GHQ-12Citiţi cu atenţie fiecare din cele 12 întrebări ale chestionarului următor. Gândiţi-vă bine

înainte să răspundeţi. Puneţi un „x” în pătrăţelul corespunzător răspunsului dat.

Va multumim!

AFIRMAŢII

ÎN ULTIMA VREME:

Mai

mult ca

de

obicei

La fel

ca de

obicei

Mai

puţin

decât de

obicei

Mult mai

puţin

decât de

obicei

1. Ai fost capabil să te concentrezi asupra a tot ceea ce faci?

2. Ai avut insomnii din cauza grijilor?

3. Ai simţit că joci un rol util în desfăşurarea lucrurilor?

4. Te-ai simţit capabil să iei decizii asupra unor

evenimente?

5.Te-ai simţit constant încordat, tensionat?

6. Ai simţit că nu poţi învinge dificultăţile?

7. Ai fost capabil să te bucuri de activităţile tale de zi cu zi?

8. Ai fost capabil să faci faţă problemelor care ţi s-au pus?

9. Te-ai simţit nefericit şi deprimat?

10. Ţi-ai pierdut încrederea în tine?

11. Te-ai gândit la tine ca la o persoană pierdută?

12. Te-ai considerat rezonabil fericit raportat la ultimele

evenimente în ansamblul lor?

Varsta:Genul: M / F

INVENTARUL DE ASERTIVITATE AI

Autori : Eileen Gambrill si Cheryl Richey.

Scop : Pentru a masura trei aspecte ale asertivitatatii.

Descriere : Acesti patruzeci de itemi multilaterali masoara trei aspecte ale asertivitatii: discomfort cu asertivitate (DAI), probabilitatea raspunsului (RP) angajarii intr-un comportament asertiv, si identificarea situatiilor (IS) unde asertivitateea necesita imbunatatire. Pentru a calcula scorurile pe toate trei scalele, la fiecare item trebuie sa se raspunda de trei ori. Oricum, oricare din cele trei scoruri poate fi folosit. Masurarea poate fi folosita de asemenea pentru a caracteriza un client ca fiind “asertiv” ,”nonasertiv”,

”nerabdator anxios” si “nepasator”. Aceasta tipologie este folositoare in selectarea unei interventii care se potriveste cel mai bine tipului de asertivitatee a clientului.In final, in itemii cunoasterii diferentelor asertivitatii, inventarul compara favorabil cu alte instrumente ale asertivitatii, existand o balanta intre comportamentele negative de asertivitate si cele pozitive.

Norme : Datele normative sunt valabile pentru esantioanele de studenti ai colegiului din Barkeley si Seattle (N=608). Media scorurilor DAI, RP, si IS a fost 93.9, 103.8 si respectiv 10.1Calcularea scorurilor : Scorurile DAI si scorurile RP reprezinta suma evaluarilor fiecarui item din respectiva coloana. Scorul IS reprezinta totalul numarului de itemi incercuiti. Profilul clientului este determinat prin categorizarea scorurilor DAI si RP dupa cum urmeza:

Scoruri RP

<=104 >=105Scoruri >=96 nonasertiv nelinistit anxios

DAI <=95 nepasator asertiv

De exemplu, daca scorul DAI al unui client este mai mare sau egal cu 96 si scorul RP este mai mare sau egal cu 105, problema clientului poate fi considerata nonasertiva.Inventarul de asertivitate, poate de asemenea fi cotat ca reflectand 11 factori specifici situatiilor de discomfort (vezi prima referinta).

Grad de incredere : Inventarul AI are o foarte buna stabilitate, cu corelatii test-retest de .87 si .81 pentru scorurile DAI si respectiv RP.Datele privitoare la consistenta interna nu sunt valabile.

Validitate : Suportul de validitate al inventarului AI este foarte puternic.Testele valide ale grupurilor cunoscute, ilustreaza ca scorurile disting intre probleme clinice si probleme “normale”.De asemenea, instrumentul este sensibil la schimbare, dupa cum demonstreaza diferentele dintre scorurile pre-terapie si post-terapie.

Documentare : Gambrill, E.DRichey, C.A.(1975).Un Inventar de Asertuine folosit in evaluare si cercetare. Terapia comportamentului, 6.550-561. Instrument reprodus cu acordul lui Cheryl A. Richey. Valabilitate : Dr.Cheryl A. Richey, School of Social Work (JH-30), 4101 Strada 15 N.E., Universitatea din Washington, Seattle, WA 98195.

Instrumente pentru practicaInstrumet de Asertivitate

Etapa 1Multi oameni intalnesc dificultati cand trebuie sa rezolve situatii interpersonale care cer sa se autocaracterizeze in anumite situatii, de exemplu: sa refuze o cerere, o rugaminte sau o favoare. Va rog indicati gradul de discomfort sau anxietate in spatiul de la inceputul

randului corespunzator fiecarei situatii de mai jos.Folositi urmatoarea scala pentru a indica gradul de discomfort:

1 = Deloc2 = Putin3 = Asa si asa4 = Mult5 = Foarte mult

Etapa 2Apoi, reciteste lista si indica dupa fiecare item raspunsurile posibile in raport cu cele din situatia *De exemplu daca rareori iti ceri scuze cand gresesti, vei nota cu “4” spatiul de la sfarsitului itemului.Folositi scala urmatoare pentru a indica raspunsul posibil.

1 = Intotdeauna2 = De obicei3 = Cateodata4 = Rar5 = Niciodata

Etapa 3Va rog indicati situatiile pe care v-ati dori mai mult sa le rezolvati incercuind numarul itemului.

*Nota: Este bine sa va evaluati nivelul discomfortului separat de raspunsurile posibile. Astfel se pot influentta una pe cealalta. Pentru a preveni aceasta situatie puneti o bucata de hartie peste raspunsurile dvs. referitoare la gradul de discomfort in timp ce analizati situatia a doua oara pentru raspunsurile posibile.

Instrumente pentru adulti

Gradul de Situatie Raspunsdiscomfort probabil

---------- 1.Refuzi rugamintea de a-ti imprumuta masina.-----------

---------- 2.Complimentezi un prieten.-----------

---------- 3.Ceri o favoare cuiva.-----------

---------- 4.Rezist presiunii tentatiei de a face cumparaturi.-----------

---------- 5.Imi cer scuze cand sunt vinovat.-----------

---------- 6.Refuz o intalnire amicala sau o intalnire amoroasa.-----------

---------- 7.Recunosc frica si cer consideratie.-----------

---------- 8.Spun unei persoane cu care am o relatie intima cand face sau spune ceva care ma deranjeaza. --------------------- 9.Cer o marire de salariu.

--------------------- 10.Admit ignoranta in anumite situatii.

--------------------- 11.Refuz o rugaminte de a imprumuta bani.

--------------------- 12.Pun intrebari personale.

--------------------- 13.Infrunt un prieten vorbaret.-----------

---------- 14.Cer critici oneste.-----------

---------- 15.Incep o conversatie cu un necunoscut.-----------

---------- 16.Complimentez o persoana cu care am o relatie romantica sau de care sunt interesat.-----------

---------- 17.Cer o intalnire de afaceri sau o intalnire romantica cu o persoana.-----------

---------- 18.Cererea initiala pentru intalnire a fost refuzata. Adresez mai tarziu o noua cerere persoanei respective? -----------

---------- 19.Recunosc confuzia asupra punctului in discutie si cer lamuriri.-----------

---------- 20.Solicit un job.-----------

---------- 21.Intreb daca am suparat pe cineva.-----------

---------- 22.Spun cuiva ca il plac (pe el sau pe ea).-----------

---------- 23.Cer serviciile asteptate cand acestea nu exista, de exemplu intr-un restaurant-----------

---------- 24.Discut deschis cu o persoana care imi critica comportamentul.-----------

---------- 25.Returnez produsele stricate intr-un magazin sau restaurant.-----------

---------- 26.Exprim o opinie care difera de cea a persoanei cu care vorbesc.-----------

---------- 27.Rezist avansurilor sexuale cand nu ma intereseaza.-----------

---------- 28.Spun unei persoane cand simt ca a facut ceva nedrept pentru mine.-----------

---------- 29.Accept o intalnire sentimentala.-----------

---------- 30.Spun cuiva vesti bune despre mine.-----------

---------- 31.Rezist tentatiei de a bea.-----------

---------- 32.Rezist la revendicarea nedreapta a unei persoane.-----------

---------- 33.Renunt la un job.-----------

---------- 34.Rezist tentatiei de a fuma.-----------

---------- 35.Discut deschis cu o persoana care critica munca mea.-----------

---------- 36.Cer returnarea unui obiect returnat.-----------

---------- 37.Primesc complimente.-----------

---------- 38.Continui sa vorbesc cu cineva care nu este de acord cu mine.-----------

---------- 39.Spun unui prieten sau unui coleg cand spune sau face ceva care ma deranjeaza. -----------

---------- 40.Spun unei prsoane care ma deranjeaza intr-o situatie publica sa inceteze.-----------

Inventar de autoevaluare pentru training asertiv Prezentăm în continuare un instrument de evaluare a gradului de

saturaţie în asertivitate a propriului nostru comportament. Cei doi autori, E. GAMBRILL şi C. RICHEY (1975) apud M. RĂDAN (1992, p.180-185) au denumit instrumentul Inventar de autoevaluare pentru training asertiv pentru că acesta poate sta la baza unui program individual de dezvoltarea abilităţilor asertive.

Pentru măsurarea gradului de asertivitate al comportamentului, autorii instrumentului au recurs, pe de o parte, la identificarea gradului de agitaţie emoţională de la nivelul subiectului provocată de diferite situaţii tensionante, şi pe de altă parte, estimarea probabilităţii ca subiectul să acţioneze ca în respectivele situaţii. Menţionăm faptul că acest instrument nu a fost validat pe populaţia românească.

Stabiliţi gradul de agitaţie emoţională provocată de fiecare din situaţiile enumerate, apreciind procentul de emoţii interferente pe care îl simţiţi în momentul respectiv (disconfort, anxietate, frică, mânie, vinovăţie etc.) şi notaţi cu

1 Deloc2 Un procent mic3 Un procent destul de

mare4 Un procent mare5 Un procent foarte mare

Parcurgeţi apoi lista pentru a doua oară şi apreciaţi probabilitatea de a acţiona ca în situaţiile descrise, pentru dumneavoastră, notând cu

1 Nu fac niciodată2 Fac rareori

3 Fac cam jumătate din timp

4 Fac de obicei5 Fac întotdeauna

La sfârşit totalizaţi separat punctele pentru cei doi indicatori (gradul de agitaţie emoţională şi probabilitatea de a acţiona) şi urmăriţi în care din categoriile de mai jos se încadrează comprtamentul dumneavoastră.

Gradul de

agitaţie

Situaţia Probabilitatea de a acţiona

1. Refuzaţi o solicitare a de împrumuta magnetofonul dumneavoastră 2. Faceţi un compliment unui prieten3. Solicitaţi pe cineva să vă facă un serviciu4. Rezistaţi presiunilor unui vânzător care vrea să vă determine să cumpăraţi ceva5. Vă cereţi scuze când aţi greşit6. Refuzaţi o întâlnire persoanlă sau una profesională solicitată de cineva7. Admiteţi că vă este frică şi cereţi să fiţi înţeles8. Spuneţi unei persoane cu care sunteţi în relaţii de intimitate când vă supără, prin ceea ce face sau spune9. Cereţi recuperări dacă lucraţi ore suplimentare10. Vă admiteţi ignoranţa într-un anumit domeniu11. Refuzaţi o solicitare de a împrumuta bani12. Puneţi întrebări referitoare la viaţa personală13. „Expediaţi” un prieten vorbăreţ14. Cereţi să fiţi criticat în mod constructiv 15. Iniţiaţi o conversaţie cu un străin16. Faceţi un compliment unei persoane care vă place sau cu care sunteţi într-o relaţie sentimentală17. Cereţi o întâlnire profesională sau personală cuiva18. Cererea dumneavoastră iniţială pentru o întâlnire este refuzată şi solicitaţi din nou, aceeaşi persoană, altă dată19. Admiteţi că aţi înţeles greşit ceva într-o discuţie şi întrebaţi dacă vi se poate explica20. Solicitaţi un post21. Întrebaţi dacă aţi supărat pe cineva 22. Spuneţi cuiva că îl (o) placeţi23. Cereţi serviciul cuvenit, când acesta nu vi se face, de exemplu, într-un restaurant24. Discutaţi în mod deschis cu o persoană critica pe care v-a făcut-o25. Înapoiaţi, într-un magazin, marfa defectă

26. Vă exprimaţi o opinie care diferă de cea a persoanei cu care discutaţi27. Rezistaţi unor propuneri sau provocări cu caracter erotic, când nu sunteţi interesat(ă)28. Spuneţi unei persoane când simţiţi că a făcut ceva nedrept faţă de dumneavoastră29. Acceptaţi o întâlnire

Gradul de

agitaţie

Situaţia Probabilitatea de a acţiona

30. Spuneţi cuiva veşti bune despre dumneavoastră 31. Rezistaţi insistenţelor de a bea32. Rezistaţi când o persoană importantă vă cere ceva nedrept33. Părăsiţi un post34. Rezistaţi presiunilor de a vă schimba atitudinea35. Discutaţi în mod deschis cu o persoană critica pe care a adus-o lucrării dumneavoastră36. Cereţi să vi se înapoieze lucruri pe care le-aţi dat cu împrumut 37. Primiţi complimente38. Continuaţi să staţi de vorbă cu cineva care nu este de acord cu dumneavoastră 39. Spuneţi unui prieten, sau cuiva care lucrează cu dumneavoastră, când spune sau face ceva care vă supără 40. Spuneţi unei persoane care vă enervează să înceteze, în public

Sursa: E. GAMBRILL şi C. RICHEY (1975) apud M. RĂDAN (1992, p.180-185)

A. Tipul neasertiv – gradul de agitaţie este mai mare decât probabilitatea de a acţiona. Vă comportaţi predominant neasertiv pentru că nu reuşiţi să faceţi faţă emoţiilor şi să vă reduceţi gradul de agitaţie. Acestea vă copleşesc şi vă împiedică să acţionaţi în contextul respectiv.

B. Tipul indiferent – grad redus de agitaţie emoţională şi probabilitate mică de acţiune în majoritatea situaţiilor. Sunteţi genul de persoană care, în general, nu doreşte să-şi schimbe comportamentul pentru a fi mai asertivă. S-ar putea să faceţi confuzii între asertivitate şi comportamentul agresiv, sau să aveţi un sistem de convingeri neadecvate, de tip iraţional, care să vă împiedice să vă recunoaşteţi drepturile personale sau pe cele ale celorlalţi. Încercaţi să vă gândiţi mai mult la motivele pentru care vă comportaţi într-un anumit fel, în diverse situaţii concrete.

C. Tipul agitat – grad mare de agitaţie emoţională şi probabilitate mare de acţiune. Deşi vă comportaţi asertiv, sunteţi anxios sau tensionat emoţional. Dacă această agitaţie emoţională apare, mai ales, sub forma mâniei sau supărării, devine indicator pentru un comportament cu note agresive. Pentru a face faţă emoţiilor perturbatoare trebuie să încercaţi să vă schimbaţi în primul rând convingerile, să învăţaţi să recunoaşteţi, în diferite situaţii, senzaţiile vegetative care sunt semnalele stărilor afective neplăcute şi

să le determinaţi cauzele, apoi să le contracaraţi prin mesaje interioare raţionale constructive.

D. Tipul asertiv, echilibrat – măsura probabilităţii de acţiune depăşeşte gradul de agitaţie emoţională. Emoţiile nu vă perturbă modul constant de acţiune. Reuşiţi fără dificultate să comunicaţi celor din jur ceea ce vă deranjează fără a acumula tensiune în plan psihic.

STIMA DE SINE

Sunt doua component de baza ale stimei de sine, si acestea sunt : increderea in sine si iubirea de sine. Le ai

– este foarte bine ; nu le ai – mai ai de invatat.

Iubirea de sine este un element de baza in structura stimei de sine ; ea este o dragoste neconditionata

pentru sine, o experienta intima ce evolueaza din instinct si trebuinte de baza. Ca sentiment, iubirea de sine

exista la toti oamenii, chiar si la cei nedreptatiti de viata ; din aceasta iubire de sine apar resursele care ne

permit sa rezistam si sa facem fata esecului, si care, impreuna cu increderea in sine, ne dau stima de sine,

respectul, atat de necesare pentru a infrunta viata.

Increderea in sine se refera la increderea pe care noi o avem in capacitatile noastre : de a gandi si actiona,

de a face fata evenimentelor si provocarilor vietii, de a alege si a lua decizii pe baza propriilor abilitati si

insusiri psiho-fizice. Daca avem incredere in aceste capacitati, in timp, ele se transforma in convingere, care

poate lua forme extreme: de incredere sau neincredere in sine. Astfel, trebuie sa stabilim exact care sunt

adevaratele probleme care pot afecta increderea, respectul si stima de sine ; in viata adevarata problema nu

esti tu, ci relatiile pe care le ai cu lumea exterioara, iar acestea pot fi imbunatatite. Cum sa facem asta ? Nu

trebuie sa cautam sa schimbam sau sa controlam situatii, pareri sau oameni care nu se pot schimba ;

trebuie doar sa nu ne lasam influentati de acestea sau afectati de parerea lor. Sa acceptam

responsabilitatea de a face schimbari in viata noastra, educand felul in care relationam, succesul profesional

si gestionarea emotiilor. Nu trebuie sa luam in tragic esecul ; orice greseala este o oportunitate de a invata.

Fii competitiv doar cu tine si nu pentru a dovedi ceva, altora. Fii ambitios, realist si optimist, viseaza visele

tale, nu pe ale altora ; fixeaza jaloane in drumul catre scopul propus. Fii pozitiv, nu te gandi la ce crezi tu ca

nu se poate, ci la ceea ce se poate. Nu te gandi la ce nu vrei, ci la ce vrei. Investeste in dezvoltarea

personala, e cea mai buna investitie. Anturajul este vital in evolutia ta, alege-l cu grija ! Urmand acestea vei

capata incredere in tine. Ceea ce ati citit pana acum va poate duce cu gandul la un oarecare sablon, dar veti

observa – in continuare – ca lucrurile nu sunt chiar atat de neutre si ca nimic din ceea ce facem nu

urmareste neaparat un traseu prestabilit.

CUM DOBANDIM STIMA DE SINE

Trebuie sa acceptam cu totii un adevar cert : stima de sine este foarte importanta si un nivel ridicat al

acesteia ne poate ajuta sa realizam mult mai multe in viata. Pentru dobandirea stimei de sine sau a

imbunatatirii acesteia, trebuie sa facem cativa pasi, si anume: sa invatam sa ne simtim bine in pielea noastra

; putem face asta zabovind asupra lucrurilor pozitive pe care le facem, iar nu a celor negative. Daca ne

oprim asupra celor negative, sa incercam a gasi modalitati de a le inlatura, remedii nu scuze. Mai putem sa

ne simtitm bine, cand ne ingrijim de felul in care aratam; ceilalti vor observa si ei cu siguranta. Sa ne

cultivam hobby-urile, pentru ca vom avea un tonus mai bun. Sa fim fermi cu cei care incearca sa ne

intimideze; sa facem asta cu calm si fermitate si ne vom simti mai bine. Sa acceptam eventuale

complimente, sa nu le ignoram sau contrazicem ; trebuie sa acceptam aprecierile, daca simtim ca sunt

sincere. Sa ne facem iubiti pentru ceea ce suntem, prin onestitate si sinceritate. Sa ne stabilim clar barierele

personale, nelasand pe altii sa ne vorbeasca urat sau sa ne supere.

Sunt si lucruri pe care nu trebuie sa le facem, si anume : sa nu asteptam ca altii sa ne invete cum sa traim;

numai noi putem face asta. Sa nu ne neglijam interesele, ajutand pe altii sa faca ceva ce pot face singuri. Sa

nu ne comparam mereu cu cei din jur, caci astfel vom gasi mereu motive sa ne consideram inferiori. Sa nu

ne dorim mereu lucruri care nu ne sunt la indemana sau pe care – evident – nu le putem avea, caci vom

ajunge sa nu pretuim ceea ce avem deja nu ne sabotam singuri succesele sau sa le minimalizam, spunand

„a fost o intamplare” sau „am avut noroc”. Sa nu ne temem sa fim sinceri si deschisi. Si, mai ales, atunci

cand avem un esec, suntem furiosi si frustrate, sentimente provenite dintr-un nivel scazut al stimei de sine,

sa nu ne refugiem in alcool, drog, mancare, sex sau shoping.

Si cateva imperative :

A te simti sanatos, optimist si impacat cu tine insuti nu este un lux, ci o necesitate.

Trebuie sa invatati ca „Nimeni nu ne poate face sa ne simtim inferiori fara acceptul nostru” ( Eleanor

Roosevelt ) ; nu acceptati asa ceva.

Trebuie sa ne fixam obiective personale.

Trebuie sa acceptam critica ; ea poate fi un lucru pozitiv si constructiv, daca vine din partea cuiva care ne

respecta.

Trebuie sa acceptam ca putem gresi, putem avea esecuri ; important este cum ne raportam la ele, cum

trecem peste ele si ce invatam din ele.

Trebuie sa formulam gandurile despre noi la modul afirmativ, nu negativ. Nu vom spune „nu fac nimic bun” ci

„uneori mai gresesc”.

Trebuie sa traim in prezent, sa ne bucuram de clipa de fata; trecutul a trecut, viitorul va veni. Si, nu in ultimul

rand…

Trebuie sa ganditi in mod pozitiv.

SA NE AMINTIM…

Cine are stima de sine, are incredere in propria valoare. Sa ne amintim de cateva personalitati care, au

dovedit ca, impotriva circumstantelor vietii, impotriva ingustimii vederilor celorlalti, avand incredere in sine,

au reusit. Cand s-au prezentat la o casa de productie, cunoscuta trupa The Beatles, au fost refuzati pe motiv

ca „nu ne place cum suna si, oricum, epoca chitarelor a trecut”… Au renuntat ? Nu, si iata, au facut epoca,

ei cu muzica lor. Despre Thomas Edison s-a spus la scoala ca „este prea prost ca sa invete ceva” si el a

descoperit becul, dupa mii de incercari nereusite ! Ce sa mai spunem despre Michael Jordan, astazi cel mai

bun baschetbalist, care, in copilarie, a fost dat afara din echipa de… baschet a scolii ?! Sau Abraham

Lincoln, cel de al 16-lea presedinte american, care a condus tara in timpul celei mai mari crize interne,

razboiul civil, si care, inainte de a fi ales, a suferit numeroase incercari ale sortii : i-a murit logodnica, a dat

faliment de doua ori, a avut o depresie puternica si a fost invins in alegeri de 8 ori ! Iata un om care s-a

stimat pe sine si cu incredere a depasit totul, ajungand in cea mai inalta functie in statul american. Va

amintiti de fabulosul Walt Disney, intemeietorul studiourilor de film cu acelasi nume ? Imaginatia sa a creat o

minunatie de filme animate, iar in trecut fusese concediat de la un ziar, pe motiv ca „nu are imaginatie” !

Daca numai despre acestia ne amintim, putem vedea ce rol important joaca dragostea si increderea de sine,

pe scurt, stima de sine.

SCALA ROSENBERG

Exista un instrument prin care se poate evalua, relativ usor, stima de sine ; este un instrument orientativ, dar

care poate fi un bun inceput pentru a afla nivelul actual al stimei de sine.

Sa mai spunem ca :

Stima de sine cu un nivel ridicat se asociaza cu trasaturi, ca : intuitia, creativitatea, independent,

flexibilitatea, capacitatea de a ne recunoaste si indrepta greselile, gandirea pozitiva.

Stima de sine cu un nivel scazut se asociaza cu negarea realitatii, reactii defensive, teama de nou si

necunoscut, comportament anxios si ostil, gandire negativa.

Scala Rosenberg este o scală

formată din 10 afirmaţii. Notati

acordul conform optiunilor dvs.,

alegand una dintre acestea : Acord

puternic, Acord moderat, Dezacord

puternic, Dezacord moderat si

punctajul aferent.

Calculati totalul raspunsurilor dvs.

Scorurile posibile obţinute variază

intre 10 şi 40.

Scoruri :

- intre 10-20 indica un nivel redus al

stimei de sine;

- intre 20-30 indica un nivel mediu al

stimei de sine;

- intre 30-40 indica un nivel ridicat al

stimei de sine.