prez i met int prot i 2

95
METABOLISMUL INTERMEDIAR AL PROTEINELOR SIMPLE ȘI CONJUGATE

Upload: anonimanonim

Post on 20-Feb-2016

257 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

prezemtare

TRANSCRIPT

Page 1: Prez i Met Int Prot i 2

METABOLISMUL INTERMEDIAR

AL PROTEINELORSIMPLE ȘI CONJUGATE

Page 2: Prez i Met Int Prot i 2

STAREA DINAMICĂ A METABOLISMULUI PROTEINELOR ȘI

AL AMINOACIZILOR• Reflectă corelațiile dintre sinteza și

degradarea aminoacizilor și proteinelor • Este apreciată prin determinarea bilanţului

azotat. • Bilanțul azotat este diferența cantitativă

dintre cantitatea de azot ingerat cu produsele alimentare și cel eliminat din organism pe toate căile posibile (urină, mase fecale, salivă, sudoare etc.) exprimată în g/24 ore.

• Poate fi: * pozitiv* echilibrat sau nul* negativ

Page 3: Prez i Met Int Prot i 2

VALOAREA BIOLOGICĂ a proteinelor alimentare este

determinată de:1. Aminoacizii care intră în componența lor.

• Aminoacizii INDISPENSABILI sunt cei care nu se sintetizează în celulele organismului uman: valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, treonina, triptofanul și fenilalanina.

• Aminoacizii SEMIDISPENSABILI se formează în organism în cantități mai mici decît cele necesare: arginina și histidina.

• Aminoacizii DISPENSABILI sunt cei cantitatea cărora este asigurată integral prin sinteză proprie (10 aminoacizi).

2. Capacitatea organismului de a asimila aminoacizii proteinei alimentare.

Page 4: Prez i Met Int Prot i 2

FONDUL METABOLIC COMUN AL AMINOACIZILOR

• Fondul metabolic comun al aminoacizilor este totalitatea aminoacizilor liberi din organism de origine atît exogenă (alimentară), cît și endogenă (degradarea proteinelor) care sunt utilizati pentru sinteza proteinelor de către celule.

• Constituie 30 g din totalitatea de 15 kg de proteine ale organismului.

• Cantitatea majoră - aminoacizii sangvini (0,35-0,65 g/l).

Page 5: Prez i Met Int Prot i 2

DIGESTIA PROTEINELOR ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL.

Enzimele proteoliticeENDOPEPTIDAZE

proteaze ce scindează legăturile peptidice din interiorul lanțului

polipeptidic

1.Pepsina2.Gastrixina3.Tripsina4.Chimotripsina5.Colagenza6.Elastaza

EXOPEPTIDAZE proteaze ce scindează legăturile formate de aminoacizii terminali

1.Carboxipeptidazele A și B2.Aminopeptidazele3.Dipeptidazele

Page 6: Prez i Met Int Prot i 2

• Sunt sintetizate și secretate în tractul digestiv în formă de PROENZIME neactive, ce asigură protecția proteinelor celulelor producătoare și a canalelor prin care se secretă de degradare.

• Mecanismul activării – PROTEOLIZA PARȚIALĂ

PEPSINOGEN →PEPSINĂ ACITVĂ + PEPTIDĂ (42 AA)

TRIPSONOGEN →TRIPSINĂ + PEPTIDĂ (6 AA)

DIGESTIA PROTEINELOR ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL.

Enzimele proteolitice.

Page 7: Prez i Met Int Prot i 2

Activare prin proteoliză parţială

Page 8: Prez i Met Int Prot i 2

Specificitatea principalelor proteaze ale tractului

gastrointestinalPepsina Tripsina

Chimotripsina Elastaza

Page 9: Prez i Met Int Prot i 2

DIGESTIA PROTEINELOR ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL.

Digestia în stomac.

• Enzimele: pepsinagastrixinarenina (la sugari)

• Acidul clorhidric (HCl)

Page 10: Prez i Met Int Prot i 2

1. Asigură tumefierea și denaturarea proteinelor alimentare.

2. Activează pepsinogenul.3. Crează pH-ul optim pentru activitatea

enzimelor proteolitice ale sucului gastric.4. Previne popularea cu bacterii a stomacului

(acțiune antimicrobiană).5. Contribuie la absorbția fierului alimentar.

DIGESTIA PROTEINELOR ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL.

Rolul acidului clorhidric (HCl)

Page 11: Prez i Met Int Prot i 2

DIGESTIA PROTEINELOR ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL.

Sinteza și secreția HClI etapă – în celulele secundare ale mucoasei stomacale carboanhidraza

H2O + CO2 → H2CO3 → HCO3- + H+

NaCl → Na+ + Cl-

II etapă – secreția separată a ionilor H+ și Cl- în lumenul stomacului

III etapă – formarea ac.clorhidric în lumenul stomaculuiH+ + Cl- → HCl

Stimulatori – gastrina, histamina.Inhibitori – secretina, stomatostatina

Page 12: Prez i Met Int Prot i 2

Secreţia HCl în stomac

Page 13: Prez i Met Int Prot i 2

DIGESTIA PROTEINELOR ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL.

Digestia în intestin.

1. Enzimele.• pancreatice: tripsina,

chimotripsina,carboxipeptidazele A și Belastazacolagenaza

• intestinale: aminopeptidazeledipeptidazele

2. Carbonații (HCO3¯ )

Page 14: Prez i Met Int Prot i 2

DIGESTIA PROTEINELOR ÎN TRACTUL GASTRO-INTESTINAL.

Produsele finale.

• Aminoacizi liberi• Dipeptide• Tripeptide

Page 15: Prez i Met Int Prot i 2

Absorbția aminoacizilor din intestin

Mecanismul transportului prin simport cu Na+

Page 16: Prez i Met Int Prot i 2

Absorbția aminoacizilor din intestin.

Mecanismul transportului prin intermediul ciclului γ-glutamilic

Page 17: Prez i Met Int Prot i 2

Putrefacția aminoacizilor• Sediul – intestinul gros.• Substratele – aminoacizii ce nu au fost

absorbiți în intestinul subțire• Realizată de bacteriile microflorei intestinale• Produsele –

* substanțe inofensive - alcooli, acizi grași, ceto-acizi, oxi-acizi etc., * substanțe toxice – hidrogenul sulfurat (H2S), metil-mercaptanul (CH3SH), putrescina, cadaverina, crezolul, fenolul, scatolul și indolul.

• Dezintoxicarea în ficat.• Eliminarea produselor dezintoxicării - pe cale

urinară.

Page 18: Prez i Met Int Prot i 2

Putrefacția aminoacizilorDegradarea catenelor laterale ale AA ciclici

duc la formarea produselor toxice:a. din Tir se formează crezol, fenol;b. din Tri – scatol, indol.

Page 19: Prez i Met Int Prot i 2

Neutralizarea produșilor toxici• Ficatul conţine E specifice – arilsulfotransferaza

şi UDP – glucoroniltransferaza – ce transferă resturile de acid corespunzător de la formele active a lor (3’ –fosfoadenozin –5’fosfosulfat – PAPS şi uridindifosfatglucuronat – UDP-glucuronat) la substanţele toxice.

• Arilsulfotransferazaindoxil + PAPS --- indoxilsulfat + PAP

Page 20: Prez i Met Int Prot i 2

Neutralizarea produșilor toxici

Page 21: Prez i Met Int Prot i 2

Putrefacția aminoacizilor

Page 22: Prez i Met Int Prot i 2

• Sarea de potasiu a indoxilsulfatului se numeşte indican. Cantitatea de indican din urină indică gradul de putrefacţie în intestin şi starea funcţională a ficatului.

Page 23: Prez i Met Int Prot i 2

Soarta aminoacizilor absorbiți

Page 24: Prez i Met Int Prot i 2

CĂILE GENERALE ALE DEGRADĂRII AMINOACIZILOR

LA PRODUSELE FINALE ALE METABOLISMULUI

1. căile de transformare a grupei amino;

2. căile de degradare a scheletelor de carbon ale aminoacizilor;

3. căile de transformare a grupei carboxil.

Page 25: Prez i Met Int Prot i 2

DEZAMINAREATipurile generale ale dezaminării

1. Reductivă + 2H+

R-CH(NH2)-COOH -------> R-CH2-COOH + NH3

2. Hidrolitică + H2O

R-CH(NH2)-COOH -------> R-CH(OH)-COOH + NH3

3. Intramoleculară

R-CH(NH2)-COOH -------> R-CH=CH-COOH + NH3

4. Oxidativă1/2 O2

R-CH(NH2)-COOH -------> R-CO-COOH + NH3

Page 26: Prez i Met Int Prot i 2

Dezaminarea intramoleculară a histidinei

E – histidaza

HISTIDINA AC. UROCANIC

Page 27: Prez i Met Int Prot i 2

Dezaminarea directă a treoninei E – treonin dehidrataza

treoninaCH3-CH-CH-COOH + H2O

I I OH NH2

↓ ECH3-CH2-CO-COOH + H2O + NH4

+

α-cetobutirat

Page 28: Prez i Met Int Prot i 2

Dezaminarea neoxidativă a cisteinei

E – cistationin-γ-liaza

HS-CH2-CH-COOH + H2O I NH2

↓ ECH3-CO-COOH + H2S + NH4

+

Page 29: Prez i Met Int Prot i 2

DEZAMINAREA OXIDATIVĂ DIRECTĂ A ACIDULUI GLUTAMIC

E – glutamat dehidrogenaza

ac. glutamic α-cetoglutarat

Page 30: Prez i Met Int Prot i 2

Dezaminarea oxidativă indirectă

a aminoacizilorEtapele:

1. Transaminarea

2. Dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic

Page 32: Prez i Met Int Prot i 2

Transaminarea - reacţia generală

Page 33: Prez i Met Int Prot i 2

Principalele transaminaze• AlAT – alanin

aminotransferaza sau GPT – glutamat:piruvat transaminaza

• Activitate crescută în afecţiunile ficatului

• AsAT – aspartat aminotransferaza sau GOT – glutamat:aspartat transaminaza

• Activitate crescută în afecţiu-nile cordului şi muşchilor scheletici

Page 34: Prez i Met Int Prot i 2

Reacţia globală a dezaminării oxidative indirecte a

aminoacizilorTransdezaminarea

Page 35: Prez i Met Int Prot i 2

Transreaminareasau biosinteza aminoacizilor

dispensabiliI Etapă - Fixarea amoniacului la α-cetoglutarat cu formarea

Glu (reaminarea)

II Etapă – Trasferul grupei α-amino de la Glu la α-cetoacidul respectiv cu formarea aminoacidului scontat (transaminarea)

Page 36: Prez i Met Int Prot i 2

SOARTA SCHELETELOR DE CARBON ALE AMINOACIZILOR

Page 37: Prez i Met Int Prot i 2

DECARBOXILAREA AMINOACIZILORTipurile

1. α-decarboxilarea - calea formării aminelor biogene; R-CH-COOH →R-CH2-NH2 + CO2

I NH2

2. ω-decarboxilarea; HOOC-CH2-CH-COOH →H3C-CH-COOH + CO2

I I Asp NH2 NH2 Ala3. decarboxilarea concomitentă cu transaminarea;

R'-CH-COOH + R"-C-COOH →R'-C=O + R"-CH-COOH + CO2

I II I I NH2 O H NH24. decarboxilarea asociată cu condensarea a 2 molecule.

R'-CH-COOH + R"-C—S-CoA →R'-CH — C-R" + HS-CoA + CO2

I II I II NH2 O NH2 O

Page 38: Prez i Met Int Prot i 2

Aminele biogeneSerotonina - vasoconstrictor; antidiuretic; mediator al SNC.

DOPamina – precursorul catecol-aminelor şi melaninei

Page 39: Prez i Met Int Prot i 2

Inactivarea aminelor biogene

1. Catalizată de • monoaminoxidază (MAO);• diaminoxidază.

2. Coenzima – FAD

3. Produs secundar – H2O2, neutralizat de catalază

Page 40: Prez i Met Int Prot i 2

Neutralizarea aminelor biogene

E– mono- sau diaminooxidazeleProces ireversibil2 etape: R-CH2-NH2 + E-FAD+ H2O →R-COH+NH3 + E-FADH2E-FADH2 + O2 → E-FAD + H2O22H2O2 → H2O +O2

Page 41: Prez i Met Int Prot i 2

Soarta amoniacului

• NH3 se formează în următoarele procese:1.dezaminarea AA;2.detoxifierea aminelor biogene;3.degradarea BA purinice şi pirimidinice;4.dezaminarea amidelor AA(Asn, Gln);5.Putrefacţia AA în intestinul gros sub

acţiunea microflorei

Page 42: Prez i Met Int Prot i 2

Mecanismul toxic a amoniacului

• Excesul de NH3 causeză alkalizarea (majorarea pH-ului) în sînge

• Tot odată se formează excesul de glutamat care se transformă în glutamină

• Apare deficitul de α-ketoglutarat ce inhibă Ciclul Krebs (nu are loc formarea suficientă de ATP)

• Nu se formează destul γ-aminobutyrat (GABA) care influențează metabolizmul creerului și țesutului nervos

Page 43: Prez i Met Int Prot i 2

Detoxifierea amoniacului

1. Extrahepatic – sinteza asparaginei (asn) şi glutaminei (gln)

2. În rinichi – formarea sărurilor de amoniu

3. În ficat – sinteza ureei

Page 44: Prez i Met Int Prot i 2

Eliberarea amoniacului din Asn şi Gln

Degradarea asparaginei (Asn)

H2N-OC-CH2-CH-COOH +H2O I NH2

↓ asparaginazaHO-C-CH2-CH-COOH + NH3

II I O NH2

Degradarea glutaminei (Gln)

H2N-OC-CH2-CH2-CH-COOH + H2O I NH2

↓ glutaminazaHO-C-CH2-CH2-CH-COOH + NH3

II I O NH2

Page 45: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza ureei

1. Procesul – ciclul ureogenetic, ciclul ornitinic, ciclul Krebs-Hanseleit

2. Sediul – ficatul3. Localizarea – mitocondriile şi citoplasma 4. Consumul energetic – 3 molecule ATP,

4 legături macroergice fosfat 5. Originea grupelor –NH2 – amoniacul şi

acidul aspartic

Page 46: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza ureeiReacţia 1 – sinteza carbamilfosfatului

E - CARBAMOILFOSFAT SINTETAZA Localizarea - mitocondriileActivator - N-acetilglutamatul şi alţi derivati acilglutamici, alostericInhibator – arginina, prin mecanism feedback

Page 47: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza ureeiReacţia 2 – sinteza citrulinei

E - ORNITIN-CARBAMILTRANSFERAZA – enzimă hepatospecifică

Sediul – mitocondriileTransportul în citoplasmă – transportori specifici pentru exportul

citrulinei şi importul ornitinei

Page 48: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza ureeiReacţia 3 – sinteza argininosuccinatului

E - ARGININOSUCCINAT SINTETAZA

Page 49: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza ureeiReacţia 4 –scindarea argininosuccinatului

E – ARGININOSUCCINAT LIAZA

Page 50: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza ureeiReacţia 5 – formarea ureei

E – ARGINAZA – enzimă hepatospecifică

Page 51: Prez i Met Int Prot i 2

Ciclul ureogenetic – schema generală

Page 52: Prez i Met Int Prot i 2

Corelaţiile dintre ciclul acizilor tricarboxilici

şi ciclul ureogenetic

Page 53: Prez i Met Int Prot i 2

Corelaţiile dintre ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul ureogenetic

Page 54: Prez i Met Int Prot i 2

Dereglările ereditare ale ciclului ureogenetic

Manifestări:1. Hiperamoniemie2. Hiperglutaminemie3. Encefalopatie cu

letargie şi evoluţie spre comă

4. Dereglări mixte ale EAB5. Hiperventilare6. Hipotermie7. Vomă

1. Tipul I al hiperamoni-emiei – carenţa Carba-moilfosfat sintetazei I

2. Tipul I al hiperamoni-emiei – carenţa Ornitin- carbamoil transferazei (cel mai frecvent)

3. Citrulinemia clasică – carenţa argininosuccinat sintetazei

4. Aciduria argininosuccinică – carenţa argininosuccinat liazei

5. Hiperargininemia – carenţa arginazei

Page 55: Prez i Met Int Prot i 2

• METABOLISMUL INTERMEDIAR AL UNOR AMINOACIZI

Page 56: Prez i Met Int Prot i 2

Soarta scheletului de carbon

Page 57: Prez i Met Int Prot i 2
Page 58: Prez i Met Int Prot i 2

Metabolismul Fen şi Tyr

1. Fen – AA esenţial

2. Tyr – AA neesenţial- se

sintetizează din Fen

Page 59: Prez i Met Int Prot i 2

Fenilcetonurie• Lipsa

fenilalaninhidroxilazei – fenilcetonurie

• Fenilpiruvatul - substanţă toxică în special pentru SNC

• bolnavul nu se dezvoltă psihic (este handicapat, idiot).

Page 60: Prez i Met Int Prot i 2

• Alcaptonuria- lipsa homogentizinatoxidazei: acumularea a.homogentizinic în ţesuturi şi eliminarea lui cu urina (urina se colorează în negru)

Page 61: Prez i Met Int Prot i 2

Albinismul• apare în rezultatul

deficienţei echipamentului enzimatic participant la biosinteza melaninei. Bolnavul este lipsit de pigment

Page 62: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza catecolaminelor

Page 63: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza catecolaminelor

Page 64: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza catecolaminelor

Page 65: Prez i Met Int Prot i 2

Metabolismul Trp

• Trp – AA esenţial, glicogen şi cetogen• Catabolismul Trp: acetoacetil CoA—

Acetil CoA• în timpul catabolizării produce:a. Alab. NAD şi NADP (din hidroxiantranilat)

Page 66: Prez i Met Int Prot i 2

Metabolismul Trp

1.sinteza Ala2.Sinteza NAD

Page 67: Prez i Met Int Prot i 2

Metabolismul Trp

1.sinteza serotoninei2.sinteza triptaminei

Page 68: Prez i Met Int Prot i 2

Maladia Hartnup

• Insuficienţa E implicate în catabolismul Trp• Retard mintal, ataxie cerebrală• Mătirea c% de Trh şi indolacetat în urină

Page 69: Prez i Met Int Prot i 2

Metionina. S-Adenozilmetionina

• Met – AA esenţial, glicogen• Catabolismul – succinil CoA:a. Met---S-adenozilMet---S-adenozil-

homocistein--homocistein+adenozinb. Homocisteina+Ser---cistationc. Cistationul---NH3, Cis, cetobutiratd. Cetobutiratul---propionilCoA----

metilmalonilCoA---succinilCoA

Page 70: Prez i Met Int Prot i 2

S-adenozil metionina

• Donor de gruparea CH3

Page 71: Prez i Met Int Prot i 2

Reacţiile metabolice

• S-adenozil-Met participă la sinteza:a. Fosfatidilcolineib. Adrenalineic. Creatineid. La metilarea BA purinice şi pirimidinice:

N1-metiladenozin, metilguanozin (N2,N7)

Page 72: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza creatinei

Page 73: Prez i Met Int Prot i 2

Creatinfosfatul

• Creatinfosfatul – singurul compus cu legături macroergice pe care organismul îl poate depozita în muşchi.

• La un efort fizic se eliberează ATP mai rapid decît formarea lui pe seama glicolizei sau a LR

• Creatinina se elimină cu urina

Page 74: Prez i Met Int Prot i 2

Acidul tetrahidrofolic - THF

• Derivat al AF• AF+NADPH+H------dihidrofolat +NADP• DHF +NADPH+H-----THF +NADP

Page 75: Prez i Met Int Prot i 2

Rolul• de transportator al unor fragmente cu

un atom de carbon:• -metil (-CH3), • -metilen (CH2-),• -metenil (-CH=), • -formil (- CH=O)• -oximetil (-CH2-OH)

Page 76: Prez i Met Int Prot i 2

Ser+THF ----Gli + N5,N10THF

Page 77: Prez i Met Int Prot i 2

Metabolismul glicinei, serinei şi cisteinei

• Gli, Ser, Cis – AA neesenţiali, glicogeni• Sinteza Gli:a. Tre şi Serb. CO2+NH3+N5-N10-metilenTHF c. din etanolamina• Sinteza Ser:a.din Treb. din Glic. din 3-fosfogliceratd. din fosfatidilserina• Sinteza Cis:a. din Ser +homocisteinăb. din cistină

Page 78: Prez i Met Int Prot i 2

Catabolismul• Gli:1. Gli ---Ser----Piruvat2. Gli---glioxilat (+NH3)----CO2+acid formic3. Gli---Co2+NH3+N5-N10-metilenTHF• Ser:- piruvat:a. Serindehidratazeib. Prin transaminare cu piruvatul –hidroxipiruvat

—2fosfoglicerat---fosfoenolpiruvat---piruvat• Cis:- piruvat +sulfit (sulfat)

Page 79: Prez i Met Int Prot i 2

Reacţiile metabolice a Gli• Gli participă la sinteza:1. Serinei2. Creatinei3. Hemului4. Glutationului5. AB conjugaţi6. Acidului hipuric7. purinelor• Gli intră în componenţa colagenului• Gli---–glicinamida ( intră în componenţa

oxitocinei, vasopresinei)

Page 80: Prez i Met Int Prot i 2

Reacţiile metabolice a Ser

• Ser participă la sinteza:1. Cis2. Gli3. Sfingolipidelor4. Fosfatidilserinei5. fosfatidiletanolaminei

Page 81: Prez i Met Int Prot i 2

Reacţiile metabolice ale Cis

• Formarea legăturilor disulfidice din proteine, E, Co

• La sinteza:1. glutationului2. taurinei (AB)3. fosfopanteteinei (grupare prostetică a

PPA şi grupă funcţională a HSCoA)

Page 82: Prez i Met Int Prot i 2

AA dicarboxilici

• Asp şi Glu – AA neesenţiali, glucoformatori• Sinteza:prin reacţii de transaminare• Catabolismul:• Asp- OA• Glu--cetoglutarat

Page 83: Prez i Met Int Prot i 2

Reacţiile metabolice• Asp participă la sinteza:1. Asn2. Ureei3. BA purinice şi pirimidinice• Glu participă la sinteza: 1. Gln2. Pro3. γ aminobutiratului4. γ carboxiglutamatului5. Glutationului6. Este implicat în reacţiile de DO; transaminare

Page 84: Prez i Met Int Prot i 2

METABOLISMUL NUCLEOPROTEINELOR

Page 85: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor pirimidinice

Page 86: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor pirimidinice

Page 87: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor pirimidinice

Page 88: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor pirimidinice

Page 89: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor pirimidinice

Page 90: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor pirimidinice

Page 91: Prez i Met Int Prot i 2

Degradarea bazelor pirimidinice

Page 92: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor purinice

Page 93: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor purinice

Page 94: Prez i Met Int Prot i 2

Sinteza bazelor purinice

Page 95: Prez i Met Int Prot i 2

Degradarea bazelor purinice