anchetĂ socio-urbanisticĂ pentru actualizarea … · acestora; transport – fluidizarea...

ANCHETĂ SOCIO-URBANISTICĂ PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI REGHIN, JUDEŢUL MUREŞ

sociolog Simona Zărnescu

NOIEMBRIE 2016

2

CONŢINUT

1 INTRODUCERE

2 ASPECTE METODOLOGICE

2.1. SONDAJUL ONLINE

2.2. METODE ŞI PERSOANE INVESTIGATE

3 PROBLEMELE CHEIE ALE MUNICIPIULUI REGHIN

4 PROBLEME CHEIE ALE CARTIERELOR MUNICIPIULUI REGHIN

5 PERCEPŢII ALE CARTIERELOR MUNICIPIULUI REGHIN

6 PROPUNERI ALE LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII LA NIVEL

DE ORAŞ

7 ANALIZA OPŢIUNILOR DE AMENAJARE A SPAŢIULUI PUBLIC

8 ANALIZA MOTIVAŢIILOR PENTRU DECIZIA DE A PLECA/A RĂMÂNE ÎN REGHIN

9 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXA 1 CHESTIONARUL

ANEXA 2 PROPUNERI ALE LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII LA

NIVEL DE ORAŞ

ANEXA 3 PROPUNERI ALE LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII ÎN

CARTIERELE MUNICIPIULUI REGHIN

3

“Existenţa unui loc de muncă mă ţine în localitate. Complicaţiile autorizărilor construcţiilor şi reparaţiilor de locuinţe mă îndeamnă să mă mut undeva într-o comună apropiată. Părerea mea este că nivelul de civilizaţie al unei localităţi este dat de către numărul şi frumuseţea locuinţelor. Dacă există un locuitor al localităţii care doreşte să construiească o casă nouă sau să infrumuseţeze o locuinţă dărăpănată, autorităţile locale implicate în aprobări ar trebui să-i îndrume şi să-i ajute cu eliberarea rapidă a actelor pe aceşti oameni, fără aere de superioritare şi aroganţă”

1 INTRODUCERE

Planul Urbanistic General (PUG) reprezintă instrumentul principal al activităţii de urbanism la

nivel local. Este o documentaţie cu caracter director şi de reglementare care stabileşte modul de

zonificare a teritoriului administrativ, stabileşte şi delimitează teritoriul intravilan, zonele

protejate, naturale şi antropice, stabileşte condiţiile de construibilitate şi delimitează zonele cu

restricţii. Urbanismul urmăreşte1 stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane

şi rurale, în acord cu potenţialul economic, social, cultural şi teritorial al acestora şi cu aspiraţiile

locuitorilor.

Activitatea de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza

principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării

populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora

deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul

generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie.

Planificarea urbană are o componentă umană şi socială care se referă la aspectele vieţii

comunităţilor urbane: locuirea – construcţia de locuinţe, consolidarea locuinţelor degradate,

amenajarea ansamblurilor de locuit; drumuri – amenajarea, întreţinerea şi modernizarea

acestora; transport – fluidizarea traficului, salubritate, servicii de educaţie, de sănătate şi

culturale accesibile populaţiei, dotări destinate recreării etc. A amenaja spaţiul urban înseamnă a

regăsi la nivelul structurilor teritoriale funcţionarea optimă a tuturor acestor servicii.

Elaborarea PUG Reghin este un demers de planificare participativ prin care comunitatea este

chemată să-şi identifice şi să-şi ierarhizeze nevoile. Conform Ordinului nr. 2701/2010 pentru

aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau

revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, informarea şi consultarea

publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de

1 conform Legii nr. 190 din 26 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

4

urbanism şi de amenajare a teritoriului şi este parte integrantă a procedurii de iniţiere,

elaborare, avizare si aprobare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Principalele obiective ale activităţii de urbanism enunţate în Legea urbanismului sunt

următoarele:

a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea

accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;

b) crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap;

c) utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea

controlată a zonelor construite;

d) protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;

e) asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi

rurale;

f) protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

Calitatea vieţii este definită în mod obiectiv de condiţiile economice, situaţia locuirii şi a

mediului, educaţie, servicii de sănătate, locuri de muncă şi în mod subiectiv de percepţia

subiecţilor asupra bunăstării şi a calităţii vieţii în societate. Calitatea vieţii determină

atractivitatea oraşelor atât pentru oameni, cât şi pentru companiile de afaceri.

Cercetarea sociologică este în măsură să ofere o imagine cuprinzătoare a problemelor sociale din

teritoriul de referinţă pentru ca activitatea de planificare urbană să cuprindă pe lângă aspectele

fizice, spaţiale, şi aspectele economice şi sociale ale municipiului Reghin.

În cadrul anchetei socio-urbanistice pe care am realizat-o a fost conceput un chestionar pentru a

investiga nivelul calităţii vieţii populaţiei municipiului Reghin şi a o consulta cu scopul

evidenţierii unor cerinţe şi opţiuni pentru îmbunătăţirea vieţii în cartierele oraşului şi în oraş în

ansamblu. În cadrul analizei opiniilor, ne-am raportat la ultimele două cercetări sociologice

elaborate în municipiul Reghin, respectiv ancheta sociologică de teren realizată în anul 2015 (cu

aplicarea în teren a chestionarelor în perioada 11-16 iunie) în cadrul strategiei de dezvoltare a

municipiului Reghin şi ancheta bazată pe chestionarul „Răspund pentru Reghin”, anchetă iniţiată

de grupul de iniţiativă pentru calitatea vieţii din municipiul Reghin, perioada de desfăşurare a

anchetei ianuarie-februarie 2015.

Realitatea socială este dinamică, de aceea se impune o interogare periodică a socialului (ca şi

o reconsiderare permanentă a politicilor de dezvoltare şi o examinare critică a eficienţei lor),

având în vedere mai ales faptul că PUG-urile se realizează la intervale mari de timp (de la 5

5

până la 10 ani), iar anchetele care stau la baza lor au caracter de diagnostic la momentul

elaborării PUG.

Construcţia acestui instrument de anchetă a fost realizată ţinând cont de obiectivul principal al studiilor consultative, şi anume acela de a identifica cerinţele şi opţiunile populaţiei care locuieşte în zonele construite, structurate pe cartiere, şi care va fi direct afectată de măsurile urbanistice care se impun pentru reabilitarea şi dezvoltarea acestora. De aceea, există în construcţia chestionarului secţiuni dedicate problemelor din zona de studiu, legate de accesibilitate, dotări, calitatea serviciilor publice şi de degradarea mediului urban.

Stabilirea ariilor de interes, care au fost abordate prin itemi specifici în cadrul chestionarului elaborat pe baza căruia a fost realizată ancheta socio-urbanistică, s-a făcut prin consultarea specialiştilor elaboratori ai diverselor studii de fundamentare.

Ancheta de opinie a fost realizată pe baza chestionarului prezentat în Anexa 1, ce a fost elaborat plecând de la obiectivele pe care această cercetare şi le-a propus, precum:

- evaluarea calităţii locuirii din perspectiva satisfacţiei reghinenilor faţă de caracteristicile zonelor în care locuiesc;

- identificarea nevoilor şi problemelor locuitorilor legate de spaţiile publice din zona în care locuiesc: locuri de joacă, terenuri de sport, parcuri, spaţii verzi etc.;

- identificarea percepţiei populaţiei asupra infracţionalităţii şi a comportamentelor anti-sociale în zona în care locuiesc;

- evaluarea infrastructurii şi a serviciilor de educaţie;

- evaluarea gradului de satisfacţie privind serviciile de sănătate şi a nevoilor populaţiei legate de aceste servicii;

- evaluarea satisfacţiei populaţiei faţă de oferta de posibilităţi de petrecere a timpului liber;

- identificarea percepţiei populaţiei asupra calităţii aerului, apei, nivelul zgomotului şi a modului de gestionare a deşeurilor, precum şi identificarea zonelor percepute ca problematice din perspectiva poluării;

- identificarea necesităţilor percepute de dezvoltare ale zonei de rezidenţă şi ale oraşului în general.

6

2 ASPECTE METODOLOGICE

2.1. SONDAJUL ONLINE2

Studiul de faţă se bazează pe metodă interviului structurat, având ca instrument de

cercetare un chestionar autoadministrat online.

Sondajul online este o metodă alternativă de colectare a datelor legată de folosirea

internetului. Sectorul privat a fost primul care a îmbrăţişat metodologia online. Organizaţia

mondială ESOMAR monitorizează situaţia industriei de cercetare de piaţă, iar datele din 2013

arată amploarea sondajelor online la nivel global, respectiv 24% reprezintă suma dată pe

sondajele online. Avem cel mai mare procent comparativ cu celelalte metode deşi preţul unui

sondaj online este în general mult mai mic faţă de metodele cantitative offline. În cazul ţărilor

unde penetrarea internetului nu este suficient de mare, se folosesc sondaje mulţi-mod. De

exemplu, segmentul de persoane vârstnice este contactat faţă în faţă de operatori de interviu, în

timp ce restul segmentelor de vârstă sunt acoperite online.

Sondajele online sunt utilizate mai ales în ţările unde penetrarea internetului de către

populaţia cu vârstă între 16-74 ani este ridicată. În anul 2013, EUROSTAT raporta un număr de

50% utilizatori internet la nivelul întregii ţări. Sondajele online în România au de regulă ca

univers de eşantionare doar populaţia urbană tânără 16-54 ani. Buna practică spune ca fiecare

grupa de vârstă să aibă penetrarea internetului cel puţin 50%. Segmentul urban 45-54 ani avea

doar 48.6% în 2011. Presupunem că în 2016 a trecut de pragul de 50% recomandat în industria

de cercetare de piaţă şi, în consecinţă, poate fi inclus într-un sondaj online. Ruralul în general şi

urbanul peste 55 ani poate fi acceptat să răspundă la un sondaj online, dar o cercetare offline ar

fi necesară în completare. Altfel, cercetătorul trebuie să privească datele cu precauţie, conştient

că încrederea în rezultate este mult mai scăzută pentru aceste categorii din populaţie.

Mediu de rezidenţă

Grupa de vârstă

Ponderea utilizatorilor de internet în total populaţie pe grupă de

vârstă şi mediu de rezidenţă (%) Urban 16-24 90.3 Urban 25-34 82.5 Urban 35-44 67.3 Urban 45-54 48.6 Urban 55-64 29.4 Urban 65-74 8.8 Rural 16-24 68.1 Rural 25-34 42

2 Extras din articolul “Sondajul de opinie online şi potenţialul său în luarea unor decizii administrative”, autor dr. sociolog Monica ORLESCHI şi soc. Simona ZĂRNESCU

7

Rural 35-44 26.1 Rural 45-54 15.4 Rural 55-64 6.8

Rural 65-74 1.2 Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi

comunicaţiilor în gospodării (TIC) 2011

În ţări precum SUA şi Canada, unde penetrarea internetului este puţin peste 85%, există deja un obicei în a estima alegerile prezidenţiale cu sondaje online, ceea ce demonstrează că această metodologie de lucru poate prezice realitatea cu o eroare de eşantionare mică, de sub 3%. Trebuie menţionat însă că se folosesc baze de date foarte mari şi metode de ponderare a datelor, care să compenseze selecţia eşantionului într-o manieră mai puţin probabilistă. Altfel spus, în online se încearcă aplicarea unor principii similare din offline, doar că posibilitatea de a controla diversitatea eşantionului este mai scăzută.

Tendinţa actuală este ca întrebările din chestionar să fie concepute şi pentru telefonul mobil conectat la internet. Acest fapt se datorează, pe de o parte, ţărilor care sar peste etapa calculatorului şi populaţia ajunge să deţină direct un telefon mobil cu acces la internet. Pe de altă parte, s-a constatat că şi în ţările unde oamenii au atât calculator, cât şi telefon mobil, timpul petrecut în utilizarea internetului pe telefonul mobil poate fi semnificativ mai mare mai ales în rândul tinerilor.

Comparaţia sondajelor pe metode de cercetare offline versus online prezentate în tabelul de mai jos ne arată avantajele şi dezavantajele specifice fiecărei metode. Vom detalia în cele ce urmează aspectele importante ce ţin de online.

Criterii CAPI CATI CAWI Cost Mare Mediu Mic Durata cercetării Mare Medie Mica Acoperire geografică

Redusă Bună Depinde de penetrarea Internetului

Acoperire demografica

Redusă Bună Depinde de penetrarea Internetului

Sursa de eroare Operatorul de interviu

Operatorul de interviu

Chestionarul & Respondentul

Subiecte sensibile Nu Nu Da Rata de abandon Mică Medie Mare Stimuli vizuali Da Nu Da Eşantionare Probabilistă Probabilistă Neprobabilistă CAPI: interviu personal (faţă în faţă) asistat de calculator CATI: interviu telefonic asistat de calculator CAWI: interviu web (online) asistat de calculator

8

Avantajele sondajului online

Costul mic atrage mulţi clienţi din sectorul privat care preferă să realizeze multiple cercetări online, ori de câte ori simt că au nevoie de date din piaţă, decât să-şi împartă bugetul de cercetare anual pentru studiul a doar câtorva teme. Sondajul online le permite companiilor beneficiare să fie mai dinamice pe piaţă, să îşi crescă profiturile şi să rămână competitive. Le ajută să-şi stabilească direcţiile de acţiune. Sunt câteva companii mari cu buni specialişti în cercetare care joacă rolul de lideri de opinie în tot ce înseamnă noi metodologii. Când acestea au trecut de la sondajul offline la cel online pentru majoritatea studiilor lor, ceilalţi actori de pe piaţă cu mai puţină expertiză au căpătat încredere în sondajele online.

Durata redusă a cercetării este un alt atu important al sondajului online. În prezent sunt studii care durează chiar mai puţin de o zi. Dacă un client trebuie să ia o decizie importantă pentru businessul sau de azi pe mâine, poate alege un sondaj online care să-l ajute în acest sens. Legat de timpul scurt de colectare a datelor, ar mai fi un criteriu ce aduce beneficii, şi anume flexibilitatea de a adaugă o întrebare în chestionar şi de a recontacta rapid respondenţii sau de a lansa un nou chestionar cu întrebarea lipsa.

Acoperirea geografică poate fi mult mai bună în online în comparaţie cu interviurile faţă în faţă pentru ţările unde avem o penetrare mare a internetului. Ar fi extrem de scump ca operatorii de interviu să viziteze locuinţele extrase complet aleatoriu la nivelul unei ţări. Astfel că, împrăştierea geografică a respondenţilor din online este de multe ori mai mare decât în CAPI.

Operatorul de interviu ca sursă de eroare lipseşte în online. Respondentul este singur în faţă chestionarului, nu este influenţat de o altă persoană, nu se simte judecat sau grăbit. Poate răspunde cu o mai mare sinceritate. Din acest motiv în online se pot pune întrebări pe subiecte sensibile, precum cele legate de starea de sănătate sau de viaţa sexuală. Singura condiţie este ca sondajul să aibă un chestionar de calitate, uşor de înţeles de către respondenţi, la care să răspundă fără a avea nevoie de clarificări suplimentare în timp real.

Dezavantajele sondajului online

Rata de abandon este mai mare în online decât în offline. Dacă chestionarul este prea lung sau plictisitor, respondenţii din online nu se sfiesc să abandoneze pentru că nu simt nicio presiune de a continua. Din acest motiv lungimea chestionarului online este mai mică decât în offline cu aproximativ 20%. În online se recomandă un chestionar de maxim 20 minute, iar dacă se doreşte completarea lui şi de pe telefonul mobil, atunci vorbim de maxim 15 minute. Altfel, rata de abandon va fi foarte mare, iar acei oameni care au abandonat o dată vor evita pe viitor să mai acceseze un chestionar online. De asemenea, opiniile lor nu vor fi reflectate în rezultatele finale, ceea ce poate duce la luarea unor decizii eronate.

Calitatea respondentului mai incertă decât în offline. Există o îngrijorare legată de faptul că în sondajele online nu se ştie exact cine răspunde, cât de atent citeşte întrebările şi cît de sincer este în răspunsurile date. Din acest motiv, s-au dezvoltat o serie de măsuri de calitate

9

precum de-duplicarea (ex. un chestionar se poate completă o singură dată folosind acelaşi calculator), detectarea răspunsurilor introduse automat (există programe special construite de hackeri care pot genera răspunsuri automate, aleatorii, la orice fel de formular online., validarea geo-IP (ex. un sondaj dedicat populaţiei din România nu va putea fi accesat din altă ţară) sau detectarea respondenţilor prea rapizi (ex. completarea chestionarului într-un interval foarte scurtă indică superficialitate, lipsă de atenţie în citirea întrebărilor şi alegerea răspunsurilor potrivite). Acestea sunt doar câteva exemple aplicate în domeniu. Măsurile de calitate sunt mult mai numeroase şi complexe, în continuă dezvoltare, construite în jurul noilor tipuri de erori intenţionate sau neintenţionate ale respondenţilor. Ar fi de precizat că în cazul sondajelor online lipsite de recompense materiale, riscul de fraudă este mult mai mic.

Eşantionul neprobabilist. În general, se consideră că eşantionul unui sondaj online este neprobabilist şi, prin urmare, inferior sondajelor offline care oferă o eroare de eşantionare măsurată. Nu vom nega această afirmaţie, dar vrem să o nuanţăm, să nu se creadă că sondajul online este cel mult o eşantionare pe cote. În primul rând, trebuie să avem în vedere cele trei surse ale respondenţilor din online: listele proprii, panelul şi interceptarea web.

Prima sursă, lista proprie de adrese de email, se referă adesea la listele ce conţin toţi sau cei mai mulţi din clienţii unei companii. De exemplu, o clinică de sănătate are adresele de email ale abonaţilor şi pacienţilor săi. Dacă este interesată de satisfacţia acestora, lansează un sondaj online şi îşi colectează datele. Acest tip de cercetare este similar unui recensământ, în sensul că lista de adrese email poate fi completă, poate conţine întreg universul de eşantionare. Chiar dacă nu se vor întoarce răspunsurile de la toţi clienţii, cercetarea se situează în categoria ideală pentru că a dat şanse egale tuturor subiecţilor de cercetare să participe.

A două sursă - panelul - este cea mai des utilizată în online. Panelul online reprezintă o bază de date cu persoane care şi-au dat acordul să participe la sondaje online. Aceste baze de date conţin atât adresa de email, cât şi diverse informaţii demografice, geografice şi de consum despre fiecare persoană în parte. În urma participării la un sondaj, respondenţii primesc o recompensă care să-i stimuleze să mai participe şi pe viitor. Modul de selecţie al eşantionului din panel se face după regulile statistice de bază: o selecţie aleatorie care să asigure numărul de respondenţi doriţi cu profilul demografic corespunzător cotelor naţional reprezentative. Dacă baza de date ar conţine întreaga populaţie a unei ţări, eşantionul ar fi în categoria optimă, de eşantionare simplă aleatorie. Practic fiecare persoană din baza de date are aceeaşi şansă de a fi inclusă în eşantion. Deci problema aici nu este cea a selecţiei eşantionului, ci a bazei de date din care se face selecţia. Calitatea panelului este cea problematică şi variază de la o ţară la altă în funcţie de penetrarea internetului, dar şi de la o companie de cercetare la alta în funcţie de modul de construire a panelului. Iniţial companiile de cercetare au recrutat în panelul online persoane intervievate offline. După fiecare sondaj offline, respondenţii erau întrebaţi dacă acceptă să facă parte dintr-un panel online. Problema acestui mod de recrutare, ce oferă o calitate foarte bună panelului online, este că s-a dovedit în timp insuficientă luând în considerare numărul foarte mare de sondaje online şi numărul din ce în ce mai mic de sondaje offline. Astfel că s-a apelat la o recrutare directă în online, cu condiţia să se facă de pe cât mai multe site-uri

10

diferite astfel încât diversitatea populaţiei să poată fi surprinsă. Se încearcă să se contacteze atât utilizatori ce provin din site-uri sportive, artistice, dar şi din reţele de socializare, site-uri de gătit, cu jocuri etc. Altfel spus, companiile profesioniste de sondaje online nu consideră suficientă asigurarea diversităţii eşantionului prin controlul cotelor naţional reprezentative pe demograficele de bază (vârstă, sex, mărimea gospodăriei, regiune, mărimea localităţii, educaţie, ocupaţie, venit sau clasa socială), ci încearcă să asigure şi un profil psihologic divers al respondenţilor.

Cea de-a treia sursă, interceptarea web, este similară cu modul de recrutare a repondentilor în panelul online, în sensul că se face prin contactarea respondenţilor de pe mii de site-uri cât mai diferite între ele. În principiu, se încearcă atragerea unor respondenţi care nu sunt dispuşi să facă parte dintr-un panel şi să fie invitaţi periodic la sondaje, dar care acceptă participarea la un singur sondaj, eventual în schimbul unor beneficii pe care le primesc pe site-ul unde au fost contactaţi (accesul la secţiuni speciale, obţinerea de puncte la un joc, primirea unor şanse într-o tombolă etc.). De obicei, această sursă de respondenţi este folosită în completarea panelului online, care uneori nu are suficiente persoane dintr-o anumită categorie demografică. De exemplu, marea dificultate actuală a companiilor de cercetare de piaţă este convingerea tinerilor să participe la sondaje. Ponderea acestora în panelele online este destul de scăzută, astfel că apare necesitatea de a-i contacta prin interceptarea web.

Utilitatea sondajelor online în consultarea populaţiei la nivelul unui oraş

În cele ce urmează vom oferi câteva sugestii cu acţiunile pe care administraţia locală de la nivelul unui oraş ar putea să le ia astfel încât să beneficieze de avantajele sondajului online:

1. Să îşi construiască o bază de date cu adresele de email ale locuitorilor săi, cerând acordul acestora de a fi contactaţi pentru sondaje online legate de oraş. Recomandăm categoria de vârstă 16+. Cu cât baza de date este mai mare, cu atât mai bine. Ideal ar fi să se apropie de conceptul de lista proprie. Aşa cum o companie privată poate avea lista cu adresele de email ale tuturor clienţilor săi, tot aşa şi administraţia locală poate aspira la o bază de date pe care să o actualizeze şi să o îmbogăţească permanent. Ar fi util că această lista să conţină, pe lângă adresa de email, şi vârsta, sexul sau cartierul în care locuieşte potenţialul respondent. Astfel că în cazul în care se doreşte consultarea populaţiei cu privire la locurile de parcare, problema gunoiului sau a reciclării acestuia într-un anumit cartier, ar putea fi selectaţi să participe la studiu doar cetăţenii care locuiesc în acea zonă. Sau dacă se doreşte stabilirea unor locuri în oraş în care să se construiască spaţii pentru sporturi urbane (skate, role, baschet etc.), ar putea fi întrebaţi doar tinerii. În schimb, în cazul subiectelor de interes pentru întregul oraş, atunci sondajul trebuie trimis către toţi cetăţenii din listă. Se ştie că deocamdată populaţia vârstnică nu poate fi acoperită bine în online. În aceste condiţii sunt două abordări: fie această categorie de vârstă este contactată offline, în completarea sondajului online, fie beneficiarii rezultatelor îşi asumă faptul că vor lua deciziile dorite mai mult pe baza consultării populaţiei tinere şi active în online.

11

Depinde de subiectul cercetat şi de bugetul studiului. Anumite decizii sunt cu precădere legate de viitorul oraşului pe termen lung, fapt ce poate justifică limitarea la sondajul online.

2. Să facă transparente rezultatele sondajului. După prelucrarea datelor, rezultatele pot fi trimise pe email şi/sau prezentate pe site-ul oficial al instituţiei. În acest fel, administraţia locală se poate apropia de cetăţenii pe care îi reprezintă. Sondajul este o formă de dialog. Permite cetăţenilor să-şi facă vocea auzită, iar administraţiei să fie ancorată în realitate, să cunoască bine preferinţele, dorinţele şi opţiunile cetăţenilor. După cum se poate intui, un asemenea sondaj crează însă şi aşteptări. Din acest motiv, ar fi util să se comunice şi proiectele concrete ce vor urmă studiului.

3. Să construiască întrebările din chestionar în colaborare cu un sociolog şi cu specialistul beneficiar al rezultatelor. Pentru că accesul la sondaj să se poată face de pe telefonul mobil, se recomandă ca textul fiecărei întrebări să fie cât mai scurt. În cazul în care chestionarul este mai lung de 15 minute, se recomandă împărţirea lui în două sau mai multe sondaje online. De asemenea, folosirea stimulilor vizuali este binevenită ori de câte ori este nevoie. De exemplu, populaţia unui oraş ar putea fi consultată cu privire la culorile blocurilor care urmează să fie reabilitate termic. Specialistul decident poate propune o gamă de culori şi opţiuni acceptabile din perspectiva sa. În chestionar se pot insera fotografii ale blocurilor cu simularea culorilor propuse astfel încât respondenţii să poată alege cât mai uşor.

4. Fie să nu ofere recompense materiale deloc, fie să ofere şanse la o tombolă lunară pentru fiecare sondaj completat. Prima opţiune în care nu se oferă recompense îi va face să-şi exprime opiniile în sondajele online de acest tip doar pe acei cetăţeni realmente interesaţi de soarta oraşului lor şi care au încredere că opinia lor va fi luată în considerare. Cea de-a două opţiune în care se oferă premii lunare participanţilor din sondaje, va încuraja şi va menţine o rată de răspuns mai ridicată de-a lungul timpului. Ar putea chiar încuraja anumiţi cetăţeni să ceară să facă parte din această baza de date folosită în sondajele online. Ambele opţiuni sunt ok. Administraţia poate alege ce varianta doreşte, fireşte - şi în funcţie de bugetele avute pentru cercetare.

5. Să opteze pentru o durată a cercetării de aproximativ o săptămâna astfel încât să lase posibilitatea de a răspunde şi cetăţenilor care folosesc internetul mai rar, eventual doar în weekend când au mai mult timp liber. Totuşi, în caz că există nevoia urgentă de date pentru o anumită decizie, acest lucru este acceptabil atâta timp cât durata studiului este clar comunicată cetăţenilor în invitaţia de a participa.

În concluzie, administraţiile locale pot beneficia de avantajele certe ale sondajului online pentru consultarea populaţiei deoarece necesită o investiţie financiară mică. Mai bine ca bugetul unui proiect să fie folosit în partea sa de implementare decât într-un studiu offline costisitor care oricum nu poate fi realizat decât pe proiecte cu bugete mari.

12

2.2. METODE ŞI PERSOANE INVESTIGATE

Procesul de culegere a datelor s-a desfăşurat în perioada 21 octombrie – 21 noimebrie 2016.

Ţinând cont că nu am avut la dispoziţie o bază de date cu toţi utilizatorii de internet din Reghin,

nu putem pretinde că am selectat un eşantion probabilist care să asigure o extrapolare certă a

datelor culese pentru populaţia online. Cercetarea cantitativă s-a realizat prin promovare pe

site-ul primăriei printr-un comunicat de presă,

http://www.primariareghin.ro/index.php?id=153&tx_ttnews%5Btt_news%5D=7161&tx_ttnews%5BbackPid%5D=155&cHash=30afc8e22f, prin informare într-un ziar local (http://www.punctul.ro/pentru-prima-data-in-istoria-elaborarii-pug-urilor/), prin promovare pe reţelele de socializare şi prin metoda bulgărelui de zăpadă, trimiţându-se linkul chestionarului către câţiva locuitori din Reghin care au fost rugaţi să-l completeze şi să-l trimită mai departe cunoscuţilor lor din oraş. Astfel, au fost validate 537 chestionare, număr suficient de mare pentru a arăta tendinţele calităţii vieţii şi gradul de satisfacţie cu privire la locuire în municipiul Reghin. Respondenţii nu au fost recompensaţi, ceea ce ne face să considerăm că la acest sondaj au participat persoane cu un interes major pentru dezvoltarea oraşului lor şi care au încredere că opinia lor va fi luată în considerare.

Chestionarul a încercat să surprindă opiniile privind problemele şi priorităţile pe care locuitorii municipiului Reghin le au cu privire la dezvoltarea localităţii lor. Chestionarul a cuprins atât întrebări închise cu răspunsuri mutiple – întrebări care pot fi uşor analizate statistic – cât şi întrebări deschise menite să surprindă opiniile cetăţenilor într-o manieră descriptivă, calitativă.

Întrebările deschise s-au referit la următoarele aspecte:

- schimbările necesare în cartierele municipiului Reghin pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale rezidenţilor;

- schimbările necesare în municipiul Reghin pentru îmbunătîţirea condiţiilor de viaţă ale rezidenţilor;

- cartierele, zonele dezirabile/indezirabile pentru locuire în municipiul Reghin; - propunerile pentru dezvoltarea socio-economică a municipiului Reghin; - motivele pentru care locuitorii oraşului ar alege să continue să locuiască în municipiul

Reghin sau ar decide să plece.

Pentru a analiza răspunsurile la întrebările deschise s-a folosit o metodă care combină pe de o parte elemente statistice cu o analiză de tip „nor de cuvinte”. Acest tip de analiză scoate în evidenţă paternuri de cuvinte în funcţie de frecvenţa apariţiei lor într-un text (s-a folosit aplicaţia Wordaizer).

Toate întrebările din chestionar au fost opţionale pentru a lăsa confortul respondentului de a

sări peste acele întrebări considerate incomode sau fără interes pentru sine. Astfel, am

înregistrat un procent compus din diferite persoane care nu au răspuns la o întrebare sau alta.

13

Distribuţia pe variabilele demografice ale respondenţilor ne arată persoane între 14 şi 69 ani,

majoritatea lor fiind în grupa de vărstă 25-44 ani. Distribuţia pe gen este uşor dezechilibrată,

ponderea bărbaţilor fiind mai mare cu 10% faţă de cea a femeilor. O explicaţie posibilă vine din

statisticile oficiale care arată că utilizatorii de internet sunt într-o măsură mai mare de sex

masculin. Doar o parte dintre respondenţi au răspuns la întrebarea legată de gen, respectiv 375

din 537 persoane.

Gen Număr

persoane Procent

masculin 208 55,5% feminin 167 44,5% Total 375 100%

Vârsta Număr

persoane Procent

14-24 42 11,3% 25-34 127 34,0% 35-44 112 30,0% 45-54 60 16,1% 55-64 25 6,7% 65-69 7 1,9% Total 373 100.0

Dacă vom compara populaţia de la recensământ cu structura pe grupe de vârstă regăsită în

cadrul eşantionului, observăm că sunt echilibrat reprezentate grupele de vârstă 15-19 şi 20-24

ani însă sunt suprareprezentate grupele de adulţi 25-44 ani. Subreprezentate sunt persoanele cu

vârsta peste 55 ani care au acces limitat la internet.

14

Structura pe grupe de vârstă comparativă a populaŃiei la recensământ

versus eşantion sondaj de opinie

0,0%

2,0%

4,0%

6,0%

8,0%

10,0%

12,0%

14,0%

16,0%

18,0%

20,0%

15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69

populaŃia mun. Reghin pe grupe de vârstă la recensământ respondenŃi eşantion pe grupe de vârstă

În acest sondaj de opinie cel mai bine reprezentaţi sunt adulţii, cu un nivel educaţional

universitar şi activi pe piaţa muncii. Nu avem bine reprezentate persoanele inactive sau cu

educaţie sub liceu. Ponderea celor care au absolvit o formă de învăţământ de scurtă sau lungă

durată, inclusiv masterat sau doctorat este de 70%, faţă de ponderea reală rezultată din

recenzare de 14,3%.

Ultimul nivel de învăţământ absolvit Număr

persoane Procent

fără şcoală absolvită 0 0,0% primar (1- 4 clase) 0 0,0% gimnazial (5-8 clase) 5 1,3% profesional, de ucenici sau complementar 8 2,1% treapta I de liceu (clasele 9-10) 8 2,1% liceu (9-12 clase) 74 19,8% postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri

18 4,8%

universitar de scurtă durată / colegiu 72 19,3% universitar lungă durată (inclusiv masterat) 181 48,5% doctorat 7 1,9% Total 373 100%

În cazul unui sondaj probabilist eroarea de eşantionare pentru eşantionul de 537 persoane din populaţia Reghinului de 38164 locuitori cu domiciliul la 1 iulie 2016 (INS, baza de date Tempo online) ar fi de 4,2%. În cazul sondajului online eşantionul nu este probabilist şi nu vom calcula eroarea de eşantionare. Respondenţii nu au fost selectaţi aleator ci ei provin din populaţia care are acces la internet, fapt care nu asigură şanse tuturor de a răspunde la chestionar. Totuşi, relevanţa eşantionului rezultă din structura de vârstă a respondenţilor, media fiind de 41 ani, 98% dintre respondenţi având vârsta între 16-64 ani, populaţie considerată statistic ca fiind în

15

vârstă de muncă. Această categorie de populaţie are o contribuţie mai mare în comunitate şi reprezintă de fapt resursa umană pentru dezvoltare a oraşului Reghin.

Statut ocupaţional Număr

persoane Procent

salariat 253 68,0% alt statut de persoană ocupată (zilier, lucrător la negru etc.) 2 0,5% patron 23 6,2% lucrător pe cont propriu în activităţi neagricole (include PFA, AF, liber profesionist) 27 7,3% ajutor familial 1 0,3% şomer înregistrat 2 0,5% şomer neînregistrat (nu mai primeşte ajutor de şomaj/ alocaţie de sprijin şi caută de lucru) 4 1,1% pensionar(ă) la limită de vârstă 15 4,0% alt tip de pensionar(ă) 6 1,6% elev, student 27 7,3% casnică 11 3,0% persoană în incapacitate de muncă 0 0,0% alt statut de persoană inactivă (preşcolar, persoană întreţinută) 1 0,3%

Total 372 100,0%

Distribuţia în teritoriu a respondenţilor arată o acoperire a tuturor zonelor din Reghin, cu o

reprezentare de minimum 7 persoane (cartierele Pomilor şi zona Bodogaia) şi un maxim de 89

persoane din cartierul Unirii.

În care din zonele oraşului Reghin locuiţi? Cartier/zonă Nr. persoane Procent

(%) Altă zonă 57 11,1% Apalina 17 3,3% Cartierul Fagarasului 28 5,4% Cartierul Garii 14 2,7% Cartierul Iernuteni (Dacia) 36 7,0% Cartierul Libertatii 29 5,6% Cartierul Mihai Viteazu 14 2,7% Cartierul Pomilor (Texas) 7 1,4% Cartierul Rodnei 35 6,8% Cartierul Unirii 89 17,3% Centrul istoric 40 7,8% Iernuteni 31 6,0% Zona Breaza 18 3,5% Zona Dedradului 37 7,2%

16

Zona industrială 18 3,5% Zona Piata Mare 37 7,2% Zona str. Pometului (Bodogaia) 7 1,4% Total 514 100,0%

Reprezentarea respondenŃilor pe cartiere (număr respondenŃi)

7

89

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Cartierul Pomilor (Texas)

Zona str. Pometului

Cartierul GariiCartierul Mihai Viteazu

ApalinaZona Breaza

Zona industrialăCartierul Fagarasului

Cartierul Libertatii

Iernuteni

Cartierul RodneiCartierul Iernuteni

Zona DedraduluiZona Piata Mare

Centrul istoric

Cartierul Unirii

3 PROBLEMELE CHEIE ALE MUNICIPIULUI REGHIN

La întrebarea Cât de serioase consideraţi că sunt următoarele probleme în localitatea dvs? Mai mult de jumătate dintre respondenţi consideră ca probleme foarte serioase sau destul de serioase poluarea apei, acte de vandalism (distrugerea bunurilor publice), poluarea aerului (noxe), furturi din locuinţe, probleme cu persoane de altă etnie, furturi din maşini şi zgomotul produs de traficul autoturismelor.

Satisfacţia generală arată însă imaginea de ansamblu. Subiecţii cercetării se poziţionează în

majoritatea lor pe latura pozitivă a scalei. Procentul celor mulţumiţi de propria locuinţă şi de

zonă este mare (68% pentru zonă şi 87% pentru locuinţă). Satisfacţia faţă de oraş ca întreg este

mai redusă, 51% din respondenţi declarându-se mulţumiţi faţă de 49% nemulţumiţi. Aşadar,

acest aspect merită atenţie din partea autorităţilor.

Pe ansamblu, cât de mulţumit sunteţi de ...?

Foarte mulţumit/mai

degrabă mulţumit

Foarte nemulţumit /mai degrabă nemulţumit

Locuinţa dvs. 87% 13%

Zona în care locuiţi 68% 32%

Oraşul Reghin 51% 49%

17

Nivelul de satisfacŃie al reghinenilor cu privire la locuinŃă, zonă şi oraş în ansamblu

87%

68%

51%

13%

32%

49%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

LocuinŃa

Zona în care locuiŃi

Oraşul Reghin

Foarte mulŃumit/mai degrabă mulŃumit Foarte nemulŃumit /mai degrabă nemulŃumit

Cu ajutorul unei corelaţii bivariate, de tip Perason, two-tailed, am găsit indicatorii cu ponderea

cea mai mare în satisfacţia generală. Testul este semnificativ la un nivel de 0,001. Ce anume

contează cel mai mult în satisfacţia generală faţă de oraş sau zona locuită ? Tabelul de mai jos

prezintă primii şapte indicatori ce influenţează satisfacţia faţă de oraş în ordinea importanţei lor.

Indicatori în relaţie cu satisfacţia generală faţă de oraş

Coeficientul de corelaţie Pearson

Spitale, cabinete medicale 0,36 Asfaltarea străzilor 0,35 Transportul public 0,32

Spaţii verzi din jurul blocului/casei 0,31 Spaţii pentru activităţi culturale (cinema, teatru, muzeu, bibliotecă, săli de expoziţii, conferinţe etc.) 0,31 Linişte şi ordine publică 0,30

Traficul rutier 0,28

Situaţia infrastructurii medicale, a celei rutiere şi a transportului în comun sunt variabile care

determină satisfacţia faţă de oraş. Creşterea satisfacţiei faţă de oraş presupune îmbunătăţirea

situaţiei sănătăţii, a drumurilor şi a transportului public. Legat de utimul aspect, dacă luăm în

considerare faptul că Reghinul este un oraş unde distanţele pot fi parcurse în max. 30-35 min de

la un capăt la altul, promovarea formelor ecologice de transport ar îmbunătăţi transportul

public, ar reduce intensitatea traficului şi în consecinţă nivelul noxelor iar investiţiile în

infrastructura aferentă ar fi minimale.

În relaţia cu satisfacţia faţă de zonă sunt importante alte aspecte ale mediului urban, respectiv:

liniştea şi ordinea publică, străzile asfaltate, parcurile, spaţiile verzi din jurul blocului/casei,

reţeaua de canalizare, locuri de joacă pentru copii, colectarea gunoiului, faţadele clădirilor etc.

Dacă ne uităm însă la evaluarea acestor dimensiuni ale vieţii urbane în Reghin, concluzionăm că

18

este necesară intervenţia autorităţilor locale pentru îmbunătăţirea acestor aspecte ale calităţii

vieţii locuitorilor municipiului.

Indicatori în relaţie cu satisfacţia generală faţă de zona locuită

Coeficientul de corelaţie Pearson

Linişte şi ordine publică 0,47 Asfaltarea străzilor 0,46 Parcuri 0,33 Spaţii verzi din jurul blocului/casei 0,33 Reţeaua de canalizare 0,33 Locuri de joacă pentru copii 0,29 Colectarea gunoiului 0,27 Faţadele clădirilor 0,27 Traficul rutier 0,27 Pieţele, magazinele şi centrele comerciale 0,25 Şcolile existente (proximitate şi capacitate) 0,25 Accesul pietonilor pe trotuare 0,24 Spitale, cabinete medicale 0,23

Diferenţele între situaţia din oraş în ansamblu şi în zonele de rezidenţă pot fi semnalate doar în

cazul câtorva aspecte: dacă în cartiere situaţia parcărilor este considerată foarte proastă sau

destul de proastă de către 66% dintre respondenţi, la nivel de oraş situaţia este percepută ca

fiind proastă de 77% dintre persoanele chestionate. O diferenţă mare este între percepţia

situaţiei faţadelor clădirilor la nivel de oraş comparativ cu zonele rezidenţiale: dacă în cartiere

avem în total 18% persoane care percep situaţia proastă şi foarte proastă, situaţia în oraş

nemulţumeşte 58% din respondenţi. Situaţia este nemulţumitoare în cartiere şi în oraş în acelaşi

timp în ceea ce priveşte pistele de biciclete, amenajările sportive, dotările culturale, locurile de

joacă pentru copii, transportul public, parcuri, reţeaua de canalizare. Traficul rutier este

perceput diferit în cartiere versus oraş, respectiv un număr mai mare de respondenţi consideră

situaţia ca fiind proastă în ansamblul oraşului comparativ cu cei care s-au referit la cartiere.

Cum apreciaţi situaţia zonei/oraşului Reghin cu

privire la ...?

Foarte bună/ Destul de

bună/ cartiere

Foarte bună/ Destul de

bună/ REGHIN

Foarte proastă/ Destul de proastă/ cartiere

Foarte proastă/ Destul de proastă/ REGHIN

Pistele de biciclete 10% 7% 90% 93% Spaţii pentru activităţi culturale (cinema, teatru, muzeu, bibliotecă, săli de expoziţii, conferinţe etc.) 15% 19% 85% 81% Amenajări sportive (bazin de 27% 31% 73% 69%

19

înot, terenuri de tenis, fotbal, baschet etc.) Locurile de parcare 34% 24% 66% 76% Locuri de joacă pentru copii 35% 41% 65% 59%

Transportul public 40% 37% 60% 63% Spaţii verzi din jurul blocului/casei 42% 40% 58% 60% Parcuri 44% 49% 56% 51% Traficul rutier 48% 37% 52% 63%

Reţeaua de canalizare 48% 50% 52% 50% Pieţele, magazinele şi centrele comerciale 64% 69% 36% 31%

Alimentarea cu apă potabilă 65% 63% 35% 37%

Accesul pietonilor pe trotuare 66% 66% 34% 34% Asfaltarea străzilor 68% 54% 32% 46% Faţadele clădirilor 82% 42% 18% 58% Alimentarea cu gaze 82% 85% 18% 15% Centura ocolitoare 13% 87%

Situaţia locurilor de muncă pare să nemulţumească un număr foarte mare de respondenţi

(73%). Luând în considerare faptul că cei mai mulţi respondenţi au absolvit o formă de

învăţământ superior, această nemulţumire este justificată de faptul că economia locală este

preponderent industrială, sectorul serviciilor sau industriile creative fiind slab reprezentate.

Există o varietate relativ mare a activităţilor economice din sectorul de prelucrare, însă în cadrul

acestor activităţi este ocupat un număr redus de persoane cu un nivel înalt de calificare.

Stabilitatea tinerilor depinde de oportunităţile pe care le pot găsi pe piaţa locală a forţei de

muncă şi de dezvoltarea unor domenii care cer calificare superioară. Dacă analizăm situaţia

numărului de şomeri vedem o scădere remarcabilă a acestora în anul 2016 faţă de 2010, ceea ce

arată îmbunătăţirea gradului de ocupare. Nivelul calificărilor solicitat pentru locurile de muncă

din Reghin este însă unul scăzut care nu interesează tinerii care au absolvit un nivel de

învăţământ universitar.

Cum apreciaţi situaţia oraşului Reghin cu privire la ...?

Foarte bună/Destul

de bună

Destul de proastă/Foarte

proastă Locurile de muncă 27% 73%

Spitale, cabinete medicale 37% 63%

Linişte şi ordine publică 46% 54%

Colectarea gunoiului 54% 46%

Restaurante, terase, cluburi etc. 63% 37%

Grădiniţele sau creşele existente 67% 33%

Şcolile existente (proximitate şi capacitate)

74% 26%

20

EvoluŃia numărului de şomeri la Reghin în perioada 2010-2016

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Anul 2010

feb.1

0apr.

10

iun.1

0aug.1

0oct.

10

dec.1

0ia

n.1

1m

ar.

11

mai 2011

iul.11

sep.1

1nov.1

1A

nul 2012

feb.1

2apr.

12

iun.1

2aug.1

2oct.

12

dec.1

2ia

n.1

3m

ar.

13

mai 2013

iul.13

sep.1

3nov.1

3A

nul 2014

feb.1

4apr.

14

iun.1

4aug.1

4oct.

14

dec.1

4ia

n.1

5m

ar.

15

mai 2015

iul.15

sep.1

5nov.1

5ia

n.1

6m

ar.

16

mai.16

iul.16

sep.1

6

Sursa: Baza de date Tempo online

Siguranţa percepută a locuitorilor oraşului Reghin este mai mică atunci când ne referim la oraş,

aproape jumătate (49%) din respondenţi simţindu-se în siguranţă în oraş, fapt îngrijorător care

ar trebui să atragă atenţia autorităţilor locale. Majoritatea persoanelor intervievate (peste 69%)

se simt destul de în siguranţă în locuinţă şi în zonă.

În ce măsură vă simţiţi în siguranţă în ...?

Deloc în siguranţă

Nu prea în

siguranţă

Destul de în

siguranţă

Complet în

siguranţă Locuinţa dvs. 2% 12% 65% 21% Zona în care locuiţi 6% 24% 60% 9% Oraşul Reghin 13% 38% 47% 2%

Nivelul perceput de siguranŃă în locuinŃa, zona de rezidenŃă şi

municipiul Reghin

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Deloc în siguranŃă

Nu prea în siguranŃă

Destul de în siguranŃă

Complet în siguranŃă

LocuinŃa dvs. Zona în care locuiŃi Oraşul Reghin

21

4 PROBLEMELE CHEIE ALE CARTIERELOR MUNICIPIULUI REGHIN

Problemele la nivel de cartiere/zone şi care ar putea fi îmbunătăţite prin revizuirea PUG

aşa cum au fost ele identificate de către respondenţi sunt numeroase, respectiv: pistele de

biciclete, spaţiile pentru activităţi culturale, amenajările sportive, locurile de parcare, locurile de

joacă pentru copii, traficul, spaţiile verzi din jurul blocului/casei, parcurile, reţeaua de canalizare

şi traficul rutier. Mai mult de jumătate din respondenţi consideră Foarte bună/Destul de bună

situaţia următoarelor aspecte în zona unde locuiesc: faţadele clădirilor, alimentarea cu gaze,

asflatarea străzilor, accesul pietonilor pe trotuare, alimentarea cu apă potabilă, pieţele,

magazinele şi centrele comerciale.

Cum apreciaţi situaţia zonei în care locuiţi cu privire la ...?

Foarte bună / Destul de

bună

Foarte proastă / Destul de

proastă

Faţadele clădirilor 82% 18%

Alimentarea cu gaze 82% 18%

Asfaltarea străzilor 68% 32%

Accesul pietonilor pe trotuare 66% 34% Alimentarea cu apă potabilă 65% 35% Magazine 64% 36% Traficul rutier 48% 52% Reţeaua de canalizare 48% 52%

Parcuri 44% 56%

Spaţii verzi din jurul blocului 42% 58%

Transportul public 40% 60%

Locuri de joacă pentru copii 35% 65%

Locurile de parcare 34% 66%

Amenajări sportive 27% 73%

Spaţii pentru activităţi culturale 15% 85%

Pistele de biciclete 10% 90%

22

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

FaŃadele clădirilor

Alimentarea cu gaze

Asfaltarea străzilor

Accesul pietonilor pe trotuare

Alimentarea cu apă potabilăMagazine

Traficul rutier

ReŃeaua de canalizare

Parcuri

SpaŃii verzi din jurul blocului

Transportul public

Locuri de joacă pentru copii

Locurile de parcare

Amenajări sportive

SpaŃii pentru activităŃi culturale

Pistele de biciclete

Foarte bună / Destul de bună Foarte proastă / Destul de proastă

Dintre următoarele aspecte legate de calitatea vieţii (şcoli, grădiniţe, colectarea gunoiului, linişte

şi ordine publică, restaurante/terase, spitale) cel care nemulţumeşte un număr semnificativ de

populaţie este infrastructura de sănătate. De notat faptul că reghinenii se declară mulţumiţi faţă

de situaţia şcolilor, a grădiniţelor, de colectarea gunoiului, de liniştea publică sau de dotările de

alimentaţie publică în zona unde locuiesc.

Cum apreciaţi situaţia zonei în care locuiţi cu privire la ...?

Foarte bună/Destul

de bună

Destul de proastă/Foarte

proastă

Şcolile existente (proximitate şi capacitate)

72% 28%

Grădiniţele sau creşele existente 64% 36%

Colectarea gunoiului 57% 43%

Linişte şi ordine publică 57% 43%

Restaurante, terase, cluburi etc. 50% 50%

Spitale, cabinete medicale 35% 65%

Dacă la nivelul tuturor cartierelor avem 43% persoane care au apreciat situaţia liniştii şi ordinii

publice din zona lor de rezidenţă ca fiind proastă sau foarte proastă, în unele cartiere o pondere

mai mare a rezidenţilor consideră critic aspectul siguranţei (peste 50% din respondenţi). Aceste

cartiere sunt Apalina, unde majoritatea respondenţilor (82,4%) au apreciat situaţia ca fiind

foarte proastă şi destul de proastă, Cartierul Pomilor (Texas), Cartierul Iernuţeni (Dacia) şi zona

industrială.

În cartierele Apalina, Pomilor (Texas), Iernuţeni (Dacia) şi zona industrială sunt necesare

măsuri suplimentare pentru asigurarea ordinii publice dar şi intervenţii integrate pentru

rezolvarea cauzelor care determină un grad mai ridicat de infracţionalitate.

23

SituaŃia percepută privind ordinea şi liniştea publică în cartierele mun.

REGHIN (situaŃia foarte proastă şi destul de proastă)

14,3%

46,2%

82,4%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0%

ApalinaCartierul Pomilor (Texas)

Cartierul Iernuteni (Dacia)Zona industrialã

Cartierul GariiCentrul istoricCartierul Unirii

Cartierul LibertatiiZona Piata Mare

Cartierul FagarasuluiCartierul RodneiZona Dedradului

IernuteniZona Breaza

Cartierul Mihai ViteazuZona str. Pometului

Legat de unele aspecte ale amenajărilor din cartiere, analizăm situaţia locurilor de joacă aşa

cum este ea percepută de către rezidenţi la nivelul fiecărei zone. În graficul de mai jos situaţia

pare critică deoarece mai mult de jumătate dintre locuitorii chestionaţi din cartierele Apalina,

Zona Piaţa Mare, Zona Dedradului, Cartierul Pomilor (Texas), zona Breaza, Cartierul Iernuţeni

(Dacia), Cartierul Mihai Viteazu, Iernuţeni, Zona industrialã, zona str. Pometului (Bodogaia),

Cartierul Rodnei, Cartierul Unirii şi Centrul istoric au apreciat situaţia ca fiind foarte proastă şi

destul de proastă. O situaţie mai bună o regăsim doar în cartierele Libertăţii, Gării şi Făgăraşului.

24

PercepŃia rezidenŃilor privind locurile de joacă în cartiere

(situaŃie foarte proastă şi destul de proastă)

28,6%

94,1%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0% 100,0%

Apalina

Zona Piata Mare

Zona Dedradului

Cartierul Pomilor

Zona Breaza

Cartierul Iernuteni

Cartierul Mihai Viteazu

IernuteniZona industrialã

Zona str. Pometului

Cartierul Rodnei

Cartierul Unirii

Centrul istoric

Cartierul Fagarasului

Cartierul Garii


Conexiunea cartierelor cu centrul oraşului Reghin prin intermediul transportului public este

considerată foarte proastă şi destul de proastă de către rezidenţii din numeroase zone ale

oraşului, respectiv cartierele Dedradului (73% din respondenţi nemulţumiţi), zona industrialã,

cartierul Rodnei, Iernuţeni, cartierul Unirii, Apalina, cartierul Mihai Viteazu, zona Breaza, zona

Piaţa Mare, cartierul Gării.

Recomandăm atenţie la amplasarea locurilor de joacă pentru copii astfel încât să fie aşezate în

jurul blocurilor unde există familii tinere cu copii şi nu în jurul blocurilor cu mulţi pensionari.

Cifrele arată că 94% din respondenţii din Apalina au considerat situaţia proastă şi foarte proastă. Aşa cum a rezultat din Raportul analiză –comunitatea Apalina 2016 (sursa Primăria Reghin) în cartierul Apalina locuiesc 2040 persoane iar numărul total al copiilor a fost de 620 copii din care 228 copii neromi şi 392 copii romi, rezultând o pondere a copiilor de 30,4%, dublu faţă de ponderea copiilor 0-14 ani de la nivelul mun. Reghin 15,8% (date la recensământ 2016). De aceea, e necesar să se acorde o atenţie mai mare amenajărilor destinate copiilor şi tinerilor din Apalina.

25

PercepŃia rezidenŃilor privind transportul public care leagă cartierele de

oraş (situaŃie foarte proastă şi destul de proastă)

73,0%

28,6%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0%

Zona Dedradului

Zona industrialã

Cartierul Rodnei

Iernuteni

Cartierul Unirii

Apalina


Zona Breaza

Zona Piata Mare

Cartierul Garii

Cartierul Iernuteni (Dacia)


Centrul istoric



Zona str. Pometului

Infracţionalitatea este considerată o problemă serioasă de către o parte importantă a

respondenţilor, ceea ce atrage atenţia asupra necesităţii luării unor măsuri de combatere şi

prevenire a actelor infracţionale.

În zona în care locuiţi cât de serioase consideraţi că sunt următoarele …?

Procent pentru opţiunea: Problemă foarte serioasă sau destul de serioasă

Câini vagabonzi 79% Violenţe asupra persoanelor (risc de tâlhărie) 79% Poluarea apei 77% Acte de vandalism (distrugere a bunurilor publice) 76% Poluarea aerului (noxe) 75% Furturi din locuinţe 73% Probleme cu persoane de altă etnie 66% Furturi din maşini 61% Zgomotul produs de traficul autoturismelor 50%

Graffiti (desene şi mâzgăleli pe faţadele blocurilor) 35%

Activităţi care generează zgomot (baruri, terase, activităţi industriale) 31% Conflicte între vecini 31%

Dacă analizăm aceste dimensiuni în cadrul fiecărui cartier, vom obseva cum unele probleme sunt

mai critice în unele cartiere, ceea ce solicită o mai mare implicare din partea autorităţilor

responsabile. S-au marcat acele cartiere în care mai mult de 50% din respondenţi au considerat

26

problemele ca fiind destul de serioase sau foarte serioase. Astfel, rezultă că în majoritatea

cartierelor Reghinului (cel puţin 12 cartiere din cele 16 identificate) există probleme legate de

câinii vagabonzi, furturi din locuinţe, violenţe asupra persoanelor, poluarea aerului sau poluarea

apei.

Dimensiunea relaţiilor interetnice este apreciată de către majoritatea rezidenţilor ca fiind nici serioasă, nici de neglijat, o problemă nu prea serioasă sau Nu e deloc o problemă. Reghinul este oraş multietnic unde convieţuiesc românii, saşii, maghiarii şi romii (există o istorie de peste 800 de ani a convieţuirii saşilor, maghiarilor şi românilor). Problema câinilor vagabonzi afectează în special zona industrială, cartierul Rodnei şi Apalina

(mai mult de 76% o consideră o problemă foarte serioasă sau destul de serioasă). Important de

subliniat este faptul că din cele 12 cartiere analizate doar pentru rezidenţii din centrul istoric

aceasta nu constituie o problemă serioasă aşa cum au răspuns mai mult de 50%. Sunt necesare

măsuri la scara întregului oraş pentru reducerea numărului câinilor fără stăpâni.

Câini vagabonzi Problemã destul de serioasã/

Problemã foarte serioasã

Furturi din locuinţe Problemã destul de serioasã/


Zona industrialã 88,9% Apalina 88,2% Cartierul Rodnei 77,1% Zona industrialã 77,8% Apalina 76,5% Zona Breaza 72,2% Cartierul Libertatii 72,4% Cartierul Rodnei 68,6% Cartierul Mihai Viteazu 71,4% Zona Piata Mare 62,2% Pomilor (Texas) 71,4% Iernuteni 61,3% Iernuteni (Dacia) 69,4% Iernuteni (Dacia) 61,1% Zona Dedradului 67,6% Cartierul Unirii 58,4% Zona Breaza 66,7% Cartierul 57,1%

Designul urban poate contribui la creşterea siguranţei cetăţenilor într-un mod mai eficient

decât alte tehnici mai costisitoare cum ar fi supravegherea video. Ca prim pas ar fi

identificarea zonelor vulnerabile apoi alegerea unor măsuri care pot fi de supraveghere

pasivă prin iluminat strategic, reameneajarea zonelor părăsite în artere pietonale care atrag

oameni, promovarea mixităţii funcţiunile în noile cartiere şi renunţarea la cartierele destinate

exclusiv locuirii-cartierele dormitor deoarece zonele unde există mai multe tipuri diferite de

funcţiuni pot asigura activitate 24 de ore din 24, deci un flux de persoane cvasi-permenent.

Studiile arată că aleile lăturalnice transformate în locuri atractive pentru oameni (pietoni)

scad, la rândul lor, riscurile de incidente. O altă metodă este crearea de locuri de şedere bine

amplasate, astfel încât să poată fi atractive şi confortabile pentru persoanele în vârstă, fiind

cunoscut faptul că în preajma persoanelor în vârstă oamenii tind să se comporte mai bine.

27

Fagarasului Iernuteni 64,5% Pomilor (Texas) 57,1% Cartierul Garii 64,3% Cartierul Libertatii 55,2% Cartierul Unirii 64,0% Zona Dedradului 54,1% str. Pometului (Bodogaia) 57,1% Cartierul Garii 50,0%

Zona Piata Mare 56,8% Cartierul Mihai Viteazu 42,9%

Cartierul Fagarasului 53,6% str. Pometului (Bodogaia) 42,9%

Centrul istoric 40,0% Centrul istoric 42,5%

Problema furturilor din locuinţe pare că afectează majoritatea cartierelor, doar în cartierele

Mihai Viteazu, Bodogaia şi Centrul istoric mai mult de jumătate din respondenţii au apreciat că

nu este o problemă. Măsuri multiple, integrate se impun a fi luate mai ales în cartierele unde

aceasta este o problemă pentru majoritatea respondenţilor (peste 72%), respectiv Apalina, zona

industrială şi zona Breaza.

Violenţele asupra persoanelor afectează surprinzător toate cartierele oraşului cu excepţia

centrului istoric. Dintre cartierele care sunt afectate într-o mare măsură, mai mult de 74% din

respondenţi considerând ca fiind o problemă serioasă, enumerăm Apalina, zona Breaza şi zona

industrială.

Situaţii critice la indicatorii infracţionalitate şi câini vagabonzi se constată în 4 din

cartierele municipiului Reghin: Apalina, zona industrială, Breaza şi cartierul Rodnei.

Probleme cu alte etnii

Problemã destul de serioasã/ Problemã

foarte serioasã

Violenţe asupra persoanelor

Problemã destul de serioasã/Problemã

foarte serioasã

Zona Breaza 50,0% Apalina 88,2% Iernuteni (Dacia) 47,2% Zona Breaza 83,3% Apalina 47,1% Zona industrialã 77,8% Zona industrialã 44,4% Cartierul Rodnei 74,3% Cartierul Mihai Viteazu 42,9% Iernuteni (Dacia) 72,2% Cartierul Fagarasului 35,7% Pometului/Bodogaia 71,4% Zona Piata Mare 35,1% Cartierul Libertatii 69,0% Cartierul Unirii 32,6% Zona Piata Mare 67,6% Iernuteni 29,0% Cartierul Unirii 65,2%

Cartierul Rodnei 28,6% Cartierul Mihai Viteazu 64,3%

28

Pometului/Bodogaia 28,6% Iernuteni 61,3%

Centrul istoric 25,0% Cartierul Fagarasului 60,7%

Zona Dedradului 24,3% Cartierul Garii 57,1% Cartierul Garii 21,4% Pomilor (Texas) 57,1% Cartierul Libertatii 20,7% Zona Dedradului 54,1% Pomilor (Texas) 14,3% Centrul istoric 45,0%

Problemele legate de poluare afectează aproape toate cartierele. Sursele de poluare a aerului

sunt fabrica Kastamonu şi traficul rutier în creştere. Interesant este faptul că deşi Reghinul este

un oraş premontan, înconjurat de păduri, nivelul perceput al poluării în oraş este ridicat. La

nivelul judeţului Mureş se consideră că în Reghin există surse antropice de emisie în atmosferă

însă nu produc poluare semnificativă (Planul de dezvoltare a judeţului Mureş 2014-2020).

Fiind traversat de mai multe canale, Canalul Morii, Canalul Trandafirilor, râul Gurghiu şi râul

Mureş, calitatea apei acestora este importantă pentru locuitorii oraşului Reghin. Majoritatea

rezidenţilor din cartiere apreciază că apa este poluată-toate cartierele cu excepţia centrului

istoric şi a cartierului Bodogaia. Sursele de poluare sunt deversările apelor reziduale tratate

insuficient din staţia de Tratare a Apei Reziduale din Reghin (Sursa: Planul de dezvoltare a

judeţului Mureş 2014-2020), deversarea de deşeuri menajare etc.

Poluarea aerului

Problemã destul de serioasã/


Poluarea apei

Problemã destul de serioasã/


Cartierul Mihai Viteazu 78,6% Zona Breaza 83,3% Cartierul Rodnei 74,3% Cartierul Rodnei 80,0% Apalina 70,6% Zona industrialã 77,8% Zona Breaza 66,7% Cartierul Libertatii 72,4% Zona industrialã 66,7% Cart. Mihai Viteazu 71,4% Zona Dedradului 64,9% Apalina 70,6% Zona Piata Mare 64,9% Zona Piata Mare 67,6% Iernuteni 64,5% Zona Dedradului 62,2% Cartierul Garii 64,3% Cartierul Unirii 59,6% Iernuteni (Dacia) 61,1% Iernuteni 58,1% Pomilor (Texas) 57,1% Cartierul Garii 57,1% Pometului/Bodogaia 57,1% Pomilor (Texas) 57,1% Cartierul Unirii 56,2% Pometului/Bodogaia 57,1% Cartierul Libertatii 51,7% Iernuteni (Dacia) 55,6% Centrul istoric 50,0% Centrul istoric 47,5% Cartierul Fagarasului 46,4% Cart.Fagarasului 42,9%

29

Care sunt însă nivelele de satisfacţie faţă de fiecare cartier în parte? Unde se consideră că se

locuieşte mai bine sau mai puţin bine în Reghin în opinia rezidenţilor? Iată mai jos situaţia

satisfacţiei percepute faţă de zonă care poate fi considerată un clasament al cartierelor oraşului.

Gradul de satisfacŃie percepută al locuitorilor cartierelor din mun.

Reghin

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Apalina

Zona industrialã

Cartierul Garii


Iernuteni

Zona Piata Mare

Cartierul Iernuteni (Dacia)

Zona str. Pometului

Cartierul Unirii

Centrul istoric

Cartierul Rodnei

Zona Breaza


Zona Dedradului



Foarte mulŃumit/mai degrabă mulŃumit Foarte nemulŃumit/mai degrabă nemulŃumit

Peste jumătate din respondenţii din următoarele cartiere s-au declarat nemulţumiţi faţă de

calitatea vieţii în zona lor de rezidenţă: Apalina (88% din respondenţi sunt nemulţumiţi), zona

industrială (67% nemulţumiţi), cartierul Gării şi Pomilor cu 57% respondenţi nemulţumiţi.

5 PERCEPŢII ALE CARTIERELOR MUNICIPIULUI REGHIN

La întrebarea deschisă Ce cartiere/zone aţi recomanda cuiva care doreşte să se stabilescă în Reghin? au fost înregistrate răspunsuri care indică zonele percepute ca fiind cele mai bune din punct de vedere a condiţiilor de locuit.

Mediul de locuire, spaţiul care constituie vecinătatea locuinţei reprezintă un criteriu deosebit de important comparabil cu locuinţa propriu-zisă. Opiniile enunţate de respondenţi susţin această idee. Care sunt motivele pentru care un cartier este considerat mai atractiv decât altul? În cazul municipiului Reghin am identificat câteva criterii de apreciere care sunt cel mai frecvent invocate:

-apropierea de pădurile situate la ieşirile oraşului: „în zone aflate la periferia oraşului, în apropierea pădurilor” -cartiere liniştite “Dacă are nevoie de linişte recomand cartierele mărginaşe, cu tot inconvenientul lipsei de apă potabilă, gaze, drumuri proaste”;

30

-tipul de locuire, preferabil la casă: “aş recomanda să nu aleagă cartiere cu blocuri deoarece toate sunt aglomerate, cu un trafic infernal, etc. Să isi ia o casa. Exclus zona Iernuteni, Apalina sau zona Pipa” , “un cartier de case şi nu de blocuri”; -distanţă faţă de zonele locuite preponderent de etnici romi; Fără a numi un anume cartier în oraş, un cartier atractiv pentru locuire ar trebui să fie o, “departe de Apalina”.

-cu acces la dotări comerciale, educaţionale.

Zonele aflate la periferia oraşului, aproape de zone naturale valoroase au fost recomandate de către foarte mulţi dintre respondenţi. Pentru aceştia oraşul nu mai oferă condiţii atractive pentru a locui, pentru a trăi, zonele aflate la marginea oraşului fiind considerate mai ofertante în ciuda lipsei infrastructurii necesare (transport în comun, alimentare cu apă, gaz, drumuri). Aceşti respondenţi percep un proces de degradare a condiţiilor oferite de oraşul Reghin, fapt care atrage atenţia asupra intervenţiilor necesare pentru asigurarea unui mediu de viaţă urban satisfăcător.

Pe baza selecţiilor făcute de respondenţi, am realizat un top al cartierelor/străzilor cele mai atractive pentru locuire. S-au distins 3 cartiere din zona centrală a oraşului cu cele mai multe nominalizări, respectiv Libertăţii, Unirii şi Mihai Viteazu.

Nume cartier/zonă/stradă

Nominalizări Observaţii

Libertăţii 88 Cartierele Libertăţii, Unirii şi Rodnei, precum şi străzile alăturate centrului

Unirii 77 posibil cartierul unirii cu exceptia traficului greu care tranziteaza artera pricipala

Mihai Viteazu 73 Doar cartierul Mihai Viteazul! Zona Mihai Viteazul.

Zona Dedradului 54 Partea cuprinsa intre drumul national si zonele impadurite ( padurea Rotunda, padurea Dedradului

Rodnei 50 Cartierul Rodnei, fiindcă e departe de Apalina Aş recomandă cartierul Rodnei şi apartamentele din zona Sălciilor, Susenii noi precum şi zonele apropiate de centru

străzile din zona Pădurii Rotunde, Breaza

41 “zonele limitrofe, în apropierea pădurilor, Pădurea Rotundă către Breaza, ieşirea către Dedrad” “zona spre Breaza dar cu găsirea unei soluţii de limitare a zonei de Apalina”

Făgăraş 40

Centrul istoric 26 Cele mai plăcute sunt zonele de case, centrul istoric

Iernuţeni 22 Iernuţeni sat, dar nu la strada principală (zona din jurul străzii).

Dacia 16

31

Zonele periferice 15 Cele marginale, unde este linişte. Şi neapărat cartier de case, nu de blocuri

Salciilor 12

Susenii Noi 12 Ca şi zona rezidenţială, Susenii Noi, sau ieşirea către Dedrad, deoarece sunt relativ aproape de centrul oraşului şi relativ liniştite, cu toate că sunt cam înghesuite ca şi căi de comunicaţie.

Piata Mare 9

Bodogaia 6

Pometului 5

Străzile G. Cosbuc, Grigorescu, Eminescu, Cerbului, Orizontului, Str. Stramba, Kemeny Janos, Pr. Ioan Malos, Viilor, Kiss Zoltan, Simion Bărnuţiu, Vasile L. Pop, Vanatorilor, Castanilor, Pandurilor, Caraiman, Strada Spitalului, strada Terasei, zona ITA

Ce cartiere/zone nu aţi recomanda cuiva care doreşte să se stabilescă în Reghin?

În opinia reghinenilor, nu sunt dezirabile cartierele care sunt traversate de trafic intens sau străzile cu trafic rutier de tranzit. Zonele mai puţin recomandate pentru locuire sunt “Zonele adiacente spaţiilor industriale” sau “orice e aproape de fabrica Kastamonu, care e un factor foarte poluant, atât al aerului cât şi în privinţa zgomotului”. Sunt nerecomandate pentru locuire „zonele industriale sau cele rău famate” sau acele zone “unde nu exista pază şi ordine publică”. În opinia unor respondenţi, unele cartiere sunt de evitat pentru că sunt locuite de etnici romi “în general spaţiile unde trăiesc rromi (să-mi fie iertată condiţionarea!)”.

Aşa cum au recomandat reghinenii, dacă am alege să locuim în Reghin nu ar fi recomandate “zonele cu blocuri, aşa-zisele cartiere”, „Nu la bloc!”.

Unii dintre respondenţi au fost categorici şi au afirmat că “niciun cartier din Reghin nu e de recomandat” sau "nu aş recomanda Reghinul cuiva”.

O centralizare a răspunsurilor arată numeroase zone sau străzi cu probleme care nu sunt atractive pentru locuire. Se observă existenţa unor incompatibilităţi între funcţiunea de locuire şi cea industrială sau zootehnică, ne referim la zona Dedradului cu “GRAJDURI DE OI ÎN ORAŞ ÎN MILENIUL 3!”, “Fără baruri şi fabrici în zone de locuit”. De asemenea, s-a menţionat cazul spălătoriilor auto amplasate în zone rezidenţiale “Spre exemplu nu e normal ca într-o zonă rezidenţială să se construiască la distanţe de 50-100 m spălătorii auto”. Aceste conflicte pot fi rezolvate de către elaboratorul PUG prin mixarea zonelor de locuit cu funcţiuni compatibile locuirii care să le facă mai atractive (măsură pe termen lung) şi luarea unor măsuri adecvate de către administraţia locală (pe termen scurt luar).

În cadrul teritoriului oraşului Reghin există numeroase zone marginalizate locuite preponderent de etnici romi, zone rămase în urmă în ceea ce priveşte infrastructura edilitară, echiparea cu

32

dotări pentru educaţie, sănătate etc. Acestea se află în general la ieşirea din localitate dar şi în interiorul oraşului. Este necesară integrarea spaţială a acestor zone, evitarea segregării spaţiale sau concentrarea romilor într-o anumită zonă. În sens sociologic, segregarea se referă la separarea teritorială şi implicit socială a diferitelor categorii sociale cu caracteristici rasiale, etnice, culturale sau socio-profesionale diferite. Segregarea socială presupune scindarea populaţiei urbane în funcţie de potenţialul financiar al locuitorilor sau inegalitatea veniturilor, de etnie, de rasă, de religie sau de modul în care indivizii pot avea acces la educaţie. În zonele segregate persoanele au comportamente, valori, atitudini, opinii similare, chiar un stil de viaţă specific locului.

Tendinţele sunt de creştere a inegalităţii veniturilor, cei săraci devenind şi mai săraci, polarizare socială tot mai intensă şi de segregare, creştere demografică a comunităţilor defavorizate şi ca o consecinţă extinderea teritoriilor ocupate de acestea, creşterea ratei analfabetismului, apariţiei unei subculturi cu o atitudine ostilă faţă de populaţia majoritară.

Cu ajutorul unui generator de nor de cuvinte s-a creat o imagine formată din cuvintele menţionate cel mai frecvent de către respondenţi.

Realizat cu ajutorul programului Wordaizer

33

Nume cartier/zonă/stradă Frecvenţa

Apalina 140

Salcâmilor 45

Texas 37

Pomilor 34

Iernuteni 32

Garii 28

Pipa 19

Zona industrială, Unirii, Dacia 17

Rodnei, Muncitorilor 15

Câmpului, Ierbus 10

Făgăraş 8

Centrul Reghinului 7

Livezilor, Călăraşi 6

Alte zone sau străzi: Zona Dedradului (GRAJDURI DE OI IN ORAS IN MILENIUL 3!), Sălciilor, Libertăţii, Mihai Viteazul, zona Breaza, Magyar-Reghin, zona centrală, str. Sării, Călimani, Pandurilor, Şoimilor, Bujorului, Gurghiului intens, cartierele de blocuri, cartierele vechi, Sării Duzilor, Axente Sever, Soimilor, Pavatorilor, Mimozelor, Semănătorilor, Toamnei, Viilor, lângă Piaţa Mică, zona Piaţa Mare, Sub Cetate, lângă politie, Apelor

În concluzie, constatăm existenţa unor disparităţi între cartierele municipiului Reghin din punct de vedere a gradului de siguranţă, a infrastructurii edilitare, educaţiei, a calităţii locuirii, a oportunităţilor sociale şi economice, amenajărilor urbane etc. Acest proces de diferenţiere a condiţiilor de locuit, echipare edilitară, situaţie economico-socială a rezidenţilor s-a accentuat după 1990, fiind accelerat de restructurarea industrială care a determinat pierderea locurilor de muncă sau reducerea drastică a veniturilor. Rezultatul acestui proces rapid de diferenţiere rezidenţială a condus la aglomerări de persoane cu venituri mici, respectiv mari în anumite zone ale oraşului, fapt care a avut ca şi consecinţă degradarea mediului de locuit, a peisajului urban şi a standardului de viaţă al locuitorilor. Analiza situaţiei sociale din zone dezavantajate realizată de către primărie în anul 2016 arată că acestea sunt locuite preponderent de către etnici romi.

Este necesară definirea unei politici locale de reducere a disparităţilor între condiţiile de viaţă ale cartierelor municipiului Reghin.

34

O listă completă a propunerilor la nivel de cartier se găseşte în ANEXA 2 PROPUNERI ALE

LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII ÎN CARTIERELE MUNICIPIULUI

REGHIN.

6 PROPUNERI ALE LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII LA NIVEL DE ORAŞ

“Visez la un cinematograf, la o pădure frumos amenajată unde oamenii se pot întâlni vara cu

plăcere, la terase frumoase prin centru, la locuri de joacă pentru copii, la spaţii verzi, la mai puţine

maşini (cel puţin prin centru), la o lume mai deschisă la minte, la un lac lângă care se pot ţine vara

concerte, la piste pentru biciclete, la mai multă educaţie pentru toate vârstele şi la activităţi oferite

tuturor (gătit, cusut, croşetat, limba germană, etc.etc.etc)”

Dacă aţi fi primar, ce aţi schimba în oraşul Reghin pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă

ale rezidenţilor?

Am optat pentru această formulare deoarece am considerat că implică mai mult respondentul în elaborarea de propuneri pentru îmbunătăţirea vieţii urbane, poziţionându-se ca posibil decident şi nu doar ca cetăţean care sugerează idei pentru dezvoltare.

Reghinenii care au răspuns chestionarului au jucat rolul de decidenţi în oraşul lor şi au făcut propuneri pentru următoarele domenii ale vieţii urbane: administraţie publică, comunicare administraţie publică-locuitori, viaţa urbană în cartiere, amenajare spaţii publice, spaţii verzi, parcuri, posibilităţi de petrecere a timpului liber, ordine şi linişte publică, dotări educaţionale, infrastructură, respectiv alimentare cu apă, canalizare, amenajare străzi, iluminatul stradal, dotări comerciale, poluarea aerului, colectarea gunoiului, salubritate, locuri de parcare, locuri de joacă pentru copii, probleme cu persoane de alte etnie, câini vagabonzi, patrimoniu, transportul în comun, infrastructura de transport, urbanism, dotări pentru sănătate, turism, locuinţe şi altele. Răspunsurile au fost spontane şi ele redau importanţa pe care o conferă respondentul aspectelor vieţii urbane pentru care a făcut propuneri de intervenţie.

Oraşul dorit de reghineni este unul cu multe zone de agrement, cu centrul vechi reabilitat,

piste de biciclişti, un oraş unde poţi respira aer curat, plin de spaţii verzi, cu spaţii publice

calitative care atrag oamenii.

35

Din analiza de text a rezultat că priorităţile cetăţenilor în postura de primar ar fi în ordinea frecvenţei următoarele:

1. crearea de locuri de muncă 2. asfaltarea/modenizarea străzilor 3. asigurarea ordinii publice în oraş 4. atragerea de investitori 5. amenajarea de spaţii verzi 6. realizarea de piste de biciclete 7. construirea unei şosele de centură 8. construirea unui spital nou sau modernizarea celui existent 9. reducerea traficului 10. crearea de locuri de parcare 11. măsuri de salubritate în oraş 12. amenajarea de locuri de joacă 13. amenajarea de locuri pentru petrecerea timpului liber 14. introducerea canalizării în unele zone ale oraşului 15. modernizarea transportului public 16. reducerea poluării 17. amenajarea trotuarelor 18. reabilitarea faţadelor 19. asigurarea unei mai bune calităţi a apei potabile etc.


36

Crearea de locuri de muncă e prioritară pentru mulţi dintre respondenţii care au jucat rolul de decidenţi pentru că acestea “îmbunătăţesc viaţa”. Mulţi dintre reghineni spun că ar crea „Locuri de muncă mai bine plătite”, “Aş caută să asigur locuri de muncă”, “Investiţii în proiecte în interesul real al comunităţii nu în cele de conjunctură şi fără eficientă (centru de informare)”, „crearea de oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă”, „mai multă industrie”. Realizarea unor oferte pentru voluntariat „aş oferi posibilităţi de voluntariat” ar putea crea o cunoaştere mai bună între cererea şi oferta de pe piaţa muncii, ar îmbunătăţi nivelul de calificare al voluntarilor şi ar ajuta la luarea unor decizii pentru carieră. În plus, ar aduce voluntariatul ar aduce beneficii pentru susţinerea comunităţii şi ar ajuta la integrarea membrilor ei. În ordinea importanţei acordate, asfaltarea/modernizarea străzilor ocupă locul al II-lea în acţiunile pe care şi le propun reghinenii dacă ar juca rolul de primar: „Remedierea tuturor drumurilor, canalelor de scurgere, şanţurilor, trotuarelor în toate zonele oraşului”, "străzile asfaltate aşa cum trebuie”, "infrastructură şi utilităţi”, „asfalt şi condiţii pentru pietoni”, „Traficul şi parcări primordiale”, “Asfalt în faţa blocului”, „Periodic verificarea străzilor”, „Modernizare, străzi, canalizare”, „reabilitarea drumului dintre podul Mureşului şi intersecţia cu Gurghiului”, "Refacerea drumurilor din zona industrială”, "repararea drumurilor secundare”. "reasfaltarea străzilor nu doar peticirea gropilor”. Imaginea oraşului este considerată importantă pentru unii reghineni şi din poziţia de primar ar îmbunătăţi-o “aspect urbanistic”, “Iniţierea competiţiilor între cartiere, străzi în privinţa aspectului estetic”.

Unii locuitori ai Reghinului propun stimularea vieţii comunitare la nivelul cartierelor “Aş stimula formarea vecinătăţilor urbane ca parteneri de dialog pentru dezvoltare urbană” sau “I-aș încuraja să-și cunoască mai bine vecinii prin crearea unor comunităţi, asemănătoare Vecinătăţilor, prin care să identifice problemele cu care se confruntă și modalităţi de rezolvare a acestora prin participare activă a locuitorilor cartierului. Folosirea spaţiilor verzi pentru activităţi (de exemplu: picnicuri, sau tineri talentaţi care pot performa la un instrument muzical) care să apropie locuitorii aceluiași cartier.”

Identificarea nevoilor comunităţii împreună cu comunitatea (de jos în sus) ar trebui să conducă la luarea unor măsuri de îmbunătăţire a calităţii vieţii “Părerea mea personală nu reprezintă neapărat nevoile zonei şi de aceea consider că cel mai greu este să se stabilească nevoile comunităţii pentru a nu se face investiţii după nevoile sau părerea unui individ ci ca rezultat al prioritizării nevoilor tuturor.”

Unele programe de dezvoltare ar trebui să se bazeze pe o comunitate care îşi cunoaşte nevoile, este motivată şi în consecinţă susţine intervenţiile administraţiei locale “Programe care să stimuleze dezvoltarea spiritului de comunitate şi doar după ce oamenii prezintă implicare se justifică cheltuirea banilor publici în zonă”.

37

Animarea comunităţilor de cartier este o măsură importantă care s-ar putea face prin organizarea de “Activităţi dedicate cartierului, pentru ca vecinii să se cunoască între ei; consultarea publică a locuitorilor cu privire la modificările care au loc în cartier”. Relaţiile interetnice pot fi îmbunătăţite prin “Organizare de evenimente între micile comunităţi etnice şi comunităţi zonale la care oamenii să fie activi direct în activităţi”

În calitate de potenţial primar, unii locuitori ar încerca “să implice locuitorii mai mult în construirea oraşului” şi ar organiza “Mai multe întâlniri cu cetăţenii, pentru mai multe pareri” şi ar folosi metode de consultare directă “Aş încerca să creez un plan de mobilitate şi urbanism, pe termen lung, în care să implicăm cetăţenii prin dezbateri publice nu doar în mediul online”

Comunicarea cu cetăţenii ar putea fi îmbunătăţită prin “Elaborarea unei strategii de comunicare cu locuitorii dar şi cu ţara - brand de oraş”.

Reducerea nivelului infracţionalităţii

O siguranţă publică mai bună îşi doresc mulţi reghineni „Siguranţă, în primul rînd!!!” sau „Aş oferi o mare atenţie siguranţei cetăţenilor şi aş căuta şi găsi soluţii pentru ca aceşţia să se simtă în siguranţă”. Măsurile pe care le propun unii dintre respondenţi ar fi de instalare a unei „reţele publice de supraveghere video”. Pentru prevenirera infracţionalităţii stradale şi a întăririi sentimentului de siguranţă în oraş se recomandă luarea în considerare a rolului pe care îl are animarea străzilor, amestecul funcţional de clădiri şi preocuparea rezidenţilor pentru spaţiile comune. Reducerea infracţionalităţii stradale pentru consolidarea siguranţei reale şi percepute reprezintă o premisă esenţială pentru utilizarea spaţiului comun al oraşelor. (Jan Gehl, Oraşe pentru oameni). O altă măsură de reducere a infracţionalităţii pe care ar lua-o cetăţenii Reghinului dacă ar avea putere de decizie ar fi eficientizarea instituţiei responsabile pentru ordinea publică în oraş, respectiv “În ceea ce priveşte poliţia locală, aş angaja oameni potriviţi atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic, care să aibă autoritatea şi dorinţa de a aplică legea în toate cazurile în care se constată încălcarea acesteia, începând cu comportamentele neadecvate în public şi terminând cu distrugerea şi vandalizarea obiectelor aflate pe domeniul public”, „În primul rând aş aduce un comandant la poliţia Reghin care să facă ordine în oraş şi să asigure siguranţă cetăţenilor din toate punctele de vedere”, „ Poliţia locală să se ocupe şi de altceva decât de parcări. Să treacă şi prin Apalina!”. Se consideră necesar un control mai mare al forţelor de ordine “Aş cere poliţiei să patruleze mai mult”, “Patrule sporite/Echipaj de politie permanent in Dacia” sau “Aş cere poliţiei o implicare mai

În viziunea locuitorilor Reghinului, guvernarea locală ar trebui să se bazeze pe o comunicare directă cu cetăţenii, pornind de la definirea unei strategii de comunicare. Procesul de consultare al populaţiei ar trebui să pornească de la nivelul cartierelor unde micile comunităţi ar putea fi stimulate să funcţioneze asemeni vecinătăţilor săseşti.

38

mare in menţinerea ordinei”, „pază politie pe străzi pentru oameni să meargă liniştiţi şi bucuroşi nu cu frică să nu-i bată cineva”, „siguranţa populaţiei pe str. Apalinei”. Măsurile propuse de respondenţi de creştere a nivelului de control al forţelor de ordine în oraş pot avea efect pe termen scurt însă ele nu sunt durabile în condiţiile în care cauzele infracţiunilor persistă, respectiv existenţa unui segment apreciabil al populaţiei oraşului exclusă de la bunăstare şi aflată în stare de sărăcie severă sau extremă, excludere de pe piaţa muncii, segregare rezidenţială şi etnică etc.

În contextul identificării problemelor legate de liniştea şi ordinea publică, s-au făcut numeroase referiri la persoanele de etnie roma, o comunitate numeroasă în municipiul Reghin. Persoanele de etnie roma constituie o problemă pentru unii dintre reghineni care propun măsuri de educare “Aş educa romii să nu urle noaptea si nici ziua pe strazi si sa nu se bata ca "prostii", “Interzicerea accesului persoanelor de etnie roma si a străinilor, fără motive clare de prezenţă în zonă....”

Unii respondenţi consideră necesare intervenţii integrate în zonele locuite de romi, respectiv “Aş demara un program pentru integrarea socială a romilor din Apalina (înfiinţarea unui centru comunitar local în care să li se dea posibilitatea să înveţe să scrie şi să citească, indiferent de vârstă şi să se califice într-o meserie, crearea unor parteneriate cu firme din zonă care să utilizeze oamenii instruiţi în acest centru, crearea unui centru medical în care nu doar să se trateze eventualii biolnavi, dar care să organizeze sesiuni de instruire privind igienă şi prevenirea diverselor boli). Aş elibera acte de identitate gratuite tuturor celor din comunitatea roma care nu posedă aşa ceva”

Punctul de plecare în rezolvare problemei romilor ar fi în opinia unui respondent “Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a unor cetăţeni de etnie roma să nu fie deranjant pentru alţii”. Se consideră necesară “mai multă atenţie în "administrarea relaţiei" cu persoanele de etnie rroma din zonele problematice”, iar atitudinea de ignorare a problemelor etnicilor romi ar putea genera multiplicarea problemelor din prezent.

În viziunea unor reghineni rezolvarea problemei romilor ar putea veni din mutarea lor în alte zone ale oraşului “Mutarea ţiganilor de pe str. Pietroasei într-o altă locaţie”, “Aş muta ţiganii care locuiesc pe stradă pentru că sunt o problema” sau “Aş scoate rromii din centrul oraşului!!!” “Aş pune accent pe legile din oraş mai ales referitor la rromi”.

Segregarea rezidenţială, căci aceasta ar fi consecinţa mutării romilor în zone ocupate tot de către romi, ar conduce la extinderea cartierelor ocupate în majoritate de către aceştia, în fapt la realizarea de “cartiere de romi”.

39

Faţă de aceste propuneri dorim să ne exprimăm dezacordul şi să atenţionăm asupra consecinţelor segregării3 urbane la nivelul indivizilor şi comunităţilor afectate – cât şi la nivelul societăţii în ansamblu.

Teoriile sociologice vorbesc de două tipuri majore de segregare: 1. voluntară, cea a categoriilor sociale favorizate şi 2. forţată, în cazul categoriilor sociale defavorizate. Deşi efectele ambelor

fenomene sunt nedorite social, problemele sociale grave sunt cauzate de segregarea forţată.

3 Gyongyi Pasztor, Segregare urbană, Abordări cantitative şi calitative ale fenomenului la nivelului oraşului Cluj, rezumatul tezei de doctorat, Cluj Napoca, 2013

1. Degradarea spaţiului fizic segregat, degradarea infrastructurii, alterarea sau lipsa surselor de apă, infrastructură sărăcăcioasă şi deteriorată, lipsa serviciilor publice, lipsa iluminatului public, poluare, respectiv scăderea calităţii locuirii.

2. Influenţă negativă asupra nivelului de dezvoltare al indivizilor care fac parte din grupul segregat. Segregarea împiedică schimbul de informaţii ceea ce conduce la autoexcluderea în timp a grupului minoritar de la diferite niveluri de educaţie și ocupaţii.

3. Lipsa oportunităţilor sociale. Termenul de "oportunitate socială" este în general folosit pentru a desemna ideea că oamenii au oportunităţi diferite, bazate pe mediul în care trăiesc, reţelele lor sociale, condiţiile de viaţă etc. Astfel, un spaţiu segregat pune întotdeauna bariere în accesarea unor oportunităţi cum ar fi accesul la şcolarizare sau obţinerea unei slujbe adecvate.

4. Limitarea contactelelor sociale ale oamenilor şi a capitalului lor social (intensitatea şi calitatea relaţiilor, nivelurile şi tipurile de încredere), afecteaza identificarea şi demnitatea lor personală, reduce aşteptările lor privind carierele şcolare şi ocupaţionale, reproduce vulnerabilitatea în mod trans-generaţional.

5. Imaginea zonelor urbane segregate este negativă, asociată cu lipsa educaţiei, şomaj, violenţă, infracţionalitate ridicată etc. Aceste reprezentări negative în mentalul colectiv determină formarea unor graniţe imaginare şi fizice între ei şi noi, îngreunând integrarea celor afectaţi de segregare.

40

Colectarea gunoiului

Aspectele critice ale salubrităţii oraşului sunt curăţenia străzilor, a unor zone din oraş “periferiile arată jalnic” şi a canalelor care traversează zonele de locuit „canalul Morii e un focar de infecţie”. În zonele de locuinţe colective “Ghenele de gunoi sunt mereu pline”. De asemenea, în pădurile din jurul oraşului sunt aruncate resturi menajere “Aş fi mai atent cu aruncatul gunoaielor în pădure”. Acţiunile pe care le-ar întrepinde unii reghineni ar fi de amplasare a mai multor coşuri de gunoi, control mai mare din partea forţelor de ordine “poliţia comunitară ar fi nevoită sa se ocupe de pietonii care fac mizerie în parcuri, pe străzi, pe trotuare”, „mai multă pază şi amenzi pentru mizerie”, „Amendarea celor care aruncă gunoi pe străzi!!” Un aspect care se cere rezolvat este cel al căuţelor care traversează oraşul “căruţele să nu mai circule fără sac colector a dejectiilor”. În cartierele de case se consideră că ar trebui să existe reglementări în ceea ce priveşte curăţenia în zona de locuit “Obligativitatea fiecărui cetăţean de a face curat în faţă casei”. Un aspect care nemulţumeşte numeroşi reghineni este ora nepotrivită la care se colectează gunoiul “Colectarea gunoiului la o ora mai rezonabilă” sau „Este strigător la cer cum se colectează resturile menajere, este scos de la tomberon dimineaţă şi strâns la 12 miroase vinerea îngrozitor. Văd aceeaşi defilare a gunoiului ziua în amiază mare pe stradă. În oraşele civilizate colectarea se face la ore care nu deranjează trecătorii sau chiarsoferii care stau după maşină”. Zonele cu locuinţe colective au probleme mai mari cu resturile menajere în comparaţie cu zonele de case, fiind propuse acţiuni mai frecvente de colectare a gunoiului “Ridicarea gunoiului dintre blocuri de 2 ori pe zi”. Alte măsuri propuse “Amendă pentru fumat în spaţii publice, amendă pentru aruncare gunoaielor, să fie multe coşuri de gunoi şi camere de filmat pe stalpuri pentru protecţie”,

Sunt necesare acţiuni pentru educarea cetăţenilor pentru respectarea mediului înconjurător “Aş încerca să sensibilizez cetăţenii asupra respectului faţă de mediul înconjurător (campanii de educare a oamenilor pentru păstrarea curăţeniei). Aş încerca să responsabilizez oamenii prin aplicarea cu stricteţe a sancţiunilor, atunci când se încalcă legea.”

Activitatea de colectare selectivă şi reciclare a resturilor menajere este foarte importantă pentru comunitate iar situaţia din prezent ar trebui îmbunătăţită “Reciclarea nu se face corect”, “Mai

Segregarea rezidenţială este rezistentă, greu reversibilă şi produce efecte permanente şi grave în ceea ce priveşte relaţia între grupul exclus şi cel care a determinat excluziunea. Politicile sociale recomandă:

- construirea de maxim 8 locuinţe sociale într-un singur loc pentru a evita formarea unei noi comunităţi marginalizate sau extinderea uneia existente;

- din punct de vedere teritorial este de preferat ca noile locuinţe să fie integrate în zone deja construite și nu segregate undeva la margine de oraş sau în afara acestuia.

41

mult accent pe colectarea selectivă a gunoiului”, „Aş încuraja economia circulară”, “Colectarea resturilor menajere cu ajutorul vehiculelor nemotorizate (de ex: biciclete cu remorcă), crearea de puncte de transformare a deşeurilor menajere în compost care să fie utilizat tot de comunitate la ferilizarea grădinilor urbane. Introducerea unui sistem de reciclare a gunoiului”

În opinia unor reghineni, este necesară responsabilizarea locuitorilor pentru păstrarea curăţeniei în zona unde locuiesc “Obligativitatea fiecărui cetăţean de a face curat în faţă casei”.

Măsuri pentru dezvoltarea economică a oraşului

Ce măsuri de dezvoltare văd reghinenii în calitate de posibil primar pentru următorii ani?

Măsuri pentru dezvoltare turistică “Aş sprijini dezvoltare localităţii ca centru turistic pentru împrejurimi, mai ales pentru categoria celor în vârstă, cu accent pe tratarea diferitelor boli specifice vârstei a treia, creând astfel locuri de muncă în serviciile conexe găzduirii acestora. În aceeaşi idee aş încerca crearea unui parteneriat cu localităţile din zonă (Ideciu, Jabeniţa, Brâcoveneşti, Gurghiu, Lăpuşna) pentru reabilitarea şi dezvoltarea obiectivelor turistice şi a căilor de comunicaţie între ele”, „Aş încuraja dezvoltarea unui brand local”.

Economia zonei ar trebui încurajată “Aş încerca să promovez producătorii din ţinutul Reghinului şi aş organiza lunar sau chiar săptămânal târguri cu produse locale”

Reghinenii consideră necesară crearea unui parc industrial “Aş crea un parc industrial de 200-300 ha la periferia oraşului pentru a atrage firme cu activităţi nepericuloase”, “O zonă industrială bine determinată începând de la str. Gării, fosta întreprindere Republica, str. Ierbusului, str. Salcâmilor şi str. Gurghiului”.

Crearea de noi locuri de muncă ar fi prioritară pentru mulţi reghineni din poziţia unui decident şi ar face-o prin atragerea de investitori:“Aş aduce investitori pentru crearea de locuri noi de muncă”, “Aş da facilităţi investitorilor pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite”, “Aş caută un investitor pentru locul unde a fost Republica”, “facilităţi fiscale pentru micii întreprinzători locali cât şi pentru a atrage potenţiali investitori” sau “O mai bună colaborare cu investitorii pentru creşterea numărului de locuri de muncă”, „atragerea de firme care dau salarii mai atractive”, „obligatoriu atragerea de investiţii pentru tineri cu studii superioare”. Modalităţile pentru a crea noi locuri de muncă ar fi pe de o parte „O mai bună colaborare cu investitorii pentru creşterea numărului de locuri de muncă” şi acordarea de “facilităţi fiscale pentru micii întreprinzători locali cât şi pentru a atrage potenţiali investitori”.

În ceea ce priveşte dotările comerciale, se consideră necesară “Amenajare piaţă mare, hala agroalimentară” sau “Piaţă amenajată civilizat”, „aş reloca săptămînal piaţa mare în centrul oraşului”.

Amenajarea spaţiilor verzi ar creşte calitatea vieţii şi ar contribui la reducerea poluării „cu cât mai multe, cu atât mai bine”, „mai multe parcuri”. Mulţi reghineni care au menţionat prioritatea creşterii suprafeţei de spaţii verzi au propus „Accent pe spaţiile verzi din jurul blocurilor”sau “ar

42

amenaja pădurea, „aş amenaja păraiele ce traversează municipiul”, “Parc nou”, amenajare peisagistică pentru ca parcurile să devină “locuri de întâlnire”, „spaţii verzi, zone de promenadă”. Spaţiile verzi existente ar trebui să fie reamenajate, modernizate “reamenajare alei şi parcuri”, “modernizarea parcurilor”.

Măsuri de protecţia mediului

Respondenţii consideră că este necesară reducerea surselor de poluare prin închiderea poluatorului principal– Kastamonu (poluarea aerului şi fonică) “Aş încerca să rezolv poluarea fonică produsă de Kastamonu!!!”, “Aş lua atitudine faţă de Kastamonu! Sănătatea noastră şi a copiilor noştri e cea mai importantă!!!”

Se impune o mai strictă monitorizare a calităţii aerului “Aş supraveghea foarte clar calitatea aerului, dat fiind că avem un poluator puternic - Kastamonu. Şi aş aplică sancţiunile cuvenite cu maximum de severitate acolo unde e cauza poluării mediului”.

Unii respondenţi au opinii categoricii şi consideră benefică închiderea fabricii poluatoare “Aş anula autorizaţia de funcţionare a Prolemn”, “În primul rând trebuie închisă fabrică de clei”, „Scoaterea fabricii de clei şi formaldehidă afară din oraş”.

Reluăm o opinie enunţată mai sus legată de incompatibilitatea între zona de locuire şi activitatea unei ferme zootehnice din zona Dedradului “Aş desfiinţa grajdul de oi din zona urbană”.

Traficul intens generat pe de o parte de către rezidenţii din Reghin şi pe de altă parte de către traficul de tranzit creează multe probleme oraşului. Mulţi reghineni văd traficul ca fiind o problemă şi ar interveni pentru decongestionarea traficului prin “Regândirea traficului în centrul localităţii”, „aş transforma unele străzi în zone pietonale”, „Fluidizarea traficului”, „Mai multe intersecţii semaforizate”, „Închiderea centrului (exclusiv pentru pietoni)”, „sens giratoriu în zona CNIPT”.

În opinia respondenţilor, situaţia locurilor de parcare s-ar putea rezolva prin “Mai multe locuri de parcare şi mai bine amenajate”, “aş crea un serviciu care să aparţină de primărie pentru a ridica maşinile parcate ilegal”, „parcări fără taxă, fiind un număr prea mic de parcări raportat la numărul de maşini al rezidenţilor la care se adaugă cele de tranzit”, „parcare subterană”, „locuri de parcare în afară centrului oraşului”.

Traficul de tranzit din oraş este un factor de degradare a calităţii aerului, de reducere a siguranţei pietonilor şi şoferilor şi creşte timpul de deplasare prin oraş „“Aş face CENTURĂ OCOLITOARE deoarece este o gălăgie foarte mare în cartier şi un trafic infernal-deci mizerie, praf în casă, nu există siguranţă pentru copii”. Soluţia pe care o văd reghinenii este de construire a unei şosele de centură pentru traficul greu: “Aş devia o parte din traficul de mare tonaj”, “cel mai important lucru pentru Reghin ar fi o centură a oraşului”, „scoaterea traficul rutier din zona oraşului”, “urgentarea centurii oraşului”, Aş interzice circulaţia maşinilor prin centrul oraşului şi aş începe construcţia unei şosele de centură”, „Aş face tot posibilul să existe centura Reghinului”, „Traficul din cartierul Unirii este infernal şi aberant..în zona rezidenţială, zi de zi trec tiruri, deci aş

43

crea o centură ocolitoare pentru traficul greu URGENT!!!”, „Un drum de centură pentru a scapă de traficul actual, gălăgie, poluare, pericol pentru siguranţa cetăţenilor”, “Aş construi centură ocolitoare şi până atunci aş interzice circulaţia camioanelor sâmbătă şi duminică cel puţin”. Introducerea canalizării în unele zone ale oraşului ca şi repararea celei existente sunt

considerate probleme prioritare.

Construirea unui spital nou sau modernizarea celui existent este o prioritate pentru mulţi

reghineni. Nevoile comunităţii nu sunt bine satisfăcute de spitalul existent care este construit în

perioada interbelică iar intervenţiile de modernizare sunt dificile din cauza sttutului proprietăţii

acestuia, nefiind în proprietatea mun. Reghin. Propunerile sunt de “Aş construi un spital modern”,

„aş construi un spital mai mare”, “aş construi un nou spital în altă zonă”, „un spital nou şi

performant în zona Pădurii Rotunde”, “Aş sprijini realizarea unui spital nou”.

Aplicarea legislaţiei

Reducerea corupţiei din instituţii, aplicarea uniformă a legilor, actualizarea legilor locale, măsuri pentru respectarea legislaţiei de către cetăţeni ar fi măsuri luate de către unii reghineni în calitate de primar „Aş încerca să elimin corupţia din cabinetul meu pentru a da un exemplu celorlalte instituţii publice care lucrează în slujba cetăţeanului şi nu subordonat lui”, “Reguli, legi locale actualizate şi aplicate UNIFORM în comunitate, obligarea cetăţenilor să se conformeze; proiectele de investiţii trebuie realizate astfel încât să servească comunităţii chiar dacă poate individual deranjează”, „Lupta împotriva evaziunii fiscale din oraş”.

Legislaţia de urbanism este văzută ca fiind foarte importantă pentru dezvoltarea şi bunăstarea oraşului: “Părerea mea este că nivelul de civilizaţie al unei localităţi este dat de către numărul şi frumuseţea locuinţelor. Dacă există un locuitor al localităţii care doreşte să construiească o casă nouă sau să infrumuseţeze o locuinţă dărăpănată, autorităţile locale implicate în aprobări ar trebui să-i îndrume şi să-i ajute cu eliberarea rapidă a actelor pe aceşti oameni, fără aere de superioritare şi aroganţă”. Se doreşte “Respectarea legislaţiei de urbanism”, “uşurarea autorizărilor de reparaţii/construcţii locuinţe”, “Reguli clare de construire. Un birou urbanistic independent faţă de primărie ori un serviciu reformat, astfel se pot identifica acele case construite ilegal”. Se cere eliminarea unor situaţii de incompatibilitate între funcţiuni urbane de locuire şi alte funcţiuni “Definirea exactă, repet exactă a deschiderii unei afaceri, gen fabrică de mobilă, Bar în zonele cu locuinţe. Nu mi se pare normal că în zone de locuit (case) să existe baruri amenajate, fără locuri de parcare şi protejate de x şi y prin intermediul şpăgii. Nu există o reglementare legală în acest sens! Fără baruri şi fabrici în zone de locuit, între case. Nu e normal.”

Gestionarea mai bună a bugetului local prin “Să nu se cheltuie bani aiurea pe evenimente, artificii, să nu se mai organizeze mese pentru pensionari”, “O mai bună gestionare a bugetului şi acordarea lucrărilor publice pe bază de licitaţii reale şi nu pe nepotisme”.

44

Crearea unor criterii de angajare bazate pe competenţă în cadrul instituţiilor publice ar fi o altă măsură pe care ar lua-o unii reghineni: “Aş schimba primarul în primul rând că suntem sătui de aroganţe şi promisiuni nerespectate”, “Aş da afară cumnaţii, prietenii, rudele din primărie, şi aş scăpa de firmele căpuşă...”, “Aş angaja în cadrul primăriei numai persoane competente, oneste, care să fie cu adevărat "în slujba cetăţeanului" şi nu doar plătite de acesta. La cea mai mică abatere, i-aş concedia. Unde nu-i cap, vai de picioare, iar "capul" oraşului se află acolo. De acolo pornesc şi bunele, şi relele.”, “În primul rând i-aş concedia pe toţi din primărie care sunt afiliaţi politic şi după aceea cu oamenii cu cap se poate pune oraşul pe picioare”. “În primul rând aş da afară pe toţi angajaţii incompetenţi, care sunt acum la Primărie, în al doilea rând aş încerca să mă concentrez mai mult pe tineret! Să nu plece din oraş! Sau să revină! Să merite să revină! Şi nu în ultimul rând, aş desfiinţa Poliţia”

Câinii comunitarii

Pentru rezolvarea acestei probleme se propune un “Plan concret pentru problema câinilor comunitari (adăpost + sterilizare în masă)”, “ducerea câinilor de pe străzi la adăpost”, “îndepărtarea câinilor”, “prinderea câinilor vagabonzi”. ”O altă problema sesizată a fost cea a ciorilor din oraş “O mare problemă ciorile, azi mâine o să ne atace, că acum ne atacă câinii de pe stadion!”.

Canalul Morii şi râul Mureş sunt cursuri de apă care traversează teritoriul municipiului Reghin. Unii respondenţi văd aceste cursuri de apă ca un element de potenţial pentru amenajarea lui pentru agrement fiind necesară “Curăţarea Canalului Morii şi amenajarea malurilor pentru a putea fi utilizate de către oamenii care locuiesc în zonă. Aici la canalul Morii ar fi foarte multe idei de dezvoltat: crearea de piste de biciclete sau pur şi simplu de plimbare pe maluri, plimbare cu barca (s-ar putea face un loc de închiriat bărci)”,“Amenajarea braţului mort al Mureşului care mărgineşte cartierul Unirii şi amenajarea acestuia pentru activităţi nautice”, „Canalul MORII să fie CURĂŢAT şi identificaţi cei care devarsă canalele menajere în el. Să devină precum canalul Dâmboviţa şi construirea de stăvilare pentru a exista un nivel constant al apei”, „Amenajarea unei zone pe râul Mureş în fosta zonă a barajului”.

45

Un transport public modern reprezintă o măsură de reducere şi eficientizare a traficului aşa cum consideră unii respondenţi “Transportul în comun, ca să fie mai eficient, ar reduce mult aglomeraţia pe drumuri”. Transportul public nemulţumeşte mulţi reghineni şi ei propun îmbunătăţirea lui prin multiplicarea rutelor de transport “Transport în comun pe mai multe rute şi identificarea rutelor lipsă”, creşterea calităţii transportului public “transport urban adecvat (ca în orice alt oraş din România)”

Modurile de transport alternative, cu predilecţie mersul pe bicicletă, sunt îmbrăţişate de mulţi reghineni care propun amenajarea de piste de biciclete “piste de biciclete în tot oraşul”, “aş dispune construirea unei reţele, în tot oraşul, de piste pentru biciclişti”, „benzi pt circulaţia cu bicicletele”, „Aş începe delimitarea de piste de biciclete în tot oraşul”, “As amenaja banda pentru bicicleta pe şosele”, “Parcări pentru biciclete (fără să îţi fie frică, că le fură cineva)”, “Aş crea piste de biciclete pe malul Mureşului şi în tot oraşul pentru a fi accesibil de la un capăt la altul cu bicicleta şi cât mai în siguranţă, lucru care ar încuraja mersul pe bicicletă şi implicit sănătatea reghinenilor. Aş dezvolta cicloturismul în zonă prin investiţii în trasee cicloturistice de interes naţional şi chiar internaţional”.

46

Amenajarea de locuri/evenimente pentru petrecerea timpului liber

La nivelul oraşului sunt unele zone unde există mai multe amenajări pentru petrecerea timpului liber faţă de altele care sunt sărace în astfel de dotări “Mai multe spaţii verzi, cultural-sportive, la periferia oraşului, în fosta zona industrială”. Locurile de petrecere a timpului liber se recomandă a fi publice sau deschise: „spaţii de promenadă şi petrecerea timpului liber în spaţii deschise”. Viaţa comunitară ar putea fi îmbunătăţită prin amenajarea unor locuri care să funcţioneze pentru un mix de activităţi, aşa cum s-a propus “un complex de distracţii şi recreere pentru toate vîrstele cu locuri de joacă, pistă de carturi, piste de biciclete, inclusiv bazine mari de înot, terase şi plaje, la Pădurea Rotundă”. Faţă de situaţia din prezent, reghinenii spun că ar „crea mai multe locuri pentru activităţile de grup şi evenimente”, „ar amenaja locuri în aer liber”, ar „amenaja mai multe spaţii în aer liber pentru practicarea de sporturi”. Sunt propuse terenuri de tenis, piscină acoperită, săli sportive, terenuri sportive mai multe terenuri de sport baschet/fotbal, eamenajarea pârtiei de schi de la Pădurea Rotundă, “Spa pentru înot”, „Nu aş arunca banii aiurea pentru concerte, chefuri,... ci amenajarea unei piscine care s-ar putea folosi tot anul”, „Amenajarea braţului mort al răului Mureş din cartierul Unirii pentru activităţi nautice”.

Activităţile culturale ar dinamiza viaţa socială a reghinenilor şi ar da vitalitate oraşului care e perceput de către mulţi respondenţi ca fiind un „oraş mort”. Activităţile culturale atrag tinerii să participe mai mult la viaţa oraşului mai ales dacă acestea se desfăşoară în spaţii publice deschise. Se cere o creştere a numărului şi calităţii activităţilor culturale, respectiv “mai multe locuri culturale”, „Aş face un centru cultural (spaţiu Cinema Patria)”, „organizarea de activităţi culturale mai dese şi să fie şi mediatizate”, “mai puţine spectacole cu invitaţi vedetă”, “organizate mai multe evenimente gen spectacole, teatru etc.”, „spaţii culturale contemporane”, “spaţii şi programe culturale permanente”, “aş promova viaţa muzicală CULTĂ”. Reabilitarea cinematografului Patria şi transformarea lui într-un centru media a apărut foarte frecvent în propunerile respondenţilor.

O parte dintre respondenţi au criticat evenimentul Zilele oraşului şi propun desfăşurarea lui în afara oraşului “NU AS MAI TINE IN CENTRUL ORASULUI, ZILELE REGHINENE !!!! Trebuiesc tinute in Cartierul Apalina!!!!”, “As anula zilele reghinului in centrul orasului” "Organizarea zilelor oraşului în afara oraşului”

S-au propus locuri destinate unor activităţi specifice pe grupuri de vârstă, respectiv “Locuri unde lumea să poată socializa - mai ales cei în vârstă” sau „Înfiinţarea unor spaţii în care tinerii din oraş să petreacă timp împreună”. Reţinem şi o altă propunere care ar intensifica relaţiile intertnice, respectiv “organizarea de evenimente între micile comunităţi etnice şi comunităţi zonale la care oamenii să fie activi direct în activităţi”

47

Au fost propuse şi dotări culturale, respectiv “crearea unui complex muzeal amplu, care să cuprindă: etnografie, colecţia de ouă Kalaber, Muzeul faunistic Kohl Istvan, sala cu trofee de vânătoare a vânătorilor reghineni, colecţie de minerale”.

Pentru domeniul educaţiei au fost propuse câteva măsuri “aş susţine mai mult şcoala de muzică”. Se consideră necesare investiţii în educaţie, respectiv “modernizarea şcolilor, a grădiniţelor” sau „şcoli şi grădiniţe în plus faţă de cele existente”, “Mai multe creşe, este doar una acum şi una în construcţie”, „schimbare mobilier şi renovare şcoli/grădiniţe”. Lista completă a propunerilor de dezvoltare a oraşului se găseşte în ANEXA 3 PROPUNERI ALE

LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII ÎN CARTIERELE MUNICIPIULUI

REGHIN.

7 ANALIZA OPŢIUNILOR DE AMENAJARE A SPAŢIULUI PUBLIC

Ce spaţii publice din localitate ar putea fi amenajate pentru petrecerea timpului liber?

“Mi-ar plăcea să avem mai multe locuri în care să ne petrecem timpul liber, făcând mişcare”

Dorim să definim pentru început spaţiul public ca fiind un spaţi deschis şi accesibil tuturor

oamenilor. Se constituie din străzi/reţea stradală, pieţe publice, scuaruri şi parcuri publice, însă se

poate regăsi şi în cadrul unor ansambluri rezidenţiale – ca şi spaţiu public accesibil tuturor

locuitorilor acestuia.

Viaţa urbană este marcată tot mai pregnant de privatizarea spaţiului public - spaţiile de întâlnire sunt preponderent comerciale (mall-uri, baruri, pub-uri etc.), accesul fiind condiţionat de plata unei sume de bani, locuinţele sunt individuale iar maşinile personale. În cazul municipiului Reghin, spaţiul urban nu mai funcţionează ca un loc de întâlnire decât poate în centrul oraşului în zona sa pietonală şi în spaţiile comerciale existente-galeriile Kaufland. Lipsa unor amenajări care să reţină publicul, ocuparea spaţiilor pietonale-trotuare de către automobile au făcut ca oraşul să funcţioneze tot mai puţin ca loc de întâlnire.

48

Mai mult decât o fac zonele comerciale, spaţiul public oferă acces şi posibilităţi egale tuturor grupurilor sociale de a-şi exprima puncte de vedere diferite. Este foarte important ca toate grupurile societăţii, indiferent de vârstă, venit, stare, religie sau etnie, să se întâlnească în spaţiul urban. Apropierea, încrederea reciprocă şi consideraţia pot fi concepute ca diametral opuse zidurilor, porţilor şi prezenţei sporite a gărzilor pe stradă. (Jan Gehl, Oraşe pentru oameni)

Timpul petrecut în comunitate este tot mai redus, iar spaţiile cu rol comunitar nu au ajuns încă pe agenda administraţiilor locale din România. Viaţa socială a celor ce locuiesc în mediul urban se diminuează tot mai mult. “Omul este cea mai mare bucurie a omului” (vechi poem islandez) este confirmat de către locuitorii municipiului Reghin care-şi doresc să interacţioneze în spaţiul public. În prezent, nevoia de socializare, interacţiune nu este satisfăcută de dotările sau activităţile existente. Spaţiile publice pot juca rolul de mediator, de stimulator al comunicării între cetăţeni de diferite vârste, profesii, medii sociale:

Oraşul Reghin poate deveni mai atractiv pentru oameni prin crearea unor spaţii care încurajează contactul direct, personal între locuitorii săi. Îmbunătăţirea calităţii spaţiului urban va spori gradul de utilizare al acestuia. A avea un oraş plin de viaţă se realizează încurajând oamenii să locuiască şi să petreacă timp în oraş, în spaţii publice care oferă oportunităţi sociale şi culturale.

Din analiza calitativă a răspunsurilor la întrebarea deschisă s-au centralizat umeroase propuneri, răspunsurile variind de la o atitudine reticentă, de neangajare “ identificarea lor trebuie făcută de persoane abilitate, nu de cetăţeni simpli” sau „nu există, s-au privatizat toate” până la enumerarea de spaţii publice cu mare potenţial de amenajare. Numărul mare de propuneri arată atât un potenţial mare pentru amenajarea de spaţii publice cât şi o nevoie neacoperită pentru activităţi petrecute în spaţii deschise/închise. Amenajarea unora dintre aceste spaţii ar putea avea impact benefic asupra vieţii reghinenilor, cele mai frecvente opţiuni fiind pentru 4 proiecte ample, respectiv amenajarea Pădurii Rotunde, reabilitarea Cinematografului Patria, amenajarea malurilor Mureşului şi a Centrului vechi.

49

Propunerea cu cel mai mare număr de nominalizări a fost Pădurea Rotundă unde reghinenii îşi doresc “zonă de picnic şi promenadă (dar nu în modul în care a fost prevăzută printr-un proiect început şi abandonat)”, „loc de joacă la pădure”, „pădurea ar trebui lăsată aşa cum este!!!”, “zone de picnic amenanjate cu mese şi bănci”


În imaginea de mai sus sunt centralizate propunerile cu cea mai mare frecvenţă iar dimensiunea cuvântului arată frecvenţa nominalizărilor. Cinematograful Patria este un loc pe care foarte mulţi reghineni îl propun pentru a fi animat. În viziunea multor reghineni malurile Mureşului ar trebui amenajate pentru promenadă,

activităţi sportive. Municipiul Reghin beneficiază de un cadru natural excepţional care constituie

de altfel un factor de mare atracţie pentru locuitorii oraşului, respectiv pădurile din apropiere

(Pădurea Rotundă, Pădurea Mociar etc.), cursurile de apă Mureş, Gurghiu şi canalele din Reghin.

Existenţa acestor elemente naturale ar putea creşte valoarea mediului urban prin utilizarea

potenţialului acestora. Digul Mureşului ar putea fi amenajat pentru promenadă, piste de

biciclete dar se impune “curăţarea apei!!”. S-a sugerat de asemenea realizarea unui ”lac pentru

pescuit sau pentru a se putea da cu barca”.

50

Sursa: Studiu privind potentialul de dezvoltare socio-economică durabilă a Văii Râului Mureş, Regiunea Centru

Menţionăm că proiectul realizat de către Primăria Reghin de amenajare a Canalului Morii/zona Libertăţii a devenit o axă de spaţii publice utilizate de locuitorii din cartier şi accesibile cu bicicleta, o zonă de recreere deschisă tuturor locuitorilor oraşului în care aceştia sunt aproape de apă.

Sursa: http://www.spatiulconstruit.ro/articol/clujul-a-devenit-pentru-trei-zile-capitala-arhitecturii-transilvanene-object_id=15246

Zona centrală/centrul vechi/Parcul Central se regăseşte în opţiunile multor reghineni cu

propunerea pentru regenerare “Parcul central, transformat în piaţă publică”, Centrul este văzut

de către unii respondenţi ca zonă pietonală “parcul din centru amenajat ca stradă pietonală”.

Alţi respondenţi propun ca “parcul central să arate ca un parc”.

Râul, element natural puternic în cadrul urban artificial, poate determina amenajarea unor spaţii urbane unice care să ofere identitate locuitorilor, să aducă natura în oraş şi să crească calitatea vieţii în mediul urban. Amenajarea frontului la apă este una dintre operaţiunile urbane cele mai întâlnite în ultimele decenii. Cursurile de apă amenajate oferă spaţiu public în oraş, ecologie, natură în oraş, accentuează specificul locului şi evită uniformizarea determinată de globalizarea economiilor.

Avantajele amenajării malurilor râului Mureş în localităţile urbane şi rurale ar fi câştigarea unei suprafeţe semnificative de spaţiu natural pentru folosul comunităţilor şi aducerea oamenilor mai aproape de apă prin intermediul activităţilor recreative.

Amenajarea centrului ar face să crească atractivitatea zonei centrale a oraşului, ar valorifica

identitatea vechiului burg german şi zona istorică protejată.

51

La nivelul cartierelor se consideră necesară amenajarea unor spaţii publice de întâlnire. Acestea

ar fi, aşa cum consideră reghinenii “puţinele spaţii rămase fără maşini din cartiere” şi ar avea

rolul de a întări legăturile între oameni la nivel de cartier, ar ajuta la creşterea interacţiunii între

oameni, la integrarea persoanelor vârstnice, la reducerea infracţionalităţii etc.

Centralele termice dezafectate din cartiere ar putea deveni spaţii pentru activităţi socio-

culturale la nivel de cartier, cluburi de pensionari, săli de sport, cluburi pentru activităţi

culturale, centre comunitare, centre de activităţi pentru copii etc.

Fostele spaţii sau terenuri industriale sunt propuse pentru a primi destinaţii publice “Spaţii

care în prezent nu sunt folosite sau sunt în stare de degradare”, respectiv “platformele industriale

goale de obiect”, “foste spaţii industriale”. De asemenea se propune amenajarea fostei unităţi

militare spre Mociar.

Sugestii de amenajare au fost formulate pentru amenajarea insulei „Insula din zona str. Băii”,

„Insula dintre răul Mureş şi braţul mort al Mureşului”.

Reabilitarea acelor “spaţii unde sunt clădiri vechi şi aflate în stare serioasă de deteriorare” ar

aduce de asemenea beneficii comunităţii.

Propuneri de amenajări pentru practicarea sporturilor: “amenajări sportive - un complex cu

jocuri sportive şi de agrement, skate park, teren de tenis, încă un ştrand, pista bowling, pistă de

alergare, piste de biciclete (fără câini).

Unele spaţii sunt sub-utilizate şi ar putea fi mai bine folosite prin refuncţionalizare “piaţa de joi

este folosită doar 2 zile pe săptămână, păcat de spaţiu. Şcoala din capătul oraşului este inutilă, se

pot face cluburi pentru vârstnici, jocuri pentru copii pentru zilele ploioase”. “Piaţa mare ar putea fi

complex de terenuri de sport.”

Pistele de biciclişti sunt dorite atât în oraş, în jurul oraşului cât şi la Pădurea Rotundă “pistă de

biciclişti pentru cei care vor să se plimbe în aer liber în Pădurea Rotundă, aşa cum este în Târgu

Mureş la Platoul Corneşti lângă grădina zoo”

Alte propuneri: “amenajarea străzii Gurghiului, zona de după calea ferată, pe dreapta spre

Gurghiu, traseu asfaltat pentru biciclete în jurul oraşului, un mall, un cinema, zona din spate a

terenului de fotbal Avântul, teatrul de vară din centru şi cel de la Pădurea Rotundă, câmpia situată

deasupra fermei de la Groapa Rece, Barajul Mic (în spatele Cartierului Unirii), patinoarul să

rămână, de renovat şi dotat clubul copiilor, al pensionarilor, biblioteca municipală să se implice cu

campanii prin şcoli, ieşirea spre Breaza (Lia Parc) şi alte spaţii publice care acum sunt

destinate exclusiv circulaţiei auto”.

52

8 ANALIZA MOTIVAŢIILOR PENTRU DECIZIA DE A PLECA/A RĂMÂNE ÎN REGHIN

În viitor plănuiţi să plecaţi din localitate?

După cum era de aşteptat, cei care sunt hotărâţi să rămână în oraş sunt mai mulţumiţi de oraş

decât cei care plănuiesc să plece, 58% dintre cei care vor să rămână fiind mulţumiţi şi foarte

mulţumiţi de oraş.

În viitor plănuiţi să plecaţi din oraşul Reghin ?

Procent Mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de oraş

DA 29% 32% NU 33%

din care

58%

IntenŃia de a pleca din mun. Reghin

29,5%

32,5%

38,0%

Da

Nu

Nu pot aprecia

Respondenţii se împart în 3 categorii, cei care intenţionează să plece, cei care nu doresc să plece şi indecişii. Vom analiza motivaţiile celor 3 categorii. Din analiza răspunsurilor a rezultat că mulţi dintre reghinenii care intenţionează să plece ar părăsi Reghinul cu regret şi s-ar întoarce dacă oraşul s-ar dezvolta în următorii ani “Mi-ar plăcea foarte mult să pot sta în oraşul natal dar din păcate nu îmi oferă şansa pentru un viitor profesional bun. Cred că oraşul nu îmi poate oferi şansa de a mă dezvolta”.

Din centralizarea motivaţiilor privind plecarea din oraş au rezultat câteva caracteristici ale vieţii urbane din Reghin care îi determină pe unii localnici, majoritatea tineri să plece din localitate. Aceste motive sunt în ordinea frecvenţei nominalizării lor următoarele:

• locuri de muncă insuficiente: „locuri de muncă puţine şi proaste”, “Lipsa locurilor de muncă împiedică dezvoltarea nu doar a propriei persoane ci şi a tuturor persoanelor”;

• lipsa siguranţei publice: „Din cauza mafiei”, „nu mă simt în siguranţă”, ”Deoarece vreau să caut un loc unde să nu-mi fie frică să mă plimb prin oraş singur”, „nu mi se pare un loc sigur şi cu oportunităţile căutate”;

53

• lipsă schimbări oraş: „Totul pare static”, „M-am săturat de acest oraş. Momentan nu văd nici un semn cum că s-ar schimba ceva”, “În cazul în care nu se văd schimbări rapide în ceea ce priveşte urbanismul. Momentan mă văd în imposibilitatea de a construi o casă într-o zona foarte apropiată de oraş tocmai din cauza lipsei unui PUG. În consecinţă elaboraţi-l cât mai repede”,

• lipsă potenţial pentru carieră: „Nu am destule oportunităţi în acest oraş şi nu văd nici un potenţial pentru mine în acest oraş”, „Deoarece nu am un viitor în domeniul pe care îl voi urmă”, „Nu sunt oportunităţi în acest oraş”, „din cauza carierei”, ”oraşul nu răspunde nevoilor mele”, „Nu mă văd să pot avansa în carieră în localitate”.

• atracţie oraşe mari, universitare: „În curând voi merge la facultate şi plănuiesc să mă stabilesc în Cluj. Îmi place ideea unui oraş mare, plin de oportunităţi. Reghinul este un oraş decent, modest, în care e plăcut să îţi petreci viaţă, însă oraşele mari oferă mult mai multe.”, „Aş pleca la Cluj-Napoca pentru că nivelul de viaţă este mai ridicat şi oferta locurilor de muncă este mare”, „Vreau să locuiesc într-o zonă urbană cu centre universitare”, „studiez în Cluj Napoca, nu plănuiesc să mă restabilesc în Reghin deoarece nu există suficiente locuri de muncă, nu există o viaţă culturală dezvoltată, populaţia tânără în mare proporţie a părăsit Reghinul”, „Da, aş dori să plec pentru că ar trebui aduşi investitori care să scadă rata şomajului în oraş şi să crească nivelul oraşului....iar din moment ce aceştia nu apar, normal că tineretul se orientează spre marile oraşe unde există concurenţă între angajatori”, „m-aş muta în Târgu Mureş pentru că este un oraş cu oportunităţi, un oraş în care ai ce să faci când ieşi cu prieteni, un oraş mai civilizat”, „În oraşele mai mari ai parte de mult mai multe oportunităţi spre a avea o carieră de succes şi, în opinia mea, şi o viaţă mai fericită. Totodată în oraşe mai mari sunt multe activităţi, magazine, locuri pentru a-ţi ocupa timpul liber şi populaţia este mai diversificată”, „Este posibilă mutarea într-un oraş mai mare, din cauza ofertelor de muncă mai diversificate şi a mentalităţii locuitotilor unui oraş mai mare”;

• lipsă perspective dezvoltare: „Nu sunt perspective”, „vreau să ofer copilului meu altă perspectiva, plec pentru un viitor mai bun”, “Nimic bun de rămas”, „Mi-ar plăcea foarte mult să pot stă în oraşul natal dar din păcate nu îmi oferă şansă pentru un viitor profesional bun. Cred că oraşul nu îmi poate oferi şansă de a mă dezvoltă”, „Nu cred că pot să-mi fac un viitor sigur aici”, „Lipsa posibilităţilor”, „Pentru că nu văd un viitor în oraşul Reghin...din păcate”.

• locuri de muncă slab plătite: „salarii mici”, „Din lipsa unui loc de muncă bine plătit”, „nu-s locuri de muncă în oraş .. şi dacă sunt abia poti trăi...” „Plec pentru un loc de muncă mai serios şi bine plătit”, „Locuri de muncă slabe, mulţi rromi, oraş mort fără activităţi, nu îi poţi asigura un viitor copilului”, „lipsa locurilor de muncă bine plătite”;

• romii "Pentru că suntem puşi în pericol de alte etnii”, “Persoanele de etnie roma, toţi care votează cu Psd”, „problema ţiganilor”, „Populaţia de rromi devine o problemă”, “În Reghin cea mai mare problema o constituie ţiganii” „prea mulţi romi în oraş”, „Ţigani şi corupţie”, „...şi ţigani peste măsură”;

54

• nivel de trai inferior oraşelor mai mari „Pentru un trai mai decent”, “Pentru un oraş curat modern şi civilizat”;

• lipsă activităţi culturale („oraş mort”): “pentru că nu mai există nimic care să mă atragă”, „lipsit de perspectiva unor lucruri motivante -activitate culturală reală”;

• corupţie, nepotism: „Sunt foarte mulţi oameni ipocriţi, se promovează nepotismul, prea multă

incultură”.

Alte motive: problema traficului greu, grajdul de oi de pe Dedradului, ”Aş mai pleca deoarece oraşul nostru e plin de oameni necivilizaţi”, perpectiva poluării „Din cauza poluării Kastamonu” etc. Listăm aceste motive deoarece găsirea unor soluţii la acestea ar face oraşul mai atractiv pentru locuire şi ar stabiliza tinerii. Media de vârstă a respondenţilor care au afirmat că NU doresc să plece din Reghin este de 44 ani, pe când a celor care intenţionează să se stabilească în altă localitate urbană este de 30 ani, ceea ce arată faptul că în următorii ani oraşul va pierde persoane tinere, în general cu un nivel de instruire ridicat, în vârstă de muncă. Reghinul va înregistra un spor migrator negativ însă şi sporul natural va scădea deoarece populaţia de tineri care părăseşte oraşul şi care se află la vârsta fertilităţii nu va contribui demografic la creşterea numărului populaţiei. Fluxul de migraţie al tinerilor va accentua procesul de îmbătrânire demografică, ponderea persoanelor cu vârsta peste 65 în total populaţie va creşte în consecinţă.


55

Cei care nu doresc să plece din Reghin au ca motive predilecte:

• familia „Sunt prea ataşat de familie”, “familist şi tradiţionalist”;

• Locuinţa: „mi-am făcut casă recent”, „Aici am casă, grădina...”

• locul de muncă: „am serviciu şi locuinţa proprie”, „Îmi place să lucrez aici”, „am job bunicel”

• locul naşterii: „Aici am văzut lumina zilei”, “aici m-am născut ....de ce să plec , să plece cei ce-s responsabili pt. problemele oamenilor !”, „Pînă la urmă tot "acasă e cel mai bine"!”

• vârsta „sunt prea bătrân, născut , crescut, îmbătrînit în acest oraş”, M-am obişnuit cu acest oraş ,îmi place, aici locuiesc, am lucrat aici, aici am casă, familia şi amintirile de aproape 50 de ani. Până la final rămânem la Reghin !”

• speranţa că oraşul se va moderniza ”Încă mai cred, că se poate schimbă ceva”, „sper la o oarecare dezvoltare a oraşului”, „Este oraşul meu natal, se văd mici schimbări. Cred şi lucrez la dezvoltarea oraşului.”, îmi place reghinul, este oraşul meu şi sper că se va schimbă ceva în viitor”, „îmi place oraşul Reghin, vreau să se dezvolte”, „Cred că are un viitor frumos oraşul Simt că mai pot să fac ceva în acest oraş”

• ataşamentul faţă de oraş: Cei mai mulţi respondenţi au declarat că le place oraşul “Îmi place Reghinul”, „Mă simt bine”, „oraş mic, liniştit”, „Mă simt destul de în siguranţă, este un oraş relativ liniştit”, „nu aş pleca din motive sentimentale”, “Îmi place în general Reghinul, pentru că e oraş mic şi liniştit”, „Chiar dacă are şi aspecte negative, tot e mai puţin rău în Reghin decât într-un oraş mare”, „Este un oraş liniştit, nepoluat, cu oprotunitati (de afaceri, cultural-artistice, etc)”, „Am venit din Cluj Napoca dar aicea m-am regăsit ;)”, „sunt obişnuit aici”, „Îmi place acasă”, “Imi iubesc oraşul natal”, „Îmi place REGHINUL!”, „aici am lucrat mai bine de 40 ani”.

Respondenţii din cea de-a III-a categorie, cea mai numeroasă (38%), se află în expectativa realizării unor condiţii pentru a pleca din localitate. Ei însă nu ar face-o pentru că sunt ataşaţi de oraş, de familie, de prieteni etc. “Nimic nu se poate stabili exact, depinde de mai mulţi factori. Dar aş vrea să pot fi cât mai mult timp cetăţean al acestui oraş frumos”, „Aici e "casa " mea”. Condiţiile care ar face ca unii reghineni să se hotărască să plece din localitate ar fi locul de muncă, găsirea unor oportunităţi profesionale, scăderea calităţii vieţii, scăderea nivelului de siguranţă publică, construirea fabricii de clei şi în consecinţă creşterea gradului de poluare a aerului: “Depinde de locul de muncă”, „dacă nu se schimbă siguranţa publică, siguranţa circulaţiei, şi lipsa locurilor de muncă voi pleca”, „mi-ar place să mă stabilesc la pensie, dar dacă lucrurile merg tot aşa haotic, nu ştiu...”, „În principiu nu m-aş muta - dar în ritmul în care scade calitatea vieţii, nu ştiu ce voi face în viitor”, „Pentru viaţa dintr-un oraş mai mare în care ai unde scoate copiii duminică la plimbare”, „Vreau să plec pentru că oraşul nu se dezvoltă, dar rămân pentru familie”, „Depinde de dinamica

56

localităţii. Dacă continuă să se deprecieze, cred că voi pleca”, „Dacă se va pune în funcţiune fabrică de clei, probabil că voi pleca”.

“Aş încerca să mă concentrez mai mult pe tineret! Să nu plece din oraş! Sau să revină! Să merite să revină!”

Cum putem face oraşul mai atractiv pentru locuitorii lui? Cum putem păstra tinerii în Reghin? Răspunsurile le regăsim dacă privim în oglindă semnificaţiile răspunsurilor celor care doresc să plece din Reghin: -acces la oportunităţi profesionale; -locuri de muncă mai bine plătite; -siguranţă publică; -oportunităţi pentru dezvoltare profesională şi personală; -viaţă urbană atractivă: spaţii publice cu design modern care răspund nevoilor oamenilor; -dotări pentru activităţi sportive şi culturale, agendă de activităţi culturale; -educaţie civică, schimbarea mentalităţilor; -reducerea disparităţilor socio-economice între locuitorii unor zone rămase în urmă şi locuitorii din restul oraşului etc.

57

9 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Problema locurilor de muncă este resimţită acut mai ales de către tineri. Mai mult, structura locurilor de muncă specifice economiei reghinene bazată pe industria de prelucrare nu atrage forţă de muncă tânără cu nivel înalt de calificare.

Analiza răspunsurilor arată faptul că există o atracţie pentru locuire în zonele periferice lângă pădurile din jurul oraşului. Tendinţa de suburbanizare este determinată pe de o parte de dorinţa de apropiere de natură şi pe de altă parte de degradarea condiţiilor de locuit prin lipsa intervenţiilor pentru modernizarea clădirilor colective, intensificarea traficului care tranzitează zone de locuit, lipsa unor spaţii publice de calitate care să ofere activităţi pentru petrecerea timpului liber etc.

A rezultat faptul că există disparităţi între unele zone ale oraşului în ceea ce priveşte calitatea vieţii. O situaţie specială o are cartierul Apalina, o zonă caracterizată de locuire precară cu rezidenţi preponderent de etnie roma. Zona reprezintă una din pungile de sărăcie ale municipiului şi este segregată spaţial, împiedicând integrarea socială a romilor şi accesul lor la utilităţi publice şi servicii educaţionale de calitate. Problematică este densitatea mare a populaţiei de romi, tendinţa de creştere demografică şi în consecinţă agravarea situaţiei socio-economice a acestei comunităţi în lipsa unor intervenţii integrate. Acest cartier tinde să fie considerat de către unii reghineni o zonă “rău famată” a oraşului.

Aşa cum a rezultat din analiza răspunsurilor reghinenilor, lipsa siguranţei în oraş este o caracteristică a vieţii urbane din Reghin. Neîncrederea în instituţiile care asigură liniştea şi ordinea publică intensifică sentimentul de insecuritate în oraş, acesta fiind unul din motivele pentru care unii reghineni se îndepărtează de oraş alegând să locuiască ori la periferie ori să plece în alte centre urbane. Sentimentul de nesiguranţă şi teamă se amplifică atunci când oamenii observă dezordine socială, lipsa intervenţiei autorităţilor sau neputinţa lor, vandalism, graffiti, gunoi etc. Design-ul urban poate intensifica coeziunea şi diminua în consecinţă frica de a fi o potenţială victimă (amenajarea spaţiilor publice în aşa fel încât să încurajeze interacţiunea pozitivă între locuitorii oraşului). O altă modalitate de a creşte sentimentul de siguranţă este întărirea relaţiilor de vecinătate, ştiut fiind faptul că oamenii se simt în siguranţă când au vecini cu care se înţeleg şi care-i sprijină.

Există aşteptări pentru schimbare, modernizare în oraş pe mai multe niveluri: economie-locuri de muncă şi investiţii, modernizarea infrastructurii edilitare, a spaţiului public, amenajarea unor locuri de agrement, creşterea nivelului de siguranţă publică, investiţii în infrastructura de sănătate, trafic, transport public, moduri alternative de transport, îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a etnicilor romi etc.

Se constată tendinţa de migrare a tinerilor spre alte centre urbane, preponderent spre centre universitare care oferă oportunităţi pentru carieră, un mediu de lucru competitiv, salarii mai bune şi viaţă urbană mai activă. În competiţia cu celelelate oraşe, Reghinul este un oraş furnizor de forţă de muncă bine calificată pe care nu poate să o reţină în prezent în economia locală.

Legat de gradul scăzut de satisfacţie al locuitorilor cu anumite aspecte ale vieţii urbane care reprezintă domenii de intervenţie ale administraţiei publice locale, respectiv infrastructura de

58

drumuri, spaţiul public, spaţiul verde, modalităţile de petrecere a timpului liber, siguranţa publică, se propune iniţierea unor studii de specialitate ca de exemplu:

-studiu pentru remodelarea centrului municipiului Reghin; -studiu urbanistic pentru crearea unor zone pietonale; - studiu pentru valorificarea patrimoniului mun. Reghin; -studii de îmbunătăţire a calităţii vieţii la nivelul cartierelor şi de creştere a coeziunii sociale; -studiu de design urban pentru reducerea şi prevenirea criminalităţii; -strategie de prevenire a criminalităţii. Se recomandă ca studiile să fie urmate de organizarea unor concursuri pentru amenajarea unor spaţii publice cu abordare interdisciplinară iar proiectele publice, planurile de dezvoltare să fie elaborate prin consultarea populaţiei din zonele de intervenţie sau a populaţiei în ansamblu. Sunt necesare proiecte pentru modernizarea vieţii urbane în domeniile transport alternativ, modernizarea infrastructurii publice urbane, a infrastructurii destinate activităţilor culturale, sportive şi de agrement etc.

BIBLIOGRAFIE

Chelcea S. (2007), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Ed. a 3-a

rev., Editura Economică, Bucureşti

Gehl Jan (2012), Oraşe pentru oameni, Editura Igloo Media

***Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Documentare privind rolul

sociologiei în practica urbanismului-sociologie urbană, Bucureşti, 2005

****Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (2010), Ordin pentru aprobarea Metodologiei

de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 47/19.

01.2011, pag. 3 - 10, http://www.moficial.ro/2011/0047.pdf

***Planul de dezvoltare a judeţului Mureş 2014-2020,

http://www.cjmures.ro/Programe_actiuni/programare_2014_2020.htm

***Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, Studiu privind potentialul de dezvoltare socio-

economică durabilă a Văii Râului Mureş, Regiunea Centru,

http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADStudiiRegionale&eID=1893

***Primăria Reghin, Raport analiză. Comunitatea Apalina/Oraşul Reghin/Judeţul Mureş, 2016

59

Anexa 1 Chestionarul

Acest chestionar face parte dintr-un studiu sociologic care îşi propune să analizeze calitatea vieţii locuitorilor din Reghin. Rezultatele chestionarului vor fi luate în considerare de echipa de specialişti urbanişti responsabilă cu actualizarea planului urbanistic general al localităţii. Aşadar, dacă locuiţi în Reghin, vă rugăm să acordaţi aproximativ 15 minute completării acestui chestionar. De asemenea, vă rugăm să daţi forward link-ului şi altor persoane din localitate.

Răspunsurile sunt confidenţiale, iar chestionarul anonim, cu precizarea că valabilitatea studiului nostru depinde de sinceritatea dvs. Rezultatele studiului vor fi publicate pe site-ul primăriei în decursul lunii [X].

Vă adresăm rugămintea să completaţi acest chestionar până la data zz/mm/yyyy. Pentru orice întrebare vă puteţi adresa echipei de sociologi la adresa de contact:

[email protected] Vă mulţumim pentru participarea la acest studiu!

I1. În care din zonele oraşului Reghin locuiţi? (posibilitatea de a pune un X pe o harta) 1. A 2. B 3. C 4. Altă zonă 5. Am locuit în trecut, dar nu mai locuiesc în Reghin � Se sare la intrebarile: L1, L2, L3, L6-L12, D1-D4. 6. Nu am locuit şi nu locuiesc în Reghin � Stop interviu.

I2. Pe ansamblu, cât de mulţumit sunteţi de ...? Foarte mulţumit

Mai degrabă mulţumit

Mai degrabă nemulţumit

Foarte nemulţumit

1. Locuinţa dvs. 4 3 2 1

2. Zona în care locuiţi 4 3 2 1

3. Oraşul Reghin 4 3 2 1

EVALUAREA ZONEI PENTRU URBANISTI

Z1. Cum apreciaţi situaţia zonei în care locuiţi cu privire la ...?

Foarte bună

Destul de bună

Destul de proastă

Foarte proastă

1. Asfaltarea străzilor 4 3 2 1

2. Transportul public 4 3 2 1

3. Traficul rutier 4 3 2 1

4. Locurile de parcare 4 3 2 1

5. Pistele de biciclete 4 3 2 1

6. Accesul pietonilor pe trotuare 4 3 2 1

7. Pieţele, magazinele şi centrele comerciale 4 3 2 1

8. Faţadele clădirilor 4 3 2 1

9. Reţeaua de canalizare 4 3 2 1

10. Alimentarea cu apă potabilă 4 3 2 1

11. Alimentarea cu gaze 4 3 2 1

60

12. Amenajări sportive (bazin de înot, terenuri de tenis, fotbal, baschet etc.)

4 3 2 1

13. Spaţii pentru activităţi culturale (cinema, teatru, muzeu, bibliotecă, săli de expoziţii, conferinţe etc.)

4 3 2 1

14. Locuri de joacă pentru copii 4 3 2 1

15. Spaţii verzi din jurul blocului/casei 4 3 2 1

16. Parcuri 4 3 2 1

EVALUAREA ZONEI PENTRU ALTE INSTITUTII

Z2. Cum apreciaţi situaţia zonei în care locuiţi cu privire la ...?

Foarte bună

Destul de bună

Destul de proastă

Foarte proastă

1. Şcolile existente (proximitate şi capacitate) 4 3 2 1

2. Grădiniţele sau creşele existente 4 3 2 1

3. Colectarea gunoiului 4 3 2 1

4. Linişte şi ordine publică 4 3 2 1

5. Spitale, cabinete medicale 4 3 2 1

6. Restaurante, terase, cluburi etc. 4 3 2 1

EVALUAREA LOCALITATII PENTRU URBANISTI

L1. Cum apreciaţi situaţia oraşului Reghin cu privire la ...?

Foarte bună

Destul de bună

Destul de proastă

Foarte proastă

1. Asfaltarea străzilor 4 3 2 1

2. Transportul public 4 3 2 1

3. Traficul rutier 4 3 2 1

4. Centura ocolitoare 4 3 2 1

5. Locurile de parcare 4 3 2 1

6. Pistele de biciclete 4 3 2 1

7. Accesul pietonilor pe trotuare 4 3 2 1

8. Pieţele, magazinele şi centrele comerciale 4 3 2 1

9. Faţadele clădirilor 4 3 2 1

10. Reţeaua de canalizare 4 3 2 1

11. Alimentarea cu apă potabilă 4 3 2 1

12. Alimentarea cu gaze 4 3 2 1

13. Amenajări sportive (bazin de înot, terenuri de tenis, fotbal, baschet etc.)

4 3 2 1

14. Spaţii pentru activităţi culturale (cinema, teatru, muzeu, bibliotecă, săli de expoziţii, conferinţe etc.)

4 3 2 1

15. Locuri de joacă pentru copii 4 3 2 1

16. Spaţii verzi din jurul blocului/casei 4 3 2 1

17. Parcuri 4 3 2 1

EVALUAREA LOCALITATII PENTRU ALTE INSTITUTII

L2. Cum apreciaţi situaţia oraşului Reghin cu privire la ...?

Foarte bună Destul de bună

Destul de proastă

Foarte proastă

1. Locurile de muncă 4 3 2 1

2. Şcolile existente (proximitate şi capacitate) 4 3 2 1

61

3. Grădiniţele sau creşele existente 4 3 2 1

4. Colectarea gunoiului 4 3 2 1

5. Linişte şi ordine publică 4 3 2 1

6. Spitale, cabinete medicale 4 3 2 1

7. Restaurante, terase, cluburi etc. 4 3 2 1

EVALUAREA PROBLEMELOR LOCALITATII PENTRU ALTE INSTITUTII

L3. Cât de serioase consideraţi că sunt următoarele probleme în localitatea dvs?

Problemă foarte

serioasă

Problemă destul de serioasă

Nici serioasă,

nici de neglijat

O problemă nu prea serioasă

Nu e deloc o

problemă

1. Acte de vandalism (distrugere a bunurilor publice)

5 4 3 2 1

2. Graffiti (desene şi mâzgăleli pe faţadele blocurilor)

5 4 3 2 1

3. Furturi din maşini 5 4 3 2 1

4. Furturi din locuinţe 5 4 3 2 1

5. Violenţe asupra persoanelor (risc de tâlhărie)

5 4 3 2 1

6. Câini comunitari 5 4 3 2 1

7. Conflicte între vecini 5 4 3 2 1

8. Probleme cu persoane de alte etnie

5 4 3 2 1

9. Zgomotul produs de traficul autoturismelor

5 4 3 2 1

10. Activităţi care generează zgomot (baruri, terase, activităţi industriale)

5 4 3 2 1

11. Poluarea aerului (noxe) 5 4 3 2 1

12. Poluarea apei 5 4 3 2 1

EVALUAREA SIGURANTEI

L4. În ce măsură vă simţiţi în siguranţă în ...?

Complet în siguranţă

Destul de în siguranţă

Nu prea în siguranţă

Deloc în siguranţă

1. Locuinţa dvs. 4 3 2 1

2. Zona în care locuiţi 4 3 2 1

3. Oraşul Reghin 4 3 2 1

IDENTIFICAREA LOCATIILOR PENTRU DIVERSE ACTIVITATI L5. Vă rugăm precizaţi locaţiile existente în Reghin pentru următoarele tipuri de activităţi:

Activităţi Locaţiile existente (posibilitatea de a pune un X

pe o harta)

1. Întâlniri cu prietenii ...

2. Plimbări pe jos / Promenada ...

3. Plimbări cu bicicleta ...

4. Evenimente culturale în aer liber (spectacole, expoziţii, concerte etc.)

...

5. Sporturi urbane (skate, role etc.) ...

62

6. Picnic ...

L6. Ce spaţii publice din localitate ar putea fi amenajate pentru petrecerea timpului liber? ................................... L7. Dacă aţi fi primar, ce aţi schimba în zona/cartierul dvs. pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale rezidenţilor?

L8. Dacă aţi fi primar, ce aţi schimba în oraşul Reghin pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale rezidenţilor?

L9. Ce cartiere/zone aţi recomanda cuiva care doreşte să se stabilescă în Reghin?

L10. Ce cartiere/zone nu aţi recomanda cuiva care doreşte să se stabilescă în Reghin?

L11. Care sunt locurile ce vă plac în localitate? Motivaţi raspunsurile.

L12. Care sunt locurile ce nu vă plac în localitate? Motivaţi raspunsurile.

L13. În viitor plănuiţi să plecaţi din localitate? Motivaţi răspunsul

1. Da ...

2. Nu ...

99. Nu pot aprecia

Date demografice D1. Sex

1. masculin 2. feminin

D2. Vârsta în ani împliniţi /___/

D3. Ultimul nivel de învăţământ absolvit 1. fără şcoală absolvită 2. primar (1- 4 clase) 3. gimnazial (5-8 clase) 4. profesional, de ucenici sau complementar 5. treapta I de liceu (clasele 9-10) 6. liceu (9-12 clase) 7. postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 8. universitar de scurtă durată / colegiu 9. universitar lungă durată (inclusiv masterat)

10. doctorat Atenţie! Se notează nivelul de învăţământ absolvit şi nu cel în curs de desfăşurare.

63

D4. Statut ocupaţional 1. salariat 2. alt statut de persoană ocupată (zilier, lucrător la negru etc.) 3. patron 4. lucrător pe cont propriu în activităţi neagricole (include PFA, AF, liber profesionist) 5. ajutor familial 6. şomer înregistrat 7. şomer neînregistrat (nu mai primeşte ajutor de şomaj/ alocaţie de sprijin şi caută de lucru) 8. pensionar(ă) la limită de vârstă 9. alt tip de pensionar(ă) 10. elev, student 11. casnică 12. persoană în incapacitate de muncă 13. alt statut de persoană inactivă (preşcolar, persoană întreţinută)

Vă mulţumim!

64

ANEXA 2 PROPUNERI ALE LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII LA NIVEL DE ORAŞ

1. Crearea de locuri de muncă: Locuri de muncă, Aş caută să asigur locuri de muncă, Crearea de noi locuri de muncă, Locuri noi de muncă, Investiţii în proiecte în interesul real al comunităţii nu în cele de conjunctură şi fără eficientă (centru de informare), creare locuri de muncă, Locurile de muncă îmbunătăţesc viaţă, Salariile, Locuri de muncă, locuri de muncă, Locuri de muncă mai bine plătite, locuri de muncă Educaţie şi locuri de muncă, mai multe locuri de muncă, crearea de oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă, mai multe locuri de muncă, investiţii în locuri de muncă noi, crearea de locuri de muncă, m-aş gîndi cum să fie mai multe locuri de muncă, ceva legat de locuri de muncă, Locuri noi de muncă, mai multă industrie, locuri de muncă, locuri de muncă, locuri de muncă, Implicarea în crearea de noi locuri de muncă, Crearea de locuri de muncă, locurile de muncă, locuri de muncă, creare locuri de muncă, crearea locurilor de muncă, Aş crea locuri de muncă, aş oferi posibilităţi de voluntariat, crearea de locuri de muncă, Aş creea mai multe locuri de muncă, Locuri de muncă, locuri de muncă..., locuri de muncă, Mai multe locuri de muncă, mai multe locuri de muncă, Locuri de muncă, Locuri de muncă în primul rând, locuri de muncă pentru tineri, Locuri de muncă, locuri de muncă, mai multe locuri de muncă

2. Asfaltarea/modenizarea străzilor: M-aş ocupa cu siguranţă de spaţiile publice, după cum am menţionat la o întrebare anterioară, Drumurile, Drumuri, Traficul şi parcări primordiale,Asfalt în faţa blocului,Periodic verificarea străzilor, Modernizare, străzi, canalizare, Drumuri, Remedierea tuturor drumurilor, canalelor de scurgere, şanţurilor, trotuarelor în toate zonele oraşului, iluminat stradal modern şi eficient, infrastructură, străzile asfaltate aşa cum trebuie, infrastructură şi utilităţi, Drumurile, străzi, în unele zone asfaltul, reabilitarea drumului dintre podul Mureşului şi intersecţia cu Gurghiului, drumuri asfaltate, drumuri decente, drumuri mai bune, asfaltarea drumurilor, Iniţierea competiţiilor între cartiere, străzi în privinţa aspectului estetic, ASPECTUL, Străzi asfaltate, starea drumurilor, alternative eficiente de alimentare cu gaz,curent electric, apă, iluminat, ordine publică, aspect urbanistic, Refacerea drumurilor din zona industrială, drumurile reparate, asfaltarea străzilor, Asfaltarea străzilor, arhitectură stradală, repararea drumurilor secundare, asfaltarea străzilor, Asfaltarea straziilor condiţii pentru pietoni, reamenajare străzi, asfaltare, Infrastructură, reasfaltarea străzilor nu doar peticirea gropilor, drumuri, asfaltarea unor străzi, Aş repara asfaltul străzilor. 3. Asigurarea ordinii publice în oraş/ Institutii publice: Pază, politie pe străzi pentru oameni să meargă liniştiţi şi bucuroşi nu cu frică să nu-i bată cineva, aş cere poliţiei o implicare mai mare în menţinerea ordinei, aş desfiinţa poliţia locală de circulatie, aş redeschide poliţia, Siguranţă, în primul rînd!!! Primarul, sporirea siguranţei cetăţeanului, mai multe modalităţi în care locuitorii s-ar putea simţi în siguranţă, disciplină, aş da afară cumnaţii, prietenii, rudele din primărie, şi aş scăpa de firmele căpuşă..., Siguranţă cetăţeanului, siguranţa populaţiei pe str. Apalinei, NU AŞ MAI ŢINE

Dacă aţi fi primar, ce aţi schimba în oraşul Reghin pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale rezidenţilor?

65

ÎN CENTRUL ORAŞULUI, ZILELE REGHINENE !!!! Trebuiesc ţinute în Cartierul Apalina!!!!, Curăţenia şi liniştea publică În primul rând m-aş asigura că cei care sunt angajaţi şi plătiţi din bani publici îşi fac datoria. Aici mă refer la poliţia comunitară şi rutieră, la salubritate şi transport local comunitarii stau la căldurică, siguranţă publică, dezvoltarea oraşului şi siguranţa cetăţenilor, atitudinea instituţiilor statului faţă de oraş şi cetăţeni, În primul rând i-aş concedia pe toţi din primărie care sunt afiliaţi politic şi dupa ceea cu oameni cu cap se poate pune oraşul pe picioare, SIGURANŢA CETĂŢEANULUI, Siguranţa şi ordinea publică, Personalul din administraţia publică, siguranţă publică, Aş oferi o mare atenţie siguranţei cetăţenilor şi aş căuta şi găsi soluţii pentru ca aceşţia să se simtă în siguranţă, Mai multă atenţie la nevoile cetăţenilor, Întărirea siguranţă în oraş, Siguranţă pe străzi, Siguranţa cetăţeanului, profesionalizarea instituţiei prin personal competitiv, corect şi dedicat, Ordinea şi siguranţă publică, Liniştea şi siguranţa cetăţenilor, Poliţia, Legea, Amenzi pentru nerespectarea legilor. Mai mulţi poliţişti care nu doar stau ci şi intervin, cam 80 % din ceea ce se întâmplă acum ar trebui schimbat, şmecherii din circulatie, Siguranţă publică, ordine publică, Aş asigura mai multă linişte şi ordine în toate cartierele, siguranţa persoanei reducere infracţionalitate, siguranţă, Protejarea cetăţenilor de ţigani, tâlhăria, o şi mai bună siguranţă a cetăţenilor, Reguli, legi locale actualizate şi aplicate UNIFORM în comunitate, obligarea cetăţenilor să se conformeze, Siguranţă, În primul rând aş aduce un comandant la poliţia Reghin care să facă ordine în oraş şi să asigure, siguranţă cetăţenilor din toate punctele de vedere, Conducerea de la toate inst. de stat, eficientizarea muncii funcţionarilor, aş plăti degeaba poliţia locală care nu da amenzi celor care distrug, aruncă mizerie, scuipă, etc., Măsuri legate de siguranţa cetăţenilor, siguranţa publică, securitatea oraşului, Creşterea nivelului de siguranţă pe străzi, Poliţia locală să se ocupe şi de altceva decât de parcări. Să treacă şi prin Apalina!, siguranţă populaţiei, Aş pune poliţia comunitară la treaba, să se ocupe de siguranţa oamenilor, nu să păzească parcările şi să dea amenzi!, Iluminarea publică slabă, siguranta cetăţeanului, prezenţa poliţiei pe stradă nu plimbând cu maşină monitorizarea tuturor activităţilor, siguranţei publice.

4.Atragerea de investitori: Atragere de investitori, un parc industrial, atragerea de firme care dau salarii mai atractive, obligatoriu atragerea de investiţii pt .tineri cu studii superioare, modernizarea oraşului şi atragerea de firme şi turişti !, atragerea de investitori pentru a crea noi locuri de muncă,atragerea investitorilor, parc industrial, Aş încuraja economia circulară şi dezvoltarea unui brand local, Aş atrage investitori pentru a oferi locuri noi de muncă, mai bine plătite, aducere investitori pt creare locuri de muncă, Atragerea unei fabrici, Investitori ptr. a oferi mai multe locuri de muncă, O zona industrială bine determinată începând de la str. Gării, fosta întreprindere Republica, str. Ierbusului, str. salcâmilor şi str. Gurghiului, Atragerea a noi investitori pentru crearea unor noi locuri de muncă şi dacă se poate chiar mai bine plătite, Aş atrage investitori care să ofere locuri de muncă, As încerca să aduc mai mulţi investitori pentru a crea locuri de muncă, O mai bună colaborare cu investitorii pentru creşterea numărului de locuri de muncă, aş atrage investitori pentru a creşte numărul locurilor de muncă, atragerea întreprinderilor mari, Atragerea de investitori în imobiliare, proiectele de investiţii trebuie realizate astfel încât să servească comunităţii chiar dacă poate individual deranjează, Atragerea investitorilor (crearea locurilor de muncă), aş aduce mai mulţi investitori, Mai multe investiţii, Atragere de investiţii pentru creare locuri de muncă, aş reloca săptămînal piaţa mare în centrul oraşului, atrase mai multe fabrici,companii mari ptr. mărirea locurilor de muncă, Aş reorganiza Piaţa centrală, aş interzice accesul măşinilor în zona centrală şi aş face pietonală (există numeroase idei dezvoltate de un grup de studenţi la peisagistică În Germania şi Ungaria

66

care au vizitat anul trecut Reghinul, Investiţii în spital , şcoli şi grădiniţe, atragerea de investitori, facilităţi fiscale pentru micii întreprinzători locali cât şi pentru a atrage potenţiali investitori, cât mai mulţi investitori pt a crea locuri de muncă, facilitarea investiţiilor în oraş, Aş încerca să atrag mai mulţi investitori pentru crearea de locuri de muncă, Aş încuraja investiţiile pentru crearea de noi locuri de muncă, Mai mulţi investitori, Atragere investitori pt. crearea de noi locuri de muncă, avantaje pt.tineri investitori, crearea de oportunitati pt. Firme, situaţia locurilor de muncă-investitori care să creeze locuri de muncă.

5.Amenajarea de spaţii verzi Amenajarea spaţiilor verzi, Mai mult spaţiu verde, Amenajarea spaţiilor verzi, Accent pe spaţiile verzi din jurul blocurilor, spaţii verzi, Mai multe spaţii verzi, parcurile, amenajare pădure, spaţiu verde cât mai mult, mai multe spaţii verzi, aş amenaja păraiele ce traverseaza municipiul, spaţiul verde, spaţii verzi, mai multe parcuri, Parc nou, spaţiile verzi, parcurile ca locuri de întâlnire, mai mult spaţiu verde, copaci, spaţii verzi, zone de promenadă, amenajarea spaţiilor verzi (cu cât mai multe,cu atât mai bine), Ar fi nevoie de mai multe spaţii verzi, un parc central normal, Îngrijirea zonelor verzi, Pădurea-Rotundă..., parcului central, spaţiilor verzi, spaţiu verde, Îmbunătăţirea spaţiilor verzi şi plantatul noilor arbuşti, Mai mulţi copaci, reamenajare alei şi parcuri, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, modernizarea parcurilor, Aş amenaja la Pădurea Rotundă locuri pentru picnic, mai multe spaţii verzi 6.Realizarea de piste de biciclete: o pistă pentru biciclişti, piste de biciclete în tot oraşul, aş dispune construirea unei reţele, în tot oraşul, de piste pentru biciclişti, piste de biciclete, aş face piste pentru biciclişti, pistă ptr. Biciclişti, piste pentru biciclişti, piste pt biciclişţi, piste de biciclete, piste de biciclete, pistă de biciclişti, Pistă de biciclete, mai multe piste de bicicletă, piste de bicicletă, Piste de bicicletă, piste de biciclete, piste pentru biciclişti, piste de biciclete, benzi pt circulaţia cu bicicletele, Aş începe delimitarea de piste de biciclete în tot oraşul

7.Construirea unei şosele de centură: Şosea de centură; centură ocolitoare a oraşului, efectuarea unei centuri ocolitoare, Centură pt. traficul greu, centura Reghinului, Aş devia o parte din traficul de mare tonaj, Centura oraşului ptr. traficul greu, Centură ocolitoare, traficul greu l-as scoate pe centură ocolitoare, centură, Centura, cel mai important lucru pentru Reghin ar fi o centură a oraşului, centură oraşului, centură de ocolire a oraşului, centură pentru oraşul Reghin, centura oraşului, centură ocolitoare, centură ocolitoare, centuri ocolitoare, Aş construi o centură ocolitoare a oraşului, CENTURĂ ocolitoare, centuri ocolitoare, Centură de ocolire a oraşului, centură în jurul oraşului, centură ocolitoare a oraşului, scoaterea traficul rutier din zona oraşului, urgentare centurii oraşului, Aş interzice circulaţia maşinilor prin centrul oraşului şi aş începe construcţia unei şosele de centura. 8. Construirea unui spital nou sau modernizarea celui existent: Aş construi un spital modern, Spitalul Municipal, Spital, aş construi un spital mai mare, Un spital nou, spital nou, renovarea spitalului, spital nou, aş construi un nou spital în altă zona, Spitalul, un spital nou şi performant în zona Pădurii rotunde, As sprijini realizarea unui spital nou, Spital, Spitale, As construi un spital nou, Spital, modernizarea spitalului, Aş construi un nou spital, Sprijinirea spitalului. 9.Reducerea traficului:Regândirea traficului în centrul localităţii, Drumul şi poluarea, Traficul în oraş este haotic, aş transforma unele străzi în zone pietonale, Trafic,

67

trafic.....calitatea şoselelor, traficul, Fluidizarea traficului,Mai multe intersecţii semaforizate, Închiderea centrului (exclusiv pentru pietoni) aş închide Centrul, aş scoate din oraş traficul greu (bdul Unirii), as monitoriza video tot oraşul, trafic, la mai puţine maşini (cel puţin prin centru), fluidizarea traficului, trafic, sens giratoriu în zona CNIPT, decongestionarea traficului, măsuri de reducere a traficului cu maşini şi încurajarea mijloacelor alternative. 10.Crearea de locuri de parcare: Mai multe locuri de parcare şi mai bine amenajate, aş crea un serviciu care să aparţină de primărie pt a ridica maşinile parcate ilegal, mai multe locuri de parcare, Mai multe parcări, locuri de parcare, parcări fără taxa, fiind un nr prea mic de parcări raportat la nr de maşini al rezidenţilor la care se adaugă cele detranzit, locuri de parcare, parcări mai bune, Parcări, Locuri de parcare, Parcări, Parcări, parcare subterană, Parcările, Parcări, locuri de parcare în afara centrului oraşului, locuri de parcare,locuri de parcare, spaţii de parcare.

11.Măsuri de salubritate în oraş: Amendă pentru fumat în spaţii publice, amendă pentru aruncare gunoaielor, să fie multe coşuri de gunoi şi camere de filmat pe stalpuri pentru protecţie, poliţia comunitară, ar fi nevoită sa se ocupe de pietonii care fac mizerie în parcuri, pe străzi, pe trotuare, curăţenia, periferiile arată jalnic, câinii vagabonzi, serviciile de salubritate, Mai multe coşuri de gunoi, Curăţenia, curăţenie, curatenie, Curăţenia în oraş şi nu numai,eliminarea totală a câinilor vagabonzi, Mizeria, Curăţenia, Aş îmbunătăţi curăţenia generală, igienizare, colectarea gunoiului, curăţenia, mai multă curăţenie, câinii vagabonzi, căruţele să nu mai circule fără sac colector a dejectiilor, Curăţenia, plan concret pentru problema câinilor vagabonzi (adăpost + sterilizare în masă), curăţenie, Ghenele de gunoi sunt mereu pline, Cainii vagabonzi, canalul Morii e un focar de infecţie, curăţarea oraşului în mod constant de maşini parcate aiurea/curăţarea regulată a oraşului, salubritatea, curăţenia, aş începe colectarea selectivă a gunoiului, Curăţenia oraşului, Curăţenia oraşului, curăţenia, câinii vagabonzi, curăţenie, câini vagabonzi, prinderea câinilor vagabonzi, mai multă pază şi amenzi pentru mizerie, Obligativitatea fiecărui cetăţean de a face curat în faţă casei, Amendarea celor care aruncă gunoi pe străzi, ducerea câinilor de pe străzi la adăpost, îndepărtarea câinilor. 12.Amenajarea de locuri de joacă: Un parc pt copii, locuri de joacă, Aş amenaja mai multe locuri de joacă pentru copii, în oraş, spaţii de joacă pentru copii, mai multe locuri amenajate pt copii, zone verzi, parcuri pentru copii, locuri de joacă pentru copii, locuri de joacă pentru copii, amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii, spaţii de joacă, crearea mai multor spaţii de joacă, Mai multe spaţii de joacă pt copii, pistă de role.

13.Amenajarea de locuri/ evenimente pentru petrecerea timpului liber: Mai multe spaţii verzi, cultural-sportive, la periferia oraşului, în fosta zona industrială,Amenajarea mai multor spaţii de relaxare, spaţii verzi (malul Mureşului sau Păşunea de la Pădurea Rotundă au un mare potenţial în acest sens), aş promova viaţa muzicală CULTĂ, un complex de distracţii şi recreere pentru toate vîrstele cu locuri de joacă, pistă de carturi, piste de biciclete, inclusiv bazine mari de înot, terase şi plaje, la Pădurea Rotundă, Aş crea mai multe locuri pentru activităţile de grup şi evenimente, teren de tenis, spatii publice/cinematrograf/parcuri, amenajări de locuri în aer liber pentru petrecerea timpului liber, Aş amenaja mai multe spaţii în aer liber pentru practicarea de sporturi, aş reamenaja

68

parcurile, mai multe zone verzi şi mai multe locuri unde să îţi petreci timpul liber,O piscină, mai multe locuri culturale, Aş face un centru cultural (spaţiu Cinema Patria),Locuri de petrecere a timpului liber publice, săli sportive, deschiderea de sala de jocuri pentru locuitori... oameni n-au unde să iasă la întâlnire în afară de baruri şi restaurant, cinema, organizarea de activităţi culturale mai dese şi să fie şi mediatizate, mai multe locuri pt. practicarea sportului, recreere, Centru comercial, Cinema Mai multe spaţii verzi, spaţii special amenajate pentru câini, piscină acoperită, săli de sport, cinema, aş face un cinema, Reabilitarea Cinematografului, terenuri sportive,mall, centre comerciale, de relaxare, de joacă, spaţii pt. activităţi culturale şi sportive , o piscină acoperită, un cinematograf modern şi o sala de spectacole (În afara celor de la casele de cultură), centre culturale, locuri pentru petrecerea timpului liber, mai puţine spectacole cu invitaţi vedetă, o pădure frumos amenajată und oamenii se pot întâlni vara cu plăcere, la terase frumoase prin centru, alei de promenadă la Pădurea Rotundă şi malul Mureşului, as face o zona de agrement, un cinema, organizate mai multe evenimente gen spectacole, teatru etc. evenimente interactive Pt mici si mari, cinema, mai multe terenuri de sport baschet/fotbal, cinematograf, amenajarea Pădurii Rotunde/reamenajarea pârtiei de schi, Spa pentru înot, spaţii şi programe culturale permanente, Nu aş arunca banii aiurea pt concerte, chefuri,... ci amenajarea unei piscine care s-ar putea folosi tot anul, spaţii culturale contemporane, crearea de spaţii publice, bazin de înot, mai multe spaţii ptr petrecerea timpului liber, cinematograf, centru wellness, Mai multe zone de agrement şi posibilităţi de petrecere a timpului liber, Aş amenaja zona Pădurii Rotunde cu spaţii pt picnic drumeţii Cum e la Platou Corneşti din Târgu Mureş, Înfiinţarea unor spaţii în care tinerii din oraş să petreacă timp împreună. Acum acest lucru se întâmplă doar în baruri, zilele reghinene la pădurea rotundă, amenajarea de spaţii publice pentru diferite activităţi, Aş amenaja un complex cu piscină crearea unor spaţii de promenadă ţi petrecere a timpului liber în spaţii deschise, Amenajarea braţului mort al răului Mureş din cartierul Unirii pentru activităţi nautice, bazin acoperit, amenajare parc pădure (utilităţi, parcelare şi închiriere), Locuri unde lumea să poată socializa - mai ales cei în vârstă, reabilitarea şi redeschiderea cinematografului, spaţii de petrecere a timpului liber, bazin de înot acoperit organizare de evenimente între micile comunităţi etnice şi comunităţi zonale la care oamenii să fie activi direct în activităţi. 14.Introducerea canalizării în unele zone ale oraşului: Canalizarea, aş rezolva problema canalizării, rezolvarea sistemului de canalizare, Canalizare, extinderea canalizării, Canalizarea, Canalizare, canalizare, repararea canalizării, canalizare. 15.Modernizarea transportului public:Gara, staţia de autobuz din faţă Bisericii Evanghelice, transport în comun, transport public, Transport în comun pe mai multe rute şi identificarea rutelor lipsă, Aş îmbunătăţi transportul urban transport urban adecvat (ca în orice alt oraş din românia), transport public transportul public, transport public, Transportul în comun, ca să fie mai eficient, ar reduce mult aglomeraţia pe drumuri.

16.Reducerea poluării: Aş anula autorizaţia de funcţionare a Prolemn închiderea Kastamonu, Climatul, Aş încerca să sensibilizez cetăţenii asupra respectului faţă de mediul înconjurător (campanii de educare a oamenilor pentru păstrarea curăţeniei) + aş lua măsuri drastice împotriva autorităţilor responsabile cu diferite servicii publice, birocraţia....mediul calitatea vieţi, AŞ DESFIINŢA GRAJDURILE DE OI DIN ZONA URBANĂ, poluarea trebuie redusa, Aş lua atitudine faţă de Kastamonu! Sănătatea noastră şi a copiilor noştri e cea mai importantă, Poluarea, Scoaterea fabricii de clei şi formaldehidă afară din oraş,

69

În primul rând trebuie închisă fabrica de clei, valorificarea resurselor, eliminarea poluării aerului, Aş desfiinţa fabrica de clei. 17.Amenajarea trotuarelor: asfaltarea străzilor, repararea trotuarelor Trotuare, trotuarele făcute de asemenea, Amenajare trotuare unde nu sunt, nu aş vopsi borduri- Centrul şi toate zonele oraşului, Zona centrală-zona pietonală în faţa Primăriei. 18.Reabilitarea faţadelor/Constructii noi: uniformizarea clădirilor cromatic şi 'istoric', Schimbarea faţadelor caselor blocurilor, Aş reabilita cinema-ul, reabilitare cinema, izolarea termică, Cinematograf, Aş readuce la viaţă cinematograful, mai multe decoraţii de Crăciun, proprietarii de locuinţe să fie obligaţi să-şi întreţină faţadele caselor în special cele retrocedate, As transforma centrul istoric pentru a beneficia de adevărată lui valoare: faţade îngrijite conform reglementărilor pentru zone protejate, cabluri ascunse în pământ, piaţetă, sala/ bazin de innot, cinema, Blocuri revopsit, Aş crea un parc industrial de 200-300 ha la periferia oraşului pentru a atrage firme cu activităţi nepericuloase bine plătite, Visez la un cinematograf, aş implementa un mall sau măcar un cinema, faţada clădirilor, Înfrumuseţarea oraşului, În primul rând legat de aspectul clădirilor din centru ar trebui renovate şi aş avea grijă să impun condiţi care să fie şi respectate de toată lumea. Legat de noile constructii aş impune anumite condiţii şi aş avea grijă să le respecte toată lumea, trasee subterane pentru cabluri, Reabilitarea clădirilor, Reamenajarea cinematografului, Reguli clare de construire. Un birou urbanistic independent faţă de primărie ori un serviciu reformat, astfel se pot identifica acele case construite ilegal, construirea de locuinţe, reabilitare faţade centru istoric,Construirea unei piscine acoperite pt. Inot, Aş stimula formarea vecinătăţilor urbane că parteneri de dialog în proiectele de investiţii publice şi dezvoltare urbană 19. Asigurarea unei mai bune calităţi a apei potabile: apă potabilă mai curată, îmbunătăţirea calităţii apei potabile, calitatea apei, apă potabilă de calitate, apă potabilă, sistemul de alimentare cu apă potabilă, apă potabilă mai curată, îmbunătăţirea calităţii apei potabile, calitatea apei, apa potabilă de calitate, apă potabilă, sistemul de alimentare cu apă potabilă.

20.Protectie sociala/ Calitatea vietii: locuinţe sociale, educaţie şi sănătate Taxele mai mici, anunţarea locuitorilor cu privire la sistarea de furnizarea apei, curentului, Mai multă vizibilitate în cheltuirea banilor publici, primarul, aş angaja în cadrul primăriei numai persoane competente, oneste, care să fie cu adevărat "în slujba cetăţeanului" şi nu doar plătite de acesta, La cea mai mică abatere, i-aş concedia, Unde nu-i cap, vai de picioare, iar "capul oraşului se află acolo, Mentalitatea, Mentalitatea, Control strict al ajutoarelor sociale simplificarea birocraţiei, locuinţe, reducerea ajutoarelor sociale şi punerea activă la muncă a celor ce primesc, centrală termică proprie, să nu se cheltuie bani aiurea pe evenimente, artificii, să nu se mai organizeze mese ptr. pensionari, rezolvarea problemelor cu romii, Relaţiile şi Socialibilitatea tradiţie,evenimente culturale naţionale şi religioase, Mai multe întâlniri cu cetăţenii pentru mai multe păreri, Folosire judicioasă a banului pubic, reducere de taxe pt micii producători, Introducerea muncii în folosul comunitătii pentru cei ce solicită ajutor social, Producătorii locali să fie sprijiniţi prin lege (ex. merele din Batoţ să ajungă în şcoli), aş izola ţiganii, Siguranţa şi conflictele interetnice, M-aş implica mai mult în dorinţele cetăţenilor, aş obliga la plata taxelor şi impozitelor toţi cetăţenii (mai ales pe cei din Apalina), aş restricţiona condiţiile de acordare a ajutorului social, în schimbul acestui ajutor i-aş obligă la muncă în folosul

70

comunitătii, probléma siguranţei cauzată de bandele de romi, aş scoate din oraş oamenii de altă etnie şi i-aş pune la pefireria oraşului, Locuinţe sociale, Aş schimba primarul şi aş folosi banii publici pentru cetăţean şi nu pentru mine şi/sau consiliri, greu de spus, sunt multe, Sunt prea multe de schimbat, La fel ca la chestiunea anterioară, adăugând şi crearea unui complex muzeal amplu, care să cuprindă: etnografie, colecţia de ouă Kalaber, Muzeul faunistic Kohl Istvan, sala cu trofee de vânătoare a vânătorilor reghineni, colecţie de minerale, mai multă atenţie în "administrarea relaţiei" cu persoanele de etnie rroma, interzicerea alocaţiilor sociale celor ce nu prestează muncă în folosul comunitătii, Cartiere de locuinţe pentru tineret, mutarea rromilor, Aş scădea impozitele, aş muta ţiganii, o lume mai deschisă la minte, Aş pune asistaţii sociali la muncă, Taxe şi impozite ŞI pentru cei din Apalina, nu aş achita ajutoare sociale celor cu restante către bugetul local, impozite mai mici, Să se respecte legile şi de către cei de etnie rromă, E vorba de mentalitatea oamenilor, degeaba schimbi dacă omul nu păstrează şi nu ajută la îmbunătăţirile oraşului, Asistaţii social ar trebui să muncească pentru banii primiţi, aş sprijini proiectele de dezvoltare a serviciilor de turism si aş acorda sprijin generaţiilor tinere în stabilirea în oras (sprijin pentru obţinerea unui teren si construcţia unei case), lege şi ordine în rândurile etnicilor romi, aş pune accept pe legile din oraş mai ales referitor la rromi, Aş încerca să implic locuitori mai mult în construirea orasului, Statutul ţiganilor din Apalina, educaţia romilor integrarea lor în societate, învăţaţi-i să muncească nu să primească bani şi ajutoare, nu sunt primar. Mentalitatea, lipsa de cultură şi civilizaţie, Aş arată oamenilor că se pot purta şi civilizat şi fără să ne urăm între etnii diferite, Aş muta rromii la periferia oraşului. 21.Administraţia locală: O mai bună gestionare a bugetului şi acordarea lucrărilor publice pe baza de licitaţii reale şi nu pe nepotisme, În primul rând aş da afară pe toţi angajaţii incompetenţi, care sunt acum la Primărie, în al doilea rând aş încerca să mă concentrez mai mult pe tineret! Să nu plece din oraş! Sau să revină! Să merite să revină! Şi nu în ultimul rând, aş desfiinţa Poliţia, Aş muta ţiganii pe "alfa centaurii", aş lucra pe implicarea şi responsabilizarea populaţiei, aş investi în educaţia romilor şi aş lucra cu agenţii comerciali pentru a le oferi locuri de muncă şi condiţii de trai decente, Aş fura mai puţin, Aş lua decizii după consultarea locuitoriilor rezidenţi, în zona lor, Taxele, aş motiva rezidenţii să fie mai atenţi când vine vorba de imaginea creată a oraşului, scăderea taxelor, Puneţi întrebări, pe fiecare zonă. 22. Invăţământ/Şcoli şi grădinite: aş susţine mai mult şcoala de muzică, În primul rând modernizarea şcolilor şi a grădiniţelor, Creşe, investiţii în educaţie, condiţii sanitare, şcoli mai dotate, Facultate acreditată, modernizarea, şcolilor, a grădiniţelor, investiţii în educaţie, 1-2 şcoli şi grădiniţe in plus faţă de cele existente, Mai multe creşe este doar una acum şi una în construcţie, Nivelul şi echiparea şcolilor şi liceelor, Şcoli, creşe, grădiniţe, şcoli, schimbare mobilier şi renovare şcoli/Grădiniţe, sănătate, învăţământ, Sprijinirea învăţămîntuli, şcolile şi creşele, eliminarea fondului şcolii/grădiniţe, să nu li se mai ceară bani pt materiale/apă/hârtie părinţilor, Educaţia Romilor.

71

ANEXA 3 PROPUNERI ALE LOCUITORILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII ÎN

CARTIERELE MUNICIPIULUI REGHIN

Apalina Ce ar face locuitorii din Apalina dacă ar avea puterea de decizie a unui primar? Infrastructura de drum, alimentarea cu apă, ordinea publică şi salubritatea sunt aspectele critice ale cartierului Apalina. “Aş asfalta toate străzile în primul şi în primul rând, e un noroi de nedescris acum pe stradă pe care stau. Aş pune la punct trotuarele”, “Asfaltarea străzilor, mai multe echipaje de poliţie şi ordine publică să patruleze constant alimentarea cu apă, POTABILĂ”, “canalizarea şi asigurarea siguranţei populaţiei”, “Drumuri şi canalizare corespunzătoare taxelor”, “Drumul (asfaltare), canalizarea”, “Ordine publică şi disciplină la nivelul persoanelor de altă etnie”, Siguranţa cetăţeanului. Problema ţiganilor. murdăria lăsată de ei.”, “Infrastructură, siguranţă publică”, Introducerea reţelei de apă potabilă, asfaltarea străzii, trotuare, colectarea gunoiului menajer!!!”, “asfaltul , transportul public, oferte cu locuri de muncă”, “Sistematizare, Supraveghere Curăţenie” S-a menţionat şi amenajarea unui parc pentru copii “Aş înfiinţa un parc pentru copii”. Cartierul Făgăraşului Mai multe locuri de parcare, Spaţiu de joacă copii. Locuri de parcare mai multe. Străzile să nu mai fie pline de maşini parcate, Parcări, deviere trafic greu la periferie Aş reabilita termic blocurile igienizare, colectarea gunoiului, adunarea câinilor vagabonzi, aş largi drumul principal din cartier şi parcările existente, Trotuar, loc de parcări, Mai puţine maşini, mai multe lumini (că să merg şi eu liniştită acasă), spaţii verzi (câte se poate de mulţi copaci), faţada blocurilor comuniste, chiar şi amenajate spaţii verzi pe blocuri, piste pentrur. biciclete, parcări pentrur. biciclete (fără să îţi fie frică, că le fură cineva) şi vecini care nu sunt atât de interesaţi în viaţă celorlalţi (dar asta are deja de-a face cu o anumită mentalitate...care cred că deja se schimbă cu noile generaţii. Locuri de parcare,Reabilitarea Blocurilor, spaţiile verzi problemele legate de trafic în prima faza Părculeţe faţadele blocurilor Limitatoare de Viteză Cartierul Gării luminile de pe străzi, pază şi protecţia locuitorilor şi protecţia animalelor să nu fie animale violente pe străzi, oamenii vagabonţi săraci să fie ajutaţi cu un loc de muncă şi cu o locuinţa şi ajutoare sociale/ Siguranţă, în primul rînd!!!/colectarea gunoiului (zona Ierbus)/ circulaţia din oraş care este îngreunată de şoferii indisciplinaţi şi care parchează pe unde apucă/ Aspectul străzii, amenajare/ aş face linişte ! fără firme gălăgioase şi maşini de mare tonaj între blocuri ! aş plantă copaci şi iaz artificial în mijlocul cartierului iar pe margine brazi frumoşi care ţin umbră vara cînd te relaxezi în linişte pe banca ! / Programe anti-gunoi, toată zona să fie în siguranţă/ aş mută ţiganii care locuiesc pe stradă pentru că sunt o problema/, Aş caută un investitor pentru locul unde a fost Republica/ Aş creea zona de spaţiu verde/ spaţii de joacă pentru copii/ adunarea câinilor vagabonzi /curăţarea platformei Republica de mizerii şi crearea unor spaţii verzi

Dacă aţi fi primar, ce aţi schimba în zona/cartierul dvs. pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale rezidenţilor?

72

Cartierul Iernuţeni (Dacia) Aş curaţa apele, canalul Morii este plin cu gunoaie. Amenajarea parcurilor. Curăţenie. Garsonierele sunt o problema. Aş schimba primarul în primul rând că suntem sătui de aroganţe şi promisiuni nerespectate. Faţada blocurilor, parcări subterane, Patrule sporite/Echipaj de poliţie permanent în Dacia M-aş implică în investiţii privind gradul de confort în zonă şi atragerea de fonduri pentru termoizolaţii, renovarea spaţiilor comune, îmbunătăţirea utilităţilor şi a serviciilor prestate Aş curată străzile de gunoi, câini şi tâlhari. Ridicarea gunoiului dintre blocuri de 2 ori pe zi, liniştea şi ordinea publică pe perioada nopţii, întreţinerea spaţiilor verzi, locuri de joacă. Educaţia populaţiei pentru respect reciproc, ocuparea locurilor de parcare, depozitarea gunoaielor. Aş mută ţiganii din zonă Faţada blocurilor Salubritatea Colectarea câinilor vagabonzi. Curăţenia! Aş planta pomi Îmbunătăţirea reţelei electrice, locuri de parcare Fluidizarea traficului, spaţii verzi, copaci... etc Mai multe spaţii verzi, mai multe locuri de joacă pentru copii, o amenajare mai bună a spaţiului de depozitare a gunoiului Nu există siguranţă în acest oraş, mai ales în ultimii ani, nu există personal adecvat să aplice legea, şi chiar dacă ar fi câţiva nu le este dată mâna liberă să facă ordine şi să menţină siguranţa. Faţadele clădirilor, infrastructura, problema câinilor vagabonzi, colectarea deşeurilor curăţenia Ţiganii de la container şi mizeria din jurul lor Canalizarea şi camere de supraveghere video pentru siguranţa populaţiei Canalizarea, faţadele blocurilor, curăţenia, ordinea publică Siguranţa cetăţeanului, traficul, gospodărirea zonei Stradă, aspectul blocurilor, spaţiile dintre blocuri Cartierul Libertăţii Colectarea gunoiului, îngrijirea spaţiilor verzi, amenajarea faţadelor Traficul auto, mai multe locuri de parcări şi mai bine amenajate. Aş schimba culoarea gri a blocurilor cu o alta, mai veselă, aş înfiinţa o bază sportivă şi o bibliotecă Terminarea proiectului început Schimbarea faţadelor blocurilor Mai mulţi copaci, mai multă verdeaţă Locuri de parcare mai multe, reparaţii la carosabil TRAFICUL GREU DEVIAT Spaţii verzi Parcările Privatizarea locurilor de parcare, Creşterea nivelului de securitate pentru siguranţa rezidenţilor Spaţii verzi Parcările (cu marcaj) doar pentru autoturisme, nu şi pentru microbuze. Câinii vagabonzi. Aş trasa linii în parcările din cartierul Libertăţii pentru ca toţi să-şi parcheze maşinile în mod civilizat, nu pe câte două locuri Parcurile, parcările, magazinul Billa, barul din cartier Libertăţii Curăţenia cartierului

73

Cinematograf Prinderea câinilor vagabonzi şi măsuri de creştere a gradului de siguranţă al cetăţenilor pe timp de noapte. Aş continua plantarea copacilor şi amenajarea spaţiilor verzi Cartierul Mihai Viteazu Aş 'aerisi' cartierul de maşini...sunt prea multe maşini, prea mult zgomot şi din ce în ce mai puţin spaţiu verde. Parcarea, colectarea deşeurilor, paznic Aş face trotuare, aş înverzi zona şi aş încerca să scot cât mai mult traficul. Spaţiu verde cât mai mult Aş schimba conducera asociaţiilor de proprietari Marcarea vehiculelor rezidenţilor pentru a parca gratuit oriunde în cartier; activităţi dedicate cartierului, pentru ca vecinii să se cunoască între ei; consultarea publică a locuitorilor cu privire la modificările care au loc în cartier Aş interzice pentru totdeauna bătutul covoarelor, aş elimina copacii care crează umbră, copacii care nu au fost niciodată curăţiţi, copacii care sunt în vecinătatea blocurilor şi care pot periclita structura de rezistenţă Parcarea maşinilor rezidenţilor pe aleile cartierului, accesul maşinilor de transport marfă (în afară orelor de aprovizionare), interzicerea accesului persoanelor de etnie roma şi a străinilor, fără motive clare de prezenţă în zonă.... Amenajarea de locuri parcare şi spaţii de joacă pentru copii Canalizare, imaginea străzilor, faţadele clădirilor Locuri de parcare gratuite pentru locatarii cartierului Cartierul Pomilor Aspectul ambiental Canalul MORII să fie CURĂŢAT şi identificaţi cei care devarsă resturile menajere în el. Să devină precum canalul Dâmboviţa şi construirea de stăvilare pentru a există un nivel constant al apei Aş face grădini comunitare urbane de permacultură unde este spaţiu verde care nu este folosit (în faţa şi spatele blocurilor). Colectarea resturilor menajere cu ajutorul vehiculelor nemotorizate (de ex: biciclete cu remorcă), crearea de puncte de transformare a deşeurilor menajere în compost care să fie utilizat tot de comunitate la ferilizarea grădinilor urbane. Curăţarea Canalului Morii şi amenajarea malurilor pentru a putea fi utilizate de către oamenii care locuiesc în zonă. Aici la Canalul Morii ar fi foarte multe idei de dezvoltat: crearea de piste de biciclete sau pur şi simplu de plimbare pe maluri, plimbare cu barca (s-ar putea face un loc de închiriat bărci). Mai multe spaţii de joc pentru copiii şi parcări pentru maşini Cartierul Rodnei Asfaltul, locurile culturale, amenajare şcoli şi spital. Asociaţiile de locatari Problema parcărilor, dacă parchează maşina în loc nepermis şi blochează traficul să îi fie ridicată imediat, amenzi pentru cetăţenii care nu respectă ordinea şi curăţenia, Colectarea gunoiului la ora mai rezonabilă, plantarea mai multor pomi Liniştea şi ordinea publică Mai multe parcări, spaţii de joacă pentru copii. Locuri de parcare

74

Ordinea, curăţenia şi parcările Aş încerca să sensibilizez cetăţenii asupra respectului faţă de mediul înconjurător (campanii de educare a oamenilor pentru păstrarea curăţeniei) + aş lua măsuri drastice împotriva autorităţilor responsabile cu diferite servicii publice, atunci când ele nu îşi fac datoria. Aş încerca să responsabilizez oamenii prin aplicarea cu stricteţe a sancţiunilor, atunci când se încalcă legea. Aş încerca să elimin corupţia din cabinetul meu pentru a da un exemplu celorlalte instituţii publice care lucrează în slujba cetăţeanului şi nu subordonat lui. Zona parcărilor Amenajarea spaţiului verde, amenajări locuri de parcare, rezolvarea problemei cu câinii vagabonzi, mai mult accent pe colectarea selectivă a gunoiului, amenajări locuri de plimbare la pădurea oraşului, organizarea zilelor oraşului în afară oraşului, izolarea termică a blocurilor, administrarea reţelei de apă potabilă de către o singură firma - fără intermediari pentru citirea contoarelor de apă Aş reînfiinţarea mica piaţă agroalimentară din cartierul Rodnei. Liniştea şi ordinea publică, spaţiile verzi Mai multe spaţii verzi, mai multe locuri de joacă amenajate pentru copii, patrularea poliţiei/jandarmilor în cartiere Activităţi artistice, culturale şi sportive mai multe BARURILE Canalizare, locuri de parcare În primul rând sistemul de apă potabilă, sistemele de canalizare Aş pava mai bine strada, aş pune mai multe coşuri de gunoi Parcul central reamenajat stil noncomunist Asfaltare, locuri de parcare, limite de viteză Aş aduce investitori pentru crearea unor locuri de muncă Este strigător la cer cum se colectează resturile menajere, este scos de la tomberon dimineaţa şi strâns la 12 miroase vinerea îngrozitor. Văd aceeaşi defilare a gunoiului ziua în amiaza-mare pe stradă. În oraşele civilizate colectarea se face la ore care nu deranjează trecătorii sau chiar şoferii care stau după maşină. Reciclarea nu se face corect. Câinii vagabonzi adunaţi Locurile de joacă pentru copii Parcare, canalizare, contorizare individuală Aş da facilităţi investitorilor pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite. Cartierul Unirii Amenajarea unei piaţete în Unirii Aş recondiţiona clădirile locuinţelor Devierea traficului greu din zona Unirii Drumurile, spaţiile verzi Traficul Aş amenaja împrejurul blocului 57 din Unirii Siguranţa cetăţeanului şi devierea tirurilor care trec prin cartier şi ne amărăsc viaţă zi şi noapte Asfalt în faţa blocului şi centrale termice proprii În primul rând aş aduna şi m-aş asigura că nu mai sunt câini vagabonzi, aş amenaja şi ÎNTREŢINE spaţiile de joacă, aş ridica gunoiul la timp. Aş construi un bazin de înot acoperit Aş dispune/susţine instalarea unui bancomat

75

Zonele verzi, dirijarea circulaţiei, locuri de joacă Izolarea fonică a blocurilor din cartierul Unirii Zgomotul de la nunţi Asfaltare Administratorii blocurilor Traficul greu Mai multe spaţii verzi, parcuri, spaţii amenajate pentru câini Centrul istoric Locuiesc în centrul oraşului vechi şi acolo zona este îngrijită şi în siguranţă. Cred că sunt multe de făcut la periferie. LUPTA ÎMPOTRIVA EVAZIUNII FISCALE DIN ORAŞ Minimizarea traficului Aş pune mai multe coşuri de gunoi, iar celalalte probleme în mare parte sunt legate de siguranţă Fluidizarea traficului, creştera patrulelor pentru siguranţă, ştergerea bordurilor roş-alb , iluminatul public Faţadele caselor din zona centrală. Aş face un drum accesibil pe dealul sf. Laurenţiu de la cimitirul Rf. pînă în Bodogaia şi aş duce şi conducta de apă, pentru că în zona aceea nu există, deşi se plăteşte impozit de zona B Traficul Aş interzice claxonarea la evenimentele de nuntă, etc. pentru că la cei care stau în centru nu le este favorabil zgomotul în fiecare zi de sâmbătă şi duminică Devierea traficului Gard viu în faţa caselor, în loc de asfalt piatră cub (ce era acum 15 ani) Conductele de apă potabilă, mai multă poliţie în patrulare seara în zona centrală, mai puţină parcare şi mai multă verdeaţă (e un oraş mic iar o maşină mişcată pe distanţă de 500-1000 m nu se justifică), Nu inventăm roata, putem lua exemple din ţări civilizate. Siguranţa publica-problema romilor, motel Blanca- şcolii 9 care prin şmecherii judiciare fură terenul public şi parcările locatarilor din blocul şcolii 11 Starea de siguranţă a persoanelor, locuinţelor, starea carosabilului, spaţii pentru biciclete, spaţii pentru promenadă, mentalitatea Traficul în centru, aş desfiinţa semafoarele alea multe şi urâte, aş renova clădirile din centru dând o mai mare importanţă aerului vechi săsesc al oraşului. Aş cumpără cîteva clădiri din centru din banii publici şi le-aş da un scop cultural sau social. Cinematograful În centrul oraşului cablul de electricitate sí orce cablu l-aş pune sub pământ. Pe faţadele caselor reclamele de firme să fie dicrete şí de bun gust, sau asemanatoare . În centru panoul electric de reclamă l-aş desfiinţa... Spaţiile verzi de lângă trotuare, montarea mai multor coşuri de gunoi, amenajarea mai multor locuri de parcare, fluidizarea traficului Renovarea clădirilor istorice Locuri de muncă, chiar dacă nu se aplică doar în zona/cartier Aş elimina parcarea cu plată pentru riverani Complex sportiv cu terenuri de tenis, fotbal şi bazin de înot acoperit Faţada clădirilor Aş anula zilele Reghinului în centrul oraşului Aş face piste de biciclete; aş delimita clar zonele de parcare; Aş scoate rromii din centrul oraşului!!!

76

Iernuţeni Aş izola toate blocurile şi le-aş face mai colorate Infrastructura, închiderea poluatorului principal - Kastamonu Sensul giratoriu din Iernuteni Aş devia circulaţia de mare tonaj Trotuarele care sunt într-o fază deplorabilă Servicii, Spital, şcoală şi o Universitate, să fie şi troleibuze şi supermarkuteri şi siguranţă Trafic, podurile la locuinţe, şanţuri. Amenajare zone pentru petrecerea timpului liber. Aş oferi spaţiu pentru o farmacie, şi aş face spaţii de joacă pentru copii Parc de joacă pentru copii. Asfalt de calitate pe străzi. Spaţiu de distracţie pentru adolescenţi ... Infrastructură, Locuri de muncă, Liniştea şi siguranţă cetăţeanului. Renovarea spitalului şi a policlinicii municipale şi a Cinematografului Un loc de joacă pentru copii ferit de circulaţia maşinilor, limitatoare de viteză, amenajare trotuare (lipsesc cu desăvârşire) Amenajări stradale Construirea centurii ocolitoare / atragerea investitorilor Asfaltare la mine la bloc Aş face şcoală, teren de joacă pentru copii, un loc de întâlnire pentru adulţi, un supermarket sau centru comercial cu farmacie, cabinet medical... Aş construi centură ocolitoare şi până atunci aş interzice circulaţia camioanelor sâmbăta şi duminica cel puţin. Definirea exactă, repet exactă a deschiderii unei afaceri, gen fabrică de mobilă, Bar în zonele cu locuinţe. Nu mi se pare normal ca în zone de locuit (case) să existe baruri amenajate, fără locuri de parcare şi protejate de x şi y prin intermediul şpăgii. Nu există o reglementare legală în acest sens! Fără baruri şi fabrici în zone de locuit, între case. Nu e normal. Aş aduce investitori pentru crearea de locuri noi de muncă Zona este încă o zona verde a oraşului, dar se construieşte haotic, iar autorizaţiile de construcţie se dau pe bază de prietenii şi relaţii, de cele mai multe ori prin ignorarea sau "ocolirea” unor prevederi legale. Spre exemplu nu e normal ca într-o zonă rezidenţială să se construiască la distanţe de 50-100 m spălătorii auto. Aş încerca să stopez acest fenomen prin acordarea de autorizaţii de construcţie strict în condiţiile legii. Bineînţeles, pentru asta este nevoie şi de existenţa unui plan de urbanism care să ţină cont de aceste aspecte. De asemenea, aş încerca ca în loc de spălătorii auto să promovez apariţia în zonă a unor locuri de agrement (terenuri de sport, locuri amenajate pentru grătar, cabine de dus şi toalete, chiar şi ecologice, pistă de biciclete) în zona digului de pe Mureş, care este frecventat în perioada verii de foarte multă lume, chiar dacă este neîngrijit şi plin de gunoaie. De asemenea, în porţiunea neinundabila a digului s-ar putea amenaja zone cu umbră, prin plantarea de copaci sau pomi fructiferi. Aş încuraja apariţia unor noi cabinete medicale în zona. Aş promova înfiinţarea unui centru comunitar, eventual cu sala de cinematograf şi diverse spaţii pentru activităţi recreative, în spaţiul vechii centrale termice de pe strada Râului, aflată acum în paragină. De asemenea pe stradă Râului există un loc viran, care ar putea fi achiziţionat de Primărie şi pe care s-ar putea înfiinţa un parc, sau poate un nou spital. De asemenea, având în vedere faptul că populaţia oraşului este în mare măsură îmbătrânită, aş promova apariţia unor centre de îngrijire a bătrânilor.

77

Zona Breaza Aş da sancţiuni proprietarilor de teren intravilan neîngrijit (pe care sunt gunoaie, buruieni de peste 1 m), asfaltat străzile şi trotuare, canal colector apă pluvială, Iluminat stradal, aş cere poliţiei să patruleze mai mult Asfaltarea străzii de lângă pădurea Bodogaia paralelă cu str. Pometului Asfaltarea străzii. Patrule de poliţie Aş face un parc pentru copii, un restaurant Aş asfalta străduţele anexe pline cu gropi ale străzii principale Spaţii verzi, magazine, teren sportiv Canalizare Toate străzile asfaltate, luminate, canalizare Asfaltarea străzii Canalizarea şi asfaltarea străzilor Asfalt, mic părculeţ, teren public de baschet/fotbal Asfaltare, spaţiu de joacă pentru copii Aş asigura utilităţile necesare zonei de locuit Asfaltare, obligativitatea racordării la canalizare a locuitorilor, împrejmuirea obligatorie a proprietăţilor Zona Dedradului Şosea de centură pentru defluidizarea traficului urban. Aş asigura controlul circulaţiei, mai multe semne de circulaţie pentru reducerea vitezei autovehiculelor, aş încerca să rezolv poluarea fonică produsă de Kastamonu!!! Transportul public, curăţarea străzilor, amenajarea spaţiilor verzi Un iluminat mai puternic Reţea publică de supraveghere video, ajutoare doar în contraprestatie controlată în interesul comunităţii Aş îmbunătăţi curăţenia străzilor şi a păraielor din zonă Amenajarea spaţiilor verzi Iluminatul Transport în comun decent şi eficient, mai mult spaţiu verde, plantare de arbori Reţeaua de canalizare, colectarea gunoiului şi reţeaua de apă potabilă Siguranţa persoanei şi a bunurilor, aspectul străzii AŞ DESFIINŢA GRAJDUL DE OI DIN ZONA URBANĂ. Aş amenaja liziera pădurii pentru promenadă, piknic, activităţi sportive , etc Programe care să stimuleze dezvoltarea spiritului de comunitate şi doar după ce oamenii prezintă implicare se justifică cheltuirea banilor publici în zonă. Părerea mea personală nu reprezintă neapărat nevoile zonei şi de aceea consider că cel mai greu este să se stabilească nevoile comunităţii pentru a nu se face investiţii după nevoile sau părearea unui individ ci că rezultat al prioritizării nevoilor tuturor. Pistă de biciclete Canalizare, asfalt Mai multă vegetaţie (flori, copaci) Aş limita circulaţia pe un singur sens Aş rezolva canalizarea care este o problema reală, aş facilita deschiderea unui supermarket care în zona lipseşte cu desăvârşire şi piste de bicicletă ar fi necesare Terenuri de sport, complex sportiv Nu aş vopsi borduri

78

Aş face câteva magazine să aibă şi locuitorii străzii Pandurilor deoarece mereu trebuie să se ducă până în Unirii pentru cumpărături şi aş mai face ceva cu zgomotul făcut de maşini. De asemenea aş educa romii să nu urle noaptea şi nici ziua pe străzi şi să nu se bată că "proştii" Aş face o centură ca lumea să nu mai circule cu atâtea maşini. Asfaltarea unor străzi, iluminarea publică slabă, drumul pe câmp pe care se poate ajunge mai repede pe anumite străzi ar trebui pietruit sau cel puţin nivelat pentru a putea fi accesibil, cel puţin un centru comercial întrucât zona e lipsită de acestea Iluminat public, canalizare şi asfalt (în această ordine) Aş amenaja banda pentru bicicletă pe şosele Zona industrială În primul rând aş amenaja strada, este într-o stare jalnică, MUNCITORILOR, de parcă am fi în evul mediu Canalizarea, trotuarul, drumul etc. Curăţenia, asfaltarea, locuri de muncă, siguranţa cetăţenilor În primul rând asfaltarea străzii şi odată cu asta rezolvarea şanţurilor şi podeţelor şi poate odată cu asta obligaţia cetăţenilor de a curată şanţurile! Parcul din cartierul Câmpului amenajarea lui ca la "carte". Igienizarea Pădurii de sub Unitatea Militară şi amplasarea plăcuţelor care să interzică aruncatul gunoiului şi controlale frecvente în privinţa aceasta în zona respectivă. Amplasarea coşurilor de gunoi pe stradă. Indicatoare stradale vizibile la intrarea în cartier. Extinderea parcului de joacă în cartiere ex: a pune hinte, tobogane etc, continuarea asfaltării drumurilor, întărirea punctelor de siguranţă în oraşul nostru Asfalt, trotuare, coşuri de gunoi, spaţii de joacă pentru copii Ordinea, curăţenia, drumuri Calitatea drumului, a trotuarului; finalizarea canalizării şi realizarea terenului de joacă pentru copii Îmbunătăţirea faţadei blocurilor, îmbunătăţirea străzilor Aş încerca să diminuez poluarea din zonă Spaţiul verde, asfaltarea străzii Aş asfalta strada şi aş creea trotuare şi trecere pe calea ferată pentru cei care stau în zona gării, Muncitorilor Aş introduce canalizarea, aş reduce poluarea aerului Centură de ocolire a oraşului Excluderea rromilor şi a câinilor vagabonzi, asfaltarea străzilor Zona Piaţa Mare Ordinea publică, menţinerea curăţeniei, aplicarea amenzilor pentru ţiganii din Apalina! Amenajarea străzilor lăturalnice, făcând o muncă bine făcută, nu de mântuială. Aş încerca să rezolv problema drumurilor în tot Oraşul nu numai la cele vizibile de străini. Iluminat public, asfaltări, zone pietonale Mai multe spaţii verzi Centură ocolitoare a oraşului, în special pentru traficul greu. Parcuri, şcoli, facilităţi pentru cumpărături, patrula de poliţie Aş lua bani pe impozite de la toată lumea şi nu aş plăti facturile la curent pentru minorităţi. Şi din banii respectivi aş amenaja piaţă de legume, pieţe de zi, aş promova şi ajuta producătorii locali, aş amenaja zone de joacă pentru copii Asfaltarea profesionistă a străzilor Parc, terase în apropiere, pistă de biciclete/role

79

Terenuri de sport, loc de joacă, trotuare, piste biciclete, patrule de ordine sporite Siguranţă publică Îndepărtarea ţiganilor şi întărirea pazei publice Amenajarea piaţă mare, hala agroalimentară şi spaţiu de joacă pentru copii Aş planta arbori ornamentali în jurul Pieţei Mari, aş canaliza subteran reţeaua de cabluri (TV, internet, telefonie etc.) - stâlpii arată groaznici, încărcaţi cu sute de cabluri, bucle de cabluri. Stâlpii sunt prea des amplasaţi, să fie folosiţi doar pentru iluminat. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale unor cetăţeni de etnie roma să nu fie deranjant pentru alţii Curăţenia în Piaţa Mare Ţevile de apă Taxele Aş face tot posibilul să existe centura Reghinului Mai multe locuri de parcare, drumuri asfaltate, teren de joacă pentru copii, parcuri Locurile de parcare din Piaţa Mare în zilele de joi Centură ocolitoare a oraşului Îngrijirea şi amenanjarea spaţiilor verzi, semnalizarea corectă a drumului public Reguli clare de urbanism, curăţenie. Întărirea siguranţei cetăţeanului. Reducerea poluării Aş creea mai multe spaţii de joacă pentru copii şi locuri de muncă. Trotuare, piaţă amenajată civilizat, coşuri de gunoi, grijă la toaletarea copacilor, mai multe creşe Zona str. Pometului (Bodogaia) Taxele Aş crea parcări, trotuare, piste pentru biciclişti Asfaltarea străduţelor, locuri de parcare, canalizare, extinderea reţelei electrice. Locuitorii, că-s needucaţi şi nesimţiţi şi aşteaptă ca totul să fie bine şi frumos, dar ei sunt primii care fac mizerie în jurul lor. Toţi ţăranii de la sate s-au adunat în Reghinul asta şi au pretenţii că-s mari domni, domne dragă.

anchetĂ socio-urbanisticĂ pentru actualizarea … · acestora; transport – fluidizarea...

Documents