MOTTO:MOTTO: „Analistul are trei deziderate: să cunoască totul, să fie Analistul are trei deziderate: să cunoască totul, să fie crezut şi să exercite o influenţă pozitivă asupra crezut şi să exercite o influenţă pozitivă asupra sistemului culegerii şi valorificării informaţiilorsistemului culegerii şi valorificării informaţiilor.”

(Sherman Kent)

DEFINIŢII ŞI CONCEPŢIIDEFINIŢII ŞI CONCEPŢII

ANALIZA STRATEGICĂ

analiză pluridisciplinară care abordează fenomenele din multiple perspective - politică, militară, economică, socială, a organizării instituţionale şi comportamentului birocratic, al infrastructurii, al culturii şi specificităţii unor societăţi sau grupuri umane – în scopul fundamentării unor decizii majore cu caracter predictiv / anticipativ

Sherman Kent “Strategic Intelligence for American Foreign Policy”

(1949)

cunoaşterea pe care decidenţii politici şi militari trebuie să o posede pentru a asigura bunăstarea naţională

Don McDowellStrategic intelligence: A Handbook for Practitioniers,

Managers, and Users, The Scarecrow Press INC., 2009

intelligence-ul strategic implică o abordare a problemelor de nivel macro cu ajutorul gândirii creative, acordând o atenţie constantă implicaţiilor inevitabile generate de presupoziţiile analitice în plan operaţional şi tactic, precum planificarea unor acţiuni sau edificarea unui mecanism de răspuns la efectele unor ameninţări sau factori de risc

Bruce Berkowitz şi Allan GoodmanBest Truth – Intelligence in the Information Age,

Yale University Press, 2000

intelligence-ul strategic este destinat să ofere oficialilor imaginea de ansamblu a mediului de securitate şi proiecţii pe termen lung în scopul planificării măsurilor destinate contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale

Richard RussellSharpening Strategic Intelligence – Why the CIA Gets it Wrong and What Needs to be Done to Get it Right,

Cambridge University Press

analiza strategică reprezintă sinteza informaţiilor obţinute din surse secrete şi/sau deschise cu relevanţă pentru decizionalii în stat cu atribuţii în stabilirea şi implementarea obiectivelor naţionale majore

AVERTIZARE STRATEGICĂ

se referă la o ameninţare în general (conflict militar, schimbarea unui regim politic etc.) şi oferă posibilitatea de a preveni apariţia unei crize prin identificarea subiecţilor acţiunii (cine? ce?), a modalităţilor de acţiune ale acestora (cum?), a coordonatelor spaţio-temporale (când?, unde?), precum şi a mobilului (de ce?)

DEFINIŢII ŞI CONCEPŢIIDEFINIŢII ŞI CONCEPŢII

Cynthia Grabo Anticipating Surprise: Analysis for Strategic Warning,

Joint Military Intelligence College, Washington, 2002

avertizarea este ceva imprevizibil, o abstracţie, o teorie, o deducţie, o percepţie, o credinţă. Este produsul unui raţionament sau logici, o ipoteză a cărei validitate nu poate fi confirmată sau infirmată decât în momentul derulării evenimentului prognozat

Jack DavisStrategic Warning

Sherman Kent Center for Intelligence Analysis, Ocasional, Papers, Vol.1, No.1/2002

avertizarea strategică poate fi definită drept percepţie analitică oferită la timp şi semnalată oportun factorilor de decizie cu privire la schimbări importante în nivelul sau caracterul unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, scopul fiind de a preveni surpriza strategică

TACTIC versus STRATEGIC în analiza de intelligenceTACTIC versus STRATEGIC în analiza de intelligence

ROLUL ANALIZEI STRATEGICEROLUL ANALIZEI STRATEGICE

Brent Scowcroft, consilier pe probleme de

securitate al fostului preşedinte George Bush

pentru a fi utilă, o analiză strategică trebuie să ofere beneficiarului o imagine generală asupra factorilor care determină evoluţia în problema vizată, tendinţelor de evoluţie şi posibilităţilor / variantelor pe care le poate lua în considerare în procesul de adoptare a deciziilor

– incertitudinea inerentă: determinată de posibilitatea apariţiei unor fenomene non-determinate (aleatorii);– incertitudinea epistemică: existenţa unor „goluri de cunoaştere” asupra ţintei vizate;– incertitudinea indusă prin operaţiuni de manipulare şi dezinformare iniţiate de alte state / servicii de informaţii străine.

de a reduce efectul de surpriză (eliminarea stării

de incertitudine) prin anticiparea modului în care

va evolua mediul de securitate

– o prognoză asupra viitoarelor relaţii cauză-efect; – scenarii privind tendinţele de manifestare din mediul de securitate, ţinând cont atât de acţiunea indicatorilor identificaţi ca având o influenţă certă asupra „ţintei”, dar şi de unele variabile care ar putea potenţa o evoluţie sau alta;

de a sprijini fundamentarea unor decizii, politici şi

strategii preventive sau de acţiune post-factum

ETAPE ÎN ELABORAREA ANALIZELOR STRATEGICEETAPE ÎN ELABORAREA ANALIZELOR STRATEGICE

“retrodicţie” - reanalizarea evenimentelor prin prisma noilor informaţii sau a noilor instrumente de lucru (ajută analistul în reconfigurarea „hărţii mentale” şi formularea unor noi predicţii)

TEORIA JOHN BOYDTEORIA JOHN BOYD

Observaţii Acţiune(Testare)

Influenţe culturale

Moştenire genetică

Informaţiinoi Istoric /

experienţe

Analize &Sinteze

Interacţiuniledin mediul

de securitate

Interacţiuniledin mediul

de securitate

Feedback

Decizii(Ipoteze)

Feedback

Informaţii din surse secrete şi deschise

Evenimente non-lineare

Observaţie Orientare Decizie Acţiune

LIMITELE ANALIZEI STRATEGICELIMITELE ANALIZEI STRATEGICE

Mark Lowenthal “The Burdensome Concept of Failure”

în Intelligence: Policy and Process, ed. Alfred C.Maurer, ş.a., Westview Press, 1985

un eşec de intelligence este generat de inabilitatea uneia sau mai multor părţi ale ciclului informativ – colectare, evaluare şi analiză, producţie, diseminare – de a oferi informaţii certe în timp util într-o problemă de securitate naţională

Abram Shulsky şi Garry SchmittRăzboiul tăcut. Introducere în universul informaţiilor

secrete, Ed.Polirom, Iaşi, 2008

un eşec în activitatea de informaţii constă, în esenţă, în înţelegerea incorectă a unei situaţii, fapt ce determină un guvern (sau forţele sale militare) să întreprindă acţiuni inadecvate sau contraproductive din perspectiva propriilor sale interese

Richard K. Betts, “Analysis, War, and Decision: Why Intelligence

Failures Are InevitableӔn World Politics 31, nr.1/1978

eşecurile în domeniul intelligence nu sunt numai inevitabile, ci şi naturale, pe de o parte întrucât activitatea de informaţii se află în mod inerent în dificultate nu ca urmare a absenţei informaţiilor, ci mai degrabă a ambiguităţii acestora iar, pe de altă parte, factorii de decizie nu iau în considerare avertizările venite dinspre serviciile de intelligence

TIPOLOGIA EŞECURILOR ÎN ANALIZA STRATEGICĂTIPOLOGIA EŞECURILOR ÎN ANALIZA STRATEGICĂ

acţiuni deliberate ale unei părţi (spionaj sau dezinformare) de a induce o percepţie eronată în rândurile adversarului cu privire la propriile intenţii şi / sau capabilităţi

apariţia unor „fenomene divergente” care nu sunt supuse legii cauzalităţii - „normal accidents” / black swan

subordonarea activităţii de informaţii factorului politic – problemă ce ţine de managementul activităţii de informaţii şi, mai puţin, de procesul de analiză propriu-zis

indisponibilitatea informaţiilor la locul şi în momentul în care sunt necesare

reticenţa factorilor de decizie în a accepta noul aport informativ, venit dinspre serviciile de informaţii

ERORI ANALITICE

“IMAGINEA DIN OGLINDĂ”

“ZGOMOTUL DE FOND”

“INERŢIA MENTALĂ”