Sistemul de înv ăţământ finlandezTrecut şi prezent

Reforme şi alte m ăsuri pentru succes

Reijo AholainenMinisterul Educaţiei şi Culturii

Bucureşti 13 - 14.6.2013

Trecut şi prezentReform e şi alte m ăsuri pentru succes

Cuprins1. Contextul social, cultural şi istoric2. Reforma înv ăţământului: comprehensiv ă, de succes

1. Reforma în preg ătirea profesorilor2. Servicii pt. bun ăstarea elevilor şi învăţământ

special3. Alte reforme în sistemul de înv ăţământ4. Descentralizare5. Evaluarea6. Politici consecvente, de durat ă

3. Învăţământul finlandez în prezent4. Ce putem înv ăţa?

13.-14.6.2013

”The Forging of Sampo” by Unto Pusa, 1941

1. Suomi – Finland a pe scurt

• Istorie:– Sub dominaţie suedeză până în 1809– Sub Marele ducat al Rusiei 1809-1917– Democraţie independentă din 1917– Stat Membru al UE din 1995

• Suprafaţă mare, populaţie redusă– 338 000 km², 5,4 milioane locuitori

• Două biserici oficiale: – Luterană 80%, Ortodoxă 1,1%

• Două limbi oficiale: – Finlandeză 90%,suedeză 5,4%

• Una dintre cele mai inovatoare şi competitive ţări

• PIB € 35.900/capita (2012) • Şomaj 8,7% (2013/02)

13.-14.6.2013

Context istoric, cultural şi social• Stat agrar cu elite mici• Industrializare şi urbanizare, în

principal după WW II• Schimbări structurale rapide în

economie– De la societatea agrară la cea

industrială– “Marea migraţie” către oraşe– Către o societate a informaţiei

• Industrializarea a necesitat calificări şi competenţe sporite

• Sistemul de învăţământ paralel nu putea răspunde cerinţelor din ce în ce mai mari

– Noi şcoli secundare– IPT pe scară mai largă– Învăţământ superior în masă

13.-14.6.2013

Sistemul de înv ăţământ finlandez azi

Învăţământ pentru adulţi la toate nivelurile• peste 800 de instituţii, 1,7 milioane participanţi, 35 000 calificări,

Universităţi• 13 universităţi publice şi 2 fundaţii universitare

• 140 000 de studenţi, 14 000 BSc, 15 000 MSc şi 1 600 PhD

Politehnici (universităţi de ştiinţe aplicate)• 25 politehnici municipale sau private, reforma structurală 2014

•135 000 studenţi, 22 000 licenţe AKM, 1 800 AMK post universitare

Învăţământ profesional şi tehnic iniţial (durata 3 ani)

• Calificări profesionale iniţiale, posibilitate acces învăţământ superior

• 150 000 elevi, 47 000 calificări, inclusiv ucenicie şi examene de evaluare a competenţelor

Învăţământ general secundar (media 3 ani)

• Permite accesul la învăţământul superior (matriculation examination)

• Responsabilitate autorităţi locale, 110 000 elevi, 33 000 calificări

Învăţământ de bază: învăţământ obligatoriu de 9 ani, vârsta 7-16

• Responsabilitate autorităţi locale, 520 000 elevi, 62 000 calificări

Învăţământ pre-primar : Responsabilitate autorităţi locale, vârsta 6 ani

Învăţământ timpuriu şi îngrijire : Nu obligatoriu

13.-14.6.2013

2. Reforma înv ăţământului obligatoriu– mama tuturor reformelor

Dezbatere politic ă asupra reformei în anii 60 şi 70Obiective comune: promovarea industrializ ării, cre şterii economice şi construirea statului bun ăstăriio Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi calificărilor forţei de muncăo Utilizarea potenţialului întregii grupe de vârstăo Creşterea coeziunii sociale şi regionaleDecizie politic ă în 1968, opozi ţie puternic ăImplementare în perioada 1972- 77o Implementare centralizatăo Curriculumuri naţionaleo Pregătirea continuă profesoriloro Reforme simultane în învăţământul pedagogic iniţial, învăţământul pentru nevoi speciale şi în serviciile pt. bunăstarea elevilorCoali ţia politic ă pe termen lung între Stânga şi Dreapta a asigurat implementarea consecvent ă în 1972 - 1987

13.-14.6.2013

2.1. Pregătirea profesorilor în Finlanda

Pregătirea profesorilor• Master la universitate• Învăţământul superior permite profesorilor să adapteze teoriile educaţionale la clasă• Programele includ multă practică la clasă• Programele de pregătire a profesorilor sunt foarte solicitate – doar 10 % din candidaţi sunt acceptaţi

Profesorii• Independenţă la clasă,

în şcoli cu largă autonomie• Stabilesc standarde înalte de cunoştinţe

şi evaluează rezultatele elevilor• Profesionişti foarte apreciaţi

13.-14.6.2013

2.2. Serviciile pt. bun ăstarea elevilor şi elevi cu nevoi speciale

o Interven ţiile timpurii sunt cele mai eficiente măsuri de prevenire a excluziunii

o Beneficiile sociale - egalizarea succesului şcolar al elevilor dezavantajaţi

o Învăţământ de recuperare şi bunăstarea elevilor - în cooperare cu specialişti în sănătate şi social, pentru toţi cei care au nevoie

o Învăţământ integrat special, cu profesori speciali

o Profesorii sunt preg ăti ţi să pun ă diagnosticul şi să ajute elevii cu dificultăţi de învăţare. Învăţământul special ajută copiii cu dislexie şi discalculie

13.-14.6.2013

a) Genii inovatoareb) Decedaţic) Dislexie

Ce au în comun ace şti oameni?

2.3 Reform ă continu ă în sistemul de înv ăţământ

Reforme dup ă reforma înv ăţământului obligatoriu�Reforma înv. pedagogic1973�Reforma învăţământului secundar (şi gimnaziu) 1982-88�Descentralizare1991-1997�Reforma politehnici 1991-1999�Reforma înv. pre-primar 2001�Reforma înv. pentru adulţi 2001-06�Reforma universitară 2007 - 2010

13.-14.6.2013

2.4. Descentralizarea

Sistemul a fost descentralizat rapid la începutul anilor ‘90•Administra ţie public ă nouă a promovat descentralizarea•S-a eliminat inspec ţia şcolară şi a manualelor•Responsabilitate sporit ă a şcolii pt. curriculum local laolaltă cu un curriculum cadru naţional•Reforma finan ţării – transfer al responsabilităţii decizionale la nivel local

13.-14.6.2013

“Recesiunea din perioada 1991–93 a fost cea mai

profund ă criz ă prin care a trecut economia finlandez ă

pe timp de pace. Fără transferul decizional la

nivel local, nu ar fi fost posibil s ă se cear ă

municipalit ăţilor s ă reduc ă cheltuielile a şa cum au

făcut .”

Comentariu :

Professor Hannu Simola, University of Helsinki

Principiile evalu ării•Evaluarea trebuie s ă sprijine dezvoltarea şcolar ă•Evaluarea rezultatelor şcolare pe bază de eşantionare – fără clasamente•Autoevaluarea obligatorie pentru şcoli şi municipalit ăţi•Comitete de evaluare independente responsabile pentru evaluarea na ţional ă

13.-14.6.2013

2.5. Evaluarea în înv ăţământ

2.6. Politic ă educa ţional ă consecvent ă, sus ţinut ă

• Finan ţarea şi politicile privind învăţământul public au rămas relativ constante şi de durată

• Încrederea în şcoli şi profesori, condiţii preliminare pt. politici consecvente, susţinute

• Consensul privind politicile educa ţionale au supravie ţuit recesiunii şi reorganizării administraţiei publice din anii ‘90

• Guverne multipartid au promovat continuitatea politicilor educaţionale

13.-14.6.2013

Consensul privind politicile educa ţionale va sus ţine

reformele necesare în viitor?

2.7. Aspecte cheie privindînvăţământul obligatoriu

1. Calitate� Curiculum cadru na ţional ca baz ă pentru

curiculumul în dezvoltare local ă

� Profesori foarte competen ţi

2. Egalitate� Grupe de studiu eterogene� Servicii de bun ăstare (mese gratuite,

transport şcolar, sănătate, consiliere)� Acces la continuarea studiilor

3. Cultur ă a încrederii� Şcoli publice locale cu autonomie� Cooperarea cu comunitatea local ă

4. Dezvoltare continu ă

� Politici sprijinite de cercetare� Dezvoltarea unui model pt. evaluare

13.-14.6.2013

3. Schimb ări structuraleîn sistemul de înv ăţământ

13.-14.6.2013

Sistemul elitist din societatea agrar ă

Sistemul modern din era informatic ă

3.1. Campioni PISA 2000 – 2009 13.-14.6.2013

2000 2003 2006 2009

Competenţe de citire

546 (1.)

543 (1.)

547 (2.)

536 (2.)

Competenţe matematică

536 (4.)

544 (1.)

548 (1.)

542 (2.)

Competenţe ştiinţe

538 (3.)

548 (1.)

563 (1.)

554 (1.)

Rezolvarea problemelor

548 (2.)

Rezultatele Finlandei la testeleOECD PISA 2000-2009

3.2. Cum a devenit Finlandacampioan ă PISA?

13.-14.6.2013

2000 2003 2006 2009

Competenţe de citire

546 (1.)

543 (1.)

547 (2.)

536 (2.)

Competenţe matematică

536 (4.)

544 (1.)

548 (1.)

542 (2.)

Competenţe ştiinţe

538 (3.)

548 (1.)

563 (1.)

554 (1.)

Rezolvarea problemelor

548 2.)

Nu exist ă o singur ă explica ţie pentru rezultate. …rezultatele bune ale elevilor finlandezi par a fi determinate de o re ţea de factori interconecta ţi, care combină pedagogia integrată, interesele personale şi activităţile extraşcolare ale elevilor, structura sistemului de învăţământ,pregătirea profesorilor, practicile la nivelul şcolilor, cultura.

Profesor Jouni VälijärviDirector al Centrului de Cercetare în educaţie, Universitatea din Jyväskylä

3.3. Influen ţe interna ţionale –nu am inventat noi totul!

� Reforma înv ăţământului obligatoriu –modelul suedez

� Reforma IPT inspirată din Germania şi din Suedia

� Reforma înv ăţământului politehnicmodele din Germania şi din Olanda

� Educa ţia pt. adul ţi modele din ţările nordice şi din OECD

� Calific ări bazate pe competen ţe inspirate de calificările din Marea Britanie

� Reformele din învăţământul superior influenţate de OECD

13.-14.6.2013

3.4. Tendin ţe care NU au fost urmate în FinlandaDr Pasi Sahlberg Director, CIMO

Mişcarea pt. reforma Global ă în educa ţie (= GERM)

Practici şi principii în Finlanda

Standarde stabilite centralizat pentru şcoli, profesori şi elevi

Cadru naţional cu flexibilitate pt. curriculumul dezvoltat de şcoală

Concentrare pe competenţe de citire / scriere şi numeraţie, ca ţinte principale

Concentrare pe învăţarea larg ă, cu creativitate, dând valoare dezvoltării elevilor

Predare pt. obţinerea unor rezultate predeterminate

Încurajarea noilor abord ări în conducere, predare şi învăţare

Transferul inovaţiilor externe Învăţarea din experien ţe şi respectarea valorilor pedagogice tradiţionale

Responsabilitate şi control cu mize mari prin standardizarea evaluării competenţelor dobândite în urma învăţării

Responsabilitate inteligent ă şi profesionalism bazat pe încredereDirecţionarea sprijinului c ătre cei supu şi riscurilor

13.-14.6.2013

4. Poate fi transferat ă experien ţa în domeniul înv ăţământului din Finlanda?

Factori de succes în Finlanda.Pot fi ace ştia reprodu şi?1.Formarea profesorilor?2.Servicii pt. bunăstare şi învăţământ pt. nevoi speciale?3.Reforma continuă în sistemul de învăţământ?4.Descentralizare şi autonomie locală?5.Evaluare “soft” orientată către dezvoltare şi cercetare educaţională?6.Politici ce pot fi susţinute pe termen lung?

13.-14.6.2013

4.1. Unele experien ţe din înv ăţământul finlandez sunt greu de copiat

Contextul nu poate fi reprodus•Istoria şi cultura nu pot fi copiate•Politicile şi practicile pot fi adaptate în alte ţări•Rezultatele cercet ării îmbun ătăţesc deciziile la nivel de politici dar cercetarea şi politicile au agende şi programe de lucru diferite•Legile şi structurile sunt relativ uşor de schimbat dacă există voinţă!•Schimbarea practicilor de predare şi învăţare la clas ă necesit ă angajament pe termen lung

13.-14.6.2013

Testele PISA favorizeaz ă Finlanda?– Limba finlandez ă se pronunţă

cum se scrie– Finlanda are o Cultur ă a lecturii– Popula ţia Finlandei este relativ

omogen ă– Tinerii finlandezi sunt mai silitori– Finlanda este o ţară cu clim ă

aspr ă şi ierni întunecate– Finlanda este o ţară mic ă

4.2. Ce se poate înv ăţa din experien ţa finlandez ă?

13.-14.6.2013

Un ciclu motiva ţional pozitiv1) Creşterea nivelului de educaţie a contribuit la creştere şi a pavat calea către societatea informa ţiilor2) Învăţământul ca o cale a progresului social3) Creşterea şi bunăstarea au facilitat mobilitatea social ă

Motiva ţia pentru înv ăţare este încă mare în Finlanda

Învăţământul pedagogic de calitateasigur ă învăţare de calitate, dar necesit ă timp şi răbdare

4.3. Sugestii

1.Sporirea atractivit ăţii profesiei de cadru didactic�Perfecţionarea profesională

� Abilităţi de motivare şi sprijinire a celor mai slabi şi pt. educaţie emoţională şi etică

� Creativitate şi spirit întreprinzător

� Exploatarea noilor tehnologii

�Pregătire continuă pt. profesori�Management cu respect�Cooperare

13.-14.6.2013

2. Sprijin pt. motivare şi învăţare

� Intervenţii timpurii pt. egalitate� Toleranţă zero faţă de

intimidare, violenţă, rasism, xenofobie în şcoli

� Aprecierea învăţării în la toate materiile, inclusiv arte, meşteşuguri şi sport

� Cooperarea cu comunitatea locală

� Fără “fundături” în sistem!

4.4. Provoc ări pe viitor pt. toate sistemele de înv ăţământ

� Sistemele de înv ăţământ nu pot ignora marile tendin ţe globale...

(de ex. schimbările climatice, nevoia de energii şi resurse regenerabile, de durată, transformările economiei mondiale, pericolul sărăciei, foametei, războaielor, terorismului…)

…şi nici schimb ările profunde din lumea muncii .

� Education premises are changing1. Paradigmele cunoa şterii2. Comunicarea vizual ă şi social ă3. Procesul de inovare necesit ă gândire non-

liniar ă şi creativitate4. Rezultatele din cercet ările privind

activitatea creierului

13.-14.6.2013

Învăţământul TREBUIEsă se schimbe!

Mulţumesc pentru atenţie!

13.-14.6.2013