int.tuculeanu.expresii.populare.concesti.105x180

Expresii populare, proverbe, zicători din comuna Conceşti, judeţul Botoşani

– Culegere realizată de Gheorghe Ţuculeanu –

Editura AXA • 2013

Carte editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale BotoşaniManager: Aurel Melniciuc

Referent compartiment literatură-teatru: Gellu Dorian

cu sprijinul Consiliului Judeţean BotoşaniPreşedinte: Florin Ţurcanu

ISBN: 978-973-660-

3

Argument

Profesorul Gheorghe Ţuculeanu din comuna Conceşti, judeţul Botoşani, poet şi culegător de folclor, pasionat

şi devotat creator, a conceput o selecţie de expresii populare, proverbe şi zicători din arealul în care locuieşte. Iniţiativa Domniei Sale este una remarcabilă, nu doar prin fap-tul că le adună între două coperte ci pentru că punerea lor în valoare dovedeşte exis-tenţa unui real zăcământ tradiţional în acest domeniu al viului grai ce merită valorificat.

Aşezate pe categorii, alfabetic, cu acu-rateţe şi responsabilitate, aceste mici neste-mate ce vin din viul grai al locului dove-desc că astfel de izvoare nu sunt secate, ci se adună şi completează o paletă a sub-zonei etno-folclorice din nordul judeţului Botoşani.

De la expresii simple, curente, la sin-tagme ce se constituie în locuţiuni ale viului grai local la proverbe şi zicători, culegerea profesorului Gheorghe Ţuculeanu, la rândul ei, poate constitui un model de cercetare şi

4

valorificare a unei astfel de zestre folclorice.Şlefuirea acestora a fost posibilă, desi-

gur, în timp, unele ajungând la esenţializare, la concentrare, la suma unor înţelesuri din care pot fi scoase sensurile unei continuităţi a viului grai al zonei. Eliminarea barbarisme-lor, stocarea regionalismelor specifice, fie în expresii sau definiţii, fie în structuri paremi-ologice sau în zicători fac din toate acestea un şirag de nestemate care aşteaptă a fi înşirate la nesfârşitul şirag al fondului nos-tru lingvistic tradiţional.

Publicăm o astfel de lucrare şi din dorinţa de a mobiliza şi pe alţi culegători de folclor din judeţul Botoşani la astfel de activităţi ce au menirea să conserve, să valo-rifice, iar noi să promovăm astfel de valori.

Gellu DORIAN

5

Expresii populare

APĂA-i da apă la moară – A-l încuraja, a-l

ajutaA creşte ca din apă – A creşte foarte

repede, văzând cu ochiiA pescui în ape tulburi – A se angaja la

o muncă ale căror rezultate nu prea se văd

A minţi de îngheaţă apele – Un minci-nos fără cusur

A-i merge ca din apă – A-i merge cu mare spor

A-l sorbi într-o lingură de apă – A-l urî tare

A bate apa în piuă – A repeta aceleaşi lucruri, fără a avansa în discuție

A se îmbăta cu apă chioară – A avea spe-ranţe deşarte

A fi doar o apă de ploaie – A nu ţine mult, a nu avea consistenţă

A fi chichuş de apă – A fi transpiratA da apă la şoricei – A plânge prefăcutA fi ca apa de vară – A fi abia călduţă

6

Expresii populare, proverbe, zicători

AGLOMERAŢIEA nu se vedea om cu omA nu se şti om cu omA se călca în picioareA fi lumea de pe lumeA nu mai avea unde să bagi un vârf de ac

AMENINŢAREA-şi arăta colţiiA-l învăţa minteA-i sufla în ceafăA se ţine cu zileA-l mânca gaiaA nu mai pupa el nimicA-i purta sâmbeteleA-l aştepta la cotiturăA trece verde prin elA i-o faceA-i scoate gărgăunii din capA fi cu sabia deasupra capuluiA-l umple borşul

ASEMĂNAREA fi de-o măsură cu elA fi de-o baie cu elA fi de-o teapă cu elA fi pe acelaşi calapodA fi toţi un cântarA fi toţi o minte

7

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA-i semăna leitA fi tot tat’su în picioareA fi tat’su bucăţică ruptăA fi nu leatA se lua de mână cu el

AVERTIZAREA-l pune în gardăA bate apropoulA nu lăsa garda în josA fi cu ochii în patruA fi numai ochi şi urechi

AMÂNARELa paştele cailor!La sfânta aşteaptă!La anul când a făta cârlanul!Când a cânta cucul!A nu vedea cât e hăul!Când şi-o vedea ceafa!Când vor zbura porcii!

ATRACŢIEA avea pe vino-ncoaceA avea lipiciA avea magnetA avea fler

8


AMĂGIREA-l duce cu fofârlicaA-l duce cu preşulA-l aburiA-l duce cu zăhărelulA-i vinde gogoşiA tăia chiroane

AROGANŢĂA se da cocoşA se da mareA se da rotundA se crede mai cu moţA fi un împuşcă lunăA face el legeaA-şi da aereA se crede buricul pământuluiA nu-i trece nimeni pe dinainteA-şi arăta talenteleA privi de susA se crede mare craiA se umfla în peneA nu-i sufla nimeni în borşA nu ajunge la borşul nimănui

BANA strânge bani la ciorap – A economisi,

aceasta implicând şi zgârceniaA sta ca banul în ladă – Bine păstrat

9

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA plăti cu bani gheaţă – A plăti numerarA nu face nici doi bani – A nu avea nici o

valoareAceasta face toţi banii – A exprima o

valoare incontestabilă, a fi mulţumit de o tranzacţie făcută

A da un ban şi a sta în faţă – De fapt banul i-a conferit locul, banul i-a dat valoarea

A se juca în bani – A avea atât de mulţi bani, încât nu le ştie numărul

A scoate bani şi din piatră seacă – A şti să facă bani cu orice preţ

A-l lăsa din banii lui – A–l lăsa la voia întâmplării, a nu da seamă nimănui

A-l lua la bani mărunţi – A-l cerceta în amănunţime

A avea bani de buzunar – A avea bani pentru cheltuieli curente

A fi fecior de bani gata – A avea bani la dispoziţie pentru toate plăcerile

A sta în banii lui – A nu avea nevoie de banii altora

A-i mânca toţii banii – A se folosi de banii altuia, înşelându-l

BELŞUGA trăi ca un paşăA trăi pe rozeA trăi în puf

10

Expresii populare, proverbe, zicătoriA trăi ca în sânul lui AvramA trăi ca un belferA trăi ca un fecior de bani gataA trăi ca-n Pampas

BĂTAIEA-l bate mărA-l coşi în bătaieA-l căpăciA-i da una în „Numele Tatălui“A bate ca în hoţii de caiA o lua pe cocoaşăA lua călcăuraA-l asculta cu urecheaA nu-i da voie nici să plângăA fi ciuca bătăilorA-l potcoviA-l face zobA-l face piftieA-l altoiA-i da o bătaie soră cu moarteaA-i da o chelfănealăA-l lua de-o halipă

DE-ALE LUI BACHUSA-l fi împuns vacaA fi cu capsa pusăA merge pe trei cărări A fi cam aghezmuit

11

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA fi cherchelitA fi cu chefA fi afumatA călca în străchiniA călca de susA fi luat fară sifonA fi chior de beatA fi clampăA trage la mustaţăA fi pilitA fi beat criţăA bea de pleaşcăA-i arde radiatorulA fi sugativăA bea de duşcăA bea la botul caluluiA se fi udat la picioareA nu duce la urecheA o lua pe ulei

BUNĂTATEA fi ca pâinea cea caldăA fi bun de pus la ranăA-şi da cămaşa de pe elA rupe de la gura luiA fi pâinea lui DumnezeuA fi o mană cereascăA avea o inimă de aurA fi cu dare de mână

12


BATJOCURĂA-l face cu ou şi cu oţetA-l face albie de porciA-l face în toate felurileA-l împroşca cu noroi

BOBA-i da bob numărat – A-i da cu număr

exactA-i cădea bobii pe negru – A nu i se pre-

vesti ceva bun

BISERICĂA nu fi cheie de biserică – A mai face

greşeliA fi fluierat în bisericăA nu fi dus de multe ori la biserică – A

nu respecta nişte reguli de comporta-ment

BUZEA rămâne cu buza umflatăA rămâne bătând din buzeA-şi linge buzeleA se linge pe buze

13

din comuna Conceşti, judeţul Botoşani

CAPA fi belea pe capul lui – A fi o greutateA şi-i ridica în cap – A-i porni împotriva saA nu-şi vedea capul de griji – A fi împo-

vărat de prea multe gânduri, planuriA-şi face de cap – A face totul ce-i trece

prin cap, a nu se opri de la nimic, de la nicio plăcere

A-şi băga minţile în cap – A se cuminţi, a se debarasa de cele rele

A da lucrul peste cap – A nu-l face bine, a-l face în grabă

A-l lăsa de capul lui – A-l lăsa să facă ce vrea

A fi greu de cap – A nu ţine minteA-i cânta capul de griji – A fi foarte pre-

ocupatA face după cum îl duce capul – După

judecata luiA-i face capul oboroacă – A-i încărca

mintea cu idei multe, unele repetateA se spăla cu el pe cap – Referitor la unul

de care se vea a se scăpa, care nu-i mai este nimănui utilA fi năuc de cap – A fi zăpăcitA fi cu capul pe umeri – A fi practic, rea-

list, raţionalA şi-o lua în cap – A i se părea că este

mai presus decât ceilalţiA fi făcut-o cu cap – A fi făcut ceva după

14

Expresii populare, proverbe, zicătoriun calcul bine pus la punct

A-l bate la cap – A-l ruga insistent şi repetat

A-şi bate capul cu el – A-i arăta de multe ori un lucru cum să-l facă

A i se vrea la cap – A se crede că valo-rează mai mult decât este

A fi cu scaun la cap – A fi judecatA sta pe capul lui – A nu se duce până nu

i se îndeplineşte dorinţaA se ţine de capul lui – A persevera în

a-şi atinge scopulA-i da bătăi de cap – A nu fi mulţumit de

cel de care se ocupă, negăsind rezolva-rea cea bună

A pune capul la cutie – A strânge capul, a se ghemui

A-i suci capul – A o face să se îndrăgos-tească de el sau de ea

A-i face capul calendar – A-i transmite fel de fel de idei

A fi aici capul lui – A fi planul lui, iniţia-tiva lui

A nu putea scoate capul în lume – A-i fi ruşine

A-l lua de pe capul lui – A-l îndepărtaA i-o băga în cap – A-i insufla o idee

până la însuşirea eiA se ţine de capul lui – A fi insistentA avea glagarie – A avea minte

15

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA fi tehui de cap – A fi zăpăcit de învăl-

măşeala atâtor grijiA se sătura până peste cap – A nu-i

rămâne timp să se gândescă şi la alt-ceva

A se bate cap în cap – A se întâlni cu ace-leaşi probleme frecvent

A-i tăcea capul – A fi liniştit din toate punctele de vedere

A fi capul răutăţilor – A fi iniţiatorul şi organizatorul unor activităţi nedemne de un om corect

A se trezi cu noaptea în cap – Devreme în zori de zi

A veni din capul lui – A veni din proprie iniţiativă

A se da peste cap – A trece de orice pie-dică, numai să facă ce şi-a propus

A-şi da cu firma în cap – A strica din nesăbuinţă ce a făcut bun

A nu se lua după capul lui – A nu-l urma în toate

A avea gâze în cap – A avea idei năstruş-nice

A fi tare de cap – A înţelege greuA fi fără niciun căpătâi – A fi fără con-

duităA fi cu capul în nori – A fi aerian, cu

gândul în altă parteA-i sări în cap – A sări la ceartă

16


CASAA-i fi fudulia cât casaA-i da casa de-un corn – Donaţie exage-

ratăA se ţine de casă – A fi devotat familieiA fi om de casa lui – A-l vizita desA fi o casă într-un perete – A fi o casă cu

o singură camerăA nu-l da binele afară din casă – A trăi

în condiţii modesteAşa mai vii de-acasă – Satisfacţia unei

împliniriA-i scoate casa în prăjină – A discuta la

modul negativ ce se petrece într-o casăA-şi lăsa casa – A o părăsi din cauza

imposibilităţii de a mai continua şede-rea în ea

CALA fi tare ca un cal – Robust fizic, rezis-

tent la muncăA fi calul lui de bătaie – A fi solicitat mai

mult decât ceilalţi la un locA-l cunoaşte ca pe un cal breaz – A se

deosebi de ceilalţi după anumite sem-nalmente

A fi pe şapte cai – Afi foarte bucuros, fiindcă i-au mers toate bine

A sări calul – A întrece măsura

17

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA bate ca în hoţii de cai – Fără menaja-

menteA avea ochelari de cal – A avea o vedere

limitată a lucrurilorA nu fi nici el mai breaz – A nu se deo-

sebi nici el cu nimic faţă de ceilalţiCOADĂA fi coadă de câine – A fi necinstit, stri-

cător, neseriosA fi cu coada sus – A fi îngâmfat fără

acoperire, dispreţuitorA-l pune în coadă – A-l enerva, a-l provocaA trage mâţa de coadă – A o duce greu, a

se zbate în lipsuriA pleca cu coada între picioare – A

pleca fără să-şi satisfacă vreo doleanţăA sta motanul în coadă – Exprimă o ati-

tudine admirativă faţă de un succesA nu lăsa cozi în urma lui – A rezolva

toate problemele la plecare dintr-o poziţie oarecareA se învârti în jurul cozii – A acţiona

fără niciun ţelA fi fără cap şi fără coadă – Nimic clar,

totul la întâmplare

CUŢITEA fi la cuţite cu el – A fi în relaţii încor-

date, conflictuale

18

Expresii populare, proverbe, zicătoriA fi pe muchie de cuţit – A fi gata de a

izbucni conflictulA-i ajunge cuţitul la os – A fi ajuns la

marginea răbdăriiA se certa la cuţite – A se certa atât de

tare, încât nu mai e mult pâna a se lua la bătaie

CONTROLA-l controla la sângeA-l lua la puricatA-i căuta chichiţeA o lua pe îndelete

COMPROMITEREA se da în spectacolA se face de băcănieA o face lată

COATEA da din coate – A-şi face loc, prin dife-

rite mijloace necinstite, spre ierarhii mai înalte

A-şi da coate – A face semne discrete pentru a se atrage atenţia asupra unor lucruri ce provoacă ilaritate

A munci pe coate şi pe genunchi – A munci din greu

19


COASTĂA-i sta în coastă – A-l deranja în muncăA-i fi ca un spin în coastă – O persoană

incomodăA se ţine de coasta lui – A-l persecuta,

a-l urmări spre a-i face un rău

CEARTĂA-i trage o săpunealăA-l muştruluiA-i trage o păruialăA se certa ca la uşa cortuluiA-l dăscăliA-l boscorodiA-i freca ridicheaA intra în fuşalăiA nu-i trebui nici ţigan beat A se încărca de huitA-l trage de urechi

CĂSĂTORIE, DRAGOSTEA umbla fript după el/eaA-i mirosi a catrinţăA-i bâzâi de-a-nsuratuluiA-i face curteA fi îndrăgostit luleaA avea boală la ea/elA se da în vânt după ea/elA o agăţa

20

Expresii populare, proverbe, zicătoriA intra în luna chioarăA i se aprinde călcâiele după ea/elA avea cârlig la ea/el

CONSTRÂNGEREA strânge şurubulA-l pune la punctA-l ţine la respectA i se strânge laţulA strânge cureauaA-l ţine în frâuA-l face să mănânce chibrituriA-l strânge cu uşaA pune şaua pe el

CONVERSAŢIEA sta la sfatA sta la taclaleA sta la un pahar de vorbăA pune ţara la caleA sta la taifas

COMPASIUNEVai de steaua lui!Vai de cozonacul lui!Vai de pielea lui!Vai de mama ce l-a făcut!

21


CREŞTERE (EDUCAŢIE)A fi crescut sub covatăA fi crescut pe ţăruşA fi crescut în buiestruA fi necioplit

CRIMĂA-i face de petrecanieA-i face felulA-i face capătul

CERA fi strigător la cer – A fi ceva nemaipo-

menit, nemaiauzitA şti şi toaca în cer – A le şti pe toate, a fi

atotştiutorA fi în al nouălea cer – A fi bucuros

nevoie mare, un entuziasm de nedescris în urma unui succes nemaipomenit

A cădea cerul pe el – Stare sufletească rezolvată în urma unui şoc, a unei emoţii puternice

A fi ca de la cer la pământ – O diferenţă atât de mare între o realitate şi alta, între o situaţie şi alta că nu se poate măsura decât cu dimensiuni cosmice

A nu cădea nimic din cer – Aici este exprimată ideea că totul se obţine prin efort

22

Expresii populare, proverbe, zicătoriA nu-ţi bate capul cu împărăţia ceru-

lui – A nu se încerca să te implici în acţiuni care îţi depăşesc capacitatea

A nu se auzi nici în cer, nici în pământ – Aluzie la un zgomot infernal

A fi cerul şi pământul – O diferenţă care nu poate fi anulată nicidecum

DUMNEZEUA-l prinde pe Dumnezeu de

picioare – A avea un mare norocA-i fi pus Dumnezeu mâna în cap – A fi

hărăzit cu mari calităţi care să-i înles-nească realizări deosebite

A nu şti de niciun Dumnezeu – A fi ateuA se duce în plata lui Dumnezeu – A se

duce spre a scăpa de elA fi bătut de Dumnezeu – A nu-i fi dat

să-i meargă nimicA-i fi luat parcă Dumnezeu minţile – A

fi nedumerit de ce într-o situaţie n-a acţionat bine, deşi în împrejurări obiş-nuite n-a dat niciodată greş

A fi om cu frica lui Dumnezeu – A fi un om credincios

A fi la mila lui Dumnezeu – A fi descura-jat, numai la ajutorul divin mai speră

A-şi întoarce Dumnezeu faţa către el – Aici cu referire la omul care speră

numai în ajutorul lui Dumnezeu

23


DEZINTERESA nu fi câştigat la belciugeA nu fi aceasta chiar o gaură în cerA nu-i veni din aceasta nimic în pungăA nu fi tors pe elA nu-i lua boii de la bicicletăA nu-l încălzi cu nimic aceastaDupă el potopul!A i se fâlfâi!A nu fi doar gerul ciuliiA fi aceasta doar un foc de paieA-i fi lehamite de elA nu fi mare scofalăA nu fi chiar un capăt de ţarăA nu-i cădea galoaneleA nu-şi bate capul cu împărăţia ceruluiA nu-l durea nici în spate

DISTRACŢIEA o face la şapte sute şi-un polA o face la papucA o face latăA-şi face viaţa

DEGETA nu-l atinge cu niciun deget – A fi sen-

sibil din cale-afarăA fi arătat cu degetul – A fi depistat ca

fiind vinovat de o faptă reprobabilă

24

Expresii populare, proverbe, zicătoriA pune degetul pe rană – A-i scoate în evi-

denţă tocmai ceea ce el voia să nu se vadăA nu-l avea nici la degetul cel mic – A-l

dispreţui în cel mai înalt gradA încerca marea cu degetul – A fi prea

mic pentru a încerca să facă lucruri mari

A-l juca pe două degete – A fi o victimă uşoară pentru un şarlatan versat, un naiv

A se ascunde după deget – A fi un ascunziş din care este văzut, fără niciun efort

A-i scăpa printre degete – A-l scăpa după ce era aproape prins

A nu mişca niciun deget – A nu dori să-l ajute câtuşi de puţin

DEBUT A sparge gheaţaA-i face pocinogulA-i face safteauaA fi tras bine piciorul

DECESA-l băga în pământ cu zileA i se fi apropiat funia de parA mai fi avut numai câteva numărăturiA-l fi strâns Dumnezeu

25

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA-i fi venit timpulA închinat steagulA-i fi sosit ceasulA-şi fi dat sufletulA-şi fi dat duhulA trecut în lumea celor drepţiA muri cu zileA i se fi terminat ghemuţulA fi murit de inimă reaA-i fi luat capulA avea zile numărate

DISTANŢAA fi la o azvârlitură de băţA fi la o palmă de locA se vedea de la o poştăA-i fi peste mână

DEZMIERDAREA-i căuta în coarneA-i sufla în borşA-i căuta în cinsteA i le pune toate pe tavăA-i intra în voie

DERÂDEREA-l lua în balonA-l lua la mijlocA-l lua la împins vagoane

26

Expresii populare, proverbe, zicătoriA-l lua în căruţăA-l lua peste piciorA-l lua la miştoA-l lua la valeA-l lua înainte

DEMNITATEA ţine steagul susA merge cu fruntea susA ieşi pe uşa din faţăA nu linge ce-au scuipat alţii

DELĂSAREA se culca pe laurii victorieiA se culca pe-o urecheA se lăsa pe tânjalăA o lăsa baltăA se lăsa păgubaşA o lăsa mai moaleA trage pe dreaptaA nu întinde coarda prea tare

ELEGANŢĂA fi pus la patru aceA fi pus la şpiţA umbla fercheşA fi scos ca din cutieA-ţi face mustaţa în pantofii luiA te tăia în dunga pantalonilor

27

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA umbla ca un mire

EGALITATEA fi chit pe chitA fi în aceeaşi barcăCe-am avut şi ce-am pierdut!Ce ia pe mere dă pe pere A se trage de brâu cu elUna caldă, alta receA fi cu un picior în groapă şi cu altul pe malA se lua de mână cu elA se trage de şireturi cu el

FAŢĂA-i lua faţa – A trece înaintea luiA fi cu două feţe – PrefăcutA nu-i sta nimeni în faţă – A impune

respect, dar şi teamă pentru forţa saA-l întoarce pe toate feţele – A-l cerceta

amănunţitA-i spune verde-n faţă – A-i spune ade-

vărul, oricât de crud ar fiA nu da două în faţa lui – A avea curajul

să-l înfrunte

FRICĂA tremura ca vargaA-i dârdâi dinţii

28

Expresii populare, proverbe, zicătoriA i se face inima cât un puriceA-l băga în toate bolileA-l băga în toţi sperieţiiA tremura şi inima în elA fi galben ca cearaA se face alb ca varulA i se ridica părul măciucă în vârful capuluiA i se tăia picioareleA face feţe-feţeA se schimba la faţăA-i sări inima din locA trage o durdurăA i se face pielea de găină

FOCA turna gaz pe foc – A interveni spre a

accelera o ceartă care şi aşa luase avântA nu se juca cu focul – A evita o situa-

ţie care ar putea degenera într-un mare pericol

A nu se atinge de el ca de foc – Altfel l-ar paşte o mare primejdie

A se face foc şi pară – A se enerva într-o măsură foarte mare

A sta ca pe foc – A arde de nerăbdare să plece de urgenţă într-un loc unde a lui prezenţă nu aşteaptă amânare

A fi frumoasă foc – A fi de-o frumuseţe fără seamăn

29


FUMA avea fumuri – A-şi da o oarecare

importanţă, chiar dacă n-are acoperireA-i ieşi un fum – A-i ieşi vorbe nefon-

date pe seama luiA-i ieşi fum din el – A munci din răspu-

teri

FOFÂRLICAA umbla cu fofârlica – A umbla cu înşe-

lăciuni, cu pâra, a fi neseriosA-l duce cu fofârlica – A-l duce cu pro-

misiuni deşarte, a-l duce cu vorba

FURCĂA avea scuipat la furcă – A avea un

motiv de a intensifica acţiunea, de a o impulsiona

A avea de furcă cu el – A avea de lucru mai mult cu el decât a crezut la început

A-i da de furcă – A nu-i ieşi rezolva-rea aşa uşor, a avea nevoie de mai mult timp, de mai multă energie

GÂTA i-o băga pe gât – A fi obligat să facă

ceva ce nu-i placeA fi sătul până în gât – A fi ajuns la satu-

raţie

30

Expresii populare, proverbe, zicătoriA-l da în gât – A-l compromite, a-i aduce

în faţă dovada de vinovăţie, a-l acuzaA-şi rupe gâtul după ea/el – A-l urmări

insistent cu privirea până la dispariţieA face gât – A se pune în gură, a se con-

trazice

GURĂ A-i lăsa gura apă – A-i fi poftăA pune lacăt la gură – A tăceaA rupe gura târgului – A uimi pe toţiA fi bun de gură – A vorbi multA avea gura aurită – A prevesti ceva bun,

bucurieA-i îngheţa limba în gură – A nu putea

deschide gura, chiar dacă are ce comu-nica

A i se face gura pungă – A i se strânge parcă gura după ce a mâncat ceva foarte acru

A căsca gura la el – A se uita parcă uimit la ceva ce nu înțelege, dar totuși conti-nuă să se uite

A fi rea de gură – A fi certăreațăA se bate cu mâna peste gură – A voi

parcă să oprească vorbele rele care ar fi plecat fără voia vorbitorului

A-și bate gura cu el – A avea mare dorință să-l învețe dar, oricât suflet depune, rezultatele sunt puține

31

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA intra în gura lui – A fi subiect de

discuție, dar nu în sensul cel bun al cuvântului

A avea gură mare – A vorbi mult și tareA-i astupa gura – A-i spune ceva atât de

tăios, încât el nu a mai avut replicăA fi pocit la gură – A prevesti, prin vor-

bele sale un rău iminent și care, uneori se și întâmplă

A fi negru în cerul gurii – Aceasta sem-nalează răutatea

A se pune în gură – A se certa, a replica la învinuirile ce i se aduc

A sta cu gura pe el – A-i da continuu sfa-turi despre ce trebuie să facă

A-i pune pumnul în gură – A-l opri din vorbit brusc

A-și bate gura de pomană – Oricât i-ar vorbi, tot nu se prinde nimic de el

A uita de la mână până la gură – A nu reține nimic din ceea ce i se spune

A fi aceasta pentru el o gură de oxi-gen – A fi un prilej de refacere

A strica totul cu gura – A arunca vorbe nepotrivite

A-i lua vorba din gură – A-l întrerupeA-l lua gura pe dinainte – A spune ceva

ce nu trebuia spus, a dezvălui un secretA fi gură bogată – A fi vorbărețA vorbi gura fără el – A vorbi necontro-

32

Expresii populare, proverbe, zicătorilat, a nu gândi mai înainte de a spune

A râde cu gura până la urechi – A râde cu mare poftă

A-i rupe gura – A face ceva atât de reușit, încât îi trezește uimire și nedu-merire

A-i umbla gura ca o moară stricată – A vorbi mult și fără rost

A fi slobod la gură – A nu putea ține niciun secret

A da cu gura – A-i îndemna pe alții la muncă, dar el nu pune mâna

HOTĂRÂREA nu-i zicea lui „Cuțu“ dacă nu va fi așa!A o ține tot pe a luiA nu-l scoate dintr-ale luiA o ține tot una și bunăA merge până în pânzele albeA rămâne ca o stâncăA ține și cu dințiiA nu ști „șapte“ Scurt pe doi!

INIMĂA-l trage inima – A dărui măcar ceva,

dacă nu mai multA-i spune inima – A avea o presimțireA-i crește inima – A avea o bucurie

33

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA nu le pune pe toate la inimă – A fi mai

indiferent față de unele necazuriA-și călca pe inimă – A trece peste unele

neajunsuri, peste toate nemulțumirile și a ierta toate relele făcute de unii rău-voitori

A avea seu la inimă – A avea putereA-și lua inima în dinți – A avea tăria să

iei o hotărâre importantă, chiar dacă implică risc

A avea inimă rea – A fi supărat, tristA i se duce de la inimă – A-l respinge, a

nu-l mai iubiA avea o inimă de gheață – A nu putea fi

afectiv cu nimeniA-și lua o piatră de pe inimă – A simți o

ușurare după ce i-a trecut supărareaA fi tot numai inimă – A fi vrednic, a

avea putereA prinde la inimă – A se înzdrăveniA-i strica inima – A-l supăraA-i plânge și inima în el – A suferi

ISTEȚIMEA-i cădea fisaA-i făta mintea o ideeA i se aprinde un beculețA prinde firul

34


INSISTENȚĂA se ține grapăA se ține scaiA se ține lipcă

INTERMEDIARA intra pe firA-i aranja trampaA-i aranja o șustă

INUTILITATEÎi trebuie lui cum îmi trebuie mie drâmbăA face teoria chibrituluiA căuta ziua de ieriA se învârti în jurul cozii

IMORALITATEA călca strâmbA strica casa altuiaA călca pe lăturiA sări gardul

INTRIGĂA-și băga codițaA face zâzanie între eiA-l săpaA băga fitilA băga strâmbe

35

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA-l lucra pe la spate

ÎNVĂȚĂTURĂA fi cleiA fi tămâieA fi tufă de VenețiaA fi morcovitA ști lecția ca apaA se uita ca pisica în calendarA scrie ca cu laba gâșteiA-și roade coatele de bancăA avea minte neumblatăA lua poziția mutuluiA lua ținta golanuluiA lua examenul dintr-un focA rămâne la coada vaciiA cădea pe subiectA trece ca gâsca pe apăA te pune cu burta pe carteA lega cartea de gardA trece ca valiza prin gară

ÎMBĂTRÂNIREA fi de-acum un lemn de ars pe focA-i fi trecut soarele de-amiază

ÎNCURCĂTURIA nu şti pe unde să scoată cămașaA o pune de mămăligă

36

Expresii populare, proverbe, zicătoriA o băga pe mânecăA da de beleaA da de buclucA lua plasăA-și găsi nașulA se încurca ca puiul în beciA o încurca electricA încurca ploileA încurca ițeleA încurca macazulA și-o da în stambăA lua țeapăA călca pe locA și-o lua în petecA rupe-o-n fericireA mânca hapulA încurca borcaneleA-i da de furcăA intra la apăA rămâne în panăA-și da foc la valiză

LIMBĂA-l trage de limbă – A-l ispiti, a-l iscodiA avea limba ascuțită – A mușca cu

vorbe, a jigniA lăsa cu limbă de moarte – A lăsa tes-

tamentA vorbi aceeași limbă – A avea un limbaj

comun, a se înțelege

37

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA nu-i veni pe limbă – A nu se putea

exprima, deși ar avea cunoștiințeA-l mânca limba – A nu putea ține un secretA-i îngheța limba în gură – A amuți, a

nu putea scoate o vorbăA fi limbă lungă – A duce vorba de ici-

colo, neîntrebat

LEMNA bate în lemn – A alunga un presupus

rău, a-l preveniA-l aduce la sapă de lemn – A-l sărăciA sta ca lemnul – A sta nemișcat

LAIEA nu fi nici laie, nici bălaie – A nu fi

nimic clarA face o laie – Adică nimic

LENEȘA freca mangalul de pomanăA arde gazul de pomanăA fi un pierde-varăA fi un flutură-vântA bate pietrele

LĂCOMIEA fi ca lăcusteleA fi sac fără fund

38

Expresii populare, proverbe, zicătoriA fi gură spartăA-și băga mâinile până la coate

LINGUȘIREA-l periaA linge blideleA-i bate în strunăA se căciuliA-i duce trena

MÂNĂA fi mâna lui dreaptă – A fi omul lui de

încredereA-și ieși din mână – A nu mai fi în forma

care l-a consacratA fi la mâna lui – A depinde de elA-i da pe sub mână – A-i da pe ascunsA (nu) sta cu mâinile încrucișate – A

(nu) interveniA da din mână – A face mișcări de lovire

cu mânaA fi bun la mână – A-ți merge bine când

cumperi ceva de la elA-l avea la mână – A deține un obiect

compromițător cu care îl amenințiA-i cere mâna – A o pețiA merge pe mâna lui – A merge după

indicațiile luiA-și intra în mână – A ajunge la o formă

39

din comuna Conceşti, judeţul Botoşanisportivă corespunzătoare

A se spăla pe mâini de el – A scăpa de elA pune mână de la mână – A ajuta pe un

nevoiașA fi pe mâini bune – A fi persoane de

încredereA pierde pe mâna lui – A pierde urmând

planul luiA-și face mâna – A se antrenaA nu sta cu mâinile în sân – A interveniA fi cu mâinile legate – A nu putea

acționa din cauza unor piediciA-i întinde o mână – A-l ajutaA-i mâna – A-i duce din urmăA-l scăpa din mână – A fugi după ce l-a

prinsA nu-i da mâna – A nu-i conveni, a nu

dori să facăA-și da mâna – A se uni, a voi să conti-

nuie o activitate împreunăA-i da la mână – A-i aduce un lucru

aproapeA fi iute de mână – A folosi mâna cu

rapiditateA fi lung de mână – A furaA scăpa din mână – A pierde

MUNCĂA lucra la relanteuA lucra de mântuială

40

Expresii populare, proverbe, zicătoriA lucra ca cu mâna altuiaA lucra de ochii lumiiA se speti muncindA nu sta cât îi chicA scoate untul din elA trage la șaibăA munci în dorul leliiA munci până a cădea în botA nu ridica un paiA trage ca boul la jugA munci pe brânciA nu-l pune la icoaneA-i merge ca din piatră

MĂSEAA nu-i ajunge nici pe-o măsea – A avea

puținA-i crăpa măseaua – A avea mare nevoie

MĂNUȘĂA-i veni ca o mănușă – A-i veni perfectA-i arunca mănușa – A-l provoca la duelA se purta cumănuși – A se purta atent,

politicos

MÂNECĂA-l trage de mânecă – A-l face atentA se trage de mânecă cu el – A se purta

de parcă ar fi de seama lui

41

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA scoate asul din mânecă – A scoate car-

tea câștigătoare

MÂȚĂA fi mâță blândă – A se preface blând

până își atinge scopulA trage mâța de coadă – A o duce greu

MÂNCAREA mânca pe sponciA-l rupe la mațe de foameA avea o foame de lupA mânca cu frumușelulA scăpa foamea în burtăA mânca ca un spart A mânca și cu ochiiA mânca răbdări prăjiteA mânca ca-n târgul lui Cremene

MINTEA nu-i fi mintea la treabă – A se gândi în

altă parteA nu-și pune mintea cu el – A nu avea

legături cu el în nicio privințăA-și băga mințile în cap – A se cumințiA-l scoate de minte – A-l mințiA nu fi în mintea lui – A nu se potrivi cu

el în idei, gânduriA fi tot numai minte – A fi deștept din

42

Expresii populare, proverbe, zicătoricale-afară

A fi dezghețat la minte – A fi isteț, inte-ligent

A vedea ce-i poate mintea – A vedea cum se descurcă în situații limită

A nu avea minte nici cât o găină – A avea minte puțină

A fi la mintea cocoșului – A fi un lucru lesne de înțeles de către oricine

A-i merge mintea – A avea o judecată clară, la obiect, găsind soluția cea mai bună

A da în mintea copiilor – A se prostiA-l învăța minte – A-l pedepsi, a-l aduce

la ascultare

MOFTURI A face figuriA-i juca festeA-i face fițeA face nazuriA face moțocuriA juca teatruA face talente

MOACĂA-i da la moacă – A-i da la figurăA lua de-a moaca – A lua mai mult pe

degeaba

43

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA face treaba de-a moaca – A nu munci

cu tragere de inimăA fi o moacă – A fi o fată tăcută, căreia

nu-i înțelegi nici voia, nici nevoia

NEÎNCREDEREA nu face chirdus cu eiA nu face mulți purici cu eiA nu înșira cu elA nu o întinde cu eiA nu se înjuga cu elA nu pune în cârd cu elA nu lua foc cu gura pentru elA nu băga mâna în foc pentru elA nu face târg cu elA o curma cu el

NASA da cu nasul de el – A-l întâlniA-i cădea nasul – A nu se mai ține ca

înainte, a se pleoștiA-i trânti ușa în nas – A se enervaA-i da cu tifla în nas – A-l înfrunta cu

curaj, ba chiar cu obrăznicieA nu-i ajunge nici cu prăjina la nas – A

se ține fudul, mărețA-l duce de nas – A-l amăgi, a-l duce

până într-acolo, fără ca el să-și de-a seama

44

Expresii populare, proverbe, zicătoriA da nas în nas cu el – A se întâlni din

întâmplareA-și băga nasul peste tot – A controla

amănunțitA-i da peste nas – A-i face observațieA strâmba din nas – A-și arăta

nemulțumireaA umbla cu nasul pe sus – A se crede

deasupra tuturorA-și lua nasul la purtare – A se purta ca

o persoană importantăA i-l băga sub nas – A-i impune cevaA i le aduce toate sub nas – A-l aprovizi-

ona cu tot ce-i trebuieA-i râde în nas – A-i râde provocator,

batjocoritor chiarA-și vedea lungul nasului – A fi

conștient de valoarea saA i-o sufla de sub nas – A i-o răpi chiar

când era în stăpânirea luiA nu fi de nasul lui – A nu se potrivi cu

el, fiind între ei o diferență de valoareA i-o trage pe la nas – A-l șfechiui cu

vorba

NEBUNIEA nu fi în toate mințileA o lua raznaA fi într-o parteA fi întors de la țâță

45

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA fi sărit de pe fixA fi dus cu plutaA o lua pe arăturăA fi trăsnit cu leucaA prinde fluturiA o lua hăisaA fi sărac cu duhulA bate câmpiiA fi de pe altă lumeA fi dus de-acasăA-și fi ieșit din minți

NERVOZITATEA-i sări țandăraA-i sări muștarulA fi cu nervii la pământA-l lua în unghiiA intra dihania în elA se face focA tuna și-a fulgeraA-l pune pe jarA fi întors pe dosA se face DunăreA-l scoate din țâțâniA-l scoate din papuciA-l scoate din răbdăriA-l scoate din săriteA-l scoate de pe linieA-și mușca mâinileA se lua cu mâinile de cap

46

Expresii populare, proverbe, zicătoriA-și pune mâinile în capA-l scoate din pepeni

NAIVITATEA-și bate singuri cuie în tălpiA-și fura singur căciulaA fi fazanul luiA fi marioneta luiA-și tăia singur craca de sub picioareA-și da cu firma în capA și-o face cu mâna lui

NOAPTETreacă-se cu noaptea!A face nopți albeA fi pasăre de noapteA fi noaptea un sfetnic bun

OMA fi om cu scaun la cap – A fi un om

judecat, calculat, practicA fi om de casă – A fi om statornic, care

ține la familieA fi om la locul lui – A fi om care își vede

de grijile lui, nu de-ale altoraA fi om dintr-o bucată – A fi om cu care

te înțelegi dintr-odată, fără prea multă vorbă

A fi om de omenie – A fi un om săritor

47

din comuna Conceşti, judeţul Botoşanicare ajută pe cei aflați la necaz

A-l ști de om – A fi un om de care nu se apropie prea mulți cu îndrăzneală

A fi om în toată firea – a fi un om matur, trecut de majorat

A fi om de comitet – A fi un om bun la toate, care nu dă înapoi nici de la distracție

A-și da peste om – A găsi și cel ce se crede tare unul care să-i vină de hac

A fi om de lume – În concepția satu-lui, om de lume înseamnă un om care se află în centrul atenției: cunună, botează, se duce la petreceri

A fi un om bine – A fi un om frumos fizic, dar carestă bine și material

A fi un om cu picioarele pe pământ – A fi un om care nu pierde din vedere lucruri practice, reale

A fi un om de milioane – A fi un om superior, pe care nu-l întrece nimeni

A-l ține de om – A-l apreciaA nu fi ultimul om – Adică mai valorează

și el cevaA fi om răzbătător – A fi om vrednic,

care reușește oriunde s-ar duce

OBRAZA o lua în obraz – A primi observațieA da în obraz – A jigni o persoană fără

48

Expresii populare, proverbe, zicătorimotiv

A fi gros de obraz – A fi fără rușineA avea obraz subțire – A fi om sensibilA-și pune obrazul pentru el – A inter-

veni pentru a ajuta pe cinevaA-și face obraz – Mai mult a se preface

că dorește să ajute pe cineva, dar a nu voi să facă aceasta cu adevărat

A-i crăpa obrazul de rușine – A se simți rău fiindcă i se aduce la cunoștință o faptă de care este vinovat

A ieși cu obrazul pătat – A ieși umilitA-și spăla obrazul – A găsi un prilej de a

returna o facere de bine

OCHIA nu-l slăbi din ochi – A-l urmări cu pri-

virea fără întrerupereA fi cu ochii în patru – A fi foarte atentA nu închide niciun ochi – A nu dormi

delocA i se băga în ochi – A se duce mereu

înaintea lui spre a fi observatA-l lua la ochi – A-l urmăriA-l fura din ochi – A sustrage obiecte

chiar în prezența luiA fi plin ochi – A fi plin până la saturațieA-l sorbi din ochi – A-l privi cu

admirațieA nu-l slăbi din ochi – A nu întrerupe

49

din comuna Conceşti, judeţul Botoşaninicio clipă urmărirea

A-i deschide ochii – A-l lămuri, a-l clari-fica asupra unui aspect

A fi legat la ochi – A nu vedea ceea ce alții văd cu ușurință

A face de ochii lumii – A face numai să fie făcut, nu să fie făcut și bine

Ochii și el! – A-l păzi cu strictețeA închide ochii la ceva – A se face că nu

vede o neregulăA vedea negru înaintea ochilor – A avea

o stare sufletească foarte proastăA i se arunca praf în ochi – A lua niște

măsuri cu care de fapt acoperă ade-văratele soluții ce trebuiau luate ca să corecteze neregulile

A fi ochi și urechi! – A fi foarte atentA face cu ochiul – A face un semn

subînțelesA-l privi cu coada ochiului – A-l privi pe

furișA-i scoate ochii –A-i pune în față mereu

un fapt neplăcut, spre a-l traversaA nu-l vedea cu ochi buni – A nu-l sim-

patizaA-i ieși pe ochi – A-i produce numai

supărări ceea ce părea a-i fi de mare folos

A i se scurge ochii după ea – A o privi cu mult drag

50

Expresii populare, proverbe, zicătoriA face ochi – A se treziA pune ochii pe el/ea – A-l privi cu mult

interesA-i sări în ochi – A-i atrage atențiaA ține la el ca la lumina ochilor – A-l

feri de tot ce i-ar face răuA se duce cât va vedea cu ochii – A se

duce pe un drum fără finalA bate la ochi – A atrage atențiaA da ochii cu el – A-l întâlniA se uita chiorâș – A nu se uita cu ochi

buniA face ochi dulci – A privi cu dragA avea ochi numai pentru el – A ține

mai mult la el decât ceilalțiA-l lăsa cu ochii în soare – A-l lăsa

nedumerit

OSA-i ajunge cuțitul la os – A fi ajuns într-o

greutate insuportabilăA pune osul la muncă – A munci cu

toată inimaA-i trece os prin os – A sta mai mult

timp pe scaun în aceeași pozițieA fi păcătos până în măduva oaselor – A

fi plin de păcateA-i fi pătruns frigul până în măduva

oaselor – A fi aproape amorțit de frig

51


OALĂA-i băga pe toți într-o oală – A nu face

nicio deosebireA-l lua ca din oală – A-i lua prin surprin-

dereA-l fierbe la oală seacă – A-l lăsa să se

frământe, fără a-i desluși cauza

OUA umbla ca cu oul cel roșu – A umbla cu

mare atențieA nu fi nici de zeama ouălelor – A nu fi

bun de nimic

PUTEREA prinde la coajăA avea seu la inimăA prinde la inimăA fi în formăA se ține lățosA fi betonA fi tare pe piațăA fi tare de fire

PROVOCAREA-l călca pe bombeuriA-l călca pe coadăA-și arăta mușchiiA-l călca pe bătătură

52

Expresii populare, proverbe, zicătoriA-l scoate de pe linieA-i arunca pastilaA o căuta cu lumânareaA-l scoate din papuciA-l scoate din țâțâni

PROFESIE A avea patalama la mână – A avea

diplomă care să ateste o calificareA-și fi făcut un rost în viață – A avea o

profesieA-i da pâinea și cuțitul – A obține o

angajareA-l pune în pâine – A începe serviciulA mânca o pâine cu el – A fi colegi de

muncăA intra în pâine – A fi în prima zi de

muncă

PERSECUȚIEA-l lua în șuturiA-l lua în focuriA-l lua la bâzăA-l lua în pinteniA-l lua în vizorA-i lua piuitulA-l lua la trei-păzeșteA-l lua în colimatorA-l lua la tură

53

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA da cu crucea peste elA-l întreba de sănătateA-l lua la roată

PRIVIREA privi țintăA privi chiorâșA-l privi de susA privi galeș

PASA nu ține pasul cu elA nu ieși din pasul luiA face pași greșițiA face pasul înapoiA păși cu stângul

PROTEJAREA-l ține în brațeA avea spateA avea propteleA-l ține în spinareA-i ține partea

PUȘCĂRIEA face pârnaieA-l băga la zdupA-l băga la răcoare

54


PANARAMĂA se face de panaramăA ajunge o panaramăA se face de băcănie

PAPUC A-i da papucii – A-l expediaA-l scoate din papuci – A-l enervaA-l ține sub papuc – A- l stăpâni

PREFĂCĂTORIEA umbla cu cioara vopsităA umbla cu cioaceA măslui lucrurileA fi cărbune acoperit

PRECIZIEA-i veni festA-i veni ca turnatA-i veni la țancA-i veni la fixA fi trăsnet!A fi întâia!A pune punctul pe „i“A-l pune la punctA pune punct

55


PILĂA da șpagăA-i da dreptulA-i da mălaiulA avea priză la elA deschide ușa cu capul

PRIMEJDIEA-l fi trecut un mare păcatA fi trecut ceasul cel răuA-l paște o mare primejdieA fi văzut moartea cu ochiiA sta ca frunza pe apăA-i atârna viața de un fir de părA umbla cu zilele în mână

PALMĂA-l ține ca pe palmă – A nu-i lipsi nimicA bate palma – A face tranzacțieAceasta a fost o palmă pentru el – A

suporta o jignireA pune palma la spate și a pleca – Lipsă

de răspundereA-i da o palmă de pământ – A-i da o

suprafață foarte micăA fi drept ca în palmă – Neted, fără

urcușuri și coborâșuri

56


PLASĂA-i ridica mingea la plasă – A-l deter-

mina să reacționeze

PIELEA-i pune pielea pe băț – A-l pedepsi

foarte aspruA ști ce-i poate pielea – A-i testa capaci-

tatea de reacțieA nu vrea să fie în pielea lui – A fi într-o

situație de nedescrisA-i intra sub piele – A-i căuta protecțiaA nu-și încăpea în piele – A fi arogantA o simți pe pielea lui – A-i recunoaște

putereaA-și vinde scump pielea – A lupta până

la ultima picătură de sângeA-i crăpa pielea de șmecher ce este

PICIORA trăi pe picior mare – A trăi în belșugA-l călca pe picior – A-i atrage atenția că

a deviat de la discuțieA fi cu picioarele pe pământ – A fi rea-

list, a se baza pe concretA fi prins pe picior geșit – A fi prins

nepregătitA pune piciorul în prag – A lua o hotă-

râre

57

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA fi la picioarele lui – A-i fi inferiorA da cu piciorul în ce i se dă – A refuzaA se pune pe picioare – A se înzdrăveniA-i bate din picior – A dori să se impunăA-l îmbrăca din cap până în

picioare – A-l îmbrăca totA-l călca în picioare – A-l supuneA-i fugi pământul de sub picioare – A

pierde un privilegiuA fi pe picioarele lui – A fi independent

din punct de vedere material, a se des-curca singur

A face picioare – A pleca, a fi sustrasA-i spăla și picioarele – A se supune

până la umilințăA nu vedea nici picior de om – A fi pus-

tiu

PREVESTIRI ȘI SEMNEA-i țiui o ureche – A se primi o vesteA-l mânca palma – Va primi baniA i se zbate ochiul drept – Va avea o

bucurieA i se zbate ochiul stâng – Va primi o

veste reaA bate în lemn – A alunga răulA se bate cu mâna peste gură – A opri

vorba cea proastă

58


REALIZĂRIA se căpătuiA se ajungeA fi pe valA da lovituraA-i crește acțiunileA prinde la colțA se face om

ROATAA-i pune bețe în roate – A-l încurcaA merge ca pe roate – A merge cu sporA fi a cincea roată la căruță – A nu avea

niciun grad de rudenie cu el

RARITĂȚIAceasta este cu ciubote roșiiA fi scump la vorbăA-l căuta ca iarba de leaA da cu pușca și a nu găsi

RAPIDITATENumai mâine nu-i poimâineÎn doi timpi și trei mișcăriCât ai zice „Pește“!Cât ai clipi!Cât ai bate din palme

59


RISCA da toate pe unaA pune totul la bătaieA vedea ce-i poate capulA-l pune în țeava tunuluiA-i fi tot de una

SUFLETA-i intra în suflet – A-l îndrăgiA fi sufletul lor – A fi cel care inițiază

totulA-i fi acru sufletul de el – A fi sătul de

prezența luiA se umple de suflet – A se obosiA-și trage sufletul – A se odihniA scoate sufletul din el – A-l obosiA ajunge într-un suflet – A ajunge în grabăA aștepta cu sufletul la gură – A aștepta

cu nerăbdareA nu-și vinde și sufletul – A nu vinde cu

mai mult decât faceA pune suflet – A face cu pasiuneA fi larg la suflet – A fi generos

SPATEA nu-l durea nici în spate – A nu fi inte-

resat de altcinevaA-i întoarce spatele – A refuza orice dia-

log cu el

60


SFOARĂA da sfoară în țară – A vestiA trage sforile – A umbla cu intrigaA-l trage pe sfoară – A-l înșela

SFÂNTParcă i-ar fi ieșit un sfânt din gură – A

spune o vorbă înțeleaptăla momentul potrivitA nu fi nici el un sfânt – A face și el

greșeli

SALUTĂRISalutare la neamuri!Ura și la gară!La revedere și-un praj verde!Adio și n-am cuvinte!Să ne vedem când ne-om vedea palmele!

SLABA fi slab ca un țârA fi numai urzitA fi trei oase și-un zâmbetA merge în douăA fi ajuns într-un hal fără de halA fi o mână de omA-i fi slăbit balamalele

61


SUPĂRAREA se șifonaA i se fi înecat parcă toate corăbiileA-i ninge și ai ploua tot timpulA nu fi în toate apeleA nu fi în duși buniA-și face sânge răuA-i cădea bucuria în scârbăA nu-i fi toți boii acasăA fi căzut în butoiul cu melancolie

SOMNA dormi ca butuculA dormi bușteanA dormi tunA dormi iepureșteA-l fura somnulA se culca odată cu găinileA trage la aghioase

SACA fi sac fără fund – A fi nesățiosA fi prins cu mâța în sac – A fi prins cu

dovada vinovățieiA da de fundul sacului – A se terminaA nu fi intrat toate zilele în sac

62


ȘARPEA țipa ca din gură de șarpe – A scoate

unțipăt șuierătorA-l scoate și din gaură de șarpe – A-l

scoate cu orice prețA fi încălzit un șarpe la sân – A fi trădat

cel de lângă elA se zvârcoli ca un șarpe – A se zbate

din toate încheieturile

TÂRGA veni la spartul târgului – A veni când

târgul s-a terminatA se lua cu ziua târgului – A se lua cu

unele și altele, dar a nu se lua cu tre-buri serioase

A se rupe gura târgului – A face ceva atât de important și de bine încât să-i uimească pe toți

TRAISTĂA fi cu capul în traistă – A nu ști ce faceA-i mânca câinii din traistă – A nu fi

vigilentA fi neam de traistă – A fi de neam infe-

rior

63


TREN A face ca trenul – A urla, a striga, șuieraA prinde ultimul tren – A prinde ultima

ocazie, șansă

TOANEA nu fi în toane bune – A nu avea bună

dispozițieA fi cu toane – A fi schimbător

ȚARĂAceasta nu e un capăt de țară – Aceasta

nu e chiar o tragedieA nu fi țara în pradă – Aceasta nu e un

motiv de a se alarmaA pune țara la cale – A discuta diferite

lucruriA fi o țară fără câini – A fi o țară a nimă-

nui

TERMINAREA le da pe toate la spateA se duce pe apa sâmbeteiA se duce de râpăA-l pune cu botul pe labeA se alege praful de elA pune laba pe elA-l pune pe chituciA fi pe drojdie

64

Expresii populare, proverbe, zicătoriA fi căzut în plasăA fi varzăA-l da cu colac și lumânareA pune capac la toateA i se fi tăiat cărărileA ajuns falitA fi prins ultimul trenA-și fi luat lefteria de la elA-l fi scos la hatA-l fi trecut pe linia moartăA fi ajuns o epavăA fi înțărcat BalaiaA se fi stricat șandramauaA-și fi pus pofta în cuiA-l fi bărbieritA se fi lins pe bot

TĂCEREA tăcea ca porcul în popușoiA tăcea mâlcA tăcea chiticA tăcea ca peșteleA face ciocul mic

URECHEA-i mânca și urechile – A nu mai avea

nimic de mâncare, a fi înfometatA fi floare la ureche – A fi ceva frumos și

ușor de făcut

65

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniA fi numai ochi și urechi – A-i da îndru-

mări repetateA trage cu urechea – A asculta pe ascunsA fi înglodat până peste urechi – A avea

multe datorii de rezolvatA fi îndrăgostit până peste urechi – A

fi îndrăgostit în adevăratul înțeles al cuvântului

A se face într-o ureche – A se face prostA-l trage de urechi – A-i atrage atențiaA ciuli urechile – A asculta cu atențieA fi fudul de-o ureche – A nu auzi cu-o

urecheA fi tare de-o ureche – A nu auzi cu ea

prea bineA ajunge la urechile lui – A lua

cunoștință de un faptA-i fi roase urechile – A fi ascultat de

mai multe ori același lucruA-i intra pe-o ureche și a-i ieși pe

alta – A nu reține nimic din cele auzite

UIMIREA rămâne tablouA rămâne ca la fotografA rămâne cu gura căscatăA rămâne fără cuvinteA rămâne ca la dentistA-i sta mintea în locA sta motanul în coadă

66

Expresii populare, proverbe, zicătoriA se uita ca la felul treiA-și face cruce în toate părțile

URĂRISă mănânci când voi mânca eu!Să vii când te-oi chema eu!Sughiț bun și la ei!Bată-l norocul să-l bată!Să ne vedem când ne-om vedea palmele!Mulți ani și buni!Călătorie spâncenată!Să-ți fie de bici și harapnic!Să fie într-un ceas bun!Drum bun, cărare bătută!Când va fi mai greu, să ne fie ca acum!

UMBLAT INUTILA umbla teleleu TănasăA bate berbuncaA bate pietreleA umbla fleauraA umbla lelaA umbla ulițele

VORBĂA vorbi în doi peri – A vorbi cu

subînțeles, neclarA vorbi în dodii – A vorbi în pildeA vorbi fără capăt – A vorbi dezlânat,

67

din comuna Conceşti, judeţul Botoşaniilogic

A vorbi la pereți – A vorbi și a nu-l asculta nimeni

A vorbi la bec – A vorbi singur, pentru sine, căci auditorul nu este interesat

A vorbi de-a bățul – A vorbi fără respectA intra în vorbă cu el – A-l provoca spre

a afla ce doreșteA avea o vorbă cu el – A avea o înțelegere

numai de ei știutăA da de vorbit la lume – A fi subiect de

discuție în urma unui comportament neașteptat, cu abateri de la anumite reguli

A fi vorbă lungă – A avea debit verbal, a vorbi mult și nu tocmai cu conținut concentrate

A-l duce cu vorba – A-l amăgiA duce vorba ici-colo – A nu păstra un

secretA căuta sămânță de vorbă – A căuta să

intre în discuțieA vorbi în plus – A vorbi ce nu trebuieA-i scoate vorba cu cleștele – A fi tăcut,

ursuzA strica o vorbă cu el – A arunca o

vorbă, urmărind un scopA vorbi de clacă – A vorbi doar să se afle

în treabăA ieși vorbe – A-l vorbi de rău

68


ZILEA-i face zile fripte – A-l teroriza, a-l tra-

casaA-i mânca zilele – A nu-i fi lăsată de la

Dumnezeu o zi liniștităA fi clar ca lumina zilei – A fi evident un

lucru cu mare ușurințăA nu avea zi bună cu el – A fi tot timpul

în contradicțieA fi în zi bună – A-i merge toate după

bunul placA-l scoate la zi lumină – A-l ajuta să iasă

dintr-o încurcătură

ZGÂRCENIEA mânca de sub dânsulA fi strâns cu ușaA-i d ace curge printer degeteA nu ieși de la el cu firmituri în barbăA măsura căcăreaza cu ața

69


UMORISTICEMultea-am tras și nu m-am rasNici de asta nu m-oi tunedCap ai, minte ce-ți mai trebuie?Cum nu știu nimic, așa să nu-mi fie nimic

Noi ne facem că muncim,Ei se fac a ne plăti

Ziua trece, leafa merge,Noi cu drag muncim

Ține la el ca la talpa opinciiNu te-am văzut de mult, dar nici dor nu-mi eraMulțumesc căciulă, că stă-pânul n-are gură!Știe ce-au uitat alțiiDe când e lumea și pământulPe cuptor nu bate vântulPoftim la masă dacă ți-ai adus de-acasă!Lasă să vorbească și Ion, că și el e om!Cine mănâncă e ca un frate, cine nu, ca doiLuați loc la masă, nu vă pedepsiți ca acasă!Luați ca dintr-altuia!

70

Expresii populare, proverbe, zicătoriDai un ban, dar stai în față Iapă albă-i trebuie, c-aceea neagră nu trageO minciună de crezut e cea pe care o crezi și tu pe jumătate

Sărut mâna pentru masăC-a fost bună și gustoasăȘi bucătăreasa frumoasă!

La pus păcateleSă care cu spatele

Lingura și strachinaMămăliga-i gata!

Pune cușma pe-o urecheȘi se duce-n sat la fete

De când nu te-am văzut, nici dor nu-mi eraSă ne vedem când ne-om vedea palmele!

De Nastasă nici nu-mi pasă,De Nichita, nici atâta

Te-aș invita la masă dacă aș ști că nu vii

Toate-s bune, una-i rea,N-am parale la curea

71


A făcut ce-au făcut și turcii la PlevnaSăracul omul prost, bun odor la casă a fostA vorbit și el când trebuia să tacăSă fim noi sănătoși, că belelele curg gârlăEu sunt mic, nu știu nimicTata-n pod jupește capra/oaiaSe duce și el, să aibă de unde veniNu știu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am trecutBine mai era odată, când era bunica fată, și bunicul băiețel și câinele cățelFii cuminte, că țara geme de proști!Asta-i fata dacă-ți place,Alta mama nu mai face,Așa-i lumea din bucăți,Rupi-n două, dai la toți

Femeia să fie frumoasă și să vină devreme acasăEl e bărbat și sub pat

Unei fete de care se împiedică toți, dar n-o joacă nimeni, zicându-i „Pardon“, iar mama o ia acasă:– „Pardon de pardoniseală, hai acasă fă Marghioală!“

Dacă nu și nu, și nu,

72

Expresii populare, proverbe, zicătoriIa măgarul și te du!

Poftim la masă, că doar obrazul n-are gard de nuiele și nici gura n-are lacăt!Ia mai zi, cum ai mai zis!

Să trăiți domnule becMi-a venit rândul să plec!

Greu la deal cu boii miciMănâncă ce vrei, numai nu alege!Mai departe scrie-n carteDintre toate legumele din borș, lui îi place mai mult carnea

Doar oleacă nu-o vacă,Și o vacă dac-ar fi,Tot nu e cine știe ci

Mulțumesc de întrebare și de cuvântul cel bun!Doi cu mapa și unul cu sapa

Invitație la plecarea musafirilor:– Oamenii mai vin, mai stau, dar mai și pleacă.SauSărutații mâna nașului că vrea să se culce,Rămâne cumătrul cel mare și muzica

73

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniSă ne vedem când ne-om întâlni!

Cine-i harnic și muncește,Are tot ce vrea,Cine-i leneș și chiulește Are tot așaÎntre două nu te plouă, dar nici bine nu-ți mergeChipărat, sărat și acru,Mănâncă tata săracu

Iese Ciofu dintr-o bortă,Cu-n papuc și c-o ciubotă

Parc-ar fi de pe vremea lui Papură-Vodă!Na-ți-o frântă, că ți-am dres-o!

Pot să pun și eu o întrebare,Că doar limba oase n-are

Meseria-i brățară de aur și gâtul pâlnie de argintCând se duce parcă vineAi noștri de la gura ploștiiSe duce mai târziu, ca să vină mai devremeLaudă-mă, gură, că ți-oi da friptură!Dai un ban, dar stai în fațăSe pricepe ca baba la mitralierăDacă baba mai avea un

74

Expresii populare, proverbe, zicătoripicior se făcea avion Să mănânci când oi mânca eu!Voia la el, ca la boierii cei mariNici lapte nu mănânc, nici cu vaca nu mă ducEl știe ce-au uitat alțiiÎi taie popa limba cui mănâncă de fruptDacă vrei să faci avere, mănâncă pâine cu mereA avea fiori de cloșcă moartă

Sunt bătrân și nu mai pot,Și călcâiul nu ia foc

A face armata la marina călăreațăFelul trei: „Pe ușă afară!“A te juca cu țara în bunghi și cu Europa în nasturi

Am un leu și vreau să-l beu,Și mai am o mânecă pe ceea duminică

Eu îl trag pe masă, el se trage sub masăA fi ajutor de băgător de seamăS-a sculat și se mai odihnește oleacăA intrat nora între blideNu-i cum trebuie, e bun cum esteDacă găsești pe cineva mâncând, mănâncă, că doar nu te doare gura. Dacă-l găsești lucrând, ocolește-l

75

din comuna Conceşti, judeţul Botoşanică doar nu te dor picioarele.Dacă este cozonac pe masă, este și dragoste în casăCântecul țiganului vara: „La umbra nucului bătrân“Cântecul țiganului iarna: „N-am avut noroc pe lume“Omul cade din copac și se odihneșteMeșterul de la Hâr-lău, strică bun și face răuS-a săturat de el ca de mere pădurețeCe-i al lui e pus deoparteA muri ca țiganul între două pâini:una s-a gătit și alta n-a mai venitNu e prost degeaba!Aici s-a răsturnat carul cu proștiCa la el la nimeniDeviza meșterului rău:“Să țină reparația, cât vor ține la el banii“A se coborî milităria din podA face mai mult de-o grămadăA mirosi a creier arsLunea sunt trei ceasuri releA-i merge vestea ca de popă tuns A schimba cum schimbă Haim Șachil caiiA fi de râsul curcilorA se ține lumea de el ca după ursNu-i cum trebuie, e bun cum esteMulți văd, puțini cunoscA închide ușa pe dinafară

76

Expresii populare, proverbe, zicătoriToți s-au îmbătat, numai noi nuNu sta că-ți stă norocul!A fi doisprezece la legăturăDă negru peste verde, că boieru-i chior, nu vede (la prășit)A sta ca iarna cea greaNu știu dealul s-a mărit, ori puterea s-a gătitLa muncă, căci s-au gătit banii din pungă!Șefu-i șef și-n pielea goalăA se înșela ca o fată mare

Când e bine, nu-i de mine,Când e rău, hop și eu!

După cât e de prost, mai face și în cărare

De-ar ști omul ce-ar pățiDinainte s-ar păzi

Dragostea e ca o râieTe mănâncă și-n călcâie

Ochii văd, inima cere,Dacă n-ai nici o putere!Mult a fost puțin a rămasEl e Costică de la M.F.A. cu centura de câlțiA te culca viu și a te scula mort

77

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniMă duc la muncă să muncesc,Dă, Doamne, să nu găsesc!

Lasă-l să stea, că nu-l ia apa!A avea cap, doar să nu-l ploaie în gâtA avea cap pentru tot nebunulA vorbit când trebuia să tacă

78


PROVERBE ȘI ZICĂTORIDacă nu bați fierul cât e fierbinte, pe urmă el nu se mai întindeIarna n-o mănâncă lupulDecât la spital, mai bine la balLa toată casa este mort, numai că nu-I cruce la poartăPâinea a mea, cuțitul al tău!Ambiția costăLa capătul ambiției te așteaptă moarteaDacă îi dai un deget,îți prinde toată mânaSă nu știe dreapta ce face stângaCând ești tânăr, slăbești pentru că iubești, când ești bătrân, slăbești pentru că urăștiUnde merge suta, merge și miaDacă vrei să ajungi mare, nu te ocupa de lucruri miciDacă moare un om, nu moare lumeaSperanța moare ultimaCui pe cui se scoateOchii sperie, mâinile bucurăNu-s lovele la poticneliÎn calul care trage, în acela mai daiA nu băga mâna până la cotTotul e bine când se termină cu bineA se potrivi ca boala cu descânteculCu ce pahar dai, cu acela iei

79

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniUnde dă mama, creșteA împușca doi iepuri dintr-un focA ieși ca păduchele în frunteCând e iubire, se satură amân-doi dintr-un ouUnde mănâncă unul, mai mănâncă și al doileaPe cine îl vede c-un ochi el îl vede cu doiS-a înecat ca țiganul la malA fi trecut prin ciur și sităBine faci, bine găseștiA umbla cu mierea pe mâini și a nu te linge?A-i plăcea cum îi place câi-nelui a linge sareApa de ploaie nu ține multȘi-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiulNu e cum vrea omul, ci cum vrea DomnulDomnul a dat, Domnul a luatA juca la două capeteMai bine mai târziu, decât niciodatăA tăia poala și a fugiAceasta e o nucă prea tare pentru elÎi trebuie cum îmi trebuie mie drâmbăA-l da pe ușă afară și a intra pe geamCalul este gândul omuluiUn copil e o floare, doi-două flori, tre-trei flori, dar patru……A face din alb negru și din negru albBerea te duce la șanț, vinul la pat

80

Expresii populare, proverbe, zicătoriOmului poți să-i iei cu de-a sila, dar să-i dai nu!Încercarea greș n-areCe-i în mână nu-i minciunăCine alege prea mult, culege la urmăCu o mână îți dă, cu alta îți iaCe dă omul cu mâna lui e sfântDragostea-i cu năbădăiTimpul tace și treceNiciodată să nu spui niciodatăFrumusețea nu se mănâncă cu mămăligăNu-l interesează banii, ci numărul lorO minune nu ține mai mult de trei zileCine râde la urmă, râde mai bineCine dă, lui își dăSă nu umble nimeni ca banulRăzbunarea este arma prostuluiUrma alegeA lua de pe un umăr și a pune pe celălaltDe ce ai, de ce ai vrea mai multCu rușinea mori în drumMortul nu se mai întoarce la groapăAșa cap, așa căciulăSă zică din gură, dar să nu dea din mâiniCe folos că tata-I domn, dacă el nu este omViață legată cu ață: ața s-a rupt și viața s-a sfârșitDe ce te temi, de-aceea nu scapiCând te-a mânca păduchele, mai este

81

din comuna Conceşti, judeţul Botoşanicum este, dar când te-a mânca lindina…..Căsătoria nu este un măr pe care să-l guști și apoi să-l arunciCa cu mâna i-ar lua, dar nu poateA-i plăti cu aceeași monedăDragoste cu de-a sila nu se poateȘtii când te duci, dar nu știi când viiPrietenia e ca o floare: trebuie să o cultiviCartoful e pâinea săraculuiCalului trebuie să-i dai: apă, paie și bătaieDe la „nu-i“ încep toateProst să fii, noroc să aiO femei frumoasă e ca o cetate pe care o asediază toțiA păzi o femeie e totuna cu a păzi un cârd de iepuriFemeia este un rău necesarFemeia multe spune, băr-batul la spate le puneFemeia este lumina caseiFără femeie casa-i goalăBărbatul este capul, dar femeia este gâtul care-l poartăFemeia gospodină ține casa cu furcaBeatul se dezbată, prostul niciodatăCând ești tânăr și frumosLa toți le ești drăgăstosCând nu mai poți și ești bătrânLa toți le ești ca un spinEste scară de urcat, dar și de coborât

82

Expresii populare, proverbe, zicătoriUnde e minte multă, e și prostie multăUneori prostia te costă mai mult decât minteaMănânci ca să trăiești, nu trăiești ca să mănânciA sta strâmb și a judeca dreptCum și-o face omul cu mâna lui, nu i-o face nimeniOsia unsă nu scârțâieCâinele cât are osul în gură, nu mușcăDacă ai zile, ai și leacCe-i al tău e pus deoparteA fi mantaua lor de ploaieCu bani cumperi și mamă și tatăDespre copii:Cine-i are să și-i crească, cine nu, să nu-i doreascăOmul cât trăiește învață și la urmă nu le știe pe toateDecât să muncești degeaba, mai bine stai degeabaPomana îngrașă porculNu există nuntă fără minciuniA ajunge la mal și a-ți băga capul într-o găleată de apăPrimul pas spre moarte nu e vârsta, ci uitareaBanul te învață a vorbi și haina a mergeCe este de haram, de haram se duceTot ce este mult strică

83

din comuna Conceşti, judeţul BotoşaniSă bei ca un bou, nu ca un om: boul bea cât îi trebuie, omul bea și nu se mai saturăVârsta e cea pe care o simțiÎntotdeauna mortu-i vinovatCe-i frumos nu ține multCe-i frumos și lui Dumnezeu îi placeMeserie, te-am halit! Nu te știu, nu te cunoscCei mai mari dușmani se nasc din prieteniiOmul care îmbătrânește ori moare, ori se tâmpeșteAgricultura e un loz în plicDe unde dai, de-acolo n-ai!Facerea de bine e înjurătură de mamăOmul deștept învață din greșelile altoraPe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăieștiCe ai a trage, tragiOcaziile se răzbunăMai bine să zică: „Vai de el!“, decât „Vai de noi! “Într-o căsnicie e un bou și-o beleaBinele se uită, răul niciodatăA pune totdeauna răul înainteDacă nu curge, picurăDacă n-ai bani, le duci dorul, dacă îi ai le duci grijațiganului dacă îi dai mămă-ligă se urcă și pe cuptor

84

Expresii populare, proverbe, zicătoriFemeia și pieptenele nu se împrumutăCadourile primite nu se dauCum vine Sântamaria, pun în cui pălăriaAșa-i când scapă calicul la traistă de lânăOmenia nici nu se cum-pără, nici nu se vindeA scăpat de dracul și-a dat peste tat-suCu mâna străinului foc să ieiA se plimba ca împăratul, nu ca tot satulDragostea pe furate e mai dulce ca cea pe așezateA-l mușca de față, nu de spateCurățenia nu se face, se menține

85

GLOSARApropou, apropouri = fiindcă a venit vorba, vorbe spuse pe oco-lite la adresa cuivaAghioase = a dormi, a sforăiAroganță = înfumurare, fudu-lie nejustificatăBalamale = cuie groase îndoite în așa fel încât să se sprijine o ușăBățos = care se ține tare, țeapăn, care nu se îndoaieBuștean = butuc,fig. nesimțitorBreaz (cal) = animal însem-nat cu o pată albă pe botBuci = resturile de la piep-tănat fuior de cânepăBuiestru = zburdalnic, nărăvașBelciug = verigăCalapod = piesă de lemn în forma piciorului, întrebuințată la confecționarea încălțăminteiCârlan = miel sau ied care a încetat să mai sugăChirdus = câștigChiorâș = a nu se uita drept,crucișChichițe = amănunte, mărunțișuriChic = a nu sta cât îi chic (deloc)

86

Colimator = dispozitiv optic folosit pen-tru a transforma un fascicol de raze diver-gente într-un fascicol de raze paraleleChicuș = A fi chicuș de apă (transpirat)Dodii = a vorbi fără șir, aiureaDrâmbă = instrument muzical popularFler = orientare rapidă într-o împrejurare, perspicacitateFofârlica = a umbla cu fofârlica.A umbla cu șmecherie, cu viclenieFercheș = elegant, gătitGaie = pasăre răpitoare cu ciocul coro-iat cu glas puternic și cu coada în furcăGardă = pază executată într-o uni-tate militară, instituție civilă, per-soană sau grupuri care asigură pazaGogoși = minciuni mariHău = prăpastieHarapnic= bici împletit din curele de pieleHap = a înghiți ceva neplăcutÎnglodat = Fig. afundat în datoriiLeit = a fi la felLeat = Expresia: A fi leat cu cineva (a fi de aceeași vârstă)Moț = Expresia: A fi mai cu moț (a se crede deosebit de ceilalți)Mălai = făină de porumbMoțoc, moțocuri = Expre-sia: A face moțocuri (a face mof-turi, a nu-i plăcea ceva)

87

Moacă = figură, fațăA muștrului = a certaTeapă = soi, fire character, stare, treaptă, rang social. Expresia:A fi de aceeași teapă (a fi la fel)Talent = aptitudine într-un anumit domeniuTaclale = vorbe doar să treacă timpulTaifas = vorbe doar să treacă timpulTifla = a disprețui, a desconsideraȚâțâni = balamale, de regulă uși, geamuri

89

CUPRINS

ARGUMENT ...............................................3EXPRESII POPULARE .............................5UMORISTICE ...........................................69PROVERBE ȘI ZICĂTORI .....................78GLOSAR .....................................................85

int.tuculeanu.expresii.populare.concesti.105x180

Documents