instala łii de Înc Ălzire - spiru haret university · 2. Înc ălzire cu ap ăcald ă-scheme. 30...

1 USH – Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro

�� Rolul instalaRolul instalaŃŃiei de iei de îîncncăălzire este acela de a furniza cllzire este acela de a furniza clăădirii dirii energia termicenergia termicăă ce se pierde ce se pierde îîn exterior, astfel n exterior, astfel îîncncâât st săă se se ppăăstreze streze îîn interior temperatura prescrisn interior temperatura prescrisăă. .

�� De cele mai multe ori, instalaDe cele mai multe ori, instalaŃŃia de ia de îîncncăălzire asigurlzire asigurăă şşi apa i apa caldcaldăă menajermenajerăă consumatconsumatăă îîn cln clăădire.dire.

�� Caracteristicile unei instalaCaracteristicile unei instalaŃŃii de ii de îîncncăălzire depind de tipul lzire depind de tipul energiei consumate, tipul energiei consumate, tipul şşi orarul de ocupare a cli orarul de ocupare a clăădirii, dirii, utilizarea radiautilizarea radiaŃŃiei solare, structura, miei solare, structura, măărimea rimea şşi funci funcŃŃia clia clăădirii, dirii, de pierderile estimate de cde pierderile estimate de căăldurldurăă, precum , precum şşi de capitalul i de capitalul disponibil. disponibil.

INSTALAINSTALAłłII DE II DE ÎÎNCNCĂĂLZIRELZIRE


Se compune din:Se compune din:–– sursa termicsursa termicăă (cazanul de (cazanul de îîncncăălzire) lzire) –– rereŃŃeaua conductelor de distribueaua conductelor de distribuŃŃie ie –– corpurile de corpurile de îîncncăălzire din lzire din îîncncăăperi peri

(radiatoare, convectoare, registre (radiatoare, convectoare, registre etc.)etc.)


InstalaInstalaŃŃia de ia de îîncncăălzire clasiclzire clasicăă

Agentul termic, de regulAgentul termic, de regulăă apa, se apa, se îîncncăălzelzeşşte te îîn cazan la n cazan la temperatura de 90 sau 95 grC temperatura de 90 sau 95 grC şşi se pompeazi se pompeazăă la consumatori, la consumatori, unde cedeazunde cedeazăă ccăăldura ldura îîn corpurile de n corpurile de îîncncăălzire. lzire.

Apa, astfel rApa, astfel răăcitcităă (70 sau 75 grC) se (70 sau 75 grC) se îîntoarce la cazan, se ntoarce la cazan, se rereîîncncăălzelzeşşte te şşi circuitul se reia. i circuitul se reia.


�� îîncncăălzirea cu aer cald (clzirea cu aer cald (câând se prevede nd se prevede şşi ventilarea spai ventilarea spaŃŃiilor);iilor);

�� îîncncăălzirea cu arderea unui combustibil lzirea cu arderea unui combustibil direct direct îîn aparatul de n aparatul de îîncncăălzire (radianlzire (radianŃŃi i cu gaze, generatoare de aer cald etc.);cu gaze, generatoare de aer cald etc.);

�� îîncncăălzirea electriclzirea electricăă;;�� îîncncăălzirea solarlzirea solarăă (ca surs(ca sursăă alternativalternativăă, , îîntrntr--o clo clăădire avdire avâând o arhitecturnd o arhitecturăăspecificspecificăă).).


Sisteme de Sisteme de îîncncăălzire lzire


Tipuri de cazaneTipuri de cazane, cu arderea unui combustibil sau electrice:, cu arderea unui combustibil sau electrice:��cu condensacu condensaŃŃie (realizeazie (realizeazăă condensarea vaporilor de apcondensarea vaporilor de apăă din gazele din gazele de ardere), conducde ardere), conducâând astfel la performannd astfel la performanŃŃe superioare prin e superioare prin eliberarea celiberarea căăldurii latente de vaporizareldurii latente de vaporizare��ffăărrăă condensacondensaŃŃie.ie.



condens evacuat

gaze de ardere

alim. cu comb.

Schimbător decăldură

retur - apă rece tur - apa caldă

Schimbător de căldurărecuperator

Schema de principiu a unei instalaSchema de principiu a unei instalaŃŃii de ii de îîncncăălzire cu condensalzire cu condensaŃŃieie


Sistemele de Sistemele de îîncncăălzirelzire pot fi:pot fi:�� Locale (sobeLocale (sobe, seminee, seminee))�� Centrale (centrale de apartament)Centrale (centrale de apartament)�� La distanLa distanŃăŃă (termoficare)(termoficare)




Este cea mai simplEste cea mai simplăă instalainstalaŃŃie, ce cuprinde ie, ce cuprinde îîn ansamblul ei atn ansamblul ei atâât sursa t sursa termictermicăă ccâât t şşi suprafai suprafaŃŃa de a de îîncncăălzire.lzire.Se recomandSe recomandăă a fi utilizata fi utilizatăă la: la: ��clclăădiri mici cu maximum 3,4 niveluridiri mici cu maximum 3,4 niveluri��complexe de clcomplexe de clăădiri mici dispersate pe suprafediri mici dispersate pe suprafeŃŃe mari (mediu rural)e mari (mediu rural)��clclăădiri de locuit individualediri de locuit individuale��clclăădiri cu caracter sezonierdiri cu caracter sezonier��monumente istorice, locamonumente istorice, locaşşuri de culturi de cult


1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă


Clasificarea sistemelor de Clasificarea sistemelor de îîncncăălzire locallzire localăă se poate face dupse poate face dupăă::�� modul de acumulare modul de acumulare şşi cedare a ci cedare a căăldurii: ldurii:

–– sobe cu sobe cu şşi fi făărrăă acumulareacumulare–– şşemineeeminee

�� combustibilul folositcombustibilul folosit�� materialul din care este executatmaterialul din care este executatăă soba:soba:

–– ceramicceramicăă–– fontfontăă–– zidzidăărierie

O categorie aparte o reprezintO categorie aparte o reprezintăă îîncncăălzirea electriclzirea electricăă


1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă


SobaSoba este un corp de este un corp de îîncncăălzire lzire locallocalăă cu cu acumulareacumulare de cde căăldurldurăă, ce folose, ce foloseşşte combustibil te combustibil solid sau gazos.solid sau gazos.

SOBA DE TERACOTASOBA DE TERACOTA��Soba de teracotSoba de teracotăă este realizateste realizatăă din pldin plăăci ceramice ci ceramice glazurateglazurate -- cahle, ce au dimensiunile standardizate cahle, ce au dimensiunile standardizate de 22 x 22 sau 20 x 22 de 22 x 22 sau 20 x 22 şşi de diverse forme: i de diverse forme: pentru cpentru cââmp, colmp, colŃŃuri, soclu, etc.uri, soclu, etc.��Focarul Focarul şşi perei pereŃŃii exteriori se cii exteriori se căăptuptuşşesc cu esc cu ccăărrăămidmidăă refractarrefractarăă. . ��La interior, fumurile (drumul gazelor arse) sunt La interior, fumurile (drumul gazelor arse) sunt prevprevăăzute czute câât mai t mai şşicanat posibil, pentru ca soba sicanat posibil, pentru ca soba săăpoatpoatăă îînmagazina nmagazina şşi ceda ci ceda câât mai multt mai multăă ccăăldurldurăă. .


1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă -- sobesobe


Dimensionare:Dimensionare:

QsQs( ( îîn Kcal/h, W ) = n Kcal/h, W ) = ( 1+C )xVx( 1+C )xVx∑∑Qv, Qv, îîn caren care::

CC = coeficient de corec= coeficient de corecŃŃie al pierderilor orare de cie al pierderilor orare de căăldurldurăă prin transmisie, prin transmisie, îîn n %; C = 40% pentru cl%; C = 40% pentru clăădiri expuse la vdiri expuse la vâânt; C = 25% pentru clnt; C = 25% pentru clăădiri addiri adăăpostitepostiteVV = volumul = volumul îîncncăăperii, perii, îîn mcn mcQvQv = pierderea specific= pierderea specificăă orarorarăă de cde căăldurldurăă, , îîn W/mc sau kcal/h,mcn W/mc sau kcal/h,mc

Valorile lui Qv se determinValorile lui Qv se determinăă cu ajutorul diagramelor pentru cele patru zone de cu ajutorul diagramelor pentru cele patru zone de temperaturi exterioare de calcul pe timp de iarntemperaturi exterioare de calcul pe timp de iarnăă, conform h, conform hăărrŃŃii Romii Romââniei. niei.




Diagramele cuprind Diagramele cuprind îîn abscisn abscisăă lungimile lungimile „„ ll”” (m) calculat astfel: (m) calculat astfel: -- pentru perepentru pereŃŃi exteriori, ui exteriori, uşşi i şşi ferestre, raportul dintre volumul i ferestre, raportul dintre volumul îîncncăăperii V perii V şşi suprafai suprafaŃŃa elementului de construca elementului de construcŃŃie considerat, ie considerat, astfel : l = V/Sel (m)astfel : l = V/Sel (m)

-- pentru pardosealpentru pardosealăă şşi plafon, chiar i plafon, chiar îînnăăllŃŃimea imea îîncncăăperii perii „„ hh”” (se (se considerconsiderăă l = h)l = h)

ÎÎn ordonatn ordonatăă se citese citeşşte pierderea specificte pierderea specificăă qi qi îîn funcn funcŃŃie de tipul ie de tipul elementului de construcelementului de construcŃŃie. Coeficientul de corecie. Coeficientul de corecŃŃie ie „„ cc”” depinde de depinde de felul expunerii clfelul expunerii clăădirii dirii îîn raport cu vn raport cu vâântul, astfel:ntul, astfel:

Pentru clPentru clăădiri expuse acdiri expuse acŃŃiunii viunii vâântului: c = 0,40ntului: c = 0,40Pentru clPentru clăădiri addiri adăăpostite: c = 0,25postite: c = 0,25




Calculul si alegerea sobelorCalculul si alegerea sobelorSuprafaSuprafaŃŃa utila utilăă este dateste datăă de relade relaŃŃia:ia:

S S ( mp ) = ( mp ) = 1,5 x Qs/q1,5 x Qs/q, , îîn care:n care:

q = densitatea fluidului termic orar al sobei, q = densitatea fluidului termic orar al sobei, (W/mp, kcal/h,mp) (W/mp, kcal/h,mp)

se considerse considerăă q = 930 q = 930 w/mp; w/mp; q = 800q = 800Kcal/h,mpKcal/h,mp

HcoHcoşş = min 5m de la nivelul gr= min 5m de la nivelul grăătaruluitarului



Pentru stabilirea dimensiunilor constructive ale sobei (numPentru stabilirea dimensiunilor constructive ale sobei (număărul de rul de rrâânduri de plnduri de plăăci ci şşi numi număărul de plrul de plăăci pe un rci pe un râând) se utilizeaznd) se utilizeazăă datele datele din tabel.din tabel.Dimensiunile finale ale sobei se stabilesc cu ajutorul tabeluluiDimensiunile finale ale sobei se stabilesc cu ajutorul tabelului..


CoCoşşurile de fum se executurile de fum se executăă din materiale incombustibile, rezistente la din materiale incombustibile, rezistente la foc foc şşi la aci la acŃŃiunea coroziviunea corozivăă a fumului a fumului şşi a gazelor de ardere: zidi a gazelor de ardere: zidăărie de rie de ccăărrăămidmidăă plinplinăă, cu mortar obi, cu mortar obişşnuit pentru zidnuit pentru zidăărie rie şşi tencuieli, sau din i tencuieli, sau din elemente prefabricate din argilelemente prefabricate din argilăă sau beton.sau beton.��Forma secForma secŃŃiunii canalelor de fum poate fi circulariunii canalelor de fum poate fi circularăă sau dreptunghiularsau dreptunghiularăă: : îîn n cazul seccazul secŃŃiunii dreptunghiulare, raportul laturilor trebuie siunii dreptunghiulare, raportul laturilor trebuie săă respecte respecte urmurmăătoarea conditoarea condiŃŃie: ie: 1 1 ≤≤ a/b a/b ≤≤ 1,51,5��Dimensiunile recomandate secDimensiunile recomandate secŃŃiunii minime a coiunii minime a coşşului sunt:ului sunt:

–– CoCoşş cu canale simple: cca. 100 cu canale simple: cca. 100 –– 150 cmp, sec150 cmp, secŃŃiuni dreptunghiulare; iuni dreptunghiulare; cca. 80 cca. 80 –– 120 cmp, sec120 cmp, secŃŃiuni circulareiuni circulare

–– CoCoşş cu canal colector: cca. 400 cmp, pentru colectorcu canal colector: cca. 400 cmp, pentru colectorcca. 200 cmp, pentru canal secundarcca. 200 cmp, pentru canal secundar


1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă –– cocoşşul de fumul de fum


ÎÎn funcn funcŃŃie de suprafaie de suprafaŃŃa utila utilăă a a „„SS”” a sobei, laturile a sobei, laturile secsecŃŃiunii transversale ale canalului simplu, a x b, iunii transversale ale canalului simplu, a x b, sunt cele din tabel:sunt cele din tabel:



SuprafaŃa de încălzire a sobei S (mp)

Dimensiunile secŃiunii transversale a coşului, a x b, (cm)

Sub 4 13 x 13De la 4 la 5,5 13 x 19De la 5,5 la 7,5 19 x 19Peste 7,5 19 x 26


Elemente componente:Elemente componente:-- FocarFocar-- CenuCenuşşarar-- HotHotăă-- Canal de fumCanal de fum-- CoCoşş de fumde fum


1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă -- şşemineeeminee


Elemente componente:Elemente componente:1.1. Deschidere focarDeschidere focar2.2. UUşăşă focarfocar3.3. FocarFocar4.4. BazBazăă focarfocar5.5. Perete focarPerete focar6.6. CenuCenuşşarar7.7. HotHotăă8.8. ŞŞibibăărr9.9. Canal de fumCanal de fum10.10. CoCoşş de fumde fum11.11. PervazPervaz12.12. GrGrăătartar13.13. Canal de aerCanal de aer14.14. FinisajFinisaj



A.A. LLăŃăŃime focarime focarB.B. ÎÎnnăăllŃŃime focarime focarC.C. AdAdââncime focarncime focar



1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă –– şşeminee eminee -- dimensionaredimensionare




Racordul Racordul şşemineului deschis la coemineului deschis la coşşa) racord direct la coa) racord direct la coşş; b) co; b) coşş cu canal de fum; c) cu cocu canal de fum; c) cu coşş independent; d) cu canal de fum independent; d) cu canal de fum şşi coi coşş

independentindependent



1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă –– şşeminee eminee -- randamentrandament



1. 1. ÎÎncncăălzirea locallzirea localăă –– şşeminee eminee -- tipuritipuri

Deschidere focar:Deschidere focar:pe o laturpe o laturăă pe 2 laturipe 2 laturi pe 3 laturipe 3 laturi

pe 4 laturipe 4 laturi


semineeseminee




�� Se utilizeazSe utilizeazăă drept agent termic apdrept agent termic apăă caldcaldăă cu temperatura maximcu temperatura maximăăde 95 grd. de 95 grd.

�� Agentul termic Agentul termic îîşşi mi măărereşşte potente potenŃŃialul termic ialul termic îîn cazan, prelun cazan, preluâând o nd o parte din energia termicparte din energia termicăă cedatcedatăă de combustibilul ars, iar printrde combustibilul ars, iar printr--o o rereŃŃea ea îînchisnchisăă de conducte, transferde conducte, transferăă energia termicenergia termicăă acumulatacumulatăă, , îîn n spaspaŃŃiul ce urmeaziul ce urmeazăă a fi a fi îîncncăălzit, utilizlzit, utilizâând suprafend suprafeŃŃe de e de îîncncăălzire.lzire.


2. 2. ÎÎncncăălzire cu aplzire cu apăă caldcaldăă


Sistemele de Sistemele de îîncncăălzire cu aplzire cu apăă caldcaldăă se clasificse clasificăă îîn funcn funcŃŃie de ie de particularitparticularităŃăŃile de alcile de alcăătuire sau functuire sau funcŃŃionare astfel:ionare astfel:��temperatura agentului termic la ietemperatura agentului termic la ieşşirea din cazanirea din cazan��modul de circulamodul de circulaŃŃie a apei calde ie a apei calde îîn ren reŃŃeaua de distribueaua de distribuŃŃieie��numnumăărul conductelor de distriburul conductelor de distribuŃŃie a agentului termicie a agentului termic��schema de asigurare sau a legschema de asigurare sau a legăăturii cu atmosferaturii cu atmosfera��instalainstalaŃŃii ii îînchise, asigurate cu sisteme de asigurare cu vase de nchise, asigurate cu sisteme de asigurare cu vase de expansiune expansiune îînchisenchise��modul de amplasare a conductelor de distribumodul de amplasare a conductelor de distribuŃŃieie��solusoluŃŃia de alcia de alcăătuire a retuire a reŃŃelei de distribuelei de distribuŃŃie ie ��gradul de rgradul de răăspuns la condispuns la condiŃŃiile de stabilitate termiciile de stabilitate termicăă şşi hidraulici hidraulicăă��componenta transmisiei de ccomponenta transmisiei de căăldurldurăă îîn span spaŃŃiul iul îîncncăălzitlzit




Tipuri de sisteme:Tipuri de sisteme:a). Instalaa). InstalaŃŃii de ii de îîncncăălzire cu circulalzire cu circulaŃŃie naturalie naturalăă::-- instalainstalaŃŃii bitub cu distribuii bitub cu distribuŃŃie superioarie superioarăă-- instalainstalaŃŃii bitub cu distribuii bitub cu distribuŃŃie inferioarie inferioarăă-- instalainstalaŃŃii monotubii monotub

b). Instalab). InstalaŃŃii de ii de îîncncăălzire cu circulalzire cu circulaŃŃie forie forŃŃatatăă::-- instalainstalaŃŃii de ii de îîncncăălzire cu distribulzire cu distribuŃŃie individualie individualăă

-- instalainstalaŃŃii bitub ii bitub -- instalainstalaŃŃii monotubii monotub

-- instalainstalaŃŃii de ii de îîncncăălzire cu distribulzire cu distribuŃŃie centralizatie centralizatăă

-- sistem bitub clasic sistem bitub clasic

-- sistem bitub modern sistem bitub modern -- scheme monotub modernescheme monotub moderne





2. 2. ÎÎncncăălzire cu aplzire cu apăă caldcaldăă -- schemescheme



2. 2. ÎÎncncăălzire cu aplzire cu apăă caldcaldăă –– corpuri de corpuri de îîncncăălzirelzire



2. 2. ÎÎncncăălzire cu aplzire cu apăă caldcaldăă –– Centrala termicCentrala termicăă

Centralele termice pe apCentralele termice pe apăă caldcaldăă pot fi amplasate pot fi amplasate îîn cln clăădiri de locuit, diri de locuit, socialsocial--culturale, cu urmculturale, cu urmăătoarele exceptoarele excepŃŃii:ii:

-- sub sau alsub sau alăături de turi de îîncncăăperi din categoria A sau B de pericol de peri din categoria A sau B de pericol de incendiuincendiu

-- sub ssub săăli aglomerate li aglomerate şşi ci căăi de evacuarei de evacuare-- îîn cln clăădiri diri îînalte, peste 28 mnalte, peste 28 m-- sub ssub săăli de clasli de clasăă-- sub sub îîncncăăperi de zi, dormitoare copii (peri de zi, dormitoare copii (îîn cazul CT pe gaz)n cazul CT pe gaz)-- sub sau lsub sau lâângngăă îîncncăăperi de locuit, sau peri de locuit, sau îîncncăăperi cu activitate sensibilperi cu activitate sensibilăăla zgomot la zgomot şşi trepidai trepidaŃŃiiii




Centralele termice pe gaz:Centralele termice pe gaz:�� Volum minim al Volum minim al îîncncăăperii: 18mcperii: 18mc�� SuprafaSuprafaŃăŃă vitratvitratăă: 0,03 mp pentru fiecare mc din volumul : 0,03 mp pentru fiecare mc din volumul îîncncăăperiiperiipentru structuri din beton pentru structuri din beton şşi 0,05 mp pentru structuri din zidi 0,05 mp pentru structuri din zidăărierie



2. 2. ÎÎncncăălzire cu aplzire cu apăă caldcaldăă –– Centrala termicCentrala termicăă -- tipuritipuri



2. 2. ÎÎncncăălzire cu aplzire cu apăă caldcaldăă –– cocoşş de fumde fum




�� CoCoşşul de fum este o instalaul de fum este o instalaŃŃie ce asigurie ce asigurăă evacuarea gazelor de evacuarea gazelor de ardere ardere şşi dispersia lor i dispersia lor îîn atmosfern atmosferăă..

�� CoCoşşul poate fiul poate fi::–– cu tiraj natural, cu tiraj natural, îîn care caz tirajul este asigurat numai de n care caz tirajul este asigurat numai de efectul ascensional al gazelor calde de evacuareefectul ascensional al gazelor calde de evacuare

–– cu tiraj forcu tiraj forŃŃat, at, îîn care caz tirajul este amplificat de un sistem n care caz tirajul este amplificat de un sistem mecanic de exhaustaremecanic de exhaustare




�� CoCoşşul tip ventuzul tip ventuzăă pentru evacuarea gazelor de ardere de la pentru evacuarea gazelor de ardere de la cazanele murale, are o ccazanele murale, are o căămamaşăşă exterioarexterioarăă prin care circulprin care circulăă aerul aerul de ardere, realizde ardere, realizâândundu--se: se: –– o preo preîîncncăălzire a aerului prin recuperarea parlzire a aerului prin recuperarea parŃŃialialăă a ca căăldurii din gazele ldurii din gazele de ardere evacuate, de ardere evacuate,

–– o admisie a aerului de ardere dintro admisie a aerului de ardere dintr--o zono zonăă exterioarexterioarăă îîncncăăperii perii cazanuluicazanului

�� CoCoşşuriurile pot fi realizatele pot fi realizate din: din: –– tabltablăă neizolatneizolatăă, , –– tabltablăă izolatizolatăă termic, termic, –– ccăărrăămidmidăă, , –– tuburi prefabricate din material ceramic rezistent la tuburi prefabricate din material ceramic rezistent la coroziune acidcoroziune acidăă

–– betonbeton




�� CoCoşşul de fum trebuie sul de fum trebuie săă depdepăşăşeasceascăă coama acopericoama acoperişşului cu ului cu minimum 0,5 m, iar minimum 0,5 m, iar îîn cazul n cazul îînvelitorilor combustibile cu minimum nvelitorilor combustibile cu minimum 1 m, lu1 m, luâândundu--se se şşi toate mi toate măăsurile de protecsurile de protecŃŃie faie faŃăŃă de elementele de elementele combustibile ale acopericombustibile ale acoperişşului.ului.

�� La acoperiLa acoperişşul tip terasul tip terasăă, co, coşşul va depul va depăşăşi cu minimum 0,5 m i cu minimum 0,5 m elementele de supraelementele de supraîînnăăllŃŃare ale terasei (atic, zid antifoc), dacare ale terasei (atic, zid antifoc), dacăădistandistanŃŃa faa faŃăŃă de aceste elemente este sub 3 m de aceste elemente este sub 3 m şşi cu minimum 1 m i cu minimum 1 m dacdacăă distandistanŃŃa faa faŃăŃă de acestea este de peste 3 m.de acestea este de peste 3 m.




�� CoCoşşurile din zidurile din zidăărie se crie se căăptuptuşşesc pe interior cu zidesc pe interior cu zidăărie refractarrie refractarăă îîn n cazul ccazul câând gazele de ardere depnd gazele de ardere depăşăşesc 100 grade C. Pentru esc 100 grade C. Pentru temperaturi ptemperaturi pâânnăă la 200 grade C cla 200 grade C căăptuptuşşirea poate fi firea poate fi făăcutcutăă numai numai pe 1/3 din pe 1/3 din îînnăăllŃŃimea coimea coşşului, iar pentru temperaturi pului, iar pentru temperaturi pâânnăă la 300 la 300 grade C pe grade C pe ½½ din din îînnăăllŃŃime. ime.

�� ÎÎntre zidntre zidăăria refractarria refractarăă şşi cea de rezisteni cea de rezistenŃăŃăse lasse lasăă un gol de dilatare de 50 mm, aun gol de dilatare de 50 mm, aşşa a cum este arcum este arăătat tat îîn figurn figurăă..

�� DacDacăă temperatura gazelor de ardere temperatura gazelor de ardere depdepăşăşeeşşte temperatura de 300 grade C, te temperatura de 300 grade C, ccăăptuptuşşirea se face pe irea se face pe îîntreaga ntreaga îînnăăllŃŃime a ime a cocoşşului, iar golul de dilatare cu grosimea ului, iar golul de dilatare cu grosimea de 60..100 mm se umple cu diatomit, de 60..100 mm se umple cu diatomit, zgurzgurăă sau nisip.sau nisip.


�� utilizeazutilizeazăă aerul ca agent termic de aerul ca agent termic de transporttransport

�� agentul termic este utilizat direct agentul termic este utilizat direct de consumator fde consumator făărrăă un schimbun schimbăător tor de cde căăldurldurăă intermediarintermediar

Tipuri de sisteme:Tipuri de sisteme:�� Sobe pentru aer caldSobe pentru aer cald�� Generatoare de aer caldGeneratoare de aer cald�� Aeroterme cu gazeAeroterme cu gaze�� Centrale de aer caldCentrale de aer cald�� AerotermeAeroterme�� Agregate locale de aer caldAgregate locale de aer cald


3. 3. ÎÎncncăălzirea cu aer caldlzirea cu aer cald


InstalaInstalaŃŃii...ii...

instala łii de Înc Ălzire - spiru haret university · 2. Înc ălzire cu ap ăcald ă-scheme. 30...

Documents