Invatamant (finlandez) Sistemul educativ finlandez este evoluat si bun. Finlanda este una dintre tarile cu cel mai ridicat nivel de trai din lume. In urma perioadei de recesiune economica din anii '90, guvernul a hotarit sa aloce fonduri importante educatiei, cercetarii . Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie. La inceput, in satul lui Marcus Mkinen, un elev cu care am stat de vorba, era o singura fabrica (de cizme de cauciuc). Apoi s-a investit in televizoare etc. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, s-a mizat pe telefonia celulara. Astazi Finlanda este lider mondial in domeniu, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor Unite.

De ce este ceva obisnuit ca in Finlanda, un adolescent sa termine scoala cu medii excelente, stapinind bine limba materna, vorbind o engleza perfecta, citind o carte pe saptamina?Iata de ce:07:45 - Marcus (15 ani) asteapta autobuzul local care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare...). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie cit mai independenti de mici. Pe foarte putini ii duc parintii lor cu masina la scoala... Biletul de autobuz este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exteriorul scolii, totul da impresia unei statiuni in care domneste insa disciplina spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri...

08: Incep orele de curs care au 45 de minute. Finlandezii merg mult pe studii de limba materna, matematica, stiinte ale societatii. 75% dintre materii sunt comune in toata tara. Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, participative. In interiorul scolii, curatenia este exemplara. Totul pare nou, recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, zgarieturi, nu se scrijeleste, nu se murdareste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, cu echipamente demne de un colegiu "scump" american. alile de curs dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie, tot felul de alte dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Exista un calculator la fiecare doi elevi. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura intr-un atelier, scule de timplarie in altul etc. Au sala de sport acoperita, auditoriu pentru orele de teatru si muzica, sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Orele sunt relaxante, au cursuri optionale de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi, gastronomie, prim ajutor, dulgherie, mecanica, muzica... Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Se incurajeaza gindirea critica si se dezbate mult.12:15 - Mincare calda. Marcus petrece o jumatate de ora pentru servirea nesei la restaurantul scolii. Meniul este nutritiv, cu multe feluri de salate si fructe. Se bea multa apa sau lapte. Plateste municipalitatea. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala elevilor ofera o gustare. 13:15 Orele continua.16:00 - Inapoi acasa Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Marcus joaca hockey cu fratele mai mic. Cind se lasa seara, cu fratele lui, fiindca au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu...18:30 - Cina (si sauna de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Se fac planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.20:00 Se definitiveaza temele pentru a doua zi, apoi culcarea. Copiii finlandezi au foarte multe teme pentru acasa. Marcus le termina cit mai rapid, pentru ca abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca o carte in engleza.

Educatia fiecarui copil costa statul finlandez circa 200 000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea universitatii (circa 15 000 pe an). Romania aloca cea mai mica suma pe elev din UE: 1500 euroMedia UE e 5700.

"Sunt banii cel mai bine folositi dintre toate impozitele pe care le platim", spun contribuabilii. Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, remarca recent: "Cind cert studentii si elevii, le spun sa nu iroseasca banii contribuabililor".

Elevii au respect total fata de profesori, se vad in orice moment bunele relatii dintre ei. Nu sint uniforme, dar elevii sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.

La fel stau lucrurile intr-o scoala din centrul capitalei, Helsinki, sau intr-una dincolo de Cercul Polar. Si nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist, nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cat mai inalt.

Este foarte rau vazut elevul sau studentul care copie. Este de neconceput ca un elev sa vina cu o fituica la examen... Cel care ar face-o, ar fi imediat izolat, respins de catre restul elevilor. "De ce sa risti, sa furi, cind poti sa studiezi?" Nu exista repetenti, desi doar o singura data te poti prezenta la un examen ... Nu se stie de reexaminare, de marirri de note, "pentru simplul motiv ca si viata insasi nu se traieste decit o singura data", spune un ele. Asemena oameni, ca adulti, nu-si vor putea imagina ce este evaziunea fiscala... Nu este de mirare ca Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cea mai mare transparenta a cheltuirii banilor publici, cu cea mai scazuta coruptie ...

Studentii isi platesc cartile si mincarea (2,50 euro prinzul la restaurantul facultatii). Statul i ajuta sa se emancipeze dandu-le subventii pentru studii, inchirierea unei locuinte, face eforturi sa le ofere slujbe platite etc.

Pentru Marcus, scoala ofera toate posibilitatile. "Daca un copil studiaza, poate sa ajunga medic, judecator sau inginer, chiar daca familia sa este saraca". Marcus inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca: chimie, medicina veterinara, creatie de jocuri video...

Cind este intrebat daca este fericit, fara sa clipeasca, raspunde da.

Finlanda are un ridicat nivel de trai i cel mai evoluat sistem educativ. Aceasta atrage atenia lumii atunci cnd constat c elevii si obin constant poziii de top la testele PISA (teste internaionale menite s verifice nu att cunotinele tinerilor, ct mai ales modul cum acetia gndesc). Nu este de mirare c finlandezii se plaseaz consecvent pe primele locuri la testrile educaionale internaionale. Sunt mai multe explicaii pentru aceste performane.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele n jurul unei idei: numai educaia poate duce la bunstare, i punea bazele a ceea ce avea s devin cel mai performant sistem educaional din lume. Ideile lui au prins rapid i populaia finlandez a nceput s investeasc mai nti efort i apoi bani n educaie. n prezent, nvmntului i revine constant peste 14% din bugetul de stat.

Secretul const egalitate de anse pentru toi copiii, indiferent de mediul socio-economic din care provin. Primul lucru care s-a decis a fost ca coala elementar s fie format din nou clase. Este o coal finanat de stat i care ofer tuturor copiilor educaie gratuit, o coal obligatorie i disponibil pentru toi, dar i o coal fr examene de admitere i fr taxe.

Sistemul finlandez este unul egalitarist.n Finlanda nu exist coli mai bune i coli mai proaste. Nu exist nvmnt privat. Sunt liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzis. ntregul sistem universitar este de stat. Aceast ar consider pur i simplu c absolut toi copiii trebuie s beneficieze de acelai tratament.n Finlanda, coala pune pre pe calitatea profesorilor, investind doar n cei care realizeaz performane. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur i simplu, exemplar. n Finlanda trebuie s ai facultate ca s predai la grdini i masterat ca s predai la coala general. Legea impune fiecrui cadru didactic s aib la baz cinci ani de facultate i un masterat n pedagogie. Poziia de profesor este una de mare responsabilitate i, n consecin, nu oricine poate intra n sistem.Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alturi de Germania, Marea Britanie i Frana. Profesorilor care nu i dovedesc competena nu li se prelungete contractul de angajare.

nvmntul finlandez pune mare pre pe tiine i pe practic, de aceea cele mai multe cursuri de tiine au loc n laboratoare, n grupuri de maximum 16 elevi i se concentreaz pe experimente tiinifice.

Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui nvmnt viabil, capabil s motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine gndit i fcut n sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promoveaz liceul. n acelai timp, diferena dintre cei mai slabi i cei mai buni elevi este cea mai mic din lume.Sistemul de valori al finlandezilor are la baz educaia, nu acumularea de bunuri i bani. Este un sistem de valori format n familie, consolidat n coal, pus apoi n slujba rii.

5