Internaţionalizarea afacerilor - caracteristică

a mediului de piaţă contemporan

Prof. univ. dr. Nicolae Al. Pop

Facultatea de marketingCatedra de marketing

Marketing internaţional

Capitolul 1

Internaţionalizarea afacerilor – caracteristică a mediului de piaţă contemporan

1.1. Decizia de internaţionalizare în cadrul întreprinderii

1.2. Factori de influenţă ai procesului de internaţionalizare

a afacerilor

1.3. Dezvoltarea şi performanţele întreprinderii internaţionale -

de la întreprinderea naţională la compania transnaţională

1.4. Teorii ce susţin internaţionalizarea afacerilor

1.5. Evaluarea gradului de internaţionalizare al întreprinderii

1.1. Decizia de internaţionalizare în cadrul întreprinderii

Internaţionalizarea afacerilor reprezintă ansamblul de metode,

tehnici şi instrumente puse în slujba demersului strategic al între-

prinderii de a activa în străinătate.

Comerţ de mărfuri inter- şi intraregional

Europa de Est ca motor al internaţionalizăriiDate economice din anul 2004

Avantajele globalizării/avantajele de aptabilitate pentru diverse domenii/activităţi economice

Decizia de internaţionalizare într-o întreprindere (1)

motive active:

obţinerea de profit

acces la produse unice

avantaje tehnologice

avantaje fiscale

filozofia întreprinderii

etc.

52,38

47,13

42

48,09

44,87

22

62,85

29,39

23,32

43,45

33,04

77,9

40,03

59,88

1

1

3

8

9

10

12

12

13

14

14

15

19

24

30

273,28

0 20 40 60 80 100

Kroger (USA)

Target (USA)

Sears Holding (USA)

Costco (USA)

Ahold (NL)

Casino (FR)

Tesco (GB)

Auchan (FR)

Tengelmann (D)

Wal-Mart (USA)

Rewe Group (D)

Aldi (D)

Carrefour (FR)

Schwarz Group (D)

Metro Group (D)

Internaţionalizarea organizaţiilor

Decizia de internaţionalizare într-o întreprindere (2)

motive reactive:

presiunea concurenţei;

supraproducţia;

saturarea pieţelor interne;

apropierea faţă de clienţi, porturi etc.

desfacere în scădere pe piaţa internă

etc.

Gradul de internaţionalizare al diferitelor ţări

MCC operative countries; Russia, India, China with large expansion potential

Out of scope (incl. the Americas)

Regional review in 2006

Opportunities: BU expansion; individual country; active FFS

NCO regional focus

RUS

RC

IND

BY

BIH

IRL

ALMK

PAKALG

TN

LAR EGYSA

YMDOM

UAE

IRQSYRJOR

LIB

KZH

UZ

IR

AZEARM

MAL

PHI

INA

BDMYA

1.2. Factori de influenţă ai procesului de internaţionalizare a afacerilor

Tendinţe majore în evoluţia afacerilor economice internaţionale:

Internaţionalizarea pieţelor de bunuri, servicii şi capitaluri, determinată de

procesul de destindere politică consemnat la nivel mondial;

Creşterea gradului de independenţă dintre economiile naţionale accentuată

de năzuinţa statelor lumii spre reciprocitate;

Accentuarea fenomenelor concurenţiale în lumea afacerilor, în toate zonele

geografice ale Terrei;

Globalizarea pieţelor lumii în condiţiile estompării continue a diferenţelor

specifice dintre acestea.

Ierarhia motivelor ce au determinat demersul de interna-ţionalizare la întreprinderi din ţări în tranziţie, industrializa-re şi în curs de dezvoltare (1)

Motivaţia pentru internaţionalizare ST SD SCD

Extinderea activităţilor în străinătate asupra a noi pieţe 1 1 1

Asigurarea şi dezvoltarea unei pieţe deja penetrate 2 2 2

Stabilitatea politică a ţării gazdă 3 5 4

Asigurarea şi controlul vânzării în ţara gazdă 4 3 3

Speranţa (aşteptarea) într-o rată înaltă de recuperare a investiţiei 5 8 7

Învingerea obstacolelor comerciale şi de export 6 7 6

Costuri reduse ale forţei de muncă 7 12 5

Asigurarea aprovizionării în ţara gazdă 8 10 8

Crearea de noi locuri de muncă 9 17 10

Bază de export pentru produse ale societăţii mamă 10 4 9

Furnizori pentru întreprinderi din ţara gazdă 11 6 12

Întărirea independenţei economice a ţării gazdă 12 18 11

Promovarea unor măsuri de către stat în ţara gazdă 13 16 14

Producţie pentru societatea “mamă” (reimport) 14 13 20

Valorificarea de tehnologii ce au fost dezvoltate pentru producţia în ţara gazdă 15 15 18

Ierarhia motivelor ce au determinat demersul de interna-ţionalizare la întreprinderi din ţări în tranziţie, industrializa-re şi în curs de dezvoltare (2)

Motivaţia pentru internaţionalizare ST SD SCD

Furnizor pentru o întreprindere din propria ţară, ce activează şi în ţara gazdă 16 20 21

Promovarea prin măsuri ale statului din ţara de origine 17 24 19

Prelucrarea materiilor prime autohtone pentru necesarul domestic 18 19 13

Economii la costurile de transport 19 9 16

Practicarea unor cursuri de schimb avantajoase 20 11 25

Preţuri scăzute la materii prime 21 14 17

Asigurarea şi lărgirea bazei de materii prime 22 21 15

Alte motive 23 22 22

Asigurarea aprovizionării cu energie 24 23 23

Promovarea de măsuri stimulative de către organismele internaţionale 25 25 24

1.3. Dezvoltarea şi performanţele întreprinderii internaţionale - de la întreprinderea naţională la compania transnaţională

Internaţionalizându-şi activitatea proprie, o întreprindere poate:

să evite competiţia pe piaţa domestică;

să-şi dezvolte abilitatea financiară şi accesul la capitalul extern;

să-şi sporească gradul de competitivitate prin mai buna valorificare a

oportunităţilor de pe piaţa ţintă (forţă de muncă mai ieftină şi/sau mai înalt

calificată, resurse materiale mai accesibile, cerere cu grad sporit de accesi-

bilitate etc.).

strategie multidimensională

Categorii de întreprinderi după modul acestor de implicare pe piaţa internaţională

Piaţa mondială(P.M.)

Piaţa domestică

a) Întreprinderea naţională

P.M.

Piaţa domestică

P.M.

P.M.

P.M.

Piaţa domesticăP.M.

P.M.

P.M.

Piaţa domestică

P.M.

P.M.

P.M.P.M. P.M.

P.M.

P.M.P.M.P.M.

c) Întreprinderea multinaţională d) Întreprinderea transnaţională

b) Întreprinderea internaţională

1.4. Teorii ce susţin internaţionalizarea afacerilor

Teorii ale comerţului exterior Teorii ale investiţiilor directe în străinătate

Teorii ale contractelor internaţionale de transfer

tehnologic

1. Teoria avantajelor comparative

1.1. Teoria diferenţelor de

productivitate

1.2. Teoria înzestrării diferite cu

factori de producţie

2. Teoria “golurilor” tehnologice

3. Teoria ciclului de viaţă al produsului

4. Teoria structurii cererii

5. Teoria localizării (a locului de origine)

6. Teoria statică a “economiei de scară”

7. Teoria comerţului intrasectorial

1. Teoria clasică a capitalului

2. Teoria monopolului

3. Teoria comportamentului paralel oligopolist

4. Teoria ciclului de viaţă al produsului

5. Teoria “imperialismului”

6. Teoria comportamentală (behavioristă)

7. Explicarea investiţiilor directe în străinătate prin restricţii comerciale

8. Teoria localizării (a locului de origine)

1. Teoria tehnologiei excedentare

2. Asigurarea şi acumularea de tehnologie

3. Restricţii interne ale întreprinderii, ce impun transferul tehnologic

4. Restricţii externe ale întreprinderii, ce impun transferul tehnologic

Teoria golului tehnologic

t0

Producţia şi exportul în România

Producţie

Export către Ungaria

“Gol” de cerere

“Gol” de imitativ

Perioada comerţului generat de “golul” tehnologic

Producţia şi exportul în Ungaria

Producţie

Perioada comerţului generat de oportunităţile de cost personal

1.4. Faze ale ciclului de viaţă al produsului

Introducere Lansare Creştere Maturitate

Piaţa ţintă:

S.U.A.

Produs de lux/Noutate

Bun de consum Bun de larg consum

Bun de larg consum

Alte pieţe industrializate

Produs de lux Noutate Bun de consum Bun de larg consum

Pieţe ale ţărilor în curs de

indutrializareLipseşte Produs de lux Noutate Bun de consum

1976 77 8178 79 80 82 83 84 85

Punct temporal planificat

Ven

itu

ri/C

ifră

de

afac

eri

Dezvoltarea dorită(linie obiectiv)

Dezvoltarea aşteptată(linie de dezvoltare)

Ani

Afacere de bază potenţială

Afaceri noi

Afaceri de bază

Gol operativ

Gol strategic

Surse: Meffert, Heribert: Marketing. Grundlagen marktorientierter Unternehmensführung, 9. Aufl., (Gabler) Wiesbaden 2000, p. 246 şi Kreikebaum, Hartmut: Strategische Unternehmensplanung, 6. Aufl., (Kohlhammer) Stuttgart u.a. 1997, p. 134.

Goluri strategice vs. goluri operative

Teoria ciclului de viaţă internaţional al produsului

Statele Unite ale Americii

Alte ţări industrializate

Ţări în curs de dezvoltare

Export

Export

Export

Import

Import

Import

Producţie

Producţie

Producţie

Consum

Consum

Consum

Timp

Timp

Timp

Vo

lum

de

vâ

nză

ri (%

)V

olu

m d

e v

ân

zări

(%)

Vo

lum

de

vâ

nză

ri (%

)

Introducere Creştere Maturitate Degenerare

all countries

all countries

Store formats

Hyper-market

Discounter

Do it yourself

Super-market

General store

GR

GR

GR

I

L

P

P

P

E

E

I

F

NL

I IRL

B

E

B

DK

IRL

DK

D

NL

NL

IRL

UK

L UK

B

D

F

DK D F L UK

Sursa: Zentes J., Swoboda B., H. Schramm-Klein (2006) Internationales Marketing, Vahlen, München

Ciclul de viaţă al diferitelor tipuri de magazine

1.5. Evaluarea gradului de internaţionalizare a întreprinderii

Gradul de internaţionalizare al unei întreprinderi priveşte două

componente distincte:

varietatea formelor de angajare în afara graniţelor naţionale

intensitatea angajamentului extern:

proporţia desfacerilor în străinătate în totalul cifrei de afaceri a întreprinderii;

proporţia sortimentului de produse realizat în străinătate faţă de întregul sortiment

fabricat şi/sau comercializat de întreprindere;

proporţia producţiei în străinătate în cifra de afaceri totală;

numărul angajaţilor întreprinderii ce lucrează în străinătate în totalul personalului;

mărimea investiţiilor directe, în societăţi “fiice”, cu sediul în afara graniţelor

naţionale, în raport cu investiţiile totale;

gradul de angajare a surselor de finanţare externe în totalul resurselor financiare

ale întreprinderii.