frances a. yates - iluminismul rozicrucian

8/15/2019 Frances a. Yates - Iluminismul Rozicrucian

http://slidepdf.com/reader/full/frances-a-yates-iluminismul-rozicrucian 1/282



FRCS A. YAS

ILUMINSMU ROZICRUCAN

Tadee din engeză de

PETU EŢIA

I

Ş



Istoric repuat, A A A 1899-1981) a fs unuldtre e ma mnţ seiişi în stria Raşr. 977 a rmi t e Dame h Brh Emre r e astor Reae a Universae d n Lnr. Membă a mmr eă u cull (Brth Acaemy RoyaSe f eru Warg e Lay Mae HaU)

-a f tui ooifi ăe Uivstţile n E-buh Oxr Ea Agia ExtA ma rs: TheAt ofMemory hare ote Wold, Giodano Buno and e Hermetic adition Astea The Valos apesies Sakeseae' s ast Plays e Occl Philosohy inthe ElisabeanAge r cu ş cu d u: Ll andBuno (1) Renaissac ad Refom: he Italan Contton() ş das ad dals n h Nth Eoean Rnaissac

Ceta

IOAA DAGOICU ADA

FAC A ATE ON NGNT

AK aer 6© Fe A te

© HUAITA e eeta eine râa

I



Pefat

ll acee c poe înelo ozccn poe ge c

ace v o ce depe gp de cceo ode no oede ocut n poe ge c v voba depe peo cno-c nele de ee l ln un dn înneclpetţe do lu Vole Ddeot ecoll l XVIIIle. I celedo cvnte le pen p podc o pole ele epezennd do tendne ope : n n dec no foe tn de peecell cte o opoze cc onl f de pee C poe

n ozccn e ood n ln?În p foloec eenl ,ozcc n en toc ct l ş n oloec ,Iln" enl

zl c ltt toc. Peod l ce e efe cte ee popeexclv începtl ecoll l XVII le c nele extnde ne dpcet peod Lce e n vedee nte docuen plce înGenn în p pte ecoll l XVIIe docene cnoce ngenel nele de nfeele ozcucene" are lo ocOce şce leo ce î pne ozccn" ncluv cele de pn dn pezen ee n nege excl De vee ce cee docene nete decla c no pogree al cunoae n nen lle ete dn pnct de vedee oc coect A xtt ev l începlecoll l XIle o ce de de ce poe n ln oz-ccn" epe ce ee vo în c de .

ozccn în en p oc net o ap dn o cltopne ce nteed ne enaee zi evoluţe ncdn ecoll l XVII le. Ee o etp n ce td eeccali Renşe ee nn ne le adţ heetce, c a alcMnftee ozccn în o xpee a cee z n n caepeznt con dnte M Cl i Alce" ca nenţ caa detent ce no ln.

n cata a Gda B ad t Htc Tad 4) nceca c tadţ eetc n nate ncepnd dn va

folr n Itl de cte Mlio Fcno odo Brno Ac



MINISM ZCCIA

îmi du sm , dp d şi fi pidu puta n pima pt solu-ui a XVIIlea (a um rdeam înd am scris caa) sa d i slăbitinuna aspr unr micri culral d impotană maoră la ncptulsecolului a XV ea avu loc de apt o raşe a i, că u istt noiom d maiest adiţii mti ome ce absorbisă inunl achmic şi c erau dobi d imporane p raporte a dzvolteaabordării mamatic a studiului nauii.

Un ,roziccian" import fost on şa um m spus nunaicol pubicat în nu încape îndoială că poate vut din pnc de

vdr istorc ca un mag de naşere d tipul a cea ce ava să numitmai tziu rozicucin" În aea m at f t Wd 1 msubinia imporana lui ca unul ce a iuenat Renaşere elisabeană,iar no cat excelnă, Jon D 12 Peter rench a umpu o marlacună din sudie despre Rnşre procend la xmaea ssemaică inunei exercia n Angli d opra ui e. Acesa a apaţinu vidntradiiei hermetic din Rnaşere adusă a i prin noi dvoltări adiţie pecre a făcuo s evoluee n drcţii origina şi impotant. ee a fos unmatmaticia xclent, ca a pus în rlaie studiul numero u e eilumi al cabliştior luma de jos a mntor, studia numeree ca

ehnologie şi şiţă apicat i Pfaţa lui a Ecid est o xpnr său-ciă a memaicilor n gnra. n a doua lum celesă, sudiul umrelorera pus n relaţie cu asologia şi cu alchimia, iar n Ma gycaa considerat că a descoperit fomula pent o şiinţă combinat cbaistiă, alchimică şi mamatic, şiin c urma săi prmi deţinătorli isă s mit în sus şi n jos p scara fiinlo, d l sle cl mai oas

pînă la cl mai nalt. în sr supracstă, D cd ă găsit secr-

ul conurării ngeilor pri calcule numece n raiţi cabalisică. Aşadr,ca ,roziccn" De se o gură ipică pn magul d naştra zie, ombna gia Cabala şi Aimia" spr ajung la o viziun supluii în prosee ştinţei eru cip su mstcte cu angelologia.

Caria srăcită şi oat inlună a lui Dee Aglia lsabtană s ncia n cnd părăt Anga şi sa ds p connn unde a eercit d asmna o puică inuenă simulînd apariţia uno noi curnt

d idi n uopa Cală nă aum, csă a dua jumătt a carieiui D, ca continnal, nu a fost sudiă sismatic şi răm îcă în m prul zvonurilo n Bomi s p ă D n ost doa poooul nuicn lhimic, ci şi unei form igios a ăi nată na fost ncă p dpi ctată Imţii nos pivr l via ctuaă din prajm mpăti udol , sup i nit nn liD sînt prcae şi aştptăm pblica imouui studi li obvns supra cuturii d l Cuta s.



PAŢ 7

Catea de a i insist asupra acesui luc este un sudiu ocEa se ree la aceas z rozicrcian" din gîndie cultur i religie îns sopul ei principal este de a pune în lumin canaele oc care aualimentt o Canalele au fos astupae i au deeni geu de idenicat dincauza dispaiiei din istoie a uneia dinre cele mi impoane peioade

Ese adevra am înat din crile de isorie c pinţesa Elisabeafiica lui Iacob , sa cstoit cu Frederic al V lea Eleco palain l Rinu-lui cae cîţva ani mai ziu a cu cercea nesbui de a dobîndi onuBome înere e sa soldat u un ee uinos Dup înrîngea din0 egee i egina de o ia a Boemiei" cum erau numiţ în btaiede oc au gi din Praga i dup ce au pierdu i Palatinal i Boemiaiau perecu rsul vieii ca nite eilaţ nevoiai Ceea ce a disu dincunoarea isorc este aptul c o faz rozicrucian" din culu ese însrîns relaţie cu aces episod c o de el se eag i maniesele rozicruciene" c mcrile stîite de John Dee cu ani în u în Boemia sea în spatel acesor maniese c scuta doie a lui rederc i a li-sabetei în Palatinat a fost o vîrst de aur a heetismului alimenat de micarea alchimic condus de Michael Maier de Moa glyca a luiDee i de o ce implicau acestea Dezavua de acob , micarea sa pr-

bui îns reonstituiea ei reprezint un preambul foarte nees pentuurirea dinuii rozicciene" de la siu secolului al XVIIlea pr reconsiurea acesei peioade din gîndirea i din istoria euopean cuajuto meodelor iicii isorice va scoae subiecul din doeniul sudi-lor neitice i vag ocultiste" i va ace din el un domeniu d cecearelegim i deosbi de mpotan

iind o luce de pioniera atea de a is s onin rori pe cae

învaii viitouli le vor coreta Instrumenee de ucu în acst domeniusînt în udimntare i la iecare pas te împiedici de lipsa unei bibliograiiriguoase Ca ma mare pate a scrierlor despre rozircanism" sîn deneolosi de te isoricul riic singura lo uilitae find de a trimie lamateialul iginal Lurile lui A E Waite se siueaz îno caegoriedferi lam folost din plin de cum a spus G. colem opera altmnteri miorie a lui Waie ese marca de lipsa spriului critic

Cra lui Pau Aold a ost olositoe datort maeralulu boga pe crelonţin aanja din pate înt manier conz udiul lui WillEicPeuckr ese ndamenta pntu ontetu gean oae acese lurrii altele menţionate n noe miau os de ma ajuo di îneraa dincaea d aţ d a pune în lgr oiuianismu cu suaţii ontepo-ane voluea e cu totul ale dreţii

A cum am spus am omis cu dsvîire isoria uero a aazisu-ui rocianism" siile etrvaganţ în e a fos impliat olosrea



I MI SMl Z

cstu uvînt. Probbl că cum stor ultroă ot f lrctă dnu vo ncrc s fc cst luu. st un subct d sn stătător comltdfrt dş unl rlv l rrzntărlor dn od ot f dscor d ld o scrr c Geheime Fguren de Rosenkeuze ul-

ă l on n1;

c smnfcţ u gurl în contul ulor nus o dsco dcît n u unor no crctă. Pnu mnn săc n ltl rous but să brvz su să ls l o rt mult mrl rcum ş s rzs ntţ d răsu fcr ră su d urmărfc dum cr s rmc dn subcul cst ndmnl.

Subcul st ndmntl ntru că în ultă nlă, s rfră l onăzună că umnr n snsul vzun rcum ş cr umnr însnsul rogrsulu cunoşr nlcu su şnc D nu şu xtc num r un rozcn ş n măcr dcă stt cînd vrunu

ndol ş ncrttudn cr colşsc cl ot n căutr n- ăzulor r u u trnd snt sotorl nbl l ăutărNvăzuulu.

Tml tor dn rml col l că u onsttut tulun confn cu lul Jams

and th Pa/atnat a gotn Chapte

n he Hst f Idas nuă n octombr 170 l Oxfod c Jms ordScl cur n Englsh Hsry. Ful că unc H rvoror m

încujt u gnroz m jut să mă încum l srr s căţ. întotdu Wburg Inttut m fost sjn ş cămn, ş sînt dîn

rcunosăto drolu său ş uturor bunlor m rtn d colo. P Wlk vut bunătt să ctsă un ml l mnusulu şo m ut cu l numros dsuţ rţos nu mn su tmlo

c l bordsm.Jnnfr Monu ş onlul d l Phoogrhc Collcton mu

d tot jutol dunînd fotogrfl ntu lus volumulu Î snt d-totă lu Muc vns nu dsnt t d l 4

Cu cordul dorlor Pr rnh vut mbltt săm mtăsă consult şltul căţ sl ds D nnt d ublr

Adrsz cl m sncr mulumr rsonlulu d l ondon brry.D smn rm utoul sonlulu d l r. Wllms LbrrySn ndtotă drcolor d l tonl Potrt Glly AsmolnMusum ş Brsh Musum ntr sun d rodu otr şgrvur. Drtorul d l ttmbrg Lndsbblok dn Stutgt mutot să molmz u mnusrs Cttl dn E A Bll, Cicauesf th W K f Bhma 2 înt rlu cu cordul lor d lClrndon Prss Ofod.



PŢ

C st prţin sii nput u Gd Bu d theeec Tad lungu nilor n r scris tot cs ăriso m m spiinit în nnumărt chipuri. ttoicul i uto prctic

încurr nobosită înţlgr pătunzător viul sim criic u ăcut posibilă scir or

Wrburg stituUnivrsiy of London



1

O cunni galăRA RIŢEEI ELIAET A RIIELE ELETR

În vechea ropă o cunne regaă era un eenment pomac de cea

ma mae mpoană svţ ce e nea asa prlejava a poă n bae pt ăstoa prneselsabeta ca l acb 1 u Fe a Vea prncpee lcto al Rnu-u a st revărsat come Renaşe engleze r onda fo cpnsăe freneze la gdu că assă la cea e părea să e contaea remloEsabee: aanţa une no tnee sabeta cu conducătoru protestaţlorgerman nepotu u Wem ce Tăcu

Tpe a ec cee ale plor m ege eau nadev p-cae eenenul aesta ferc Băa lsabeta see spu Eope

mpova agesn absbugor asaă cu eaca catolă pova protes- smu; ceae anţe cu ăzrtţ dn Ţe de os ş c conducătolor pecum c prtesţ germ cez mod de ea reprezentase domeu lgos un perasm foat pucat sbolzat

pr nele saea Fecoa ca eapă dn Vsta de cm spuse-să pţ oe n că sabea cea ă sp eosebe băa

Fecoară elsabeă ua să conoldeze aceasă potcă aă pn căsăto-e Cu aest pl Curtea a hel tul ban pen brăcămne bute-r reprezenaţ ş ospee Pe deasupa pen spectcoel ddcae acestenooae peec ma ebua pe la băae ş rezeele de geu ş de pzeespee ea că aţă se găsea la onra teatru Gous nu esencă t de c go Jones deăva spectacoll desat Cur r-c Baon pbcase T Advancnt ojLanng Renşteea ngeză aunsese

un pnct de o emrcablă trăe dezoduse ecţa ros teecale că zo e a secoul a XVea.a oe această pomsne va f lăsată să se dezvolte n lnte sau

vor sen dezase? Augu nu ea bn Războul ne Spana ş Ţălede Jos e nchease prntrun astu ae ua să epe n 2 Forţelee acţun atolce se pegăteau de un n asalt îpotva eeze, obetv

1 Ve ati Qe at a Atraea" J he an - e, X 9) p 282



12 MSM OA

rederi a e t ea ieta

egat de ascensunea ase de absbur Ce dn ceaaă tabă erau preun-den a pnd ee ma mute persoane nfoae consderau că răzou enevtab ş c aea s zbucneasc n ermana ste c în spaee spendor aceste cunun pndeu umbre mohorte ar acestor ne feecăo

ş nocen Frederc ş Esabeta (fg e era hărăzt ca nu peste muan să se găsească ocma în inma futunnă prncpe gean a debcat a Gravsend pe da de ocombr

Păcu a nşe ş a putăr a cut o bună mprese asupra Cur

t ezete pt a et a eea er rjt d ldna de tri Fdr ş a laetei ez John i The Psss s II



o CN A

p ppou p toe e ee Fedec Elet ch îngott n de lt enten ce e dne de nctdno de tz Fece cete peode de dnnte de c-o ot de ol ote te Eete, He pnţ de

le. De înc tîn pnţ Heny e dtnee de c n condcton pol ton nţe l l Henc l IVle (e ee nt în 10) c epezenn oozţe ntgc He plne înoec o în Ge gec coo o e e pnec e oecte pet pne cpt jelo egoe". Moe t tpe t pe t de o nenţ e o peolo o le l o e l evement îpec ent vee dcţe de e to mîn ogn

lee î plce e ve po e copne de co ayEabe's Me [Copn pnee let] ce c cet plej dteezent în ţ e ogodnc e. I popee cn K Me [Compn ege] e e opn hkespee c dozec de ee ohn Henge ce m z e e cdo îpen c He ondl pme edţ /o peelol kepee e gj eeze dye eh

pcpe n n nm de ee pe ce M oo Oo Is aea Fa ge c mc n Fa o dt ee pen o dp îpej pezene e în peec nce po în oe ogone 27 deceme 12N ex dovez docmene în jn cee nteee eo l pe np dn e e nee ne e conneo mc" p ot nte peee Skepee depe ce

e te c o jct ţ l Fec e ce în et momecoc" l oe o coc în en c ele o în mence o comde c ec cev dn e n eo eeone keeene

C nece vo t de o e egel Mtn ne n asa cm ete nm în docmeneeengleze o oe Od ncl s M

e N o e în 7 deceme n 7 ee c o m

Nicl, p. E K Cambers Elzabethn Sage, p K Cambers Wilam Skespere I p Furun a fost eezaă pe îa aă U ce au sţ c

"aa« upa d e [ac IV a e un ada a vea gna Î vedea epeeă ese a Fre ş a Eabe ez urun ed F Kermode Ade

Skeeare 1 p XX-XI



NSML OZCA

aea cuue, prncpee palatn a ost nvestt od soe a Wd-sor7 Cu aces prej regele a dăru vtoru său gere u edalo alStuu Gheorghe bătu cu pere preţoase, Sul Gheorghe ş Balaurul,care aă de aree coer a Ordulu ar ogodnc a d ş aun S Gheorghe8, probab un edalon a c, care se pura atîa do pangcă n ocazle n care u se purau nseele coplete ale Odu-u Semcaţa deosebtă a acordăr Ordnuu J arere era tot o tradeesabetaă entru a un pe ebr nob n servcul coun alCooae, rega sabea a reactvat Ordnu cereonle, procesuleetosul pe care le plca9 Cnd prţul palatn a deve cavaler a Ord-lu ate e sa aaa sub steau Crc Roş a Snuu Geore înaparea cauzelor pe ce sese nat ordinu upta pova Baaru Rălu apăaea oarhuu

Povestea Snuu Gheorghe ş a Balauruu precu ş a sprăvlor saleca păor pova nedeplo ş apăto ceor asupţ a fos reprezentată pr focurle de tc ase de tu regelu cu puţ atea cunune

în oaptea de 1 1 febre ceste fur de c sn pu descrse torelae pt 0 ş lusate un anuscrs de a Btsh Museu.1 O regăţnut przoneă de un necroat a fost eberaă de ele apăăto u

S Gheorghe O sceă peuoasă î ată pe St ecd peste unead foşor regne ş tu vrăjoru; aceă pue î răpune baurapo ă n ş a przone pe vrăjtor Specacou se nchee cuncenderea tuuu bubuur de un ş vvăă de ăcăr.

eş descrs cu euzas de către una, se pare că aces spectaco nusa desăura toca potrv puu ş că au fost ş cţva răn. 12 Stat îne vesuă ş cunune, era în chp văd concepu ca o aegore a

prcpelu paat ca Snt Gheorghe, paon a Ordnulu J atere mnundumea de o vraă rea. Cttor poemu u Spense a Q dacăau esta u pre ce cae au asstat a spectaco îş or antt deCavale Cruc oş cae a ost camoul e dn algoa caveeas

n ooea bătîe Feoae Ezabeh u de curd logodta Eabeh

Ncl 52

M ee Geen Eizae Elecess aatine an Queen f Bema, ediiee Ld 99 4

9 e Ye libean Cily The mnce e ccen Dy Tl" ual fe Wabg a Cuta Instiutes 95) 24; C. g Qeenliabe d e e f e Ge" Acacaua CXLX 96 245269

10 Nl pp 7-54 A ecipn e eueal ewes uene an wu b s aesies

Gune Bih Muem Mncele geli , XV h p 57.



o A 5

e o aegoe Snului Georhe scrsă cu o pe er a ua d celebăe căăore sle cu u Cvle l Jere

srşi a sosi 14 februie zua cunue în capela relă de a Wea Meaa pua o coronă de aur cua făcuă păască pn peee

ş diamatee ce o îpodobeau a de des băue, îc peu nişte tuueţe pău e e cuoarea cimbulu care, egat î coade î cădea pe umeripnă a bîu" Au fost cunuaţi de George Abbot rieiscop de Catrbury Mrele era calvns îsă ceremoa a os agcaă pru palareed cuvile ujb de ăăore eză după arpisop" Eraun u mporant iua a os n rumf a Bsei anlcane re, prnăo ae ş xiea uenţa ş e . Abbo osidea mia

p o ie reiosă prtaă ş puficatoare pn uena eCeremoi fost uaă de uă şi de co. Comandntu ărz Oru a făcut pblice lure mesei şi ae ireu n mp ce acesa duă părăsea aea, şase dintre popri ă oe -au ieşi cle suîdi bie de argit atî e fumos, sa desăa ntrega Cure şi mide oae u rot urarea umneeu să e dea buure se cucestă cînare de tomete gerane cunun a egală a lat sşi

ea aceei ile fos repreeă o pesă î s d hee de e, fa rlor căsătoţi şi a eg uţi Texele erau de Thoaspo, uee î ce de Io oes7 Tea prei see ea putereaînului lui Oeu de deca de see ş de enie; uu episoadeorae e Ofeu tţi" şi eezia poetiă apo dezăluinduse peae sus scene, uteau ăzuţi nor ş tee mar; aona ferelo se conopea u moia cuunei regale:

Vn rotnu-vă prn cer roiri e seeen e ntlFae noapeaaeasta o nne,A cn se-ne Nunţi egănt.

ncuunai-o u a votre rae ume s- ă n st e:

13/bidem, pp 42-4. Iidem p 54715 a enml i b fţ de lina Plin e Pa Weby

George Abbf w Aco Ld 962 3 in pen l e alne f Lanel nw

l 5417 ma Cmn o Masque i l . 55. h 5



MNSML O

Atta tmp t R ş Tmsu num ceo o m or ncate

Riu se unee cu Tms, Germana cu e Banie, stelele î rotirle or ate aoia muzici or aupa acestei cunuii9

Potivit tîcli acesti cîntc stlle s mică Înt-n chip di calaaăd ciudat i d dsătăto i d că ţni a văzt vodată mte maistălcit dcît acla p a Mastl io Jones la aătat închipindlmicăile di a dovedit o picp o diăci făă peche i iscsinac a a inat întl petacol.

ai depte se dechidea o pespeci scenică adîcă î mijlocul ceia

e u un oel e agin i alări, aile e au ae ieei mirelui Anica Syila se îa proeizîn n ersur lane marea seminiede regi i de împai ae e a ne din unea ceasa ie puerea Ge

manie i ea a ari i, i oodaă din uniea poporelo o înuninu ul relios i n depliă uie 2 0

eaa urăoae 1 eare emi compnilo Inne Templei Gay's Inn au epezena o peă de Fncis Beaumon2 e aeazătema unirii die R Tama Tel e dedct lui ir Frcis Bao,depe cae se ue N crua nc imp i tă acăuea, onduiea înzerea acesei măt22 pecaolul -a o ocmai pe pauleelui Iaco ce dădue ponă ă ie mnat Scen lui prncipaă reprezena o ziune plendă de aale i de Peo ce cooă ina uudeal dasîd u m solemn o are enercă a eulo aaeeireioae. La uuia ui asemee perechi eo cît2:

ria s te o uge sacrificu are n

ă Fis Bon înhp ae ieen, el pare ă lu oeîn seos săo Fd ă apo o prezn Fapt auo u T va a-g pui u op ane

a lua

pul dia lo di

în edeea cei ma opeeă î chip ăui eodia aae

Idm pp. Ii p 6 Francis Beumon, Ms o th idl Tmp nd Lincn 's Inn tpără î

Nchl p 5665 Ii p 5 id



o CNI A 7

e aente potice, ariice şi şiice ae ăror eforr ite a făct intmele zie petrecte în Agia prnea Eisbe o feei e gloe.

irele mai avea e făct vizite l niversităţi, e a os îtîmpintc eite poeme omagiae î lată, prntre ce şi l e eorge Herer 2ar atmosfera moeni ea ncă plină e ersr e eiciae ipărte nelee ohn Donne2; în mle inre ele expresia bcriei pen căsătora Elisabetei er îmbiată c regrete penr motea frateli ei

U ator e criori pnea Toţi oameni bne imente găsesc me păcere şi lmire în aceasă Unire, ca fiin o ranică emeie şistaoicire a regie 2 ale cine cnia şi serbăile egate e eaera consierate o eclaaie e politică religioasă, n sen igr al fapti că area rianie ma să spriine pe Eletol paain în calitatea ie concător îova eor catoice reacionae cr îş an foree î perspecia neării armiiili Asao aelor oaneze aaseă a rmonile căsăoriei A s e aă i amsarnţei şi ai Veneiei i acesta in rmă şi -a eprma caa amirai penea intre efectele scenice ale i Inigo Jone În schimb a trect eoceobservaă asenţa abasaoror pterilor habbrgice (Aasaol)spaiol era bolna, a aşa eclarat ir ambaaol hicel in

at pen zia a oa a ceemoiior s-a sca în teme pţi e oriaitate " Atî pren cît şi şmaii er e acor că acest coforobceili eropea ea echalet c o eclaraie polică ş că Agliacontina ă oace vechil ei rol in vemea Eiabee, ela e spriiitoral pteilor eropene oestante, iar Electol paati era eriat în căpetee a acesei potci c fera ncraare a socrli să

Ni că l vremea aceea imeni n-şi ăea seaa că n regele Iacob

ăse căsăoriei ceasă semnificie Iaco n se cocepe a pe e roe· onnaor al poliici ceei care ecapiase mam Iee i aşa csa ăi mai rzi er ă ecilibreze căsăora fiicei sae c prcipegerman proeat prin căsăoia fili să Carol, c o priţesă spanolăcatolică şi fell acesa să evite c orice preţ n răboi c pterle habsbrgice zoi a că perspeciă î îpăma ceaă lră poitic Iacob -a fot înţeleasă nici e Electol palai ii e sfetnicii săi,

4 P . iel n r alc 399 mnl de a an Palr nne e dae llui ln lel iii le la Cmbgeli nl de Ge be mlme feuli ell e a ef e mn e a ne melle ane l Rm Bbliohea alatiad de eidlbrg e m j 2

Ve m j, il 6-2 be p. 63



LMNSM ZAN

cae î irutea acestei greşite nţeege a ucruri se o ăsa aaitr-o priedioasă poitică antiabburgică

labea şi oţl ei împeă c suee lor, au părăsit ngi a5 apilie ăătorind p mare de a argate pîă la Haga ude au

fost pimiţi cu mulă căldură de unchiul după maă al ectoui palati,Mauriciu de Nassau fiul ui Wilhem ce TăctSosirea unei pinţese bitanice pe eroriu oandez şi ă a ueia

care se umea libeta a redeştepta de bună seaă aintirea unor tedinţe istoce poitie şi rigoase adn îiprite în ecolul pecedentlhem ce Tăcut pease ă nchee o aiaţă ssă u nga paagresiui spioe ş ă o consoidee pr-o stoe Î istaase pe pţu

ancez ran<ois 'jou ca guveato d ş a uu pdcă regina lisaeta se a căsătoi c e, ceea ce ia adus o aianţ fancengeză Ace plan a şuat guearea lui ranoi de jou s-a păbuşi dezonoae, ia spaiolii au apoia la ver Toate aestea se petreceau în 1584 Apoi, î 1586 Rober, conte de Leiceser, a promis se pareajuto egle, a fost ala ca un eliberto şi a stăbătu tumf Provciile Ue Iar uul dine omenele deosebite ae preenţei sale a fo Marea

Săătoe a Jareei pe cae a ţiuo la Utrech3 0 ceea e a făcu ca simbolismul Jieei să e simţit şi reţiut ca sibol al eiberăi

Acu sosea dn glia o prţesă căsăorită cu u caae a OrdiuluiJaiere, i cavalerl acesa ea o d a casei de OaniaNassau cuioeredi a Palatauui pcipalu lector aic Imului şi căpeteia Uiuii cipior geai proestanţi ăea ă e o aiţă ideală pe Ţălede Jos momel cd aa aştepta u eişte sşil stiţiuu epriea pe ce oraşele oandeze au cut-o pţesei sabeta şi letoui palat -a fo crţată ici o celuiaă i s-au dat achte fasuaseş dar bogate s-au juca î cstea or piese de ea ecor şi-a lăsatoţia la Haga ca ă ajungă înate în aa sa şi să aă pregtle de pe

bem Dee îneae nee d a-l nl n< de nju n Ţl de ei

a, he Vaos apese Wug iue 959

Vei R C. Sg Van Deneceste s Lede fd 964 Pimie în nda i le eemen l lei sbeei edeleg n

dece în- elaae emn l Bebng e es es e ede-ck des V m e ochgebon s n nglicen nesin Eiabee cobes Esen gs in Goss Bannen Engen oe Desea căăoe nceu

eec a Vlea îenă c pnţesa egaă iabea ng iă a acob egele

Ma Ban) eidelbeg 613



o CN REGALĂ 19

g 2 A de la Oene 63 Duă Beebn e es

a tmpu hotît, priţes -a a, urcd Rinu în-o corabie smptuoas Aşa a ceput cstoi die Tmisa şi Ri de ce sese voba repezentaiie de a cununie Şi nu este eus ca uşi ngo Jns, aut

minate or cenografii, să fi făcut şi e pae d suita cu cae Eisabetacătorea în sus uvuui Şi că pe pnţeă o nsoea căăoria căteoua e aă ş conee de Aunde, un cunoscător i coecionar de rtă, şipaonu ui nio ones Şi mi t c nigo Jones a făcut a doua sa iziăîn tia ca emu a uitei coeui de unde Puem tae uşor onui deş n aem ici o aesare documetar că ngo şi paro său aucătot cu pesa de a Lodra a Heideeg ş apoi, îpreun, ş-au co

tiuat drmu pînă în taia32 Costiuirea uei urţi pe mătate engezea Heideberg pia n me du-te-ino te Lodra Paatit şi descidea penr egezi u ou um pe cotie

ez on Suon ngo Jone ndr Pegun 966 35 e de alt aearicoul de Andel n Dcon ofaonal iog une ta la Hedelbeg ontle a înaoi în Ana a lecat din ou re aa în uu aeuii an nce az ar oab ngo să f o n dna ăătoe a Hedebe



0 IMNS ON

g b g iuf

Fig. b) ore rnţe Ebe l delb.D Bebug e s



o N A 21

iu oş aatiatuli î cae irt Elisbet a fs Oppenei,chia îngă graiă une deoaii ouiori a îăţt cie ei arcui eri Acesea nt reprezentae elaărie otepore tipăite despecăătoia s e la Londa a Heielbeg33 nu die arie rifale dela Oppenhei (g 2) ea pooit cu o reărare e taafii, o aluzieaş era decaă a escendea Elisabetei di sele e York ş ancasterea egală a arii Britaii înconurată e Jaieră, stătea aăi e steaalaai ăzie orşului Oppee erau ncae e gărzi n fastosecostue e paadă, a cetăeni o nîpia pe tăa ieasă osită diglia cu u ezias eu.

Grauie e pe arcl e iuf cu tanaii e la Oppenhei eruseae De By", e c e gu enţioe ete coe.

o e uosuu g o Teod De B cae şase de cud aei d gau şi tipţa e au a Oppe ei Dea luul îegi doii a lui rederic şi a Eliabeei aait, adică te şi ohan Teoe De By a eaizat laOppenei u uăr e e lucăi c subecte foe obsce notabilepetu caliaea deosebă a grailor care le istra Ea asista de giereesă, Mathie Meia

incipa opeă pulicaă de De Bry la Oppee a o cea a li Roelud U o ora ai ulte ari ole, boga iusae apl că aet oraş dn Paltiat ea a atît de stns ega e Agliaa acliat fă oială pubicaea aici a uei aste lcrăi filozoce scrisee u englez O să rein asupra eicaţiei pubicii acesei lucri a iFldd a Oppenhe tpu lu redei şi al Eisaeei3

Î sşit la 7 iunie Eliseta a sosit în cpială, la Heidelbeg,sceă ilsrtă n relatea căăoiei sale (g b). O paradă iliară este

î eşurare lisabeta, pu o pălie aă, stacoe, guler de teăşi n alacof dio esără cu fir uu ocai a coboî in caleaşcăSoţul ei e găşte -o îtîpie O aştepa o ală caeaşcă, îrăcată încaifea pupuie în care ua ă călăoeacă pnă a Heielberg

acţie nieăi in Heeleg l dne prncpaee centreae ăăli rostan di Eropa ţaseră arc riuf cnsteae Cel al aclăii de Teologie (fig 4a) era îpoobit cu orete ale

Părinilor Bieicii ale li ter, elnchon şi Bee ar, o cid,nu ş cu al ui Calin)Dpă ce a ăău oaşul alaiul a lao pe urcşul ăe caselul d

Heideg, o concţie punăoare şi roică e se iica p presioant pe o ăle apă, donîd oşl i Nec u uet al

z Becheibng e e e reaaz n mun rre a Oe z m s m



2 IUMNSML ROZC

inuui Şi n cuea cateluui se ala un arc de trium na e ouăde t fig 4b, poobt cu tatu uno a ec crmuio ai aatiauui şi a soţiior or nglezoaice a itrarea n caste stăta aaEolui Louis Juiae Nassau, fica ui Wilhel cel ăcut care

aşpta de u ş cu nelinişe ca aceasă căsăorie a fiuui ei să aibă ocCta zil duă sosr castelu in Heidlberg a fos nsuţt tuirri şi de a fesivităţi Sau priat duc cu l iagi miologcd iviăi, ce algorice. Într-unul in s la chi Eecorl palaişmta ason şi ălătorind cu argoauii p ar căuaa iide Au a Su acesa racorgun e erbare ioogcă trebuiesă le pău ca vc eo ae ia asisară la ur lu acob 1a poucţl i io ones poae car cs se a acoo ca să copareu e ai puţ adva ta lu aso i a goauor cooda cu telespecacolelor a a Loda făţişara Elctolui ca aso era o aluzela Oinu Lii e Aur al căi pdantiv aa d unu dine caarg

g 4 Aruri tiufa entu intar rineei Eabta Hieg 13 Duă Beschebung e es a) Ar rdica de nriaa Hidebrg

Arc idica n ua aui dn Hedebeg



GĂ 23

ăbe g C Ee eu ee e fee eb acstu or per atîd tg orăbe ea văută Jaea auze la faosu orn br căua rţe Eectoru î caatea u e soţ a fce regeu Ma Ban Cu preul

ocuro e tc e la Lora, apăuse ca Snt eorghe al Oulu Jarere; ac era Iaso al Onuu n e Aur olu e paan ane aver stce părea să fe uu cae se pvea sau se creea că se otrveşte

n cee n uă tote aceste cereon au uat srş Delg engezau pecat cu atora plnt. Coele ş cote de ue ş-au luatăasbu ş e ordul ş a rrngton sau napoa î Angla Utele

egătur ocale ae Elsabete cu fosa sa ţaă s-au descut De ac anee Electoe paat a Rnulu săăşlu în spleoare la Heelberg pîă anul fatl 161

Nu era locutor a Sntul per Ro care să f aa că cel a de seă Electo al Iperuu e căsăorse cu fca regelu MarBrta. Pr pădurle ee, n oraşe, ştle călătoreau acd ulţure unele p, penr că e vorba de o are aaţă are întăea cau proes

ntsuu gen. alte părţ ssfcţa era că, eoseb la rude Habsburg ausrec ş aveau Curea pealăCasteul de a Hedeberg va deve un centru e unde uător

vor ada uat ş re ueţe. ratele Elsabete l He seseetre e teesat de tctua gălor de eaşere de havuure ecace capabe să scoată ţîşd, sunete uzcale de staue îzestratecu gra ş de alte nve de aeaş fe ust ee fusese stlat

e descoperea uor exe ate ce erau ese aseeea unfăpe e Hero d Alexra ş de şcoala sa. Pţu Her îl aga se ca spveghetor al unor stfe e lucrăr, pe Saoo e Caus uproest cez, săuct arhtec de grăd ş ger hrauc De Cusera u apropat a u Ingo Joes, cae lucra ş el pent prn He Crescu î spl Rnaşer, care îl redescoperse pe Vvu, aceşt do oe

rnre crl blae l aon de u e nuăă es ns e fcemuantes [Cauzee fţe ce ankurt 65 o lucare rată de Vuiuconinând oan onrbu l cnică hdraă E este dedcaă rnee Eliaba n teei ar i eateac nereu frteu e entu asenea ubece Screrea ot relctă a în 624 cu adaoul une a doua ă: Le Send u sntessegnes useus Ges & nanes Catea a Dua Î cae în făţae anuema mu g nn Se nţneă aco că o are dne gote n aul ecace tc rate cart au fot lănuie enru găine Eecouu ain de eideberg fg b 25a



24 UU OrUA

erau prcepuţi n tot ceea ce uviu ecoana ca neesa aevăra arhiect aree şi ştnţee aate pe num ş propoţie uzică perspec tvă pctuă ecancă şi atee aseenea Vtuu aiase că ahitectua ea egna ştinţe ateatce şi gupase n juu ei ceete ate ş ştne

ngo ones îşi concentrse eotie aspa ahitecuii ş a sciţeor teatae conideînd scenogai tns egată e aitectuă n genere şi e isc pinee subsiiae, pespectiva şi ecanca. Ct despre Saoon e Caus acesta se preocupa n pincipa e poectarea gădinior cae n vreeaRenaştei era srns egată e arhitectură epnîn ca ş regna ştnţeor

atematice e stuiu propoţo pespecte a geoetei şi oosin cee ai no ranaene în aterie de ecnică penu ntnie decora

tie şi zicae ş pentu ate nuuseţăi ae găino.La ea pinţ en Saon e Cas a inat n seciu Eec touu paatin ş s-a stait a edebeg ca aitect şi ingne însăcnat cu umitoaee nfuseţăi ae casteuui şi pejuio sae O ee despre ee ne pte face n grae dn Hu Paau a e Cau pubată a Faut n 1620 de Johann Theooe De B (fig 6a) Puncaea ae a coaste stîncoase De Caus obţinuse o teasă pană pe

cae a ceat nşte găd cu un p geoeic e o e copexiate (g 5)

Despe găna aceasta innată sitată a năţe deaspa oraşuu şi a ăi Neckuu se obea ca espre a opa inune a i Vechiu caste a fost ş e odezat cu noi căii anexe peăute c te fese itate in cte se spune a, upă casee ş paatee engezeşti. Vasta căre cae e ede n gaură ae cea in ae nui teonic eaiăzt

În grăne asteui De Caus a construt nueoase gote (ig 25a, conţiîn scene nsueţite cu uzică dn ntîni ecanice şi cu gur ito

ogice Paasu cu Muze sau Mas înt-o peşteă apantă era tauia Memnon (g 6b) un eraces-Meon cu ăciucă. a fe ca poestea casică atisă e ee soeui sauia scotea sunete uzice Magia ştiiţi că pin cae se obţinea acest eect este aătată n gauă; pocede eiă din pneatca u Heo din Aexania.

San de Caus creea că zica ee incipaa şnă neeată pe nere şi ea o autotate n ateie e og Se spunea espre e căeuşse să constiască a iebeg o orgă e apă (o ogă de apă n Ati chitate este escisă e ituiu) Aceasta preună cu zica statuor

Au ulo iun zi Yt Theatre of he World, od 99 9 9

Vz l FlBug ou Pu l h Wlwd » Rupe-C/ Miengen e Vei1gng e Fene e Senensc e Unveiă Heebeg, V 2 192 Pu t iţ lţ u R Sog

Vz Sloo d u Inn hmnqe F



o E GĂ 25

a tor, goeo, cea ca Hedelbegul s e o at de "p de suete c isul Pospero

Igo Joes, dac t-adevr a vet la Hedelbeg î suit contelui de ude nsoţino pe pinţes sbet, a ost de bun seam nteesat decvţile de ici le ostuui su coleg Salomo de Cs Şi, într-devr, sceee cu nîn su gote cîoe, gupe stue din gd cu melo diosele lo cadeţe actce erau do o plice puţi die teniclor şi noşinţelo viuviene aţ de cee folosie de Iigo nes peu piesele sle de cute Dc e s compm , pollo şi Muele s Gota ui Mids de l Heidelberg cu sceele desenate de Iigo pet "mştile sale, prelimpede c ele se siue aceeşi atmosfe eal. La eideberg, pnţul palti şi-a conjurat soţia cu o coinue a umii de vs pe ce ea o

coscuse l odra.i dc poducere de piese penu seble curţior sa consuie

goteor muicale, ntîlo cîoe sau a sttuilor vorboe temeite pe picpii pneumatice pot s ne p plicţii impotae le ştiiţe eologie, totşi, n apt, pe asemenea ci şti Reaşeii, cuudt nc nto tmosfe magic, a început s oosesc abitţi tenie pe sclag. De Cs este un exemp impott de dezvolte ştiiţei n

ul cestei diţii se spune cir c invett folosie oţei uului,ntcipnd secol al XXlea. cea li, s asons ds focs oants dedict pinţesei plaine n 1615 conţie desee le crilo cute de el penu eidelrg. e Cus ciea spusele lu Vviu despre mşi, dese ne mşia de consuco descis de Vivu şi apic pincipi mtemaice mecnicii Fptu c Fedeic a ecus pentu numuseţie de la Hedebegl ce era m vsat ştiiţa tmpui n mee de itectur şi ingineie

dovedeşte c nou clu Pltiat e ne a progsuu c se deo ît-un cp esc dispe Renaştee cre secolu l X-le.

Apend l imaginea oosi de poeţii dmci pem coside cedeegul cob ivot din cstoa msei cu Rinl ma pnţe sei isbea, mişci de gde şi mşc cutule ec din nglia î P tit Pote c Inigo Jones a viitt eidebegul Salomon de Caus intoduce n gdinie de acolo gusuile pţului He Fedeic şi s, peece

sespeein coninu piesa ondonez vieţilo o înun deco teatralou. r pinte influenţele ce teceau din glia ce aces pe aemniei eru i cele le pelor ambulae de actori eglz Prezenţaei pereci domnitoe iubiore de teatu miliait cu scena drm tic britnc, n pue decî s stmuee ctoile ntr-acolo ale actolor

Vez Thee he Wd pp 7879



6 MNSM O

enezi În 16 3 e aa la Heielbe acori elezi, cae apoi -au ula l de a F, ntotdeana ecven e pe abate Cuoa

terea scenei enleze i a condiţio ei avea să se ăspnea că pin pezenţa pinţeei Elisabeta cae a ondra avsese popia ei copanie de acto

i ce era pasionaă de eatu sb toate oele saleÎntre Palatiat i Anlia ea un pemanent d-e-vino de sljitoi i e alţi emiari ce cicula între eielbe i onra Pe această cale inor aţii i publicaţii noi puteau pătune din Anlia stau ean Fan cis Bacon se aătase foae avorabil prinţesei i soţului ei i la căsătoiaor, oveise un interes entuia c pilej monăii nei piee e proba bil ca anoi să i citi he Aneent of enng Şi că n uia pae a vieţii ei Elisabea ea araă e cieie li Bacon e citea c mae plăee Elisabe, chi dacă n avea o te eosebi de ponă, o avea oe iute Pinl ea un intelectual i n mistic, seios inteesat e ică i e aitecră A ansis noa inre copiii săi usu penu lofieFiica lui cea ae, o altă pinţesă Elisabeta, a avut cinsea să-i ie deicatePnple lui Descates

Conteplnd ascinantele avui ale lui Matthieu Meian pă ăi nile in Heielber ptem să ne nim că acolo, aezat pe culmea unei

năţii in inia Geaniei se aa un avpost al Anliei iacobite, o ciaelă a clturii ceei ai înaintate n secolul al V-lea Din păcate această înlorie pină e făăuinţe hănită e apele unie ale amisei i ale Rinului, nu ea menită să bă un viio Data, 620 a pblicavurii, ete data cutei domnii a li Feeic i a Eisabei la Paa ca ree i reiă ai Boemiei anul cae s-a închea cu evenienele ucî la izuc nirea Războili e reizeci e ani, cae avea să evaeze Palatinatul i ă

niiceacă spenorile Heelerli iacobit Palatinatl s-a aat n pimalinie a ostilităţilo, iar efectl pusiito al eacţiei poae i lipee văzt noaa Heidelbeli

Violenul răzoi popaanitc ezlănţui împotriva lui Feeric upă înînerea lu sa folosi e oate arele iicollui i ale sairei Au ost pe cclaţie neoase ipăriui aiice Era vorba e nie foi volane conţinîn iaini al co sens ea expicat n vesi bue ăiaul e

poă călăin pe rmri e ţară i sunn di co ( a) l cată neee pe reee Boeiei, scăpat c fua Nueroase intre aceste cai cati snt mlt ai crde dect aceasta, esl e inoensive, i ac in i-

0 hmes Ezbehn ge, 288289 n fune ehe se f hnSene n e e sdu î Gem sn ş n e

Vez Geen Ebe Bhe p 260 n Vez ma s 7



o l GĂ 2

n sstre În una ntre ee Frederc oa u copl snt ăa- grădnă cu n desen compcat (g 7 Au nă ăr graate a gădna o due ăte Ia către ăcăe u Oamen aceta reprezen tn a unei anate cut de Renatee snt trasormaţ de o popagană

ostă n răor E geu ă- ecuntem n această amaă paode pe aceFederc Esaeta care, în ee o ma fecte, asstă a vaaFun u Saespeare



2

Tge Bem

n 15 nău iip idney ea iis n isiune a utea impeiaă

penu a ansmte nuu părat, Ru a ea cndeanţee egeisa a aa mpau preceden, a u aximan a -earnd de această căăte, Sidney a vitat pe pincpi geani rtesaţ, ndeseb pe ctr cavt a aainauui Ţeu său ea să exainee psbitatea unei igi prestante n upa Sdney şi exin sese deja piţia pitcă şi eigasă, înteeindu-se pe cea a nchiuu să cntee de Leiceser Cedea tr pitc de activis pes ptvaSpaniei piică a ndăneaţă dec ea dispusă să acepe pudenţa egnei isaeta. a Sidney a găsit Heidebeg un cacte udit n persana ui ann Casii fatee pncipeui eect. Sidney i-a reatatui Wasingha că pincpi prtestaţi din Geania eau î n genea pin entuiai n pvina unei g ptesane singuii ma zeşi fiind Casi n aainat, şi ndgafu Wiem de Hessen.

upă matea ui ipuie, iip Sidney a devenit egendă ca beadal a caaeir prestanţi. Tt cu e au s asciate mentee r

tce ae cavaeriei renăscute cutu etavagant a egine saea adus de aceşi cavaei c pieu uiurir ce ceerau urcarea ei pe trn. iete nia ui snsă c prncipee paain Casi eprezena egtuă ntre Cutea de a Hedeerg i tadiţa cnstituiă n Angia n ju ui idney tadiţe cae a faiitat ejarea tînăui pincipe eect ca paadn a cavaerr ptesan anggemani.

Tadiia aciisă a aatinatuui a fs uaă şi aunc cnd ui Hec

a IVea a nţei i sa feit spiin în panuie sae de invadae aGee, panr cuate usc de asasea u n 6 10 apu că aati natu va să-i vină n autr rege ancez repezena cninuare a unei

V i Sdey î Pn ee e e uke Gele e l înţ ei Gee he Le e enwed Php ey ed Smh, Oxd 107 şi m C R. we Pp de The Sheprd K g nd 68 p O Os Yg Pp Se Ye n Pess 972 p 50 um.

Ve Cus-Pee Csen, The P/ n pe Y Oxd 6



TA BO 29

ma vech îneleger raco-palate dn vremea lu asr cre l sprnse pe Herc pe atnc enrc de Navara n luptele sale calae de căpeene a hugenolo

Foae mpoant ca nprato al poltc Palanatlu a os Chsane nal, pncpalul sfenc al Cţ de la Hedelbeg, care faozalnule lu enc al Vlea, plau despre cae se spnea că mplcă enatvă pe scaă me de a pune capă puer Habsuglo n ropa Cînd moea a înep poectee l enc oltca Paanau n connu are nspaă de nal s-a oenat căe alte mjloace d a atnge aseme nea scopu de mae anvegură

cesa ese omenul n ce n pncpe electo, edec al Vea a apăru ca estna s a ocu d condcăo al rezsenţe posante m

po pelo habse au mule aumente n ace sens mo tense rangu e e al electorlo lac a Impeulu motense o adee acvsm proesan ce l esemna ep conducăoul esc căpetea Uu Prcplo Prtes Gea foaă pentu a conraca LgaPcplor Catoc; avea legăr ptece c poestţ cez condcăol hgheno cele de Boln nd nchl său cu landa basonuloncer potese n opa vea snse egău de famle; n s

aceas ncnna edcul poze lu Fredec se căăose c ca regeu a Brtan asgund asfel dn cî cedeau spjno să, ajoul l acob 1 aţă de fca de gneele său. Toae păreau un măunch deal de alţe n spjnul înălu pncpe eleco estndul u ol deoseb de mpan rea desnlu Europe n an hoto care uau

Hotăror penu că foe mute depndeau e pesoana împăatuluGeane de capacaea Habsbuglo de a- menţne controll aupra ofculu mpeal

În 1612 moea păatulu Rudol al II-lea marcase un momen de cză amosfea ncoda d Euopa aă te ăzboae ître ăzboaele eloase dn secolul V-lea ăzoul de trezec de an. e memb al Case de Habsbg Rol se nse epae de nepol său Flp al lea a pane se cnase n chp seo n oce sămaCuea mperală de la Vena la Paga cae a deven n centu penu to

ell e sud alchmce astologce, magconţce scunzndse n marele său pala dn Paa cu bbloecle de acoo, cu camerele e mnun

] ee t ez se aea mi -ittă Juu eb Anhaltu die KU/vfzsc Pok Begn e Dresjge Kre, e 8Cmbg Mo HOY IV mdge 90 3 ş u ; Dad Og Eupe e Se1'enen Ceny ed nd 9 6 um

Î nu e e un dee ud IIe



30 Z C C N

stnt progo magco-mcanc Ruolf s-a ra pat n aţa romo scat oanţ ac a tlulu su npot Prga a vnn f Mcca pntu toţ c car, n aga Euop s nau su zotc ş ştţc c au vn ohn D ş Ewa K, Goro no ş oanns K. n, oct trn a fost paţa Pag rma u Ruof nc un oaş atv toant Evr putau s-ş tubuaţ st or cabac (consu gos aort a uRu a Pstou, un caba t), ca ngn n Boma ra o rt prnr-un ocumnt oca Scioare Maesăii Bsca n Bo ma, at a Hu a fos prma n Bsrc rfoa aEuop cul tonţ u Ruol s xtna ş asupa Faţo Bm o aat mstc ataşa vţu Bsc hus

Su uof Paga a fost o ca naştr, pn nunţ r nascntst, a cum s oltas n Europa Rs, un m crut , p c sioa ftl n no posbtţ zota ns ct puta s uz up moa u Ruof acs raiv muntat la raca foo acţun caoc ? Proma a fos amnat ntu o scurt m pn agra n funa Impruu ş p tonu Bom a fratu lu Ruo Matas, un om btrn ş r nc o valo, ca a ur ş l cun asf

c proma nu ma pua mul timp mnat Fo racţui îş sngaunu; ma rmnau cîţva an astţu în zboa goas C ma proba cnat la ton mprl ş a cl a Bom a hucrna Stia, catoc fanatc n Caa ab ug un cpo a uţor f ot s ncasc oc um

n 6 7, Fnan Sta a v g a Bom Cco u caţ ş natur sa, rna a pus ma cap potc toaţ r

goa a lu Ruolf rvocn Srsoar Ma ş rgtn-s s supim Bsca Bom Au fot torc car au suţnu c ncpuuRouu trzc an ş orgna n potca ntoţ nBoma Catoc a n Boma au fcu o încca onora a sv acas nţatv zastuoa Nua c Fnn ş cons suţ u uau opţ aacu m ota c Boma a clu au connuat S-a s o opoţ on ş cu pi n r

unoas aun n Praga o conucoi catolc au fos uncaţ p f atr nc cunscu u num "fntaa a aga înc un pa p caa car a u a Rzou trzc an cum Bom s a zvr sc împotva suvanu haburgc În opa ro, Coroa Bom ra o coroan lctv c ua f acoat

Pen expunere lmpede a evnee di Boe, vez C V. Wedgwood heh Ye ediţ 968 p 69 ş u.



G D B O M 3

ceu pe care - ales e, nu ua erear n Casa e absbug aa cu susneau enan sprjiioi si

a 26 agus 169, boeii au o s oee coroana or u ee rc prncipele eecor

Posb latea c Feec s evin ree al Boeei pluea în ae e a ul p pe-se c se vobe espe sta nc e pe vee csoe saleAha urea cu eoare aces plan care costiua o pte etem e po tant a eiciuli nabsbgic pe cre l clea jul ui reeic

Poiv egulilo speciale i copicae ale constiuie periae la alegeea mpaului egele Boemie ae eptul l u vot De vee ceeec era e eeco, ac eveea ege al Boemei a i isus e ou vou la aegeile peu roul ipera ceea ce ar f put uce l consi

ie ui ajoii porva spioror bsblo i escie cae cre zrobe cooluui hasbugc Gie lu Anhal a pietelo si ergea n aces irece i este posibil c e s cncept ieea e a ob unca pel ch peu Freeic Aseenea pespectve n atere e polic reigioas pute nu gnrea ieaist c speanee eoae a Biseicii pri o mperiulu vs euopean nc e pe vemea l Dane

Astel c hoe pe care o avea e lua Feeric, a s accepte sau nu coon Boeie era o le pacc relgioas otoat Pcic pentu c a o accepa e ucu prieos revene l o eclaie e rzboi potiva puteilo absbugice. D oare nu vea el aliane oe puteice În fo oca n vute aceso lian cu protesa ger ni i ancez , cu olanez cu egele M Briani c a cru iic se csorse l aleseser boei Relgoas, penu c euz s merg pe calea t e Dunezeu îsema s se îpoveasc voineiui Ave toae motivele s cee c acest u coseent a cîni cel a geu în oe pe ce lua-o

Unii ntre ce care l-au vzu pe Feeic la Heielbeg n veea aceeau os pesiona e auinea lui ue 6 9 u baao egez scrin n Heebeg regelui acob cee c Freeic ese eigios elep, acv cuos i ul ec ar e tept l ii si i c soalu connu s e eea pies pos bu, în ton p

ce e toate le ce se apopau e ea i aît e btoae e soul ei, pcipele t iub e el nc peu snt o bucue pe oi ce ce i pvesc Îtrezr ac, pen o clip, peecea sespearean

Ce Mo t , 7 7 dl o o un 9 î S Gd s a o c

n tn Rti a Ga Comeme f e Yas a dn So 8 p 8



32 MS M

on Donne, poe care a reica n faţa o a Heebeg n catate e capean a ambasaou a accepat o mică misiune în avoaea o ex primn-se c n enuziasm caactestic [Pobema cooanei Boeme]"ese un ucu e n inees aît e genea, ncît pînă şi un om nensemna ş săn ca mie ese păaş a e ş am o naoire e neinit acă să ajut a puiea ui cu aceeaş găciuni pe ce e aţ căre Duezeutotptec penu nsuşi seu meu inre ce ce şau a cu păerean pivinţa accepăii sa nu a ofee Beme, Geoge bot iepscope anteb, s-a expima c mă cuă n favoaea accei ţ an ma z sabeta e arăa ceor ce o vit a Haga scrsoea prn care ariepiscop stuia să accete cooana Boemiei ca e o aoe ei goasă

ţ ş-a ss păreea c m muă penţă Unea p i ncipo potesanţ ea, ansambu e, împoa accepăii ca in pea pimejoasă ar mama pncipeu eector mpoa să n pimescă fca iWiem ce Tăcu cnoştea prea bine natua pteo e ce e avea enfntat u e.

a 28 septembe 69 , Feeic e scia ăzvăţo boem că avea să accepte cooana După cum noteaă C V Wegwoo : "icare f sspi

ciune mi, pem fi sii că Feeic ş expima pe epin neţe cn i scia ncu său, cee e Boion : « Ese o cemae a omu u căea ebe să mă spun sng meu ţe ese să sjesc pemnezeu ş Bseca Sa »

Doa că pespecvee ma argi ae aventui boemene ea eja foe cone. n august, a Frat, o aunae aesese pe Fernan mpăraCooana Boeme aă acm absbgui Fernan, nu ma aea cm sucă a cea mpeaă iar Feec era n stuaţa nepăctă e aş căca

natoie faă e mpa sprinnd pe ebe ec gnon o ob gaţie feaă n favoaea neia regoase Sa otă s-o aeagă pe cea re goasă însă muţ contempoan f coerat o asemenea acţune geşăn pct e veere ea.

a sepembre, Freeic, sabeta ş u or ma mae, nţu Henrc,u pecat n Heeberg pen a se uce a Praga. Un oseaor ăcărat reatează spiiu um pos n care ş-a ncep căăora, ţnuta tnu

ui pnţ Hec rezn sperana că răpoatu pinţ Hen va renae n e,n mp ce Eabea ese sauaă cu poene ca o nouă regă Esabeta, p ent că aceasta ese ea acum, iar ce ma poae epezena vto sarn regeşt e uaş se aă mîne omu, aşa va vrea E spe

oh o Si udy lo uu 6 9 Gd II 6 G Ee Eeres ne

Wdgwod Thirty Wa, 98



G BOM 33

ava Sa i nee Biseci Sae!. n na, ensm u cnoea mn. coepon sce "a ac po s escriu c e me e unanim e oste ce cr ni penu reerc i isaea E ca i cn sinua pasre Phoenx a mii ăt rein isae, s-a f naoi i n cun sr oaenio vea s oore un nou i me r

toser Pain e Sus sp onea Bmei vei a 43,e i e o eeie e noi, i e acoo i-u contnu m pin reau or ce no cre nunaa i cap a raa, ceemoni co ni a fost organit e cle s a ia mare ceremoe pc paont e Biseic Boeiei care cun ve s e copet ineris

O tiptu comemoativ ica n iu ncoăii (ig ) i n ăţe pe Feeic i pe Eiset ncoronţi ca ege en a Boeme fun eoii i pce um asup coneoei i oiuiPat ei simoize inţee e e nou ee i nou egn i Boemieiuteau conta eu ea niu heaic u Feeic pesoa, sfel c e in sg eprezin leu Paaintui, un coro ecouui Um apoi eu cu o co l oeiei eu ic cu s ui i eu iore Jos n aea e os a iui aceste aui snt explice n versui e

ane. Teuia ctae e o eoie e ps i, n taucee, înce ase

Sus ini şi să ne ăsă upinşi e ucurieMies rzee tranarii ae iineiiIaă s-a ii soareeunezeu îşi ntoace aa ăte noe fae cine e a ne a un regeăria vrăaşii nui pot st potvă

naev, in Numele Divi scris n eraic ca rze e soaesup ui Feeic i a Eiseei i acestea sn ree cee tanii ae unei noi inei Vesuie un un ccet eosei asua mouui n care acei oi ein e ou egin Expicţia s în l c Wycf a venin g Wyi la ce us i- u vătu uie l inenţ i Wycli sur efoei site i cum o egin ne vine in ngia

Iaco regescul iubtu ei părneA eveni prn eae a pueic spr ş paton a ostu

Jh h h d 9 ctată e ee . s ctat d e ee Ctate î tcee e E A Bee CÎ of h K of Boh

xd 98 paşa



N M l Z

Fg 5 Castelul ş rădinle dn Hedebeg, avae de Mahe en

Dpă Saomo de Ca us Pnu



G B O

N-o s ă n e las fără ajutou său,Af m îndu m nps.

3

tel ajungem în mieul aetei mai tagedii înemeite e geităelegee luuil enu ă egele Ia n ea niidem un iji

nit al iei al gineelui ă diă ultl ealta enu ete na Sania e lua pentu ealală taăă mai aum înd aăea aeată tiăituă e nega în faţa utu Cuil eene ie enailitate enu ainea d Bemia a geelui ău. Nu numai ă ngli nu e făeă pgătii milite au naale n edeea iiniii lui Fedei d dilmţia l a lua împtia lui dezaînd aîndu-lăn tae euile u pută penu a oine faaea putel a

ue ete attuiea egelui itai ăit nideil pziia lieei i a uniat îedeea pietenil ăi Sa ezt a e va eea ligat i pie fiia auni înd a eni a îneil. Eaeta agua a tati teia tatălui ei a în a it mmentul-a vut ă Ia pefea fă eite -i aandnee iia mai degaăeît ă ite ai atage mînia haugiă.

Înteaga hetine ete eem de mlită i nu e del u ă ta

iletine aea deptate i ine n. inea la ae u ie e ie

- ină ăătindui iii în ee duă taee inie din maee nit edei i ijiitii ăi inteetaeă ăătia et hezăia nui pin depli în aea Muli dinte uuii lui Ia inte petau în aelai el i apda enuim ee e l e păea a ninu ae a tadiiei elaetane Înă il ă ni hia egina Eli aeta n-a i apat ntege mpae li Fedei ea eita u giă eaea a-i aga ueite uei i a p ainînd feei e ie a unei

alte mai ptei. ei i piinit auza ezae u tă aet lu înd f ee a e Olanda.

Oium entu ule tudilui e aă n ete nee ă adăm aete leme nii ă eaminăm amănun mliaiile eenentel.Ne aunge ă tim n ni m e a peeut i ne tem lumi fuaea de anaml ă a ia ntinat plit de mpăae uteil agie în tim e Fedei i iiniti ăi pea mtia

eidenei ă egele ngliei a fi în d ati de atea deăul eteail ă inipala in li Fedei a t aeea e f eşut aă a iuti ă e inleze temeini în Beia i ăielii nluil ău a înlinat n aea lui.

Bele Crr o. Reee e ce ce pe o e eî ocl î

ve dn Ep c oz mc cnoc pe . ewod . 08



3 U U O N

rsonajl care ar treut s fe arbtl be nomat a acese staţ, cel pe cae eau îreptaţ ca pe o cuz oc Euopei bale acob al Mar Brtani pre s fi zut cu epezune n-o staee senilat posv, e incoptenţ ece capail s a otretn oice teri a eioae la cee no aori scpulepeţit bobo e agen spaioli 6 Con c oase înepta ap asel t Rbol e rize e a

F lomo e Plnu Memnnp S e C es sos e oes mes

pl ei 1619162 e ce ai or cnosi a Reele

i Regia e-o ai Boee oea n Paa, în palal aela de aea Ro al -ea N se ti pea lt ese cele etretela Praa t egl acese antaste eec i ca e atîea o itoe oll ete plt u cîtea ec ote repeae e la n to la al ea c reacoa Fede a e coeţe stce n-

Vez ee ecăde zce me l Io dpă 66 în Wg mes VI L 95 pp 7 ş u



A G D A D B O A

fie ae lui uof, e reea espre e abalişii ş alcmşii Page iese au os jcate compaa e aoi eglezi oşi e oeBowe, epe cae se spue ă au petet iaa aeea î raga7, e efo l aza o satir ostilă ă ar f îuraja Se pare că Abraam Suetus apelal urii, u alviis îverşat, provoc mulă supăraeitrgî făă ta işe imagii îăgite e popor şi ă ill e iaă ali Feeri şi al Elisabeei i se păea oameilo o otate şi pea le erape pla Cotme ae î Aglia, la Crea li Iaob , a fi os la moă,la aga păreau exravagate

e zi e rece, siuaia eeea ameiăoae şmaii li reeiîşi aa forele a ă- alg liaii lui ei mai imoraţi, priipiigeai proesta, i veea ajto Ahalt comaa rpele li ree

ri aatele catolice îl aeau î te pe uele e avra a obie 1620 aatele li eec au os zrobite î lpta la Mtele Al,lîgă Paga O itorie re a osoliat omiaia absbgică î ropaperu îă o geeraie a a iiia ăboil e teizei e ai are pîăla ă a imiao.

Aşaa lpa e la Muele Al a fos eveimet răscre î isoa opei Îgerea a o caegoă. aga era cupiă e o ouzie

otală, emî-se e epesalii şi găbită să s ecotooseasă e peeaompomiătoae a li Fee. La Paga, Eliabea asee pe lme îă copil (ae a aimos î răboael civile egleze piţl pe ail) Freeric împreă c soţia şi opii ăi a fgit aga t-ogaă aît e mae îcît lăsa aolo ea mai mare pare burile loDtre valorile abaoate a ăzt î mîile mai i îsemeleOrulu Jariee 19 P amlele propagaitice împoa li Fee ră

pîi ai îrziu e iamii li îl aăau, esfătae, ca pe biet fugacăuia î ae ioap (g 9) o alzie la pieeea Jatierei2 Satireesăa aspa aptli ă petu Caalel Jaerei autol sorul să-a ei iioaă, ă teaga li îerare see u eşe earo,ceia o gă militoe şi piereea or aelor

tr imp Palatiaul ses ivaat e tpe spaiole alate sb omaa li piola La 5 septembrie aesa raversase l ; la 14 septembie a ocpat Oppehiml ; ale oă oraşe căseră eja Mama lui re

her beth Sg, p rowe era c ogaato a oo egei d sriae eea adesea Î Gera L eea es er 6 e s fi fos lim mai a e se eea Boe esale a rga 6 ese rea est de domee

18 Ve a os Wedgood 0 e e iii saie e ema ei fr arie ei ele C



38 C A

ei oi ii ai ari ai i r see în eieler au it la tee i Berli Î cele i te ai s-a eit la Haa eaa si ţi li i Cra l scit i eilat

Î Beia eecţii î as a riici îr orc eziteţBisec ee a st cle i ara îtea us a ieiePatiat a s vasta i, e Rzo e treieci e ai avea saib e sert ai lt ecî orice alt eie a Geaiei

Freic, iţl eeco e eise o ie Firete ei teti ce s-r i at ac a i ciat ta e la Mutee Ab Da, ca elbeato rt al oeie i ca caiat scces la o ee

g a Ce cte ege săt) eec ş Ese Î ă fe



TA N O A 39

g 8 . redr ş Elsaeta a rege şi regi a Boeiei atr ei.

moe thsgă î p dtă pedtă cetă ătăe e termt C ovăel ş îors de l el Pcp ge ptes dct deget ă vă î t, lmdse să sstesc de spmă l dee Ptt osl ege l Age răs srd l toe ele ce sle, e gerel să ş le eroş îăcăo or pet d Agl

Isto onsemna csecele etrod roect oe şle păbş l sp stoe tee Agle îeles că Ib Iodd- pt tă c torl deptl d ş ă costePel r î fe sp ege Boee

cs eveeteor cre ve să se hee c dp oheStlor N dor gere teă ăr ără coste Prlet provoct mn e ş fptl ă prctce e pltc teeorre voe Plel s ără oslte l te elpode ptre eb Petl c ş î rîdl îtegpop deet de s socă n l de îlt c lerbet, cote de Peboke prc ş - ce şt ee trsl l Fredec pet fptl ă egele eze să că ce e er cosde-



40 N S R O R A N

a d e dato l i opoul, d să agă lootele ş să apridă focr oaea isabetei li eei iubte a prit aeastă îgăduiă Rpturacae îepea să se arate îte oaie, pe de o pare i arae şi aue pe e alta a fost agavată de poliica eeă populaă a li Iaob

Cu toae că celor c iesc isoe le este desul de falar aces aspetal tragediei boeiee se pare ă sa cerceta ai i, daă delo ceăi a at î Eroa speraţele deşteptate e ăe pespsa aliaţădir regele Agliei şi picele eletor Î aii de pae peaă diteăboaiele religioase picipele eleto a rerezetat ceva ma mlt deîaliisl tradiial al asei sale ri căsăoie, el adsese î Geaia sedorile Reaşerii iae i aeasă mae işcae a Reaşteis-a îîli şi sa aestea acolo c alte ret pueie e se dezvoltauî această pae a opei ptr a fora cltuă o

ă şi bogaă cae

deşi de sură drată ced că a ostit elemet deosebt de rtatî trecerea �de la Reaştere la luiis. Aici foţele eaşterii sa btbutal de reacia atolică Ele se ped î ororile Răzbili de treei deai, îsă ati cîd aceste îfrtă violete îetează ap ori Ilislui. eraea de a deslşi î alat ete de gdire tipldomiei li redec şi a lsabetei îere e cae ează să o fae

e poat ata să acăm o oaeae lă aspa ueia dite eleai îseae rblee ale istoiei iteletale şi ltae oblema idetiiării eapelor care a ds de la eaştee la liis

Deşi alaiatl era sta alis, cetele de gîdire di aeastăă ce fae obiecl preocpălor oase a pţi, de fap a imide a ae eologa alviisă Cureele esea sî eepl earcabil al tediţei emalate de H. Teo-Roper2 şi ame că atiismul

calis a aas gîdior ibeal de mle tipri i-a atas etru ăreprezeta o foă de eisteă împotiva forţelor etee ale reaţiui gaaie ă îătul sfeei sale de ieţă ordele Ihiziei oravea us Ca regăte petru apitolele uătoae ed că a f il săzăbovesc u et, la sşiul pezeli caitl aspa hăţ e îfăişează pziţia aaiatli faă de staele eiate.

N c mlă vee î ă alo ari se răzvătise, î Veeţia m

potiva zrăior apale ia işaea libeală veeaă a fost mărtăî Agla mae itees Hey ott, etzastl abasadr egez laVeeţia sperase cia să-i oeeaă e veeţiei la si de agli-

emboe e e, seeme 6 1 9 oe ie a mosfera gafao s e oe meone ae ts

Teo-Roer lgo fto oal Cg nda 97 20 r



D D B O M A 4 1

canism3 Frmîntaea stît de tcţ ea am în 16 13 d e domenl tecl ti Veneţia s-a atat inteesa de aţle l ede

Analt ntreţne a leti cu 4 W oto viitas rtea de la Heidelbe în duue sale spe e la Veneţa Da edec a f zbutt s

menţn deschs n codor lbeal ea lnul Germaiei dn Olanda nla Veneţia nbirea proreseor nii în talia, de pe ua creia aveas suee i Gallei, fi ptut f împieat

Letle leouli Olada era în hp eent fe snse aeielr se a umerşi sa oldezi ce vesttl Js Gtmanis poet, cenl nu ote întns cer de oesponenţ inteaţiona

l e e pofeso la Unesitaea in Heidel i oa biblioteca

l faoe Bbtca Paata a colecie de ţi şi musrise nade stmo lel d î Bsera nti pt d Heidene tate aee m, ce m apropi de Plaia era Dcl

de Wrtembe are se n veca la sd Datl ea e cesune uteran d se ea asi o nie între lutani calvniti Feec al rttemberli e mise 1610 sese n anll eent Vzitase Aaelsabetan ş, n 164 obţins e la Iacob Ordnl Jaiee, it îc

de rea sat şi cae i-a st oer pr- basad seial6 tei ll Wrttemberl ea ct nor ineesante cente de direaonae de J onn Valent Adreae, pastor lean i mistc Aall dede rttemr ea în elaţi oae sse cu prcipele eeto Un at pietenapropiat nre prp ei potestaţ era Maiţ laaf e Hesse om ltvat ae sprjno al pelr amlante de ao enlezi

Cee ma puece inlenţ eetate aspra aeste ţ a eaneeneau dinspre Pra Preocpile ahme eotee nraate eRolf al Ie repzentase o atmose renascentist ma libera deît

cea pe ae a fi orit s-o impn reacţinea atoli, i asemenea stuieau poplae la Cie eae îndeoseb la ele din essen i Wttemer Ia tradiţe paee ale u Rdlfî ea sranţ amael Cristian de nhalt, insal itiii Palatnatuli Anal fsese în

elaţi appiate c ontele ombe2, memb al ne fml boee oscute pentr nteesee ei oultse ş ahime Pem lesne ede aseme

ez aio m ao Sais soy of he oi of e Î ua bg a Co Iie I (44 24

olo Sri te a ts ed . Bl 9 2 ese e vez Leod orter s Gues gh Y s T Browe

stie Lee 9.26 ez ma os ş er Wok e Romeg ez ma jo 3.



FRANŢ

N O C C A N

"; � '"

� HESSEN- � C .

( _

r o aata a e seol a VIIlea

iters era îpărtte de Aha dac e gîd că Osald Croetistcaalit alist paraelsa ra eil peroa

aeast tat e pi stra a sst ps Elsabeaaî c ea ieţe e îlr Reaştr tz a actrepez spe i sprj ptec a oţo reac Castelle la Hederg i sale agictiţce erstat de-



G B 43

ber cet a lii poesae a eei imbole miă e rezisnă e-a ll ailor ite războaie. Ac, pe să reme oameiia speat n stl nei op, n ilmiae nor o preesi o oă eă.

n l e asta a venit ecător ezastl : nesl tota a l Feeric Bem opaia maă evastaea Paatinatl ro laa ess conisaea Biblioeci Palaie e ăte ivato i isteehio li Ge 8 Toae căre i masisele ae t-o viaă eom a ost avrite î staă î crea ajlo, ne se aa treizece a to a s repeabil mîjit i ists. Aelai c s-a îtmplai alte bibliote prae i Heielber î tmp ce mea BoP/ a os srămtaă la Roma29 mpe mlte tre căile iGter. am ăs ci o îsemae espre eea e s-a împat orile

e a c tnile ntăoare e mii e aste. eas, e a ost lăst la Heielber, e ne a scis ree Boemie în160 c prive la o esi mzclă, a pt p a ă să se aajee la rtea Faei Gter a rămas să ătăească, neecit p împrejme eielbeli i a mt pă îa ai irosi colo o îtreaăme, mnmetele e a st mtilate a imite ăle cmetelesse a ispărt, lociti cîi a eit să scape viaă, ost evi

s se reiee p alte pări sa lea ost sris să moaă e violeă, molimăsa amete rîneii ni e a at

Aeastă Retere eată, sa aest Ilminsm mp s ai eitele o rozicrcii stem pe ale să-i eretăm otae e mea a mbo micări ae a s

'la aamitee "maiese ozriene

c atee lo rest ale ăsăitli e noi epo e oaere a lmii a oml ? Răspsl a această îrebe rebie ăta î sera e nen

ă ceteor i peajma l Freec a Plaatli î îearea sae a pra ooana Boemei.

Forster, G 900 Tevo-Roe, nd of Sn C Londa



3

Jn D i cnun

lui "Citin Rnut

Cuvl zccian dă dn nmele Cs Rsence, ac

"Cruc cu dr. ş-numte mnft rzcciene sîn duăcurt brşuri u pucu pubct pentu întîi aă a Casse, în 161u 165 ung r luri p f prcurte în ama, repeciv ConessoErul mntr un num "ărne C . C u "Crtin encruz dpr r pun că ft fndtru unu Ordin sau uneirtăi m ci renăcuă acm, n cre mfstel î v pe cri s intre c membri. afesl cet u t mare vîv r

mtrul pt dă cu pubce, 66, un e tp. Acatar n pr cmcă, l că tu gn te în trducrCununa chmcă a u Chsan Rosenceuz Erul Cunune chmce pră fcă pr ş l dn-un Ordn cr c mb cuce ri autandfr r.

Autu Cunune chmce r cu sgurnă Jhnn Vlntn Andrenfsee înt în nîndelncă legătură cu Cununa chmcă dş utul nu pre a Andre c altă prnă u lt prn ncuncut

Cn era acest "Chn Cce cu trndfr care e pntu îniă în pubica mai us-menine? uu ace prsnaj Ordinulu ău au ft urte nenumărt mtficăr i lgend. Vm încrc icsă ăbtem în el pe cale cu tul uă. Dcamdă ă încpm înăcapitlul c nebae uaă "in r Jann Vlnin Andr ?"

JVaen Anee s-a născut 56, a Wtemg u lutcu c se înveca Ptul. Bnicu său ea un dstins teg tran pe

c un "Lthr dn Wtembg Ineresu inten fa e uaia relgă cntemprnă a ft prinpala nae nplui ău, Jhyaentin A dnit i l par uter nsă cu descder ce cavsmIn cuda unui nesrit de dzste Jhan Vlentin ft usinut ga l prn une slun atcuprătar prblm gae. oae acivăe s, ca un cuceic ptr luen cu ntrsoca e ca prpaga ur fantz ,zicrucin u ntte în ct

Pe e comee ez ă p 2



O H N D E E S S N " H S A N R O S R 45

ens Aneae e u sco oo a căi aaţ ea nueţae c ao z neanţ Deoece a ss o aooge ve foaţ auenice voe la neeţea ş la lunţele ca la sfe 2

Dn aceas autobografe al c în 60, înd vea cncsrezec naa lu rmas vdvă la dus la Tnn ca sş oa continua stud

le la ea unvesate a Wmbrulu Ca suden a Tbngn ca a 1602603 a făc rele sa efou juvenl a auo ăcu ăseş e suş Efoule acsa cd a ouă coed Este Hcnt, ca decaă că la scs "n mulaţe cu aco engle lucaea iaă Cununa cmcă, e cae o cafică ciatv, ca en ubum, o ovsoar, o snoavă fără ar vao3

Dacă s să udcă duă Cununia cmcă d Ana a sa ăsa,

ca bla 66 cu hrsa oence r , acas viu a vch a subcu ar fos o lurae d smosm achic,n ca enu "cunn ra olos a smol al ocslo alchmceLucaa nu o dncă u cra oonm dn 66, a conineferr la anfste rocrcne dn 6 ş 65 , la rncil electorş a Cua sa din Hidelbg, la căsăora sa cu ica lu Iacob Aca răvrsune n Cununia achmcă, asă rduă eu să zat uscer adata ao nu uicaea din 66

es geu ă suunem c anu fuen şi eveene dnvea sden lu Anae la Tbigen au nsa oee sa d ie

Dc de Wrmr ra e aunc Frderc 1 alchs ouis ş glol enzas a c via a fos donaă e dona ans d a cheao a reia Elsaba ş d a oe Odul Jee scou n vedereacoa a via gia în ma ule d. Pae să fos un esona eaa4 Regina î suna "vă Muellga, cu nule său fail Sa

dsca u n jurul chsuni dacă aluil obscu dn Neesee esee nWndso a lu Shaksa la cosen amombes ş la ş ca înha laGe [Hu J] d că lujo uu duce se fă cuvala Fdc de Wrtbg5 gina a s să als m a Ordnuu r 57 d rona vs a avu oc aa în nombre603 cînd Jrtra -a o confă duclui cr în caaa sa a Sugde căr o ambasadă scală m d aco 1

oha Vale dreae b po ospt ed H hewald Beli 89ma licae a ar fgrea tr-o ediie de la Werth d 1799

ndreae 1 0 aa li deae c a cr iee itî e acoii egleiee coema d E K Chae Elbh Stg 344 oa

4 ere rederi d Wttemeg ş glia ei W B. Re g s by Forg- Lora 8 ş Vitor o awl Q bh Som Fogora, 928 34 i

V rdeea C Ha a Th W oWo eia rde 904 LV



6 R O C

g 9 a) rr at a ll f arr

g 9 b) drc c Ja îld ac ror



O Ş C U U " N C Z 47

Î fe acea acob fcea, prm a a rg s g prca i mafe eţia d a coa poliic eliabea e lia pil e proe, deşi ai îrzi a corazi peaţee plejui asfl. Dar Wmbel ali 1603 domia ouli cior alAgle pra po spci favoaile uo amea praerma, afel c amaad osi peru i cofi dcli iea a fompia c mare tzim, car sa ersat i apra color glzcae o îoea.

Cermoia de la Stg a dcerii Odli i fiiţie ca aoio î ecie de E Celli o laar i plica l Saî 0 o p a acsei elati st cia î adc lez d EliasAhmol î lcar sa dp isoia Odii Jaieei6

Pociui la car picp om rm ei emel Odii îoii ct dnii gei a fct o impesestlc Dc s- fţişat î pl pedoare, cope de giuiea cror sci ra msc dio d fie clo7. Ul dirdemiarii glei di uia Jiei a Ro Spes, dp cae llipe c o d a polui.8 Alm el cu ieresa c la Stgase auzie d Spese i, poe, cha de eie Queee

m î ll ta mgific dcel tat î bisic de,î seel e mzic olem a o îes c Ordil. Dp pedics auzi di o mzic i m glal a doi T mbcai eşmi l, c ripi c de ge, d l î aa celilal9.

d aaul o la pa, la ae ţi la' soe J eei, bach cae a da pî do zi î zori Se gssc l Ceiu elem prioare op c sî cia de Amol icli me

io coiţii o mzicii, ao de comedii şi d adi i fopcpi aco glezi Muzicieii lzi a d coc î colaoracu mziciei di Wmb, ia coii au pori li bacli repezîd comdi U dn l Poveea Suznei p c jcaoc atî mt ctocsc i c tî dic cî fo go pldi şi lti10

Eds Clli, q goWimbg ie 0 ElsAsl Th Iiio d Cmo oh mo obl Ord. o h r d72

Asl r 412 Cllis q p. 9 Acă im s ilus dce

scrtă p c dă Asle9 ml p 41 .

10 Cllis q s p 229230 C pivi ci c îsţi mbsdii vi E K Cmbs izbh g 27027



48 M M R O R N



J H D Ş AS SU A U " H ST OS T 9

zll uătoa nge au fot dş ă vztez call ocudn Ducat, e ca ş Uvstata d Tge, "ue a o acu Cod Muzcă ş at dsfătă.

Nu înca doaă că za ăcuă amaao Jae ş d acoa înau a fost u vm stat ş cavt u îulstu de maga d a Tbngn, Joh a Ada Cununachimcă d 6 6 audă d l colo ş blo sălucal uu Od au a uo Odn ş co, a î x foa ean aaj de aă Cata vn ma şo d îl ca od atc acă t vută euau uo un ngz aua ndaeaî damag ît cmoa combat t a a o ouă şogală eă ă gavă

La an u e Jee î 60 duce e Wteeg s eca o ucae ae cuată. Et voa meti lu o tudo a căe mc euca s aă a dlohk ug ,o cee aocac-ofecă de o ae înnee, î cae e ooşte onumolog îccă, azaă desc bblc ale menunlo Tu lu oomo ş nu ma u încîce cu asua uno date semfcav dn Be ş d soa euoană, dcu ce duc la oezadalo uo vnent voae Autou ste esa î mod ecal ddae d vaţa u Hec d Navaa, a îneaga acău ae ă elco alană ecetă îte Hc acum g a Fa Iacob I a a Btaş dec duce d ttmbg. Aaă suuă alaă ( a -agăsto astată n aă ae) e dcă foa aănt, a auc s ală s ş ul ag cu not mzcal coţnd mlod dcîna u d na vşcă d (gl a Lu(Iacob a Ma Ba ş fă (duc Wttmg.

otv foalo fuza d udo a ăea că a ta, 604 o alaţă că în Iacob Wtmbeg ş egel Faeoat o conuae a acl ppocheen nţat d aco cu u a înae cmoa Jat. alăm că î a a a om u acob,cî e coua îă aaţl dom cdt ş aa n laţ deao c eg Naa, acu g a ae

oe ee u e co a ma a face v ond a da de cooog, o ob caactstc aco vmu Coeouş ş o ea taă ş a- taă fa a uu evt de ca e un că a au loc î 586 ov autou aoete, a 7 le 586 a avu loc a Luug o înîl e cîţva c

l Wrmb Lbbohk S Cd ° 23 3 Aclmn Wbg i s pt si ici l csi mscris



50 U R O Z C R U C

ctori anhelici şi entanţi ai relui Navae a reelu Danemrci şi i rin Anlii Scoul ci tnri sun că o ad orm o iă evnlcă de a îmoiv Lii Catolic (cacv e tunci în Fna nu a vni urca onu anei a luiHenic d Nv) L u num d "Confedetio Milii Evanica 2

E in, duă ăeea cto cerctătoi timur ai eruui rocucin Naomea lui Simon Studion şi itia Evanelca ca o decrieintă o ură de aă entu mşcre rozicucină. 1 A E ae cre mint ncriul, cd că un dn sîn rrenînd un andafcu o uce cen, cninu în Nmea ete mu eeu a tdului i a cii a imois occi N- ut un că în cu totucnin de imota acesu ai rdr, să ide� că mşce rocuciană ş- avea orinie -o numtă foă d ană a imioroetani niiă entu conacara Lia Catoică et o ide reconcordă cu nterărle oue în aceaă cre Anu 158 ca daă defomre a acst "Militia Evanelica n-r aduce naoi n vme rneiEit inni to ui Lecetr n Ţă d Jos a anumorii ui ii idny a da fomări ne Lii Poestne at de daăui Sidne şi ui Johnn Caimir din Pain

roml cr dică Son Suion ş Naometia i sn reacomit ntu fi tatate aici n detaiu, dar aş fi cinaă ă cred ş eucă acs nuci de l Stutta et iotnt entru cei cr studiaămiru roicucn Cee c vn srjinu acsei ăr este ftul nduii c Jonn lntin Aneae cunoşt Naometa enu că o men

12 irm cu pivir l r d l uug i 16 î vdr măi uCi ii vgi" st ăcută i 3 l dc Nomrii ădc d Wrbg c îcp muss Acşi i s rtă î trmpp ci i i l ddci d s dă ă dc d Wttmbg pz miă mpă t C A W Bohhoo o ho C d pp 639

s xs c J D să sst îi d l g; î m 186 l s î ipzg vi oh , 2

C ăNom l Sm Stui mţi pră ru miş ccă s mt d G Bul, Urg O Rok m Gti 04 p 1 9 O v işi găsî u Ad î Wmbrgh Rprom dr L d . W ts 178173 D Qucy î sl să o Fmso 1824 ri ii l Bl pvir l ori D Qc Cod Wg d ssbr 190 X pp 3990 Vzi ş A W Brohrhoo oh oy Copp 36 ş 639 ş u Wilic crt R or 98 pp 339

W Brohhood p 64



O A S N N H R A 5

ază lucare a Be15 lcaă ae ese eea ac ua e d eu ţae met c al pe ca e dă o eve oae, acă e oele căSo Sdo î fl ev, să l asua faul ă a

20 a c c 04 avea să f oae oa pcă ua a doa lu Ar rn căa ae a l Maoe Aceasă păe se va a coa cîţa a ll avea ăceaă ca 2 Aeae e foae oscr n cea c sp depeofele d Naomet e ce le pne î legăă c cle ale lu Aooch Sf Lcheg, aaclss oe al iumit. Eseosl o ca aeea pof să na î ala a v

e soce de plă ă f aja pncpele lco e fanac spjo să a oăea necz a accepa oroaa ca că lnl sea să îceapă

Mcăle ocre reă p deea o duclu d Weeg a Odulu aere cea a elor oere aanpro a a scoll cd Unna Poesaă a p cale ă s foze Geaa se pea că egele Fae cel al Agl a ă o srjne În ace a de cep, aco

ărea ă spazeze c acee că

Asasaea regelu Fan n 0 c pţ mp ae de o poanănene î Gaa, a spulra pe o vre aţele lanloproa a alea cll olc ropne Iaco păea o dspă conue vecha olcă Î 2 s-a alăra n rcplor osa a căe căpeene ea ac ăl prcp elcor; î acela a -alogod ca c Frederc î ve căăoe a fos cleaă, adcdc ea făgădna aăgoae a spjl Ma Ban aco pcelu

elecor căeea Un Geae oseAc la apol ace alae îa ca aco ă ce să ea

îapo eegc Cra de Anal a îcp ă lcz în vdeea jăcelu elecor în oza de ef deal a foţlo aarce dEopa Se ma pae ana conducăor a : Hc al Ileaal Fae fes asana Hn nţ de Wl, Soa la alspe îăl pce eleco

Aal ee cel c a fos cosda oal nfrca avuă oenă a lu Fdec a als pova lu -a oea poaaa ă eecl e dezao16 Avea l leă n oea -a

J Vi Ad Turis Babel Î' Jdcorum e Ftee Roc

O Cho, Ssrg 9 . cm cfis l Hdlb d cei l 22 s bli

e itţi d dms crc ic civil li Al blic



52 R O C R C

păa că rbii boein au fot inueai ă-i ofee lu Fedec cooanagai ouor al d a- oning n anii n ar avnura oană îndrpta căt puncu i clnan inna hat a fo dvă şid aca t iporant ă inm aa d naura inror acti o şid naura gărior a cu Boia

Din punc de ved toogic Cta d Ahal a un avint enuziat ca c nul dca ă e adnc icat n uen ice şiparacn aeni ultor ato pn i grani din eocă Ea paonui Owad Cro cabai paracan ş achit Iar ce de car era gatîn Boa rau ana ui Era prien apropa a lu Pee Wok de Roener7 au oberk un nob boeian boa c oi nn în jrTbon în d Boi un ibra dn vca şcoaă a ui Rdolf şi nparon a actălor achic şi oc

Conact boein a ui Aha au de natură - nroduc raune rrcab iun vn n Agia O ună dinaă dvia cută în Boea d John D puă u aociatu ă EdwdKey e că De ş Key aau la Paga în 5 cînd D a încrca ă reeacă inereul ăaulu Rudof a la penru ticiulău cu apra aotcuprinăto şi peu nina u ar d udi Natura

aciviăi ui D n t acu ai bn cunocuă daoră căr ecnta ui Per Fenc De a căru nună n Angia fe aî d onăşi at d iporantă, car fu dacău u Phi Sidn a prtnioru a ibutt ăşi fo şi în Boe n rp d dicipo ( ca n-aavut deocadaă deu joac ă- tudi) Centru nuenţ ui Deîn Boeia pare ă fi fo Trbona und e ş Kly şi-au abilit cairgenera dpă pia vtă a Praga8 D a oci a Trona, ca oat

a lu il Roberk pînă în 59 cînd -a napoat glia VlRobk ea rate a ar a u Pte car ra prienul u Anha şicare, la oaea fraeu ău ai a oşt poiăi de lTebona 19 Dae find ninai piiual ale li Anha i naua nreor ae te igu că inuena u a ajun pnă la l n pu, t

cst v " v dt s să dă d rdc rtst gi

i Cmbg Me Hor pp 8209 v gg rop h ShCr dr 1943, şi 0 [At] răs c pt c Ptr Wk d Rsbg" C

Pr Cs Th P op p 3 Cls r ă At st cc pă t bltăil l sgt biilr lgr l rdc c g Be

tr rc }o pp 1 ş m1 9 r ţis r mii Rbk ş găti v p

găs t r ă ă ră b vs sr Curi Rdo l l



O Ş S N H S N O S N 5

probabil c deie i concepile cae eanaseă la oiine e a ee, flo-zol englez elsabetan u fost fooite Ana care a înţişat n oemiape Elecou palin c dspunînd de minunate ure de înău engez

Un val de iuen a lu Dee se ăspîndse in Boeia supra Gemaecu mlă veme nainte. Povi însemnio lui Elias Asmole despe Deedin Theatum emum Bitanum (65) călăoria lu Dee prn ea-na în 1589 la întoarceea lu din Boemi în Anglia fs un evenimenoaecu senzaional Dee a trecu pi apopieea aceo teritori cae, cudouăzeci ş nc d n m tu, vo scen pţiei mcări ozicuciene.Landgra de Hesse i pet ui Dee compentee se, i est dnă "i dăit opezee Unrei, pe e îi cumpaein aga penu Itore.2 Tot în ceast ep a cltorie ale spe casă,

e a t e cu discpou su Dyer (cel m apop preen u p Sine) ce a să pece Deca iae asdori cae "cu un an înane se l Treon de nde dusee cisori de la ofe-sor (Dee ce regina Eisabe2 uem cede ă Dee a u o me pe-sie rn acee p ae Europei a ca n om exaordin de văa cî ş cunu lînduse în mijlocu mor ebur ale umi

Asmoe ă ă l 7 iue 589, pe cînd era la Breen ee a fos

vi de ,faosu Flozo Heetc Henricus unrat dn Hamur

22Şi îndev, uena ui Dee este iziil în emacbla scree a uiKhnrth Ameau Îţeeun Eee (g. 1 0 b) pubicată a novraîn 160923 Sb i Dee "mons semnu opex pe ar a expcaîn Moa eolypha g 10 ) (puă în 154 cu edcaţe căreîmptu Mxiian e ş în e se ă exprtă oa sa pesonaă de lozoe achc, poate vzu una de iusae la teatuşi ît Moada i Dee cît şi foismee cestuia sîn menţionate în texul

lu Khunrh2 meaul eu dn um epezin veig e eg-uă îne o oze nuenă de Dee i lozoa n mnesee rozicuiene În lucrae u Khnrh ne întînim cu azeooi caracteristică amanifeseor, nestenit nsisenţă supr macocosmului i a micocosmu-lui, ccenul pus Maga Cabaa şi Alma gite ca îbiuse n for lze reliaă e găduete omenr un nu ăsăr

Gravurle sboce din Aeaul eepiu Ete pot s e ne-

prette c o inducee viuală a imaginaru şi a ilozofi cu care ne vom Eas Aso Theafrm Chmicm Bam Lna 1 pă n acsm

An s osn n oo 9) p 488321 /bd., . 483 22 I

una Amptaum Sapeae An Hanoa 1; acasă d a a dnî

24 Amhm



54 L L O C C

îi mafetee ocucene Cu excepţi ituu cuvî ,Amtet" mai apae î cae i u putem decît preupune He Khun-a a fi ae aet ti avîd î mite concepi vreunu ocut ite dememoiae r ae e îi eena idee înun od u Un dintreavuri arat o peter e (fig. cu iscipţii pe pereţ pete price o emă de adepţ ai unei exerienţe spitue îiteă cte uminăDe aici a pute ă proiă unele imgi rozicia F I vue înfţişe un li elgis ig ) e sugtiv î pencnceţia ui In Dee ît şi penu ee a nifseor ouciene Îpe , u om întro itudie de ien veai geuhzăa ui a acot cu imbou batie i geometce eptate �ut un mre po şi totă prtua necear ucrălor unu

ahimit centu pe m e ă nrmăi e inuente muleTot este pat îno e înere deenat c expeen unui pespec-tivt mode ucu ce peupne untee elo mmtie afereerhitectui rencenti. Gau aest ete exei izuală genuuide peculaie pe ae Iohn De umt nMon heroglph, o ombinţie d dicipe aait, ahiie şi mtemaie u ajuo cei ade-tu redea că poat dobîndi t o pivire pnătoe n ct i o

viziune a lumii diine de dinoo de numgie pote ei de semenea c o expresie zuaă eo prin-iple di mesee oiiee M Cbl i Alch une înoconcepţie inen eigios e indea şi o aordae de semenea ei-gioaă, a tuturo iinţeor uăui

Afe tînd luce, rebue oe ne gndim la o iuenţă a ui JonDee supr mifesteor roiuiene ? Răpunsu este ai, uenţalui poe fi deceă r umbă de îndoială. Voi fomua cum foe pe su

decoperie ce vor i aboae mai amănit în capitolee ueioe.A doile nife ocuian Coneo din 5 ee peceda de un

opuul ti intiult tă conere ne lozo eee25Aestă Stă onee e emeiaă pe Mon heoglph a ui IoDee mul din opuu ontînd din iae cu c unt ate dn MonAest dicu ete idisoub ega de esul oiian ae l ueConeo. I Coneo e idisolubil leg de riu a F

din e ui eme e eeă Asel deine evident ă ilooi miece ubieă mieor era ioza ui o ee ş c e înut n Mon heroglph.26

Mi mult : Cn Chă lui ohn enti Adrea, din n cae cet dt o exresie egori romatic emelor din mnieste

ei mai jo Aex 6 er il lai ez mai os pp 66.



N Ş N N S5

are pe aia e de tilu simou u moa imol reea î exîă mu c ca se dchie aleora27

Aşaar u mai oae îcăea îoială că crea ce se ezăreşe ce e blicaţ rozicuce te ua care i r oigiea ulimă oncepile lui Jhn Dee Iueţa lui Dee pte să fi vei în eaia

pri egăturie eeze le Eectorului palain, sau s- fi putut ăîndidisre Bia und Dee îşi proagase ispiitoaele idei cu ai ă.

să de e a uit a ace iuee să deviă publice n hipul acstaiua, prin răsîirea lor mafstele roziccene ? Ca îcecare derăsns a ebare ăspn cae va fi ai au docea n caoleueioe, sugere că pulicaiile icrciene ain cureneor e iei inajma lclui alain cuete c l-au îpis pă a uă n aven

ua bomiană Cel ai ipotat spiri ce a siua acese cue a fostCtia d Anl, le ă leăui cu Boema ăceau cma dimediile în care inue ui Joh Dee se răsise şi fusese clva

Toate acestea sugerează ceva ciud şi lin e ins ş nume că işcarea oicucană di Geai a fost reulaul tiu al msiuii lui eeî Boemia i vec u pese doăeci de ani siune a căei iueăs-a asocia ulterio c osra intelctuală in ea Eectoului palatin. Ca u cal Odiuui J atieei Feeic moşenise cuu cavaeriei engee soc cu işcea şi calie e şe al Uuii Poestte,el epreena ainţel e care Analt ceca să l consituie n Gaiain unc de veere oliicoeligios princiele elecor ira îo iaţiereăiă cu ulţi ai în uă şi a aă ca şeu politicoreligios destiaă eole proleele vremii Îr aii 16 şi 61 � aii frorii rozicrucien declaate d mifeste lecul palati şi soţi li domeaua Hidlerg, i Chistia e Ahal unea teiurile avnuii boemie

aveur nu era numi u efor olitic a1tiaurgc Era ereiauei işcări eigioase cre i adunase forele ani e-a rul, utriă einuenţe secete cae circau ri Eupa, o işcare î recţia eolvăriipobleelor eligoae pe iniile fră sic sugeae de uea heeică şi e cea cabaisă

Si osferă sică car euiii i nvău e Fricşi soţi ui ae ine ereetă oid e a o tăuă eanăpublca în 1 ( 1) Asura lui reric şi a Elisabei oă eleivorîe din Nuele ivin. Aceasa a fos pima iăriuă cae a irculî Geaia e ma ui Frederic şi a Eiabei şi avea ă ie aă eulte alel. storia lui Federic în ipăriur ne une la dispoiţie o documeaie imprtană iviae la leăurle lui cu işcăile de iei coepora, aşa cum va evei evien n caolul uăor

e a os



4

Manifestele rozicruciene

aa Coesso (e ece rn e vom on să e

rfem ce dou mane rccene) se e n auee nAa aa e u o e s ue s uatuoae oro ue lm stna ge ese sRsereu onea u ae sîn îvue este ulele robeme efe mnese o f aae toae n est cao ee seă dstbue arsul înreg cr D exem ăunsu nebea de e u ung exas no eră tană adus n grmaă a fost r o ă c a v f mn nă uă dsue înrn oueo ste faă e bel en că mşcae ocuaă ge. O bbogre smtă mnfeseo v ue gstăto Aex u o eloe mee bce meun aa Cosso Aces ese o chesne oră e ă to rmeoe ae ceso doente cteau o ă ele ş alte texte re î jasă e ee

Cu toae c n ee ăă nosuă e no mu mn

fes ocuc aa a ărt a 14 dcumentl cra în ms înne de cesă ată de vreme e în 2 e ără o ecă e srsă e n nme Am Helmae. Hsemyr armă ă a văuun mss l mest Tyol, în 0; u t s ot t Pg în 13 Rel Hseme ete etră î volum eone r ede t d aa Hsmyer se de CetBeo vangele ntîmă u etzsm mna îneune dn

e îev oberv voent nee E e ue a tetag răsdtă o smăr e, md ă ă o m dămore mru Rdolf Ile surventă 2 Aesă e Hsee de a s omuu e onnea m e ăă

Vex Aexă a jos 25527 ez ma jos p 15 e Aexă jo pp 255258

Aexă a jos p 255



M A N I F E S T E L E R O Z C R U E

di ama s e lă în egăură u o peă e l nceputu volmuu n crese ă ă eziii l- et pe semye n c repli le vrle eul dn am ş u ps să e eg nţur şi c pe geăre sgeeză ă niestul ozicin prpune o levă Orinueut i nme eite mi enti îtmeită pe învăţtur lui IsuAt ep ui Hselyer t şi pre reerite l l snt exrem deosre ş ş um se nmplă cu ună pte din lterur oziccină,nu pţi să i sigur c ă ele reie neese lier Or iteni geeră ese ipede, ee de s pu mes ozic ppgn ntieuă

elă pe din tt p vouuui ce oţine maiu p dus te5

Refa eaă i Geeaă a tu cup a um ; mpu Fatntats aima Fateităii a Lăaii iă a Ci cu ticiă pe toi Îăaii i Cîuiorii Europa cupriî i o cutăeplică timiă omu Haseayr scrisoae pet car e a fost ps eIeuii ş pus î are pe o ară Acm ată tipauu i îpătăştă tutoriimior aevărate. Tpăită a Casse e către Wihem Wese

ilul cest opeă ître cnţnu voului e inclue unexts int-un uo itlin despe eo enerlă (re v isîntun pio ulrior) a şi repic lui Hselye e est itl pei ediii ama o e ît oex e se în evien teni ieziă esi c u eese t clte am stuit sine

am înepe u un emţo pel l eni ii pel d miţă e ve să ăsune de lngul i d ll Genie veren e

ii în înteg Eupă În ceste zie Duzeu ne văit o uşei esăvîrşiă, ît iuui ău, Iss risos cî i Nuii l ridioei înzsrţi u e îelepiune e po îi toe ee ucîne peeciune se u să poă înţelege ppi u oeţe, şie ce se nuee cos i î poe upne i Ntă nşui6 Dă ei văţi unii_e pu uge m i e Nrimeo peeă tto elor Ină ăspînde esei no lini şi es

ui nu devă ete îpedită de ei ce n vo săşi păsesă vehivuri d e e ote eiv i ie şi ui GeDupă es exoi io i ee pezett seosul oeneut,

îtemeieor ăţieăi nose e ăi înen căre o see ră gnelă ee osereutz un o ilun, os un e

Pentr tl ge ve jos în Ae 6. e Ax m j,



U S M O

căătr îdese în părţie ăsării d amen îeepţ drec ămpătăşecă ce ce ş Aceşi cr i ncer ăi î Genian ste ărăi e mei ăa, gceni cişt dic i fizi" care r r ă ccree ni c ii Călătr nvă Maşi Ca" Răsării, ş te cm ă le fseacă pent a-şi ăr crei şi ir n armn întreg mi de cr este na cprinsăpetr eşnie7

Api Frae R C s-a ds Spai e a ă a şi Esavan ea c îvăase a aătt l î pt fi îdrepta greşeeBisrii ş teii Poop Mo A prsris i omt ipricii e temei cărr te p rte ei r ă, ar înţala at î Aslăi săi se ee că mărea nmei r pa

s pee ă îpe ă înveţ in n ş r reşe rtire r vi". A e eăit, pen că ea a să păşeasă e şi năţţ ni ă fi v ceştia ă scrie aee evăae şiă greş xi sse in te pricepee ştinţee, aree ş iîneag nră" Dă ces s- ăpti, în Ep sar pte ntemi scita e şir îbăţi năii şiina ei şi i-r pteacălăz p ţi c sl i. Î e cesea ea ra gt să d ştre

r shăi ie şi se căzn să zămislaă aei ce să străaă pri înneri spre lmnă U sel e m era heprss" (aess) ce vea ădăii dînc î i sspmeit rie" eşi fcepare i Freiata asră" 8

Îe imp ratel C se trses n Gea, şind i e scib a să ibă şi e priejdiae irdii săea a pnă (Cnmai i di Ces, fatee C er ăst 18 ş a răit 106 ai:se pespe dei ă viaa şi tivitatea i s-a esăşat scee aXIV-e şi a XV-e Şi-a ăit casă n ce a metat spra zisle ptrec mltă vreme siid aemticile şi fărit mlt instmete. A încept să dreasă tt mai iebit înfăpira i şi să-inzz p i e să- aj îepd amdată mai iÎ el cesta îet să ia iă Feitatea Cii taairi alăttă a îep nmi di p psan, e i a şi srramaiă ba ii pe c sim ş astăi a şi sva

i Dee9Ce cre a scris ctină ai să reae istia imgiă a acesi Oin iaginr pe re i presrăm vre c pe fi

V Ae a os 260. V Aex a jos 2602629 V Ae a js 262

i A a jos pp 262 şi u.



f 5 9

c exă Orl a so Avau ep ce o căe aa Suui r Pcaa l oae ea acea de a nri e boavi a peă asa căăoea mu t a obdi şi a ăspni iă raii recu şse reui, dntre e ca ni era aceea a u ava aă profesuec vindecare ceor bolav i cir easa aă a Se oblau ănu pore nici o brăcămit care ă- eosebească ci să e mbrce upăobiceul oricăi ări care s- a O daă pe a urmau să se ntecă ei, as Sntli Sprit

e dinti meu a Frateiăi ui n Ani Muli lţi Fi iuuat e cei de a temeee i n ulia vreme Frtetaea a căpăat ooă imporană prin escopee olii cre se ona teeRosecreuz Uşa acesei bol a os esoiă n mraculos şi

imoza d u oi Euo ca ra dortă de uiescrierea oii erae st o ăsără iorană a leeei lu

oseceuz Soae u săuea iciodă ea, dar ra uminată e nsore nteror e perei erau desa u eomec i coţe nuroseoăi pine ce teva ine lucrările lui arcesus lopoe miaculoşi lăpi şi cn acil" rie posda eja Rot" s şea M Mou lu Rosecreut e a sub lt, oltă; p peeţii

cse eru srse numle FloDescoerirea bolii ese seaul reformei eee zori e dntearăsitului o ştm că va avea oc acu o reormă eeală att aucurilo vine ct şi a celo omneşi porivi orinei nos ş aşteptărilor căci şa se petec lucrurie : aie să răsaă Soele tebuie sămiecă uro, dcă o limpezm sau o uă vnă cer"11 Daa lcae a ost descopertă boa este idicaă iiec ca fiind 1604.

Acst docment foare specaama aernati

pare asfe săistorisească i aeoi bol descoprea ue filoofii no su aidraă noăvec deosebi acimică ş letă e meiciă ş de videcare, da preocuată de asemnea de nuee şi e eomerie şi nsţtă deproducea de miacoe mecanice l reprezină u nuai u prors şiei aes o lumiae e o nuă eiioaă şi spiuă Acetăouă filozofie se pe cale de a revelă luii şi va ave ep efec orefoă ală enţii mc a ceei răspdri snt Fraţii oiccieii sn consideai ceşi eai reformţ, e stiă redinţă evnhelică redia lo eioasă pe sts letă d fioofia lcimică ceu e iic de a e cu păcătoasa şi bleseaa ăurr e aur" oăle pe care le e de oer ăriele Rosencreutz st e orn spritu lu se mpe e ucurie en că poae face au ci ese eric c vee

x m j 69



60 I L U M N S M L O

ul dsis şi î vede e înrii Domului uî şi obord i şi vumele sris în rea Vieii"

Ineresul inens rezi eama şi e istori Ordinului Roici osmi o u utor, sori e ubiarea eli de-l oi mnifesroicci, Confsio e coi s orbesc sre Fraii roicrceiesre fiozofi şi misiune o şi re s fie onceu c o oniuare ama a care fea frecene refi3 A os ulicat î elaşi oc caşi ama şi ti de eşi tiorf. Se eosie e ama cre esîn en, a şi îne coţinuu ouuu î cre ese ublica imedţie n Conesio ese tn, cum es şi cell dscurs ublc reun u e S e n ue umu Coessio e o contu aouui , s st ti, ui u va şi d

n us itia a o trtr oro rot ifesTilul lin ubliii r coţin rim dii i Confeso oa

f tu astfl 14

ctă Condee Flzoe m ecete ă e Phlp Gbel, nceetăto ozoe cm pent întî dtă pblt l n o c Coeune tetăţ R C. Tptă l Ce de căte Wlem Weel tpogf

l Pelt npe e so inii d e titlu

ă- de e Dmneze dn o celu ş n begl pmînt. Fee27[28]

Se resuue c r ii o îndo ciioi or stuia îtî Saconideae şi aoi se vo u de Conessio şi aş um m rtat ea

cua consideae est îmet e Monas hieogpia ui Jon DeeCî esre ienaa lui Pili Gbel nu şim nimi ( ute fi useuonim ce s s refer Cala ?) est iur ea un siooit l ui Dee

he us este oer de ciu de e eoul inii de ilu, dm ss în rduere dr ce ee, fe î lin De oe aeli epiedine eae de ibi Des Teu es se a îscri e i

tu a cri ui De Mona ieogpia 10 ) une em roui (os)are e unin rul cu mînl ese ist vizuaSua oneae onsdeao bevs nu ese o rrouee iegl

crţi mi susom a ui Dee i or cie ul rime trei-

1 s Aă l p 26 V i jos Aă a pp 5527 Pnr i in i i jos A p 56



M S O 6

spezece eoee ale ăii presărîue cu alte suiee E vor eteoreee ae e epue opoetee seului său ona feu îare el cude sboluie tuuror paeteo u bsorbe năur ăusel zoiaa es erecu , re repezită foul i c re proeselchiice cu cruce e edesul soaeui i

ui reprezi eleetee

şi cu eie oguţii e eo p ii ae acese uci pot s-o rafoe ru se tî peu trei cî ş peu patru, tî pet tiughiî şi petu pă, îd se deegre uui e ister1 Dagaelepe re le ă hilip el ire e îev sî î Monada luiDee o t-adevăr oferi o îelegere ev ai cră euui î areţioa sptu ui Dee supa copoeteor hierogliei le E lipeecă ee e iee e a u pe iip Gaea ea oaa săiieiosu se i pe sae ae eu ăs ă iă ote cerieş oe eleetee, iguile se ae triughiui, ae euui ale ătuui şi e rii. Desu e ciudat ese fp ă el u osee elo cuvtu mona ia î psae î e ieză direct di ee pvire la nahieogyphi el srie ea lo e ona et hiip Gaelaoada devie o sea i oas hierogphi o stell eroglypiAeasă iepree poae să e autorzaă de îsăi lucea lu ee, pe

uta pagiă ăe o feeie îd o se pe să repreze o figură îare ese rezută îteag lue

onideaio bvi se îheie cu o găiue laiă eattă î-usiri de itesă pietae i de ăziă ăre Duezeu ce eic i iiSigu puee gu pefeiue î e oe urrie sît Uul reîpreuă cu Fi său ş cu Stul Srit este ree Uul Rugăiueaue mte e ugăiie ui Dee iar prezea ei a srşul ue versi

ui Mona aope oe ut onideaio be i de osfera e aetă piete di pe i Dee coiată u aspraii gio-iificecoplee

Rugăciea este seaă Pheo R C aadar Phileo Cruceu dari, i ese ută pe pagia osă de refaa ăe ititor seatăte R C eaţa cel dea oea aiest roz, oneiocare ueză eiocit

Cu ae cuvte, onideati be ipată de ee, i găciuea afeetă p cope siae aiesuui roziuia, o pae tegatăa sa pcă petu fae pede ă fiooa i ecretă spateeări roicruiee ete lozofia ui h Dee, aa u este e epusăî Moa hieogyhia

z H O eee Mod ho Jh x 9) 6



2 U C N

ta a pea ă e facă ă e gndi din no la o ve teore acumî geral ăută î esuetudie, poivit ăria l de oiiu deivă din Rosa radir ue i di Ros ouă i Cux

crce cuvine care r va u sens ciic legat de ru c u (pesuus ovn a auru i d re c ehien a uiii ără îercă pătunde ceste tere lciie te ă descoperea sei sceri dine onda ui ee i otto-u ei pvio la ou ceuii mes ocin poate veni om în spriu eoie Roă rce

Acu vo tece asemenea citoor de unci de a eamaea SurteiCoideaţi rind srs e dependenă d Mona ierogyph uiDee, sudiee mnfesuli oicri ni e scu, Conessio.

Adesarea ce itio e predă Conesi one o aiaie iitoae Aa cu o cu plnă iea sigună, i ără ătă î ui pe Ppa de l oa ticris, ee e pîă u eaonsideat un păt oal petu e oameni din ote ăie rau iil moae to de ie i, ă tină de îndoilă ă va vei de sne i ipu cînd ea e oi iem nă ăini va puea i osti i urisi pe fă în iee i cu gla puec în faa îegii li1

Fz c ae cepe Coni8 o eagă îs de ama Autol ui

Conesso deă ă orie ar aui pă acu ciito rivitor la Frtenitate ri ijloirea snetului d opetă a ame u treie ii creztî pipă, ii espins Jehova, văîd c e cde în sricăiue se găte so ntoară la cepuurile ei Fţi a devăui î ama taOrdinului lo, i este lipede ă u poe uită d ezie pvterefonarea loofiei pograu ste elai din ama. Oaenii învăţaţidin Europ sînt din nou săito rgai să răspudă la iviai eă a

Ordi i să oopereze efoule Confesio se pliă de enuias n privia noae pode aPărinelui , e ărui editţii supr tuuror sietelo invette dla faere li ăpdite pri prepee esă o ato îgelo s al spirteo sît aî de urinzătoare încît chi dacă orice altecunotin pedute a cu ptă c ou dău să e relădiăui din învăţăra Părntelui Oa l de doit ă irimoaea, săia, oa, ătrînţe să unoae toate le pămntuui oe seetee lor itid în s inguă cart ce s ă isipit p ote

P o p a o dpă a oza dvă d ş c vz ou Jms Cossy Cd Jh Wh Cheha Soe 8 pp 2920 n Te es pă de . Goud o oo ole II p 6

C dueea lui Tas Vuhn Vez m a Cfo e p 331 Vz m o A a p 7



E E C C E

căţe? Ş fl aces să ctţ d gl d sue ă lo de oe sî puţ soa p o de fr ălbce pir

Cîd Trîmbţa Ord' va sa cu totă peea gasu e, oa eelucuri c acm s roste doar şoaptă ca şt ta vor ş l lumş vor mpe lumea, tr p va fi răstă. De cd s- ăsutăriele R. . lume văzut o me de scimbăr ş multe se vor mampla de t să îit de sşt Duezu v gădui c uv m d dvă de luă de măe cea ce l pride pe Adî R s se vese supr ome Î costelaţile Şeplu şi Lebedei19 apăt stle o seme că toa e prevste se vo îpa

A doile fe epeă meu ceui î, c o şi mi mfeoare ş iesiate. ăsuă î e o pte ot potiă ş apocalptcă srş s pop put sl pevsttoa de miui mereoă v millenum o vs de au, o toare l sarea lui Adam Pads

Acese prevesti trezt î epoă iteres apris u puie au osteorure pătimşe e a uge l Fraii R. C. pr srisor pelur ipăteboşuri2 ete aifs da ştere uu puhoi lă ăspzîivit lo e tra legăură u uoii ş e coopr la lurăl

Odil D aplul par să ămas fără răspu. Faţ dacă exucu evt păeu vbi şi icesiii la oce găm d s aeuosuţ. seul esta -a şort eesu faă e eşt Frai faoşci dimpotrivă tesict.

De difeiele şcol gîde reeoe la iserul roua astipuem u erie săi eiăm pe fdaelşti adică pe ce ceredeu î adevăru lteral al leedei lui rist Rosruz ş Fre

ă sale. e d ltă pare eă deigraoi ei are ed că treagapoveste a fost o mstce. Fapul ă ai au vzibli vetul lor rude d dspolor l m mic se desp sţa lo ve î cp fesî spr esui p vedr.

Ctoru cae tăeşte b ieele es frapat de coastul deo srios a mesli or los ş lozoc ş cacte fttc du î ae ese prezett meau O ş eigiosă care e oloeşte de

9 No s dn nsaţe Şauu a Lede a a au n 0 u osdsua d ohae Kp ae da ă as s evsa să oas şoe Seea Kp, D o a p D t oo Cna os păă a aa î 0 (păă î Gmt . M Capa 9 p ş

hn Donn ea ş pond nsa d ase s no vz C M. n oh Donn h w hohy Coua U P 97 3 ş

V ma os pp ş



64 N C C A

achimie pntru aş ntnsfca pitata evanghelcă ş car cude un largprogram d crcetări ş de refoă a ştielor este fă doar ş poate un feoe ntresant. Fapu că ştnţle sîn concput n renascntştiereiccabalşti î relaţii lor cu Magia" şi Cabala este ceva fescpnru vrea ac ş ciar narsul idea că zor unei vre noist gîi ca o prioadă e ilunar i de progrs ucînd către sşituu nu este incopatibil cu gîndra înantaă a acei vremi. MareaInstaurare a ştiinlor a lu Francis Bacon ar o nuanţă narstă aşa cuma dovet Paolo Rossi.21 Legen ui Chrstan Rosencreutz ş a Fraţlorsăi R. C ş a deschieri crptei magice unde s afla ontul nau fostreatte e c uor astor pen a accpt ca tral aevărate ; se inspau în chp vdent dn poveşt cu coor îgropate redescoperte

n cp mculos aşa cu s găsau din bşug radţa alcmc eieseforte evidt car din txt că nraţiunea ra o algore sau o cţiune.Descderea uşii otului smboizeaă deschiderea uni por uropaCripta st lunată de un sore inteor cea ce sugrează că pătrundereaîn această lumnă poae reprezenta o exrienţă lăuntrcă asemenea ntrăriiî pivniţa prn car săluceşe lumna în Amphtheatrum Sapentae (g .

Totuşi mul ctori creuli din eocă şi de aunci încoace au luat

povesa î sens itr Cea ai rcnt crcere crtică a strlu roziccian a sublinat fapu că însuş oha alentin Andreae descra oate acsea c nd cţionale un scearu coic sau o glumă". Nu încape îndoaăc Andreae era î sple scene întegii mişcăr la care s referă adeseaîn numeroas sae scriri (atee decît Cununa Chmă spre care amputea spune că re ncţa unu a tria manifest rozccian) Cuvîtuatin p care Andreae îl foosşte c ma aesea de cîte ori mnţioează

şcarea rozicruciană se acela de ludbrium orbin espr manifestee fooseşe expres ca "ludbrum a închipuite ama sau "ludbrum anăscocie rateităţi rozicrucene". Paul Aol a tradus n rancză lud-brum pri une are ş a oărît că Anreae însuş ărturseşe că îtreagapoves era o gu2 Chares Webster ste covins că nunule prvtoe a ludbrium sînt tee e erizune"23

Est advărt că prn folosrea unor asemenea temeni Andra încrc

să se isoceze e steru rozcrucn cre vreea n care scr espree în feu aesta devenise periculos totuşi nu cred ă aceasta ste îtreaexplcaţie a folosir teenulu ludbrum Un ludibrum pote f o pieă

ao ossi i Bao. om Magi o Sic Londa 68 128 ş u Pa od isoi ds os·o r 13 p 0 Cales Webser Maaria : Same b and e Grea eoaon , Com

iaa 26 (170 p 14



65

ig 1 1 . Peera IminaţlorD H Kna Amphm Sp A

de teatru o ficţine coică i aşa cu vo discta ai pe larg îtrcapitol lterior Andreae ae o înaltă opnie despre tetru ca inflenţăorală şi edcativă.24 Teatraliaea işcării rozicciee, aa c apare ean coentariie şi alziie i Andreae, ese nl dintre asectee cele aifacinate ae înregii cestini. Anicipez c priire l ces lcr penta sgera că Fama şi Cnfei deiite ca ldbria indiferent ce sens dăaceti cvt (i trebie să ne păstrăm libetatea de decată pnă a odctare ai arofndată încraează ideea că deşi fării anifeelrn voia să prezine povestea li Christian Rosencrez ca lieral aevratăea ptea foate adevăraă alt ses r fi ptt să fie o coedie diinăsa o prezentare alegorică a ne işcăr eligioase şi filozofice copeenită să iă o inflenţă directă aspra acelei rei.

aţă de cercetătorii ai veci ne află ntro poziţie ai feă pentrua aea o iee espre ce ae ăea anifestele rozicrciee pentucă şti că o infenă ecisiă aspra lor a a Mna hergphia a lohn ee. izia li era ilozoa ai secretă pe care se îneeia.

Vezi a jos 2 i u



66 N C C A

Alegoria schrii bolţii şi rvlara mistrlor pe cre l conţina rpre-zint bn eam sctşara i o inx inţ proveninîn ltim anal eşi n întregime ienţa li De c consese o misine în anii nozeci şi cinci întn mei coct li CiianAhal, cl care organizase şcra pn cr s rrea îronra li re-eric Electorl palatin, ca rege a Boemiei. Manifesele reprezint cre efnall isic i spatele acsi mişci o mişcare e refo inens reli-gioas htic magc, alchic e fll cl pe cre Dee o propov-ise în Boemia. Fişte n trebi s exagerm acest nal a anifestelor, cre îşi vor at rol şi nmeroas alte inenţe ; est touşi e o ipor-tan capital s lm î consierai în rlataa mişci freciene,contmporan c manistele, şi fapul inţa li De aspra lor înpriina reia xi nici bi se poivş oae bi c sgs-ia manifsl in atmosfea asei mişcri

Acese ipoeze snt conmae hip oa onvingor ale oment. Aersrii mişcii po s fizze infomaii oae prţioaseşi n vom pe acm sb cza lor

Ul itre acş arsi a fost Ares Libavis nme bie cnos-c istoria începtrilor cmii Libais ra nl intr ac chymii"

inenţaţi pn la n pnc e noil învu ale li Paclss n msraî car accepta folosirea nor noi remii chimic în meici, propoi e Paracelss rmînî contir api ortici ai vtrilorraiional sotelice şi galenice şi rspingîn misticisml paracelsian 25Aristotel şi Galens apr, aşezaţi la loc e cinste pe pagina e titl a prin-cipalei scrieri a li Libavis Alhymia pblicat la Frat în 59 Man-fs ele rozicrciene îi atac pe Astotl i p Galns ca fin cracterisici

pn o rgiitae spia emoa. pm şti ac Lbavis sa simţitvizat personal e acst aa al nor paraelsini enziaşti împoriva înv-nuli traiţional r est foae lmpe c ll î cr el critic anifele roziccien se rezlal ni antagonism fa e aci chymişiae, aemeni pcosli Paraclss, se osbesc pra pin vriori.ibavi îi az p atorii maniselo c n nleg a s acalcimie ştiinic, seroa creia îi sbstii oreizri fanzise iar

l consier observaiil sale bi itenioa ca pe ni insrcini catol crora roziccieni îşi vor a sama e erorile lor ac li se ofero bn întiere în aevrata ştiin alchimi

Libais a criicat Fama şi Cnje în mai mlte lcrri cea maimporn itre el se nete Obeaii bne inteninae adreate re

Vez Partio o o Chm oa 61 II p şi UT . asn respia aa sie oh ead Prl o Ch oda 16 1



A T O Z C 6

rir Fama şi Cnfei ale raterităţii iuienilr plicatăla ra în 166. azndse pe etl celor doă aieste, ia-vs e e seriase oseaţi de naură şiţfcă, oliică şi relioasăLiavis se expiă energic potrva teorei aonei coacro cos-ice, îpoiva Magie şi Calei, îpova li Hees segisul (dnale căi respse srieri citează aunen, îpotriva lui Arippa ş a liTrieis pe scr este îpova traiţiei Rnaşterii aşa sa transis ea atolor anifeselor roziciene şi în sptl creia intepreteă

F 12 A-aaD Kurat Amph ea um Sapin Ata

A. a Wohlnnds Bdeck dr " Fa d Confeo Bud-sc des Roecuze, Frart 66 t r a u au îoa maselororu ă tărt Appex nesara syagmis aanm hymomraur 1 6 6 tărt a rur î 6 tt uor ert. V a hahemy ad h Ocu. A aaogu oBooks ad Manuipto h eon oPund Ma Mon a 1



68 N C C

e p araesus Lbavus consder toate acesta drept o coesare subrs-v a raţe arsotec ş gance cea c char ş au crc aspumanestee peu înparea or e ortooe

Este senfcat fpt c întro crare pcat cu an în ur în4

Las atacaseMna erglpa

a De scond n eenţacele eleente caalste n carte cu care n era d acor7 Aşa stînlucure era î msu s recunoac uşor nnţa Mnae u Dee aspramanfesteor rocce cea c nu putea decî s cone deacordus cu acestea st de asemenea semnfcatv faptul c Laus meona cven p Oswa Cro opusculel sal antrocrucene ş pre e aocee doctee cu cee a u Co cu cae de aemn stede acor Cta roatv reaa lu Cro a meat u ceşîcee tnţonate oseaţ

Osw Crol, au Crols era n mec paracelsan care spre eose-re de Lavus aoptase na reele chmc recomanate e Paracesus c ş trg fondl gîn acesa respngn ca el p Astotelş pe Galenus ş aded cu enuas la stcsmul maga ş teorle on-ce a ţtur lu Paracesus ca treg Bala Cma a Crol pl-cat la Franut în 0 ctea tot mpl cu reverenţ dn HrmesTrsmegstl n tradţa eetc ş este p e respect faţ de mneoplatoş a Renaşter ca Pc o del Mandola Tema crţ o const-tue amone magce dtre macrocosmos ş mcrocosmos întreaga eamosfer ese de aşa natur încî veşe o nspae comun c cea a manfestelor rocucene. O alt screre a u Cro pcat la Praga n 08expune coelaţa paacesan ntre ume mar ş cele c prn doctrasenturor astrae28

În Lavus în Crol ave aşaa trunul un repreenat a chms-tuu sau a1cmstulu care este în mo adţonast atotec ş gaencîn toa sa, ş n celalt prn contrast un rprzentant a a1csuuextemst mstc Lavus clasea manfeee rocce ş o datcu ee pe Cro î sfra une gn acmce neotodoxe

bne aşa cum menţonat ma 29 Owad Cro era gat deCtan de Aat ca mec al su Bala u Col î este eca lu

Anhal ş auorat de mpratu Rudolf a IIea. Iar D gnaura reruî ste dedcat l Pter Wok d Romrk nolu oean cre era aalş confdraul apropa a lu Aal ş al cu ae fus patronl oeman

A Lbs Tus d d ps Fkf 194, 4 1 F Sere LKbb Cns de sse P 14, p. 1

8 Oswd ol De sna s Pg 109 Vez s p 2



M A N I F E S T L R O Z C U N 69

Fig 1 3 Căsăoia Elecoului paatn cu prinţe Elibea.



70 U C

4 a) Vuru a e ata shmăaa ru

14 b Vurul absbur rimd a li derău a pm



F E T E E O C C E E 7

al lu Jo Dee. Asocin învăăturile n anfestele rzcrucene cu celeae u Cro, este posi ca iavius s ă f sugeat faptul că manfesteleapaţeau une atmosere congeale cu Analt o atmosfeă cae uenţe provenite e a on Dee se amesecau cu aceea ae u Crol

r Analt era eşe sprtul anmator n spatee traţ actvste"a protestantsmulu gean o traţe cre îş căutase mereu conucător prma parte a secolului ce acum îno vreme cîn mnfestele rozc-cene erau eectv pulcae se ase asupra lu Freerc al Vea Elecoul palan în calae e cîrmutor estna să stea în fruntea mcăr să o ucă la victore.

e lîgă crtce pe care e auce gîr n mnfesele rozcrucene

Lavus exprma ş o ezaproare faţă e polca lor ma ales atunc cncoenteză ael pasaj in Fama în cae auori ecară că recunosc autotatea mperulu r că se află în aşteptaea uor scmăr î suspomentaauorae pe cae umează să le sprjne cu ajutor secret30

În n ecunştem Imeul Rmn şi Qaa aa det

căeten tă ceştină deşi ştm ce cmbă înt e cle ă e etecă ş d ă e mătăşm in tt nm icău m văt ş evlvi . ni

vm jin cu jut de tnă cetă cuză tît e bună duă mău în ceumnezeu ne v ut u ne v medc .

Laus vee în aes pasa o aluze la un anume eu paacelsc" crese va ala cu urci ş va încerca să răsoae perul oman da Rmi

he Reih] ş să nstue n locul său un guveăînt mona întemeiat peformule magce.3 În retae el conă aces pasaj n Fama cu pronos-tcurle e scă n mperu conţnute în eplca" u Hselaer pul-cată împreuă cu ama ş cre ennţa antezută a poltc paraceleeese fomulată cu oul eplc

În omenu în care manestele erau pucate un u conucăor alacestor mşcăr sprnte e Aalt căpătase reaate : reec a V lea alPaanalu a c emlemă erac upă cu şta toaă lumea era eul

Tpu ş ocu concură în a ne face să cree că n este numa pos-l c ca proal ca şaea rozcruciană la vremea cn apăreau prmeleplcaţ să e legaă e Elecorul palatn. Mşaea aeasta sa răspînt

ma s î Aeă la 6 ibai Whmeee Bk , 2 ibaius aa el

arals" r pr eea e el respne î înuile mamane asimlaed isian senre" a Daa. Aaa de a alai r ea etat împtiai Feei a Aal nl e alia r ea Belen Gabr n nb maar aee neie a iamism



72 I L U M N S R O Z C R A

n su ano n r ederic omnea n aatinat preăta mreaavenă boemană pu cae o anma Andeae trăa n Wtmbe nestee snt pubicate a Casse. Wttember i HesseCasse erau ceedouă prinipate emane nvecinate cu atnatu i profund interesate deceea ce se perecea acoo Cen emoţion i imanativ căre cre eeveau pve aţitite n anii acetia era Heideber Heideberu curădinie se mace i princpee său e

Mai eistă i aţi contestatari mai amici i mai cruzi ec ibavi-s Şi ei pot fi nvocţi acum n spriinu acestei inepetăr

Tipăriue satirce mpotrva u reric care au ccua după nfr-erea s oveesc o oare bună cunoatere mcăi pe c o crcaurizează. Caricturie acestea emanau n cip evdent dintro snură srsă

şi eprezentau o campan e propaană pănută cu grijă esnă săscrediteze i să rdicuizeze pe nrntu eee a oeiei antoanedin aeste caicaturi au fost dea repoduse n catea de faţă, una reprezen-ndui pe rederic pe Esabeta tro ădină care duce n a (fi 7 b,atee artîndu pe Fredec cu un picior ipsit de ieră (f epoatndtema faptuui că i perdue Jtiea Ate caricatur foosesc teme nimaecnformînduse unei tradii medievae e reprezenăi poitice aimere

i insstnd asur difereţei de noroc ntre Vuturu Hasburic i LeuPaatin De pidă o roaă cae e în patea ei e su britou uur Hbs-burc partea de os nftu Leu a atin roata repreentnd mperRoan a Rma Re] ce se orsese pen a rea pe Vuu Habsburic i izoni in Boemia eu aati (. 4 a). introducereaa coecţia sa de reproucer a unu numă de asemenea satre A Beersubiniază faptu că utuu este de fiecae daă mpăratu erdiand iar

e edec a aatinatuu mora fnd n toate czure eecu păă-toaei ncecă a acesuia din urmă de a s amesteca î teburie mperuui Cev dinte aceste saire dau repici nun mod foar instciv unotem di manfestee rozicucene

ama adică manfetu c pevestee mai scimbări n adu mpe-ruu se nceie pin cuvne sub mbra rpior tae eova Cuvn-ee s cite n atină a stu tetuu erman u mbra aarwuarm Ja33 Este un citat dintro uăcune prn cae se cere ocote

care ape n mai ute înduri sub foa ceasa n P a/m : Păzetemă

bai ae nn eodi a aia sîn E A e Caa of W K � Bohma d 28; E A Be Popaada Gm d Ys Wa inn 0 Wase Das d !s lua da9 Ma Boatoa gan d Ssa : mmadu vom Anfa d DgJ K], Paa 9

Vz ma o î . 2



F 3

ne ca e umina ci: cu acperămul aiplr tae acerămă(J 6, 8). Su iluieşteă, eeue, ilueşteă că spre e a năă-u suetul meu Şi bra aplr ale i năăjui pnă ce a receărăeegea" ( - şeate cum snt a sil Famei cuintele ateş

ale aceste exc1aai atii un n eienţă caracteul relis al temeiacest anifeste uinele st ca pecee a sşitul cuenului.n unele pubica crciene cest mtt in Fama ate epri-

mat iual e pilă e pagina e titlu e la Speulum Sium R-Staurieum (Olina îeleiuni zruene) in 8 n artea e susa căa snt rereentate nite aripi ncnjun numele u umneeu nebracă, ejmu e ae easura un sul cu tul u ura

larm uaum(

bcestu tt icuc se ă reică nua ntr păue

satce la aesa lui Feec anfest a cărui temă este Vutul Buitr(Triupeene Aler ( a) şeat tiumfătr n unei clane,Vultuul Habsbuic ş ntne aipile n t ce un eu ace nt laăt Vl a uat cul ea pen că nuele l ueeu apeeasura Vulu ş ăştie asupra lu re iine. O cae a cun-elr mttului icuian ăeşte ă ecic lecţia aceste nerşunatepraane SUB UMBRA UM MAR UM LORB REG BOAE

ub umbra ailr mele a i reatul BeieiÎn ea stgă a imaini pt i ăui srijini niţ şi nnţ

lui ederc ntre care al", prin prntru eesc a Vultu- r

pătua pate flsiă ca un cuent a faptuui că aies roi-uin nuit ama cnnea aluii pltic relase l ţelre u ree-ric şi ale spijinitilr să nesebi nat ş că aniesee rzcuceneş şcaea ricucană n eea aparneau cnteului işcăi ree-rcene e nsea Bea e la Vultur Habsbugic la eul PalatnOci ascuţţi ai Vutuului ăuseră n Fama aa pe ca u ani n uă eectse i Lbaus

Înr ata ne acee saire ntFreeic ( b Vultuul abs-burgc truă asupra iurii căute la ămnt a li reeic i se e

pe cap cran Beie prjiniti un n ene n arile Vuului eecare ine ele fiin nscrs numele te unui aş paatn Opene iaşa mai epae. cena aceasta a utea relică a cutele in C-i a oiea mfest icci te la anute ii e ultur" cene stau îcă în cale şi ce ne pecă e la atngerea scu nstr"34

e a os în Axă a p 2



R O C C A

ci c Vll să idă ne cţini l Feec ne muede Pltin nn s e n iile Vlti bio.

Un dmet şi mi ot ce dovedeşe că dşmnii să î consideau sia micea oziccină este sni iiă ce Fedec esteătt std e

Yg. lzi ind elic vesle de b gi-

ne eezn igoeicl Y emblemaic n alegeea e doă căi, n,cle ăi ce de la ne ce eezend legeea vosăIntenţi cetei stie este de a ăt că Feeic a le ce cea ea, ce lmn l eza Gvate nal s eezente bătălie e e Fee-c e edt ced c lta e ntee b oiee de Pg un a ete desenat e o sfeă c gijă nă oziied te dne iinioii li Feeic, nl dine e fid Chitin e

Bnswik eezent u o ngă mnă o ede de cn e ceăn tă Bnwic ea nooi en cvaeescl li şment fţă deEliabet Stu, eegină Boeme, şi ea n ăo dinte cei mi ide atea l Fedec În dea e ă Satu c cos şi o cledă

Tex dn osl mgii oveete neaga istoie cecii i Fedeic de smlge cooana Boemiei de Fedinand şi eşei să eit veule vobec ee o nă socieate de oziccieni, e ae

o ociză c etiv i Feeic Aeste vie n ose inoelate a efoei mii e ce boemienii o ocieă c Electol ltinPl ce mi motnt nă fel n adcee5 :

fera e emn sf d sb reprezintă umeaCu ae boemenii -au ăsătort pe aatinEi se aşteptau să ea nvăăuă umiŞi să shimbe oate şoie biseriie ş trbunaee

Ş să reaucă oate a stareaÎn are e-a găst AaŞ har a sarea e pe vremea mea vremea u Satuar aesta era nui veau e aurÎn veerea aestui sop nata soietate a roziruieiorDoete să prefa o munii n aur se bnee r

Tmi cest este efoa geneă nţa mfetee oziene,

ezentaă a o efoă mondiaă e ce boemienii e o eaizeze uato Eecoi atin Pe ngă f că lica efoe bne efen ecaţe, biecă şi jiie, acestă efoă geneaă ave ezonnţe mie-nte o eoă mii la caă, cee alt aicl deosebtă, cae aveasă ucă ume l ea n e o găse Am şi ce ea ototă Vta e

d î ngză în ee p 6



M N FS OZ

Vutr Hs rmor

) S p u hoP tt Theohs hh

m ophim Rooom

75



M S M O

16 e Y -u iti

A a li at Ate, n Confsso a doiea anet oian eoaeneaă este onideată a evetid n me inx de adevă i in'aenea eli ae ăda e Ada n Rai. Şi a ăi aaiţie e ătDmneze o va gădi naintea şiti ii Ia veuile de e ipătă e elă aet ile, aeă toee la sta de A a li Adamşi a li Sau a aitaă de aa sitate a oiieo ae doesă echimbe toţi nii n a Satia aoiază aii neaa işae ni ozician de ahie en ă al a e e ae azie n et



A N 1 F E T O Z U

au matea a amutaţe acmc este au spitua a ue sede u a noac a cea aamc

Dumaii ce au compus aces manifest satic i vesue cae -soţesc neau ofet u document nepeut n ceea ce piveşte aspectupotcoeigios a mesauu coţut n manesee occiee Ea uesa apocaptc de efoă uvesaă sşinduse cu un mlnum asoca cu mcă dn peaa ectouu paatn cae avau să ducă păa uă a nepdeea bmiană Bomeni cae au căsătot pe aatcu Unvesu aşteptau ca eutatu să e eoma mondaă

eva mai depate vesue vobesc cu sată dspeţutoae de ţeueebuet ae poitc paatne6 :

C u oace v d te u eet,Ş un cuc unu fazan,Cînd u ţţ v be ată mreI r l sborAun t tV due eleere meUue BsercŞ tărre tur creder

Din sata iamcuu aăm despe mae popoţi ae potci paa-tne ca mişce eigioasă de eomae a Bsecii şi a Impeuu nce-caea e de scuă duată de a combate dominaţa absbugică n Boemaavea n spate vaste pespectve stoce i euopene ei ae au conceputaceste cicatui eau exem de bine nfomaţ cu pvie a ideie dgutoae a mşcăi edeciene ei iau de egătuie e cu mcaea o-cuciană i nu ncape doiaă că ştau de eaţia de micaea occană eie ui ohn Dee Mona herogphca a ăei nuenţă am scţaton spatee anfesteo ocucee se descide cu o dagamă a pagoeauu Y i o apic ceo două că pe cae e poae ua un conducto, unaeau tano ceaaă ngusta poteă a adepo adcă a misconspaţ ă fe acesa unu dnte motvee pen a fa pe nnuedec pe un pen a maca eecu unei mcă cae avea oginean nuenţa ui Dee n Boemia ?

Reataea satică i dspeţuitoae a mşcă u Frede ş a scopuoe de căe aceste cicatu mpăşate de duşan să, dacă aem absacţede tonu e sac o cit nun sens pov ne asă impesa unu Fedec conducăo eoao egis care se potvee foae be cu ovona şi eomao a aneseo occene

3 /b



5

Cununi himiă

ui Crisin Rosenreuz

În a de atea ăzboiului, caselul in Heiler săau Lui

Paatin şi al peechii sale egae a fos uă seam oiecul uui ieseie omaic i al unei feo religise; su invs ţia ue untese i a dezapbăi. Oriae ar fs puncu e veee Heideleu u uea inoa Îmuătăirle cue de De Caus ce vee etdeea odeizaea cădir unile stau sale mecce oie deapă i ale irace ae iine maic-mee eau el sinue îdeajusca să sîeasc mie I ocupi casluu eau pesoe ecableElisabeta Suat avea o pesoaliae ueică i apnă (unica ei să nuuiăm sese Ma ena Sciei) Osari par să f os mpesionai de laiie ecuoas ie ea i so ei Cutea or se oseea eoate ceete cui ee i viaţ ce se ăia acoo uea să ă o povesteot aî de oanică pe î păea ec fnasic cae o încada Cie pivee avule fcute de Meia după caselu i ădni Heidelese nreabă meeu ce euie s fi os iuea n Geania a căsoeidie Tasa i uenţ acesti cunuii ee cere cu a speoe a cuea acb

Ale nfăişi ale Heeeuui ot f văue pe embleme edusepen îia oră cea de aă Ele pvin it-u puscu de embeme"tico-oice m xcu Jius mus Zce ( 7publiae e oa Teoe De B cu rav ui de Mahieu Me n

119 i ecae Elerui paatin Ne vom noace cu să eamiăma ae ceasă ce de embeme Aic vo pvi umai vedele castelului i Heieler pe cae le aă auece e că eseă ravae deMaeu Me ce e ravo m pe a ceuui i a rlor

1 A Hund hco-Pol mbem by Juu Gue/mu Zngf ngved byMu Mn publcat de Joha Theodre de Bry (mb/mtum thco-otoum Centu Iul Gum Znge Ceo Mth. Men MDCXX Apu ohnn

Theoo de By) Asra aestei ărţ de emblme vez ma jos la .



C HI H I SN Z 7

în Hots Pltins [Gădin Pltină cae era aadar foare faa cu ectu

Pa eemă din cae 8 a) aată o vedere a cateu din eideerg ; la tîna ete oal, c clopotniţa Berc Sntul Spt În pupan ee un e păznd în tp ce dorme" aa c explcă veue franţuzet de eeă l ete Pncpee lecto paain) paznc a plor ă te eee 1 8 ) araă le paat dpozţ răzoncecu cael ndal; acee vee da o idee foae exacă a p engeze"c nueroaee e feree O ală vedere a îndepăată a catel i aorau are prplan n leu ca ţne o cae uăol oto Sempepertus Deshă mereu fg 1 c

Cînd va deven evdent de ce acete veder ae caste dn edeleg i ae e cae îl tăpnea în o fooae ndcere a capue aă

Cununi Cmiă li Cistin Roeneut ete aducerea ttllu reacae leende au povei a fanaz pcaă a Saog în Aceta ee a elea eeent dn ea ce a anat roea ozccianăea a apă anal tp de ei an Fma în 114, Confesio în 115, Cnunia în 11, fecae adăînd cîe ceva a cecînda ataţie provocaă

de itel ozccan I ndic oc pe cae la ăt pent Fm Conesio poae ne ate ă delu ter Cnune cae eeo poee oatcă depe o i o oe cae ăălec ntrn catelaclo pn de man de Le da ce ete în acea tmp o aleoea uno pocee alcice nteeae olc ca o expeen a căăoetce a etl o expeenţă pn cae trece Can Roeceuztrană prn vzune cae î apar în caste pn pectacole teatale

p ceeo de nţee n odne cavaeet pn oceaea Cuţ dncae

Povetea ete îpărţiă în ape ze ca în Ce Fae Prazi îcepe pin pegătea ao în nl Pate pen Îpătăanaa pacală Aza la aă ătea, în etă ăcune, de voră Ceaol a a le ere ne cae ă Lunlo a aratn pne into daă a ca o e tnă în locl cea a apăt

hyiche Hchzei hiia sereuz 14 Sasbog, 1 6 1 6 (LazausZne) Carea oaă me de ar ş oae ee dre srsă cha de "hra Ren Texl grman a fos rebla a Bel, 1 1 ed de F Maak O adeegeză a l Eel Fxo a baă 160 ll : h Hei ancr he hyca eg wr i Hgh uch y . raaed . cr nd16 rda or s retă e A Wae he ea ir he crua Loda 1 . ş rm ; în-o hriia ecu hg ed PaM Ue Rdol Ser Pbls New Y 16 . 6 i rm



8 L M M CCN

o aaţe ooas ale ei vene vea oaea ei ea esae u see îna ea aeas aţie a o ţ e ar eae ea ava un e ne e ae aao Csan oserz ea i a eza s eveleze Î a sîn ţea u

e ssori srse în oae lble e e ua s e n oae leMale ei ea aoee u o, ş e se înlţa a scos uei sne e

iua aeasa avea abue ale gui aeoe onveioale a aie îiţ i i esae u ohi el asa se saleşe o elaţeî ea sn b le riuu afes ozan m

oseceu a ess scsoe e cre vine o

credinţe, dcopert că cet cnţna e vesu ce neea asfe Z cest zu cest cet estAe c Cu Reesct re tu r ştere-c1tŞ esit bucure u Dumezu ?u urc muteePe cre e tre fce emle

Ş e c s vez ttu e l u cpt tu agine lîng oe se afla n sbol fig 9 a) eesul l seasise vinele ponsus i ona ele i reasa Aelai sibol invesa ae i agia e ilu a rţii

Aes sbol ese n sen eea ee al "onaei heogye a lui o Dee aa a obseva C H Josen Aaţa ei aainaz Cununia Cmă u e ea olea anfes oziia Confes

o a aruse n an îaine eea e o lrae a e Monasieoglypia aul Cununia nee u senul lu Dee în gine eseo al caţe foe ue a fal "flozofia a se ece se neeiaz blcile roiciene ea aeea a li ohn Dee

Csan osenrez sa gi s aee Cunia Regal Sa rca veşn alb e in ia lega o angi sîneie ea ezilli i în borul liei ia n a anafii oi Aesa ea

venl su e unuie ia aina e gal alb u o ş anafii ola lie în ile isinive ale li Cisa oseez a nusoe

3 Ve Cs a / . oma 1603 42 ş m V C. H Jot O ee " M eype h Dee o to

u mbx 964 . 98 taua nz Fot a Ce o eeznt a muui l D t at p man a pom b



H M Ă A

Zua a oua l pe eu călătorn căte Cne n cu neat pne e ce t la ota rega pe ea pr -a ceutcisoaea e viae pe ce n fercre nu uitase s ia cu el ş a tebat cne este ăpn că ee un fae uci Roi Tndfi" apoat uătoae se

în laţ Leu da potu a as apo ş erou

a tecut ş e acastă poată În caste au nceput să sne cpoee portua zori spndu că daă ma zăboeşe nze Îgioat a pot ngabă pe ele ei ecoae ce pta o ampă săctore ş aba a tecutde ape porţi, că acestea sau cs

asteu era ditre cee mai spledde cu o muţime de ncăpei escă şi păea p de me O parte dire cialţi oaspeţi eau a ep vobd şe ăoş fă z Uu ea c azse mşaea sfeelor altcă poate eea e lu t u a le ă oate umăra atomi uiemoct Putea o ea găăgioasă da au potit d în ol a ncepută te o mză frumasă şi solemă Eau tnse a u loc toate istrumetele cu coade sn mpreuă ntro asemeea aoie nct am uitade ie C muzca a nceat au ceput să sue tie şi sa arătato eioaă cae a dat vesea că easa şi iele u se afa depate

Î Zua a Teia soaele a ăst pl de lmină e slavă tmee

au sat peru aunea oaspeo a ecoaa s-a aătat d nou u fostadue cntae ş toţi pnă la u a fost cntă cls cţva mpăaicare se au de aă Peu un căea sa doedit o catastoă D cdstia Roseceutz cae se pta cu oaă smeea şi păea ai pţmportant ect ceaţi a fost cntăt la rdu său unl ditre pi a strigat l ese!" ecioaa a ăzut tndai e la pălăa ui şi ia cet.

a un baet sem t n za aeea l Rosencet i sa at un

oc de cnste a fost aşezat la o maă acopetă c catifea oşe pe care eauspte pocale scmpe e au ş e agit ai ofeeau oaspeţor a de u" Leu zbăo" pe ce eau rugaţ să e pate. ceste embleme epeentau Or cae pimea rele pire pe ae uaso ratifce cu ceemoe e gae.

După aceea ospeţii şi-au petrect tm exami aiţie castelui eiit i gădiă umeoasee picu noba biotecă plane

tau e mae pe cae miă mşcăe ceui maree Glb cu toae păiei La sşitul ze ecioara ia dus pe toi t-o căpee cae use aa nmic costisto doar cîtea cidate c ţi de găciui Reginaea acoo ş c oţi au geceat ş sa gat Doul ca aeastăunue să duc a cste lu Duezeu ş a popri o be.

Î Zua a Paa osecreu sa tezit deveme ca să e ăcoeasă atîa di grădiă ude a descopet ă eu locu spae sale aealgă el 'o tabletă cu o iscripe ce ncepea c oele : HERMES PRIN-



82 N S Q R A

CES ricall eeimn al celei il a o o era aală aă aţ rgelu i a regin a care au asisa raga ur i reglesona al casulu

ceasă comedie ooasă ra zaă de ai de sdei o ceă oga zesaă" : ue ă de secaor se alocasă locrseciale deasa uo da esl săea os e cooae" gaese se desa n ae ace Pe ţău ue mă n rege ăn găseau coi o ăţă sălaă d ali Se aa aolo i o scsoae n case aăa că ege maurilo ccse ţa cllu n ea d acele ăoae aur aea caura coilul care ne m cescs s ăcse aă mosă ea a os scăaă dn me arlui d i ăug c a sa ogodi da ecoaa a căz di ou ueea auri. os iaă salaă să u o oae ău" ria lău duea l a os zdoă cuua a aa oc ; mle easa aa mae slaă oaă mea sga "viva pon vvat pona [ăascămel ăiască ieasa ! ] ecnd r mlocea acesu dersmee Regee e egna oasă La ă oţ aduau gasle ec de ue

Vremea ce de ure pnăSă ne fcă ucu depnă

ceea ce eesea că m de oamei o ă d ceasă urga exe de simlă a comedei ea ucaă de o desăa e

emleme ce cee ar iare ale lu Dael" sa chul l Nabcodooso" ea adse e scă suged că adiea ma să adă elealuz a oeţii

Duă oae cesa lmea sa nos la casl nde ma z a aloc esod sa descrs c amău imesioa Î mijocl ln al uei amosee de doiu adc a os adse ase sci i crsl e adele au os ae.

Î ua a cea araor la ăţle de sub ămn ale caseluluicd a aus la o uă e ce e ala o scrţie serioaă. Cd a sadschs sa ară o bolă cae luma soalui u uea ăud ealmaă de sălucea uo ma re Î mlocul îcăei s aa ucocug modoi c umoas san imagi sci

Zua a asa a os ocaă cu mci grle a cuo al aaaachmc 1chmi au zu ă cee vaă su oma ăsă a1cmic Pocesele lega e ăi ea ngjra Păsăi s descse -omaă moisă ae

a Şaa Cea in ă Z oă lmea sa aa e ţăm egăiduse să lce n e doăsce că al că seagi ua



C A 83

ăn semnel zc Fecoa lea ds cnonţă că acmCaae a Pe e . pcesnea smptoasă ae a m Chst Rsecetz căăt lt de Rege fecae dne e pd cîe udapel lb ca zăd pe cae se l Cce oe Rsecetz aea d

u semnee se td pălă p ct dt carte egedul Petre de cre eu

1 Vo lor cvler, eţ jr că ncodtă cu nc un ple nu veţ sevOrdnul vosr c Dvollu Duhul Rău c u l DneeuCreoru vostru, nur făur te de nle l

ă veţ v cu s lă oce srcăcune nesăîne ncurăţene că nu

vă ve năr Ordnl c sel de vc.

ă vo prn înzesăle vose ve orcd t să ord spjn ocelo ednc de orul vosr cre nevoe e eV ă n doţ să oosţ csă cnsre sre nde luesă dreă

tor înleV Că nu ve vo ă tă ultă vee decî este vo l Duneze

Dpă ceea e a fost c ceemoe uae sttţ ale ccae a fs tct t mc paacs ar eol a tt La de u

plăa c ad p de ea) ea lăsat coo sp ecă aescd ept mtt ume a să

Smm Sii i Si[Ce nltă nţă este cee de nu nc]

r ISS S

Cna Ci este pe luă pet f tptă t exă cedcă ezmtl de m ss este scet pet a d mpese despe ce.

f este o fateze alcmcă fosd me fndametă afz elemete căsăt ea l pons c sponsa bdn ttodată tem moţ beza ngredo pn cae eemetele ebe s reacă poces tasmaţe a1cmce Ebeme a1chmce ctepe dcaa l ce ae5 pt fza usă zale e cue acmce ( ) le mrţ cmce ae elr fecarel cae tpzezăsa ascun opeaţe chymo" aza achmcă a legede este sblnată e fpt că Za a Şase fsese dedcată acttţ a1chmce

ete eoa ese leoe sptală lsn poese de egeere de schmre ăt slet lcm mplct totdeau asemene bl ţles d n caz de faţă tema lche sptle todsă de fgu de l Dee este de atră deosebt de subtă n

Vz ma jo . 0 u



84 U U

prea aproape aeaă a ăilo grlor n e exls să exse foeapropate eo dn teora Monadei hieroRlyphice, eou e ae adnreasudor lea pea pue a bne n lnă

ar ol ş a da seama dpă e n aptol peeden am eana anfesel ă ll e sda Cununia, ese doa o ală esu-ne a aegoro dn Fam ş d Confssio. aese Can Rosenezera asoa u n Ordn de aţ voo de bne � Cununa el ese asoa uun Orn e avae ra R C eau al� spal; o amş p-ua sîn ş Caaler Pere e A Avăle aţlor C eau sm-bolae prn ooa dn boltă aă sae sn sbolae pnbăţe n ase În fp ea bolţ ae onţne n on ha apaen Cununia Chimică, es o aluze a amoasa bolă dn Fama ; a Cu

nu se deshe o personfare a Famei snndş dn tmbţă he-aea

eş Faa şi Confesio sa pea să n e srse de aeeaşi n aea srs Cunua planul alegorlor n oae e srele poaă peeea unorspre are eaă n epln aod hoăe să răspndeasă n le o al l Cisan oseneuz o gă befăăoae, enu al uno ae-năţ ş one

ar ae ea ognea nuelu ? e e Chrs an Rosne" ? a n pvţa aeasa o ulţe de prespuner Tranal ese un sbolah : neoase aae alhe poaă ll e oaium u alevne gădnă de andaf" se n sbol al eoae sens agenera un sbol regos s fe n vunea ane fe n omade al lu ean e Meng u fos eploae ş surse a nejloeş a pesonale Lther oosea un trda eblea sa erbul u oa

Valenn Andeae ea o ue a Sntu Ande podobtă andaf6bolure sn avalene prn nsăş nara lor ş oae aeste sugespo late n osderae ş păsrae s ne noae gdul la vreeand Johann Vaenn Andeae era n nă stden la Tngen nd a sspa vesne a Cununii Chimice sb nenţa a de sulaoare anvest due de Wtg On Jaere ş a vt aoor englez Să e oare agnea aestu eberg ouls ş alhsstrălnd de veşnele artee ogea l Csan Rosenez nobulgean ae aparţne n Ordn ale ă sbolr snt o e oşe ş nşe andaf sbour ae Snlu Gheoge a Angle ş ae Onlu Jaree ?

Cuuia Chmi dn 6 6 onţne eleenee a ea e a f puu fpele pes sb ae Aneae a srs a es une a ăţ sale : e

Pentru oae cs sugi vz Wa, a sy cucas, pp 7 ş um.



Ă R R

nssă aspra no spene seăr cereonae ne î one a-aeret mnae o epenae teaaă S nn actoo engespne Anrae e a scs pese cam n aceea ree c Ci Chiic

ene ratgce pre i nene ae ceemonai ierei

asoe n aceasă peroaă impre a inta ept componene n acă-tirea Cuuiei Chiic in Cisan Rosencre n ese nai ncavale al Lîni e a Petei e Ar? ; e ese e asemenea n cavaea Crci oş A a Jeră se ă în spaee a comoe aserăr cavaleei i ceremon e iţiee n oera reae Ccea Roea Orn aeei Ccea Rie a Snli Geoge a Angle a osasore în mea geană ca să reapră s cip Crsan osen

cre" c tranafiri să oi ş c rapel să c Crce oEs io e se op e polemee occene cae cre esa apropia foae ml e aevăr î prolema nmeli e n ia imicespe oceele aae aci Pa Ao în Histo des se-Croix[ori rozcruceor] a sgea ca pralelă la Cuua Chicâ epsolCavalei Ccii Roşii in Farie Qe a penser ol ceeacă aegorile acmae e pense în Cavae Cci oşi ceeprvini pe Fraee Cci c tranair in Cuuia Chic sîn smlaeDincolo e fp c aoă sriere resc o aegoe ni Cavaera Cci ii sa c raa n es e asenăr e ant înecee ă cţni Toi e cea acesa recă Ao a escope ceva.Întaevă Cavae Cci Roi ese isprat e or terei

Cîn Freec a Patna a eveit concăto ropagaa anssa aspra iei că Feerc era Cavale a Ornl Jtiee Am vătcă aces lr a o prclaa c or e a a sătora sa că a osscos n evenă la serle e la castel in eeleg pă e a sosacol c measa i (seăi în crsl crora Eecor a ra pe n crra pîn a emlemele Oni Ln e A î ş pe cee aleOn ei că p fngeea l popagana ost a nsisa îcp răos aspra fapi c şa pier Jiera aic smol ceepeena sprn pemv egesc să soc. Asel î concoaă c enina geneaă prn cae Feerc a Paainal ac cea la poiiipege iaine e aea s ine ş î se e popaga a aiee

7 C i A ta tso t- v ii ( ifa n bişn na A a nd i n în in m l iof Ni Com MaVI 8 In imi nii d A s in nms d i Mi, aama şi

8 o re de RoeCox i 9, 8 şi m



86 N S R O Z C A

Tocmai de aceea, atnci c ohn Vaenn dee şa escs ers

nea impie a unune ie, e avea o aaizeze prin auzi a acau repeetan gem oabi a Ordinui Jaeei, princpee pe care -am

găst eja pca în mişcarea rozicrciană Frederic a Paainauui M

se pe că acu ptem ocaza făă ificutae caseu în cae se presupue că a oc scenee acee sani legee Este caseu dn Hedeerg

popietaea Leuui Paati, Leul pe cae ede păind caste n acele

ememe eico-poiice" cu ce am ncept preent capito unna

hcă e fce să pătrnem întrn e asel, pn e acoe ş i avîn

rădin munată castel ş răini in Heidee, ie de ucrărieexaornare ae lu Slomo Cas. Exs n Lu l pr ş, în gd

n o mpo nî î fo d Lu ubnnd fpul c n mpe omeniile Leuu Paan. Caseul şi ăinie n pine mşre esîn oce e embrii ui Cuţi opulee, a căo iaţă nez

în juu nei peechi căsăoite, un sonus şi o sonsa n soţ şi o soie,cae sîn amoi embee ae căsătorei ca epeenţă misică otodată aeachi1icio sonus ş sons inereaţi în sens spiual aceştia auo bază isoică eală: sîn Eleco paatin şi soţia sa Eisaeta Stu

isabea ptea recunoscuă prnte lanture ununiei hc înmod specal î Ziua a Treia, cînd oaspeţii se ană într-o încăpee în cae

se aa cudate cceIe de găcuni, une au genuncheat cu toţii şi s-argat ca acea căsătoie să e spe slava ui umnezeu Poae fi o auzie a

oaoiu simpu şi puritan a Eisaetei Ia căre e e ugăciune engezeş

şi a semnifcaia divină a căsătoei sae căsătorie ce fsese celebratăa Londra cu aîa popă şi cu aîa fast ca ind o căsătoe pen regie"

Pent noi cei de azi nu este eoc uor să reconstiui spitu î carepincpii enaşteri îşi pănuiau şi îşi amenaa paatele şi domeniie ca pe

un fel de sise nemonic viu cu auto cia, p-un anament eao e locui ş e mg, toa ue teaga enciclopedie a ştnţeotea magnată meo. meele-minune ale îmăatui Rudol

la Paa a fos păuite pe seenea liii şi u ese excls ca Feec

să f investi cu atîa aentă gjă caseu să de la Heideleg şi gădinie

sae ca o pregăte pen un hemeic desi impea N ai ptem reconsiui iosiee goii ae Heidebei Îsă ununa hi poae să nedea o idee cu privire la ce scop or avu toate acesea, să ne preinte enccopedia în-o foă simboică şi e aseenea să ceeze pen noi o amosfeă ce să ne gădie să pecepem eaţie le ce a pot percepteşi să aui ascsee amoii ale universuui cae gveeaă această leecetă



H 8

ectoru pt so lui sîn înconurţ nun tt în totaile cai o încp cu oon o ona ant cetriţi tt u fost contnut nc m rsc cît c ctvtăţscrs în Cui Cimic să incuă o psă tt ompn

ctor pr să f uns ocul un ps fost uctă pr ăin în crs o să nut "s Sorlu În rv url li Mrin upă rănlin Hib ( st rprnttă o clăr cută su m rbăun copx clă ouă ontcţi ccur fo unor fttînt t nt ruur coprt un o cntr st or posib cc c c vuă să prnt ocu un su sut pocsun su rprn ttrl un f su tul ?

rincpl vnnt cr în Cuu rltă în vnt săr s rfră cumv cron lt orin cvar Acstcru s pot fr nu or a scnl ornr Stttr c tot atît bn n rprtt rcnt l Hilbr nct cumnnt stor l stu Zi Şpt fost prr opţor orultr Au upă cr u pct ic în coăbl o Acst stun punct în cr topof n Cuua Cm nu pr să concord cuc cstulu n Hbr cr nu s ă ăul ăr D Hb u folost cr pră în foă coăb î lustr nntr cst corăbi pă î put v p tin cp soncăătorin cu în c Jir p punte corăb (f 3

Ş st numros tl concură în su că· mps străluctă u Hbr r putut stmu mnţ lui Anr în tpc sc lucrr cst obă mx tuu roccin Totu st i prus orc o scrr in crtvă prmu uctrtstic l un mcă cr av să fi rtztă toc cîn b încp

Şi st scra nu nu prou rlo cr rnscn orc ttărpoltc su sctar pntu vni o or un xprinţ pronposv copblă în ntnstta cu Pgrm' s Progres [sc XV]

Ş tnc c ă spun pr oinl ruci Roi ? ttorul ofrt a într m ult posbiltăţ în vc ii no ncaptou cst suert o orn cvarcă i anum că s f

cc ro tulu Go Ornu Jartr trnfrAn n cpito ntror prut n nou vc potă uni orn lcmc dvîn ros ouă ru, lună cu o ri astre cmi oibtat c să xs oce văr cstă torr nctă fptul că Moad u D cu txtu prvtor a ro cărouă pn u ttlu iscu u p "on ca oă accă cruc înt stn at rocc Cofeo vtîn ă u p



8 8

ctgoc î oem tt es, m ges c cee o sges ots lt istt t o oec cţ cs oşc ş ses lcmc eotec c ses e osCr e cestor torMoa i e i orge occsm ses cc ele f ot coot cleret c exrm ce oşeAmo ogie r f egeeşt cl egl ş lmi eglecomse c s eeze şce ge ce mele este tsc osecretz ş re oi e e ses î me cel o



6

Edtorul palatnJOHA TEODRE E BRY Ş PUBCAEA PERER

U BE FDD Ş MCAE AER

fr e Aree e pesoele ecscte cre vo oopet c

spde m occn m exis o cio ce sn n gnelecnosc c exponen de cpetene lozo rocene. Aceşt sntRobe Fldd ş ichel Me. Deş tî l ct ş celll tgd fptlcă occen o vobe c neres probe e nfeselerozcrene loo le lo eg re î ceeş rece c teexprte î ese c orle e gre învle î fcinledn Fm onio ş unun sîn evoltte de cte Fl Me îneg bblotec de c olose ce ve s fe pbcte n ce

r pe cesto tre proocore lcr Fl ă o exprese lozoc epl cocosmosl rocososl ; Mer ltezîn chp ecbl eel de che sptl prl so l l Fldş l l Me coner reltte tl occ e cm începe s rec o şe zestr c seos corps e lte.

Ş sfel n pem ve ecî n senent de stsfe c pe o onrme n l on coecttn lne e borde stoc r în cptolee pecedene cîn descoper c opeele pncple le l dd ş Mer os pblce Pltt n tpl doe l Feec l Vle mpnorele omr le l Robe Fldd n Htoy o the Moom nd thMocom fost pblcte e ohnn Theoore De B l Oppenhe în6 7 6 8 69 tntin l Mchel Mer, o ce de embleen ce lchm sprtl tnge pnct îlt e expree rtstică fospblct e heooe De B l Oppene n 68 Oppenhe fostprl oş Plnt î cre nt Elsbet în 66 cîn sosi î

o e ră nde fost pt c rcr trle Unl tre ceste fost repos ss (g 2 e copet c f ş grt e ohnTheodoe De B

Johnn heooe er l l eodoe De B l er ogrin Lge Fn proesn evet reg n oenl î cre Lge

espre fii e B ve Wl ier e publie of Hve s tu d628 ao oth Baha S New Sees V ( 44) p 4 ierediu ri lui rve sup ilei sîgel er ieele lui Tedre e r



90 O l C

cău sub spie cică şi s sici a f Thede B ve Fkf fcere pseră de gvă ş eduă uiiii i secuui XIe şi îreţie mute egăui c Agia diăfpuui că pubic mri ser de vme despre căăii şi descpeir crefseu mei egeesc ii dese Agi ude er că c g ec eisbet edre mu 1598 i u î fe fce-ri fiu său J Theode Ua dire feee ui Tede smit cu u tis şi gvr eveţi Mthie Me cee ce îsem csoide feciă esuu fiei. O ă c s măr c uege im Fer

o Teoo i mu repdee e ur Oe-heim move egose aş s uea, ă s spcc i ec-

t u hp d a d 6 gaa gae mepetu sosir iae ese pbbi c e s f st ts de cpiaeigsă di Paai şi să fi împărăşi seţee detepe de căsăt-ia ecui cu fiic i Icb Şi dev eis mp dcu-meie c pie simi ui De By fţă de mice di PiCe de mbeme i Zicge (g 17) , ce coţe embeme aecseuu di Hedeer şi ae Leuui său ce em efei c-u recedet e ubctă de De B Oppeheim î 19 c o dedicaie i Zicge ce eco i î cre îi mmeşe peu şi oeci pe cae i e ce. mbemee sît gve de geeeui De By Me e esuie efţarii ă sî cîevdese e us Ge ui er e e ibiteca Bibieciiie d Heidebeg ş se mi ă om e esi ribuieui pes fici de Cure d eidebeg cese idicţi ă căfrm De By ve egăuri pueice cu ure d Heidebeg Ir Horu

Paan fig ) c edere s su grădiio fos pubic de DeBy î 20 e Mei (fig 5) De B e î feu ces socitu îegisre speoo Heidbegi cu puţiă vee îie deisgee or o i fos sci ch cu ceu usrîd ie de se Oeem î 1 .

Cîd uc csrof o tă cu vdre Paiui de căeree u io 20 B şi mutt sediu rk.i i î Opeheim î seembre 120: cîd Fedec rei- î 32, i scrs Eisbeei că icbiă să deice orşucu ce e ce cuoscse oi ume di e e făcu scm şiesu î ie2 c se vee fm De B euit să sce de c mp, cu mite utiuu, de vreme ce îce să bice di îu fe cuîd îs eriod s de Opeeim se e că s

Gn b B p 26



O R P A

. J li Gim ZiEmbemm EthPim t

t br uă eme nante de a ubl n 20 Hou Pinu are a fot n ulaţe a Frankfrt n la Oene Ş oluu dn sea oeelo lu Fldd tărt de De B n 12 a fot ubltl Fafu Shbaea de o a ubăr ere lu Fld de la Oene a Frart e e a ute neez e un slu deal bbo-af n aae u năată de tagde

bme etolte ale u Znef dn 9 onţn o elaa-ţe de sn moral ş ot ent torul ltn Un dnte ebl



9 I L U M N S R O R A N

îi ă pe isreiţi î m căăorei or căe Ţ Făgădiţei pîdvo Legii g 8 d) desigr o ie căăor se Pg î 1 pe c Federc săi sme coro boemă ă oe cese embemee srs ege de Federc oe i dovi ei ese oc pe ce

es mă ici) c o seor porv ri dpăcădee i ste cre ege e oece i acese ebee îdeo-sebi pîz de e sp de bie i e soci mod srcscî cicr e o c Frederc Firm De By cre bicse cese em-beme er gvo i fos făă îdoiă cosdeţi pimediode ăe ree idore.

Pi e cîd a pă î 19 De By scoe t de eegdi ior i di Oppeeim srăcior isree voe e fioooroccei Fdd ie e sprie o că î ce cede i dime e ce îş mse firm pe eio Pii.

Tpog şi edorii er dese cee vremri cere e or obscremică egose Şi ă aee iog de vs soper Pier î secre eb e Fmiii bi o secă cre crede evitaedecio docre i î cocee s erpeăo misce iegorce e teeo bbce Tipogf Wece de F e Piip dey i peei cesi dă sc di ope -i Boome î 72 U tiof re e se me oWece î dăposise pe iordo Bro i 919 ipăr gepoe e e B06 9 eăi on hrogh i o Dee7• Dotă gi se socieri e fme i poesioe cF ese obbi c o Teodoe e B să v oe ecoiţe despe dc cene de gdie evod i esedse îmee ce ieţio comei de cre

Peod de Oppeem rmei De B cocde c im cd oi-c Pii rc se poge e cîd săcitele iţe cre păre săcosoidee o ecoi a spec căsăoia s dd

e cm de ildă ebemele icef ce de e ese sib m de (ebeee XXV XXVI i l e bie ib i mr

bieăcr embe C, c cele ici ce l r pe eeri c e mii de ie (S e ederi st de be eller aau ae egude ă g II,

H De ie Verve Trs rsiqes ds les s XVIe sicle"Bq d'humame et Renane, XVI (94), 3230; Rees BnasM 960 J Dre he Radca As Leide 970 6 i

well S Php S, 2 Ye Gda Bn ad he me Tradn, 3 1 8 32 3 25 Jste aa Dee "Mn , Ambix, X ( 964) 9



O

i 8 b) L Pain zind dn d ; d No în m d Y

nnd iţi Emmum EhPum nua .

sperane pent scces al neg pltc palae anthasrgce ceeace a atras spl a meoase elemee lerale eopee e tot fell

Ato occe plca e De B epenă oă ăr căte caeea oentată oltca alatnal Agla oema Roert l eaegle ec pacelsan actc n ona ar floa l cooan le recă n aga aala reascentse8 c aăgaea alchme

paracelsste c pece nlenţe povenn e la John Dee9 n vremece chae ae el mec paracesa epreeta atmosfea n aga

8 m d a d ds o i dd în i u dia nan i ş C n G B iuîno im i dd

9 C p a D şi dd a subio em a in", zi a Theatre he 25 de dd i aa i n bhe gh Paa nda 5 am nm



94 J O AN

a Cta i Rol a II-a ; Mai ss ul i oninu uiRol Coci ui M uta i cît naural în Curta aza ui Ro a -la, cu tnin aco-tiiiic, cu cabaisu iaracsiaisul i totu cotribuin a o attuin iioas mai ibr cî ca ims a Pra succsorii si at c Ma a an

•i c ast n- îmiica s i micu nui îat catoic s î sno inaţi a concţiio liba al ui uol. Fiozoia i obt Fuua s rzit o li araci ovin i Aia, în ti cMial Mai coia taiţii Prai lui uo, ar ar os itbi î Boa Acsta au fos l o ir a Csian Anaa îna s l îmltasc rin cstori Ectoi alati o rislz i rin fat c l-a îniat î Boia ca un r actabi aacstia

Mara catitat matria cns î toul ui s Ii muui i imuui rrit bn sam boaactvtat atroar, anat ac i icat simultan Aai lc salic mroasr lcri al i Mica Mair ublicat sucsiunrai î mai acti tri ai, D B la Oim i fmaui Luca s i Strasour ar a ss asiat cu a D B

Toat acsta n uta i scs atît ai i mult rbi s rzintractri anrioar, scris oat în ti c Ro ai tria i Mai saa înc la Cura sa Acti tiora rau ii s ublic rai maicatiti atial ss ci o atori i l acsa rzit rînoal o oic ibrat a uica în rab matria avabic i Paatnat Cosirabi sum bi tbui s i ost isonibi nu a subviona acs ublaţii car sît ilusrat avrat

siCaa noal a crca s în tu cu Fraii R C u itamisor ra aca a ubca cva ar s i arsa au ar spm ama pt i Acsor auri nu li s-a at ic un suns Faţi R. C n-a rpcat nii airaoior ci criticior Rozicrucianat zarv rraa în ivizibitat u uicu sut trom al anisto s ta srii lui Miha Mair Snum

lme [ăe upă g] Robr Fu i-a îut caria roziuian î ul obnt cuat uvit a publiat ou srri în a i ata amaia aţ FraţR C i sourl or a u sînt l imat î ais C ou

0 Despe vaţa chael ae e B Crae Cou M 9 Mama lu Luca Jnns sa căsăto a doua oaă cu Israel De Bry frate a lu Johan

Thore ; ez W K Zlh Frnu Kus Far 935, "e Lua



95

ousul aou î ai ar Fu -a plat poaa tricî îca it gu u Faii R. C s prim untă e enr rtentte C c trnf săîn c n o (u aamur gat uml su Fu [loo uoi otop" etee e ăuă

d nfme cu c ost strot a ca vom f aic ait scu umi-o oo; şi a oua Trt ooetc n sn oce-tăi Crci cu tfri 3 a îl vom m vito Tcttu Clo ri au fot ulcat Go Basso a Li, î 1 şi 11

Go Baso a u i Tomas Baso gz taili a Lia toa şi ito Tomas c us u otjat al cotu Licst a itrsat e maitil ocult a uicat 97 Tms alui lxa Dico cipo li Giorao Buo, ca ca st o amagic a mmoriei imtt Bruo

pologia ui Fu c u o ivocre a aiii vc îcii şi a vio toog rs theoo) spcia a u McTimgitu"6, ca c st o fort mpoat atoa t acs i e eciue aî îăre ae (ac î orHermecs) cît şi Tb de smrd, aca scut fouae a iozoitic atî veeat aişti stf Fu s aroi raiiR C ca u a a lozoi git, lozoa tic a suusluiot gipta Tismgitus.

oi ovtşt cum faia Fme Sitii Cci cu tni a srtt Euoa ş a au a ucil sa 7 Fu u umai c cti c omaist m şi oneso, a ava cuoşti şi atacu lui Liavsîmotiva lor Laviu, su Fu, i-a atacat viu aii R C şi,îr-u loc cir îi acuza oozii oitic şi zvt m n

oo frtres seons scem ddx 8 Coi c efr lalu î car Liaiu aalizaz ac asa i ai ritoa aImeu şi î a e aui eliu Flu esig ctica l Liais şi ao mfte rai R C usi , t ct aaiEi au maece, agic o ioas Dac fos oami

1 R e ubus ( e obert u) Aoogi omiai Feia de osea

co a c spe es s F e & ege eden Gdfrey sso), 6 6

\ de ibs cs Aooet Iegie oeat e oe c eie(odrey ss) 1617

4 Vez an Dsen, hos Bo ede 5 Yes e t o Mo p 85 6 l u17 I. p 8 Ii p 7



9 l r S O A

ăi, n şiar i pocama at d onor msau. Ca i ua clvi,înt mptriva Papi da pr aasta nu st ric. Poa că ac Fraiît c adărat lminai d Dmnu Fldd îi roagă c oată sioztateasă prmac n comniat lor

Tacatu din an ător dci da c acai praă ca p da rlua cu agmnt no apărara magi ci bn. Eisă flu d magi bn fluri r dar nmai dacă fu cl bun imna saucondamna dm la o part întrag fiofi naturaă 19 Magi în xpî mamaii, p ld şi dă ac lia uzual a monumntlor magi-comcaic, ncpînd c porumbia d n a l rcyas ş conundcu înptiri mrac al l Rogr Bacon bts Magns i aii0(d compaa ita aco lcrări mraculoas c cee da grippa D

ş d apt cam toi atoi de criei despre mecani n ta i magic 1 )Fraii R C contină Fdd, foos nmai d fri be d magi,matematică şi mcai prcm ş magia Cabaei car t îna um sivoci sntl nm a îngrilor Magi, Cabaa şi stolog aa cmsîn e sudia d Frai R. C sîn n acaşi imp ştiinifice şi sacr.

Fdd rc apoi n isă ae i ştiine, săruind apra faptui căau nvoi s fi îmbnătăi Dp l, floofia natraă alcimia md-

cina a toate, cdi prcm şi cl m potan şin din oatc mamatic n cîe cd Fludd, ozicrciana Fama a da n impusamloării lo Par ă duşi acst sen în mistrioas pştă gom-ică prcum şi în dii cuda a Fame acea rprznăsocoş , ştiil matmatic asupra căror îmbnăăr ama iniăî proam d rfom.22

În la at matmaice, Fludd incud gomria, muzica ara mi-

aă, aitmica, algbra opia oa au noi d îndrptr şi d foSînm aici în amosra pi i D a Eucid c trcra î risă aator matatic a ăror listă o alcăis irvs şi din car pinci-pala st aictra Înro ată car am xaminat inna aupra uFdd a peei ui D.23 act ldd pa aş însş părrc cr p car Frii R C î dores i supra cui ini în manifesteeor ete ocmai un atf d program d ar a or mmaic ; ca ri a a pu c mans R C s una d D c işcalor magică t d tip mama ş şnic propus D În lmina

/bd p. 22 er diui foo p gdi din cas vezi Ae e,mti d Nre i he Cheml Text of the enae " Ambx X 968

0 Taau p 2421 Ve Godano Bun pp 49 er f e l p 3022 aa pp 02 şi urm2 Tha o h od, pp rm.



T T 9

faeor ce a s descope pv a ienţa e eroca li Dee supra maieselo şi aspra une hme oziţiile liFldd pa s ie corece Coinnd tecerea n revis a suiecelor arebue refmae, Fludd mai enmr eca, economia, polica, jrisprdeţa eologia cae se cad oae incse schema reme Dp cae recela roee şi a invocaea Suli Sp şi a ngeilor24 a foare necese penr mişcare şi srşşe alzii la admirabiele pi oculte aemuzicii

Î îniere ş n manisul din anul peceden, Fldd se adeseazFaior oziccieni şi îi rag s- pmeasc şi pe e dep claboao

Pldoara i Fludd avea emr şinelor renan bacnian şi poae s ie iuna n pare d Preu ner ar aen

p ca p p memici vocaea io ainteşte mai mulde De şi se pare c ceea ce dd recşea n maifsee rozcieeea iu i D de pogam inteectal

Civa ani mai zi î imp e se apra de nişe aari, în Anglia dinpaa nor adersa care l acza c ese ,rozcian" pe elul ncare uase aprea acs vaţi ş es ezoişi ş Fiozfi" careş pu raeate a Ccii c radar", Fldd spne c a prmi nici

n rspns dn ea Faţior R C deşi este cnvins c ceea ce e propunca Pasoa sa cnaşerea nivrsal natri" sea îdoialc ppia sa filozoe5 Aeasa ra siaţia obşni aunci cnd evafcea cerceri aspa rolmelr ridicae d anesl rozicciee : upimea niioda nii n spns, dup sneele de rbi a todeanaere Deşi ludd pae s cead aii c aii R C exs c adevraadmie tous c n-a z nicida venul

Î cazui i Fldd se par şi ca s-a etecu drp pic la

ooa şi a ractau Se pae c a os iia s-ş puble cril înPaaia la fma De B Ceea ce poae s semne c fap c i aprasepe Faţi R C mpotiva i Libavius a os ecnosc ca dovad a sprijinlui pe are î aducea pliticii Palanali

Anci cd ma zi, e apra de ninurea c ar i nei s-şipbice cle nc d mae" c magia dn e împedia pblicealor în Anga Fldd citaz crsoae adesa li de avan gra

n cae se a c ipogal (adic De B) înaine d a pblca vmu -a ra nor ameni înaţi prre ce şi cîiva ieziţi, care l-auadra c toţii şi la recmandat spre publicae, cu ezea c ieziii nueau de acod u secinile consacrae gemancie şi dorau ca ele s fie

2 acs, p 6S ei C. H Josen, "Roer dd's hoh nd his Ahea Expe

en on Whe, Ambx XI (93) a ofhe , p 8



9 L U M M U L R U A N

e2 Tş chp eviden ele au ăas Fludd e cnvin ă lumeleale nu în deageile calvnişil, pte cae tăieşe tpgaulău, nic luteanl, ce î vecini l nelci, ici ăca papaşi care le apaseă; nu menneaă îă apu ă după ppia lumăue, acdu iezui nu ea depl

Pim vl dn eia cel pulcae de ludd la ppene n 7u til Ista a i ee îchna li ac pin- dedcaie impreiană în cae egele Iac ee luat dep Te MaxmDe Tei ri Ce Mai Mae epieul ezevat ui Hee Timegitul, şidept cl a pute ş ce ai nele pe di ume emncaiacee dedca apae evdeă acum cd îneegem e îcul pulci căil l ldd la ppehei Fudd editl ău pala

smu nteeele c t peă plcaă pe ele gneelu ă. îl mpcu pe acet ate puec picipe lza l, atiindu u hemetc Dacă ceaă cae a cicula mul Gemaa au Bemi ea va ca impea, i iluz, că işcăe de gndie dinalaa aveau apaea eglui Iac

Puem acum d aeeea ă vede ai e iaia di pepecvali Iac. Ginerele ău şi tdată enc ş pietenii lu ncecau nu ua

ă impce înt lne piică de aiune cu ce e nu ea de acd plitca actv cae dechee caea căe eava eiană. i încecau depvă ă pce - we pe e regl Age n- apaa era ncşa d ceea ce avea iz d agie aceata ea cea maipd ala dnte nevrzee ale Nul ageae pe Dee u ve ă-pimeacă27 şi ca la cdaa la aumă ă de exil Ia acumpe dmeile ginelui ău e pulică eă peă genul lzieeice a lu Dee dedica li ş ăzud pn aceată dedce ă impicetun aemea puct de vedee au măc ă lae mpea ă i ee avrail Ael că nu e de ae că a dlea vlu al t as-l ş a sl nu a mai dedica li a i că Fludd atmpinat Anga cue dicltă n plcaea celr ale.8

Aci cd a ăpu acuza că a teu ăş pue peele dnlde mae pn că e ala ee mage neziă ldd a declaa că mivlău de a pulica în tănăate ea acela că ia e By erea uta

de mult a ă caliae dct ar t cu ută î Agla Itaieîişează î ă vblă hegliele cmpexe ale lze i FluddGavi au ua cu pecizi tciule, um va putea ă-şi dea eama

2 hlhcl Key c n ee o o p 67 French o 2 Vez cţe ee A omo 323324 e o o 6722 F Awe o oe 63 p c. A o mo 324.



O R P 99

oe sdaz u aene exu dd n reaţe saţle Consan-ul do de mesae nre Londra ş Paana e menţe a ă-a es enleză de la Hedele, eue să faa aatean edo uaea de maeale mansse oennd dn na.

Utrusqu Cm tria3, sau Isria clor Duă Lum - Mea Lumea Maoosmosuu ş a Lum Omu oosmosl rereznăneea de a exne ome ş ma lmede fozoa aaă e anaonos al osmosulu ş e aoe oesunzătoa dn om Garesnt de me auo n ezenaea aeso sem osme undaenaobnd sema u ldd ese eaş u ea ousă a e Renaşernd o dea Mandoa a nsma ea aae eş en-erea ozoe hee, a oosea de ăre no e

dsel e hmee olumee udd sn e de tate dneele hemee n rdueea laă a no a s Trs-mess esusl ato eean al aeso texe, se auoratea eudd o eseă e ma mut ş e ae o reonaă u auoraea bbă autor ne teretă aase a Gz Shema osm ezua se una n ae oa, a sub oa Numeu u unzeun baă nnna d slaă, donşe asa uno shee erur on-

ene aătute dn ne sle, emene omul n n. Toate snea nre e rn oexun asal a stnse anao e aonemaoosme ş ele moome snt făte ş ma sse de eau eema u Po ş a no aortă nfuen arasus ae aduse-e ma mă eze n aese oesondenţe ao teoro sae edoasae.

oea ou al udd, asua oosmosl nde o s-une moantă roare a eea e e numeşte soa hnă, adă oeunee eeală a elo ş a ştnelo foost de om rele se azezăe naă ar a ndl e se neaă e nmă um aăat n Tatrullum seunea u udd asua ehnoo eaă ndaoae refaamatemaă a u ee a Eud a e eam u nere raneo maae, e ae a a ş Vru aa său deeă n suona ahur, onsdeaă ră a ştnţeo ate-mate.

sra clr Du Lumi a l ludd ese en o rezente a aeş a Cabale dn Renaşe, u adăaea hme aşa m sese dezoaaeasa de araess ş a ontbo u Jon aeată ade aămanfesele ozen s eae a o u r oea ăea

30 Roe u Uq o Ho To us e cos Hsoohn Teoe De B Oee 7 6 8 oms sds oos Hio- Johnn eooe De B) Opene



00 " lJ Z j

s popu o ai ptu omă azată p oi zotări a Mgii,Caai şi cmii irous aacsus şi o , atui s poas va că iooia ui Flu a taă o iozoi ocaăo ozofi a aştrii asă la zi, i ci p bă ptate salutată ca aap pubiaa i aatiat

Stiul cltri aatiatuli su Frc a V-a tui să cupăca p u i ci mai samă pai ai i p Somo Caus ca a poicat ors Paans igeiosl aitct şi maic aimagiat mii magio-mai ca au otiuit să o astuui i ig o auă mis Caus uca sprat opiasp aoia lmii cum s văşt i itrsu să ts p mzicăşi orgi, comiat cu ptic ituvaism i car a voat mcaica, aşa cm ută i s aisons s ocs moans C cpţia uious aan sci ui aus au fost puicat iou paat,să xcia s ua imoată acă gim că pi os aanus puiat B cu avi ia Caus pu ccuaca hi Ca icia pactica ş ca ait itvia găii Caus ur tu Cua i Hibeg a cat o rmoios poispifcuu cii paat

Micha Ma s-a ăscut la seg, Hosti 1566 iocto miciă şi a ăit a Rostock apoi a aga a ost mi ai Ruo al II -la aşa cm a am rătat Cva upă moata li uo, 1612 Mai iat gia, a itat apoap sig gătuă uRort F, şi şt xact i ci aum mpju imasa pubicaţi, ana aranssma C ma n a] ra icamicuui g Sir Wiam ay ca a pit c Fu i u

mţiui cu ci ui mi trziu rzută că a cuosu şi aţi gzi,ca piă p Fracis thoy a1cimstul, şi p Si Tomas Smit.Mair a ca ma să ct Fu car sa ăscu 54 ia

pima pa a viţii s, pcuă atmosfa a rag i ma uiRo a -a, să aibă a puţă legără cu aa a gz lu,ăs t- sat işi Kt, Base şi momta to acoo, 637 C să a omu or grma ailiat ccro imia, c

at ct cofz la crta ui Ruof a -la şi a sşitl viţii,suis Răzoiul tizci ai Mai a ispăut la Magurg 1622 timp oaşu a ocupat) şi micl fiozo g? Şi totuşi xstau ără oiaă ss gă tr oi, ir F şi ai apţ împuă iozoio oziui, scriitoi ca au piat lrăi apăaaaio C şi amo aă atgc ă i rso u ăca pai Fatita ca c a fş atituia oişuiă a clo ca sciausp mistiicar roziuiaă



D O L P

ig n dn Chymshe Hohe Chi Rozee înfşîn semnlmonde l John Dee b gin in he Hemeke ome OI' e Chmi eg

fiînd emnl monde ui Dee

unct vdnt d conact înt c do sînt aca că aîndo au

dc paacsn aîndo au pubcat a Johann Thodo B aOppnh cda înto v că Ma s c c a ntodus pFu n ua ocucană umu t a os aansată a că ucsau pcu vs că Fu s c ca a nunţa p a cuttoat o acs nau uat t consda ca p u acoa po stuaa socă n Paana acă Ma a cunoscu p Fud a zta dstu s Aga nu put oar psupu ă ăca acasta

ca uţ aţ ptu că spa conscnţ poant d a căsătora Ectouu paan cu ca u Iacob patcpa a sctu u anu gă-tur în popagana ozcrucană aac potc a Luu aatn ?

upă oarta u udo Ma a auns dcu u Maucu and-au d Hssn n u acsta nta în aţ cu un pncp an oaapopa d ccu Ectouu paatn c aa putc spat pntAnga ca a nunţat d stcu achc în a cău oa as-s ssră pn întîa oaă pubcat anst occn oa u



102 l L M l N I S U R O Z C U C A N

Fig. 20. Robert Fldd, Utrusque Cosm Hsta



T AAT

Maer pe ngă landgu de Hesen nu -a împedca ă că dee ăătoi. În 68 delară în un dne pefeele se ă se aă n Fank ndmul ău de la Lodr la Praa. Ca un ae cnoşea ş onda, ş PagaMae poe oae bne să os foos de Chran de Anha penu pregărea m aer emene

Ş n fap exsă docmene nconesae e ne legă nre eş Anhal. În 168 De B a pulca a Oppenhem o ca a lu Mae aeî ee dedcă l Chrsan prnţ de Anh. Caea ee Voru hoc esde Mone neru Sepe [ nr dcă Depre M ceo penee Pe pana de lu ( 1 ) vdem raaă faa ndă ş ăorea l Mcael ae nsoă de şap r epreznd plneele. Careaee o olare acesc mmu1u alhm al aer pe e

pa ă-I năţş n nă togă auns n năsorle poeoTema as aes e căea dpă e hooph adeuun n an naur nnd-e srn Tee de Ardne ce e

a soae dn an Sdul lu ae ar e nepu cu o udedae ăte Ahal plaează meda pe el ş alhma pală nec e ma mporn dne sfen Eecuu palan

În aceaş an 618 la Oppenhm ea pblcaă o de ra e B o

ală are a l ae ş acas c o paă de pendd gaă an ens [n d o ae are a ajns oare căuaă dncza fe adral n cre ea lsa enmacu Goul epoape c granţă h e dş raul n s emne.

n gen ese o cae de emleme nsoe ·de cmnar foce Aaana pe pagna d lu (g. ) pusă no pe ce s aaăde a ur căre deăru pual moa ş şnţc dă achmlu prual o ee de peeenă ş de purae nenlor rn memee Me popune o oae uă fozoe egaă ş alchcă: eceemlemă are un md de epee n numa ua c ş zcal 3

Una dne cee ma apane embleme aă un ozof cae nnd unfea uăreşe u ră ee lăae de pş Nau . ) cruaea adce cma ane de pefa dedcaă de Gordano Bruno lRudof al lea pe cnd Bruno e a P n 1588 ce epeă emaa avoră ş nume c ee să udm esle sa urle de paş e

au cae gă de peunden a ă fe ază.32 Me deş n fdeeşn uean (Fldd ea un del nglan) poae ă au n me o aemenea dee nc cnd n aceş n de agă onrvesă gsă ocma

D ia d A tt ges o Rad Peue est onda6 . 224 22

G Bno Atu deu m es aa 1 fa a B e rmet dit 141



04 ILUMN SU ROZCRUA

înane de zucnea ăzouu de teze e a ae coscute att-ne ae egoae ozoce pnu o ach

O ată ebeă n lnen înăţşează un ozo ae ăoăcu coau o guă geoecă g. 4 a) Coeu a aceaă ebeă

ee nua Mon Une a os oaat e un eto ecen acăţ u Mae33 cu Mond heolyph a u John Dee Ş aă că nou egă Mon u Dee în a euu zcc pusă ca îtodă ne ebeee u Mae. Pob că Mae a ue nuenau Dee în ea

Nu oae încpea îndoa c peca e ache a căe absa expe-e guavă în eeee u Mae ese ea pe ae bavu o ez-

aoba aha anee zcee a oe u Dee. Dacă ceapveşe cu aenţe o eeă ca aeea n ce ozou ete pe punctul săoveacă cu aba un ou g 2 ) oae să ecunoască ou cae soleazăunveu4 Mon heolyph (g 1 a) ocu bolzat în Monn eu ebecuu eîn ocee achce. uncîn n nouo ve aupa lhl u Khuna sat n seca e achea u Dee ue conaa că especva elea u Mae ce se ne

n aee uu ete cabă cu esectva n agnea u Khun-ah. Ce că eeca aeasa sozează ahtecua ş ueceleaeace aae cu ea Dacă ne an că Mae zeză uzca ena acopana eblea ouu ne ă seaa că ebea conne toaeeeeee înuae în n heolyph Sîn cu otul ncapablă să înţe-eg oate acetea nc cu a ob ă ezl o obeă aeacăîn een acete ec de alche Da înt convnă că caţ eaeenea nauă în pezee în eeele u Mae ş că Mae a oae e a oun ne ozccen.

Deş Mae e epă îneoeb n eee achce în ceu uăee să contuacă o ulae lozocă enă ozeu au n oun nuenţa lu Dee o oă bază heecă. tît unu t celăa au un cul a e e enuzat pen Hee egsu ş enuaevă heec egean. Oce aceva a eezena u ş Maeîn în ch ce ozo heetc epezentîn un o e Renaşee hee

că nun en în cae ulule heece ognae ae Renaşe

Vezi H M E De Jong, aaa Fug;ens". Source ofa ha Book ofEm-

blm, Leden Smnul "ma ee înscri n ctu un pe pg e u Mo Hio-

gyha (ig. 10 ) ş gă uveuu î foă pe ex "TăeeMn c ţ ee n chip eio că î ee hn D bc îE Ah Tht Chm Binnm p jo p



0

F M Viatorum, hoc es d onb la

ipuii ipeu p cur Ic aubn aa scrie hemece caii creşin35, ş c re nu er e vechu eo eenHee Tigu. Sceea n c aauon Heeti a oc ui Iac I n 161 ee ce pe ueze pe ege

nge în aăra heec ş n ue ate ă ensu uegiam u Fu ş al u ee b ă cu c m aec a h nm s eonez

e cee Mchae Me bcae nte 1614 ş 160 Rarcc uază eeznă nua eva unc ete n v ş gma

Vezi Coo Bo a h ec Ta -



0 N AN

s er ocl ses a u Maer a t ubcaă a Oehee uca Je 1616 cae a euc a Oehe, 68 Peaa acee că ee aceea ce Maer eclaă că e aă la Fak-ut uu ău e la a a Paga. e e căa e ee ectă

i 22. Michael Mer, altfg

caea Fac hoy cat c u eglez La ( e ccu ec aacea)6 Jacb Mau dee care ue că ea u e-ar a uea agrauu e Hee ş Cha Ruh ese cae

Vi Deu he Egsh Prelans . 142-5.



D P

w c ese medic ecolui pin l Rnuui uem deduce dupcse um ce eru cercue pe ce e recven er ercur medcepclsien n Londr ş în Gern l urie lndgrfuui de Hess şi ecouui plin.

Luu eu su jocu srios ese pot cee c Andree r f puucfc drep un ludu se o smpl mc egorie n cre o c oo şi e crtur ş susn ece prnii d f mpotn nsimporn suprem ese ord lu Hes smgisu dup uesa n ce desce rolul su de mpciuitor şi d econclio ş uilieacivlor supr crr pede ciii ce inclu medcin ş mecnc L prm der isoor ces s bsolu nerod. rbu s presupune c n crcurl p ce le frecen er un numesens scr i xst o gl hec c d Mr nui ueveu Gu ee o lgoi sup uo si not ce fospnu nti o pulic cu mul vr u în 157 su uspiciile nulu De Bry l Frnu ş puc to l Fnkut n 1616cu o pref drs utror hşilor dn Germn şi coţnd uil mnfeste roiccn t ce c lag n cpul c m lipedeeul lui Mier de a glu cu cel l mnifsor.

n y ue, publc l Frnk d Luc Jennis n 1617 erxa sulim chyme oşn lui Hes rege l gptulu şiscrl Fciore dic Regine h" ş închi cu un mnheeic de rgenere e m î pren unu inns !scsm heeccre mneşe ore mul d felul î ce Godno Buno folose meelgoase he cu deosee de Bno c ier foloseşe mecvent igi chice Syl se efr l Freit R desu

de u d pr vg pen fui inoţii recse.st posii c ir s fi fost nuen tî de rd u Bno cş de ce lui Dee m c Bno declr c înme o sec de gordşi pnre luri7 r er luern mişce lu rgos inensemic pot prin urmr s i nclus o anumi inn u Bupoe s fie o eni de eo eligi în sns emec ne religie uni mi mi vil prn mjloc nuenelo hemece cede flul pe cr Brno îl susnuse cu rdoe e de pte puerncul spc lchmc l mşcri lu e îl ndc pe Dee c ind prnipl enţ ote c î pu de reform proot n aln se mesecinuen derivînd din pul de rdie De cu cee dn pul Bno

Aît Slenu po e Tee up z] c ş The ueDepe de u] ndou scs de şi dou pulcte de Luc

7 Ve Gor ro h Her r 32



8 L

ennis nut n 67 especiv 18 eec mo s demnifele occiene p n nii imedi neo nionndui nese p Fi R C i peocupile lo e inge o tem cse c mi ie cuioie l pe n cli mp ofe i c eineinfoii În ndou scieie c tee R C exis n ele n se o u mistiice cm u susinut ui Pe l ptedel c nu este memu eiii i c ese o pson p umilpen ve cces nie ine î de suspuse

În lenu p ae ie i p pe i R C d cloni ncec s explice de ce e nu du ni n spuns numeslo pesonece u ncc s ine n egu cu ei. ie pune e ce u ssaa ne -u cut do pulcnd cese mnese c pefes pn cpt comni m i tcd dc continund s sc Segt duge ns c nu- ncpuie c Socie Rocucin enoi d insignintu lui pon embi i sn ineg i fidli scopul lo sîn une ei î jung lo i i c Socee Rocin pcum i scopuile i piose i lnopice se peocup cu cecenuii P cum Nu nu s- eelt dc pe ume c mi lipseese în specl expemenu i ccete xpmenl38 Acst sugesie

uni inene conine oe o inuen nsu eului tnelese mpotn. O seene inuen i putu s ung n Geni num cso lecolu plin i concelo cu Angi de ul celope ce le sugee micle ui i

În Thei auea (puic n duce engl n 165 i dedic luilis Asmole) e i popune s dvluie sucu Socieii Roicucin i egile e Dn pce cese gi st do u comndiu cee

e se spune pulcui desp ii R C n aa i nume c veu do s ngjsc d olni s se dune cu oii o d pe n i lele d d ces ie see pin duin une evelii d n celimp nu deuie nimic oui m n cip o c o stl d soe exis i menii c î cunou lgtle iu ce um cecus c vo i os n mu s- gcesc luie

În uoul ps p s ib nn d eel locu ntlnie l

ilo R C39:Uneori am obsevat Cae Olmpce nu deae de n î ş am cnocut un adespe cae cedem că se meşte S. Sps - vea să su Helon, a

Su p ar pp şi un. Wa Bhrh fth Rsy s 3 21

hm ra h gbs a R C 168 p 4 f Wae

b 28



D P 09

P ne Pega a făc ă ţşnecă n zo c ape bge n e Danae pla căa Ve e jtoae Sat oa Ceea e pn e ava nom ean pe co negen a pe ce gnoan a eua l

Paas, Pegas sînt freşte alu clsce sod, dar încă oae ag, ar oraş numt Sanctus Sprts, g î poate i orce e de ală pare,Hedeberg se aă lîngă u îu bseica lu ava hamul nul Sirt gădile lu se găsea un mnuat vor al Paasul înd cet p Marduă u studiu a a md d a Heideberg a Cunune Chia ndreae, a mresa că a ca dra ace alue la Hedbrg că le dntr gravure sal matc a puea reecta consucţsmboc ca uau ăt î Grădna Palană D compaat spre xemplu pştera e cae De Caus a constto a Heidelbrg, connd un vorpodoit cu col g 5 a) cu îcntător a mblemă a Mae reezennd un om cae clege oral (g 25 b Coentaul la eleă ne lăureşte că rn coral rebue să nlg Para Filooală .

U punct porant în The ue i ame unul care tinde să coe unle gmee aas mai devree în acesă car se atcă vorbeşte despre Frateiatea R . ca despre un ordi cavalresc com-

parînd embla e R " c nsmnele alto ordin crca ublă a aa-elor de Mala Lna Ordinl Lni d Aur sau atiea Ordinlui areiPasajul rb copaat c au a oe cvalş n Cunun aie adaugă ao dpă ce compară Ord R C c ae ordcă roblema nu costă nici î ccea dlă, nici în Lna d Ar nici Jarieă ci n lterele R. C enru ele Maier dă o ineretare en

au că R înseamnă egass ia C Jus" (făă să xple d ce

adăugnd: Nu este oare aceasta gheara unu le trandariu ?"40 înbucoasă să abadonez subectul în oa acse ntrebă!Î eu nenu Depee de] blcaă la Frankfu de

uca Jes î 119 ddcaă ladgulu de Hessen, Maer ae a înrodsoz atotică dscută istoa Iilu n relail sale cu Geana xaltă ogăle năătur geae, d ld mee uă de mau-crs epoate în lioec ca acee n Heidelberg l laudă pe Man

th snţa sa î aa al ma oete o noacere a Be-ca prtă î aşază foae sus p Paacesus care este uat de maiulte i de medc din oae ă1

Pînă la agem î 620 În anul acesta Luca enns a publcala Frank epna phoph po] a lui Mair care

Th a, p 59 m nnm deicaţ



CCN

desce o conversaţe ne Sooon ega dn Saba Hr regee ru conţne conerne stce pe deit te inclusv una despr randar2

Cudaee pubcţ e u Mhae Maer se conoează unu gracepora dstnct E încep n 1614 anu de după căsăoia u Federc cusbt s închee n 60 (de î a pae una în 161) nu scutdon a u Federc a Esabete n Boea e st peste ot arcatede stcsu heetc expat în teen heetc su egpte anterpeăr egeno or con cu un uz oe persona asbosulu achc tt uge se cel nob produs a acese concep sernd un nd oate stt fote ofstcat în creach este oosă ca sbo une căr egose teectuae dn neres de ptnă deoebte

Atăz pe evdent că gfcu tepor ut de caea egoasă neectuaă pe cae o rpentă Mae concde cu c că Fede

csbeta eound de a căătoe pnă a nu at d Boea aMae în ermetsu u sboc epă aue regose nteecu ae ceste căr Contactu c Ah cect prn-o dedce sugeeă pînă a evden ap că Mer ucra ă ă cu Anhat

a oe uno egăti e g Gean Boea pegătnd stenstaea u Fedeic a abete c ege egă Boe

Mae este otvt de un foate puec pu ego heetc ae de putec în feu său ca acea ce -a însuţ pe Gordano Bno uta pte secouu X-ea cobnat a Mae c peat terană fu de cbna a ce po să te aep dac nuenţa u Bnoa pns ădăcn în cercue uterne dn Geana

Foţa acestu pu nu s s Me nc după dezasee dn 160ta u scie pae să ost ntene nteetue e ene ed [Cntiene nteetue depe e în e e pii enix] însoţtăde o dedce ctre Fedeic pin de oe dataă a Roock în august 6 În cest cîntec de ebdă a ău sau bes de poenxMae poee enaeea p hen pe hc egpteană ce speţe aupa tuor ceore păsă ese ceebaă

în-unu dn a veche ae ocu n dedcea cnuu enceu cepnţu noveg Mer vorete depe va s c despe una chettă în od desu de cudat nu în căea unor cţ copee de sboshrmec pe cae n e enţoneză c în sd ateatclor.

epma posoia pp 1112 Aeste em par s f chp lbea

rente Vz Cvn, e e p



EDTL N

n tnăr aciist boean reuga din orore ce se etreceau n ţaraui du 60 er ln de veneraţie entru emoria u Mchae Maier a enţnt-o ve eubicndu-i oeree olosnd ent gra ur aceleaiplăc ce sei seră penu publcaţie orgnle nă boean e eSock s Stocs u edc care proovase a nvrsitaea din raga cae, î 160 uns a Mabug unde sa înatrcua apo s-a dus a

Frart unde -a vizitat pe Luca ennis enns i-a ătat ăcie ctorvascrieri acce reent pcte ai aes pe cee e Maier iar Stocius a fost de acod să editeze o nouă pbcae a or n see coetă4Aceată sere a apă sb titu au eu Găna ]pubcată de Luc ennis a Fan în 164 c o peaă de Stocsdatată a ord n 63 Angla era lianl la ce nsee ac boe

ul it de alel ulţ oato ai să în n cre a uat nreaţă Stolcs vobete desre necre ui pe ce a încercat s-o lineocd n nchii n grădna ină de păce hiie doete ăoere această mngîiee ceorali boeien auni în năpastă În ch vădte seră că gădina lnă de păceri o să circe n Boei opaă Încălătoiie se în stănăate une e ese adînc îhnt văzînd dezastreeăr sae fap că n poe călători nde ar vea din caza ttui

si de ăzboi Sngu egu ese gădna plnă de păce a chie46 e e t oott p de et [ee] a u p ne pe plăc p d Mmeşte donu Mchae Mae e m et Doto n Fz n Medn pent o pe d ta; ş pe t et Jh My acetneotet h

ee a te dintre ebeele i Maer sînt rebicate aic dă

păcie originae e cae enns le ăstase îenă c te dnte eblee u Myius pblcae întîi în 6. Myli era n discio a uiMaier în ch evdent aea satii teice pen cază, en cănr-o prefţă dn 16 vobee despe a 60 ca dese anl ceaata dea că lîns se păbuete ce"

So reenă o egăă înte caea ebeor achmce dnreaa Maie atua boeană a căi cae s- it atî de d-

Vez n d Pl o Che p 77 ed zză t dc ts ă fost ma opo s

4 d ă ost ucă d Js ot î 1 4 casă d st accsbă îo pă z tos o ozb Chymshes Lug d. F hd Dmstd 1 4

46 tt d Peude p 7 J De s Phsoph eaa F f (c J fa

că l d p 0



112 RCRC

sros n 60 Reugu se grbeşe s jung Lu Jenns unspn u eeren u see pregeşe o epube ebeeo lu er cec nepe u o see de ebee usnd une lu o u o, ne uni eeene npoesee chce n p dne este unun ce 6 ce ese pr ge r4 cc o ş o u o cossene u Fedec i cu Ese cu pr n pru t epuc l n ee noon lo

Sudere lu Fudd lu Me ncec s re ndo eşiooi oirueni prneu oiei şri redeene din n Ando u fost pulc de edtou lnuu De Bry de sree lu Me eu pe de lu enns. porn

tpoo edo lo n cd ese luc doed uc looe heece dn Angl repeene de Fludd sn popen lnu peun cu ce lchc sbos popde e pol pe une sun desne s pooee leu Boe n specl cu r prnplul en europen heA exs pese pe uni n ln n eor de ncure uno lnde gnde pn loie cror ln ene pue ine n expn

sune e Boe Ese pede enu oen Eecouu plnnu er u s eu o peocupe de poli supec su dee nesbu nlunrul c exsu cuene u o orene exede seos

Se fo n ln o uu e ene dre dn Renee d dosul uno uene no o culu ce poe den pn deul ocrn rncpee n jul cu ese cuene de dne

sse enru e Fede Eecoul pn exponeni o speuc eorul n de şg Boee d o expese poi o-elosscopuo lo. A cu ncepu s d uurle oe cuenee seose e no de nne n jurl uno gu c hp Sdney JohnDee odno Buno coneeu n popnd u Anh pen Fedec Mce edecn n e cu ceso cuene de dnce esedepre de snu lo expese D os ob de o ncee de d

ceso uene pocoregose o expese undn de e deueoe heeice enndul pe un prncpe e. Mice ne sunesc ule r scunse nun snu uu ; loo lu Dee spul s clees dn Anl uu s uonee u cenee sceene o ch eene olu de un deenele eloseş gsi un so n cnun h u subneles ule e ue

48 A fost publicaă Întî de Mier Tpus Au Furt (Lu Jes), 1618, p. 27



D

csr s c n Şt c cst r s srsădzasrs, v s s prbus n s Rzblu d rzc d .D într tp crs uur un stt rzc căr curt s Hdlbrg c ltrură ză s pc î stu ln vînd nst rtsc n cr br lcc d pr uMr în cr lu Soo d Cs



7

Vlva roruan n Germana

Farea rza" e a st r a tatee t

d manese a deent urînd de o onze extrab dtr renr de ade e a era e e mş fr o uoaşerer a atr e reae nd pr ş sp atraş de psbtatea aîe de tra î egtr te persaje steae sesre ae ueaşter e or tr seroare s î sea de rpîdrea îput de e a r magen sa gtatr jdş Maer cdea manestee ae adrest tr ştr d eaa oate

îegea r ata n ape tr mst parase sa re e e aa î tarea e r Ce resoab de aestee rgare -ar pea s ost surn a de eet teor r dereaa eemet re a zt în a ae presşr Fra Ca srjea şr r

ea a at ma aes î repc a ş a nfesso a căroratr deş anîd î p edent ş de mtooge rozrcan roagt de Adeae unun pteau să e a deît dree nsuN ez c tee ptre a dettatea rtror ce vr cabora Adreae praganda rozrn S cut î prvna aceastamerase roe nee tot aberate aee î sb ce trebeue î osderae rnre ee dn se aă om ung, nost matet adat de Lebz Canddtura gs a atr aaner rree a ost sgerat în 1698 de te n rtr aene a rt acast ore d a u mem ex a u de edeeg Aeast srsă ar tea s oe addtura u ugus.Fat am tm c m senetz era n e de parabo mag,

Maer, ou ru epstola decatore.2 J A Fabus a ssţnt că Joachm Jngs este atorl Fam ş ă aat aces

lr e a "eetar dn Hedeerg vez Aa do 698 p 7 c Aoldtor ds RosC, p 85 Prtngto Ho ofChmsry p 415) ează refern- n Ata uoum r n ree î aeărl arme e acoo că ngs r scrs

Fama de aceta aparnea cecl l Andee



VA Ă EAA

una are a şi în zl lui Mn eoglypc a lui ohn Dee oate includeonibuţii şie ote sease ndeoseb natură matematică ridiăpsiilitaea a fr att e imporane ca Junu să e pt nmrape atrii maetelor Totş ni aaţie hotătă n pae ctăîn leăă orinea manetelr pînă nd nu se va cerceta ma temeini fondl iorc al pobleme istuerea de căi şi documne a Heidelbe d a a căzut în mî uşmalr poate să eme că arep a dcmenae ee emedabil pierdtă. Ete pib ca anu Grtebiboec la Bilioteca Paatina şi centul ne ate coresponene ter-naional să ie personajl l care ptem aştepta unele lş

ra fo ziccie ptopul de lată i e mfeste,ee cmaiiă c met manetele era nsă leăă cu

icea d aja lecrl alat pentu c această roare e înepe ma deabă subi dup 620 adcă îun momen ca cince cprăuşea tenatve boeiene cu nvadea latn ş c dspariiau e la Heder

Lul de ce ste nevoe în cea ma ae măsă en eluiarea ncîlctui labn l lteri născe din roaea rziccană ese căea enl p dăci plu ib dee precă

datelor ş a clor e lc elemel i lo, i tot restlopeă pn ce poate ccede la o perpeciv mi oa asupra mşciş pn a pte f claca nmeoae problee anonitate şi de flse căe to pednel3 Înel en e e fpt l vpînă acum neeoat eas cereare mdeă ece a fosnierat nevenc e n asmenea st. În capitll de faă nu amintenia să ap în încme erenl c oa să dau o c impreie eprelteratra aelei furor ăînd a pa scerle l Flud ş le lui Maiepe ce am încercat să le c în reviă în caplul preceent).

xtă o medne e ete simple cel mai aeea rfenuse laele ele ar prn nţale ce pes apelur căre Fai . nde îşiexpiă amaa ş c ă fi ş ei n mşcre Ai pblică lcrri

Î z gu u ş f Bbf z F Lgh G A Caaog e Rio o o o e Se e Roi Boo

hu 923 E u u ul făt d f lz m Ul frmţ f gă pgd FuBiotec Cemc gw 906

Cl b f dp m um " zră d gă l ţ: A E W e Re it0Y ote Roscias, L 87 pp 26 ; A E Te Boteood o te Ro Cs Ld 923, p 213 i Pl Ad itoie des Roe-o P 195 pp 137 ş u l-Erh uke Roseeze 1928 p 6 u l P v pr z rm



11 RCR

mai lungi decate raţlor R în sperana e a e cîştiga atenţia aemapoi p antagonşt, pe ntestatar, cre ata mpetatea, racte magea cractel sbversv a Fraţlor R Pe nl dtre aceşt critc amluat dea n consideraţe: este Lbaiu Sb peudonimele Menapis" şiIenae Agntus" aund critii l fel de ever

e mai ntereante plaţii sînt cele care proin e la oameni arepar bine infonai u privire la micre sau poate iar au fost mpliaţiîn ea din nteror Sînt oameni merioş care se folosc de peonmeÎn ele ce ează îmi voi cncentra atenţa apra acetu tp de pbliai rziriene Selectîndue e ele care m se par ma mpante cunnţa, dacă este posbl, d a aa mai mut depe mşce dinăt, şăînd eopte otpl de publicaţi sse de oamen c tol dn ara

mişcăr, care în cpul cel ma event nu şau nm ma mul ec eeace au ctt în manifeste

Teopil Scwegardt5 a tipt 68 ră numele ll e pb-care sau al edtolu o lrare cu nătul itlu Specl spcRooStaotc s t: Wetlge Enteckng e Cleg noat von sonen electe Fatentet stRosen Ce z [glnneleapt oiccn ac evle coplet a Colegl a nv

tlor e er memr lumn Fraternt ChtRosen CeutzEte un xempl tipic de t roziccan ametel să e atină ş degenan. n scerea aceata Theophlu Schweghardt care poate nanme Danel Mging sau poae f aceeai persoană u Frentnus deValentia" are oate fi înuş Andreae e arată entziat cu re aPanspa" (tttna) rateitţ la întreia ei attat pe car lasifi ca (1) magic (2) fiză au cymică" (3) Terine"

adică relgioaă şi catolă Membri ei red în inul Ile" ( auze laprofeţa lu aracelu despre enea Sntului Ile Au lgi u bilioteibne înzetrate şi itec n entziam deoebt operee i Thomas Kemp, găsnd ele, n siul petţi mistie reştne adevatele mana-l a" , explaţia a a mterlu ma ş micsmc6

uraea aceasa ete ttul tpă pentr asemenea publaţii c lozoa e ansphă" espre maoms ş mcss zată Magie, abală ş Ahime cu sugetia e de seasă urmărre a nvăţă-

tr ş a acttăţ ştinţce, u latra e rofetă, u pteica ei inspraţe peisă

4 a ceut pea cae ena ae a c icaea să a ept aace vei d Mepi ia padia pe 69 Waiee HY 2 ee ee acea ea c ee A

aie, Broherhood ohe os Cross p 259 d p Scheighd Specm p 2



VÎ L RORA ÎN RAA 17

g 3 ănd pe ee ati eemă d Alnen.

n aceeaş egătră c exempar e a Britsh Msem a i pecse o ore nereantă oeţie de tipătr şi de eene Una dintre acetea e reeră îneaproape a rozciana F n ş n at exempara aete ipriti7 care se pare că a crcat independent de pecl

Tipărtra aceata ntpi nţişeaă cădre mai peciadeapra reia e aă o incripţe coninînd inee Colleg Ftentt i F şi este ată 1 6 1 8 . Pe ăire de amndo prţle şi

sînt reprezenai ce trndr i cîe o crce utem pin mae prepneă pm o imane a Iniiii egi a Fraţr Pe maini estesgeraă o at embemă rozicriaă mportană mele eha cureerire a cntee are pecetiec ncheerea e Sb mbra aripi

7 Bt Me, nt eg Hiry 8 ă 81 1 9 . 4 Be care dece eaă păiă ve i pp 1 4- vut gă ea u exepa d Speulum Scheghdt



18 ROCR

or tae ehova" Pe cer a stnga şi la deapta numei cetra a aipor vedem Şarpele şi Lebăda puîd stee şi ăcî auzie a steele nod zodia erlui şi a ebedei menţionae n Coo8 ene peetitoare ae unei noi dicii diine.

O nă ieind dintrun nor uru Numeui ţine lădirea ca de un irşi cdirea însşi are ipi şi este pe roţ Să însene oae aeasta ă înaripal, obiu Coegiu a Frateităţi rozcruiene nu se ă Nicăier, aUtopa nezu pentru nu ext în senul lea a uînuu CleiulCi ş al Trandaiuui est apărat e renelur de rei fiuri pe e estega Numee ş ţ ca pe nşte bii eea ce par ăie nişte pene Snt oarepenţe anele are aără aet lăa sb Umra Aiplor

Dno pae a lăd iese o rbţ şi iniţiaele C F" pobablCrstn oenuz Fre' unţe e nl de biă mfestlorPe de ală pr se proietează o mînă re ţine o sabie incipţia Jude Camp" auzie la ersonaul nit Julianus de Camp" ce apare Sec i a u apar Fraeităii R C ee pită împenu edţia dn 16 (Cael) a manesteor9 oae de ae înalţ o sabdeensivă în tprtură Lînă mîna aceasta are e proiecză n magncuvntele Jeus nobs oia" [Is ete totu pentru noi] sînt sce p

ăde un motto are ape şi în F ar expmă de deja ouaă în Secuu aea adeărata apopere d iterul aromrocoic se aă n area lu Isu aşa um o defini e Thoma KempiAte mii pee de arpi poă ipţi una ete T S", poate TheopuSchweighardt preupuu autor a lui ec

O gură are să n enunc pe pămnt în parea dreaptă înaă u toatgravitata găcii căe ume Pri erestree Coeiuu Fateităţii Cri

şi a randafii orott de neri, e ăd igur de oameni are se aratăcundaţ în studii Un om ureaz eva a una dntre eretre la ealalăpr s e vadă inene tţe de o naă nedn Atiudinea uri

ngenunheate pare a expima o dedicre ăte studiie ştiinţice angeicei dne în tlul u ohn Dee

a pe io dezege mai depe miteree aceti iă aren încape îndoaă n îfăţişeaz o mlemi esajul rozicru

ciene Faa Ne aă cu ce pl n eajma centlui aeste ume"au al acetui i ce a luat inţă în minţile strani lor peronaje areau dat oă manifeteor rozicruiene

Joeph Selaus" a scri doar n laă, r amee de gean lurea iilaPegl Fent o că intocee î înele

8 e exă p 26 u a p 63.

e jo în Ae a p 257.



A Z R A E R A A 9

e celo vec ce ooă e tă Mge e căte egte pe tă ete pe bnă ptte tă e eebl tetteRoccă nop A ot pată n ăr nee oc depice ş a editi şi c atorizaţe de a Apo A cnaşte

şi Coneo citea din ee ş şte de aeeni de Cn Ccă.Ete n teran înoat, îns atrat de înţeepcinea ceo vehi dehereti şi de caba î iteaz pe ehin) Decar că a citi Caeaarii este o ap nă de pieate Pintre e dntîi nterpe a natrii îaşaă pe Hemes risegt pe are î pasează în ip a ind oteran c Moe; n at exre de ioant nterpe a natrii este Paraess Cnoaşte eva dnre opeee Maier ş iează din ee

ceea e pne ite adrr or, ş cea e ş cea coparate între ee, e ace o azie eventă a opera teat dă na dnre ee a car deiniţi ae işăii rozir

iene, a ind inspirat dn Teooga tcă ce nrajează ercetareaNati Este n fe antstoteii şi faoizeaă inerpreea anistăa natii bab ae ş azi eronae, dr acestea t er de obscre.a n oent dat pae ă abă n ine pe andra de esen şi nisă ced că Peass ar pea n dntre epitetee Eectori paatn

Pintre aţ spriinior terioş ai Fraţor C ese ş Jian deCapi deja enţonat ş J perer acsa dn ră ator a crţiEco e von G Hocelecte Ftetet e blcen e R CEco l e căte nee pelnte Ftentă onorbll nR C, pbiată a Dantzi în 65 Js perber era nee adevărat anei persoane reae despre ce e pne a deţint poziţe iciaa AhatDesa ceea ce ne-ar ptea ae s rede că ea în eătră cistin de Anhat n Eco peer pare a scrie c oaeae atoritaedespre Fraţi C şi se dovedeşte ad inenţat de Maie ş abaă, deoperee i Coei Arppa şi Johannes echn de aseenea noaşteHon n a i Franeo Goi ş ierie i i Ficins Theoogs Este itereat de oneţia i Copei şi reoană enerieca pe n at de ete itrea heroeor şi a aatereor d Carea Ntiiperer pare a n eepar ipi a orientăii ătre ineiarea natiinraat d et rozicrian

10 seph Steatus Pegs Firmmni si'e noductio be'i in eerm pieniqe olin b egpis & Persis gi hode e enebili Fteite Rosee ciPnsophi rece 'otr 1 61

1 Bibliothe Chemi I pp 391392 Wae Rel ito p 23 d 133 2 dii Clmorm lio tiimorm orm t e t Religion

Freitis eebtissime e Rose Cre, Fa gee 1616



120 NM ROZRA

Fg a) lcha ş Geea

g 4 O u ee d Aaanafgens



A R O Z R A R A

Ject cîtv Învăţţ vetţ c pve l p el Celebetent occene2 ulat a raurt n 66 este aa cumsugereaz şi titlu ei o cuegere de ărer ae mai multr eroane. Primueseu este un eogu al motoului fe h on a Ornuli roziru

cia şi este scris de Christianus Phladehus" un iuior al Panohieiae unaz araer round reti ordnuu. O ată contriuţie îizoreşte e tţi oameni ioşi di Euoa s e eede de oza PseudoEtcă" adc aisteic) să se dree căe Diina Theoohe MacrMrocomă"

Printre cee mai intereate dn toate aceste ouscue este Ro l-ecen nal n joe 13 cat î 6 7 6 8 ră umee

auu al etul înu-l ret ator e Forentus de Vaentia" Ete rep la citce aduse Fatetţii R. C. de către Menaius".Cel care a cri Ro Flecen dedete ra cea ma vasă cuaşerei eturile cele mai gate in înegul gu. Ete intereat de arhtecturmecanică (himee) atmetcă ageră aonie muzială gemetienavigaţe are (Drer). Consderă ă ştnţele sînt imerete ş ere ereţionea r. Ce mai nedeăşiă este atroa: asoga este esigu

ră. Fizcii nu- iseşte exemen? ,tica" nu ream ea eexamae?Ce este meca deît ojtură ?14

Paaele acesea au rezonanţă aroae acnană ş o inuenţă a Po-

gel tnţe asura grului ate într-adeăr exisat vend dAngia îmreu cu ate rîur egeze u rieu sriei Eetorulialatn. Touş ial itees al elui ae a scis Ro Florecen, musu tre ivestiarea natur are u motiv roun relgo. Contemîndcaea atur onempm e Dumnezeu ns Siritu ui Duezeuese entu natrii ; e este temelia nauri şi a uoaer tuturor lucrrilorCtitu ete cnjrat s tudeze împreună u Fraţ R C. Caea NatuiCtea Lum i s e tarc la aradiul pe cae Aam a erdut ŞBaon era rea omuui unoaterea e ae Adam ea înainte dCere.) utru l agr e itl Meas" ă Frţi R C. î ube

e Duezeu şi e aroaele or e uăres cuoaşterea Natui n savai Cristo şi nu au m de a ae c Dalul ş u atele sae. Sitruousuluu crede neintit î atl în Fiul şi în Sntul Du şi doreşte uardoare să săăşuasă su iie lui ehova".

eis e aenia Rosa Floesens ont F G. enapus 6 68 eiBblotheca Chem, pp 28282

Roa Floesens pasm



122 N ROZCRCAN

Sa sugera că aceasă scree asoaă oate cha oera lu VaeAndreae Ese fără doaă un text remarca ş ec e autou e Cce

Criile adresae aior C de "Meaus Ieaeus Agostus,Lbavus şi aţi se nemeiază n rcia e urăaee uncte Exsăsuscuea că actvăţe or ar uea subversive faă de sat ; ce rveşteaceastă acuzaţe, Lavus ese ce ma direc Ao ai exsă acuzaaeceă de racc magce6 sşt ş acesa ese u de ucteecele ma imoe duşma raţo C. se lg că za or rel-goasă u ese caă Un umesc luera alţ clşt, a soce 17sau deş Exisă uii ce i susectează că f chiar iezi18

pu ces este grător petu ceea ce are să fs uul e celea mone asee e işări rziruciee, ace de uea icludedfere definiii reigioase Aş cum am văzu udd susţea că oea saoe fi eţuiă e ersoae ince regose de indifere ce confesiueFudd era un fie ngican preen ur esoi ngcani; o agl-caă era ş Eisata ut soţa Electouu alti Electrl ea u credi-cos cas ca ş rcialu său fetic, Crista e Aal. Mae eau fide lutera, aseme lui Adreae şi mulo ar auor ozcruce.

Numtru comu ce reueşe e o ese fozofia uzcaă ac-mcrocosmică, alchima mstică ai căre exeţ rcal au fos ludşi Maier, deşi scere mai pţi impoae e care eam examna ca-olu e faă reectă conceţie smilar

Prn răsdea une filoz, sau teozi sau Pasohii e ce sperauso accee oae cofesiue regoase embri acese icri serau ro-ba să stablească o bază osectaă priu fe de acmasoerie

flosesc ac acest terme doar î sesul său foare geeral şi fă să imc mod ecesar o scietate secet care ar erite uor persoae cu veder

5 Aeaă ugee a o !uă de Goted od Unpheische ichennd ezestien 1 6 6 C. ibihec hemic c ci

6 Aă ss oă ă aa C ee bă e be ă.7 C ee esa de eă oană ez Heis Neuuis P e

sim dmni de Fbs Rse cs Dazig, 161 Neuhuiu uţie ă rozi

ocie De ue rede că Soau a o atra de iberal ă toui ei e are ă aierea caracteră a feelor a feo e are a ot ral u eae t de ret

Iesa aeata a u f uaaă de aeral da Haeayer bliareuă u Fm ez a 5660 i ai o Anexă a 55 De e ueă Haseaye a st esetat de ezuţi e are toodaă ă a ăat mrea ă OrdiuRozan u aaaeu să faă de I era o de ord ezut de ourioare dfere aderar euiţ a rozruelor ei să rea să lae iresia ăee două orde erau ilare vezi i o 1 5



Î V A R O Z I C R U A N Ă G E M A N A 123

eiiose eoseie ă ăiască aoaă în ae aa comă a umasă ie un creştism comu iteetat misi, şi o ooe aturi caesă umăească sensul ivi al cacereo hieoliice sce e Dueeu ies ş e să interetee macrom şi micoco rin mijocean see maematce mice e aonie iversa

În punct acesta este cazu să e aminim că o Dee cliva cuprinzăoe asaii sesu aenuării feeneor elioase se saceauui en unvesal e aie misică zocă, precum în ţiuuieîereşt Aşr şi punctl cesta e veere iuene le misiuii lui Dee Boemi şi fi ăsit cle căte mişcre roicrucină eană

Tuşi acet caio a us î evienă uteic ltă eană a mişcăriişi iuenele traiiei mistice ene asu ei Ctui e utori eanizicceni ţi mineşti aee e a Boehme est ioo mistermn ehe a ceu să crie exac nainte e apariţia rmei eiţiiăite zcrcienei F ama Pma ui criere a fost o Aă, romiţzori unei noi ţeleei lumii, semeni manifestui 9 Scopul lui Boemeer să pspăteze ţel şi ritte cenţe utene conempanec ut fiozfiei cimice e inspiaţie celian. N ltce rmăreu critori occien rşl nta i Boehme er n ropiere

e Glz ati, şi nu ee e hoaru c Bemi Trăin ue tăi şi c tăi, e eu e ais că ehme u a avut cunoştinţă esrefeea rozicrcină ese mişcare in ea Elecrului platin şiespe roit ei eşec in 60 Un itre uiel� te cuoscute inoscura ioafie a lui Boehme ese că se af l Paa 60 eşi nuexist nici o ovaă ocumentă vrenei eăui nre oehe şi şcreaozicruciaă puem a a că ea eu e chymi en e cre autorii

manifeselr a fi uu sera să araăDupă ce m examia lucrările menioate n ces cpitol nu mm

aropi ppe eloc e răsunsul la înreaea acă în sptele mişcăi ise a su n cee ecret rniză e icei autii rzicrceniel ă n e nşi zcucie şi că n vz nici un eme-ne persn nziiite pre să fi fs ăsătuă eseiă leeneiri C Cel mi elcven elemen n să rvină ese n capi

Boehme a scrs Aura [De Mrgenr n Aufgng] 16 dar a precatoai tr Ko, Lph sphe de ob Behme ars 99 p 4 Kor bdp ) oară e speraţa oehe Îro refor ersaă u coepa d Famaroziuaă

se ntresa de oa că u dtre pree ce a bu u oeme, hasarWae med e ea eău u prnţu hat or, p 48 ) O ouă xara u oee puea augrtă prnro oă aborda soră a măr rozrcee

o Boeh p 5



12 U S U R O Z R A

ou de faţă, tpăritura arpată moă a Coeguu ratetăţ rozcrucene, u armata u de nger sau de spirte protectoare acă raţii R. C.erau aa, atunc putem crede pe orcne afră că n-a văzut codaă pevreunu dntre e că nu face pate dnr-o att de înaltă socetate, chardacă poae adevăra că aparţne unu grup de fnţe omenet care au uratsă trăascăn umra arpor u eova

Ce cae au scrs despre teratura rozcrucană au notat că ea pare a cetat sut, î eaa, prin 0 1 s-au înea de ce Cătresritu secoulu al XV-lea Seler a căutat o explicaţ pentru aceastăapt disparţe a literaturi R C. n jur aulu 0. Aod susţinecă după publcea maesteor s-au adăuga o mulie de auto i sacreat o coze nexrcaă pă cd întreagă aceasă activtate sa prăuşt, în uru lu 0 Wate voee despe anul 0 ca de nu e a închsporţle tecuulu23, îţelegîd prn asta recutul mcăr ozccee Toţace auor alţ r au ma scrs despe mcarea rozccană u taumc despre evenimetele stoce dn Paatnat dn oema, sau măcarnu au dat nc un semn că tu de eătura dntre aceste evemente carea rozccană Pentr noi, ce examinat aceste egătur, răspunsu a acest mser este mpede. carea R C s-a prău o dată cu pră

urea mcăr Paaatuu cnd perspectee etuzaste care se egaude ectorl paatn de ălucitee aanţe a euat compet upă fugaregeu a regne oee, în ua lpte de la nee Al cd toatăumea -a dat seama că nc regee ar rta, nc aaţ or, protestaţi gea, nu aveau săi aue momentu care tpee asurgiceau păts în Paatnat, ar Răzoul de treizec de an -a îceput cumpu său curs

În se puca a Hedelerg un Avetient ptiv cnăvieizicciene.24 În Hedeerg era sub căcu aate de nvaze austrospanole O asemenea pulcaţie era de ună seamă conaparea strivri fzce i anhlăr une mcr asocae cu vech utor

To în 1 sa puca a golsad mrele ceru ezu d maeroruu caolc, o sere ulaă l ipli sau icleleBeicii Ctice2 de decus oerus Nu am exana pesoal screr-

J eer Unpaeysche Sung zur se de senkuzer Leiig 7 17 a de od

22 od 1 Waie Bheh f he sy Css 35324 Ph Geer Wungf de seneuzen Ungeefe Hedebr 161 f Wae

Brhehod fhe sy Coss 34

rederu oers Pa Trupha Macuu Ecc/eae ahce, goad 1 6 1 dedaă ărau Ferdad a e : Wie Bhehd. 353.



A RO Z A G R A A 25

e sae nici ăcar pe acee menonată potriva crăe r in ctespune Waite autor, un episcp i n rs Fateiatea R C pent că şiacră tituri griose, pretine că este inspiaă e unezeu n veeeareforării umii şi că este n măsură să estureze ote şinee, să trnsmute etele ş să elungescă vi menească E vr fă înile versine enurtă mnifesteor, ir titune ifătre crespune spiritului aceor carictu rgnisice e eregeui eiei şie poiticii se care au fost lrg răspnie upă nfrngerea ui

Şi se mai seă şi ltă irecie Ptrivit cu pitica or misinarăuzuaă iezuiii plănuiau în chip evient să acaareze siolismul rzicrcian şi să- reznte în felul or prru, n crl cinii lr e retlicize a iior cucerite, une eau să saeze Conarefoa. n nue

J P a pu a ee n 6 o care a st ăăla Praga n 160 desir upă triuu ctoic, cu titu a Jes eJee ogesee2 carte n ce siosu rozei este aptat uzuuicaolic e ce inea reşte, ca sio Fecioarei) şi supune cercetăriipre acă cee ouă orine, şi nume ce a iezii şi ce a roziccienior, nu cumva snt unu şi ceşi, cel in uă nîn-se ascuns pen-şi fce apia i tzi ecî ce O asemene cnze r fi uşt

cceptarea e către ppuaiie cucerie a prpnei făcute e ContrefoăŞi stfel, oemia cucertă vea să piară tretat conctu cu mişcrea

care i găuise irtate. A ctev persone au reuşit să scape, c nelStocius care s-a egat nti l un tipgrf gen rozcrcin şi, e ac,n Angia Iar n erani cu treuie să fi fost czu şi n emi, mişcaea rozicruciană a fst isceittă pn eşecu ezastruos a mişcăriipaaino-oemiene, care se srşise, pentru sprijinitrii ei, n ezaăgreşi ezăee.

Printre cei ezmăgii er Roe Fu nt-o cte puicată în 16Fu spune : Cei ce ai e mult se nueu Fai rzicrcieni se nuescacu nelepi, numee e rozicrcin) in tt e oios pentr contempran, nct acu sa şters n mntirea omenilor.7 i totuşi Flu colorat poi cu Jcim Frizius l o ce inttută o[ee pre su evărt mgie aaă şi achmie evăratei Fter

nităi ozicrciene" puictă în 69 Frfurt Pagi e titlu a iiişeză Trn, cu Ccea inictă pe tulpa ui şi cu emema pnzei

P D a S Îc de ee gee D ee g o dee Oden de ge R n de eee es de Rose Ceze enge Oe y Brue 168 aga 60

2 Robert udd osoe e chyme rakfurt 633 p 50 f odp 3 .



12 N S R O

de ăanen i a tuuui de ane e care eee ui Zncgre e aociaeră c etoru aatin eee a cae cariature atce făcute acetui o neferci au reica înfăînd d nenurate or încît n înzede ăanjen au năădt de anee dn tu

Aeene auzii a f ot neee na de ei are î aintea deeee de eica or în caatur, r dinre ce care ar f utută e nă te erau robabi o 629 Atofera Răzoiui de eizede ani nu ncuraja decaee a de erei, în cate otva uredec a ot e reezenta e uttăie cununie cce ori ae eeaci u ier nt obtrate de o aă vrăioreacă Ş aeaă zvonre dere aea ozcană sau răîn n Gana în Frana



8

Pana rorană n rana

În 16 se spune că în Prs u pt nişte şe cre nun preen

în Pris i Ccii ş i Trndruui Noi în altate de dlegaţ ai Colegului Fraţilo Cru şi a Trdafruli neaăm n aes oraş ăzţ şi neăzu, n Graţa Celu aînalt sre aresînt îndretate imle lor reţi No arătăm şi redăm ă ărţ semnem se oate ori î toateţle unde dorim să m em şi m să săăm oamen d ăate ş e moarte

Acet nun este stfe ct de brie d n cte menionă în notă ud crede că fişee sînt per nr persone cre, nepefiind înmomentu ce şiri senzione ş ret fiind inişti u soctit că esenevoie de puină îv că cest fst scopu or să stîescă interes

în juru ţir R. C reşi pe depin Nud beşte de un urne nri cre ăte cm pese r şire că cesă miseriosreite, răspîndiă n de mt erni juns c şi în Frn.

E reu de otărt dcă sfe de inoii u fos c devărat işte sudcă viu interes în privi or n- fst cuma stit de ctev cărţi senţinae puicate n ce n. Cnsider că puem cree pe Nad n cepiveşt reite r ş e de bnă sem drepte crezînd că semenezvnur u fos răspîndie n md deibert cu ineni de cre seze pn

Aă versiune privie prespusee nunur de pe aşe pote găsiă

î scriere nmă, puictă t în 16 cu titu trăgăor deÎspăăoae Îeege ăce e Dao i Ce ce se pre eăz2

No legaţi a Colegiului Cruii ş al Tranafrulu aduem la uoştinţauuror elor e does s inre n oetatea şi Congregaţia nasră ă î om

Gabre Naud€ nucon a Fnce s a des Fs d Rseo Par 63 p .

Eyabe pactons ates nte e Dbe et es ptendus nsbes Pars, 1 63

caă de od s de Rex pp 7



128 S R OZ R A

nţa o eea e se poae i espe Ce Penal n olosu o em aszo aunae, o s acem n zuţi nezui i in nezui zu

Se spune că eistă treec se dnte cei Nevăuţi, sipiţi prn lumen gupuri de ce se 3 ue peceden u ţnt o dunre yn

unde s u oăre c n cită să e nstli se eegţi Adunres inut cu două oe ne e Mele Sh cre pău unul dineprincpi cohoeor infee străucnd e lumnă Adepi su prosen fţ lu i u rt să se lepede de cretinsm i de toe ule i steetne le serici sc s prois c vo u s se deplsee ounder dri, că vr ve unie nteun ine cu n că vo pute ocui nrice ţ m n emntele ocuu, fel nct s e coser

ă că vor ve du ecinţei stfe nc săi poă tre ei peo omen că vo f dmrţ de ce văi ce curio s re săcunoscă i recnscui c mi nţeepţ dec vechi prfei

Acese iri iorăoe presupun citio o umă cunoee mnifesteor cruciene Pos orgţe Frţor R C ese rs-fmă ntro rgniţe de ninăor dioluli secretl lr devneun secret dic regl cre e impune să se mrce după iceiu ţăriin cre se ă devine schemă nă de inltrre Iteesu lor penruproesul nvăţăuri i penu fofi nturi devine o momelă primedsă cre să rgă ei e nvăţ i pe curio Binenţeles nu se spuneun cuvnt despre mtou cretin mnfesteor esu oa , sudespre scopu or lnopc, de i vindec e ce onvi Se făce rncercre de delăui vnăre e vrăire cu nspăintătii ro-crucieni "inviiii dep oec e

n secoul l XIle o semee micre nu e ocă nu er un

uriu, un ucru de gă Pute să ă consecnţe terile e feul ceei cre cunoscutul ieui frnce nis Grsse pre s se gndescă cte s ocre cureuse e ea espr e ce ep [uaa ocrăa oaeor s aces eac] pucă n ce n 16. Rucieni , spune Grs se, sn secă secre din Germn• Miche Mieeste secreu ei În ermni, hngii u nri n vee, penu d e nţees că cee ce se voree c nu reuie repe c ţnu secre

Roicrucienii sn ăutoi omeni e tină de c semfici rn-fuu legătuă c e (o sugeste esul de nteestă) Grsse ciaa i decră că nvăur uruui vie di urci i c tre este erge păgn i spune că u număr de rocucen fs de curndcomn c văo l Mlies musete fe u covigere că

raos Garasse La dore ueuse des beau esps de e emp Pars 63, 83 ur despre rozrui



A R OZ R A R A A

to ce e teapa o ar eu a pe oată sau pnzuaţ În cuda unoapaene e pete e sn n realtate nte ăo ă peo penelge pentr stt

ătoaea adţonală este emee capală să se anspoe magca aa n aceasă cece e a ecana o văoae de văe povaozccenlo n Fana emele n sîn menonate sexl Invzllo canchnăo a davoulu ca fecvena a aatl n ese menona Tăsătule văoe traţnale cu a f nzltaa mloaceemagce de transpo sîn sfeae aspa Falo R C Rzucen nvz evn ecele un vnă d rătae ar unele nte caacescle lo, îne pfda nvăţăă pn cae ara pe cuon pesc cu manea enecă a rătarel ce eau e oce

ne ete feme gnane Cu ae acesea se pae că aul Îspăiăarer eeger Gaasse mnează eamene o vînăare e văoe mporva nvzll zcceni lsn-se de mnfese epmaeal escn c alce n pespusele mcăr acvăale al R C. Acese sce î nfăează pe rzccn ca pe ntepesnae c adevăa neae annd une asocaţ daolce secete

Psoza văjel car a att de cmplă răsătură a scenescale eopene în scl a -lea la începutul cel măt nu eraspeccă nc unea ne cee duă p ale ma dvză egoase arope Cîeva dnt cee ma vlene vnăo de văae au avut lcn cecule lueane dn Geaa Cu oae acesea cea ma cncenă dntreate pescue d văjoare cuea neune eopee a fos aceea caea zucn în rpa Cenală 20 upă aceea cae a dus a nmcea poesantsmlu în ema în Palaat4 la ecuceea Gemanee ăe caolcs Penden în upa condamnărle de vătoae

sau nmulţ o dată c recucerea catocăse aa pee că autorul Îpămăoareor eeger ezuGasse eau n adţa anlr 0 aunc cînd montau o prgoană de vrăjtoae Am vă cum Germana leaua occană a nceta sutn 120 a s să după alngaea lectorlu paatn de pe tnulee după cuceea e căre caol a oeme Panaul epuem înea dcă n ma vînăoarea e oare n acese păţ ale

lum a aceasă vreme n a făc pte n efou de a anhla mcaeapalano-oemană elaţe acesea cu manfesele ocucene Amvăz c că perseveenţă an ecolu paan a făc să crcledpă înngeea lu acele carcau satce ndeptae mpota sa easemenea a consatat cum cel pn una dnte acese sate asocază

în chp cla cu rozcucansm xsă n sae ennă geneală e a-

4 H R eorRoper Relgon the efoaon and Soca Change, Lndra 67 p 56



13 S O C R C

ascia pe reeic cu maia acă lieatra ermaă aivrăjiorească iaii 620 şi e după aceea eamiată cu pesupozia ă r pue asciată c o pică tiozicciaă, aa cum ea ese cip eviet aocia-tă aceste ipăituri puse ciculaţie î 623 î Fa, am putea ăsi uspr e cumee î spiiul ipezei că maea ccerare e siireascetise cu teiţe ezterce, care ia ăs expesa î maifeseleozicruciee, ar putut îtadevăr să ajue a iesificarea psihozei mpo-riva vrăjirelr cae a izbuci pă vicriile catolice

Ese mport să oăm data, 63 cd vîăarea de vrăjioare cmbi-ă cu pica trzicciaă se ăspdee î aţa 63 eprmaeaemie ş a Palaatl ea cmpeă i hlare ideilo care puseseră mcae aetra mă eveie, pe t pil, cope, p supmea

pubcl ,oc ş p el p li e ezeci e a se răspîse pee uropa, a aceteveete a stăău eva şi leae e şca zicc e aicirpîdea Fra a tecilor epesve sub foa ue roe de ăj-oare poiva Ceor Nevuţi a pposelor r maete

i Lămurrea rane a lui ad se pate aa şi mai ml espe ise-ria Înpămînătareor îneeger şi a altr prdcii de aeaşi tip, peru

că Na ese mai bie ifat. Citeă pe lar i ama d cae aveau exeplar tipărit, după care spe : "Pivii, ilr pe vătreasaiaa, pe ce Aceo i făţiează oală5 esiu aza pate iterpretaă ca i satcă dar ea dvedeşte că ad ea a cre cu predilecă aveste ooică a căuări adevăraei şiiţe rbeşe espreilueţa csideabilă pe care au avut ama i Confesio i şie şi decev ie sceile lui aier Poiv li Nau, ama făcuse î Fraţao putecă ipresie, rez speraţa r ee proese ale cuoeriSpue că sa răspi peste to zvl că, după toae "ouăe cae iausurpis pe "pi oş escoperea uor lu o, eea uli,buoee cesuile iovţile î maeie de reliie de meiciă e aol-e e m î pe e epoc e escopeiri Nie cete edire culează a sa ăspi iea cu Fraţi R C şi cu speelepe care le reec e6 yc Be face i decopei Gaileo ia ive-tat "eul (telescopul şi acum ape Faetaea rozicciaă uţî

mea "saare au pree a cuoaeri făăuă e Scriptui(ceea ce suă ca u eco a lui B aco. Rearcele ui N aud auc ovada

5 Nad nun, 3 b şi r. b um Ogaum a i Baco a fot bc î 620 ee c a făt on

eie sae rvitore a roe ştei disoibie ată ar aderea aă a Pgsuu tnţ a os biaă 6



P A I C R O Z U N Ă Î F Ţ 13

că manis rziccin rau ciit mult dnc d ar rman rau acpat ca pri al un uir ca d a ava c ncăuna după ca a nari

Fir, Nad ruia să prcaut din cuza panci. El cnsdralucrl lmpd că prsupsl manis rzcrucin d af raunvntat d uni n a sti snza. Tu mnnză apraivcata l aass i vr cu dscnsdrar dspr numrasl căripivtar la Frai R C. ca n rania aînd dspr rputaar d macn î mnnază Fludd, r ma d dă lstă d arcar rznt in cît crd l, ll crn p car ară FaiiR C.. ta acasta cld 8

Jon ee Mo roglp

emu egganceso Geog ro dan<os de Candale P r"Tyat sa MusqueBunus les umes de ses deesRaon Lul sa alectquePaacesu son ommenaie de Mage

Iaă dc inrsl Fralr . C f lasat în adiia hcă cumnnra raducr lui Fr�s d Candal, în rancză a ermec9i a că caasic a lu r, Armna Lum mut lsă d Fuddtegangrapa hms î sciă p Fra R C. c maga anglică st d dsă mpană fatl că Nad mninaă Mnas er-gypca a ui i scrr a lui n De umr dearum sprumr dlr 2, invtă cnirm a nn lu a lu rnasupra icăr rccin Muzca13 ui Pnts d Tard intrduc i-

Ib 1516 Fraos de ox de Cadae Pmande de Mrcue Trmegse ordax 1 5

f er e a eoo i Frane ul f he Wbug and Cuud Insues, X 1 0 ; Yate Gdn Brun d he Hme Tdt 1 73

10 Frceso Geogi hamn a mud eea 151 Steangrapha i them baă 1606 a cosă mt ante

mass e n maa de Renaşee ne cee a motae de Ca raă saoare a nelor ez Gdn rn nd the Herme Tdn 5 ce eşeoosrea e e ăe Dee etr a i aneic ezi Fren hn De 1 şi r

G Bro De umbr da Pis 15; ez Ga B d he HemetTdt 1 ş The A f Mm 00 i u

l e oate refe a oriare dtre aogrie fozofe ae l y oate me e esoz de aoe veală dar mte mod e a Sare scndu Dcus d la Muque, yon 555 ez e mea The French Aademes f heSeenh enu br site 7 eiă as 16



U M M Z C C N

ofia micală pracicaă de Pleiadă din care făcea pare i ad cfrance ese n măsră să asimilee filoofa roicciană nei adiiiermeice fanee enţionînd Hrmtca i Fran�ois de Cdae i dndupe yard c exempl de iloofie micală

Auorii menţionai de N ad sînt toţii prond repreenativi pentrtrdiţia hemei a Renateii, i consider noi progrese promise deFraţii R C. a provenind din aceasta

Pire ale punce ineresate din omntiile ui Nad se aă imenţioarea i Hetisbrus i a lui "Sisset Cauator1 avînd o spiaţie comnă u oicruienii Es vorba de o aui a doi matemtiienidn xrd mdieva5, memb i coii de mmic de Mero, ecăror lucări actaliae i tipărite au inenţat linii imporante ale stdii

lor matemati din secoul a apespeecelea ar a ca naaceasta, N ud s dea dovadă de unoerea unor stdii matematce aeroicrucieilor nedilgte în pbiaţiile or "mincinoas i efolostoare.

Tot c n to derciativ continuă să vorbasă de năsocirie poeţiode imeele magicieilor i ae aatanilor de năsira Thme a luiRaelais de Up li Moore ca aparţinînd toat labirintli R C.

aud i îheie cea cu o ot de deapore onfomisă a Faţilr

R C, afînd u tăie că este de aceeai pree cu iuiii n e privetecacerul peiios al micăii lor. Mai m adaugă e afţiie or aufost cu stu espinse de agmenee i Libavis 6 ată deci că Naudtia i de Libvius Era realmente bine ifoa i hip evident exemde inteesa de în 623 cînd pa bi n Franţa năind s anihileourile despr Faa i se sime că se pne a cale o vnăore de vrjioae ui văţa edea bine să fie c mai pden

Cu doi ani mai ti 62 ad a doved mai ml craj pblicndesia li carte: plgy fr reat Men upd f Mag [paea unramn mar upcaţ de mag] 17 n cae stabiete că există par uide magie maga dvnă eurga cae ese maga ligioaă capabilă săeliberee sul de connaea cu pl, geta car e vrăjitoe i maganaural ce se tiinţa ntii Nmai eilea fel de magie geta semefică i oamnii mari n a făc inovaţ de ea Pe oameni marpe are i apără, socoindi nevovaţ de magie rea se umăă Zoroa Oreu Pigor Srate Po Po, Imblih Ramon Ll Paacelsu,

ad o 16 o Hebr ş Rard weead; ve ode . 30-35 R

Ger Ea ene n Oo Oxford 93 4 ş ad Insun 9 Gabre ad Apge pu es gans hmes supnns de Mage ar 6

referre a a a eda de a Amerdam 1



P C R O C Ă FRT

is ois Aipa (căa st ddca n capito n, Picoda Mandoa sc nopaonitii i tradiia nacnstăprovid d a i, ndosbi Agppa pincipa prnan a magdi Rt Naud îdam stăruio a o ma mr gijă n acticamgi pr omii bni să onnda c magicini maic

Apărare ui mionză p Fraţii R însă, d vrm c sciioii p u oi an îi, î numras a d acai inspirţi ca roiriii arţin cu ii adiţii p a o ără um ptm în chipzonbi prsupu că s gînd i roiuin împotiv ăo panicara nă putiă Est p ua intsant otat că N au nunţăppa ouă mtiv doită căra oamnii po drp învinuiţid magi macă

na dn cau st ă i a sdia matmatici tind să f acaţ magi ptru că n jru unor stf d sudii a puit îtotdana o arăd mgi i rza pactic traodinar p car poa prodc ocuoat matmaticii i a mcaiii p magi cor ignoranţi8 Dc asta s pînga oh D în Prefaţa a Eucid că st n hp itacua d fi u "văjior din caza ppii sa ntr- matmatcii a capaităţii d a produc miui mani9 a Nad î incud p D

în argumna a pivir a matmaticinii zaţi d a i văjitori, itînu prfaţa ui D a Ei ci paţa a Afrmel sa, nd D spuncă si a u Rg aon20 în a să aa că uri mircuoas p a ca Ban n s data văitoii ci ni noaria matmatii or Nad rgtă ă aastă apăa a ui Rg Bacn d cătrD sa păsat ia ca ază st din a c spn N ad dspct2 :

acă am ave caea e care Jon ee cetăţean a one ş n oae nvăalozof maemaician ne că a cro n aărara oge Bacon caren care ată că ot ce e ne ere mnunle făcue e e treue a

Apooge m Gordao Buo ad the e Trado, p Thear ofe Word . 303 1

e ohn Dee p 70 on Dee Popadeuaa aphosca, oda 55 156 ă Dee dere

Rog Baon ese anna eaă a d pecu as s e Apooga pro arogeo achone go Dee ma meonează aeaă ae dedaa Moad hgfe ăre Mamn a ea de se ă a os să 557

ooe . 350 a afmă ă ve a voo a ă nv se arb Roer Bao ee o ăsore a oae eneze a az vag de foosrea aese ovede ăe şe dramar egez.

Caea aoon de Cas Les rasons des forces ovanes a fs rebaă aas î 16 n adao î are î îfăţşae mn denae de De a grădor dea edeberg.



1 I L U M S M R O Z r C R C A N

ne bne cunoaşei a nat ş a maemailr ş n unor egăur cu demope care n le-a av niat acă c aea aceasa s-ar f psrat decarcă aş ma e u vn epre el [Ro ger Bacon] Dar de me ce area[u Dee despe Bacon a eşi înc a lmină n cîe şu e . . mă ăd l tă compete aceasă acn asel ca u nume a acesu acisc englez

care era Docr în Teoge cel ma mae chmi aroog maematicandn vremea sa ă n fe pe eci osînd să rmînă îngropa pine vrători şmagcen dintre cae în chpul cel ma gr n făcea pare

Crtea lu ee despre Roger Baco na iet ci acum la lumnă dese exrem de nereant că aud o nvocă n cadrl propre sale srerntr apărarea matemaicielo acai de mage

Cealal auă petr e, dpă părerea li ad, oameni t cua

pe edep de văitore ese atua l "polită22 adcă toleaţa lor nmaee de crediă, aptu că nu sn a să perseue pe e cae nle împărăes prerile eligoase

De vreme ce prara sa, aud u pomeee năieri pe FraR C, sem dreptăţiţ să măm c hotăre că aceste doă caue dea pe edrept aca de mage nteresele maematce toleraţa relgoasă ar f putt aplicae de el petru a explica eroarea antroc

iaă din vemea l tu de vreme e a clus o are a lui oh Deen lsta atorilor pe ae î socoea din aceea amile sptuală c FraţR C în tmp e c doi an nate se alătase am c mătae de urădeacolor lor ptem spue că ad, în pma l ca î leagă răreeve pe Fra R C de Dee ar în a doua crte l oosee pe Dee aparea maematicenlr de îvine de practc răjore

Este eident că ad ia oare mule lcr îns ch în prare

e cnuă să ie cî se poate de prden. Vnl anrocrcian ncă mabăea tnos pese FanaSntem pe ale de a na am n sta unei vremi cnd noile crente

de gînde dn secol l VIlea ctgă n oră, n tmp ce floofle amse ale Reae c mplcile or agce itră n decn.

caul atauu mpota animsmlu heetsmul abaismul Renaeri , u oae maniesrie lor dacente, maea igră este aeeaa ălugăl rnce Ma Mersenne petenul li Ren Descates Prnatacl să asi mpoa nregi adţi a Reaei Mersene a dechiscalea către amea fiooiei ceee

ste semncaiv aptl pmul ptec aac a l Mesenne împovaradiţi Renaerii carea lu Qaene ee a os pblcată n2 anl cnd a bnt n rna pnica occină. În acestă scee,

Ap% 2



PC OZRUCĂ N FT 5

Mersnne atacă Magia şi Caala Renaşterii şi toate nme mar asoatecu aceasă traiie Ficino ico, Agrippa, alii şi ai riica cea ma severăeedi- expnenu acesti traiii ontempora c e li Roelud Şi-a cotiua acuril şi î nii uător Flud a rpicat ar troersa erseneFludd a eiut aeia Europe

N voi era n pue paragafe a captoui e faă p ce lepot reea aceste polemii s meioe toate publiaiil legate de eaAm îerat să trate ul dre aspetl ei în altă , doednd că eravoa în seă de atac area tradiiei hemetce de ătre ersee şi deapăraea e e cătr ludd ş ă ataea ermc/or făcută e Causaubna fost flosiă e ersee a u isment e smiar a radiiei hermetice. Aci ei să mă lmite la a idica foe sma în e fel noa linie

de aodare istorcă practiaă în această cae poate lna îngapiiei i Mersnne

ăut ă şarea rocă sau maifestele e era în snsălegătură c tetiva oganiată de al isaa pe Freder, Electol palaipe tron Boemei că paa opeeo ui Fl aatat fea ptdi curet de gîire in nalu mişcării poltic-igioas vătcm totaa prăşe a asei îcecăr o ată cu fngerea sufetă lîgă

Praga 2 a elaşat o mare ampae satirică împotriva uuro eurlorei ăut că înearea rusă Geania a publiailor roicene oics u prăbuşea in 20 ş că acuaia de răitor ajuge să e uputei au cpia cucetolor poriva oiciasmului cre îepsă se împleteasă vînătoaea e răitae. A maiăt de asemeneaă paica atoiiană declaşată în rana 23 îi preta pe FraiiR. C, autor ai manfesteor, ept o asociaie dalică, magică şi sere.

Acum este clr ă Mersene a fost afectat de toate acestea aşa cm eraude fapt eta toi ci cae au ăi la încptul secoui a ea Tenaiva lu Freeric ş a ceor dn preajma li e a sfărma conou Imperlu de către Hasbrgi eşecul aceste tentat ş iul de vrăitorie scat nl e de către îningător era venimente e e scena Eropei are nptea scăpa imăni Pania antiroicriană la afectat pe Mersenne. Elimpd, nmai n ările, ar şi din corespodn li ă Mersenera pe depin coins Frai R C. sînt oaeni ai iaoll, răjitori ma

ec ş ageni sesi pe care şii chipua işnî neă prntoae ărle ca săşi răspîeasă doctne or ătămătoe În plus exis-

23 Godano Buno an he Hemec Tadon pp 43240.24 ar ersene Coespondence ed Waad ş Pard Pas 932 p 3-39

4 4 et pp 3 49 Gassend rozrce 1 8 49 B eo rozce La r des scences Pars ] 2 pp - Godano Bno ndhe Hmec Ton 48 e



6 OZCRUC

teţa lo reală se pare dovediă de screrie lui Roert Fldd, pe care îlosidera un ozirucia tipic şi a ăi aceptare fără rerve a trdiieheei î fe exeme era impede petru oice itio

Reacia ui Mrsee a paia atiroziuciaă se eoseşte de cea ali Naud Na pae să fi rzut că în spael magiei eefie a mişăirozcruciee se aau mportate aivăi maemaie schim îapeîndoială că Mersee consera ă magia ste maefică şi că exageratacreşere a agiei şi a Cabalei era n se că felu de a gîi a Reaşteriitreui eliinat i rădăcii ă fozoa aimistă a Renaşteri ebuie icită a aga reascentistă, mafesile ei mee sau ldiee reprmată fără ruae Ms ea u om lajin şi la sufe foare dierite piel Garasse, totuşi reacţia lui la paia airoziuiaă era maiasmăăoare cu cea a lui Gaasse ecî u cea a i N au o reacie einaă de spă Sînem obigai e asmenea să e itim ă Meseca şi Deses, fusese ua î clegiul iezui din La Fche şi ca aarecă va fi fos iua î tinere de opiile iezuite.

Şi astfe Mersee, î toate srerie sa, umăreşte să eimine iuenţele Renaşteii Lcru ueor aevoios mai ales sub aspetul său muzial,pnru că Mersee redea î amoia uiversală şi ama Academia de

Poezie şi e Mzică a li Baif Aademi petru ativităţile ăreia el eseunl dite pricipalele izvoare de iformaie Î cartea i Harmneunverlle 3 l s-a văzu obigat să expuă aoia uiversală îufl care să evite filozofia magică macromicocosmică deşi, î fap, sefoloseşte de ua dite diagramele ui Fldd şi să elimie cocepţia reascetisă pe se îtemeia activiatea Aadeei ui Baif şi căreia Tyardîi ăduse expresie filozoă ceea ce Nad ştia foare ie

Filozofia secoluli al XV-lea care avea să îlociască filozoile Rnaşterii era maicismul artzian iar Mersee priet devota şi admirator al l Desartes a oriuit osideabil, pr umeoasele sale reaţiişi pri oespondeţă, a îcurajara eceii de la cocepia agică la eameaicisă. ată ua die ce mai pofe iroii ae istoriei gînirii :progresele şinei mecace, p ce sa ăscu iea meacismului cao posiilă ilozofe a naurii eau ele îse n rezulat al tadiiei magie

a Reaşterii Mecasmul îsrăna e magie a evei lozofa cae aveasă elimine animismu Reaşteri ş să înlocască pe vrăjitor c iozofl meanicst

Lcl acesta u este în geee înţees şi aştepîn recoaşerea luieste impornt să încercăm să descoperm şi ă înţeegem toate împrejrăile

he ench ademes o he ieenh Ce, pp 23 ş Ve R ee Mesenne o a nasance d mcansme ars 1948



C CRCĂ R 7

ae a ds a easă tărîoare shmbare în adnea ou aă ena rne facto sorc care a dtenat noa saţ se aă ş epe ae -am eamna n cartea d aţă Eşec mşcă rozrucene înGeana sprmara pn voenă ş prntr săbacă antpropagandau nenţa gîndrea de a îneput seco a XVIIIea, fzîn- oamoseră de spam Mesene era înrcoşa. Aea e apăa pope sa nterese în matere e matematc ş de mecanc adcă să e aperede or băna de vrtore necată Acst conet a conrt mşărsae antenasentste asprme are ar pst în vremr a potote şar ptt de a n demers a bînd ş însoţt de ma pne perder aeaspeceor ma vaoroas dn trada Rnaşer

Cae a ost eaa nte Descarts ş Fraţ R C ? Unee dntre ee

ma mortante noa în aeastă pvnţă pot găse n ascnantabograe a Desares scrs de Baet (ş pbată pent înîa oară în69) noaşerea obîndă de no aspra saţe storce ne ade înmăsur să ctm aeasă bogr c o noă îneege sa ore a, cno întrebăr a s-ar ptea v pe parcrs ectr

În 6 8 tînă Dsartes a tret dn Frana în Oanda ş s-a înrat înaata prnţ Marc e Nassa. O hote destu d cdată pntr

Desctes ato ş edat de ezţ, dar paţa care se dă ese aeeaă voa să vadă ma ş s-ş ăgească asfe cnoaşerea amenor ş ave În aeasă dspozţe reevă Descartes s dce în 69 Geana pent ă î anseseră a reche zvnr despr nşte date mşărde aoo despre o rvotă în Boema ş, decrgînd dn 'aeasta, n rzboîne a ş protesanţ Auznd ă duc e e Bavara etează pesa gîndt să se aăure da ăă a avea dee mpede împorva uausă pte Pînă a ă a răzbătt ştrea că trpee a s poeasăîmpova Eectr paatn pe cae boemen - aseseră drept regeDpă îte se pare Desartes a aat aeste rr ră să se bre pream ş şa petret aa înart uneva p Dnăr nde încăzt de osobă geană a ăzt în-o see de medaţ pronde În noaptea de 0noembre 69 a avt nşte vse are par să ost o epernă oartemportană dînd- a onvngera că matmata ra sngra chee deînţeegere a natr În rest aee a ds o vaţă soară medta

tă n însă ără ne ontate u nşte persoan d a care az despreo soeae stabtă în Geana sb nmee de Fra Cr ş a randa, are ăgda o nou înţeepune ş o ştnţă adevăraă" Aeste

dn Ba , La e de Monseu Desaes ai, 1328 bd pp 5-5929 Ibd pp 81830 Ibd pp 79



18 U M U R O Z C R C

zvoui potiveau aî de bie propie sale gndri ş strdaii cta ncera s dea de Fai nsă r s izbteasc. Ua ditre eguile loera să u poare eşminte are s-i distig de ei di peama lor astec în hip iresc era foe greu săi gseşi Îns maree numr de pbli

caţii pe ae le producea stse mare v oşi escrtes -a tit nmicdin toate aestea (renase la citit) iar mai zi a declat că n şti nimicdespre roicucieni deşi cîd sa înapoia la Paris în 163, a ala c şedeealui î Geaia i-a îşiga reputaia de a i rozicucian

n uie 620 escates ea a Ulm unde şi-a perec res veri şnde a tîlnit pe anme Joa Faulaer cae a fos oe impresionatd eraodinara l igenă3 (A Falhabe a os na ditre pimelepersoane care piase o sciere adresa railor R C) Cnd Descatesa zi c geneall să dele e Bavaia se epa pre Boemia el s-aaăra aaei catoice şi imperiae a os prezen la faimoasa ălie delgă Praga (Mee A) şi a nra î Praga a 9 noiembie mpeună cvingătorii. Se crede c i put ă aă în Praga faimosl apara asronomic al l Tycho Brahe nsă Bailet crede că lru ese improbabil devreme e apaaul a fost dists sau luat de acoo.2

Dpă asta Dsces a perecut o vreme meditîd n sudl Boemiei3 ia 61 şi-a oiuat clăoile prn Moravia Silezia ord GeaeiOlada catoliă întocîdu-se la Paris n 6

Aici bînia c violenţă paica antirozicriă. Descierea ei de cătreBaillet eie cată 4

Cînd Desaes] a sos [a Pa subeu disi pbie ontiau suaia nenorooui onte paatin ae rege a omiei, xpediiie u ansfedşi ranfe aiii d Eeor de a onee paan a duee de aaia fa Regenbug a bruae pedt E [Deae] a fot n ur satfa n aeas prvn uoziaea prenior si iar în h ei i-adat une ştii ar ot d nredii a prea, teau oarea ninşte.În ue a voi ut n a de a Ci i a aaui p ae i ăuse zada n Geania în mpu i 6 , şi nepa e rspnda zvonu e [Dsats] se nroa Faetaa or

3 1 /b 8 V oann Faulab Myeum Atmetum 'e als e Ploso In ento lumtm lauqu Fbu . t U 1.Îno ce aneoaă Hle . g oe Newe ae K U, alabe nclud n u ca aează ucu ae mcance nuenl mcancecva c

32 b. 5. 91-92 aduă duă vua cată d Ve e Monseu Deae a 93

p 1 -3 . u vina comltă ve dia dn 1 9 1 -8



P CN ÎN NŢ 13

Aceste t a m at pet că aemena lu stătea Î fea lct pen că se potrva cu nclnaa pe ca avue dntdauna da onsdera pe rocrucn dp mpoor vzna În ars eau numInz dădea dp sgu fap că dne ce trec ae de deea p ae condcăul lor î rmss în înreaga Eropă ae enseră n

Frana n ebruare erau ăzdţ la Pa s, n aras ; dar că nu pueau comuna pe ale nală c men nme n putea unca afl c e coarea se făcea nma pn gd aoca c vona, adcă înrun l mperceptblpe mu

apl cu tl întîpăto că au os la a n aela mp c donulcat a put ava un fec supăăt aspra repuae ae daă -ar ascns sa ar răt în sgurăa aa cu se obnse ă ac în mp căătolo sae Da a pu în ncucătră p ce ca voa ă pt de onc

enţă ca de cnmare a calon a u cn a ade peen să ca n aveau nevo de alt agment pnt a cnvnge cănu a u mb a ratetăţ cruce a, alt al nvbllor sa fos d aca arguent al nvzblăţ lr pent a xplca celocuro de c a ft cu epnă să găeacă în Geana e n ngur rzcan

Prezena l a avu drpt ec să cameze agaa prtnulu ău, părnele ernne . car fue cu att ma mu tubra d act v als c c

era ma pn înclnat ă ceaă că zcrcen sînt nvzb a pu plumagna după to c cîva ato gean n engez ob udd scseseăn favoarea lo

u ae îdoiaă c acesta este uul dire ote linate îexaodinra istorie a acesui suiect extraodina Desartes aătînd-seieteilo s di is eu a dmonsta c este vizi ş , a ese u ozicuia !

It dei că Deses se la în aea eiune a Geaie ude s ăsea moarea oiruia tocmai n t e vea visurile i dile luihottoare, că a itrat n Paa îmre c ruele catolie a i ut-i vadă acoo e Frederic şi e Eisaa ceas acea e a coldat rn aa oca, şti exat ce e tms Şi ă oi etreto vree meditd Boemi de sd şi a sosi a Pars îru momet are ae şt e eo latin ease să ma ie etor, cr

dese care, cm em Bilet, escrtes utea e rieeo săi infrmaţii doîndite n ez evenieteor de veme ce fusese to oar aeso scm a fţa ocuu n Paa, c -a eect, ş tede aeasta oid e dm nfoaţii desre mşcăre Geani

Şi toate aceste ştiri era amestecate c oziruiei Pa atirozicciană a it î s se Baiet cn ştile se ăinea a Electo alati şi neorole sae Celelate sse ae nasre ivitoe laeoen n ea atesta aest cru cea ce confă oiia c eistă



40 U M N U L O C

egur îr paica di Pais şi eveimene di ermania Ct despeavele u Dscaes iieii, s ofaz iului uet.Ade esre e îerc si gseasc, n eşeşt Fptl escs ace vziaea lu ovad ste ziuia e aiamt aţd peree ae ae uttoior e rozicruii unl vrdnic de mae lozof!

or dtotdean a lui Deartes a fos s dc o via şt rrasşi sigutc editînd aspa matmaicii şi a cţva ai up expeenaai sus des ce ra e poae pţi a aris n aeaian cre nse pe aat senilor si s-a muta î Olada Mulţi ani ai tzi, n644, - abili t te mic şi lşt de lgă Leid mai aes penua se aa apie d pţesa Eisaeta a alaiatuli, aa cea mai mae

a elui Eo Fec e murs 63 şi i vduv Elisaea Suar, "regia de o ia a Bomii ase s ias la Haga ila i. iesa Esaba use o mar pasiu peru sire luiDescarts re gst ea u disipo plin de disem şi e î admraespus at rateul t şi trlucirea minţii. i i-a dedica 64 Prn-pa i-o î dedicaie fiic a regelui Boiei şi dîd asfel tiei tul pe ae duşmaii il ezasr o da cu semarea Tratat

li Wsfal Rzoiu e zeci de a a a sşi ; aatul peveerestituia alatiaului de Jos li Crol udovi el mai mae u î viaţa reglui de i al omei ţesa Elsabea se gîdea s s eagî alaia în mmentl cre frael ei sar istala acolo Şi a sugera ş escartes ar pea loui î prejma lor Din pate, de plaul aDescartes s trias alatnat sa aes nc lima bld a vii Rili plie de podgoi, fi ost mi pvit u snatea lui dec Seia,

ue avea s ma cînd obligat s acpte ivitaţia regiei Crstiade a ve aolo ca s disue ilozofie cu ea Din spusele Baillet ldite moivele de a accepa ivitai a gdul c ar puea pleda la urtesuedez aza piesei lisabea şi a Palatiauui35 Acet v interes eae l-a avu esas ce sşiul viii peru tebrile Palanauli eace s e nbm e a a u ai î ctoie s deania şi omia se oae posii s fi uat vrmea aceea o evaie ascs în spae ivizibiliti ozicrucie noi devoli rsddi adiţii secete şi s i utat aseenea luru cerl eeicili ta al pnţesei Elsabe?

oate rzboaiele şi voile e vrjioae a fc ca isoricu s nmai vad liped paşi horoi prin care spir eropean a ieşi dnReaşere pentru a ira eco al X -ea

5 d Mor D 69 pp 8889



9

ra Bao" mbra arplor l hoa

Mrea uroare ozicruci are s i rezi în Marea ritaie

eie biă sa chiar deoc Din tiaie au ieşit hoa d ameteaesat Frţilo . . ca Gania î -a xta Ivzi-

bili care să nă afişe cae să stîească itees freeti sau rtni deoobi ca î rsl ailor 620 Suetee de trmbţă a Fam vestidomeiii eră ă şi minea nor i şi vste ogese ae cuoaşteiiar să fost ăbuşite î isuee bitaice.

Se auzeau în shimb ate suete de tmbiă, dîd veşti mar, însă nu

cu reamătul dezăuit a maiestelo rozicruciee, i n teei măsuraişi eznabii Este vra de manifestee ivd roesu cuaşteri rlamate de Franis a. Aceste maneste îi era dedicate li ab aelaşimoarh c el în cae mişarea rziuiaă d ermania îşi usese, zadarnic attea srane

Prreul şner bicat în 60 este o sobră trecee în reistă astări atuae a cuoaşterii atrăînd atenţia asra aceor one ale ştiiţei

care era deicitare, n care, dacă oamenii s-ar dedia exeimetului şi cercetri s-ar utea oaşte mai mut în secial în filozoia aturii, e careBacon o sşte iă e isri deoabi O coaştere mbnătăţită anatii oate trebie s e oosită enu uşurarea condiţiei mului, enameliorarea oziţiei sae lume Baon osideră că ar trebi s existe mateie d coaştr olcrare ş o ratetat astl a îvaiisă oată să chbe cştine şi s se ajute nii e aii. Universităţile rmoveaă în rezet asemenea scimburi eu ă n există destulăîţeegee e versităile Euroei. Fraeitatea ştiiei ar tebi să treaăeste otarele naţionae2

Es ndoielc că aşa c ara a rea frăţia fam aşa cm atelecaic cează faăţ n cad comuăţlor ar mea d căe

Un af u în odra 2 t mniona d F Gould Cnse Hso ofeemason Loda 92 p 7 da am fo n măuă ă a au ceva d aa

Bacon Advaneen of Leag , ddca căe acob . 3.



12 O C R C

uneeu ceez f îne eg eco o n ee de n eenece exe o eae ş unae eg de ce aeae cae e aue u nezeu n au c ee u un uo

Ctnd cest psj dp ote cte e-m sps cerce n crte de sntem rp de ptl c Bcon gndete c despre tn n ermede "lmne de lmn cobond de l ntele lmnlo pe de lprte c rette n tn pe cre o doete r teb s e tente n t lmre pem ece peste semee epresc cd n- f dect eocă pos ee sn semctve n coexlcee vrem

C no n m r occn ama ve s- pene pe FrR. C c o ree de umnat c o comntte de oen nv nne e prnt-o rgose resc ve s- ndeme so pe nvmgen cb s comnce n lor cotnee ve s procme mnenţ n mre progres n cnotere nr Aces presmpoe sger dee c o compre ne mcre bcon ce ocrcn r pe revetore pentr mndo , pote ndeoseb pentrBcon

Cercele recene c c prsosn pede p c veche mgne despre Bcon c d n observo n epermentor nc modeend mn dntrn tec neot de spers n m ese vdÎn ce l despre Bcon, oo Ross rt c ces provne dn tdheec dn Mg d Cb Rener cm jns l e pece mgcenlor preocp de nr. Concep l Bcon despre vorlne n os cee poges n le dep Me nstre

tne despre cre vorbee el er oent cte o norcee sre Adm nnte de Cdere4 o sre de rele pră r pc c nr de cnotere peror e Acest ese concep despre proesl ncn progres po spre Ad, pe cre o ve Coes App, orlnenl rt enscens despre loo oct r n Bcormne nc n prte n oclt. rne sbecee pe cre e rece nrevs cnd nvenrl cnotneor se g plc cnoer

3 l ss F ao Fom Mag o See Ld 968 rr rrs prr u ee esu pre

Io Mga B Opee Spg e d 8 p 3 C sao p 2 ş rm ş se m T Hme r ese Se Ar See ad Hs he easae ed res S Sge Js Hps ressBmr 968 pp 266-26

De o phosopha 40 ez G Ne grpp ad h Css oes Thoght U 96 pp 48 284.



FANl BAON . ,ÎN UMBA APO L E H O V "

aurii asologa căreia îi caută o vesune eviuiă, alchmia de care ee pofun nuenat fainaia inmen a magiianuui şi ale teme,pe care cei interesai să scoaă elief atea odeă a lui Bacon le-auomis considendu-e eimporante

Scriiorii rozicucieni gemani aeau ăeri simile despe înoarcereala înelepciua lui Aam şi despr iinena progesului î cuoaşe pece î rotizau. upă ce le studiezi scriee în copaie cu cee ae luiBco ai isia puteiă daă laşi deopate iul fanastic a luiRosecreuz cosidedu- un udrum că î amle cu putm oidespre o eocua entu u progres agicoştiţic eu iluica luiae în oeni cunoaştei.

u toae aeea, dei andouă aete micări po vău a apaţind

în i fie eleiai eoi, mnouă fiin n imă analiă oue aleadiiei ereic-caalistice in enaee, anouă depăid enaşerea senu ogeslor seolului ea eiă îne ele dierenţe prondeBacon caută cu oce ci să arate cît de mult dearoă mîndia şi ecesia încedere în sine a magului enascentist. E îşi pevine ciitoi ma alesîpota lui Paaelsus are, aa cum a ăut, pen işcarea ozicciană gerană a un ofe. Bacon sudiase sistemul lui Paacesus tans

oat -un sise oios de Seveinus aeul"6 şi ose că veeaopiie că omu este un mcrcsm o imagine edusă a lumii sau un odelal ei a fost fantasic eagată de Paracelsus şi de alcimişti .7 Acesta esteun aac îpotria lozofiei aco-micocosmice, ce stă la teelia teoilor despe aonia uniersală susţiute de Fludd şi d ozicciei

O altă mare difeenă de concepie înre docna lui Baco i cea a roiccienilo constă în esingeea de căre Baco a păsii secetului naee de ştiţă, în aacul lui împora lungii adiţii a alciiştilor de a-şiînvălui roceduile în simo de neîeles8 eşi anifestel ozicucieerecoadă, ca i Bacon un sci de cunoşine înre oaenii înăaicia ei se ascund în satee uno istifică, cu ar oesea cu eşteafuneră în care au găsit tu lui Rosnceut, eşeă li de sioluigeoerice. iolismul acesta pate ascue oscue sudii ateaticedatoate eilo guului egînd în sesul ogsui da, dacă aşasau lucie, aseenea studii n sînt eclaate, i ascunse în-un lia

cae zeşte atiul de a aa ai ulte dse sctele maeatice sauştiinţifice ascuse în peştea rozicuciană Această amosfră e deoseeeradical de cea a aniesto aconiee, care sună aî de ode tocaipenru că au renuna la tenica mistificatoe magicomistică.

m , 8 mt , S B pp 3



S O Z I

Prgresul tnţe a aă 105. Num Orgum [Nul Orgnne care Bcn scis în atină eu -i fcilita răsndiea în Eur icae este cnsidera cea mai imtantă eresie a fizfiei sle ş a rgaului său a fs ulica 120 De augments raduceea ş revizueaîn latină a Pgresulu n 123 Duă cu se vede lzfia bacniă aînceu să fie ulicat cu cîţiva ani înint de ul anifest zicucin fularea ei cea mai imtată aul fatal, anul dniei n Beiaa egelui şi a eginei de- iă" ; iar traduceea în latină a Prgresuluştnţe a aăut n au anicii antizicciene din Paris Este imtansă ne dăm saa d fatul că mişcea zicciană ste cnemrană cuzia acniană că tnii xată zcuciene se sea n Eua

tci în i ce erele lui nci Bacn eu în ngied c ţ n lă re cee du icăi n e fi să

la ndiă d sn legăi eu de dete şi de analia Pe de aelegătuie snse dine glia şi Pala să faciliat iuenţă acniaă asu icării icuciene gene Pe de lta difeenele dinteiucinis şi bacnianism rebuie lute n cnsideaţie cu gijă

Dni uei fiice a egelui Mai Bitanii Platinat a nlesni mut

leătuie dinre Angia şi atea aceasta Gemaiei şi a ds la un inude inueţe enlee, inte c treuie inclusă şi inuenţă a Prgresuu tnţe. Puem fc esuunei cu ive la dul în cae inuenţaa uut imtată Aît edic c şi Elisaeta eru citii asidui şiesae fae ineresate de işcările ilectuale Că aveau c ei căţi dinAnglia rezută din faul că au luat un eelar din Hstr te WrdIst lum] a lui Raleig a Praga, und a cău n mîinile cuceritir,

entru c înă la umă să se întrcă casă l Lnda n Bitish Museumunde se aă dăstită şi acum9 Este deci fate il că veau cu eila Heidelbeg sciei ale lui Bac Şi şti că ulima ate a vieţii Elsabeta era ineesată de eele lui B ac ste siil ca înăă fată, înainede căsătie, să- fi cuscu e Bacn î gi Bacn car a cmusuul int iveismeele enu csăi ei Nu este ecus c un tansţă ueţe bacnene să ft Micael Maier cae ave stnseeăui cu nli în i ce Fedeic şi Elisabe deu în Palinau Mae a ansmis şcării alchimice grane scei ae vecil sciti alciişi englei tt at de ine a fi uut adcă n Gean

Vz Coa O Eizth o Bohi nda, 196 1 . Vz ma p 6. Ve mai 1 Aole uie că Mier ve în Angia c ă Îvee engeee et fi n

măă ă adcă în veu atne oea un coct lct egez Aole htum

Chiu Bitiu ed Deu ogome Vz ma jo 15



B N B P UI H V " 1

căr de Bacon Maer ea ofund neesat de nterretarea floofcă amtologe ş aceasă latuă a d u Bacon căea acea a dat eese n e Wsdm fe nen [eecunea er Vec] (1609, oatesă- fascnat e Me ş şcoala lu Pentu Mae deea că flozofa lu

acmcă ea acunsă n ecle mt ea o teză fndamtală1 , ş B aconnsuş a căua n mooge eemente ale ore sale floo a atu14Ocu nu trebue să eamnăm ea n aănunt ucte osble decontact. Aunge să sunm că şcaa angloă dn Palatna ş dn stateeottnt d re n vemea ce s sea att e t aealu aco tebe să cs un es entu e a mae ozof dneoca acobtă Facs con

Exstă totş, cum am aătat da, edente deenţe daentae ntebaconans ş rocucau gean Acsa d uă te ma ondemetc ma adnc magc dec gndea lu Bacon care se nţşeaă multma sou. descot mşcarea gemană u c cent deadncme a unor uenţ d la odao Buno ş cu deoseb e la·oDee. constaat că Mna ergya a lu Dee smboul sub cae şeuă looa, eaae n teatua ocucană Bacon ul enţneaăncăe e Dee ş nu ctează ncun famoasa u Mna ergyca.

A esat o bne coscută obecţe mota de că acQn a f fosto guă motată s ştnţe : aceea că , n oga să entuogsul şţeo, n e ndans accen att de ee şţeaemace ş că goaţ u acest doeu se ede d fa că a essatt teoa u Coec ct ş e ea a lu Wlam lbe asua agnetsul nru atco aăut n 1968 am susţnut că obab Bacon evtăasemenea subece dn doţa de a-ş ăsra ogamul ct ma lbe cu utnţă

e lcaţ magce 5 Dee a fos foarte susectat de a n magcan unsolomon" Godano Buno magul eetc asocase teoa coecanăn-o scee ublcată n Anga cu nenta enee a ege egtene"sau magce 16 Wlam Gbet n sceea u dese magnet ea cedent leţat de Buno. sugeat că este osb ca Bacon să evtatmateacle ş toa coecană ent că atematcle e consdea eandeaoae aocae c Dee ş cu ătoa lu a e Coec rea

deaoae asocat cu uno ş rega u etemă, egta sau agcăEste o oteză cae ertă să fe eanttă n eetu conte entu ăsugeeaă un ol aguent entu o dfeenţă otantă nre ozcu

Vzi mai s p 03 Ros Bo pp 73 ş um h Hmc adion Renaianc Scnc pp 28 şi m Go B th mt o pp 26 U



N O

cismu gea şi ce baconia Rozicrucieii u se emeau e ee şi deateaice ui Baco să le ă ozicucianism eistă o iueăa lui Buo esină de Bacon În amdouă cue s-a utea ca Bacosă eita nişte subiecte are i se ăeau medioase din doia de a-şrotea rogamu de vnătoi de văore de strgăul vrăitore" careu sune Naud utea să- ăiuască e un atematicia a ceuusecouui a X-ea

Cnd ne gdim a atitudinea lui Bacon faă de ştiiţă şi la felu n caresusţiea nevoa de rogres şiinific trebuie să ne amintm eeu cacteu şi feu de a vedea urie a monru a căui bunăvoţă i a cruiintees Bac� rebuia să le cştige n aoarea ogramuui său de ogesa ştiinei n rvinţa aceasta n-a euşi duă cum sne conis Hison egele Icob na ees şi nu a reut maree an a ui an,şi ici nu i-a vi n ntmre cu vreo ofeă de al auta e Bacon săşireaizeze oiectee de instiuii ştiiniice d n 60 a ii NoOrgnm a fos auzit sunnd că oera aceasa ea ca acea ui umnezeucae este ai esus de orice neegere omenească 7

ed că nă acum nieni na sugerat că atitdinea icentă a egeluiIaob faă de şina baconiană oate fi usă n egătură cu inteesul ui

asociat cu saiă entru magie şi văioie8 ubiectee acesea execitau aura ui o fascinaie cae ae să fie o eaci nevoică la nite ucurăite de e coiărie Deolog ui (97 reele acob a susiuedeasa c oatea enu toa văitoaee deşi cee mae gă n eaminea eăui az n ae ubicu era entu e un subie fe seioso amură a teoogiei ci evident Iao u era cea mai ovită ersoanăsă doedească diceămn ema odeauna diă de a oăcnd Magia şi abaa Renaerii eau mşă aooase, ducnd a ştiinăşi cnd ele se nvecinau u vrăitoria de a defini diferena dinte magiabenefică şi cea malefică Regele acob nu era nteresa de ştiină şi n faoricărei fome de magie, eacţiona c saimă

şadar nu e de mre ă aunci cd Jon e bătrn a aea a acobcedu-i ă- aue să sae de acuaţiie de evoce a iaolior cre i ăaueutaţia ee s-a eăda de el Aeu ce adc a fos făcu n iunie60 Omul au bărn, enru a căui iină eoca eisabeaă i era

at de ndaoraă a căzut, ub domia ui cob digaie a mur eemde sărac n 608 esiu că Bacon a reinu bine aiudinea ui ob faăde ee duă cum u ncae noiaă că a eiut şi fa ă suavieutoiieocii eisabeane o eocă de matemaici şi de magie de naviai drăznee

D H. Wo J VI Ce 6 98-9 I - 6 8- 1 2 ec J D p 1



F A N C J S B O . î U M R I P L O U E V "

uccese aspaoe u er sgur de curare sub Iacob aşa cumfueer u Ebea u acob orhumbela ş Rae - coua studle îea Tuul Lode ocupîduse de maematc şde lchme îpeuă cu ăaul lor aoca Thomas aot

Ca aare Baco rebue să ost ote ae să ete î scre desae să- eesee pe ege oce -a f putut amt acestua de Dee ş desuspecee sale maematc Da ha ş aşa orcît de pdet a preealucule Baco -a butt să spească suspcule lu Iacob legate depogresul şfc

La fe de evde a-l soca pe Icob cu o mşce ce îş ălue elule peer femecae ş Faţ R C eăzu uşor de erpretat ca ăjtode căre ăor de vrător u ea cea ma buă cale de a- luea perege î faoae geelu său ş a plauo sale ptoae la Palatat şa Boema De multele eşe comse de căe pee efectulu Elecor palat poate ea ma graă a fost pubcaea metelor ozcuceeDacă ce ma m o despe ele ş cel ma mc vo că sî asocable curedec a ajus la recle regelu Iacob, atuc aceasa a fost ceea ce acobut ma mu eî orce ă îtoacă împova u Federc sădsgă oce speră că ar ma spj proecele acestua

sfel că Facs Baco î popagada lu pet poeu cuoaşteş î spea al cuoaşte şfce păşea sub doma u Iacob prcapcae Vecea tade şcă elsabetaă u ma aea trecere a cîdtre repezeta e ce ma mpota d cî ma măseseră aă,erau osracza sau îema Fosta regă Elsabea îl rugase pe JoDee să- eplce Mnas ergya1 ; regele Iacob u voa să abă mcde a face cu autorul e îd î 605 a pubca Pesul nţe Baco

era de buă seamă oat că egele cu u a îate, îl respsese pe DeePe lgă asta tradle esabeae epoae care se srămutaseră î Palatat o dată cu fca u Iacob ş cu soul e u eau c ele faoae dmpotră Facs Baco se umăa prre ce cre u erau de aord u polcaeteă a lu Iacob popueau ca Electorl pala să fe auta dpucul acesa de edee autoul mafestelor egleze petu pogesulşte ebua ă păşească pde ca u cuma să apară pea mpca î

mşcărle d PalaatPledîd pe mesul ate al cuoate a acea de cep a

secoulu al VII-lea cîd meea de tere mpoa văjore creşea

Haot ş Dee sînt uno mţoţ îpeă de ăe coneoan a f a-o c oz vz D. B Q ş W Sly Coneo L oHao Rernc" Qu p

Fec Joh D -9



8 I N S R O Z A

etuindeni n Euoa Bacon treua să cească foae ecau ineultee diulăţi i rieii cae i ieeau cae

Şi noi a rndu nos a nainta cu denă n decursu acestui caito faai de idee că a uea xista aui arais nte icaea

oicuciană i cea aconiană, ă ecae d e ca să ic aa, a deotan ci difei e o uătat a aceiai că e sudia îenăa uta aduce ai ută uină asua anduoa. nă aici n-a uutsă-i ofei ciitoui nii o infoaţie doentată aa feuui n cava fi gndit Bacon nui dese anifestee oicuciee. a iată că aea disoiţie o noae dine cee ai esionan din Nua Aanidă

Bacon a uit n . n 7 sa icat di anuscriee ăasde a e, o scie neteinată i nedatată în cae i fua Utoia isulsău dese o societate eigioasă i tiiic ideaă ea a oa uneiaegoii descoiea de căte nie aini ta e u a aunui tă nou Nua Atantidă Louioi acetei i Atanide costuiseă acoo socieatea efectă ca nsă a ăa cu tl necuoscut eui ui. Eau creti; cetisu sese adus aco o ee dat,n cinis eangeic n ca accenu cda iea făţească inoaeni Pe de at ae ocuioii Noii Atantid anseseă nun stadiu

aansat de cunoatee tiinifică În aee o coi, nit Casa ui Sooon, o coitate d eoţi-saaţi se deetnicea cu cetă n doeniu tutuo ateo i iineo i iau cu să aice eutatee acesoceceăi se iee oaenio Aceaă cţine eaă oera i ţeuientegii iei a ui Bacon oesu tinţeo aa foosinţei i inuiuaiăţii

Această fcţiune aaolă au ludrum etă n cîta uncte ee

din anifesee oicuciene n aa fe cît dei endoienic că Baconcunotea oestea cu Rosenceut.

nainte ca navigatoii să cooae e usca un esona oficia din NouaAtantidă e-a nna u su u instuciuni. ouenu aea la i oecete cae eeenta aii unui eui, da u descis entu oci aîînd în os i ngă ee ea o cuce" Î aceai ci ea ecetităama roicuciană cu otou n ua ariio ui eoa" ia aiie,

cum a vă aar adesea ca elee caaceisice i n ate sciei oicciene.23

iua uătoae căăoi au fos condui cu ultă unăoiţă a Casatăinior unde aceia dinre ei cae erau olnai au rimit ngiie ăinii

Fancs Baon, New Atlantis, n Oper e Spding Els and Heah, Londa, 8 p. 13.

Vz a sus p 3 ş Fonsc d p p 2



R c rs O R R I O L U I E O 49

au vrut ă pătească pentru aceste sevicii dar au fost refuaţi 2 Să ne amintim că n ama este fouaă ca o egu penu Faţii ă oigaţia lo ste săi vindece pe onavi aui

Cteva ie mai tu at epeznant ofia a Noii Aantide a vensăi vzite e ospeţ Casa Stăinilo Acesta pta un uan a cuo cciiţă ie v '25 ncă o ovadă că naufagiaţii Bacon sosiseă ţara Faţio R. C.

Întua din ile uătoae au fost iaţi de un guveator a ţăii, cu toată unăoinţa acesta le-a epica ot ce au vu să ae despre istoia ş oiceiuile ţăii, cum a fot adus cetiismu acolo, ce este casa saucoegiu asi ui Soomon cu pesonau e d oameni înţlepţi Călătoilo li sa năduit să pună nteăi despe oice e-ar sit nedume

rea a e au spu că nm nu-i ma a mu ec au ă ouoNoii Atanide cunoşteau toae limie Euopei i, de asmenea, păeau ăfie pec noaţi ceea ce privete reu din esul umii i tareacunoşinţeo de acolo î timp ce ei eau cu totl necuosui şi nmen nuaie de fa ţăi o26

a ar ă rc m n at că şta totl r blă tăr lcr a cor a aa a o att ae ătar

entr că aa n ăra o cone ş o ota a nor te anor fne n : a f an ş nzt entr celal ş ood - aa celal ă ş ca aşza n lun.

La acat obr a noatră Gator a zmbt rao a ăb nearat em rtr n ntrbara e r -o ntrcă te o ntrbar de ort c cn no a f zut ar ta t oră agcn cr trmt rn r rt n toat le lm a lacă ştr ş nfo n le r La acat no to răn c otă

n toş o atn ar rba lă n onra ă şm căoşte oar n glmă că rm l n tar n a că cea uanatura la aceata ar ă ac l ra mi n ogn ngcă ct agc

n cna e aată că o nţpţ di Noa Atntidă ştia totc s pe mea lgă tp e i ii ăeau evţ şi tiţide ea Acasta s datoa faptuui că dn Noa Atantidă eau tmii emi

sa, ca să să iomaţii i se măca n veşmintele ţăio pe carele viitau şi adoptau oceiue de acoo, şi n fell acesa receau eoseai Î tmnii uui mnifest oicuian aceasta nseamnă că umauuna dire uile Faio R. C., acea d a nu puta un vemînt special

New Al ed. p 132 Ibi, p 135 bi p 40



1 I L I S U O Z C

sa vrn s disiiv ci de a se coa în îmrăcăm ş işocitoilo orări ăr p care o izia Ondi aa saică î NoAtaidă era aca că a ecare doisprzc ai tri dr mmbrii safraii din asa li Soomo trba să pec în isia d a căta infomaţii piioar a sara aror ş a şiior să adcă c căi smnte şi infomaii N a voba d n com c omodiăi aiaeobşnie, ci doar d o cătae a pimi creti a l Dnez car erain răim să am lnă vă spn aspa ceşi ror păţiorlii27.

i sf dşi nm cii şi al Trdi n es enioa niăir Nu An se c ot limpd că Bacon ştia d ficinea oicciană şi o adapta popei sal paao. Noa Atantidă ea gaăd ă Fai R C. ăătod nvăi ca ngstoi d mină adin fră ăspîndind-s din Casa i oomon pnt ca înd eglilFatiăii R C. să-i vidc ai p bonavi, ăă să poa o mbrăcămint spcială. pls peca c aripi d im sigilază sl asp coab in No lantidă înocmai cm sigilaă ama Insla a na c a mt aglic dct magic, iar epenanl i ofiial ava petrban o cc oşi.

Crcăoii modi ai opi li Bacon n sînt famiaiai c litraa ozicrciă car na fos incsă n stdiie lor şi nici -a fost rcnosctă ca o amră lgitimă a isoii gndii sa a şiini. Dar cei are aciit Nua land naint ca a şi Cess să fi fos iat n aacm să ni cnoască imdiat locitori Noii Atlantid Fraţii R C.şi olgi lo Invizibil. astfel d ciior a lăsat o ă scrsă a fali că a făct aastă apopi. Es oa d Jon Hedon al căi Hly

ude [Căua sn] pbicată în 66, se ntmeiază pînă a amănep o adapare a N lande d pesoaj c an alb însnat co cc oşi vine să-i viit pe bolnavi don citeaă paajl n fllăo Fncia a es aca d Dctor al Casi ălo şi vas po ceşi şi fac p di Od Cci şi Tandi 28 CndBon obeş depre n dine nţlpii din Casa i Solomon Hdo

I p. 1478 oh Hydon h Ho Gd onda 1 sg b 6 eo ; w s t

p 1 5 "pn unc snt dico acst Cas tăno a pn ca snt n potcn p a a nt să o acst sici

Aşa sa ntpat c n na di oăbi e aa u dte np apainndoct ozco a căo Casă sa a căo Cog ste sui Oc acsu gatHydon o Gd sig b 8 vrso ew tis ed. c p 17 "şa sa înîpacă în na dint oăb se aa n dint ep noşti d Sotata i u Sooonca casă sa cogi dagii ai est însu ochiu acsu gat



O " B P I L O f HO ' 1

eă e n d neep Seăţ en9 Hednet p dee a Sn dn Na tatd nd aeea emp a nda3 ma t nă mule te ntn e Hedn aaă Nua landă ama de apt e tee eea Ban a nd pa vnd dentă anet an.

Intepăle ene emnate ăte de edn n NuaAladă e n tdate n a mae aănn det ete p a ttee ă a menţnăm na dnt ee. nd Baon pe ă natanţ edă teva dne ele pedte ale Sm eydnde aeată aaţe n aa ă a n Na tantdă atea ăde Slmn Ctea ea ptt ame unl dnte ietee ae ăten pta l an enet.

l Nua ană a l Ban dedete nate d te a ame ă eydn ă pale n ete de nă eam dadăă Bn apanea ne tăţ et ene a ane. l aet l pjnl n aemene aen nevea eaăa a dmentele e. Pat deptăt eaţe mpiva n aede te antete2 ete ea ae ata atenţa n t e paaptl ă făă ptnă de ndală etă n Nua tlană nenţe dn

amaFaptl aeta a e ă e dat ae e n vt de ăte t de, dat n elaţe maea ană enă. elN lande ae m n n aeea a anetel une Etenten etnă n pt d n en dna, nteet pl etnn ten de năvnţ paă, aeen Faţ C Et pnd

"ge o a Înteeia Odn s o Socat p ca no o n p Ccic ndai ce a noă Cto dn te cede no) cae a xistat odaă p păînt ca acs ea s nchna cc npo Cato Dnze

(Ho Gu sg c 7 t) ; c Nw p 4 e să neg dagpn c pn ac cene ae as eg n es c a d peţ A os na satcea n n sa soceta pe a o Caa Sooon caa noă cttoe cede no cae a est odată p pă a cesegat Es nchnaă sde înăpto ş ceao Dze . "

"Căc o ae pate n opea [Soo] cae pn o ese pedtă ş ane

oziccana M n ca on sce dsp a a s sn ş y Gu,sg. c ) Nw , p 8 " căc no a o pat dn opa S ooon cae pen o es pedă ş an soa ataă pe ca a scso dspoat pant

nna asa No a os osat d ecnc a că caeste tne c to aean ( gson Bo hp h Ru onda 8) A E a (R Ho ofth Ru conideă

Gu n e de esin peeă a m da n enionează u ttă n găă c ea



52 JL S O Z A

ţat d miticml raiccrti ca î Cabaa crti. octorii oiiAt] atid îi ect p vi ; colgil lo ot uml li Sm lcaut umu atu Tradiţia hermticcaalitc a dat road mar or cog dotat crctri tiiţic lma di oa Alatid imt o caltate emteac ei at c ate i rtic trtura rolţei tiiic roeţa u t cut srit mod ci alţi tei de reerţ Locuitori Noii Atlatid aa ca i cd a raliat deja maea itauare a tiiţi i sa tors r ar la staeai Adam aadis aite d dee adic au ats ea ce cotiiaoictl rogeli atît t aco t tru autori maistelorozicce tre momt ce mai eeat ua Atant t aca cîd corii îtra dc cuma s a î rzţaunor frţe şi a uor fiinţe divin, dacă nu cumva ivizibilitata raţordr c tim acm c ra raii . C) ar ca atra "totimai mt dcît maic gic i Gatoru trata acat dmri " gm a ca urum) i or motie atural etiiiitata i totui ua Atant cm e o much d cuţitdeizîd t a rimit aorai d cititor de acctaa d ctrcititor a iuţeor tiiţiic di a ca "aoa gereti sau ca isi

rat de diaol etru ultim soi de iterrt treie dcît e amitim d "Cmlit egr licate c ţii ai at la ar



0

Lberal alen

manfeele rocrucene

a acasa schi complexiie ui tm mai mult ope et

naţonale ee datoar să căătoreacă di ţară î ţaă prăit Gean r ror m t pnc di Franţa i neam tor n Agiasă examinăm opera li aci Bacon Acum tebie ă n îtoarcem înGeania antroă izbucni ăboil de treizci de ani enr a dafeu c ice d u Ectoui aati au ecat situaia cotmpoaă din Itaia au au ft afectat de ea Aceată operaţi imlică oîtoarcr la maifte ozicuci pnr a deprde di le un r p

cae încă u lam xaiatd u capito atrio am peat ama mnţioat că prmaeiţie a acsti maet ste pcdată d o tracer în gaă a uniauto itaian vorbid sp f gaă a gii umi Discutaaaceti contribuii de ogie itaiaă la maifetul gea a fost anatăpînă la un tadiu utrior Acst stadiu a sosit acum i st vrma ă uămîn consieaţie ontara căe sitaia cotmporană din taia iusrată

includera î vouml car conţina ama a uui ape a nui autor itaiala o rformă geeraă.Eista în Itaia sa mai preci în Vţia situaţie semicatiă

pr i c Gaa speau că vo bca e o ouă conducrca a lui rdric a Va Etul palai cu psupusu autr al oculi su reel Iacob al Alii Aceta a cutul ssibilitt atipapal mai tăbtea îc Venţia di rma micării d istenă a

igţl Rmi micar cdus a îcputul seolui Palo Saii ptu car Iacob i abasadou engl a Vnţia Si H Wotomaisasă iu its

cntesa it Via i uria paă car a cumiat cu Itdicul di 1606 caua uului nţia a fst apat î ti tctgai de Paoo Sai, at î du seiil Sti a car a vnit

1 Vez atou meu sforia Conclulu dn Tento de Paolo Sa, Joual the

Waburg and Courauld nsttutes, II 9 343



4 I M I I S O

atfe cee te toţ e erea ă enă t etă roaIeres Ico a Anei n ca Veneei er tma e reaemăre ntre ozţia Veneţe motrva Roe poţa e deenenă a eci icane Sir Hery Woto entzt amaor, chapea a n moen at ă etene Veneţa ă aoe o refoă smiăee angcne Catea engeză e găcn a fot traă taiană arn aasaa egeă Veneţa -u ţt evci reoae acane

acete mrejră e apropere ago-veneţaă -a nat ca semnata carte a areu iera itaian Sai să fe cată enru ntia oarăn n Itaa c Angia ra amoaa Iste Cncll n rent ncare e scotea evieă apu că preanţ u eser nva aonci, că părerea eeeneor racee catoice ai ierae -a ot ată

n eamă i că cop onciiu o ac e a nouce u cnrl airic, domina apaae, i n de căa ăr e mai agă reforăeră Îeaa onoveră jru Intericu simpatia pen ancanim pe care a -o au av repercii apra tateor eropene careaa a acee evenimene. Senaţonaa convertre a anicanim, 1616a n arhiepicop caoic Anonio e omn arhiepico de Spaao a ot n eveniment care păea ă preveească noi mcări ncuraja

oe petr cee dn Geania, care nemeiau peraee e ecorpaain pe reeasca i soţie anicană De Doni a o ce ce i-apica ui Sai enr ntia ară Istr Cncll n ren n iaiană, d n Angia n 1619 c o edicaţie căre Iaco I care e apeeaăa e ca a cineva n care ce in Itaa emmti de ea n c e afareiga, a ncreere n n rmăor 1620

a ap a onra o adce

re atină a scieri i Sai, ăctă e o receptor a prinţ HeryÎn ni aceia e treie n entment exata n jur perecve ca Veneţaş Ania, n vittea mpae reioae poice ntre ee, ă e aproieca ă nrun preenţie caoicui otren ş extremiseeontrareoei prnte e ieţi ş e ptere hargice

nă acu nic un orc n pe ă fi exa eăte dnre aceatăşce şi cee in preajma ector paain.

Acee egău înt meioate de exemp de J Boma î Vi h

Df pu niesty of Calfa s 98 Ş tuş uele ate dcumetle cntempoae cte î carte u po f ees făă efe a aenua an a u Fc nepjnea e d ce Iac I pua fnaă Idgaa peelu u Mcao aă d efuzul lui ac d a aca î 9 dcată de uwmapp 227 e văzuă î aceat umă la fe ca vo me ae i Mcanope acee teă, l îcputul lui 2 "A ta ă tt cau agete de egiitate ăa pe ce teic ă augă ma utec î tare ă sumnee tate taee ee Dacă d Anga u cîtea htă sae ie însite de fate pal sît cuceti a Gema au Iaa l discreia l cat uwa p 2)



E U

ttuşi Aal ea egără u Sarpi i prcipul repreenant dipoatc al Paltnatuui aronl ritan Von oa viia frecvn Veneţipe vreea aceea a mute ate guveămne n uropa ce veneţian eraoc ă obţină infomaţii privitoe a tenţie u Iaco e a- pjnsau nu pe gineree său în ntreprnerea oemană Un amaaor veneţanatî eui n noerie 169 a ublnat fapl că o resngee amperiaştior î Boea săi amţiie puterior Habrgilor in Spanade a ubjug talia şi aemenea ăre a acestor puter ar ceea ce Senătatea Voaă e oate otivele ă dorească P ue propetateatuturor depne e succeu Paatinatulu ei euile aatinatului nusîn meţonate e istriii ca rataz despe eaţie veeţiene cu Anlian pri ai ai ecoui XV-lea totuşi acete treur gurau e ună

mă t-un rte roeminent n alou enera pentru cei aenţ apotca veeţiaă O conucre tecă n Palatinat atît de aproape eVeneţia i pe mu principa ine Veeţia i Angia putea ncuraaVeeţia să perite ai mut în- poiţie defeivă s menţină ma utăree o situaţe de reativă ietate comparaţe cu re taiei M mutacă aventura oeiană ar dovedt că are oaecare ane să euşeascăcul aceta fi îtărit mcărie iberae i întreaga Euopă Cum avădit ma tiu prijinrea lui rederic e către aco a ovedit a i ohieră i îngerea sa a Praga în 1620 a fot dangătu e orte pentuseraţee berale din Veeţia a e ca în oeia şi în Geania DogeeVeneţe a fst uit recî satrc că ac regee Anglei nu va faceniic ca ăşi apere propria fic aţii n au ce pera n patea ui4 Statutu amaaouui e Wotton faţă de doge i enat a căut dup 1620Veeţa e înepăta de aianţa cu Agla i e cuna împreuă cu retuItaliei î aţeaa subugrii

Aceas e suaă schiţă a tereuu Veeţiei penu poitica angoaatină este ucentă ca preambu a stuiu unei aucer in iaiă cea fot pucat îpreun cu ma care a dat maneti ricrucanş pleaei sae petu o reoă geneaă rientare căte eneţia i căeeumea veeţaă aţă de tarea î care se afa eiia.

usculu privitor a efoma generaă a treguu lg a umi careese pblica î aceai vum cu ama5 este aducere în geaă a unui

Zo Gsnn căre Doge m 69 R de Lr h Dut ut t Gy Cmden ocey 186, II 2

elne c ce eeţen uăeu evenmenee de l cnd de ec u Fdec cneme cu vc n C Pp VXVI 169-1621

Refna Geneă dcă esl Boccan) ae m a dţe ase 64 n da de Frn dn 65 ş n de a s dn 1 6 6 vi ma s a 25257



6 N S R O Z AN

capol diagguagl i anas uăţ in arnas]6 apăuă la na 16121613 ra aad o publicai , ui noua din Iaia, cdaduc unui capio di c a f ipăiă pu cu ama 1614Boccali ra u liba iaan x d riic Hasbugio in cuSapi i cu ali icua ialii din crul ui Sai, ca incuda i pGalio Tndia acso utăţi n anas s in anhabbugicărgrnd ubuga Iali d că dspoi săini i dplngd ca oconcă, dcăda culu iain. Bcaini a ui 1613 Îo va cicula onu că a fo omo d doi oani ca iau ina noapa ncaă i l-au ovi cu aci ini cu nii, nă ccă cn au dovdi căgda acasa u cn ci av7 Pa lgnda a ra aupaui ccalini prsonal aaiara cu sac d isip p car n ca, i ia

giză c a av d sur uclidSaira ui Bcai, ai bi i gua ui aă, ia foa i algii

S prupun că Apolo i Cura Paa i a l v dfi psoa aic i , cr i pg d sa d ai a lucuor cainu s pa ; una n uăil vi d Pas Pico d la Mandoa i s png ui Apollo d gou p c fac rforaţii pidicndul ă gndacă.9 a s n favoa oai igioa apaa

ui Bdi, c a fo nviui n faa li Apollo d oană, pun pocoli, că ahodanii s a oani c caoicii. ua" inaă sca n ca Thoa Mo i s plg ui Apoo d ăpndia i i ab cd va ua si răspunul că va lua sri ancicn pua absbugilor va dbiă ; după păra lui Apolo, iraniao s aca car a fo caua vo poan Saira ăn ubiăndina i s nsă acai ; o cona d nu pnaivd gndioi, poi avai cu o lu acină; n po poivaMonhii Spaniol, poiva nccăi i d a dobndi gonia nuopa i d a duc din nou aia n cavi

M ou a ui occaini Hic a V-a a Fani Una dinc ai acabil scn d la Cura lu Apolo pnă dou a ira

Taan ccan ul P ne 6 2-63 exită aduceeengleă d ecol a XIIea vemejo Pu de Hen ce de Mnh

Lna, 669 A dcua pe cu enfcaţa pulcă extaulu ccan eunăc n Godo uo he eme do 37-38 484

Gaetano C Taa cn, l Cad gh e a pagna Rv LXVII (196

8 ccan ul d Po 3 ccan II 6

can Paaju a Tha Mr e găeş n Pe el Pe olo pul

ca n ş adăgaă la u ca a tea pae, n ee cae a at pe pa



BA Ş CN 7

moţii sae1 Aoo lîne cu lacrimi amare aeea lui de umnă eunecă de eamă că acum, cînd ace me om nu ma ee, oice eanţăde mai bine a ir D di ale capole că î Oana seranţelereită Nu ese ncă ou edu ş vtoii de bie ebuie să e sns uni

Calul di aceasă te consiera veic de a irt, î raducee eaă, peună cu ama oicciaă ee unu ce Aoll îcecă iniţiee o efm eneală a lumii Zeul ăeşe c lumea e ă înt-otae lametablă El aă că oamen sîn aî e bosţ să ăască aemenea coţii înioae încî mulţi ănd viaţa e eîdua, îşi au ieleApolo uiă adc hoăăşe ă ceă sfau uno oamen ţeepţ penua-şi da seama cum vdece acea aî de ea e e luui ţeleţcemaţi la sfa fac eie popunei, să oate emedie sugeae în aban

onae, ca n mactcabe Pnă a uă eformaor au îceu ă eocue cu o feu e eacui, enunţd să-ş ma ba cau cu veo refoăeneală uce au fo brăcae a în renţee lo diante Eaa ăma a fe de neooc cum ea

Ae evien că eu face auze la Concliul din Teno Penu oricnefăcea parte din cecu lui Sapi, nciul nu puea să ereie decî oasemeea refoă euată, o îcercae de refmă cae avusee et eul

a do iiuirea uno elemenr iguase i ăsae nean meu robemeo Numa că occalii aea eie ui u ivire a ceea ce înueaveacu i ceea că şe î ce ebuie să consea o adeăaă refomă eneaă Părerile acesea ea us în ura celu mai ţeep ire oameni, oln,cae a eclaa că, din cîe cede el, ău cel mai me

'a vem ea sa

de aoe14 :

Ceea e a ad Vremea de aăzi în aemenea hal de lbrae ee ra ea dă

i pizma ennaă e în ziele nare dmne apra rr amenirT ajr penr reee de am pae f nădăjd de la răpîndirea draeide amen şi îne amen şi aea nă ibir de Apapee are eeea mai de eamă pnă daă de Dmneze meni ar rebi prn maeă fim aă priepeea nară pen a n da pejr rir are ăpîne n mpe aeea nimie amen ă faă aea

Astfel, î ciuda viibilelo dieenţe de sil, eraul n Boccali o

clamă un mea îdeaae aalel cu cel al amei evia e o nouărefmă e vreme ce îcecrile anerioare au eşua, cu auoru une mcăricae avea să uă acceul e ragostea creiă i pe caitae ca fiin prnciaa ei inaie Eaul dn Bccain înăţişeaă cţiunea lui asupa

gugl .1 3 b 7714 Ctat n adeea engle a u Mo



L I R A

rţ A acela m e năvnă ca fcţea espe hrian Rencret raeiae sa ui, n eras in ccan spreeebe e ama nu e pune nici u accet pe lmnare inelectală,ar u u Bccaini ee is si e speraţă, în cmparaţie cu entuasmu urra ama

cueea î ama a exrului in ccaii ică fapu că aursa ri afeser ricrcee se area n mesa r, i taliea Veneţei, i ree tedinţee picreigiase ae Bccan, vedere u antihabsbrgice n pteau i dect cnfe c piriu cercurirde nde rvenea mneee rcrcene părerle u ccan uceaa cee ae lui ira Bu, penru că ese arape sig că Bccaina sufei iueţa lu Brn15 păea nii imlare cu ae ui, i capacitaea ui de a ugrăvi î cvne mare rescă de figuri mlgice dea le ceri un sen pliicreigi ca în feul î care preintă urteaui Apll ainete de pueica pică--vr a u în ecareaarei iuitare

ani î uă Girda Bru erae cr mari e la Heic aV-ea6, cndse Erpa ătîn spriinitri împriva crescînei puterispa-austriece Italia a căutat ă bţină asemeea prijn de a mnha

fraceă repreetată de ec a -ea, a îera acea ucru în Angiaeisabeaă, cu cavaei c peţii ei precum în Geania luerană S-aîntrs în aia cd cversea ui Heric a IV ea părea ă prmită eră de ma mare liberam eranţă aa şi, pă la uă, -a plătc vaţa peranţele ecesve n 1600

Fe în ce abrda Henric a IVea rlemee vremii sale aptaaî de run cî i de Bccalini fuese n nă măsură i acela al lui s

ian de Anha i a Paainali mai e mlt 1 Anha i cirii Paaiauu s-au arăa aa să accepe intrea ui Henrc a IV -lea în Geana,îrepriere priă de aasiarea lui Heric 1610 Bccai a a gasperri iberair itaieni în au văut ae aceste planr a eşuaPasîn era din Bccaini în aceşi vu cu ama uri manesuui rucan -a rea prcarea î drecţa tae asfe rcrucianimu" a uu fi asia curene ecrete, mice lfe

atihabburgce e bîrie ialiaăGiran Brn, cutreierînd Erpa prpvăde enă refrăgeraă a mii întemeiaă pe îtarcer a reigia egpeană care pteafi îvăţaă din ataee heetice reige menită ă ransceană ierenţe

15 Goro Buo h Hmc Tito p 4 m1 6 Ibi p 34 um. a su 2-29 52



E A Ş M AN L O Z E 159

regoe rin iuie pin ge şi ce u ă se ee pe o nouă vune natu, de reaizat prin exerci conepive eretce runo predicae acetă religie, nvăluită n fore itoogce n Franţa Angi i erania După cu pune ciar e, foae o ectă n Geraia a căreier puneau giordanişt8, care avut are nuenţă prntre uern A ugeat n altă parte că ete poiiă conexiue ntre gordnişti lu Bno icea roicrucnă că o uenţă ecretă a u Brunopuea ă f contribuit a devoarea genuu de reforă pe care chiţeaăanfetee roicruciene Fosirea exraului dn Boccani preună cuama ă aută ă con aceată suee da ind că occni rereentaipu ian de atitudie poico-regiasă

ntun a vechi capo a cări de faţă, diu oui n ce Michae

aier e ooea de iologe ritea n aceeai irecie ier eepegna cu ce profund egipa au cu un eeti profunditic, cre l aintete pe runo otuşi aer ntro declaraţie diectăcurină ntr-una dnre crieile sae, vorbnd depre ermaea genera-l a lumii (adică depre exrau din occln incu n ama) face ot ce-ită n putnţă ăi iniaizee iportanţa fa, afiă fără ciurcă Refora geeraă" nu e nic de a face cu ama şi că a fo doar

accdental pără preună cu ea20 udată afiaţe, de vree ce exau din Boccan e găete nu nuai n ria ediţie a Famei c şi n ceedouă edţi care au uato, i ee poibil de creut că aseenea ucpoae fi accidenal Este probabl că retractarea lui aier e datora uneanue nervoităţi cu privre la efecu anifeteor ş a feu greşit n careera fooi n anuite cercuri ejul lor

erona cre şta ce ai ult dere anesele roicuciene J

Vaentn Andreae ne infeaă că Boccain avea o inuenţă ortnă n cercu ău n caea lu din 169 Mythlgiae Chitinae ibrite Mitlgia ceştin n trei crţi] Andee e o eciune dere Bocainu, care după cu se pune aici a fot erecuta de nite nero linide răutte2 Fluu de aj violent de aic antee unu al lu Gordan n depre pedanţ n nciaă ă vd inuenţă u Bccalinn anabu cării ui Andreae Mitlgia creştin n trei c, n cefoeşe nue faoase ance ş odee, pentu a face auz oblce aevenene coneprane ntr-un il atic aeănător n on cu a u

1 8 Giordano Bruno p 1 z a pp 10-104 Mcha Mai Thms aurea, hoc est de legihu Fanti . C. akut 618,

p 8 6 Joa Va Aa Mytholgae Chana . . . Libri tfe, abog (Ztz)

618 p 7



60 J M N M O Z AN

ccalii. Doada pe care o auce ta ceştn pe a coa căuerea easului di Bcai î ama a fo îîmpăoare

apu că Adreae i cercu său erau aîc ieresai e iuaia cempraă aia reese eie i d eresu lor peu operee ui ToaoCmpaea. Ca si Bruo Campaea era u f frae dmiica revouar. 160 a �odus su aei reluie împia frer paie de ocupaie Acesa a fos aul î care ru a f ar pe rug a Roma.euia ui Campaela a eua a fos capura, ora i eia peruaproape o reul vieii î aseu di Napli Î ip ce era î îchiarea cri Ctaea Sareu ecrerea ue ceă ideae cdue de preoheeici care ei eaea î pace î ue cu auru efăoareor magi iiice Cetatea Sareu face pare i eria marlor opi,

faezii ale uor socieăi ideale caracerisce pe amoser rocră.Scrierea -a uea prfu pe Adreae, care aea să fie şi el, mai iu,auru ueia de cele mai imporae opii.

Campaela a au doi icipl ermai care îl viiau î îchiare,a Napoi. Erau obias Adami i Wilelm ee, amdoi preei apropiai ai ui Adreae Ei i-au du maucrie ae ui ampaea ui Areae,î Geana, icluiv u maucris al Cetă Sareu o eriue aiă a

cărea a fs pubicaă a Fraur î 163 a i Ira Cncuu nren a lui Sa, Cetatea lui Campaela ee o mare i vesiă cre aia i acea peroadă ce a fos pubicaă îi ă ăiă; asemeea eporuri sau oadă espre iraa care ăpăuia pe auci aia.)Wee i Aami erau la Tbie î coac cu Areae cam î vremeacd erau pubicae meee rocruciee ereu ui Areae i a cercului ău per Campaela i cuoaerea irecă a coiiior di Iaia priAdami ş Wee fac cu ou firesc fapu că exrau Boccali, careeprima eimeele ahabburice di Ialia, a f ipăr împreuă cuama

Î eforurile ae e a ie îcioe ampea aea ă părăeacăma veche lui iei reouioe ş ă crie oper ce ă uiă că hegema uiveraă aupra lu rebuie ă apară forelor eiime. na-cha ana, criă î îcoare şi pucaă 1620 oferă mohiamodiaă Spaniei23 Reouoarul a căru iue a uei reforme hee

ice uiverale îş găsie epreia î Cetatea Sareu ceae faa pueriDaa a care a fo publcaă narcha Sagna a ui Camaela eseiereaă: 1620 daa faală

C pe nuea ui Cpanea Adree a eeno eGno Buno p 41 3 um Ad H R-Cox p 61

Refea la cuce dn creea aceaa cta de Aod p 1 e aă Întoanex cae al u ete cră de Campanell



B E R A I T A N I M A FS L OZ C U 1

oe cae Fm evetie că se o putea ecde a u foste ce 620 Pceu u Gaieo di 633 a c pată î aa

Îte ca ul 620 ă îchee o epocă, oservator i Eopa eauoaţ c vre a te teie de ezvte tide, itereu-secae au eşat otl îă aitirea o tergdu-e, î atae ăsră îîtocul de pare a u t ă Paaa e peecea luc care eateeate î Veeţa Ege îvăţai po c picip aglcae,acîd i ţaa o pie aspa see europee a i t îclaţ săadă î caea eeţaă d u l Sai i aprpeea aglo-veeţaăcae a soţito o evole aî egătu evdete c caea Pal tat stîsa e alee u gl r s aglca a Eectli palatute se cu acete ă ecţ de gdire, s ceste uă spe

ţ t igie" tc se a i ţ petei o Doe i e Wto t u De pe Esabeta Sataea o otă e eta eligios că de e veea căătiei ae d o craă e o ouă stea"

Stea nouă ne fii e evetire ne aducD şitu minuna, sritri ca însăţ să i.

De ea adirar a Sap, a căr potet aa î cabet l e lc î a de a z L el Wtt a peteaui Sr rdă piae î staţia eigasă eeţa c clt, lg de- a-reagă etr Elsabeta etitl pe a lu Wttdespe săpîa , ega ei", î ce o cp c roză, egăa oir a fst scs î Greewch Pk î ie 160 cu ţi tp îatede dezastru

Miestl ozc dbîdete ac secae aec

lgă E ace al eă geera, petu elelate ree a etefa restat a prd ere se fă deztă ea catoiă a lt direcţe gretă Se dedete eesaă eăgeeraă l îteg această tei efă ae a gs pteea îri es egel asoceea cu iete ăe lcrea Dez î atră r s de explre tţă ls tasa ga ta g ag tcă î ecl u

st Cnculu n en a Pa a pp 37-38



Fraternitatea rozcrucană si

unnil crsin

Cdv n l l c cţiv ni înnt zbcn ăbo

Joha Vale rea îş shmbă aue faă sa Roseu ş fă a lu. M la îpu pe u fra ale e real spao ăre o refoă geeraă ş ăr rosu şe re ra I veu u z uibrium lu el rooău formra o U rşe s Ao reşeAes so s au să sa e sou foe emănăoe la x ms oe El să exs nt gos e ef, nrj e ş exeml ă şe iu ăşt re n n nv să e gje ott tv tt tn e in om Ast ş u m ngne f mfst ron e el n oămt ve N-şi mr s mtl oz e xu m Ş a o , ee evză e e oe xsen nt alt Un nt

st g Sceas hrsiana e oă , rL E o iitm e e 68 620 r vt o xtă ă e t ă n s t ă 620 Toş - săt o ş e fo un alt e u s ă u o ost m

Sm og m ă tăm m o ăto olmă: e ege Ae a m Fit nă

uibrium sn jo ; să negm măe ttne s mo ex e ă tm ntrte R uibrium ş Societas hrisiana eală Î peoaor n că vme n el et u r f onge e fe ă om m al v olo u u ro j e e e1 Îreg lume o sn voă

E. R s Euean teue h La Mdde As Londra, 195 pp 8

şi urm ; Yates Theae f he Wod pp 65 ş u



FN N N N N 3

brcă de Shkeee c o e noă mobleul ment noml î cee Adee emăe el eve o ml eree l cm m văz, el înîmn c ezm nuenţedme de l com tnene de cor eglez2 ce nuenţe deem fom dmcă î ce c ăluct l nnie hiic dn 66 eeul lu Ade e foul lu menlăofund dtcă ebue l î condeţe unc cîd e vob deumeosele lu efe l ee C de n diri Sr uec de fece d în gu lu ce să fe en e eţ e că exmnăm jele dn scerle l Adree dere rţ rozcucen conm c u mod fcven de deng ee fell lu e e efe l e c e ml co comednţ omen fvol mnţoe; o, î lte momee l dă o ltă eue corlor eelod eu în geel re dmce c nd vlorosă d unc devedee ocl mol Ce rebe ă înţelegem dn oe cee ? r ăexmnă v eeml dre fll ce Adree e foloe de comr ele

Menipp O de diari airice blce 67 l elco lîngă P Adee e cuve vee d u dee ee

ozccnă ce r dor u diri eu c cro joc în ce fos măgţ ce ce cec ă eze o cle clă eobăî locl că devăe mle l Cro O emee ţ unăe lmede c o ondme Pererini in Paria errr ciri rinen paria nar ce e ne că fo blcă l o în68 se ă e comen l de lm c lbrn dere cm cece că coere d dor bme dee r î sj dre

enă" lme ee comă u un mfeu în cre nme e îndevăr lu lmă c d el înu c o în veţ5 Ac come lum c e mlcă de că e ee un loc măgo

hriian h lu Adee dn 68 ce vădee o lgcunoee e conemorn de rznt înru el deodon coz coţe meoe efee l dmă l e cre eeîmţtă î c ece dtr le d l îdul e îăţă î cue ecţ

u ur e mulţm ăcoe de bece O ecţne ged6 ez ma ss p 4 Andeae Menius ive Dialogrum Sicorum Cntuia 1618 pp 18 1183 ;

f od, RoseCoix p 194 Adee, Peegni Pa eos 1618 p 65 b 1 1 8 6 Andee Mythogiae hsiaae Libi tes, Stasbog Zetzne 16 18 , 46

(p. 67)



64 M S M R O C fA

exmă o enegcă ro erezeno mce es esentto"7 e că comd ot nvăe modet nă devăă secţne dă ntrg ne come moe în cnc ce ( o comă es n cnc ce dn Cuuna Chică n cto v

o mm"9 dscă dse o înn s eenec înn co zbor dese i10, ndee ă că ese n c cenec c de cons ete blc nde să fe reente ese (uo cu ceneboge ce sîn cele m folosoe en ns t dnvăţătr tror scţnd mnţe dnd e c vsn orzndem mî e c ăc Ce m eve Părinţ Berc unee deo e lţ m ece eceniore) obă com

eeă Psl eeză o ăre mlă eeor c vlooenuţ edtve oe e e ce tebi ă le obe.Iezţ e ee eolog m ecenţ e e ău de cod c

fooe moă oă dme r oe gînd dree în elces robtv l drm ezuă?

efenee cee ldve ese, comed ui ocur dn Criian Myolg rebe ve în vedee nc cnd dem remcele l

ndee dn ce crere, în ce vobee dee ee ozcuă dese un luibrium, o comede Secţue de e esteîn mod sgr o lze l re C Vobee dese e c deeo ee dmrbl cre eeznă come d lngl de llEroe11 Ael de emrce ovocă eexte mi exă mle elec n cce emănăo se rn nmeosele lcră le Andree voe o mu dee er dme subeul fsc dr de ee

dă nn ch vg neconcldenăă cec să mă ngjez în dncme roblemel c ol no

nefmlr eezente de neel l ndee en er ve săsemnlez n ndemn en ce e gnd să ntndă o ceceeănnă mod rocucnă dn Gemn că ese oibl c o smene eee ă coă lă o egăă nte ctvăle corilo englez ăsnde delo ozccene. Be onson nn dnte măle

le nulele ericie 16) geeză o legăă nte ozccen co nn în cre dovedee o remcblă coee une l

7 Ib. V 35 ( 88) Ib V 8 ( 21) Ib V 26 ( 30)

Ib V 2 ( 299) l Ib V 3 ( 29



F/ CANĂ Ş N L Ş

cţ rgnl mod ozcrcene ş ecle u cţă em crcn nvzblţ

Ş l dcr de căre Aee reţ î em dett pe p undl pe ce b încpm vg ă înrem

Ande er n om o înzet ş p d mgn le că rgcror e l de o ne în medl ndoeb m îcect dovede m ) de nene d re colo nernţgl cre nră eorl l m vech

Inel pec l l dre c rvr l drmă e j elcmrm l l Chrn oeuz ş l ăţ l nu c p o mce, c c e o eznre î oă drmcă un mşcă rlgo

ş nelcule ound ne Ande e cz o r de ăc l nveme, u om exm de îne ş de orgl, poe curor l lu Goeh în l l menl drclozoc dr cre oconr ş nge zrle ş ă e epe o ne dureroîn lo ă clgă rucl pu e cr nr l geoă ărl elecle ş mgv b ă l cîşge pn l

Peu c, d cî ced eu u cp ndol că And devtm de nlş d l p ce rvore rozccă le ceîndcu 67, dndş m c deven văămăore en cz cr ve en o vec l c încr vlc uhol ş călăzcă l cl

L rşl itgie reine e l dlg t Phllhe şAlehe borl de dvăr ş Adev Por l 1 ş l ld4 ţl pe cre l c c Ade în o dovd c înor împorvmşcăr rozcrcee oe pn c l de curul pe ce l luevnmele bol de Adevă îebă pe Adv ce cd depee C dc î pţn dc re n v l d c cue Advărl d oe , aniime nih", N d ce bol mc c e El dă elc nolă l o emene tebş rmîd zulul p vv r ă mnăm el vobr le15

Ben Jonson, oks ed efod Sipson Oxfod 1 923 947 V pp 710722

Jonson desce c acuaee ga ua c cădea naaă pe o dn caea l eoplsSchweghadt Specuum Rhodo-suocum vez Fontspc pp 6 7) face alucuoase a odn ozcca "vzb cu cae pae să socee aco on este saca aa a eb poate psă în legătă c pozţia ocoelgoaă a l Jonson Asaaltor alz saice a ozcce a Jonson ez The he Wod pp 8990

3 E Wate Bohhood ohe Ry Co p 205 Aold, Rose-Co p 94 Adreae, Myhologe Chnae ii e p 329; cf Wate Bohehood o

he Rsy Coss p 20



1 N

Nu am de a face abolut nmc cu ea [cu Fraeiaea C] Cîn, nu foarede mu sa it mejuare că nie peroane de pe scen era eu sătcluacă o scenă e eat enru anumie repreentări ngeose sa eopre ca mpu etator nnd seama e moa vrem cre nsuete uavidtate orce noun l moă Ca secaor am aiat ără oarecare înu

ee a băă nre cărţ ent ca s remarc apo o chmare a uuroactoror Văznd înă acum ă eal ee li e alecaţ nsote e o gomotoă onire e oi că uta te usă a epe prin a va conjcr răuăcoae mam retas u otul enru a nu f mpc ntro reocaret e noiencă ş e uneoaă

e aci eulă lpee că Adea u eăga aeaa Coc aceaa uea cideaă ca un eau ca cenă en oc

aa cena liraă" El aobae atul cmda u-rium al acu mona ade că a fo un pcao al ei că ş fbe d c a voba i că văe ct ău I dn civa eiale dep ear că ee un lcu bn mralmne valoo aeaa. C ca uum au ca ceă enu iee u rezea damacă a uno eme bne foloioe. Obeca li conă în faul că în mcaraogină au nta ali oaen au ali acor care au aao

Aun cd ooga cră a f ublcaă n 16, feea icuciană ea î culma ei e a anci cînd o mai amănuniă cceare a acete lera va f fo înreă va obl ă decămconribuiile văămăoare conjecurle maliioae oae ncel anicie c a tio rai C. ce lau ala e Andea i au că ceadă c ma bine ca miul ă ie ea.

Tui aa ca mai cuaă ma cană a ac ng vi

rani cnă î fapu că aana gee a u an oencrez raea înă un u, o guă ică e car en acu eonaficv o vr f înele Lucul zuă d diea aă refi la ceaa onă oeă a lu Adreae dcreea c dal ş uce Chianol

R tnootn Dto Dr tt tnootn ublcaă cedncou edo al lu Adea Lau Zrla Sraburg în 169 ete o peă bn cnocuă ca dee o oziireecabilă în lerara euoeaă ca lcrare claică moră aarinîdtrade ce niae de hma More. O raduc6 a făcuo acceblă cro de ibă gleză d ree ce în c edn îdeaăa o cmaaie c aoae cnemoanaNw Aan a u acon Cranopo te n aln el de oan n u de ud conacra

F E. d Cnos Ide Se o eeh CeUY Ood 9 6



FAAA CCA E CŞ

seco a XVa timpuri. Totuşi păundem n acest cîmp p o caeneă năpdiă de s ozicci cajnl aată puţn pnr un ciit c ajunge a e nu dea lng ntedeo şi siguro şoseeale manua d istor ci proaspăt it dn utatl eri a pancantrzccne

Praţa a rtnoo încep pr a depnge auprir biseici uirss d căe Ancris, car a ds a hoăra d a sara luna şi da risip întuneicu1 Ra ui Luthe tebui să uată acum d onouă ră Drama din ze ui Luter "pat i ucată d o în zileosre pnt că "mic zii un reigii ai pue amen cu un sprtvnt î nna p Jh Gd J Ad Maw Moer) aăcut al a un ră d ditaţi şi de enate spuaă ş d mbgaăăsnde spitli creştn n vi a auă antate a pms acest uru, dar, oc de aa a t o cnzire oai S eră reş, a eoaa care a ua după mnisterozccn18

O ame raeae, erea mea o glm, coiera e teoogre ceva seos . . a t. . cele ma ma ma nobne lc, chiaracee ucrur care oameii geeral le ores, a agat e asemeea

seraţa cu to eosebt a oreci rezee str orue e luru . marea ftelo l Cisos te c totl za su ce ri a avtacera la cuot a aeto lrui oze îe oame, vrab trece vţaţi gaţe uburare ie mostor i ecroc U, cie aceat teoe oarb, -au mai oi altceva ct s rm eciiţi vehea sare e l îre e mur, falfcat ara cu ora Alsau gri eţe la rere or s zasc sre liberae Iarşi al a aus auzai motrva vie ree ca eeze faaism . C oamena ans s e erte tre ei s e îrmeasc ri vii, e au a mloralora raz examieze uece acee ches

Afel, dn n spn Aea foare ricucană au puiacst bun zutat c ia cut p oani să gîndecă i ăş d samade evoia u o l sgrează să se acă dersui csar ptc aceste eforme să deă aia Pat ai ese ou un sgeratpnru tîa oaă foarea no unini crşn sau asociai ştin careşi uăr ţeli întrun e direct i ăi9

Pe c u cae oa c o vom come o asemeea ijure morvai Cso a Cvlu S c s ree s nvm m sre mire

7 Chaopol a ld pp 13 Ib pp 1378 9 Ib pp 1 8 3



6 C C A

e la veo soceae (acă aşa ceva esă r-evă) ceoasă aotuoareoar n oci prorei ae laue e sie cu u scu cusu e emblemă ue ceremoni eroae ec să văm de a E, cae ete E înu CaleaAevărul aţa . .

Aceasta ae ă e o cndamnae a rateii bb exteneşi iagare cu embeme şi ceremonie ale ciudate, în ocu căreia ebeîntemeată aocaie creşnă reaă şi nu ciă. atfe de societate a tnaevăr dea temeată de Adrae: So rn, ce va dscu-tată ai deate

să ceea ce ace ca aă aceat retinsă denigre a ateiti . di a de ltae on e aaa de ncheiee

n ce itit ete ot să e ce tro abie i să

oeacă e ianpos

Felul cel ma sigu va să v ma nrun vas ca e smul Racuure marcă stcvă să ălăo pesoa a Crsiaoos co pence ş să cerceaţi oul u mae gă teama Dumeeu.

n cursul acste călătorii dă un nauagiu a t descerit inuae care e aa cetatea ideaă stns descriă în cte

a e stan Rosecreu şi etenii ăi se mbcă crăbi marcaein semnele zdiacuui n căătorile or menite unr noi descoe s-riae a sşitl o m21 • P aeas uze, a it eeia cea al căei ou a "istian Rseceuz i e ce Zetznr o bi-cse cu do ei ani n uă, Andreae tabileşte o egău ître reaa arnoo şi unun m. Insua e care e aa istiaolia st reament decertă de ritian osencreut în căătria e care

o înceea a rşitu unun mAces este fe c a cecat iosu mistic jocua să edeze oeneacie antozcruciaă ş ă contnue să edce evangheia ozcruciaă,da ăă s mai numească aşa. La ua ueor cum sune ShakeseeUn me cei ? n taafi icu ia ice, moaea randa

Pu cetăi isoi e baeaă e ăat şi e cec Tate caeeae sînt căde n omă e ătrat ăatu exte ce ma crizăt -

cuzînd unu mai mic cae a rdu ău icde unu ş mai mc înă cînde ange a at cetra cae st donat de n em rond Ocia-tăile cetăii au adesea nume de nge e abrie şi aşa ma deatei rin anu său sibic ete exrimaă o anie heetică nte macroms ş cmo e unv ş om. Deea ceăi e n ametec

20 lb p Vezi ma p 4.



F J C AN l N N 1

fasa mc d pact D pdă oş s foa bn m;a acstă bă m o mo cc p că scca toa l c bînt p tnec Ea d asenea o se-caţie mstcă, pnt că ste o ctae î are săăueşt przţa mnu Dumzeu

n tm ce în acst c domnete o xtemă piat aţa sociaăst c giă ogaaă upă a pitsc cltura oaşu st redo-mant tţcă Mcaca ate mcac sît mt cutvat xistăo umroasă i uca casă zaă Mtug o sît o apapî întrg ducaţi ia acst uc îtrin progrsu ntv pnt cămunctorilo s îgădui să da curs i ăgaz giuu nvetv2.tia Nat chmaachima sînt ob năţămît i s pn m

n md E o d to diettdi procsl de î·ăţămî sdi sî nt pa aboto d stori natraă p rţ s pct fenom d isto nat-ală pt, p preoas alt ca cta Pica ca ă st pdăş îăţată c z Ata pcturi s cosdră ca împăţdus î arhittuă, spctivă ocaţi, aări, mcică, to subic ga dmatmatică oncntrara p matatcă, în toat amur i, est trăsă-

tra ca mai caractristcă a cutri acst ctăţi aboao de matma-tcă s stdiază aona corlo cereti i xstă iltrai ca rrtăistumnt maini guri gotric. Studiu mataticlo i a umo ste întgt pr studu numău mstic23

oma d toogi d ozo ce s înaţă n cet st utătozof. Est u d tinţă natuaă toogată cotrară învăţămît- u Aistotl dş oamni ăă ătundr îl preră Atot opo Dmnz Tooa s opă c sja îgo24, căa ceat s aodă o înaltă pţu, şi cu rhtctura mstcă Locutor crd căAhtctu Spm a Uisu a făurit a îtîmlar putcu mcasm ci a coptat n chp ce ma ţept cu măsur, mepooţi şi a adăugat acstoa emtu timuu dstigdus rtoadmablă rmone Mste sal a aşzat ma als î at saeş î că tc, d î acastă cabaă st rcomadb să m ar-cm circumsecţ 25

ctat s mdtază asupa opro u Dmnzu îdobi prstdu dîncit a astonoi şi a astrologi în std aca d ăs cunoaşt că omu pat să stăpînască stl ş i unosc u nou

snoos, a e p 17 Ib. pp i Ibd p 1 8 Ib p 221222



70 N CCA

c în care puta car mşc at t to tud ştin Narit dator gaă Ptu că am t m î acată m cate cha ca ma nddă pvşte a u Dmzeu pnt ca am-na uno anma ă n mărgm a a paşt ăşn ămîtuu

D o mnă moa în ctata acata te muzca ş c ă ni încoaa d mzc tu ă trc n c d aritmtică ş de gomtrîn amtatu d matmatiă ra atat pe p ntumt mzcaS actca, în ua u ntrur pca cncu coa go Acata ac mtînd col angec al cări rvic pţu atît mut7Act audţ coral e da în mlu und nt przntat d am-na am ac

Locutr dn tanopol t ctn d o cucci ntuzată.

Ttdată t n rt ractc taţ ă aduc îuntţ agcutur, umir tăz aaţ (ugee d anaz ît dued d ca d că u u uta atcal ducaţi ca î ddămută grjă ş chzuă utua lor o cură ştţfică înadv, un anumit apct hrtianpoi are a unu o xatat de coguthn (n cntr chiar exiă un cogiu ig o t o oă ctnată a tradiţ hccaatc cu m accnt p eciu îngr

. Şi chi pa acă rla reca d î cu îngeii trăze nă d imita al crr angct imd că catea an î aă ocu în tdţ uo

ană cadru er d utopii inat d aimoaa opă a lu homaMor Modul i imdat a tata Sui a lui ampanlla o ctatcircuar avîn n ctu n templu ccular al oarlui a ci dcra ot aduă anturauu u ndae ct d a Naoli d Toia Adamş d Whm en Atmora hetccaală magcoştnifcă atţ oareu2 reap itopo şi mult dn amănnt ceoduă căi ma ae dactcu icro d e pţ9 înt în chpevdt acaş

ă î u aţă e acte vdite nunţe upa că lu Anae,ma tă gur alt nunţ Tzi l Andra dp mptanţa tiin-ţ matmatc aciată c artctra i rt moa dşi dolnice t mcit în cetta ampanla a at o ep ică ş

rc ă d către Fdd n al doa voum i Uuu o o o rooou ş ooouu, picată a Oppnhem n

26 /d 2 3 /d. 226 ese aa vi Godao Buo d e eme do p 36 i u

s raţa acer seme didate u eoena rn agni v Te AoMemO . 2298 3388



AAA CCA Ş CŞ 11

169°, în aceaşi an cu acea î cae apăa a Stasbug rnooa u Aneae udd a nd său ua recmadaa ui Dee cu pivie ştiinţee matematice di pefaţa a Eucid Pae exm e pbab ăinuenţe u eFdd au intat î tema ştiiţe matematice în eaţiecu tee umas cae este atît de vdeă desieea upci Cs-tiapis

ae apantă este de asemenea insisteţa ui Adeae cu pvire aimp cuajăi vetivităţ casei meşteşugăeşti ei ecuaşteeaimţei tehgiei spis în îeaga Eupă, aceast a st tema spe-ciaă a pefeţei i a ucd cu apeu e a meşteşugăea din LaCetatea pcă u Adeae, cu puteca, educata ei as atznaă şizasmu ei pentu şiinţee matematice a avut ă îaă apbaea

i DeŞi reşte, ft asemănăta cu a ui Dee este inistena ui Adae

aupa "seviciuui îge cetat De după cum ştim a Încecat săcîştige ajuu îngei fsd Cabaa pactică sau magi cabaistică.ap că Aae u se teme să siste sup "seviciui gei Utpiaui de ietae maemaică sugeez că nu se eme să pcam inuenţacea mai mpată aspa pee sae.

Adeae, aşa cum am văzut a fsit simbu as a ui De aînceputu unu mc ndicd susa spiraţei sae văzut deasemeea ă , ,mada Dee şi secaţiie ei epe a secretăd spate mfeste ziciene expimată smc mun sticmatematice di mmîntu ui Rsencutz. ste pn uae cu tunatua ca Cstiaps să fie uae sub chipu unei cetăţi simb-ice a zei mpicie î mas fiza ui Dee cu accen e prac-

tic şi utiita aspa ehgiei ientaea ei matematic ezteicu săumscism magic maga sa mistică ş cedţa n căIăuzirea ngasc.Pin urmae Adea în rtnoo epetă î fă dghzaă

temenii seceţi ai manifest zcuciene ş ai ppi sae unun mc. E i avesşte p apanta ui espigee a zcce nu numain pefaa a rtnoo ci ş în tet sieii sae

La poat de ăsăit a ui Cristanpis stăta d paz u gadian caeîi eceta pe stăiii cre iau să inte aş. Anumite ategii ase deamei nu eau admise Acstea icudeau act c au pea mut tmp

3 Vez a p 98 00.3 Theae o the Wod, p 42 f3 Ib pp 18 40 828 etc. ; ench Joh Dee, pp 60 33 Theate oth Wod pp 5 i Fench Joh Dee, pp 1 i 3 ezi mai p 8 3 Vez mai pp 6



7 l S M L RO C AN

"postor care î su p ncos a ozcruco36 eues îa cu rj pe aes ere petru c ese vora e o u a uAreae Ce ecu n Chstaopos s fa Fra ozcce uce aeva ar ce are a c Cununa Chmcă u esur c aceacae erc s re î Chsaopos ese ce aevra ef au ecîu sta Rosecreu cae a escoper aceas s tpu core care o cpea a su Cunune Chmce.

erm aum s cem evaa omparae îtr Chrstaopo oua Atan a u Baco Putu are ese ce a a eeeste c Utopa Areae ete otoa ut ma matemat mut aexpct aec et ea a u Baco A presupue c cru acesasea c nueee u Dee sînt ma puece î orce ca a fecuosue î sreea u Areae ecî aeea a u ao Uasu apcarea coae nfce a îmrea coe uae eseomu ameor op e apare a pac ma eh Uopa uAreae ect î ea a u Baco Îr-aevr eea ce sa umt "acoasm vua aeu pus pe uttea prac a proreseo te apaeeja pue devota Ctaopos se datoee oae aceasa mapuece uee a u Dee î Chstanls ? O asemeea proem u

poae f eovat î a reue eeva cercettoo vior Aorarea ea e a ese pur sor ea a us a cosaarea c caeaacoa în Aa eue a a u o u caea cotena ocruca ee o f r-u e sau at eate

Foraea u asoa "eae sau a uu up "ea, ecat prmecree eectuae a cae eae pae s ac aue peaa a Chs-tanls, îcepuse proa eja a aa a care scra umta rea

Pa sau proau aeste Scetas Chstana a ot oruat î douopuscue pucae î 69 1620 espre care se ceea c sau peduar cop ae o au fost se acu cîa a coeca Ha7 Tue

6 Ch p p 15. G. b H Dy vep p 4 . ee

laine ale ce dă lcăi peă cu tadceea o egeă ăcută de nt ipărieîn icol G. Tbll Chs a i Jhan Vaentin Andreae" sh

f Dush Phg 7 (4) pp 072 74 () pp. -8 a i Adreae i nenţa ei apa u i Halib i a atoa n dicutate n cartea

i în cl i Tb itate mai u api de ce H evor-Rpe a ci capi depeTei ăii atib D i Cmeniu Rg h Rm Chgonda 6 pp. 27 şi u. ete undamnta peru înia mporanţă torică a actuigp de căre Maery Puer h Ry : Cp C odra 67pp 206 i hale Webe Macaa : Samel Htli an the Grea Rormaton" Cm 26 70) pp 147-1 67 ; i intodcea i eber a retpăea cîorva dinecriee u aib l Hrb h g amdge 70



F T E R O I C R C N Ă Ş I I I L E Ş [

atin snt tas ca n m d Scitat cştină şi Mna atăntnsă d că a cştnă traceea nă a n Ha licată n 64 Asaa căt Saml Hatli c ca s sc acastătadc st na nt ssl in ca tim că scitata dscrisă n acst

uscul a ală că isă ntadvă că am işit dn nul clii iviibil şi al nvăuţil ai icrcini n nţa unui aşămnata nfătui aucărul i s adsaă lui Hlib astf8 :

Dneavar era cae aţi cc n Gerania cîţiva ebr a acee Sceţ ueţ re c v aaţ în faţa a cev care ee a ldec dee : i ee are ca aî c a f lber cia nci cnd a f

a c c u a da dn u vaţ

n uda aaţe v S h a ta alntntr scuă v iat nantea ăbl lcu cae n at fus la nală nu t ăs nin ca să snă slit n anuma stat Ptvt clr dn T o, caul ra n rnce ean3

Cal ceţ ee rn ea un brba exre de reeca enrieaea îţra i inerea ce cndce direzece le liei ii fiecare ene enr caţile c care la dui Dezeu

nt scrisa scsă mul ma ri n 12 rincili Aus uc runswic i Lnbu Aneae ar să sur că rncl Auustra rnl man la ca s făca fr n o da ar fi e drit săav ci n ls Lcul ca a fst unde sa cnstit Soct a devenit babl at d ă ntr că Andra sun n acaiscsa că ul a fs răa la ncutul cnlculi eml al

că ds Soct au fs făcu cnuşă ia ebii ăşiaţ şi nmsbilita d a csna f au mut fie şau edut cuaju40ic nu ai a ul de nu c ntaa o

ul n asaea li d schie bnaa ş vajba dnr aen t filecue n liba cncae a că lucu nt aen buni nacst tv n ţi su ntnit n scăi nsă Aics l smvee Pa cat cnă na că acetă v c luast ca rentă tate rll nate ub Sale Rlie şiaa Ştnţ att de ulţ ntr c a bni ş c ma nţlţ amns ţumesc c sla nţă e a ava un cli sau Sceta a

38 Tubu , Zesh 4 pp 21 53 Ibd, 54 Prr, p pp 222223, id dio sisoae uba Ams Kom

ho : Koeponee, ed Kvaaa Praga 92 II 56 Vei de asee Peck De ekeue 980



74 U L R O ZI R

ior eo mai e ăă a ae imi pe emia o emeeasii41

Ci doispze oegi ai piipi gem ae ee ăpeia Soi-ăţii s speiaiş dierite ami de di deş popăi pimioei sî atopăoae şi am Rigia iea Ştiiţa Res peia-şior gpi d ît ei sît oo o a ă popaese moa ioo; poitia u istori oomist; mdi matmatiia oo2 Tadşi î ima oosit î aa mispiaşi samăă mt Faii R. C paţi s Cisia Rosee

Foo ae a î sa ioo a re pivş ae amdo mi sia mamaai miă să ie iaă4:

Maeaiiu [ese] u o u o iunaă păee e piă nseee

o eo ineo oui : peoupe u ee u u mşi geuae e uoaşe eaie e e şi p esa ese u îp de îis e uiva e e Sădai a şi îega au ieae pe Meao ee u Maesu si, şi ue uu fehi d ae uş ebue să zuisă spe es ţe să oepe Ueu Ciss pe îe aabie ve pioe a ue ăsuaeşi îăie ş s bsee îneeapa ieuă u Dunezeu î aăueaeei Uivesuu Pă a Mea aju u aifiie ş subiăie

e ae u sî aî de osie şi sodide pei oişi i ea ai egabăăişează uzu şi pa Aeo, şi pi uae ese jueaă u păiieî opie u ovaiaea Da fae pe i îzesie uui adevăaMaeiian săşi poobesă şi săşi îbgăesă şia u eguie Aeipi ae săiie oaeno sî şoe şi Peogia ăiiei peui pueea şi oiţ iuni ev i văie

Cra ai Soceta Chstana es p iet oa asmăă-

oae a di Chisiaopois o ă şiiiă aaă pe maemaişi oiaă spe oogie şi îăpti iia D ve piipaiidoispze speiaişi a a i asisa d ai medi hiurgi iştimrgişi Soceas, o daă pi devoată m să dvă asemeeăţii Chstiaopois p d şii misi ompd op Dme î a da pi ueu prm şiii şithoogi. Piipae or ites s oat p oi, sasp oişiee sdii rtoi i ăe mamaii apiae pi da

oamio se uşuaă.Ca şi a ui hano s ită ă ed ă piipaa

ie aspa asi opţi pv ou maemaii ui

b Z 4 1-1 Ibd 14 Vez ă, i jo 262 Tbl, r 4 p 8



F CC Ş C Ş 75

să fe aeea a ui Joh Dee, a căi filozofi aşa cum ese ea eizaă în monadă", aă la ba maneselo ozcuene şi a aza nsei CnnChm a lu Adreae Eide nu ese exluă anumiă inuenă amişcări baon paraee, însă pezenaa maemaiaului înu roaî d ăî i î opziţie u loacaea" nu adu dc a an

nţa membilo Soeăţi" ese ifuzaă cu dagoe reşieascăceea e onfeă grupulu o amosă pue peisă. Aeasă aură amşcăi ese bin pusă în umnă de pscuu conepu a axă la on oc tn i iila în p înn tn onţiuul ii s apoap înrgim pis u apap i efee a raaiu inleual Auou î înin mîa e eiă idragos eă r ceo a dpă c au duat rbia u şi au osi

d ar i o îu m lai d ito "5 eposib ca t po sau îna Deapă Îă, să i de seme apană a aată Soae

i asl m invizibi, ce aeăi R e auîn cva eal l ee So htn o îna a iza zoiiiţi o ouă ărsa rago ină

omponţa Sieţii e ma dgrabă greu e piza ca aîa

a lucru iio la a Vhi pieni ai lui Adae obia Ai Wilhlm Wens, eau aivi în adl i xi u zvon poi ăaşi Joes Kp inesat une ei al u deae ndasudiase mamaii le la bingen u ain, posol lui Kepl i nuîcap înoaă ă unoa pe Kpler

Dş Soct n a aus a u ş aî de is daă u izbucnea ăzboiuli ea aea cnuărle ramiiaile ale Pi 6,Adeae a îna să o aize dn nou la bg Ee posibil a,

aoiă fapului ă acasă amuă a ănui ibn să i î aid ma îzi în oa u eile oziruene Exisă u z ăio ăibiz a o memb uei Soeăţi Roziucn la g 666 x potză ma bie auniiaă pri ăia Libiz şa ăarniaea ozcaă a iiu aî acaa de la Helm"(prbabil i c V ) apl ă a onen d glumăn îl a împiedia p ibniz ă abobă unel d idie oo

Ib. p 6 Su af ae pott ea Kepe o asot u gup u ndee ete u-

vîntaea funeb a ndeae a oatea u he ense, ot în 6: ez R Pus"Ube Valentn Andeae's Ane n de Sozettsbewegung des 17 ahhundets Mot-hefe der oenu eehf XX ( 1905) pp 223

Vez L ouu La Logqe de Lebnz Hdesh 191 p 1 3 1 n 3 Vez ebnz u Hovem pzg p 2 f Goud H ofFree

mnry (ed Pooe 1951, p ; od Hoe de Roerox p 5



76 U N M U L R O Z C

d glm aşa cum desgu a ş fcu u cm aa n a aeule Odlui os de Li sî aoae î îreme ca di m4 s n oeele lu Lni ul maeal en a sdaî coninuae uea asura a uno dei ca ş ava la oşe mişcrl lu Adeae dş aceas meoare agmea a uui suicfoare imoan ese o ce oae fi cca aci

Miserosu cuv Ailia5 uel uni insule ar s fi fos u feld ao folosi de difrie guu car ncecau s foeze odel desociei cşine ue du odeul scirilo ui ndea dferi luriale Gai şi a i n u zoiuui d eci de an Aseenea mod d ocit crşi au t ntuziş sic doaregi enu aa o unisal la ca î cuda a o şi a oa

i au. e iaşii sşi ai ii d şi vao osiiii d asiun s uma Sul H ifen dacs ua iia au Macaia au icu al ca c insia osnite fori al lu Hi ra comaia reua de la ndea a iangelic cu şiina şi alicaa utili a şiini.

Şi o da cu Hai şi cu ini şi auoe ae ohn u şi anAos omniu işcaa a nos n Angia ntu c Hli dea

c ca mai un şans d a aia noua eo a n ngia a ca se naoia la ciul i o elisatan de caion al uoiote şa cu Faaa ocucin ns rne nscudin aiana riaic rin csoa ng a Elcouui alatin tot aşacnd ac sran sau irosi Hali ş rinii si s-au aesa ua sriin idaluril d efo ua coninuaa visului oicucian su a nu ui Aglii en a vciul ei ol isaean Su

c mişcaa -a eîos în nglia u c aşa cu a îcrca sdmosez am convinga c su oa inuelo deînd isiuna lui în Boia aniul it ozicucian îşi e oîşia incontail n nia za acasa se ş o iifiae ca lasdo at olical mgii cu c iunţ uroe au niişcaa di o u de surs oa c încec n ci inaca xiaca şc d ca şi înoc ca a o idu din d coniil iodi şi ca eui adu la umn dac s dscucmcolicaa u d rur ca a dus a niara Sociii gal

Ve Ye ofMmy pp 38788, n 5 Ln eea ă pogesu şinţcîn o i cupnoe unoee a nivs s uă semn a o aiponă noaş i Dmnee co să şi impic a o ene a ibi eşn.

50 Haib ssin nia va asmăno c o "s a n soieţi e-upe ş sse e ăoaie omin ş gene (TubI Hab D d omenu p. 7. es sea poa f ceva a o pao oi e mem une aae misie.



2

Comu ,

zvonul rozcrucian în Boma

mos Komensk sau omenus, născut n 192, era cu şae an

m tăr ect oann Valenn Anreae, ale c scer ş concepţ launuena nro mur conderabă omenus ea un ne raboemen ramua mstcă a cee ma ech aţ reormste n ropaea cre ncepe cu an s omenus ş Aneae aeau mte n comunAmo erau ccec preaţ reomaţ pe ano î tereau nole mşcă neectuae pe care eau altot pe petaea cre au crescut taageană uteraă ntrun cz traa ută în ceăat. Amîo au aut

e tră aceeaş erblă peroaă ş a fot sţ ă ş contue actteaa ct e stătea n ter prn remr e războae ş e pgoanema văără omeu a pto Mora lu nataă r m u

a ost suent unvetă n erbo, în Nassau n pmăvra nuu 61 3 omenus a părăt Hebou ş a us la Heelbeg ăş connuestue a unverstatea e acolo Sa înscrs în 19 une 1613 a ouă-sprezece zle upă întoacerea n Heelberg a pnţese Elsabea ca oţea Eectoruu paan După oate pobabăle, omenus ca tnă suent,

rbue să fos e străze oraşulu ca să asse a aceaă nrare soeă,ş a ăzut arcurl e truf ălae e facuIăţle tăţ

omenus ata a cursue profesorilor eeberghe Dav Paraeus,Johannes Hencu Aigus, Abaam cueus ş Bartoomaeus Sco-eus Praeus se preocupa să unească lueran ş alş a elc ş cealţ poeso a ale căo cuur assta omenus se lau n relaţse c ecorul Freec Scutes era apeanul să ş la soţt la aga;

Aligu sau Ang, usese ecepou să ş a rămas eten aprpachr ş upă eau; se sune că Scopens un orentalst sese sencu al al lecorulu omenus avea ec posbltaea ncă e tnărsă a cunoşnţă char e la srsă e mşcăl ptuale ş nteecale n

I Wlheus Ro men d e Lw e Praa New ork 90 p 22 Ibd p.2 Ie 4; vei d Og Ee n e e'eneenh enry p 0.

od p



7 I N U R C N

Hedeber Te ch ntreb dă cm zore dere v-ee ente eăi tre Ptt ş Boem st cee re tr emn ş e reten beme Hedeber veme ee -ră cd ăsăt ectru c f Icb ăe ă revetecă

mnn mrRăt ect edeber ft t en Cmei encă c t e Gere Hb te Sme Hb cre de m tz ă ccreze Cme e d n

obb cr 164 Cmes t Bem. e t ş ş o stă ră eoeă ş dezvttu tem e Pn s oşte usă Ps Comes

e ntemă oo cromccomcă deă ş că ecre enţ n eă decţe ot de Cens ş nmtrm enccde scă ncetă 6 etr s mtet ttur rurr d me

Cme r t să ntecă e dree Hedeber ttc r f t nştţă de te ce dn e ce e temeză mfetee zee r d cnsdeţe ncă b-

tte e tebăm dă eee beme tt t gredentt ns mestee rzcee N este nţă d-te e me ş băţ etr re Fţ beme er ţă tbt mbtă u te eţe rte htRencretz?

de vă şcă n ţr t rt etru Cme dtă nere Freder ntee b 1620 cee ce et e

Bem srmre ree e Frţ beme ft oscrş În161 oăşe re tră Ce ft ct de tee e Cs ft ră ş erdt bbtec ş mncree ft ă ăeătecţe e de Cr cte de Zert Brde În tmrăzb Zet eş trot ş memb Untăţ bemee n m-brăşt z Fredec Pltnt răm redc Ce deHbbr re dmene n t medt fcte ş f

măă entr eme ă de dăt Cme rem ş trc e tm mede căătr ă Bnde Ce ş er-dt ş n dte c şi jn destnţe ntr re de ttămzere ătre srşt 1622

5 Ibd p 24 ore cou o l u i blu u Cos od

190 p 3336



O S ŞI O OZ BO A 79

t tm a tat la Bandei menu a c Lbn m, ua ntremae ă ace ale teatu ehe ş una nte maile ăi ale umiÎn ea enius dă desere menant a fur zruiene caecntue un ada mtant la eria centelr ziruene.

Înante e a tece la uul Lbnt m ebie nsă uă e-bea ve a attuea l men faă eer tru aatn alittea lu de ee a Beie. Şeerea Heelbe ebue ă aaza u caaeu u deile lui Fee ş n u ută ă nrat evenentele ste e au ds la ea u ee ş a Elsabeteca ee ă a Bee ateala dn Paa la 4 noiembie 1619e fa e e ă Jan Cmenus ea ezent n atedală timu ceemnei e nrnae eene ae a fst utimu at fa naitee uneea e be ărea aarnea

uină ae anată asua atitunii lui Ceni faă e edei altatea lui e ege al Beme u ajutru ue ete deuiase intulae mn în întn au mai exat Lx n tnb8 acnne evelaie a e fe e vzinai e eau ă fa ezvăluiasua un evenente aalite mnene situl eulu lu t-it ş entaeea lumin ă ntueu dmaie sale Unu ntre

ei te Ktte ăăduia vitae enăunae a lu edee nul Bie 626 Ceniu a lua anuu ut ae nţneaele li Ke a du a aa a să l arate lui ee Şi luăeme uă mate lu eei meus l mi a�ca tt e t eKte ele ale t ubiat manuul n 1657 n Lx n n-br cu avur bazate babl e iuaile i anuc. Î efaa aaceată ate n ae ezntă e ei te fe menus afmă că ia

aătat ui Fee anusul fe u Ktte 9Ktte e număă itre lei bemen e au ufet crudă e-iune n Bia uă 160. l ă atele vzilr ale care e eăşăe 616 ş aativ 62 vizunie d 620, ante e băa fatalăee reveni săi să lu reder ă nu se flseaă e ă În vzu-ne e dă aeastă daă fetzează ă ă a uă aa ui reee va etab traduee una ne aete re :

Rood n. 48 L i eei a s uă înt aă 157 u olo a n 665)

na rvr Chsoh ot, Nioa Drab ş a hi Ponaoa uo ra Cmn His o vaionum to relaor) D maa oţă ar omeus o aora asi ţi, bl Dy d Co. 77 ş rm

Hsora rvaonm în L eeb e p. 22 Cf. Ro p 2330 L ee ed . 423



0 M M

Frederc pricpe Palan al Rilu ese cra ree e Deze Federc princpe Paa Ri ree Bemei, Îcra ee e Dezepeml Rege al r Reglr care au a căzu n prme die . varecşga ol i car ş mai me avi i lrie

Viun li Koe i au nspat nge aa rdea e, cae vnau busc iibli, î aau o vzie rdeea nei. În ustraîngei sînt îa a şte bba tin, aipi, în înt g pîna pîn Fedi st ce mai adesea îia î oa uni le Paatnaul te, pe ae l-a vzt adsa şi a aint în popaanda poec i e Faioasa sam în ca sînt przenta ci Eaba c at i u Paatina a Boeie a Ma Bian al Oande ap în-o o stani în na in izunie ui Koe :u u c at capee n al iiui Koe v obon un ulrimea; sau e dou oz a oi îbîu-1 p edrc oridic ca un u stîn pe ln a s se v aiabiaa soatei aîmbiat de al şase l. e aest vuni o sbatia vitoie a ultli Habsbgi aspa eui Paatn isat în tprtlîpota rdec spîndit. Assat de ni s i d o gd pntoe Kotte ar ni de bitoi.

Una dntr e ai ibioa este scena ar ui ote, ezî înbn a sb nte abo, d îngi ai i s aa vzinea nieu gos, n nib de pind îndru p abe din spate (ig.27 a). spa , n a le aa ec n ap, a n at tiatîn ci buc s ved în lîn o stea easa poae o auzie a noastea d consteaa Senius a cae se ac eei în occina ca pevestind schmbr2 S poate a l d vziuna Kotter sI pe

epseasc p şae pen n a teta sau ea nou a iind aoab soat i Frdec.ea ma apant din tt ste zna în are lu ote i s aat

te ti sa a curîn îng şzînd a o a i iîn de îinpentru a oco n c eu ce se a pe as ana cres nm în r e înge ş p osenl sei s v o (fg.27 b Sboisu tranaii lo ş a cci n nean s utm oi

cucin şi poae hi sîn e vzu c trei îngeri evnii p ontvzbil d nizib îngi proguitor a Lelu Palainalu a custaare pe tonul boen este pevs în proei Kott.

izile patetce ae lu Kote mşud de lei raia o atosesemamc amnd-ne d embeee di operele lui Maier dn

Ibd 33 59 Vei a su, 6



C O U Ş O U O U Î B O 8

at scrieri aand uulu lu Maer cu ca euatul oema aelolcus s consoa n xl3 Vizunl aaţn une umi cae n estegeu s-o receăm, o lue oulaă de oame hănţ cu inunte făgăduţerşt cu izun e e ş Tadaf care adu zoi no ş care aun

răsţ ş ăr nădejde s ma hrănesc cu asema vedeiPenu no ac izunle lui otte sît oant n fatul că nac să îtreăi atudinea lui Comenus faţă de Fredeic cît tm a fostege al Boeei Întocîndu-ne cu gîndul la camania de riuri satricîotva lu Fedec use în crculaţie duă înngeea ui ne antde caricaa lui eric snd e un Y (g 16) ae în etu d s ag ds um oni l-au căsătot e eder cu Lua cu au

atat de la veaa lu o eoă univeală u u auscile saeccau ă aduă oa î soctat ş î duae unînd oate aestean lătuă alta socieate a occenlo st oe osl ca intreomn cae au înccat să aducă foe în tiul donie lu Fedic să fost ş tîăl oenius ?

c în cunotiţel noasr s ă o mar lacuă, una har ma aedec d oiei Nu ştm ni cu vr la fetul e cae a uut ava

în Boma mcara d foă a lu Joh De, ci daă a a fost eluată de aţi oemen ni dacă în Paga enl euoean al sudiloalhce şi caalistic şaa a eluat no umin nant de a tassă Geaei unde şa găsit se manestl ocrucene Toatacestea ămîn ent no în ntunec a întreăit num că, în a atea vţi sal Coenius a dîndit coigea eă c figura lu Federcal Palatnatului a o eicaţie ofudă tru Boeia

u acată cunoaştre n mnt întoarcem acum să cctăm ce areomnus de sus se la ozicană n bnt Lm n cat,l dsrie e lag aes uziasm u sunetel e ome al ceo doăanfeste au trezt un amă intns, e conzi -a sca intr c caau raţoa î dferi odu la rooaea acasta. Înante d a-l ta peCoeniu u i a fenoeul roziuian, uisc noat două luciÎntî ă el aceă eni oulu (m rtnzînd ă u îţelege

de ce e nu a i n un ăsuns d la Fra R C nc de ce sîntmru nvil Al dolea, că e în ize, în 1622 duă ăuşeaşcă lu Fre, ivnd în uă u adnă dma la sfăşuraramişări ar a srşit n a aduce deast asua ă sale

Vz a us pp. 2 Srs î 23 , bul L ş Paul I a c n 6

Ai ca vr f a d racera egle a nl Lw Lnra 90



"Labntu Lumii a ui Comenius este u orş pări mue ceeş stăz, î cae st reprezentate toe şiinţee învăţăuie şi îndeeni-ce omenor. Este uu dte cee sseme emoehice itecueasemăător Ceţii Soare ui Cmpe î cae ese cuprisă toă

cuoştere mnă Lin ee în chip eide iueţa de Cee Sorei i mpne şi pote şi de Chrisiopois u AndreeO semee cete r teui să e ceşi imp o Uopie o ceae ideă

şi un mode penru o ume viitore reformă Îsă Comenius recţioeză pernee ăgito e nior prcenţi ; cete u c r răsoăUtopi entu că n est aiin ou ee rău Toe şinee omuui u oc c nmc oe ocp u c o coe

se ă eme o p p eo rodmedive şi idese dup ceperea Roui ezc d Este toodt o coser expeeneor emăgoae ce dus

se ces de disperre o consemre mcăi ocrciee Cece e de sps Comes despre e tree să fe cit nregme ucpitou 2 ese Peernu pivete pe roicrce i su ceste cuvnese ă no: F rtntts nno . Ltn c Grnce t

' Frteităţi edittă n ină i geă u 162] Ceece fce sot sgur că se reeă prmu mnies roccin pe ce dteă cu oi ni m ereme dect pm ede ipăă cunoscu de o15

r unc md m uzt în pă unul un rîmb prvnd înpom văzu un o cr călăr un c î cm p lozof ă dun Ş cîndc înrg u îngrămăd în pr lu încpu ă vorbcă dprnucn uuror or brl înrg fozof ; pu că îndm

n d Dumnzu cîv omn v cru d nufn rmdră u îăl înlpcun omcă pînă l cl grd cr

Prd n d ădr ouu A f ur pun călăru r prn

m m dnr o d înfăpur pn că ng nură rdzgoă dzvăuă ochor lor : ru în sr ă d or ă oricăr

cru orc oă r dor dpă bunu or p o dăug ă on

c u lmb uuror nunlor pum o - pru p înrgfră pămînu chir î u nouă că ru în măuă ă d vorbă

unu cu că d o dpărr d o d m. A m pus că vupr că folondu d puu ndc orc boă d vă lungă

Vz mai jos, î Ană a 26 S a ă s la Ric" lui Haslmayc a os ubicaă î 62 . Sau oa a o d iă a Fam auă n 62 cs-a du. au a a o co anuscisă a F am ccud Boa ca a ăZU-O 162 Di c iu u Fama a fs codaă ăă aiă da u xm aiăoa să fi cicua muscis muă cu vsiua gmaă



O Ş O O î O I

ndev ugo verd6 superoru or, ve de 5 de n r coegu nu eru u mu m ner u oe u s sunşi te sute de ndor und şpe dne e orere fozofei touş de cum nineei nu e vo m sunde, pentru c u du ou devrşire şi pe lnge, pentru ştiu foe urnd neg ume v sufer o primene

prn umre, rtndue pe fţ ei eru g s mpşes preosee lorseree u oine lr fi sooti ei vrednc Dc şdr, d cinev pel le n ndferen ce limb, ş de orice fel de nţonltte r f fo oine vadobndi orce şi nmei nu v rmne fr un nume rspun r dc un omeste nevednic şi vre s dobndeas cese dari numa din zgrcenie saudn mbţe, unc ce nu v dobnd nimic

Vaa "aa Ja /D jdăţ dp aa

cese o dt spue, megeu dput unc u utndum eomeni nvţţ vd c prope oţi eru peri de ee şiri Îne mp eu neput cet s prope petee unu de ul ş ş de u prere uni şop, ţi cu gls re, cu privire l cest evenimen umbînd, cd cocecnd ncolo, printre ei, asut i un se bucuru peste msur, nemiştindncotro so d buurie Spuneu e e ml de înnşi or, penru , învrem cnd u tri, nu se înmpe nimc de eul cest Se eiceu penru

fpu c e fost d s b pe de fozofi devîrşi feul cest epueu unoşte totul fr gre s ib, fr psur ndeuns dn oe strsc ute de n fr s e bonv şi fr s ncunţesc, do f dorit. ch repetu "Fericit preferc ee tmpul nostu und semenevorbe m neput s m bucur şi eu şi s imt ndede c, e va voi Dumnezeuvo prm ş eu cev din cee e voiu ei s dobndes. Dar i-m vzut peţi undaţi adînc n gndur şi neştind bine ce s cred. D veste pecre o uzser er devrt, r fi fost bucuoş dr ceste lucrur l e peu

obscue ş depşnd pritu omenesc ţ se împoveu pe fţ spunnd emene vorbe n nşelun ş mgi D ceşt efomator ilozofeu estt mp de ute de n un de ce nu s-u vdt m devreme ? Deru iguri de ce puneu unci de ce nu preu cu îndrzne l lumn îş înişu prerie în ntuneri ş prn cour ţiuind c nişte liiei ? Fozo, puneu aceşi este dej bine stoc şi nu re nevoie de reformD ngdu a fozof exsent s-ţi fie smul in mîini vei rmne cuele gol i iarşi lţii i hueu şi blestemu pe reformtoi i declu

ghcioi vrjitor şi divoi mpieliţţiFattat As /Î ăaa Făţlor)

n gener, n pţ er preutndeni zrv ş prope nu er om cre nu smtdornţ prig de a dobnd cese bunur Drept urmre nu pun u scris ereunii n ecret, i pe fţ) ş le-u trimis buurnduse gndu c vor f

seudnm orun vez s p 85



4 S R R I

pimiţi în asociaţie Dar am vzut ă ptţie după e păţ din ee au fot examina pe scur au os înapoiae iecăi fără nic un ăp iar peaţa oplină de bucuie a pehimbat în nea pe că eîncrezăoii îdeau dee Unii au scr din ou a doua oară a treia oară ş mai des ; şi fieare om u ajutorul muzeo sa ruga chiar a impora a spiri ău să nu ie lpsi

de învăţătura aceea aît d vredniă de a i doită Alţii nere să rabdeaşeparea cureierau lumea plîngînduse de enorocu de a nu-i putea găsipe acei oami feriiţ eooc pe care uu îl aibua nevredniciei sae tulreei-oinţe a acestor oameni; iar n om şi pierdea nădedea în timp e aulprvind în jur şi ăuînd oi căi de a-i găsi pe oamenii aceia era din no dezamăgit pînă îd eu îsumi am ost cpr de drere nevăzd capău aceei tăi de luuri.

(ontinuatio Famae Roearum /ntinuarea Famei Rozicrucnir)nr actea iaă îcep să s audă din ou sunet de rîmiţe; atunc muţş eu prt i am aergat îspre lo d d vea etu şi am văzut unom car îşi îndea mri şi sriga a um să ină şi să cmpe minuăţii sa sree; ele era din cîte spunea lua din tzauul noii fiozofii şior muţumi pe toţi ci doici de unoşiţ sr. Şi s-a isca mare bucuriela gîdl ă sna ratitate roziuciaă îşi a mpăăşi u e comoi cumărinimie; muţi sau apropiat şi au cumpăra To ea c se vindea era pus

n utii picta şi prtîd flurite insripţi i a de pilă Prtae Sapintae ; Fortatum Gymnam Unvertat Bonm Mao-moomon Hamo

na utusqu Com Chrstano-Cabatum Antrum Natae ; Ttnum

athocum Pyam Tmphalis şi aa mai depae iar umpărător ra oprit să-şi dehidă cuia; pe ă se pnea

oa acestei şiiţ sere ea atî de mare îî a opera srăbăînd aprmtu ar cutia o dată deshiă o are ă e evapoe şi să piară Totuşicîţiva oamni mai îdrăzţi nu a puu reţin d a-şi dechide utiile şigădu-e u desăvşir goa le-au arătat altora; aceşia la rîdu o i le-audeschis pe ale lor dar nimni a găsi imic Atuni u început să trige : Înşăie ! Îşelăci ! şi i-a ori u mni cui care i l vîde ; daracla i-a potoit sunîndu-le ă sta rau cl mai screte dinre lucurilerte şi rau inizibil tutuo în ară d Fiia scintia (adcă fiiişiin [ul fiic] prin uar ă nuai unu intro ie obţinee nu era na lui

(Eents Fama /Sfştl Fame)Şi mulţi au sa initiţi de aceaa Apo omul a pecat iar privitoi î dispoziţii oa diite s-au împrăştia care îcotro; dacă reunii dre ei u ofmat u nu a privito la ae mister n-am izbutit să au pîă acum Doaratîa şti că toate -au pooit. Cei pe ca a îep i-am văzut agtîdu-e mi mult a ei p are aum i- ăzt raşi pn oţu u gurie aşi ptluit fie ă fussră iniţiai mier um credau nii) i rau obigaţi ă-şi rpcte juămîl de ăcer fi ă aşa cum m s părea m are



C Ş V C C Î B A

î prieam fără ni un el de oelari ea rini de zădăia speanelori strădniei or Apoi totul s-a pulberat sa ae liniea aa dpăfutună e prăie nor i nează ploia Şi iam spu ăăzei me :Aadar din oae aetea nu se va alege nii ? Vai de nădedle ele ! Penă i u ăzînd asene apări m ura ă am găi rana poriv

ă inii me nterprel m-a răspn "Cine i ? Poae ă nii oi orrei Poe oenii aia ti nd a ni rema ă-i dzăle uiva aineeo "Şi trebi să aept ipa eea a ntebat E ae prinr aeii de oamni mai înăai d in n i nii un emp d o are ă izbuti? i eau ă a ga e aii . Hai să plă ! 7

Acesa este felul în ae Comeni dă seaă despre ra ozccan.Îi d Fam, i n ce c iei

c u- m i cbil. vi ie c -l l i c ie noşe ecve n coil po ze ez onarogc l e bc eu c onesso. Exliie ceo ie î ţ n oo e l e zcuc Tilre e "ci cţi cce m cce în ş cc ciu oicciee e arii fe e ae o e

Un ocl inla ortatum Scne ibi li Hug de Ale nenj occi imn cnie c fe brîn fo blc î161 16 p Poru rqutatus Lnu t.9Tiurl mcoiccomce sîn obbi zi l blile l Fli Hrmon utrusqu com ee ci t crerl lF e l Oenh n 1 6 1 şi 1619 e een că rl oes cîn cie înri cee ii ş c ea uci r p ve ec, gea lăi ş zge cel ce e ceeîn pul nei ee ni.

Prbbi Comeniu a rb aceaă xpereţ î Boem ş c cecre el î ecţile icc i i ţ.

xeee eiare al een Lbi Lm î eei e e m e cî e răzie iferel g ce ee ce slbice jb le debi. Pre exeinle ce l ecl, na ost deb l.

Ş apoi - nlt ă n pzn n tron gl a în dint-o daăă laine a ă mi f lbat Atn azi o zar

abth h Wd ad Lzw, p 618 "Rdhlu Sauohus raltum Scta 117 W rthrhd

th sy s 19 "rns Agss b T d Pu Taqullitatu 62 Wat 5 abynh th Wd rd Low 196



6 M M

pine ameni i undumă prjuul mu iam văzu adund n al princ anu- pe un nu rn n timp e spuneau u buurie ă e aum nanelcrri e vr schmba fear n bucra sa sprijină i nărete nu rnt tă n pteri Ir eu gnnuă ă bne ă ntbui la ppăireabt (căi aa numeau) m- appat am bătut i un ci sau duă

trnul cel n a să tăr pnu ata unii mau lăut lii au neptsă uite la ine piez n timpul ast lăla pncip i- ven in nun put el i mni lu ne-u c cu cmge i u snpi n bătăi ttăulmea pă -a mprătia nd- l gană n fară e i nu puini cea perdt vaţa Îebunit e fă aprap ă m inat pn nd prietenul I aun că sn căuti c a t ajur i ncura cuilalttn mi- da un ghint ă g d cl i u

up cm rmac oa la aeea el Lb, omenis se rră ci l xplzra tmpoă a astcio in Bomia şi lascta omi a li Fric al Paainal in pasaj rzlă p căn omis a srijinit t- l su tl rgim li dric că a btşi l n ci sau oă ca să conoliz nul ton

arntu Lum s rcă es i Fric ca o xenă zdroi n omenis n vnimnt rmant şi zmăgit ca i

căra şitl rii rozicci i snţlor p c ptae doă srii d veimnt ra c sigranţă gat nr l aşa cmse vede n izini li Kottr, c oci "nd ş li Larntomis ăit ii spraţi roiccn, aţi catasoala cdere ui Fdric Aceste priţ ăs o ră inelbilă de serinţăcar avt rpt rmar zgstl e înrag lm şi înccitele ei ci

Plrinul a vzut privelişti cmplit A vă năvălre uor mi e

şi pesl cncne dat cor c s răzvrăi sră A văzt moart şi nimicire, mom şi ot disprţ ptr iaţa omenască şi ptr tihna idică tocmi conti ceor oit e vchii lui priteni. P scut, a văzunctre Răiui d tzec d n

At nenta ă mai îdu aseme p1 r sămi ma nur sufen ini a ugt g pt pttt u mbine că ar i fst c putnă să scap ttul in umea cast

Priin n l s şi eăd nimic tcva ecît mori şi oan cartrăg să mor copleşit miă şi d groază a strigat

ai ie sărmană nenrcasă neferictă nre Aceasa să fe ultima glri? Acesa sriu fapter splendi pe ce ai săi acesta pătul năătui al mari nelepcun ar ti tt de mndră?

1 Ibi p. 274.



O N S Z O N L R O Z R O I 7

Aunci auzit gls cri str : "oarcet ! S iat jr drn- vt p nni, i asu sriga o ,oarc ! Şi apo aş :Înoizt d de ai veit în csa nimii şi apoi nchide şile ptine 22

Acum Pernl, etgîndu-se în csa inimii, ese întîmpint c vobpreteneşi şi iitoae şi s dieşte întregime i Isus

Atituiile intlectue şi eliioase e li onis snt em deapropite d cee al ui Andae şi, în concret vieie or sau desşurpalel red c prcina s c şi nl şi celat u îmtşit a înpusrţ prt mestle ozicrcin sperţe o no işcniversl de orm şi de porse în cunoşte le omnir oiu prvit c o or si mse şi lul car mşc

scpat e s cnol şi denit prcloas ol n ca ltzomnus acest vlţ smn aprp c l li Ar ca vzt c în l ozcrcianli urum in uli li actoriMişcra a uat lt r dt c tptt d iiţitoii i şi evitguitore nru cuze e car intnţiona s l srvasc Lcr cstal att A ct şi e la omn Şi p aoi cşt iliştirliioşi dastl roilui şi pruşre ui rderc în Bomia ia zro

it Poet pagulr s biliotecilor şi nvţturii serinţornspus înduat învţţi ste caşi Graia şi n Bomia Şi atîtAndree cît şi Comis îşi gsesc pn a urm adpost n crina lorvanhlic Ara tc d misticara rozicrci Scets hrs-tn. Comeni s ee în na lui ca s gsesc coo pe IsusFervoarea e creinţ xprmat n motto- rozicrcian esus m omn[ss îm est to] v omnt oi, glma ţls spr

Chistan Rosnc ş inectoul s Ori i it Mişcrilsli şi penţl storic escrs Lntu Lum s cl ce Aea şi ngul su p le av şi ei sbtt

ilozoa lui omnis cr ncpu ja s ia o diat pvizta sa a ib şi s- zvotat ot ai dpl ltm pat vii,cît ost n era nt d l pansoia Folost mi nîi n nştr ce lozo plaoic-htic racsco Pazzi23 n psoaxprima o doctin armoilor uniesl şi o reaţi dintr lma it

rio omui i luma extroar a natrii p sc o izoie mcro-

bd . 2277 U dtre ărţ d Na d unr phlpha [Nua z dp un]

59) P e u "Pah Ptzz ee vţae fofeeeate a e u e fa e e e îr î î Bsedet ee eeae au frţ ae ve Gran u th Hrmtc

Trat . 35



188 rCCA

croosică Fu îi nuise octne "psofi i ecar că păcî i se pre u t oiccien epă o iune seănătre4Ac pte cosira e oeis i pno c rovnind ic dinicar rozicrciaă c o îge săzi

Uti su apop ti expeină scs e nis Lrnts vizi îngri25 :

m e lume nu-m apra at expu e pu a fee prmej ea clo no a ae ao ş uma pveau u mne amennţn os zbsc . Touş emra ru bne aposţ en o ma r u n z e oc n mamaoa am zu z c ra n mş n a nmc o posne m m ng are l ool aşar n un uşman

n e o l t cre ntre enoş ae unnge e mze c porunc pzeaAm zt aemenea al ana a aee ne nzue ount

ş anme penru ce aleş ngr nm zo Aee a e ană spr fee c ş na acle mstereer ae lu Dmneze Înr-aer e ontmp şnc cpu oateşttoru mzeu nmc n cea n o renos ar o s noasn poat er penu e ste an ngn a unzu e

e a ş A uăi înă capă xrin i ois i Lrtu Lum

c insistna carctiscă a cii sr "c îngeri însnă ătrd că înn cr rozicrci prin căi oenis tect i cr o sci tît e v în ri t scei

atr ngologia o rar iottă tdio Caaîi proa si ve i n o se pr d r i îfă

ăui rr i ncl o Cais crt identic pîngrii ai c iril înr crte înit Pso-Diisie eogt Issta scrieor tic sr uor "e iv o ilozo aois car os en îcoortă aai cineIsa iotă acs cări î nater t încă înajns acită

Jo ac cîn soca z s ngice c oe i e

o tiină i atici e ica întn oriont e gdi înc s a cc o nrio e îvăătră r tina agică r , o r c a înt stor s tiinic î în st olt e tr ngoică dn entee Dee c n xcic Mic roicrcă ra ăsă gooi

4 z a su, p 97 rad L pp 222



C M V R C R C B 18

hccalisă hstnopois a li Aa c sinţa li coplştoar aspr şiţi ologi lanropii î caea lă s bazazp n c namenl aciţi agic Comei, în biint facxplici aspcl diacic l misinii grilor

Deşi An şi iscipoli săi, in ca omnis sa îdpăe l ds cit rozicci în zili oi ill opis ni sociţi lnropic li, în conac c orţ spiril cn os bdon Diporivă opianisl d ipl sociăţilor cşinle li Ade a os dine rile oţ s le alor d zboprop d oni c ael Hali on ry omenis toţi innţţi de Ar şi otnitori i mişcăii d oră c s- păbi î caastroal î oa i ozicrciaă.



1 3

De a oegu nvba oeaea regaă

i d dp 160 bine dine ueea hbsbc ce a col

csmuu Conrefome ns n ps e vcto deplin efoa păs f ns în op m exncţe păe că în ume a ras puinoc pn n Le czu pentr fostu re a Boemei ce îş pierdse toeie sese ut tu de Eectr ş ce cum la Ha, can riat, într-o dependnţă lovt de săe. nr-devă Vr tmfs reic a coniua s ptcip cmpani pnr reccerea Platntul, mănd şirl insucceseo. Totuşi om acesta reprznt cev. În

eşecl ş în ezdeda i, e prezeta şecul ş dznddea Eopeproestnt în och mor ene l epreznta ezonoe şi rşin,rşin penr fptul că succsoi Starţ ai rine saba bandon sro d poecor Erope protstte.

Caract li edec e şor d ţels. N cap dolă că fosn for po eera potcan na un condctor efctr. Ca pesonate este pezea dep u om sab condus de soţa l şi de at fr

s ab vreo dect su oă person ar or ce r el de pld capersot eos su neectuă ? Cred că nu a întreba mn.Ce cre l vzt l Hedeber înnt de rzbo erau mpresonţ desncetaa îndeăr, incee l n- fost psă dolă denimen, d c dn propnda st , nteestă s prezne pe uom sab f mne rmas t d n u. Dstn să s orecum semntor cu ce u Hec ea l Fnţe, o n relosnteecaă st ş contempi, desft în stoe de str d.

Poeu Fedc cut d Honhrst ( 28) pcat la Haa dupdezase pot f tr cîv dlzat s pote s f percept eda p a acs om. Iă- pe reprezenu une ec mpeale ermnelini Wesbch m vch decî cea a Hbsbror cre cum pobbi ne pum in) a îţle sncţia reos şi sic a un estmpral ş car sufe ma l d o rd poaă, un mrtiChpul ete aşa cum em îchpui c bie ă fe chipu i clv

t, do c, n Patia, calsmu puoru o dţ isice,



D A OG VB A SAT RALĂ 9

a adiei eetic-cabse a aşei are s reorae ceastădrecie ; seicu spiriual u rderic ra un "oientlst pote caudol a le e căua să srăbă prin siai eligioă vemii peo cle ezoeică A o aţă bdă Orice ut cinva pe dept sau penep să citescă pe ea oricin privt tote poetee prnipior eidin vema Răzoiui de treizeci d ani v vede de îndă că Fredericrbuie să i os un om de c totul tip

După c răzoil întise dzănit, timp d zece an cu rezultte dezstroase pentu roestnţi un Lu iertor sosit sşi in NordVictorii i stvs Adophus e ueiei u sv cuz potstă Deşi răzoiul aa să durz încă mul i cncni Gustvs

Aps pss sv p bburgic ş da cit că protesntismu va supraiţui ropa edric sa dus în e şi-arvăzu Palaial cm ri şi a os oart bine rmit Gusus,cae i rcunoscu poziţa e conducător l prncipior rotesnţi din Gni Lul ş el bitor s-u slutt uul pe celăalt cida cr,aoi u muri aceaşi ă noembr 1632 reric a epidmiic întua în ţr dvasttă usa omorî în cursul uptei de a Luten

ege Boemie şi rg uei os clraţi împruă într-un discursuer rosti Haga 2 i est curios e nott nu tît atu că au amoi ei cî acl că înegul aparat d stee noi îepinia proeiilor tc,usse oosit pentr amînoi ii dşi unul reuşis coo und căaeşuase utu ui Gustavus Adophus î Alia a menint ie amtiepredcesoru său roul d eu cări nreuşită mulţi o bui u ptului că Iacob u-i acorase ajuorl şep

hiar mi mult decî el văduv lui Freric reia Boemii eprezină peu smpatizaii din Ai poitic de sprijnir a Europei protstnte care n opinia or a i treuit să i poitic lui Iaco I ţă e iicşi de eee lu gina Bomiei, în săăci ş xiu i a Hga era unrproş iu p cei c îu n u aces După moa lu Frdeic, Eisabe domit siură a Haa domi pest imc oarte săracă,eţiută d carite oladză şi d o pesie oarte ereuat expediădi Ai ră eritoiu, ără imic ce să o susiă n ară de pesoa

lite ei reescă şi de numeros i amiie de coii reli O putem ede, cud rămasă ăduvă pore picta Hontorst 2) a Hgao eme uză dr de neîmîzit Îvinuiă adesea e ivoit şi draost

1 esre re dre Frede şi Gusv ez Gree b o Bohm p 288 s ul l dr rdere egleză 6 ez Eel Se y

o gd Sdv h Sth Ceu d 95 93 V elgile lu usus Adlhus ulie l l re se reeră e 8



LNSVL ROZCRVCN

d pc isabta a în at n cac foa tec N s-a satnoda dobi d cp cc pin c a c N ncap ndoia c înd o aja s s ş, p d p fs c gj csc d a oan cca, ngoni, pncp Bsc angicad os Asf c ia-o în po i onhos îns pn d dna, în-o dn d p n da c n î în fnda ( ainac oad dbg) ş agnd ana aspa no andfi

-a ng o ani d don i a aob da ngîng egn a ft , Cao d- ng îng boi cvi şa epbc eng, Rsa no , Cao a -e, isaba ş-a ni d şi sac C a ga ş î a da oaacsa, n-a fos nic o cp a în nga înş gasc

a n-adv d na ac a o a n afos n nvcos ca n dd span d va ng a f ajnsp on ca gin a ai Ba ac e a fi v coi sa f avda a fi i nna i a on s, dac n- f fosîn va, a a i c ai a Sp dosbi d a şi d fate, gina Boi a fos x d boga în coii ngi, noş ca n d oic aniana, anipan şi chi pon

a aps a acob I ş a Cao s ia c nd a fa gosan d a g, ca na o posib sccsn a on. înan d a îi oca pn dscndn isab d Bo fosc ş gsi o sccsn a on osan C d dosacoi a ş ooda ca ai în c, nsc a ga în 630 ava sdvn Soh d Bnsick, coa aova, a ci fi Gog a fos eg hanovan a Mai Banii

nezi c tc n a o v e gna Bo c sşnt og Ca n x oat ca j i on vn i 64 :

Imeat e am ss la Haga mam s la Crea Rege Beme eam aut aea s sr ma aest sae ş ae ra re reseeele sae et Reg era z e s egr e efera mare asu e ar saa e reepe aea pere aper afea eagr e la eesu lu

isabe n o doa n on fd c siatipotsan ; a op ş n aanan Pant sb Iacobş Co avt o i sia pn a cînd Pen a snt ohi, paanten a conia s s sec enu sabe d Boe N chi îna dac, find ş nu e aş

ohn Eyn d E C d B Oxod, 1 p 33-34



D C O G I I B SOC /

n u e el n ee peen ne well n e n p ne ae wee nn n de p elen ee e un d uen ee e nu le nene e n e neu eeer Pen r pl ee e en n eu prjn ue ptene n Erp. Elae S pe deee de delee ree n ea ec u eene ne. e p ea ţul erepeen pe depn eul de pl pe care Palenul umeze Iac l. Ad n e nmc prnz n ptu Plenueluţn a ecunu dept ene Bee l pjnul u Ea pme pene de l Cal I pe ae Palamentu cntnat s- nezee la e e dn Haa Elaea ea asel n suţa de u cdnle dn nl pad le u i dne pţ ăslu e paa pen fee e a a fs nz de el u e ante aspecte ale nd palenaene cwelene ae nu eau a de sne de pţa e

eas avaenţ a cae Paltne, cpacaea e de a nlde nnu fae punte de edee dete p f sudae n vele el df a emal a Eaee. Pnu Ca Ldc, cel a ae u

al e n vţ, tent tluu de Eec paatn (ae -a paţalretut pn Paea de la Mnte, dn 1648 ce a p ap Rulude eec de an) a f un nelectual, desc del n depe eduaţe depe apcrle ttae ae tnţe ea ncna ce pd paaentaan, unde pleau de n nde ave ul peen neeaţ- enstaleze pe denle lu Pe de a pe pţl Rupe ea un eal fe, epua penu uajul u n jele de clee n p e lpa

e pea eeu. el ae nteee a deete e puea c eenenl avu pn pedel ezz-nt.Cue de a aa a Eaee de Be ee n ue ce aeap

ae stc ses Cu ae c . Geen a aduna ule dneele duentae, a caea pe e a c- ee n la elule ea s pun n emen an sp pveea une duve eale.Pul sc, dn e u e, ae uea dae a apfund

a ueclu ee TevRpe ae a nt pe cu c pcpalul panlac a cel e n", a, uy Cenu e

Elisabea ega eie sa egelu sblul ega al pze pensnaaPalamenului ea lungul zbael ile lui e ea sî spni ei plma i Wlla swell exeuul lu Fas Ban au abasa la

5 H. R TreoRoer, Regn he Refran nd Scia Change Londra 7

2



94 L M M U O R U

Haga ne egna ela ţinea Cea i i mas Re sl ambasadal sas ls

Acee cte cui nt d u pru a dmina iie cre atreui să le umee noă ardar istoică a Crţii d Haga Eis

etei cadru ar tr s loc umee engllor imprtanţişi iuţi cu c s aa ssă ătură şi e ca a ea ibluradiţii lisaba a onarhii Sdiul a mai rbui să uă n eideţăşi fau că caiaa i de ădvă a ui Frderc, Eisata r o smic u i u Aa ci şi Eupa. g d Paind ma, dn colţu ve a urpei vnsă la a a Frdrc şi cotnu i la ăa dş n pct d dere nni

n p ce nmc en şi e ă n , r ieocă daoriă ra dira cel re srăii", al u ş onius, s putea aclimati r g car căt ă scap de destismulmrc

Smuel Hl ves Angia 168 după c u catlic cucriseră Eln Pia pooeă, unde se cenl unei ciăţi misticşi aopice. Deş i ifomaţia docuettă p fapt privioare cs gp

s vagă sau ixită puem presuue că ses o ilia" Cu alcu asemăăor c a ditr Uile crşi a l draegrpui car reuasră a scenara rozcrciaă, ciud totuşi săumărască ideauri rzicrucie.6 uvl, prla gruui lui era tiia şi nu R C" tşi Hrti, da uul gii sale vieţi şip toaă pra sa, s aprop de cee c u rt R C. a fi uit să fieca o fiiţă aă ş u ua iiiiă

O dată sosit nia li a adua l ău rfugiaţi d Poloia, d Boemia şi din Paliat şi a iţa o şcaă Cicsr, nocd-se de acoo a Lodra 630 Îşi dsfăşrase dja misunea e carşi- asumse viaţă : cercare neonită de giz aociaţii fioice educaione şi şce ui rs u nuias reigio itns,deşi iziil ( esul d a u fi ecar)

Joh u8 un scoţan deeit poa ăi ua lgi ai

etecuţi strănătae a cuoscut p ali bing şi ajuns să setuisee ntu acelaşi ti d roiect ideiste Er n stn legăură cu ise de Boemi ş c S Tms o sfeticu ei ş man

Vezi ma sus . 168 şi rm7 TrevorRoper p 24 ş m C Webste Smu i an h Adncmn

arnng p i m8 Tuull, u ş Cnus 27 i ur. ; Trevorer . 25 i U.



D CG NB C EG 5

fesa u ineres acti eru returara fuli regiei, arol Ludovc caElctor alatin cm a cu de ltel ş Harti

Comus , cl ai clru şi cl ma poducv dtr acşa i, duăexperiel di Boa dspr care a oi n rcdetl caiol şia

pst a aa 8

pru a u s mai oac icioda ş sa ds Pooia, ude a tia o comuia d Frai boemii eilai şi aceu s-şi ublice oel edagogic. To Pona a cu s rdeaşi soa" sa

Acş i brai rau oi la o vsă car lea pis s rac prifreamăul i rzicuciee şi vonuril rsndie de e dese reforauvrsal şi progsul şiei şi s rea oa s i les ai bie coi isterul rao R şi al Colgiului lo ivii. ra oamei cardas d 20 şi i aii uo i-au ddcia di rie şii-au asfoa riegi i au fos acia c a i Aglia şiau cca s proag aici refoa ivrsa ogesul şiii şi aldalui uois i rtau Boia şi Geria eil şi dasorşi, dac ll adgă p Theodor ak, c a acioat ca ag lui omeus Aga, vm rerzetat şi Palaiaul, c aak a rfugia acolo

40 s-a tri Plamtu cel Lg mios p faul că Plaul fuss a mult v exclus de la buie aui, mios ppoliica ua de ohi şi mai as, os p oliica sa ,care sese ua d ac ositoa, imp ce, sri�a caua roesanisului s bşa" Cd r execuia d a Saord Plameul a s drobi aa" ar zis c oitică cpe o ou r.Oaii au fos cupriş de u ar euzasm, i gdril lor s-au dre

a sp psecivle lg e u rfoe versal ducai, relgie cuoaşr toa spr bee umiiAcesui Palam Samul lib -a asa o Uoi crra t

tuu rat a acar 2 l şi dş cea dpt o cu" copdo cu ciul lui Thomas Moru (Macaria, Ţa feici", se umlri imagiae di ta li Mou) şi Fracis Baco (ua Atant

9 În scrsorie y se ăsesc eeii epeae a Caro Ldovc şi necesiatea estaării li n Paata (vez Tb inde, s Cao Ldovc lecto palan Hatlba ri n 1637 d paea l Carol Ldovc o diomă din cae reiese că a ost nrolatprinte "minş Eecto paan ca o recnoaştee a servio ce de e ceor exlaţdn Paatnat şi a repaţei sae pntre oaeni ari (TbI pp 2 1 1 1-1 12

10 TrevorRope, p 289 ; Webster p 32 Ca ş Hartb, aak era anjat ntro ncţelomaă seoiaă de ătre Elecor palin

TrevorRope p 237 acara ese reipăă de Webse Samue ai pp 79 ş r



6 U N U O I C U C N

Fn Hrt cr t n lbrm cr dcă tr noşt ces cvnt năşă n dnr c ţăr d vs ndrăgt poc rozccă î cre to sn ne ndt ştnţ ăc prgspc ş fecre dsc c n R dnn de Căder, nsă rc

ndăr Hl st d n tp prcc dcî topt cr lprcdt E s îdşt n vtr Vsă de r c psă gsl rfortr p cr r p pn în prctcă chr Prlu d unc Est covns că cs Pat şz pt d tl frcr înnt d srş . . "

În cs c pptn, cnd păr că nl pt f ţr lesăd c scă rsrăr vers cînd j posle c seea să dvn st re ole zl g rl H crs l Coens rd să vnă degă î l per ctru e pră. Deş Pantl n spjn î od epes vt, estîn cst sens ăvo uror prc ş în sns vr Dury Înpdcă dest Prant în 640 Coes ş Dry er nţ c flozof ce vr f rţ î vtor refor. În îdpărtt lPon, Cos s cprns d e c. r cns că se sct d Part să îăpsc î gl No tldă l Bco

ost îtîpn c ltă căldă în Al de ăe Hk, ve cod Pl ş po p od oc prn chet spedd oetu d Jo ls, pscop d Lcon 4 ce îs egt rg drpă ptn. Lcl se petrc î 64 n cînd Hrt plc M r Dry o screre l f d opstă î cre prvesproges şn cr îng şcăr preste ş rcoad gnc rcr f ce re regn Bo pe rul Pt

t!5 Î cst d ş d spnă enzş crde că noră genr să ă loc cr c î fă vărsr dsn fără răz fără sr p cre l îdrs ş îcă e îdG cr Mlon e gd exale o eforă verslă dce ş tror corle doen v.

Totl prce c ş cînd oe r os c ş doc săprt de ocz c sse prdtă î pcedn prejl pnu

refă gnrl ş pror ger ce l proclseă afsteerocrc ş c ss prdt î Gn dortă prşr şcărd jr l rdc Ce c sfs d csă ră dezaăr vn î Angl r c d Al c rr r că şc n fos

13 M ed est 714 TrorR 26715 Id 6-7



E A OEL IBL LA SOE AL- 97

stă i rmeu cu ucur. re loc o ouă rvărs uui ozcuce efore estă d ou resetmetul că stă să ceă ouă eră stoi um Ş ese rmrcl î c măsură lmau es se fcecoul temer ş etuiasmlor d rod atrioră î crte s ala

Ln e cre scrso Agli 64 dr cr a fst ictădecît tîrzu.ume sue Cmeius imeit duă îcutul căr st c iesă

ttru cre îţelec lui mzu o fce uctă d me dfecre r. Pies coă m aus îcă ceier i sît metemri rogese î cuoştere. umezeu e făgăduieşte că rşitu ieseo sista sdu ce i lt l lui 6 Acesa ste fl cr Come

us dteză loi c tetrul t de dîc îrădciă stumesruui său d demu Ar l tz că u îai d srşiul ise îdreată căe o vreme de luare uersă

Cîd toate emlele ş te ru vr te ciuă Cmius utm ser că om devei î srşt osesi lr ŞtiŞtelo Îeciui Îelecuior a umi umor ie oc receete v ş trl descsesr calea răsdr

lm Putem re cu să serăm că e aăm rul ur rogese mar 8 ărţle iversae" cărţie smlifca de ier utde omeus vr ofri uturra siite de îăţ ş e artic rors Crt dsre Pasfia v fi cometă. Şce d îeeciueuvrsală cr led c vor îtemee r rofei îleci uvers de reutdei vr ute comuc ître e. Pet cădeş este adevărat că lumi u a ist cu totul caactt comuicăr îe

srte otuş metodeor e comucre de cre sa ucura îă cum elisea uverslitte. P ue este e dr s eise mre umăre îfătutr a friciri ş ue str şteş. tru să fe călui e u m or stfel c fecre dite să şte ce r de făct şitu c şi c ş cu ce uor şi să e otă ştee e ucru trufel ca să ducă l ee ulic"19. Tue it Ceu scţ sacră evottă ilu r l omerii ş cosoldaă mt

lg ş reul r răsîdre umii mare evoie de u lm uver6 Jo Aos Coenu he Way ofih r E . Cap Leroo 938

p 3233 rnau Via Lui a o pb enu a Ameram 668 b p 388 bid pp ş urm bd pp 707220 73 euke (Di Roeke [Rozuie] p 206 a b

repae a Lus o Faa omenan



U U R O A

sa, es d otă lue Învai oui ordn se vr dedc ceste problm Ş ul acs lua vaee ca ş ui ntur s rrspnd n lu ragă

Este evidnt e lu Baco şi a plăuor sae ce şi oa

niza p rspnda umii ca c e uşt negus de umd Noa Atid Ti ci rei priee Coeius, ury şi alb erau ctori dvoa opeelor ui rac Baco şi l recuoşeu e acestadrept aree vător al pgrsulu ştiei i au vei coac curenaştre cinislui n Ani, cr nlore viros n aii de dup640 Dar psaju ctat dn Comniu e poe dscee ş o ltă nlueţ egusor de miă ai lu aco apr la oius copi cuFraii roicrucei s simte la el tesa cşi, prezet ama clu apropiiuse de sşiul i, r spr lu prcu ş apeae evanghc dn anies ocucie i am vu c şi Bacope coşie de o asem etur, c ule p d mu NiAtlaid st odelate după i nevzuilr Fa roziccin cu euriler crite cu ae l Coeiu eşut de esu umi

N e şor să se de o oruare ae mede, d ceea ce ncerc săsu este că o dtă c vera Anla a clor rei sră şi a versiunii

lor s supr mşi p progrsu cuoşei asis la pla cea ce am csidrat că eru rele dstict e ei şcr crse desăşrase c bacosm Aglia i ca rozicrucism Geai,ce dou lii de detre id n ane e rudt sau cotaca cu cealt Maestele rocrucee ş pa di ieara eoriirzcucee pnd s u-l ignore pe Bac, Bacn nu cape doialăcscd cd scris ua Atană miu ricruci

Anul 64 s doedi pă la u au uei auror agor Mrlergres a cuoşteri rspdire mn nle n ume nu er ctuş depi mnte O asemenea viiue u puea vi paşic Anga ărăsuerie seo celr pe car le duase Ga Urmu a lude aahie ş de vse de s În 164 er pede că a se drepcr u rbo ci că Plaetul aa tcev cut ct să ere Vsa de Aur c roa unvsal rbuia mat pru ală a,

ce şi cnde trei etuaş ş-u dt sema de at Comeius ş Dry u părsAgli n 64 pnr -şi desăşura actate n lt parte eius nSuedi Dry la ag alb s răas ş a continat să cre a contnt ă plănasc şi să oganeze n Anga scetă care teu costi mdee en tor

Coii cre u urărt tema acestei cărţ tea aea n sdul ctacm am ş e trane mprese de deja v Ferre d 164 seamă



A COI VB A OCA RGA

c rara mfsor ozcuc rors cnştr s mnn ;omu s unc d ăş sfr m crzăar. Ibcnr răzor c a crma brsc asm d n, ncma cum Războ drc d năb srţ rocrcn Ir rmd, fu d acoua foru cr d cosra uor mc mod a nsoctţ ma u s caş r cou n An rn Macasau orcum ar ăcu să umsc cs gruur, cş ocs c acrn cr Adr rţ dau uvrsa ărgds a orzar unr ruu m socţ crş uzsm n ssnsra Harb a d a s duc a r Ana"

r r rod nrs d o rfo ducaţ d aurfnroc carb ş d aca ur şţ vd nr

sc c cn d rţ mamcor ţ acă ş n f mdu său nr o soc m bun rro m d snoos dc Noua Ad Cum m zuCsaos r mo ofr Adra r Csaos r tmă c dr u Joh D o concţ dsr mmc crra ood racc ută cd r că morăor hc, daurc sm cvţ sr sfr ma na, bsrac ş agc.

radţa u D ra foart v n Ana n foa su nrvăţr mamco ş acar u n hnoog. Es osbca Hrtb s f ru acasă adţ ru a o adug a rdţ chsnooaă ca advra a socţ crş adţ c uţ Adr o va f sms nc an d a v n A ra dr sc ar s dc că u acs d nuţ a fos dc ma mr moraţă r fur Hrb n drcţa rogrs

ui şnţ Es un f cr că a mar dmrţ rfţ uD ucd d rm c n ss să f adus an2 Prrsrnor ş cog gz cr -a s Hrt c ma moanţ aufos John P ş am Py mnd mmcn cnoscăor mnc n rdţ John D I Mtts I t-t u P st n mod sgur tc unţa l D3 ar Pty c nsc n ca uoa robm d navţ24 fs dsgur rr m m D dc Bac

Prn urmar ş sg m dgră c o o, că cosur ur u Har s-r t să nu f doc cn r

reooer pp 249 ur Webser, pp 2 ş urm. ee re Jo ee p 5 Nu şu ev e me as eţa sp es f evde Despre Dee a exper î ţe vez D W Wer e oaigato Eza

bea Ea Sa e La 198



00 L N U L R O C C AN

ta r ma crd trada u D n cuda at că Hart,ca ş rtenii să are tdna să cnsidre orc ert rcţa rgs tinţi ca fiid acoian şi s de ăgădit că a rădăcni ianuui i Hatlb se găsesc ş tce len d Na Atandă

Intnsa tt crşnă di Cisiis nsirată d De ar uea a ara d tcu ts ş mistcsm agec a Hartdct tmraent ma rec a lui Bacn

Vm c ac să că d dm faiar antcdntrSoceăţi Regale2 biectu către care dată ee ca Eseosi ca iesee cscue ae acesi pzze să se asaez acu trttr ai centă

n a Jn W rne ceă eaes aă cta ntruni organat a Lnra n 5 n rmea răbaercil, ntnr estnt dar r rme ofe naura nseca rblme a d a fizfi xitaă rcu ş de atasct a cuoştr ri ci ce au articiat la acst i Walisi aă e D J Wiis ma iu isco d $e), e aucicaea a iceui lecr aat n Londra ş Domnu dore

Haa ga d alaia e atci reidt Lodra ca, crd ua fost rm care a sugra acst nui ş lea dat niul j), rcuş mţ ţi" Crdiiaea acesi rtări des orgiil Scietţii Rae ot usă la ndiaă t că tnre dn 5 d Londra d carerbşt Walis nu sn mnioae d Toas Sra n istia ocaă aocită Regae acătită de l

C ste ouşi intrsat noi ratara u Was s gad

d iuţă a aatiaui Li Haak n ga di alaiat st iită nţera acsor tni dn car a lua aşr Acadma Rgaă Şst nonat at că Jn Wks (car a avut ai tiu r mtant oceate Rgal era auc cd au cu să aiă c ntnrcaea a Electui alai i ce mai mar a rgi şi a gini Bom) elatarea ar să da n crs crit aatin rin Socetăi

25 Lteratur asup acei sube t fort bgtă : vz, de xml ChtophH nelleua Ogn ohe Enh Revoluton Ofr 1965 y Lyons he RyalSoe Camrdg 9 he Rol Soce Oin and Foe d arod t-y ona 96 Dete u st snee d Mgry Puver T Roy! Socey :Conep and Cen 96 U su mortat t a M. Ratans "ThInca Ogins h Ra Se [Ogi ct ae Soctăţ ga]Ne an eco of he Royl ce 968)

26 Wai a at două aăi uş or dier a aor îir na î 68 cată 69 eru cea igaă a car vi rvr 16 rm



0 ILUMNISMU ROZCUCIA

Fea de căte Bye a epree Cegu vb î egătuă cugpu pe ce auee ă cuacă ugereaă aptu că deş cuv ,cruc a u ete tebuţat, Bye ş pete ă ştau cîte ceva depreaa de vreme ce erau î măuă ă eacă echu. Ne aămae preea ue tad eteupe care e duce de a mcarea crucaă pă a atecedetee cetă egae

Acetea t peee be cucute d zzle V duce acum, prea f eamată uă peă ş aume aptu că Jh W, capea aEectu paat membru mact a mcă care au du a temeereaceăţ Regae, ş ap a cetăţ Regae îe, cteaă d ama rcrucaă

catea u Mathematall Mk (648), atuc cîd tateaă depreu de ampă pe u ubera, W mă că aemeea mpă"a f văuă mmtu Fac Rcre, aşa cum e expuepe arg Cfeuea acee Fraeă.29 De beşe de Frac, c de Chta y Cr (ud prbab pe Fra d maee dept precurtae de a "Frac, u de a Frater) ş de mmtu cu ampă e (d amaa crptă) ete decr ama, u Cnfess, trmtereadedete md cet că W cuştea aetee rccee

Cum demrat ată parte0, Maa matemat a u W ebaeaă î buă pate pe u cap aupra mecac d tsqe CsmHstra a u Rbet Fudd pubcată a Opp�hem î Paatat 1619a Fudd a du ău e pa d ch ţa de ubecte matematce au vvee pubcată de Dee prefaa a a Ecd, d 1570. W depatede a- aude uree meţeaă recve at prefaa u Dee cît şcrerea u Fudd Î caea a dvedeşe u mae ee petr

aumate, tatu vbare ş ate aemeea uc acţate pr magematematcă E decre ae rbtae a u Mem că pe prcp magctţfce ereee mecace ae u W e aă buămără î tag cre era a mdă edeberg îae de deate, arreferea a mue d mrmtu u Chrta Receu d amdvedete după părerea mea) că terpreta acee mu ca metafăudcă per mu pdue cu autr mecac

Î ctea u Wk meeaă de aemeea ece pe Lrd Veam Frac Bac), ceea ce dvedeşte ă ace tad a caere aee u depăţea ştţa bacaă de tradţa DeeFudd Amîduă eau"prgee ae cuater Ş afmă că şa ttuat ctea Mae mate

John Wilkins, Mahemtc Magck o The Wondes tht my be Peomed bMehncl eome Londra 1648 256-257.

Thee othe or 5 n. 19.



D A COLEGIL INVZBL A OCTATA GAĂ 03

mată din pricină că enul de inveţii matematice taate î ea înt atfelnumite de Celi Aippa

Caea ete impă pentru idciile p care ni le dă cu privire lacncepiile şi iereele li Wilkin în 1648 pent că aceta ete anul îcare au începu a Oxfrd îurile ciderae de Thma pa în itra lui cială ca ind riinea cieăţii reale. pra menineazăupul mai ech de la Lndra decri de Wai Acete înîli de la Ofrd-au inut n camerele lui Wilki de la Wadh Cllee şi -a deşuratîntre 68 şi 59 cînd pl a mua a Lnda i a fa uclel cietăii Reale înfiiţtă î 660 Prite memi pulu de la Oxfrd enumau er yle Wili Pe şi Cfe Wren Decnd ,ăipe care le ăzue î încăperile ui Wikin de la Wadam în 1654, Eeynpue că Wilkn fecae tate aă pe inunu cre eiteacuine prir-u tu lu şi acn şi c mai peda şi ale "urizităţi aticiale, matematice şi maice, tate lucrări care uerează atmea şiiereele din Maa Matemată

În aii cî au dura ntîirile de la Ord 681659 au f pulicate multe cţi dinte care aupra cîta reuie ă aucăm prire cafiind releae pet felul în care e pereceau lucurile î aceşti ani ante

riri îinăi cietăii RealeUn ine ele ete r dil fate impă penu itria rzi

crucianimui. n 65 Tma Vauhan a puliat taducee eezădpă am ş dpă Cnfss, u peudnl de ,,uiu Phlalete3Aceaă pulicaie ete un eeimen cu adeăa epcal Traduceri elezeale maneelr rzicuiene circulaeră deiur manucri înainte deaceată daă i de ap, taducerea pulicaă de Vah nu era a lui, ci e

aza pe eiue mauă mul mai timpurie34 Faptu că tetele acetea apreau acum tipărite în enleză a făcu de uă eamă ca maieelezicuciee ă aună cuncute uui pulc mul m l Nu-m dau eade ce -a ci prună pulicarea l în acet mmen. Vauhan maiea auul şi l altr că mitice în care meninează mil rzicruciaEra aele lui He Vauha, petul, i a avut cnveră cu Hey

ms at H fhe Ry Sce Ld 7 3 i m n , d D B p 0

3 s Pats (mas Van) "e e d fe f hee R my fe Re ss n 62 at n fsmc f F N Py M 923 ( pn "Sas siina ngliV nexă m os 25

F N Py faa pp -8 Py on taa mass a safolosit i s fi fos aat l nant 3 ş oi ia nain 30 eă, mai os p. 25



204 US OC

re pasu de a Cambde Paru u mas aa era dcte se spue be May5 ma u e e ea eăţ Rae

Rcuaşerea cum am ce pubcă a rcrceer ama ş nfess pate să- cuaja pe Jh Webse, u e pura, să pubce screre remacabă, n cae ndeă sărur ca "za Hees reată de şcaa paracesă să fe predaă uersăţ3 Webster aaeaă fare adc eu de dctre pe care se temeaă mafeseercucee, remdd, ca ş aceea curea scatc rsteceprt-u tp de ffe auraă eetcparacesaă pr cre să accedem u a mbau şclr c a mbaju aur ura u meţarea preaumae aeăţ rcruee este eătură cu "mbau a

a care se referă a u secre usut ma de cre "de umneeuspratu eu ehme ş "- aumă măsură recuscu de Fratertaea rcucaă, pe eresa ş ără daă crecă) despreaftatea de ehme ş mafestee rcucee

cadru e emes Webster cude matematce ma aesaşa cum e recdă J Dee preaa a Eucd d ce Wbse ceaăpe , rdcd- să pe Dee.8 Ae de asemeea u respec prud

peu "maree ăa dr Fudd39, ş are cerea ă, dacă autr caaceşa ar caea u ese u aa de dctre uate d Paracess,Ceus Appa ş aţ dr de acest tp mac-şţc reascetst, cu Dee ş Fudd a autr peeraţ a preda erstăţ "ceeasus ş măree ae naur40 a care a aus Fracs ac a puea duse a desăşea r u ae cute peu Webster Ba este dtr de tp zcua a cău îăţătură ebue să fe reă deseb

cu Preaa matemacă a u DeeÎ ma Ae purae, aes capea paameta cre cae carepre de d rada aştţcă a enaşer care cmasecu Dee ş cu udd ş sderă că acesea st dcree care ar reb săfe predae uersă aaă cu bacasmu pe are, ără aceş

ye ef 6 Jn bs ademumEe O' heEmnton oaee on 654

Desp bst M. s Plss d Puin Revoution",Amb, (1963) bsExen p 26

[bd pp 9-0 bst d o s a ştnţor at făc bb l pip n d on De n f l l l xl d n fa lnlo illo i pofiblo pen p psuss t ne e se e l e folos bfu i pofp ol d n nislo

[b p 1050 bd Sso io Sg 2



E LEG L L A EAEA EG 0

auori îl socoteşe incoplet. Webster ignoră fatu că Bacon sue în cipecit este motriva filozofiei macromcrocosice rcelsieorşi re presi că Bcon oae f oncilit cu ea Şi pare să sbliniee faulcă acelaş Bacon a ois meticile ui Dee

Seh rd unul dinre ebii grplui de predecesori i Socieăiiegale care se ntlneu pe vree cee la Oxford sb eid li Wilkinsla ustat fore spru pe Wester catea sa nda Aademarm(164) d ese rt de cercea ui Webste de l asl e Bconlui Fldd: nu exisă în lumea nregă două căi ai os decî cele alelui L Verulm şi D. Fldd una fiind îneeiaă pe exerien celalt eoe sce dele . . Wrd este dezgsa de discs nerenic allui Webster desre liau nturii pr ce se de cord c alt lu-

nt rtette ozcieilo i merge att e ete îcît earc ssecteaz e Webse c este un Călgr cerşeto ş copră elogullui enzast ds efee u Dee c orbie vreu cgr smgîdl (şa c n Călg smb se ogă Feciore din Loetto sc nol Rege Zîneor rostid disrs ades e de ohnee n refa i " Cid limbaj di ate gli de l Oxford însecil dt ind c cel cre îl condce iks se ns e fă dor

c şase ai nine din rada DeeFldd n cte li dese gmtematic" Ce se etecuse n gul de l Oxord? Sugee ca o osibiliae c

sa prods n uni dinre eri li o mşce de disociere c ai adcală c ină de iare de mgie cae ai era nă e tci enruile şiiice o mede Pocednd şa e înresc ierete luiBcon c dasc al flozoei exermentale" dezfecndl de orce le

asocier; concoie e se disaau c mae gă de rea matemtică ui Dee şi de tdi lui mtemtcă pe cre o socia c entzasl"enismu u uran clos" sa al ui clgă s"

ra m regit caea pe delăire une ic îporva vrăitorilor n fenome e cae am costt şi lm taat e lg caolenteroae şi care c a o unei bci ce e să ieereutaa ui ee e te sue de i şi să aleeze istora gdir elminînd de orce cosidere serios ua dnre cee mi ipotte figuri

le e

Set a Ve cemu Of 5 Sso as esat t a ea a cţ s atb o ns c n st snţont nomna n m csoa st sma "

Vce 3 5 5



UINISMUL ROrCRCIN

Publiaa cu pricia ese u Jrnal srtal al lui Dee aput 19s î osemrea uor presupuse oorbri ale sale cu geri, uo prefaă compromiăoae de asauo î cae Dee ese îui e magiedabolică.45 eiese că Merc Casaubo avea moe persoale pet apublica siere p e spera să forulee oua sa oroxe i că ueatooaă să screitez pe ce ce se peeau att e sprai cu alecute ea împoria etuziailo. Gveămîul ra mpotra publcări cării a cerca s-o supme să -a eui şi, foare cu ea afost salaă ca o mae iteesantă Noat. Va ece ă oială mulăe ate aevăatele motie cae au etei apaiia cii săfi esluite Anl pulică es semifia 159 aul mo lu OlerCrowell ş al ueei couce a stauli e căe fiul să, c, î aosulcre s-a pous, imei u a e ce a a ua. Ceea e a uma a fostree, resaurea lu arol al -lea, . Ce erau oare euziatp cae publicaa lu eic Casauo umăea să-i screeze săiecludă de la orce lueă i care uau

Pblae juallu li Dee ăcea mod ce pae -o campaiegeerală mpotva etziatilor a ilmalor ce se puea la cale îvreea aceea.6 prefaa sa Csaubo fmă că Dee, ca i Tthemis i

aacelsus, ra spira e aol. menionaea lu Paacelsus eliăe la sie reaga mcare roziccaă. Campa aceasta at repuaiali Dee l-a lpi mp e secole e recuoaerea impoanei sale opeetce Robe ooke, ce, ca uul e ce ma bu matematicei Socetaea egală cuoea esigr opera lui Dee, a ercat mai rzusă-i saleze repuaia susiî că Jrnall srital ea o istoie secreăa arei i au priitoare la evemee cotempoae47

u loof aturi se drepau căe cosiurea defiiă Societăi Regae, e trebuiau să e foare pue. asiule relgioase eau că clocot o pancă atvrăjorească putut buci oice clpă zăncnu-e eourile. De ac fapul că se leapădă de Dee fa ca bacoansml lor să apă c mai epejdos cu puiă.

Eti neptt s e e ce au ct cu referle d Na Atlantdla Fraii R. C. la iiliaea i la coleul lor Ese exclus ca e să u fi

on D Tue & Fah e/on o wha pased or many eas Bween D ohnDee and Some Sprs . M Csubon Ln 5 Dsp să spăl sup ptţ lu D z n, on Dee pp 1 on Wbs puict o pă u D pn mo p u Cubo săş publ (Jon st, T Dsayng o uos Wcca n

6 tn Pus n t Ptn Roluon p R Ho Pomous Wo nd 05 pp 0 E posb Hoo

să u sp sun u D n m



0 ZCC

giaă i iibilă să cu scour oe ee î copaţie cu căeaerioare r-aeă u aea î eee oesu tiei în caee ueocieăţi reoate i ale uei re e uiersae ebri Soeăţii Regaeu se preocupa e iecarea grauiă a bnailo ici e planuri ereorare a ecaiei Oameii aeia s-a puut să u aibă ic o ieeespre iiou mcri pe care o uaau Per ei, slăbiciule acseiaebuie să ost ai eiee ec oţ ei ejia c estărea îcăî aeţ btiseă realiseă u Coegiu ibil i rea eua-i păsa ubre a eiseţă, se cereau i precauiui Toate acesea peai chia erau, oae reoabile Şi cu toate că epeiealisu bacoiau ea, sie, iailibila cale părăescă spre proresul iiţic, ouiSocieaea Regaă at e respecabiă atît e ie orgaiaă, era per

toaă luea expresa ipee apui ă tiţa îi atisee ee uu mai putea so oprească iic

aea lui Coeus Calea Lmn pe care o scisese î gia peremea speaei i a iluiăii, ost pblicată la Asea î 668 laouăeci se e ai upă eactarea ei i upă ce Societaea Regală aeaea op ai e esteă Coeius, îtr-o peaă euastă a eia-oSocieăţii Regale Vsicul Frae boea a cois straia greeală e a

se aesa ebilor ei ca uor illuati49e uroi de Facl ai acesei remi Luminae membi ai Sociei Reaedn Londra care aduc adevra filozofie la feicia ei naşere, salui şi uride noocluşri DomniNu ese neporivi ca o care iniula un s v e rimi vouoameni iluşri a cro sdanie d a aduc la lumin Filozoa aural cono

din mai adîncie nîni ale devruui începe s e cunocu ş pocamape îninsu Europei i ese cu aî mai poivi lucu cu cî cieea de faţ ao concepu în ţara în care eriorul oferi nou penru cuarea uminii şia adevului a ajuns î psarea voasr povi cuvînulu ui risos aplicabil cu aces prie n ensu su popriu Unii au munci pmînul şi voi aţidobîni roadle muncii lor

Coeis ae o eie ipsa că Soietaea Rega1ă este moteitoea eourilo ai echi ale sale i ae prieenilor săi u site iiiei prcia aeasta, ci aue u bucurie că biele răsuă i ou

Se va mbia în lumea ar vsea c sîn naai în acvi cror mnreese s ne asiure c şiina omeneasc şi spînirea sprului omenesc asupramare nu vor coninua s fi pnru odeauna un lucu slab şi nesu

9 alea umn Cmpgn p

0 bd. p



E A CEG VZ B A SCEAE REAĂ 09

oeus osete e asemenea cuite e arien e aaă teellepent aceste o ceretă asupra atuii, ar se ia în cosieaie ce anumese va că pe temeliile aestea Dacă nu se au n veee eluri cae să fieicolo e cultiarea excusiă a iinelor auii rezuatul s-a puea să

ie un u Bae u susu n jos căit ăe ce, ci spe pămînomenius a fos iroa penu că nu a nţees c e pron ferieera euile Societăţi Regae e echile ieaur asoice Eu tou crecă el a îneles Şi mai ce că i punc e eere isoic, aea eptteăî egătra ie Setatea egală i eruile mai echi ale sale iae generaţiei sale2 Şi s-ar putea să i avu drepae peveniu-i caen scile

În 7 s lica reataea oiaă aua ornio ei acete nfăptui ese ora de Isa eă al e Thomas SpatSe spune acolo că Socieaea s-a ezola n ntlnile e la Ofod aeu g e persoane ineresae e lozoa nauală i eperienală, gulcae e întnea la Waam College începn c 148 i care a eenitnuceu Societăţii Regale Sprat nu menionează eistena unui grp maiech, cae se unea la Lora nici ideea că Theoore aa i Palati

nat ar putu să fie pimu cae a sugerat nerea unor asemeea uiriAces up ma ech l-ar fi us pe auo prea epare irecia ieilorreolionare ale perioaei parlamentare iar Sat oea să lase impesiacă Socieatea i aea începuturile n camele îîlri e la Oo

Şi, cu oae acestea mare ese Aeău i ae o eină să buie îciua oricăru acuni Pentru a cheia acest caito, să priim rontispic amiliar a cărţii lui Spa (g 30). În cenu se aă bustul lui Carol

al ea, regele ntemeieor, cu Fracis Bao la sîga sa i WliamBroucker, prml preente al Societăţii, la reapa sa În nal ese unraf pin cu ci srse e membrii socieăii u ealaj e isumee peare e le oloseu munca o iinifică Froipiciul os esea eo ely i graa e Veceslas oll, un ais boema ce i-a păăsara robabil di moie reigioase în 7 a sujit ca ucenic în Fakfu î aelierl lui Mahie ean3

bd p. 5I

So glă a os nun mii dmi i enndob dn n u ml nee d l npuul solului l len e en Acdee ofte Senh ent 25 u), totui lgăule og u gnul d s onu n mnifl ouien m u ds alu se a e nNoua Alant pnu ă oplu Bon u o m flună sup pml mb So ge

oll Wnl, n Agene Lexon der Benen Kste



0 LUMU ROZCRCA

Povesea aceasta e ace să privim c u iteres reoit gravua, ueobseăm acum poemel er arpa su mbă cuu-l pe Carol al lea cu o hirlaă e glorie, ca fii emeietorlimoasei Socieăi c se al sub aipa geulu imposibl să uobsev acm elil acesta să e reb acă u ese cmva o auie lasb umbra iilor lui ehoa acă eul ce bă u era meitsă reamieasc ama i acele sperae e oiioă at e mt amate acum srt mpliie



14

Elias Ashmole si traditia lui Dee

ISC NWTON Ş CHI ROICRCI

Socetaea Regală sa ătat extrm de atentă n exclderea siecelor

eicloase concendse e teren sigr al baonianismli i erindse de oie enonae a mnieslor ozicciene (c eceia ini ecă a ontscil) recm i evnd orice alzie la oh Dee deeitacm notoi n blcaţia li Csbon Toti rire embrii săi seala cel in n oate legat de tadiia li Dee Pen lias AshmoleDee era n ma vrednic de cea mai nală reerenă, ale cări scrieri lecoleciona i ale cări năări alchimice i magie se sădia să le nă

n raică Prezea li Ashmole n Societaea Regală ca membr ondato este n indic seniicatv că n măsa în cae rozicrcianismloate idenica c inena l Dee el a găsi loc n cadrul SocieăţiiRegale, e i ca n interes ersonal al ni dnte memr săi

lias Ashmole 617169) a os n vanic rels ae n imlrăzboaielor cvile i a rebicii 649166) a ăi o iaă rerasă dedicaă nmeoaselor sale terese Alhimis asrolog asid coleciona de

atichiă i de oice esigi a reli, ădăcinie inelecale ale liAsmole coiseră î iversl at de coesondene aice din cridea iină tia modeă oae acesea, el n era omai demodade reme ce ineesl li entr alchimie reecă vigroasa eiee sarenaere a alchimiei n secoll al Xea o miare e a inenanmeroase ersnae emcabie lchia aacesiană a execitat o enă imoană asra noii medice himia li Robe ole era n vlăs

tar al micării alchimice; i nă siritl li saac ewon exista n ndal emarcabil de alchimieRenaerea alchimie ca enomen isoric na os înă acm deans

rataă din nc de edere isoic Alchimia ca aă heretică r ecelenă aae radiiei heeice nsă enaerea alchmiei n consiia o

uml Aso fost mţit m ină Soctă gl un nso ii fom a fst as mmb n anu n st n nt

i b fonatoi ; C H Jostn,Elas Asmoe Od 5



NS CCN

pare a renaeri eeice in Renaerea ialiană O aă c aacela uat inţă n tip e acimie enovat e stil enascenis ia traiia lacare şi-a aus conbuţi Jo Dee aceaa a fos Tla seie "Magia, Cabaaşi Alcmia trăbate manifee rozicciene n care incueea alcimieiee ipică tomai petu taiţia eeiccabalistică

Un miionar emarcabi a mişcăi acimice a fos Micae Maie, acăi opeă e o viaţă a fo anaea i pbicea tetor alimice şipopagarea lozofiei ale eigioae acimice prin popiile ale pblicaţiiAm ă că Mi a o mae mponţ mişcarea i peama letorului aatin Feec şi că acmia ea aociaă c micaea pocă enaa ei căte Boemia. N putem nteba n ce ăsuă mişcreaalcimică in Anlia secoluli al XVII-lea a fost timuaă e emgţ,

eniţi at in eaia ct i in Boemia Am ăz că Dnie ocissginitul boemian cae şi-a mngiat tisteţea cu embemele ui Maiera venit n Anglia, i e bună seamă n-a ost sing n sitaţia aceasa

În caiaea li e eprezentant al mşcăi alcimce in ecol aXVII-lea n Angia, Elia Amole oate contii n bn unct e lece

în eploara aceo tem Aiva Ao o ată coecţie e manscrise,nu este nmai oea ni anticar, a ni om tăin n ect (ei aceată

aă a peonaiăţii lui Amoe ea foe uteică) ea ese i un oument pe eplin găio al căii alcce contempoane in glia aceeemi apoape am puea zice a nei mşcăi moee

Pine ocmenee ăsae e el, cercetăol manieteo ozicciene găsşte n foare cuos fenomen n-aeă, Elia Asoe şi -a atotenala să copieze cu mîa li o aucere engeză upă Fm i păCnes şi să aage la acete copii o elaboată cisoae n atină scisă

tot e mna li i aresată prealuminao Fraţi roziccieni in caecee ă ie imit n Fraeitaea or cioaea ese entuziaă n ceea cepiee Fateiaea nă vagă conistn ai ales in iae erae incle oă manieste. Originaul auceri engleze a maniestelor e caeAsmoe a copiat -o eisă to nte ocumentele colecţionate e el a naltă pte scrise c o rie e e la nceutu secolui a XVIIea, signu mai tziu ect omia ui Caol Taucerea eprezită o altă veiu

e ect ce pbicată e Vaug a

Vez m sus, la 1 0 1 ş m. Vez ma s la 1 1 011l

Bibiotca Bodeină mss Ashoe 159 Ile 808 (dres ană este "Fratbus

Rs Cs nsss") e 8-1 (raee î ngză pă ş pă C Vez W Bk C h h Mjp 185 1459

Mss shole 1 78, ff 1 59 Bk Cg ză ă radre anfseor ă f os rsrs n 159



ELAS ASHMOE ŞI TRADIŢA L U E 213

F 25 a) Go în ase n Hedeberg: Fîn c coaDpă Salomon de Caus, Les aisns desfrces mouvanes.

Fig. 25 b) Pesuind col (Pit FilozofIă). Emlemă dnAalantafugens



MISM CCAN

Asmoe pre s f proced pr copere, c mî l i mscris dn posesi l cre coţe rdcere enez ceor do mifese ş pin preţe exempla s c ex conţnîd o dre cre R . î ce exprm o pofd dmrae penr omeii ceşamţ ş totod rmne s fe prm în ordnl lor N cred cAmoe e de ei rp rel de oziccie coempor Ammprei c e operţe e m ml decî exerciţi pos Amoleşi c per c ce prob elle exprme mifeste, er corect e deseze rţlor R . El e detc idealmene c mifes teledeîd o te clo ţ im. oee dce mfesloş mne l er ee îsee o rcne rob exerci c ccer pr peon

Aces ivre c sp ei ce li Amo e o odcere t stdee becoscl s volm pbcat, TheatmChemm Btannm Panama alhme btae] (65) E ocolecţe de scieri lcmice cre o me mpot î smemişcr lcimice coempoe d Ali oleca este de tip m c "tetele c e cite colecţile de mei lcimic pblcte

î pii secoll l X î cdl şc lcmce eme,

cre dev desi m îtr-o me ms, d implsl pre dle cimce d de Mcel Mie c o pe mişc ozcciee( 2 b) olecţ l Amole clde m ciş elez îs Me os deosebi d ee de lcimi ele ş pblct î dcee cre li oms Noon, Odnal Alhemy n poem î elezcrs de es lcimist mediel elez c vee elez oii fos pblic petr îîi o de Asmole î Theatm (152)

cee codţii fi o lmpede pentr cel ce c c eţieheatm l l Asmole c ope ete sci c smpte pet rozccism c de fp, cote o cote reîve cimie elee îpti de Micel Mi î cdl mşci rozcciee erme. Î-dev î pm praf di Theatm Amoe cez d Fama şiobeşe despe efole l er de op î Ge lcmie t cl l Am :

Fozoi oi enezi eea a pofeţi) au fo puţin onoaţi în propriaor ţaă ş n nu au fău pnre oi uui cu ou ieşe in omu cuexepţa fapuu ă ain au foo medicia lo pe ăoşirea cîorva

6 as shmo The mi Bnnum Loa 1 5 ous fsm o ntoduc de ln G Dbus Johso t Cooton N o şi Lod .

dce u Me Noo os ubct Tips uus Fut (LJs 8 d P t Cms pp um

shmo Theum Pogomn sgs e vs



MM ORA

Fg. 6 a) Cununa regelu i regne chie.

ig 6 b) Achimiştii (Thos Norton, o reme, Ba Venne)mbee din Dnie Stou Viidiu hymi nkfu 16

retpăit dpă Miche Mae Tpus Auus



EIA ALE AA E

F 7 ) zue uu Leu uăo

. 7 ue uu eu u Î ne ş rr. După hspeKoe Re'eliones b nno 1616 d nnu 124 î Lu in enebis



ILUMSML ROZCRC

În comeaiu ău a sceea abuiă u Keey, Asmoe eaeazăisora l Dee4, nssnd aspra compeene sae sudie maeaceşi, î geeral aspra stălci operei sale ştiinţfice menţonînd preudecăţle în prviţa l şi atacl împorva ibioecii sale plecarea l peconinet împenă cu elley şi şedere lor la Teona î Boea, ndepesupusele asmutaţii ale lu elley a ezit me sueţe, ceara cKelley şi întorcerea li Dee în gla. Ashmole otează că ega Elsabe a contnat să- poteeze ş dpă apoerea sa, nsă oe să menionez

îoele aczaţ de vătoie cae s-a ads dpă întocerea în ţară, saum Iacob 1 -a vu ă ma aiă de a face cu el. Lăsînd de o pe toaacestea Asoe ssţe c etate că Dee er "pea tutror năţailor celo mai ompeen ş ma nzestrai ş otodaă să rămîă

amia oameo pentru emcalele sae apacă A excea ndeosebi sudie matemi "d oice amură a lo n maestru absout i pefec5

Scl poem inula "esamnl l Dee din Ttrm CmmBitanim este o desiee n tee voalaţ a vesei "monade.

Pn aluzle sale la Dee şi la Maie dn Thatm, Asmole caă, dupăpărerea ea să arate relaţa cu De a mşcări ozicrciee geane. Ş ea

conştiet de percolele pe ce le avea de înpa o aseeea mşcare6:u ma puţi aburd i i mai puţi rau z um anumiţi oamiî umr p Advraţi Magiini p vrori oomoa vrăioaar pd u obăzar p ămul Magii a poi a ar ira nr-di fmoa da i find î îd u Diavou) folo dauoul aua î lurăil o, pu a mui a oup admabla îţpiu a Magilo d a dob m dob Daolii d gr

Ashmole î pă pe Dee a mag ş apăă c o foare nă cu-noaştee a carerei saleFireşe, Ashole nu era înă mem a Societăţii Regae, cae n se

costtse îcă în 65, al în ce ş- iat crea Dar aceasta eabne cnoscă şi tş a cost o pc î 6 la prmrea lAshmole oceate ga c l dne membi oao

Gel e alchimie ce teres atît e l pe Ashmole pare să

fost alchia "rozian rn aceasa îeleg alchimia aşa cm a ostea eviztă şi eoma d on Dee şi a ce mserosă egie ea monaseroglypca. Acasă lche nclda o intesă eere a vechi adiţalcimc d n- anm fel conceptelor alchmce undamentale le

Ibi, pp 444 Ibi p 816 Ibid p 3



ElS AHMO ŞI TDIIA L EE

aduga niun ş a dein din Cabaa ansablul ctînd de aseenea ş omulare ama isioll auns s snesc cse omluea s rce şi s coboare e scaa creae, de la maeria esr, ecîdrin ceu ş ajngînd la ge şi la Duneze Aeas conceie svcdobîndea înr- fel o o a i înreiea ei c roceur cabaistceş maematce. Dar Ashmoe n aea slcil eciamen atemaic caeent u o de gen ca ee cea d moad ma esus d orie,o oe a it o iz a Dmnezulu Uc care s a la obşiaorie reai.

Asoe alcmsl, ea dbat d Asole colecţio d anchţiş de domene storc şi zelo stor melor ecli Aces doitrol a os acs i en eo s ohn al di pi

a ihi 7 n ial a aiii ani a o aoe l e iprane pe el i iee al iiice.Eziasm de aic l i Ashmole era deoov oia e iso

a inc ub orma u faţ d isoria Odinului aalresc engza J iei8 A încet s sg mail en o ae as aces sbiect înc dn 155 a ublca- în sşit î 7, cu o edicai e Col al I-ea şi n exear din ea a ost în mod ocia reenta Soieti eale

de cte Jon Wns.19 Cea constue un jalo n ştiţa anii şieste nc ndeşi ca naa atoiat î obem. prfa, Ashmol îşi uriseşte seea de a ved onoarea J ieei clca icoe nnefericele vemi dn ur ale zboaielor cile. Scol l ea acelade a un n adeva e lmin agea Odinul ca·un s ce Resarare Cd marea sa ce a at, xemare dn ea au fos is sinae deţilo otenaţ, aroae înt-o misiune diloatc.

Cî oveseşe Magncea masadelor, rimse c veşmiee

dli o Rg şi ii i, Ashole cieaz din reali CeHie ia la amsada imis s-i ne dl are lireeric, duc e Wtemberg, în 163 rilej cae e c i s avo mar ie asa magiaţiei i oan Valenti Andrae şi s cotib la oaea legdei li Chisa Rosencrez i la aşeranni mc a l Aneae21 Odul Jierei ş fal c a os decat Electoli alat sese o omonet imortan a constirii mişcii

rederiae ia bşea l Frederic se Jiera n dizgaa lu2 Odi-1 e enc Jhn D, 88 ş UT Els oe h Insuons Lws & Cmons ofh m ob O ofh

G, Lndr, 6 Josten, Asmo oe G 46 m ss, 45 ş 85 e sus



M N S CC

n repezenase aana cu Anga ş a fost acope cu dzonoae în sareeduşmăoase la adesa lu Frederc. Este pr are posb ca resaureoore ere să fost egată î mntea Asmole de estarea adeacmce egeze îăpttă e el î cealată care Thetm ChmimBritannim

Mlte amtr despe cumpltl tect a fost desg evocate auccîd tîă pncpe Col Eector alatn ş neot al nefeclu ege aBoeme ş a egne sale, -a fos prezentat l Asmoe ş a sta îdeungde oă cu e despe Odnu aee23 Lc se peece n 90 ărElecto tocm î uase î Paanat taălu ău (Caro Ludovc paonuu arb) ş căătorea î Agla. Ashmole -a dăut tîăuu prncpe unexempla d caea sa r acesa -a dău în scm lu Asmoe medaa

aree care apse atălu să o medae e aur pe ce ao dovceste înfăşat pînd colaul ş ega Ordn La edeberg dpă îapoerea Electoul carea lu Asmoe a ost înmînaă pe înd curenoş compana a comenat cîteva ore în ş cuoztăle pe ce le connea4

Şi asel n-l puem chpu pe Asmoe at ca alcms ct ş ca anc,pvnd în tecu la mşcrea ce eşuase ş sădndu-se să- aducă amntea

în pezet În amîndoă aceste caltă, Asmole se compora ca un umaş

a ade ste de DeeCnd Soceaea egaă a ăsa deae în umă epemenul bacoan a doua generae de memr a fos domnată de mpnăoaea gurăa lu saac Newton, unul dne cele ma m gen matemace ale umCum ne se şe, Newon, pe lîngă exaodnael sae descope pulcate, ma aea ş alte nterese pe care, cît a tăt lea nut secrete, dr caesîn documetae de canaea consdeablă a manscselo sale epb

cae Uu dnte neesee pe care nu le-a duga a ost alcma, ar înum an curoztatea penr această aă a l Newton a spo Să foare adevărat că acest mae ero al ştne aonae a fos î ană unalchmst? Sau nteesul l pentu acme ea o smpă oană sau ceacompat c o altă ereare?

Ce m u de ps în prva acest avsez cu exemă modese N-amexamnat exee neplcae ae l Neton, toş, e numa punndacasă problemă în conextul sere de nesga soce d cre s ocăaceastă care, se poate sgera o pesectă socă de aodae a peocupărlor acmce ale Newon

oe hl , p 37-8 8, 01 U "cuoiăţ că vo cu-

Heg e u p o e eă î u î e PP Ru f îo ege Bee G 07) o e fgueăe pe eă eu ce e.



AS AS M OE RAA L E E 22

Desigur, Newton cunoşea maifeel rozicce. Ava u exempladi aduceea pulcaă de Thomas Vauga î 65 Exmplal ca seaă a Yae Uivey Liary coţne o sare auog a lu Newooţiă de iscăitua ui25 Î îearea aceaa New ează d Famadecerea gă pui lui Cia Roeceu ş pn u lus de oae a coula două die căţie lu Micael aier căie cosacraegior Faei C." adică Tm cae i dă asemeea legi eedu-e pe ceea ce pue F şi Smba ara maocim C orc imboi a mi ar ude Maie dă alinomaţi aupa maier ec şi daa la care au o publcaeewo îşi îceie nsrea iocă nemia aî pe ciea maloc ş a lu ae cu eaca: Iaă cae a fot oria acei impouri·Cee ce u pică î od ca dspţ ; pae pu şi plu ă nemecă ewn şa că povesea lu secre ea mi ibrim

cea a receă depe ewo rk E Mau are u capioldepe Newo şi acie îeeia pe udiea mascsor6 De acooreză că ewo a ăcu umeoase cpii upă scriei aciice copida ocu pme alcic Prie clecţie iăie pe cae le-a ooiu oc impoa î cupă Tatr Cmicm Bitannm p ce la

cosua şi l-a coua7 impl acei ae ş epeae ecuiewo a i osea că Asle îşi îce cartea cu n ia di Fama,că oreşe de Mcal aie î cala de coecţioa exelo alcmce egee şi de eul cum sre ruşinea ară a s pui ăsplăitpeu aceaa w şi-a da deiu sea că Asmole a adua exelalcimişor eglei pe cae îi adma Mae pie cae î primul rîdrecaiu Dee, pecum ş Kelley comel pe ca Asole i-l face

opei lui Keley ew a ci de ună emă îreaga iie a ui JoDee şi a a î ce ăsră acea eue epeca pe srăucia lui opeămaeaică şi şiţcă a cid eeul ' li Dee cupi î aceeaşicae a putu ă edize asupa uei cue oulăi veuri erelormoadei

Newo pare ă os deoe de ieea de Micae aie de vremece a copia exrse di operee lu8 ia î cîea duri ciar a decr cu

eu gu ex senă u ewon dn exe s d m donesso e n Mci Alhey nd he Ou Cogue o Boos !om h ollon ofPu nd M Meon given o Unsy Lby 96 0

6 E Mnue A P ofs won mbde Mss 96, 60-90.7 nue won 6 A sos exce n ybol Aue ens DuodÎm ue Nwon). Aes

s un ne se u Mier ce e ons c ocumen iio es

oee



MM OZCCA

prople sale cunte emblemele alchmice le u Maer, c de pidă Douăfeei veşmntate căăn fieare pe cte un leu; ş fiecare cu cte o imăîn mnă 29 Newton pătuns în ume reieri alchmice nfăptuite eMaier a siat sursee chimice ante de e i a meitt asup stranieixpresi a concepţiei sae aşa cu pare a în ebeele chice.

m consatat că embemele0 lui Mer u fost aproape cer inluenatede Dee şi că uena lui Dee este pezentă egul eor al ui Mierde a da alchimiei îndeosebi celei englez un nou sulu e viaă. Aadarborea istorcă ne sugerează că ar puea fi avantajos să interpretămlhmia ui Newto la mşci oziciene geme i cea a ue-ţei ui ee supra ceseia cee ce repreintă tot un tip ,occin" ecmie.

În cliae ui de om prond religos, ca şi Dee, ewton era vu tere-sat de căuea Unului, umnezeuui Unic, şi de uttea ivnă aşa umse revelează e natură Admbee lu explori Zice şi mtemtice en nu lau ulm oate sr, măc o umiă măură, că r aungea un e şi ai l săbăd caea achcă ,ozicciaă pn natuă

n oe c se poate spune că enviee lchiiei de ce a os ec-t Newon i datora u ui Tatrm CmicmBritannicm lui Asoe

şi că acestă ce a ost inpată de mişcaea alcică promovată e JoDee i de Maier Asel, n o fntezie isorică să susţiem ca o bazăipotetică pent studiile viitoe posibilittea c un eeent ,oicucian",făă noiă no omă revzuiă su schimbată să pătns inere-su ui Newton pent alhime

C o notă de subsol la prezentul cpitol aş menţio i colecţia de texeroicciene păstate pintre manuscsle lui Haley a British MuseumDeşi de o iporanţă ininit mai mică dec mile personje pe ce leamdiscutt, omul e a scs aceste nuscse hleiene le seamănă pi aptcă şi da ostene să copee documente parind şcii oziccieegee.

Coicele Hey 685 şi 686 snt sse de aceeai mă şi probilimeia u după lu : unu este da 7 D id ă un d Ruese estul de aesea menioa aceste mnuse scbul poae pus

cumva în legăură cu cel Thomas Rudd cae a pubict o edie a peeţematematice la Eucli lui Dee n 651 ScrbuI era făă ndoală un adm-rto năcărt lui ee.

Mu Neon Vi mi ss 0 i Eemens of Geoe om u n o ă f

D ; i Fn John De 7 27



S H MOL T D Ţ L

Prmul x n ley 6485 ste cl l unu aa nula crtoccine c es ab mi emul lu D ocma ml ac-tu mnscs. n rltat scribu nu clară ncări că De r f utolacst scrier ceea c spn el se o că fectă copa upă nişfl espr c cred că u fos sris e De32 Dn nala ineă txtl rulă lmp că Scrt roicrcin nu es o scrr lu D.claş coc a conţine lte ouă x, espr care se pune d asem-nea că u ost coate upă le al r De" Unul se numşt Dsr gii tain roicrcÎnior Cea mai mre parte extulu st copiaă duătucr ngă a lu Tmis ara cuă e Mcha Mier şi uctă n 6, c o decaţe că smo3

Cl ce a complat cele ouă codice Hley ţne ţie lche crl crei atriuire autorlu ş ăt sursor a fos oteaunxem lax, şi era un luc obşnut să bute unu num ne cnoscut opre pe cr possorii celui num cu gurnă n l scrssră (ce pildă vst leratură lchică e rce rep a lu Raymon Lully a ostscrisă după moe aevăratulu Ramon Lully) Ce preznt rs ai şcee c ne ace să zăbovm asupr lu Hley 6485 est dovda car odă faplu că, ntro ţe alchmică supravţud încă în primi an

scolului al XVla, rai şcări roccene gn se matribu încă pttea lu D. Cneva cae vrea ă tze asupargullor Oinui roccn, aşa cm sîn ee oa Fama şivot Tmis ara a u r, l copă upă ş rspuse lel r D" e de fp copază dinto raucre a cărţ l Maer În feli obsr colec Hley ă tu că sptl mşcă rozcrcngean se aă nuenţa lui Dee.

Harley 6485 este dit ut d Hley 66 cre consă îno lucrel căr ttlu prscurat) es T Famos Ntias o t Tric ratrms Comosd b C R Grmn ot Ord ot Rosi Css andom t Latn nscrit now ait transat into Engis b PtrSmart [stita Cstori a d Ti ori ari rms actit d C R n grman din Ordin RoicrcÎan i acm c ditat trs în ng mansci atin d ctr Ptr Smart , 74 P pan următoa

dee cnne e texe : ( The Rosiuin Seces un tat c acsan n cae st ste dagae de t ynd Ly ( /a's mcs un gade ee ac aaţnnd se cabuauu ui Paaceus (3 Te aws ndMsees ofe Roscans neeia adee Mcae Mae duă T eee ae tei texee e ue că s ciae după ile e dcul ee N lnu ee de ee

Tes ara T ws ofhe Fe ohe Ros oe W n n by CountMcae Me Lda 1656 edicaa e Ase ete cl N L H



4 M M L OR

se mai citeşt uăaa ae ,P maini se aă scute n al etatului dr ud

Acs anuscris ese aproae cun cu cunt, o copi a traduceii luiEehiel xcro după Cununia Cimic a lui eae pblicaă î 169,,Peter mart pe astfl ă fi nit nd ă traucera îi apie ; dncîte şiu eu a exista iciodată un oriial lai" al scierii, care a fostpublicată doar n eraă; mai ult oee minale al manuscsuluisnt ş el copiae după radera lui oxcrot, şi dci u-i pot apainreretatului dr udd"

Totuşi Pet ma" putea pa exoerat p baa fapuu că sepreaa de u ti de traiie alchcă de eaitate ş e conuie ce nutrebuie udcată di pspetia srictă a adeăruui

uru c ai d em d Hey se senu ma ppal oadei hieroice a lui Dee, copiat upă taducerea li Foxcroft (undest de ap ma asmănăto cu maa d esiuna i din texulan). Dşi nu s aiă că esul fi fos copia dă fiele dr De",e lipde că p compiatoul codicel Haly, lucul impat piitor la Cununia imi este coninerea ui ă scrieea este pătsă deiluea lui De

Asl copilatorul oicelo ley pieşt ,icrciaisul dtr-opespeciă care poa fi ecuoscuă ca asemăăoare cei a lui Ashmolecare şi el ede oiccaismul eman ca iid n tmeiurile sale reultatu nurii lui e eşi înăatul Asmole - cndat sursle şiautoatul anea alchmică a odicelor Haley, touşi şi l edea manistele zicci p Maier şi şcala lui alchiică şi pe De nt- aceaşis sică Şi probabil ecuşta isoria din spatl aestei seii mişcaearicuciaă laiil e cu Fedec, Elecoul palain şi cu acle isde mă uirslă pin uniea cu Boemia cae n-au dus la nimi şi auimplicat Oiul Jatiei prăbuşirea li Frric

Capilul de faă are naua unei ipte ameta, mai mult dctsă fe elabae dplină a mi na peza cnsă n psupuneeacă n spae ii mişcăi eotc a căei exresi ipică sn ăpuile lui Nn n dmeniu mamaicii şi a fizicii a esa i mişca

Th Hrec Ranc : r th Ca ddng n n D Crta Rsen d de Fc ebu a King's ege din abdgeLnda 690 aduceea ui Fxct ese et de Wae Hsr tscans . 65 Ctan nce ng ed Pau M en,New Y 96 6 i Vez ai la 0 n

ece Ff ee adesea enat cse u Hen Me ce a nway ezi Mae Ncsn nwa eter Lnda 90 nde Me la ezea e xclu Fancs Mecuu Va ent "and and un genu e ce (Cnway etrsp 2



LA AHMOLE I AiŢA L

eecă, că cu mcaa că pn impn pe care acam, nă ezvn ac u pn- ă bae nau oare prn acime Maea operă lu Neon ese pcă pe abeeorcă, n mp ce Ahm a menu ve aoa lcmcă amn eru membi a Socetăţi Rale

Fg Fedec a Vea ge a Beei de Gead Hnt

Cee ouă borări sau putu îtîni prin alchima oicciană acăpn aţa achimică intită e Dee eolă n cla rozicrucnăenă Fpl că, no semene perspectiă, Neton găit punţi netote cste stuii es o posibiitt Ccetăile m recente supra luiNeton au cos n evienţă tipl e gnre renscensă re consttuie



U M M L O

undau ertur sale ştnţfce cednţa în tade ec eepcun ascunse n m ş cnneea u că e însuş descperse aeăalze prezenă n ancu mte. n acll r espe Nen şueree u P", J E. Mcure ş P. M. Ratans au demnstat cnneea l Newtn că descperse sstemul său a unerslu peat înra lu pl cu cee şapte cr ae sae semenea ana muzcaeş csmce nspă mnaa Dee ş embemele lu Maer, ce cmbnămdur de exprese mucale cu mur alchmce chma crcanămzcală, matematcă achmcă ş adnc easă c un tp de petateebac ş cabalsc ese nţşaă zal n- rară n mhitatrm al hnath repreentn un alchmst ccec cunda nraîncă uăcune căre eha (f 1) ceelae că ae sle de a ae a

Dumneeu nd pae n nsmene ae, aeă maacă ş n fualu alchmc. C anumte mfcă daae dferenţe deperadă, acee a p expma aţ eaă nensa aspraţe căecăutarea lu Dumneeu pe dfee că, aşa cm apae ea a saac Newtn

Funcţa pezenu capl ş e fapt a aceste îne căţ ese d aceeade a asamba pesee torc pn cae asemenea dur au ptu străbae cae strcă Am cnnerea că asemenea nd se aau n spaee

mşcă zcucene eane, nspraă de Dee ş că ee a st menţnten aţă n Ana de căe acea cae eplneau eşecul spnu ads luFredec al Palatnauu ttudnle strce ale u Newn pecuparea nensă pent prea apcalpcă ar ăcut nens cnşten de ntepetăe apcapce ale aprape cmpete extner a pestantsmuln Eupa, detenaă de prăbşea lu Frederc. Abdaea u Newtnpn achma zcucană pae să ne aue nu nma să ncăm stuesae fzce ş alcmce, c ş să nerăm n ee peaea ebracă dn spaele

sdl sale tce.

J McGue P M aansi New and e es Pan Ns ad Rcrs t Ra ct 1 ( 96 1 81 1 ui acesui aicl aag aea asuanees ui Nen faă de ea lui Maie icae Mae ae cău ee au s adncsudate de Nen înensese ecee n eis a îregii ilgii gecei eu adesta c ea st eezentae seee ace neeaea e cae dă New« arne seel » ese anag, el ede n ea a eezenae sib a u secee izce ( 6



1 5

Rozicrucinim i frncmonri,

Motu pcipal enr care sdii isorice srioase asupra manieser

icciene şi a inuenţei au lipsit eneal pnă acum este ă daăacea că eu subie a fo p d ăe uiaii pe cieăisecrete Exstă o asă lteratuă asupa ricciaismului cae psuleazăexisena unei scieăţi secete, emeiaă de Chsi screuz, şi avd existenţă enepă pă timpule modee. În luma aă şi aproximaiă a aşa-ziselr scrieri cuiste" această pesupune a podus un side lieraură ca, p buă reptae, se situeaă mai prejos de teresul iso

ricului seios. Şi atunci cd, cum este aesea caul, ceoasa discuie despe,iccien" şi despre istoria lo se pleteşte cu mie masonice, cerceăto sime că se cudă fără sperţă ntr-o mlaştină ră fund

Totuşi, oricine cercetează roiccianismul ebuie să se cnnte cuasemenea heiuni i, deş carea de aţă s-a concenrat pnă cum asupaeucidi ndauui is al meseor rozicciene ŞI asupra deeăiinluenei lr, eitnd prbema societăţii secee a enit remea ca acet

subect să e, pă a un punc, aborda Deşi nu se p obţie ezulte faesiue măca ne vm sădui să needem ce cea prin acese ceţui dinpespectia aaajasă a uei cunaşei mai clae a situaţie ise care a luat naştere mişcara zicuciană.

ozicciei există oae? Eşi unul dine ei? Nu. Ai ăzut edaămăcr unu? Nu ce ori srăbătd drumu iterarii roicciee, n-amauzit acese trebă şi răspunsurile eatie a ee. Şi debaeea continuă.Un soric a racmaseriei i-a mpărţi pe teeticieii iccien n eicaei cei care ced că leenda lui Chistian osenceu şi felu n cea fst nemeiată Faeiatea roicciană, aa cum se aă ele relatate nFam sn fap adeăae; cei cae cre ă att societatea ct şi fonatei sînt pur mitici cei care ără să accepe adeău isoric al peşti luisencreutz, ced n existenţa ,ccienilr ca o socieate secretă Nici pesaă serioasă u mai poate cee acum adeăl itera al isoiei

. Waite Te Rea Hst te Roscrcans Lnda 8 . 28



228 l R O

u Rosncrutz i ida că o soctat scră d cucn a sa nratt a s, să spu aa nvuiă it a os pusă la ndală daul Aod î carta u di 1955.

Crcăr l în acsă probă n-au st haustv N-a ana fcar pc d hrt scris n ul ar rori rcucin cn ut să găssc dov ascuns n ocumn scs sa în iv po să spun s că att cît s-a xts cctaa a -am găsit dvadasnţi uni sociăţ sct ra car să-i spuă zicucaă" fiiţîd cu advăra c un grup ogat n prioada anr i în ipulfui Esă cuna să vdnd c d ul au fost căuaţrozcruci da c ua că ar ost gsţ. Ma t cî att anstrozcruc au s dclaţ c s-au bucurat d o ar publcta ăsp

dit provocator î lu ît vr prul ţ al uni sctă sc întotdaua cla d a ră scrtă a puta să pară un ucu cuda npota stţ ra a uni sociăţi scr oiccin ca acas să facă publciat att d zgotoas Mifst rau snat să apădrpt poclaaţii iuist în fa uu it uopis dsr o u carn finţ iluna apap asiat u spit străbat uma făcndbin ăspdn nuţ vidcăto propagd cunoţ dspr tiţ

aturi i dspr art i aucn oia apoi n sara i padisiacă ddian d Căd Asl psupura că n spal acstor docuntisă scta scă ală a doa o giă înţlg ppulă i cia -au rdacta tbui să f s jnaţi d acs fl d a ţlg ucruohn Valnti Anda a cut soas orti pnu a fac ld ptulcă at Fratiaa roicucană ct i Fatitaa i au o icţu3

i tou cu a vău cva al a uat a d claaţiil manifslo raii R C au cun d i au dtrmnat o aitat Uniunil Crt gruuri d ani c înccau să-i da oa un săi4

n consciţă flu coc d a pvi ucuril acla d a unţa laînăoara d ricrucni al" i d a nba dacă cara ocucină na geat fa unr sciăţ sc A văut că n rcandaa cui c a scis Fama aca că an nvăaţ bui să-icounic scp unul aua i să s nuască n a colabas aă lan uni siăi pn pogrsul tnţi c aca c

a at nă a tziu ca Siat Rgală Şi s ai poat ar găsi n anfst ida sau pau uni sciăţ itaţional scr ca a avu i a asăi xistţă raă au ancsnia?

Pal ld iso es Ros-o ai 195 Peuce D Rou seiccuzi aceast bleă

Vezi a u la 1 l Vez ai sus a p. 12 l



M R C O 229

Cecetaea stcă pv la bem dt ucasm ş anmsonere nceput în Gana seclulu a X pncpale reultt cerceă geane î speca aş cum st epus noscrere a u G Buhle pubcat în 8, au fost ormulate n egeă -

eseu d Thomasd Quncy, pubcat în

8De sepra de trecut pr

absu Războuu de rezec de an cre a dsts ate dovez, cercetăto gean d vemea u Buhe eau tuş ma aproe de aces recutdc sum no ş eră oseneaa d a c prvre asupra rlolo ş cum -a tss de Quce ca reprezend o ncercae mpred a ova pobeme Quce ezumă astfel cnţuul c Buhl

Ctor s tot sr frnsonr xs prtin

dn în dp rr i n d do o, a [d n B] p dpn me. uue p o fr d n înr xem p np o XVII nun op v oi r. A d pn pi upno non oofi pîn ş fro şţ ş hhru sr e pnt n

eem de tentt r dreae p ce Buhe cosdă uou

utur maste cucn asa ste eltea u dspre ratertatea R C pe cae Buhle o socoteşte orgn ancmsere În ultafraă de Qucey paodază slu lu uhle

De Qucey ce numuseţeaă ş sporeşte gumee nvăţa dnsusele sae gea suse că d documentel sce nu eltă că vunclegu sau veo ojă de F ozcrucen a os vodt nţată n Ga. nsă este cvns că aunc cnd rzccsmul fs trspanta nAnga a devent acmasere El ş ă n mod soemn covngra că acmasere nu est c ma mu c a puţ decî un roccasm mdcat de ce c -au struat n Aga de und a fos-expoat n ate ţă ae Eupe. Pncplu esposab nspltccsmuu n gl ş rebză u aşa aă de Quncey seRb Fludd. upă ce cd d Qunce credţe ş pracce masoncrvae l neree mstcă a clăd Tempuu dn esm po pecepute scle rozccne da cd rocrucasu a ost ans

et gla, aesta au os atşae de căe ancmnere adlo beslo d zd cu cea a deplă covngere chee spunnd7 :

Ta de Quncey "Htcca nqy n e Ogns te cucianand e Feans nţa ubca onon Magane 1 82 ei Cece ngs ed ad Mass dbug 89 X pp 8 8

6 b 8 b. p 26



0 M M L R

non nţ o o o r n n n nd n n n d r n dn 4 n 0

Acstă oe nu poae fi în întegea e adevărată ar cnele pe

cae e presupune ne Geana ş Anga ş ansplantl de a o ă aceala ese nees din pespecia pe cae o aem acum asup ceneore gînde ce au ecu Angia în ea şi ers a cepuu seoul ui al XV-ea

Oigina fncmaonerei ese unul ine subiecele cee mai ezbătute şi ma probematce din înegul omenu a ceceăi istoc Eşiobia să dsn îne isoa leena a fncmsonerii probema dea sab cd a eeni, în fapt o nsiuie oganizată otrit egendei

masonice francmasonera e to atît de eche ş arhectura nsăşi datîndde pe emea cînd Solomon îşi cdea Templul şi mai tîrzu , de pe remeacînd bresee de ziari medeal cădeau catedraele. La un momen atzdăra opevă sau actuaa ată de a clădi sa ansfoa n zăie speculatiă, ocupduse de inerpreaea moală sau msică a clădiii şi eeno ocieate secretă cu o doctină ş c rtur ezoece Cnd anume s-a perecut efei luc acesta cînd a ua fiinţă srcura ş ogaiaia maonică

nu se şie cu ceitudinerintre foate puinee fapte timpuri cunoscute este data la cae las

Asmoe a fost prim în-o oă masonă Ashmole noează î ualusău că a fos admis înt-o lojă masonică a Waringon în ancashe pedaa de 16 tombre 1646. oja exisa deja n-a fos nemeia de AsoeEl dă numee cîoa altor persoane care au fos pimte n oă o dată cue una dnte ele fiin ăl său e Manwaing care ea patizan a lui

Cromel Fireşe, e vreme ce Ashmole era realt membrii uno păopuse în războiul iil pueau pimi în fncmasonerensenrea lui Ashmoe despe o iniiere masoncă se consdeă cea

mai eche atesare de masonerie specuavă dn-o lojă engeză 0 Esteimpoant că această docuentae impure se aă n legăuă cu omul aci cunoaştee a rozccismui a fos iscutaă utimu capol undeam ăzu că Asmoe a copat cu mna s manfestele roicucene ami-

Lieaa a ece aspra ei facaeie aec iu cu ap ncnfue necabil enu abdae ai ode a cic a ubecu eila Kp i P ne he th eesn aee Uey Pre 197 en adie ereice eacenie apa lie ance ee icaîn caea ea 'Gid� Bu he Hei Tdi pp. 7, 1 1 22 n TheA fMm a suea c iue pbl a ua f ee enacene culeale arei eei

e shme p - bd p 34.



o z r M M E

nd-e scopue şi cend să fie dms pnre ei Pe să f doa un eeciiu ol iiînd diia ozicciă piitoae la manifese făă a fcensă trimitee l reu gup existînd n reltae şi suîndu-şi rozicucianCine şi pote pune ntrebrea dacă fapu că Asol ea frncmason

ae reo legătură cu exerciul lui roziccia Ese cuma u răspus osib faptul că cite şi aprobarea mifestelor rozicruciene oae să înseen că eri rozicucin (de reme ce ceşta nu existu ci că aea un anumealt i de afilie secreă ?

Dei iniiera masonică a lui Ashmole octombrie 14 ese consideraă de obcei pm iniie aestată exisă de fap una ateroară, bineuenticată Ese consemnarea dmieri n loja msonică in Edinburgh

a ui Robe Moray l mai 14 Moray a făcut probbil mi mult dectoce pentru a spijin ntemeiere Societăii Rgale şi petu -l coningepe Caol l lea s -o conscre pn paonul său Astfel cle două persoaneesre ce e ocumetai cea mi cer şi m eche că u fost mebrai uno loji msnice erau noi membrii fodator ai oietăii Regle Moay i Asmole

Aşd ogizaia masonică exisa n mod ce cu cl uin douăzecide ni ainte de întemeierea Socieăii Regale în ) Ma dereme dect e geu să mai speră în fape atese pr document

că din 38 există o referă auziă la o legătură rezentă n spritul public ntre dee e rozicrucianis şi ceea de csoneie rimaefernă cunoscuă la Cuînul masonic" re n poem public laEdinburgh n 38 Poemul este o descriere esicată şului Perh şia mpejurimilor sale şi refera sună după cum umează 3 :

Pntru pt no n snt nntFnd no Cr Ro rţ :Av nu/ uvn vnNo rr tor put Înto pt

Poae aii Ccii Roze" snt prezeni ici în caliate e zne de inece coferă iziune" ar c această posib pur poetcă su literră referrela Fii R C să pară n prima meniune a cuînului asoic este un

fpt interesantPim referă tipiă la Masoni Acceptai se găseşte nun anun

maonc dn 17 upă cum uează4 :

ez a su la 21 e Man S be a n Th Roa So ed aey 26 Kn ns and ae Ear Masonc Paphs Mancee 95 bd 1



M I M R O R

Spre a infOma că odena Cabală cu pagic vee, îpeună u Vhea

Frateitae a Rozicucienio; Adepţi Heeic ş Copa Maso Accep-tai au de în să a îă c ou oiee .

g 9 E ă Bo G oo

Ao st dscrs m comc ar c car toa s marst sfu s oa ochlar Doarc s cosdr c omt l Soct o fac Aa ca acm) vbl Lucru rsa tssta lu că u d soc zotc d ca două fracmaso rocuc d dfrt c rt comoa dar



IN FNCN E 2

vnd ndeuns n comun pentu c fpu de u cn mpreună ă prănur Veche şgă despre invizbiie egă cestă refeinţă de diţroicrcină.

mi trziu de fpt tocmi n 150 uătore fiţie este fcutăntro scrisoe Frncmonii egezi u copit numite ceremonii de rozcrcieni şi fă că derivă din ei şi că n un cu ei "5 A tecut tvreme că prope m uns mijocu secouui XVIe cm epocn ce pese că în Fnţ un nou grd u set de riur er niţitînăunt ncmonee Se nme gd Cucii Roe 16 tic ei pesă fi fost net creştnă (mergînd mi depe n direcţ creştiă dect isti-c deiă or grde) ş poe ă ost inuenţtă de micis ş decvee. Ast r pue să pră c o ccepe năuntr trdiţiei msoni-

ce dş oe trziu de une cx zcc şmsonerie

Aceste ndcţii şi tdiţii zii oict de tereste r nu pot fosiec informţii supr peiodei ostre, period de înepuu secouui Xe cînd idee roicrcină fost propgtă pr nifeste Continuăm să pnem ceeşi eche ntrebre Unde er n eme cee rozi-crcienii, o orgniţie seretă existnd n reite ?

Înrebre s schimb pote puţin de cnd im dt i un răspnsnegti mi devreme n cest cpito pote fi cum devottă stfe dcă n exis roicrien, u cuv exi, d cev c o miş-cre msonică su protosonică?

Isto egendră moneiei, ei eective de căd ese repovesttăn nuite poeme edeve (de p prem nuui 1400 cre sn evu-te cdu ncmsoneei c documene pţinnd vechii zdăr consc-

tive zidăi su meşteşugu de zidi din ce moneri specutivă su frncmsoneri susţine că derivă. Î ceste Consţi mnuscrisee msoneriei cm snt numie scerie respectie mone su de cădi su rhiecur nt identifice cu geometri Un dinte retărisusţine că geometri ost descopetă ninte otopui o t fmă căAbrm ete ce cre i văţt pe egipteni geometi i ncă o tăvesune invenări geomeiei provenind dintro sură csică (Diodordi Sicii, geome este considertă o nvenţie egiptenor pent fce fţă revărsărior Nii venţi este bui u Thoees , fe

Ibi p. 3 R od i Feeon odra, 1 8 86 pp 1 9 61 rvu de

R. oo, ora 1 9 1 pp 6777 e a pora d a "ou MS a Mao a ch Sarc

î e co î ace Regi ş oo, aîdo de pr 00; c p cee v a d î a d oop ş o Geneis Freems pp 6-86



R O C R C R C M O E R

Angnd a tpue modee a a reente reataea fae afaţaă regna labeta na fot favrabiă ahte a ă egee aob 1 arenvat ojee engee ş a eprat arhtetra romană de sub ignoranţagtă. În tala arhiei răiţ renva tu las, ae a fot a aeretarat de maee Paado a i rva enge ete aee no MaeMaon ng Jone22 Şi Caol 1 la patrona e dl Jone ete rezentat a n r ndoiaă un anmaon m era şi Cao a ea iCtofer ren ahitet atedae t al, ete menţionat arobatv

Aeat toe n ară pntu apra ăa o infomaţe reăete ea ai neeară Cnd a net franmaneia modeă ă exte ao oietate ere orgnată? Mte ăi ere anmanere onndarhtetra bbă, toi egenare tora arhiet n genera ş to-

ra amasneie aşa l Jl esn n sţ n Pare nă probal ş tor maon arhează ae nt ă genspeatv" de maonee ş derea a rogvă de aonea on-tvă" a îneput o dată u inte en reataizara Vtvs ureînverea arhtet ae Deş Andron n ete ategor di aet ntde vedre, e are ă go Jone ete fe mpant n aeastă torepoat gerînd ă franmaonea a inttţe dttă de legenda mao

niă, a ne î Anga n aere ntodra ş răîndiea stu-i augstan de ăre go Jon.e poate obeva idată aună în toia aoniă De e n ete

deo enţnat John De sti fozo hemti, autor a nei aimoaeprefeţe a o tradere engeă du ementele Ed î are preţae maree VTRUVUS"23 ş ndemna tăto a reînverea u Eid aarhtet şi a tut ateor atemate Tadera ngă din Edu peaţa u Dee, a t bată în 175 - fără ptnţă de îndoaă unmonment emnamente memorab nălţat fnte e a geoetrei şprevestind reînverea ahitet ae n Angla mt nainte e ngoJone Ete gre de ezt ă franmaoni n noşteau efaa Dee aE u eoasee ei tate in Vviu Ş de fat apar foe mpede Jame Andero o unoştea ent ă în ai mt det n o parearoae să teze n ea ă e omare, de exep nte Adr-on prvtoae a dona Agt a ind tmp nd a năt e

Dmneze, maree Arhtet a Beri, u vorbele u Dee depreAgt în ae ă le Cereul no Arhae a năst2. Inm

bd., p 36. Ibid p 39. Paj dere uu dn prefaa u e d e a rea a he

h rd, pp 997. a bd p 9



S Ş I S

Cum a sus ai eree toate işcărle seree e a sşitul seolulu al XVI -la ar f ptut să abă o secreă simpate cu cle in julElectorulu palatin. Ştim că Filia Iubirii era o societate secretă ce a avutneînoielnic o existenţă reală şi o organiaţie generate e iaţa in Ţările

e o a srşitul secoluui al XVIea Şti ă multe persoae bine cuoscute erau în eret eb a acestei secte sau socetăţi, care e îngăuiaemblor ei să aparină făţiş oricărei reigii e niert coneunefăă nsă a rupe iliera or cu aia Acete attuin ae aiiei ubiau ceva în oun u ee ale casoee Şt ă liera seetă aalie era răînită pe pito că e exepu ree pitor e laAnvers Patin era e a secte ş actv a o proga ri ucr pu

blcate e satţii e. Cea ai îaite sugera7 că filia e picoDe By ce avea egări u a Patn, puut ă fie Failişi şi ăutarea acesei ie etoriul Paatnatuu, une publicat, la Oppenhe operee uor peoae u iterese , roziruee" u şi Maier putea ă e exresia ui secrete ipaii cu işcile latinat.

i nou nea gînt că iueţe i partea u Giorao runo otf etectae în şarea roruciană" Buo ozol ite eretic

e a propagat Europa ecoului al XVIea o şcare ezoterică ce cereao refoă generaă a ui, sub foa uei îoarceri la reiga şi a bunaagie egipteaă oate să foa o societe ecretă Goranişti" trecercurile uterane in Geraia. Bruo viitase Anglia ue a fost probabi în legără cu Siney şi îşi ătase ipatia fţă e asecte aiezotece ale cuu cavaeresc eisabeta. i î cazu asta te osbilă inuenţa aura rocrciaiuu la un oc cu ae ilueţe.

S-ar putea une că ilueţee ite put repreent u curentsecre cu originle ările e Jos ; că o işare ruiaă poate atageişcările secree in Itlia ş că oate acete iuenţe au uut să coexisecu o mişce engeă ezoecă uteic iuenţată e J on ee carepregăea mee e ent eiberarea" europeană aşezîu pe reerical Palatiatului trol omie.

Toae aceste s Î i eent oar ibuii n întuneric sugetii fcute

dcă" ş poate" ; otuşi este necesar ă ne eă la aeenea diuripentru a ca iicutea eei acesui apio. Şti ă şitu secouu al XVea şi îceut ceui urăor a os o vee e ocietăţ ecrete,a nu cuoaşte relaţiile tre ee ici e anue se eosebeau Docu

Vz ma u, a pp 29 Vez a u pp 3 29 Gn Bno n he Tn pp 7



28 U M M O U A

mentul englez din descie cum Cabala cu Pangcă Vede0 a patcipat la dieu peună cu Faţii R C cu Adepţi Hemetic şi cu MasniiAccepti ti avînd î cmu iizibilitatea Pate acest agment epezită tadiţii mai eci ale uo intercomuuni înre scietăţi secrete deşiîn impui mai veci şi mai iscane asemenea relaţ tebuie să i fst de seiozitate teibilă şi plină de peicl

c Roicl c u a a sOY h Ryal S

Dacă înăuntul acestei siaţi secete complexe din preajma mişcăiiozicciee gemane exista o iuenţă ezteică engleză avîndu- pateginea înto işcare masonică asciată cu Dee cmbinînduse pate cuinluenţe cavaleeşti engleze pentru a da umele de Cucea Rză pate

0 a u ub h in eul a Va zi G M Tvyan gland und has 3 i u



R O U M R A C M O 29

s fi exstat ceva în spatee acestor isterioase anfeste, ceva de naturaune şcă peasonce.

nădui-i să ai subiniez o dat c aceste presupuner nu sînt aut dect nişte poteze care -a putea căuzi pe vtori cercetători dealunul unei ci istorce care n-a fost căcată pîn acu de cei interesai deistoria masonică tipurie pentru c, din cîte cred nici unul na avut cunoştin de inluenele engeze asupra işcrii rozicruciene geane

Dacă aceste inuene s-au transs in Anlia în Geia la începutulsecolulu al X-lea sosin pe caea isiui u Dee Boeia) cîdsau apoiat ele în Angia? Cu siurană upă prbuşrea in 620 Nuîncape îndoială c o işcare de intes devotaent şi de tensă sipatiefaţ de reele ş rena Boee se va nscu aot eribelor even

ente care -au constîns la lnul e e la aaŞi aici este punctu în care noua abordare istorc poae de folos

incînd ceea ce putea un cu totul nou cp de cercete Existau mişcirozicuciene la Haa începînd ncă din 16 şi pvitor la care o anuecantitate de docuentaie este disponibilă3 şi poate sporită Pare posbil ca fancmasonera oraniată să fi sit la Haa un tere penic în cares se dezvolte poate din roziccianis" sau în legătură cu el în ato

sfera aceea de leaitate pentru o cauz pierdută a cei gură centrală eradupă oartea ex-reelui Boeiei soia lui, reeasca vuvă care şi-a nutCurtea atîia ai î ş la Haa

Mebrii Case de Sa aveau tena de a adepi ai acasonerieişi răspînditori ai ei Nu avem s ne îndim decît la francasonea iacobă care îi înconura pe Preteneni. Exist poate un snur mebru a Caseide S al că eiu na fost sucient nvestiat di acest punct de vedere

Eisabeta Stua ex-reina Boeei Aea un caracter puteic i exercitao mare inluen, poate în direcia e a enne în viaă un tip de realispe care îl putea accepta pînă şi Parlaentarieni, cae ar f putut s aibăceva în coun cu u boemian exilat, ca e pild Coenis ce poate s faclitat uşuna cu care s-a fcut restaurarea lu Carol al ea Aceasttrecere fcilă de a revoluie înapoi la regaltate a fost oteaun un subiectde surpze, iar francasonea a fost suspecată în letură cu asta

er mu aa tu nauae seresus ien 63 ă rarearepreznavă pre rzccamu e a aga din pma me a ec a Veaeu peroa n am văz În preaa a aeaă re e ae afmaţa că aeărau nemieor al riuu Rozicrucia a fo Cia Roencreuz ci "ec Roe veziold Hisore es oeox pp 6-7). U al epid uri lea d rzirucianim din ada de p a e aea ă un pcr a f aresa n cala de zicranura emnia ar po bera a inervea ui Car al ngiei Vezi Ruolf arg k Sat a 963 p 31



24 I L U M N S U L R O Z C R I A

Cerceăile astre istrice sugerează aşaa că ceva aevă se aă îteria ui J G Buhe eşi u î frma î care a propus- e . eomenueurpea a ancmaserei a fs aproape sigur lega e mişcarea rzicrucaă

Totuşi, car această aae prvize şi ebuasă este fare epartee a rezva prbea petru că este limpee că cee uă mişcăr eşiî legătură una cu cealată u erau ietice Francmasera cmbnă abrare ezterică e religie cu îvăătură etică şi u acce us pe iapiei pe această cale, îi urmează pe raii R C. să, aşa cum a arătat A EWaite ifeă e acest el ein interesată e refoarea aelor ş aştiier de cercetarea ştniică e alchie sau e magie şi e atîteaaltele3 Di marele rezer e foră sptuală şi intelecuală e viziuemrală şi reoaore reprezeat e ifestele rozicruciee acmasoera a ales o sgură recie altele au fost preluate e Scetatea Regală,e mişcarea alciică şi e ulte ate curete. Ceea ce e precupă pe oiî această cae este iumiismul rzicrucia ca u îtreg cu multpele şimultifoele sae maiestări şi mai pui ca etre a unr aspecte alesale către scietăi secrete Uărirea societăilr secrete a tins să bubileze mprna temei. - să ştm iciată e pilă acă Fracis Bacn

a fst î vreu fe aecare u acmas timpuru Şi ici u este ecesar, sau cu aevărat mpant ca i să ştim u asemeea lcru Mult maiimpat este să uăm uea ieii e rzicruciaism ecît să ivetăm calitatea e membru al uei scietăi secrete.

Ttuşi tema stuiată î prezetu captl este impoată tema secretului are impaa ei petru că ea pue în legără Reaşterea cu revluiaştiiifcă la ceule ei Ma gîito matematic şi ştiici ai seclu

lui al XV-lea se ut seră cu traiiile reascetiste e gîire eztecăe mistică e la elepciunea ebraică la cea egipteaă" e cumularea luiMise cu ,Hees rsmegistus" care a fasciat Reaştera Aceste aiiiau supravieut e lugul peadei escrse î scietăi screte, ître carecu esebire racmasnera Di această prcă u cuoaştem ciutul epln al spirelr primor memb a Societăii Regale acă u puema scteală inuenele eztece ale Reaşte supraieuin î al Ma

js sau mai sus ecît iierea lor religiasă aă ei veeau pe mareearhitect al Uiersuui ca pe ccepie eligioasă attcuprizătare careincuea i încuraa impulsul ştiiific imperis de a explra pera Arhtectului Şi acest erstit sau secret era mştere a Reaşteri a acelei

Waite, Re Hs01 oe Rran pp. 40 şi Wa a poiva tu Buhe a de at F Gd (vezi Gd H Freea eviuiă de P pp. 49-)



Z R S F R A A E R I 24

a magce cabastce de mscs heec ebrac e sau atemeu Reater eopaoce" a cum a fost ea cutat în Renaştereataiaă

Fama poate consderată acum manifestul peect combd cum faceprocamarea Progresuu Cuoaşter nr-un nou eac lumnst cu subalu sugeste de inzbltate ca un semn dstnc al railor R C



16

Iuminimu roicrucin

Cu puţini ni n ură nro conrinţă ţinuă n Uni ăcu

uăor rrcă1 Aş îcrca să cvng persaele raţ ş pe isti raol s flsesctul de "ozuia. Cuvu r aai d dart aiult e ur ut d xte ue te u u ta pu zu, a ir mp au abaă Eu ugez emu p f t p u aumt dgdr e egbl a d prbm da tu d gd

t rzua apţa uei rAcs s lul n cr popun să folosim uvinl ,,rozicrucin i

rozicrucin în cs cpio d nchir c o chă iorică pnu unsi d gîndr ca c cu cr nm nîlni n că ca

În ci confrinţă, ncc să dinsc poziţi isorică pulurozcruin d gndior, p cr l pl nr Rnar i scolull X că d ncpuu lu, z zis rvouţii inţifc A

fi că rozicucinul r cnv p dplin ngj n curnul rdiţrnscnis hrbls, dar disngndus d mi vchil z lcări prn dăugr chi l rl sal Fpl cs nu rzădrn ndnă l sch d lozo ocuă omulă d ColiusAgrpp Am ăcu rfrr John D c l un gîndor rozcucin pccu inrs l comin chimc clis ugr că ud concpţi ozicrucnă po dcopri l Frcis Bcon chiar l sc

wonC d fţă încrc să uzz un cdu isoic pnu csădirţ d gnd dor să udcă c o lucrr d isori În cl d soric ncrc să dschid u d ul nchis prin ca curnlrozicrcin d gndr u srăbău cndv Dîndui a că pnu fc un cî d progrs în c subc r oblgă ă ă ocup sros

"e ee don n Renssnce Scence ed Ce S Sngeo Joopkn Pe Boe 1968 , p 263



L M S M U R O C U C 2

de iteoasee anieste oicruciee" cae oclamau o ouă evelaţieteba să ă cuund în nelnttoaea ştn a teatu oicuce,unde a făcut descoeea că cea a otantă lenţă d sateeşcăii oicruciee eae ea ăă utiţă de ndoială Joh Dee

Deocadată cu eu oate eala cieva ce seaă acest lucru JohnDee devie acu o iuă oeintă e scena euoeană. iaţa şi oalu se îat î două Pia t o constituie ciea a dn nia ca aucae a donat eoca elisabetaă aiciaul atematic cae a insiatoesul tenic elisabetan a tea ai eoteică şi ai istcă a îndului său ia insat e Sdne şi cecul său ş şcaea oetcă elisabetanăîn ntea căeia sau aflat. Apoi în 58 Dee leacă în stăinăate şi ae

o nouă caeă n Euoa centaă în caitate de căetenie a nei işcăiaciiccabaite devenită famoasă i eputatul succs n ansmtaţieal ui Edard Kele e dăm seaa că această işcae avea un anucarace eliios, că în tiu şedeii sale î Boea ee s afla nto staencandescntă" deş această a doua ate a caeei sale na ost încă edelin studată Pînă cînd acest uc nu se va ealia nu vo încă înăsuă să înţelee vaţa ş oea lu Dee ca e u te

Mişcaea ocucană dn Gemana decue din amndouă aceste latuiale oeei lu Dee Întun sens este un exort din eioada eisabetană cuisiaţe cae îl ană, ştiinţiică itică oetică De cooatua eneăţe ci nuee de Cuce Roă" deivîd dn cîte ced eu dn Cucaoşie a Stulu Geoe şi di tadiţia cavaleecă eleă echea tadiieîn vitutea cea ocuca" ea un cuvît de u alchc deivînd dinos (ouă" în ltineşte) ş cx cuc" este încuaată de onas heoy a lui Dee cu oua cae cade e aina de tlu ş cu aluilecolexe a cuce n simbolul onade". În elul acesta ocucan" adeven un cuvnt secnd atît uenţe cavaleeşti enlee ct ş satelo, uenţa lui Dee. n oc ca nuele şcăi aaţe ced eu latuiae ge

A doa umătate a caieei lui Dee este şi mai imotantă în laţie cumşcea ocucaă dacă aşa cu ed şcaea lu Dee n Boea afost utilată de Anhalt n vdea ntaăi Eectouu alatn ca ee alBoeie

Şi asel cuentee istoic care au oulsat e Eectou aati i tenttiva lui d a dobînd cooaa Boemii leaă a un loc influenţe lu Deevenind din Angia cu cele veite din Boeia entu a ovoca eoaoicruciană otuşi această înă de ăanen stoică dei catuaă ca

2 Fe Jn Dee 23



U S U R O R

să z ş şc nu pzntă cu şcă c o dsăşuult m lgă dcît pot p dpln xltă d cst vnmnt stoc

tunc pztă ozcusmul Pntu dvătul ozcucn spctul lgos l şcă ost îtot

dun cl mpotnt Rozcucnul cută să pătundă pă l nvludînc l xpnţ lgos n c pop lu l cofsonlă ctvtă ş întătă Aş cu concpus D şc ş pobbl şFludd tbu să ncludă tot ttudnl lgos ş nu n modncs ntctocă Mşc ş cum s dzvoltt în Gn luttotş o tuuă tctolcă su m spcfc tută A compoto tnsă ptt d un tp vghlc o cupzăto dtoă că utsă s fă pl l toţ gn potstnţ d oc consun ost

Mnstl pun î vdn Cbl ş Alcm d tml domnnt l şă C dn uă dt st o ont îns dcnă F R C sît vndcăo Mdc pclsn d lu lu FluddM Co pzntă gnd mşcă D xsă ond lu D ş mşc lmcă lu M un spc suplmnt st gu dszt ş c pot pznt o bod nt în c ouă sucobnt cu tc pnu o cv nou S put c cst să

f gnl dn gînd ozcucn c dnt p cîţv dntputăto co m m num dn so vouţ ştnţc să gvtzn uul ozcucnsulu

P d ltă p pogsul voluţ ştnţc s flă ş n opozţ culum ozcucnă doc să pd d csld dn stăt să sdsndă C notbl xmplu l cstu pocs d mgnţă ş ln st şt d găst n cntovs dnt Johnn Kpl ş Robt

Fludd Dş l suş încă dnc cuundt n unţ htc Kpl înHmonc mndi (69), poclă că îş ttă op stonomcă pcuun pu ttcn ş nu mor rmic mn lu Fludd E î cuăp Fudd că ş întmză guntl numc ş gomc p nlog cocosmosmcocosos ş că di păct coună dvăţttc cu h mtt clsni Acst învnu spuu şt plc dopotvă d b ît lu D c ş tg şcol oz

cun dzob lu Kpl cu pv l oos d căt Fudd dgmlo tmc c hogf î cpul c m plcblă ond lu D cu tot pll otuş Kpl s şcn ccul lu Ad ş p ă ost soct m tzu cu Unnl CtnI Kpl c ludd, ddct s opă dsp on u Icob I M Bitn Kp ot folost d căt Îpt ş tbut pnum să ost dn punct d vd poltc, d ltă pt dcît ozcuc ( Aoo s dn 622 vobt chp tos ş c ăă



S RO R 5

cosideraţie desre raţ Cruci Roe). i totu asocerea lu Kee cuuea roicrciă este att de strsă ct aroae că utem umi u retcal roicruciismului. Cartea de faţă a us a disoiţe maeial istoic diersectiva căruia Keler oate i abordat ru chi ou d subiectulacesta e rea vast etu a utea i tratat aci.

Să e toarcm să la aaia eerală a coceţei roicrciee. Maaera u actor domiat oerd ca o ateatcămecaică luea erioară ca matematică ceestă lumea ceestă i ca o couraţie aelică luea suracelestă. D această coceţie u ot i excu eri oict f atat ea căre revoluţia tiiţifică Coceţia reliasă este soldarăcu ideea că sa realiat o ătrudere serele aelice sueroare diersectiva căreia toate reliiile erau văute ca ua i aceea i existacovierea că er st cei ce umieaă activităţie iteectuae aeoului.

Reaterea timuie maii au avut rijă să se oloească uai deoee de maie oerd excusiv ferele eemete sau sferee celesteolosiduse de talismae i de deite rtualui etu a arae disre steleiflueţe avorabie Maia uui oerator drăeţ cum a ost Dee ţitetedicolo de stele ţitete să facă atematică aică suacelestă aia

care arae orţele aelice Dee credea cu străicie că itase leăturăcu ei bui de la care a văţat lucrui meite să acă să roreseeuoaerea. Acst setimet al uui cotact strs cu erii sau cu iţelesiituae este semu distictiv al roicruciauui. Acesta ete elemetulcare ieaă tehooia lui oict de ractic i de ibutit i de treieraţoal ar fi ţeleerea tehicilor atematice cu u aer eătesci l face susec de a cotact u cu eri c cu diao

Peroada cursul căreia au aărut aiestele roicruciee i erioada de etuiasm reetic e ce au detetato este vremea cd Reaterea dsare covusi de vători de vrăjitori răboaie etru a seăţa aii are au uat cd aceste erori erau de mult deăite ca ilumiism. Cosider că stde oasre d această carte au aăat că aiaativrăitorească a aceste teibile eoci u oate i teime exlicatăi studii atrooloce baate e eomeele de vrăitoie aa cum s

făţieaă ee toate ţăile i toate timuile. Este adevărat că aiceativrătoret di această vreme ar să uee ari modelu obiuti u cae doială că st udaetal leate de acest eome aroaeuiversal. să u toate eocie i u toate ţărle au trecut i exereţar ca trecea Eroa imi ai ai ecolulu al XVlea Aceată eerieţă o costituie atul că erau e uctu să aibă loc eore roresetiiţiice care ac Euroa uică istoie. Ee aroae că se roduseseră.Cd roicruciaul a siţit că are moada lui Dee ceva de o iesă



U S M R C R C

utr potţaat acata a o pa tmtuu gr c ssca Euroa o poartă c rau t mar rogrs c taur cuoatr vor cur rvat aoa tzauror găst atuc ca ost schs motu u Csta Roscrutz

oat acsta rau asocat cu u stmt rco Progrsu ăgăut puta apar mutora a grab aboc rmos cît spraţ agc Ş suspcţ putau s ap găuţ portar a auro or aca cumpt tucaţ str atvrăjtorasc or uora auaţ c c orau s strug mcara Ibuc torcp car cart vt cu ata puţ c Frc aco ţ sacu tot atta prcauţ au u caractr oarcum rt c ţr ma puţvotat E st rvrsu rosuu tc

mbara vu rgoas cu vu tţcă a ua mcararocruc orma ac cuat ts mcăr achc ca camour achmc xprs ar ma potrvt cu xprţa rgoasKor a vut acată mcar ca p o votar aturaă prov oo amt vtast a Ratr rbus ac u cumvaachma u pu a poţ u smbom ma acvat u prţrgoas trt ct octr scoastcartotc prvtoar a matr

oă C car caut ma prus orc o rgrar a vţ sprtua st chp rsc atra spr ocr c pu acctu prcpap a vaţ propu o cocpţ vta st a uvrsuu Iar smbosmu acm st tot att apt trauc ( o smboc) ratţvţ rgoas ct aca matr orm Poat ma apt, ptru c a puţ uat, ma puţ tctuaat ma smboc pr s aturasa3 Kor vorbt ohm, ar cuvt u s pot apca tot att

b mcr achmc rozcruc, c st att apropat sptu u ohmÎţă-ă Dueeu eu ş Reee eue e ă e d î e ăd;

Ş ee e e uu eaSăI eu e !

U e e uă e

e ăş eă e uău dă e ş, ă e ue d de e

ă eeee eu

Tu e e d eN u e ău

3 Ky se de ab Bee Pas 99, p 5



R C C

e " de u ău Să u deă ă u

uj, dă e et hÎe v dumeeă

Ce ăuă ăpee ivdue e eÎ uueţeă ud şi zbd e

Ae e ve ă

Ce ehibă u u Cee e e ş edă Dueeu

u e e [de ar ura] .*

Aşa nta Georg Herb depre expeeţa lu reoaă creă,

seenea au sprua apra maea ozicrucaă ermaă. Î maepe n eraura fervor rozcucee coaăm o eţă aupra ăr Cr aa cu a fo ea ouaă de Thoa Kep ca aevărau ea uvera a reveaţe 1cce

Mcea ocrcaă ee oeă de fapu ă î ee marreveaţ ae cuoaer că oul ee cu de a ajge r-u a aude progre u ma preu decî cel făpu pă acu Seeu de

a aepa cu ueu a gură o ouă cuoaere ee exre e caacercperu meaaea rozcrucaă Ia rozcuce care au că au a îdeă poeţaăţe u ar rog preoaţ ă e egeze rofozoe regoaă Aa e epcă fapu că acma rozccaă exprmăconceţa or ţcă ga ă pără u o 'ă decopere aeărro ooaă o aue e execvă ceea a păue o arde expereţă regoaă

e pue adeor îrbarea care dre feree cofeu au reeforuăr ae cremuu au fos a prece progreuu ţe Aprogrea ea ma u u regmu caoc au u ce proea? Ş acăub ce proea u ce uera au ub ce cav?

rearea aceaa poae f fouaă ru od f carea eaGodan Bro ad Hmt Tadn a uu ee că pala ueţă oua oreare ăre uea cercr ţfe e ăeî aude goae promovae radţa hecaaă Dacă ucle au aa ( oae cercee mee ueoe mau ă aceaă covgere are ee acum rg acepaă e oc deor) rezua că vzuearegoaă care a pe acee radţ ă noreacă a e de ueţă ar f cea ma pecă progreuu ţe

A cde m v să e dsz cu ducee c ie (N.



S U R O R C

Reaşteea tmpue, studile heetce ş cabaste u eau descuajate de eca omaocatolcă, deş chestiuea magiei a fost îtotdeauacu jă ctă Uul dtre ci mai impotaţ cabaişti cşti di pimeeve, Egidius d Vitebo, a fost cardal Căte sştu secolulu al XVIleaeste posbl ca radiţa să f fost mai puteică sub aumite foe de potestatism O ţaă potestată ce petea această tadţie ş u pesecuta excesiv petu magie ea o ţaă ce ştiţa se putea eota sati sfăcăto. Oasemeea ţaă ea Aglia elisabetaă, ia ega Elisabeta atuc cd iagădut spij lu Joh Dee î studile ale şi la apăat de pesecuţe, ceau pas aite diecţa pogesulu ştţei

Să facem comaţa ş cotastul ieet cu ceea ce sa petecut Boemia Ea o ţă î care tadţia pogesistă, cea heetccabastă aşa

cm a fost ea iustată de cabaliştii ş de aciişti di aga, ea extemde puteică Boemia ea cu ecădee deşi u î tegme o ţaă potestată e cofesiue hustă Combaţa dte u tp usitopoestat delbealism eligios cu o fote puteică iuzie de tadiţie heetccabalistă a fi putut poduce ezultate iteesate şi oigiale. Ia cd i sa adăugat cu şcaea lui Jo Dee, o ifuze de asemeea tadiţie dezvoltată Aglia eisabeaă, ezutatee, mateie de atitud ştiţice şi eligioase,

putut fi feomeae. Da u mai exista o egiă Elsabeta care să legarateze ditoilo oigia libetatea ; iar acob a ezat să joace acestol. Dipotivă a istituit o atmosfeă de distugee delibeată şi de extemde seveă epesiue Şi de aceea cotribuţia Boeei la oua epocă u puteaf dect idect

Ct despe tebarea ce aume tip de otestatsm a fost ce ma pelic pogesului ştiiţific, cecetăle făcue de o cu plejul căţ de faţă

a putea sugea că impotat u ea att tpul de potestatsm ct pezeţasau abseţa tadţei heetccabaliste Palatiatul ea o ţaă calviistă ace dovezi exst despe eo lueţă a dtrielo teologce cavste aupamişcă pe cae am cecat so îfăţişăm ? Atmosfea cae ştiiţa puteaface pogese mlca efortul de a evita dieedele teologice de aţi îtoaceateia d a e căe xploraea atur ru sprt rigos Ştiiţa ar fiputu face mar pogese Paaiat acă a tevet ăzboiul.

A fost adesea avasată ideea că pitsmul a spijt pogesul ştţeiAceastă dee poate găsi oaecae temei faptl că tiu de pietate puteic udaic spat di Vec etmnt cae a ost acea al utailoş al calvştlo ducea la amagamae cu Cabaa cu latua mistcă a iudasmulu Cultul puta al lu ehova u putea duce dect la studi cabalstice.a mut, Aga peoadei palametae ş sub Comwe exista lbetate toeaţă petu oice fel de atitudie ştiiţifică sau elgioasă, umaomaocatolcă să u fie De eme ce tocma omaocatocismul ea cel



U M R O C

total intoleant, ecludeea lui nu ea ătămătoae pentu libetatea ştiineide a pogresa n Anglia puitană

Felul de abodae necesa (din ct mi se pae mie) pentu soluionaeauno asemenea pobleme abia a nceput să inte n u Fanois Seet ncatea li despe Cabala ceştin a adunat la un loc mult mteal cu iiela ifeitele atitudni faă de Cabala n difeitele comuniti ceştine Danu fouleaă concluii şi catea lui este mai mult o bibliogae dect ocate, touşi este sugestiă Conciliul din Tento a pus la inde multe scieidespe Cabala cae eau căi de efeină n Renaştee (cum a fi cele alelui Reucln) şi tindea n geneal, deşi cu multe eee ă decuajee acesttip de peocupăi În ăile potestante cabalismul a putut nloi mai libede eme ce acolo, feşte esticiile tidentine nu opeau

Un apect foate impotant al inluenei Cabalei sau a aiiei misticeiudaice asupa gndiii euopene din secolul al Xlea şi nceputul celuiuăto ese faptul că n snul nsuşi al tadiiei cabaliste eeieşti au autloc noi deoltăi Cabala pimelo timpui ce l inluenase pe Pico dela Miandola şi Renaşteea italiană şi ausese centl n Spania Dupăexpulaea eeilo din Spania n 492 sa eoltat un ti nou de Cabalăde data aceasta cu centul n Paletina Noua Cabală sa ăspndit datoită

lui Isaac Luia (secolul al Xlea) şi a discipolilo săi, ce au foat ungup la Safed n Palestina Cabala luianică a nceput să se ăspndeacăn Euoa la sşitul secolului al Xlea şi la ncputul celui deal XIIleaAcet tip de Cabală cultia şi eecita imaginaia eligioasă pin meditaiemistică intensiă pin tehci magice şi pin cultul Numelo Diine pinugăciunea etatic. Concepia lui geneală, apocaliptică punea accentulatt pe Început ct şi pe Sşit, pe ntoaceea la Începutul Paadisiac ca un

stadiu necesa pe calea căte Sşit Paga a fost un me centu pent cabalimul iudaic, şi o pesonalitate cu totul emacabilă Rbbi Loe eapoeminentă n aga n ultimii ani ai secolului al XVlea (a muit acolon 609) A aut o ntlnie memoabilă cu Rudof al lea, n cae mpatulia ceut abinului sfat piitual

Sa putea foae bine să se execitat aspa lui ohn Dee nu numaiinluene ale mai echii Cabale spaniole ncopoate n tdiia Renaşteii,

nunţ u pă să f fos ngc puă d pun z sus 20205 Prn urns s răspd în Lm Noă doă John Wnhop unlchms ş n dspol l Wnhop s folos d "ondă c d bm lsonă Vz R S Wlkson, h Achmcl Lbry of ohn WnhoAbx X965 pp 9-6

5 Sc L Kabbalt Chn a Rnaan Ps 966 G Sco ajo Td n Jwsh y, Lond 955 V Fdc hibg Th Ga Rabbi ow ofPgu ond 95.



S U U

ci şi ale oii Cabale luiaice, cae ea capabilă ă uscie fnon aabile auă eliioasă inune la ania a epoziva isiune iioasă a lui Dee Boeia, ese posibil să e luae n cosieae şi iuene aes p Chisian Rosenceuz esie n ama ie călăoii n ese une sa apoia cu u ou el Maie şi Caală pe cae e ncopoează oia lui coceie ceşină.8

Isoia ai îie a işcăii eliioase alchimicabalise a fi neeşiisucivă şi ca o luiă eopecivă asupa peioaei suiae eoi Saia iuă a lui Facisc Mecuy Va Helo9 ul meluialciihimis J B Va Hmo epeea î eeaia iului lecoului Palai Caol uoic, cu ce ea elaii oae sînse, u eeplu emacabil e ip e pesoaliae oicuiaă Mei şi ăăuio,

alhimis şi agicia, ci Mecuy Va elon pae un ae R. evei, n sşit, viziil I n cazul său şim cu ceiuie că a fo iluea abala luiaică foă ceiă aa cu ea ea oagaă eCisia Ko vo oseoh u paso lea i Silezia E posibil caaceasă cobiaie e alchiie eligioasă cu Cabală să fie isci esuia ca o aalelă posibiă cu Dee alchiie şi Caală î eioaa maieche

Spoea sudiilo cabalise i se pae o tăsăuă a taiiei eeiccabalie la cumpăa ie secolele al VIlea şi al VIIlea, ei eceeleCocilului i eo acioau pova o aeeea sii ăile caolice Aa e exlică e ce eia epmaă maiesele oicucieneu uea ecî aicaolică Am vău că maifesele au fos cu siguaăeegic aiiezuie.

Aliana hauoieuiă îmoiva căeia e ăzvăe işcaea oicciă u ea aobaă e oi aoicii Aliana iezuiilo u efoile asuilo e a oni heemoia n Euopa aea ep co să ealizeze aceavicoie uivesală a caolicismului aua efoei, cae ea oina aăoae a celo mai etemii ie euiaşii Conefoei şi e peau pucul a eu uă 620. Ş oui paa e auci Uba al a,a aoa niioaă aeasă poliică. 10 Lucul e expliă pae pi fapulcă ea i puc e vee oliic, oane ş aipaiol, a i inceina lui maieă elaaă ca aiuia oficială a Cuiei că aliana

Bieii cu Habsbugii ea esucivă pen Bieică i coiuia o eoe ăa î cae epezea o pea snsă ieificae a ieeelo spiiuale cu o aumiă iaie. Cobiaia ieuihabsbuică islăcea mulo

8 V Anexa a 25-26 . V Mao Ncoon Conwa Lette onda 0 30 ş u.

Davd O uope n e Seeteen Centu 62; C V Wdwood Te Yeas Wa . ş 336



U S R C R C 251

colici m les cez. Fr în secolul Xle comţ cesîl disrusese pe eic l Ie (chir dc ui ezţi lu spiini împorivsimpizilor spioli. Il e er puere re zdroe rdiţiReşeri, puere mporiv crei se ridise Srp î eţi şi cre dusese l rug pe Giordo Bruo.

Per rozicruciei, combii dinre Hsurgi şi ezuiţi er pur şisimplu Aicris Aş cum m vzu Ordinul iciv l Crucii Roze prepopus prope o imgine î oglid Ordinului iezui Cu un oto cl lor Jess m omn [Peru ie Isus ese oul], misiune lor de videc şi nu de imici Frţii R. C s sugerţi c iind devrţii ieuţi(cum îi şi numeş Ad Hselmer î opoziie cu lşii spijinior ilui Isus

Şi ouşi dinre oe îcreguile Bisericii romocolice, iezuiţiisemu cel i bie cu roziccieii. Inuenele esoee resceisepe emeiul cror s în pe Ordil iezui nu os înc îregie sudie. Ordiul cu mre uz de rdiţi heeic penru irge pe proesnţi şi mulele le crezuri pe cr le îîlneu î civie lor de misionri. Flozo eeic şi oul iezuiilor dobîdi ooule uluioe scierile lui Ahnsius Kircher rui vs oper

supr pseudoegipologiei hermeice os pulic n 652 şi cre cel o psul cu dîc respec, pe presupusul preo egipe veci HeesTrismegisus Oper lui Krcher os mul olosi n eouile misioe le Odului. chip eviden e cerc s se oieeze î sesul rdiţieilui Dee, pen c î uul dinr voluele sle gure c ilusrţie o versiue egipe odei12

Prin şeul lor comun de rdiţi heic iezuiţii şi ozi

cuce" eru şdr duşmi cu o relţie iuireur doi uei umesmiliţi. Am vzu c impul mii eori roicuee iezuiii uîcerc s prei di sibolisul roziccin sugerîd c ele dou Ordies uul şi celşi şi mucurîd o ebemic seore. Î elules chesiue pue dvei pee couz

Pe lg es rebui spus izuiii u uiv u e siduieşiţele şi ele sl lor eo î eie de eduie e oien deci

siscerii, înlunl Biseiii, sei de cuoşere. Fosu ei iiorisu îcercu mereu s e l el i înl ivel", s covig c pueupelu o ce er vloros î oile curee, vree e elimiu o ce u lecovee? rebui cu o comprţie en îre operele lui Robe Fluddş cele le i Ahsius Krhe îie de decide dc olosire rdţie

Vz Godao Buo ad Hr Tradon pp 6 şi Rpdă 5(b)



5 S O

hemetice de căre rozicrcieni era mai avntajoasă penr tiinţă decît eaiezută Ete poail să exste mai multă nuenă caalistă în Fudd ecîtîn Kircer, lucul poate f emnficati.

În oice cz ocum f înţeleaă nteetă conuntre nreozcucn eu pe ce o m n cre rozcucnă er en unor vremuri no emn că Europa iee dn lumea ece i claficărle eiîn vste în e e upraeţuind dn acea lume vor lua noi e Putemde pe acuma să înezărm n ceată confne apţ attudnlor masonie versus ele ezuie onunare ce avea să eze unul dntre celemai fndmentale i ele mi erete dintre ipele eropne tocmi păla Reoua frnceză.

Un fel de a privi exploările dn area ceasta ete de constata că amdezălut o perodă pedută din stoia eropenă Ca rheoogii ce sapătur după ttur m descopert u tora upecală pmilordoăzeci de n in eou l -e tcm nine de izucnire ăzoiulu de eize de an, o egă cultură, o înegă cvlizaţe piedutăveder noatre dar u nmic ma puţn imporantă penu ă a durat tît depuţn. Ptem -o numim ctura rozicciană -o enăm dn ce pntede edere dorim Prvă nun anume el ne ăm tot în faţa epoii eli

seane specele e roziuiene i ipte de Jon Dee oninută a Anglie poa elisatnă a călătort pete oe preună cu Electo palatn i cu miea u aia ieţi din ace cunune plnă de splendorile enteri enleze, a ajuns în-o Germanie i întro Boemie ndes năpustit asupra e dezasrul. Ptem ais la perndrea unor guri fmar nouă din ne lumnaele scene le ore i lerui engleze enryWotton John Donne cum se sămută în aeată noă mianţă să

pră aoo înun nou context. Putem edea actor englez i rtualuraalereti rtane inuenţînd geneza unei opere germane de imagnaţieCununi Ciic lu Andreae, ce ae l rîndul ău ă nuenţeze peGoehe; zînduse pe opea lu Andreae Goethe crs o legore alchmcă Puem ede întreţeer de tdţii euopene conxiun cre a fot perdut pentu noi pn dspa dn stoe a epo ozcuene dnPaltnat. Recontrcţ ulterioare le cete epoc vor duce neîndoielnic

l decopee ltor i ltor legăur. Mchael Maie, în imainle sle, recontu în chp elieat au ontnu teme iolce foloite în AngPoez mezcă a lu Jon Donne pe n multe feluri ă e eplca mlematici i Mier exprmînd t-un medu diert o concepţe lozoă ireigioasă re poate fi tit paralelă Ctecu de nuntă Donne scrisc prile loodnei dintre Lady lizaeh i Contele P atn" foloseteimaini leate d unirea a două păsăr poenix, e căătoria dntre oarei lună maini are ţin deja de acea inpiraţie alcmică e avea să fie



L L O 5

at e cacterită pentru cuu or cercure rozruciene n tănăate No -am reaiat ncă neaju ce a fi nemnat pentu Done şipen pretenu ău Wotton anu 1620 aistn la ezaste epre ce nuse putea scoae o orbă de fria regelui Iacob

Sau putem străbate acest teitoru istorc uitat intr-o ltă irecţie unmai puţin familaă petru noi perpectia boemină Tradiţiile Curţii luiRuof l lea in Praga sau răpnit Palatnat atortă lui Maer şiopre ale. Mulţi dite cei mplai mişce la apătul ei inpre Bmiaşi-au pierut iaţa totuşi speaşti n itora ş n ultra Boemiei nperoaa aeata ştiu mule lucr re nau ot făute ncă aeibile ititorului euopean Cn o ă ştim mai mult om nţelege mai bne aspetulboemin al mişcări almie şi o ă ăm ma multe epre vieţie şignurle unor oameni ca anie toliu şi acceptarea de către ei a temeoralimice roiciene ca pate a ipăii scului regn l egelui şi egeiBoemie. Mcarea aeasta spită n Boemi a au o iaţă ulteroară nmişcarea lcimcă in Angia secolulu al X ea o iaţă care ar faiant e eluşit mai bine toate iele ei nclcite.

Sau putem să ne gim la aspetul ean al mişăr cum a coincicu o tendinţă e mprospăare a ieţi pitale luterane prn lozoa reli

oaă alimică aşa um e aa ea exprimată n iaţ şi n opera lui IacobBoeme Nu nape noială ă o explorare ma adnctă curentuui rozicruian ş a numeroaelor screr publiate n timpul ferri rozrucieneva arunca mai multă lumină aupra lui Boeme Av�m drepul să năăjum că ubietl ompex şi bogt al ferori geane se a bucua aume o atenţie oare serioaă a expreie a unei ae eosebit e mportantein itora Europei

Cel mai izbtor apect al mişăi roicruciee este uul căuia ttlulprezentei cărţ ă expreie insitenţa asupa produceri uei Iuminări.Lumea apropiinu-se e srşil ei este pe cale să primească o nouă iluminare prin care progresele n cunoaştere făcute n perioaa preceenăa Renaşteri o ă poească nemăurat. Snt mnente noi ecoperr eăd zo unor vremuri o Ia aeată ilumae trăluşte şi ăutulomului nu numa afara lui ete o luminare pituală interoară cae i

ezvăluie omuui noile posblăţi care există n el năţu1 ă-ş nţeeagă propria a emnitate şi aloare şi rolul pe care este cema ă- oacen marele plan divin

Am ăzut că e fapt Ilumnimul rozrucian a răspndit raze asupraprogrselor seoluui al X -ea şi că mulţi purător e ume faimoaen carul aetor prorese p să f fot conştienţi e faptul aceta Sper ăucrul va emontra pnă la urmă pent toată lumea ceea ce mulţ auşi nţees pnă acum că traiţia eeti-abaită ca forţă n nalul



254 U M S M R C R

şei Reşe u - pedu pee o d pi revliei şiinţiice er îc preen ndev n l uo osdere pn cc e depli repreenive pen cople ecipe de seene iluene Cr os exc roll c de şii roiri ş n od speil

de eic roicrci în cdrl elui poes ? seee ebri ce de - îerc s de un rspusliisul roiruci include o vzine spr evoii de reore

socieii în spel eduiei pen o re eore ce reliiece cupinde oe lrle ciiii oeeşi şi u es lcu o soiere sr eesr u ou şiin Gîndioi rozicrcieni eruconşieni de piediie uei oi şiin de posblile ei u nielie dr şi dibolice, şi vede bne pri ei rebuie s se cdrl ue reorri eele lu Aes lu eslui ospoe cel bie neles Al prern deşi prerei-u îpiedic plire i dup Resurie şiiei s du s sedevole u desprizdu-se de uopie3 şi lsnd l o pre idee eireori sieii ed s o pesc. Reliv desosidee posibilior sile şi edcive e mici os od si eei penrior.

Ş sel lmiisul roiucin os cu devr suer u iluis dor ue iluinri dîd prul uul propriului s si dru de reer pli de ieenii ie şi elie de proeie şde poclips uei mişri cre pr ule dinre speele sle u poei descris lel de ilui. Deşi luinisul propriuis de Ak pe s irodu o oser oe dieri oş riolire

lui os u de iluiis Cvinele lui Coeius di Va cs ce os nui Faa oei poe sei e deio peu îdou iluiisele4

D m d Îu Uv r a ur - rd ra uru um uu (m u z ru jug r au) z buur m anr

Pru d vd ru a u pu navr r a urm um nv um a ar vr u r g u bu nar r a u a ?

Despre ăbuşirea utoii dp Reţe vz H Trevo-Rope, Region, the Rfr-

mao ad Socal Cage pp 91 şi m14 Comen Te Way f L ad Capgac p 30



NEXĂ

Mnftl ozcucn

NO OGAF

Bibiogrfi rimelor ediii e mnifestelor e comită i în rivin

es nu eiă un stuiu mode tifăcător nfoii biogrceot găit după cum ueză:

F eigh Gdner A Cataoue Rasonn o Woks on te Occutcences vo : Roscuan Boos trită privt, 92 tituie2-29

ugenius Phillethe (Thoms Vgn) Te Fame and Conessono te Fraern of te R C 652 etipăită în fcm ed F

N Pyce, tipă prit 92 Î itroduere s (pp 2 i um)Pyce dă o liă ediiior mniesteo însoită e nliz le coninutui o

De anesen der Rosenrusers e Ado Snting Aersoot 9Aestă retipăre rduci olndee duă' Fama i onessoubictă n 1617 conine i riărire prefeei din 164 Faa;etul germn Fae din 65 Conesso duă edii oigină

iă din 1615 i trduee genă cetei uă edii d 65.trouere ui nting ( 13 i u dă o isă ediiior meeo

Cmse oe Cstan Rosencreu ed F. c Brln 193 Aesă eăire extui gemn unune mce etiăreee semne tee gee e ceo doă mniese noduceri no u pot i reit.

zet notă bibiogrică uărte dor să că n imb neseciizt o cută trecere n revită rimeor eiii Lit este roe sigurincometă

1 Priml il n biiogri mnifeseor teui ă ie ric ăFame de căte Adm Hemeyer 1612. isen eei eii" iăten 612 ot emnlă e W Begemnn în onasee de omenus

eeaft voumul (1899) Reic" os iărită în rim eiie



6 OR

di Faa O adcere engleză a epicii" ăcuă de Pce, oae găăn ediţa i Pce din Fame and Coneion 57-64.

aeeye ine că a ăzu u aucis dn Fam în 610 Pia de di am

Allgemeine un Geneal Refomation der ganzen weien Welt. Beneben de FamFraternitatis, dess Lb/ichen Ordens des Rosenkeutes n alle gelehte und

Hupter Euopae esschieben : uch eine kurtzen Responsion von de Hen

Haselmeyer gestellet welche desswegen von en Jesuiten iSI gengli enge-

ogen und au eine Galleren geschmiedet to entlich in Duck veiget

un allen tewen Heten comunicee oen Geduht u Cassel durch

Wlhelm Wessel nno MDXV

mu onn uorle ăr csoare ăre ciorefora geera (care ee raduceea n gerană a exrasli din

ggugi di Parnao depe ce ez ai ss pp 6 i ur)aaRelica" lui HaeleeA exia o a oa edie a Casel, de Wilhe Wese ai rziu în

64 ideică piei cu exepia adăugăi ue o replici" adeaeailo R C( Pra ediţie d Confeioecretiori Pioopae Coniderao brevi Pipp a Gbe

Pioop udoo ? coia e unc prmm u cum Coeone raerniai C in uce edia CaeUi Ecudebat GuiemuWeeiu U Princ Typograpu Anno po nu Critum DCX

Pe ersoul pagini de il Gen 27 D rore Ci e inguedn Terraedet ibi DeuVoll conţine Coniderao brev de Philip Gablla, dedia lui Bro Carous Uel

nouă caioe, uae de o rgăciune creea ese ba e ona ieoyca i on De ezi pp 60.

Pefaţa la ConfeoConfeio Fraternia C Ad Erudito Europae n parusezece

aioeV) diţii ueioae ale aieo N epe aici ngie ilur

geane c a aceei ruă a i i riei ediţi din amau variaţii n nţie de onţin)O ediie la Cael de Wilhe Weel dn 165 aă la o eo aerall adonal din două pr edi ire nai eedouă ee c preeţee lor ama ca nodeauna e în



EX 2

en Confesso e iri în in cu ure unei rd germne (mrţi în cie în riin)O eii ubic Frkfr de Jhnn Bringer în 615 incue onfesso (înr- l rucere en, fr îmrţire cie) replic ui Hemeer i le cev elic nime ecum i efor ener (exrul din Bcclini).O ediţie pubic l Cel de ihem ese în 66 reprduceediţ frkrez din 65 cu duul cîr reici i lrmerile.O diţie publ l Fkr în 67 de Briner încee cu Fi, gen Conesso efor eneră ese is, ns vumul cnţne meril u incusiv prre Orinui de ceunus de ms. 67 dn ce n nn m fs publc în cursul secui, nici ediţie.

(V) Trducer enleze le mneelr.Se în Fm cî i în Confeo c Fm public în cinci imbi ( mi j . 270 274) Cu exceţi rducerii în lndez ipă prbbil, l Amsedm în 167 (ireimpri de Sin) -u iei l umin le ue le unr

rducer iăe î de dereme. Aemen rduceri în le limbivr fi ircu în musciAu exi neîndielic rduceri enleze circuînd în mnscrismul înie d ublicre, 1652 ducerii lui Vuh. Aces în pefţ c u ducer de în necuncu"Pce r în inducere e Fe d Confesson( 3-8) c ducere ipri de Vhn crespunde re srs

cu rducere mnuscris n dilec cţi p prinre hrile cnelui de Crwr i Blcrs i d 633 ce cnide c î mnuscrisul Crwfrd cî i mnucisul ci deVughn cbru dirun riginl cre rebuie i f errlui 1633.Trducer englez în nucris pe ce e Ashmle dupcre fcu, cu mîn ui cie (ezi m sus p 22-23) r

prbbil i mi veche. n ineresul inţei r i de dri s eie eire eului cnţ l vumelr cnţnd pimele ediţiidin F i din Confesso înţi d rducere ce curin. pibil unci enu sudii exmieze mnunţi cnexul în cre u pr mnifeele. n inile ce urmez sn reiie numi Fm i Confesso cum r ele dcereelez pbc de Thm Vuh în 652 cu rece mernizre rgre i pncuţiei i c dl cî ne.



l I I R R

Trdue e depe de f pe (ndosb e dup Confes-i, d nnsmnl ror ş onu n snd dc şsns u genl

FAM TENITATISUO DZVUIR A RTNIŢ PRNOB

ODN CUCII CU TRADI*

Vznd Dumu sgurul np ş nduo vs supomn şug de ml ş d u do o popo m m no dsv S ss o d

uoşer s bn n mp fn e n- fos cu cunosu d lm pmnsc ssns pî cm d mnze n d d smene me fp şru r o nn ş rmse n pîn n zee osrm mul d înl om l nsu mu nlepcunr po în me ms s eînnosc ş s d o re (um pş ndsvîrşe desvîşre în ş e î pn l rm pn s

omul s-ş po îlg oble ş pr lu d s m Moosos ş de dpr s ns oş d Fru o m e gosoln u v bu deoc d c b

m d v zîmb ş îş v b o ş d sem ru ş pzm elonv se d mr nu- v ls nm s s voc nre dr d u e pu dn o ule p e n s v osr mezu r dn belşg s lus un LbuNauae dc o mod desvş uo lor ş şnlor îns de mre ese mporvre lo în sl s s ld d vcu lo d gînd ş crd ş cm n Pp n io ş l d ş n dor pre s e ş m mul d lm mpde ş devulvd în mp or n ce cd d r u ş- ps mulbucre vr grş o n oog md ş nmem dvrl se vdeş d se ouş vul uşmn prn subme ş db u se dzvue medd oc zun bun prn un

sle omen zvsnc ş şovlnc Cu n e de obşesc prmenepnele el m cc ş m lmn ree nos C R ge pen ş obîş Fe nos lcr m ş vrem îndlng dors sle dş mş o pr d m bn v e c

* sa e eb ege eoae pae apa oga ş aao co de epă s ă ee e î s ee egeză eene ş sen geş de a oga gea a oeca ta (.



EXĂ 25

a ost satoicit ntr-o mînătr unde a nvăţat deootrvă de in imleracă ş latină iind ncă anii i e cretere la driţa i cerea luităritare) t at pr noir n rate P A L are hotăîs ămeagă n Ţara Sntă

Deşi aet Frate a mit Cipru neapnd ă aungă la eraim ttuate n C R n s-a apiat i rndue pe orae a ajn înunpot u gnd ă ajngă de acol la eaim numai ă, datrtă şrzeni tu ău a mai rămas reme al rin prieperea l de tmăditor a ajn ă e bine văut de ătre tri Între timp întîmlea a ăutcă a nt cţa ameni ote înţelţi din am Araiei şi a văute minn m au ut i m rea a devălt rin aeata dhlînal ş nob a ratei nor C. R. a os att de tîi nt acm s gnd m a a dc li atl că nemaiptînd-i stăpidrinţa a ăct un tg arabii pnt a aceti în himu nei antesume de bani ă dcă la amac aea do apreece ai cnd a ajnsao d era dravăn n oandez olo nţelepţi l-au primi aa umărturiete hiar e n a pe stră ca e ineva de mtă vremeateptat i nea e nme şi au arătat alte taine n aara mnătirii ale,taine de e n utea deît ă rămnă it A a năţat mai in ma

raă î aşa măură nît n anu ător a tad a M nă latinătraduere pe e mai tîri a ad- c Ai et oul nde a învăţatmdiină i matematică u de e lumea ar aea ună prină ă cu, dacă e me mai mltă dagote mai pţnă pimă pătrei an a pit pe aă de ună ia lu a trăbătt u ora GlAai pînă n Egipt unde na răma mltă vreme, do î ă cunoacămai îndeaproape plantele i ăpturile A trăătt oraia înra mar

Medieraă pentr a ange nde ndmară rabi i te omar rşine pent noi ă oamen înţepţ trăind att de dprte ni dalţii pot nu do ă i de aeeaşi părere urnd ore rier nvrăitoardar şi ă e doii i gata ă împăăeaă tainele lor şi altoa

nadevă, în ic an araii din Aia i ei din Aria trt nii laaii te un emi nreîndu într i n rvnţa pprir r daăn mva au u norocl să descopre lrri mai ne au daă exrinţa l-a ăit inţile Şi n iee n iee cev a umină prin are matemaia mdicna ş magia (căi la aestea e riep i din e e mai inedoînde îndreptare n ilel noas Gemania n e piă de oameiînvăţaţi magiei aaişt med i ilooi : e ne ar i că ar doniînte ei mai multă dragte i bunăvinţă daă ei mai mui dintr i ni-r pătra tainele nmai i numai pen ei nii La Fe rat C. R. aăt ntinţă ei ndete nţi iii lementari are i-audezălt mlte dntre tainee r Tt aa ni geanii am ptea adna la



M M R Q R U

un lc ule lucr d pr dc -r a şi nt ni aaş unr a dorinţad a dspri îprun ucruri ra înc tnuit

ep ei din z frate C R a ruist adesea c aga lor nuera u ura ş d aea în e priveş Caala lr ra pgăi

de religa p o au da ttuşi ta u pat s-o pun la un urarec a git a une tiu pentru rdina lu u tul poivite u ania întegii ui şi c ra inuna d a n oate prioadele tipulu i d aii e ntea aea fruoas onord are aşa u în fiecare ureste uprn un nreg ore u roade lui t aşa în cu trup al ouluite upri îneaga ue t e a de are a ărei religie poiti ntae eri n lj uinte ş fapt s l onrdie şi spate

înt- cînte i o die deptri u ale ui Duneeu a eruluii ae pîntu ceea ce e în vraj u l este grşeal inuni vine d la iavol e l sngur e rna ca dnî ea le icea din u a glcvii a orrii ş a înnercului dn lue e aeeneade- puea ina ertee pe toi oanii de pe lue în pae el argsi to ea e ste un drept ee ntotdauna în nordie u sine;iar tt retul te ptat u o e de gnduri greite.

Dup doi ani frateleC R

a plat din etatea Feuli i a treu cucoraia ş ducnd o ule de luri preiase n pani; nddia din toat inia de vree e e sş şi-a floit att d ne şi cuatîta spor tipul aelei ltorii şi nvţaii din uropa e vo prauuraprn u sine şi vr nepe -şi îras şi - ndia oatstrdaniile potriyi estor eelii trainie ş sigure Prin uar a stat dev u înaii dn pana tndu-e grelle eşşgurilr noastre

ş u ot fi ele îndreptat şi de unde vor pta s adune adevratle/n

a ale vreurlr care vin ş în e sur trbie le s e potriveaslurilor ar au tru ; şi de anea greşlile Bierii şi ale nteghoo or reui îndrpae Le-a tat noi reştri no teş anae are e porvau cu vehea lzof ş le-a prsr n oaau ajuru cra tate lurue pt fe pe dplin aat în una lrndual Da eea e au auit le-a tîi ul; nd ea u ttul no penrue eeau a nu uva nel o ari e al oite da f aaua nap nvee i şi reunoa ung ani de rtire eînvaser u greelile lor i u autrul lor tigar pn ac ndaun Cui îi ra drag s fie ingurul de feul u ala e lase rfat

elaş tec l- ntat i alte nani ea e l-a hni i a eotl dvednd-e îporva eptăror ae el ea gata auni u deplindruie părtea toate eşteugurie şi ainel ae nailor atîtadoar c e erea -i însnee adevăraele şi r de reş xot soase



2

in toae fautil ştiine i aee i in nreaga Nau tiind elei vo lui, un go au a u e t inguru p de mjlo iCentm i um e oinuieşte e arai el va ui înelepior i nvailor numai a o regul i mai ropodua i ntemeiera n Europa a

ne Soie re r putea avea din eşug aur argint pietre netemate ndeaun a e mpt regilor pentr foiea or u adevat euinioa i tre eui egi uite u auorul aetor aeri ei are ar ua uia a puea reui n aa fel înt ve ot ea Dumnezeua nduat omu ştie şi feul aet n e a oie me denoie -i fuia pe ei ae a neo de fat aeenea oraoelore. u adeat treuie mturim au fos zie nd mea era

ea ai ma e a naere şi naere le-adat n gee un unor oameni de mare pre re au pun u oapueea lo mpotvirea înneimii i a ariei i n-au la ouuaşilo or ga mergem mai depae pe aeai drm şi nu napendoial ei au ta tomai n n tgono gneo adi n tunghiulde fo" ale rui ri aum ar teui fe din e n e mai tuioare i uea -i dea egrit umii ea din u umin a e.

U aemenea om a fot doial Teophatu arae prinndemu şi emle ae dei na fu iioda pte din Fratiateanoat toui a ti u mare grij nreaga t M itind-o a uitul ungenum -a auit i mai te numai i omu aeta fo mpiediatîn meru ui ainte de muimea de învai i de neep penii atfe niioda -a fo n mu ea paşni de vor u aii rora le mpşea ea e tia şi neegea privitor a Fire Drep uare în

ee e a ris e mai degra ia at în pe aeşti atori tea şin i -a atat tşi de puin a aea e era u adeva şi ouşi e an el ine nemeiat eea e mai u am nui Hrmon pe are nendoiei ar pşi-o nvio da -ar i vredni ma urdde ue deder det e inui n meeşuri ş î tiine mai maiafe ia perd ipu u o via ie i fr rii lnd lumea -ş ivad mai depate de pee ei neroade

ar nu uim d iuiou nou prine fratele C R. Dup muetoi neoioae i dup e a fauie ae nu dau roade -aror n Gena aa pe are i din priina lor u e aveauund uee i datoi iudte or i pimedioaelor ae o ieadin adnu iimii Aoo dei -a fi puu fi meteu şindeoei u tanmuia metaeo oui deît ore a deşt i-aufot mai de pre Ceru i eeii ui ameni



22 U M S M U R O Z R U C

Ocum ş cd o csă otrvtă ş bne ondu, n ce s dc du prvtoe ăto u, pecum ş ozofe, ş e mbnntr-un devăt memo. În cs cee petecut mut mp ocupdu-sede mtemc ş tcut mue nsmene mese ex mnbu huju

u [dn tote pţ cese ştnţe, dn ce nou ne-u ăms peuţe cum e ţeee d cee ce meză Dup cnc n - vent dnnou n me dort efoă um că ces se do că vpm juto ş sprjn de ţ stfe c dt fd c e u om snăosp de puee ş de neose ncect să o fpusc su jut dorde cţv uţ oe cest scp, să eă d m l măse (cre u mre d d ţ să e fee G V e fte J. A ş

fte J O ca ă că eru fţ u vu m mută rceee şnţe dect ul lţ ome dn reme ce ş ot rnăt ceşt e să e cu cednă suncoş ş s păsteze ce tieeru de ăsrt; ecum ş să şteă n scs to ndumăe ş ămnee ose de e cu scou c ce ce veu să rzu şrto eeţe secă, umu să fe prmţ n cest Fete sănu fe dezăţ de c u cunt ş ch de c o sbă

feu cest s- fcut cet Freţ Cc cu tndfr ;nt num p ptu ome, ş cşt snt ce ce u ctut mb şscsu mc nsoţdu-e cu un mre dcţon; de mb ş de scsu cesne foosm zc nt ud ş posăv u Dezu ăd ee muţeepcune De semene, u dus n ces mbă ş prim e căM Dt fnd nsă c cesă muncă e d ce fă de e ş dtortăftuu c eru eţnu de muncă de num neăt de me de omenbo ce eeu e t tămdue; dt fnd de semen că nous ocunţă (numtă n u " Duhuu nt) e cum termntă,e u hotă să tă ş să prmescă Ftee ncă u mă de rţ ; ces sco fos es e R C. u feu osuu su t fteeB un cor foe ceput, G ş P D, secer o, o em n făde J A sfe c cum eu cu otu ot f o esuţ ş ju fecoe de ce ceş fost ctută o ce su un oum cuprnznd tocee ce omu pote vo do su ădăjdu

Cu oe c mătusm făă eţnee c cus de un ec, ume sdrept mu, ouş nu şoăm deoc n ee c o dupăcre ne căăuzm o ămne nece pnă u um b chr căume n vrs e ce m tă ş de pe uă n să s m ne pet m d ş lc n fr o er că ostă e nceuun zu cee cnd Dumnezeu spus F ş u srşt uc cd v osPea; touş cu u Dumnezeu be fec mnut, m ce nosr



AXĂ 2

b dă e orele m se uve. De semee no redem cu srăşneă dă rţ ş părinţ oşri r ră î mpede nosră lumă de săze - suu m vîros pe Ppă pe Momed pe srb pe ş pesoş ş s ă m sgunoş nemulţumduse do să suspne

ş să vre să se sprăvesă o dă u eŞ um după ce eş op fţ u soc ş u ondu sel oecee de vreme c cum u m er nevoe de şe pe r mun ş desemene penru că ecre dre e er um îdeuns de învăţ ş udesăvşre î măsuă să vorbesă ş despre lozo nă ş despre enenă e nu m răms mpreună ş cum oăseă de l unneu su mprăş î elure ţ nu nu penru le lor Axo

să oă în nă dînc eree de ăre învăţţ ş peu c eînşş dă r băg de semă ev deoseb su r i sm vreo geşeăsăş poă d de şre u lor

nţelegere or er uăore n unul dnre e să nu bă lăndelece deî îngrie ş vndece olnvlor ş nume ără să plă unul dne e su ce re - um să u e sl să oeun nume el de veşme c, în pvnţ ces să ueze obceul ţăr

unde se lă n ere n n u C să se nlnesă în s Stus su dcă unul dnre e nu poe ven să re în srs prin eăţşă sle 4 ere re rebue să cue pe cev venc de crederece după more elu re să poă ş 5 uvul C R rebuesă e eee semul ş erul lo 6 soee ebue să rămă ăuă m de o suă de . Au ău legămî nre e să se ţă de cese şseoărr dre rţ u ple u păele lo Fte R Cămnînd dor ele B ş rele D m de un îneg după cre ş eu plec Aunc ăms ăur de el dor vărul său ş rele J î şe înc vu ereu pe lîngă se pînă l moe îe do rţ. Ş u oecă pînă um se - os urăţă ouş şm ă se gîndeu [u dg e ş şm cu cîă îvnă plă de dor î puu de gă ecre n seduu u buure ş ăeu depln măusre despre o e săvîrşserău înce ndolă ă eue să os o re păcee să uz înăţşe şrăş năţşe în devă ş ără de năsocre oe ucle mnunepe ce Dumnezeu e revărs reude n lume. rne poe pedep onvns ă omen ce re u os rmş ş oodă unţ deDueeu ş de e veţuu împeună înro ue presus deîore l învăluă în nă ş îsoţă de dgose unor ţă de lţ.

După e şu pereu veţle porv une soe î de vednce deudă ş deş nu u suer î u ră de n o bolă su uee ouş nuueu ră dcolo de mgnle mpulu oăr de Dumezeu Pmul dn



264 I M S M U O Z R U C

aceasă rateae care a ut anume n Aa a os J. aa cuc ml an n uă prezsese atele C era oare prceput oartenvăţat n ce prete Cabala aa cu să mărture caea lu umă H ÎnAna e voree mult depre e deoe pent că -a vndecat de lepră

pe ăul cote de Norolk. oăseră ca at ct era cu puţă locumortlu lor să răă o taă asfe că c pă astăz u ce soarăau avu u de e toui fecae a dobnd cte un a Mărtursmsă faa uuror oaelo n uele durlor spre slava lu ueeucă oce nele pe care le- văa dn crea M (aadar de aea co n e nne cu u e u u eaată cte ueaă să sufe ea morţi o asre nu-l do

u l e e aeta răim pregătţi î iear c ardespre aceasta mai ule vo u nMărurra noasră unde vo ătacee 37 de c en care face acu cunoscuă raetaea noasră dezvău aseenea ate ae aue fără constree făărăslată De asemenea ădum a mut aur dect adc Reelu Spaendouă Inde a u oc pentru că Europa are uc ptec va daaere uu co putec cre va avea evoe a au său să- facă u

dr reupă oarea u J fraele R C. na ovăt c de dată ce a utut a cema pe toţ laolaă după cu bău -a preătt montue nc ă acum no (care răăseserăm ce dn ură -am aat udea rt or nsru ate R C u t c ma ut dect umelecelor cre au ncepu al tuturo uraor lor totu a ajus a rea noasră o aă pe care i cuvnte tuecate ascuse vorbe prvtoae

a e e an de tăue fraele A uaul l care era d ultmul a doea rd a doua ue a tră rnre ulţ dtre no n eapărtt cu rvre la treea nd a trea uare ltfe treue săărts c duă moatea poetulu A c unu dre no a matut mi ma mult desre ratee R. C r să fraţ tovară dectceea ce răsese d în Bohca oasră loofcă n a căe cunsteatea o aveau aa, Ra u ea ma esrtă rothu

cea a folostoe e aseeea nu oate bie dacă ce dr-al dolearnd u fost la fe de eepţ ca acea dt dacă l a dat ădnţă ăcuoască oate taele Ceva ma departe om spune bunuu nostu cttornu ua ceea ce a aut desre mortea u R C c vo facecuoscut u vtuea reveder ăduţe pouc u uezeucăua e supue cu denă credţă ă aă vom rba cu cbzuţă draoste creteasă nu e vom tee ă destăum tuor -o tu-



EXĂ 26

ră nmele i prenele noastre întîlnirile a are ă pate prec iorie s-ar ai ptea cere din eea e e aă în mîinile noastre

i a iată povestt pe temeil adevăr el a ăsit pe omllmina de mee Fa[te C R C Cd A a răposat în Gal/i Na-

nensis l-a rat iitor nostr ate N N pă e oml aesa a venila noi să rosteasă rămîtl soemn de reinţă i tain el nea dat detie bna fide ă A. l-a linitit i la întărit spnnd-i n va mai treemltă vree pînă în rateitatea noastră va trei să rămînă ascnsăi va i olositoe teinioasă i vredniă de înredere pentu întrelne ean lr de are era Î anl ător ă e i-a nheiat ine văţătra i îi psese în înd să ălătoreasă fii pent aceasta

destl de lesni atorită pnii l ortnats sa înit (in n n arhitet) să scime eva la oinţa sa i să o faă mai trainiă În timp celra la aeastă înnoie a at peste o tael memoriaă tată în ron ioniînd nmele ttror aţilor i înă n nmăr e ale lrri Taeaaeast ra so strămte ntr-o altă olt mai potrvită pent că nei c a rt Fr[er R C, sa în e ţară era înmoînat a fost tăinitde naintaii not i nea răas ne tit În taela aeea ea pt n pion

destl de pte astel ă atni în a fost sls e aolo s-a desprino dată el, din peretele sţire, enială tot o pitră îndeans eare i astel, ăr să i fost ătată anme, s-a desoperit a Văzî asta rie i or am ămat i e mai răăsese din perete, i a sos laiveală a pe re era scris litee mari OT NNO PTEBO v dechde după de an anl de la naterea oli sris edestrin ae i-am as mlţmii li ee i na mai ăct iiîn noaptea aeea pentr ă aveam de îd să ne ită prin a noastră Rta[und. ar ne referi din no a Mrtuire, deoarece eea e dă aiiîn vilea, ă î vilea spe a veni în atol elor vrenii de el însăpent ei nevenici ( voia i mnee) va fi de pţin folos etrcă aa c a noastră a ost pă atîţia ani escoperită ca prn minnetot asel se va eshide o ă ătre Eropa (p e il va drîmat)ă care înepe să se arat înă e pe ama l ateptat e mlţi c viedoinţă

În imineaţa rătoae a deshis a i sa arătat vederii noastre ooltă apte latri i apte olţri eare latră avînd o ăţime e incipiioare i o înlie e opt piioare ei sorele n ina niioatăaea oltă toti ea era lnată de n alt soare are a văţat să lmieede la soare i era aezat ss în milo tavanli În milol pte îloc de lespee e oînt se aa n alta rotn aoperit strat eron pe ae sttea sris litee săpate :



L L CC

A C C H unves mendum vvus mh seuhum je[cest ompedu al unvesului l-am făcu î tmpu veţ, ca să-m

f moînt]Jur împeurl magii cecuui stătea scrs

Jesus m omn [Isus este totu etu mine]În mjloc eau pa gui înonuate u cercu şi scrse u îpeu: Nequqam vuum [u exstă niciunde v]2 Legs Jugum Jugul Leg]. Lbetas Evnel [Lberatea Evanhele]

4 De oa naa [eşrbta lvă a lu umneeu

ste n imp ş stălucoe pecum şi ce şape pereţ şcee două Hen: se ă m nguheat oţi ş am us muţumii sngulu nţelept singuu put şi sguului veşnc Dumezeucae ne-a învăţat mai mul et ote inţile omeno l un lo a i puuescoperi lăuat e snul său nume Crpa acasa m mpărţit-o n teipţi, paea e sus au anul pereţ sau ie şi poeaua sau parosea

Despe pare e sus eocamată nu veţi aa ma ut ect că eaîmpăţită în trunghiu cae oin e la capetele iecăi nre pereţiîş uneu vful n luna stălucitoae d centu a ce este conţnuacolo (ce cae sunteţi oic e soetea noasă) o să veeţ Dumneeuvîn, cu popi oşti h ar fecae pate su peee ese împărţi înece gu fiece cu fetee sale fgur ş iscipţ, şa cum potvtadăuu sîn spue şi aătate Cncentum ai, în aea noas

Paoseala este ş ea împăţtă în tughui eoee ele esedescsă pueea ş legea cuoro ma mic [steele ennţăm s eaătăm, e teamă ă umea cea ea ş ipsită e elave să nu se ooseascăgeşt de ee Dar c care au n belşug leacu eresc mpova ăulu ccăş zdobes fără teamă ş vătămae apu şeu celui vech ş pln deăuae lucru pent cae eastă veme a oasă ese ae povă Feaednte latu au ee e o fidă au un r pe cae sîn aeae feelucur, îeosebi tote căţle oaste, pe cae de atfe le avem Ş se maaă ş Voabula lu eoph[astus] Pa[ace [n Ho[enem şi celîn emeul căuia no vom ln un cu a de asemenea InaDumul ş V Vaţa ui [C R C] n cae ese ua cea ma maepae a spuselor noase e ici nun pe eu ochene de ife putepecum în a pate clopoţe candele şi m le mnuat cnte arfae pope toe făue u ţelul ă upă mute se e n sapute c Oiu sau Fatetea noastă să se ae nm ea să patăf uă o oa atoită acesei cpte



AE

Ao, deoece în atunc nu vzusem eşu tau nosu e n deg ş îneeciune, am t atar a o are, am idca e acoo o acgrea de rnz am gsi un tu frmos ş mre îne şi nemsu ca şvu eootv cu ciu e re î înş ac cu tate veşntee ş

odoaee sae Ţinea în mîn o cate n ergamen u1

e, duBe este oga noas cea m de re şi cae ar eu s fie cucunoscu umii entu a f judeca [du vednca ei a sşit aceste se afa uror Eloum

Ganm pectori Je intm

C C ex nb atqe endda Gemanae C. fama nd, v uu d ee mgnti dee u

ad a au ua y aa du ua ua uaA & A eu Cge) lqm que e

am Gzm eu nndm enentem er eendm se & m & 1 e jncm hedensttet m ndm mintum mnb mib endeneab-ae hqe tdem eetaum eentm & u, e mend e etea m n m (qem e nnqam e eete nnqam a nete ebt) eente ed itu De ete

mnatam nmam (nte Fam amex & ma sa deimet De edddet Pte detmu [te} : avm aeet

desm am ntegem d nn du e]

[O smîn înga î eu u Isu C[sn] os[en] C[euzîş e oîşia în noia şi vestt famie german a R[ os Cuien1o] un om cu i sau dt msteree ş tanee euu şi ae mînuu ndeui duezeieş n cuget easutie [ş n neostenitee sae

strdanii În ctoiie sae rin Aa ş in Afc a dut o ue caeo întece e cea a egio ş îmio a gsn c ceasta nu esteotii emi se a stato ca fe descoe de osetate ş a nummoşento oate egi de e in cedn ce o ra moşento acunoşneo ecum ş umeui s A constui un moosos oesunnd în toe mişcie se macocosmosuu şi n a ctuies comedu a uco tecute ezente ş vioae Aoi tecînd e

o su de an deş neaînd de îndua n o o n u su du cenu sase ni e a s ndue nc e reo oa c chemat e situ uDuezeu rşt ş sua de aţi si ş- da sueu su umn

J Din dfertee ndcţ de, aul î care pe ă a fos ecper mrmîn rezăa f 604 Prv onfsso (v ma js p 27 ) Faele R ea ăc în 1378 ş ră 06 n mr c î 48 Mmnl l a o eer ă 20 e an e la

oaea a - ă în 60



8 M M U R O Z C R U C A

lui umnezeu, ceatorul su r de reş Un Tat peauito, u Fe pde dagoste, un Îţo cu toul eşovelnic, un ieten preacredincios,el a ost ascuns aic de ce a s penu 0 de a]

Desut s-au sem:

Fra[te A, ale de Faer] C H de peene a Fraten Fr[aer] G V M P C Fae C ma nl motenor al [case] nulu] St4 Fa[ter B M., P , Pcto şi hect5 Faer] G . M Caba

[Fraţi din ce de-a Doilea ec

Fra[e P A. Umaş Fr[an O, Mathematus2 Fa[e A, Urmaş Fratn P D. Fa[ Urmaş ars C C, cu Isus bruo

La sit ttea scis Dn Dumnezeu ne natem întu sus murm prn Snu St renate

La veea aceasta muriser ratele O. şi Frater ., dar unde poaei oae gsit locul nopciunii o? Nu e îndoim dloc c Fra[ter enioa nostu e un ormîn asemntor re ucr deoseit aşeza ptpoate ascuns deopotiv Ndduim de asemenea c pilda acasta a ost îi va îndema ş pe alţii s caute cu mai mult hcie nuele lor (pecare de aceea le- cut cunoscute) i s caute ocul unde st otaţi ;penu c cei ma mulţi dintre e datoi aptului c se îndeencesc cu

medica st înc ştiuţi şi preuiţi prte oamen oare îni : asel poaeca Gaa aveea oastr va i sporit sa cel puţ mai ipede muitît pveşte Mnutus mundus [Lumea în amănunţme lam gsit îtr-un

al mc alar, ma nunat decît ş- putea încipui înţelegeea omeeasc;da o s lsm edescris pîn cîd vo pii cu adevrat un rspuns cuprvie la ce ama a osr, scs î cuena nmi. stfe c lamcoperit din nou şi şea deasupr-i altal, a înci uşa i am pecetlui-o cu oae peceţile oastre. poi învaţi şi porunciţi de , a ajscu edere noastr la anumite crţi pritre care se a şi M (crţi puse îngria edicuui de laud M P dezlegndu- de rija gospodriei noaste. La sit, e- depit uni de aţ ş am lsat pe moştetor eşstpîni peste nesemtele oase. r acum şteptm spusul şi udectaceo ţţ pecu ceor neîaţi.

Orcum, şti c a avea loc prtuidei o adîc schae, atît înîndula celor ce ţi de uneeu cît şi a celo omeneşti şi c schim-



X 9

baea va fi pe ăsua onelo noase i a atepăi eoll Pentru ăse uvne a, ante să ăsă oaele să se easă să piă nă Zoie,aiă o limpeze a erului, o lumiă vă Asfel ă ne tmp, ivoameni, puni ae vor spune nuele, n se ot aăta ăn ase

să reasă uău aestei atetă respeu aă e a i iiiinuse hip ferit i oit e oi n Cananele flfce ae oasre, presrsenouă e faele R C să se păeasă lolaltă u no avue oaste (ae nu au ge i u vo iroste), a ă fie n smerene agostentui e huile ese lui s nu păeas at e obeşte n unoateea unelor luăr le lui Dueeu

a e aseee pent ă ieare retin e repă să tie e e

relige i reiă sutem uism ă l uoae e ss Criso elae n aeastă vree n uă, i neoseb n Germaia se buură eena ea mai lipee i ma uraă este astăi epgăt i săpat etoi oaei pli e noală, eeti al proei) meinut prat ipropovăuit aumite ri bine unosute e aseeea ne suji e ouăarmente aa m au os ee saoit u toate uiele s eemoierie Bseri� eoate lta (Cnttua) reuaşem peiuom

Quart narcharept ăpetei noastră eă u toate ă

t e shibi stau să abă o i am oi in nă să păăi tinnoasă to oaeni eino n Dumneeu, totu manusrisu aestain inile noaste nu oate i n afaă e Dumezeu aus la unotaobtesă i u ins nevreni nu ni- poate lua u sila ns ă oi ne ombuua e autor tr-o aseena bună săane, upă um Duneeu e va ngă asta sau ne va opi Pent ă Dumnezeu nostru u esteorb a Fotun ăgă, i este pooaba ieii nste eplulu Filoofa nosră nu este o năsoe ou eea pe e a prt-o Aamupă ăere e ae s-u folosit ose olomon De aseeea, e nuteue ut pusă la noială sau supusă porivri alto păei su neeu petru ae ese autor e pae sut i toate aseeneasei i n ip eose oe cu Jeu n pre to paiŞ, upă u e este aevăatul Chip al atău, tot a ea este Chipu luiNu se va spue este aevărat potivt Filoofei, a neaevăat oriviteologie ste aeva ă aevăul la ae au auns Plato Arstotel Pitagora i ali i ntru ae au aăa ăeia noh, Avaam, oise olooni a ales e ae l ntărte muata ate a Bibliei oate spsele estora s-au mbnat nru treg i se alătuise ntro sfeă su un lob alărui eare ut se afă toma la aeeai eătae e Cent, espreae ai e a mai pe aă se va vorb la ruiea Fatetăii Cistiniene



0 L U S L O Z C U C

Ia a ale în aeată veme a oată) pvnţa păăoae leteate pefa e n au ae a aun ă aă ea ma ae înemnătate ueul a multe hamanale u puna ăve a tălo -ăăe e oae e oloe oţete e îede e ae o one [n fguee lo tadevă ată oae altmnte u uăueată oote ă efaeea eeo au ete piu fatgm [îununea] loofe aeata d năunţa donţa lo pe ael umneeuîl vo peţ îl vo t e a mut ae î poae auta îgădeaăelu e au a pe ae u g neuetate dăue ă- doîndeaăe a unezel atotuto unoăto a tuuor lo Toa eaea le pe e e faem adue oteaă mre ă aevăaţfloof nt de u tot altă păree eun n un peţ e ăurrea auulu ae ete doa u aon [un adau afaa ă e tăne o ede luu ma de pe.

No puem peuă u utoul nou tă R C C. Phy am nsqantm am au da nu întuît ete au petu ă pn el pepemnteaa Fr: [adevăatul loo nu e uuă ă oate făur au aa um a pu Cto ă davol e upu ete fe ă vede eueezîu-e pe îe omnuu uînd oo î vede

uele î aea veţ. e aemen tăm ărtue u nuelede Chma au aăt ute ă ulte pu pe Cnmea griaeDe [oara ave u ueeu ăţ pu pe ae o ă le num îndva ven vreea d eo u na uată u Ctao u atatf a loŞ ruă pe to e învăţăţ ă e u ă în faţa uor aemeea ă :pentu ă vămaul nu e odhete n o lpă îi eănă ueneînă în eva a pute eî el le ule le pete Atel ă

otrvt voţe nulu lu F [te] C R C no faţ ă erm tutuorîvăţăţo dn Euopa are vo (tme în n ) F ama noatră onfeio a noată ă aă ăvona de îă u ulă huă eeae poue o ă etee de aoape u multă pătundee meteuule l e ute u ae î a vreme de au po ă-ţ puă tpea ee e Concaons conslo p tul oe]fe snlatm [m de om]

Ş u oate ă aum u pomen nume n ntîln otu eeu ă ăeea ăua va aue n mnle oate î oe l ă; oe î va da nuee va zut ă voeaă uoa e no feprn vu ga e daă ete veu îpeăînt în r Ş pune ad u adevă ă oe om ae ne va puta înd un u vă n ăva ava de îat î vţa ave a tupuu a ueu în e uma oaă au do uma de avuţe ă te au loulu ă nu vo f î e ă e vatăe în n u el vor aue aupra lo



ANEXĂ 271

năue ş mice. De semene locun nosră eş o suă e m eome au vău-o ş au v-o e aoae) va ămne e vec neatnsă,nevătămată şi ascuns e ce ă

SUB UMBRA AARUM TUARUM JOVA

[ MBRA ARIILOR TAE DOAM]

OFESSIO FRATRITATIS

SAU

MĂRTRISIREA VREDNICEI DE AUDĂ RATERNITĂŢI A REACISU

ORDI A ROZIRUIEOR TRE TOŢI ÎVAŢII EUROEI

Nc in ceea ce se af ost şi s a cunoşia utuor i maisus ătta Faa cu rvre la Fatettea noasră s u e uect cuuşuătae ş s n fie socoit ca o născoce ear ş cu atît mi uin sănu rimit ca şi cn r f o o îchuie a oastr Ese vo e ftlcă ănul nosru l tuuo Jehova, o să schime cusul Fi (cae văîncă se aroie atul Doului ş că ăstmul s-a îmin, se găbeşteiăşi căre înceutul înceutuilo) Ia ceea ce în acum fost cău cume chin ş cu stăanie ilnică este acum văt chia et ce căoa nule s şi că s-au gîit o cliă l asemene uc a ce ce îloesc, o fac înt-un chi sl ş c e o ouncă enr ca v ceor cucenc s fe sctă e cane şi muc ş s nu ma ' e suusă tunloNooculu esaoc n schm ca n ceast uate celor f ceină să e so ş nmuli in eese e cae o meă e e

Cu oate că nimeni nu e oe ănu e fie şi cea m mică eee sue veun înce e ea unetre îmotva ue lumeşt noi osînmRăsăritul ş Ausul (înţeleg n aceasa e ă ş e ahome), can esemăoi îmoiv Domnulu nosr Isus Cisos şi otoa aucemî u nă iim fţă e cătei Imeu Romn ugăciuile ştinele noastre ecum şi m comoi e u

Ş ne-m ma gîni că fi ine, e gu învţilo ca că se ăcumva n Fa veun lucu ea în ea scuns ş pe cufut nîntuneic sau, in aumie ici, eloc omei ş lăsat neost, s maiaăugm ceva la cele suse în Fa şi să le esluşim mi lmee, năăui că aceasta învăaţi ne vo mai buă ascultre şi vo maegiţ enru scoul nostu ş mai oic e a-l vee mlin.

În ceea ce ivete schmaea şi înetea Filoofei ceem că atîtcît este e teuţă în cia e faţă) m sus îneaus ş nume că Floofi ese neînesuătoare ş lină e geşeli. Noi însă nu ne înoim că,



22 U M S M U R O Z C R U C

dş mulţ, grşd, susţin (nu şiu d c c a s dpin şi i nm, lozo îş d c d um sur ş s s mo

s, şa cum, d obc char locul su u a zbucn ool ou ş nobşu, r dscopr o colo, u lc pov cl

bol, o ş pu mull pun l Flozo, s l r pun dîdoal mjloc poiv [d l nlu] mjloc cr î Pr os s gssc djus p ca , Floo, s jug arşi s b mliirc daor crora s s nosc r oul.

Noi u avm lt Filoo dcî aca cr st cpi şi sumaramiul şi cuprisul uuror priprior, ştiinor şi rlor lozoi car(dc uim b l vmurl osr co mul olog ş mdci d p pun d îlpciua lgi ş crcz u sîrguin îcl cî ş pmîul Su pu vor p scu ca c l vdş ş osş îdus p Om. C o v c n s vor ac cuoscu ş s vor lu F osr vo d l o m mul dcî u puu ş su cuoş, crd su os pî cum

Prn uar, p a spun p scur s gîndul osu bu s dm cu mar grj slia ca l îlni ş cuvîr oas, s u siş dor uim c c totodat cr s înlg c dşi pum oart

m p p sm , socoim d doi osr s l cm vdş cuoscu mulor oamiPu c rbu s socom ş s crdm c gîdul cs l osru, d

vo mpşr, o s sc î oi mul ş lui gduri, doarc u şiu p cum d anda seta aetats [rdca d mr a şsvîrs] şi mi sînt c c cd c cl c au s vn sî doporiv cu cld acum şi sî mpdc s vd dvl pri ot lul d ulurri al

vm ostr cl d cum, î aş msu cî u isc almnri lum dcî c iş omi r d m şi orbi, car î impd srlucr zil îsor u po cuoşt şi dsluş dcî pri smr

C privş prima pr [, o crdm îoril cugrl şicuoşt uboulu osu Chris (pvo l o c c dl îcpuu lum, îlpcu omnsc l scoc zmslş îndp ş l to c c popovdu ş rspîd p d

vlur cu d Dumzu pri slujr d cr îg şi spr pr scuim şi adîcma îlgri pri îdluga crc [luculor lumi] olosir lo ş dpid cu l sîn î mnut,vrdnic ş mri încî, dc r c to ţ s p şi pri îgduui Dumnzu, ot srirl ş învţuril s pirdu, dor u sgurauorul or uaş r î msur s aş o nou tmli ş s aduc diou dvl l lum s o lucrr po u î d gru d cu înom aşa cum m rîma casa oas vch şi drpt şi po m



Ă 273

ăg cuea dn faţă am ade mini odă apoi am imba ile, scaai oae ella ovit lanl no.

Dar e oae n-a imi c gn bn acest lcr, ame ca el să fieadus la cnotinţa uo ma bine decî ă e ţn ascs i păsra ca oodoabă eoebiă en il soroci ce va eni ?

P e nam oosi i rămas no, oaă iima, înre mginle sgui adev ( e oaenii cauă e aîea ăi greite i )aă n i- f plăc li Dmee ă ară asra oaă al aeleaCandeabrim ? N ne-a ost mai be să n ne ee [i asel] să n eeme de foame, e săăie de boală i e băne ? N ea oa preabineă locieti -n lo [asl aea] înî nci oamenii ae răiesc ioode l Gange în nii, să poaă ine nmic ascns nii cei e răiesc n er e în se s-i ţină ăinie e ine gînle or?

N ea oae nerei a, ăind asfe, să o citi o sgă ei ctindo, să înelegi i săţi amintei ot ceea e in oae celelale cărţilaolală (ece, de aă i iioare) a os ese i a e înăţa?

Ce minna fi ă oţi să cînţi i, în loc e piee i sni să se iadă ine ele i neemaele în loc de ae ălbaie se, i înlo de săpînl iali lon ă ai la ine e reaeica nţesă a

lmiim ă sal li ee ese c tol all, că el a hoă am

să creasă i ă orească nmrl raeăi noase, cee ce stem gaasă acem bce, en că, nante de aeast�, a obdi aeaomoaă ă să ne ua renii e a i ră s nji sgîndi că am peao obîni ar a avem e gd, c acea edinţăsă ne sunem îndei li Dmeeu astfel înî n ne va op de la

aeasta ni mila i înea faţă e oiii no (coii e îţva dinatea î au) pen ă im bine ă acese bn neăădite n fi n moenie nii obînte din întîmlare

Ia daă se a găsi civa ce pe de aă pae să se îndoiaă de buanoaă jueaă [văînd ă] unem at de obo la dema tro oamenlo omorle oare, ă ă ae nci o deoebre între e i u aăăpee i aegere mai degrabă eo ue învăţai, înţeeţi sa celor

e rang eges ecît oamenilo de nd noi nu vom conrace, da incă aemenea uc n e o i encios [ de jdeat] ; ttodată e vm neă ae nate Arcana au taine nu vor i nci un hip îmătăe i aduela cunonţa tto C oate ă Fama a fos daă în eag în ini limb poate fi cită e oine ttu ti ea bine că mnţile ee neînvăţaei neiolie nu vor primi dl nost dpă cum tot at e bine m ăenia celo ce vo pimiţi în Faeiea nasră n ne v i peţuiăi făctă unocuă de gija oenesă ci potivit Rînuiei naste în p



24 U l S U R O I A

vn Dvur ş Vr. As c nvrn po srg ş cm o m or s po înş ş p nşş nou o m oDumnu porunc urclor nosr s nu u p unu nr înrdvr, Dumu n împrmu cu nour în ş ncî mporv

nosr sluor s nu s po svîrş nc o snc ş nc o pur nur pur supr nosr, c no nc nu pum vu ş cunoscu cnv cî dc r v oc vuur. soco c bu s rspîndm Faa n mb c pnru c nmn s nu ps cunoşr cr nc c nînv, p c Dumnu nu vr s pssc rcr Fr nos Fr cr v împr în numrngu sn cor lousc n c Dmscuu n Arb ş cu c rînu cî cll rb. nrv, colo nu crmusc c np ş ru cu mn umn cş prn ngunrglu [lor] c um lg ş urop (cu prvr l c vm o scrr Prlu nos Chsn) cur v ru pov pl or, unccîn c c o prgş v os cu ş s v prcu. şr Trîmb nos v sco pn o un sun puc ş o rv unccîn c c cu s şu pun (ş s nu, c un lucr cr s b o, suş om num în numr ş cpu) v spus

uuror, umplîn lum înrg cu . Chr ş în m vcu l mulomn crncoş u ov, p scuns ş cu n, în rn Pp,Pp cr m îru, în Grn, cu m, hor ş osb rîvn, os rsu p ronul su ş lc în pcor r c n urm cr os mîn ş ps pn vrur nosr, cîn v sşîn buc cu ungh ş or unu gls nou, glsu no l unu u sv pun cp bruu su d mgr. uc c, şm bn, s su

v ş cunoscu mulor omn înv n rmn, ş cum su porv mrur scrrl ş congrulr nr .Pum c spun rspc o c s înîmpl n nul 178 Domnu

lu (n în cr s scu Prn nos Chrsn) ş pîn cum, vrmc pum spun l ş c um scmbr vu în um în cş 10 n sl schbr cror însmn lsto rlor noşr ş nous o cm up or s. Dorn scur cr n înslş nu n

îngu s rnşm cum, c l un mp m porv. Docms înduns pn c c nu dsprusc spus nosr gîno pcum îno msur orcr s prgsc c cunoşr nosr şprn cu no.

ns clu c s îngu s po v ş spr sporr nlgrsl oos cs m lr ş smn p cr Domnu Dmn scrsş pr în r cu ş pmînuu [î spunm c prn scmbr îrmur c os n mp scmb ş rînno s numr



ANEXĂ 5

acum d nc niu d ) i schmbar vru d oi. Şi du cumim c u va dsrui ofi i chm osr o imi s us m d vro îlciu, u c fgduim s su dschis ccis ddi ici uui om u vor mgi, ici uui om cr i

s v c cuoscu sub c ii i v dori Fri oss micoilor aici i cor c cu l lucru dcî îciu, noi sunm i sm ori in cs îmrir bi l oas, c lor u c cuosui, rdîndu lor i cu î mai uivor i î sar s n vm în vru l su hi f îgduia uiDunzu în schimb îndonc vor ava a d oa dsomi î Faa s c uil or r s vor îor îmova lori avr nos vor rmî ins i ncli, î îd va vi ui v u ru foosul lui i l v îbui ru îrr sornici mii S Sîm dori dar s bg bi d sm i sfcm cuoscu oiicui c, sigur i mi rsus d orc îdoi, Dumzu hoî s rm i s duisc luii înain d siul i, cr ars ib loc curd asm dvr lumi via i sv î avu ruom Adam i a irdu în Rai, ru c i ao urmii lui s fi, cai l, suui czni. Dar, r horîr Domului, va ua si orc îno

bir fici, iciui i îuric lucrur car îcul cu îcu o dcu roir a a lumi, sau srcura în o muguri, îuii cîrmuiril omni i a cuuda în bz cl i mu dinrl nradvr d ici au urcs um luri d rr gi i drzii, îcî chiar omu cl mai îl cu gru îi dda sma a cui vu i cdi r rbui so urm i so îmbriz fiind gru ianvoi d dslui, i acsa d o ru c ru orii îmidi

ci cluzii sr gli, dori ruirii r ari d ozofilor iînvilo i, d la dor advra rir a viii [ cum s .r cnd o csa vor dsfii i îura i va fi soici ocul or o rîdual bu i dvr, auci v rmî d dus mulumirclor cr su srdui di gru s o fc numi c însi v fi us sa biuvîri d cr s bucu vrm os

A cum muisim cum d bu voi c mui omni d sm vor

fi d mar uor l îfui Prfacrii cr s s vin o dorim ccs cisir s u us sm os, socoind c smna fa fos do oruci i horî ru oi s su i urisimdschis urmîdul Domnu sus Crisos c mi dgrb s vor ridcair crd s n fi d olos dcî s i vroda ls d îfuiori d îdnioi ai hoii ui Duzu dmoriv, Domul Dumnzu a i rimis i i soii car or sa mruri a voii s i anumcîva sl no, cr s ivsc i sîn vzu cr n Seenaus [cons



7 UMNMU ZC UCAN

ţa Şeu ş î Cygns onteţa Lebede ee e Îneamă şadu unoşna oru ă ît Sigaca [Smne putee prvtoare lauur gree ş ar.2 C te rere emnee de tnă ît de mreebuă et tote uru de aet el pe e e deoperă omeCu tote ă maa e a Fr tă dehă turor, otuş uţ înt aeae ot o eă ş o înţeegă Ită au ot date omuu două urehă udă, d oh ă vdă ş două ăi petu o, d o ngură guăpentu vrb, ş u zad ă şteptăm ă vbm u urehe auă uzm u oh Ş de ver ş vem me a văzu, vrem lugi uzt mot ppăt Aum ma rămîne a, În uă vreme, ă e daăe ş lm ş de ătre eş oame tot eea e pîă az aot ăzut uzt ş mrot m şt va trebu pu ş rott aînd umea e va ez d greu aăătoul e om ş ome u madehă ă mi e ă e aopere ap ş deu vor ede u vooşeş buure o Soe ăărd.

Aete emne ş ete tere dpă um umee le-a up î St Sptuă u Be, tot ş e- întipt î hpu e m vădtî munat re eulu ş pămîtulu, h î tte vnee ntradevă ş um matemtu ş romul pot ă şe u mut nte

e epe umeză ă ibă o ş o putem ă greş şt dnat ş preze beza înelor Beri ş ît de mut vor dr e la ete mneu tere am împumut iere otră mgă ş m găt ş urt o nouămă [do] en no, În e e vdeşe ş e roteşte ie tutuor uor. Atel ă nu e de re ă ue şa de lenevrtoi în atel, mb pe e le şt u toul derte de lb ăbuor şt, Adamş Enh, ş ae u pert pe ve în ua îuătu de pe vee tuu

u BbeSîtem îă dator ă vă fe ă îneege ă m tu alea oa

ă şe Pee de Vutur e eea dăm aşă povţă tuturor ă teaămeeu ş u vnă St Be : e re Îş v ote de oo toate uue e ă şte ă -a pegătt fte bne ă e aăue Ftetă oe Că după um îeg uă ş întregul upn rdue oe

Dsp ll o d costla Şu Lbd, vz Ja pl, Deel n n pe pent ; De el ngnt Cgn Paga, 0 (păt Geee Weke d. M aspa, r, pp u. d au păut, l st, ala d ou a pu al p pt ă dta st smată Asta st au ca s ptd ă a os dscopt momtul Roscutz

c (De osenkeuzer, p 3 u dscută acs paj. A sug c smcaa lgoasă a dat 10 (data ap oo stl ca a dscop momntulu)poat pusă a cu vo aum oma, a Ot agh al a Vz masus pp 5.



Ă 77

st că fia liră su sn cre se aă n lu rebuie ă fie nvăţa şiin ereta, to aşa n e aseamăă şi n oa poae să îrăţasăcu noi ci ce a din nta Bibi iura rnduiaă a viii lo şi un ţelşi n cpă al utro srădaniior lor înru înăţăt ba i [ca Bibli]să l ie va ar cupinde şi coţin înrea Lue Şi u do o aibăneînett în ură, i să şti cu să npuiască şi ă ăăuzescă adevăratînere [e s ăeşe în a cu riir la toa rmie şi îrte uiiD asemna u stă în obiceiul nostu să t prin peţ şi să facobşeasă nt cipură n că se aă nenăţi omeni care o îcuic nii oend-o şi răsuindu-i ee pe porv îndui 16r, alţiiuind si asemuindo venos, u nas de ceă c oate suji deooivăoanlor bisrii, filozoilor, medicilor şi ataicinior potvauuror acesora oi ăurisi rcuoaşe descis c de la îneulu nu l-a fos daă oelor o ce mai vreiă de ruire presusde orie, mai miuaă şi ai săătoasă deît a Biie Biuîtatese cel e o d şi mai biecuvna e e o iteşte cu vnă; i celai binuvînta die toţi se cel ae o îneee cu adeărat : aes eteasemenea Doului şi mu se aroie de e

e s-a sus în F oa celor ce îi ăec oaeni c prea

cerea malelor n aur şi cu lacu cel ai putic din lume trebui să ebie ţels ă act tît de me d al lui Dunezeu noi nu- sooi nnimic şi nu-l direuim Dul Doului aduc ereu cu ine nu nuaicunoaşere Firi, nu numai poăşirea medicinei ci ac vădite şi descispent noi nnumărate ain şi inuni uare se r să dobîndi cutotă silina îneleerea şi unoaşte lozoei i apoi, î afaă aceaamini srălucie u rebuie să e aase de Piaa iloofală îainte de a de

rde cu se cui unoaşre i Cl c rnşte la inuni este debnă seamă o făpură ră saiu ce a ajns atî d dpa încî u potsăI ae ci sărăcia nii ala, ut, cineva ai psus de toţi cilalţioeni şi cae e puere supra a to ceea e îi înrjoreaă îi ubră şiîi durereă pe aţii dar c s- dda aoi unor ădăici c r săşaţe case, ă ac rzoi şi să se a î ta chiuie tuaş pnucă e comoă nsşiă de aur şi i

Lui Dumneu nu-i lac ael de oai, dovadă ă -a înălt p ceiumili şi i-a uat u disre p i mîndri ; elor re sînt oaeni d puţinevor lea mis pe sul r, să le vocă, sci e lecri necrai i-a înat în sălbăci şi putiea ceasta et dreapta răpată a ipitioror paisaşi, are şi-au vărsa bletemele împoriv lui Crstos şi carenici pă acuma u se ab de a nuile lr cuma, î aceasă uinălimpede şi srălucioare În ei oae icăloşiile şi tiuril lor urîcioase au fost dvluite asfel înît prin aesta să li s uple ăsura



28 U M M O R

d păt să propi d ril lo pdps tor Astl că nro i sv ptc cs lc că g to p o să i tpă i ntrcornă o să fi niicită cm l ntlni noră v vorbi mi pţă i m�i p lrg

rpt ncr ăs

nosr tbi să vă pnm c toădrzni că t vrm să lăsţi doprt, dcă n ot ăcr cl mimt cărţi scrs d Alchimiti incnoi, cr cnsidră c c fc dpto că s o trcr d vrm n tip c i fi hlsc Sn Tripdo n slj no lcrr zdic i măgs p oni c nrfot cidt i c vorbri zicr întnct, să i storă d lmlbn m stăz s răpndit pr mt sl d cări lr p crnl binlui omnc l c zilnc i v tot fc stnd păl păl vri i c săn n, pntr f Avăl ig d rz că Adăl st sip, lnicios făi, n impc inn t ă nă i spotă n i d lci c csă pră ccică i ont nlptă. o i cr vi nt friivăd smn căi i ntorci vă pr noi, cr n bă dpă bni voci, dipotvă rm să vă dăm din mril nostr coori Noi n ii lvnăto dpă vtl vostr născocind liiri incs ci dri să

vă cm păt i bnrilor nostr ă b c n pild d cndv sos p vr să vă dcm n ni nfăiări nlgri, ătriii i cnotr ttro tinlr cnotr c să fi drptă, simplăoră i ără scniri Noi nu vrm noi să fim priiţi d voi i văpoim l cl i l lăcril notr i mlt dc gi ir csăpoir o fcm drpt vorbind, n din prpr nstră dorină c să iii st) c li d nd Spil li D, spnndn

porni sl i m c c pril vrir p cr tăi c crdi voi, o ibito, i c simţiţi vănd că cm nţlgţi i tii că noi rcnotm dsp i ă, fă scnzi ncnăcrdm n Csto l ond 'p pă n dă dvărti ilozoi, dcmo vă ctincă n zi n cr ă chă, mbi i poi toti mul o n tit nost ni căo, c i noă, li tă Lmin l nz ? N vă gn p ndlt c i pt ncp

lgătr c noi n nmi cntăind p cr l vi n voi i vndo bă cnotr Cvnti l mn ci i gndindvă c gijăl ndsăvi ttror pricprilor i ult lt lcrri nlocl lo iăutnd o ndptr cstor, pntr ndpăt mni li n i ă fii p potrv vii n r tăţ ră ptină d ndoilă că dăv s pn vi n r ls c că to nrilp c i l păt n chp nnt prtndn n l or icndv dt cu l v că o s fi ln dpovţi d to c



X 29

tuecă ţeeee omeilor şi e mpiedică bu ucrre cum se mpă miciosele ecerce şi eicicuri

să oeii cre umblă cu vă după buu umeş cre ie că snobii de străucre uui ie că pet sune cev m evăr scsiţi cum dr se îdesc că seee boăii u se vr isprăvi iciodtăpot fi u uşuri stri şi duşi către lee şi căe o vţă piă de rvtrei omeii ceşi o u dorm să e tulbure pce cu sl or dc şi deşe ă lm ă cred c deşi se ote dobdi u ec ce săvndee pe depln orce boă totuşi cei pe cre Dumeu hoărt săivăme cu bo îdu sfe sub vr pedese u vo obdi ciodtemee lec

Chir ş tîd lucrile şi cu tote putem uple de oăţe re

lue şi o îstră c îvăţtu şi c tote c ptem so scp eeumărte ăpste totuşi nu e vom ădi şi fce cuocuţi ci uui omfră voi ume lui Dumeeu tdevăr tt de epe de umneeuv ce orcie r fi cre se deşte să dobîdesc boăiile şi cunotiţee ostre şi ă ie părş l ele ră voi lui Dumneeu ş împotrivei cît i derbă ş pierde v căutdune şi vrnd să e tîlnesădect ă e ăse şi s dodescă e oi ult dor ferie Frte

năi Crucii cu tdfii



Lta ltatlo,

Frontisici

oegu b a Frarnă orucne. ă TheousShwa, m hcm Rh-aroc, 6.

1 Frderc a V-e Eecor an, ş ns Esat. Tă î 161.oeca uheran shmoen Musu.

Ac e umf a Oppee, 1613 ecat ş grvat de Johnn Theoree Bry După Bscibn dr iss Heeberg, 1613

3 ) Corabe a gonuor c rumfa.b) Sosea prese Esa a Heerg upă Bscribn dr iss.

a) Ar rdcat de Uerstatea Heebergb) Ac dcat în urea casteuu d Heberg Acur trumfae pentrarea rns Esabeta, Hedeberg 1613 pă Bscrbn er

ss

5 Cateu ş grne Hedeberg gravae de Mah Mera DupSaomo e Caus Hors Paatins rnk 16

a) Saomon e as Horts Paatins pagna e tub) Saua u Memnon După aomon e aus Ls isns s forcs

mvants Lvr scond Ps 16 a) uru în ăutea unu reg dpărt.

b) rer ş Esabea ro Grădnă a euu. Se geane 161(versure d sub mgn au fost omse) ts Museum Saa stpeor

Frederc Esabea a rege ş regnă me, cu pu e Stampăpuă Praga pe vreea încoronr or 161, fotograe de Ntona

Porrt Gey (vesure excave e sb mage au fos ose)



M M R O C R C

9 a Feec ăşa Peeul ără aterăb reeic cel ără ateră epi sacii e evo. Sampegemae 6 ăr vesurle otoae Brsh Museum Saa stampelor

1 0 a o ee ona erogyphca wep 564 gia e tlub H. urah Amhtheatum Sapenta eternae ea e a Haovra609 aga e tu.

Peştera Iumaior u Khurath mphitheatum Sapietae

Aeeae

lchmstuabalst. up ' Kuath Amphiheam aientaeetenae.

Căăora Eleou palat c presa Elsabea. Sampă geaă16 Coleca Sutherla sholea sem

4 Vll Habsrgc Lul alat e ota scbătoae orocu.

b ulturul Habsburgic tiu asupra lu Freec cău la pămt.Stampe geae 161 ără verurle otoare. Brth usum Saastamelor

15 a Sub arle ulturuu Habsburgc trutor. Stampă gea 161ără versuri. Brtsh Museum Sala stampelor.b Sub arle lui Iehova. Paga e titu la Theohlus Sweighat Spe-

cuum Sohcum RhdStauotcum 161

6 reerc pe Yul ptagorec Spă geaă 161 Brtsh Museum Saatampelor.

7 ulis uglelus Zc meaum hoicom CeniaOppehem 69 paga e tilu.

a b c Leul Palat ă castelu i Heelberg. oul oă e Y oucu pe israei Embleme ără veruiesoitoae mba ceă upă Zcgre mbeum thcoo-corum Centura.

9 a Pagiă Chmsch ochzet Chrstan Rosenceutz Srasbourg66 nă semul moae l ohn ee.



LISTA ILUST ŢOR 28

b) Paă n The ik oan r h Chyi Wedding asăe Eehie o 690 năi sml monaei li ee

20 obe riuue Ci Horia Oenhem 67 giă i aaă e ohn Theooe e y

21 Mhel Mier Viaoru ho e d oniu planaru Oenheim618, agi e il

22 Mhel Mie alanagin Oenhei 67 agn e il

Căn e me nti embemă in Aalana ugen

24 a) Alhma Geomeiab) Ol lozoli. Embleme i alanaugien

25 Goă ase eebeg Fnna oa ă Saomon eCas es raon d ore ouane Pais 624b) Pesin oali Piaa looală) mblemă in alana ugin

26 ) Cnia eel i egine ahimiib Alhimii Thomas oton Abbot Ceme si Valeie) mbeein niel Sois Viridariu Chyiu ankt 624; eiăiă Mihael Maie Tripu ureu an 618

27 a Vizine a i e tmob zne a ni e Înei i Tranaii ă Chisohe Koeelaion a anno ad annu n u in eni 657eiia in 665.

28 Fee a V-lea rege oeiei e Ge onhot Nationa Poaitalley

29 Eisabea eă a oemei e ear onthost Naional Poat

ley0 Fma Soei egale Foisii rii li Thomas Sa io

o he oyal oi oa 667 Cone e ohn Eeyn gaate Wenesas ollr

aă răn ozia Paainali la eu seol a Xeaagina 42)



Cuprins

Prefaţă 5

O cunun gl :Căsăoia nţesei liseta u inciele eleto . . .

2 Tdia d Boa . 28

3 John D sun "Chst Rozz

4 Mst oze . - 56

5 Ca m l Ct Rosentz 78

6 Edo pl Johann Theodoe de y şi

licaea oeelo li oe ldd şi Mihael Mie 89

Vîv z G . . 4

8 oza Fa . . . . . " 2

9Frs o " b ripo ov

. 1

0 Lb ş ste ze 153

tte oz 62

2 Co zo z î o 177

3 D l olgl zbl ot 190

Els Ao ş t ac Newon şi alhimi oiccină . 2 1

5 Roz so . . . 22

6 Ilul rozan 242

Ax . 255

Lt o 28

frances a. yates - iluminismul rozicrucian

Documents