interjectie

2
INTERJECŢIA Interjecţia este o parte de vorbire neflexibilă care exprimă, prin sunete articulate, senzaţii, stări sufleteşti, manifestări de voinţă ale vorbitorului sau imită sunete şi zgomote din natură. Clasificarea interjecţiilor 1. După structură şi din punctul de vedere al originii lor, interjecţiile se grupează în următoarele clase: ● interjecţii primare (simple): ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!, adio! etc. ● interjecţii compuse: cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, trosc-pleosc!, treanca- fleanca!, tura-vura! etc. ● interjecţii formate din alte părţi de vorbire sau din grupuri de cuvinte prin conversiune: Doamne!, Poftim!, Ca să vezi!, Doamne fereşte!, Ajutor! etc. 2. După semnificaţia lor, interjecţiile sunt de trei feluri: ● interjecţii cu valoare emotivă (exprimă senzaţii sau sentimente): a!, ah!, aoleu!, aş!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zău! etc. ● interjecţii care exprimă un act de voinţă sau servesc ca mijloc de adresare: ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuţu-cuţu!, haide!, hăis!, ho!, iată!, măi!, pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zât! etc. ● interjecţii imitative sau onomatopee (reprezintă reproducerea aproximativă a sunetelor din lumea înconjurătoare): bang!, bâz!, boc!, bâldâbâc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogâlţ!, ham!, haţ!, hor!, mârr!, piu!, pleosc!, trosc!, zdup!, zvâr! etc. Cele mai multe interjecţii cu valoare emotivă sunt polisemantice. Ele îşi precizează sensul doar în cadrul contextelor în care apar. Întrebuinţarea interjecţiilor După rolul lor, se disting următoarele tipuri de interjecţii:

Upload: floricel-andrei

Post on 12-Sep-2015

4 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

interjectie

TRANSCRIPT

INTERJECIAInterjeciaeste o parte de vorbire neflexibil care exprim, prin sunete articulate, senzaii, stri sufleteti, manifestri de voin ale vorbitorului sau imit sunete i zgomote din natur.Clasificarea interjeciilor1.Dup structur i din punctul de vedere al originii lor, interjeciile se grupeaz n urmtoarele clase: interjeciiprimare(simple):ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!, adio!etc. interjeciicompuse:cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, trosc-pleosc!, treanca-fleanca!, tura-vura!etc. interjecii formate din alte pri de vorbire sau din grupuri de cuvinte prin conversiune:Doamne!, Poftim!, Ca s vezi!, Doamne ferete!, Ajutor!etc.2.Dup semnificaia lor, interjeciile sunt de trei feluri: interjecii cuvaloare emotiv(exprim senzaii sau sentimente):a!, ah!, aoleu!, a!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zu!etc. interjecii care exprim unact de voinsau servesc camijloc de adresare:ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuu-cuu!, haide!, his!, ho!, iat!, mi!, pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zt!etc. interjeciiimitativesauonomatopee(reprezint reproducerea aproximativ a sunetelor din lumea nconjurtoare):bang!, bz!, boc!, bldbc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogl!, ham!, ha!, hor!, mrr!, piu!, pleosc!, trosc!, zdup!, zvr!etc.Cele mai multe interjecii cu valoare emotiv sunt polisemantice. Ele i precizeaz sensul doar n cadrul contextelor n care apar.ntrebuinarea interjeciilorDup rolul lor, se disting urmtoarele tipuri de interjecii:a)interjecii care alctuiescpropoziii neanalizabile. Ele se folosesc fr a realiza relaii cu celelalte pri ale propoziiei:Vai, m doare! Ura, am nvins! Sfinte Dumnezeule, ce-ai pit?b)interjecie care ndeplinescfuncia unei pri de propoziie. Aceste interjecii se ncadreaz n structura sintactic a propoziiei ndeplinind urmtoarele funcii sintactice: subiect:Din desi se auzeamor-mor-mor! predicat:Haila culcare! El atuncitrosc! una la ceaf! nume predicativ:Eravaide capul lor! complement direct:Am auzittrosc! i puntea s-a rupt n dou. complement circumstanial de mod:Bteacioc!cioc! la fereastr. complement instrumental:Avea o hain cptuit cuaoleu!