introducere in taina vietii eclesiale

2
 pag. 5 Viaa parohial | iulie - august 2006 | Parte esen ial a noului ciclu de învturi, ce a debutat imedi at dup  Rusalii, lecturile nou-testamentare din cadrul sfintei liturghii descifreaz misterul experien ei noastre ca popor al lui Dumnezeu. Cele dou texte propun o perspectiv  dinuntru asupra tainei Bisericii lui Hristos: poporul lui Dumnezeu în aspectul su de comunitate a iubirii i a slujirii reciproce. Duminica a 6-a. Romani 12:6-14 Pornind de la imaginea Bisericii ca trup al lui Hristos (vers. 4-5), sfântul apostol Pavel aminte te despre interdependen a membrilor comunitii. Precum într-un corp fiecare organ are locul i rolul su, tot astfel în trupul lui Hristos, Biserica, fiecare credincios are rolul su. Nimeni nu este în plus; de nimeni nu ne putem dispensa. Prezena i slujirea fiec ruia conteaz . Indiferent care ne sunt darurile (unii au viziune clar , alii  predic , alii sunt darnici, al ii îi mângâie pe cei în suferin etc.), ceea ce permite activarea eficient a acestor daruri este iubirea reciproc , dragostea sincer  fa de toi membrii obtii. Sentimentul solidarit ii, al apartenen ei reciproce. Duminica a 7-a. Romani 15:1-7 Reluând una din temele sale fa vorite, raporturile dintre cei tari i cei slabi în credin , sfântul Pavel îi îndeamn   pe membrii com unitii s se accepte i s se susin reciproc. Modelul solidarit ii între membrii comunitii este dat de însu i Hristos, cel care pe to i (slabi i tari) i-a primit în dragostea lui nesfâr it. Practic, membrii comunit ii sunt invitai s urmeze îndeaproape modelul oferit de Domnul în via a sa  pmânteasc s cugete conform cu Hristos, fiecare cutând s abordeze relaiile cu ceilal i în maniera lui Hristos. Doar fiind într-un gând pot membrii comunitii s fie laolalt , ca un trup bine alc tuit, i numai laolalt , ca popor al lui Dumnezeu, îl  pot sl vi pe Dumnezeu cu o  singur   gur , în deplin comuniune. Cuvintele apostolice invit   permanen t la meditaie asupra sensului Bisericii i al chemrii noastre ca membri ai poporului lui Dumneze u. Chiar dac aceste cuvinte exprim mai curând un ideal ce î i va împlini realitatea abia în orizontul eshatologic al cerului nou i al pmântului nou (cf. Apocalipsa 21), atâta vreme cât vom n zui spre el, speran a de instituire a unei st ri de normaliti în Biseric i în lume nu poate muri. Noi, poporul lui Dumnezeu, suntem lumina lumii (cf. Matei 5:14-16).  în  ziua cea din urm - ziua cea mare a srbtorii (Ioan 7,37) corturilor, Hristos Dumnezeu-omul a stat în mijlocul oamenilor, în mijlocul cortului crea   iei, spaiul de coabitarea i comuniune, invitând la izbvire din moarte: dac înseteaz  cineva, s vin la Mine  i s bea (Ioan 7,37). De i exersaser  coabitarea i comuniunea cu Dumnezeu în acest spaiu al umbririi în cortul Lui, nu toi oamenii poporului Su au îneles, nu toi au ajuns la maturitatea  zilei celei din urm a srbtorii. În urma acestei experien e viaa conform cu Legea , mul imea era împ r it în dou categorii: cei care îl percepeau pe Hristos ca Fiu al Lui Dumnezeu i implicit în elegeau con inutul chem rii Lui, i aceia care, nerescriind Cuvântul Legii în trupul, gândurile i faptele lor, nu descifrau sensul de dincolo de literele Scripturii. Cerceteaz   i vezi c din Galileea nu s-a ridicat  prooroc (Ioan 7,52), îi spun fariseii lui Nicodim, cel care venise mai înainte la El, noaptea (Ioan 7,50), cel care deja se ar tase însetat înainte de chemare! S observm aceiai simetrie în cazul umanitii aflate în Ierusalim la Pogorârea Sfântului Duh: în mul imea tulburat se aflau i brba   i cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer (Faptele Apostolilor 2, 5). i ce poate fi aceast cucernicie decât însetarea dup viaa cu Dumnezeu Cci cui se adreseaz Hristos? Cine este cel însetat? Nu cel ce a ajuns la con tiinta lipsei comuniunii cu Dumnezeu? Comuniunea cu Sfânta Tr eime este simbolizat de un izvor de ap vie,  pântecele fiind centrul acestei taine. S privim  pântecele în funcia sa spiritual . Dup chemarea la metanoia schimbarea min ii, a  percep iei, a modului de a cugeta, de a privi la noi înine, la ceilal i i la întreaga creaie , certificarea acestei schimbri se comut în  planul roditor al  pântecelui.  Pântecele deopotriv mistuie hrana (Iezechiel 3,3) i r mâne sla al unirii, al rodirii.  Mâncarea Me a este s fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine  i s  svâr  esc lucrul Lui (Ioan 4,34). S lum aminte care este mâncarea  pântecelui nostru care este lim ba de foc pe care am primit-o la Botez  Pogorârea Sfântului Duh Duminica a 8-a dup Pati (a Rusaliilor) Setea dup Izvorul Vie   ii  Alina Victo ria Paraschiv INTRODUCERE ÎN TAINA VIEII ECLESIALE Lecturile apostolice din Duminicile a 6-a i a 7-a dup Rusalii Pr. Doru Costache 

Upload: doru-costache

Post on 05-Apr-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Introducere in Taina Vietii Eclesiale

8/2/2019 Introducere in Taina Vietii Eclesiale

http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-taina-vietii-eclesiale 1/1

 

pag. 5

Viaa parohial | iulie - august 2006 |

Parte esenial a noului ciclu de

învturi, ce a debutat imediat dup Rusalii, lecturile nou-testamentaredin cadrul sfintei liturghiidescifreaz misterul experieneinoastre ca popor al lui Dumnezeu.Cele dou texte propun o perspectiv dinuntru asupra tainei Bisericii luiHristos: poporul lui Dumnezeu înaspectul su de comunitate a iubiriii a slujirii reciproce.Duminica a 6-a. Romani 12:6-14

Pornind de la imaginea Bisericii ca

trup al lui Hristos (vers. 4-5), sfântulapostol Pavel amintete despreinterdependena membrilor comunitii. Precum într-un corpfiecare organ are locul i rolul su,tot astfel în trupul lui Hristos,Biserica, fiecare credincios are rolulsu. Nimeni nu este în plus; denimeni nu ne putem dispensa.Prezena i slujirea fiecruiaconteaz. Indiferent care ne sunt

darurile (unii au viziune clar , alii

 predic, alii sunt darnici, alii îimângâie pe cei în suferin etc.),ceea ce permite activarea eficient aacestor daruri este iubirea reciproc,dragostea sincer  fa de toimembrii obtii. Sentimentulsolidaritii, al aparteneneireciproce.Duminica a 7-a. Romani 15:1-7

Reluând una din temele sale favorite,raporturile dintre cei tari i cei slabiîn credin, sfântul Pavel îi îndeamn 

 pe membrii comunitii s se acceptei s se susin reciproc. Modelulsolidaritii între membriicomunitii este dat de însuiHristos, cel care pe toi (slabi i tari)i-a primit în dragostea lui nesfâr it.Practic, membrii comunitii suntinvitai s urmeze îndeaproapemodelul oferit de Domnul în viaa sa pmânteasc s cugete conform cuHristos, fiecare cutând s abordeze

relaiile cu ceilali în maniera lui

Hristos. Doar fiind într-un gând potmembrii comunitii s fie laolalt ,ca un trup bine alctuit, i numailaolalt, ca popor al lui Dumnezeu, îl pot sl vi pe Dumnezeu cu o singur  

 gur , în deplin comuniune.Cuvintele apostolice invit 

 permanent la meditaie asuprasensului Bisericii i al chemriinoastre ca membri ai poporului luiDumnezeu. Chiar dac acestecuvinte exprim mai curând un ideal

ce îi va împlini realitatea abia înorizontul eshatologic al cerului noui al pmântului nou (cf. Apocalipsa21), atâta vreme cât vom nzui spreel, sperana de instituire a unei stride normaliti în Biseric i în lumenu poate muri. Noi, poporul luiDumnezeu, suntem lumina lumii (cf.Matei 5:14-16).

 

în  ziua cea din urm - ziua cea

mare a srbtorii (Ioan 7,37)corturilor, Hristos Dumnezeu-omula stat în mijlocul oamenilor, în

mijlocul cortului crea  iei, spaiul decoabitarea i comuniune, invitând laizbvire din moarte: dac înseteaz  cineva, s vin la Mine  i s bea(Ioan 7,37). Dei exersaser  coabitarea i comuniunea cuDumnezeu în acest spaiu alumbririi în cortul Lui, nu toioamenii poporului Su au îneles, nutoi au ajuns la maturitatea zilei celeidin urm a srbtorii. 

În urma acestei experiene viaa

conform cu Legea , mulimea eraîmpr it în dou categorii: cei careîl percepeau pe Hristos ca Fiu al LuiDumnezeu i implicit înelegeau

coninutul chemrii Lui, i aceiacare, nerescriind Cuvântul Legii întrupul, gândurile i faptele lor, nudescifrau sensul de dincolo de

literele Scripturii. Cerceteaz   i vezic din Galileea nu s-a ridicat  prooroc (Ioan 7,52), îi spun fariseiilui Nicodim, cel care venise maiînainte la El, noaptea (Ioan 7,50),cel care deja se ar tase însetatînainte de chemare!

S observm aceiai simetrie încazul umanitii aflate în Ierusalimla Pogorârea Sfântului Duh: înmulimea tulburat se aflau ibrba  i cucernici, din toate

neamurile care sunt sub cer (FapteleApostolilor 2, 5). i ce poate fiaceast cucernicie decât însetareadup viaa cu Dumnezeu Cci cui

se adreseaz Hristos? Cine este celînsetat? Nu cel ce a ajuns lacontiinta lipsei comuniunii cuDumnezeu?

Comuniunea cu Sfânta Treimeeste simbolizat de un izvor de ap vie, pântecele fiind centrul acesteitaine. S privim pântecele în funciasa spiritual. Dup chemarea lametanoia schimbarea minii, a percepiei, a modului de a cugeta, de

a privi la noi înine, la ceilali i laîntreaga creaie , certificareaacestei schimbri se comut în planul roditor al pântecelui. Pântecele deopotriv mistuie hrana(Iezechiel 3,3) i r mâne sla alunirii, al rodirii.

 Mâncarea Mea este s fac voiaCelui ce M-a trimis pe Mine  i s  svâr  esc lucrul Lui (Ioan 4,34). S lum aminte care este mâncarea pântecelui nostru care este limba

de foc pe care am primit-o laBotez

 

Pogorârea Sfântului DuhDuminica a 8-a dup Pati (a Rusaliilor)Setea dup Izvorul Vie  ii

 Alina Victoria Paraschiv 

INTRODUCERE ÎN TAINA VIEII ECLESIALELecturile apostolice din Duminicile a 6-a i a 7-a dup Rusalii

Pr. Doru Costache