Instrumente utilizate de FED

1. Rata dobanzii ca obiectiv operational

Obiectivul operational al FED este, de asemenea, rata dobanzii de pe piata monetara. In mod specific, rata dobanzii avuta in vedere este rata la care banca central acorda credite (federal funds) cu scadenta de o zi. Este vorba, asadar, despre o rata a dobanzii echivalenta cu rata overnight. Aceasta rata serveste totodata ca rata de politica monetara, adica rata al carui nivel este stabilit de organul de decizie in materie de politica monetara (Federal Open Market Committee-FOMC ca obiectiv operational oficial)FOMC se intruneste de opt ori pe an. Acest organism stabileste nivelul specific al ratei dobanzii pentru creditele acordate de FED bancilor comerciale si, respective, pentru depozitele constituite de acestea din urma la FED (federal funds rate). Dupa fiecare sedita, FOMC adreseaza o directive scrisa compartimentului de operatiuni de piata, caruia ii cere, in esenta, sa realizeze asemenea conditii pe piata monetara incat media ratei dobanzii de pe aceasta piata sa se situeze aproximativ la nivelul tintei.Principala deosebire intre procedurile operationale ale FED si cele ale BCE consta in absenta de facto a facilitatii permanente. In particular, in SUA, nu exista o facilitate prin care autoritatile sa stabileasca o limita maxima pentru rata dobanzii de pe piata monetara. Astfel, intreaga refinantarea bancilor comerciale se realizeaza prin operatiuni open market reversibile (repo) sau definitive (outright). In consecinta, controlul ratei overnight necesita ca FED sa actioneze zilnic pe piata monetara, in timp ce BCE efectueaza operatiuni open market doar o data pe saptamana.

2. Controlul ratei dobanzii prin operatiuni open market

Dupa cum am aratat, operatiunile open market nu sunt un instrument ideal pentru controlul ratei dobanzii de pe piata monetara. Caci, spre deosebire de mecanismele de creditare, opreatiunile open market necesita interventia permanenta a bancii central e piata monetara. Aceasta necessitate apare mai ales in cazul in care nivelul rezervelor minime obligatorii este redus, asa cum este cazul in present in SUA si alte tari.In ceea ce priveste operatiunile open market effectuate de FED, acestea sunt tranzactii definitive (outright) si reversibile (repo). FED utilizeaza tranzactiile definitive ca principal modalitate de refinantare a sistemului bancar. Ca urmare, marimeaportofoliului sau de titluri creste in timp, desi ritmul de crestere respective este mai mic decat ritmul de crestere al masei monetare.Operatiunile definitive nu au insa niciun rol in conrolul ratei dobanzii. In acest scop, FED foloseste operatiunile open market temporare (reversibile), realizate sub forma de licitatii cu dobanda variabila. Majoritatea operatiunilor se realizeaza zilnic in primele ore ale dimineatii (9:25-9:50), ceea ce are avantajul ca alimenteaza piata cu lichiditate in timp util. Tranzactiile reversibile se folosesc atat pentru injectii de lichiditate (repo), cat si pentru absorbtii de lichiditate (reverse repo). Scadenta tranzactiilor reversibile variaza de la cateva zile la 90 de zile (fixed term repurchase agrements), insa adesea se efectueaza si tranzactii cu scadenta de o zi (overnight system repurchase agreements).

3. Reescontul

Reescontul are un rol relative redus in sistemul bancar american. Desi taxa de reescont este, de regula, mai mica decat rata dobanzii de pe piata monetara, volumul resurselor furnizate de banca central pe aceasta cale (borrowed reserves) este redus in comparative cu totalul creditelor acordate de aceasta. Ratiunea pentru care aceasta forma de refinantare se mentine totusi este ca FED pune mecanismul respective la dispozitia bancilor comerciale doar in conditii exceptionale. Este vorba, asadar, despre o forma de refinantare discretionara utilizata de FED. De accea, mai ales in ultima perioada, participantii la piata tind sa considere recursul la serviciul de reescont ca un indiciu al unei situatii financiare nesanatoase.[footnoteRef:1] [1: Borio C., Monetary Policy Operating Procedures in the United States, Japan and EMU: a Comparative Assessment, ed. Cit., p.10]

In present, in SUA exista trei tipuri de credite de reescont: a. primareb. secundarec. sezonierea. Creditele primare se acorda institutiilor de cred cu o situatie financiara buna pe o perioada de timp foarte scurta (overnight). Rata dobanzii aferenta acestui tip de credite este, de obicei, cu un punct procentual mai mare decat tinta FOMC referitoare la rata dobanzii, insa poate varia in functie de imprejurari. Scadenta creditelor primare poate ajunge la cateva saptamani, in cazul in care o banca are, in general, o situatie financiara solida, insa, din diverse motive, nu poate obtine de pe piata, in conditii rezonabile, resursele temporare de care are nevoie.b. Creditele secundare se acorda institutiilor de credit care nu sunt eligibile pentru creditele primare pentru o perioada de timp, de asemenea, foarte scurta (overnight). Avand in vedere situatia financiara mai putin buna a beneficiarilor acestui tip de credite, rata dobanzii este cu o jumatate de punct procentual mai mare decat rata aferenta creditelor primare. Scadenta creditelor secundare nu poate depasi, in general, 60 de zile, dar in cazul institutiilor de credit al caror capital propriu a scazut sub nivelul standard, scadenta nu poate fi mai mare de 5 zile.c. Creditele sezoniere sunt concepute ca o modalitate de ajutoare a institutiilor de credit mici, care inregistreaza variatii semnificative ale volumului depozitelor atrase si al creditelor acordate. Rata dobanzii aferenta acestui tip de credite este rata dobanzii de piata.In ceea ce priveste controlul de catre FED a ratei dobanzii, reescontul nu joaca un rol semnificativ. Din cauza retinerii bancilor de a utiliza acest mechanism de refinantare, rata dobanzii aferente (taxa de reescont) nu constituie o limita superioara sau inferioara pentru rata dobanzii de politica monetara a FED.

4. Rezervele minime obligatorii

La fel ca in alte tari, in SUA, rezervele minime obligatorii au fost semnificativ reduse in ultima perioada. Rezervele minime obligatorii se constituie doar pentru depozitele existente in asa numitele conturi tranzactionale (depozite la vedere; conturi de transferuri autonome; conturi NOW; etc.), la care se aplica o rata foarte mica ( 3% pentru transa redusa, la care se adauga o rata de ajustare marginala, stabilita in fiecare an). Perioada de constituire este o saptamana, iar pentru unele passive, doua saptamani. Modul de calcul al rezervelor se bazeaza pe media soldurilor in perioada de aplicare, iar activele eligibile sunt reprezentate de disponibilitatile existente in contul deschis la banca central si de numerarul din casieriile proprii.Deoarece calculul rezervelor se face cu ajutorul unor marimi medii, bancile din SUA au posibilitatea sa-si regleze surplusurile si deficitele temporare de lichiditate prin aceeptarea pur si simplu ca disponibilitatile din conturile lor de la banca central sa fluctueze in functie de aceste conditii. Ca urmare, in SUA, volumul rezervelor facultative ale bancilor comerciale este considerabil. Cu toate acestea, efectul stablizator al istrumentului rezervelor minime este mai slab decat in zona euro, din cauza perioadei de constituire mai reduse si a faptului ca printre activele eligibile figureaza si numerarul.

Reactia FED la fenomenele de criza

FED a raspuns rapid la actuala criza financiara inca de la aparitia acesteia in vara anului 2007. Astfel, reducerea rate dobanzii de politica monetara de la 5,25% la zero a determinat relaxarea rapida a orientarii politicii monetare. In plus, FED a implementat un anumit numar de programe menite sa asigure lichiditatea institutiilor financiare si sa imbunatateasca conditiile de pe pietele financiare. Aceste noi programe au condus la o schimbare semnificativa a evolutiei lichiditatii din sistemul bancar american si din intreaga lume.Primul set de instrumente, care sunt strans legate de rolul traditional al bancii central de creditor de ultima instant, implica furnizarea de lichiditati pe termen scurt bancilor si altor institutii de credit si financiare. Deoarece, la ora actuala, piata monetara interbancara este o piata globala, FED a incheiat acorduri bilaterale de swap valutar cu 14 banci central straine. Aceste acorduri au permis bancilor central respective sa furnizeze lichiditati in dolari bancilor comerciale din jurisdictia lor.Al doilea set de instrumente implica furnizarea de lichiditati in mod direct participantilor la pietele de credit importante. In aceasta categorie, intra urmatoarele mecanisme de refinantare nou create: the Commercial Paper Funding Facility, the Asset-Backed Commercial Paper Money Market Mutual Fund Liquidity Facility, the Money Market Investor Funding Facility si the Tearm Asset-Backed Securities Loan Facility.Al treilea set de instrumente consta in modificarea caracteristicilor operatiunilor open market astfel incat sa sprijine functionarea pietei creditului prin achizitionarea de titluri de valoare pe termen mai lung.Rezulta ca FED dispune de instrumente de politica monetara puternice,pe care le utilizeaza cu energie pentru a promova o redresare economica mondiala. Lumea contemporana este insa prea interconectata, iar responsabilitatile bancii centrale americane sunt prea mari pentru ca FED sa-si poata aplica singur politica monetara. Cooperarea internationala este, deci, esentiala pentru depasirea crizei si relansarea pe baze sanatoase a economiei mondiale.Concluzia generala care se desprinde din prezentarea politicii monetare a FED este ca mecanismele de creditare ale bancii centrale nu sunt suficiente pentru controlul ratei dobanzii. Aceste mecanisme nu constituie procedure operationale eficiente, deoarece implica interventii foarte frecvente ale bancii centrale pe piata monetara. Cererea de moneda primara a bancilor comerciale este dificil de prognozat inter alia din cauza ca rezervele minime obligatoriinsu fost reduse in mod semnificativ. De aceea, este de presupus ca, pentru FED, se va pune, probabil, problema fie a renuntarii la controlul ratei dobanzii, fie a adoptarii unui mechanism de refinantare similar cu facilitate de creditare marginala existent in zona euro.Dupa cum am mai mentionat, deoarece rata dobanzii de politica monetara este aproape zero, Fed nu mai poate relaxa politica monetara pentru a determina reluarea cresterii economice. De aceea, este de asteptat ca dezbaterile cu privire la obiectivele, instrumentele si eficacitatea politicii sale monetare va continua.

Bibliografie: Silviu Cerna, Politica Monetara, ed. Academiei Romane, Bucuresti 2014Napoleon Pop, Virtuti ale politicii monetare, ed. Expert, Bucuresti 2008