.Ei nu mai discutä idealul de frumusetä si modestele noastrerealisäri, pe cind in interesantele scrisori care s'au pistrat de laN. Xenopol, student la Paris in 1877-8, se vede cä. Panu, carecredea ci e sarlatan" cine admirl Venerea din Milo, a prinscea mai mare uri contra istoriei romine, zicind ci asemenea lu-crud nu pot aduce niciun folos"4 (aiurea : Panu a devenit unpesimist infricosat intru eft se atinge despre oameni, idei si scri-eri de ale Junimii" 5). El nu-si mai judecau aspru, in comparatiecu ce li punea inainte Apusul, o producfie literari anterioari, caMincu, ping atunci autor de poesii loarte vagi, apärute in Con-vorbiri4, care studia acum architectura si care spunea colegilor cilpoesiile sale sint lucruri de nimicä si serse chid n'avea ce face" 6,Ei nu exercitau o critici, determinatä de noul mediu asupraintregului trecut literar, ca N. Xenopol si Volenti, revoltati de poe-siile lui Alecsandri despre räzboiu 7, ca si de ale lui Naum 8, side ale lor proprii, scriind, ca primul din ei : Din partea mea,m'am &Murat de vechile frase rimate pe care le scriam si caremi se pärea a sint poesie. Trebuie si mintuim odatä cu flutu-reii si cu stelutele, cu amantele pierdute, pe care le vom gäsila cer, inteo lume de ingeri" 9, Strigoii" lui Eminescu fiind con-damnati in numele stiintii : imaginatie bolnavä" 0.

i Ibid., p. 146.s !bid., pp. 166-7.3 El e indignat de banalitatea lui Alecsandri si aruncl o sageatà lui Xe.

nopol pentru basa geografici la Rominig ; ibid., p. 75. El declara ca odivergenta In a vedea lucrurile incepe a se stabilia, si o va fixa la intoar-cere ; ibid. Dar cuteza sa anunte Observatii asupra gramaticei lui Diez Inceia ce priveste limba romIna" ; ibid., p. 176.

4 Toroutiu, o. c., II, p. 50.4 Ibid., p. 52.6 Ibid., p. 51.7 Ibid., p. 52.6 Ibid., p. 55.6 P. 56.10 P. 57. !Titre acesti studenti era, cum am mai (+pus, si N. Culianu, mate.

124 isioria literaturli romAnesti

Acuma, lucrurile romine§ti anterioare fiind privite mai muit caincerciri ale unei generatii incepitoare §i Inca stingace, carteafrancesä era pretutindeni, In noile librarii care se deschideaui n'aveau aproape nicio alta literaturi in vitrini. Cum cea de tall

nu avea nicio influenti, cea veche de tot fiind ingropati supt des-pretul profund, absolut al §colii junimiste, ea ins4i acum pro-fund i absolut despretuitä , §i cea mai noui ramiind In mareparte ascunsi prin revistele unde apiruse, iar volumele in careea era adunatä neintimpinind nicio atentie §i nicio simpatie, spi-ritul:parisian era cu totul stapin pe sufletele tinerilor. 0 singuriexceptie era : a influentei lui Eminescu, dar acesta era cetitInteo mica parte i ideile lui, care erau §i ale lui A. D. Xenopol,ale lui Slavici, cum am vazut, nu interesau.

Traducerile ficute, ani de zile, la Convorbiri" erau ca neexis-tente, odati ce originalele se aflau in mina tuturora. De ce semai ostenisera un Pogor 1, un Naum, un Virgolici, un P. V. Gri-goriu 2, un 011anescu si dea o forma corespunzitoare, adeseasimtitor diluata, in rominqte I In zädar se mai fäceau studii a-supra acestei literaturi pe care noua generatie intelegea s'o ce-teasci In original, dar s'o i judece personal §i dupi alte criterii.Astfel profesorul ie§ean Alexandru Sutu, care trimesese i note des-pre vechea biserica a Trei lerarhilor din la§i, didea cea d'intäiucercetare critica asupra unui curent de literatura occidentali Instudiul, bine ficut, despre romanul realist 8: se cerceta MadameBovary a lui Flaubert, citeva din scrierile lui Alphonse Daudet§i opera d-nei George Eliot, apirindu-se mai vechiul i maidistinsul idealism. Ba neobositul traducator Pogor cuteza simeargi, peste Baudelaire, pana la neortodoxul Richepin, redindcu strilucire Tiganul acestuia4. Xenofont Gheorghiu, profesor deliceu in la§i, incepea la 1884 o serie de articole despre literaturaclasici francesa b. Un mai intins studiu asupra aceluia0 subiect

maticul (v. Drum Drept, X, p. 713). Pentru mai noul Volenti,si N. R. L., II,p. 609 si urm.

' IslAscut la 20 August 1833, el moare la 20 Mart 1906; Conv. Lit., 1925,p. 452.

2 Care avea legAturi si cu Alecsandri, prietenul tatAlui sAu.' Conv. Lit., XVIII, p. 231 si urm.4 Ibid., pp. 291-2.1 Ibid., XIX, p. 349 si urm.

Spirltul noului tineret 325

it va da apoi M. Strajanu, acum la Craiova, oaspete vechiu alrevistei ieene, in care se analisa §i L'Assommoir al lui Zola, re-tinindu-se din miKare pasionata iubire de adevär i metodultiintific in cautarea lui, pentru a-I expune in opera literark i

prin aceasta reinoirea vechii aliante intre poesie §i §tiinta".Nu se cetiau nici numeroasele traducen din limba germanä,

datorite lui Negruzzi, care däduse o bunä parte din Schiller, unuiCarp chiar, pentru Goethe, atitora, mai toti Bucovinenii, pe lingämai vechiul Schelitti, pentru Heine, fail a pomeni bucati razlete.In zädar d-na Ana Maiorescu reda buna literatura a lui Kotzebuedespre Moldova din vremea Unirii, cu solidul roman, de siguraobservatie §i de adevarata simtire, Lascar Viorescu, pe linga a§ade prietenoasele §i de simpaticele scene realiste de la Slanic, dela tail, de la vinatori. Versiunea din Dante a lui Gane, de sigurcurgatoare, fusese de la inceput uitata, ca i cea din Tasso a luiAron Densusianu. Virgolici se trudise WA folos cu presintarea luiDon Quixote, i nici ilustratiile lui Gustave Doré nu erau in staresa atraga noul public. Nu rämäsese nicio amintire a traducerii luiHomer de Caragiani (Odiseia), ori a lui Aristotele prefacut inromäne§te, a lui Anacreon presintat de Bonachi 2 ostenelile luiDulfu 3 pentru Euripide se cheltuisera in zadar.

Aceastä nota generatie n'avea gust pentru clasicismul antic,cum n'avea, nici pentru secolul al XVII-lea frances, contra caruiabondanise i bodoganise Panu la Colegiul Ste Barbe din Paris,suparat de gindul unor examene inaintea altui juriu decit cerculde la Convorbiri" care-I asculta batindu-se cu perinele, ca nitestudenti germani intirziati. Era prinsa de poesia cea mai recenta,originalä pang la nevropatie, a lui Baudelaire, Richepin, Rollinat§i Haraucourt, de romanul ap-zis realist de la Flaubert la Zola,poate §i la glumele pentru Orient ale uui Maizeroy ; se ridicanumai, peste Taine, Ora la criticile, unite cu romane de tendinte,ale lui Paul Bourget .$i i se va parea plina de viitor indreptareacritica spre §tiinta" a unui Hennequin.

Multi dintre cei noi, ca un Constantin Mille, ca d. A. C. Cuza 5,' Ibid., XX, p. 529 si urm.2 Care da si volumul Psyche in 1891.5 Nascut la Tohat, In 1856; F am., XXXI, p. 613.' V. Versuri (1878-83).5 V. epigramele din Couv. Lit., XXI, pp. 302-4, si volumul de Poesii publicat

la Valenii-de-Munte. Si foaia acestuia, din 1884, Ciomagul.

326 lstoria Ilteraturil romAne§ti

aduceau din §ederea in sträinkate idei inaintate de stinga, careerau fatà de dogmatismul conservator de la Convorbiri" o prà-pastie de netrecut; altii, Munteni, intemeiau la Bucure0i foaiade socialism intelectual Drepturile Omului, foarte cetitä, inteovreme cind Delavrancea, cäruia i se reproduce acolo nuvela Sor-cova inainte de a intra la liberali, lua o atitudine combativä contra

mergind §i la atacul contra lui Duiliu Zamfirescu,care se plinge de aceasta Convorbirile" ti räspunserä atunciprin critica neintelegätoare, violentà i nedreaptä, dar i cu uneleobservatii reale, a d-lui N. Petra§cu, diplomat, prieten al lui Zam-firescu, iscälind A. Costin 2.

O altä. influentä se ad'Augia, dar pe calea traducerilor francese,In mäsura lor singurà: a literaturii ruse0i. Ea aducea cu dinsa,

inteo mentalitate supt multe raporturi asämän5loare cu a noasträ,un simt misterios al puterii mediului natural, inteles in toatä com-plexitatea §i ging4ia lui, i cutezkoarea infruntare a problemelormorale celor mai grele. Blindeta lui Turgheniev, obiectivitatea stä-pinitoare a lui Tolstoi, simtul fui Dostoievschi pentru toate neno-rocirile i miseriile umane räscoliau adinc inima tineretului. Dupàce Francesii îi vor pierde mult din iniluentä, tulburarea produsäde ace0ialalti maqtri va continua, prefkindu-se pe incetul lute°duioasä &ire a celor a.5a de multe lucruri pe care nicio analisänu le poate lämuri pe deplin. Supt zodia Amintirilor unui vi-nätor", a Räzboiului si päcii", a Amintirilor din casa mortilor"vor gindi §i simti chiar douä generatii, care s'au succedat räpede,fiecare cu fisionomia ei.

Numai la cutare din poetii cei mai tineri, cari nu cuno0eausträinätatea i cetiau mai putin frantuze0e, ca §i, mai tärziu, laArthur Stavri, eminescianismul, singur, se prefäcea inteo melancolieuparä, menitá sá repete povestea iubirii, a codrului i a vinatorii 3.

1 (datatä 30 Decembre, noaptea, 1884"), cu aceasta notita Atragematentiunea cetitorilor no§tri asupra nuvelei d-lui De la Vrancea (Barbu Ste-fanescu), cunoscut publicului romanesc prin scrierile sale publicate in Ro,mania liberei din anul trecut. Cum in literatura nu facem deosebire de¡dei, cum nu cautam decit talentul i originalitatea in scrierile literare, cre-dem a face placere publicului, atragindu-i atentiunea asupra scrierii d-luiDe la Vrancea".

Cony. Lit., XXI, p. 58 ei urm.; XXII, pp. 674 i urm., 759 i urm.Ibid., XXI, p. 483 0 urm.

11.

ScriitoriiI. DUIL1U ZAMF1RESCU.

Duiliu Zamfirescu e cel d'intäiu care inatiseazi aceastä starede spirit a tineretului.

Máscut in Pläinestii jkimnicului-Särat, la 30 Octombre 1858 1,dinteo familie care, cum spune el insusi, avea pämint sau il tineain arendà2, dar avind legAturi la Focsani cu unchiul sau Mincu,architectul, pe vremuri si poet la Convorbiri", cela ce va fi

ajutat trecerea de la un cerc la altul, asa de deosebit, i cu poe-tul Pruncu, de la aceiasi Junime"3, el invatà la Focsani,- in acelezile pe care le inFdtiseazg inteunul din cele mai naturalepoeme ale lui:

Mi-aduc aminte ca acum,and alergam cu capul golPrin präfäria de pe

drumSicind ardeam cgrtile scrum$i scoalei dam oco14.

Student la Facultatea_de Drept din ''Bucuresti apoi magistrat,

Familia, XXXII, p. 313.Copiläria mea, eft nu am mers la scoala si, dupa ce am mers, vacan.

tele, s'a petrecut in judetele Rimnicul-Sarat si Braila, unde ai miei aveaupaminturi sau le tineau In arenda, dupa cum au si astazi. Prin Ialomitaam fost de mai multe ori, i anume In margenea Baraganului. Prin urmaream cunoscut limbe locurilor acestora, si nu a altora"; Gag. Rom., II, p.494; Toroutiu-Cardas, o. c., p. 92.

3 Cug. Rout., p. 324. Cl. si Toroutiu-Cardas, o. c., p. 74, no. 16. V. Conv.Lit., 1909, p. 601.

Lit. $i artcl rom., 11,".p. 609. Alte note din copilarie in prefata d-reiMarioara Rarincescu, la Duiliu Zamfirescu, Poesii, Craiova (in Clasicii ro-mini comentati) [1934], pp. 6-8.

5 Gag. Rom., II, pp. 496-7. Premiant intaiu era Ionnescu Gion, altfelde talent.

328 1storia Ilteraturii romAne§ti

la Hirpva, la Tirgovi,te in 18811, publicä in Literatorul de la1880 dupg o incercare, modest notatà D", Pribeagul2, frumoaselestante Levante Kalavryta:

Spune, Zane, unde-i timpul cind Byron, in lini§tire,Pe-ale Willi late valuri dorul sAu legAna ?

...CAci, pe Venus PAndemos,Am n trecut o noapte 'ntreagä intrebind cerul frumosDe nu are printre stele vre o stea rätäcitoareCe-a venit din altä lume3?

Tot acolo, in acel* gen byronian, el da balada Juan4foarte pretuita pe vremuri Harpistäis.

Povestea, a§a de realistä, a fetei bàtute care face la loc din firde la icoane iubitului galonul pe care i 1-a stricat e din celeimai bune bucgti de tineretg, i in alt gen decit al declama-tiilor de debut 3. Piesa O suferintä are insä tot versuri de oretoricg declamatoare 7. Bucätile &are Natalia Nina anuntä inacelai timp pe vioiul i duiosul prosator 8.

Cu judecgtor in Dobrogea, de curind anexatä. §i plinä incàde pitorescul ei sälbatec, tinärul supleant la judecätoria deacolo aratä in nuvela sa Noapte bunei 9 ins4iri exceptionalede prosator Mfg ea vre-odatä demonul poesiei, in care vafi aproape un creator, s5.-1 fi päräsit. E in acea schitä atitapitoresc in descrierea lumii pe ape, a painjeni§ului de catargede la Hirpva, de humor sänätos i fin in zugrävirea bietei lumifunctionäre§ti din provincie, de delicatetä glumeatä in presintareaiubitei de o chi* fata de cadiu care stAtea pe salteaua intinsä

' Fan:., XXXII, p. 313. Aici e procuror.2 I, p. 31.3 Ibid., pp. 50-3. Explicatii de Macedonski, ibid., pp. 70 i urm., 86 si

urm., 103 i urm., 119 si urm., 136 si urm., 147 si urm.4 ¡bid., pp. 98-103. Cf. Mamei mete, ibid., p. 133.5 Ibid., pp. 177-80. Prosa, ibid., pp. 261-3. V. 0 ibid., pp. 253, 289 91,

394-, 417-8, 611, 632-3. Colaboratia continua, cu scene din razboiu (CineleNizamului) in anii 1831-2.

6 Ibid., III, pp. 36-7.7 Ibid., p. 196 si urm.

Pp. 324-6, 343-5. i Cum a iubit Depciritteanu, ibid., p. 570 si urm,Macedonski-1 va petrece cu insulte; ibid., pp. 634-5, 670 si urm.

9 Cony. Lit., XIX, p. 805 i urm.

Dulliu Zamfirescu 329

pe prispä §i curätia sulfinà cu ni§te degete suptiri §i lene§e", §ia iubirii furate de cre§tinul a§a de sträin, ca §i in duiosul sfir§itde romäneascA noapte bunä" inginat in aspra zi de iarnä, laplecarea furi§atà a celui indrägii, de gura sfioasei fete de TurcDe sigur una din cele mai frumoase povestiri ale literaturiinoastre. Si sint vrednice de atentie §i formulele noi : Suptfiecare geanä care se inchide ca sä ajute gurii sä ridä, tremuräo lacrimä"...

Acum, junimi§tii il ci§tigaserd cu totul. Scria de mult laRomänia liberà schite, ca Din viata lui Strauss (1880), articole decriticä, amintiri Baba-Oarba (1882), cronici in versuri, de o sfi-atoare, capricioasä §i artificialä facturä, pe care le iscälia donPadil, cu multe alte marafeturi spaniole 2.

La 1885 incepätorul cuteza a serie un roman, In tata vietii, pecare-1 publicä revista Junimii".

E acolo un realism crud in zugrävirea tinärului intors de lastudiile din Paris. Drama ciocnirii celui deprins a träi altfel, cuasprele realitäti ale vietii de acasä e pusä cu pricepere. Figurilesigur zugravite se desfac din primele pagini. Dialogurile sintinsd artificiale §i situatiile fortate, cu o u§oarä notä de ridiculcind se desfac naiv. Critica lui Gherea, cäruia aceastä lumeu§oarä trebuia sä-i fie uritä, avu ce sä culeagä din astfel de ma-nifestatii ale unei prime tinerete... Dar, in partea a doua, descriereaBucure§tilor din 1883 e vioaie §i poate sà rämiie ca un do-cument, cu infäti§area petrecerilor §i enumerarea cluburilor. E

vorba §i de särmanul teatru romänesc pe care-1 ajunge rindulla cite paisprezece zile odatä, cind se juca cine §tie ce neghio-bie tradusä din frantuze§te intr'o limbä ca vai de ea §i cu ni§teactori ca vai de ei". Dar judecata pentru literaturä e indräznetde nedreaptä : domeniul literaturii, nimic. Cite un volum deversurèle sau de nuvelete, productiuni sporadice ale unei ge-neratii dihäinate (sic). Un cerc literar, mai mult sau mai putinhränit, la eminentul critic al timpului, d. X 3 (cete§te : Maiorescu)

insemnate de d-ra Rarincescu, 1. c., pp. 11-5. Cf. Struteanu, in FlaccIra,VII, p. 453 si urm.

2 V. una, cu un raspuns de Delavrancea, in Revista fundafillor regale,April 1934.

*1 seratele lui Candiano-Popescu, Fam., XXI, p. 443. Tot acolo la pa-gina 491 : D. Duiliu Zamfirescu, atasat de cl. 1 pe link Ministeriul

330 lstoria !Iteran:di romlnetal

pentru cogemite capitala terii nicio revista literarà serioasä"(uitä Convorbirile"). i cutare vedere de han la drumul marerämine cu aceia0 valoare pur istoria. Privirea in viata satelore insä fugare §i intelegerea säracä. 1mpresia generalà e confusi

deprimantä.Ceia ce uime0e totui la Duiliu Zamfirescu e pästrarea i mai

departe, a.5a de credincioasä i de vie, a amintirilor §i impresiilorvietii träite in tara, de unde-1 va depärta indatä, dupä incercareade profesorat, cariera diplomaticä (1888)1. In primul säu mareroman, Viata la tara (1894), anume scene de vinätoare pe lac, cunevinovätia copilei care iube§te pe bäiatul de lingà dinsa i des-miardä miloasä pasärea pe care el a ränit-o, anume convorbiriteräne0i, scena de inaltä nobletä sufleteascä in care tinärul venitdin sträinätate infruntä. bestiile po1itiene0 care chinuiesc pe teraniiridicati contra nedreptätii, zguduitoarea scenä din al doilea roman,reinase Scatia, in care fostul denuntätor al consätenilor säi, ajunsstäpin de mo0i §i domn de oameni, ucide calul care s'a proptitpe drum i zdrumicä in bä.taie pe vizitiul tigan care plingeanimalul i blastämä pe acela care e, totuO, un uciga§, aratä a-ceastä indestructibilä legAturä a celui insträinat cu brazda nageriilui.

Din prima epock a impresiilor culese acasà, §i cu spiritulieind din curentele de aici, färä a se putea integra in cele strä-ine care-I vor forma, sint §i frumoasele poeme pe care Zamfirescule dä revistei Familia. Ele sint de o musicalitate blindä, pe unfond in care amintiri din Alecsandri alunecä spre genul cintecelora§a de räspindite atunci in largul ora§elor noastre.

Astfel:

Te-am intrebat unde-i speranta cea arzätoare.Tu mi-ai räspunsCä s'a ascuns.

Te-am intrebat unde-i iubirea cea rozätoare.Tu mi-ai §optitC'ar fi murit.

Afacerilor Straine in Bucure§ti, a fost numit profesor de limba romina laLiceul SI. Gheorghe, clasele I, 11, III". Pe lingl acea cronica In versuri isca-lita don Padil", una in prosa, ibid., p. 536. Plan de o Viata la ora« (1894),Cug. Rom., H, p. 497.

La Roma ; v. Cug. Rotn.,11, p. 210.

DuiIlu Zamfirescu 331

Acum te 'ntreb unde-i mormintul cel ce cuprinde.Si tu-mi spui drept :II port in piept 1.

Sau:Cind a fugit catre zori,Noaptea a läsat pe floriCite trei rinduri de salbeDe margaritare albe.

Soarele cind s'a ivitRazelor a poruncitSalbele de i-au adus,Si la gitu-i si le-a pus.

De-atunci orisicare HoarePlinge scumpele odoare,lar, de vreti, catati In zoriVeti gäsi lacrimi pe flori a.

El, totusi, tot pe atunci, in cronicile bucurestene, daduse acelezglobii cronici rimate:

La rochii coada este totul,Precum la avocati e botul,Precum la deputati e votuls

Din lumea notiä in care traieste pe urma, dacà el va culege scenevagi de viatä artificiala ori neinteleasa in izvoarele ei ascunse, carenu se recunosc in saloane, i nici chiar in intimitatea unei fericitecasitorii italiene, el se va alege cu inspiratia unor poeme de oclasid seninätate. Astfel, la 1896:

Prin frunzisul des strabate umed räsärit de soare,Dind adincului radurii linitita ei racoare,Vechi stejari, boltiti in ramuri, au vizut de mii de aniCum pe nimfele din groteAle flautelor noteLe fmbie prin tufisul päduretilor Sylvani.

A vazut Lacul de Nemi falnici cerbi ce se omoaraPentru galesa privire-a unui ochiu de ciprioariSi mistretii, plini de singe, spintecindu-se in doug,

Taurii ucisi in lupte,Vulturii cu aripi rupte

1 Fam., XVI, p. 262.¡bid., pp. 380-1. El traduce pe atunci Hernani de Hugo; ibid., XVII,

p. 49.$i ibid., XXI, p. 236. Cf. si ibid., p. 265 si urm. (durd Romania Liberd).

332 Istoria fiteraturil romdnestl

Numai pentru ndzuinta firii lor spre-o formä nouä

Sau, aiurea:

Limpede murmurd seara izvorul.Apa lui tremurä curpeni de mure:Zinele timide scaldä piciorulNoaptea 'n pädure 2

E o influentä a lui Carducci, dar deplin insusitä, si literaturaromàneasca are putine pagini care se pot pune lingä acestea.Prin idealul de poesie pe care-1 fixeazd versul

A fi rece si frumoask simbolul eternei arte,

Zamfirescu se aseaza hotärit in tabära acelor cari despretuiescindemnul vietii curente, poetul uitInd cu totul de romancierulZamfirescu care dädea tocmai icoana acestei vieti, cu toate curen-tele care o strdbdteau.

Volumul din 1883, Rini titlu, poeme si nuvele, incepuse de laLevante si Kalavryta, de la Harpista §i Chide Nizamului, poemeepice din trecut, si cu versuri usoare, naive, ca :

Vino, Nella, vin pe Mare,Vino, Nella, vin'l

Dintre nuvele si schite avea: Pe Arge, o visiune de tineretä,Trandafirul, Baba Oarba, o build descriere a mänästirii Dealului,amintirile din Dobrogea, nuvela realised Arhivarul §i, partea ceamai Intinsd, istoria romantatP a lui Depäräteanu. Adäugindu-se,acum, buciti din Sorrente (1889), din Venetia (San-Marc), dinRoma (Boul), din Atena (1892), slabe :

Periclès, Minerva pleacd... Fàrà dinsa once 'i face,Partenonul iti famine ca o criptd de mormint.

din Bruxelles, si Lunile, se formeazd volumul Alte orizonturi din1894.

Volumul uriniitor, Imnuri peigine, va fi din 1897, cuprinzindo bucatä foarte asemenea cu Steaua lui Eminescu:

Din steaua cea moartä. desprinsä,Plecat-a o raza prin spatiu, de lumea de azi doritoare.

' Conv. Lit., XXXV, pp. 59-60. Bucata 1nchinatà Venetiei ibid., XXX', p.251, n'are timbru.

3 Lit. fi arid rom., 11, p. 201.

buillu 2amfirescu 833

si chiar din Luceafärul" aceluiasi:Pämintul, cind s'a rupt din soareIn invirtirea lui prin haos,M'a prins in el ca 'n inchisoareSi m'a boltit spre lung repaos.

Eu te-am iubit asa cum esti(Nemuritoare cum mä stii),Cu forme crude omenesti,Dar cu suflarea de om viu.

Si poemele Gethsemani, Dunclrea.O vädire bogatà de prisos sufletesc. Dar credinta arätatà fatä

de crezul lui Maiorescu merita de la acesta, in 1898, numaiaceste cuvinte : Singur neobositul Duiliu Zamfirescu represen-teag in romane i poesii impresiile din tara frumoaselor arte,unde trilieste" 1. iu mijlocul desorientärii pretentiilor fära basil, alatacurilor personale si al neprevilzutelor impäcäri nu putea sh fiepentru astfel de literaturà decit desinteres din partea publicului.Zamfirescu, desgustat si de cercul unde Convorbelnicii impes-tritati" cuprindeau si oaturi eterogene", cu Macedonski i cuCarol Scrob2, indumänit pe viatä cu fostul coleg Delavrancea,se plingea Inca de la 1892 cu dreptate de indiferentismul de lanoi" : cind väd c'ä pentru tot ce nu fac sint hulit ca un cine in

iar pentru ceia ce fac, täcere complectd, mä intreb dacilnu e mai bine sä fac pe cinele in pripusoiu, sä scriu i sä facintrigi, iar literatura s'o las s'o doarm'ä" 3.

O positie proprie i se impusese tot mai mult, una emotionalnu rece. Astfel, in frumoasa nuvelä Locotenentul Sterie 4, unde in-tilnim noutäti ca acestea : 1n straturile albastrei bolte se cufundaudungi unghlulare de cocoare, atit de sus si de suptiri, cä päreauca niste desemnuri arabe, incrustate inteo imensä piaträ de lazolitä".Si aceiasi notä este In felul cum apärea un oras de provincie,Focsanii, in interpretarea sincer miscatä pe care o dädea, acolo,räzboiului. Modestele realitäti nationale nu mai erau obiectul unui

' Cony. Lit., XXXII, p. 109.2 Cug. Rom., II, pp. 321-2, (1891).3 Toroutiu-Cardag, p. 76. El mersese .de la Rin la Atena, de acolo la

Roma, de aici la Bucuregti, iar Inapoi la Roma gi In fine la Bruxelles"; ibid.,p. 79.

4 Cony. Lit.? XIX, p. 36 qi urm.

334 Istoria literaturli rom5nesti

humor ieften din partea cui nu faceau nimic ca sä indrepteneajunsurile. De loe spirit pesimist la bunul prieten al Junimii"1*i Zamfirescu (Muse §i definitia, miKatä i elocventä, a acelornenumärate adunari de suflete nevinovate, care träiesc prin pro-vinciile noastre, cu ru0ne de oameni, teama de Dumnezeu, credintäin bine, care luptä cu desperare contra neaverii, nazuind totdeaunacätre o stare mai infloritoare, care n'are alt ideal decit de a-0 puteatinea bäietii la invätäturä sau a aduna, dupä puteri, zestre fetelor".

Acest realism emotionant, sprijinit pe maruntul adevar al vietiinoastre, dar inviorIndu-1 printeun sentiment adevarat i tinzindcatre gravele probleme sociale i marile intrebari ale exis-tentei apärea, astfel, tot mai neted ()data cu o generatie care nu erainchisä In micile cercuri de räutati mai mult sau mai putin spi-rituale §i pentru care luptele politice de caracter personal erauun punct de vedere acum intrecut. Nu poate fi un mai puterniccontrast decit intre aceste pagini stropite cu lacrimi i humorulbätrinesc al lui Gane' in nuvela, vecinä, Agatocle Leu,Ftean, chipdin lunze 2, sau din Dozed zile la Slii nic 3., in care portretul lui NaePeruzescu, arhivarul nascut in Tirgovi0e, e inspirat de eroii luiCaragiale : vioiul realism din aceste bucati intarziate apare, cu tothazul situatiilor . i bonomia §arjei, pujin caricaturat pe lingä sunetulaltor coarde In povestirea tinarului scriitor foc'änean4. Daca, la acesta,In Cotzu Alecu Zaglitzescu, se presintil personagii ridicule, bietemomii batrine, toatä simtirea omeneasca e rascolita c1nd mweagul.;,i sora nemäritata prind iubire pentru copilul aruncat la wa lor5.Presintarea Urlatilor (Maxentianu de acolo e boierul Belu) in Sub-Prefectul6 e ridicula, dar ce zguduitoare drama de iubire sta alaturi l$i, acolo, e frumoasä i descrierea, cu presintarea plopilorinalti i nervo0 cari 10 tremurau frunzele in vazduhul curat al mun-tilor, sand la linie ca ni0e caraule credincioase" 7, ori, ceva mai jos,

i Acesta se plinge ca i se corecteaza nuvelele de Caragiale; Toroutiu-Cardas, o. c., p. 130. Caragiale se supra si el de schimbarile lui Negruzzi;ibid., p. 131.

' Cony. Lit., XX, p. 136 si urm.8 Ibid., p. 220 si urm.). 0 poveste de dinsul, ibid., XX, pp. 365-7.4 In Spre Mare expuner ea e mai putin coherenta (ibid., p. 744 si urm.).

La 1888 apare volumul de Nuvele.5 Conv. Lit., XXI, p. 24 si urm.6 Ibid., p. 385 sit urm.7 Ibid., p. 24 si urm.; cf. ibid., XXII, p. 36 si urm.

bulb Zamfirescu 335

áverri, pe malurile Cricovului, privelistea verii fnaintate pe vremeacoasei, cu zboruri de ciocirlii, ritmuri de pitpalac si primblaritacticoase de berze, cu 1nsirarea tuturor florilor care fac Impreunamirositoarea simfonie a lui August". 0 poveste de dragoste, darCu un nou conflict moral, intre datoriile ¡Ma de iubita parasitäcu fiul fugarului si intre o noua simtire, se intilneste in nuvela,aproape un roman, Un drum gresit 2. Cu schita Alessio e insäintoarcerea la un romantism de felul lui Naum3. Viata la NM',primul roman de proportii largi, cu o intreaga lume de figuri,publicata in bucäti la Convorbiri, nu trezi de la inceput interesulde care s'a invrednicit pe urma. Al doilea roman al lui DuiliuZamfirescu, Lame "mud si lume veche, revine, ['aril rilstmet, laproblemele actuale ale societatii romanesti. Trecura fail discutieacele romane intinse, care presintä, in felul familiei Rougon-Macquart" a lui Zola, istoria, la tara si in oras, a unei semintiiboieresti din Oltenia, cu tipuri clare, bine delineate, caracteristice,cu probleme atacate curagios, ca rascoalele din 1888 .si politicia-nismul, si cu scene impresionante sau induiosatoare : TdnaseScatiu, Cu adinca analisä a unui suflet odios, si Din Rd zboiu, Incare optimismul cald, increderea in noi, proclamarea schimbäriiin sufletele obosite represint si o mare faptä buna. Indispunea,ce-i drept, lute° epoca de socialism rural la tineret, nota pe careo &A el unor terani de un spirit inferior si cusuti la gurä, totusimai de treaba decit invätätorii si preotii lor si, cu mult mai mult,decit o societate de sus, in care abia de se gäseste vre-un tipsimpatic, ca si prin prea multe discutii de un caracter mai multvulgar si adesea inuti14.

Dar manifestarea cea mai spontanee si mai bogatä in poesiaacelui moment e tot a lui Zamfirescu.

Dupa ce tiparise prima sa culegere, el trimetea Convorbirilor osubtila poesie cu totul in Mara de formele obisnuite 5 :

1 Ibid., XXI, p. 400.2 Ibid., XXII.8 Ibid., XXIII, p. 529. Pregatire de roman, Toroutiu-Carda, pp. 62-4.4 V. si ibid., p. 92. Cf. analisa atentl din N. lorga, in Revue historique

du Sud-Est europeien, 1925, ai extras, supt titlul : Les écrivains réalistes enRoumanie comme témoins du changement de milieu au XIX-e siéde.

6 Cony. Lit., XVIII, pp. 123-4.

336 Istoria Ilteraturil rotarievti

Nu mä 'ntreba : nu-ti pot räspunde,Caci ea s'a dus, dar nu stiu unde.Stiu bine numai_ca s'a dus.

Si in alte bucäti din acest timp, el da scene de natura care n'aua face cu pastelele lui Alecsandri, si cadena lor Hind une orinota, dar, alaturi, si palide repetitii de byronisrn 1 in poesia luide salon e o eleganta neintilnia Ora atunci in lirica noastra, caIn Clara:

De'i vrea cite-odatä mormintul,Te'i duce sä-1 vezi troienitSupt flori de salcfm inflorit 2

Poemele Lunilor din 1888 stilt noua ca imagini si mai variateca tehnici:

Frigul, scriitor pe geamuriCu zapezile se joacaSi le schimbä 'n prornoroaca,Atirnind ciucuri de ramuri.

Si nu e nimic din vechiul Alecsandri in scene ca acestea:In urma ei un roiu de grauriCa niste valuri cenusiiS'amesteca prin bälärii,S'aseaza 'n coarne pe la tauri,Fac fel de fel de nebunii 3.

iar icoana poeticä a lunii lulie meritä sä fie reprodusä intreagä :Galin, jitarul de la sat,Cu pusca vesnic de-a spinare,Era pe holde ImparatSi statul lui n'avea hotare.In el tot cimpul se 'ncredea,Toti fluturii si toaa floarea :Sulfina, seara-1 adormeaSi-1 destepta, in zori, cicoarea4.

Numirea la Roma, unde atmosfera clasica-1 infäsurä OA retine,umbrele Cesarilor strecurindu-se printre ruine, ceia ce nu-1 im-piedeci de a face comparatii de viatä modernä care nu sint

1 Ibid., XXIII, pp. 290-1.2 Ibid., XIX, pp. 1074-5.8 Ibid , XXI, p. 90 §i urm.' Ibid., XXIV, pp. 259-60,

DuilluL1amfirescu 337

totdeauna in defavorul Rominilor, exercita, cum am vizut, o pu-ternicä influentà asupra acestui suflet ava de receptiv. Influenteifrancese, care ducea la alunecuvuri citre sensualismul pentru sen-sualism, i se contrapunea acuma sänätoasa disciplinä romanä viVila Tusculanä-i inspirä aceste versuri taiate in piaträ. tare:

Tristele umbre se lash' pe väi de sus de pe dealuri,Singure, palide, pline de-o lume vie de basme;Bradul umbrela vi-o 'ntinde pe muchea arsei coline,Mierla vägalnicà tip& prin grase tufe de lauril.

Adesea ¡ma tratarea artificialä vi superficialä a unor subiecteitaliene, pretentia unui exotism din care s'a scos numai formastanjenevte désvoltarea normalà a unui alit de frumos talent. El seregäsevte insä in acea frumoasä bucatä De la villa tusculanO",influentatà tot de Carducci, care isprävevte plastic:

Brate vinjoase intind Apeninii atre cetate,Roma din vale privevte pe ginduri coamele ninse,Soarele moare prelung in adincul märilor tusce 2.

sau in vràjirea de la »Villa Aldobrandini":

Päuni stelati podoabele-vi risfieäPe-un capitel de frunze de acante,Un grup voios de fauni vi bacante:Ironici stau, vi de päuni se mirk' 2.

ori in icoana Ofeliei dusa la mormint :

Pe cap cu vevtedä cununA,Cu ochii mari supt gene plinse,Cu bratele de sinu-i strinse.

Cu astf el de versuri aläturi sfätea, atunci, in domeniul antic, cavaloare doar frumoasa bucatä In Keramikos, a enigmaticului Z.Miron, care e stefan Ofávanu, devenit apoi un ava de remarca-bil critic vi erudit:4

Nuferi albi .vi rose rovii, impletite in ghirlandeString mijleocuri mlädioase in verpuitoare bande,Aninate 'n copci de aur de tunica strävezie 2.

a Toroutiu-Carda, o. c., p. 59; Cony. Lit., XXIII, p. 182.4 Ibid., p. 182.a Ibid., XXVI, p. 500.4 Fiu de preot bucureatean ; studii universitare la Bucureati; mort tinAr

(v. mai departe).5 Cony. Lit., XXV, p. 1145.

22

ns istoria Ilterattiril romgneol

De la Asachi nu se mai scriseserg astfel de versuri. De aici siideia unei neizbutite vräjiri a lui Decebal I. Traducerea, nu numaidin Leopardi, ci si din acest marmorean, obiectiv, Carducci, necu-noscut la noi, II !Maria pe noul poet In aceastä directie, depär-tindu-1 insä de gustul curent. Era, de fapt, clasic, in cel mai buninteles roman al cuvintului, de si pe Tacit si Pliniu cel Mgr iicetia in traducen i 2. 0 sete de frecut II Indrepta atre locurile undespiritul Romei putea fi gäsit Ina Vfizuse Sicilia si cgsfitoria cud-ra Alievi II duce pe Riviera8: se va opri In 1890 in cuibulumbric de la Orvieto.

I Ibid., xxi, pp. 870-4.2 Ar fi vrut o carte despre Traian (ibid., p. 66).2 Ibid., p 62 4. urm.

Capriciul estetic : Delavrancea

1416 de la 1876 alcatuise un caiet de amintiri in versuri elevul deliceu Barbu $tefänescu (i mai tärziu el va dovedi o mare inderninarein versuri capricioase)i. Fiu de ' grinar din Delea Nouä2, in mar-genea BucureOlor (n. 5 April 1858) al noulea copil, fAcuse liceulIn Bucure0i, in conditii de viatä pe care le desltwOe cutaredin nuvelele lui, luase licenta in drept aici, pentru ca iubireafratelui Nicu sA-i ingAduie studii la Paris, fAcuse o excursie italian63.Din Paris colaboreazA la Democratia4 i la Romeinia Liberc15.Crescut intre ace0i aproape terani, in legAturA insä prin mq-tqugul lor cu atita lume i el va descrie cindva in fru-moase rinduri sosirea celor veniti cu multe ve0i din drumuridepärtate , el aducea de la primul volum isait cu pseu-donimul Delavrancea", pe care-I va pAstra, inlocuind cu totulnumele de acasA, o visiune cu totul nouA, de un pitoresc deartist, de o cutezantà in a trece peste tot ce era obiceiu i conventie,o putintA unicA de a se tinea intre realitatea cea mai crudA §ivedenia cea mai stilling de simturi, o poesie complexä, durerosde personalk care d'A, impreunä cu vAdirea chinurilor de conOintilale fetei de tara irwlate din Sultänica, in care sint pagini de

1 V. L Siadbei, In FaFrumos de la Suceava, I, p. 185 si urm.; JunimeaLUerara, XV, p. 41.

2 Al lui $tefan si al Mariei, Mama-Baba". $tiri comunicate de d-na CellaDelavrancea. Pentru mediul In aceste suburbii Rev. Cont., 112, p. 292.

" Informatiile d-nei Cella Delavrancea. Intors functioneazA ca meditatorla scoli de fete. Scrisori din cei trei ani de Paris le pAstreazA d-ra Mar-gareta MillerVerghy.

4 Stiri despre salonul parisian din 1883.

5 Versuri slabe despre rAzboiu iscAlite Barbu", in Romania Libera,9 Iunie 1877.

340 Istorla literaturii romAnestl

7guduitor delir, icoane de albastru de impresii italiene ca FantaCella, triste banalifäti din viata burghesiei de functionari a Bu-curestilor, ca in lancu Moroiu, fragmente de filosofie amäritä,de un pesimism hfänit de toate amintirile uncí finer* grele deumilinta din acel trubadur" care ascunde durerile sale proprii 1,ca si schita din Viata despre profesorul s'Au Anghel Demetrescu,

Punctul de plecare e patriarcalismul rural. Copilul din Tra-badurul, cel din urmA din troaca de albie asternutä cu scutecevechí, galbene si arse de atitia copii cari se odihniserä pe ele",cel care creste in asuta cu podul plin de lanturi, bleauri sileoci vechi de cärute, virtelniti rupte, tevi de puscä, dill, zAbläuri,diirace, piepteni de ling, melite si sculuri de in si de borangicag6tat de itele invelitorii", ascult6torul lacom de basme ,inserile chid fetele mari, cosind la gherghef, spuneau cite istoriitoate", vis6torul de chipuri din basme pe care le crede adeviir,iubitorul de zece ani al Mali cu ochii verzi, cel care, asa demic, plinge la atitea morminte, pare a fi el 2.

Si in Odinioarei el a descris aceastä incunjurime: mahalauagrinarilor", cu bisericuta ei si scoala ,dascAlului Nicut6", cu caseleväruite, care se afundau in griidina cu rogodèle" printre careOtrund terani de afarg cu viile /or, cu ,jupinii" cari vin de laDunäre Cu caràle", Cu copiii multi, priceputi la jocuri, cu datinileingrijit pästrate, priveliste de bielsug in locul csáreia cloud deceniimai arziu va gäsi numai ruine, dar in fatà scoala mare" si,biserick cit Turnul Coltei".

Cindva a povestít cum la liceul Sf. Gheorghe a amíntít luíAnghel Demetrescu, care voia s'd-1 pedepseasck sAräcia cu careincepuserg amindoi. Tot din trecutul säu va fi cules el amintirileoträvite din Lin4te, cu icoana ,vietii in casele bogate ale parve-nitilor": piinea ti se pare amarà, vinul acru, hainele te ard, sal-teaua umplutä cu pietre si perna pe care-ti pleci capul intesatàcu mArkini"3. Pdnä in clipa dud de la doamna cu pretentii lite-rare se aud cuvintele: ,d-ta prea cetesti multe, prea stii multe, preaobservi multe si prea vorbesti multe" 4.

1 De si n'a colaborat la Convorbiri", Maiorescu are simtul de a-I puneIntre Creanga si Gane, inaintea lui Duiliu Zamfirescu (cony. Lit., XX, p. 4).

8 Trubadunil, p. 18 si urm.8 Ibid., p. 207.4 Ibid., p. 214. Restul apartine, fireste, fantasiei.

Cap&Jul estetic: Delavrancea 341

fntre scrierile din tíneretä ale luí Delavrancea sint, intre altele,si paginile despre picturg1, isc'älite Argus", din Romänia liberä",unde s'a tipärit i Sultänica" 2, dar el apare mai ales cu o nes-firsitä milà de oameni, amintindu-si de vremea zdrentelor" copi-lgriei, in acelasi timp cind versurile prin care aspunde la o cronidglumeatà a viitorului sgu dusman Duiliu Zamfirescu aratà o extraor-dinari stäpinire a metrului, si unele din ele sint loarte frumoase 3.

Cäci acela a cgrui inspiratie merge une ori drept &Ore lirica decaracter exotic4, ca in acea schitä italianä de purà si clarä inchipuireO. de la inceput duioasa povestire Sorcova, cu copilul inghetatsi flämind care merge la sorcovit de lingä mama care se stinge,amestec de pitoresc al iernii adinci si de profundà durere umang,adinc simtitä. La 1886 autorul tinär ridica la Ateneu mcriteleteranului care ni-a dat graiul, si intre aceia cari 1.-au inteles sil-au urmat aseza algturi pe Odobescu si pe Hasdeu, läudindMagnum Etymologicum al acestuia6. Atunci dà i povestea de oasa de bogatä reterid", pliná de cuvinte proaspete, de descrieripitoresti, de intersäturi tragice, Palatal de cktar7. Urmä, in aceiasidirectie, conferinta Retorica poporand, la data cind se cetia in sale-nul lui Maiorescu acea ciudatá. imbinare de amintiri personale, deintunecate sentinte asupra vietii 8, de capricii ale unei inchipuiriatit de personale cire e Trubaduru19. E si vremea cind Delavran-cea scrie acea induiesatä laudg a lenii", care deschide orizon-turile tuturor rierealitätilor i odihneste de toate loviturile vietii,bucatä pe care o intilnim pierdutà inteuna din revistele de adoua ming ale vremii

N-I 1788.2 N-I 1710.

DupA Familia, In Rev. Fundafillor Regale, I, April.4 Fam., XXI, pp. 617-8.5 Wahl ibid., p. 193 §i urm.8 Ibid., pp. 35, 80-1 (dupA Epoca).7 Ibid., p. 413 si urm.

In versurile frumoase din Familia., el li aratà sclrba de societatea in-cunjurAtoare:

De cap de plumb i inimi reciMi-e greu, mi-e silA si mi-e frig.

9 Ibid., p. 180. In 1887 conferinta Ce este patria"; ibid., XXIII, p. 24." Ibid., pp. 488-9 (dupA Romlnul). Si un apel pentru Eminescu, tot acolo.

342 Istorla llteraturil romAne01

Pitorescul dominä in toate buatile lui Delavrancea, pe lingäacel simt adinc pentru tot ce e päräsit In suferinta sa, pentru toticei ce cad zdrobiti, din imprejuräri sau de temperament,de dinsa. Astfel analisa unui suflet chinuit de sensatii cu totuldeosebite, de vedenii In care se transformä influentele din earl faceinteresantä, dar une ori obositoare, nu chiar färä un sentimentde räspingere, Trubadurul, cu acea sumbra filosofie a vietii pecare o rosteste tinärul pe care pentru irealitatea firii lui colegii,tot asa de tineri ca dinsul, l-au impodobit cu porecla rätä'citoruluicintä'ret medieval. N'a fost greu pentru o criticä de o logianeaplicabilä in totul la acel lucru asa de personal, de complexsi de delicat, lucrind mai ales prin suggestie care e literatura,poesia, in versuri sau In prosä, sä al-Me anumite nepotriviritirite stridente, dar intregul inseamnä o sträbatere extraordinaräinteun suflet bolnav si nenorocit. Descrierea eroinei din Lini,Ftee de o extremä delicatetä.

Pitorescul e in fond, dar mai ales in strälucita formä, carerivaliseazä cu pictura si incintä urechea prin ritmuri secrete. Icoa-nele de visare sau de suferintä se ridicä, vräjind cu o putereascunsä. Astfel dud inaintea Sultänicäi, chinuitä de mustfäri decuget, välvägiele flacärilor se prefac inteo chinuitoare obsesie deteribilà realitate: Gura sobei se lärgeste, buzele-i de pämint serosesc, tree in carne vie, rinjesc, se intind ca un gitlej de balaur,cit muntele; flacärile MIA limbi de foc ce se impletesc si sedesfac. Duduiturile din läuntru se incing, se deväluie, se apropie".E aici, nu artificiu, literaturä voitä asa, ci revarsarea instinctivä aunor impresii cu totul particulare, aproape bolnävicioase. Satul, inSultd nica, mahalaua, in Hagiul, capätä, astf el, mult peste realimpresionante proportii epice.

Descriptii amänuntite, prea amänuntite, culese din cälätorii separe, ele dau frig impresia unei vietuiri indelungate in acelelocuri. Astfel cind e vorba de iarna musceleang : »A dat Dmnezeu,zäpada nemiluitä.; i cade, cade puzderie märuntä si deasä caMina de cernut, vinturatil de un crivät care te orbeste. Munceleledorm supt zäpadä de trei palme; pädurile In depärtare, cu tulpinifumurii, ciucurate de ninsoare, par cercelate cu flori de zarzarisi de corcodusi. Vuiet surd se incovoaie dupä dealuri si se pierdein väi adinci. Cerul e ca leia. Cirduri negre de corbi, prididitede %Tint, cronaie, autind spre p.duri Viseolul se intete§te: \Fir-

Capriciul estetic De/avrancea 343

tejele tree dinteun colnic intealtul ; i amurgul serii infasä ureainteun zäbranic sur" I. Sau : Finul de leandrä, de märgarina, detrifoiu cu vlastare invoalate, de mazariche virtojitä, se mica usorin valuri ca o pfnza inbrebenatä cu flori.t Scinteioarele se ridicaucu virful rosu ; drägaica stufoasä räspindia, pripia de soare, unmiros ca floarea de teiu; luminärelele, drepte si batoase, intre-ceau finul i stau de strajá din pas in pas cu flori incipusate,galbene i bätute pe acelasi picior. Unghia-gaii, cu flori pintenate,si pàiuI, tesut in orbota surä, imprejurau p'alocurea ciulini, scai

vrejuri de mure. Arii de fete, conabii, albe, galbene, albastrerosietece, se impreunau in toga intinderea plaiului desfasurat incolnice si vài i inchis, in depärtare, de iraltimi incovoiate caniste brine verzi" 2.

E, Mg, aici de sigur, o lipsa de unitate, prin stabilirea notei do-minante, si, cu atita bielsug de lamuriri, nu mai e loe pentrusuggestie. Defect covirsit prin puternica itnbogatire a limbii dinaceste tesaure muntene pänä atunci nedesfundate. O regiune carede mult nu se impusese prin talente mari pätrundea in literaturäcu tot ce o ala viata teraneasca decit a Moldovei si a Ardealuluiingrärtadise de veacuri.

In ce priveste insä analisa interta, ea e la noul scriitor bucu-restean asemenea, prin scormonirea neobosita, cu a lui Slavici. Sidialogul are aceiasi scurtime expresiva, aceiasi primitiva tisnire:Sulanico, ma prapadesti", spune Dragan dupa atita infrinare

tacere. Numai eft aici indoielile, musträrile de cuget trec ime-diat cu mult departe de margenea povestirii i creiaza momentulepic, ca in clipa supremei hotärfri a Sultänicai. In total aceastänuvela intrecea prin ceia ce, de multe feluri, era inteinsa, tot cese scrisese Ora atunci despr4 dramele satelor. Din trecut scenelede haiduci, puse la moda de un N. D. Popescu, trecute prinaceastalala inchipuire, de puternic invietor, ca in privelistea dra-maticä a mortii viteazului, aceia a rasbunarii pregatit, de fiul lui,au un farmec nou i salbatec3. Si acelasi subiect, din aceiasi lumecautaa atunci, e in Riizmirita.

Sulidnica, p. 5.2 Ibid., pp. 59-60.

Volumul Sultdnica a cules si scena de urAri copilAresti, cu agoniamamei la spate, din Sorcova..

344 Istoda Ilteraturil romAneeti

Am spus cà aceasti prosi nu e numai a unui visionar, ci §i

a unui artist niscut pentru a fi pictor, care prinde realitateapentru ca pornirea fireasci spre exagerare s'o prefaci in ilusiaunui basm sau in oroarea unei tragedii : a fetei in§elate, a func-tionarului nenorocit care se zugrumä, a cer§itorului din margeneadrumului. Perceptiile sint, de altfel, de o extraordinarä finetä: Lu-mina lunii se schimbi in poleiu rumeniu, apoi ni§te ape, din senin,trecuri in violet, §i se sfir§i inecind lumea inteun aier albastru".

le§ia la ivealä astfel o lume cu totul deosebitä, personalä, locali,cu o noti de nuantä particulari a rasei, care nu se poate reproduce§i imita, de §i ea izbucnise moldovene§te in icoanele, anecdotele,grimidirile de cuvinte rare, epitetele lui Creang5. §i va apäreaIn ciudatele schite de dupi treizeci de ani ale preotului olteanPartenie.

Atacat pentru bogitia calificativelor, pentru larga imprä§tiere descinteietoare cuvinte n.oi, care-i veniau din mediul aproape terinescal copiläriei sale printre grinarii cari din acele necontenite ale lordrumuri aduceau §i imbogitirea vistieriei lor de cuvinte, Delavrancearäspundea, in Ronanul, prin aceastä energici declaratie : Niciiriscriitorii, cu sau färi talent, nu sint mai säraci in cuvinte ca lanoi. Nicairi nu vei gisi o ori§enime culti care sà cunoasci maiputin numele uneltelor casnice, agricole, industriale intrebuintatein tara lor, ca la noi. Niciiri nu vei gäsi mai multi oameni carisi cunoasci mai putine nume de colori, de flori §i de arbori.siricia de cuvinte cu adevirat romäne§ti §i vii este doveditä maiales prin credinta cfirturarilor de astäzi ci o sami de tineri auinceput sà scrie in bimba cronicarilor amestecatä cu jargon poporal.Ei numesc cronicarism" §i jargonism" bogatia §i frumuseta hm-bu; ei numesc cronicarism" §i jargonism" ceia ce se aude in guraintregului popor, ceia ce ei nu §tiu, nu cunosc, n'au auzit, §i nuvor intelege niciodati, cici mintea lor li este ametiti hid de co-piläreasca revolutie literari de la 48". Ceia ce insemna §i o pre-&ire a ruperii redactorului Voinfii Nafionale, a tovari§ului lui N.Xenopol din insi§i doctrina intreagi a liberalismului, pe carepink atunci 11 servise 1.

Zguduitoarea tragedie a soartei grinarului inecat in Arge§

' La moartea lui Ispirescu, In acelaei an, el critica Academia care nu l-aaemat In sinul ei. $cusa lui Qdobescu, in Fant., XXIII, p. 610,

CaprIclul estetic: Delawancea 345

pentru ca de la candela vfiduvei sä se prefacä biata lui casa.Inteun rug aprins, in cenusa caruia copilul orlan vine instinctivs'a se incalzeasci, represinta inca aceiasi inspiratie venia din fund deacasä, cu toata puterea de sentimente, duiosia de cuvinte, cu toatefigurile bune si sacrele miresme de cinstitä viatä popularä deacolo t. Basmul Neghinitcl, cu atita element personal adaus lace d'a poporul, e din 1889 2.

Povestea e, ca si cea din Palatul de cleftar S, din acelea cu carei se inginase copiläria, dar ambele prefäcute, impodobite cu mult maipresus decit in prelucrarea, veche, a lui Odobescu, care e de acelasifel, si mai ales inältate cu mult ca valoare epicä. Asa va fi si inmai tärzia culegere filtre vis qi

Linia pe care va merge insa indatä va fi printre experientele detoate zilele ale mediului in care träieste, urit mediu ofäsenesc deBucuresti, cu functionari nacäjiti, cu brutali mosieri, cu femeifärä. constiintä, i aceiasi violenta epica fi va zgudui in clipacatastrofelor. Astfel lancu Moroiu, cea mai puternicä nuvelä natu-ralista' de pana atunci. Parasifii vor aduce inainte acelasi mediu dejoc de carti cu escrocherie, de tineri ademeniti In casa undesotia tinarä a unui barbat baten stie s'a treacä inaintea fetelor ei.

De aici viata noua, In mijlocul nimicniciilor politicei curente,care face din el un redactor al oficiosului liberal Vointa Nationalei,il indreaptä in alta directie. O stingace i lipsita de humor schitade provincie in vremea prefacerii Guvernului, inainte de alegeri,apare in Familia din acelasi an 4; Sentino, calda poveste a Hall-anului de la binale, infra In aceiasi serie cronologica5.

Tárziu, dupa amintirile triste din Domnu' Vucea, dupä scenelede naivá i scirboasä dragoste de licean, dupa induiosatelescene din Irinel, dupi schitarea tragi-comica a suferintilor de zgir-cit ale lui Hagi-Tudose, ca si dupä acea larga, dar trista fresca aParasitilor", un val de poesie Hilara va trece asupra acestui suflet,inicrit cind îi alcatui presintarea de icoane ideale din volumulpomenit mai sus mire vis i viafei (1898) 6.

Si ibid., XXIV, p. 3 si urm.2 Ibid., XXV, p. 61 si urm. Tot atunci frumosul articol despre portretul

lui Hasdeu de Mirea; ibid., pp. 452-3.3 in volumul Sultdnica.4 Farn., XXV, pp. 457 si urm., 469 si urm.5 Ibid., XXVI, pp. 25-6.° Volumul Lini.Fte, e din 1892. Tot atunci insAsi amintirea despre Cazacul

346 Istoria Ilteraturil romAnesti

La 1892 inch' redactorul de la Epoca, apoi de la Voinfa Na-tionalii, unde a cheltuit atita talent, in articole care ar trebui se-lectionate pentru puternice i pitore0 caracterisäri, era ales de-putat de Ploe0i i in curind el iqi descoperi marile insu§iri deorator politic, mutindu-0 tot sufletul in lupta in care ce-1 in-teresa nu era ideia, credinta, ci pasiunea ce o punea in apä-rarea ei.

Lomiliev (Marele Duce"), in Fam., XXIX, pp. 468-9. I se atribule un roman,invingatorii $i Invin$ii; ibid., p. 481. Suplineste un timp catedra lui V. A.Urechil la Universitate; ibid., p. 526. Cl. si povestea Norocul Dracului,ibid., XXX, p. 530 si urm.). Conferinta despre Ochi si sprincene" ; ibid.,p. 597. Brosura Cestiunea romind (discurs la Ploesti), 1894. Alte brosuri po-litice panA la 1895.

IV.

Un sentimental : Alexandru Vlahutä

Ceva mai non ca manifestare, dar din aceia§i generatie 1, epoetul careli aflä. in Eminescu intäiul conducätor, in eft se puteati din Eminescu. El s'a näscut in Plemti (Tutova), la 5 Sep-

tembre 18592, din pärinti (Nicolae si Ecaterina 3), apartinind claseimijlocii, foarte evlaviosi, cari s'au cälugärit (Nectarie si Elisabeta).De copilfiria lui pe valea Similei vorbeste el in tärzia amintireUn Cra'ciun, cu ingrämädirea icoanelor iubite, care sint prea multepoate pentru a prinde chip inaintea noasträ 4. Si-a fäcut §coalaacolo supt influenta bunului dascäl care fusese pentru atitia Ste-fan Neagoe. 0 cäsätorie nenorocitä, foarte scurtä, cu fata unuiprofesor. De la inceput, la dinsul inchinarea fanaticä pe Care ocere puterea i frumuseta omeneasci:

Nu cäta mistuitoareiPatimi stavilä sä-i pui 5.

A trecut bacalaureatul in Bucuresti la 1879. Ajuns institutorprin concurs la 8 Novembre 1880, in Tirgoviste, a luat apoicatedra de latinä i rominä la Liceu, care nu era de Stat. Stu-

I Delavrancea dà o prefatà la Icoane sterse de Vlahutl In 1896.2 Fratii Costachi vi Gheorghies; Sam., I, p. 407 vi urm. Unul a &AR

mult timp ca monah, Biagi o soil a sa, la Agapia.3 Fam., XXXII, pp. 301-2. Cf. Flacdra, III, pp. 172-3.' Fam., XXX, pp. 607-8. Chipul lui In copilArie, Luc., IV, p. 37. Despre

tinereta lui, vi A. Gorovei, in V. R., XLIV, p. 38 vi urm.; Drum Drept,X, p. 412 si urm. Amintiri in Sdm., I. Cf. I. Gorun, Alexandru Vlahurd ;I. Negoescu, Istoricul scoalelor din Tirgoviste, 1933, p. 59 vi urm.; CugetCiar, 1933; Al. I. Stoicescu, Poesia eroticd si filosoficd a lui A. Vla-hufd, in Cony. Lit., 1921, p. 577 vi urm.

5 In Fam XX, p. 485.

348 Istoria literaturif romAneqt1

dent la drept, practicA §i avocatura, de care-li ride. Nu se gä-se0e bine aici §i scrie versuri contra bitrinului C. Fussea, careavea multi prieteni. Acolo avu intaia iubire, tálea de moarte. Des-tituit pentru 6 nu admitea controlul catedrei sale de märimilelocale, el se muta pe un timp la Galatii.

inca din 1880 Vlahutä trimete Convorbirilor un intreg caiet deversuri in care erau §i sentimente de inaie tinereti i o influ-entä a melancoliei lui Eminescu 2, dar Mil adincile temeiuri, deviatfi i de cugetare, ale acestuia. Nu i s'a tipärit prima bucatä,Am cerut fetitei apei, in care §i tinArul poet ca i lacob Ne-gruzzi descoperise o asämänare cu o poesie greceasci din Creta,uitind pe romgnescul

Ti-am cerut faguri de miere,Tu mi-ai dat buzele tele 3.

N'au pläcut §i n'au fost publicate nici puternicele versuri dinLutul Onditor, cu invocatii ca acestea:

Vierme tävälit in tinä, care mu§ti din cer cu dintii,Uriia§ semet pe care o suflare te doboarä,

dar i:inaintea creaturii, Creator, te umileqte 8,

pggineasca sfidare, ce va fi fost privitä ca un atac contra religiei.

1 A. N., In Vocea Gala filor, I, 4, si de acolo In Dr. Drept, X, pp.412-6, 429 si urm.

1 D. Eminescu a carui taietura geniala In versuri nu o pot In de ajunsadmira"; Cug. Rom., III, p. 32; Toroutiu si Cardas, O. C. p. 336. $i ad-miratia pentru Beldiceanucare e atit de norocos In alcatuirea figurilorde cuvinte". De fapt, acesta ajunge a avea, supt influenta poesiei popularebucati ca aceasta:

La asfintit,CInd ceru-i purpurA,Cind linistitApele murmura,De-aud soptindUn glas prin trandafir,Cum ma cuprindDuioase ammtiri I

Si 'n acest golDoar glasul mortilorMai da ocolIn miezul noptilor,Dar care pomFrunza nu-si scuturaSi care omVesnic se bucura?

(V. R., XVI, p. 193). Batrinul, un om curios, era apasat de sfarlmarea fa-miliei sale. El Incepuse si o revista ieseana si incerca In Tala (188z) nu-vela contemporana in versuria. Voevodul" lui (Conv. Lit., XX, p. 889) euna din cele mai bune bucati dupa Eminescu.

6 Cug. Rom, 1. c., pp. 30-1; Toroutiu si Cardas, o. c., pp. 334-5.

Un sentimental: Alexaudru VlahutA 349

La 1883, cel refusat dà Convorbirilor" Scrisoareaceitre un bei-trin,care e, cu toate protestärile autorului numai manifestarea, inc./stingace, a unor sentimente de despret fatä de cine-i scosese incale intrigä §i ufä, sentimente imbräcate in forma unei proserimate, dar in acela0 trup fabula cu tile a stincii §i girlei, aceiaa lunii in ceartä Cu noaptea, care zice :

Eu, mai veche decit vremea i decit lumea mai largä,Neclintitä-s §i nici cuget cä 'n cuprinsul terii mele

Furnica popor de stele

§i mai ales cererea de nemurire, mäcar in scris, a celui ce tie cäviata se va incheia :

Intepene§te-mi dreapta §i 'n sicriu,Dar nu 'ngheta, stä'pine, §i versul ce-aici scriu.

Dar noul poet se ridicä indata la inältimea din Dormi Inpace, cu sfidarea indreptatä catre puterea supremä care ingOduieruperea printr'o fatalitate oarbä, stupidä a celor mai sfinte legfi-turi ale pämintului :

Doamne, iartä-i pe aceia cari 'ncep sä. se 'ndoiascä.:Sint duren i prea grele-adesea pentru-o inim' omeneascä,lehovA, erou din basmul Bibliei, 1adul cu munci,

Ingeri, Raiu, o 'nchipuire,incheindu-se prin impäcarea cu divinitatea prin singur spectacolulminunatei bolti instelate a noptii" 2. Era o replicA, puternici §iadincA, la Mortua est". Poesia de iubire isprävità, chemareacaldä atre primävarà n'aveau nimic din nenerelile ve§tede alesentimentalismului de la Mirce§ti. Si e picat cá din adunareaacestor poesii de primá tineretä lipse§te, din causa neintelegerilor§i nedreptOtilor de mai tärziu, inchinarea din 1884 catre Juni-mea", in care sint foarte mindre versuri, de loc banale, ca acestea:

Rasarà codrii de stejariPe unde ghind'ati säminat:Zbucneaseä flacarile mari,Scintei pe unde-ati scäpärat,Osta0 cu ochiu neadormitGrumaji neincovoiati de raniti,

Simburele conceptiei mele.., a lost cu totul abstract, obiectiv, stainde -patimile Inguste ale zilei'; Toroutiu-Cardas, o. c., pp. 335-6, no.

2 Cony. Lit., XVIII, pp. 33-4.

350 Istoria literaturProtAtietsti

Osta§i7viteji cari-ati;IfirgitA' limbii vi-a' gindirii graniti

Urmeazi, in 1885, puternica bucati Ce te uifi §i inchinaredpe album :

De cei de jos, de morti ce-tiStea ce te 'nalti in fundul zirii 2?

Influenta lui Eminescu era de sigur stäpinitoare. De altfel, inaceia0 vreme i in acela0 loe, ea se simte i mai neted infrumoasele versuri iscilite Stanca" :

Cind vei veni, iubite i moarti gisi,Tu si nu-mi plingi la cre§tet : nu te voiu auzi.Mai chiami-mi pe nume §i iar in viat'oiu fi,Din somnul de vecie la glasu-ti trezi,

stea iar s'ar aprinde in infinitul §ir

Dar Vlahutä nu se di intreg niminuia. Studiul lui din 1885,despre Depäritianu arati i un ginditor original, El cuprindeinsuOri cu totul superioare, ca judecatä, de sigur. dar i castäpinire a unei forme a prosei de o originalitate impetu-oasi, zvicnind de energie retinutä. Comparatii cu totul nouise alcituiesc de la sine pentru a imbrica idei abstracte de cri-

Pentru a explica nesiguranta de limbi a poetului neegal,dar cu atitea momente fericite, el gäse§te o zguduitoare asämi-nare ca aceasta despre Eliad, care se trudia si creeze o limbiimposibilä : Cc vreti ? colarul entusiasmat al lui Lazir, zmin-cind din ghiarele Fanariotilor aceste odijdii sacre ale nationalititiinoastre, nu tia cum O. fugi mai departe cu ele, cum sä le suiemai sus pentru a le fed, ca de vintul cel turbat, de suflarea stri-citoare i molipsitoare a Grecilor 1". Sau : Pe atunci tara abiasculatà dui:4 boalä sorbia tremurind, cu Ificomie, c'o sete nepo-tolitä aierul bineficator din spre Apus. Era natural ca de uneleidei, luate cam cu hapca, cu ripezeali, de la striini si spinzurecite o fa§ie din limba, din straiul lor obipuit". Depirätianu iube0e,plinge, ingenunchiazi §i, tot rebel, tot scri§nind din dinti, scuipi

1 Ibid., pp. 35-7. Cf. ibid., XVIII, pp. 459.60.2 Ibid., XIX, pp. 603-5.

¡bid., p. 398 V. gi ibid., XVIII, p. 810. E de d-ra Xenopol, aora lui Ale-xandru; Toroufiu-Carda, o. c., p. 196.

Un sentimental:: Alexandru Vlahuta 351

arcasmul in marele obraz al lumii". E o bomba care se spargeimproa§ca locul cu hirburi de schija, dar nu un glonte care vijie,

faindu-§i drumul spre o tinta botarla". Si se observa indepen-denta fatä de Eminescu, pe care totu§i Il admira ap de mult.Si Eminescu la inceput avea o forma neingrijitä §i aspa." Ras-pingind mocirla" poetilor reali0", el prevede judecata de-finitiva a marelui public", singurul care ramine de-apururi,bunul simt al poporului"

De fapt, declamatia lui Deparatianu 2, a arui viata scurtä, fiude proprietar din §esul muntean, trimes la Paris, legat printr'onobili §i curatá iubfre de o femeie care parea ca se stingede finará supt cerul cald al Italiei-de-Sud, a fost schitata inteunmic roman, care e de fapt o biografie, de Duiliu Zamfirescu, peatunci la inceputurile lui, nu se ridica peste nivelul romantismuluivqted, cu sfidatoare atitudini de zeu cazut decit prin cunoscutaprivel4te a verii la tara" in mijlocul careia ar voi s'A moara §iprin cele citeva versuri in care se infati§eaza mama dreia, dupifringerea pinii pentru copii, ei singuri fi rimin :

Tie ce-ti ramine ? Voi", raspunde ea.Vlahutä era irisa §i un ginditor original. Nuvelele lui din volu-

mul Din goana viefii infatipaza, alaturi de pagini polemice, canemiloasa executare a frasorului lonescu-Gion duren i omene0i,de tinereta Mute mai ales, studenti cari se sting de oftick mai-cute care nu trec de margenile toamnei. Figurile sint vagiputin deosebite unele de altele, dar forma e de o duio§ie deo-sebitä, de o strabätätoare melancolie, §i povestirile au un profundrasunet aproape religios 4. O nota de durere, pentru vieti sfir§ite

1 Fam., XXI, pp. 543-6. Citeaza incercarea, de talent, a lui Duiliu Zam-_firescu, despre acelasi, i intercaleaza sentinte latine bine alese.

2 Din Deparati, 1835-65.Pentru aceste Eminescu era un burete ori o ciuperca otravitoare... pe

baligarul putregaios al civilisatiunilor decadente".V. si Predare dinteun vot, schita, in Lit. fi Arta Rorn.,111, p. 745 si

urm. Pe cind Vlahuta imbraca bite° forma de o masura clasica, ferindu-separca de ce putea sa para un pitoresc cautat, analisele sulletesti care factotdeauna fondul acestor nuvele, un Moldovean din imprejurimile Podului

de la Lungani, unde tatal su era preot, Teodor, fiul lui DimitrieNaciejde, care si-a zis in scoala Sperantia, incercind anecdote, de sigur preamult prelungite si de aceia de un haz relativ, presinta, vorbind de Hirlaul

352 tstorla literaturii romanet1

prea räpede, pentru iubiri intrerupte, pentru tragedii ale fatalitätii,pentru osinda ce apasa asupra vietii omene0i deosebe0e culegereaaceasta a lui Vlahutä, din care o bucata aparu i In Familia, la18861. Doar and apar copiii musicanti Giustino i Rosalba, cu tris-teta dominanta se amesteci un haz copilaresc. Vlahuta tinuse tocmaio conferinta despre Eminescu, ridicat mult de-asupra lui Alecsandri 2:de la acesta-i venia simtul 1nduiopt pentru trecut, pentrumile copacilor din codrii Tutovei de acasa :

Copad blajini, amicii copiläriei mele 3.

Dar ce va raminea din prima pornire a poetului e ascutitul simtde critica, despretul, revolta contra unei societati artificiale §i u§u-ratece, satira aruncata in fata unei vieti de fume mare" in care sepierde tot ce e sincer in gind §i cald in inima. De aceia cele trei-sprezece strofe" din 1886, prin care nu se crutà nici frumuseta atuncichid e unitä cu neintelegere i nepäsare 4. O sete permanentä delupta face din admiratorul lui Eminescu altceVa decit un imitatoral lui, pastrindu-i directia5.

Aceasta pornire combativa cauta sä inlature celelalte elementeale unei personalitati a§a de complexe. Raspunsul la o cronicarimata a lui Duiliu Zamfirescu" (don Padil"), cu atacul contraneru§inatilor terfichi limbutia6, face parte din aceasta campaniecontra necinstei §i superficialitatii, contra lipsei de probitate, caree partea fundamentara a acestui mare suflet onest 7. i in feriare,

rIvnirilor sale copilAregti, Cu o rarA putere de evocatie gi Cu o simtire pro-fund duioasA impresii din aces IntAie viatA intre satul de nagtere pe mogiaVornicului DrIghici i intre tirgul vecin, al cArui inventariu e dat cu celemai mici amAnunte. Aceste pagini din 1889 se pot ageza pe lingA ce aremai bun prosa ecelui timp (Fam, xxv, pp. 623-7).

Epraxia, in Fam, XXII, pp. 70, 169,-71 180.3 Ibid., pp. 180-1. De-a baba oarba, ibid., pp. 245-7. Tot acolo, p. 37,

frumoasa poesie in pddure.8 Ibid.4 Ibid., p. 209.5 Pentru lirica de iubire, la 1887, Ce fericiti am fi impreund, in Fam.,

XXIII, p. 302.IntAiu In Familia, XXIII, p 529 i urm. Toncescu, luat In batjocurA de

VlahutA, II lovi gi fu provocat la duel, marturii poetului fiind Delavranceagi R. Golescu; ibid., XXIV, pp. 35, 4i.

In Revista Noud pe 1887. V. ridicula intimpinare a lui Iosif Roman, InFamilia (XXIV, pp. 19-20), care reprodusese poemul. Tot atunci Cum curgevremea, ibid., p. 26. E anul cind apare prima editie din Poesih

Un sentimental: Alexandru Vlahut5. $53

Cu glorificarea frumusetii mindre de sine si opunerea chipului vestedal celui care pentru conventii sociale ii e sotie determinatä deacelasi desgust, de aceiasi revoltä contra unor aseziminte socialecare contrazic ordinea firescä a lucrurilor, cerintile logicii si armo-niei. Linifte nu e decit un nou atac impotriva saloanelor

unde mintea nu gindeste, unde inima nu bate'.Tipul predicatorului, din neamul aplecat spre chilii si altare, se

pästreazä desävirsindu-se tot mai mult.De aici inainte insg si iubirea va stäpini acest suflet de o

adina delicatetà in simtire2, neasteptata iubire care-1 va lace fericito bucatä de vreme3. Din acest timp e si conferinta CurentulEminescu (1891) 4.

indati insä influenta optimismului luptätor, a simpatiei activepentru cei ce sufär a unui nou prof et, al socialismului marxist,Gherea, pe care-1 vom intilni in altä legäturä, avu o influentädecisivä asupra poetului. In conferinta despre Curentul Eminescu"chiar, Vlahutä, ascultat si de revolutionarul rus, asezat lingä De-lavrancea si ovationat de un public al säu impreunä cu acesta,pomenise de soarta muncitorilor 'din minele Belgiei. Putin dupäaceasta, in acelasi an 1892, el se ridick in aceiasi furtunoasä ati-tudine cu care infruntase de la inceput räsfätul .si imoralitateaclasei de sus, contra poetilor cu vaiete nerningiiate", contra po-porului de spectri cu priviri intunecate".

Chipuri palide de tineri osteniti pe nemuncite,Inimi lase, abätute fär'a fi luptat vre-odatä,

copii de cearä", fructe istovite 'n Hoare", si el pune in fataunui pesimism care-1 desgustä, de si a bocit si el nimicuri ce-ipäreau pe-atuncea, sfinte", natura cu minunile ei, eroismul umannecunoscut, durerea care se vrea ajutatä. Dar sämänätorilor"

de retinut cuvintul generoaselor cuvinte" nu li se puneIn fata nimic in legäturä cu aceastei societate, cu acest neam, cuaceastä 0115.

1 Si fi,id., pp. 145-6.' Ibid., p. 192: In fericire. Era revisor scolar In Prahova, in BuzAu (ibid.,

p. 274).3 Mamei, cu duioasele amintiri din copilArie, e din 1889; ibid., XXV, p.

157. Luna .Fi noaptea, ibid., p. 265.4 Ibid., XXVIII, p. 169 §i urm. V. si Gherasim, in funimea Literard, 1928,

p. 192 si urm.5 IntAiu in Fam., XXVIII, pp. 193-4. In schimb, Hasdeu Incepea la

al

V.

Noul Macedonski. Noii scriitori junimisti

Din cealaltä parte, Macedonski, care di la 1893 volumasulExcelsior, rämine in rolul säu de fiuritor de forme. Din, chiaracel joc de ritmuri iese ins./ buciti de o fermecitoare melodie,ca in Vis de Maiu:

Spre munte mergSi zbor si-alerg

Cu gindul.

Cfici si tot zborUn tainic dor

M'apuci.Nencetat:Uitind, uitat.

Niluci II

Valful roselor are o inchipuire ca in pidurile celtice ale luiPuck, cu

Petalele de trandafiri,Zimbind prin roua primäveriiLa mingiierile-adierii 2,

Aceiasi mäiestrie di (1885) tabloul antic din -a§plful lui Pen-taur3, vrednic de evocatiile unui Leconte de Lisle. Alte ori Ma-cedonski se inceara in frumosii Psalmi moderni, de un senti-ment de umilire umani in adevär duios :

Universitate un studiu despre optimismul gi pesimismul la Romini' gides1u0a a Gherea nu e Basarabean, ci Rus nihilist; v. Rominul din 1892.Poate cA aceleiagi influente i se datoregte 0 critica lui Delavrancea contrafelului cum regina Elisabeta Infelegea legenda Argegului.

1 $i in Fans., XXX, p. 242.I Mid., p. 363.3 Excelsior, p. 132 0 urm.

Noul Macedonskl. Noll scrlitori junimist1 355

M'am indoit de-a Ta putere,Am ris de sfintele mistere.

Din inimä nu mi-au läsatUn singur colt neslä§iat.Frail, rude, toti mä du§mänirä,

Pe cit plingeam, pe-atit rinjirä,0 tara 'ntreagä s'a intrecutSI-mi dea venin 1-am biut.Dar, Doamne, nu te biruirät.

$i o inalti moralà se cuprinde in Apolog2:

A sämäna e datorie.E vremea dud poetul dä §i literaturii francese bucäti care au

lost In adevär pretuite.Surprinderea e §i mai mare cind scriitorul instrAinat, autorul

de versuri francese parnasiene, romancierul persecutat de vecleniierotice din Le calvaire de feu, gäse§te nota de peisagiu cea mai

psihologia ruralä cea mai plink' de adevär, cel mai fami-liar dialog In acea bucatä in prosi Zi de August de la 1893,care poate sta aläturi cu ce a scris mai pitoresc Delavrancea 3:"J os de tot, supt coastä, licire§te oglinda (Id argint a unui iazsmältuit pe locuri de verdeata lumii de frunze ce-1 prive§te dindeal, insIngerat pe altele de moturile purpurii ale trestlilor,impestritat pe margeni §i chiar pe mijloc de flori de apà, tran-dafiri plutitori, unii cu petale albe, altii cu petale galbene, ce serotunjesc ca ni§te cuiburi §i se mi§cä. incoa §i Incolo in voiacelei mai ware adieri. Printre aceste flori, boul-bältii, insectäciudatä cu cintec monstru, dar räsunätor, ti§te§te de un §fert destInjen in sus sau descrie In fata apei §i Cu o iutealä nepome-nitä semicercuri orizontale ce se incruci§eazä in diferite puncteal$i, peste scenele de patimä ph& zugrävitä, noaptea se fäcea

Fam., XXX, p. 261. $i dorul de padure imbraca un vesmint dearmonie delicatk Excelsior, p. 167 si tirm. V. i ibid., p. 06:

0, Doamne, Tu cu stele incinsu-ti-ai mijI6culSi eu cu biete slove ma cerc sa te descriu.

Cf. si privelistea de vara de la pp. 177-8.Excelsior, p. 66.

3 Fam., XXIX, p. 363 i urm.

336 Istorla Ilteraturii roinAne§ti

albastra, se inmnia in argint i In scinteieri de salir". Amintiriledin Pe drum de postei n'au nici acea energie, nici acea frägezime 1.

Acest nrtoment 'Area favorabil unei invieri a literaturii, de altàorigine decit a inovatorilor de prin 1870, literaturä care se tinusecontinuu la o parte de tendintile sociale §i politice, Vom vedeactl. fusese vorba un moment ca Hasdeu sä deje mina cu Mace-donski, care, inviinduli Literatorul, plänuia o (versa David, pen-tru a presinta contra Junimii", unde Maiorescu declara cili res-tringe la un cerc intim invitatii, o nouà publicatie cu ace1a0 titlu,la care ar colabora, aläturi cu citiva fo§ti elevi, §i frunta0i noiigeneratii, Delavrancea §i Vlahutä. Se va produce insa o neinte-legere, §i, pe cind Macedonski va incepe o Revistä Independent();Hasdeu va da luxoasa publicatie, de format mare, ilustratà, Re-vista Nouol 2.

Dar o altà poesie, neo-junimistg" §i eminesciani, apare.Larga culturä a d-lui A. C. Cuza, format in Dresda §i in Bru-

xelles, unde primi tredtoare influente ireligioase §i socialiste, sesimte §i in primele sale versuri, fiecare poemä ImbrAcind o ideie,ca In frumosul sonet care se mintuie, carduccian, astfel

Visla trudit, de moarte nu m'a speriu:A§tept de mult vasfringerea dorità,Repaus sä gAsesc In fundul apei 3.

Din strilinátate va trimete primele sale versuri Ardeleanul deorigine, twzat apoi la Ia§i, I. N. Roman, pe care-1 vom gfisi maideparte, la revista lui Vlahutä 4. De la grupul socialist vine dr.Proca (O. Carp), a cärui duioasä bucatà kindunel a avut un marerAsunet; §i el se alipe§te apoi Convorbirilor" 5.

Dad versurile ware ale lui Gheorghe Chernbah (Din Mol-dova") gäsirà numai aprecierea entusiastà a lui Hasdeu, paginalui de prosk Tomird ,6, scoasä din tristele adincuri ale unei sociefatitriviale, e din cele mai bune ale timpultti, fiind tot ap de siguraca §i drama din Iancu Moroiu" al lui Delavrancea.

' V. ei Fam., XXIII, pp. 490, 527.Ibid., XXX, p. 121 ei urm.

6 Apare in Cony. Lit., XIX, p. 18g. Si In Fam. XXX, p. 63.Cony. Lit., XIX, p. 362.

6 Ibid., XX, p. 116.6 Fam., XXXII, pp. 73-4.

Noul Macedonskl. Noll scriltori junimisti 357

Cu amintiri eminesciene, de sigur, càci i el tie de demo-nul räti i negru" pe care iubirea-1 poate face Dumnezeu", §icinta scumpul inger", dar i cu o nota particularii in care e 0duiosia celui ce nu va trait mutt:

$i peste groapa mea uitataVor trece corbii-0 va ninge,

§i cu un simt fin pentru natura:

gradina cu uluciPrintre crengile de zarzäri, liliecii zbor näuci,

fncep s'apara 'n haos melancolicele stele,

Traian Demetrescu e sporul pe care Craiova Il d'a' poesiei celeinoi, inteo vreme cind, §i cu un critic literar, t. Pencioiu, ea fn-cearcà o grupare literarä 1.

Ca un fel de Bolintineanu intarziat 2, färä inspiratie si origina-litate, dar usor la versificare §i de o corectitudine perfectä, aducindan de an volume cärora li dà ca titlu un numär de ordine, Ha-ralamb Lecca, Munt2an de la Caracil, sufere influenta adind ateatrului frances din vremea lui Alexandre Dumas fiul i el vaincepe, cu Clinii, cu Cancer la inintei, de care va fi vorba peurma, o productie dramaticä de o tehnica savantä, cu efecte di-baciu calculate, in care e vorba de o lume de sus, a carii calitate,in tipuri i conflicte, e exact aceia a lui Iancu Moroiu" de De-lavrancea. Dar ceia ce rämine din potopul de lirica numero-tatä latineste e ceva poesie descriptivi' ca in poemul de realistainfätipre Unger' Rahova3: cu sfir0tul crunt, cautat, e o nuvelapusä in versuri de o täietura variatä, ca de un meter deprinscu minuirea silabelor; subiectul e acela al tragediei lui LeibaZibal din Podeni, povestita de Caragiale.

Productivitatea precoce a d-lui Radu D. Rosetti, pe care-I vommai intilni, n'a putut ajunge pana la crearea unei forme proprii§i pänfi la exprimarea unei personalitäti.

$i in Fam., XXIX, p. 499. Apare in Vocea Doljului. Cf. Lit., IV, p.365 0 urm.IntAiu culegerea Intim, apoi, in 1894, volumul Sensitive gi nu-velele din lubita.Cf. si T. G. 011uvaraj, Coarde sparte, Bucuresti 1884(critica de P. Misair, in Cony. Lit., XIX, p. 80 i urm.).

2 V. Girbea (G. Odoleanu), Zori, 1885.3 in Lit. fi arid rom., I, p. 113 si urm.

358 Istoria llteraturil romanesti

Näscut in Tirgoviste, la 31 Decembre 1868', dinteo familie carea dat pe cei doi Voinescu, militari, luptätori ai revolutiei de la1848, avind deci singele micii boierimi muntene din podgorie,crescutä aici pe un teren istoric, boierime care nu-1 va interesain faptele ei, ci numai in mentalitatea de aleasa omenie, de po-esie discreta pe care a läsat-o urmasilor, d. Bratescu-Voinesti In-cearca Medicina, trece la Drept si In lectiile de la Litere ale luiMaiorescu declara ca si-a anal definitiva Indrumare, viata dpitindpentru d-sa, astfel, »un sens serios, gray si demn". A fost tovari-sul caläuzului sau Inteo calatorie italiana, apoi si In alte sapte2.

Cu o nuvelä, iscilita numai Bratescu", Cea- din urma scri-soare3, noul scriitor deschidea o carierä literari in care era sareveleze comorile unui suflet de o rarä. delicateta4. Dar analisadureroasä de aici e aceiasi ca si cea din Trubadurul" lui Dela-vrancea: acelasi filosofism revenind vesnic asupra lui, cu oflora de amaraciune si desgust; si, pesimismul nu era intovarasit detot ce alcatuia la Eminescu oloanele de sprijin: el venia numai dindespretul vietii curente. Ir Scrisori gäsite 5, dad nu si in Stm-biita de amintire, e aceiasi strabatere dureroasä in contrazicerileinjositoare ale vietii.

Activitatea aceasta, Inceputa la Convorbiri, cuprinde cea mai mis-catoare povestire a d-lui Brätescu-Voinesti: scrisoarea pärinteluidruia pe neprevestite i s'a adus copilasul cu mina zdrobitä,intimplarea6, apoi schita Microbur, suferinta unui Wet functionarcu o casä intreagä In urma lui, pe care colegii II fac obiectul uneicrude judrii, ca in Souffrances du professeur Delteil a lui Champ-fleury. i amintiri din vechea Tirgoviste ii rasar vii, totdeauna

V. Toroutiu i Carda, o. c., pp. 336-7. Bunica dupa tata, Luxita, nis-cutA Porfirogheni, cetia 5i adnota pe Platon (informatie particularA). Cf. siNoria Petra Petrescu, in Anuariul Institutului pentru limba romaneascadin Leipzig, 1921; funimea Literard, 1928, p. 7 si urm.

Cony. Lit., 1927, p. 39 si urm. V. si Luc., IV, pp. 301-2.Cony. Lit., XXII, p. 47 si urm.; XXVI, p. 75 si urm.

4 Ibid., XXIII, p. 572 si urm.3 Ibid., XXII. Versuri slabe, ibid., XXV, p. 860; XXVI, pp. 269-70,

509-10. Cf. D. Caracostea, in Cony. Lit., 1921, p. 262 si urm.6 Ibid., XXXII, p. 437 si urm. V. si Lumina 1ntunerec, in N. R. L

1912, pp. 449-50.7 Cony. Lit., XXVII, pp. 621-3, In 1894, multe versuri, de o valoare

inferioara,

Noul Macedonskl. Noll scriltorl junimisti 359

duioase si de o adincà umanitate, ca in Sminteala lui Radu Finulepcu nebunul care-si regAseste fiica sotiei pierdute si care o scapi dinflacgri, ranit si gata de moarte : El Iasi sà i-o iea, tnainteazi doipasi, apoi cade, intiiu in genunchi". i amintiri personale fac de-osebit de duioasä Moartea lui Castor, cu cinele, bolnav, amintindun intreg trecut isprävit, pe care stäpinul II impuscä de milä

Singurà colaboratia d-lui Bratescu-Voinesti nu poate da ingviata Convorbirilor, care nu mai sint nici mficar buletinul literaral unui salon pretios, cu usile deschise oricui.

Totusi, pe acel timp, 011änescu dovedia mad neasteptateinsusiri denuvelist in patriarcala, dar puternica povestire Fata Sptnzura-tului 3. Odinioarei, Rdzmerità §i chiar Liniste

I Ibid., XXX, p. 1001 si urm.2 Ibid., p. 1196 si urm. E curios QUM, un an dupa aceasta, Maiorescu poate

scrie (ibid., XXXII, P. 109): ,talentul lui BrAtescu-Voinesti a amortit". Au-torul astfelln fruntat raspunde prin schita usoara Cocoana Leonora (ibid.,p. 223 si urm.), cu note de caracter oarecum personal.

3 Ibid., XXVI, pp. 97 si urm., 47 si urm. Ca o scapatare trebuie privitaseaca si pretentioasa Inseilare din Singurdtate, cu mediu roman (ibid.,XXII, p. 363 si urm.). $i stilul e plin de pitoresc, cu ,zborul sovaitor" al rin-dunelelor.

4 in aceasta epoca de slAbiciune literara dupa 1880 si Inainte de 1900, osuma de opere minore care supt unele raporturi pot interesa. Le adaugimaici In nota, ca urmarea acelora care, din acelasi punct de vedere, au fOstInsirate mai sus, si tot In ordine cronologica :

Lirica : Safir, Cavalul (1882), Carol Scrob, Poesii (1882), Glrbea, Ion(1882), I. $oimescu, Poesii lince (1844), Ilie Ighel, lilelancolie (1892).

Povestiri : V. Rusanescu, Dorin (1884); Sissina Constant, Din viafa uneiinvdfdtoare, 1897 (nu WA interes documentar) ; Margareta Moldovan, Dintainele viefii, 1899.

Teatru Rosca, Fata de la Cozia (cetita la Maiorescu, Fam., XVIII, p. 582;cf. ibid., p. 490 i urm.; XIX, pp. 520-1; Gaster, in nW agazin fib- die Litteraturdes Auslandee, 1883); Sava N. $oimescu, Grandomania (1884; cf. Fam, XX,p. 57), Radulescu-Niger si N. Tincu, Doamna Claajna (1891) ; A, din Dorna,Doua comedii (1883),

CAP. IX.

Ardealul §i. noua literaturi teräneasci

I. LITERATURA BUCOVINEANA.

O miscare de inoire se pronunta atunci in Ardeal.E, fireste, partea cea mai puternia a Rominimii de peste hota-

rele Statului romin.O uimitoare trezire la literatura o inseamnä, totusi, Bucovinea ml

Vasile Bumbac. Pe o vreme cind preotul Manan studia legendelepasarilor, el fuchina fiecareia din aceste tovarase ale vietii tera-nului nostru bucati de o noutate neobisnuita a versului sprintensi glurnet, si de o adinca simtire 1.

Bucovina, din care dispare acum in totul elementul romantic,de care fusese asa de sträbatut un Petrino2, daduse apoi numaipe Gheorghe Popovici (20 Novembre 1864-1905)3, fiul profeso-rului de teologie Eusebiu si viitor represintant al Rominilor inParlamentul din Viena. Cercetätor atent si adesea fericit al pro-blemelor de veche istorie a Moldovei (co in studiul din Con-vorbiri" despre ocoalele iugaene", mai apoi acela despre MihaiViteazul si mosnenii din Surlaru"), strabätätor mai in amanuntedecit insusi Onciul, el e in acelasi timp, supt pseudonimul de T.

3 V. Pdsdrite, scrise din 1889, In Fam., XXXI; un extras In Rev, funda-tiilor regale, I. Colaboratie statornia, si cu balade bune, la Gazeta Bu-covinei, (de la 1391 Inainte).

I Dar poemul istoric al acestuia, La gura sobei (yi in Fam., XII, p. 301si urm.), Cu toatA lungimea explicatiilor sentimentale si tirddelor patriotice,cu toate excursiile si descrierile byroniene, e legibil. V. despre Petrino siAurora Romind,1881 2; junitnea Literard, VI, pp. 91, 96-7; VIII, pp. 80-1,116-8; X, pp. 12-3; Legenda Mancha, In Curierul de Luni, I, 18 si urm.

a Luc, IV, p. 290.' Conv. Lit., XX, p. 106i si urm.

Literatura bucovineanA 361

Robeanu, un poet care gäseste si accente noi. Astfel in strofelecarpatine" cind

... trece Drago s domn,In pälärie o vesela floare,In mina cornul de vinAtoare1.

O inspiratie romantick o constiinta adincä a trecutului romä-nesc, indemanare in a se juca usor cu ritmul aeosebesc Inca din1894 poesia lui 2. In literatura un om de Malta valoare si demarele talent al lui Gheorghe Popovici nu-si va gasi insä decit otrecatoare si necomplectä vadire, care nu e insa lipsitä de interes,anuntind apropiata trezire a unei vieti nationale mai puternice inaceasta coplesita Moldova-de-sus 3.

Inca din 1890 avem apoi si povestirile bucovinene, de un ca-racter realist, farà orizonturi de poesie, dar bine prinse de la in-ceput si logic desvoltate, ale profesorului Emanuil Gregorovita,mutat in Romania, intaiu la lai, apoi la Bucur4ti, unde a alcatuitpentru Scoala Superioari de Räzboiu un mare dictionariu ruso-romin 4. Sint mai mult tipuri, bine zugrävite, decit sä fie incer-carea unei actiuni. Dar acolo träieste toata lumea amestecatä,pe care, peste teranii de la anexare, o adusese colonisarea aus-triaca. Presintare fara preferinta i fàrä tendinte, cu un fel desentiment de milä pentru omul de once fel, in once fel de rost,cautindu-si cum poate si el o bucätica de pine.

' Ibid., XXV, p. 526. Si Novela de castel; v. Toroutiu Cardag, o. c., p. 400;N. R. L., 11, p. 82.5 gi urm. Inainte de aceasta, Conv. Lit., XIX, pp. 189-90.

V. Toroutiu-Carda, o. c., p. 400; N. R. L., II, p. 825 gi urm.; lorga,Oameni cari au fost, ed. a 2-a, 1934.

V. I. Nistor, In »mimed Literard, II, n-1 9; V, pp. 184-5, 207 gi urm.;VI, p. 64; 1930, p. 354 gi urnt Frumuseti literare se gasesc i in Foile-toanele lui Teliman la Gazeta Bucovinei, Cu subiecte satirice ugoare (gicontra lui u u mut); cf. lorga, Oanteni cari au fost ; N. R. L., II, 386 (1.Gr5madA); funimea Literard, VIII, pp. 80-1; XIV, pp. 36-7, 211 i urm.;Fdt-Frumos din Cernauti, III, pp. 68 gi urm., 199-200; IV, pp. 51-5; VII, pp. 3

urm., 275 gi urm.; Bogdan-Duica, in Soc. de ',dine; I, pp. 537-8.4 5i fupinul Toiba, in Lit. si arid romind, 1, p. 194 gi urm. Reminiscente

din viata sateasca a lui Alecsandri, in Nuntasi si ciocoi, ibid., p. 439 giurm. Tipuri din Pagcani, ibid., II, p. 510 gi urm. Pentru opera lui Em. Gri-gorovita, din aceiagi generatie (n. Horodnic, funimea Literard, XIV, p. 38

urm. (Loghin); funimea Literal d, XIV (Pagchivschi); 1924, pp. 311-2):Antintiri sclate (1912), Cum a fost odatd (1911), Povesti rdzlefe (1907).

Cu privire la batrinul S. FI. Manan (t 24 April 1907), funintea LiterardIV, pp. 6-7, 229 i urm. (G. Tofan).

362 Istorla Ilteraturil romAnestl

II. GEORGE COpUC.

Am vizut CA, in Ardeal, spiritul, in legfituri Cu acel realismcritic de la Junimea" i, cultivarea subiectului popular, era pebasele fixate de noua generatie forman sau ocrotitä de Slavici.Deocamdan Onit (Onitiu), acum profesor la Bra§ov, dä. TandaManda, povestirea unei simple farse de studenti la Viena, Ion C.Pantu, alt Brwvean, incerci in acela0 ton amintirile de excursiedin La circiuma lui Tiriplic I scenele, profund duioase, deadinci dreptate omeneasca in viata populari a Bäräganului, dinCale Greas. Douà teme deosebite, la care se adaugg nota fun-damentalä a noului moment ardelean din pove0ile acelui care is-cfile0e, cu un gest de afirmare teräneascä, Vasile Bologa a lui IonCutare altul cerceteazi obiceiuri populare de pe valea Oltului 4.G. Piti§, tot din Brwv, apoi profesor de grece0e la un liceudin Bucure0i, casfitoriile la Rominii siceleni" 5. Toti scriau de-ocamdatä, dupi .traditie, la Convorbiri. Dar Tribuna" fusese in-temeiatä, la 1884, dui:4 declaratia lui Slavici insu0, mai alespentru a crea un centru de lucrare literati, in deosebi in directia.populati" 6.

Autorul lui Popa Tandd, minunata poveste de vian säteasciindreptatä de bunul preot, inceard deci indatä in jurul foii dememorabili lupti prima concentrare a tinerelor talente ardelene§ti7.Cele d'inniu scrieri ale unui tinär venit din *tile granicere0iale NäsAudului, George CoOuc, care, la 1886, de säricie, cereasä se fad preot, povestirile Bldstänt de mamá, legendd popu-lard din jurul Ardscludului (1886), Pe pdmintul Turcului (1885)

Fulger (1887), apar acolo.Pe pdmtniul Turcului e o simplä povestire riman, fat-a avint,

1 Cony. Lit., XXIII, p. 1009 si urm.* Ibid., XXVI, p. 513 si urm.

¡bid., pp. 487 si urm., 592 si urm.4 Ibid., p. 177 si urm.5 Ibid., XXIV, pp. 913 si urm., 1056 i urm. Si o poveste, ibid., XXV, p.

267 si un. De la un I. Broju povestea Fruntoasa. Acelasi spirit une orila bAtrinul Aron Densusianu In ridiculisatul lui volum Valea Vigil.

Toroutiu, o. c., III, p. 159.7 De loan Broju, schita Ion Pripild; Conv. Lit., XIX, p. 469 si urm. De

Mera, Fata de intpdrat, ibid., XX. 0 poveste de I. Morin", ibid., p, 960urm.De la I. G. Sbiera, la 1886, Povefti poporale.

Literatura de peste hotare 363

Nu era in sat nevasti ca frumoasa Veronica:Tinärä i vorbfireatä, silitoare ca furnica,Din neam bun cu zestre multä.; tinerel bärbat aveaSi Cu el in armonie §i 'ntelegere träia.

Bucata din 1886 se salveazä prin iutele metru popular:Frunzi verde tulburea,Avea Lena nici ca ea! ,Trei feciori frumo0 avea.

Dar puterea epicä apare acum in Fulger, netägäduiti, impre-sionanti, in acest mediu moliu:

...Tot pasul p'al casei noastre pragSä-ti fie pas de aur. Tu-mi e0i atit de drag

Incä din 1884 acel care se vädia din capul locului ca un ma-iestru fä'uritor de versuri §i scobitor de graiu cu teräneascä migalitradusese, dar, cum s'a dovedit, din nemte0e, Mazeppa a lui By-ron, In care-i pläcuse, de sigur, furia epici 2

Se nfiscuse in Hordou, la 8 Septembre 1866, aproape de Mara-mur4, de Bucovina i de Moldova. Neam de preoti : pe unul 11chiamä Nelevaica (Nalevaico), nume cäzäcesc, pe altul Casian,nume neobi§nuit la Romini. E pe acolo o evidentä influentä aRusimii din Maramurä§. Si numele de familie indreapt5. intr'acolo.

In acest colt, unde se intilnesc, deci, mai multe tinuturi romä-ne§ti3, copilul duce o viatà liniOitä In casa pärinteasa,

O cäscioarä cu prispa netedä de lut,

unde tatäl, Sebastian, format la Blaj, e täcut i blind, mama,Maria, näscutä Avacum 4, bucuroasä de vorbä i duioasä:

De drag, o draga mamá, mä afli §i mä pierzi

I $i creAri de nume pentru epopeia popularA, ca Tara lui Amurg"Ce-tinA 'mpAratul", aparitia cutArui cal galben fArA splinA din termurile MA-rii". N'am vAzut Fata craiului din cetind §i Draga mantel. V. gi Cogbuc,Poetne $i pove§ti, ed. Minar.

Apare la 1896 In Biblioteca noud de la Craiova.a Astfel Insugi numele de Cogbuc, pe lingA care, spune Sandu Manoliu)

inteun admirabil studiu (Icoana unei.ycoli dintr'un col( de rara romana%ca Anuar al $colii Normale", NAsAud 1920; cf. TáslAuanu, in Luc., IV; So-tropa, In Arhiva Sonte$and, 1926, p..58) i acel nume de Nelevaica, purtatde un gef de Cazaci din secolul al XVI-lea, al unuia din preotii Inaintagi.

Citate de Sandu Manoliu, o. c., p. 384.

364 Istoria literaturil romlinest1

Din ochi: imi iei o minä si 'n mina ta o stringiSi-mi faci cu dinsa cruce pe piept 1.

Va primi o pregitire pur Tocará, Mea studii In striinätate, darcheltuieste trudi continui de superior autodidact. fnvatä, astfel,intiiu in satul siu, apoi la Telciu, in sfirsit la Nisiud, care-1retine multä vreme, pini in 1884. Inainte de a isprävi, pre-lucreazi material popular si sträin inteo forma pe care o stä-pinia riguros. Dupfi Meya semestre la Universitatea din Cluj,Intri la Tribuna, de unde, la 1888 sau 1890, Slavici 11 va aducela Bucuresti, gisindu-i, in lipsä de altceva, un loc de ajutätor dearhitect" 2, dar se arad acolo cu totul desorientat, gata sä meargiacasi pentru o mostenire de pämint care nu existä, lepidindu-sede traducerea dramei indiene Sacuntala i invoindu-se abia sise inscrie la Universitate 8.

Cosbuc aduce in primele lui incercäri de copilandru, dar maiales in acea contributie la Biblioteca Tribunei" o notä cu desi-virsire originali, total in afari si de dulcegiria lui Alecsandri side dureroasele sfortäri sufletesti ale lui Eminescu in ultima fasä.In Fata craiului din cetini povestea popularä e imbricatá in ver-suri cum de la Etninescu nu se mai ficuseri:

Vorbesc stelele noaptea cu forte 'n grädinä...

si tot asa si in Bldstänzul de mama, in ritm popular:De cind soarele e soareSi pe cimpii floarea-i floare$i de cind e lumea lumeN'a mai fost asa minune.

El aduce astfel dincoace, dupä acea scurti carera, neobservatii, laTribuna", cu mula &mil de traducen, analisa sufletului popularca In nuvelele si in poesia de la inceput ale lui Slavici. AstfelIn La Oglinclli "-, al cirii metru sältiret se potriveste cu zbuciu-mul fetei ce se joaci de-a gätitul cu frica bätäii de la mamá; hachiar recunosti, in Moartea lui Gelu (1898), ecouri din Miorita:

lui Emil Szabá si Oct. C. TAslAuanu, In Luc.,1 Tesa maghiarà din 1904 aIV, pp. 183-4.

I Ibid., p. 167 (acolo apare, p. 236, Q i vestita lui buce& Vrem pdmint).I Conv. Lit., 19301, pp. 1035-6.

Tradueerea, de sigur din limba germank4 !bid., XXIV, p. 43 si urm.a dramei Sacuntala, ibid., PP . 834 si urm., 959 si urm., 1024 ei urm.

Literatura de peste botare 365

jfileasca-ma apele CerneilSä-mi bubuie Crivätul iernel,

lar vesnicul apelor sopotSa-mi para ca 'n ceasul vecerniiO ruga de clopot1.

E inca ()data sufletul cu multe framintari al sfiteanului din Ar-dealul-de-sus, si nota aceasta locala n'o va parasi poetul, captu-sit totusi cu amintiri literare clasice, niciodatä. Basmul fi va daelementele unei frinturi de epopee legendark ca in NuntaZamfirei2. Ambele poeme trezia in Romänia mai mult un interesde curiositate, pe o vreme cind romantismul liric al lui Emi-nescu, stapin pe suflete, se infratia cum putea cu inspiratii dela literatura rafinata a Parisului 3.

Aceiasi hirjoana a fetelor de tara' formeaza fondul sprintenelorsucituri de vers din Rea de plata' §i Nu-i ca ea*, ca i din Ga-zel, cu finalul :

Te-as l'Asa si-mi e cu jale,Te-as iubi si nu 'ndräznesc 5.

Se adauge, aiurea, o nota tragica, a perdelei de nebunie pecare o trage ceasul räu asupra fetei indragostite, *bita de iubit :

lar, de-am fost fata s'aradPentru ce m'a amigit?

Aceiasi lume e inteo bucata din 1888, care va fi publicatinumai pe urmä in revista Sämänätorul" 6. Tot de atunci trebuies'a fie si maiastra intrupare a vintului, $trengarul vciilor:

Eu sint copil al codrilor de fag,Prin lanuri joc Cu spicele de gnu,Spre cei truditi cu boare ma' aplec,Sarut neveste 'n ses i flori le-adun,

I Lit. $i artd rota., II, pp. 273-6. Cl. gi versurile citate de Sandu Mrmoliu,o. c., p. 391.

Cono. Lit., XXIII, p. 1009 gi urm.Bucata Dric de Telegufd, cu o piltanie hazlie de sat (Toroutiu, o. c.,

III, p. 218 si urm.), aratA o mare virtuositate.4 Cono. Lit., XXV, pp. 794-5.5 Ibid., p. 976.° V. Luceafdrul, 15 April i905, gi art. lui Sandu Manoliu, citat mai sus,

ki6 Istoria literaturli rominetiti

care e poate cel mai frumos lucru ce l-a scris Co§buc i.Si terinismul" ardelenesc, special näsiudean, pi& i rustic,

cu violente aspre §i ghiduii cochete, se intilne0e i in fresco-ritornelele" care urmeazi:

Mai sfinti-i dragostea decit once psaltireeind ai drigutä, e0i cu ea mai sfint In circiumiDecit firi de ea pe prag de ministire 3.

In ele e ca un risunet de chiuituri de hork miestru scobite Ingraiul alor sii de un om care-§i are totu§i o buni qcolire de cla-sicism 3 § i de lirism goethean.

Am spus ci, aläturi de räsunete ale cintecului popular, deexploatarea dibace a fondului teränesc din jurul siu, poetul arde-lean se dovede§te de la inceput un harnic prelucritor al materieiclasice §i chiar indiene, trecutä adesea prin traducerile din acealiteratura' germani pe care ap de bine o cuno0ea el. Astfel inredarea, dupä o migfiloasä muna de cioban careli inflore0eribditor bita, a Eneidei4. Pentru dinsul traducerea ajunse astfelo indeletnicire favoriti, aproape o voluptate. Redase pe Mazeppaal lui Byron 6 §i va intrebuinta o mare parte din anii mai tirziiai unei vieti prea curind curmate pentru a reda, acum dupiInsu§i originalul, Infernal lui Dante, la care eruditia lui naivicredea a poate aduce qi interpretiri noi 6.

In genere, poesia lui Co§buc e de o virtuositate extraordinari:subiectul e aproape indiferent. Astfel pe tema calugfirilor de laNeamt cari beau pfini se isprävqte butoiul, ten-1i usati §i tri-viall, el di bucata de atita humor Toti sfinfii:

1 Sdmdndtorul, II, pp. 33-4. Cf. N. Dragan, G. Co§buc, poetul liceuluigrdniferesc din Ndsdud (din ,Transilvania"), 1922; acelasi, George Cofbucla liceul din Ndsdud, In ,Anuarul liceului din Nasfiud", 1926.

Conv. Lit., XXVI, pp. 429-32.5 La 1887 avea traduse 480 de bucati grecesti, de 92 de autori (Toroutiu,

o. c., III, pp. 246-7).4 V. critica, aspra, dar dreapta, a lui Anghel Demetriescu, In Lit. fi

artd rom., I, p. 261 si urm. Astfel : ,Pentru un scriitor care nu recunoagtenicio lege gi nicio stavila pentru faurirea cuvintelor nu mai exista niciogreutate metrica".

5 lbid., p. 268 si urm. Cf. Oh. Lazar, In Coco. Lit., 1919, p. 264 gi urm.Publicata, dupa moartea traducatorului, de d. R. Ortiz.

Poesia ardeleani pe lingA Co#buc 367

$i, tît ce-aveau päharul gol,Li mai venia un sfint in minte

in vremea cind i se obiecta de un traducätor din Piatra Neamt,träit la o parte in provincia sa, in mijlocul unor harnice lecturide autodidact, Grigore Lazu, cä modelele atitora din bucatilelui s'att descoperit ori se mai pot descoperi, el nu dädea niciunräspuns. Aceasta §i din temperament de boem, care scria färänicio preocupatie de ambitie, dar i pentru cä un singur lucru-Iinteresa pe acest scobitor de graiu: forma 2.

POESIA ARDELEANL PE LINGAk CO§BUC.

In Ardeal, pe cind un Emil Sabo imitä pe Eminescu Co§bucafli rapede imitatori,. ca A. L. Bolca§, care-i iea ritmul ca i genulsubiectelor:

S'aude bucimul prin sat,S'aud talangele pe capreVor fi i ele pe aproape.Pe rind din fiecare-ocollese vre-o caprä §i a lor

A 'ntirziat 4.

Tot a§a losif Stanca :

tot viseazä visul eitoarce, toarce la fuiorul

Topit in vale supt cel teiuSupt care i-am jurat amorul5.

Ori :Hai, surata mea, la joc...N' a§tepta multä 'mbiere,Cä numai mä rhinii foc 6.

Pe linga aceOia un adevärat poet de alt gen, propriu, se as-

1 Fam., XXIX, p. 528.5 In Familia, se reproduce articolul mieu din Lupia, xxx, pp. 272-4.

Foaia reda, de altfel, i traducerea de Lazu a lui Excelsior de Longfellow ;ibid., pp. 317-8 Lazu da in 1894: 0 mie de traducen libere si imitafiunide poesii antice moderne din Orient si Occident. Cf. lista adaptarilor Infunimea Literard, XIV, p. 91.

In 1894. V. Fam., XXXI, pp. 78, 150, 198, 258.Ibid., xxxil, p. 90.

5 Ibid., p. 99. V. ft Mdritisul, ibid., p, 126." Ibid., p. 186.

368 Istoda literatutii. romanesti

cundea pe la 1893-4 supt pseudonimul Petrea de la Cluj 1Versurile lui sint pline de o noutate de impresie i cuvintecare nu se Iasi suprimati de niciun model. Astfel In Suspin.de ape:

Peste virfuri de rächitäTrece-un stol de rindunele,lar prin ramuri, prabuOtä,Luna invristeazä valulCu frunzi§, §i cer, §i stele.Mren ele la radacinaSupt colos de spume albeDorm, iar apa grea §i OraBate 'ncet In vechii termuriNfimolind prejeam de nalbea.

Mai presus de toate, in literatura femininä din Ardeal, insigni-f icanta Wink' atunci, cu toate romanele unei d-ne Lungu, se ridicade la inceput versurile Lucretiei Suciu, care va deveni sulia Ger-manului W. Rudow', pe care-1 va ajuta sä compileze o greoaieqi confusa Istorie a literaturii romäne0i in limba lui. Ea debu-teazä la Familia in 1884 Cu aceste versuri :

Si tu mi-ai scris: Ap de multeTi-oiu spune cind ne-om intilni;De-a' mele doruri, simtiminteUn veac sä-ti scriu, n'a mai sfir0".Si, dup' o lunga despirtire,In fine iara§i ne-am vazut,lar ca sä stain noi fatä 'n fatiJoia de rece, n'am crezut.

Cu inimile amortite,De ura sau de drag nu tiu,Am stat a§a in lini§tireCu graiul mort i &dui viu4.

Dupä alte incercäri mai ware, in care nu e biruitä incagreutatea de a gäsi o forma, ea publia In 1891 Trei cununi, inamintirea unei vere, moartä titlark cu scene ca acestea :

...N4te vräbiiCu ochii lucii §i cuminti

' De fapt, Petru Conda; ibid., XXXI, p. 331.Ibid., XXX, p. 231. Alta bucata, la pagina 326.

a Acesta scrie o tesa la Halle (1866) despre versificarea fi stilul cintece-lor populare rornanestia.

Ibid., XX, p. 623.

Poesía ardeleahl p Rae Co§buc 369

Pindesc, sältind din cring pe trepte,Sä piguleascá dupä placS'Ami* ce se strecuraseDin trei cununi de flori de macUscate azi...

Si mai departeDar tu, fecioark

Fecioarä albá din sicriu,Cu ochii stin§i, buze 'ncle§tate,Tu nu mai ai surisul viu

Poesia aceasta intrece astfel cu mult tot ce s'a mai dat in liricafemeilor. Atarà de sprintene bucati de sentiment, La scaldä a eise poate pune aläturi de bucata lui Victor Hugo in Orientale:

Apa-i clara, liniOitä: se vád pietrele la fund.descinge haina albä de pe trupul cald rotund,

Pärul negru, lung i moale, il desprinde, desplete0e,Si, privind mereu In läturi, cifre mal incet p4e0eSurizind, i doritoare îi prive0e 'n ape chipul.Lin picioruii moaie 'n unde i se joacà cu nisipulSi cu spumele din margeni.

Clipa cind de somn vräbetii stau prin cringuri lini§titi.

Soarele s'A o ajungä razele §i le lunge0e,De pe trup soarbá. stropii, §i-i pinde§te toatä taina:Supärat In non i s'ascunde daci ea-0 incinge haina 2.

Singur acest tablou face mai mult decit toate volumele de ver-suri numerotate ale unui Haralamb Lecca.

Pe de allá parte, Baniteanul loan Popovici 3, influentat, nu deSlavici personal, ci de scrisul acestuia, scrisese §i versuri tararelief 4; 'miura apoi, §i de Eminescu i chiar de Vlahutä, cu sce-nele lui din viata meseria§ilor", ca In lume5, el aduce o notánoui. Era o alfa lume, phini la Slavici total necunoscutä, §i puteasä se vaca deci cite medii FU totul distincte se pot gäsi incuprinsul romänesc. De ace§ti maistori" buni, de aceste mais-torite" rele de gurA, de calfele §i de §agärtii" ion, de fetele

V. ibid., XXI, p. 78 (Ochii albastria); XXVII, pp. 302-3.Reprodusa de Maiorescu in Conv. Lit., XXXII, pp. 114, 298-9.Nascut In Lugoj. Trece la 1892 In Romania, t la Lugoj, 29 August 1893;

Fam, XXXII, p. 265 (Cu portret).Coto. Lit., XXVI, pp. 58-9.

5 Ibid., XXVI, p. 801 si urm.; XXVII, pp. 522, 619.24

3/0 Istorla literaturil romAnesti

care Inv* la alugirite, de femeile ipocrite care, blind*, poartAstafetele otrAvite, nu bAnuise, afarä de marele povestitor care fu-sese inaintasul, nimeni. Si supt aceste aparente deosebite e totacelasi suflet teränesc pe care ant de bine 11 presintase Slavici.Astfel dud iubirea intre Ana si Sandu se vAdeste: Nicio vorbinu si-au spus, insä li era a n'ar mai avea ce sA-si mai spunA"..Si colinda pe care vi-o cintä singuratecul calfä e de o duiosiedeosebitä, cind usa se deschide si apare Ana : Ana, Anol S'A seuite si Dumnezeu asa la tine cum mA uit eul". lar Ana isi fa.-zirnä capul de pieptul lui, murmurind ca in vis : Ju, Sandule,tu." Altfel nuvela n'are sfirsit, stilul e un sir de propositii scurtefill' ritm si fall coloraturA literarg dar din nou povestirea romä-neasa avea o Malta valoare eticAl. Cu mai mult mestesug deforma schita urmitoare, din aceiasi viatA a opincarilor romini deprin pärtile Lugojului, povesteste durerile viduvei maistorite"Lenca: ea apArea peste citeva luni de zile. Si in legAtura- ei cu Vasiaceiasi aleasä discretie se intimpinä: Lenco", dar mai mult nu aputut zice... Vasi, sä mai asteptAm Ora trece anul de jale".La 29 August 1893 autorul acestor frumoase schite, un teolog,care apäruse o clipi, subred, la Bucuresti, se stingea in vristäde donfizi si patru cré ani s.

Tot de acolo, de si trecut de copil in alt mediu, va veni poe-sia in dialect a tinärului °liter in marina Romäniei, Victor Vladde la Marina (1870-96), fiul poetei, nu totdeauna fericite, Vlad-Rktulescu. El dA, aläturi cu note de cAlAtorie 4, la 1894, pe ariaAna Lugojana, un intreg mic poem satiric, scinteietor de glumi:

Poli pe cap Mr' s'A-ti dai samäMarie... 0, mama, mama,Para esti din panoratnä,Ano, Ano, Lugojano 51

' CAlduroasa apreciare a lui Duiliu Zamfirescu, In Toroutiu-Carda, o. c.,pp, 81-2, no. xxn.

2 Cony. Lit., XXII, p. 193 si urm.8 NotA de T. Maiorescu (ibid., XXVII, pp. 520-1). Un articol Intins de

acelasi (Cu multe poesii) (ibid., XXVIII, p. 879 si urm.) Nuvelele au fost a-dunate inteun volumas din Biblioteca pentru Totia.

4 Fam., XXIX, pp. 618-9; XXX, p. 8 si urm.5 Mid., p. 66. 0 anecdotA din scoala militarA In limba obisnuitA; ibid.,

p. 228. V. si Luc, VII, pp. 271 si urm., 281 si urm., 299. In acelasitimp, de G. Gtrda, Banatu-i fruncea I (1908).

TABLA DE MATERIIIPagina

Prefafa 1

CAP. L Punctul de plegare.I. Starea literaturii romAnesti In 1866 3

Literatura bucuresteand a uechii genera fu 4Teatrul bucurestean 17incercdri de organisare la Bucuresti 28

II. In tara nellberä Or

1 Ardealul 352. Bucovina 45Inlaí 01

CAP. IL indreptdrile ideologiceI. Cei d'intAiu inoitori

Agitafii de presd 62Junimea" ,Convorbirile literarea 66Noile reviste muntene 79

CAP. II Elaborarea doctrinei unei noi generafikA. D. Xenopol 83

CAP. IV. Producfiu literard.Diletantismul romantic la Convorbirig 100

Prima oposite bucurestela coala nationala a luí Hasdeu . 108Noua opositie bucuresteana 111

IV. Opositie ardeleana' 115V. Curentul nou de peste hotare la Coovorbire 117VI. Inceputul noli nuvele 120

CAP. V. Creatorii literaturii noi.L Mihal Eminescu 124

lnfluenta luí Eminescu. Noul Alecsandri 167III. Nuvela luí loan Slavici 181

CAP. VI. Epoca realismului popular.I. Indreptirile ideologice 190

Scriitorii cu fond popular s I. Odobescu l Slavici 208, II. Eminescu 1 subiectele populare 230II

1 Gre§eli in numerotarea divisiunilor i subdivisiunilor se indreapti aici.

372 Istorla Ilteraturli romAnestlPagina

IV. *- Poesie románeascA si poesie patriotic5. - Noul teatru . . . 239V. Ardealui $i noua miscare 263

CAP. VII. Literatura in serviciul pointed.I. Indreptarile 277IL RealisArile . . . .

f. Eminescu lupldtor politic 2912. Teatrul de realitdfi 301

CAP. VIII. Literatura pentru artd.I. IndreptArile

Disparifia conducerii doctrinare 317Spiritul noului tineret 321

11. Scrittorti. Duiliu Zamfirescu 327III.Capriciul estetic , Delavrancea 339

Un sentimental, Alexandru Vlahutà . 347Noul Macedonski.Noil scriitori junimisti 354

CAP. IX. Ardealul si noua literaturd ferdneascd.1.- Literatura bucovineanA 360II. George Cosbuc 362Ill Poesta ardeleanA pe lingi Cosbuc 367