0 specificitate a acestei abordari este aceea oferita de catehi­zarea divor(a(ilor. De prea multa vreme anulam discutiile asupra acestui aspect de viata pastorala, fiira ca prin aceasta sa reducem fenomenul ori sa cream structurile parohiale vii, necesare recuperarii umane ~i eclesiale a celor raniti In demisia de rol familiar. Ca sa nu mai spunem ca foarte rar organizam Ia nivel parohial o cate­hezii a viiduvelor, grup cu specificitiiti de interventie pastorala cu totul aparte. Cum, daca este vorba sa amintim un alt fenomen pastoral, relativ recent, este foarte bine sa incepem sa gandim asupra catehiziirii piirin(ilor abandonafi de copii, nu neaparat in azile ori alte institutii de gen. Din nefericire mare parte din satele noastre pot fi definite drept azile prin extensie. Doar m~inea face pe unii sa taca asupra dramelor care le traiesc. Provocarea pasto­rala poate sa fie amorsata, ~i in. aceste cazuri de catehizare distincta, in primul rand prin propunerea unui cere catehetic specific. Greu realizabil? Fara indoiala, tocmai de aceea nevoia de a o face Biserica, cea care are eel mai de pret aliat pentru combaterea imposibilului: Dumnezeu.

Concluzii ~i perspective Atunci cand vorbea despre credinta spirituala a copilului, Mitropo­litul Emilianos Timiadis, Mitropolit de Silivria, consemna un adevar fundamental: ,Credinfa qi spiritualitatea nu se transmit (copiilor, n. N.C.) prin simple sfaturi seci, distante, teleghidate. Trebuie cape parcursu/ vie{ii cotidiene de credinfa, caminul parin­tesc sa fie ace/a care ofera exemplul eel inai puternic; caminul este ace/a care ofera certitudini fiind spa{iul. unei fncrederi

dispozitie de Ed. Bizantina (Bucure~ti) sau lucrarea ,Ciisiitoria-calea spre sfinfenie" a lui David ~i Mariei Floyd (Bucure~ti, Sophia, 200 I) pot coustitui modele de cateheze valoroase Jn domeniu. Pentru fundamentiiri biblice, patristice ~i dogmatice se recomandii lucrarea de doctoral a Pi!rintelui Vasile Gavrila intitulatii Cununia - via{ii intru lmpiirii{ie (Tradi!ia Romiineascii, Bucure~ti, 2004) sau Studiul istorico-/iturgic asupra slujbei Cununiei a Ierom. Petru Pruteanu, de Ia Facultatea de Teologie din Edinet (www.teologie.net).

28

descoperita prin afecfiune mutuala"1• Poate ca principala solutie

pastoral cateh~en~la p.e care o avem I~ U:denllina este _;econversia parohiei din s1mpla umtate admmistratlva, cum o trat~ ~e yrea multe ori, in camin duhovnicesc a! sufletelor ce-~1 cauta hm~tea, pacea mantuitoare. Nu un azil cu pretentii, ci un camin simplu, in care patemitatea duhovniceasca sa conteze~ sa fie ~sumata. ~e oameni lmbunatatiti In harul Sfiintului Duh. In care mica fam1he, microcosmos ecclesial, sa-~i sporeasca virtutile ~i rezistenta Ia corodarea lumii inclusiv prin mai atenta cuuoa~tere ~i traire a credintei. Adica prin efortul asumarii catehetice a pastoralei. Cu Hristos, In Hristos.

Metode practice de catehizare privind Taina Sfantului Botez

De foarte multa vreme, atuuci ciind vorbim despre cateheza baptis­mal~, o evaluam cu recurenta Ia modelul patristic. ~i eforturile editoriale din ultima decada, In edituri diferite, ne conving de nevoia unei textualizari a catehezei patristice In ambientul pasto­ral modem2. Pentru a· putea identifica lnsa metodele modeme, deopotriva clasice ~i aduse Ia zi, In ce prive~te modul practic de a catehiza Ia nivelul Tainei Botezului, trebuie sa vedem ce a mai ramas din cateheza baptismala.

1 Emilianos Timiadis, La croissance spirituelle de !'enfant, Ed. Saint P.aul, Paris/Fribourg, 1989, p. 8

2 Una dintre cele mai interesante sinteze o propune Pr.Dr. Eugen Jurca, in vol. ,Cateheza baptismalii fn antichitatea cre§tinii", Ed. Galaxia Gutenberg, 2009, 253 p. Pentm un cititor avizat sunt de folos introducerile Ia volumele Niceta de Remesiana, Catechesi preparatorio al Battesimo, Citta Nuova Editrice, Roma, 1985, 139 p. (Introduzione, Carlo Riggi, pp. 5-23) ~i

'' Giovanni' Crisostomo, ,;Le Cathechesi battesimali", Citta Nuoya E.ditrice, Roma, 1982 (ed. II, 1989), 218 p. (Introduzione, Aldo Ceresa-Gastaldo, pp. 5-15).

29

1. Re-modeliiri de context pastoral

In primul rand trebuie sa ne reamintim c~, a~a cum se prezinta ele in izvoarele care au ajuns pana Ia noi, cateheza baptismala nu era filcuta pruncilor, !a modul in care nu noi nascutii erau adu~i spre a fi botezati. Desigur ca botezul pruncilor este im obicei prezent inca din primele zile ale Bisericii, ~i nu insistam asupra acestui aspect pentru ca au filcut-o altii mai bine inaintea noastra, dar in mod cert nu se insista pe initierea ~i, mai apoi, fundamentarea lor in mistagogia Tainelor ~i a vietii Bisericii decal !a o vreme, cand, credem noi, erau suficient de crescuti sa pastreze cele primite in inima lor. Dar mare parte din textele catehumenale baptismale erau dedicate unui auditoriu matur, nu doar ca vitrsta, sau care cauta sa-~i implineasca !a varsta adulta maturizarea in credinta. Aceasta nu insemna ca tinerii sau adolescentii erau exclu~i din efortul catehetic a! Bisericii1

•

Ce constatam astazi? Avem un procent de mai bine de 89% dintre cei botezati prunci in primele 40-50 de zile de Ia na~tere. La nivelul Mitropoliei Ardealului procenhllinregistrat in ultimii 5 ani este chiar mai mare, 92%. Conform raportarilor !a nivel mitro­politan din 2007 se inregistrau 9.070 de botezuri din care in mediul rural 3.220 ~i 5.850 in mediul urban, doar 23 fiind primiri Ia Ortodoxie, din care 12 (8 urban ~i 4 rural) de Ia alte confesiuni cre~tine ~i doar 2 de Ia religii necre~tine. Impo:tante apar revenirile Ia Ortodoxie, 23 ( 6 Ia urban ~i 17 Ia rural?. In acelea~i raportari, vizand anul2010, retinem 8180 de botezuri, din care 5.062la nivel urban ~i 3.118 Ia nivel rural, precum ~i 20 de primiri Ia Ortodoxie, 21 de Ia alte confesiuni (15 urban ~i 6 rural), doar 2 fiind din religii

1 A se vedea articolului Gianfranco Fregni, ,Catechesi dei bambini", in Dizionario di Catechetica (a cura di Joseph Gevaert), Editrice Elle di Ci, Leumauu (Torino), 1987, pp. 73- 75. Important este ~i excursu1 de istoria pedagogiei propus de R. Vianello in vol Religiosita irifantile, Firenze, Giunti Barbera, 1976, pp. 21-40.

2 Raportul pe anul 2007 asupra activitiitii administrativ-biserice§ti, cultu­rale, economice, canonico-juridice, pastoral misionare §i sociale desfo§urate in Arhiepiscopia Sibiului, Mitropolia Ardealului, Ed. Andreiana, 2008, anexe1e28 ~i 29, p. 70.

,. 30

necre~tine. S-au inregistrat ~i 20 de reveniri Ia Ortodo~ie (5 urban ~i 15 rural)'. ~~sigur ca Ia aceste dat~ pu:en: a~auga ~~ cele _ne:re­cute prin oficmhzarea actelor, constatand msa ca pr~c~ntul ramane mic, nesemnificativ adesea. Daca, in general, pnv1m ca egale procentajele care cqnsemneaza persoanele .mature propuse _Tam:' Botezului nu mai mult de 20 de oamem pe an, constatam ca, scriptic, a~em de a face cu o marja redusa ~e cate~izare baptisma­la a adultilor. Con~tienti fiind ca o parte dintre ce1 botezatJ astfel, in regim~i de urgenta speciale, nu au beneficial loti de catehizare. Consenmiind iara~i ~i ce!alalt aspect al problemei: botezarea filra a se lntocmi actele canonice trecerii Ia Ortodoxie, aplicand astfel principiile pastoral<ii dinamice, care evita complicatiile unei birocratii administrative asupra carem trebme revemt.

C~le mai multe botezuri de copii ceva mai mari, 2-4 ani, se inregistreaza in perioada verii, atunci citnd o serie .de familii d: romani aduc acasa pruncii, nu din !ipsa unor parohn - pentru ca de foarte multe ori vin chiar cu preotii lor parohi de peste hotare, ca invitati ci din dorinta parta~iei cu cei de acasa a unui astfel de moment.' Dar nici Ia vdrstele amintite centrul de interes catehetic nu suut copiii ci, credem noi, cei mari, insotitorii.

Pornind de Ia aceste foarte scurte observatii ~i din realitatea pastorala, remarcam ca, daca este sa aplicam mod~.lul patristic al catehizarii, o putem face numai in raport cu adultu: rar adul~ele, adu~i catre Ortodoxie ·prin efortul viitoarelor lor ~oru,. respect1v ~I viitorilor soti. Efort\11 catehizarii este dublat aiel ~~ de nevma identificarii unor preoti care sa cunoasca bine limba celui ce urmeaza a fi botezat $i limbajul teologic specific limbii respective. De punerea Ia dispozitie a acelor materiale liturgice ~i catehu­menale necesare unei conversii cultural-catehetice reale. Asupra acestui aspect vom reveui. . . . . .

Ce constatam, a~adar? Ca de~i actul htugJC al Tame! Botezulm se aplica copilului, beneficiarii actului catehetic suut rnaturii, lnsoti-

1 Raportul pe anul 2010 asupra activitiitii administrativ-biserice:;ti, ~ultura/~, economice, canonico-jur~dice, pastoral mzswnare ~z socwle desfa~urate m Arhiepiscopia Sibiu/ui, Mitropolia Ardea/ului, Ed. Andrei ana, 20 ll, p. 72, anexe1e 30 ~i 31.

31

torii pruncului. Ca este din ce In ce mai necesar sa luam In considerare drept o mare ~ansa pastorala ca generatiile care n-au avut parte In copiUirie ori adolescenta de cateheza baptismalii, ori maritala, de exemplu, ne referim acum Ia segmentul de varsta a ciirui ~coala s-a defmitivat lnjurul anului 1989, ori care a fost ~coli! In valorile materialismului dialectic comunist lntre 1950- 1975, vin acum Ia Biserica purtati de pruncii lor abia nascuti pe care-i aduc Ia lncre~tinat. Un ·act traditionalist, lri profunda sa definire sociala, aduce roade duhovnice~ti. ~i nu este singurul. Deviza ,facem a~a, ca a~a e bine" trebuie lnsa convertita, prin efort pastoral­catehumenal, In adevarul ,facem a~a, pentiu ca ~tim de ce este bine", avem un continut marturisitor al gestului noastru. De aici motivarea efortului nostru pastoral Ia nivelul viirstei adulte, de aici nevoia dezvoltiirii unei cateheze a adultilor lnsotitori ai actului Botezului. Remarciim a~adar o revenire pe schema anterioara actu­alei perioade, care depa~e~te 500 de ani vechime, In care, boteziind cop iii abia nascuti putem rena~te !n credinta pe maturii lnsotitori 1

2. Catehizarea familiei, prima forma de catehizare a botezatului

Dintre forrnele de realizare imediata a catehizarii In cadrul Tainei Sfiintului Botez, credem ca un prim pas este catehizarea familiei · copilului ce urrneaza a fi botezat. Structurarea unui demers cate­hetic articulat !n jurul familiei constituie, In plan practic o ,piasa de sustinere" a activita\ii catehumenale in pastoratia copiiioi!.

1 Pr. Conf.Dr. Constantin Necula, ,Catehizarea adulfilor-necesitate pastoralii', in val. Propovliduire ,;i educafie socia/Ci, Ed. Andreiana, Sibiu, 2010, pp . . 213-237 ,.

2 Jose H. Prado Flores, ,Corso Giovanni. Laformazione dei discipoli. Testa con /e Catechesi, tappa J/Corso3", Ed. Paoline, 2010, 140 p. Cursurile fac parte din registrul catehumenal specific ~colii de Evanghelizare ,Sant' Andrea" din Italia unde s-au mai impuS ca speciali~ti Andrea Brugnoli (nuova evangelizzazione; cOrso basa di evangelizzazione di strada); Carlos Macias de Lara (kerigma); Piergiorgio Perini (corso Leader cellule parrocchiali) ~i Nicky Gumbel ( corso alpha) ..

32

L_ - ------

Trebuie sa explicam piirintilor continuturile !nvataturii despre Sflintul Botez dar ~i sensu! gesturilor noastre, exprimiind !impede semnifi­catia lor ~i finalitatea lor !n viata copilului ce urmeaza sa devina cre~tin. Constructia unui astfel de discurs catehetic !nsa nu lncepe dupa na~terea copilului, ci cu mult lnainte, demersul catehizarii parintilor fiind fundamental In cateheza parohiala legata de ,~coala Parintilor". N econstruirea unui astfel de ethos, pastoral ~i catehetic deopotriva, ne aduce dinainte ni~te necunoscuti necunos­catori Ia Botez. Efortul educational poate ~terge false traditii ori traditii de-a dreptul pagiine ~i absurde (aruncatul banilor In cristel­nita poate fi unul dintre exemple), !ntare~te !n cunoa~terea evanghelica a adeviirurilor de credin\ii, dezvoltii cultura apologetidi a piirintilor1

. Foarte 'rar, ~i doar din rea vointa, se remarca ill pasto­ratia legata de Taina Botezului, interpretari tendentioase asupra afundiirii lntreite a copilului atunci ciind valoarea acesteia este explicata. Problema pe care o intuim aici lnsa e mult mai adiinca. De ani de zile ne situam In fata unei pastorale conjuncturale legate de Taina Botezului. Familia vede pe preot abia Ia momentul bote­zului, mai ales In mediul urban, ~i acesta, chiar cand nu conjuga 4 sau 5 botezuri deodata ~ lucru de altfel firesc, Botezul fiind Taina a comunitatii ecclesiale iar nu spatiu a! mofturilor sociale, nu-~i rezerva timpul necesar unei catehizari legate de Taina Botezului ca atare. Rostirea de fi·aze protocolare ori de cuvinte neutre ca angajament pastoral nu se !ncadreaza nicidecum in catehizarea legata de moment. De aceea, !nainte de a cauta metode, trebuie sa redescoperim metoda de a alege mai alent materialul uman implicat In pastoratie, educarea lui continua, pentru a face din slujire mod de viata ill Hristos. Intuitia de care a dat dovada Sfilntul Sinod prin promovarea unor teme catehetice unitare Ia nivelul unitatilor administrative ale Patriarhiei Romilne, este importanta dar nu se dovede~te decal un exercitiu de reactivare a culturii pastorale a

1 Luciano Meddi, Ridire Ia fede in parrocchia. Percorsi di evangelizzazione e di formazione, Ed. Dehoniane, Bologna, 2010, 142 p.; capitolul 10, ,Direcfii pentru a regdndi catehizarea adu/filor", (pp. 99-108) ~i capitolul 11, ,,Pentru un proiect a/ catehiziirii adu/filor" (pp. I 09-117).

33

preotilor, un fel de atentionare Ia nevoia poporului binecredincios. Efortul l~i va afla finalitate doar atunci ciind preotii vor trece din structura informaHi a propunerii catehumenale Ia parta~ia cu sinaxa liturgidi ~i pastoraUi ce le-a fost daruita de Dumnezeu lntru miintuire.

Actorii majori ai catehezei legate de botez sunt parintii copilu­lui, bunicii ~i na~ii sai. Catehizarea parintilor ~i bunicilor poate fi fiicuta In etape, legate de diferitele prilejuri de lntiilnire cu ei. Pe de o parte avem Cununia, acolo unde Taina .Spovedaniei ce o pre­merge, dadi o premerge, ne ofetii ~ansa de a discuta astfel ~i despre valorile familiei, inclusiv maternitatea ~i paternitatea care-i a~teapta. Cum, iara~i ~tiind ca nu In toate situatiile se lntiimpla a~a, preotul poate pastra In Caietul siiu Pastoral numerele de telefon ale celor cununati, continuiind, fie ~i sporadic, sa tina legatura cu prietenii sai, lncurajiindu-le eforturile umane ~i promoviind o pastoratie a cultivarii credin(ei copilului cu mult lnainte de na~terea sa, prin cultivarea credintei parintilor sai. Intimitatea pastorala, creata In diferite momente de pastoralii a familiei, devine importanta In mo­mentele de tensiune datorata sarcinii femeii sau a na~terii propriu­zise. E o bucurie fiira margini atunci ciind tiinara familie, ~tiindu­te Parintele sau spiritual, te anunta na~terea copilului.

Aici cred ca e momentul sa subliniem un aspect pastoral Ia limita. Este vorba de familiile care fie pierd copilullnainte de a se na~te, fie devin orfani de copiii lor lndata dupa na~tere. Efortul Bisericii trebuie lndreptat spre tratarea cu discretie a unor astfel de cazuri, evitiind cinismul pastoral. Este vorba aici de dezvoltarea acelor valori duhovilice~ti care tin de cordialitate ~i corectitudine In discurs. Evitarea spectacularului ~i mentinerea In bun simt pastoral. Insotirea In conditiile unui astfel de doliu disperant tine de pastorala catehumenala, de construirea unui continut lncurajator, decisiv In favoarea moralei cre~tine. Moralismele discursive, retorismele ieftine trebuie sa fie amendate. Cazuri de studiu pot fi numeroase. Amintim doar de incendiul de Ia maternitatea Giule~ti sau, Ia nivelul Mitropoliei Ardealului, .. de cazul Hamba, unde

34

media a agitat moartea unui copilln timpul actului post-baptismal ..[

al Mirungern . Un alt moment de contact pastoral cu valente catehetice este

slujba numita. ,a punerii numelui", moment In care intimitatea momentului poate dezvolta ca!dura comunicarii. Evitarea specta­cularului, sporirea dimensiunii familiale, prin insistenta prezentei ,micii familii" Ia astfel de momente, acordarea unor minute ln plus discutiilor viziiud organizarea ~i desfii~urarea Botezului fac parte dintr-o abordare ampta a fenomenului catehetic. Preotul trebuie sa acorde acum asistenta religioasa competenta inclusiv ln alegerea numelui copiilor, In mijlocirea adrninistrativa a organiza­rii, In ce prive~te Biserica, a momentului central al botezarii, care nu poate fi nici masa ~i nici darurile legate de masa ci, Botezul cu cele doua personaje principale: Hristos Domnul ~i fratele Sau, pruncul ce se boteaza. Momentul cre~te ~i mai mult ln valoare educationala daca preotul discuta In astfel de momente cu bunicii, readuciiudu-le aminte de importanta Botezului, insistiind pe impor­tanta sacramentala a momentului. Desigur ca odata cu acest moment pot fi fixate o serie de cuno~tinte fundamentale ln astfel de situatii ~i, daca este posibil; pot fi cunoscuti na~ii.

· Din nefericire pentru noi, In ultimii ani, se vade~te ca na~itul e mai ales o chestiune de card ~i nu de cord! Este de Ia sine ln(eles ca prezenta na~ilor Ia momentul amintit devine prioritara pentru dezvoltarea unui plan catehetic de abordare a Tainei Sfilntului Botez. Dadi nu chiar Ia momentul slujbei acesteia, primara, trebuie cautat un moment de lntiilnire cu na~ii In vederea aprofundarii elementelor constitutive ·ale Tainei Sfilntului Botez. Nu este vorba de stabilirea vreunor !axe (sic!) nici de simpla cuno~tinta personala. Credem ca dezvoltarea obiceiului spoveditului na~ilor lnainte de Botez ar maturiza un pic marturia lor. A-i lamuri asupra no(iunilor de credin(a, a le dezvolta cunoa~terea Crezului, a-i con~tientiza asupra responsabilitatilor ce le revin pot fi ciiteva puncte de reper ln catehizarea na~ilor. Poate a~a am evita ca oameni mirosind a

t Despre cinism, ca pacat al gdndirii pastorale, David Holden, In vol. fnnoi­rea min{ii este o problema?, Ed. Neemia, Bra~ov, 2006, pp. 17-18.

35

alcool ~i tutun, care nu citesc Crezul pentru ca ,nu au ochelarii Ia ei" nu ca habar n-au de text, oarneni care practica prezenta in Biserica Ia fiira frecventa sau Ia frecventa foarte redusa, sa asume responsabilitatea botezilii. In Ardeal u~a dintre ispite este sa te treze~ti cu na~i greco-catolici ori lutherani in timpul desfii~urarii Tailiei Botezului. A indenma parintii Ia responsabilitate in alege­rea na~ilor inseamna ~i a-i responsabilza pe na~i in asumarea unei misiuni extrem de importante. Trebuie Uimurit, ~i asta prin cateheze Ia nivelul intregii parohii san programe de catehizare coerente Ia nivelul intrgii eparhii, care este rolul na~ilor in Botez. Nu doar in~irarea de citate evanghelice care sa autorizeze biblic prezenta na~ilor ci ~i elemente de educatie pastorala specifice: importanta na~ilor, in viata de credinta a eel or botezaji, contributia pastorala a na~ilor Ia o viata litugica activa a micujilor ~i apoi a crescutilor (mari) fini. Preotul trebuie. sa urmareasca, nude este posibil, rezul­tatele unui astfel de proiect catehumenal. Bucuria pastorala se na~te in momentul cand vezi cum coeziunea familiei duhovnice~ti se dezvolta odata cu cristalizarea unor relajii de impreuna-cercetare ~i aflare a Dunmezeului Celui Viu. Venirea ~i participarea in comun Ia Liturghie, pelerinaje impreuna san concedii centrale pe pelerinaje, coeziunea de grup crescuta in momente de criza familiala, indreptarea duhovniceasca a colegilor ciri prietenilor care cauta echilibrul pastoral, toate acestea, ~i altele asemenea, ne indrepta­tesc sa credem ca dezvoltarea unui dialog pastoral-catehumenal ~oerent duce Ia coerente de mare valoare Ia nivelul familiei.

3. Pregiitirea preotului ~i atentia sporitii in slujire

Pregatirea preotului ~i atentia sporita in slujire nu tin numaidecat de cultura liturgica a acestuia. In complexul slujirii se amesteca elemetul liturgic cu eel duhovnicesc ~i catehetic. Este clar ca o slujire atenta ~i rara graba, cu atenjie ~i transparenj1l datorita comu­nidirii cu participantii Ia actul botezarii este una din metodele de catehizare a participanjilor Ia slujba Sfintei Taine. Para a diminua sacralitatea Tainei, atenti Ia echilibrul estetic, putem propune, de exempln o mai mare irnplicare in slujba a copiilor ceva mai mari~ori,

36

' . purtarea unei cruci san a unei lumanari (alta decat cea purtata dena~), prin jinerea lor aproape de cristelnita san masa amenajata pentru Mirungere. C~iar putem face apella ideea c.a le reamin~i;n propriul lor Botez, ca a~a cum este Ia eel botezat a~a a fost ~~ m cazul lor. De aceea credem ca nu este cazul sa insistam asupra corectitudinii slujirii ~i a tandrejei acesteia, gesturile sacrarnentale fiind necesar sa fie foarte atente, ginga~e, in acord cu fragilitatea pruncului botezat ~i fragilitatea privitorilor, deopotriva. 0 privire atenta trebuie acordata mamei, incurajitndu-o in vederea injelegerii Tainei Botezului. Credem ca un efort deosebit trebuie desfii~urat in vederea includerii mamei in atmosfera slujirii. Zone intregi din tara, intr-un rigorism aproape pagan, exclud mama din misterul Botezului. A umili mama pentru ca nu suntem in stare sa intelegem Taina vietii ~i a mortii ce se petrece cu ea ~i relajia ei indefmibila cu pruncul san este una dintre cele mai amendate pozijii a biseri­co~ilor din noi. Mama trebuie sa fie astfel prezenta Ia Botez, mai ales ca asupra ei se pot rosti rugaciuni, mai ales ca dacii a fost vrednica sa nasca, este vrednica sa priveasca ~i Na~terea de Sus a pruncului san. Cum credem ca, tot din nevoi de pastorala catehu­menala, poate fi indus in grupul de martori activi ai Botezului ~i tatal copilului. El poate fi chemat de preot mai aproape Ia momen­tele cheie ale Botezului, mai ales daca i s-au explicat anterior, pentru a injelege inve~nicirea fiului san fiicei sale.

De aceea preotul trebuie sa acorde o atentie deosebita prega­tirii Botezului. Credem ca slujirea Liturghiei in ziua respectiva ne apare ca necesara, dar nu obligatorie, mai ales ca folosirea Sfintelor daruite de Cer in dar Ia vremea Liturghiei constituie unul din marile bucurii ale incepntului de viata cre~tina a copilului. Aici, credem noi, Ia sfiir~it de Dunmezeiasca Liturghie, este locul unde poate fi fixata cateheza, cu o conditie minima: oficierea ~iturghiei. $i o alta, ·absolut necesara, participarea beneficiarilor. In situajia nerealizarii Liturghiei in ziua respectiva, preotul trebuie. sa evite intitrzierile, care pot irita teribil, ~i sa evite - sub orice chip, consu­mul de alcool, fie el ~i datorat ,cinstirii" vreunui Parastas. Nu poji sufla in gura celui ce vine spre luminare cu duhul celui ce este parinte tenebrelor alcoolice. Se cere a~adar preotului o atitudine

37

de exceptie. Indiferent de nivelul parohiei sale ori de beneficiarii slujirii sale.

A sluji coree! tine de dimensiunea catehetica deopotriva cu cea care valideaza, In Duhul Sfiint, Taina; A fu~eri ori mediocriza slujirea Tainei Botezului tine de dimensiunea de patologie pastoralii a vremii de acum. Echilibrul fragil al familiei poate fi reconsiderat In urma unei slujiri atente. In fond fiecare Botez recreaza lumea, readuce ~i reinstaureaza pacea In ea, ca mediu ~i retea de retrans­misie a puterii lui Dumnezeu. A diminua aceasta putere lnseamna a rani pe Dumnezeu In Lucrarea Lui.

4. Cazuri de catehizare speciale, cu privire Ia Taina Sfintului Botez

Inainte de a propune un model schematic a! catehezei Ia Botez, dezvoltat de noi anterior lntr-o dimensiune radiodifuzata ~i apoi cuprinsa In volum1

, credem ca este interesant sa surprindem cateva linii de dezvoltare a unei actiuni catehetice speciale:

a. Catehizarea familiei in cazul copiilor cu dizabilitii(i: Ia noi este o ramura a pastoralei aproape nedescrisa, ca ~i cum am pastori numai familii de oameni sanato~i ~i In deplina­tatea facultaplor fizice ~i psihice2

• Am constatat din experi­enta propire ~i din lectura unor lucrari de specialitate ca familia copilului cu dizabilitati dezvolta, firesc, o sensibili­tate aparte. Anull997 mi-a oferit posibilitatea de a sluji In conditiile unui centru pentru copiii hidrocefali care, Ia 7 ani de Ia Revolutie, nu erau botezati. Grupul de studenti impreuna botezatori, de~i na~ii i -am ales dintre medicii ~i asistentele Centrului ori dintre prietenii care ne sprijineau

1 Pentru exemplificare se poate vedea lucrarea noastrii Por{ile Cerului, emisiuni/cateheze radiodifuzate, Ed. Agnos, 2007, val. I, pp. 9-92.

2 Cea dintiii cercetare In domeniu care mi-a fost accesibiHi este lucrarea lui Henri Bissonnier (ed.it.), La Tua Para/a e per tutti. Catechesi e disabili, Dehoniane, Bologna, 1998, 78 p. care a provocat ~i deschiderea unui astfel de capitol"ln cercetarea mea.

38

material Ia efectuarea de asistenta sociala in Centru, a dez­voltat o cordialitate aparte cu parintii copiilor, participand, uneori cu o ravna deosebita Ia educarea parintilor. Unul dintre cazuri !usa rn-a racut sa insist asupra subiectului. Preot Ia cununia tinerilor, am participat ~i Ia momentul!n care adus pe lume, copilul lor numai bucurie nu le-a fost. Hidrocefalia accentuata ne-a pregatit pentru ce putea fi mai rau. Educatia cateheumenala am realizat-o in acord cu medicul de familie ~i psihoterapeutul mamei, traosferand dinspre ea spre tala semnalele unei redresari suflete~ti ne­cesare. Am insotit familia, cu slujirea ~i sfatul, cu sprijinul unei prietenii atente vreme de 6 ani, pana Ia moartea micu­tului. A descoperi cuvintele care mangaie In astfel de momente, a-i incuraja sa aiba copii - cum le-a ~i randuit Dumnezeu, a-i ajuta sa iasa din starea de vinovatie ~i dure­roasa rana de m;lncredere In Dumnezeu, a-i ajuta sa desco­pere argumentele reaprinderii credintei a fost un efort pastoral ~i catehumenal deopotriva. Astazi aportul lor de miirturie catehtica in fata unor piirinti care tree prin acela~i sindrom de ru~ine legata de boala copilului este fundamen­tal, ajutandu-ma ~i dezocupandu-ma din una dintre cele mai grele operapuni pastorale.

b. Un alt aspect a! acestei dirnesiuni catehumenale este dat de nevoia gruparii unor astfel de oameni In jurul Bisericii. In anul acesta, in urma unei conferinte publice propuse asupra copiilor cu autism, am propus dezvoltarea unei $coli a mamelor copiilor cu autism1

, In cadrul ciireia mamele sa fie profesorii. Biserica trebuie sa dezvolte astfel de modele in care cei care sufera cu adeviirat, a caror experienta depa­~e~te litera cartii, sa marturiseasca experienta lor. Astfel un gmp de viitoriniedici, de viitori preoti ~i psihologi (compor­tamentali) vor fi invitati sa audieze cursurile mamelor copiilor bolnavi de utism, care inteleg fenomenul din interi-

1 A se vedea ru.t. Mariei Curtfmn, ,,Dezbatere despre autism !a Sibiu" in ziarul Lumina. Edifia de Transilvania, Nr. 81 (1885),joi 7 aprilie 2011, p.l6.

,, 39

40

om! grozav, al bolii. Dezvoltarea unui discurs catehumenal funebru In care copiii sunt totdeauna platitori ai gre~elilor ~i pacatelor fiilor lor, din punct de vedere al pedagogiei pastorale este un e~ec, iar teo logic o anomalie. Tocmai aici, cilnd vorbim despre cateheza la Botez, trebuie sa reiteram atentionarea pedagogica legata de astfel de discursuri care frizeaza absurdul educational: la rana de boala a familiei adaug!lm drama unei lnvinuiri inutile. Nu frica este motorul vindecarii unei familii din propria grozavie ~i rani\ cotidi­ana. Discursul moralist nu ajuta celui care zi de zi l~i vede copilulln neputinta, care schimba ~i hrane~te copilul inca­pabil de comunicare, care se m~ineaza cu el pe strada ori In comunitaple noastre liturgice, grabnic ~u~o~itoare la adresa unor atari aparitii. Efortul catehumenal, pornind de la Botez, trebuie sa fie sustinut printr-o aproplere pastora!a perma­nenta, prin integrarea familiilor copiilor cu dizabilitap In programe de asistenta socia!a sistematica. A- oferi doua ore de odihna unei marne, prin faptul ca un voluntar stii cu copilul sau, este mai de folos dedit a vitriola cu frica un suflet ~i a~a distrus de durerea vederii copilului sau. Cum, credem noi, trebuie dezvoltat un · discurs catehumenal perspicace In raport cu frapi copilului afectat, pentru ca acesta sa nu fie rani! de dispretul celor din jur. Familia afectata de drama copilului cu handicap poate fi ajutata, In primul rand, printr-o educare a mentalitatii pastorale a comunitatii !n acceptarea copilului ~i a familiei respective.

c. Catehizarea ,fratelui mai mare": nu doar cercetatorii In psihologia vilrstelor, ci ~i speciali~tii In pedagogie pastorala au semnalat ca fiind extrem de importanta asumarea cu seriozitate a crizei emotionale a ,fratelui mai mare", eel ca­ruia i se reteaza unicitatea ~i primatul. Evanghelia Tatalui risipitor, cu aroganta gelozie a fratelui fiului ce risipe~te averea, ~teptarea ~i dragostea tatalui poate fi un serios punct de plecare !n discutiile cu parintii copilului. Semnalele date de frapoml mai mare trebuie asumate de femilie, iar preotul

poate face din el principalul co-slujitor 1n cele ale Botezului. Implicarea acestuia !n aducerea apei la Botez, pregatirea mesei de slujire, In tinerea vasului cu untdelemn pentru a fi sfintit 1n cadrul Sfintei Taine, antrenarea lui lntr-o serie de gesturi liturgice poate deveni prilej unor explicatii catehetice speciale, care devin ,secretul" slujitomlui cu el, eel ce se simte nedreptatit. In foarte multe situatii cateheza explicativa trebuie sa fie scurta, lndreptata pe valoarea faptului ca el este fratele care trebuie sa aiba grija de eel mic, dar care poate exprima cele de care are nevoie. Din experienta pastorala am descoperit ca odata cucerit ca prie­ten de catre preot ~i familiei li este mai u~or sa impuna o serie de valori de convietuire frateasca 1ntre el ~i pruncul abia botezat. Insitrun asupra acestui subiect pentru ca preotul poate deveni factor determinant In evitarea unor drame comunicationale. ~i de comportament. Se impune necesita­tea unei insistente deosebite ~i In viata cotidiana pastorala, In invitarea celui mai mare la Imparta~ire ~i !n implicarea lui 1ntr-o serie de actiuni, pe masura vilrstei sale.

.d. Nu se poate realiza aceasta rara efortullntregii familii. A explica de unde excesul de mi~care a! copilului, de unde crizele lui de plans ~i efortul sau de a pHl.cea cu orice pret trebuie sa constituie pentm preot un punct de efort catehu­menalln plus1

.

e. Catehizarea mirilor provenind din alte confesiuni, cu pri­lejul Botezului lor. Am aratat deja ca botezarea viitorilor miri, a acelora care provin din alte confesiuni ori religii, tre­buie sa dispuna de o catehizare adecvata. Insistenta doar pe actul Botezului pentru a putea fi persoana beneficiara a actului de har al Cununiei este un mare defect al pastoralei modeme. Greutatea catehizarii vine nu doar din !ipsa unor

1 Problematica poate fi urrilarWi §i In lucrarea realizata de Claudia Secci, ,,Modelli di adultita. Prob/ematiche del/'educazione", Ed. Almando Editore, 2006, 128 p.

41

il

II !i

I

chei de limba ~i cultura ci ~i din aceea ca, In foarte multe cazuri, timpul necesar catehizarii este foarte limitat, nu de pu\ine ori tinerii miri nelntelegilnd nimic din cerinta Bisericii legata de confesiunea In care s-a realizat Botezul. Ardealul ofera numeroase exemple de fracturarea pastoratiei in astfel de cazuri, multi preoti acceptilnd sa aplice o iconomie lipsita de Duh, eludilnd sensu! deplinatatii Cununiei In Hristos. A catehiza pe eel ce vine din alt areal de cunoa~tere ~i traire a lui Durnnezeu apare ca o necesitate doar pentru acela care traie~te cu atentie deplinatatea Ortodoxiei. Drama catehumenala este ~i mai mare cilnd constati ca celalalt, provenind din catolicism ori protestantism, ~tie o serie de lucruri despre Scriptura ~i Biserica pe care ortodoxul, ce ti-l aduce pe acesta Ia catehizare, nici macar nu le intuie~te. De aceea recomandam ca, atunci cilnd se realizeaza, catehi­zarea ,strainului" sa se realizeze lmpreuna cu a ,casnicului". Avem de a face astfel cu o cateheza de descoperire-redes­coperire a fundamentelor legate de Ortodoxie1• Reducerea catehizarii doar Ia elementele de lnvatatura cuprinse In minimalul dialog din Spovedanie, eludeaza sensu! Cununiei In plan educational, deschizilnd un cere vicios, greu de lnchis In limp. Credem ca Ia nivellll Episcopiilor trebuie constituite grupuri de lucru catehumenal, alcatuite din cunos­catori de limbii straina, alent educati Ia nivelul psihologiei pastorale, distin~i In comportament ~i dispu~i Ia a depune un efort educational In plus. Grupul poate ~i trebuie sa cuprinda ~i laici, antrenarea acestora In demersul catehetrc dovedindu-se fundameritala lntr-o serie de situatii: atunci cilnd exista o rezistenta sporita Ia educatia clericului, cilnd catehumenul este femeie ~i simte nevoia unei corespondente feminine In dialogul educatiei catehetice, atunci cand

1 Pentru dezvoltarea unui proiect propriu de sintezii pentru preot recomandiim lucrarea pro£ Grigorios Larentzakis, Biserica Ortodoxii. Triiire # credinfii, trad., Pr. Prof.Dr. Nicolae Chiflir, Ed. Andreiana, Sibiu, 2009, 291 p. Credem di este unul din modelele viabile ale unui · catehism pentru intelectuali, sinteza pedagogica a marturiei cre~tin-ortodoxe.

42

timpuf este scurt ~i preotul este antrenat lntr-o alta direqie pastorala. 0 particularitate aparte o constituie catehizarea pentru Botez a musulmanilor, unde gradul de tainuire a convertirii presupune lncredere reciproca superioara ~i tact pastoral deosebit. Nu exista lauda pastorala Ia aces! nivel. Discretia este cuvilntul de ordine ~i starea de fapt necesara unei b'une practici pastorale. De aceea recomandam ca lnceputul catehizarii sa se faca pomindu-se de Ia lucrurile comune ~i de calitate pe care religia celui adus spre botezare le are In tezaur, descoperind lmpreuna lucmrile cu adevarat valoroase care-i tin pe semenii sai, familia sa, legati de religia respectiva. Trebuie remarcat ca trebuie sa evitam cu orice pret umilirea religiei de baza, chiar cand ea este eretica ori catehumenul provine din zona ateismului, pentru a evita umilirea persoanei. Timiditatii, specifica unor astfel de rastumari de suflet, trebuie sa-i oferim cordialitatea pastorala maxima. Si mentinerea contactului pastoral, fie el ~i virtual, pe seama mailurilor, Inca o perioada de timp.

f. Catehizarea ceior reprimifi dupii ruperea de Ortodoxie. Propune ~i aceasta o serie de specificitati, legate mai ales de omul reconvertit sau care a avut nevoie de o ie~ire din ritm pentru a redescoperi frumusetea Ortodoxiei. Orice pre­conceptie trebuie anulata, orice judecata trebuie evitata. Experintele din alte religii care 1-au obligat suflete~te Ia rea~ezarea in Ortodoxie trebuie sa fie limpezite ~i, de ce nu, folosite ca prilej de discutie In provocarea primelor teme catehetice. Recomandam de asemenea folosirea unor carti ale unor convertiti pentru a asigura pregatirea de spe­cialitate a catehetului, care nu-i obligatoriu sa fie cleric. Indraznim chim: sa propunem ca efortul catehetic in directia aceasta sa fie sustinut de mai mult decilt o persoana, cu experienta trairii ;ietii duhovnice~ti. De~i am auzit In dese rilnduri ca e nevoie de cilte un conve1tit ca sa catehizeze pe cilte unul ce se converte~te, cred ca este o cale pedago­gica gre~it!i. Dincolo de riscul unei recaderi, dupa fomte

43

multe studii de caz ~i analizarea unor·principii de pedagogie pastorala, cred ca primele cateheze trebuie lucrate cu oameni care au vechime ~i fidelitate In marturie. Nu de putine ori consta!i In pastoratie cum s-au virusat invataturile de credin­ta ca sa nu mai spunem ca o serie ·de convetiti au alcatuit ,rezervatii mistice" u~or sectarizabile Ia prin'ta adiere de rezistenta din partea comunitatilor maturizate. Mugurii catehetici trebuiesc dezvoltati cu rabdare, Botezul fiind a~ezat In miezul efortului pastoral. La acest segment pas­toral ne pare ca fiind eel mai bine de aplicat structura patristica a Catehezei baptismale, cum se releva ea din marile modele de pastorala catehumenala a prime lor veacuri.

g. Catehizarea colectivelor medicale Jfi educa(iona/e din centre/e cu specific in sanatatea # protecfia copiilor. Personal credem ca de mai multa vreme ar fi trebuit sa dez­voltam colective catehetice active Ia nivelul maternitaplor, spitalelor de pediatrie ori centrelor cu specific In protectia C()piilor. Este nevoie ca cei care lucreaza acolo sa lnteleaga nu doar cum se boteaza un copilln .caz de necesitate, ci ~i cum sa lnceapa efortul educarii sale catehumenale atunci ciind, pentru o vreme mai lndelungata, se afla sub spectrul de atentie a! numitelor instihJ!ii. 'Un aport mare 1-au adus Ia dezvoltarea unei pastoratii specifice pentru botezarea cazurilor sociale astfel de colective. Intuitia ~i cunoa~terea unor date suplimentare din viata copiilor, contactul cu parintii lor naturali ori adoptivi, viata cotidiana cu ace~ti copii fac din educatori, medici ori asistente medicale colaboratori de seama in continuarea catehezei baptismale. Pentru ca Ia acest nivel de segment social continuitatea in educatie cre~tina este fundamentala 1•

1 A se vedea mesajul transmis de noi Congresului National al Medicilor de Medicina Muncii, Sibiu/ Miin. Sambiita de Sus, 23-24 septembrie 2011, mtttulat ,,Pedagogia riimdnerii fn omenie cu Hristos. Cu durere # cu dragoste medicului cre~tin contemporan" publicat §i de Mesagerul de Sibiu, nr. 6/21-29 octombrie 2011, p. 10

44

Catehizarea persoanelor care cer botezu/ in penitenci­are. Nu putini dintre semenii no~tri care nimeresc dupa gratii descopera In penitenciare Evanghelia lui Hristos. Exista desigur o pastoratie specifica Ia acest nivel, dintre actiunile acesteia Botezul nelipsind. A vorbi ~i a construi o cateheza coerenta in astfel de spatii constatam ca nece­sita eforturi suplimentare. Aici ne apare fundamental un efort continuu de limpezire a unui Iexie cu impact In con­~tiintele zdru)lcinate deja de du~manul Botezului. Cuvinte ca libertate, curatie, miintuire ~i multe altele trebuie sa fie explicate ~i ·aplicate In contexte exegetice dificile, o mare atentie trebuind sa fie acordata pregatirii catehetice a comu­nitatii cre~tine din ethosul misionar al penitenciarelor. Martor Ia ciiteva de astfel de momente, am lnteles, daca mai aveam nevoie de astfel de dovezi, cum sensibilitatea perso­nala ~i abcesul emotional in care se zbat sufletele acestor semeni de-ai no~tri obliga Ia o sustinere continua, mare parte realizata ~i catehetic. Implicarea proaspetilor botezati In activimtile specifice slujirii liturgice ori misionare, generale, trebuie dublata de o pennanenta cateheza mistagogica, Ia modul explicarii cu timp ~i rara timp a tot ceea ce ei !uregis­treaza In plan duhovnicesc. Vizitiind o serie de penitenciare din Romiinia trebuie sa remarc calitatea excelenta a progra­melor catehetice propuse de slujitorii Bisericii noastre. Dupa un val de pseudo-cre~tinism, propus pe filiera sectara, intre anii 1992-2000,. a urmat o perioada de acalmie- Ia acest nivel, pentru ca din 2003 sa se inregistreze reveniri ~i 0

activitate pastorala sporita, legata de botez ~i cele aferente acestuia1

•

Desigur eli nu am epuizat intreg arealul care merita supus cer­cetarii pentru a evidentia metodele specifice unei cateheze modeme,

1 Traian Belei, Preotul §i Pastorafia fn Penitenciar, Ed. Agnos, Sibiu, 2010, I 05 p. Lucrarea propune o viziune de ansamblu asupra pastoratiei specifice penitenciarelor. ·

45

i: I

In situafii propuse prin Taina Botezului. Important devine lnsa, In ultimii ani tot mai mult, ce anume propunem prin cateheza. Care anume din momentele Botezului permit asumarea tillcuirii, care sun! cheile de comunicare prin care se pot deschide, spre cultura liturgica, mintile celor prezenti Ia Taina, care uneori stmt mai neatenp decal credem, concentrati pe neamurile venite Ia slujba ~i Ia masa ce urmeaza mai mult deciit pe sublimul euharistic al Tainei Imparatiei. .

5. Ce anume trebuie subliniat catehetic, pentru a fi retinut ,.

Daca exista un plical omiletic ,lntins" lntre· preotii no~tri, cu prece­den(a dar care poate fi u~or depa~it, este vorba de neutralitatea predicii. 0 predica neutra, asemeni spadei lui Carol eel Mare, lunga ~i plata (Voltaire) asigura anularea multor roade duhovnice~ti 1•

Daca aceasta este rostita Ia lnceputul actului liturgic, cum reco­mandam sa se realizeze In parte cateheza baptismala, preotul va pierde concentratia liturgica a credincio~ilor prezenti Ia Botez. Credem a~adar ca pentru o btma reu~ita comtmicationala, In ce prive~te Taina Sfilntului Botez trebuie insistat pe:

a. Unicitatea Botezului - ,marturisesc UN BOTEZ, spre iertarea pacatelor"

b. Roadele Botezului pentru milntuire c. Rostul Botezului in viata pruncului/botezatului d. De ce Biserica Ortodoxa acorda pruncului/catehumenului

botezat cele trei Sfinte Taine deopotriva: Botez, Mirun­gere, Euharistie

e. Ce senmifica sfintirea apei, rostul ei In procesul Botezului ortodox

1 Excelenta este analiza propusa, din acest punc_i de vedere, de catre Claudio Dalla Costa, Avete finito di farci Ia predica? Riflessioni laica/i sulle omelie, Effata Editrice, 20 II, 159 p.

46

f. Semnifica(ia anumitor gesturi de ritual: dansul !n jurul mesei, aprinderea lmuilnarii, lnve~milntarea in alb - haina Botezului

g. Care sun!· mijloacele prin care ria~ii ramiln activi in milntuirea finului lor

Desigur ca pot fi dezvoltate allele, multe mull mai interesante. Impmtant este sa se explice parte din ritual, sa nu mai ramilna nimeni Ia nivelul!megistrarii preotului ca ,mag", simplu ,come­dian!" In piesa ,botezarii". Recomandarea noastra tine ~i de un aspect practic, de apropierea copiilor prezenti Ia slujirea Botezului de cristelni(a, de masa pe care ungem cu untdelenm pruncul, implicarea lor In dansul ritual legal de aducerea nou-nascutului In Duh dinaintea sinaxei liturgice a familiei, a parohiei. Cred ca insistenta noastra pe ramilnerea cilt mai multor credincio~i Ia slujirea Tainei, implicarea comunitatii liturgic-pastorale, care este parohia, !n slujirea ~i pdiznuirea Botezului, sun! doar cilteva din mijloacele adjuvante In realizarea unei pastorale- catehumenale de calitate.

Cateheza - parte integranta a Tainei Sfantului Botez

Este firesc ~i In natura. misionara a Bisericii sa confere Tainelor Bisericii un Joe prioritar. Parintele Profesor Ion Bria scria, atunci cilnd vorbea despre Tainele Bisericii ca despre unele ce-s ,por(i ale Harului ~i ale Impara(iei": ,,DE; Ia. Cincizecime Ia Parusie, de Ia revarsarea Duhului Sfant peste Apostoli §i peste ucenici, fn Ierusalim, pdna Ia a doua venire in slava a lui Hristos, Acesta Se arata, Se manifesta §i sta de fafa prin Duhul Sfant in viafa 'liturgica a Bisericii, prin Cuvdnt §i prin taine. Prin voinja Sa, Iisus, atunci cdnd a dat Duhul Sfant Apostolilor Sai, le-a incre­din{at puterea de iertare a pacatelor (loan 20.22-23), care este

47

jl

.I

transmisa aces/ora prin Taine. Dupa voin{a Lui, Duhul Sfdnt face din Biserica un popor sacerdotal, o preofime, ca sa continue misiunea apostolica"1

• De aceea, inclusiv catehizarea In contextul Tainei Sflintului Botez, face parte din proiectul vestirii Evanghe­liei Iertarii, a modului In care Dumnezeu ne iube~te ~i ne dore~te de partea Lui.

1. Date de context pastoral-catehumenal

Dintre eforturile majore ale teologiei practice romilne~ti, identifi­carea In structuri de diagnoza pastorala a unora dintre liniile de forj:a ale efortului pastoral ne apar ca deosebit de importante. In domeniul pastoralei-catehumenale, aceea care ne poate aduce date statistice ~i imediate asupra catehezei Ia Botez, lndraznim sa amin­tim aici efortul unei astfel de diagnoze realizate prin intermedin! studentilor anului III ~i IV ai Facultatii noastre, desfi'i~urate In ultimii 6 ani, cumulate In diferite studii, care au lnceput sa fie puse Ia dispozipa cercetatorilor In domeniul sociologiei pastorale. Vom exprima aici o chestiune calitativa ~i o alta cantitativa pentru a identifica unde lncep problemele legate de realizarea pastoratiei ~i catehezei Ia Sflintul Botez.

Aspectul calitativ se refera Ia faptul ca astazi·nu putem vorbi despre o cateheza Ia Botez, dupa canonulliterar ~i catehumenal al primelor veacuri. Ce s-a schimbat fundamental nu este, fire~te, teologia Botezului ci adresantul catehezei. In primul rand trebuie sa ne reamintim ca, a~a cum se prezinta ele In izvoarele care au ajuns piina Ia noi, cateheza baptismala nu era fi'icuta pnmcilor, Ia modul In care nu nou-nascutii erau adu~i, cu priori tate, spre a fi botezati. Desigur ca boteztil pruncilor este un obicei prezent Inca din primele zile ale Bisericii, ~i nu insistam asupra acestui aspect pentru ca au fi'icut-o altii mai bine lnaintea noastra2

, dar In mod

1 Pr.Prof.Dr. Ion Bria, Tratat de Teologie Dogmqtidi .;i EcumenicCi, vol. I, Ed. Andreiana, Sibiu, 2009, p. 344.

2 0 sintezii ne propune Parintele Arhid.Prof.Univ.Dr. Constantin Voicu In lucra­rea Botezul in Tradifia patristicii, Ed. PARTOS, Timi1oara, 201 I, 223 p.

48 ,.

nu se insista pe initierea ~i, mai apoi, fundamentarea lor in mista1gog1'1a Tainelor ~i a vietii Bisericii decii.t Ia o vreme, ciind, c1·ed•em noi, erau suficient de crescuti sa piistreze cele primite In

· inima lor. Dar mare prute din textele catehumenale baptismale erau • dedicate unui auditoriu matur, nu · doar ca viirsta, sau care cauta sa-~i implineasca Ia viirsta adulta maturizarea in credinta. Aceasta nu insemna ca tinerii sau adolescentii erau exclu~i din efortul catehetic al Bisericii 1. Era catehizarii propriu-zise, a~a cum o vad speciali~tii, incepe cu secolele XV-XVI, continuiind eforturile catehetice ale veacurilor primare ~i cele din perioada numita a evanghelizarii popoarelor, acolo unde aflam, cu maximum doua secole inainte, ~i constitulri de obiceiuri liturgice legate fundruuental de botezul pruncilor. Descoperim urme de catehizare speciala Ia Botez, mai ales In cultura Occidentului cre~tin in lucrari de genu! Opus tripartitum a lui Iohannes Gersones (1362-1429, sau In lucrarile lui Erasmus de Rotterdam, Christiani Hominis Institutum (1513-1514) sau Explanantio Symboli quod Apostolorum dicitur, Decalogi praeceptorum :et Dominicae precationis (1533). Construc­tia primului text erasmic in hexrunetri, pentru a putea fi predata ~i retinuta In grupurile catehetice ale tinerilor, ne duce deja cu giindul ca atentia catehetica era deja ata~ata de tinerele generatii. Mai plenar identificiim componenta aceasta pedagogica In Italia acolo unde apar o serie de compilatori celebrii: Libretto della dottrina cristiana, lucrare a arhiepiscopului de Firenze (Fiorenta) Antonio Pierozzi (1389-1459), cartea Libra del Maestro e del discipulo ( anonim, 1521) Expositione del Symbolo d'Athanasio fatta per esercitio dell'orfanelli (1534) de catre P. Tomasso Reginaldo sub indrumarea lui Girolamo Miani; Interrogatorio del Maestro al discipulo per istruir ifanciulli (1537) lucrarea celebra a lui Castelino de Castello. Sinteza catehetica cea mai ampla ramiine, pentru aceasta etapa Catehismullui Leonardo de Marini (Mantova,

l Date importante cu privire la acest aspect sunt aduse de ditre R. Vianello in vol. Religiosita infantile, Firenze, Giunti Barbera, 1976, pp. 21-40.

49

..

1555) care va influenta o serie de lucrari ale lui Angello Porro (Milano) sau Tullio Crispaldi (Verona), clasici ai genului 1•

Ideea eli atentia acordata catehezei Ia Botez lncepe prin Cate­hismele protestante (Luther ori Calvin sunt autori de astfel de lucrari') sau de catehismele celebre ale Contrareformei (Petru Canisius, Edmondo Auger ori Roberto Bellarmino3

, G. Ledesma In Franta ori G. Astete ~i J. De Ripalda in Spania) sau doar cu Decretul papal Catechismus ad parochos ( editia prima, Roma, 1566) nu exclude existenta anterioara a unor astfel de preocupari. Zbaterile acestea catehumenale dovedeau lnsa in ce mod s-a fiicut, din nevoi catehetice, trecerea spre Mirungerea ulterioara in timp Botezului, lasilnd spatiu unei constructii noi, necesare deprinderii de lnvatatura cre~tina: catehumenatul post-baptismal4

.

Pentru noi ramane important de consemnat ca trecerea spre un auditoriu tot mai maturizat, nu doar duhovnice~te, a mesajului catehetic baptismal s-a realizat in secolele acestea, de refracturare

1 Date suplimentare, In vol. lui Antonio Bollin ~i Francesco Gasparini, La catechesi nella vita della Chiesa. Note di Storia, Edizioni Paoline, 1990, pp. 105-113.

2 Luther chiar jine o serie de cateheze Ia Wittenberg, 3 cicluri, in 1528, din care a dezvoltat Catehismele sale (Mare ~i Mic), in 1529. Despre el, profesorul A. Lapple scria: ,fn addncul inimii sale Luther_ s-a sim{it mereu un paroh, catehet <$f catehizant mCirturisitor'' ( cf. A. Lapple, Breve storia della catechesi, Brescia, Qi.teriniana, 1985, p. 108). Pentru activiiatea lui Calvin, meritii sii repnem cii produsul siiu catehetic eel mai alent Ia o pedagogie a adultului este Catehismul de Ia Heidelberg (1563), eonstruit pe 3 teme: deciiderea omului, eliberarea lui ca lucrare a lui Dumnezeu ~i recuno~tiinta omului.

3 Compune un catehism care cunoa~te 500 de edi!ii din 1598, traducandu-se in 5.8 de. limbi, cele 273 Jntrebiiri ~i riispunsuri ee-l alciituiesc, multe reluate ~i in catehismele noastre. Pentrn copii, in 1597, produsese un catehism cu tm­

mai 96 de intrebiiri-riispunsuri. 4 Pentru amanunte istorice ~i de parcurs catehetic, C. Wackenheim, Breve storia

della catechesi. Tradizione e novita, EDB; Bologna, 1985, pp. 44-80. Amplificarea unei pedagogii a adultului apare in Catehismul Conciliului de Ia Trento (o ed. italianii cercetatii de noi, Ed. Paoline, 1961, consemneazii aceasta Ia pp. 13-17.)

50

':a lllliiirturisitu de credinta ~i ca, in mare parte, monumentele de cultura &atehetica emise in perioada conveneau asupra unui atare auditoriu.

Cercetarea de sinteza romaneasca nu dovede~te sa fi avut un alt concurs de construire a catehezei. Cea mai insemnata sinteza a

· tnomentului 1 dovede~te, !impede, ca nu am fost interesati de cate­heza specializata -Ia Botez, la constituirea cuplului marital ori ca am vorbit de ea doar teoretic. Anul acesta, 20 II, a impus pentru prima data o cercetarea mai unitara prin provocarea unui an pastoral ~i catehumenal destinat Sfiintului Botez ~i Familiei. Credem ca a fost ~i un semnal asupra necesitatii unei munci mai sustinute in domeniu.

Aspectul cantitativ reiese din diferite Rapoarte ~i sinteze de cercetare. Ce constatam astazi? Avem un procent de mai bine de 89% dintre cei botezati prunci In primele 40-50 de zile de Ia na~tere. La nivelul Mitropoliei Ardealului procentul lnregistrat in ultimii 5 ani este chiar .mai mare, 92%. Conform raportarilor la nivel mitropolitan in 2007 se lnregistrau 9.070 de botezuri din care in mediul rural3.220 ~i 5.850 in mediul urban, doar 23 fiind primiri !a Ortodoxie, din care 12 (8 urban ~i 4 rural) de Ia alte confesiuni cre~tine ~i dqar 2 de Ia religii necre~tine. Importan!e apar revenirile Ia Ortodoxie, 23 ( 6 Ia urban ~i 17 Ia rurall In acelea~i raportari, vizand anul2010, retinem 8180 de botezuri, din care 5.062 Ia nivel urban ~i 3.118 Ia nivel rural, precum ~i 20 de primiri Ia Ortodoxie, 21 de Ia alte confesiuni (15 urban ~i 6 rural), doar 2 fiind din religii necre~tine. S-au inregistrat ~i 20 de reveniri Ia Ortodoxie (5 urban .~i 15 rurall Desigur ca !a aceste date

1 Realizatii de Pr.Prof.Dr. Vasile Gordon ~i Pr.Asist.Drd. Silviu Tudose, sillteza se intituleaza ,,Dezvoltarea studiilor pastorale: omiletica, catehetica §i pastorala", in vol. Teologia Ortodoxa in secolul a/ XX-lea §i Ia inceputul seco/ului a/ XXI- lea, Ed. Basilica, Bucure~ti, 20 II, pp. 704-770.

2 Raportul pe anu/ 2007 asupra activita{ii administrativ-biserice§ti, cu/turale. economice, canonico-juridice, pastoral misionare §i sociale desfii§urate fn Arhiepiscopia Sibiului, Mitropolia Ardealului, Ed. Andreiana, 2008, anexele 28 ~i 29, p. 70.

3 Raportul pe anul 2010 asupra activitiifii administrativ-biserice§ti, culturale, economice, canonico-juridice, pastoral misionare §i sociale .des/li§urate fn Arhiepiscopia Sibiului, Mitropolia Ardea/ului, Ed. Andreiana, 20ll, p. 72, anexele 30 ~i 31.

51

.I

I putem adauga ~i cele netrecute prin oficializarea actelor, consta­tand lnsa ca procentul ramane mic, nesemnificativ adesea. Daca, In general, privim ca egale procentajele care consemneaza persoa­nele mature propuse Tainei Botezului, nu· mai mull de 20 de oameni pe an, constatam ca, scriptic, averu de a face cu o marja redusa de catehizare baptismala a adultilor. Con~tienti fiind ca o parte dintre cei botezati astfel, In regimuri de urgenta speciale, nu au beneficial toti de catehizare. Consemnand iara~i ~i celalalt aspect a! problemei: botezarea fi!ra a se lntocmi actele canonice trecerii Ia Ortodoxie, aplicand astfel principiile pastoralei dina­mice, care evita complicatiile unei birocratii administrative asupra careia trebuie revenit.

Cele mai multe botezuri de copii ceva mai mari, 2-4 ani, se lnregistreaza In perioada verii, atunci ciind o serie de familii de romani aduc acasa pruncii, nu din !ipsa unor parohii - pentru ca de foarte multe ori vin chiar cu preotii lor parohi de peste hotare, ca invitati, ci din dorinta parta~iei cu cei de acasa a unui astfel de moment. Dar nici Ia varstele amintite centrul de interes catehetic nu sun! copiii ci, credem noi, cei mari, lnsotitorii.

Pomind de Ia aceste foarte scurte observatii ~i din realitatea pastorala, remarcam ca, daca este sa aplicam modelul patristic a! catehizarii, o putem face numai In raport cu adultii, rar adultele, adu~i ca.tre Ortodoxie prin efortul viitoarelor lor sotii, respectiv a! viitorilor soti. Efortul catehizarii este dublat aici ~i. de nevoia identificarii unor preoti care sa cunoasca bine limba celui ce ur­meaza a fi botezat ~i limbajul teologic specific limbii respective. De punerea Ia dispozitie a ac.elor materiaie'iiturgice ~i catehumenale necesare unei conversii cultural-catehetice reale.

Poate de aceea din datele culese cu studentii no~tri In perioada 2008-2009 am identificat numai urmatoarele cifre cu privire Ia Cateheza baptisma/a. Ea era realizata constant astfel: Sibiu, 3 loca­~uri; Bra~ov, 2 loca~uri; Avrig, 1 loca~; Sali~te, 1 loca~ In restul protopopiatelor (6) pe perioada octombrie 2008 - martie 2009 nu s-au lnregistrat comportamente pastorale lncadrabile Ia cateheza baptismala. Pomind de Ia aceasta constatare, consemnata de noi ca fiind !ipsa de cultura baptismala inclusiv la nivelul preotilor slujitori,

52

demarat un program de seminarizare asupra textelor patristice :ate de Botez. Au fost propuse: Cateheze/e baP_,tismale. ale Sf. Chiril a! Ierusalimului (2008-2009) carora s-au adauga.t; dm !~me 2009, ~i cele ale Sf. loan Gura de Aur. ~in ele studentn ~ulm III (2009) au construit direct un mesa) catehun~en~l, m an~! niversitar 2009-2010, fi~and tematic lucrarile ammlite, studentn

~nalizand prin expimeri practice (fi~are ~i expunere catehetica) ciclul dedicat catehezei Ia Botez. La un efort minim s-a simp! cre~te­rea calitatii comunicarii catehetice. Dar s-a identificat ~i marja de catehizare specifica actualei situatii pastorale din tara. . .

Am constatat a~adar ca, de~i actullitugic a! Tame! Botezul~1 se aplica copilului, beneficiarii actului catehetic sunt_ m~tur~1, i11sofitorii pru11cului. Ca este din ce in ce ma1 neces~r sa luam m considerare drept o mare ~ansa pastorala ca general!tle c~e n-a~ avut parte in copilarie ori adolescenta de cateheza bap!ISI~ala~ ori maritala, de exemplu, ne referim acum Ia segmentul de varsta a carui ~coala s-a definitivat In jurul anului 1989, ori care a fost ~coli! in valorile materialismului dialectic ':?m~nist i~tre 195?-1989 vin acum Ia Biserica purtati de pruncn on nepotn lor ab1a nasc~ti pe care-i aduc Ia incre~tinat. U n act tradit~on.alist, in profunda sa definire sociala, aduce road~ d~ovm:e~_li. ~~ nu este singurul. Deviza ,facem a~a, ca a~a e bme trebme msa conver­tita, prin efort pastoral-catehumenal, In ade_varul :'fac~~ a~a, pentru ca ~tim de ce este bine", avem un C@tmut marturJsJtor al gestului nostru. De aici motivarea efortulm_ ~?sliu. pastoral Ia nivelul varstei adulte, de aici nevom dezvoltarn une1 cateheze a adultilor insotitori ai actului Botezului. Remard\m a~adar o reve~ire pe sdhema anterioara actualei perioad~, ca_:e d~pa~e~te 500 de ani vechime, in care, botezand cop111 ab1a nascu!J putem rena~te In credinta pe maturii lnsotitori

1•

t Pr.Conf.Dr. Constantin Necula, ,Catehizarea adulfilor- nece~itate p~s~o­ralii", In vol. Propovliduire $i educafie socialii, Ed. Andretana, Stbm, 2010,pp.213-237.

53

i

I'!,

I,, l:q

'

2. Elemente de pastorala-catehumenaHi desprinse din cadrul practic

Constatam, din ce in ce mai des ~i nu numai in Biserica ~i tara noastra 1, eli pastoratia tara explicarea Sfintelor Taine transforma slu­jirea ~i receptarea ei in parametrii unui ma~inism ideologic, marcat de automatisme ritualice. Cateheza tara pastora~ie, in acela~i dra­matic sens, transforma totul in discursivism emotional, searbi\d, neangajant. De aceea credem ca se cere, in primul rand ie~irea din neutralitate pastorala. Principalele noduri de interactiune pot fi:

a. Identificarea nevoii de cateheza: alfabetizarea evanghelica ~i liturgica a adultilor prin metodele unei catehze destinse ~i cordiale. Credem ca fixarea catehezei baptismale trebuie realizata Ia nivelul inceputului actului liturgic, detensio­nii.nd a~teptarea unui act liturgic care, mereu, a provocat o presiune psihologica asupra familiei ~i slujitoruluf. Cat.~­heza aceasta trebuie sa devina in tirnp un stick de memorie activa ~i trebuie sa constituie rasadul catehumenal pentru mentinerea in cre~tinism a celui botezat.

b. Modelul catehezei: credem cu tarie ca avem nevoie de cateheze simple, scurte ~i credibile, fiira inflorituri nesem­nificative. Pot fi abordate o serie de teme cum ar fi: Unicitatea Botezului- ,marturisesesc un Botez, spre iertarea pacatelor"; Roadele Botezului pentru mii.ntuire; Rostul Botezului in viata pruncului!botezatului; De ce Biserica Ortodoxa acorda pruncului/catehumenului botezat cele trei Sfinte Taine deopotriva: Botez, Mirungere, Euharistie; Ce semnifica sfinprea apei, rostul ei in procesul Botezului ortodox; Semnificatia anumitor gesturi de ritual: dansul in

1 0 sintezii asupra acestui aspect de cateheticii ~i pedagogie pastoralii compa­ratli propune Jerome Vallabaraj in lucrarea Educazione catechetica deg/i adulti-un approccio multidimensionale, LAS Editrice, 2009, 366 p. (coli. Enciclopedia della Scienze dell Educazione).

2 Gevaert Joseph, ,Jl dialogo difficile: prob/emi dell uomo e catechesi", Ed. Elledici, coli. Studi e ricerche di catechetica, 2005, 208 p.; subliniazii crearea unei cateheze ,Ia statura omului contemporan".

54

juml mesei, aprinderea lumii.narii, inve~mantarea in alb -haina Botezului; Care sunt mijloacele prin care na~ii raman activi in mantuirea frnului lor. Desigur ca pot fi dezvoltate altele, multe mult mai interesante. Important este sa se explice parte din ritual, sa nu mai ramana nimeni Ia nive­lul inregistrarii preotului ca ,mag", simplu ,comedian!" in piesa ,botezarii". Recomandarea noastra tine ~i de un aspect practic, de apropierea copiilor prezenti Ia slujirea Botezului de cristelnita, de masa pe care ungem cu untdele'mn pruncul, implicarea lor in dansul rituallegat de aducerea nou-nascutului in Duh dinaintea sinaxei liturgice a familiei, a parohiei. Cred ca insistenta noastra pe ramii.ne­rea cat mai nniltor credincio~i Ia slujirea Tainei, implicarea comunitatii liturgic-pastorale, care este parohia, in slujirea ~i praznuirea Botezului, sunt doar cii.teva din mijloacele adju­vante in realizarea unei pastorale-catehumenale de calitate.

c. Modul slujirii : Credem ca cea mai importanta latura de cate­hizare tine de slujirea preotului. De formarea sa pentm astfel de momente, de dezvoltarea unei culturi a interven­tiei pastorale coerente, discrete ~i tandre, deopotriva. El trebuie Ill\ doar sa beneficieze de 0 formare primara in domeniu ci Biserica trebuie sa dezvolte programe de forma­re continua, a preotilor ~i profesorilor de religie, are obliga\ia de a propune ~coli catehumenale pentru adultii implicali in contextul Botezului. Formarea contiuna trebuie sa cuprinda aspecte praciice (inclusiv gesturile botezarii) ~i teoretice. La eel din urma aspect avem obligatia de a intensifica munca in echipa pentru editarea textelor catehetice ~i omile­tice majore legate de Taina Botezului constituirea unui Catehism pentru maturi tinand cont tocmai de principiile fonnarii initiale ~i continue a adultului, principalul auditor al catehezei baptismale.

d. Catehizarea actorilor implica{i: Credem ca e suficient sa reamintim ca aici trebuie avut in vedere cercul intim de ca­tehizare ~i eel largit. Primul cere, intim, cuprinde pe parinti,

55

56

bunici ~i na~i. Lor se poate adauga ,fratele eel mare" al pruncului botezat, care poate devebi principalul factor de educatie cre~tina in raport cu fratele sau. 0 pastorala responsabila a familiei, un dialog pastoral neintrerupt cu na~ii sun! cheile unei reu~ite cateheze baptismale. Credem ca aici este nevoie de recuperarea traditiei rurale de alta data ca nimeni sa nu fie na~ de nu se spovede~te anterior. In Ardeal am fi scutiti inclusiv de neplacerea de a constata, abia Ia rostirea Crezului, ca na~ii sunt greco·catolici ori lutherani ~i, in general, construirea unei atari relatii imbuna­tate~te factorul catehumenal al momentului. Na~ul nu este un personaj obscur al Botezului ~i nici o simpla prezenta de card. Preotul poate pune in valoare traditia Bisercii de a face din na~i parintii spirituali ai copilului botezat, de a le ingadui sa reprezintee Biserica intr-o serie de manifestari casnice, legate de sarbatoarea numelui copilului, diferite alte praznice legate de eel nou botezat. Un aspect special al pastoralei catehumenale identificam in raport cu o serie de colective care intervin in viata copilului: materuitatea, spitalul de copiii sau serviciilt) SMURD. Insistenta din ultimii ani de a pregati aceste colective pentru botezul de necesitate a dus ~i Ia dezvoltarea unor dialoguri catehetice reale, unele coagulate in programe de colaborare (MA ~i SMURD Sibiu, incepiind cu 2006, inregistreaza primul Protocol de colaborare pastorala din tara).

e. Solufii metodologice moderne: Dintre solutiile catehetice modeme cele aflate mai Ia indemana pentru un preot paroh sunt Buletinele Catehetice in care sa dezvolte un epistolar catehnmenal catre comunitate. Lor se adauga, in ultimii ani, o serie de emisiuni radio-Tv ale Trinitasu/ui precum ~i efortul informal din ziarul national Lumina ori din diferite publicatii diecezane. Cert este ca se simte nevoia elaborarii unor texte coerente ~i competente pentru sustinerea unei pastoratii vii. Doua modele au fost oferite prin cele dona pro­iecte catehetice ale Patriarhiei Romiine, Hristos lmpartii§it

copii/or continual fericit cu eel de-al doilea Proiect Alege . !}coa/a!. Dadi Ia nivelul celui dintiii implicarea a tinut de realizarea cahihezei parohiale specifice unui curriculum biblic pentru copii ~i tineret, continuarea a dezvoltat colec­tive de fonnatori catehnmenali, documente catehetice ~i,

eel mai important, o dinarnica superioara in raport cu grupu­rile catehetice parohiale ~i !n raport cu copiii implicati !n cateheza parohiala. Parte dintre ei, peste 4.800, au partici­pat ~i continua sa participe Ia programe de tabere de creatie; unde. dincolo de specificul creativ le sunt puse in valoare ~i competentele catehumenale.

Direc{ii ale unei nevoi spec!fice de cateheza: Ultimii ani ne-au atras atentia asupra unor grupuri specifice dispuse Ia interactiune pastorala in directia Botezului. Le consem­nam, urmand sa dezvoltam in alt loc specificitatea interventiei pasiorale !n cazurile pe care le propun: familia careia i-a murit anterior un copil; familiile carora le botezam copilul cu deficienta; convertitilor Ia 01iodoxie; persoanelor care cer reprimirea !n Biserica; detinutilor nebotezati ori care cer reprimirea (maximum de parasiri, anii 1991-1995 coincide cu o putemica activitate pastorala a sectelor in spatiile penitenciare; reveniri masive, anii 2008-2010). Si Ia aceste segmente de populatia pastoral[ ca ~i anterior, solutia catehetica trimite cu gilndul Ia cateheze clasice, mai ales cu adanc caracter misatagogic, rostite ~i propuse trairii prin metode noi, directe, care sa dezvolte pozitiv o pastoratie intima coerenta.

Concluzii ~i deschideri Desigur ca nu pot fi epuizate structurile unei interventii de pasto­ral[ catehumenala. care sa distinga unitatea freatica a Tainei Botezului cu modurile prin care acesta este prezentat Ia nivelul micii ~i marii familii crel}tine. Educatia religioasa pe care o pro­punem pastoral nu poate face abstractie de dimensiunea teologica

.. 57

I! I

a educarii. De aceea cateheza baptismala. nu poate sa fie redusa doar Ia ~oapte ln urechea celui botezat ~i nici Ia cateheze exaltate spre spectacular. Diferitele forme pe care le-arn identificat, ln functie de diferite aspecte ale impactului pastoral, pot fi !argile. Ora de Religie poate constitui un mod de re-propunere a Botezului, copiii putiind fi invitati sa participe Ia botezarea unuia mai mic, poate chiar fratele ori sora vreunuia dintre ei. Dar cateheza aceasta, stick de memorie1

, cum am numit-o, nu poate avea efect ln !ipsa unei con~tiinte pastorale active a preotului paroh. El trebuie sa fie pre­zen! ln ~coa!a, sa fie bucurie copiilor ~i partener de act educational profesorilor. Nimic nu activeaza, ~adar, mai amplu, cateheza baptis­mala deciit implicarea preotului ln pastoratia continua a copiilor, fiira cre~terea lor ln dor de Imparatie, fiira racordarea lor Ia Taina Euharistiei, prin tensionata ~i izbavitoarea taina a Spovedaniei. Nu. Nu-i putem ajuta pe copiii dio parohie sa-~i traiasca Botezul? Dar li putem ajuta sa se descopere ca oameni botezati, ca parta~i Bisericii ~i frati lui Hristos Dumnezeu. De aceea, credem, cateheza baptismala este orice actiune educationala, pastorala ori catehume­nala care repune pe copil ~i familia sa ln haiul Botezului, ln dumnezeiasca sa lucrare. Nu ne folose~te fracturarea corpusului de rostiri catehetice. Efortul nostru trebuie oriental tocmai spre men­tinerea copiilor ln Biserica, ln lucrarea ei miintuitoare. De aceea cateheza face parte integranta din Taina Sfiintului Botez. Pentru ca repropune continuturile de credinta ln functie de viirsta ~i preo­cupare, ln functie de mediul educational ~i de viata. De aceea ea nu poate lipsi din constructia pastorala pe care o propune Botezul.

1 Despre greuHitile realizlirii catehezei in plinii epodi de tranzitie culturaH'i scrie Lasconi Tonino in lucrarea, devenita clasicii In cercetarea de specialitate, ,,Doppio clic sulla catechesi, nuove idee, stimoli, spunti, rifornimenti crea­tivi peri catechisti parrochialt' (col!. Thabor), Paoline Edizioni, 2003, 88 p. in ciuda intinderii reduse ca dimensiune lucrarea-abundii in idei de mardi In domeniu: valorizarea darurilor fiec3.rui om implicat in catehizare; respectarea limbajului ~i ritmului de culturii al copilului; mundi programatli ~i monito­rizatii ~i fixarea catehetului 1n postura de ghid ori partener iar nu de dascal desavar~it.

58

In epoca modema, ln care sunt exacerbate ln timpanele morale '·ale copilului tot soiul de constructii etice, legate de drepturi ~i

.· f1ndatoriri cetatene~ti, catehizarea competenta poate oferi altema­tiva cre~tina Ia toate aceste provocari, poate conferi celui botezat­deci parte integranta a Bisericii, codul de demnitate care-lleaga fericit de ve~nicie. Ori pentru a-~i mentine exigentele competentei, cateheza trebuie sa ramiina ln unitate genetica cu lucrarea Duhului Stant de reactualizare permanenta a Cincizecimii, praznic al Pogoriirii Sale, dar ~i al propovaduirii limpezite de El, convertitoare, nascatoare de B iserica.

Teologia educatiei ~i pluralismul religios

Dintre marile provocari Ia adresa educatiei religioase a omului modern, speciali~tii ln pedagogie religioasa au descoperit una ca fiind daunatoare ~i prolifica ln acela~i tirnp. Daunatoare pentru ca sminte~te ~i rupe pe om de Dumnezeu, prolifica pelitru ca obliga Ia reactie imediata, coerenta, reactie coroborata, lntre pastorala catehumenala ~i pedagogia pastorala, ramuri ale educatiei sociale propuse prio Biserica. Este vorba despre fenomenul ,,pluralismului religios". Un cercetator italian, Luciano Meddi, specialist ln peda­gogia ~i practica pastora!a, afirma: ,Fara o putemica cre~tere interioara, cre~tinii no~tri stau gala sa se indrepte catre o deriva pluralista hranita din numeroase experiente religioase, experiente care sunt problematice nu pentru ca sun! ,,plurale" ci pentru ca se vadesc a avea fals punctul central, ce le-ar fi putut defini ca fiiod autentice. Posibilitatea de a reflecta asupra credintei ~i asupra comunicarii ei (fniiuntru ~i fn afarii) comunitatii devioe, ~i numai sub aces! aspect, un proie.ct fericit, necesar ~i imposibil de renun­tat Ia el. Evanghelizarea, a~adar, se na~te din marturisirea unei comunitati care traie~te ,cu onestitate" parcursul sau ce unnare~te

59

. In fata unei astfel de provocari se vehiculeaza ideea ca preotilor ~· profesorilor de Religie le revine principala misiune. Este ade­varat. Dar ei nu pot reu~i singuri. Munca lor trebuie dublata de aceea a inspectorilor ~i directorilor, de a dirigintilor ~i a lntregului corp profesoral caruia trebuie sa-i pese daca unul sau altul 'ctin copii umple cu absente rubrica din catalog, destinata ,prezeutei".

Actiunea sociala a Bisericii iu aces! context nu trebuie insa marcatl! de cele trei principii ale activitl!tii sociale: activitatea sociala ca ,moda" sociala, ratamicia dublata de multumirea de sine ~i inabu~irea altor datorii (fata de cult de exemplu). De aceea sunt chemati sa faca fata acestui demers ,speciali~tii". Cei pe care, daca nu-i avem trebuie sa-i pregatim lu :;lcolile Teologice ~i pe care trebuie sa-i investim cu autoritatea Bisericii in aceasta lncercare de prevenire ~i stopare a fenomenului abandonului ~colar. Pentru aceea iusitenta speciali~tilor de a infiinta comitete catehetice paro­hiale sau zonale ( alcatuite din profesori, invatatori, speciali~ti in domeniu social cu apetenta spre biserica) este bine venita obli­gand Ia fidelizarea actiunilor. La sistematizarea ajutorului anti­abandon oferit copiilor.

Cei vechi spuneau: MAXIMA . DEBETUR PUERO REVERENT/A - Datoram copilului eel mai mare respect. Si nici Biserica nu poate face abstractie de respectul ce se cuvine acordat celor pe care- prunci fiind- i-a lutampinat in numele lui Hristos.

fina{iirii: SpaJiu dotal cu echipamente ~i mobilier- contribuJia Arhiepiscopiei Sibiului. Materialele didactice ~i alte obiecte - contribuJia partenerului, Cen­trul de Consiliere ~i Sprijin pentru Copii ~~ Parin!i Cisniidie, jud. Sibiu. Date cf. http:/!www.socialma.ro!birou/-social-aor-sibiu/proiecte-biroul-social/IOO­proiectul-sa-invatam-jucandu-ne.

112

Religie ~i sport - o viziune educationaBi ortodoxa -

'

,, Introducere

In primul rand a! acestui studiu trebuie sa consetunez un adevar pe care l-am descoperit incercand sa-mi fac ,temele" pentru aces! seminar'. In teologia ortodoxa, nu s-a scris, eel putin In Romania, nimic pe lema acestui binom de viata cotidiana: religie §i sport. Conservatorism? Lipsa de importanfa in ce prive~te aces! subiect pentru mantuire? Teama de a recunoa~te ca ~i noi, teologii ortodoc~i, preotii, mirenii ne uitam Ia TV Ia cate un meci de fotbal sau gala sportiva? E lipsit de interes pentru Biserica Ortodoxa sa-~i constru­iasca o misiologie adunata inclusiv pentru acest segment de viata, care, cu voia sau f'ara voia noastra ocupa tot mai mull din viata unui numar tot mai mare de oameni, care, fie numai prin Botez ~i Miru!Jgere, apaqin Trupului tainic a! lui Hristos, Bisericii?

In a! doilea rand, tin sa subliniez dl, nu de putine ori, sportul - cu diferitele lui discipline - a constituit ~i constituie unul din punctele comune de plecare In dialogul cu oan1eni de varste, culturi ~i confesiuni diferite ~i, prin oamenii din sport, dialogul intercul­tural- ~i implicit interconfesional- s-a largit ~i - mai ales - a sporit ill ,viteza de cuplare'' consfintind un soi de retea de comunicatie interumana care - spiritual ~i virtual - are aceea~i conformatie cu Intemetul. Ciita compasiune, cata bucurie ~i ciita tristete nu ,trans­porta" aceasta retea interumana? Cate inimi nu tresalta Ia tensiunile unor mari competitiilconfruntl!ri spot1ive ~i ill cate moduri, prietenii ~i relatii ce pareau defmitiv srariimate In concasorul indiferentis-

1 Material prezentat in limba italiana, cu titlul Religione e sport -per una pedagogia corporeica ortodossa, in cadrul in Conferin!ei Intema(ionale Le religioni e lo Sport- visione del corpo e prassi sportiva, 21-22 septembrie 2006, Torino, eveniment organizat sub auspiciile Comiteto interfed Torino 2006 ~i Comiteto Scientifico Interfedi, Comitato per 1' organizzazione dei XX Giochi Olimpici lvemali- Torino, 2006. Cu modificari aduse in2012.

113

L

mului nu s-au rea~ezat in normalitate prin acest liant coerent chiar daca ~xcesele de duritate, cadere din ,umanitate" a multora din actele care insotesc astfel de momente ale istoriei sporturilor, nu sunt lipsite de tr~gism, inclusiv 1n ce prive~te Biseric~. Cel_ p~tin din aces! punct de vedere un discurs te~lo~1c pe relat1a rehg~e-spo:t (respectiv Ortodoxie-sport) nu este hps1t de sens pentru ca ?epa­~e~te limita unor ,frivolitati" teologice, care ne-ar duce cu gandul la spusa Sf. Maxim Marturisitorul din ,cap~! ~8" al ,~celo~ 20_0 d~ capete despr~ cuno~tinta de Dumnezeu ~~ !Con~mm Fml~1 1~1 Dumnezeu: «lnteleptul, fie ca invata pe altn, fie ca pnme~te mva­tatura, vrea sa invete pe altii ~i sa invete el insu~i numai cele de folos. Dar celintelept numai la parere ~i cand intreaba ~i cand e intrebat, scoate inainte numai lucrurile curioase»"

1.

De aceea cred ca e important - inclusiv pentru mine, ca lucrator al Evangheliei - sa-mi elucidez liniile de foqa ale unei misiuni coerente in aces! domeniu, nu doar din punctul de vedere al psiholo­giei_sportive,_ ci, mai~l~s, d\n pu_n:tul de ve~ere_a~ unei pastora.ti! a lm homo vrdens rellgwsus , ·ad!Ca a omulm rehgms, care se mta totu~i. la TV, urmiire~te ~tirile sportive, areun abona~ent lao ~e~sta sportiva, merge pe stadion pen~ a urmari (cu. o pasmn~ vecma c;t patima), pentru ,a trai" cate o ane sau alta a v~etn sport1ve. _Cu atat mai mult sunt importante aceste linii de forta pentru pastoratm omu­lui implicat in arena sportiva, practician ori tehnician, homo /udens religiosus, care este subiect al sportului. .

Nu pot Jncheia aceasta introducere filra .. o nota pe_:son~a. ':'m la Torino, 1n acest ora~ in care ,regele fotbal provoaca la atltudme inclusiv din partea Bisericii, dintr-o tara. unde foarte mult timp (50 de ani) stadionul a fost spatiul in care tinerii ~i copiii au invatat enorm de mull despre libertate, demnitate, munca asidua, fair-play sau chiar moraU1 (alta dedit comunista!). · ·

1 Sf. Maxim Marturisitorul, Filocalia, voi. al II-lea, ed. a II-a, trad. Pr. D. Staniloae Bucure~ti, Editura Harisma, 1993, p. 157.

2 Idee dezv~ltata ulterior in studiul nostru ,.;Biserica §i mass-media,dinamica unei provoci:iri pastorale", in vol. Teologie ortodoxii fn ~estin romd~esc. Omagiu Piirinte/ui Profesor !lie Moldovan Ia 80 de am, Ed. Andretana,

2008, pp. 633-640.

114

Faptul ca, multa vreme, generatia mea a ales stadionul Bisericiil, 1n timpul Duminicii, a ales manifestarea 1n turme, 1n locul unei manifestari liturgice; ascunde in el o drama istorica ( comunis­mul cu toate specificitatile sale) ~i una spirituala: Biserica nu a ie~it dincolo de prag spre ,fanii" sportivi. Astazi nu pare a fi altfel, la prima vedere sau, inacar teoretic. Practic, in schimb, multi dintre cei care reaprind sau sting speranta in inimile suporterilor 'romil.ni, jucil.nd o miza teribiHi pe granita intre agonie ~i extaz, sunt oameni credincio~i ai Bisericii, oameni care rup din timpul lor - putin ~i obosit- pentru a se spovedi, pentru a participa la viata Bisericii in multe chipuri. De aceea, sportul, sportivul ~i suporterul sunt subiecte ale pastoratiei ~i ar trebui sa fie mai ales in contextul in care !Uillii modeme ii este una din specificitati sportul ca religie, ca unica religie. Cu gesturi ~i rituri, cu slujitori ~i, de ce nu, marturisitori ...

Limbajul sportiv in limbajul teologiei

Pentru a identifica ctivintele cheie ale unei teologii cu privire Ia sport, desigur ca raportarea trebuie filcuta Ia cuvintele Scripturii. Dadi Vechiul Testament vizeaza 1n primul rand pe alergiitorii ,de meserie" ( ebr. RAS), care erau adesea membri ai garzii personate a regelui (2 Samuel 15 .I), termenul fiind utilizat cu referire Ia cei care duceau scrisori de la o cetate Ia alta (mesagerii) (2 Cronici 30.6,10) in jurul lor desfil~urandu-se o intreaga ,tehnologie" a ,iutelii" ( ei fiind astfel identificati cu iutealal

Ca ortodox, am.remarcat ca Vocabularul de teologie biblicii pe care-! propune teologia catolica3 identifica mai ales acele texte care confera cuvil.ntului ,alergare" - astazi cuvilnt-cheie 1n ce

t A se vedea luciarile noastre indumnezeirea maidanului, Ed. Agnos, Sibiu, 2006, 297 p. (ed.Il-a, ;2008 ~i Provoci:irile stri:izii- mic catehism vorbit, Ed. Agnos, Sibiu, 2006,204 p. (ed. II-a, 2011,204 p.)

2 Dicfionar Biblic, Societatea Misionara Romana, Oradea, Editura Crutea Cre~tina, 1995, p. 25. ··

3 Edi!ia franceza, ed. I, 1970, ed. a VII-a, 1991, edi!ia romana, Bucure~ti, 2001, av§ndu-i coordonatori. pe Xavier Leon-Dufour, Jean Duplacy, Augustin George, Pierre Grelot, Jacques Guillet~ Marc-Fran9ois Lacan.

115

prive~te ierarhia de valori a sportului - o dimensiune metaforidi, verbul ,a alerga" (gr. ,;rnECHO", uneori ,DI6Ko", ,a se grabi spre", ,a urmari", ~i de aici ,a prigoni") caracterizitnd dinamismul Cuvitntului lui Dumnezeu (I Samuel22.1; Iov 16.14; Ps.l47.15 ~i Isaia 55.11) excelent sintetizat in cuvitntul Sf. Apostol Pavel: ,Cuvitntul Domnului sa-~i implineasca alergarea" (2 Tes. 3.1)1

•

Cain context lupta lui David cu Goliath (1 Samuell7. 45 ~.u.) nu este una sportiva, este cat se poate de real. Dar e vrednic de retinut ca - in contextullumii sportive - nu de putine ori el a fost pr~luat din cultura biblica ~i transpus in cotidianul exprimarii, mar­cand inegalitati fizice care, prin intelepciune, ardoare ~i de ce nu, credinta, pot fi depa~ite, ba chiar convertite in elemente de superioritate;

Desigur ca Noul Testament este aceta care- mai ales prin pana plina de har a Sfiintului Apostol Pavel - da tonul inculturalizarii unor termeni, mai ales atletici - in teologia cre~tina. Sa fi intuit Pavel, elinsu~i un atlet intru Hristos, un maratonist de exceptie in vestirea Evangheliei (Fapte 20.24), caprin imaginile desprinse din contextul sportiv se va face mai reala iCoana lui Hristos dinaintea unor neamuri cu abilitati similare - deci ~i sportive - de exceptie? (grecii ~i romanii). Pentru ca, in acela~i sens pe care Psalmul 118.322 11 da alergarii in Hristos, in care cei ce nadajduiesc in El nu obosesc ( cf. Isaia 40.31 ), Sfiintul Apostol Pavel face din intre­cerea sportiva placa turnanta a multora dintre imaginile cuvitnta­rilor/epistolelor sale. Sa nu credeti di uit ca aces! studiu 11 prezint dinaintea unor speciali~ti in Sfiinta Scriptura. Dar e foarte important, inclusiv pentru mine, a reevalua fundamentele scripturi~tice ale unui discurs pe care unii ortodoc~i 1-au trecut Ia INDEX. Intreaga aventura misionara a Sfiintului Apostol Pavel este, in cele din urma, marcata de drum ca realitate ~i metafora a alergarii. ~i, fie ca e vorba de alergarea in Hristos, ca o intrecere sportiva care cere sacrificii pentru obtinerea victoriei (I Cor. 9.24-27), fie eli fixeaza exigentele acestei alergari - ,cu ochii atintiti Ia Iisus, care e

1 Vocabulantl de teologiebib/ica, ed. rom., p. 21. 2 ,Pe calea poruncilor Tale alerg, fiinddi Tu Uirge~ti inima mea ... ".

116

inceputul ~i desavitr~irea credintei" (Evrei 12.8) - obligitnd Ia efor­turi pentru biruirea obstacolelor (Gal. 5.7), Sfitntul Apostol arata mereu sinergia care se cere pentru ca alergarea sa nu ne fie zadamica (cf. I Cor. 9.26;. Gal. 2.2; Fil. 2.16), pentru ca lupta pe care o luptam sa fie ,lupta cea buna" (2 Tim. 4.7), neuititnd nicio clipa ca toate sunt daruri ale lui Dumnezeu: ,Nu depinde nici de eel care voie~te, nici de eel care alearga, ci de Dumnezeu care miluie~te" (Rom. 9 .16).

Cu alte cuvinte, Dumnezeu este Cel ce accepta sa fie implicat in alergarea aceasta pe ,calea virtutilor", cum o vor defini textele liturgice ~i patristice ulterioare. ~i de ce nu, acesta este ~i continutul teologic al cuvitntului ,theopatie", care ne arata cum Dumnezeu impreuna-patime~te cu noi pentru mantuirea noastra1 poate avea ~i un aspect ludic, legal de capacitatea lui Dumnezeu de Insotitor, de impreuna-Alergator cu noi, dupa cuviintul aceluia~i Stant Pavel: ,dar alerg (DI6Ko) doar-doar voi cuceri, dupa cum eu am fost cucerit de Hristos Iisus ... uititnd cele din urma mea ~i tinzand cu totul spre cele ce-mi stau inainte, alerg spre tinta catre rasplata chemarii de Sus a lui Dumnezeu, in Hristos Iisus" (Fil. 3.12.14).

Contextul acestui ,allelism" mistic-mantuitor, devine Biserica slujitoare, arie a unitatii intre Biserica luptatoare (a celor inca atleti) ~i cea Biruitoare (triumfiitoare) cea pe care Sfiintul Pavel o descrie astfel: ,avitnd imprejurul nostm atata nor de martori ( adica spec­tatori, vechi campioni, ,gal erie" cum vom vedea ceva mai incolo) (Evrei 12.1)".

Din aceasta directie, a Bisericii slujitoare2 socotim ca este nece­sar ca teologia ortodoxa sa-~i reaminteasca resorturile antropologiei ~i misiologiei in ce prive~te omul sportiv, omul dedicat sportului rara a-~i anula relatia personala cu Biserica, indiferent de confesiunea

1 Micheline Tenace, Cre§tinismul bizantin. Istorie, teologie, tradifii monastice, Chi1inau, Editura Cartier, 2005, trad. AI. Cistelecan, pp. 164-165 (ed. italianii, ll Cristianesimo Bizantino. Storia. Teo1ogia. Tradizione monastica, Carocci editore, S.p. A., Roma, 2000.

2 Plamadeala, IPS Antonie; Biserica slujitoare in Sfdnta Scriptura, Sfdnta Tradifie #in teologia contemporana, Bucure1ti, 1972, 344 p., ed. a II-a, Sibiu, 1986, 352 p.

117

sa. Aici se joadi marea provocare a modemitlitii. In special In con­textulln care ortodoc~ii mai continua sa lmparta uneori realitatea In ,noi" ~i ,lumea", un contrast oarecum foqat daca nu uitam ca totu~i pentm acesta /ume, Dumnezeu Tatal L-a dat pe Fiul Sau Unul nascut sa moara pentru ea. ·

Pentru ca nicio clipa Ortodoxia, In toatli pleroma g§ndirii sale teologice, n-a anulat timpul de dragul unei supratransparentizari a sufletului, marcata de excese atletice ~i false reforrne, ci a cautat sa-l educe pentru miintuire. Unul dintre marii teologi ortodoc~i romiini, Mitropolitul Nicolae Mladin, analiziind lupta care se da In viata cre~tinului pentru concretizarea Boiezului (lupta ~i concreti­zare, cuvinte ,arestate" ~i ele de comentatoml sportiv!) arata ca prin lume nu se lntelege ,mediul fizic ~i social (L. Bouvet) In care trairn, ci un anurnit ,duh lumesc", care e razvratirea lmpotriva ordi­nei divine de existenta: o ,lntelepciune" care nu cunoa~te pe Dumnezeu (o filozofie ~i ~tiinta atee) o damnatie a poftelor,.~i faptelor lntunericului, e pervertirea moraHi raspiindita in societate, sunt obiceiuri ~i prejudecati imorale (cf. Romani 13.12; Rom. 1.28-32; II Cor. 6.14; Rom. 1.20; I Cor.·l.21)1

• De aceea, lnraport cu aceasta realitate, nu tirnpul, cat aplecarea sa spre pacat, trebuie ,educata", aviind In noi ,mintea-cugetullui Hristos" (Filipeni 2.5).

Din aceasta dimensiune paulinica a pedagogiei cre~tine, enun­tata elocvent (elegant) In cuvintele ,fiti·imitatorii mei, precum ~i eu sunt al lui Hristos" (I Cor. 11.1) se desprinde concluzia: pe care Mitropolitul Nicolae Mladin o enunta astfel: ,Hristos pe de o parte e prezent In mod mistic In fiecare cre~tin, pe de alta parte trebuie sa fie prezent In mod etic-ascetic In viata iuturor o data ca principiu vital, altiidata ca model de imitat, ca pisc spre care se lndreapta nazuintele desaviir~irii. Aceste doua aspecte constituie o unitate pentru ca unul este ~i Hristos. Hristos viaza In mod mistic In noi pentru ca sa-L putem imita: iar imitiindu-L, prezenta Lui mistica devine din ce In ce mai plenara, mai cople~itoare. Prezenta mistica

1 Mladin, Mitropolitul Nicolae, Asceza # mistica paulina, Editura Deisis, Sibiu, 1996, pp. 124-125.

118

T I. '

I I I

a izvomlui ~i tinta prezentei ascetice: amandoua rotunjesc persoana umana dupa chipul ~i asemanarea lui Hristos"1

•

Sub incidenta acestei realitliti, orice dezbatere asupra catalogarii sportului ca pur sau impur, devine ancorata In realitatea ,chipului slavei lui Dumnez()u" care marcheaza chipul uman, participant !a actul sportiv. Orice supraspiritualizare sau desacralizare a acestei realitati na~te convulsii nu doar In planul mentalitatii generale, ci ~i In a celei particulare, respectiv teologice. Exista voci exclusi­viste, nu doar In religia cre~tina, care pot exclude de !a ceea ce putem numi cu un terrnen generic ,miintuire" pe cei care ofera ,circul" rara de care lumea moderna nu poate trai. Personal, credem ca nu exista geileraliziiri Ia acest capitol. Si ca pentm simp lui motiv ca ne apar mai ,tmpe~ti" numai pentm ca-~i expun mai mult tru­purile, sportivilor trebuie sa le acordam acela~ respect ca ~i celor drapati In robele moralitatii absolute.

Revenind lnsa Ia contextul limbajului teologiei patristice, interval a! ,retoricii elegante"2

, am ales ciiteva texte din eel care, In mod real, a marcat atilt teologia Apusului, cat ~i a Orientului cre~tin: Sf. Ambrozie de Milano. Lucrand Ia traducerea In limba n,Jmiina a comentariului sau Ia Psalrnul 118 (119)- piatra de funda­ment In liturgicul ortodox prin prezenta sa In structura Miezonopticii ~i a slujbei de lnmormantare, amandoua fiind numite, plastic, de scriitoml roman Virgil Gheorghiu drept ,repetilii pentru Inviere"3

- am fost frapat de excelenta ancorare In ,realitatea sportiva" a vremii, prin care Sf. Ambrozie descria realitati ale Imparatiei Cemrilor. Coment§nd, de exemplu versetul ,RaspHite~te robului Tau! Voi trai ~i voi pazi poruncile Tale" (v. 17), aratand ca a cere lui Dumnezeu ceva In schimb pentm truda ta este ,privilegiul cre­dintei ~i a! dreptatii" conchide: ,Cuno~ti cazul vreunul alergator, a! unuia singur, care, coborand In arena, pe pista de alergare, sa fi

1 Mladin, Mitropolitul Nicolae, op.cit., p. 131. 2 K.M. George, The Early Church, Defending the Faith, Witness and Procla­

mation: Patristic Perspectives, wee Publications, Geneva, 1996, pp. 1-2. 3 Cf. Descrierii fiicute de ciitre autorul citat unui moment din copiHiria sa

petrecut impreuna cu bunul sau, preot la rdndu-i, Cum am vrut sa mii fac sfdnt, Deisis, Sibiu, 1999 (2008 ed. Ill).

119

disperat ca nu va primi cununa pentru truda sa? Si ti s-a parut odios ca, dupa ce a obtinut victoria sa mai ~i pretinda premiul? Nadej­dea se na~te din strabaterea obstacolului care produce, Ia randul sau, incredere in primirea premiului, a rasplatii. Para frica, pentru ca aceasta este rugaciunea dreptului ~i Domnul Se bucura de astfel de rugaciuni! Dumnezeu Insu~i Se bucura cand vede pe eel drept sporindu-~i puterea obtinuta cu sprijinul unei con~tiinte curate. Desigur in ceea ce ceri este bine sa o faci cu ajutorul cuvintelor acestora: ,Robului Tau". Aceasta pentru a·~terge orice·pomire sim ingamfare in ceea ce ceri. ,Rasplate~te robului Tau!", a~a sa te rogi. lata o expresie ce une~te in sine, perfect, multumirea cu bucuria, pe care o incearca eel smerit ~i incununarea, cu generozitate, a slujirii sale"1

•

0 prima concluzie, care se impune deja in definirea cre~ti­nului sportiv (sau sportivului religios, daca vreti) este aceea ca el are statura de ,rob a! lui Dumnezeu", tara ca prin aceasta sa-i fie umilita statura dumnezeiesc-umana, care-! marcheaza ca icoana a Chipului lui Dumnezeu, ci obligandu-1 tocmai sa tina cont de aceasta in parcursul sau de vocatie sportiva. Cu alte cuvinte sa nu uite ca aceasta vocatie, fiind darul lui Oumnezeu, trebuie sa duca nu numai Ia implinirea lui ca . om,· ci ~i Ia pream~rirea lui Dumnezeu, indiferent carei religii sau confesiuni religioase apaqine. Este ceea ce Sfiintul din Mediolanum subliniaza in comentariul pe care-! face versetului (32): ,Pe calea poruncilor Tale am alergat ciind ai largit inima mea", scriind: ,,Luati aminte a~adar: calea care duce Ia Hristos este foarte striimta, dar inima ta trebuie sa fie larga, pentru a gazdui pe Tatal, pe Fiul ~i pe Sfiintul Duh. Altfel spus, cand vine ~i bate Ia u~a inimii Cuviintul lui Dumnezeu, nu trebuie ca El sa zaboveasca inaintea ei, afliind-o «stramta» (inchisa pentru Hristos, n.tr. C.N.)", iar ceva mai incolo: ,Daca vrem sa ca~tigam cununa, trebuie sa alergam in aces! spatiu amplu al omului interior («largimea inimii», ceva mai sus), nu in

1 Sf. Ambrozie, Viu va fi sufletul meu, par{i a/ese din Comentariu/la Psalmul 118, trad. Constantin Necula, Sibiu, Editura Oastea Domnului, 2000, pp. 26-27; ed. italiana La Meraviglie della Paro/a- dal Commento a/ Salmo 118, a cura di Agostino clerici, Ed. Paoline, 1997, pp. 30-31.

120

ungherele mintii"1• Astfel sta scris: ,Nu ~titi voi ca acei care alear­

gi! in stadion toti alearga, dar numai unul ia premiul? Alergati a~a, ca sa-lluati (I Cor. 9.24). Ace! premiu pe care Apostolull-a obtinut alergand asemenea unui cal de rasa (bine antrenat, n.N.C.) ~i care poate zice cu adevarat Ia final: «Lupta cea buna m-am luptat, calatoria am savar~it, credinta am pazit» (II Tim. 4.7)".

Identificam aici ...: ~i desigur ca vor mai fi texte care vizeaza aceasta - un anume seinn de ,aristocratie" in devenirea intru ,omul eel nou" in Hristos, o noblete data de ,rasa" cea noua in Hristos. Este, poate, eel mai coerent exprimata in catehezele baptismale ale veacurilor dintiii ale cre~tinismului, unde dincolo de ,disciplina arcana" identificam ca notabila ~i cre~terea staturii celei noi, in Hristos a celui botezaf. ·

De altfel, analiziind alent texte ale comentariilor Ia Psalmi ale Sf. Vasile eel Mare3 ~i ale Fericitului Augustin4

, sfinti, exprimiind a~adar ambele laturi ale geografiei fizice ~i sprirituale ale vremii de atunci ~i de acum, acestea arata relevant ca dincolo de a fi doar o metafora ,alergarea pe Cale", exercitiul atletului duhovnicesc pentru cucerirea cununii miintuirii, se face dupa o adiinca intelep­ciune pe care Dumnezeu a incubat-o in pedagogia prin care a antrenat sufletul omenesc in cautarea ~i aflarea adevarurilor de credint11, prin acceptarea cre~tinilor in ,neamul eel ales al lui Hristos", care este Biserica5

•

1 Idem, pp. 34-35, trad. italiana, pp. 41-42. 2 fn limba rom§.na, Pr.Lect.Dr, Eugen Jurca, Cateheza baptismalii in antichi­

tatea cre(jtina, Editura Marineasa, Timi~oara, 2004, 163 p., cu o larga bibliografie, inclusiv In limba italiana.

3 ,Comentar Ia Psalm", col.Jzvoarele Ortodoxiei 2, Bucure~ti, 1939, trad. Pr.Dr. Olimp N. Caciula.

4 Fie ca este vorba de I Salmi pregati da S. Agostino, introd. Di Bepppe del Colle, Ed. Paoline, ed. VI, 1996, 336 p.; fie de edi!ia, mull mai complexa Commneto ai Salmi, a cura di Maulio Simonetti, Fondazione Lorenzo Valla/ Amoldo Mondadori Editore, ed. V, 2001, 740 p.

5 Pe larg, in studiul nostru, ,Calea virtutii- pedagogia Psaltirii in exegeza la Psalmi a Sfin!ilor Vasile eel Mare, Ambrozie a! Mediolanului ~i Fericitul Augustin", Revista Teologicii, m. 3-4, iulie- decembrie, 2000, Sibiu, pp. 182-191. A se vedea ~i studiul ,Ciiteva trasaturi ale predicii Fericitu1ui Augustin - cu specialli ·privire asupra Comentariului Ia Psalmi", in vol.

121

Ca sa lncheiem aces! scurt, foarte scurt parcurs ambrozian,, se cade sa citam textul eel mai profund ,sportiv" pe care· comentariul Ia Psalmul 118 ni-l pune Ia lndemiina, In consultarea versetului 92, ,De n'ar fi fost Legea Ta giindirea mea, atunci a~ fi pierit lntru necazu1 meu ... " Ciind ne aflam Ia vreme de mahnire ~i oarecare greutati ne blocheaza calea, este nevoie sa reflect1im asupra Cuvan­tu1ui lui Dumnezeu, pentru ca tulburarea lncercarilor sa nu ne afle nepregatiti, fliciindu-ne sa eadem sub lanturile ei. Atleh!l nu lndraz­ne~te sa lnfrunte competi(ia dacii, mai lntiii, dupa datorie, nu se va fi pregatit printr-un lung antrenament In sala de gimnastica. Tot astfel ~i noi trebuie sa masam mu~chii no~tri spirituali cu untde­lemnul lecturii ~i a! meditatiei. Scripturile nu sunt oare asema­natoare cu o sala de sport In care trebuie sa ne antrenam, instruin­du-ne zi ~i noapte? Sa ne antrenam a~adar, flira odihna In practicarea meditatiei duhovnice~ti! Sa ne antrenam lnaintea competitiei, a~a !neat sa fim totdeauna gata sa concuram!. A ne antrena lnseamna sa citim ~i sa meditam In fiece zi Ia cuviintul lui Dumnezeu. Numai daca am asudat In aceasta salii de gimnastica spirituala- a min(ii - cand ispitele lncep sa-~i faca auzita vocea lor amagitoare, nu ne vom afla nici lipsiti de hrana spirituala, nici extenuati de lndelunga dejunare In medita(ii, lucruri ce se lntampla datorita statului ,afara din antrenament". Daca se afla in noi sucul Evangheliei, dacii sufletul se prezinta solid ~i robust ~i mu~chii spiritului sunt bine lntiiri(i, atunci mintea va gasi In memoria ei, flira nicio !Iidoiala, cuvintele potrivite pentru a putea raspunde Ia asalturile ispitelor ~i nu va mai fi nimic care sao poata tulbura1

•

0 icoana filocalica a sportivului, atlet in Hristos

Am ales aces! titlu acestui subcapitol in lncercarea de sinteza pe care o prezinta, reamintindu-ne ca Parinti' Bisericii nu scriau textul numai din dorinta de a se afla In , vorbli", ci pentru a raspunde, cu

Patristici'i §i Actualitate, omagiu PC Arhid.ProfUniv.Dr. Constantin Voicu Ia 75 de ani de via{i'i, Ed. Andreiana, 2008, pp. '280-321.

1 Sf. Ambrozie, Viu vafi sufietul meu, ed. cit., p .. 72, ed. ita!. ,,Le meraveglia della Para/a ... ", pp. 102-103.

122

atentie, unor probleme ivite In context pastoral. Daca astazi am identifica o structura diagramata a sportivului, am vedea ca, in multe situatii, atilt ascetic, cat $i moral, i se cer calitatile unui cre~tin au­tentic, a~a cwn 11 definesc scrierile patristice ~i, de ce nu, filocalia, opera tradi(ionala In sensu! eel mai puternic a! cuvantului, anume legata de trecerea din invatator in ucenic a ,invataturilor de credin(a"1

, dar ~i a unui ·mod de viata In Hristos, cu tot ceea ce lnseamna viata: lnfriingeri ~i biruin(e, bucurii ~i intristari. Dar mai l\les cu tinta. Ori dacil, relativ tiirziu, Sf. Seraf!ill de Sarov (canonizat 1903) avea sa sintetizeze ca ,scopul vie(ii cre~tine este dobiindirea Duhului Sfiint"2

, scrierile P1irin(ilor au semnalat mereu un astfel de ,(el", scop, pentru lupta cre~tinului, eel chemat sa lupte in suferinte ca ,un bun osta~ a! lui Hristos" (2 Tim. 2.3), neuitand cil ,nici un osta~ nu se lncurca nu treburile vietii daca vrea sa-i placa celui ce 1-a adus Ia oaste", iar daca cineva ia parte Ia luptele atletice nu e lncununat daca nu s-a luptat dupa legile acesteia (2 Tim. 2.4-5). E importatnt sa vedem cum in aces! lndemn paulinic este pus echivalentul iconic intre osta~ ~i atlet ~i cum, trebuie sa recunoa~tem, astazi multe din virtu(ile unui osta~ constituie osatura pe ·care se construie~te un bun sportiv. Si nu e lipsit de importanta sa ne reamintim cuvantul aceluia~i Sf'ant Pavel, lnfliti~are a cre~tinului luptator in arena miintuirii, un gladiator a! credintei - sportiv · ~i osta~ concomitent - cuvinte adresate Efese~ilor ~i, prin ei, nona: ,Imbracati-va cu toata armatura lui Dumnezeu ca sa puteti sta lmpotriva uneltirilor diavolului! Pentru aceea, luati to&t1i armatura lui Dumnezeu, ca sa puteti sta lmpo­triva In ziua cea rea ~i, toate biruindu-le, sa ramiineti In picioare! Stati deci tari, aviind mijlocul vostru incins cu adevarul ~i imbra­ciindu-va cu plato~a dreptatii! ~i incaltati picioarele voastre, gala fiind pentru Evanghelia pacii! In toate, luati pavaza credintei cu care ve(i putea sa stinge(i toate sage(ile cele arzatoare ale vicleanului!

1 Deseille Placide, La spiritualili! orthodoxe et Ia Philocalie, Paris, Ed. Albin Michel, 2003, pp. 9-10.

2 Cf vol. Aa.Vv, Un serafim printre oameni- Sfdntul Serafim de Sarov, Galati, Editura Cartea Romil.neasca, Editura Egumenita, 2005, 412 p.

123

Luati ~i coiful mantuirii ~i sabia Duhului, care este cuvantul lui Dumnezeu!" (Efes. 6.11-17).

De ce un citat atilt de larg? Pentru ca aces! indemn ,incaltati picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia pacii!" are valoare de motto pentru intreaga mi~care sportiva ca ~i pentru fiecare persoana implicata in algoritmul competitiv allumii sportive.

Ei bine, ~i totu~i de ce am ales ,icoana filocalica" a sportivului? Pentru ca indemnurile pe care Filocalia le adreseaza celor angre­nati in miintuire, cea mai cu sens competijie umana, leaga teologia de metodica ~i pedagogia sportiva cu certitudine. Gase~ti aici virtuti cre~tine care sunt absolut necesare competitorului. Sa pomim de Ia cele ascetico-morale ~i vom vedea ca nici·cele mistice, contempla­tive, nu sun! departe de structurarea unui profit al sportivului cre~tin, angrenat el insu~i in obtinerea virtujilor necesare performantei, virtuti care merg in buna parte, paralel cu cele necesare mantuirii, cu condijia foarte importanta de a se con~tieniiza diferenta intre metoda ~i scop, in actualizarea virtutii. Virtutea trupeasca ~i sufleteasca sun! simple metode; singurul scop ce exista in viata cre~tinului este Imparatia lui Dumnezeu. Confundarea metodei cu scopul duce Ia slava de~arta ~i Ia zadamicirea oriciirui efort trupesc ~i sufletesc1•

Ce trebuie si'i cuprindi'i O§adar, profilul spiritual al sportivului ere§ tin fn rezonan{i'i cu textul filocalic?

I. Sa inteleaga ca Dumnezeu sprijina virtutea ~i ca nu poate fi cu adevarat bun sportiv daca nu se manifesta domic de buna­tatea lui Dumnezeu. Spicuind, dupa zisa Sf. Marcu Ascetul, trebuie sa inteleaga ca ,incepatorul oricarei virtuti este Dumnezeu precum soarele al luminii de toate zilele"2 ~i ,Cauza virtutilor e Dumnezeu. In con~tiinta ca lucrul acesta inseamna prefacerea adevarata a celui ce cunoa~te pe Dumnezeu in duh, in urma unei staruitoare deprinderi"3

•

1 Te~u, Pr. loan C., Virtufile cre§tine, diriiri spre fericirea Ve§nidi, Ia~i, Trinitas, 2001, p. 33. .

2 Marcu Ascettll, ,Despre legile duhovnice~ti", cap. "40, Filocalia Romtineascii, vol. I, p. 240.

3 Sf. Maxim M3rturisitorul, ,Riispunsuri ditre Talasie", 64/24, Filocalia, vol. al III-lea, pp. 379-388.

124

Dar poate ca eel mai reprezentativ pentru ambientul sportiv ar fi indemnullui Teodor al Edesei: ,Nimeni sa nu-~i inchipuie ca poate rabda osteneli (inclusiv fizice, n.N.C.) ~i poate dobilndi virtutea cu puterea sa. Caci pricinuitoml tuturor celor bune este Dumnezeu, precum al celor rele, diavolul, in~elatoml sufletelor noas­tre. Deci pentm cele bune ce le faci adu multumiri pricinuitomlui. Iar relele ce te tulbura, amnca-le lncepatorului acestora"1

, insistiind mereu pe spusa Sf. Nil Ascetul, care mereu arata ca nicio dimen­siune a Imparatiei pamante~ti nu poate face lucmri asemanatoare cu cele pe care le face virtutea, ,care singura poate despaqi un rau ca cojocullui Ilie (4 Regi 2.8-14), care diadema a tamiiduit boli ca ~tergarele Apostolilor? (Fapte 19 .12)"2 ~i neuitiind a arata ,ca virtu­tile se leaga intre ele ~i se jin laolaltii ca un lant sfiint, fiecare atilrniind de cealalti\"3

• ·

2. Ca virtutile nu sunt numai suflete~ti, ci impreuna sunt ~i tru­p,e~ti ~i suflete~ti4, Evagrie Ponticul aratand foarte clar ,sa se intill­neasca in tine virtutile trupe~ti cu cele suflete~ti ~i cele suflete~ti cu cele duhovnice~ti; iar acestea cu cuno~tinta nemateriala ~i fiin­tiala". Iar Sf. Maxim Marturisitoml identifica in cuvinte duhovui­~e~ti, sfatul pe care orice antrenor (sportiv sau duhovnicesc) 1-ar da elevilor/ucenicilor sai; ,dintre virtuti, unele sunt ale tmpului, altele ale sufletului. Ale trupului sunt de pilda postul, privegherea, culcarea pe jos, slujirea, lucml milinilor spre a nu ingreuna pe cineva sau spre a dami;"

Iar ale sufletului sunt de pilda: iubirea, indelunga rabdare, bliln­detea, infranarea, rugaciunea ~i cele urmatoare. Daca, prin urmare, din vreo nevoie sau imprejurare tmpeasca, de pilda, din pricina de boala, sau altceva de felul acesta, ni s-ar intilmpla sa nu putem

1 Teodor al Edesei, l 00 de Capete, cap. 73, Filoca/ia romdneascii, vol. al IV-lea, p. 219. ..

2 Nil Ascehll, ,Cuvfultari ascetice." cap. 18, Filocalia Romcineascii, vol. I, p. 180.-3 Sf. Simeon Metafrastul, ,,Parafraza in !50 de capete la cele 50 de cuvinte ale

Sfiintului Macarie Egipteanul", Filocalia Romdneascii, vol. al V-lea (1997, ed. a 11-a), p. 284. ·

4 Evagrie Ponticul, ,Cuyant despre mgaciune", cap. 132, Filocalia Romdneas­cii, vol. I, p. 101.

125

implini pomenitele virtuti ale trupului, avem iertare de Ia Domnul, care ne cunoa~te ~i puterile. Dar, neimplinind pe cele ale sufletului, nu vom avea nicio aparare. Caci nu sunt supuse nevoii"1

. Dar trebu­ie remarcat mai ales gii.ndul lui Talasie Libianutl, care cere uceni­cilor: ,paze~te intr-o armonie virtutile sufletului, caci din acestea se na~te roada dreptatii", Sf. Isaac Sirul fiicii.nd clar diferenta intre virtutile trupe~ti, cele suflete~ti ~i cele duhovnice~ti, cautand strii.nsa dependenta dintre ele3

•

3. A fi sportiv nu inseamna a te lipsi de lucrarea in cele trei virtuti teologice: credinta, niidejde ~i dragoste, chiar daca ele sunt traduse in limbajul modem ~i in eel sportiv, cu alte articulatii decilt cele prin care teologia le define~te continutul. Fiecare incercand implinirea misiunii sale in credinta, dupa cum arata cuvii.ntul Sf. Petru Damaschinul: ,iar despre credinta ~i despre fapte voi spune scurt: ca fapte trebuie. sa· a vern fiecare pe cele scrise, dupii ceata sa (echipa sa n.N.C.)"4

, doua capete ale Sf. loan Scararul, punctand decisiv in ceea ce prive~ie continutul credintei: ,Cel care are credinta dreapta, dar savar~e~te pacate, este asemeni fetei fiira ochi", iar ceva mai incolo, ,eel ce nu are credinta, dar poate face unele lucruri bune, este asemenea celui care scoate apa ~i o varsa intr-un vas gaurit"5

• Parintele Staniloae, unul dintre cei mai de seama teologi ortodoc~i romani, comentand textul astfel: ,Faptele fiira credinta sun! asandite ~i ele, ·pentru ca sun! rodul mandriei omene~ti, deci au in ele ceva intinat ~i nerational"6

, eel care, comentand pilda cu ,haina de nunta, necesara participarii Ia

' Sf. Maxim Marturisitorul, ,Capete despre dragoste", suta a doua, cap. 57, Filocalia Romiineascd, vol. al 11-lea, p. 79.

2 Talasie Libianul, ,Despre dragoste", suta int§.i, cap. 10, Filocalia Romdneas­ca, voi. al IV -lea, p. 14.

J- Sf. Isaac Sirul, ,Cuvintele nevointei", cuv. 17, Filocalia Romdneascii, vol. al X-lea, p. 87.

4 Petru Damaschinul, ,,invataturi duhovnice~ti", Filocalia Romiineascd, vol. al V -lea, p. 178.

5 Sf. loan Sciirarul, ,Scara", Cuv. 26, partea a III-a, cap. 41 ~i 42, Filoca/ia Romdneasca, voi. a1 IX-lea, p. 375. ·

6 Nota Par. St~niloae, n.s. 816, p. 315, in Filoca/ie; voi. al IX-lea.

126

nunta fiului de imparat (Matei 22.11-14), scrie: ,Faptuirea e haina de nunta, haina frumoasa a cuiva. Faptele bune se vad. Vorbele frumoase nu se vad. Si zboara. Faptele fac pe om frumos. Ele raman intiparite in om. Dar deoarece faptele se savar~esc intersectandu­se in cele ale lumii prin aceasta se arata ca ura lumii nu e o dispre­tuire a ei ~i a activitafii In ea, ci ezitarea influentei ce o poate avea ea in preocuparea de placeri. Lumea e buna cand in ea ~i prin ea se pot face fapte bune"1

•

4. Pentru a nu trece prea mull in ,spectacularul" teologiei spor­tului, incheiem putinele directii pe care le-arn creionat lncercand sa aratam cum coineid nuantele ascetico-morale ale monahului cu cele etic-sportive ale sportivului ca sa devina, ~i unul ~i altul, de peiforman{a.

a) POSTUL- DIETA SPORTIVA (din care face parte inclusiv infranarea) • , ... lntaiul izvor ~i maica ~i riidacina ~i temelia tutu­

ror bunatatilor (virtutilor) sunt postul ~i infranarea"2

• ,Stapane~te-ti pantecele pana nu te stapane~te el pe tine ~i atunci te vei infrana cu ru~ine"3 •

Si trebuie sa recunoa~tem ca aceste indemnuri pot fi specifice oricarui antrenor sportiv, care de pe margine sau din chiar procesul educativ-sportiv cal\ta o solutie pentru echilibrarea ,fizica" a celor pe care-i antreneaza. Ele pot fi identidicate in multe din biografiile sportivilor de performanta. Nadia Comaneci, rara indoiata una dintre cele mai autorizate voci ale sportului mondial, consemneaza in ,scrisorile catre o tilnara· gimnasta": ,Totul era programat Ia minut: micul dejun Ia ~apte dimineata, antrenament, limp de odihna, cina etc. Aveam un doctor care lnsotea echipa ~i el ne pazea sa nu man­cam decal lucruri obi~ntiite: came ~i salata, nimic altceva. Pentru prima data (era 1972 n.N.C.) vazusem pizza, branza fermentata, unt de arahide ~i cereale pentru micul dejun. Mirosul bufetelor

'Nota subsol, ms. 325, p. 160, vol. a! XII-lea, Filoca/ia Romdneasca. 2 Calis! ~i Ignatie Xanthopol, Filoca/ia Romdneascii, voi. al VIII-lea, p. 80. 3 Sf. loan Sdirarul, ,Scara", cuv. 14, cap. 14, Filocalia Romdneascii, vol. al

IX-lea, p. 216.

127

expres era cople~itor" 1 • Si chiar daci"i aceea~i gimnasta de exceptie comenteaza cum ceva mai lncolo- cand avea sa mai creasca- avea sa-~i ,emancipeze" atitudinea eliberiindu-se de sub tutela prea greu de suportat de catre ea, Nadia conchide: ,referitor Ia acea perioada (de formare, nN.C.) nu am ce repro~a unui stil de lucru care rn-a ajutat sa devin o mare gimnasta"2

.

Cu riscul de a fi catalogat ca ,excentric", lmi permit sa pun paralel un text patristic a! Sf. Maxim Marturisitorul cu al acestei inegalabile gimnaste. ,Iubirea ~i lnfranarea pastreaza mintea nepati­ma~a fata de lucruri ~i fata de lntelesurile lor"3

, spune Parintele Bisericii. Poate ca in acest context duhovnicesc putem pricepe mai u~or cum, cu toate ca Ia olimpiada de Ia Montreal, Nadia obtinuse 6 din cde 7 note de 10,00, resetiind tabela de afi~aj care pil,na atunci nu aratase nota maxima, fiind nevoie de cele 10 degete ridi­cate ale arbitrei suedeze pentru a lntelege ce lnsemna I :00 de pe tabela, ea ramiine mai departe foarte concentrata pe ceea ce avea de flicut, intelegand ca dragostea ·antrenorilor, a publicului, a romiinilor aflati Ia mare distanta de Montreal ~i, mai mult, In plin !agar de concentrare materiala ~i materialist-dialectica (marxista) nu puteau fi tradate doar pentru ca lucrase ,bine". De altfel, Nadia conchisese ca nu atilt spectacolul gimnastic oferit de ea fusese de nota maxima, cat arbitrele fusesera lngaduitoare ( cu toate ca, majoritatea fiind din URSS, afectasera negativ notele romance1or, lucru reluat ~i 1a Olimpiada de Ia Moscova, ciind datotita abuzurilor de arbitraj,

1 Nadia Comaneci, Scrisori ciitre o tdniirii gimnastii, Humanitas, 2004, pp. 50-51. De altfel ea consernneazli (pp. 63-64) dieta strictii la care erau supuse, in care ,mesele erau hrana, nu pUicere", singura exceptie fiind ,o budltidi de ciocolata inainte de antrenament".

2 Nadia Com~neci, op.cit., pp. 50-51. 3 Sf. Maxim Mfuturisitorul, ,Capete despre dragoste", suta a treia, cap. 57, Filo­

ca/ia Romdneascii, val. alII-lea, p. 113. De altfel, cu privire la aceste texte patristice-filocalice, se pot identifica o serie de ,filoane" sprirituale reale In rapot cu morala sportivii. Pentru izvoarele teologice romiine~ti a se vedea excelenta antologie a tinerilor Liviu Petcu ~i Gabriel Herea, Lumina din inimi- spiritualitate isihastii fn traducerea ~i tiik:uirea Piirintelui Stiiniloae, Ia~i, Editura Trinitas, 2003, cap. VII, ,Virtu(ile ~i urcu~ul duhovnicesc", pp. 579-820.

128

T. I. ,

I I

I

,,

delegatia gimnastelor avea sa fie retrasa din concurs, semn maxim , I

de protest!) . Desigur ca, ,omi!l nou lnHristos", pe care-! vizeaza sporirea

duhovniceasca in viziunea cre~tina, nu poate exclude pe aceia dintre sportivii care sunt In comuniune cu Biserica. Nu doar de forma, gesturile de lnchinare ~i lnsemnare cu sf'anta Cruce inainte sau dupa goluri/ratari, ci mai ales In fondul comun cu Dumnezeul eel Viu. El, sportivul, trebuie ajutat sa lnteleaga - ~i aceasta nu putem s-o facem decat lntelegand noi aceasta - ca In Hristos nu geniul este modelul de supravituire, cat sfiintul, eel care ,impli­ne~te" umanul.

Este posibiHi o moralii cre~tinii intr-un spatiu sportiv post-cre~tin

Intr-o lume care trai~~te mai mull intr-o tehnologizare a religiei, decat In spiritualitatea acesteia, In care aparitia ,Dec1aratiei drep­turilor omului a desiructurat sacra1itatea, structurand un alt spapu teatra1 in care se joaca - cu sau fiira sinceritate - marea iertare, diinta ca o ,formulare" a valorilor, in care mondializarea pentru a fi vi~, creeaza evenimente, produce ~i antreneaza evenimente autoti­zate de comunitatea internationa1a2 de genu! unor Campionate Mondiale sau Intemationale, care tin ,prima pagina" a informatiei despre om ~i lume, in care chipul lui Hristos Dumnezeu este estompat de glorificarea false lor imitatii ~i a unor eroi fabricati de media, cum l~i va organiza ~i retrasa liniile de misiune Ortodoxia, care vor fi raspunsurile Ia provocarile noii configuratii misionare3

.

1 Ibidem. 2 A se vedea Jaques Derrida, Credinfii <$i cunoa<$tere- veacul <$i libertatea,

Editura Paralela 45, mai ales, pp. 96-99. 3 Emmanuel Clapsis, Orthodoxy in Conversation. Orthodox Ecumenical

Engagements, WCC Publications Geneva, Holly Cross Orthodox Press, Brooklin, Massachutts, 2000, care admite cii teologul ortodox nu se poate izola !ntr-un ghetto, separat de preocuparile celorlalti teologi cre~tini ~i nu numai, in contextul larg al provodirii in contextul teologic al Bisericii (cap. The Challenge of Contextual Theologies pp. 165-170).

129

b) RELIGIOZITATEA- RELIGIOSUL- UNIVERSALISMUL,

TRINOMUL" DE REZOLVAT iN MORALA SPORTIV A ,

0 configuratie marcata de globalism ~i plenalism dar, In aceea~i masura,.de extrapolarea In cultura sau sport a unor tensiuni nascute din nationalisme sau regionalisme care -In contextul sociologicu­lui prdcesual organic - anuleaza mare parte din eforturile politice. Exemple: Concursurile EUROVISION sa\1 Cupa Confederatiilor Ia Fotbal, carora In planul procesului politic le-a corespuns refuzul Frantei ~i al Olandei de a se alinia Ia ,constitutionalul" european. Oriciit de globali~ti am fi lntr-un meci de fotbal - handbal -volei... Franta-Germania, Italia-Marea. Britanie sau Romiinia­Ungaria, asistam Ia ,tumiruri In care nu se mai bat (ucigiindu-se) popoare, cat reprezentanp ai acestora, lucru care, In viziunea unei etnopsihanalize coerente, poate fi identic cu defilarea sau ,transferul'' unor isterii nationale (parte integranta 11 oricarei mitologii moder­ne) In planul jo~ului sportiv care nu mai estejoc, ci LUPTA! RAzBOI1!

Oricat ar fi de ,corupta ~i fracturata contemporaneitatea noastra In ce prive~te ,religiosul'~. o analiza atenta asupra sportului ne atrage atentia Ia curentul freatic, de adancime, care se afla conservat In oMUL MODERN. Daca admitem ca dorinta de Dumnezeu este ambi­gua ~i ca lumea modema este stanjenita in liberalismul ~i activismul ei de Dunmezeul eel Viu, fiira a accepta o concesie a dorintei umane dupa paradigma pe care teologia a elaborat-o2

, In cazul sportului a elaborat propria religie. 0 religie care ne apare ca fiind dedicata umplerii vidului, calmarii tensiunilor, lmplinirii dorintelor, intaririi credintelor consolidand In acela~i timp se. ntimentul apartenentei Ia ' , un grup, un grup cu o coezitme bazata pe rituri - gesturi - orientari -exercitii spirituale - mistice, care nu mai are ca fundament ~i

1 Folosim tennenul etnopsihanalizii in expresie ~i contunut cu eel pe care·l reprezinta cercetarea modemii a psihanalistului (dac~ admite aces! nume!) Tobie Nathan descris de Irena Talaban In Miirturiile unui psihanalist, Ia~1,

' Editura Para1ela 45, 2005, p. 118 ~.u. 2 Jean-Fran~tois Catalan, Omul §i religia sa, o perspectivii psihologicd,

Bucure!li, Editura Polimark, 1997, pp. 73-74, ed. franceza Desclee de Brower, Paris, 1994.

130

finalitate, ca referent ultim sau garant suprem pe D~mnezeu. 0 religie care a alunecat in religiozitate, functiona!a dm punct de vedere al religiei functi'onale, a~a cum o define~te A. Godin' In temple noi - stadioane sau sali de sport - o religiozitatea tulbura­.loare cheama Ia rasp'uns .Biserica, religi?~ul pozitiv al R~vel~t~ei. Analizil.nd sectanzarea dm cadrul B1sencn, ruperea de B1senca a unora dintre credincio~i, Jean Vemette conchide un lucru care ~i pe noi rte poate privi: ,Ceea ce face ca terenul sa fie m.ai propice decat oricand este, ill primul rand, nevma de comun1tate ~~ de relata, ca reactie fata de o societate dura ~i depersonalizata: multi oameni sunt b~lnavl de singuratate In multimea solitara ~i In anonimatul marilor ora~e. Este, apoi, nevoie de religie ~i de sacru, de experienta mistica ~i spiritua!a, nepotolita lntr-o civilizatie profund tehni­cista, care pare sa-~i fi pierdut sufletul. Este nevoie de sinceritate, nevoia de a avea un punct de sprijin lntr-o societate in permanenta transformare, in care toate certitudinile traditionale par sa cedeze brusc ill fata pennanentelor reinterpretari ~i reevaluari. Este un sentiment de deceptie nutrit de unii credincio~i fata de o Biserica ce pare sa-~i fi pierdut puritatea aproape mitica, atribuita varstei de aur a cre~tinismului, sentiment dublat prin contrast, de o admi­ratie uneori naiva pentru aceste grupuri care ln~raznesc sa anunte credinta in direct"2

• Cel putin din aceasta descnere putem conclu­iiona cit, in fond, religiozitatea legata de sport - care a~eaza omul in centrul preocuparilor, in care normele legate pot fi eludate de interese economico-financiare ale unor trusturi de interese, in care demnitarea ~i violenta, atilt pe teren cat ~i in tribune, constituie un soi de drag pentru senzatii tari, In care banii ajung sa se foloseasca In calciomercato" ca in schimbul de sclavi (unde stapanul de sci~~ e inlocuit de patron sau impresar, In care transmisiile ill direct leaga intr-o piasa comunicationala irnensitati de oame~ cu preo~u­pari multiple, creil.nd o cultura specifica (a showb1zz-ulm cu specific

1 Psychologie des exphi~nces religieuses. Le desir et la realtte, Paris, Le Centurion, 1981, pp. 74-76.

2 Jean Ve1nette, Jillus dans la nouvelle religiosit€, Paris, Desclee, 1987, pp. 47-48.

131

,.

sportiv). Uneori adida~i inscriptionati, ·dar ~i trusturi editoriale, televiziuni cu specific (Romania are cam 40% din timpul TV ocupat de sport), deci toate acestea - ~i cate allele se vor mai circumscrie acestui cere de natura sportiva I - constituie nu numai fenomenul sportiv mondial, ci ~i spatiul in care Biserica i~i manifesta san nu prezenta lucratoare.

c) PUTEM BENEFICIA DE AICI DE CEVA iN UNITA1EA RELIGIOASA ALUMU? .

Cateva directii ar putea fi: o Dialogul interuman - intercultural - interetnic: realizat in

jurul marilor intalniri sportive ale lumii in care sportivii pot fi ambasadori pentru tiirile, culturile ~i religiile lor mai buni decal reprezentantii politici, ,scorto~i ~i aroganti", ( mai ales mici .. , )

o Modelul uman ,eroic" - ,Ciind auzi de un om ca nu bea, ca nu fumeaza, ca nu are vicii, parca nu poti crede ca exista asemenea oameni. Si totu~i, mai ales in sport, ei exista -simplu, modest, echilibrat- fiira sa aiba san sa dea impresia ca sunt ni~te sacrificati ( ... ). A respecta legile sportului ~i pe adversari, a ca~tiga cinstit lupta sportiva, a fi aplaudat de public - invingator sau invins - ce poate fi mai frumos pe stadioanele lumii?"2 Omul acesta impline~te dezideratul lui Pierre de Coubertin: ,Sa te cuno~ti, sa te stapane~ti ~i sli te invingi, iata frumusetea atemli a sportului, aspiratiile adevaratului sportiv ~i conditiile succesului sau".

I Sa luam drept pilda Jocurile Olimpice, care demult au depa~it stadiul de competitie sportiva, angaj§.nd forte politice §i financiare uluitoare. Finan­ciar, Jocurile Olimpice de Ia Atena (2004) a· avut un buget inilial de 4,6 miliarde Euro, buget suplimentat cu 1,4 miliard~ Euro; s-au pus in vanzare de 5,3 miliarde Euro, bilete; au participat (nuinai In Alena), 200.000 de inri~ti; 70.000 de politi~ti; s-au constmit 23 km de linie de tramvai ~i 8 km de linie de metrou, precum §i 120 km de §Osea ... Cu to ate aces tea Prim aria Atenei are datorii imense ... Cat mai este sport?

2 Cristian Topescu, FairPlay, Bucure~ti, Humanitas, 2003, p. 15.

132

L

Gesturi notabile tocmai !n simplitatea lor? Gestullui Arsime Wenger Ia meciul din Cupa Angliei !n care elevul sliu a dat go! nerespectiind legile cavalere~ti ale fotbalului ( dintr-o minge data in out pentru accidentarea altui sportiv); Ivan Lend! san suedezul Mats Wilander care cereau rejucarea mingilor cand erau favorizati de arbitrii. Gesturi care spun in fond: ,,in absenta fair-playului, spor­tul risca sa fie colonizat de o armata de mutanti pentru care victoria W pierde valentele olimpice ~i devine un amplu instrument de !mpu~care a contului !n banca"I. . .

•'

o Conceptul morai-ascetic de fair-play, !mpotriva dezagre­gariiicoanei umane!

o Philip Noel Baker (vicecampion olimpic Ia 1500 m ~i laureat al Premiului Nobel pentru Pace) spunea ca ,fiira fair-play o competitie sportiva poate deveni umilitoare ~i degra­danta pentru cei care participa". Fetele responsabilitatii? Rezultate sportive viciate de nepriceperea sau reaua intentie a arbitrilor, ~antajul psihologic al suporterilor asupra arbi­trului sau jucatorilor oaspeti, prezentarea eronata sau incompetenta a intalnirii de catre ziarist 2•

Revenind, un comentator sportiv roman - cred ca eel mai mare pe care 1-a avut Romania, care tinea sufletul oricarui ascultator mai ,sus" decal tensiunea uilor victorii de pret- Cristian Topescu, identifica 8 puncte ale fair play-ului, care poarta cu sine structura unei morale active, uneori mai dinamice decal capacitatea de a construi moral, pe care o are religia:

l. a respecta regulile jocului 2. a-ti apiira ~ansele in mod cinstit 3. a-ti respecta adversarul ~i coechipierii 4. a nu te dopa 5. a nu influenta arbitrii 6. ate purta sp0rtiv cu publicul 7. a te comporta frumos cu ziari~tii

1 Radu Paraschivescu, Fanionul ro$U- campioni de vis, gesturi de CO$mar, Bucure~ti, Editura Humanitas, 2004, p. 8.

2 Cristian Topescu, op.cit., p. 19.

133

8. a-ti dimane credincios tie lnsuti ~i sportului 9. a-ti ramane credincios tie lnsuti ~i sportului pe care 1-ai

lndragit1

• Echipamentul sportiv - alternativa Ia dezbracarea de slava.

Una dintre cele mai autorizate voci din media romiineasca actuala, Cristian Tudor Popescu, ne ofera - pentru aceasta parte a schitei educationale - unul din cele mai frumoase texte de context: ,Cred ca In sport nu ai deciit un mic adversar: propriul creier. El este eel care l!i poate !ega lnainte ~i picioarele, oricat ai fi de puter­nic ~i ~e iute, sau purta spre victorie un trup care tipa ca nu mai poate. Imi suspectez creierul, suntem mereu lntr-o lncle~tare pe muchie de cutit. El este primul care vrea sa cedeze, nu corpul. El l!i ~opte~te paralizant: gata, ajunge, nu mai poti, nu mai are rost ~i a~a ai luptat destul! El dezleaga fiara fricii de lnfrangere, fiara fricii de victorie, care 1ti strang In gheare stomacul ~i lti fac mana sa tremure. Sau te parase~te pur ~i simplu, fuge ~i te lasa cu privirea stinsa a celui dinainte lnvins. Daca lnsa reu~e~ti sa-l stapane~ti, sa-ti bagi mintile-n cap, atunci te invadeaza o. siguranta, o lini~te interi­oara de nedescris pe care o traiesc ca!ugarii, marii isiha~ti, atunci cilnd sparg bariera umanului In drumullor catre Dumnezeu. Nu mai conteaza oboseala, scorul, ce-a fost pilna atunci, tribunele ~i ce te a~teapHi dincolo de ele. Marii jucatori de tenis numesc asta a intra In zona ... Pentru mine, sportul mare e un fel de religie. I~i are tem­plele, ritualurile, figurile lui sacre. Aceea~i lupta disperata cu sinele in diutarea grauntelui dumnezeiesc din om" (n.N.C.). Echipamentul sportiv pune parca ~i pe o bruta o umbra de puritate2

•

In loc de incheiere

Economia studiului nostru, ne opre~te sa identificam ~i alte dimen­siuni educationale pe care Ortodoxia le poate identifica ~i utiliza In procesul ,lndumnezeirii maidanului", al pastoratiei In spatiul

1 Cristian Topescu, op.cit., p. 14. 2 Cristian Tudor Popescu, Sportu/ min{ii, Bucure~ti, Humanitas, 2004, pp. 6-7.

134

naucitor a! izolationismului, eel care, altfel, da materia urnana actului sportiv, fie ca sportiv...:. fie ca spectator.

Socotim ca textul care lasa deschisa cercetarea nu poate veni deciit dintr-o parabola eshatologica pe care regretatul ecumenist Parintele Ion Bria, a a~ezat-o elinsu~i, profetic, paginii ultime ~ ultimei sale creatii teologice: ,Am intrat In mileniul a! treilea cu doua convingeri ~i sperante: Dumnezeu ~tie ca vremea data aici nu ne ajunge sa ne miintuim. sau sa ne unim. Unemi ajungem sa regre­tam scurgerea vremii, sa regretam ca am lasat timpul sa treaca ca am pierdut ocaziile sau am tri~at cu ~ansele date. Omul este a~izanul propriei sale lnfrilngeri ~i contradictii. Ce speranta mai exista? Durunezeu caruia li pare rau de pasivitatea omului, iese In lntilmpi­narea acestuia ~i li acorda un timp de prelungire, extra-time. La sra~itul celor 90 de minute cat dureaza meciul de fotbal, a! patrulea arbitru apare cu un mic panou pe care sunt lnscrise minutele de prelungire. E o inscripjie salvatoa,re de care ~tiu sa beneficieze geniile de pe teren. Am ega/at in minutul 92, am invins in minutul 93. Durunezeu se bucura ~i pentru milntuirea In extra-time. ,Mila Ta mii va urma in toate zilele vie{ii mele". Ruga noastra este: ;;Prelunge~te-ne noua vremea viejii spre a ne pocai ~i n.u ne osandi pe noi spre taiere cape smochinul eel neroditor" ( ... ). Dupa timpul nostru vine timpul Domnului care se roaga pentru noi, se lupta pentru noi ~i iese biruitor In numele nostru. Timpul miintuirii personale nu e masurat In mod mecanic, fiira flexibilitate, fiira perspectiva concreta a miin~irii. Nimic nu e jucat, nimic nu e pierdut lnainte de fmalul meciului. Insu~i Iisus se roaga pentru noi: Stiipdne, lasii-l inca anul acesta, ciici intre timp ii voi siipa Ia riidiicinii, §i-l voi hriini cu fngrii§iiminte. Poate va da roade in viitor. Dacii nu, sii-l tai (Marcu 13.6-9). Ne ramiine sa-i multumim: Tie f{i mul{u­mim pentru toate: pentru intrarea noastrii in lumea aceasta §i pentru ie§irea din ea (Vecernia din Duminica Rusaliilor)1

". Peste ani, cautand sa dispunda lntrebiirii ,Cum putem face fa!ii vremuri­lor apocaliptice pentru a ne putea miintui?", Parintele Arhimandrit

1 Pr.Prof. Ion Bria, AI doi/ea Botez. Itinerariile unei credinfe §i teologii de deschidere, Ed: Relntregirea, Alba Julia, 2005, pp. 288-289.

135

Zaharia Zaharou, ucenicul Parintelui Sofronie de !a Essex, !a riindu-i ucenicul Sfiintului Siluan Athonitul, liisa consemnat: ,De Ia inceputul timpului, de Ia inceputul zidirii vedem ca in lume exista doua curente ale vie(ii: curentul celor drepti, care incepe cu Abel ~i se continua cu to(i drep(ii ~i proorocii Vechiului Testament, atingiind apogeul in Maica Domnului, continuiind cu apostolii ~i cu sfintii din toate timpurile piina Ia sfiir~itul veacurilor, ~i celalalt curent a! duhului lui Antihrist ~i a! pacato~ilor, incepiind cu Cain, care ~i-a injunghiat fratele continuiind de-a lungul veacurilor cu toti care au prigonit credinta, cu Iuda ~i cu toti pacato~ii piina Ia sfiir~itul vremurilor. Si tensiunea dintre aceste doua curente ale vietii cre~te pe masura ce ne apropiem de sfiir~itul veacurilor. A~a inca! citim in cartea Apocalipsei: ,Cine. este nedrept, sa nedrepta­teasca inainte. Cine este spurcat, sa se. spurce inca. Cine este drept, sa faca dreptate mai departe. Cine este sfiint, sa se sfin(easca" (Apoc. 22.11). Si pentru cane confruntam tot timpul cu aceasta dinamica a pacatului care a devenit ceva obi~nuit,

mereu inaintea ochilor no~tri, trebuie sa~i tinem piept strigand neincetat catre Domnul: ,Doamne Iisuse, Atotputemice Iisuse, milostiv fii mie pacatosului, iara ~i iara". Aceasta este atitudinea pe care ar trebui sa o avem"1

•

Aceste doua parabole ale extra-time-ului folosit cu geniu man­tuitor sa fie punct de plecare in regandirea relatiei religie-sport, adica Dumnezeu-om, in taina comuniunii valorilor harismelor fiecaruia din noi in parte ~i laolaltiL In numele Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeul nostru.

1 Arhimandrit Zaharia Zaharou, ,,Merinde Pentru monahi", Ed. Nicodim Caligraful, Manastirea Putna, 2012, p. 52.

136

Evangheliarul, obiect liturgic uitat? - importanta sa in propovaduire -

Dintre modurile de cre~tere in Hristos a con~tiintei marturisitoare a credincio~ilor ortodoc~i, pedagogia pastorala ~i pastorala catehu­menala sun! de acord in a considera comunicarea credintei prin intermedin! obiectelor de cult drept purtatoare de informatie cultu­rala, pe langa fundamentala lor lucrare intru harul eel necreat care le innobileaza. Ele devin astfel noduri de comunicare a adeviirurilor revelate, Ientile· de stravedere a Imparatiei lui Dumnezeu. Limitarea folosirii lor sau abuzul utilizarii lor aduc acela~i rau: desacralizarea sau secularizarea mesajului lor, mesaj fundamental in Evanghelia Miintuitorului Hristos.

Cand Sfiintul Bonaventura, ca sa pastram numele indeob~te utilizat de catre speciali~ti, scria tratatul sau ,,Despre reducerea artelor Ia teo/ogie", consemna: ,De vreme ce omul poate sa exprime prin discurs in trei felnri ceea ce giinde~te, ca sa poata face negre~it cunoscut continutul mintii sale sau ca sa provoace o mai mare incredere, dragoste sau ura, filosofia discursivii sau rationala se imparte in trei, adica in gramatici"i, logicii ~i retorici"i. Dintre acestea, prima sluje~te !a exprimare, a doua Ia invatare iar a treia !a induple­care. Cea dintai are in vedere ratiunea ca facultate aprehensivii, a doua o prive~te ca facultate de judecare, iar a treia ca facultate per­suasivii. Si deoarece ratiunea intelege printr-un discurs congruent, judeca printr-unul adeviirat ~i induplecii printr-unul fnjrumusetat, de aici reiese ca aceasta ~tiinta impartita in !rei are in vedere !rei proprietati ale discursului."1 El exprima prin aceasta ceea ce tehnica omiletica a conservai intreaga sa istorie: congruum, verwn ~i ornatum sun! punctele cardinale ale oricarui discurs public.

Evangheliarul, prin constructia sa intema ~i extema cuprinde in sine toate cele !rei motivari de discurs2

• Des pre congruenta pe

1 Sfiintul Bonaventura, Despre reducerea artelor !a teologie, Ed. Univers Enciclopedic Gold, ed.ll-a, Bucure~ti, 2010, trad. H. Cojocariu, p. 29.

2 Pentru tetmen ~i continut propunem textnl din Dicfionar de cuno§linfe reli­gioase, realizat de Pr.Prof. Ene Brani~te ~i Prof. Ecaterina Brani~te, care

137